Nutritie si dietetica Macronutrienti: glucide, lipide Nutritia este ramura medicinii care studiaza alimentele si valoarea nutritive a acestora, reactiile organismului la ingestia hraneica si variatia alimentatiei la omul sanatos si bolnav. Dietetica reprezinta ansamblul regulilor de igiena alimentara, care asigura mentinerea celei mai bune stari de sanatate. GLUCIDL !C"#$%&ID#"'II( De)nitie sunt sursa cea mai importanta de energie pentru organism. Un gram de glucide *urnizeaza cca + cal.
#eprezinta principalul combustibil pentru celula nervoasa si unica sursa de energie pentru hematii si medulosuprarenala. Intervin in metabolismul proteinelor si a lipidelor, in sinteza unor aminoacizi, a-uta la )area apei si in cresterea ponderala. Clasi)carea glucidelor: /monozaharide sunt reprezentate de /glucoza sau zaharul simplu eistent in unele *ructe, vegetale, miere. /*ructoza se gaseste in miere, vegetale si *ructe sau provine din descompunerea zaharului. /galactoza provine din descompunerea lactozei. /polimeri de glucoza sunt reziduri de glucoza si sunt utilizati in prepararea industriala a alimentelor la sugari. /dizaharidele sunt reprezentate de lactoza/glucidul laptelui:sucroza sau zaharul care se gaseste in s*ecla de zahar, trestia de zahar, *ructe si plante0 maltoza ce provine din amidon /polizaharide: amidonul care se gaseste in cereale, legume, castanet, banana0 glicogenul este *orma de depozitare a glucidelor in organismul animal., mai ales in )cat si in muschii scheletici. #ol in organism La adult glucidele trebuie sa asigure 11/234 din necesarul de calorii, respectiv 1/ 5 g6g corp6zi. La copil nevoia de glucide este mare aproimativ +3/13 4 din totalul ratiei alimentare zilnice. 768 trebuie sa )e glucide complee si 968 glucide simple. /Cantitatea de glucide trebuie sa creasca in caz de e*orturi musculare prelungite si intense, cand temperatura ambianta este scazuta. "limentele care contin mono si dizaharide !glucide simple( se absorb rapid in organism si produc energie. Daca aceasta energie nu este utilizata rapid sub
*orma de energie, se depun sub *orma de grasime. Glucidele complee !polizaharidele( se absorb treptat si nu cresc rapid glicemia. Indicele glicemic este nou sistem prin care alimentele se clasi)ca in *unctie de cat de repede si *oarte mult creste nivelul glucozei in sange, comparativ cu glucoza pura."limentele se impart in : /cele cu indice glicemic mare 53, alimente ce cresc rapid si *oarte mult nivelul glucozei cele cu indice glicemic mic;13, alimente ce moderat nivelul glucozei In ratia zilnica trebuie sa eiste o cantitate su)cienta de legume !833/133 g( si *ructe!733/833 g( care reprezinta si o sursa bogata de vitamine si saruri minerale. Legumele, *ructele si painea intermediara asigura si necesarul de )bre alimentare al caror rol este deosebit in evitarea neoplasmului si diverticulozei de colon. Cantitatea de produse zaharoase si zahar nu trebuie sa depaseasca +3/13 g6zi. Notiuni de digestie si metabolism. Digestia reprezinta totaliatea trans*ormarilor mecanice, )zice si chimice pe care le suporta alimentele in tubul digestive. Digestia alimentelor incepe in cavitatea bucala unde are loc masticatia, amestecarea cu saliva, *ormarea bolului alimentar si apoi inghitirea acestuia. La acest nivel actioneaza amilaza salivara care descompune amidonul in maltoza. Digestia glucidelor continua in duoden unde actioneaza sucul pancreatic si cu a-utorul amilazei pancreatice, care descompune amidonul in maltoza. 'ot la acest nivel are loc actiunea sucul intestinal care contine enzime glucolitice de tip maltaza, lactaza si zaharaza si descompune in continuare glucidele in monozaharide de tipul glucozei, galctozei si *ructozei . "cestea se vor absorbi la nivel intestinal prin mecanisme pasive pentru pentoze si active pentru glucoza, *ructoza, etc."bsorbtia glucozei necesita energie, ce provine din degradarea celulara.In )nal glucoza se absoarbe la nivelul vilozitatilor intestinale si trece prin vena porta la )cat.
/cereale integrale si alimente ce contin cereale integrale: orz, ovaz, grau, orez brun, secara, *ulgi din aceste cereale, paine din cereale integrale /nuci, alune, /produse din lapte *ara zahar adaugat: iaurt, smantana, branza /germeni de grau care contin inhibitori enzimatici "limente ce contin glucide simple si ra)nate: /painea alba, orez alb, paste din *aina alba /pra-ituri, bomboane, ciocolata, biscuiti, *ursecuri /carto) /bauturi racoritoare si sucuri naturale cu adaus de zahar /zahar /gem si dulceata /compoturi si *ructe congelate cu adausuri de zahar LI>IDL De)nitie sunt principii nutritive cu rol esential energetic si se prezinta sub *orma de uleiuri sau in stare solida. "sigura un numar mare de calorii intr/un volum mic ?,8 cal6g si reprezinta sursa energetica de rezerva prin acumulare in tesutul subcutanat. "u rol plastic , *os*olipidele si colesterolul intra in structura membranei celulare si a mielinei. "u rol in *ormarea anticorpilor, a *unctionarii tiroidei, pancresasului etc.
#egimurile alimentare bogate in lipide animale, in special colesterol , sunt aterogene. cesul de lipide de srcine vegetala este implicat in aparitia litiazei biliare, hepatitei cronice etc. Lipidele bogate in acizi grasi polinesaturati se gasesc in germene de porumb, ulei de Boarea soarelui, ulei de seminte de dovleac. Cantitatea minima zilnica necesara de lipide este de 83/+3 g, pentru a se asigura si absorbtia vitaminelor liposolubile. Notiuni de digestie si metabolism Digestia lipidelor se *ace in stomac sub actiunea sucul gastric care contine enzime lipolitice ! lipaza gastrica( Lipidele emulsionate din lapte, *risca etc. se trans*orma in glcerol si acizi grasi. La nivelul duodenului actioneaza bila asupra lipidelor neemulsionabile pe care le trans*orma in lipide emulsionabile. 'ot in acest loc, sucul pancreatic care contine lipaza pancreatica actioneaza asupra lipidelor emulsionabile pe care le trans*orma in glcerol si acizi grasi.Lipaza intestinala are acelasi rol. "bsorbtia lipidelor se *ace in prima parte a intestinului prin 8 mecanisme: mecanism pasiv!di*uziune(, activ si pinocitoza. =urse alimentare Lipidele se gasesc in proportii di*erite in galbenus de ou, lapte, smantina, *risca, carne grasa, branzeturi grase, unt, margarina, ulei, untura. Ultimele + alimente enumerate au o valoare biologica redusa. #e*eritor la grasimile laptelui de mama se digera mai bine decat laptele de vaca, deoarece se aBa intr/o emulsie mai )na. Lipsa totala si prelungita a lipidelor din hrana determina distro)e grava, dar ecesul de grasimi, mai ales la copii provoaca diaree. Nutritie si dietetica Macronutrienti: proteinele De)nitie sunt substante complee, care contin carbon, oigen, hidrogen, azot si sul*, elemente care se gasesc in toate *ormele de organizare ale materiei vii. Dupa apa, proteinele reprezinta componentul cel mai important din greutatea corporala respectiv 92/9?4. Clasi)carea proteinelor: 9 "minoacizi esentiali sau indispensabili, care nu sunt sintetizati in organism: leucina, izoleucina, lisina, *enilalanina, metionina, treonina, tripto*anul, valina si histidina 7 "minoacizi semiesentiali: tirozina si cisteina, pe care organismul ii sintetizeaza daca are la dispozitie precursori 8 "minoacizi neesentiali: arginina, alanina, acidul aspartic, acidul glutamic, glicina, prolina si serina, care pot ) sintetizati in tesuturi. Necesarul de proteine 9 g de proteine *urnizeaza aproimativ + cal.
Necesarul zilnic de proteine variaza cu varsta si cu modul de alimentatie. =ugarul alimentat la san are nevoie de mai putine proteine decat cel hranit cu lapte de vaca. Laptele de *emeie are proteine care se utilizeaza 9334, deci are o valoare biologica crescuta. . Necesarul de proteine este de 3,/9,1 g6g corp, respectiv 99/984 din ratia calorica globala.ste necesar ca +3/13 4 din proteine sa )e de srcine animala pentru a asigura aportul celor aminoacizi esentiali. La copil proteinele animale trebuie sa asigure 23/514.Un regim compus numai din vegetale nu poate asigura cresterea normala a copilului, deoarece acestea contin putini aminoacizi esentiali. Lipsa proteinelor din alimentatie sau prezenta lor in cantitate redusa determina tulburari grave de nutritie si crestere0 cresterea incetineste, rezistenta la in*ectii scade, apare anemia, musculatura devine mai Basca, se *ormeaza edeme carentiale prin hipoproteinemie. cesul de proteine in alimentatie poate provoca colite de putre*actie, iar daca se restrang in acelasi timp lichidele pot aparea accidente grave de deshidratare, *ebra si *enomene toice.
#ol in organism >roteinele au rol predominant plastic, contribuind la *ormarea, dezvoltarea, reinoirea si repararea uzurii organismului. Intra in compozitia de baza a tuturor enzimelor si hormonilor si prin aceasta ocupa o pozitie centrala in des*asurarea proceselor metabolice care stau la baza vietii, )ind indispensabile pentru organismul in crestere, dar si pentru cel adult. >rin intermediul E globulinelor intervin in procesele imune si de aparare antiin*ectioasa. "u rol in mentinerea presiunii coloidosmotice, in metabolismul hidro/electrolitic si acido/bazic. >ot servi si ca material energetic cand aportul alimentar este carentat in lipide si glucide.
Notiuni de digestie si metabolism Digestia proteinelor se *ace in stomac unde acctioneaza sucul gastric ce contine enzime proteolitice."ici are loc digestia chimica a proteinelor. La nivelul duodenului actioneaza sucul pancreatic secretat de pancreasul eocrine care contine carbopeptidaze ce descompun peptidele in aminoacizi, tripsina si chemotripsina ce actioneaza asupra proteinelor nedigerate in stomac si peptide pe care trans*orma in tripeptide si dipeptide. La acest nivel mai actioneaza si elastaza asupra proteinelor )broase pe care le trans*orma in proteine )broase hidrolizate. 'ot in duoden actioneaza sucul intestinal care contine peptidaze pe care le trans*orma din tripeptide si dipeptide in aminoacizi.
"bsortia proteinelor se *ace sub *orma de aminoacizi, in prima parte a intestinului subtire, prin mecanisme active si selective si prin mecanisme pasive de di*uziune. Dupa absortie aminoacizii trec in vena porta. La sugari, proteinele si anticorpii din laptele matern !colostru( pot ) absorbite nedigerate prin pinocitoza. >rin absortia proteinelor si anticorpilor din laptele matern se asigura sugarilor imunitate la anumite boli pana la *ormarea anticorpilor proprii !in primele 2 luni de viata(. =urse alimentare >roteinele se gasesc in proportii di*erite in ou, lapte si derivate!iaurt, che)r,branzeturi(, carne si preparate de carne !mezeluri(, produse derivate din cereale !paine, *aina, paste *ainoase, orez, gris, biscuiti( legume proaspete si leguminoase uscate. #atia zilnica de proteine va ) de minim 13 g6zi si nu va depasi 913g6zi Nutritie si dietetica Aitaminele De)nitie: sunt substante organice complee indispensabile cresterii si intretinerii organismului. In limba latina vitaF viata si aminaFacid aminat. #olul vitaminelor este de biocatalizatori in procese metabolice, grabind sau *acand posibile o serie de reactii chimice.le mai constituie direct sau indirect enzime ale mai multor sisteme enzimatice importante. In *unctie de solubilitatea lor se clasi)ca in vitamine: 9 Liposolubile !solubile in grasimi( respectiv vitamina ", , @, D. 7 &idrosolubile !solubile in apa( respectiv vitaminele $9, $7, $2, $97,C, >>, >.
Aitamine liposolubile Aitamina " !anti ero*talmica antiin*ectioasa, de crestere, de protectie a epiteliilor( este un alcool nesaturat care se *ormeaza din betacaroten sau provitamina ". "re mai multe roluri: in cresterea organismului, asupra vazului, antiin*ectioas, este vitamina tegumentelor si mucoaselor. =urse: se gaseste atat in alimente de srcine animala cat si cele vegetale. Cu cat alimentele vegetale sunt mai colorate cu atat sunt mai bogate in vitamina ". =e gaseste mai ales in lapte unt galbenus de ou, )cat, creier, untura de peste.Lipseste in uleiurile vegetal cu eceptia uleiului de nuca. =ub *orma provitaminei " se gaseste in legumele verzi, in *ructele si vegetalele galbene, care in )cat se trans*orma in vitamina ". Nevoile de vitamina " sunt variabile in *unctie de varsta, regim alimentar, anotimp, clima. Un supliment de vitamina " este necesar in stari in*ectioase, tulburari digestive, *ebra ridicata.
=ugarul are nevoie de 9333/9133 UI vitamina "6zi pe care le gaseste in mod normal in laptele matern. La pubertate, cand cresterea organismului se intensi)ca nevoia de vitamina " este de +333/+133 UI6zi. "portul ecesiv de vitamina " sau D poate duce la aparitia de hipervitaminoze cu consecinte negative asupra activitatii glandelor endocrine Aitamina D =e prezinta sub 7 *orme principale: vitamina D7 de srcine eogena, naturala sau sintetica si vitamina D7 naturala sintetizata in pielea omului si a animalelor, sub actiunea razelor ultraviolete. #ol in organism: regleaza metaboolismul *os*o/calcic, *avorizeaza absorbtia calciului din intestine, are o actiune locala in procesul de calci)care, intervine si in reabsorbtia *os*orului la nivelul rinichiului =urse: se gaseste in untura de peste, galbenus de ou, lapte, unt, cacao. Nevoile )ziologice ale sugarului sunt de +33/33 u6zi. "limentatia sugarului aduce *oarte putina vitamina D, iar daca opii care nu bene)ciaza de su)cienta epunere la soare, su*era de rahitism. Lipsa luminii solare impiedica trans*ormarea provitaminei D8 din piele in vitamina D8. "st*el se eplica aparitia bolii mai *recvent iarna si primavera, in tarile cu clima rece si temperate, mai des in orase si centre industriale. In caz de tulburari digestive prelungite, in*ectii acute si cronice, necesarul de vitamina D trebuie suplimentat. La adulti cantitatile insu)ciente duc la osteoporoza !mai ales la *emei(, cu decalci)cari osoase, *racturi patologice !mai ales la batrini( sau la spasmo)lie !tetanie(. Aitamina ! toco*erol( #ol : intervine in procesul de reproducere, in metabolismul sistemului nervos, muscular, asupra peretilor vasculari, rol antiinBamator. =urse se gaseste in uleiul de germene de di*erite seminte, in *runze verzi, legume, nuci, galbenusul de ou. Carenta de vitamina duce la sterilitate la barbat, avort spontan sau deces *etal, de unde si denumirea de vitamina *ertilitatii sau antisterila. Aitamina @ !antihemoragica( #ol normalizeaza timpul de protrombina si previne tulburarile de coagulare. ste sintetizata in cea mai mare parte de Bora intestinala si apoi absorbita. Nevoile zilnice sunt de 1 micrograme6zi. =urse : in produse vegetale, urzici,varza, rosii, conopida, carto), morcovi si in )cat. Carenta de vitamina @ apare dupa sterilizarea Borei intestinale, dupa *olosirea de antibiotice cu spectru larg, in a*ectiuni hepato/biliare si intestinale, care duc la aparitia de hemoragii.
Aitamine hidrosolubile Aitamina $9!tiamina, neurina( "re rol in metabolismul glucidic, diuretica, in sistemul nervos, muscular, al cordului. =urse: se gaseste in seminte de cereale, legume, *ructe, produse animale, carne, )cat, ou, lapte matern. Nevoile organismului sunt de 3,1 mg6zi. Carenta vitaminei $9 se numeste boala beri/beri !cu edeme pana la anasarca(. Aitamina $7 !riboBavina( "re rol in procesul de crestere, intervin in metabolismul acizilor aminati, acizilor grasi si hidratilor de carbon. =urse: se gaseste in dro-die de bere, )cat, rinichi, carne, galbenus de ou, boabe de cereale, porumb, lapte. Carenta vitaminei $7 este rara, dar grava datorita opacitatilor corneene !cataracta si irita(, angulara(. dar si a semnelor nervoase, sanguine si cutanate !dermita, stomatita, cheilita Aitamina $97 !cobalamina( ste singura vitamina care contine in molecula metale !un atom de cobalt(. "re rol in maturarea hematiilor si este un *actor antipernicios, intervine in metabolismul proteic si lipidic. =urse: se gaseste in carne, peste, oua, lapte,)cat. =e etrage din lichidele ramase dupa izolarea antibioticelor !streptomicina, aureomicina(. Carenta vitaminei $97 duce la anemie )e prin aport alimentar insu)cient, )e prin inhibarea Borei microbiene intestinale. Aitamina M !"cidul *olic( Intervine in sinteza nucleoproteinelor, )ind numita si vitamina eritropoetica si granulopoetica. =urse: se gaseste in toate alimentele dar mai ales in )cat, muschi, dro-die de bere, spanac. Carenta de acid *olic duce progresiv la agranulocitoza cu tendinta la in*ectii intercurente. Aitamina C !antiscorbutica( "re un rol important in crestere, antihemoragic, antianemic, antiin*ectios. =urse de vitamina C mai ales in *ructele si legumele proaspete, in special cele acide !citrice(.ste distrusa partial prin )erbere. Nevoia zilnica de vitamina C este de 83/13 mg6zi, dar aceste nevoi cresc la copii distro)ci, in dispepsii, boli in*ectioase etc. =ugarul va primi suc de *ructe din luna 7 a.
Carenta de vitamina C produce *enomene de hipovitaminoza sau avitaminoza numite scorbut. La copil se opreste cresterea, apar tulburari de osi)care, la adult apare osteoporoza, *racturi, anemie, hemoragii. =ugarul hranit la san are asigurat aportul vitaminic prin laptele matern, a*ara de vitaminele D si @, eventual si C. De aceea, pentru prevenirea unei carente de vitamina C si D, trebuie sa se administreze vitaminele respective din primele 7 saptamini de viata. =ugarul hranit arti)cial trebuie sa primeasca si un supliment de vitamine deoarece unele sunt distruse prin )erbere ! C si $( altele sunt reduse prin dilutia laptelui !" si D(. Un supliment de vitamine este necesar in: diaree, in*ectie, terapie cu antibiotice sau alte substante care distrug Bora intestinala !surse de vitamine $,C si @(. Aitamina $8 !nicotinamida, acid nicotinic, vitamina >>( #olul vitaminei >> este multiplu, carenta duce la pelagra !piele aspra(. =e gaseste in cereale, vegetale verzi, )cat, peste, carne, lapte. Necesarul este de 1/97 mg6zi. >elagra este boala raspindita in intreaga lume, mai ales in zone cu consum mare de porumb sau la chinezi care au un regim mai sarac in proteine !lipsa tripto*an(. Aitamina $1 !piridoina(. #olul vitaminei este de stimulare a cresterii si a hematopoezei, prote-eaza mucoasa si pielea. "ctioneaza ca un co*erment in metabolismul aminoacizilor, in procesul de decarboilare cu *ormarea de amine.Intervine in metabolismul lipidelor. =urse: se gaseste in seminte de cereale, legume, dro-die de bere, lapte, carne, )cat. Nutritie si dietetica "pa si sarurile minerale "pa are o importanta primordiala vitale,este absenta tolerata maim + ore. Continutulpentru in apa *enomenele a corpului uman inversei )ind proportionala cu virsta.La nou/nascut reprezinta 57/51 4 din greutatea corporala, la copil 22/57 4, iar la adult 234. "pa este repartizata in compartimentul interstitial, ast*el permite schimburile dintre sectorul vascular si cel intracelular."cest schimb depinde de continutul in proteine si comcentratia de eletroliti. #olul apei: /plastic, este unul din componentele citoplasmei /rol mecanic, constituind lichidul circulant din organism sub *orma de sange si lim*a /rol in termoreglare, prin evaporare contribuie la eliminarea de caldura /rol de transport a substantelor nutritive si de eliminare a resturilor din digestie si metabolism.
Nevoia de apa este mai mare la copil decat la adult si variaza intre 933/93 ml6g67+ ore.#educerea aportului duce la deshidratare si oprirea cresterii la copil. Nevoile de apa se asigura prin lichidele alimentare !apa eogena( si prin oidarea principiilor nutritive !apa endogena(. "portul zilnic de lichide !apa, ceai, supe, lapte, bauturi racoritoare, etc.(, trebuie sa )e de 9333/9733 ml, prin alimente se aduc aproimativ 33/9333 ml, iar aproimativ 833 ml rezulta din oidari. %idarea a 933 g glucide produce 11 ml apa, a 933 g lipide 935 ml apa, iar a 933 g proteine +9 ml apa. >ierderile de apa se *ac prin piele si plamini prin perspiratie si transpiratie, prin *ecale si urina. In conditii patotogice, varsaturi, diaree, poliurie, pierderile de apa sunt cele etracelulare.% deshidratare peste 93 4 din greutatea corporala la sugar antreneaza tulburari metabolice severe. % pierdere mai mare de 774 din greutate este incompatibila cu viata. Metabolismul apei este reglat de *actori neuroendocrini, biocatalitici, prin minarale si vitamine, temperatura mediului ambient, *unctia renala. La un aport su)cient de apa si in conditii normale de temperatura ambianta, diureza minimala necesara eliminarii produsilor de degradare metabolica se realizeaza cu usurinta.ste importanta capacitatea de concentrare a urinii, care la sugar este imatura. #egimurile hiperproteice si hiperosmolare determina negativarea bilantului hidric prin diri-area apei catre rinichi pentru eliminarea deseurilor in eces. Mineralele sunt absolute necesare oganismului pentru mentinerea *unctiilor vitale si pentru crestere !la copii(.Unele minerale au *unctii speciale, )erul si cuprul *ormeaza hemoglobina, calciul intervine in coagularea sangelui etc. "portul scazut de minerale determina tulburari in nutritia si cresterea organismului, in absenta totala si prelungita din alimentatie poate determina moartea. Nevoile de minerale la organismele in crestere este mai mare decat la adult, la *el si in stari *ebrile prelungite si e*ort. =ursa de minerale este asigurata de alimentele de srcine vegetala si animala si de apa.La sugar, in primele +/1 luni de viata, necesarul de minerale este asigurat de alimentatia lactata cu eceptia )erului.Laptele de *emeie este mai putin mineralizat, dar este mai bine absorbit.%data cu diversi)carea alimentatiei, se aduc un aport su)cient de minerale. In anumite stari: imaturi, distro)ci avansati, anemie, rahitism este nevoie de un adaus de minerale sub *orma de medicamente. 'ulburarile de metabolism mineral a*ecteaza cresterea si rezistenta la in*ectii, provoaca tulburari ale *unctiilor glandelor endocrine, e*ecte ne*avorabile asupra *unctiilor vitale ale organismului. >rincipalele saruri minerale indispensabile organismului sunt: calciu, *os*or, sodiu, clor, potasiu, magneziu, sul*, )er, acesta )ind sub *orma de comple anorganic. le se clasi)ca in: /macrominerale: Ca, >, Mg, Na, Cl, @,=
/microminerale:
/Clorul !Cl/( anionul principal al plasmei care insoteste aportul si eliminarea sodiului din organism."re un rol esential in reglarea presiunii osmotice si a echilibrului acidobazic.Intra in compozitia &Cl din sucul gastric. Aalorile serice normale:??/932 m6l. =e elimina prin urina, *ecale si sudoare. >rincipalele surse de clor: sarea de bucatarie, carne, lapte, oua. De)citul de clor determina alcaloza hipercloremica ca in varsaturi prelungite si transpiratii pro*unde. tratate cu solutie de glucoza *ara aport de electroliti sau in tratamente prelungite cu "C'&."bsortia proteinelor se *ace sub *orma de aminoacizi, in prima parte a intestinului subtire, prin mecanisme active si selective si prin mecanisme pasive de di*uziune. Dupa absortie aminoacizii trec in vena porta. La sugari, proteinele si anticorpii din laptele matern !colostru( pot ) absorbite nedigerate prin pinocitoza. >rin absortia proteinelor si anticorpilor din laptele matern se asigura sugarilor imunitate la anumite boli pana la *ormarea anticorpilor proprii !in primele 2 luni de viata(. >otasiul !@H( ste indispensabil contractiei musculare, conducerii impulsului nervos, si ritmului cardiac.=e absoarbe pe cale intestinala si se elimina pe cale renala in cea mai mare parte. Aalorile serice normale:+/1,2 m6l Impreuna cu Na, Cl, @ intervine in reglarea presiunii osmotice si a echilibrului acidobazic. =urse de @: carne, peste, legumele si *ructele uscate, banane. De)citul de @ consta in stari de acidoza in deshidratare acuta, diabet si se mani*esta cu greturi, varsaturi, distensie abdominala, tahicardie, instabilitate nervoasa. cesul de @ duce la modi)cari de ritm cardiac cu aparitia blocului atrio/ ventricular. Calciu !CaHH(
ste elemental esential al mineralizarii osoase impreuna cu *os*orul, vitamina D si parathormonul. ??4 din calciu se aBa in schelet.iar restul de calciu se aBa intravascular si in celule. "bsorbtia calciului se *ace in intestin in prezenta vitaminei D active si *avorizata de mediul acid.liminarea calciului se *ace pe cale intestinala, dar si 934 pe cale renala liminarea pe cale intestinala se *ace in eces in caz de consum eagerat de *os*or, acid )tic si acid oalic cu care Ca *ormeaza saruri insolubile. cesul de grasimi alimentare si hipermotilitatea intestinala scade absortia intestinala si creste eliminarea. Aalorile serice normale:+,+/+,2 m6l si se aBa sub 7 *orme: a( ionizat si b( legat de proteinele serice !albumine( sau sub *orma de saruri. &ipercalcemia scade permeabilitatea membranei celulare si ecitabilitatea ei. &ipocalcemia creste sensibilitatea la ecitanti. Ca este un *actor de coagulare a sangelui si un element important in contractia musculara."ctiveaza o serie de enzime lipolitice si proteolitice.#atia zilnica recomandata de calciu este de 133/ 33mg. =ursele alimentare de calciu: lapte, legume verzi, galbenusul de ou, carnea, pestele, *ructele crude, *aina de griu. De)citul de calciu se mani*esta clinic prin rahitism si tetanie. In oase se produce osteoporoza si modi)cari caracteristice rahitismului. cesul alimentar de calciu *avorizeaza litiaza renala si biliara, mai ales daca este asociata cu hipervitaminoza D.
.
Magneziul ste al + mineral al organismului, dupa calciu, sodiu si potasiu, intrand in structura celulara, mai ales in oase. ste strans legat de secretia de parath hormon, produs de glandele paratiroidelor. Mg are rol de procesul de crestere ale copilului, perioada de gestatie prin interventia in metabolismul osos si al sistemului nervos, prin *avorizarea patrunderii vitaminei $2 in celula nervoasa. Necesarul de Magneziu este de 73/71 m6zi De)citul de magneziu apare in perioada de gestatie, organisme in crestere, sindroame de malabsorbtie, regimuri alimentare bogate in )tati, pierderi prin diaree prelungita, )stule biliara si intstinala, aspiratii nazo/gastrice prelungite, tratamente diuretice prelungite, diabet zaharat etc.
MIC#%LMN' din aceasta grupa *ac parte:)erul, Borul, zincul,cuprul. . ierderea )erului se *ece pe cale intestinala, prin descuamarea celulelor pieli, pe cale urinara si prin ciclul menstrual. Necesarul de )er este de 5/93 mg6zi si se realizeaza din alimente: carne,)cat, galbenusul de ou, legume verzi.si *ructe.% alimentatie corecta in primul an de viata nu acopera necesarul de )er din alimentatie. De)citul de )er in organism duce la anemie *eripriva.
incul Nevoile zincul /1mg6zi =ursele de zinc sunt alimentele de srcine animala: carne, peste, oua, lapte si derivate, preparate de soia care insa au o biodisponibilitate redusa. Intervine in sinteza de aminoacizi, in sinteza lipidelor, in depozitarea insulinei in pancreas. De)citul de zinc se datoreaza regimurilor alimentare eclusiv vegetariene, sarace in proteine animale, in alimentatia parenterala, geo*agie, malnutritie protein/calorica, diaree rebela, diabet zaharat.
Cuprul Nevoile de cuprul +1/13 Jg6zi, "portul de cupru este realizat prin consumul de carne, cereale, legume si *ructe, cacao.Intervine in eritropoeza si hemoglobinogeneaza, Ma-oritatea cuprului este legat de ceruloplasmina care intervine este legata de actiunea hormonilor de stres !noradrenalina, serotonina(.De)citul de cupru apare in alimentatia arti)ciala cu lapte de vaca, prematuritate, malnutritie intrauterina si postnatala, nutritie parenterala prelungita !)stula biliara sau enterica(, terapie alcalina !in caz de acidoza renala(, sarcina, lactatie, crestere. Nevoile de oligoelemente ca cromul 7,+ Jg6zi, seleniul 93/73 Jg6z. Cromul este un oligoelemet care intervine in metabolismul glucidic prin realizarea unui comple cu insulina. De)citul de crom apare prin consum de alimente saracite de crom prin prelucrari tehnologice sau prin consum eagerat de glucide. =eleniul =e gaseste in lapte uman sau de vaca, organe !)cat, rinichi, splina, inima(."portul de seleniu depinde de compozitia chimica a pamintuluiIntervine in metabolismul lipidic, actionand sinergic cu vitamina si aminoacizi sul*urati.Lipsa lui determina cardiopatii si mortalitati de cauza cardiovasculara si coronopatii. Iodul Nevoile de iod sunt de +1 Jg6zi. =urse de iod prin aport de lapte, peste, soia si sunt necesare suplimente in caz de hipotiroidie. Iodul intervine in sinteza hormonilor tiroidieni, iar distro)a endemica tireopata !gusa si cretinism( este determinata de prezenta scazuta a iodului din sol, respectiv din apa de baut. Iodul este necesar in oidarea grasimilor si a proteinelor, intervine in circulatia sanguina.
