CAP.I CAP.I ORGANIZAREA ŞI FUNCTIONAREA S.C. DEDEMAN S.R.L.
1.1. SCURT ISTORIC AL S.C. DEDEMAN S.R.L. Firma DEDEMAN îşi are sediul cental în oraşul Bacău, din regiunea Moldovei. Activitatea firmei se desfăşoara pe piaţa internă, în special în zona nordică şi estică, unde are deschise 6 centre comerciale . eţeaua de centre comerciale !"!"MA# este reprezentată de $ h%permar&et Bacău, situat în strada epu'licii, nr.()*, nr.()*, Bacău, +udeţul Bacău, h%permar&et Brăila, situat în str. Baldoveşti, nr.-, h%permar&et aşi situat în str. Manta oşie, nr. /, h%permar&et 0neşti situate în str. 1lanicului, nr.-, 0neşti, +udeţul Bacău, h%permar&etul 1uceava situate în str. 2ernăuţi , nr. (3 şi h%permar&etul 4aslui, str. 5tefan cel Mare, nr.*, 4aslui şi (- magazine. eţeaua de depozite este formată formată din$ depozit 2omăneşti, 2omăneşti, str. epu'licii 7ara, 2omăneşti, 2omăneşti, +ud. Bacău, depozit aşi, str. 8uca Ar'ore, nr. 9, aşi, +ud. aşi, depozit oman, str. 5tefan cel Mare, nr.3/, nr.3/, oman, +ud #eamţ şi 1ho:room 1ho:room mo'ila mo'ila , str. str. Mărăşeşti Mărăşeşti nr.(6*, nr.(6*, Bacău, +ud. Bacău.
DEDEMAN este numele uneia dintre cele mai importante lanţuri de magazine şi depozi depozite te de materi materiale ale de const construc rucţii ţii şi amena+ amena+ări ări inter interio ioare are din ţară. ţară. 2reşte 2reşterea rea companieie a fost constantă, iar în ciuda competiţiei puternice e;istente pe piaţa, firma
(
a cunoscut o dezvoltare impresionantă, fapt reflectat şi de creşterea semnificativă a cifrei de afaceri, sf
DEDE DEDEMA MAN N a reuşit să deschidă o reţea formată din 6 centre comerciale şi (magazine. 1u' sloganul „totul pentru interior totul pentru e!terior", în magazinele
DEDEMAN se pot găsi peste -3.333 de articole din gama instalaţii termice, sanitare, gaz, canalizări, instalaţii electrice, materiale de construcţie, scule electrice şi unelte pentru construcţii, construcţii, echipament de protecţie, materiale pentru curăţenie, articole de gradină. >ncepncepn anul 9333 compania a fost cea mai puternică din +udeţul Bacău la secţiunea comerţ=întreprinderi comerţ=întreprinderi mari şi a ocupat locul - pe ţară în clasamentul 2amerei de 2omerţ şi ndustrie a om
"voluţia cifrei de afaceri în decursul anilor este următoarea$
9
1tandarde şi premii$ 9333 @ 8ocul pe +udeţul Bacău la categoria 2omerţ @ >ntreprinderi mari 933 @ 8ocul al 2amerei de 2omerţ, la categoria >ntreprinderi mici şi mi+locii 933 @ 8ocul la Adunarea Adunarea 7enerală a !istri'uitorilor !istri'uitorilor un&ers @ Bosch. 2ompania !"!"MA# a dezvoltat pe parcursul a celor (- ani de e;istenţă, o cultură organizaţională organizaţională occidentală. !e aceea, ace ea, în anul 9336, putem vor'i de condiţii de muncă la standardele occidentale, servicii de calitate şi diversificate oferite clienţilor, acces la programe de training pentru anga+ati şi atmosferă plăcută de lucru. 1ucces 1uccesul ul firmei firmei !edema !edemann este este dat de fina fina îm'in îm'inare are între între profe profesio sional nalism ismul ul relaţiilor cu clienţii şi partenerii de afaceri, şi performanţele înalte ale anga+aţilor noştri, datorate eforturilor depuse de aceştia.
1.#. O$IECTUL DE ACTI%ITATE 0'iectul 0'iectul de activitate activitate al firmei firmei este comercial comercializarea izarea materialel materialelor or de construcţii instalaţii termice, sanitare, gaz, canalizări, instalaţii electrice, materiale pentru amena+ări interioare, materiale de construcţie, construcţie, scule electrice şi unelte pentru construcţii, echipamente de protecţie, materiale pentru curaţenie, articole de gradinăC su' sloganul sloganul Dtotul pentru interior, interior, totul pentru e;teriorE. e;teriorE. n alt aspect important, care ridică compania DEDEMAN la nivelul marilor comercianţi internaţionali, este faptul că fiecare magazin, fiecare depozit pune la dispoziţia clienţilor săi servicii complete de$ •
2onsultanţă 2onsultanţă gratuită la cumpărare
•
Asistenţă gratuită după cumpărare
•
Gransport gratuit
•
?arcare
•
1ervice după cumpărare
•
?lata cu card
•
?lata prin credit 'ancar. ?ersonalul companiei are acces la pregătire de specialitate cu profesionişti în domeniu, furnizori rom
-
1.&. STRUCTURA ORGANIZATORIC' PE DIREC(II SER%ICII Fiind o companie de dimensiuni mari şi orientată spre comercializarea materialelor
de
construcţii,
pentru
amena+ări
interioare
şi e;terioare,
1.2.DEDEMAN 1..8 are o structură organizatorică de tip funcţional aşa cum reiese şi din organigrama societăţii. 1ocietatea comercială constituită de 9 acţionari !ragos ?avăl
acţionar
ma+oritarC şi Adrian ?avăl, cu un capital social privat de -.( mil. euro (-.J mil. leiC este persoană +uridică romn plan vertical al structurii sunt eliminate activităţile paralele, precum şi cele care se suprapun. ?entru pro'lemele curente, de rutină, puterea de decizie şi responsa'ilităţile sunt descentralizate , mai aproape de cei care le e;ecută. 1implificarea legăturilor dintre compartimente , reducerea numărului compartimentelor are ca rezultat simplificarea sistemului de legături, dar conduce la creşterea importanţei celor menţionate.
*
2ompartimentele societăţii, precum şi legăturile dintre ele sunt prezentate în organigrama realizată pentru 1.2. !"!"MA# 1..8. 2onducerea societăţii este caracterizată prin profesionalism şi e;perienţa în domeniul de activitate. Astfel se preocupă permanent de selectarea furnizorilor pe criterii de calitate şi oferte de preţ optime, organizarea activităţii specifice în vederea optimiozării flu;urilor comerciale şi creşterea activităţii de comerţ, se preocupă şi de coordonarea şi ela'orarea de strategii şi programe de dezvoltare a afacerii.
Dire)torul *ener+l are în su'ordine $ =!irector economic conta'il şefC =!irector commercial =!irector resurse umane =!irector .G. =0ficiul +uridic =Formaţia de paza ?1. Acesta are relaţii interne cu departamentele şi anga+aţii societăţii conform organigramei şi relaţii e;terne cu societăţile comerciale, instituţiile pu'lice şi persoanele fizice, conform specificului societăţii şi reprezintă firma în relaţii cu partenerii de afaceri. !irectorul are următoarele atri'uţii$ =
organizează şi conduce toate activităţile tehnice economice şi de altă natura ale societăţii
=
deleagă autoritatea şi responsa'ilităţii e;plicite cadrelor de conducere de la nivele ierarhice imediat inferioare
=
anga+ează prin semnătură societatea în relaţiile cu partenerii de afaceri
=
conlucrează cu compartimentul +uridic pentru rezolvarea pro'lemelor şi lucrărilor curente în acest domeniu
=
apro'ă toate documentele financiar=conta'il ce impune acest lucru
6
=
urmăreşte permanent desfăşurarea comenzilor şi contractelor şi ia măsuri de eliminare a cauzelor unor delegări privind procesele care se desfăşoară, costuri, consumatori prin factori de decizie
=
sta'ileşte periodic o'iectivelor societăţii
=
decide forma de organizare a societăţii în vederea o'ţinerii unei eficienţe ma;ime
=
asigura
forţa de munca necesară desfaşurării activităţii, perfecţionarea şi
specializarea acesteia =
sta'ileşte nivelul de competenţa, e;perienţa şi instruire necesare personalului implicat în activităţi desfăşurate în cadrul societăţii
=
decide numirea sau demiterea din funcţia de conducere a unor persoane care se dovedesc apte pentru aceste funcţii
=
acordă şi apro'ă eşalonarea concediilor de odihnă pentru personalul de la nivelul ierarhic imediat următor
=
decide în alte pr'leme cu privire la activitatea societăţii.
Directorul economic are în su'ordinea sa$
compartimentul financiar conta'il @analiză economică şi preţuri. Directorul economic are în subordinea sa persoane cu calificare în domeniul contabil şi financiar.
Directorul comercial conduce următoarele departamente şi servicii$ o
departament aprovizionare J
o
departament desfacere
o
departament mar&eting. Directorul comercial conduce
o echipă formată de persoane cu studii superioare şi
medii, av
coordonează şi îndruma activitatea de prosperitare a pieţei şi de reclamă comercială şi răspunde de 'ugetul alocat în acest sens
=
urmăreşte şi răspunde anual de programul anual de aprovizionare cu mărfuri din ţara, necesare desfăşurării în 'une condiţii a activităţii de comerţ, cercetează piaţa în vederea găsirii de noi furnizori de mărfuri
=
propune procurarea de mărfuri solicitate pe piaţă
=
face pu'licitate unităţii
=
studiază piaţa sta'ilind produsele pentru care este cerere
=
analizează posi'ilitatea de prezentare a produselor comercializate de unitate şi de către concurenţa, acţion
=
avizează plata facturilor la termenele scadente pentru mărfurile primite şi recepţionate
=
întocmeşte lunar 'alanţa de verificare între conturile sintetice şi analitice şi urmăreşte concordanţa dintre acestea
=
semnează documentele privind operaţiunile 'ancare care se derulează prin cotul deţinut de societate la trezorerie, că persoana autorizată să dispună decont cu drept de prima secundară
=
are o'ligaţia să efectueze calcul profitului impoza'il anual în funcţie de care se calculează impozitul pe profit
)
=
are o'ligaţia să depună în termen declaraţiile privind impozitelor şi ta;ele către 'ugetul statului şi către 'ugetul local.
Directorul de resurse umane se ocupă cu$ intervievarea, recrutarea şi anga+area de
personal pe posturile vacante sau pe cele noi înfiinţate. Departamentul I.T. @ se ocupă cu supravegherea, întreţinerea şi îm'unătăţirea
sistemului hard:are şi soft:are e;istent, de asemenea asigură asistenţa şi iniţiere în utilizarea programului soft:are utilizat noilor anga+aţi. Acest departament se ocupă şi cu implementarea sitemelor de siguranţă şi supraveghere a întregii companii camere de luat vederi, sisteme de pontare cu senzoriC. >n cazul litigiilor contractuale şi consiliere +uridică firmă deţine un oficiu juridic su'ordonat directorului general, care asigură desfăşurarea activităţii specifice
o'iectului de activitate în conformitate cu prevederile legii. =avizarea contractelor comerciale =rezolvarea litigiilor pentru nerespectarea contractelor comerciale =prelucrarea actelor normative aplica'ile unităţii ca şi legile care ar putea avea implicaţii în relaţiile cu furnizorii. Formaţia de paza PSI asigură paza şi protecţia firmei şi a anga+aţilor.
>n cadrul firmei se găsesc - funcţii, şi anume$ funcţia de cercetare=dezvoltare, funcţia comercială, funcţia financiar=conta'ilă şi funcţia de personal. Funcţia de producţie nu se regăseşte, deoarece firma nu produce, ea se ocupă doar de comercializarea materialelor de construcţie pentru amena+ări interioare şi e;terioare.
$iroul )ont+,ilit+te asigură inventarierea care se realizează de regulă la începutul lunii ianuarie. 8a aceasta activitate participă şi personalul de la raioane
/
= asigură înregistrarea în conta'ilitate a tuturor documentelor de intrare a mărfurilor factură fiscală, aviz de însoţire a mărfii, proces ver'al de primire în custodieC. Goate aceste documente dintr=o lună tre'uie operate p
•
,iroul +pro/i0ion+re asigură aprovizionarea cu mărfuri cu a+utorul comenzilor trimise fie furnizorilor, fie sediului central de la Bacău. Această activitate se realizează de către un reprezentant al fiecărui raion = asigură condiţiile de păstrare şi depozitare a mărfurilor = urmăreşte respectarea prevederilor cuprinse în contractul de aprovizionare condiţii şi termene de livrareC = identifică mărfurile fără mişcare sau cu mişcare lentă, am'ala+elor şi deşeurilor
•
,iroul re)epie asigură recepţia eficientă a mărfurilor primite în unitate = asigură returnarea măfurilor cu defecte sau spărturi la furnizor
(3
,iroul 2e34+)ere
•
asigură întocmirea corectă a facturilor către clienţi, precum şi încasarea 'anilor de la aceştia = asigură controlul final, care se realizează la ieşirea din unitate în vederea verificării produselor înscrise în factură 'on fiscalC şi cele e;istente la client •
,iroul 5+r6etin* asigură cercetarea nevoilor consumatorilor pentru a dispune mereu de produsele pe care le doresc = cercetează concurenţa pentru a fi mereu cu un pas înainte at
•
=
,iroul tr+n3port realizează transportul mărfurilor în condiţii foarte 'une către clienţi, fie gratuit dacă se îndeplinesc anumite condiţii o anumită limită de sumăC, fie contracost la cererea clientului.transportul produselor achiziţionate din magazinele sau depozitele !"!"MA# se realizeaza cu 4"20, ce reprezintă proprietatea firmei.
((
1.7. FUNC(IILE SOCIET'(II >n cadrul firmei se găsesc - funcţii şi anume$ funcţia de cercetare=dezvoltare, funcţia comercială, funcţia financiar=conta'ilă şi funcţia de personal. Funcţia de producţie nu se regăseşte, deoarece firma nu produce, ea se ocupă doar de comercializarea materialelor de construcţie pentru amena+ări interioare si e;terioare.
Fun)i+ 2e )er)et+re2e0/olt+re se realizează în cadrul compartimentului cercetare=dezvoltare şi asigură o îm'unătăţire permanentă a componentelor hard:are şi soft:are, a condiţiilor de muncă prin dotarea încăperii cu aer condiţionat, încălzire, camere de supravegheat. !atorită faptului că firma pune la dispoziţia clientului transport gratuit, astfel ea urmăreşte să îm'unătăţească mi+loacele şi condiţiile de transport pentru satisfacerea clienţilor şi o'ţinerea de avanta+e competitive pe piaţa de desfacere.
Fun)i+ )o5er)i+l8 este realizată în cadrul compartimentului comercial structurat astfel$ = Aprovizionare$ are ca principală activitate asigurarea aprovizionării în timp optim a mărfurilor, aceasta este realizată de către un reprezentant al fiecărui raion. !upă ce aprovizionarea a fost efectuată, marfa este recepţionată şi apoi distri'uită raionului din care face parte. = Desfacerea cuprinde activităţi de întocmire a facturilor, activitate care se realizează la una din cele - case sau la 'iroul de informaţii. !upă întocmirea facturii @ 'on fiscal, la ieşirea din unitate are loc controlul final. 8ivrarea produselor se poate realiza de către firma printr=un transport gratis dacă se îndeplinesc anumite condiţii sau contra=cost la cererea clientului. = Marketing realizează activităţi de cercetare a noilor segmente de piaţă şi a concurenţei, sondarea opiniei consumatorilor, activităţi de promovare, pu'licitate şi reclamă media radio, tvC, panouri, afişe, autocolante. (9
Fun)i+ 4in+n)i+r)ont+,il8 este reprezentată de activitatea privind o'ţinerea şi folosirea mi+loacelor financiare necesare unităţii, urmăreşte încasarea creanţelor, precum şi înregistrarea şi evidenţa în e;presie valorica a fenomenelor economice din unitate, ela'orează documentele de sinteză, organizarea conta'ilităţii şi a flu;ului informaţional. Această funcţie se realizează în cadrul compartimentului conta'ilitate.
Fun)i+ 2e per3on+l cuprinde activităţi de realizare a o'iectivelor din domeniul asigurării şi dezvoltării potenţialului uman necesar. ?rincipalele activităţi cuprinse în cadrul acestei funcţii se referă la planificarea, recrutarea, formarea, perfecţionarea, motivarea, promovarea, retri'uirea şi protecţia personalului. Această funcţie se realizează în cadrul compartimentului resurse umane şi în cadrul acesteia se desfăşoară o serie de activităţi cum ar fi organizarea ştiinţifică a muncii în societate şi sta'ilirea necesarului de personal pe categorii, profesii, meserii şi specialităţi.
1.9.SISTEMUL INFORMA(IONAL AL :NTREPRINDERII 1istemele informaţionale au devenit principalul suport al managementului la toate nivelurile şi structurile întreprinderii, iar în 'aza lor sta conceptul de triunghi strategic, care vizează în primul rand trei aspecte$ strategia, structura informaţională şi tehnologia informaţiei. 1istemele informaţionale sunt definite ca Dfiind ansam'lul de resurse umane şi de capital, investite într=o unitate economica, în vederea colectării şi prelucrării datelor necesare producerii informaţiilor, care vor fi folosite la toate nivelurile decizionale ale conducerii şi controlul activităţilor firmeiE. 1istemul informaţional al firmei este format din$ hard:are şi soft:are.
;+r2<+re >n incinta hipermar&etului se găsesc 96 de calculatoare şi (3 laptopuri amplasate astfel$ ( la director, la conta'ilitate, 9 la 'iroul de informaţii, 9 la magazia gresie= faianţă, ( la departamentul metale, 9 la recepţie marfă, - la casierie, (( pe raioane şi
(
(3 laptopuri la departamentul comercial. Goate calculatoarele sunt legate în reţea şi au acces la internet. 2onfiguraţie calculatoare$ !irector$ =
ntel ?entium - 9,- 7z, memorie AM *(9 MB, !! )3 7B
=
Monitor 82! 87 (/E, timp răspuns (9 ms
=
Gastatură 7enius, mouse optic 7enius
=
mprimantă multifuncţională color 8e;mar& 2omercial$
=
8aptop Fu+itsu Amilo (-*37 ntel ?entium MJ9* (,67z, !! )37B, memorie AM *(9 MBC Birou nformaţii$
=
ntel 2eleron (,6 7z, !! -3 7B, memorie AM 9*6 MB
=
Monitor 1amsung (JE
=
Gastarură 2hicon%, mouse optic A-Gech aioane$
=
ntel 2eleron (,- 7z, !! 3 7B, memorie AM 9*6 MB
=
Monitoare (JE 1amsung, ?hilips, 87, 2ompaN
=
Gastaturi şi mouse=uri 7enius, 2hicon%, 8ogitech, A-Gech
=
mprimante matriceale "pson, BM 2onta'ilitate$
=
ntel ?entium - 9,3 7z, memorie AM *(9 MB, !! 63 7B
=
Monitor ?hilips (JE
=
Gastatura 2hicon%, mouse 7enius
=
mprimantă multifuncţională 8e;mar& (-
=
?1 (333 4A Muste&.
1.=.RELA(II INTERNE
A?04P0#A" A?04P0#A"
MAO"G#7 MAO"G#7
20M?AGM"# 20M?AGM"# G8 G8 20#GAB8 20#GAB8
"11" MA#" "11" MA#"
!"1FA2"" !"1FA2""
Figura (. !iagrama de relaţii interne.
(*
na dintre relaţii în interiorul firmei se realizează cu compartimentul
+pro/i0ion+re, unde se primeşte marfa cu factură fiscală de la furnizori în care sunt înscrise toate produsele ce sunt achiziţionate, este trecut preţul unitar, ta;a pe valoare adăugată şi în altă coloană preţul total al produsului. Factura fiscală este întocmită de plătitorul de G.4.A., se întocmeşte în trei e;emplare, este un document de însoţire a produselor în timpul transportului, este documentul pe 'aza căruia se decontează produselor. Factura primită odată cu achiziţionarea produselor se trimite la conta'ilitate, unde se operează şi astfel este înregistrată şi la conta'ilitate. Mărfurile achiziţionate de societate pot fi primite şi cu aviz de însoţire a mărfiii , document ce înlocuieşte factura fiscală, urm
de recepţie şi semnată de
mem'rii comisiei şi de gestionar la recepţia materialelor primite pe 'aza documentului de însoţire a transportului. !ocumentul de însoţire a transportului poate fi factura fiscală , avizul de însoţire a mărfii sau scrisoarea de trăsură. #2!=ul este întocmit în e;emplare cu următoarele destinaţii $ un e;emplar răm
se întocmeşte jurnalul de cumpărări pe 'aza datelor din
facturilor fiscale primite de la compartimentul aprovizionare pentru sta'ilirea valorii ta;ei pe valoare adăugată !e la compartimentul 2e34+)ere se primeşte zilnic la conta'ilitate borderoul de vânzări zilnice
, formular cu regim special de tipărire, înseriere şi numerotare.
1erveşte ca centralizator al v
c
, ce este predat zilnic la conta'ilitate unde este înregistrat, ceea ce a+ută la
sta'ilirea veniturilor încasate în ziua respectivă. 1erveşte ca$ = document de înregistrare operativă a încasărilor şi plăţilor în numerar, efectuate prin casieria unităţii pe 'aza actelor +ustificative = document de sta'ilire, la sf
după ce au fost vizate de
către cei de la resurse umane, toate fiind folositoare pentru întocmirea statului de (J
salarii. Got
de la resurse umane se primesc situaţiile fondului de salarii privind luna
următoare. Goate documentele ce se înregistrează în )o5p+rti5entul )ont+,il se transmit la compartimentul financiar=conta'il de la sediul central, deoarece toate plăţile se efectuează după ce s=au înregistrat în compartimentul financiar=conta'il de aici, toate relaţiile e;terne se sta'ilesc direct de la sediul central.
1.>.RELA(II E?TERNE Activitatea oricărei firme poate fi influenţta direct de organizaţii e;terne cu care întreprinderea are diverse relaţii de cooperare, informare, asigurare, finanţare , control=evaluare. ?rincipalele organizaţii din mediiul e;tern al întreprinderii sunt furnizorii, clienţii, întreprinderile concurente, 'ăncile, mass=media, instituţiile statului.
()
G"P0"" G"P0"" 2A1A 2A1A !"G"A#A !"G"A#A !"!" ?"#1 ?"#1
#1?"2G0A= #1?"2G0A= G8 G8 G"G0A8 G"G0A8 !"!" M#2A M#2A
BA#2 BA#2
1.2. 1.2. !"!"MA# !"!"MA# 1..8. 1..8.
F#P0 F#P0
2A1A 2A1A #AR0#A8A #AR0#A8A !"!" A17A A17A !"!" 1A#AGAG" 1A#AGAG"
20#2"RA 20#2"RA 28"#R 28"#R
Fig. 9. !iagrama de relaţii e;terne.
(/
?rincipalii 4urni0orii ai firmei DEDEMAN sunt producători de materiale de construcţii , pentru interior şi e;terior. elaţiile se desfăsoară , în principal, pe 'ază de contracte, încheiate la începutul anului calendaristic. Furnizorii firmei !"!"MA# sunt producătorii de materiale pentru construcţii, at
talia APE RACCORDERIE de fitinguri pentru ţeavă
multistrat @UNERS Grupul $OSC; distri'uitor de centrale termice, ro'ineţi termostataţi, încălzitoare instantanee, , cazane, 'oilere importator talia $OLDRIN de regulatoare pentru gaz, arzătoare, racorduri fle;i'ile pentru gaz omologate de 0M7AP importator 1lovacia ORAD de calorifere de oţel $UCC;I S.R.L. distri'uitor de ţeavă multistrat, fitinguri, scule şi accesorii pentru ţeavă multistrat distri'uitor ZENNER de contoare de apă distri'uitor 7#!F01 de pompe de circulaţie. Furnizorii
de
instalaţii
sanitare
sunt
reprezentaţi
de$
REMER
RU$INETTERIE importator de 'aterii şi accesorii pentru instalaţii sanitare "11" B ?8A1G2 distri'uitor de o gamă completă de fitinguri de compresie importator 93
din 1pania %IDALINB de seturi moderne de 'aie, accesorii de 'aie cromate, gama 'ogată de culori TERAPLAST 7? distri'uitor ţevi şi fitinguri ?42 şi ?? ţevi şi fitinguri compresie ?", profile şi lam'riuri ?42 %OTICE distri'uitor ventilatoare electrice, casnice şi industriale UR$IS FRANE distri'uitor chiuvete de ino;, hote, cuptoare şi plite incastra'ile I.G. INCERTI PLAST SRL distri'uitor rezervoare :c complet echipate MOROFILTRI distri'uitor de filtre apă şi cartuşe filtrare ESSETI distri'uitor armături :c !FA distri'uitor var lava'il pentru interior şi e;terior, coloranţi şi tencuieli structurate. !"!"MA# este cel mai mare distri'uitor din om
CESAROM, furnizorii acestuia în materie de gresie, faianţă, adezivi şi accesorii sunt$ MONDIAL SA 8ugo+, parte a grupului %ILLEROB $OSC; 7ermania CERAMICA GOMEZ SA importator din 1pania de gresie, faianţă şi 'r
RIGIPS distri'uitor de tavane false şi pereţi despărţitori GREROM ?loieşti distri'uitor de vopsele lava'ile, vopsele alchidice pentru interior şi e;terior AUSTRO
T;ERM distri'uitor de materiale pentru termo şi hidroizolaţii CERAMICA aşi distri'uitor de cărămizi, tigle, 'locuri ceramice şi B2A $RAMAC distri'uitor de sisteme complete de invelitori din tiglă %ELU? distri'uitor de ferestre de mansardă importator din Franţa EPI de parchet laminat !1 diverse modele LINDA$ plăci ondulate, acoperiş AG"MA
distri'uitor de mo'ilier de 'aie ;ELOPAL
distri'uitor de glafuri de ferestre pentru interior şi e;terior.
Clienii h%permar&etului !"!"MA# sunt reprezentaţi de persoanele fizice, precum şi persoanele +uridice alte firme care comercializează materiale de construcţiiC, cu acestea din urmă firma încheie contracte. 2lienţii interni sunt reprezentaţi de o arie largă de persoane, fără a=şi sta'ili anumite criterii de selecţie a 9(
lor, precum şi de firmele specializate în v
1.Con3ult+n8 *r+tuit8 ?ersonalul companiei are acces la instruire de specialitate cu profesionişti în domeniu, acest
fapt
reprezent
o
garanţie
a
calitaţii
serviciilor
oferite.
8a !"!"MA#, clienţii primesc întotdeauna soluţii la pro'lemele şi planurile cu privire
la
construcţia,
amena+area
sau
renovarea
unei
clădiri.
8i se oferă consultanţă tehnică, personalul fiind pregătit pentru a răspunde cu promptitudine între'ărilor dumneavoastră, precum şi în a va a+uta pentru a face alegerea potrivită.
#.Co5en0i 3pe)i+le 2omenzile speciale sunt transmise, individual, conform dorintelor clienţilor de catre anga+atii 1.2. DEDEMAN 1..8. !aca doriti un anumit produs care nu se afla în stocul nostru, adresaţi=va personalului avizat şi în timpul sta'ilit de comun acord veti primi produsul. ?entru !"!"MA#, transformarea dorintelor dumneavoastra în realitate nu reprezinta o pro'lema.
&.Li/r+re *r+tuit8 2umpărăturile sunt grele şi voluminoaseS DEDEMAN are gri+ă de cumpărăturile tale uşur
7.P+r)+re *r+tuit8 !acă alegeţi să veniţi cu maşină la oricare dintre centrele comerciale DEDEMAN, se asigură gratuit peste (93 locuri de parcare. 99
9.R+te 8a !"!"MA#, 2etelem si B! Finance 7roup îti pun la dispozitie noi sisteme de rate pentru achizitionarea produselor dorite.
=.Mi!+re /op3ele ?entru cei ce nu vor să=şi vopsească peretii într=o culoare o'işnuită, !"!"MA# oferă clienţilor săi un serviciu special, în cadrul raionului vopsele$ mi;area vopselelor. 2lientul cumpără vopseaua şi apoi poate alege de pe un panou, din zecile de nuanţe pe aceea care o doreşte. Mi;area se realizează în ma;im * minute şi se o'tine o vopsea perfect omogenă.
>.Ser/i)e )entr+le ter5i)e i 3)ule ele)tri)e 1istemul de service atn scurt timp, acestea vor fi rezolvate. ?entru centralele termice sunaţi la tel.39-T*(.J).3 şi o echipa !"!"MA# se deplasează acasă, în timp util, pentru a remedia pro'lemele.
.De,it+re p+l Aţi cumpărat plăci sau ţevi de la !"!"MA# ce nu se potrivesc dimensiunilor de acasăS >n orice centru comercial !"!"MA# veţi găsi un stand unde personalul specializat va sta la dispoziţie pentru a tăia plăcile, respectiv ţevile conform dimensiunilor dorite.
.$+n) 2e pro,8 4reţi să testaţi produsul electronic sau electrocasnic cumpărat de la !"!"MA#, înainte de a pleca acasăS Bancul de pro'e va sta la dispozitie. 9
?rincipala ,+n)8 cu care !"!"MA# are relaţii e;terne este AB# AM0 BA#O Bacău, dar plata salariaţilor filialei 1uceava se face în acord cu B! 1uceava, toţi anga+aţii av
DEDEMAN se află în cola'orare cu toate 'ăncile , deoarece încasează ordine de plată, 2.".2., dispoziţii de încasare primite de la clienţi de la 'anca unde aceştia au cont deschis şi acceptă credite de la orice 'ancă .
Tre0oreri+ este o altă instituţie de stat cu care firma are relaţii e;terne, relaţiile sunt generate de o'ligativitatea prelevării la dispoziţia statului a diferitelor ta;e şi impozite. Agentul economic are datoria de a calcula şi a vărsa la termen veniturile 'ugetare. ?entru impozitul pe profit, la nivelul societăţii, se întocmeşte declaraţia de impunere a
impozitului pe profit, declaraţiei ce tre'uie să cuprindă datele necesare
+ustificării sumelor datorate în contul impozitului pe profit. ?entru impozitul pe salarii se depune la Administraţia Financiară o dare de seama privind calcularea, reţinerea şi vărsarea impozitului pe salarii la 'ugetul de stat. >n ceea ce ce priveşte ta;a pe valoare adăugată, societatea întocmeşte şi depune lunar decontul de G4A la Administraţia Financiară +udeţeană. ?entru impozitele şi ta;ele locale, pentru mi+loacele de transport, clădiri, terenuri, Administraţia Financiară realizează calculul o'ligatiei de plată pe 'aza 9-
situaţiei mi+loacelor de transport din proprietate, a clădirilor, transmisă de societate. !upa sta'ilirea o'ligaţiei de plată Administraţia Financiară înapoiază o înştiintare privind impozitele si ta;ele locale de plătit. ?entru impozitul pe profit, la nivelul societăţii, se întocmeşte declaraţia de impunere a impozitului pe profit, declaraţie ce tre'uie să cuprindă datele necesare +ustificării sumelor datorate în contul impozitului pe profit. ?entru impozitul pe salarii se depune la Administraţia Financiară un centralizator privind calcularea, reţinerea şi vărsarea impozitului pe salarii la 'ugetul de stat. 1e întocmeşte şi depune lunar decontul de $%A la Administraţia Financiară Bacău de către compartimentul financiar=conta'il de la sediul central al firmei toate datele conta'ile înregistrate şi centralizate în cadrul filialei se transmit sediului centralC. Flu;ul informaţional privind prelucrarea şi centralizarea declaraţiilor prevede$ =
p
=
p
=
între * şi ) organul fiscal înştiinţează contri'ua'ilii care nu au depus declaraţiile sau ale căror declaraţii au fost eronate
=
între ) şi () contri'ua'ilii vor depune declaraţiile rectificate
=
p
astfel$ =achitarea impozitelor, ta;elor şi a altor o'ligaţii, inclusiv restituiri din finanţarea anilor precedenţi datorate 'ugetului de stat, 'ugetului asigurărilor sociale de stat, 'ugetelor locale, 'ugetelor fondurilor speciale, 'ugetului trezoreriei statului, 'ugetelor 9*
de venituri proprii ale instituţiilor pu'lice, inclusiv a sumelor datorate Ministerului Finantelor ?u'lice =achitarea în contul instituţiilor pu'lice a sumelor reprezent
0 relaţie e;ternă importanţă, pe care o are 1.2. !"!"MA# 1..8. cu C+3+
N+ion+l8 2e A3i*ur8rilor 2e S8n8t+te, at
In3pe)tor+tul Teritori+l 2e Mun)8 este o altă instituţie unde firma are depuse toate cărţile de muncă pentru a fi înregistrate în acestea toate datele corespunzătoare şi în conformitate cu legislaţia acutuală.
Factorul cheie îl reprezintă Hntreprin2erile )on)urente, care tre'uie luate în considerare înainte ca o firma să se hotărască să pătrundă pe o piaţă. !in momentul în care firma o'ţine accesul pe piaţă, este necesară o analiză continuă a concurenţei. 1ocietatea poate avea concurenţi direcţi, c
96
1.. STRUCTURA ŞI E%OLU(IA PRINCIPALELOR O$LIGA(II $UGETARE LA S.C. DEDEMAN S.R.L. :N PERIOADA ###9 %enituri
Anul #&
,u*et+re
1ume a's.
Anul #7 U
1ume a's.
Anul #9 U
Ani
1ume
U
a's.
(.0'ligaţii către 'ugetul de stat$ =
impozitul
pe profit =
impozitul
(33)93
/6.()
39J/-3
/*.)/
6/9J-3
)3
(9-)3
3.-3
(-33
3.-9
(-*63
(.6)
(3393
.((
(3-*33
.(
()J33
(6.3(
(3*3
3.(
(()33
3.)
939*3
9.(
pe salarii =
ta;a
pe
valoare
=
=
=
adăugată =
ta;e
vamale = accize.
TOTAL
99/J3
(33
(*J6-3
(33
)669*3
(33
6(.9
-.)*
6(.9
//.36
J*
-.*6
=
=
=
=
=
=
o'ligaţii către 'ugetul de stat$ 9.0'ligaţii către 'ugetul local$ =
impozitul
pe clădiri
9J
=
impozitul
(933
/*.*
(*33
3./-
(*J3
/*.--
(96(.9
(33
(*6(.9
(33
(6-*
(33
93-9*
6(.*(
9(3J3
6(.-9
9993
6(.-
9J.(J
/(3
9J.(-
(3963
9J.(-
).-6
9/-3
9-3
).*6
pe terenuri =ta;a asupra mi+loacelor de transport.
TOTAL o'ligaţii către 'ugetul local$ .0'ligaţii către 'ugetul asigurărilor sociale
de
stat$ =contri'uţii privind asig sociale stat
de plătite
/39*
de anga+ator 9(.*UC$ =contri'uţii
9)3*
).*J
privind asigurările sociale
9.)6
de
stat
plătite
de
anga+at
/*3
/)3
(3)3 9.)J
9.))
/.*UC =contri'uţia anga+atorului
9)
la constituirea fondului de şoma+UC =contri'uţia anga+atului la constituirea fondului de şoma+(UC.
TOTAL
93*
(33
-33
(33
J)33
(33
66*3
*(.)*
6)63
*(.)*
J*63
*(.)*
6(J*
-).(*
6J3
-).(*
J393
-).(*
(9)9*
(33
(93
(33
(-*)3
(33
o'ligaţii privind 'ugetul asig sociale
de
stat$ -.0'ligaţii către 'ugetul asigurările sociale
de
sănătate =contri'uţia anga+atorului JUC =contri'uţia anga+atului 6UC
TOTAL o'ligaţii
9/
către 'ugetul asig
de
sănătate$
TOTAL-
9J(96(.9
=
936J(.9
=
/939J*
=
mpozitul pe profit scăzut începn anul 933* s=a redus, de asemenea şi cota de impozitare, de la 9* U la (6 U, ceea ce a determinat ca impozitul pe profitul să scadă. mpozitul pe salarii a crescut în fiecare an, datorită creşterii numărului de anga+aţi, dar acest lucru a fost influenţat şi de ma+orarea salariilor în fiecare an. Ga;a pe valoare adăugată s=a ma+orat datorită achiziţiilor realizate de către firmă, profitul o'ţinut de aceasta a fost în mare parte destinat investiţiilor. Ga;ele vamale. 1=au achiziţionat un număr mai mare de produse din import şi aceasta a determinat şi o creştere a ta;elor vamale. >n anul 933 şi în anul 933- societatea a plătit aceeaşi sumă pentru impozitul pe clădiri, deoarece valoarea de intrare a fost aceeaşi, iar cota sta'ilită de 2onsiliul 8ocal a fost de 3,*U. >n anul 933*, firma a revaluat clădirea, iar valoarea de intrare a crescut, ceea ce a determinat şi o ma+orare a valorii impozitului pe clădiri chiar dacă cota a rămas de 3,*U. Ga;a asupra mi+loacelor de transport s=a ma+orat în fiecare an, deoarece numărul mi+loacelor de transport s=a mărit de la an la an , datorită dezvoltării funcţiilor de e;emplu a crescut numărul agenţilor de v
3
Goate contri'uţiile către 'ugetul de stat şi 'ugetul asigurărilor de sănătate s= au ma+orat în fiecare an. Ma+orarea acestora a fost cauzată de creşterea numărului de anga+aţi în 933 societatea avea 6* de anga+aţi, în anul 933- avea 6J de anga+aţi, iar în 933* avea J3 de anga+aţi C, dar şi de faptul că valoarea salariilor a crescut pe parcursul anilor.
CAP.II FUNDAMENTAREA ŞI REALIZAREA %ENITURILOR $UGETARE LA S.C. DEDEMAN S.R.L.
(
#.1. IMPOZITUL PE %ENITURI DIN SALARII CADRUL @URIDIC DE AC(IUNE . impozitul pe venituri din salarii este reglementat în 2odul Fiscal , Gitlul , capitolul , în articolele ** @ 63. 4eniturile din salarii sunt reprezentate de toate veniturile în 'ani şiTsau în natură, o'ţinute de o persoană fizică ce desfăşoară o activitate în 'aza unui contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor sau de forma su' care ele se acordă, inclusiv indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă. >n vederea impunerii, sunt asimilate salariilor $ aC indemnizatiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii de demnitate pu'lică, sta'ilite potrivit legii 'C indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii alese în cadrul persoanelor +uridice fără scop lucrativ cC drepturile de soldă lunară, indemnizaţiile, primele, premiile, sporurile şi alte drepturi ale personalului militar, acordate potrivit legii dC indemnizaţia lunară 'rută, precum şi suma din profitul net, cuvenite administratorilor la companiiTsocietăţi naţionale, societăţi comerciale la care statul sau o autoritate a administraţiei pu'lice locale este acţionar ma+oritar, precum şi la regiile autonome eC sumele primite de mem'rii fondatori ai societăţilor comerciale constituite prin su'scriptie pu'lică fC sumele primite de reprezentanţii în adunarea generală a acţionarilor, în consiliul de administraţie şi în comisia de cenzori gC sumele primite de reprezentanţii în organisme tripărtite, conform legii hC indemnizaţia lunară a asociatului unic, la nivelul valorii înscrise în declaraţia de asigurări sociale
9
iC sumele acordate de persoanele +uridice fără scop patrimonial şi de alte entităţi neplătitoare de impozit pe profit, peste limita de 9,* nivelul legal sta'ilit pentru indemnizaţia primită pe perioada delegţrii şi detaşării în altţ localitate, în ţară şi în străinatate, precum şi în cazul deplasării în cadrul localităţii, în interesul serviciului, pentru salariaţii din instituţiile pu'lice +C orice alte sume sau avanta+e de natura salariala sau asimilate salariilor.
rmătoarele sume nu 3unt in)lu3e Hn /eniturile 3+l+ri+le i nu 3unt
i5po0+,ile, în înţelesul impozitului pe venit$ aC a+utoarele de înmormn situaţia în care plafonul sta'ilit este depăşit veniturile realizate de persoanele fizice sunt impoza'ile pentru partea care depăşeşte acest plafon. 2adourile oferite de anga+atori în 'eneficiul copiilor minori ai anga+aţilor cu ocazia ?aştelui, zilei de ( iunie, 2răciun şi a săr'ătorilor similare ale altor culte religioase, precum şi cadourile oferite anga+atelor cu ocazia zilei de ) martie, sunt neimpoza'ile în măsură în care valoarea cadoului oferit fiecărei persoane, cu orice ocazie din cele de mai sus, nu depăşeşte (*3 lei 0#.
Nu 3unt in)lu3e Hn /eniturile 3+l+ri+le i nu 3unt i5po0+,il e veniturile de natura celor prevăzute mai sus, realizate de persoane fizice, daca aceste venituri sunt primite în 'aza unor legi speciale si finantate din 'uget.
'C tichete de masă şi drepturile de hrană acordate de anga+atori anga+aţilor în conformitate cu legislaţia în vigoare cC contravaloarea folosinţei locuinţei de serviciu sau locuinţei din incinta unităţii, potrivit repartiţiei de serviciu, numirii conform legii sau specificitatii activităţii prin cadrul normativ specific domeniului de activitate, compensarea chiriei pentru personalul din sectorul de aparare naţională, ordine pu'lică sşi siguranţă naţională, precum şi compensarea diferenţei de chirie suportate de persoana fizică conform legilor speciale dC cazarea şi contravaloarea chiriei pentru locuinţele puse la dispoziţia oficialităţilor pu'lice, a anga+aţilor consulari şi diplomatici lucr
-
a'solvirea studiilor, în limita unui salariu de 'ază la anga+are, precum şi indemnizaţiile de instalare şi mutare acordate, potrivit legilor speciale, personalului din instituţiile pu'lice şi celor care îşi sta'ilesc domiciliul în localităţi din zone defavorizate sta'ilite potrivit legii, în care îţi au locul de munca +C sumele reprezentand platile compensatorii, calculate pe 'aza salariilor medii nete pe unitate, primite de persoanele ale caror contracte individuale de munca au fost desfacute ca urmare a concedierilor colective, precum si sumele reprezentand platile compensatorii calculate pe 'aza salariului mediu net pe economie primite de personalul civil din sectorul de aparare nationala, ordine pu'lica si siguranta nationala la incetarea raporturilor de munca sau de serviciu ca urmare a nevoilor de reducere si de restructurare, acordate potrivit legii &C sumele reprezentand platile compensatorii, calculate pe 'aza soldelor lunare nete, acordate personalului militar trecut in rezerva sau al carui contract inceteaza ca urmare a nevoilor de reducere si de restructurare, precum si a+utoarele sta'ilite in raport cu solda lunara neta, acordate acestora la trecerea in rezerva sau direct in retragere cu drept de pensie sau celor care nu indeplinesc conditiile de pensie, precum si a+utoare sau plati compensatorii primite de politisti aflati in situatii similare, al caror cuantum se determina in raport cu salariul de 'aza lunar net, acordate potrivit legislatiei in materie lC veniturile din salarii ca urmare a activitatii de creare de programe pentru calculator incadrarea in activitatea de creatie de programe pentru calculator se face prin ordin comun al ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei, al ministrului comunicatiilor si tehnologiei informatiei si al ministrului finantelor pu'lice mC sumele sau avanta+ele primite de persoane fizice din activitati dependente desfasurate intr=un stat strain indiferent de tratamentul fiscal din statul respectiv. Fac e;ceptie veniturile salariale platite de catre sau in numele unui anga+ator care este rezident, sau sediu permanent din omania, care supun procedurii de glo'alizare indiferent de perioada de desfasurare a activitatii in strainatate. nC cheltuielile efectuate de anga+ator pentru pregătirea profesională şi perfecţionarea anga+atului legată de activitatea desfăşurată de acesta pentru anga+ator *
oC costul a'onamentelor telefonice şi al convor'irilor telefonice inclusiv cartelele telefoniceC efectuate în vederea îndeplinirii sarcinilor de serviciu.
De2u)ere+ per3on+l8 ?ersoanele fizice au dreptul la deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume su' formă de deducere personală, acordată pentru fiecare lună a perioadei impoza'ile numai pentru veniturile din salariile la locul unde se află funcţia de 'ază. Ga'el reprezent
#r. ?ersoane #i
3
(
9
-
persoan
persoană
persoane
persoane
multe persoane
*3
-*3
**3
6*3
vel salarii
e
?
9*3
sau
0# >ntre
(333=
9*3Vnr. de persoaneW(33CX(=venit 'rut=
(333CT9333Y
333 0# ?este
333
#u se deduce
0#
ELEMENTELE TE;NICE +le i5po0itului pe /enituri 2in 3+l+rii 3unt ur58to+rele SU$IECTUL este reprezentat de persoane fizice, rom
6
mai
1u'iectul impozitului pe venituri din salarii este anga+atul societăţii, care o'ţine venituri din salarii, salarii, adică toate veniturile în 'ani şiTsau şiTsau în natură o'ţinute o'ţinute de persoana respectivă, ce desfăşoară o activitate în 'aza unui contract de muncă individual. individual.
PL'TITORUL este o persoană fizică sau +uridică +uridică ce se suprapune suprapune cu su'iectul în legătură cu o sumă de 'ani datoră în anumite condiţii condiţii către 'ugetul pu'lic. >n cazul impozitului pe venituri din salarii, plătitorul nu este aceeaşi persoană cu su'iectul, este reprezentat de persoana +uridică, care în numele su'iectului plăteşte efectiv suma datorată 'ugetului de stat. ?lătitorul este anga+atorul, cel care calculează salariul , şi implicit impozitul pe salariu şi=l reţine anga+atului pentru a=l vira la 'ugetul de stat, atunci cn cazul cazul impozi impozitul tului ui pe venit venituri uri din salari salarii,i, o'iect o'iectul ul venitu venitului lui 'uget 'ugetar ar se confundă cu 'aza de calcul. Baza de calcul e;primă valoarea 'ănească, adică salariul o'ţinut de anga+aţi în cursul unei luni.
$AZA DE CALCUL se determină astfel$ 4enit 'rut Z salariul de 'ază V sporuri 4enit 4enit net Z venit 'rut = contri'uţii o'ligatorii 4enit 4enit impoza'il Z venit net @ deducerea personală pentru anul respectiv @ contri'uţia sindicală plătită în anul respectiv @ contri'uţiile la schemele facultative de pensii ocupaţionale mpozitul Z venit venit impoza'il impoza'il W (6 (6 U.
COTA de impozitare este (6 U, din anul 933*.
Ter5en Ter5en 2e pl+t8 + i5po0itului pe /enituri 2in 3+l+rii
J
?lătitorii de salarii şi de venituri asimilate salariilor au o'ligatia de a calcula şi de a reţine impozitul aferent veniturilor fiecărei luni, la data efectuării plaăţii acestor venituri, precum şi de a=l vira la 'ugetul de stat p
E?EMPLU DE CALCUL la impozitul impozitul pe venituri venituri din salarii salarii $ n anga+at permanent al 1.2. !"!"MA# 1..8. realizează lunar următoarele venituri din salarii conform contractul individual de muncă$ = salariu de 'ază de /33 0#, = spor de vechime în muncă de 93U. 1alariatul primeşte cu ocazia 1ăr'ătorilor de iarnă pentru cei doi copii minori, cadouri în sumă de 993 0#. 1alariatul are în întreţinere, tot timpul soţia şi doi copii, dintre care unul cu handicap accentuat, şi nu realizează venituri din alte surse. Av
cont contri ri'u 'uţi ţiaa indi indivi vidu dual alăă la 'ug 'uget etul ul asi asigu gură rări rilo lorr pent pentru ru şoma şoma++ Z ( UW 4e 4enitu nitull 'rut 'rut Z (UW/33V()3C Z (3,) 0#
)
Baza de calcul asupra căreia se aplică contri'uţia individuală în cotă de ( U prevăzută de art. art. 9J din 8ega 8ega nr. nr. J6T93 J6T9339, 39, privi privind nd siste sistemu mull asigu asigurăr rărilo ilorr pentru pentru şoma+ şoma+ şi stimu stimular larea ea ocupăr ocupării ii forţei forţei de mu muncă ncă,, este este salari salariul ul de 'ază 'ază 'rut 'rut lunar lunar,, confor conform m contra contractu ctului lui indiv individu idual al de mu muncă ncă,, la care care se adaug adaugă, ă, după după caz, caz, indem indemniz nizaţi aţiaa de conducere, salariul de merit, alte drepturi salariale care potrivit actelor normative fac parte din salariul de 'ază. otăr
contri'uţia individuală de asigurări sociale Z /,*UWvenitul 'rut Z /,*UW/33V()3C Z(39,6 0# Baza de calcul a contri'uţiei individuale de asigurări sociale o constituiei salariile individuale 'rute realizate lunar, inclusiv sporurile şi adausurile, reglementate prin lege sau prin contractul colectiv de muncă, în cazul persoanelor care desfăşoară activitate pe 'ază de contract individual de muncă.
.
cont contri ri'u 'uţi ţiaa indi indivi vidu dual alăă pent pentru ru asi asigu gură rări ri soc socia iale le de de sănă sănăta tate te Z 6,* 6,*UW UW ven venit itul ul 'ru 'rutt Z 6,*U W(3)3 Z J3,9 0# Baza de calcul a contri'uţiei individuale pentru asigurările sociale de sănătate este reglementată de 8egea nr.(-*T(// nr.(-*T(//JJ privind asigurarile sociale de sănătate. 4enitul net lunar Z(3)3 =(),6 Z //6,- 0# !educerile acordate lunar anga+atului sunt în sumă de -*3 0#. 4enit net anual Z //6,- W (9 Z ((/*6,) 0# 4enit impoza'il lunar Z venit net @ deduceri personale acordate Z //6,- @ -*3 Z *-6,-0# mpozitul lunar reţinut prin stopa+ la sursă se determină pe 'aza 'aremului lunar pentru impunerea impunerea veniturilor veniturilor din salarii şi pensii pensii pentru anul anul fiscal 9336. mpozitul lunar lunar Z venit impoza'il lunar W (6U (6U Z *-6,- W (6U Z )J,-9- 0#
?lătitorii de venituri de natură salarială au următoarele o'ligaţii$
/
aC să determine venitul net anual impoza'il din salarii ca diferenţă între venitul net anual din salarii şi următoarele$ = deducerile personale = cotizatia de sindicat plătită conform legii. 'C să sta'ileasca diferenţa dintre impozitul calculat la nivelul anului şi cel calculat şi reţinut lunar su' forma plăţilor anticipate în cursul anului fiscal, p
rezult
impozitul
de
virat
pentru
luna
respectivă.
1umele reprezentand deduceri personale cuvenite, dar neacordate în cursul anului fiscal de către anga+atori, precum şi deduceri personale acordate, dar necuvenite, se regularizează
cu
ocazia
sta'ilirii
impozitului
anual
pe
venit.
8a calculul venitului anual impoza'il din salarii se au în vedere, după caz, şi deducerile prevăzute la art. -) alin. (C lit. cC, fC si lit.hC, situaţie în care operaţiunea de regularizare se efectuează de organul fiscal de domiciliu. n acest caz, contri'ua'ilul va comunica anga+atorului, în perioada ( = (* ianuarie a anului următor, să nu efectueze aceasta operaţiune. mpozitul anual pe venitul din salarii datorat se calculează prin aplicarea 'aremului anual de impunere prevăzut la art. * alin. 9C, respectiv alin. -C asupra venitului net anual impoza'il realizat din salarii. nformatiile referitoare la calculul impozitului pe veniturile din salarii se cuprind în fişele fiscale. ?lătitorul de venituri are o'ligaţia să completeze formularele, -3
adică fişele fiscale, pe întreaga durată de efectuare a plăţii salariilor şi, după caz, să recalculeze şi să regularizeze anual impozitul pe salarii. ?lătitorul este o'ligat să păstreze fişele fiscale pe întreaga durată a anga+arii şi să transmită organului fiscal competent şi anga+atului, su' semnatură, c
FLU?UL INFORMA(IONAL
-(
1alariaţii 1.2. !"!"MA# 1..8.
2ompartimente societăţii 2ompartimentul resurse umane 2ompartimentul = conta'ilitate 4enituri din salarii mpozit din salarii
Administraţia Financiară
Banca 2omercială
!irecţia 7enerală a Finanţelor ?u'lice
1ucursala +ud B#
Grezoreria +udeţeană Grezoreria centrală
B# centrală Grezoreria centrală
-9
#.#. IMPOZITUL PE PROFIT CADRUL @URIDIC DE AC(IUNE . mpozitul pe profit este reglementat în 2odul Fiscal , Gitlul , capitolul , în articolele (- @ ).
ELEMENTE TE;NICE ale i5po0itului pe pro4it sunt următoarele $ SU$IECTUL impozitului pe profit este reprezentat de agentul economic care o'ţine profit din orice sursă, atn cazul persoanelor +uridice su'iectul este acelaşi cu plătitorul impozitului pe profit. ?ersoanele +uridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în om
O$IECTUL acestuia se confundă cu ,+0+ 2e )+l)ul, aceasta reprezintă o valoare 'ănească , adică profitul o'ţinut de firmă într=o anumită perioadă de timp.
$AZA DE CALCUL se determină astfel$ ?rofitul impoza'il Z venituri totale @ cheltuieli totale @ venituri neimpoza'ile V cheltuieli nededucti'ile. mpozitul pe profit Z profit impoza'il W (6U 2ota unică de impozitare este de (6U.
Ter5enul 2e pl+t8. 2ontri'ua'ilii au o'ligaţia de a plăti impozitul pe profit trimestrial, p
-
2ontri'ua'ilii care o'ţin venituri ma+oritare din cultura cerealelor şi plantelor tehnice, pomicultura şi viticultura au o'ligaţia de a plăti impozitul pe profit anual, pn înţelesul alin. (C si 9C, profitul impoza'il şi impozitul pe profit sunt calculate si înregistrate trimestrial, lunar în cazul Băncii #aţionale a om
pentru
depunerea
situaţiilor
financiare
ale
contri'ua'ilului.
2ontri'ua'ilii care au definitivat p
e;istentei
persoanei
+uridice
la
registrul
comerţului.
0'ligaţiile fiscale reglementate de prezentul Gitlu sunt venituri ale 'ugetului de stat. 2a e;ceptie, impozitul pe profit, do'anzileTma+orarile de intarziere si amenzile datorate de regiile autonome din su'ordinea consiliilor locale si a consiliilor +udetene, precum si cele datorate de societatile comerciale in care consiliile locale siTsau +udetene sunt actionari ma+oritari sunt venituri ale 'ugetelor locale respective. 2ontri'ua'ilii au o'ligatia sa depuna o declaratie anuala de impozit pe profit pana la termenul prevazut pentru depunerea situatiilor financiare, cu e;ceptia contri'ua'ililor prevazuti la art.99 alin.C , - C şi JC care depun declaraţia anuală de impozit pe profit p
anga+amentele de plată către persoanele nerezidente, care cuprinde scopul, suma fiecărei plăţi şi numele şi adresa 'eneficiarului. #u se cuprind în aceasta declaraţie sumele anga+ate sau plătite pentru 'unurile importate sau pentru transportul internaţional. 2ontri'ua'ilii sunt răspunzători pentru calculul impozitului pe profit. 0rice pierdere fiscală neta care apare in perioada in care contri'ua'ilul a fost scutit de impozitul pe profit poate fi recuperata din profiturile impoza'ile viitoare, conform prevederilor art. (-. ?ierderea fiscala neta este diferenta dintre pierderile fiscale totale pe perioada de scutire si profitul impoza'il total in aceeasi perioada.
E?EMPLU DE CALCUL la impozitul pe profit $ 1ocietatea comercială ! "!"MA# 1..8. prezintă, la sf
venituri din v
=
venituri din v
=
venituri din do'
=
cheltuieli cu materii prime şi materiale (( 933 0#
=
cheltuieli cu personalul 9- 333 0#
=
cheltuieli de protocol ( *33 0#
=
cheltuieli cu primele de asigurare pentru asigurarea de accidente de muncă, potrivit legii ( 333 0#
=
cheltuieli cu impozitul pe profit declarat pentru anul de raportare prin declaraţiile privind o'ligaţiile de plată de 'ugetul general consolidat *-3 0#. ?rofit impoza'il Z venituri realizate din orice sursă @ cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri @ venituri neimpoza'ile V cheltuieli nededucti'ile. 2heltuielile nededucti'ile fiscal sunt în sumă de J** 0#, reprezent
=
cheltuielile cu impozitul pe profit *-3 0# -*
=
cheltuielile de protocol 9(* 0#
=
cheltuielile cu do'
?rofit impoza'ilZ venituri totale @ cheltuielile totale= venituri neimpoza'ileV cheltuieli impoza'ile Z *3 -33 = -( (*3 V J** Z ( 33* 0# mpozitul pe profit datorat 'ugetului de stat Z ( 33* W (6U Z 93)3,) 0# mpozitul pe profit de achitat Z 93)3,) 0#
-6
FLU?UL INFORMA(IONAL
20M?AGM"#G F#A#2A 20#GAB8 ezultatul 'rut al e;ploatării
?rofit
?ierdere
mpozit pe profit
Banca 2omercială
1ucursala +ud B#
Grezoreria +udeteană
B# centrală
Grezoreria centrală
Grezoreria centrală
-J
#.&. TA?A PE %ALOARE AD'UGAT' CADRUL @URIDIC DE AC(IUNE . Ga;a pe valoare adăugată este reglementat în 2odul Fiscal , Gitlul , capitolul 4, în articolele (9* @ (6(. Ga;a pe valoarea adăugată este un impozit indirect, care se datorează 'ugetului de stat. >n sfera de aplicare a ta;ei pe valoarea adăugată se cuprind operaţiunile care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii$ aC constituie o livrare de 'unuri sau o prestare de servicii efectuate cu plată 'C locul de livrare a 'unurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi în omn sfera de aplicare a ta;ei pe valoarea adăugată se cuprinde şi importul de 'unuri. 0peraţiunile care se cuprind în sfera de aplicare a ta;ei pe valoarea adăugată sunt denumite în continuare operaţiuni impoza'ile. 0peraţiunile impoza'ile pot fi$ aC operaţiuni ta;a'ile, pentru care se aplică cotele prevăzute la art. (-3 'C operaţiuni scutite cu drept de deducere, pentru care nu se datorează ta;a pe valoarea adăugată, dar este permisă deducerea ta;ei pe valoarea adăugată datorate sau plătite pentru 'unurile sau serviciile achiziţionate. >n prezentul titlu, aceste operaţiuni sunt prevăzute la art. (- şi art. (-- cC operaţiuni scutite fără drept de deducere, pentru care nu se datorează ta;a pe valoarea adăugată şi nu este permisă deducerea ta;ei pe valoarea adăugată datorate sau plătite pentru 'unurile sau serviciile achiziţionate. dC operaţiuni de import scutite de ta;a pe valoarea adăugată, prevăzute la art. (-9, pentru care nu se datorează ta;a pe valoarea adăugată în vamă. -)
rmătoarele operaţiuni de interes general sunt scutite de ta;a pe valoarea adăugată$ aC spitalizarea, îngri+irile medicale, inclusiv veterinare, şi operaţiunile str
-/
încheiat contracte cu 2asa #aţională de ?ensii şi Alte !repturi de Asigurări 1ociale şi contravaloarea acestora este decontată pe 'ază de 'ilete de tratament
ELEMENTELE TE;NICE ale ta;ei pe valoare adăugată sunt următoarele$ PL'TITORII ta;ei pe valoare adăugată sunt persoanele impoza'ile înregistrate ca plătitori de G4A, 'eneficiarii prestărilor de servicii ta;a'ile , effectuate de persoane impoza'ile sta'ilite în omînia.plătitorul G4A este agentul economic care desfăşoară următarele operaţiuni livrează 'unuri sau prestează servicii efectuate cu plată , iar locul de livrare al 'unurilor sau de prestare a serviciilor este în omînia.
SUPORTATORUL ta;ei pe valoare adăugată este consumatorul final, adică clientul , cel care foloseşte produsul sau cel căruia i se prestează un serviciu. Baza de impozitare a G.4.A. este constituită din $ = pentru livrările de 'unuri şi prestări de servicii, din tot ceea ce constituie contrapartidă o'ţinută sau care urmează a fi o'ţinută de furnizor sau prestator din partea cumpărătorului = preţul de achiziţie sau preţul de cost determinat de momentul livrării. >n 'aza de impozitare se cuprind impozite, ta;e, cheltuieli accesorii ca $ comisioane , cheltuieli de am'alare, transport şi asigurare, decontate cumpărătorului.
Nu se cuprind în 'aza de impozitare a ta;ei pe valoarea adăugată următoarele$ aC ra'aturile, remizele, risturnele, sconturile şi alte reduceri de preţ acordate de furnizori direct clienţilor 'C sumele reprezent
dC valoarea am'ala+elor care circulă între furnizorii de marfă şi clienţi, prin schim', fără facturare eC sumele achitate de furnizor sau prestator în contul clientului şi care apoi se decontează acestuia fC ta;a de reclamă şi pu'licitate şi ta;a hotelieră care sunt percepute de către autorităţile pu'lice locale prin intermediul prestatorilor.
COTA STANDARD a ta;ei pe valoarea adăugată este de (/U şi se aplică asupra 'azei de impozitare pentru orice operaţiune impoza'ilă care nu este scutită de ta;a pe valoarea adăugată sau care nu este supusă cotei reduse a ta;ei pe valoarea adăugată.
COTA REDUS' a ta;ei pe valoarea adăugată este de /U şi se aplică asupra 'azei de impozitare, pentru următoarele prestări de servicii şiTsau livrări de 'unuri$ aC dreptul de intrare la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectură şi arheologice, grădini zoologice şi 'otanice, t
Ter5enul 2e pl+t8 reprezintă timpul la care sau pînă la care o'ligaţia către un 'uget devine scadentă. ?ersoanele o'ligate la plat ape valoare adăugată tre'uie să achite G4A datorată, sta'ilită prin decontul de G4A întocmit pentru fiecare perioadă fiscală sau prin decontul special, pană la data de 9* a lunii următoare perioadei fiscale luna calendaristicăC inclusiv. *(
E?EMPLU DE CALCUL la ta;a pe valoare adăugată $ 1.2. !"!"MA# 1..8. realizează în luna iulie următoarele operaţiuni $ = vinde produse în valoare de J* 333 0# pe piaţa internă = vinde la e;port produse în valoare de )9 333 0# scutite de G4A cu deducereC = îi sunt returnate am'ala+e în valoare de 933 0# care au fost achitate de un client la o livrare anterioară = vinde proteze medicale în sumă de 9J 333 0# = vinde cu plata în rate produse în valoare de * 333 0#, pentru care încasează în luna iulie un avans de 9 333 0#, restul urmand a se încasa în rate egal în lunile imediat următoare = încasează o rată scadentă în valoare de (6 *33 0# pentru produsele vandute în mai, respectiv o rată în sumă de ) J33 0# pentru produse vandute în iunie = cumpără materii prime în valoare de (99 333 0# = importă mărfuri care au valoare în vamă de )3 333 0#, ta;a vamală este de 93U.
Baza de impozitare colectată este constituită din $ =
livrările de produse pe piaţa internă J* 333 0#
=
valoarea am'ala+elor restituite de 933 0# va diminua 'aza de impozitare, deoarece a fost percepută G4A la livrarea către client
=
avansul încasat la v
=
G4A aferentă ratelor scadente în lunile umătoare este nee;igi'ilă
=
ate scadente afente în luna iulie (6 *33 0#, respectiv )J33 0#, pentru care G4A devine e;igi'ilă la dat încasării ratelor. *9
G4A colectată Z J *33= 933V (6 *33V ) J33C W (/U Z (9 333 W(/U Z 99 )33 0# Baza de impozitare a G4A deducti'ilă cuprinde $ =
achiziţionarea de materii prime de (99 333 0#
=
importul de mărfuri generează G4A deducti'ilă calculată la valoarea în vamă de )3 333 0# la care se adaugă ta;ele vamale de (6 333 0#. G4A deducti'ilă Z (99 333V /6 333C W (/U Z 9() 333W(/U Z -( -93 0# Agentul economic are dreptul să deducă integral G4A aferentă intrărilor numai în situaţia în care operaţiunilor realizate unt impoza'ilesau scutite de G4A cu drept de deducere. >n situaţia prezentă, agentul economic a realizat şi operaţiuni scutite fără drept de deducere, astfel că dreptul de deducere se va determina proporţional cu gradul de utilizare a 'unurilor şiTsau a serviciilor respective la realizarea operaţiunilor care dau drept de deducere . G4A de dedus se determină pe 'ază de pro rata, calculată$ ?ro rata Z venituri din op care au drept de deducereT total aperaţiuniCW(33 Z 939 333T99/ 333CW(33 Z )),9(U Gotal operaţiuni ieşiriC Z J *33V) 933= 933V9 J33V9 333V(6 *33V) J33 Z 99/ 333 0# 4enituri din operaţiuni care dau drept de deducere Z total operaţiuni=venituri di operaţiuni care nu au drept de deducere Z 99/ 333=9J 333Z939 333 0# G4A de dedus Z G4A d W pro rata Z -( -93W )),9( UZ6 *6,*) G4A de înregistrat în conturi de cheltuieli Z G4Ad @G4A dedus !eoarece G4Ac este mai mică dec
FLU?UL INFORMA(IONAL *
Furnizori= facturi
2lienţi= facturi
!epozit aprovizionare
!epozit desfacere
urnale de cumpărări urnale de v
2onta'ilitate
urnal centralizat de v
Balanţa de verificare
G4A colectată
urnal centralizat de cumpărări
G4A deducti'ilă
G4A de plată
Banca 2omercială
Grezorerie
*-
#.7. IMPOZITUL PE CL'DIRI CADRUL @URIDIC DE AC(IUNE- mpozitul pe clădiri este reglementat în 2odul Fiscal, Gitlul [, capitolul , art.9-/ @ 9**. 0rice persoană care are în proprietate o clădire situată în omn cazul unei clădiri, aflată în administrarea sau în folosinţa, după caz, a altei persoane şi pentru care se datorează chirie în 'aza unui contract de închiriere, impozitul pe clădiri se datorează de către proprietar. >n înţelesul prezentului titlu, clădire este orice construcţie care serveşte la adăpostirea de oameni, de animale, de o'iecte, de produse, de materiale, de instalaţii şi de altele asemenea. mpozitul pe clădiri nu se datorează pentru $ (. clădirile instituţiilor pu'lice şi clădirile care fac parte din domeniul pu'lic şi privat al unei unităţi administrativ=teritoriale, cu e;cepţia incintelor care sunt folosite pentru activităţi economice 9. clădirile care, potrivit legislaţiei în vigoare, sunt considerate monumente istorice, de arhitectură sau arheologice, muzee sau case memoriale, cu e;cepţia incintelor care sunt folosite pentru activităţi economice . clădirile care, prin destinaţie, constituie lăcaşuri de cult, aparţin
**
6. clădirile aflate în domeniul pu'lic al statului şi în administrarea egiei Autonome \Administraţia ?atrimoniului ?rotocolului de 1tat\, cu e;cepţia incintelor care sunt folosite pentru activităţi economice J. clădirile aflate în domeniul privat al statului şi în administrarea egiei Autonome \Administraţia ?atrimoniului ?rotocolului de 1tat\, atri'uite conform legii ). construcţiile şi amena+ările funerare din cimitire, crematorii /. clădirile sau construcţiile din parcurile industriale, ştiinţifice şi tehnologice, potrivit legii (3. clădirile trecute în proprietatea statului sau a unităţilor administrativ=teritoriale în lipsă de moştenitori legali sau testamentari ((. oricare dintre următoarele construcţii speciale$ aC sonde de ţiţei, gaze, sare 'C platforme de fora+ marin cC orice centrală hidroelectrică, centrală termoelectrică, centrală nuclearoelectrică, staţie de transformare şi de cone;iuni, clădire şi construcţie specială ane;ă a acesteia, post de transformare, reţea aeriană de transport şi distri'uţie a energiei electrice şi st
*6
lC construcţii hidrometrice, oceanografice, hidrometeorologice, hidrotehnice, de îm'unătăţiri funciare, porturi, canale naviga'ile cu ecluzele şi staţiile de pompare aferente canalelor mC poduri, viaducte, apeducte şi tuneluri nC reţele şi conducte pentru transportul sau distri'uţia apei, produselor petroliere, gazelor şi lichidelor industriale, reţele şi conducte de termoficare şi reţele de canalizare oC terasamente pC cheiuri NC platforme 'etonate rC împre+muiri sC instalaţii tehnologice, rezervoare şi 'azine pentru depozitare tC construcţii de natură similară sta'ilite prin hotărn cazul persoanelor +uridice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de impozitare asupra valorii de inventar a clădirii. 2ota de impozit se sta'ileşte prin hotărn cazul unei clădiri a cărei valoare a fost recuperată integral pe calea amortizării, valoarea impoza'ilă se reduce cu (*UC. >n cazul unei clădiri care a fost reevaluată conform prevederilor legale în vigoare, valoarea de inventar a clădirii este valoarea înregistrată în conta'ilitatea proprietarului imediat după reevaluare >n cazul unei clădiri care a fost do'
*J
şi (3U şi se aplică la valoarea de inventar a clădirii, pn cazul unei clădiri ce face o'iectul unui contract de leasing financiar se aplică următoarele reguli$ aC impozitul pe clădire se datorează de proprietar 'C valoarea care se ia în considerare la calculul impozitului pe clădiri este valoarea clădirii înregistrată în contractul de leasing financiar mpozitul pe clădiri se aplică pentru orice clădire deţinută de o persoană +uridică aflată în funcţiune, în rezervă sau în conservare, chiar dacă valoarea sa a fost recuperată integral pe calea amortizării.
E?EMPLU DE CALCUL la impozitul pe clădiri $ S.C. DEDEMAN S.R.L. are în proprietate o clădire cu o suprafaţă de ( 9*3 mp, iar valoarea sa de inventar este de (* 333 0# sta'ilită în urma reevaluării ce a avut loc la începutul anului 933*, pentru care înregistreză şi plăteşte impozit către 'ugetul local conform legislaţiei în vigoare. mpozitul pe profit Z valoarea de inventar Wcota de impozit Z (* 333 W 3,*U Z J* 0#
Ter5enul 2e pl+t8. mpozitul pe clădiri se plăteşte anual, în patru rate egale, p
*)
#.9. IMPOZITUL PE TERENURI
CADRUL @URIDIC DE AC(IUNE- mpozitul pe terenuri este reglementat în 2odul Fiscal, Gitlul [, capitolul , art.9*6 @ 963. 0rice persoană care are în proprietate teren situat în omn cazul unui teren, aflat în administrarea sau în folosinţa, după caz, a altei persoane şi pentru care se datorează chirieTarendă în 'aza unui contract de închiriereTarendare, impozitul pe teren se datorează de către proprietar. >n cazul terenului care este deţinut în comun de două sau mai multe persoane, fiecare proprietar datorează impozit pentru partea din teren aflată în proprietatea sa. >n cazul în care nu se pot sta'ili părţile individuale ale proprietarilor în comun, fiecare proprietar în comun datorează o parte egală din impozitul pentru terenul respectiv. mpozitul pe teren nu se datorează pentru$ aC terenul aferent unei clădiri, pentru suprafaţa de teren care este acoperită de o clădire 'C orice teren al unui cult religios recunoscut de lege şi al unei unităţi locale a acestuia, cu personalitate +uridică cC orice teren al unui cimitir, crematoriu dC orice teren al unei instituţii de învăţăm
*/
gC orice teren aferent unei clădiri a unei instituţii pu'lice sau unei clădiri care face parte din domeniul pu'lic sau privat al unei unităţi administrativ=teritoriale, e;ceptn cazul unui teren amplasat în intravilan, impozitul pe teren se sta'ileşte prin înmulţirea numărului de metri pătraţi ai terenului cu suma corespunzătoare prevăzută în următorul ta'el$
63
Pona din cadru localităţii
angul localităţii 3
4
4
A
(,3
(,9*
(,93
(,(*
(,(3
(,3*
B
(,9*
(,93
(,(*
(,(3
(,3*
(,33
2
(,93
(,(*
(,(3
(,3*
(,33
3,/*
!
(,(*
(,(3
(,3*
(,33
3,/*
3,/3
Ter5enul 2e pl+t8. mpozitul pe teren se plăteşte anual, în patru rate egale, p
6(
#.=. TA?A ASUPRA MI@LOACELOR DE TRANSPORT
CADRUL @URIDIC DE AC(IUNE- mpozitul pe terenuri este reglementat în 2odul Fiscal, Gitlul [, capitolul 4, art.96( @ 96*. 0rice persoană care are în proprietate un mi+loc de transport care tre'uie înmatriculat în omn cazul unui mi+loc de transport care face o'iectul unui contract de leasing financiar, ta;a asupra mi+locului de transport se datorează de locator. Ga;a asupra mi+loacelor de transport nu se aplică pentru$ aC
autoturismele, motocicletele cu ataş şi mototriciclurile care aparţin persoanelor cu handicap locomotor şi care sunt adaptate handicapului acestora
'C
navele fluviale de pasageri, 'ărcile şi luntrele folosite pentru transportul persoanelor fizice cu domiciliul în !elta !unării, nsula Mare a Brăilei şi nsula Balta alomiţei
cC
mi+loacele de transport ale instituţiilor pu'lice
dC
mi+loacele de transport ale persoanelor +uridice, care sunt utilizate pentru servicii de transport pu'lic de pasageri în regim ur'an sau su'ur'an, inclusiv transportul de pasageri în afara unei localităţi, dacă tariful de transport este sta'ilit în condiţii de transport pu'lic. Ga;a asupra mi+loacelor de transport se calculează în funcţie de tipul mi+locului de transport, conform celor prevăzute în prezentul capitol. >n cazul oricăruia dintre următoarele mi+loace de transport cu tracţiune mecanică, ta;a asupra mi+locului de transport se calculează în funcţie de capacitatea
69
cilindrică a acestora, prin înmulţirea fiecărui *33 cm sau fracţiune din aceasta cu suma corespunzătoare din ta'elul următor$ M80A2" !" GA1?0G
4A80A"A GA[" = leiT*33cm sau fracţiune = ,
Autoturisme cu capacitate cilindricde p
J
Autoturisme cu capacitate cilindrică de peste 9 333 cm
/
,
Auto'uze, autocare, micro'uze
(*
Alte vehicule cu tracţiune mecanică cu masa totală ma;imă
(6
autorizată de p
(3
Motociclete, motorete şi scutere
-
>n cazul unui mi+loc de transport do'n cazul unui mi+loc de transport care este înstrăinat de o persoană în cursul unui an sau este radiat din evidenţa fiscală a compartimentului de specialitate al autorităţii de administraţie pu'lică locală, ta;a asupra mi+locului de transport încetează să se mai datoreze de acea persoană încep
E?EMPLU DE CALCUL pentru ta;a asupra mi+loacelor de transport $ 6
1.2. !"!"MA# 1..8. are în proprietate un mi+loc de transport cu tracţiune mecanică, adică un autoturism cu capacitate cilindrică de ( J9( cm . ,
#r. de fracţiuni de *33 cm
,
Z ( J9( cm T*33 Z,--9 = - unităţi de impunere ,
Ga;a pentru autoturism Z valoarea ta;ei pentr o unitate de impunere Wnr de unităţi Z J 0# W - unităţi de impunere Z 9) 0#
Ter5enul 2e pl+t8. Ga;a asupra mi+locului de transport se plăteşte anual, în patru rate egale, pn cazul unui mi+loc de transport deţinut de un nerezident, ta;a asupra mi+locului de transport se plăteşte integral în momentul înregistrării mi+locului de transport la compartimentul de specialitate al autorităţii de administraţie pu'lică locală.
#.>. CONTRI$U(IA DE ASIGUR'RI SOCIALE DE STAT
6-
CADRUL @URIDIC DE AC(IUNE $ 8egea nr. *(/T3.(9.933, pu'licată în Monitorul 0ficial nr. )6- din 3-.(9.933 8egea nr.*(9T99.((.933- privind 'ugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 933*.
ELEMENTELE TE;NICE ale contri'uţiei de asigurări sociale sunt următoarele$
O$IECTUL îl constituie salariul 'rut realizat de anga+aţii 1.2. !"!"MA# 1..8.
SU$IECTUL este reprezentat de$ =
persoana care desfăşoară activităţi pe 'aza unui contract individual şi funcţionarii pu'lici
=
anga+atorii persoanelor prezentate anterior
=
persoanele alese în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţilor e;ecutive, legislative sau +udecătoreşti , pe durata mandatului
=
Agenţia #aţională pentru ocuparea Forţei de mancă, pentru persoanelor aflate în soma+
=
?ersoanele care realizează un venit 'rut pe an calendaristic echivalent cu cel puţin salarii medii 'rute pe economie şi care se regăsesc în una din situaţiile următoare$
•
Asociat unic, asociaţi, comanditari sau acţionari
•
Administratori sau manageri care au încheiat contract de administrare sau de management
•
Mem'rii ai asociaţiei familiale
•
?ersoane autorizate să desfăşoare activităţi independente
•
?roprietari de 'unuri şiTsau arendaşi de suprafeţe agricole sau forestiere.
=
Alte persoane asigurate pe 'ază de contract de asigurări sociale de sănătate.
6*
?lătitorul este reprezentat de 1.2.!"!"MA# 1..8.
MODUL DE CALCUL al contr'uţiei se asigurări sociale presupune calculul acesteia prin aplicarea unei cote la o 'ază de impozitare$ 2A1 Z 2ota W Baza de impozitare
COTA contri'uţiei de asigurări sociale datorată de contri'ua'ili este diferenţiată în funcţie de doi factori$ =
condiţii de mancă în care îşi desfăşoară activitatea cotri'ua'ilii
=
tipul de contri'ua'il. >n funcţie de condiţiile de muncă în care îşi desfăşoară activitatea contri'ua'ili, distingem diferite cote de contri'uţii$
=
pentru condiţii de muncă normale (,*U
=
pentru condiţii deose'ite de muncă 6,*U
=
pentru condiţii speciale de muncă -(,*U. >n funcţie de tipul de contri'ua'il, contri'uţia de asigurări sociale se calculează pe 'aza$
=
cotei contri'uţiei individuale se asigurări sociale
=
diferenţieri dintre cota contri'uţiei de asigurări sociale şi cota contri'uţiei individuale se asigurări sociale
=
cotei contri'uţiei de asigurări sociale. 2ota contri'uţiei individuale de asigurări sociale se sta'ileşte anual tot prin legea 'ugetului asigurărilor sociale de stat, iar pentru anul 933*, nivelul acesteia este de /,*U. >n ceea ce priveşte, 'aza de impozitare este diferenşiată în funcţie de categoria de cotri'ua'ili, şi anume poate fi reprezentată desalariul individual 'rut inclusiv sporurile şi adaosurile fondul total de salarii 'rute lunare veniturile 'rute de natură salarială realizate lunar cuantumul drepturilor 'ăneşti lunare ce se suportă din 'ugetul
66
Fondului pentru plata a+utorului de soma+ venitul 'rut realizat venitul lunar realizat asigurat , care nu poate fi mai mic de o pătrime din salariul mediu 'rut. 0'ligaţia pentru calcul, reţinerea şi virarea contri'uţiei petru asigurări sociale revine anga+atorului, adică 1.2. !"!"MA# 1..8. sau , după caz, persoanei asigurate prin contract de asigurare socială.
Ter5enul 2e pl+t8 a contri'uţiei pentru asigurărilor sociale este data de 9* a lunii următoare celei pentru care se datorează contri'uţia. Got p
6J
FLU?UL INFORMA(IONAL pentru contri'uţiile sociale de stat$
1"428 ?"10#A8 @ Fişe de ponta+, stat de salarii
Birou financiar @ conta'il @ 1tat de salarii
Banca 2omercială= 0.?. şi ";tras de cont
Grezorerie= 0.?. şi ";tras de cont
2asa udeţeană de ?ensii
6)
#..CONTRI$U(IA DE ASIGUR'RI PENTRU ŞOMA@ CADRUL @URIDIC DE AC(IUNE $ 8egea nr. (/T9333 şi 8egea nr. J6T9339 , privind 'ugetul asigurărilor sociale de sănătate şi stimularea ocupării forţei de muncă pu'licată în Monitorul 0ficial nr. (3. Bugetul asigurărilor pentru soma+ se constituie în scopul plăţii indemnizaţiilor de şoma+ în cazul nefericit în care o persoană ni=şi poate găsi loc de muncă. 4eniturile acestui 'uget sunt constituite în principal din contri'uţia de asigurări pentru şoma+ plătită lunar de către contri'ua'il.
ELEMENTELE TE;NICE ale contri'uţiei de asigurări pentru şoma+ sunt următoarele$
SU$IECTUL ete reprezentat de$ =
persoanele anga+ate pe 'aza unui contract individual de muncă
=
funcţiionarii pu'lici şi alte persoane care desfăşoară activităţi pe 'aza actului de numire
=
persoanele care desfăşoară activitatea în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţilor e;ecutive
=
militarii anga+aţi pe 'ază de contract
=
persoanele care se regăsesc în una din situaţiile următoare şi încheie contract de asigurare de şoma+$
a.
asociat unic, asociaţi
'.
administratori care au încheiat contracte potrivit legii
c.
persoane autorizate să desfăşoare activităţi independente
d.
mem'ri ai unei asociaţii familiale
e.
cetăţeni rom
f.
alte persoane care realizeză venituri din activităţi desfăşurate potrivit legii.
6/
PL'TITORUL este reprezentat de 1.2. !"!"MA# 1..8. 1ursa este reprezentat de salariul tarifar al anga+aţilor societăţii. nitatea de evaluare este leul romn ceea ce priveşte COTA de contri'uţie, aceasta se diferenţiază în fucţie de categoria de contri'ua'ili, astfel$ cota de contri'uţie individuală de asigurări pentru şoma+, care este de
•
(U cota de contri'uţie de asigurări de şoma+ plătită de anga+atori, care este
•
de U •
cota de contri'uţie de asigurări de şoma+ plătită de persoanele asigurate pe 'ază de contract de asigurare de şoma+.
$AZA IMPOZA$IL' variază în funcţie de categoria de contri'ua'il, şi anume poate fi$ =
salariul de 'ază 'rut lunar, la care se mai adaugă, după caz, indemnizaţia de conducere, salariul de merit şi alte drepturi salariale, care potrivit actelor normative, fac parte din salariul de 'ază
=
indemnizaţia 'rută lunară ca unică formă de remunerare
=
solda 'rută lunară
=
fondul total de salarii 'rute lunare
=
venit lunar pentru care se încheie asigurarea, care nu poate fi mai mic dec
Ter5enul 2e pl+t8. ?lata contri'uţiei pentru asigurarea de şoma+ tre'uie făcută p
lunară privind evidenţa nominală a asiguraţilor şi a o'ligaţiilor de plată la 'ugetul asigurărilor pentru şoma+.
FLU?UL INFORMA(IONAL pentru contri'uţiile de asigurări
pentru
şoma+$
1"428 ?"10#A8 @ Fişe de ponta+, stat de salarii
Birou financiar @ conta'il @ 1tat de salarii
Banca 2omercială= 0.?. şi ";tras de cont
Grezorerie @ 0.?. şi ";tras de cont
2asa udeţeană de ?ensii
J(
#..CONTRI$U(IA DE ASIGUR'RI SOCIALE DE S'N'TATE
CADRUL @URIDIC de acţiune este reprezentat de 8egea nr.(/T9333 şi de 0rdonanţa de rgenţă nr. (*3T9339 privind organizarea şi funcţionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate şi 0rdonanţa de rgenţă a 7uvernului nr.)T933* privind modificarea şi completarea 0rdonanţei de rgenţă a 7uvernului nr. (*3T9339 privind organizarea şi funcţionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate. Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate se constituie ca un fond special ane;ă la legea 'ugetului de stat, pe 'aza acestuia se finanţează activităţile medicale oferite gratuit asiguraţilor.
ELEMENTELE TE;NICE ale contri'uţiei de asigurări sociale de sănătate sunt următoarele$
SU$IECTUL este reprezentat de asigurat. 1unt consideraţi asiguraţi toţi cetăţenii rom
persoanele fizice care realizează venituri din salarii supuse impozitului pe venit
•
persoanele fizice care e;ercită profesii li'erale
•
persoanele fizice care desfăşoară activităţi independente
•
persoanele fizice care o'ţin venituri din agricultură şi silvicultură, care nu au calitate de anga+ator
•
persoanele fizice care o'ţin venituri din cedarea folosinţei 'unurilor, venituri din dividende şi do'
J9
•
persoanele +uridice şi fizice la care îşi desfăşoară activitatea asiguraţii
•
persoanele +uridice o'ligate prin lege la plata contri'uţiei pentru următoarele categorii de asiguraţi$
=
satisfac serviciu militarîn termen
=
se află în concediu medical
=
e;ecută o pedeapsă privată de li'ertate sau se află în arest preventiv
=
persoanele care 'eneiciază de indemnizaţie de şoma+ sau, după caz, de alocaţie de spri+in. cetăţenii străini care se asigură preventiv.
•
2ontri'uţia de asigurări sociale de sănătate se determină astfel$ 2A11 Z 2ota W Baza de impozitare.
COTA de impozitare este diferenţiată, în funcţie de contru'ua'il, şi anume$ =
cota de contri'uţie individuală plătită de persoanele fizice asigurate , al cărei nivel actual este de 6,*U
=
cota de contri'uţie plătită de anga+ator persona +uridică sau fizică la care îşi desfăşoară activitatea asiguratuluiC, al căreia nivel actual este de JU. = venituri din salarii suprapuse impozitului pe venit = venituri din activităţi desfăşurate de persoanecare Baza de
?entru
e;ercită profesii li'erale sau autorizate potrivit legii să
impozitar
cota
desfăşoare activităţi independente
e
de 6,*U
= venituri din agricultură şi silvicultură, care nu au calitatea de anga+ator = indemnizaţia de şoma+ şi alocaţiile de spri+in = venituri din cedarea folosinţei 'unurilor, venituri din dividende şi do'
impozitului pe profit = valoarea a două salarii minime 'rute pe ţară pentru persoanele care satisfac serviciul militar în termen şi pentru persoanele care e;ecută o pedeapsă privită de li'ertate sau se află în arest preventiv. ?entru cota
Fondul de salarii realizat
de JU
Ter5enul 2e pl+t8. ?lata contri'uţiei la asigurările sociale de sănătate se face$ •
lun+r , pentru cota individuală de 6,*U plătită asupra veniturilor din salarii supuse impozitului pe venit, indemnizaţiile de şoma+ şi alocaţiilor de spri+in şi pentru cota de JU plătită de anga+atori asupra fondului de salarii
•
tri5e3tri+l pentru cota individual de 6,*U plătită asupra veniturilor din activităţi desfăşurate de persoane care e;ercită profesii li'erale sau autorizate potrivit legii să desfăşoare activităţi independente şi asupra veniturilor din agricultură şi silvicultură, sta'ilita potrivit normelor de venit pentru persoanele fizice care nu au calitatea de anga+ator
•
+nu+l pentru cota individuală de 6,*U plătită asupra veniturilor din cedarea folosinţei 'unurilor, veniturile din dividende şi do'
FLU?UL INFORMA(IONAL pentru contri'uţiile de asigurări sociale de sănătate$ J-
1"428 ?"10#A8 @ Fişe de ponta+, stat de salarii
Birou financiar @ conta'il @ 1tat de salarii
Banca 2omercială= 0.?. şi ";tras de cont
Grezorerie @ 0.?. şi ";tras de cont
2asa udeţeană de Asigurări de 1ănătate
J*
