Argument
Capitolul I Potentialul turistic – turistic – generalitati generalitati 1.1. Definire (potenţial, componente)
În sens larg, potenţialul turistic al unui teritoriu reprezintă ansamblul elementelor naturale, economice şi cultural – istorice, care prezintă anumite posibilităţi de valorificare turistică, dau o anumită funcţionalitate pentru turism şi deci constituie premise pentru dezvoltarea activităţii de turism. (G Erdeli, 1996) Un teritoriu interesează din punct de vedere turistic în măsura în care oferă resurse tu ristice naturale sau antropice, acestea fiind privite ca atracţii turistice sau resurse turistice. Potenţialul turistic reprezintă oferta turistică potenţială a unui teritoriu care împreună cu baza tehnico – tehnico – materială şi cu infrastructura generală şi turistică formează oferta turistică reală (efectivă) sau patrimoniul turistic. Varietatea resurselor turistice, specificul, influenţa lor în activitatea turistică duc la delimitarea a două categorii de potenţial turistic, şi anume: natural şi antropic. Poten ţialul turistic natural reprezintă
totalitatea resurselor turistice pe care le oferă cadrul
natural prin componentele sale: relief, condiţii climatice, ape, vegetaţie şi faună, cât şi modificările acestora din urmă. STRUCTURA POTENŢIALULUI TURISTIC
3
P O T E N Ţ I A L U L T U R I S T I C
Componentele cadrului natural
NATURAL
Cultural istoric ANTROPIC Tehnico economic
Turism şi marketing turistic – Cristian Stoian, Mădălina Spânu, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2003
Componentele potenţialului turistic
Potenţialul turistic are un rol important în dezvoltarea şi diversificarea activităţilor turistice, de aceea, a apărut necesitatea stabilirii unor criterii de clasificare a atracţiilor turistice. tu ristice. Cea mai utilizată clasificare este realizată după conţinutul potenţialului turistic:
Potenţial antropic;
Potenţial natural. Potenţialul turistic natural cuprinde elementele oferite de cadrul natural – natural –
relief, climă, reţea de ape, vegetaţia ş.a., urmărind atragerea fluxurilor de turişti în vederea petrecerii vacanţelor. Relieful
reprezintă un element de atracţie turistică de sine stătăto r, reprezentat prin tip
(vulcanic, carstic, glaciar), trepte şi atitudini, toate acestea realizând cadrul propice practicării drumeţiilor şi alpinismului, cât şi de petrecere a vacanţelor. Clima
este reprezentată de tipul şi volumul precipitaţiilor, mărimea mărim ea temperaturilor înregistrate,
perioadele cu cu soare etc.; creează creează condiţii propice propice schierii, curelor heliomarine heliomarine ş.a. Reţeaua de ape,
reprezentată de apele curgătoare şi cele stătătoare, ape minerale şi termale,
creează cadrul adecvat pentru pescuit, cure heliomarine, sporturi nautice etc. Vegetaţia prin
bogăţia şi diversitatea speciilor, existenţa speciilor florale rare, dă posibilitatea
practicării unor forme particulare ale turismului: cercetare cercetare ştiinţifică, vizitarea vizitarea rezervaţiilor naturale.
4
Fauna, su b aspect turistic, prezintă importanţă prin valoarea sa cinegetică şi estetică. Potenţialul turistic antropic
cuprinde creaţiile omului de-a lungul timpului, concretizate în
elemente de cultură, istorie, artă şi civilizaţie, care prin caracteristicile lor atrag grupurile de turişti. Structura potenţialului antropic cuprinde elementele:
vestigii arheologice şi monumente de artă (cetăţi, castele, statui, biserici);
etnografie şi folclor (obiceiuri şi tradiţii, port popular, muzică şi dansuri populare ş.a.);
instituţii şi evenimente cultural-artistice (muzee, case memoriale, târguri şi expoziţii);
realizări tehnico-economice şi ştiinţifice contemporane (porturi, poduri şi viaducte, baraje şi lacuri de acumulare);
aşezări umane (oraşe, sate turistice).
2.1. Caracterizarea geografică şi economico-socială a judeţului Mehedinţi
este situat în partea de sud-vest a României, pe malul stâng al Dunării, la ieşirea acesteia din defileu. Are o suprafaţă de 4933 km2, ceea ce reprezintă 2,1% din suprafaţa ţării şi se învecinează cu judeţele: Caraş-Severin la vest, Gorj la nord şi Dolj la sud-est. La sud se învecinează cu Bulgaria şi Serbia. Judeţul Mehedinţi
judeţului format din munţi, podişuri şi câmpie, se înfăţişează sub formă unui amfiteatru dispus în trepte ce coboară dinspre nord-nord-vest spre sud-sudest. Cea mai înaltă treaptă, în nord-vest, este alcătuită din munţii Mehedinţi şi Cernei, treaptă mijlocie cuprinde podisul Mehedinţi, dealurile Motrului şi câmpia înaltă a Balacitei, cea mai joasă treaptă, Câmpia Blahnitei este alcătuită în mare parte din terasele Dunării şi văile largi ale Drincei şi Blahnitei. Prezenţa unor depresiuni că Baia de Aramă, Comanesti - Halângă, a unor văi lărgi şi a depresiunii de tip subcarpatic a Topolnitei oferă condiţii de locuit şi circulaţie, inclusiv în zonele înalte ale judeţului. Relieful
Din punct de vedere al organizării administrative, în componenţa judeţului intră 2 municipii (Drobeta- Turnu Severin şi Orşova), 3 oraşe (Baia de Aramă, Strehaia şi Vanju Mare), 61 comune şi 344 sate. Mehedinţi constituie reşedinţa a 324.115 locuitori, dintre care 49,1 % locuiesc în mediul urban, iar 165050 locuitori (50,9%) reprezintă populaţie rurală. În oraşe, populaţia este concentrată după cum urmează: o Drobeta Turnu Severin - 118.114 locuitori o Orşova - 15.589 locuitori o Strehaia - 12.564 locuitori o Vânju Mare - 7.074 locuitori o Baia de Aramă - 5.724 locuitori Datorită poziţiei sale la frontieră, judeţul este considerat poarta de intrare din Europa de sud vest, fiind străbătut de şoseaua europeană E70 şi de mai multe drumuri naţionale. Canalul Rin-Main-Dunăre, inaugurat în 1992, a situat reşedinţa judeţului Mehedinţi, Drobeta Turnu Severin, în contact direct cu toate oraşele europene de la Marea Neagră la Marea Nordulu i.
5
Podul de la sistemul hidroenergetic şi de navigaţie „Porţile de Fier” face legătura între Drobeta Turnu Severin şi Belgrad (300km), Istanbul (700km), Atena (950km) şi Roma (2000km). Dezvoltarea judeţului şi prosperitatea locuitorilor lui se datorează înfiinţării portului (1851) şi
atelierului de reparat vapoare (1858), primul din România şi nucleul viitorului şantier naval care va ajunge în 1914 cel mai însemnat din România şi unul dintre cele mai importante şantiere de pe Dunăre. Printre cele mai importante activităţi şi industrii, se număra: Şantierul Naval SEVERNAV S.A. (1863), industria cărnii (1880), producţia de spirt şi bere (1856 -1858), uzină de vagoane (1882). După 1900, au apărut fabrică de bomboane (1902), abatorul, fabrică de tăbăcărie a fraţ ilor Damianoff (1906), fabricile de pâine şi de lapte. Peisajul economic al oraşului este completat după 1960 de combinatul de prelucrare a lemnului (1936), cel de celuloză şi hârtie (1969), hală "Radu Negru" (1910) - alimentarea cu apă potabilă, precum şi de Sistemul Hidroenergetic şi de Navigaţie "Porţile de Fier" (1972), iar în ultimele decenii ale secolului XX apar, pe platformă NE, combinatul de apă grea (ROMAG) şi termocentrală (Sucursală Romag-TERMO). Dezvoltarea economică s-a reflectat şi în apariţia instituţiilor bancare: Sucursală Băncii Naţionale (1892), Banca Mehedinţi (1899), Banca Severinului (1904), Banca Comercială (1908). În ceea ce priveşte gradul de ocupare al forţei de muncă , populaţia ocupată se ridică la nivelul de 113.200 angajaţi, din care numai 1000 lucrează în domeniul turismului. Şomajul este destul de accentuat, înregistrând o rată de 8,1%, ceea ce reprezintă un număr de 9959 de persoane fără un loc de muncă.
6
Capitolul II Prezentarea potenţialului turistic 2.1. Potenţialul natural Relief
Zona în care se găseşte judeţul Mehedinţi se înfăţişează sub forma unui amfiteatru dispus în trepte ce coboară dinspre NNV spre SSE, de la munţi la câmpie. Treapta montană, situată în partea de vest şi nord-vest a judeţului, flanchează Cerna şi malul stâng al Dunării. Este reprezentată de Munţii Mehedinţi (vârful lui Stan-1466 m, altitudinea maximă a judeţului, se remarcă printr -o mulţime de forme carstice) şi de Munţii Almaj cu multe culmi domoale complet împăd urite. Coborând spre Dunăre, judeţul se întinde pe Podişul Mehedinţi şi Getic, iar în sud-est pe Câmpia Olteniei şi Lunca Dunării. Oraşul Drobeta Turnu Severin formează un plan dreptunghiular, cu latură mare de la est spre vest, dispus pe un platou uşor înclinat, de la nord spre sud. În punctul cel mai înalt din oraş, altitudinea este 104 m, iar punctul cel mai de jos se află situat lângă gară, unde altitudinea este de 48,75 m faţă de nivelul mării. Acest platou uşor înclinat spre Dunăre, a permis scurgerea rapidă a apei de ploaie şi realizarea unei bune canalizări, precum şi o sistematizare ordonată şi estetică a oraşului, cu străzi lărgi şi drepte ce se intersectează în unghi de 90A°. Severinul este înconjurat de o centură de dealuri, dintre care se remarcă Dealul Balota, spre est, înalt de 368 m. Geologie
În zonă există depozite sedimentare de vârstă mezozoică, multe dintre ele fiind formate din roci calcaroase ce dau un peisaj carstic deosebit. Bogăţiile subsolului sunt reprezentate de granit, gre sie, piatră de var şi serpentină. La intrarea în schela Cladovei există izvoare de ape minerale sulfuroase. Climă
Judeţul Mehedinţi are o climă temperat - continentală, în care se simt influenţe submediteraneene. Sezonul rece este străbătut de mase de aer umede şi calde de origine mediteraneană şi oceanică, ceea ce face că acest anotimp al anului să fie mai blând. Verile sunt în general călduroase, uneori cu temperaturi de peste 35°C, ca urmare a invaziei aerului fierbinte tropical. Temperatura medie anuală a aerului atinge valoarea de 11,5°C, media anuală a precipitaţiilor este de cca 600 mm., iar viteza vântului are o valoare medie de 6 m/s. Aşezarea şi clima au avut un rol determinant în apariţia portului şi a oraşului modern din municipiul Drobeta Turnu Severin, întrucât calmul apelor Dunării a permis vaselor să poată ierna. Hidrografie – Lacuri. Dunărea
Cel mai important lac este cel de la Porţile de Fier 1 (construit între anii 1964-1972 împreună cu fosta Yugoslavie), fiind localizat în apro pierea localităţii Gură Văii (40 ha); s-a format în spatele unui baraj de beton ce are o înălţime maximă de 60 m; se extinde şi în judeţul Caraş-Severin. Alte lacuri din judeţul Mehedinţi: Lacurile din Lunca Dunârii: Lacul Vadului, Gârla Mare; Lacul carstic Zâtan - în apropierea localitatii Baia de Arama. Defileul Dunării – Clişura Cazanelor - prezintă o succesiune de lărgiri şi îngustări (clisuri) determinate de altemanta rocilor. Din întregul defileu, zona Cazanelor este cea mai spectaculoasă. În aval de bazinetul Dubovei, pe o lungime de 3,6 km, se desfăşoară Cazanele Mici (150 -350m lăţime), iar în amonte, Cazanele Mari (3,8 km lungime şi 200-350m lăţime). Calcarele din zonă cazanelor Dunării au favorizat dezvoltarea formelor de relief carstic: versanţi abrupţi, coline, numeroase peşteri (Ponicova, Veterani, Fluturilor etc.). În amonte de Porţile de Fier I, Dunărea creează unul din cele mai frumoase sectoare ale sale, cel al defileului. Lacul de acumulare al Hidrocentralei de la Porţile de Fier I a i nundat 3262 ha pe
7
malul stâng şi 6569 ha pe malul drept, totalizând o suprafaţă de 32000 ha şi un volum de apă de 2550 metri cubi. Coada lacului se întinde până la 140 km ajungând în apropierea oraşului Belgrad, unde Dunărea recapătă forma sa iniţială. Bogăţii naturale
În general, în zonă se întâlnesc subunităţile naturale ale Carpaţilor Meridionali, Piemontului Genetic şi Câmpiei Române, fiecare dintre ele conţinând resurse naturale de importanţă economică deosebită. Vegetaţia şi fauna
Teritoriul pe care este aşezat astăzi oraşul Severin a fost o câmpie cu pâlcuri de stejari, din care s-a păstrat o suprafaţă mică, în nord, de numai 12 hectare, actuala pădure Crihală. Parcul Rozelor din Drobeta Turnu Severin cuprinde sute de soiuri de arbori şi trandafi ri, înfloriţi pe zeci de hectare. De asemenea, arbori de origine mediteraneană, precum: smochinul, migdalul, castanul comestibil, sunt caracteristici zonei. Oraşul se găseşte în zona stejarilor submezofili, termofili (păduri de cer şi gitnita în alternanţă cu terenuri cultivate şi pajişti xeromezofile). Influenţele mediteraneene au dus la aclimatizarea smochinului şi migdalului, dar şi a unor specii de animale cum ar fi: vipera cu corn, scorpionul, broasca ţestoasă de uscat. Fauna este specifică zonei de câmpie, fiind formată în special din rozătoare (popândăul, hârciogul,şi iepurele), păsări (pitpalacul, graurul, ciocârlia, prigoria, dumbrăveanca şi fisa de câmp) şi reptilele (şarpele săritor şi şopârla). Dintre nevertebrate, cele mai frecvente sunt u nele specii de fluturi (fluturele coada rândunicii, fluturele ochi de păun şi fluturele amiral), albiliţă şi nalbarul. Dintre animalele de interes genetic sunt mai bine reprezentate căpriorul, iepurele şi potârnichea. Ihtiofauna este dominată de mreană, cegă, clean, ştiucă, ghiborţ şi scobar. O notă aparte face peştele migrator anghile, element atlantic - mediteraneano - pontic, care vine pentru maturizare în Dunăre, tocmai din Oceanul Atlantic. Există în fauna din zonă şi unele particularităţi deosebite, precum broasca ţestoasă de uscat, vipera cu corn, presura bărboasă, pietrar mediteranean, scorpionul, cicadele. Monumente ale naturii
- CAZANELE DUNĂRII - zonă a defileului Dunării la trecerea prin Carpaţi, în lungime de 9 km, cuprinsă între localităţile Dubova (în amonte) şi Eselnita (în aval). Zona cazanelor este formată din două sectoare: Cazanele Mari şi Cazanele Mici - PĂDUREA BALVANESTI (specii de pin negru de Banat, ocrotită de lege) - PĂDUREA DE LILIAC PONOARELE (rezervaţie naturală forestieră) - PEŞTERA GURA PONICOVEI (lungimea totală de 1.666 m şi altitudinea relativă de 60 m; peştera este formată din 3 galerii înalte de circa 30 m situate la nivele diferite, ornamentate cu stalactite şi stalagmite. Galeria inferioară este activă) - PUNCTUL FOSILIFER BAHNA - VARCIOROVA (rezervaţie naturală paleontologica; adăposteşte depozitele cele mai bogate în fosile miocene din ţara. Punctul cel mai reprezentativ al rezervaţiei îl constituie Cariera Curchia, pe pârâul Lespezi) - REZERVAŢIA BOTANICĂ GURA VĂII - VARCIOROVA - REZERVAŢIA BOTANICĂ SVINIŢA - REZERVAŢIA LUNCA VÂNJULUI - REZERVAŢIA NATURALĂ PONOARELE (formaţiuni carstice cu valoare de unicat în ţară, printre care: podul natural, denumit şi Podul uriaşilor sau Podul lui Dumnezeu, care a luat naştere prin prăbuşirea tavanului unei peşteri) - VÂRFUL LUI STAN (monument al naturii şi rezervaţie naturală; vârf cu creste calcaroase, semeţe, cu vegetaţie interesantă şi cu numeroase unităţi floristice, endemice) *Etnografie si folclor 8
- conf ecţionarea caselor de lemn - olărit (Sisesti, Noaptesa) - dulgherit (Bobaiţa) - textile şi piese de port (Baia de Aramă) - vechi centru ceramic, împletituri de răchită, paie şi papură (Simian) - prelucrarea şindrilei de brad (Titerlesti) - morăritul şi piuaritul - de Sf.Focă şi Palie, cu trei zile înainte de Sf.Ilie, nu se mai lucrează ca să nu lovească trăsnetul, femeile nu coc pâine şi nu se imprumuta cu foc; în aceeaşi şi este şi Sf.Marina - ritualul aducerii areţului (berbecului) - puter nic cult, simbol al fecundităţii şi perpetuării speciei - Sf.Toader (februarie) - nu se lucrează ca să nu se nască mânji strâmbi - „Joia iepelor” (a doua zi după Paşti) - nu se lucrează pentru a nu se lovi caii de „tapa” carului - „Marţea încuiată”, „Marţea trasnetului”, „Zi a ursului”, „Chemata vantului”, „San Petru”, „Sânzienele”. 2.2. Potenţialul antropic
De-a lungul timpului, omului a creat, a construit o serie de edificii, a căror valoare istorică şi estetică a crescut, ajungând în ipostaza de potenţial turistic, care în perioada actuală se asistă la o creştere numerică a acestuia. Resurse turistice antropice BISERICA DE LEMN Sf. Apostoli Petru şi Pavel (din BREBINA) (Mehedinţi»Brebina) Monument istoric şi de arhitectură populară religioasă, reprezentativă pentru bisericile de lemn din Oltenia; Biserica datează din 1757. Are formă de navă şi este acoperită cu şiţă. Nu are turlă. A fost restaurată şi pictată în 1869, pictura interioară fiind executată în tempera, cu figuri în ulei. BISERICA DE LEMN Sf. Voievozi (din GODEANU) (Mehedinţi»Brebina) Monument istoric şi de arhitectură populară religioasă Biserica datează din 1783 - 1786. BISERICA DE LEMN Sf. Voievozi (din ISVERNA) (Mehedinţi»Costeşti) Monument istoric şi de arhitectură populară religioasă Biserica a fost construită în 1783 şi refăcută în 1823. Pictura interioară datează din 1892. BISERICA DOMNEASCĂ Sf. Treime (din CERNEŢI) (Mehedinţi»Şimian) Monument istoric şi de arhitectură religioasă, biserica a fost construită în 1663 şi reconstruită în 1748 1752 de Grigore Ghica Voievod. Pictura murală valoroasă datează din 1827. Se remarcă clopotniţa masivă ce pare un turn de cetate. BISERICA FOSTEI MĂNĂSTIRI Sf. 24 Voievozi (din BAIA DE ARAMĂ) (Mehedinţi»Baia de Aramă) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Biserica a fost zidită în 1699-1703, fiind realizată în stil brâncovenesc. Are turn - clopotniţă pe pronaos şi pridvor închis. Păstrează un ansamblu de picturi murale, realizate în 1703, de zugravii Neagoe şi Partenie de la Tismana.
9
BISERICA GRECESCU (din DROBETA-TURNU SEVERIN) (Mehedinţi»Drobeta-Turnu Severin) Monument istoric şi de arhitectură religioasă Biserica a fost construită în 1803, pictura fiind realizată de Ghe. Tătărescu. MĂNĂSTIREA GURA MOTRULUI (Mehedinţi»Gura Motrului) Monument istoric şi de arhitectură religioasă Mănăstirea a fost întemeiată în 1512 - 1521 de Harvat, mare logofăt pe vremea lui Neagoe Basarab. Aici a existat prima şcoală mehedinţeană (sec. XVIII). În incinta mănăstirii există: Biserica actuală Cuvioasa Parascheva, construită în 1653. MĂNĂSTIREA VODIŢA (Mehedinţi»Porţile de Fier I / Gura Văii) Monument istoric şi de arhitectură religioasă, este una din cele mai vechi ctitorii voivodale ale ţării. Ea a fost ridicată în perioada 1364 - 1370 de călugărul Nicodim. Distrusă de turci în 1524, prima biserică a fost părăsită, fiind refăcută în 1680 prin grija marelui ban al Craiovei. MĂNĂSTIREA-CETATE STREHAIA (Mehedinţi»Strehaia) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Mănăstirea a fost construită probabil în jurul anului 1500 şi reclădită în forma ei de astăzi de Matei Basarab în anul 1645. În 1690, C. Brâncoveanu a refăcut biserica şi i-a adăugat un pridvor. Biserica, de plan dreptunghiular, este zidită din cărămidă. MONUMENTUL COMEMORATIV AL REVOLUŢIEI DE LA 1821 (din CERNEŢI) (Mehedinţi»Şimian) Monument comemorativ; A fost ridicat pe locul unde se afla casa lui T. Vladimirescu în C erneţi cu ocazia sărbătoririi centenarului revoluţiei. Este opera sculptorului Francisc Severin şi este realizat din piatră cu basoreliefuri din bronz. . EXPOZIŢIA HIDROCENTRALA PORŢILE DE FIER (Mehedinţi»Porţile de Fier I / Gura Văii) Muzeu judeţean; Profil: arheologie, istoria navigaţiei din zona Porţile de Fier şi a construcţiei hidrocentrale. Sunt prezentate prin intermediul montajelor foto, schiţelor grafice, textelor şi machetelor, momente din istoricul navigaţiei pe Dunăre de-a lungul timpului; date hidrologice. MONUMENTUL-CRIPTĂ A EROILOR DIN 1916-1918 (din DROBETA-TURNU SEVERIN) (Mehedinţi»Drobeta-Turnu Severin) Monument memorial - realizat în 1933, concepţia grupului statuar datorându-se arhitectului severinean State Baloşin. Grupul statuar central turnat în bronz, reprezintă doi soldaţi (unul roman şi celălalt român) şi a fost realizat de sculptorul T. Burcă. MUZEUL REGIUNII PORŢILE DE FIER (Mehedinţi»Drobeta-Turnu Severin) Muzeu judeţean. Profil: istorie, arheologie, ştiinţele naturii, etnografie. Muzeul a fost deschis în anul 1972, el funcţionând într -o clădire impunătoare construită în anul 1923. Colecţia de istorie - arheologie cuprinde vestigii ale străvechilor culturi din regiunea Porţile de Fier. SISTEMUL HIDROENERGETIC ŞI DE NAVIGAŢIE PORŢILE DE FIER (Mehedinţi»Porţile de Fier I / Gura Văii) Sistemul hidroenergetic a fost construit între 1964 şi 1972. Construcţiile principale sunt: centralele hidroelectrice cu o înălţime de 60 m şi lungimea de 214 m care flanchează capetele barajului deversor; barajul deversor; ecluzele spre cele 2 maluri ale Dunării.
10
SISTEMUL HIDROENERGETIC ŞI DE NAVIGAŢIE PORŢILE DE FIER II (Mehedinţi»Ostrovu Mare) În cadrul sistemului sunt realizate 2 baraje şi un lac de acumulare a cărui coadă ajunge în amonte, până aproape de Drobeta-Turnu Severin. Cu o suprafaţă de 40.000 ha şi volum de 800 mil. mc, are o putere instalată de 54MW. 2.3. Nivelul de dezvoltare economico - social
Dezvoltarea judetului si prosperitatea locuitorilor lui o datoram infiintarii portului (1851) si atelierului de reparat vapoare (1858), primul din tara noastra, nucleul viitorului Santier naval care va ajunge in 1914 cel mai insemnat din Romania si unul dintre cele mai importante santiere de pe Dunare. o
Santierul Naval SEVERNAV S.A .
In 1863, ca o recunoastere a importantei portului si dezvoltarii economice a orasului, Alexandru I. Cuza stabilea aici prima circumscriptie comerciala. Prin pozitia sa In apropierea Canalului Portile de Pier si pe calea ferata Bucuresti-Craiova-Timisoara portul si orasul devin un puternic nod al cailor de comunicatie de tranzit, aici formandu.-se convoaiele pe Dunare, in amonte si aval. o
Fabrica de paine "Aurora"
Dupa 1900 au aparut Fabrica de bomboane (1902), Abatorul, Fabrica de tabacarie a fratilor Damianoff (1906), fabricile de paine si de lapte. Peisajul economic al orasului se completeaza dupa I960 cu un Combinat de prelucrare a lemnului, unul de celuloza si hartie, iar In ultimele decenii ale secolului XX apar, pe platforma NE, Combinatul de apa grea (ROMAG) si Termocentrala (Sucursala Romag-TERMO).Dezvoltarea economica s-a reflectat si in aparitia institutiilor bancare: Sucursala Bancii Nationale (1892), Banca Mehedinti (1899), Banca Severinului (1904), Banca Comerciala (1908).
o
Hala "Radu Negru"
0 problema deosebita pe care municipalitatea a trebuit s-o rezolve a fost alimentarea cu apa potabila a orasului. La inceput s-a facut cu sacalele, din fantanile orasului, apoi de la puturi din piata Radu Negru, cu motor actionat de vant. Abia in 1910 au inceput lucrarile la Uzina de apa si Castelul de apa, alimentarea facandu-se direct din Dunare. Edificii emblematice in arhitectura. orasului, castelul s-a ridicat dupa proiectul inginerului Elie Radu (1910-1913), iar hala dupa planurile arhitectului C. I. Gabrielescu (1904-1906). o
Sistemul Hidroenergetic si de Navigatie "Portile de Fier"
In 1956 Romania si Yugoslavia au incheiat un acord asupra posibilitatii utilizarii potentialului hidroenergetic din sectorul Portile de Fier. Inaugurarea lucrarilor a avut loc la 7 septembrie 1964 iar la 16 mai 1972 s-a sarbatorit terminarea lucrarilor. Puterea hidroenergetica instalata este de 2100 MW din care jumatate revine partii romanesti.
11
o
Fabrica de anvelope
A fost pusa in functiune in perioada 1979-1984. Productia maxima s-a realixat in 1985. Dupa 1990 intreprinderea s-a constituit in societate pe actiuni luand denumirea de ROTRAS S.A. o
Combinatul de celuloza si hartie
Decizia de infiintare s-a luat in 1969 iar capacitatile de productie vor intra pe rand in functiune intre 1972-1975. Pana in 1990 CCH a functionat in pierdere dar inceoand cu acest an dupa ce se renunta la fabricarea celulozei si a cartoanelor trece pe profit. Tot in acest an se reorganizeaza ca societate pe actiuni lunadu-si denumirea de CELROM. o
Combinatul de apa grea ROMAG
Constructia amplasata la nord de Drobeta Turnu-Severin s-a realizat inte 1982-1988. La 17 iulie 1988 a inceput producerea apei grele cu primul modul. Evenimentele politice de la sfarsitul anului 1989 au dus la productia apei grele pentru doi ani. ROMAG si-a reluat productia in octombrie 1992. In prezent ROMAG are o capacitate de productie de 360 de tone pe an si asigura apa grea necesara centralei nulcearo-electrice de la CernaVoda. o
Fabrica de bomboane
S-a infiintat in 1902 si la inceput avea denumirea de Mercur. In 1958 fabrica a luat denumirea de "Cerna". In 1990 Societatea Comerciala Cerna s-a constituit ca societate pe actiuni. In 1996 societatea este complet privatizata si a demarat un proces de retehnologizare. o
Industria carnii
A cunoscut o dezvoltare timpurie fiind legat de puternicul export de animale. In 1880 se construieste o fabrica mica. In 1910 se pun bazele unui abator in Turnu-Severin. Dupa 1990 productia s-a dezorganizat an de an ajungand in 1998 practic in cadrul falimentului. In schimb initiativa a fost preluata de de domeniul privat. o
S.C. FORSEV S.A.
FORSEV este o societate pe actiuni cu capital majoritar american,privatizata in iunie 1998 avand o indelungata experienta in forjarea libera si forjarea in matrita. FORSEV isi desfasoara activitatea pe o suprafata de 116.208 m2,pe malul stang al Dunarii, in Drobeta Turnu Severin, la 340 km. sud-vest de Bucuresti. In fabrica se poate realiza o gama larga de produse utilizate in industria constructoare de autovehicule, industria de masini-unelte, industria petroliera , industria energetica si miniera,industria de transport pe caile ferate si metrou,etc. o
Santierul naval
S-a creat in 1858 fiind printre cele mai importante infiintate in Romania. Timp de un secol si jumatate avea sa constituie cea mai importanta industrie a orasului. Dupa 1989 Santierul Naval a intrat intr-o criza mai accentuata dar in ultimii ani productia santierului a inceput sa creasca. o
Industria moraritului si panificatiei
12
A fost printre cele mai prospere din orasul Turnu-Severin. In 1914 functionau in Turnu-Severin morile "Graf", "Moara de foc", "Sabetay" si "Schwart".In 1940 a intrat in functie prima fabrica de paine. In 1990 fabrica de paine ia denumirea de S.C. AURORA S.A. o
Productia de spirt si bere
Prima fabrica de bere s-a construit intre anii 1856-1858-Fabrica Traian. Dupa 1989 fabrica de bere "Traian" a reusit sa isi mentina productia anterioara iar la unele produse chiar a crescut. In 1991 fabrica a devenit societate pe actiuni iar in 1996 s-a privatizat total. o
Uzina de vagoane
Initial atelierele CFR au fost infiintate in 1882. In 1956 s-au realizat primele vagoane. Incepand cu 1991 Uzina de Vagoane a luat denumirea de S.C. MEVA S.A. Productia fabricii este asigurata de 1450 de salariati. In 1998 gradul de privatizare a acesteia sa apropie de 30 la suta. o
Prelucrarea lemnului si productia de mobila
In 1936 s-a infiintat intreprinderea forestiera Closani. Prelucrarea lemnului a inceput abia in 1943. Incepand cu 1960 ia fiinta Combinatul De Industrializare a Lemnului (CIL). Dupa 1990 ia denumirea de CILDRO. In prezent intreprinderea are 2700 de angajati.
2.4. Principalele obiective si trasee turistice Podul lui Traian:
construit de Apollodor din Damasc (103 - 105), a fost distrus in secolul al III-lea. Se pastreaza resturile picioarelor de pe cele doua maluri ale Dunarii. Castrul roman, avand o forma dreptunghiulara (125x139 m), era prevazut pe fiecare latura cu
cate o poarta cu turnuri de paza. In centrul incintei se afla praetorium (sediul comandantului), unde sia avut cartierul general imparatul Traian in iarna anilor 105 - 106. Ruinele termelor romane,
situate la vest de castru, releva existenta unor bazine, a unor camere pentru bai calde si a unei sali de gimnastica. Busturile lui Traian si Decebal Cetatea medievala, construita in mai
multe etape (secolele XIII-XV). Arheologii au descoperit aici o incinta interioara dreptunghiulara, cu turnuri patrate la colturi, si un alt turn, aflat in mijlocul laturii estice, construit in timpul stapanirii romanesti (sfarsitul secolului al XIII-lea - secolul al XIVlea), o incinta exterioara desfasurata pe trei din laturile primei incinte, avand doua bastioane semicirculare, construita in prima jumatate a secolului al XV-lea. Se mai pastreaza si temeliile a doua biserici (secolele XIII - XIV). Cetatea a fost distrusa de turci in 1524. Muzeul Regiunii Portilor de Fier,
infiintat in 1912, cuprinde colectii de istorie, stiintele naturii, un acvariu cu fauna specifica Dunarii si o sectie de arta populara mehedinteana. In fata muzeului s-a ridicat o statuie a lui Apollodor din Damasc.
13
Monumentul Eliberarii,
amplasat la intrarea in oras, cinsteste memoria ostasilor si a
patriotilor cazuti in august 1944. Monumentul eroilor din 1916 - 1918
3. Analiza infrastructurii generale şi specifice (baza tehnico-materială) 3.1. Baza tehnico-materială specifică
Mehedinţi, deşi are un potenţial turistic ridicat, prezintă o capacitate de cazare d e numai 1276 locuri, reflectând faptul că acesta nu este valorificat corespunzător, ceea ce duce la un număr mai mic de turişti interesaţi de frumuseţea regiunii. Activităţile de agrement sunt numeroase, existând posibilitatea exercitării de excursii în Munţii Mehedinţi, precum şi vizitarea monumentelor naturale şi istorice, arheologice şi religioase din împrejurimi. Ca zone de agrement, mai cunoscute sunt „Valea lui Dinu”, Drobeta Turnu Severin- bază de agrement şi tratament şi staţiunile balneo Bala şi Schela Cladovei. Reţeaua unităţilor de cazare este prezentată în tabelele următoare : Tabel nr.1 Structuri de primire turistică de cazare turistică pe tipuri de structuri : Tipuri de structuri de primire turistica
2003 13 Total 8 Hoteluri si Moteluri 3 Tabere de elevi si prescolari 2 Pensiuni turistice urbane Pensiuni turistice rurale Vile turistice Sursa : Anuarul Institutului Naţional de Statistică, Mehedinţi, 2007
2007 19 12 5 1 1
Tabel nr.2 Capacitatea de cazare turistică existentă pe tipuri de structuri de primire turistică: Tipuri de structuri de primire turistica
2003 1358 Total 959 Hoteluri si Moteluri 375 Tabere de elevi si prescolari 24 Pensiuni turistice urbane Pensiuni turistice rurale Vile turistice Sursa : Institutul Naţional de Statistică, Baza de date statistice TEMPO
2007 1276 910 92 14 34
Tabel nr.3 Capacitatea de cazare turistică în funcţiune pe tipuri de structuri de primire turistică: Tipuri de structuri de primire turistica 2003 2007
Total Hoteluri si Moteluri Tabere de elevi si prescolari Pensiuni turistice urbane Pensiuni turistice rurale Vile turistice
414,6 331,43 78,22 4,95 -
14
456,8 327,97 27,08 5,11 9,73
Sursa : Institutul Naţional de Statistică, Baza de date statistice TEMPO
Tabel nr.4 Gradul de ocupare / Indicii de utilizare netă a locurilor de cazare pe tipuri de structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică î n anii 2003 si 2007 : 2003 2007 Tipuri de structuri de primire turistica
Total Hoteluri si Moteluri Tabere de elevi si prescolari Pensiuni turistice urbane Pensiuni turistice rurale Vile turistice
28,3
29,5
35,42 15,01
41,12 -
23,72
49,80
-
26,39 13,86
Sursa : Institutul Naţional de Statistică, Baza de date statistice TEMPO
3.2. Baza tehnico-materială generală
Judeţul Mehedinţi este străbătut de şoseaua europeană E70, iar darea în folosinţă a Canalului Rin - Main - Dunăre a pus reşedinţa judeţului, municipiul Drobeta Turnu Severin, în contact direct cu toate oraşele riverane de la Marea Neagră şi până la Marea Nordului. Podul de la sistemul Hidroenergetic şi de Navigaţie Porţile de Fier a scurtat distanţele rutiere dintre Drobeta -Turnu Severin şi diferite oraşe europene. În pr ezent, Mehedinţi dispune de 1861 drumuri publice, dintre care 431 sunt modernizate. Printre acestea, Calea Târgu Jiu, Bulevardul Carol I şi Strada Ştefan Odobleja sunt cele mai importante. De asemenea, judeţul este străbătut de 438 de drumuri naţionale (ex. Baia de AramăBăile Herculane), dintre care 304 sunt modernizate şi de 129 de căi ferate. Transportul urban de realizează cu ajutorul a 111 autobuze şi microbuze, care transportă anual, aproximativ 1969,9 persoane. Telecomunicaţiile sunt reprezentate de telefonia fixă (192 mii min), telefonia mobilă (6729 mii min) şi de accesul la internet (12159 mii.min). Judeţul Mehedinţi beneficiază de 189 km canalizare publică, precum şi de 210 ha de spaţii verzi. În ceea ce priveşte reţeaua de gaze naturale, la sfârşitul anului 2005, populaţia nu beneficia de o astfel de utilitate, iar energia termică era distribuită într -o singură localitate. Sănătatea se realizează în cadrul a 6 spitale, dintre care sunt cunoscute Spitalul Judeţean şi Spitalul Grecescu, 6 dispensare medicale şi 1 policlinică. Există 164 cabinete medicale de famil ie, 72 de cabinete stomatologice şi 70 cabinete medicale de spec ialitate, iar farmaciile sunt 96 la număr.
4. Analiza circulaţiei turistice
Tabel nr. 5 Număr de sosiri : Tipuri de turisti 2003 Total Romani Straini
46475 39711 6764
2004
2005
2006
2007
47805 40529 7276
45596 36947 8649
46092 39383 6709
48542 41591 6951
Sursa : Institutul Naţional de Statistică, Baza de date statistice TEMPO
15
În medie, în perioada 2003-2007, numărul turiştilor sosiţi a fost de 46902, valoarea maximă a sosirilor înregistrându-se în 2007 (48542 turişti), cea minimă fiind de 45596 turişti, în anul 2005. Evolutia nr. innoptari in Jud.Mehedinti in per.2003-2007 pe tipuri de turisti
Evolutia nr.sosiri in Jud.Mehedinti in per.2003-2007 pe tipuri de turisti 2007
160000 140000
Straini
2006
120000
Romani 2005
Total
100000
Total
Romani
80000
Straini
60000
2004
40000 20000
2003
0
2003 0
10000
20000
30000
40000
50000
2004
2005
2006
2007
60000
Sursa : Grafice realizate pe baza datelor preluate de la Institutul Naţional de Statistică
După cum se poate observa din grafice, numărul sosirilor este, majoritar, reprezentat de români, străinii având o pondere mică în totalul turiştilor sosiţi în jud. Mehedinţi. Tabel nr. 6 Numar înnoptări : Tipuri de turisti 2003 Total Romani Straini
117415 106231 11184
2004
2005
2006
2007
123508 110851 12657
115012 98148 16864
125632 110995 14637
134875 120764 14111
Sursa : Institutul Naţional de Statistică, Baza de date statistice TEMPO
Tabel nr.7 Durata medie a sejurului : Tipuri de turisti 2003 2004 Total Romani Straini
2,5264 2,6751 1,6535
2,5836 2,7351 1,7396
2005
2006
2007
2,5224 2,6565 1,9498
2,7257 2,8183 2,1817
2,7785 2,9036 2,0301
Sursa : Tabel realizat pe baza datelor preluate de la Institutul Naţional de Statistică
Densitatea circulaţ iei turistice : a) Densitatea circulaţiei turistice î n raport cu teritoriul =
nr.turişti / suprafaţa zonei (4933 km2)
Tabel nr.8 Densitatea circulaţiei turistice î n raport cu teritoriul Tipuri de turisti 2003 2004 2005 2006 Total Romani Straini
9,4212 8,0501 1,3712
9,6909 8,2159 1,4750
9,2431 7,4898 1,7533
16
9,3436 7,9836 1,3600
2007
9,8403 8,4312 1,4091
Sursa : Tabel realizat pe baza datelor preluate de la Institutul Naţional de Statistică b) Densitatea circulaţiei turistice în raport cu populaţia = nr.turişti / nr.populaţie (324.115 loc.)
Tabel nr.9 Densitatea circulaţiei turistice în raport cu populaţia Tipuri de turisti 2003 2004 2005 2006
0,1434 0,1225 0,0209
Total Romani Straini
0,1475 0,1250 0,0224
0,1407 0,1140 0,0267
2007
0,1422 0,1215 0,0207
0,1498 0,1283 0,0214
Sursa : Tabel realizat pe baza datelor preluate de la Institutul Naţional de Statistică Durata medie a sejurului in per.2003-2007 pe tipuri de turisti
Densitatea circulatiei turistice in functie de populatia totala in per.2003-2007
3,0000 0,1600 2,5000
0,1400 0,1200
2,0000
1,5000
1,0000
Total
0,1000
Romani
0,0800
Straini
0,0600
Total Romani Straini
0,0400 0,5000 0,0200 0,0000
0,0000
2003
2004
2005
2006
2007
2003
2004
2005
2006
2007
Sursa : Grafice realizate pe baza datelor preluate de la Institutul Naţional de Statistică
Tabel nr.10 Indicatorii absoluţi, relativi şi medii pentru numărul turiştilor sosiţi în Judeţul Mehedinţi î n perioada 2003-2007: Anii Sosiri Total
Indici de dinamica
Romani Straini
Total Ii/1
46475 2004 47805 2005 45596 2006 46092 2003
Anii
2004 2005 2006 2007 2007
6764 7276 8649 6709
100 102,8618 98,1087 99,1759
Sosiri Total
2003
39711 40529 36947 39383
Romani
Romani Ii/i-1
Ii/1
Straini
Ii/i-1
Total
Ii/i-1
100 100 102,8618 102,0599 102,0599 107,5695 107,5695 95,3791 93,0397 91,1619 127,8681 118,8703 101,0878 99,1740 106,5932 99,1869 77,5697 Indici medii
Straini
Ii/1
Romani
Ritm mediu Straini
Total
Romani
Straini
46475 39711 47805 47805 40529 40529 45596 36947 7276 101,0944 101,1620 100,6829 1,0944 1,1620 0,6829 46092 39383 102,8618 48542 41591 102,8618 48542 41591 6951 104,4476 105,3155 104,7342 105,6065 102,7646 103,6071
17
Dinamica sosirilor in Jud.Mehedinti in per.2003-2007 60000
50000
Total Sursa: Grafic realizat pe baza datelor preluate de la Institutul Naţional de Statistică 40000
Romani
30000
În perioada 2003 – 2007, numărul sosirilor a crescut în medie Straini cu 516,75 turişti, adică de 1,0109 ori, ceea ce reprezintă o major are de 1,0944%, în condiţiile în care valoarea medie a sosirilor a fost de 46902 turişti. 20000
10000
0
2003
2004
2005
2006
2007
5. Previziunea circulaţiei turistice
Ajustarea seriei pe anii 2003-2004 se va realiza cu ajutorul a trei metode : 1. Metoda sporului mediu :
Anii
Numar sosiri (yi)
ti
ŷi=y1+Δmed·ti
(yi- ŷ)2
2003
46475 47805 45596 46092 48542
0 1 2 3 4
46475 46991,75 47508,5 48025,25 48542
0 661375,5625 3657656,25 3737455,563 0
∑yi = 234510
t’i
∑ ŷi=237542,5
∑(yi-ŷ)2=8056487,38
5 6 7
49058,75 49575,5 50092,25
2004 2005 2006 2007
2008 2009 2010
Δmed = (∑Δt/t-1)/ n-1 = Δt/1 / n-1 = (yn-y1) / n-1 Δmed = (48542-46475) / (5-1) = 516,75 turişti σ = [∑(yi-ŷ)2 / n] ½ = 1269,368 ỹ = ∑yi/n = 46902 turişti v= σ / ỹ * 100= 2,7064% < 5%
18
2. Metoda indicelui mediu :
Anii
Numar sosiri (yi)
ti
ŷi=y1* Ī ti
(yi- ŷ)2
2003
46475 47805 45596 46092 48542
0 1 2 3 4
46475 46983,6224 47497,81116 48017,62721 48543,13212
0 674661,1618 3616885,702 3708040,148 1,2817
∑yi = 234510
t’i
∑ ŷi=237517,2
∑(yi-ŷ)2 =7999588
5 6 7
49074,38816 49611,45826 50154,40606
2004 2005 2006 2007
2008 2009 2010
Ī = (yn / y1) ¼ *100 = 101,09% ỹ = ∑yi/n= 46902 turişti σ = [∑(yi-ŷ)2 / n] ½ = 1264,8785 v= σ / ỹ * 100= 2,6969% < 5%
3. Metoda trendului liniar :
Anii
Numar sosiri (yi)
ti
ti
yi * ti
ŷi=a+b*ti
(yi- ŷ)
2003
46475 47805 45596 46092 48542
-2 -1 0 1 2
4 1 0 1 4
-92950 -47805 0 46092 97084
46417,8 46659,9 46902 47144,1 47386,2
3271,84 1311254,01 1705636 1106914,41 1335873,64
∑yi = 234510
t’i
2
∑ ti =10
3 4 5
9 16 25
2004 2005 2006 2007
2008 2009 2010 ŷi=a+b*ti
∑(yi-ŷ)2= 5462950
∑ yi * ti= 2421
47628,3 47870,4 48112,5
ỹ = ∑yi/n= 46902 turişti
a= ỹ=∑yi/n= 46902 turişti b=∑ yi * ti / ∑ ti2 = 242,1 σ =[∑(yi-ŷ)2 / n] ½ = 1045,2702
v= σ / ỹ * 100= 2,2286% < 5% Legenda:
Δmed = sporul mediu σ = abaterea medie patratică 19
ỹ = nr. mediu de turişti
Ī = indicele mediu n = nr. ani Având în vedere cele trei metode de ajustare folosite, metoda care previzionează cel mai bine este metoda trendului liniar, deoarece coeficientul de variaţie în acest caz este mai mic de 5% şi are valoarea cea mai mică comparativ cu celalate două metode. 3.2Propuneri de dezvoltare a turismului în Judeţul Mehedinţi
România deţine un valoros şi bogat potenţial natural, care reprezintă una dintre cele mai preţioase resurse ale ţării. Unele zone sunt valorificate corespunzător şi beneficiează de o circulaţie turistică intensă, altele, cum este cazul Judeţului Mehedinţi, sunt mai puţin valorificate; prin urmare, asistăm la o scădere continuă a numărului de turişti. Potenţialul turistic al judeţului Mehedinţi este format, în principal, de peisajul grandios al fluviului Dunărea si de defileul său, de diversitatea reliefului din zona muntoasă, de existenţa elementelor floristice şi faunistice deosebite, multe dintr e ele fiind înscrise în rezervaţii ştiinţifice, la care se adaugă impresionante mărturii ale unui trecut de milenii, exprimat printr-o serie de monumente istorice, de arhitectură şi artă, unele unice prin valoarea şi ineditul lor. Municipiul Drobeta Turnu Severin , prin poziţia sa, la ieşirea Dunării în defileu, dar şi datorită numeroaselor sale obiective social-istorice şi culturale, ar putea constitui un centru polarizator al industriei turistice mehedinţene. Principalele obiective turistice severinene sunt: • Ruinele podului lui Traian (pod construit în perioada dintre razboaiele dacice purtate de împaratul Traian împotriva lui Decebal) • Castrul Drobeta (realizat în aceeasi perioada cu podul lui Traian) • Ruinele bisericii medievale asezata lânga castrul roman În partea de sud a municipiului, pe malul Dunării, se află monumentala clădire a muzeului Porţile de Fier, cu secţii de istorie, arheologie, etnografie, ştiinţele naturii şi un deosebit acvariu. Principalele zone turistice ale judeţului, în afară municipiului Drobeta Turnu Severin sunt: -Zona Porţile de Fier I, cu defileul Dunării, clisură cu Cazanele Mari şi Mici, lacurile de acumulare, sistemul hidroenergetic şi de navigaţie, numeroase viaducte înălţate deasupra unor văi sălbatice, municipiul Orşova, desfăşurat sub formă de amfiteatru pe malul golfului Cerna, iar deasupra acestuia, Mănăstirea Sfânta Ana. -Ostrovul Simian a insulă situată în aval de Drobeta Turnu Severin, unde a fost strămutată cetatea de pe fosta insulă Ada-Kaleh, aflată acum sub apele lacului de acumulare. -Zona de nord a judeţului, caracterizată prin frumuseţea peisajului (oraşul Baia de Aramă - Biserica Sfinţii Voievozi, carstic Ponoare - podul natural de la Ponoare, lacurile carstice Zatonul Ma re şi Mic, peştera Ponoare şi platoul de lapiezuri de deasupra peşterii, peştera Topolnita, cu o lungime explorată de 10.330 m, fiind a două ca mărime din ţară. -staţiunea balneo-climaterică Bala cu ape termominerale, insuficient exploatate. -Zonă Strehaia - cetatea Mănăstirii Strehaia, Mănăstirea Gura Motrului. Un loc distinct în cadrul judeţului îl ocupă rezervaţiile naturale. Dintre acestea amintesc: Rezerva ţ ia botanică Cracul Gaioara Rezervaţia botanică Valea Oglanicului Rezervaţia botanică Cracul Crucii Rezervaţia botanică Gura Vaii- Vârciorova Rezervaţia botanică Fata Virului 20
Rezervaţia botanică Dealul Dohomnei
Rezervaţia paleontologică Bahna Rezervaţia complexă Cazanele Mari şi Cazanele Mici Rezervaţia paleontologică Sviniţa Podul natural de la Ponoare Peştera de la Pod Peştera Zaton şi Lacul Zaton Câmpurile de lapiezuri Pădurea de liliac de la Ponoare si Sarbatoarea liliacului . Peştera Topolniţa - Galeria Racovita, Padurea de Lumânari sau Lacul de Clestar Peştera lui Epuran, partea cea mai nordica a Pesterii Topolniţei (Sala Urşilor, Galeria
Comorilor).
3.3 Evaluarea stadiului de dezvoltare a turismului in judetul Mehedinti
Turismul în Mehedinţi este foarte puţin dezvoltat, în ciuda potenţialului ridicat pe care îl are judeţul. În prezent, stadiul de dezvoltare al turismului este după cum urmează: Turism Montan: hoteluri, pensiuni, alte obiective Turism Balnear: (hoteluri, resurse balneare-ape minerale, ape de zăcământ, lacuri sărate, nămoluri sapropelice, gaze mofetice, terme, etc.): Staţiunea Bala, Ştrand Schela Cladovei, Drobeta Turnu Severin- bază de agrement şi tratament; Turism rural şi agroturistic: (hoteluri, pensiuni, alte obiective) pensiuni în comuna Ponoare; Turism Sportiv: de pescuit şi vânătoare; fondul de vânătoare pentru mistreţ, căprioare în pădure de deal şi câmpie, pescuitul pe Dunăre; Turism Cultural: Muzeul Porţile de Fier, Palatul Cultural Theodor Costescu, Cula lui Tudor Vladimirescu, Muzeul de Artă adăpostit într -o clădire de mare valoare arhitecturală(baroc), cu o importantă colecţie de picture şi sculptură, Biblioteca Bibicescu cu o valoroasă colecţie de cărţi rare. Rezervaţii şi monumente ale naturii (arii protejate, zone naturale protejate de interes naţional, parcuri naturale, chei): Rezervaţia Naturală Porţile de Fier, Parcul Natural Porţile de Fier, cea mai mare arie protejată din România ce cuprinde 10 rezervaţii naturale de mare valoare peisagistică, botanică, forestieră, paleontologica, Revervatia geomorfologică Ponoare. 3.4. Propuneri de dezvoltare şi valorificare
Judeţul Mehedinţi se bucură de o poziţionare geografică care -i conferă un puternic potenţial turistic. Deşi circulaţia turistică a înregistrat o creştere în ultimii doi ani, această este nesemnificativă, raportată la valoarea turistică existentă. Judeţul duce lipsă de o valorificare şi promovare corespunzătoare. Puţini sunt cei care cunosc Mehedinţiul ca fiind mai mult de cât Porţ ile de Fier sau peştera Topolniţa. În continuare, sunt câteva propuneri pentru dezvoltarea turismului în zonă: Turism Montan: (spre exemplu, dezvoltarea unor domenii schiabile, posibilităţi de practicare a altor sporturi montane, peisaje naturale deosebite): Peisaje montane deosebite în M- ţii Mehedinţi, accesibile pe şoseaua modernizată Baia de Aramă-Băile Herculane şi în M-ţii Almajului, Muntele Domogled. Turism Balnear: Extinderea staţiunii Bala (ape meteotermale şi minerale, nămol sapropelic cu valoare terapeutică apreciabilă în tratarea maladiilor reumatice), extinderea ştrandului şi a bazei de agr ement Schela Cladovei. Turism Sportiv: Cu potenţial de dezvoltare şi în apele de munte. Turism rural şi agroturistic: Cu potenţial de dezvoltare în comuna Svinita, Eselnita, Dubova, Ciresu pentru turism rural şi agroturism; Hinova, Ostova Corbului, Ostrovu Mare.
21
Turism religios şi pelerinaj(ecumenic şi monahal): Schitul Topolniţei reconstruit în 1646, Mănăstirea
Sfânta Ana din Orşova, Biserica Catolică din Orşova, Schitul Vodiţ a etc. pot fi incluse în traseele turistice de interes general. Turism Educaţ ional: (tabere pentru şcolari, elevi de liceu, studenţi, de instruire, pentu pictură, sculptură, arte literare, ştiinţe, activităţi sportive şi de orientare, cercetaşi, artizanat,etnografie,etc.) Înfiinţarea unor noi tabere pentru copii, precum fosta tabără de la Mraconia şi cea de la Drobeta Turnu Severin; cu potenţial de dezvoltare este şi staţiunea de cercetări a Facultăţii de Geografie a Universităţii Bucureşti, cu posibilităţi de instruire a studenţilor români şi străini, simpozioane naţionale şi internaţionale, tabere pentru studenţi. Turism de Afaceri (hoteluri, transport, catering, serie complexă de servicii specifice organizării profesioniste de conferinţe, programe motivaţionale, întruniri): Hotel Continental Parc Drobeta Turnu Severin, Hotel Traian Drobeta Turnu Severin, Motel Gura Văii, Pensiuni:Europa, Tropical, Ass Turist, Big Mic. De asemenea, consider că este necesară construcţia mai multor unităţi de cazare, dat fiind faptul că numărul celor deja existente este foarte mic, neexistând posibilitatea intensificării circulaţiei turistice. Câteva metode de promovare pot fi următoarele: realizarea şi comercializarea de CD/DVD, casete video şi audio din care să reiasă specificul tradiţional al ofertei turistice. Acestea pot fi oferite turiştilor care îşi petrec sejurul în zonă, precum şi agenţiilor de turism din judeţ şi din ţara, fapt ce va conduce la creşterea interesului pentru această zonă; îmbunătăţirea site-urilor deja existente ale Judeţului Mehedinţi, realizarea şi prezentarea unei imagini cât mai atractive, promovare prin poze, slide-uri, astfel încât să atragă atenţia şi să stârnească interesul; realizarea de pliante, broşuri, cataloage, şi prezentarea acestora la târgurile de profil din ţara şi străinătate.
22
