Fundaţia Învăţământului Preuniversitar al Cooperaţiei Meşteşugăreşti ,,Spiru Haret’’ Colegiul UCECM ,,Spiru Haret’’ !u"ureşti
P#$EC% C&'$F$C&#E&( %EH)$C$&) P%ME%#$S%
C#*)&%#( Pro+$ng&n"a -ordin Stoi"a
E'E.( .i/ian &lina &n"a
0123 !u"ureşti
%EM& P#$EC%U'U$ %estarea optometri"ă şi reali4area o"5elarilor pentru următorul "a4( AO: sf -2.00 dpt DI în VA = 59 mm Vârsta: 21 ani Sexu: !
2
CUP#$)S &rgument Capitolul 2 &nali4atorul vi4ual 22 Părţile "omponente ale o"5iului uman 20 Fi4iologia o"5iului 26 .i"iile de re+ra"ţie spe"i+i"e o"5iului uman Capitolul 0 Consultaţia optometri"ă 02 Pre4entarea "a7inetului de optometrie 00 Studiu de "a4 Capitolul 6 "5elarii de "ore"ţie 62 Pre4entarea atelierului de monta/ o"5elari şi a maga4inului de "omer"iali4are a o"5elarilor şi produselor a+erente 60 Părţile "omponente ale o"5elarilor de "ore"ţie 66 'entilele ne"esare "ore"ţiei miopiei 68 Montura o"5elarilor 69 Montarea şi adaptarea o"5elarilor 6: Consilierea "lientului purtător de o"5elari Capitolul 8 Planul de a+a"eri !$!'$-#&F$E &)E;E "
&rgument O#upa$ia de te%ni#ian &pt&metrist #&nst' în ((examinarea su)ie#$i&r #u a#uitate *i+ua' defi#itar', pres#rierea i m&ntarea &#%eari&r de #&re#$ie i a entie&r de #&nta#t, a#&rdarea #&nsuta$ii&r #u pri*ire a utii+area a#est&ra asiurând între$inerea e#%ipamente&r ne#esare exer#it'rii &#upa$iei.(( O#%ii sunt #&mp&nente f&arte imp&rtante ae #&rpuui uman, prin #are ne ra#&rd'm a #&tidian. De a#eea ei tre)uie &#r&ti$i, pr&te/a$i i atent supra*e%ea$i în#' din primii ani de *ia$'. Starea de )un' fun#$i&nare a sistemuui *i+ua, în spe#ia pre*enirea, edu#area, examin'rie peri&di#e primare sunt &)ie#ti*ee prin#ipae ae a#ti*it'$ii te%ni#ianuui &pt&metrist, #e se &#up' de pers&anee adute #u pr&)eme *i+uae de natur' &pti#', #uprinse în &ri#e f&rm' s&#ia'. Am aes #a i *i#iu de refra#$ie mi&pia de&are#e este un *i#iu de refra#$ie des întânit în pra#ti#'. i&pia este & ametr&pie sferi#' în #are ra+ee de umin' #e p'trund în &#%i f&#ai+ea+' într-un pun#t situat în fa$a retinei. &re#$ia mi&piei simpe se efe#tuea+' #u entie di*erente sau #&n#a*e, neati*e. entiee di*erente, neati*e au pr&prietatea de a împr'tia ra+ee de umin' #are #ad pe suprafa$a &r.
3
Capitolul 2 &nali4atorul vi4ual 22 Părţile "omponente ale o"5 iului uman Sim$u *i+ua este #e mai imp&rtant sim$ a #&rpuui. A#esta a'turi de sim$u auditi* i #e 4ineste+i# are un r& imp&rtant în &rientarea #&ntient' în spa$iu i în men$inerea e#%ii)ruui #&rpuui. Vederea furni+ea+' peste 06 din inf&rma$ii asupra mediuui în#&n/ur't&r i are & imp&rtan$' fi+i&&i#' #&nsidera)i' nu numai în diferen$ierea umin&+it'$ii, f&rmei i #u&ri&r &)ie#te&r, dar i în men$inerea t&nusuui #&rti#a. 7ste sim$u #are fa#e #&nexiunea #u #reieru prin 5 mii&ane de #entri ner*&i. 8um'tate dintre a#etia *in de a &#%i.
O#%iu p&ate #apta & #antitate impresi&nant' de inf&rma$ie. Stru#tura &#%iuui este
f&arte #&mpex' i exist' mai mute #&mpartimente, iar fie#are dintre ee îndepinete un r& )ine sta)iit pentru a &)$ine & *edere &ptim'. Aparatu *i+ua este f&arte )ine #&nstituit pentru fun#$ia *i+ua'. umina p'trunde în &#%i tra*ersând, înainte de a atine retina, mediie transparente i refrinente f&rmate din #&rnee, um&are ap&as', #ristain i *itr&s. antitatea de umin' p'truns' în &#%i este reat' prin des#%iderea pupiar'. ediie transparente i refrinente #&ntri)uie a #&n*eren$a ra+e&r umin&ase a ni*eu retinei. Din pun#t de *edere m&rf&&i# i fun#$i&na anai+at&ru *i+ua este f&rmat din trei semente fi.1: ·
un sement periferi# sau re#ept&r, #are primete ex#ita$iie
exteri&are spe#ifi#e; ·
un sement de #&ndu#ere, #'ie ner*&ase, #are #&ndu# infuxu
ner*&s de a sementu periferi# #'tre s#&ar$a #ere)ra'; ·
un sement #entra sau #ere)ra, unde ex#ita$ia este
transf&rmat' în sen+a$ie *i+ua'. O#%iu uman repre+int' sementu periferi# i este f&rmat din &)u &#uar i anexee sae. <&)u &#uar este & f&rma$iune apr&ape sferi#', situat' în partea anteri&ar' a &r)itei, #u un diametru anter&-p&steri&r de apr&ximati* 25-2 mm. >&u anteri&r #&respunde 5
#entruui #&rneei iar #e p&steri&r se af' între pupi' i ma#u'. Axu &pti# a &)uui &#uar este inia #are unete #ei d&i p&i. inia *i+ua' este inia #are unete &)ie#tu pri*it i ma#ua tre#ând prin #entru &pti# a &#%iuui. ?n%iu dintre a#este d&u' axe este de 5@. <&)u &#uar este f&rmat din trei straturi suprapuse #are f&rmea+' peretee ui i din mediie transparente din interi&r. Straturie &)uui &#uar sunt:
·
Stratu fi)r&s, Stratu *as#uar u*ee,
·
Stratu ner*&s retina.
·
Stratu fi)r&s este în*eiu pr&te#t&r a &)uui &#uar i este f&rmat din s#er' i #&rnee. S#era men$ine f&rma &)uui &#uar prin stru#tur' i re+isten$', a*ând r& pr&te#t&r. A#easta repre+int' 5 din în*eiu exteri&r i este f&rmat' dintr-un $esut fi)r&s dens, dur, inextensi)i a adut. S#era are & #u&are a)-sidefie i nu este str')'tut' de ra+ee umin&ase. a #&pi #u&area este a)'struie, iar a )'trâni u&r ')uie. Are & r&sime de apr&ximati* 1 mm. a ni*eu p&uui s'u p&steri&r pre+int' un #ana #&ni# prin #are iese ner*u &pti#. S#era este f&arte sa) *as#uari+at', *as#uari+a$ia pr&*enind din *asee im)i#e anteri&are, *asee te#i&r ner*uui &pti# i *asee epis#erae externe. &rneea este partea anteri&ar' a stratuui fi)r&s. B&u ei este de pr&te#$ie i &pti# 'sând ra+ee umin&ase s' p'trund' în interi&r. a #entru are & r&sime de 0,55 mm, iar a periferie de 1 mm. Diametru &ri+&nta este mai mare de#ât diametru *erti#a. Cu este *as#uari+at', iar nutri$ia se fa#e din " surse: *asee im)uui s#er&-#&rnean, um&area ap&as' i fimu a#rima. ransparen$a #&rneei, indispensa)i' p'trunderii ra+e&r umin&ase, este asiurat' prin mediu intern #are & nutrete. &rneea este pr&te/at' împ&tri*a aresiuni&r externe prin m&tiitatea pape)ra' #are nu as' de#ât & fant' pape)ra' a #'rei des#%idere i în#%idere este instantanee. &rneea este ap'rat' i prin sensi)iitatea sa pr&prie, fiind ume#tat' în m&d #&nstant de fimu a#rima f&rmat dintr-un strat pr&fund mu#&s, intim unit #u mi#r&*i&+it'$ie %idr&f&)e ae epiteiuui #&rneean; un strat intermediar ap&s i un strat superfi#ia ipidi# f&rmat din esteri de #&ester&, e#itin', a#i+i rai, f&sf&ipide. 7a are r& în sensi)iitatea pr&pri&#epti*a a &#%iuui termi#, ta#ti, de durere, fiind iner*at' de ramura &ftami#' a ner*uui #ranian. E&na de tre#ere dintre #&rnee i s#er' se numete im)u s#er&-#&rneean.
Stratu *as#uar numit u*ee este situat su) s#er', este intens *as#uari+at i )&at în #eue pimentare de #u&are în#%is'. >'r$ie #&mp&nente ae stratuui *as#uar sunt: irisu, #&rpu #iiar i #&r&ida. Irisu f&rmea+' partea anteri&ar' a u*eei, situat înap&ia #&rneei i înaintea #ristainuui i are f&rma unui diafram #u un &rifi#iu în #entru F pupia. >upia este un &rifi#iu #ir#uar sau aunit, neru, de m'rime *aria)i' în #entru irisuui #are reea+' #antitatea de umin' #are intr' în &#%i. Are #u&area near' de&are#e marea parte a uminii #are intr' în pupi' este a)s&r)it' de #'tre Gesuturie )i&&i#e din &#%i. Diametru pupiei *aria+' în stare n&rma' între 2 i 5 mm în rap&rt #u *ârsta i #u umin&+itatea a #are este expus &#%iu, sau în rap&rt #u anumite st'ri fun#$i&nae ae &#%iuui. 7ste &pti# perfe#t transparent' i îi m&difi#' #&ntinuu diametru în rap&rt #u ne#esit'$ie *i+uae. Diaframu irian d&+ea+' #antitatea de umin' #are p'trunde în &#%i prin refexu f&t&m&t&r pupiar. Irisu este feurit #&&rat dat&rit' #antit'$ii de #eue #r&mat&f&re afate în str&ma irian' #are *aria+' de a indi*id a indi*id i în fun#$ie de *ârst'. arinea periferi#' a irisuui este #&ntinuat' de #&rpu #iiar. &rpu #iiar repre+int' partea mi/&#ie a tra#tuui u*ea i se întinde de a r'd'#ina irisuui a H&ra serrata. Jn #&mp&nen$a sa intr' 2 straturi: mu#%iu #iiar #u r& în a#&m&da$ie i pr&#esee #iiare se#ret' um&area ap&as'. >rin #&ntra#$ia mu#%iuui #iiar se reai+ea+' a#tu de a#&m&da$ie a #ristainuui. >r&#esee #iiare se#ret' um&area ap&as', i#%id end&#uar #are asiur' nutri$ia un&r straturi &#uare i asiur' tensiunea intra&#uar'. &r&ida se întinde de a pun#tu de intrare a ner*uui &pti# pân' a H&ra serrata. 7ste un strat )&at *as#uari+at i intens pimentat, f&rmând astfe e#ranu &pa# a &#%iuui, a*ând un r& imp&rtant în men$inerea t&nusuui &#uar. Stratu ner*&s F retina f&rmea+' stratu intern, tuni#a ner*&as' a &)uui &#uar, fiind situat' între #&r&id' i #&rpu *itr&s. 7a #'ptuete interi&ru &)uui &#uar de a papi' pân' a &rifi#iu pupiar. 7ste & mem)ran' f&arte su)$ire, perfe#t transparent', de #u&are r&+. 7a este api#at' în p&+i$ia sa n&rma' pe #&r&id' prin presiunea exer#itat' de #&rpu *itr&s, fiind aderent' de #&r&id' numai în apr&pierea periferiei sae i fiind fixat' a ni*eu marinii papiei ner*uui &pti#. u&area r&ie-p&rt&#aie a funduui de &#%i este dat' de #&r&ida su)ia#ent' #are #&n$ine & mare #antitate de *ase san*ine i #eue pimentare. Din pun#t de *edere %ist&&i# retina este a#'tuit' din +e#e straturi. &nurie i )ast&naee, un strat a retinei, #&n$in pimen$i *i+uai diferi$i. !ast&naee repre+int' re#ept&rii *ederii n&#turne, f'r' #u&ri i #&n$in r&d&psin'. &nurie #&n$in i&d&psin' i K
repre+int' re#ept&rii *ederii diurne #&&rate, per#ep detaiie i #u&rie. 7xist' trei tipuri de #&nuri: unu pentru per#eperea uminii r&ii, atu pentru per#eperea uminii *er+i i a treiea pentru umina a)astr'. Betina este stratu re#ept&r pentru umin' a &)uui &#uar, repre+entând & p&r$iune exteri&ri+at' a sistemuui ner*&s #entra.
Conţinutul glo7ului o"ular amera p&steri&ar' afat' între fa$a p&steri&ar' a #&rneei i fa$a anteri&ar' a irisuui repre+int' spa$iu #uprins între fa$a p&steri&ar' a irisuui, #&rpu #iiar i fa$a anteri&ar' a #ristainuui. Am)ee #amere sunt umpute #u um&are ap&as', #are are r&u de men$inere a presiunii intra&#uare i de a transp&rta su)stan$ee nutriti*e pentru #&rnee i #ristain. ristainu are f&rma unei entie )i#&n*exe, transparent i easti#, #u masa de apr&ximati* 2,5 . 7ste situat în pan fr&nta între iris i #&rpu *itr&s. E&nua ui Einn este un ine mem)ranif&rm #are are r&u de a men$ine #ristainu în p&+i$ia sa n&rma' i de a-i m&difi#a f&rma #u a/ut&ru mu#%iuui #iiar. ristainu este #&mpus din 06 ap', pr&teine "56, r'simi, fermen$i i *itamine. Indi#ee de refra#$ie este în medie de 1,32 *ariind în fun#$ie de *ârst'. Straturie #ristainuui sunt: #apsua #ristainuui sau #rista&ida #are este & mem)ran' de în*ei transparent', easti#' i su)$ire; epiteiu #ristainian anteri&r i fi)ree #ristainiene. ristainu nu are ner*i i este a*as#uar. ?m&area ap&as' asiur' nutri$ia a#estuia prin intermediu #apsuei printr-un fen&men de difu+iune i &sm&+'. &rpu *itr&s este & su)stan$' eatin&as' #are &#up' t&t spa$iu #uprins dintre fa$a p&steri&ar' a #ristainuui i peretee &)uui &#uar. V&umu *itr&s repre+int' ase +e#imi din *&umu &)uui &#uar. Anexee &)uui &#uar sunt: &r)ita, pe&apee, aparatu a#rima, #&n/un#ti*a i mus#uatura extrinse#'. Or)itee sunt d&u' #a*it'$i &s&ase situate de & parte i de ata a f&se&r na+ae #are ad'p&stes# &)u &#uar i #apsua sa en&n, mu#%ii &#uari #u fas#iie &r, mu#%iu &r)itar uer, #&rpu adip&s a &r)itei, artera &ftami#' #u ramurie ei, *enee &r)itei, imfati#ee &r)itei, ner*ii #ranieni I, II, III, IV, Va, V), VI i ner*ii *eetati*i. Or)ita are f&rma unei piramide patruater' #u )a+a anteri&ar', *ârfu p&steri&r, patru pere$i i patru marini. !a+a sau des#%iderea &r)itei este r&tun/it' i f&rmat' de marinea supra&r)itar' a &suui fr&nta, pr&#esu +i&mati# a &suui fr&nta, pr&#esu fr&nta a +i&mati#uui, marinea infra&r)itar' a maxiaruui, #reasta a#rima' anteri&ar'.
>e&apee sunt d&u' straturi mus#u&-mem)ran&ase #e a#&per' i pr&te/ea+' sementu anteri&r a &)uui &#uar. A#estea au r&u de a pr&te/a &)u &#uar fiind animate de mi#'ri sp&ntane de #ipit de 20-"0 de &ri pe minut. >e&apee sunt puterni# *as#uari+ate prin arteree pape)rae superi&are i inferi&are pr&*enite din artera fa#ia' i &ftami#'. >rin a#east' *as#uari+a$ie a pe&ape&r se expi#' )una #i#atri+are a p'i&r. Aparatu a#rima este a#'tuit din: anda a#rima' prin#ipa', este situat' în partea anteri&ar' a &r)itei, în un%iu super&-extern; are d&u' p&r$iuni: &r)itar' în f&sa andei a#rimae i papar' în r&simea pe&apei superi&are; #anaee ex#ret&are se des#%id în fundu de sa# #&n/un#ti*a superi&r; andee a#rimae, a##es&rii sunt situate în str&ma
·
#&n/un#ti*ei funduri&r de sa# #&n/un#ti*a andee Lrause i a #&n/un#ti*ei tarsae andee M&frin; pun#tee a#rimae superi&r i inferi&r situate pe marinea
·
i)er' a pe&ape&r; #anai#uu, #&ntinu' pun#tee a#rimae situate în r&simea
·
marinii i)ere a pe&ape&r spre un%iu intern; sa#u a#rima, situat pe peretee intern a &r)itei, anteri&r i ·
inferi&r; #anau a#rim&-na+a #e se des#%ide în peretee atera a f&sei
·
na+ae, în neantu inferi&r. a#rimie au: -
r& &pti#, asiurând transparen$a i interitatea #&rneei prin men$inerea
sta)iit'$ii fimuui a#rima, -
r& me#ani#, fa*&ri+ând aune#area pe&ape&r în mi#area de #ipit i
îndep'rtarea impurit'$i&r de pe suprafa$a #&rneei, -
r& )a#teri#id, dat&rit' #&n$inutuui în i+&+im,
-
r& în mimi#'.
&n/un#ti*a este & mem)ran' mu#&as', su)$ire i transparent', #are a#&per' fa$a anteri&ar' a serei #&n/un#ti*a )u)ar' i fa$a p&steri&ar' a pe&ape&r #&n/un#ti*a pape)ra' superi&ar' inferi&ar'. &n/un#ti*a #&n$ine numer&ase ande: ande mu#ipare i ande a#rimae ap&ase. &n/un#ti*a are #a i fun#$ie esen$ia', fun#$ia de pr&te#$ie. u#%ii extra-&#uari.
9
u#%ii drep$i îi au &riinea în *ârfu &r)itei i au unimea de #ir#a 30 mm, '$imea de 9-10 mm, & inser$ie &s&as' p&steri&ar' a ni*eu ineuui tendin&s Einn i & inser$ie s#er&as' a apr&ximati* K mm în spatee im)uui s#er&-#&rneean. u#%ii &)i#i: maree &)i# superi&r este #e mai un mu#%i extra&#uar 0mm.
Sementu intermediar a anai+at&ruui *i+ua Sementu intermediar este #&mpus din mai mute p'r$i - ner*u &pti# are & unime de 3 #entimetri i fa#e parte din ner*ii #ranieni pere#%ea a d&ua. Artera i *ena #entra' a retinei p'trund în ner* a apr&ximati* 15 mm de p&u p&steri&r a &)uui &#uar în se#t&ru anteri&r a p&r$iunii &r)itae. >&r$iunea intra#anai#uar' a ner*uui este s#urt' de mm i este în #&nta#t #u artera &ftami#', #e p'trunde în &r)it' prin #anau &pti#. >&r$iunea intra#ranian' a ner*uui &pti# are unimea de 3-1K mm. %iasma &pti#' se f&rmea+' în #a*itatea #ranian' din în#ru#iarea par$ia' a fi)re&r ner*uui &pti# dintr-& parte #u #ee din partea &pus'. A#easta este situat' a eta/u superi&r a end&#raniuui, deasupra %ip&fi+ei. Sementu #entra a anai+at&ruui *i+ua Sementu #ere)ra este situat în s#&ar$a #ere)ra' a &)uui &##ipita. Ai#i are &# transf&rmarea ex#ita$iei umin&ase în sen+a$ie *i+ua'. a ni*eu p&uui p&steri&r &##ipita se pr&ie#tea+' fi)ree ma#uare, iar a ni*eu #&rtexuui &##ipita reiunea ma#uar' &#up' & suprafa$' mut mai mare de#ât a ni*eu retinei.
20 Fi4iologia o"5iului Nen&mene fi+i#e #e inter*in în reai+area *ederii Inf&rma$ia &pti#' inter#eptat' de retin' este transmis' prin ner*u &pti# su) f&rma un&r impusuri ee#tri#e în #reier, a#esta din urm' de#&dându-e. umina este refra#tat' în #ristain i pr&ie#tea+' pe retin' & imaine in*ersat' #are mai ap&i este transf&rmat' de #'tre #reier în p&+i$ie dreapt'. umina repre+int' din pun#t de *edere fi+i# & radia$ie ee#tr&maneti#' #u & unime de und' #uprins' între "0 i KK0 nm. Befra#$ia repre+int' fen&menu de s#%im)are a dire#$iei de pr&paare a ra+e&r a interfa$a dintre d&u' medii #u indi#i de refra#$ie diferi$i. 10
Befra#$ia &#uar' este dat' de de*ierie pe #are e pr&du# di&ptrii &#uari ra+e&r umin&ase, #are e str')at i #are *in de a &)ie#tee fixate #u pri*irea. Studiu refra#$iei &#uare are a )a+' în$eeerea prin#ipii&r enerae #are u*ernea+' &pti#a, tiin$a despre umin' i intera#$iunea a#esteia #u materia. Starea n&rma' a unui &#%i este numit' emetr&pie i se reai+ea+' printr-& #&reare arm&ni&as' a a#est&r di&ptrii #&rnee, um&are ap&as', #ristain i #&rp *itr&s, astfe #' ra+a a/une în #entru retinei, pe ma#u' i imainea se fa#e n&rma. O#%ii #u defe#tee &pti#e denumi$i ametr&pi, sunt #ei în #are ra+ee paraee pe#ate de a & surs' umin&as' &)ie#t situate a infinit, nu-i f&rmea+' f&#aru prin#ipa pe retin', #i înaintea sau înap&ia ei. Befra#$ia &#uar' De*ierea ra+e&r umin&ase a tre#erea dintre d&u' medii transparente #u indi#i de refra#$ie diferi$i se numete refra#$ie. Befra#$ia &#uar' repre+int' s#%im)area dire#$iei de pr&paare a ra+e&r umin&ase a tra*ersarea medii&r transparente i refrinente ae &)uui &#uar. Befra#$ia este de d&u' tipuri: refra#$ie &#uar' stati#' i refra#$ie &#uar' dinami#'. Befra#$ia dinami#' A#&m&da$ia refra#$ia dinami#' asiur' *ederea #ar' a &)ie#te&r a diferite
·
distan$e de &#%i. Fenomene "e au lo" la nivelul retinei, +ormarea impulsului nervos Betina repre+int' a#e eement a &#%iuui #are este sensi)i a umin'. 7a #&n$ine #eue #u #&nuri resp&nsa)ie de *ederea #r&mati#' i #eue #u )ast&nae, resp&nsa)ie de *ederea a întuneri#. &difi#'rie i&d&psinei i r&d&psinei &nurie i )ast&naee sunt #eue f&t&re#ept&are, de dimensiuni *aria)ie dup' sediu, sunt f&rmate dintr-& expansiune extern' #&nu i )ast&nau i dintr-& p&r$iune #&rpu #euar #are #&n$ine nu#eu, fiind situate în stratu nu#ear extern. &nurie i )ast&naee sunt inea reparti+ate în retin': în f&*ea #entra' nu sunt de#ât #&nuri, pe #ând a periferia retinei a#estea dispar #&mpet, r'mânând numai )ast&nae. !ast&naee în#ep s' apar' în /uru f&*eei, merând spre periferie ee se înmu$es#, pe #ând #&nurie s#ad pr&resi*. &nurie sunt în num'r de apr&ximati* 000 000, în timp #e )ast&naee sunt în num'r mai mare, în /ur de 150 000 000. &nurie i )ast&naee #&n$in pimen$i *i+uai diferi$i. 11
!ast&naee repre+int' re#ept&rii *ederii n&#turne, f'r' #u&ri. &n$in r&d&psin', un piment #e este f&rmat din s#&t&psina i retina, un #&mpus &rani# înrudit #u *itamina A. &nurie repre+int' re#ept&rii *ederii diurne #&&rate, per#ep detaiie i #u&rie. 7xist' trei tipuri de #&nuri: unu pentru per#eperea uminii r&ii, atu pentru per#eperea uminii *er+i i a treiea pentru umina a)astr' . &n$in i&d&psin', f&rmat' din f&t&psin' i retina. Sen+a$ia #r&mati#' a'turi de sen+a$ia umin&as' #&nstitue #ee trei eemente ae *ederii. Imainea se f&rmea+' pe retin' #u a/ut&ru sistemu di&ptri# a &#%iuui. Imainea #are se f&rmea+' este & imaine rea', r'sturnat' i mai mi#' de#ât &)ie#tu *i+at. #eali4area sen4aţiei vi4uale la nivelul ariilor "orti"ale vi4uale. &rtexu #ere)ra *i+ua este #&nstituit dintr-un m&+ai# de #&&ane neur&nae *erti#ae. Nie#'rui pun#t de pe retin' îi #&respunde un pun#t spe#ifi# de pr&ie#$ie #&rti#a'. Aria *i+ua' primar' se întinde mai aes pe fa$a media' a &)i&r &##ipitai, de & parte i de ata a s#i+urii #a#arine. Jn /uru a#esteia se af' ariie *i+uae se#undare sau as&#iati*e. Jn ariie *i+uae se reai+ea+' sen+a$ia i per#ep$ia *i+ua', respe#ti* transf&rmarea stimui&r ee#tri#i p&rni$i de a ni*eu #eue&r f&t&re#ept&are în sen+a$ie de umin', #u&are i f&rm'. Sim$u #u&ri&r se dat&rea+' neur&ni&r #&rti#ai, spe#iai+a$i în preu#rarea inf&rma$iei re#ep$i&nate a ni*eu #&nuri&r. Sim$u f&rme&r F identifi#area f&rme&r i a detaii&r &)ie#te&r este reai+at' de #'tre neur&nii #&rti#ai #are sunt stimua$i numai atun#i #ând pe retin' apar +&ne stimuate prin #&ntrast de umin&+itate sau de #u&are. >re#i+ia #u #are sunt per#epute detaiie i #&ntururie repre+int' a#uitatea *i+ua'. ea mai mare a#uitate & are f&*ea #entrais.
26 .i"iile de re+ra"ţie spe"i+i"e o"5iului uman Ametr&piie sunt tu)ur'ri ae refra#$iei &#uare stati#e, ae refra#$iei &#%iuui în stare de repaus. Miopia fi.2 este & ametr&pie sferi#' în #are ra+ee de umin' #e p'trund în &#%i f&#ai+ea+' într-un pun#t situat în fa$a retinei. i&pu nu *ede )ine a distan$', dar *ede )ine de apr&ape, din #are #au+' are tendin$a de a apr&pia &)ie#tee sau #'r$ie de &#%i. Jn fun#$ie de #au+e mi&pia p&ate fi: 12
- i&pia axia' în #are unimea axia' a &)uui &#uar este mai mare de#ât n&rma. - i&pia de #ur)ur' se dat&rea+' unei a##entu'ri a #ur)urii #&rneene. A#est fen&men p&ate fi întânit în afe#$iuni ae #&rneei #um ar fi 4erat&#&nu i 4erat&&)u în #are #ur)ura #&rneei p&ate atine 50-0D. - i&pia de indi#e este & mi&pie tran+it&rie pr&dus' de & #retere a indi#eui de refra#$ie #ristainian dat&rit' un&r afe#$iuni #um ar fi dia)etu +a%arat. i&piie se împart în: 1. i#i: pân' a " di&ptrii 2. edii: între " i di&ptrii ". ari: între i 9 di&ptrii 3. N&rte: peste 9 di&ptrii i&pia )enin' apare în /uru *ârstei de ani mi&pia #&ari&r. Are & e*&u$ie pr&resi*' pân' în /uru *ârstei de 20 de ani, #ând se sta)ii+ea+', nedep'ind di&ptrii. Cu se îns&$ete de e+iuni semnifi#ati*e ae funduui de &#%i i #&mpi#a$ii &#uare. i&pia se #&re#tea+' #u entia di*erent' #ea mai sa)', #&n#a*', sferi#' - , #are d' a#uitate *i+ua' )un' a distan$a de 5 m. entiee de #&nta#t sunt de preferat, mai aes în #a+u mi&pii&r mari i maine, de&are#e diminuea+' efe#tu de mi#&rare ex#esi*' a dimensiunii imainii #&re#tate pe retin', amei&rând astfe a#uitatea *i+ua'. Hipermetropia fi." este un *i#iu de refra#$ie în #are ra+ee paraee *enite de a infinit f&#ai+ea+' într-un pun#t situat înap&ia retinei. Pipermetr&pia este tu)urarea de refra#$ie #ea mai r'spândit'. a natere #&piii sunt %ipermetr&pi de apr&ximati* 2 di&ptrii: & dat' #u de+*&tarea #&piuui, %ipermetr&pia s#ade pr&resi*, &#%iu de*enind emetr&p sau une&ri mi&p. Pipermetr&piie se împart în: 1. i#i: pân' a " di&ptrii 2. edii: între " i di&ptrii ". ari: peste di&ptrii Jn fun#$ie de #au+e %ipermetr&pia p&ate fi: Q Pipermetr&pia axia'- axu anter&-p&steri&r a &#%iuui este mai mi#; ,
1"
Q Pipermetr&pia de indi#e- indi#ee de refra#$ie a medii&r refrinente ae &#%iuui este mai mi# de#ât n&rma; Q Pipermetr&pia de #ur)ur'- #ur)ura redus' a suprafe$e&r refrinente. Jn stare de repaus a#&m&dati*, %ipermetr&pu nu *ede )ine ni#i a distan$', ni#i apr&ape. >entru a-i #&re#ta tu)urarea de *edere e f&&sete în permanen$' a#&m&da$ia. &re#tarea %ipermetr&piei se fa#e #u entie sferi#e #&n*erente n&tate #u R, #&n*exe. Se pres#rie entia #u #ea mai mare *a&are di&ptri#' #e permite & a#uitate *i+ua' )un' a distan$a de 5m. &stigmatismul fi.3 este & ametr&pie de #ur)ur' în #are f&#aru prin#ipa a ra+e&r in#idente nu este f&rmat dintr-un sinur pun#t, #i dintr-& serie de pun#te f&#aru de*ine iniar; fie#are meridian a medii&r &pti#e a*ând pun#tu s'u f&#aru pr&priu. Su)ie#tu #u astimatism nu *ede )ine ni#i departe, ni#i apr&ape. Astimatismu reuat este a#ea în #are fie#are meridian are a#eeai refra#$ie în &ri#e pun#t a s'u, iar tre#erea de a refra#$ia unui meridian a refra#$ia meridianuui *e#in se fa#e treptat. eridianu #u refra#$ia #ea mai sa)' i #e #u refra#$ia #ea mai puterni#' sunt perpendi#uare unu pe #e'at i se numes# meridiane prin#ipae. Jn #&ndi$ii n&rmae, meridianu *erti#a este u&r mai )&m)at, #a urmare a turtirii &#%iuui de #'tre pe&apa superi&ar'. A#est meridian are & refra#$ie mi&pi#a -0,K5D, determinând astimatismu fi+i&&i#. Dup' refra#$ia meridiane&r prin#ipae, astimatismu p&ate fi: 1. Astimatism simpu: un meridian prin#ipa este emetr&p, iar #e'at %ipermetr&p sau mi&p. 2. Astimatism #&mpus: am)ee meridiane prin#ipae sunt mi&ape sau %ipermetr&pe, dar de rad diferit. ". Astimatism mixt: unu din meridianee prin#ipae este mi&p, iar #e'at %ipermetr&p. Da#' meridianu prin#ipa *erti#a este mai refrinent, iar #e &ri+&nta este mai pu$in refrinent, *&r)im de astimatism #&nf&rm reuei sau dire#t #&nf&rm astimatismu fi+i&&i#, iar da#' #e &ri+&nta este mai refrinent, *&r)im de astimatism #&ntrar reuei sau indire#t. >rin #&re#$ie se suprim' diferen$a de refra#$ie între #ee d&u' meridiane. Astimatismu nereuat se p&ate dat&ra un&r afe#$iuni #&rneene infitrate, #i#atri#i, deeneres#en$e. Jn a#est tip de astimatism exist' diferen$' de refra#$ie, nu numai
13
între meridiane diferite, #i i între diferite pun#te ae a#euiai meridian. &re#$ia este #%iruri#a' sau #u entie de #&nta#t. Pre47iopia >uterea de a#&m&da$ie a #ristainuui depinde de d&i fa#t&ri: #&ntra#$ia mu#%iuui #iiar, pr&#es #e r'mâne t&at' *ia$a a#eai, i )&m)area #ristainuui, pr&#es #are, prin pierderea easti#it'$ii sae, de*ine din #e în #e mai reu de reai+at. A#east' s#'dere a#&m&dati*' fa#e #a a *ârsta de 35 de ani &#%iu s' nu mai p&at' *edea #ar un &)ie#t de a distan$a de 25 #m, distan$a &)inuita u#ruui de apr&ape s#ris, #itit. A#east' in#apa#itate se numete pre+)i&pie i se #&re#tea+' #u entie #&n*exe. >entru distan$a de 25 #m a*em ne*&ie de 3 di&ptrii D-100f, în timp #e puterea de a#&m&da$ie a &#%iuui este de ".5D. >entru a #iti #ar tre)uie s' îndep'rt'm #artea a "0 #m de &#%i sau s' punem în fa$a &#%iuui & enti' de R0.5D #are s' #&mpense+e ipsa par$iaa de a#&m&da$ie a #ristainuui. a %ipermetr&p simpt&mee pre+)i$iei apar mai repede, entia #&re#t&are *a fi #ea #are asiur' #&re#$ia %ipermetr&piei a #are se ad'u' #ea p&tri*it' *ârstei i ampitudinii a#&m&dati*e a pa#ientuui. a mi&pi simpt&mee pre+)i$iei apar mai târ+iu i se însumea+' ae)ri# #u #&re#$ia mi&piei.
15
Capitolul 0 Consultaţia optometri"ă 02 Pre4entarea "a7inetului de optometrie 7#%ipamentu de )a+' pentru testarea &pt&metri#': 1. 7#%ipamentu ne#esar pentru examenu ini$ia se #&mpune din: ·
·
Aut& refra#t&metru fi.5;
·
&ftam&s#&p de mân'; &ftam&s#&p )in&#uar indire#t;
·
dis# >a#id&;
·
trus' de entie fi.;
·
s4ias#&p;
·
diferite 'mpi.
2. 7xamenu am'nun$it se #&mpune dintr-un e#%ipament #&mpet numit unit &ftam&&i#, #are are în #&mp&nen$': )i&mi#r&s#&p #u amp' #u fant', &ftam&metru, f&r&pter, pr&ie#t&r de teste, &ftam&s#&p, s4ias#&p, amp' pentru iuminat; refra#t&metru *i+ua sau aut& refra#t&metru; p&atest; ta)&uri #u teste pentru apr&ape i pentru departe; trusa de entie; ram' pr&)' fi.K; e#%ipament pentru #ampimetrie i perimetrie; teste pentru *ederea #u&ri&r; e#%ipament pentru adapt&metrie; e#%ipament pentru testarea sensi)iit'$ii a #&ntrast; sin&pt&f&r, am)i&f&r; teste de disexie. a)inetu de &pt&metrie m's&ar' ##a m, spa$iu asiurând te%ni#ianuui &pt&metrist p&si)iitatea de a se în*ârti în /uru s#aunuui su)ie#tuui i s' p&at' fi ra)atat sp'taru s#aunuui pentru examene spe#ifi#e. re)uie s' se asiure distan$a standard de a pa#ient a ta)&u de teste 5 m. a)inetu de &pt&metrie este situat în *e#in'tatea maa+inuui de #&mer#iai+are a &#%eari&r i pr&duse&r aferente, a#estea fiind desp'r$ite de & u' pentru a asiura 1
#&nfiden$iaitatea su)ie#tuui. A#esta este utiat #u m&)iier de #u&are a)en' #u&are #ad', *ese', #are stimuea+' *ederea, din pa meaminat, #%iu*et' pentru iieni+area mâini&r, *estiar i &ind', sistem de *entia$ie, sistem de iuminat. >entru pard&sea' s-a &ptat pentru resie p&r$eanat'. A#easta are & )un' re+isten$' a trafi# intens.
a)inetu este #&mpet pentru enu de testare i aran/at #a su)ie# tu s' fa#' minimum de depas'ri. Iuminarea în #a)inetu de testare este atât natura', #ât Ti artifi#ia' în pr&p&rGii *aria)ie. 7ste esen$ia #a în #amer' s' se p&at' &)Gine sufi#ient întuneri#, pentru a se putea reai+a test'rie &pt&metri#e #e ne#esit' a#est aspe#t, spre exempu &ftam&s#&pia indire#t', adapt&metria, perimetria în întuneri#. Condiţii ergonomi"e( umin&+itate &ptim'; emperatur' #u fu#tua$ii f&arte mi#i #&nstant'; Se tere prafu; Sunt inter+ise pantee; Vestimenta$ie spe#ia': %aat, papu#i; Se e*it' #ir#ua$ia.
Elementele de "ompetenţă şi "riteriile de reali4are( 1. Api#' n&rmee de pr&te#$ie a mun#ii: ·
eisa$ia i n&rmee de pr&te#$ie a mun#ii sunt însuite în #&nf&rmitate #u
spe#ifi#u &#uui de mun#'. ·
7#%ipamentu de pr&te#$ie din d&tare este utii+at #&re#t.
·
7#%ipamentu de pr&te#$ie este între$inut i p'strat în #&ndi$ii de siuran$'
#&nf&rm n&rme&r în *i&are. ·
Jnsuirea #ar' i #&re#t' a pr&#eduri&r de pr&te#$ie a mun#ii este asiurat'
prin parti#iparea a instru#ta/u peri&di#. ·
A#ti*itatea spe#ifi#' este desf'urat' #u respe#tarea permanent' a n&rme&r de pr&te#$ie a mun#ii. 1K
2. Api#' n&rmee de pa+' i stinere a in#endii&r ·
u#ru este efe#tuat în #&ndi$ii de se#uritate i în #&nf&rmitate #u n&rmee >SI
·
>r&#edurie de pa+' i stinere a in#endii&r sunt însuite prin instru#ta/e
în *i&are. peri&di#e i prin api#a$ii pra#ti#e. 7#%ipamentee de stinere a in#endii&r din d&tare sunt utii+ate #u rapiditate i efi#ien$' pentru imitarea peri#&e&r. ·
". Bap&rtea+' peri#&ee #are apar a &#u de mun#' ·
>eri#&ee sunt identifi#ate #u dis#ern'mânt pentru a fi rap&rtate pers&anei
a)iitate #&nf&rm n&rme&r interne. ·
Starea e#%ipamente&r de pr&te#$ie i stinere a in#endii&r este *erifi#at' i
rap&rtat' pers&anei a)iitate #&nf&rm pr&#eduri&r interne. 3. Api#' pr&#edurie de uren$' i e*a#uare ·
A##identu ap'rut este semnaat prin #&nta#tarea #u pr&mptitudine a pers&anei
a)iitate #&nf&rm pr&#eduri&r interne i n&rme&r în *i&are. ·
'surie de uren$' i de e*a#uare sunt api#ate #u rapiditate, #&re#titudine i
u#iditate, respe#tând pr&#edurie interne. ·
>rimu a/ut&r este a#&rdat #u pr&mptitudine în #&nf&rmitate #u tipu
a##identuui. 7#%ipamentu de pr&te#$ie: spe#ifi# &#uui de mun#' 7#%ipamente i materiae de stinere a in#endii&r: %idran$i, extin#t&are et#. ruse de prim a/ut&r: fee, pansamente sterie, a#&&, medi#amente et#. Sistem de a*erti+are: s&n&r, umin&s, #&muni#ati*.
00 Studiu de "a4 Ist&ria #a+uui repre+int' ansam)u inf&rma$ii&r eate de #ara#teristi#ie fi+i#e, psi%i#e, st'rii de s'n'tate, mediu în #are su)ie#tu tr'iete, fun#$ia sa *i+ua', a ne*&i&r *i+uae în e'tura #u a#ti*it'$ie sae. Ist&ria #a+uui se #&mpune din: - Ist&ria *i+ua' pers&na' a#tua' i anteri&ar', 1
- Ist&ria *i+ua' famiia', - Starea de s'n'tate, - Aparen$a fi+i#', aparen$a psi%&&i#', - Anai+a ne*&i&r *i+uae. $n+ormaţii generale( Data #&nsuta$iei:1K.0K.201K Datee de identifi#are ae su)ie#tuui Cume>renume: Utef'nes#u Vadimir Data naterii:2".0".199 Sexu: ! Adresa: str. 'u'reni, nr., !a#'u O#upa$ia: student Stare #i*i': ne#'s't&rit D&mnu Utef'nes#u Vadimir a s&i#itat & #&nsuta$ie de spe#iaitate în data de 1K.0K.201K. A#esta pre+int' & *ia$' a#ti*', atât în mediu #u umin' artifi#ia' #ât i umin' natura'. >rin#ipaa pânere a a#estuia este #', a ef&rt preunit, *ederea de*ine ne#ar' pentru departe i î deran/ea+' umina puterni#', a*ând &#%ii de #u&are des#%is'. Su)ie#tu este purt't&r de &#%eari i în pre+ent are & pere#%e de &#%eari #u entiee: AO: sf-1.K5 dpt. ?tima #&nsuta$ie de spe#iaitate a f&st în urm' #u un an. >rima apari$ie a nep'#eri&r *i+uae a f&st în urm' #u d&u' uni. >e par#ursu inspe#$iei *i+uae preiminare am &)ser*at #' este & pers&an' dinami#', #u un im)a/ ee*at. A#esta are & a#ti*itate +ini#' intens', iar dis#&nf&rtu *i+ua îi înreunea+' studiu. Jn pre+ent su)ie#tu nu urmea+' ni#iun tratament medi#ament&s i nu sufer' de ni#i& afe#$iune. Jnainte de a se fa#e anai+a #&mpet' a perf&rman$e&r *i+uae este ne#esar s' se fa#' & inspe#$ie preiminar' a st'rii de s'n'tate a sistemuui *i+ua. 7xaminarea preiminar' a sprân#ene&r, pe&ape&r, #&n/un#ti*ei i anexe&r: - &nfiura$ia sprân#ene&r este n&rma simetri#' i sprân#enee au p'r, mai aes spre marinea temp&ra'. - i#area sprân#ene&r este #&nstatat' #a & pr&)' a interit'$ii p'r$ii superi&are a ner*uui fa#ia, #are este de asemenea, resp&nsa)i #u #&manda mu#%i&r &r)i#uari ai pe&ape&r. 19
- u a/ut&ru 'mpii #u fant' am &)ser*at #', #&rneea, #&n/un#ti*a i marinie pe&ape&r sunt str'u#it&are. - Or)ita: pe&apee nu pre+int' infama$ii i def&rm'ri, #&n/un#ti*a nu pre+int' edem, &)u &#uar are & r&ta$ie n&rma'. - &rneea nu pre+int' m'tuiri, fisuri, pierderi de $esut. - Inspe#$ia pupie&r se fa#e în #amera iuminat' n&rma, su)ie#tu fiind în repaus &)ser*ând & $int' dep'rtat'. S-a &)ser*at m'rimea i eaitatea pupie&r, reuaritatea #&nturuui, #u&area irisuui. O)ser*area s-a f'#ut #u &#%ii i)eri. - Inspe#$ia #ristainuui s-a f'#ut #u &#%ii i)eri, în umin' artifi#ia'. %estarea "apa"ităţilor vi4uale ale su7ie"tului( 7xaminarea a#uit'$ii i e*auarea preiminar' a ametr&pii&r se în#epe în *ederea departe f'r' &#%eari i #u &#%eari pentru &#%iu drept. A#uitatea în *ederea departe este redu#ti)i' i mai semnifi#ati*' #a a#uitatea a *ederea apr&ape. - >entru m'surare am f&&sit ta)&u de teste &pt&tip spe#ifi#e *ârstei. Su)ie#tu a pri*it textee de pe un #art&n #u suprafa$' a)' mat'. - Am &)turat mai întâi &#%iu drept i ap&i &#%iu stân. Am *erifi#at ap&i *ederea )in&#uar'. &mpensarea ametr&piei sferi#e în *ederea departe - testee ne#esare sunt: &ftam&s#&pia, s4ias#&pia, m'surarea atitudini&r de f&#ai+are *aria$ii di&ptri#e, m'sur'ri &pera$i&nae )i#r&m, #iindrii în#ru#ia$i, apre#ierea per#eptua'. Da#' *a&rie numeri#e 'site sunt f&arte apr&piate, #&mpensarea este sta)iit' i urmea+' aeerea m&duui de #&mpensare. Oftam&s#&pia are #a s#&p &)ser*area transparen$ei medii&r &pti#e ae &#%iuui, starea stru#turi&r, aran/amentu &pti# a stru#turi&r. a e#%ipament am f&&sit &ftam&s#&p ee#tri#, $inta dep'rtat'. Am #&nstatat #' stru#turie anat&mi#e au aspe#t n&rma, mediie sunt transparente, iar ainierea f&*eaa este sta)i' i #entra' pentru fie#are &#%i. >entru e*auarea preiminar' a refra#$iei se p&ate f&&si refra#t&metru aut&mat. - Am in*itat su)ie#tu pe s#aun, în fa$a aut& refra#t&m etruui, -am a/utat s'-i p&+i$i&ne+e )'r)ia pe sup&rtu spe#ia i fruntea ipit' pe )anda din partea de sus i pri*irea reaxat' pe imaine. Be+utatu m'sur't&rii a f&st: 20
OD sf -2.25 0.00 # ax 0 OS sf -2.25 0.00 # ax 0 >entru a pres#rie &#%earii, i-am pus su)ie#tuui rama de pr&)' pe fa$' i am testat pe rând #ei d&i &#%i, iar ap&i )in&#uar #u entie de pr&)'. Am &)turat &#%iu drept i am testat *ederea pentru departe a &#%iuui stân f&&sind entie sf F 1.K5 dpt. #u #are su)ie#tu nu *ede #ar, ap&i sf - 2.00 dpt. #u #are ·
su)ie#tu *ede #ar t&ate semnee &pt&tipuui. ·
Am &)turat &#%iu stân pentru a testa &#%iu drept, în#epând testarea #u entia
sf -1.K5 dpt. #u #are su)ie#tu nu *ede )ine, am #&ntinuat testarea &#%iuui drept #u sf -2.00 dpt #u #are su)ie#tu *ede #ar. ·
?rm't&area etap' a f&st testarea *ederii )in&#uare #u: AO: sf -2.00 dpt.
Su)ie#tu a #&nfirmat #' *ede f&arte )ine i s-a de#arat mu$umit. ·
estu r&u-*erde pentru *ederea departe -am efe#tuat pentru *erifi#area
#&mpens'rii &pti#e pentru *ederea departe. >entru reai+area ui am f&&sit teste &pt&tip. &du de u#ru ne#esit' &)turarea &#%iuui stân într-un iuminat am)ienta n&rma. O#%iu drept *i+ea+' $inta i i se #ere su)ie#tuui s' spun' da#' apar testee &pt&tip #u diferen$e de #u&arenuan$e. Se eimin' diferen$a #u entie de pr&)'. Se pr&#edea+' în a#eai m&d i pentru &#%iu drept. >res#rip$ia de &#%eari: Be$et' pentru &#%earii de #&re#$ie Data #&nsuta$iei: 1K.0K.201K Cume i prenume: Utef'nes#u Vadimir Vârsta:21 ani Sex: ! Dian&sti#: i&pie simp' AO: sf -2.00 dpt. DI în VA:59mm Be#&mand'ri: - &nsuta$ie peste 12 uni.
21
Capitolul 6 "5elarii de "ore"ţie 62 Pre4entarea atelierului de monta/ o"5elari şi a maga4inului de "omer"iali4are a o"5elarilor şi produselor a+erente a)&rat&ru de &pti#' medi#a' este e#%ipat #u aparatur' de utima enera$ie, astfe, #aitatea exe#u$iei &#%eari&r este ex#ep$i&na'. &nta/u entie&r se p&ate fa#e întrun timp f&arte s#urt, în #a+u în #are &p$iunie #ientuui in#ud *ariante afate în st&#u maa+inuui de &pti#'. Jn #adru maa+inuui se #&mer#iai+ea+': m&nturi de &#%eari de & ar' di*ersitate, din metae pre$i&ase, entie pentru &#%eari m&n&f&#ae, )if&#ae, mutif&#ae, entie de #&nta#t pentru mi&pie, %ipermetr&pie, astimatism, entie de #&nta#t esteti#e, &#%eari de s&are #u pr&te#$ie pentru utra*i&ete, a##es&rii pentru &#%eari s&u$ii i a*ete pentru #ur'$area i între$inerea entie&r, t&#uri, nururi a##es&rii i s&u$ii de între$inere pentru entie de #&nta#t. aa+inu este utiat #u m&)iier din pa meaminat de #u&are )e/, re#ep$ie, d&u' mese de u#ru unde se iau #&men+ie, pre*'+ute #u #âte patru s#aune fie#are; apt&p, #as' de mar#at. Atât pe partea stân', #ât i pe partea dreapt' se re'ses# exp&+it&are #u &#%eari de s&are i m&nturi. Bestu &#%eari&r de s&are i m&nturie, #ee #are nu sunt expuse, sunt ae+ate în #asete spe#iae. aa+inu dispune de aparat de aer #&ndi$i&nat #are r'#ete, de+umidifi#' aeru din în#'pere, asiurând )un'starea atât în maa+in #ât i în ateieru de m&nta/ i #a)inetu de &pt&metrie. 22
>entru pard&seaa maa+inuui s-a utii+at resie p&r$eanat'. A#easta are & re+isten$' ridi#at' a trafi# intens. aa+inu are sistem de *entia$ie, sistem dete#$ie in#endiu, sistem antiefra#$ie, ne&ane pentru iuminat i & sinur' ieire de uren$'.
1. Asiur' #&ndi$ii er&n&mi#e de u#ru: - Am)ientu de u#ru în ateieru de m&nta/ &#%eari este &rani+at #u aten$ie în sensu asiur'rii spa$ii&r #u destina$ii spe#ifi#e i asiur'rii #&ndi$ii&r de #&nf&rt - &ndi$iie er&n&mi#e de u#ru sunt a/ustate #&nf&rm #riterii&r de dep&+itare i apr&*i+i&nare. - 7ste pre*'+ut un ni*e &ptim de umin&+itate ne#esar apre#ierii #&re#te a parametri&r m'sura$i. - Iiena a &#u de mun#' este men$inut' permanent pentru e*itarea #&ntamin'rii în timpu fuxuui te%n&&i# #u impurit'$i i purtare de e#%ipament de pr&te#$ie. 2. Asiur' #&ndi$ii te%ni#e de u#ru: - S#uee i disp&+iti*ee de *erifi#are sunt &rani+ate #r&n&&i# sau în fun#$ie de radu de utiitate în fuxu te%n&&i#. - Aparatee de m'sur' i #&ntr& sunt dispuse pentru a asiura rapiditate în parti#iparea a fuxu te%n&&i#. - >erimetru indi*idua i a e#%ipe&r de u#ru este dispus a distan$e &ptime de u#ru #&nf&rm su##esiunii etape&r din fuxu te%n&&i#. - &ntr& permanent a iienei maini&r i e#%ipamente&r. Condiţii ergonomi"e( - umin&+itate &ptim', - emperatur' #u fu#tua$ii f&arte mi#i #&nstant', - Se tere prafu, - Sunt inter+ise pantee. 7taneitate: #%ituri a eam, rame spe#iae. Vestimenta$ie spe#ia': %aate, papu#i. - Se e*it' #ir#ua$ia. 7#%ipament de pr&te#$ie: 2"
- O#%eari de pr&te#$ie, - Paat, - >apu#i, - >'r s#urt sau da#' este un strâns i a#&perit, - Jmp'mântarea e#%ipamente&r. Se urm'rete m&du în #are se semnaea+' neîndepinirea un&r #&ndi$ii er&n&mi#e i se iau m'suri pentru remediere, men$inerea în permanen$' a iienei atât prin #&ntr&u maini&r #ât i a am)ientuui, utii+area #&re#t' a *estimenta$iei spe#ifi#e, respe#tarea #&ndi$ii&r de dep&+itare impuse, &rani+area #&nf&rta)i' a &#uui de mun#' pentru manipuare efi#ient'. un&tin$ee ne#esare se refer' a: ·
eemente de asiurare a #&ndi$ii&r te%ni#e de u#ru,
·
#&ndi$ii de desf'urare a pr&#eduri&r de m&nta/,
·
men$inerea unui rad &ptim de umin&+itate,
·
m&du în #are se semnaea+' neîndepinirea un&r #&ndi$ii er&n&mi#e i se iau
m'suri pentru remediere, ·
men$inerea în permanen$' a iienei atât prin #&ntr&u maini&r #ât i a
am)ientuui, ·
utii+area #&re#t' a *estimenta$iei spe#ifi#e,
·
respe#tarea #&ndi$ii&r de dep&+itare impuse,
·
&rani+area #&nf&rta)i' a &#uui de mun#' pentru manipuare efi#ient'.
Aptitudini: ·
aten$ie,
·
resp&nsa)iitate,
·
fexi)iitate,
·
#&re#titudine,
·
#apa#itate de anai+'.
60 Părţile "omponente ale o"5elarilor de "ore"ţie 23
O#%earii fa# parte din #ate&ria instrumente&r &pti#e, a*ând r&u de a pr&te/a &#%iu sau de a #&re#ta anumite defe#te ae *ederii. O#%earii de #&re#$ie sunt a#'tuiGi din m&ntura pr&priu-+is' i d&u' entie. B&u m&nturi&r este de a p&+i$i&na, #ât mai #&re#t entia, pe axu &pti# a &#%iuui. &ntura pentru &#%eari este f&rmat' dintr-un sup&rt pentru entie, numit #adru, )ra$ee pentru fixarea &#%eari&r dup' ure#%e i aua na+a'.
66 'entilele ne"esare "ore"ţiei miopiei >entru studiu de #a+ aes au f&st pres#rise entie #u puterea AO: sf -2.00 dpt. S-a re#&mandat #&re#$ie &pti#' aerian', entie f&t&#r&mati#e din sti#' &rani#'. ·
entiee din sti#' &rani#' sunt mai u&are i au & mai )un' re+isten$' a
&#uri de#ât sti#a minera'. ·
entiee f&t&#r&mati#e sunt a#ee entie #u pr&prietatea de a se în#%ide sau
des#%ide a #u&are în fun#$ie de #reterea sau diminuarea expunerii a ra+ee s&are. &ate entiee f&t&#r&mati#e nu sunt transparente în t&taitate în întuneri#. entiee f&t&#r&mati#e în&#uies# &#%earii de s&are, din a#est m&ti* #ientu nu tre)uie s' p&arte a e mai mute pere#%i de &#%eari. C=indi#e de refra#$ie n=1,52" D=diametru entiei D=K0mm &re#$ia mi&piei simpe se efe#tuea+' #u entie di*erente sau #&n#a*e, neati*e. entiee di*erente, neati*e au pr&prietatea de a împr'tia ra+ee de umin' #are #ad pe suprafa$a &r. &re#$ia mi&piei: a#easta se manifest' în etape. >re*enirea mi&piei are #ea mai mare efi#a#itate în etapee de în#eput. Sinura #ae, prin #are mi&pia p&ate fi #&mpet pre*enit', este s' se )&#%e+e adaptarea. u #ât mai timpuriu se utii+ea+' entie #&respun+'t&are #u atât sunt anse mai )une de pre*enire a de+*&t'rii mi&piei. &re#$ia mi&piei se p&ate fa#e #u entie aeriene: #&re#$ia &pti#' aerian' în #a+u mi&piei se fa#e #u entie di*erente sau #&n#a*e -. Se re#&mand' entia #u *a&area di&ptri#' #ea mai mi#' #are îi #&nfer' pa#ientuui & a#uitate *i+ua' maxim'. a #&pi se fa#e & #&re#$ie &pti#' t&ta'.
25
>ers&ane&r #u mi&pie i se pres#rie #&re#Gie prin utii+area de entie #u indi#e de refra#Gie #u num'r neati*, #a de exempu F 2. u #ât este mai mare num'ru, #u atât mai puterni#e *&r fi entiee. ratamentu mi&piei f&rte peste di&ptrii i #u m&difi#'ri tipi#e ae funduui de &#%i #u &#%eari nu du#e a & #&re#$ie intera' a *i#iuui de refra#$ie. A*anta/e i de+a*anta/e >&rtu #&re#$iei &pti#e este #&ntr&*ersat: unii aut&ri #&nsider' #' p&rtu permanent a &#%eari&r ar redu#e ris#u pe #are f&#ai+area pr&ast' a imainii î are asupra ara*'rii mi&piei, a$i aut&ri #&nsider' #' utii+area entie&r di*erente este re#&manda)i' numai pentru *ederea a distan$' de&are#e a#&m&da$ia ar fi resp&nsa)i' de pr&resia mi&piei. Ci#i una din a#este &p$iuni nu este #&n#udent arumentat' de a#eea este prefera)i s' se ad&pte & atitudine pramati#': #&re#$ia d&rit' este #ea #are asiur' #ea mai )un' a#uitate *i+ua' i #e mai )un #&nf&rt. &re#Gia #u entie di*erente a/ut' &#%iu s' f&#ai+e+e umina a ni*eu retinei, #arifi#ând *ederea. Jn #a+u mi&piei sunt re#&mandate deasemenea i entiee de #&nta#t. A*anta/e: - entiee de #&nta#t se p&art' dire #t pe #&rnee i se &)$ine astfe & sen+a$ie *i+ua' natura', - #âmpu *i+ua este natura, aspe#t f&arte imp&rtant în #a+u #&ndu#'t&ri&r aut& i a sp&rti*i&r, - reutatea entie&r de #&nta#t este insesi+a)i' de #'tre su)ie#t, - permite p&rtu &#%eari&r de s&are, - nu sunt atinse de pre#ipita$ii i de#i nu determin' *edere ne#ar'.
68 Montura o"5elarilor >entru studiu de #a+ s-a &ptat pentru & m&ntur' #u #&ntur #&mpet, din a#etat fi., #u f&rm' dreptun%iuar', p&tri*it' pentru m&rf&&ia #apuui su)ie#tuui i pres#rip$ia dat' a#estuia. B&u unei m&nturi de &#%eari este de a asiura p&+i$i&narea entie&r fa$' de &#%i. 7a tre)uie s' se a/uste+e pe #ap, respe#tând interitatea +&ne&r #apuui #u #are *ine în #&nta#t i arm&nia tr's'turi&r fe$ei. &nturie de &#%eari sunt reai+ate din materiae ·
pasti#e, 2
·
metai#e fi.9
·
#&m)inate. &nturie pentru &#%eari #u #er#uri in#&mpe te sunt m&nturi a #'r&r #adre sunt
fie din meta, fie din materia pasti# sau materiae naturae #u pr&priet'$i simiare sau #&m)ina$ii meta-pasti# i în #are entiee nu sunt în#&n/urate de #er#urie de pr&te#$iean&uri. Aeerea m&nturii depinde de #ara#teristi#ie sistemuui &pti# a &#%eari&r, de m&rf&&ia #apuui purt't&ruui, de între)uin$area dat' &#%eari&r, de esteti#' i m&d'. Din pun#tu de *edere a #ara#teristi#i&r sistemuui &pti# m&nturie p&t fi #&mpensat&are &)inuite, #u entie #u puteri di&ptri#e mari, #u sisteme &pti#e mutifun#$i&nae, #u sisteme &pti#e #&mpexe, pentru #&pii, #u destina$ie spe#ia', medi#a' sau pr&fesi&na' i m&nturi pentru &#%eari de pr&te#Gie s&ar'. riterii enerae de aeere a m&nturii: - N&rma i dimensiunie m&nturii tre)uie s' permit' #entrarea entie&r, #u respe#tarea unui #âmp *i+ua #&n*ena)i. - &ntura tre)uie s' asiure & distan$' sufi#ient' între &#%i i entie 12-15 mm, atât #ât m&rf&&ia #apuui permite. - &ntura tre)uie s' asiure prinderea )un' a entie&r, s' fie #&nf&rta)i' i sta)i' pe #ap. - O#%earii fiind un sistem #&mpensat&r fun#$i&na este ne#esar #a f&rm' i stru#tur' ui s' fie aeas' în fun#$ie de între)uin$area #are i se pres#rie. - Da#' se are în *edere #âmpu *i+ua i #entra/u, nu se *&r pr&pune a#eeai m&nturi pentru *ederea în panu apr&piat i *ederea în panu dep'rtat. - O#%earii #are se pun i se s#&t de pe #ap fre#*ent tre)uie s' fie mai r&)uti de#ât #ei #are nu se s#&t & +i întreaa. - >entru u#ru a )ir&u, în mediu artifi#ia se p&ate f&&si & m&ntur' #u $inut' medie, dar pentru a#ti*itatea în #are purt't&ru se mi#' mut, în medii de u#rur diferite se re#&mand' m&dee )ine fixate pe #ap. - Da#' pr&fesia purt't&ruui de &#%eari impune & )un' *edere în sus se pr&pune & m&ntur' #are dep'ete sprân#enee pentru a nu imita #âmpu *i+ua în partea superi&ar'. - &nturie &#%eari&r pentru #&pii nu *&r a*ea a#eeai pr&p&r$ii #a a adu$i. - &ntura tre)uie aeas' #&respun+'t&r fe$ei purt't&ruui. De a#east' aeere depind #&nf&rtu i sta)iitatea &#%eari&r
2K
- Jn #a+u m&nturi&r din materia pasti# tre)uie s' se a#&rde aten$ie f&rmei nasuui, de&are#e retuurie sunt difi#ie - V'+ut din pr&fi, )ra$u m&nturii m&ntat' pe #ap tre)uie s' fie #ât mai apr&ape de &ri+&nta' - &ntura tre)uie s' fie u&ar', &#%earii putând #ânt'ri între 20 - K5 rame. ateriau m&nturii *a a*ea pentru entiee din materia &rani#, densitate mi#', dar re+isten$' i riiditate sufi#iente. ateriau pasti# tre)uie s' p&at' fi def&rmat #u #etee.
69 Montarea şi adaptarea o"5elarilor &ntarea entie&r de pr&te#$ie sau #&re#$ie în m&nturi ne#esit' urm't&aree &pera$ii: *erifi#area entiei i fixarea #entruui &pti#, #&nfe#$i&narea a)&nuui, trasarea entiei, t'ierea #i&pirea, efuirea, m&ntarea pr&priu-+is'. 1. Verifi#area entiei #&nst' din #&ntr&area a#urate$ei i a *a&rii puterii di&ptri#e. entiee se spa', sau se #ur'$' de praf i se *erifi#' s' nu ai)' in#u+iuni fiif&rme, )ue, +ârieturi, #i&)uri. Se *erifi#' *a&area puterii di&ptri#e a entiei, s' #&respund' #u indi#a$iie din pres#rip$ie i se pun#tea+' #entru &pti# a entiei #u tu neru a*a)i. >uterea entiei i pun#tarea #entruui &pti# se *erifi#' #u fr&ntif&#&metru. 2. &nfe#$i&narea a)&nuui se exe#ut' fun#$ie de m&ntura de &#%eari, manua sau aut&mat. ". rasarea se p&ate exe#uta manua #u un #rei&n Widia sau de diamant, sau me#ani# pe maini spe#ifi#e. 3. 'ierea entie&r se fa#e pân' a imita trasat' dup' a)&n. anua se f&&sete un #ete de t'iat entie #are este pre*'+ut #u pastie Widia sau diamant, &pera$ie #un&s#ut' i su) denumirea de #i&pire. 'ierea se p&ate exe#uta i aut&mat pe maini spe#ifi#e. 5. Uefuirea entie&r se exe#ut' pe maini de efuit. ?ne&ri a#east' &pera$ie mai este denumit' i fa$etare. . <'urirea entie&r se api#' a#e&r entie efuite #e *&r fi m&ntate în m&nturi pre*'+ute #u uru)uri sau #are *&r fi prinse #u fir de nai&n. <'urirea se exe#ut' numai pân' a /um'tatea r&simii entiei, ap&i entia se înt&ar#e i se #&ntinu' 'urirea. Jn timpu 'uririi se s#&ate )ur%iu de mai mute &ri din enti', împiedi#ându-se astfe supraîn#'+irea entiei. Se tre#e ap&i a 'rirea 'urii. K. &ntarea entie&r în m&nturi 2
Jn m&nturi metai#e se fa#e astfe: se desfa#e uru)u m&nturii i se pr&)ea+' entiee de mai mute &ri. Da#' uru)u este prea un se desfa#e pân' #ând entia intr' în m&ntur', da#' nu, se s#&ate uru)u de t&t. ând entia este p&tri*it' #a m'rime se prind #u #etee p'r$ie desf'#ute #u mut' aten$ie s' nu se #i&)eas#' entia. Uefuirea este )un' atun#i #ând p'r$ie desf'#ute se atin i entia nu se mi#'. Da#' entia se mi#' în m&ntur' înseamn' #' a f&st prea mut efuit' sau m&ntura s-a def&rmat. . A/ustarea m&nturii #&nst' în p&+i$i&narea )ra$e&r fa$' de #adru m&nturii, în aa fe în#ât da#' &#%earii sunt ae+a$i pe & pa#' perfe#t neted' s' atin' pa#a în patru pun#te f'r' s' se mite. am)rarea )ra$e&r tre)uie s' fie simetri#' în /&s Ti înspre interi&r. Dup' în#%iderea )ra$e&r, a#estea tre)uie s' se suprapun' perfe#t. Jnainte de m&ntarea entie&r, m&ntura tre)uie *erifi#at'. Sunt #a+uri #ând #anau interi&r nu este drept. A#esta se p&ate îndrepta #u #etee de îndreptat. Da#' #anau interi&r a m&nturii pre+int' deni*e'ri, a#estea îndreptându-se #u pia. Da#' m&ntura este în reu' se ter entiee i se m&ntea+'. >entru m&ntarea entie&r în m&nturi din pasti# tre)uie în#'+it' m&ntura, în#'+irea reai+ându-se prin mai mute met&de.
6: Consilierea "lientului purtător de o"5elari >r&dusu fina perf&rmant este &)$inut pe )a+a reai+'rii unui m&nta/ ade#*at. O#%earii se predau #ienGi&r împreun' #u a##es&riie ne#esare t&#, a*et', s&uGie de #ur'Gare Ti întreGinere Ti #u un set de re#&mand'ri Ti instru#Giuni de utii+are. Inf&rma$iie &ferite #ien$i&r e*iden$ia+' n&ut'$ie pri*ind materiaee i te%n&&iie utii+ate în d&meniu, pre#um i indi#a$iie sau #&ntraindi#a$iie în f&&sirea a#est&ra. ientu *a fi inf&rmat #', aran$ia nu a#&per' repararea defe#te&r #au+ate de nerespe#tarea de #'tre #ump'r't&rutii+at&r a #&ndi$ii&r de utii+are, între$inere i #ur'$are pre*'+ute în pre+entee instru#$iuni de utii+are. Des#rierea pr&dusuui( ·
O#%earii de *edere sunt un disp&+iti* medi#a indi*idua destinat ex#usi*
utii+'rii de #'tre & sinur' pers&an'. ·
O#%earii de *edere sunt exe#uta$i a #&mand' i nu sunt destina$i de a fi
utii+a$i în #&ndi$ii extreme, #are ar putea du#e a deteri&rarea &r i #are ar pune în peri#& 29
s'n'tatea i interitatea utii+at&ruui a#ti*it'$i sp&rti*e, u#ru în +&ne în #are p&t fi arun#ate su)stan$e i &)ie#te, et#. ·
O#%earii de *edere nu se *&r 'sa pe masa de u#ru sau pe ate suprafe$e,
s#aune et#. >entru a fi e*itat' distruerea &r a##identa'; ·
·
O#%earii se *&r p'stra înt&tdeauna în t&#u &r; O#%earii de *edere pentru #itit pentru *edere de apr&ape nu *&r fi f&&si$i în
at s#&p pentru *edere a distan$' pri*it a tee*i+&r et# Beui de utii+are a &#%eari&r: ·
anipua$i &#%earii #u am)ee mâini atun#i #ând îi s#&ate$i i îi pune$i a
·
>re+enta$i-*' unar a &pti#ian&pt&metrist pentru rea/ustarea &#%eari&r
&#%i. dumnea*&astr', sau &ri de #âte &ri este #a+u. ·
A*e$i ri/' s' nu deteri&ra$i &#%earii în timpu a#ti*it'$i&r dumnea*&astr'
·
Cu 'sa$i &#%earii pe )&rdu mainii expui dire#t a s&are, nu purta$i &#%earii
+ini#e pe #ap, în )u+unare, eant' nepr&te/at de t&#. ·
Cu 'sa$i i nu f&&si$i &#%earii în apr&pierea surse&r de #'dur', f&# des#%is
sau ate +&ne #u temperaturi extreme, de exempu, saun', su) /etu us#'t&are&r de p'r et#. ·
7*ita$i f&&sirea &#%eari&r în #&ndi$ii extreme de exempu: a #&af&r sau în
timpu *&psirii p'ruui, în timpu utii+'rii fixati*uui pentru #&afare, în )u#'t'rie et#. Întreţinere o"5elari ·
Verifi#a$i peri&di# #a uru)urie de m&nta/ ae &#%eari&r s' fie #&respun+'t&r
strânse pentru a pre*eni #'derea a##identa' a entie&r. ·
Jn&#ui$i &ri de #âte &ri este ne#esar perni$ee i ap'r't&rie )ra$e&r &#%eari&r.
Curăţarea o"5elarilor ·
O#%eari se *&r #ur'$a +ini# sau &ri de #âte &ri este ne*&ie, d&ar #u pr&dusee
re#&mandate de #'tre &pti#ian&pt&metrist i s&u$ii spe#iae pentru #ur'$are. ·
Utere$i &#%eari #u materia m&ae, indi#at de &pti#ian&pt&metrist.
·
Da#' nu a*e$i s&u$iie re#&mandate tere$i, f&&sind d&ar ap', dup' #are
tere$i &#%earii d&ar #u un materia m&ae. 7ste re#&mandat s' nu tere$i entiee us#ate.
"0
·
Cu f&&si$i deteren$i aresi*i, a#&& sau a$i deteren$i uni*ersai, da#' nu se
spe#ifi#' atfe. ·
a #ur'$are se re#&mand' $inerea a#est&ra de puntea na+a'. Opera$ia de
#ur'$enie se *a fa#e #u fine$e.
·
Verifi#a$i peri&di# starea &#%eari&r dumnea*&astr'.
·
Verifi#a$i pres#rip$ia de &#%eari peri&di#, #e pu$in & dat' a 1 an sau &ri de
#âte &ri re#&mand' medi#u sau &pt&metristu.
Capitolul 8 Planul de a+a"eri Opti#a medi#a' este unu dintre d&meniie #are a uat a*ânt &dat' #u de+*&tarea te%n&&iei #are îi deser*ete. S.. CeW Opti#a S.B.. este & s&#ietate n&u' în d&meniu &pti#ii medi#ae, #are d&rete s' e*&ue+e pe a#east' pia$'. isiunea #&mpaniei este de a &feri t&t #eea #e un #ient are ne*&ie pentru #&nf&rtu &#%i&r. Nie #' afe#$iunea este mi&pie, %ipermetr&pie, astimatism sau pre+)i&pie #ientu *a sim$i #' a a/uns în &#u p&tri*it de&are#e #&mpania este dispus' s' fa#' t&t p&si)iu pentru a îm)un't'$i *ederea i a &feri #&nf&rtu. >r&dusee *&r fi de #ea mai )un' #aitate, indiferent de firm' sau furni+&r. V&r exista diferite tipuri de entie, în fun#$ie de ne#esit'$ie #ien$i&r i diferite tipuri de m&nturi pentru a satisfa#e usturie a#est&ra. In*esti$ia ne#esar' este de 335.000 r&n. A#east' sum' *a fi in*estit' în aparatur' m&dern', în reai+area st&#uui de entie de *edere i în reai+area maa+inuui de desfa#ere. Nirma n&astr' inten$i&nea+' s' utii+e+e 206 din *enituri pentru de+*&tarea unui n&u maa+in de desfa#ere i 30 6 s' a#&pere dat&riie )an#are. De&are#e studiie de pia$' f'#ute ne-au dem&nstrat #' a#esta este un d&meniu în #&ntinu' #retere, ne ax'm pe #ump'r't&ri de t&ate *ârstee.
$ *es"rierea so"ietăţii
7#%ipa S. CeW Opti#a S.B. este f&rmat' din d&i #&nsiieri de *ân+'ri #are se &#up' de t&t #eea #e înseamn' *ân+area efe#ti*' a pr&duse&r &pti#ii, îndrumarea #u "1
pr&fesi&naism a #ien$i&r în aeerea m&nturi&r i entie&r aferente a#est&ra, un ef de e#%ip' #are &rani+ea+' e#%ipa i are putere de de#i+ie în #&mpanie i un &pt&metrist #are efe#tuea+' #&nsuta$iie. Jntreprinderea este & s&#ietate #u r'spundere imitat' i fa#e parte din sementu întreprinderi&r mi#i. A#ti*it'$ie pra#ti#ate de întreprindere *&r fi urm't&aree:
·
Beai+area &#%eari&r de *edere &mer#iai+area entie&r de #&nta#t i a pr&duse&r aferente a#est&ra
·
&mer#iai+area &#%eari&r de s&are
·
&nsuta$ia efe#tuat' de #'tre &pt&metrist
·
>r&dusee i ser*i#iie &ferite sunt ainiate a standardee eur&pene, fiind #ertifi#ate i arantate de furni+&rii #u #are #&a)&r'm. Des#riere ?nitatea se refer' a #&mpeten$ee pri*ind asiurarea &#uui de mun#' #u materii prime, materiae auxiiare i piese &pti#e ne#esare reai+'rii a#ti*it'$ii. 1. Se sta)iete ne#esaru de materii prime i piese &pti#e: - ateria prim' este sta)iit' în fun#$ie de u#r'rie efe#tuate în unitate. - ateria prim' este sta)iit' în fun#$ie de standardee de perf&rman$' #erute de eta&nu #&reati* &)ie#ti*e&r. - Ce#esaru de materii prime este sta)iit pe fa+e de u#ru i se în#adrea+' în n&rmee de #&nsum. - Ce#esaru de apr&*i+i&nare $ine #&nt de mar/a de re)uturi semnaate i de pierderie te%n&&i#e. 2. Se înt&#mete ista de #&mand': - ista de #&mand' #'tre furni+&r se efe#tuea+' pe )a+a indexuui #&mpet de materii prime. - ista se înt&#mete a*ând în *edere etapee de preu#rare i spe#ifi#a$ii ae p&ten$iai&r furni+&ri identifi#a$i. - ista de #&mand' este *aidat' în urma #&nfirm'rii furni+&ruui asupra p&si)iit'$i&r de apr&*i+i&nare #u materii prime spe#ifi#e. ". Se re#ep$i&nea+' materiie prime i pr&dusee &pti#e: - D&#umentee pri*ind materiie prime sunt ar%i*ate i înreistrate în reistru de #&mand' în fun#$ie de #aitate i de #antit'$ie #&mandate. "2
- >r&dusu &pti# i m&nta/u sunt &rientate #'tre re#ep$ie pentru a fi supuse #&ntr&uui te%ni# de #aitate, atât în prima etap' de *erifi#are #ât i în *erifi#area uteri&ar' refa#erii re)uturi&r. 3. Se dep&+itea+' i manipuea+' materiie prime i materiaee - ateriie prime i materiaee sunt dep&+itate în #&ndi$ii te%ni#e spe#iae pre*'+ute pentru fie#are #ate&rie. Jntreprinderea n&astr' urm'rete e#%ii)rarea rap&rtuui #aitate-pre$ prin punerea a disp&+i$ia #ien$i&r a unei ame *ariate de pr&duse de #ea mai )un' #aitate a #'r&r pre$uri depind de materiaee din #are sunt #&nfe#$i&nate a#estea. &mplasamentul so"ietăţii S&#ietatea *a a#ti*a în &rau !a#'u, în *e#in'tatea Spitauui 8ude$ean !a#'u. >entru aeerea ampasamentuui s&#iet'$ii au f&st uate în #a#u urm't&aree eemente:
·
+&na trafi#u piet&na
·
*ad
·
a##es a utiit'$i: ap', enerie ee#tri#' i termi#'
·
$$ Planul de mar
A#ti*itatea de mar4etin are #a s#&p inf&rmarea p&ten$iai&r #ien$i de &fertee i a*anta/ee pe #are e p&ate &feri &pti#a n&astr' Jn a#est s#&p am ea)&rat materiae pr&m&$i&nae, #&nstând în futurai pr&m&$i&nai i mape de pre+entare a a#ti*it'$ii firmei. Q aitatea ser*i#ii&r unui astfe de #a)inet medi#a tre)uie men$inut' #&nstant' în timp. Atfe #ien$ii #âtia$i p&t fi pierdu$i f&arte repede. Q Jn a#est )usiness este )ine s' se pun' a pun#t un pa#%et de ser*i#ii #&mpexe #are s' atra' un num'r #ât mai mare de #ien$i. De exempu: #&nsuta$ia p&ate fi ratuit' în #a+u în #are #ientu îi a#%i+i$i&nea+' &#%earii de a #a)inet. Q Da#' nu in*esteti seri&s în re#am' este f&arte reu s' ai su##es. Jndrumarea ana/a$i&r s' îi îm)un't'$eas#' im)a ene+' pentru a putea *inde pr&dusee i ser*i#iie n&astre #ien$i&r str'ini, #ât i parti#iparea a#est&ra a traininuri ""
intensi*e pentru #un&aterea perfe#t' a pr&duse&r #&mer#iai+ate în &pti#' #&nstituie un a*anta/.
Piaţa >ia$a în d&meniu &pti#ii medi#ae este în pin' e*&u$ie i dinamism. D&meniu &pti#ii se )a+ea+' pe eie fundamentae ae mar4etinuui, de#i strateiie sunt a îndemâna fie#'ruia. Jn #adru firmei n&astre ne pr&punem s' adu#em un sufu n&u pr&m&*ând pr&duse i ser*i#ii de #aitate dar i a##esi)ie t&t&dat'. N&arte imp&rtante sunt )randin-u i mesa/ee de mar4etin #&n#ise #are transmit #ien$i&r #ee mai imp&rtante u#ruri #are *&r intra pe pia$'.
Segment de piaţă urmărit ien$ii p&ten$iai ai întreprinderii sunt pers&ane #u *ârsta #uprins' între 19 i 0 de ani. Con"urenţa &n#uren$a în d&meniu &pti#ii medi#ae este a#er)', dat fiind faptu #' este un d&meniu în pin' expansiune i sunt numer&ase firme de &pti#'. >rin#ipaii #&n#uren$i sunt firmee aser Opti#a i Opti#ass. a)inetee aser Opti#a i Opti#ass sunt d&tate #u aparatur' m&dern', )enefi#iind de ser*i#iie medi#i&r &ftam&&i #are permit re$ete spe#iae pentru entie pr&resi*e, examen de fund de &#%i, e#&rafie &#uar', m'surarea presiunii intra&#uare.
>un#tef&rte Opti#ass
· · ·
Sa)i#iuni
7xperien$a mare >r&duse #aitati*e Aparatur' perf&rmant'
· ·
>r&duse #u pre$ mare edi# &ftam&& d&ar & dat' pe s'pt'mân'
aser Opti#a · · ·
edi# &ftam&& >re$ a##esi)i Ampasare fa*&ra)i'
Anai+a #&mparati*' a #&n#uren$i&r
"3
· ·
$)*$C&%#$$ >r&dusu sau ser*i#iu >re$u aitatea Ampasare Imainea întreprinderii &tau de pun#te
Cr . maxim de pun#te 1-5 555"
CeW Opti#a
5
5 5 3
Opti#ass
" 5 3
aser Opti#a
3 5 3
" 5
3333 2"
2"
21
19
Strategia vân4ărilor Strateia n&astr' este de a ne extinde #u pr&fesi&naism, #reându-ne & imaine )un' în #adru firmei prin &ferirea de pr&duse i ser*i#ii de #aitate. Oferim: ·
Ser*i#ii pentru s&u$i&narea fie#'rei #ereri
·
·
>ers&na spe#iai+at
Politi"a de preţ >re$urie *&r fi în fun#$ie de #aitatea pr&duse&r &ferite, iar man&pera *a fi ratuit' pentru ee*i i studen$i. Promovarea şi relaţiile pu7li"e >r&m&*area pr&duse&r i ser*i#ii&r prestate de firma n&astr' *a fi efe#tuat' prin intermediu sms-uri&r #u a/ut&ru )a+ei de date, piante, puni ins#rip$i&nate #u numee firmei n&astre, fa#e)&&4.a m&mentu a#%i+i$i&n'rii unui pr&dus, #ientu *a primi un #ard pe #are *a #&mpeta datee pers&nae, fiind mai ap&i intr&duse în )a+a n&astr' de date. u &#a+ia +iei de natere *a primi & redu#ere de 20 6 în e*entuaa a#%i+i$i&nare a unui pr&dus. ?nitatea se refer' a a#ti*itatea de pr&m&*are a imainii unit'$ii, a met&dee i #'ie de inf&rmare a #ien$i&r asupra *a&ri&r #uti*ate de unitate pri*ind #aitatea pr&duse&r i a standarde&r a #are se ridi#' prestarea ser*i#ii&r #'tre #ient. "5
2 &legerea metodelor şi "ăilor de promovare 1.1 et&dee de pr&m&*are sunt adaptate tipuui de pr&duse i ser*i#ii pe #are e prestea+' unitatea; 1.2 et&dee de pr&m&*are sunt sta)iite în #&nf&rmitate #u radu de #&mpre%ensi)iitate a rupuui $int'; 1." &du de pr&m&*are este sta)iit în fun#$ie de p&si)iitatea de transmitere a #e&r mai imp&rtante inf&rma$ii pri*ind perf&rman$ee pr&dusuui &pti#; 1.3 et&dee de pr&m&*are sunt sta)iite în #&nf&rmitate #u exien$ee instan$e&r a)iitate i a p&iti#i&r de s'n'tate pu)i#'; 1.5 'ie de pr&m&*are sunt see#tate în fun#$ie de #antitatea de inf&rma$ie pe #are & p&ate transmite în timp &ptim; 1.. 'ie de pr&m&*are tre)uie s' r'spund' #riterii&r de efi#ien$' i efi#a#itate în sensu inf&rm'rii #&re#te i #&mpete a #ien$i&r a #&sturi minime. 0 #eali4area a"tivităţilor de promovare 2.1 A#ti*it'$ie de pr&m&*are se desf'&ar' în fun#$ie de &)ie#ti*ee pe #are e are unitatea i utii+ând mi/&a#ee de pr&m&*are impuse de a#easta. 2.2 A#ti*it'$ie de pr&m&*are s' #&respund' exien$e&r #ien$i&r. 2." A#ti*it'$ie de pr&m&*are se sta)ies# adaptat fa$' de #&ndi$iie f&rmae i inf&rmae de deruare antrenea+' întreaa re$ea de resurse umane a unit'$ii #are *a utii+a met&dee sta)iite a #are se as&#ia+' i ate situa$ii #are impi#' imainea unit'$ii. 2.3 A#ti*itatea de pr&m&*are se desf'&ar' #&ntinuu prin #aitatea pr&duse&r i ser*i#ii&r &ferite #ien$i&r, a rea$ii&r #u )enefi#iarii pre#um i prin ini$ierea peri&di#' de #ampanii pr&m&$i&nae. Promovare prin produs ·
aitate
·
7fi#ien$' - se reai+ea+' un pr&dus perf&rmant a parametrii pre*'+u$i.
·
7fi#a#itate - se în#adrea+' în imita #&sturi&r pre*'+ute
Campanii promoţionale ·
7ste impi#at' întreaa e#%ip'
·
7ste impi#at' numai & parte din e#%ip' "
$$$ Planul operaţional 7tapee reai+'rii pr&dusuui finit sunt: ·
Apr&*i+i&narea #u entie i m&nturi
·
Dian&sti#area din partea &pt&metristuui
·
Beai+area pr&dusuui pe )a+a re$etei, în fun#$ie de ne#esit'$ie #ientuui. entiee aeriene f&&site *&r fi pr&duse de 7ssi&r i B&denst, d&u' firme
puterni# impuse pe pia$' #are &fer' & f&arte )un' #aitate,iar entiee de #&nta#t si s&utiie de intretinere ae a#est&ra *&r fi distri)uite de A#&n. &nturie i &#%earii de s&are *&r fi imp&rtate dire#t de a fa)ri#a pr&du#'t&are de #ee mai renumite )randuri, ux&tti#a din Itaia. >r&ramu &pti#ii *a fi de a &ra 10:00 pân' a &ra 20:00 i se *a u#ra în d&u' s#%im)uri. Opt&metristu *a a*ea un pr&ram intermediar pentru a a#&peri &ree în #are sunt de reu' #&nsuta$ii.
$. Planul managerial Saariie *&r fi dup' #um urmea+': 1. Opt&metrist 100 r&n 2. &nsiier *ân+'ri 100 r&n ". Administrat&r 2.000 r& n ·
i#%ete de mas' în *a&are de 200 de r&n
·
&misi&n din *ân+'ri
Administrat&ru sup&rt' pierderie, )enefi#ia+' de pr&fit i trasea+' sar#ini pre#ise su)&rd&na$i&r. Are în su)&rdinea sa d&i #&nsiieri de *ân+'ri i un &pt&metrist.
. )e"esarul de +inanţare
"K
Ce#esit'$ie finan#iare t&tae pentru des#%iderea afa#erii sunt în *a&are t&ta' de 335.000 r&n, din #are: ·
22.250 r&n #%irie p'tit' anti#ipat pe " uni
·
222.500 r&n amena/area spa$iuui
·
100.000 r&n pentru a#%i+i$i&nare rame de *edere, &#%eari de s&are i st&# de
·
122.250 r&n pentru pr&#urare aparatur' F #redit pe termen mediu
entie
&ndi$ii de #reditare $ndi"atorii arimea#redituui ermende#reditare Bata anua' a d&)ân+ii Cum'ru de ram)urs'ri an Cum'ru peri&ade&r de ra$ie Bataderam)ursare#a#uat'
¶tura 122.250 5ani
136 12 2 2"22.K5
.$ Planul +inan"iar Creştere estimată
&nu0l 6 2
&nu2l .enituri reali4ate =#)> )rlentile?rame Preţ mediu lentile?rame
&nu6l
&nu8l
36
6
&nu0l
&nu6l
&nu8l
10.000
1".500
191.000
202.500
"0
"K
"2
305
500
500
500
500
"
!i7liogra+ie 1. D&#t.As.in. >as#u Adrian iti FB&u, pr&ie#tarea i fa)ri#area entie&r de #&nta#t 2. 'ine#i ar#ea audia- ea mai )un' afa#ere. ariera ta, >r&ie#t >OSDB?, 2010 ". CDI>->r&ie#t >PAB7- Auxiiare #urri#uare pentru #i#u superi&r a i#euui, pr&fi te%ni#, d&meniu e#ani#, Ser*i#ii i 7#&n&mi#, 200 i 200 3.
Oaru , antan A F anaementu pr&du#$iei i a #ait'$ii, 7ditura 7#&n&mi#', !u#ureti, 199
5. >&pes#u, I. I, &ader, 7. - Opti#a, 7S7, !u#ureTti, 199. . Dumites#u, C., !a+ee &pti#ii fi+i&&i#e, ?>!, !u#ureTti, 1993. K. Dumitres#u, C. F e%n&&ia de adaptare a &#%eari&r, editura >rinte#%, 2009. . In. State D. , dr. as#u 7., ?tia/u i te%n&&ia #&nfe#$i&n'rii entie&r, rame&r i &#%eari&r, manua pentru #&i pr&fesi&nae i #ursuri de spe#iai+are, 7D>, !u#ureti, 190. 9.
i&#îrea ., #&a)., !a+ee ea)&r'rii pr&#ese&r te%n&&i#e în #&nstru#Giie de maTini, 7D>, !u#ureTti, 19".
10. Dia#&nes#u, <%., i#u, ., Ant&nes#u, S., an&es#u, A., D&nGu, O., e%n&&ia me#ani#ii fine Ti mi#r&me#ani#ii, ed. e%ni#', !u#ureTti, 195.
"9
11. >r&f. in. Danes#u N., pr&f. in. , !u#ureti, 199.
&ne@e
30
+ig2 &nali4atorul vi4ual
fi.2 i&pie
fi." Pipermetr&pie
31
fi.3 Astimatism
32
Ni.5 Aut&refra#t&metru
fi. rusa entie pr&)a 3"
fi. K Bama meta entie pr&)a
33
fi. &ntura a#etat
fi. 9 &ntura metai#a
35
