Proiect ampelografie USAMV Cluj

MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentru obținerea vinurilor de calitate superioară în podgoria Dealurile Buzăului

PROIECT DE AMPELOGRAFIE Înfiinţarea unei plantaţii viticole în Dealurile Buzăului

Coordonator: Şef lucrări Dr. Ing. ANCA BABEŞ

Student : MIHĂILESCU Bogdan-Marius

2016

MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentru obținerea vinurilor de calitat de calitate e superioară în podgoria Dealurile Buzăului

MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentru obținerea vinurilor de calitat de calitate e superioară în podgoria Dealurile Buzăului CUPRINS Tema Proiectului ........................................................................................................................................... 3 1.

Scurt istoric al viței de vie ..................................................................................................................... 4

2.

Situația viticulturii pe Glob ................................................................................................................... 4

3.

Scurt istoric al culturii viței de vie în România ..................................................................................... 4

4.

Istoric al viticulturii în Podgoria Dealuri le Buzăului ............................................................................ 5

5.

Caracteristici geografice, eco-climatice și pedologice .......................................................................... 5 5.1.

Radiația solară ............................................................................................................................... 7

5.2.

Temperatura .................................. ................. .................................. ................................... ................................... ................................... .................................... .......................... ........ 7

5.3.

Vânturile ................................. ................ .................................. ................................... ................................... ................................... .................................... ................................ .............. 7

5.4.

Condiții naturale critice ................................................................................................................ 7

5.5.

Condiții eco-pedologice ................................................................................................................ 8

5.6. Studiul vegetației .............................................................................................................................. 8 6.

Stabilirea soiurilor................................. ................ .................................. ................................... ................................... ................................... .................................... .......................... ........ 9 6.1.

Tămâioasă românească ................................................................................................................. 9

6.2.

Băbească neagră .......................................................................................................................... 11

6.3.

Fetească regală ............................................................................................................................ 13

6.4.

Cabernet sauvignon.................................. ................. ................................... ................................... ................................... ................................... .............................. ............. 15

7.

Alegerea portaltoiului portaltoiului .................................... .................. ................................... .................................. ................................... ................................... ................................. ................ 18 7.2.

Portaltoiul SO4-4 ................................... ................. ................................... .................................. ................................... ................................... ................................. ................ 18

7.2.

CHASSELAS x BERLANDIERI ................................. ............... ................................... ................................... .................................... ........................... ......... 19

Tehnologia de cultură .......................................................................................................................... 21

8.

8.2.

Pregătirea terenului pentru plantare ............................................................................................ 21

8.2.1.

Stabilirea distanţelor de plantare, a formei de conducere şi a tipului de tăiere ................... 21

8.2.2.

Stabilirea formei de conducere şi a tipului de tăiere ........................................................... 22

8.2.

Taierea de formare ................................... .................. ................................... ................................... ................................... ................................... .............................. ............. 22

8.3.

Instalarea mijloacelor de susţinere .............................................................................................. 23

9.

Particularități ale vinurilor obținute .................................................................................................... 24

10.

Calculul suprafețelor ....................................................................................................................... 26

11.

............................................................................................................. 28 Deviz aferent construcțiilor ............................................................................................................. 1


MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentru obținerea vinurilor de calitat de calitate e superioară în podgoria Dealurile Buzăului CUPRINS Tema Proiectului ........................................................................................................................................... 3 1.

Scurt istoric al viței de vie ..................................................................................................................... 4

2.

Situația viticulturii pe Glob ................................................................................................................... 4

3.

Scurt istoric al culturii viței de vie în România ..................................................................................... 4

4.

Istoric al viticulturii în Podgoria Dealuri le Buzăului ............................................................................ 5

5.

Caracteristici geografice, eco-climatice și pedologice .......................................................................... 5 5.1.

Radiația solară ............................................................................................................................... 7

5.2.

Temperatura .................................. ................. .................................. ................................... ................................... ................................... .................................... .......................... ........ 7

5.3.

Vânturile ................................. ................ .................................. ................................... ................................... ................................... .................................... ................................ .............. 7

5.4.

Condiții naturale critice ................................................................................................................ 7

5.5.

Condiții eco-pedologice ................................................................................................................ 8

5.6. Studiul vegetației .............................................................................................................................. 8 6.

Stabilirea soiurilor................................. ................ .................................. ................................... ................................... ................................... .................................... .......................... ........ 9 6.1.

Tămâioasă românească ................................................................................................................. 9

6.2.

Băbească neagră .......................................................................................................................... 11

6.3.

Fetească regală ............................................................................................................................ 13

6.4.

Cabernet sauvignon.................................. ................. ................................... ................................... ................................... ................................... .............................. ............. 15

7.

Alegerea portaltoiului portaltoiului .................................... .................. ................................... .................................. ................................... ................................... ................................. ................ 18 7.2.

Portaltoiul SO4-4 ................................... ................. ................................... .................................. ................................... ................................... ................................. ................ 18

7.2.

CHASSELAS x BERLANDIERI ................................. ............... ................................... ................................... .................................... ........................... ......... 19

Tehnologia de cultură .......................................................................................................................... 21

8.

8.2.

Pregătirea terenului pentru plantare ............................................................................................ 21

8.2.1.

Stabilirea distanţelor de plantare, a formei de conducere şi a tipului de tăiere ................... 21

8.2.2.

Stabilirea formei de conducere şi a tipului de tăiere ........................................................... 22

8.2.

Taierea de formare ................................... .................. ................................... ................................... ................................... ................................... .............................. ............. 22

8.3.

Instalarea mijloacelor de susţinere .............................................................................................. 23

9.

Particularități ale vinurilor obținute .................................................................................................... 24

10.

Calculul suprafețelor ....................................................................................................................... 26

11.

............................................................................................................. 28 Deviz aferent construcțiilor ............................................................................................................. 1


MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentru obținerea vinurilor de calitat de calitate e superioară în podgoria Dealurile Buzăului 12.

Deviz general ................................. ................ .................................. ................................... ................................... ................................... .................................... ........................... ......... 29

13.

Deviz de înființare a planației ........................................................................................................ 30

14.

Fisa tehnologica a culturii de vita de vie anul I ................................. ................ ................................... ................................... ........................... .......... 32

15.

Fisa tehnologica a culturii de vita de vie anul II ................................... .................. ................................... ................................... ........................ ....... 34

16.

Fisa tehnologica a culturii de vita de vie anul III .................................. ................. ................................... ................................... ........................ ....... 36

17.

Fisa tehnologica a culturii de vita de vie anul IV.................................. ................. ................................... ................................... ........................ ....... 38

18.

Fisa tehnologica a culturii de vita de vie anul V ................................... .................. ................................... ................................... ........................ ....... 40

19.

Calculul eficienței economice ......................................................................................................... 42

Bibliografie ................................................................................................................................................. 43

2



Tema Proiectului Înființarea unei plantații de vită de vie cu soiuri de struguri certificate, p entru obținerea de vinuri albe și roși de calitate. Plantația are

o suprafață de 47 ha și este amplasată în Podgoria Dealurile Buzăului.

3

MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentru obținerea vinurilor de calitate superioară în podgoria Dealurile Buzăului


1. Scurt istoric al viței de vie Vița de vie este o cultură autohtonă în toate zonele din bazinul Mării Mediterane. Luarea în cultură a viței de vie își are originea în ținuturile din sudul Mări Caspice, în urma cu 7.0009.000 de ani, fiind folosită mai mult ca ornament apoi ca și hrană. Cultura propriu -zisă a viței de

vie a fost identificată în Asia Mică p e timpul sumerienilor și hitiților, pionierii viticulturii și vinificației, în Egiptul pe timpul faraonilor acum 6.000. . În epoca regalității și la începutul republicii, cultura viței de vie nu era prea dezvoltată, dar mai târziu s-a dezvoltat așa de mult, încât a ocupat locul al doilea, după cereale, în viața economică a Romei. Alături de grâu, vița de vie, este una din cele mai vechi plante de cultură. Dovadă a importanței și amploarea pe care a avut-o în decursul timpului este acordată ei în tratatele d e agronomie.

2. Situația viticulturii pe Glob Cultura viței de vie în condițiile de eficiență economică este posibilă în regiunile în care temperatura medie anuală este cuprinsă între 9 si 20 C. Suprafețele cultivate cu vită de vie au o ⁰

distribuție insulară. Vița de vie are o mare plasticitate ecologică, arealul ei de cultură formează

doua benzi, una in emisfera Nordică, care include cea mai mare parte a suprafețelor cultivate cu vița de vie(cca. 92%), cuprinsă între izotermele de 9-25 C(35-51 latitudine Nordică) și a două, ⁰

⁰

mai redusă, în emisfera sudică, cuprinsă între izotermele de 10-25 C, respective 25-38 ⁰

⁰

latitudine sudică. Vița de vie se cultivă cu bune rezultate în climatele temperat, subtropical și tropical. Europa deține cea mai mar e suprafață cultivată cu vița de vie de 4.873 mii ha(61,4%), urmată de Asia 1.530 mii ha(19,3%), America 881 mii ha(11,1%), Africa 327 mii ha(4,1%). In ceea ce privește suprafețele plantate cu vița de vie, au rămas practic neschimbate pe plan mondial: 7.436.000 de hectare, in UE, viile ocupă tot 3.481.000 ha.

3. Scurt istoric al culturii viței de vie în România Cultura viței de vie, este o ramura de prim ordin a economiei naționale, fiind cunoscută din timpuri foarte vechi. Viticultura românească a ur mat cursul apariției și dezvoltării viticulturii

mondiale. Se consideră ca la noi in țară vița de vie s-a cultivat cu cca. 3000 de ani î.e.n. Ea a fost 4



cultivată mai întâi în partea răsăriteană a Mării Negre, în Transcaucazia, adică în teritoriile ce aparțin astăzi Georgiei, Armeniei și Azerbaidjanului. Marele salt de la specia Vitis silvestris(care și-a continuat existent în flora spontană Vitis vinifera, strămoșul comun al soiurilor roditoare existente astăzi în cultură), s-a produs sub influența selecției și tăierilor aplicate de către om.

4. Istoric al viticulturii în Podgoria Dealurile Buzăului Cultura viței de vie în Dealurile Buzăului este cunoscută încă din epoca f ierului, săpături arheologice au scos la iveală unelte și vase viti-vinicole specific acestei perioade. Migrația popoarelor se pare că nu a afectat prea mult soiurile din această podgorie. Cronicarii timpului fac referiri în scrierile lor şi la viticultură. Ei menționează că hunii şi avarii obligau localnicii să îngrijească viile şi să le culeagă la timp. Din perioada feudală au rămas numeroase acte testamentare, legiuitoare, de privilegii, de donații, de vânzare etc, referitoare la terenurile cultivate cu vița de vie. În trecut viile au fost mai întâi stăpânire domnească şi apoi proprie tate

boierească, bisericească (a episcopiei).

Fig. 1 Așezare geografică - Sursă : http://dealuldorului.ro/podgoriile-din-romania/

5. Caracteristici geografice, eco-climatice și pedologice Este a doua regiune viticolă a ţării noastre ca mărime (5418 7 hectare), adunând la un loc plantațiile viticole din sudul ţării începând de la Rîmnicu Sărat, până la Halînga în judeţul 5



Mehedinţi şi Segarcea, judeţul Dolj. Relieful Subcarpaţii Meridionali generează o mare diversitate de ecoclimate foarte favorabile pentru cultura viţei de vie. Altitudinea medie a

plantaţiilor viticole este ridicată, în medie poate să ajungă pînă la aproximativ 242 m. Caracteristicile climatului Climatul este de tip temperat ales în Oltenia). Latitudinea mai sudică a acestei regiuni şi prezenţa Carpaţilor Meridionali, care creează un baraj pentru masele de aer rece

din nord, se reflectă într -un areal climatic favorabil pentru cultura viţei-de-vie, înzestrat cu primăveri timpurii, veri calde până la toride, toamne lungi şi blânde, ierni friguroase până la geroase. Resursele heliotermice sunt ridicate, superioare însă, celorlalte regiuni prezentate mai sus, dar cu resurse hidrice mai scăzute. continental, cu influențe continentale est-europene care se atenuează spre vest în favoarea celor central-europene şi mediteraneene (mai

Fig.2. Cramele din Muntenia - http://www.crameromania.ro/informatii-utile/viticultura-inromania-crame-vin-206.html Podgoria Dealurile Buzăului este inclusă în zona de la periferie a Carpaţilor de Curbură, făcând legătura între podgoriile Coteşti-Odobeşti-Panciu la nord şi podgoria Dealu Mare la sud vest. O particularitate a acestei podgorii o constituie caracterul dispersat al plantațiilor viticole, 6



spre deosebire de podgoriile pe care le separă şi în care plantațiile viticole sunt aproape compacte.

5.1. Radiația solară Ca efect al radiaţiei luminoase, lumina influenţează majoritatea proceselor vitale ca fotosinteza, respiraţia, transpiraţia, creşterea şi fructificarea. Viţa de vie este o plantă heliofilă, fiind pretenţioasă la lumină, astfel valorifică cel mai bine expoziţiile S-SV. Viţa de vie este considerată o plantă de zi lungă, cerinţele maxime fiind înregistrate în timpul înfloritului, diferenţierii mugurilor de rod şi maturării boabelor.

5.2. Temperatura Regimul termic se remarcă prin reducerea valorilor tuturor parametrilor de la sud spre nord, de la medii anuale de peste 110 C caracteristice luncii, teraselor Dunării, sudului Bărăganului şi Bălţii Ialomiţei, până la valori mai scăzute, de -2 0 C frecvente pe cele mai mari înălţimi muntoase. Particularităţile geografice locale impuse, în special, de etajarea reliefului, determină și etajarea tuturor elementelor climatice, iar morfologia şi micromorfologia acestuia determină alte caracteristici locale (topoclimatice) care se dezvoltă pe fondu l etajelor climatice.

5.3. Vânturile Regimul eolian: dependent de frecvenţa şi direcţiile generale ale maselor de aer şi de configuraţia majoră a reliefului, înscrie direcţiile dominante nord-sud în Câmpia Bărăganului şi Balta Ialomiţei, devenind nord-est – sud-vest în Câmpia Vlăsiei şi Subcarpaţii Getici şi est-vest în Câmpiile Burnaz, Găvanu-Burdea. Pe măsura creşterii altitudinii, direcţiile dominante devin nord-sud, cu uşoare devieri impuse de configuraţia reliefului. Viteza medie anuală prezintă valori ridicate la altitudinile mari, de 6- 8 m/s, scăzând în regim multianual la 3-4 m/s în regiunile

deluroase şi de podiş şi la 2-3 m/s în cele de câmpie. Calmul atmosferic prezintă valori ridicate, cu excepţia spaţiului montan înalt şi cel depresionar subcarpatic, fiind cuprins între 40% în regiunile de câmpie şi 10-15% în cele muntoase.

5.4. Condiții naturale critice Inflențează negativ creșterea și fructificarea, cantitativă și calitativă a recoltei, uneori integritatea și longevitatea butucilor. 7



Cele mai frecvente accidente climaterice întalnite în zona Dealurile Buzăului sunt

inghețurile de toamnă și perioadele de secetă din sezonul cald.

5.5. Condiții eco-pedologice Solurile formează un înveliș destul de variat tipologic. În distribuția lor se paote urmari o zonalitate altitudinală de la molisolurile stepei și silvostepei (cernoziomuri, cernoziomuri levigate, solurile cenușii) la argiluvisolurile etajului forestier (soluri brune, brune podzolite și insular podzolice). Cernoziomuri levigate și solurile cenușii – cele mai răspândite în Podgoria Huși sunt și cele mai valoroase pentru plantațiile viticole, textura lor nisipo -lutoasă care îmbunătățește proprietățile fizice prin caracteristicile lor bio-chimice de bază: intensa activitate biologic, conținutul apreciabil de humus, capacitatea mărită de schimb cationic, reacția neutrală slab-acidă, gradul ridicat de saturație în baze și elemente nutritive.

5.6. Studiul vegetației Zona pădurilor de foioase nemorale (pădurile de stejar, ulm, jugastru, sorb) ocupă, în general, câmpiile înalte, situate la altitudini de aproximativ 100 - 300 m (Câmpia GăvanuBurdea, Câmpia Ploiești). 9 Zona de silvostepă se întinde ca o fâșie de lățimi variabile în sudul

Câmpiei Române, având o dezvoltare mai mare în partea de vest a Bărăganului. Extinderea utilizării antropice a făcut ca pajiștile de silvostepă să dispară în cea mai mare parte, ca şi multe dintre păduri , cele rămase fiind puternic transformate datorită pășunatului în pădure şi

exploatărilor forestiere. Aici, se întâlnesc specii de stejar pufos, stejar brumăriu, cărpiniță și arțar tătărăsc. Zona de stepă este localizată în estul Câmpiei Române, ocupând jumătatea estică a Câmpiei Bărăganului. Vegetația primară de stepă a fost, aproape în totalitate, înlocuită cu culturi agricole, iar în porțiunile restrânse în care se mai află vegetație naturală, aceasta este puternic

degradată datorită pășunatului excesiv. În condiții locale specifice (exces sau deficit pronunțat de umiditate, condiții nefavorabile), apare o vegetație diferită de cea caracteristică pentru condițiile

zonale, numită vegetație intrazonală şi azonală, fiind reprezentată de vegetația spasmofilia (de nisipuri, localizată în Câmpia Bărăganului), vegetația de sărătură (în jurul lacurilor şi izvoarelor sărate sau în locuri depresionare, cu sol sărăturat, din estul Câmpiei Române) şi vegetația de luncă (existentă în luncile interioare din județele Argeș, Dâmbovița, Ialomița și Teleorman).

8



6. Stabilirea soiurilor Centrul viticol Bohotin, dispune de o gamă largă de vinuri care să satisfacă cele mai înalte cerințe ale consumatorilor din toate colțurile țării dar și a celor de peste granițe. Soiurile alese sunt: Tămâioasă românească, Băbească neagră, Fetească regală, Cabernet sauvignon.

6.1. Tămâioasă românească Origine: Se pare că alături de soiul Muscat Frontignan provine dintr -un soi vechi grecesc. Sinonime : Muscat Frontignan, Busuioacă de Moldova, Tămâioasă albă de Drăgășani, Muscat blanc a petit grains, Rumanische weihrauchtraube.

Caractere morfologice: Rozeta este ușor scămoasă, verde-albicioasă. Vârful lăstarului este verde, ușor cafeniu, cu scame rare. Lăstarul este verde striat, cu striuri roșietice.

Inflorescența este cilindrică, rar aripată. Floarea este hermafrodită normală şi prezintă adesea fenomenul de cleistogamie. Staminele sunt în număr de 5-6, au mărime mijlocie, ovarul este conic, brăzdat de șanțuri şi cu stil scurt. Polenul este fertil. Cârceii sunt glabri, verzi. Frunza adultă este mijlocie, ondulată, rotunjită, de culoare verde cu liziera gălbuie, cu 3-5 lobi şi scame rare pe partea inferioară. Sinusurile laterale superioare sunt înguste cu lumen elipsoidal. Sinusul peţiolar este deschis în formă de liră sau închis. Dinții sunt caracteristici:

înguști, ascuțiți cu laturi drepte. Nervurile sunt de culoare verzuie. Pețiolul este verde, mai scurt decât lungimea nervurii mediane. Strugurele este cilindro-conic, rar aripat, mijlociu spre mare, compact. Bobul este sferic,

de mărime mijlocie, colorat galben-verzui. Miezul este crocant dar suculent şi cu aromă de muscat. Sămânța este mică, rotunjită, cu şalază rotundă şi rostru caracteristic lung şi ascuțit.

Însușiri biologice: Soiul Tămâioasă românească este un soi cu vigoare mijlocie de creștere, care intră timpuriu în pârgă şi care are nevoie de resurse heliotermice bogate, de toamne lungi şi însorite pentru a acumula lent o cantitate mare de zaharuri. Este unul dintre cele mai sensibile soiuri la temperaturile scăzute din timpul iernii ( -180C...-200C) şi la secetă, motiv pentru care are o plasticitate ecologică restrânsă, găsind cu greu condiții pentru a-şi dezvolta potențialul calitativ.

9



Fig. 3 Tămâioasă românească - Sursa (http://www.cramadincotnari.ro/tamaioasaromaneasca) Este sensibil la boli dintre care amintim: mană, oidium, putregaiul cenușiu şi la dăunători, fiind puternic atacat de molii şi de viespi. Datorită fenomenului de cleistogamie, meiază şi mărgeluieşte, având repercusiuni asupra cantității producției. Fertilitatea soiului este bună, formează între 45-55%, uneori 65% lăstari fertili, iar valorile coeficienților de fertilitate sunt cuprinse între 0,5-0,7 c.f.r. şi 1,1-1,3 coeficientul de fertilitate absolut.

Particularități agrotehnice: În plantațiile viticole din cele patru centre viticole unde se cultivă, soiul dă foarte bune rezultate condus pe semi tulpină, păstrându-se pe butuc o încărcătură de rod, care diferă însă cu arealul: 12-14 ochi/m2 la Drăgășani, 22 ochi/m2 la Cotnari şi 24 ochi/m2 la Pietroasa, încărcătură repartizată atât pe elemente lungi, cât şi pe elemente scurte. La aceeași încărcătură de ochi lăsată pe butuc, s-a observat că, producția se dublează de la ti pul de tăiere speronat la Guyot pe semi tulpină. Soiul prezintă o sensibilitate ridicată la sulfat de cupru, astfel încât, la executarea tratamentelor se are în vedere alegerea atentă a fungicidelor, evitânduse pe cât posibil, ca după intrarea în pârgă să se sisteze aceste fungicide. Soiul răspunde foarte bine la aplicarea îngrășămintelor cu P şi K , dar şi la irigare.

Caractere tehnologice: Maturarea strugurilor are loc la circa trei săptămâni după soiul Chasselas doré, când în boabe se acumulează peste 200 g/l zaharuri şi o aciditate de 5‰. 10



Soiul Tămâioasă românească are un potențial de acumulare a zaharurilor mare, putând ajunge în anii favorabili la 260-300 g/l. Dintre lucrările şi operațiile în verde cu caracter special, se

recomandă desfrunzitul parțial eșalonat înainte de recoltat, care de asemenea este de preferat să se realizeze eșalonat pentru că şi strugurii se maturează şi se supra maturează în etape. Greutatea medie a unui strugure este de 140 grame, greutatea a 100 de boabe 207 g, iar producția

variază de la 8 t/ha la Drăgășani, la 11 t/ha la Pietroasa.

Selecții clonale: Fiind un soi vechi, în cadrul populației au fost observate două biotipuri: un biotip cu boabe de mărime mijlocie şi cărnoase; un biotip cu boabe zemoase şi mai puțin aromate.

Vinul de Tămâioasă românească este un vin plin de dulceață, considerat un vin de desert, cu aromă de miere de mai, a cărei aromă persistă şi se menține timp de 7-8 ani, după care intensitatea acesteia scade.

6.2. Băbească neagră Origine: Soi vechi românesc cultivat de secole în podgoria Nicorești. Face parte din Proles orientalis-subproles caspica.

Sinonime: Crăcană, Rară neagră, Căldăruşă, Serecsia. Caractere morfologice: Rozeta este ușor scămoasă, verde cu nuanțe cafenii. Vârful lăstarului prezintă scame rare şi este colorat verde -roșietic. Lăstarul este verde cu striuri cafenii, ușor scămos spre vârf. Inflorescența este rămuroasă, mijlocie ca mărime. Floarea este hermafrodită normală cu 5-7 stamine şi ovar bilocular cu 4-5 ovule, cilindric, cu șanțuri longitudinale, stil subțire şi scurt

şi stigmatul ovoidal. Polenul este fertil şi abundent dar are o capacitate mică de germinare. Cârceii sunt glabri, de culoare verde-cafenie.

Frunza adultă mijlocie, cu 5 lobi, cu limbul neted, verde închis, glabru, doar cu smocuri de peri pe nervuri. Sinusurile laterale superioare sunt închise, cu lumen ovoidal şi cu un dinte în interiorul lui, iar sinusul peţiolar este o liră, de asemenea cu un dinte pe margine. Nervurile sunt

roșietice pe ambele fețe. Dinții au marginile drepte şi vârful ascuțit. Pețiolul are culoare roșietică, mai scurt decât nervura mediană, (foto pag. 358). Strugurele de mărime mijlocie, are formă rămuroasă, lax, cu boabe neomogene ca

mărime. Bobul are mărime mijlocie, este ușor discoidal, cu pielița subțire, colorată în roșu închis

11



la biotipul mai valoros şi roșu -verzui la celelalte. Miezul este semi-zemos, nearomat şi cu must incolor. Sămânța este lățită, cu şalaza ovală, distinctă şi rostru subțire.

Însușiri biologice: Este un soi cu o foarte mare vigoare de creștere, cu o perioadă lungă de vegetație, motiv pentru care nu reușește să-şi matureze bine lemnul, devenind în acest fel

sensibil la temperaturi scăzute de numai -18ºC. Prezintă toleranță mijlocie la secetă, iar rezultatele bune obținute pe terenurile nisipoase se datorează sistemului radicular care este

puternic dezvoltat. În Republica Moldova soiul este cultivat chiar pe rădăcini proprii, astfel încât, se pare că este rezistent şi la filoxeră. În ceea ce privește comportarea față de boli, amintim sensibilitatea la mană, la putregaiul cenușiu şi la atacul moliilor strugurilor.

Fig. 4 Băbească neagră - Sursa (http://www.crameromania.ro/en/grape-varieties/feteascaneagra-romanian-grape-varieties-295.html ) Ca o particularitate biologică a soiului Băbească neagră, trebuie amintit faptul că, în perioada înfloritului, florile înregistrează un proces de scuturare de aproximativ 70% şi se

înregistrează totodată în acest caz şi fenomenul de meiere şi mărgeluire. Fertilitatea soiului este destul de bună, formând peste 70% lăstari fertili. 12



Particularități de cultură: În plantațiile viticole se comportă bine pe forme de conducere semiînalte, iar ca tipuri de tăiere, cele mai des întâlnite se practică tipul Guyot în cap înălțat şi Guyot pe semi tulpină. Încărcătura de ochi care se lasă pe butuc este destul de mare, 30 ochi/m2. Este necesară, de asemenea, lăsarea pe butuc a unei cantități mai mari de lemn

multianual, care determină o mai bună acumulare a substanțelor colorante, a zaharurilor şi o mai bună maturare a lemnului.

Caractere tehnologice: Soiul Băbească neagră își maturează strugurii la circa 5-6 săptămâni după soiul Chasselas doré. Acumulează cantități de zaharuri cuprinse între limitele 180-210 g/l, (fapt pentru care în unii ani se pot obține vinuri roșii de calitate), iar aciditatea totală are valori constant superioare de peste 5 g/l H2SO4.

Producția obținută este mare, în medie de 14-16 t/ha; la producții mai mari o parte din boabe rămân insuficient maturate şi colorate neuniform. Vinul obținut este un vin sec şi simplu care prezintă o culoare roșie nu prea intensă, dar

vie şi strălucitoare, cu o aciditate mai ridicată care îi conferă prospețime.

6.3. Fetească regală Origine: Soi autohton descoperit după anul 1930 în comuna Daneş de lângă Sighișoara. Se presupune a fi un hibrid natural între Grasă de Cotnari şi Fetească albă. Face parte din Proles pontica – subproles georgica.

Sinonime: Dănăşană, Galbenă de Ardeal, Kirayleanka, Känigstraube. Caractere morfologice: Rozeta este pufoasă, verde-albicioasă, cu marginea alb liliachie. Vârful lăstarului este pufos, alb-verzui. Lăstarul este scămos, roșietic-verzui. Inflorescența este cilindro-conică, aripată. Floarea este hermafrodită normală cu 5-6 stamine şi ovar bi- sau triocular, sferic, cu stil lung. Cârceii sunt glabri, cafenii. Frunza adultă este de mărime mijlocie, ușor lățită, întreagă sau trilobată, colorată verde

închis, cu limbul ondulat şi cu amprente slabe pe fata superioară şi scămos pe fata inferioară. Sinusurile laterale sunt superficiale în formă de liră sau V, iar sinusul peţio lar este în formă de U

sau liră. Dinții au baza largă şi laturi ușor convexe. Nervurile sunt verzi, iar dinții sunt mijlocii, cu baza largă şi laturile ușor convexe, cu vârfuri acuminate. Pețiolul este verde – cafeniu, aproape egal cu nervura mediană. Strugurele este mijlociu, cilindro-conic, uni sau biaripat, compact. Pedunculul este scurt

şi ierbos. Bobul este sferic, mijlociu, galben-verzui cu punct pistilar persistent şi miez zemos. 13



Sămânța este mare, ovală, cu şalază bine conturată, ovală, cu marginea ușor ridată şi rostru scurt şi subțire.

Fig. 5 Fetească regală - Sursa (http://www.imperator.ro/anunturi/agricole-siindustrie/produse-agricole/vita-de-vie/anunt/struguri-de-masa-si-de-vin-feteasca-regalasauvignon-aligote-podgoriile-husilor-3581.html) Însușiri biologice: Soi cu o vigoare mare de creștere, cu o dezmugurire timpurie, înregistrată în primele zile ale lunii aprilie şi cu perioadă lungă de vegetație . Își maturează bine lemnul astfel încât rezistă până la minus 22°C şi are o capacitate rapidă de refacere în urma accidentelor climatice. Este sensibil la secetă, din acest punct de vedere se evită cultura acestuia în zone secetoase şi nisipoase. Este sensibil şi la putregaiul cenușiu şi prezintă rezistență medie la mană şi la făinare. Fertilitatea este foarte bună, formează 60-70% lăstari fertili şi are coeficienții de fertilitate cu valori de 0,9- 1,8 cel fertil şi 1,8-2,1 cel absolut.

Particularități agrotehnice: Preferă terenuri bogate în resurse hidrice, preferând portaltoi care să dezvolte un sistem radicular profund, ca SO 4, SO 4- 4. În plantații se poate 14



conduce atât în forma joasă, cât şi semiînaltă, dând rezultate foarte bune la multe tipuri de tăiere. Încărcătura de ochi care se lasă pe butuc variază în funcție de arealul de cultur ă, în medie 20-22 ochi/m2. Fetească regală reacționează foarte bine la fertilizarea organică, administrată periodic, minim 30 t/ha.

Caractere tehnologice: Ajunge la maturitate deplină la două săptămâni după soiul Fetească albă şi la 3-4 săptămâni după soiul Chasselas doré. Greutatea medie a unui strugure variază între 70 şi 150 grame, iar a 100 de boabe între 145 şi 190 grame. Acumulează zaharuri între 188-215 g/l, în mod normal şi are o amplitudine mică de supramaturare, deoarece atinge un maxim de 220-235 g/l, iar aciditatea este în acest caz mai ridicată (5,7 -6,2 ‰).

Producția de struguri obținută variază de la 11 t/ha la Blaj la 27 t/ha la Odobești, cu o medie de 15-20t/ha. Se obțin în mod frecvent, vinuri de masă (consum curent), dar şi vinuri superioare seci, vinuri materie primă pentru spumante şi distilate învechite din vin. Vinul este alb-verzui, cu tărie moderată, plin, puțin extractiv.

Selecții clonale: Din populația soiului Fetească regală la S.C.V.V. Blaj a fost extrasă selecția clonală Fetească regală 21 Blaj şi a fost omologată în anul 1979.

Zonare: Având o mare plasticitate ecologică, dar şi datorită producțiilor ridicate obținute, soiul se cultivă în foarte multe areale viticole (129), chiar şi în areale caracterizate printr -un ecoclimat mai puțin favorabil cultivării soiurilor albe de calitate.

6.4. Cabernet sauvignon Origine - Soi de origine franceză care se cultivă pe suprafeţe mari în regiunile Bordeaux şi Médoc. La noi în ţară a fost introdus înainte de filoxeră şi deţine în prezent cea mai mare suprafaţă din grupa soiurilor pentru vinuri roșii de calitate.

Sinonime - Petit vidure, Vidure, Petit Cabernet. Caractere Morfologice: Rozeta este puternic scămoasă, verde albicioasă, cu margini roşii.Vârful lăstarului este scămos, alb-liliachiu. Lăstarul este verde-cafeniu, ușor scămos. Inflorescența este cilindro-conică, uneori aripată. Floarea este hermafrodită normală cu 5-6 stamine mijlocii şi ovar bilocular rotund cu stil scurt. Polenul este fertil şi abundent. Uneori se întâlnesc şi defecţiuni şi anomalii florale care nu corespund sub aspectul producției . Cârceii sunt scămoşi, de culoare verde-roșietică.

15



Fig.6 Cabernet sauvignon - Sursa (http://southwestfrancewines.com/) Frunza adultă este de mărime mijlocie, ușor rotunjită, gofrată, de culoare verde închis, scămoasă pe partea inferioară, cu 5 până la 7 lobi. Sinusurile laterale superioare sunt profunde, închise, cu lumen ușor triunghiular. Sinusurile suplimentare apărute pe lobul terminal au formă de U. Sinusul peţiolar este semideschis ovoidal sau închis, de formă circulară. Nervurile sunt

puțin roșietice spre bază. Dinții au baza lățită şi cu laturi ușor convexe. Pețiolul roșietic este egal cu nervura mediană. Strugurele este mic, conic, adesea aripat, lax. Bobul este sferic, mic, cu pielița groasă, colorată negru-albăstrui din cauza pruinei abundente, cu miez zemos şi gust ierbos. Sămânța este destul de mare, tronconică, cu șalaza ovală, destul de ștearsă situată spre centrul seminței, cu ușoare riduri și cu rostru scurt, gros, gălbui.

Însușiri Biologice: Este un soi cu vigoare mijlocie de creștere, cu o perioadă de vegetație destul de lungă (180-190 zile). Soiul Cabernet Sauvignon, dezmugureşte şi porneşte târziu în vegetație exceptând anii în care survin valuri de căldură şi în care decalajul între soiuri este foarte strâns. Își maturează bine lemnul toamna, pe 70-80% din lungime şi chiar mai mult în

unele centre din sudul ţării, devenind dens şi tare. Din acest considerent, pentru o bună reuşită în procesul de altoire, coardele necesită un timp mai lung pentru a se umecta, iar dintre soiurile de portaltoi, care au afinitate mai mare se disting portaltoii cu “sânge de berlandieri”, caracterizaţi printr-un lemn dur asemănător cu acest soi. Este un soi tolerant la secetă, însă în condițiile climatice din sudul Franţei s-a dovedit a fi sensibil. În ceea ce privește rezistenţele la principalele boli şi dăunători, soiul Cabernet Sauvignon s-a remarcat printr-o rezistență sporită la putregaiul cenușiu ( pielița boabelor este

groasă), însă este sensibil la făinare, antracnoză şi prezintă o relativă sensibilitate la acarieni. Se manifestă ca un soi cu o anumită rezistență la filoxeră, iar în unii ani meiază şi mărgeluieşte puternic ceea ce își pune amprenta pe producția care este destul de oscilantă. 16



În plantațiile viticole din ţara noastră, soiul prezintă o variabilitate impresionantă a

caracterelor fenotipice, fiind depistate cinci biotipuri care se diferenţiază după: tipul florii, lungimea inflorescenţei, gradul de ramificare a inflorescenţei şi procentul de legare a boabelor.

Fertilitatea soiului este mijlocie, formează 40 -60% lăstari fertili, iar coeficientul de fertilitate absolut este în jur de 1,5, iar cel relativ este de 0,6-0,7.

Soiul se caracterizează pr intr-o capacitate medie de emitere a lăstarilor din mugurii aflaţi pe lemn bătrân, iar potențialul de regenerare al butucilor se înscrie în aceeași clasă.

Particularități de cultură: Studiile realizate au demostrat că soiul dă foarte bune rezultate condus pe forme semiînalte, tipul de tăiere Guyot pe semi tulpină, cu o încărcătură de ochi de 16-22 ochi/m2, repartizată pe coarde lungi de 10-12 ochi. Dintre lucrările şi operţiile în

verde, plivitul lăstarilor sterili şi copilitul s -au dovedit benefice soiului.

Caractere Tehnologice: Soiul Cabernet Sauvignon își maturează strugurii în epoca a Va, când acumulează peste 200 g/l zaharuri şi poate atinge valori de 240 g/l la supramaturare, iar aciditatea totală variază între 4,9‰-6,6 ‰. Greutatea medie a unui strugure este în medie de 6090 de grame, ceea ce determină valori scăzute ale indicilor de productivitate. Producția de struguri obținută este relativ mică, soiul având un potențial productiv destul de scăzut, (5-7 t/ha), condițiile de mediu influenţând foarte mult cantitatea şi calitatea producției. Vinul tânăr este astringent, aspru, însă pe măsură ce se învecheşte devine tot mai catifelat, echilibrat, suficient de extractiv, intens colorat, roșu - rubiniu şi cu un buchet foarte plăcut şi cu un pronunţat caracter de soi.

Selecții Clonale: Variabilitatea morfologică pronunţată a determinat supunerea acestui soi în cadrul selecţiei clonale, obţinându-se la noi în ţară patru selecţii clonale: clona 33 V. Călugărească (în anul 1985), clona 7 Drăgășani (în anul 1976), clona 4 Iaşi (în anul 1978) şi clona 131 Ştefăneşti (în anul 2000) de la care se obţin producții mai stabile pe fondul unor acumulări mai mari de zaharuri.

Zonare: Se cultivă în foarte multe centre viticole din ţara noastră (74), centre viticole amplasate în zona colinară a subcarpaţilor din Muntenia şi Oltenia, în sudul Moldovei, în Dobrogea precum şi în unele centre viticole din vestul ţării.

17



7. Alegerea portaltoiului 7.2. Portaltoiul SO 4-4 Origine: Selecţie rezultată din portaltoiul Berlandieri x Riparia Teleki 4 A, realizată în Germania, la Şcoala de viticultură din Oppenheim, de către A. Rodrian, în jurul anului 1940.

Sinonime: SO4 Caractere morfologice: Frunza adultă este mare, întreagă ușor trilobată, în special la cele situate la baza lăstarului. Limbul este colorat verde -închis, ușor gofrat şi ondulat, cu marginea involută, cu scame şi peri pe partea inferioară. Sinusul peţiolar este deschis în formă de V sau liră, iar sinusurile laterale superioare, când apar au formă de U. Nervurile sunt verzi şi capătă o uşoară nuanţă roșietică spre punctul peţiolar. Dinții sunt mici, înclinaţi spre vârf. Pețiolul este păros, de culoare verde-roșietic. Coarda este de culoare cenuşie închisă, cu noduri proeminente, acoperite cu peri scurţi. Scoarţa se exfoliază în plăci, iar mugurii sunt mici şi ascuțiți ( foto pag. 345).

Caractere agrobiologice şi tehnologice: Este un portaltoi care se apropie foarte mult de Riparia gloire din punct de vedere al caracterelor morfologice şi a comportării agrobiologice, şi

anume: dezmugureşte cu 4-5 zile mai târziu decât portaltoiul Riparia gloire, are o perioadă de vegetație scurtă, (165-170 zile), vigoare mare şi o maturare a lemnului bună (este considerat portaltoiul cu cea mai bună maturare a lemnului). Are o capacitate de înrădăcinare bună, (60-80 % capacitatea de înrădăcinare a butaşilor), iar afinitatea cu soiurile de viţă roditoare este bună (45-50%). În plantații dezvoltă un sistem radicular foarte puternic, pătrunde în sol la adâncimi foarte mari (4-5 m), cu foarte multe rădăcini de schelet, dar şi foarte multe rădăcini subţiri şi lungi.

Rezistenţe biologice: prezintă o rezistență bună la filoxera radicicolă, însă slabă la filoxera galicolă, este rezistent la nematozii endoparaziţi ( Meloidogyne arenaria, Meloidogyne incognita),

rezistență mijlocie la cloroză (maxim 17% calciu activ în sol, respectiv I.P:C. – 30),

rezistent la secetă, sensibil la săruri nocive din sol (maximum 0,4%0 NaCl), i ar dintre bolile criptogamice, manifestă sensibilitate sporită la antracnoză.

În şcoala de viţe: portaltoiul înrădăcinează bine, iar prinderea la altoire este bună, fiind considerat cel mai valoros din grupa hibrizilor Berlandieri x Riparia. 18



În plantațiile pe rod: imprimă soiurilor asociate cu el precocitate, vigoare, calitate, însă în anii ploioşi întârzie maturarea, influenţând negativ producția. Se obţin rezultate bune prin asocierea acestui portaltoi cu soiurile Grasă de Cotnari, Traminer roz, Fetească albă, Riesling italian, Chardonnay, Sauvignon, Chasselas doré.

Particularităţi de cultură: se adaptează foarte bine pe toate tipurile de sol, preferând totuşi solurile reavene şi fertile. Nu suportă solurile acide şi cu exces de umiditate. Fiind un soi foarte viguros, se lasă sarcini mari de lăstari pe butuc, rezultând în urma plivitului 12 lăstari, formează copili lungi şi viguroşi, necesitând săptămânal copilitul şi legatul lăstarilor. Reacţionează foarte bine la fertilizarea cu îngrăşăminte chimice, însă în doze echilibrate. Producția medie de butaşi care se obține este de 190.000-200.000 butaşi/hectar.

Selecţii clonale: La Staţiunea Viticolă Blaj, a fost obținută o clonă foarte valoroasă, clona 4 (Toader M., 1955-1974),

fiind practic o supraselecţie care s-a manifestat printr-o

productivitate mare, cu randamente sporite la altoire (peste 40%). În Franţa au fost obținute peste 78 de clone, însă doar clonele 5, 15, 18, 102 sunt recomandate pentru înmulţire.

Zonare: este cel mai valoros portaltoi din grupa Berlandieri x Riparia, fiind foarte extins în cultură, în special în ţările cu tradiţie viticolă, iar la noi în ţară, se recomandă pentru toate podgoriile şi centrele viticole.

7.2. CHASSELAS x BERLANDIERI Origine: A fost obținut în anul 1882 din încrucişarea soiului Chasselas doré şi Vitis Berlandieri de C. Millardet, fiind studiat mai mult de către amelioratorul Grasset.

Sinomnime: 41B. Caractere morfologice: Frunza adultă este de mărime mijlocie, întreagă sau ușor trilobată, cu contur pentagonal, colorată verde deschis. Limbul este ușor gofrat şi scămos pe partea inferioară, cu marginile ușor revolute. Sinusul peţiolar are forma unei lire, lipsit de mezofil, iar sinusurile laterale sunt slab schiţate. Nervurile sunt de culoare galben verzuie şi

prezintă scame. Dinții sunt mici, cu laturile rotunjite. Pețiolul este mai scurt decât lungimea nervurii mediane, de culoare verde-cafenie. Coarda este canelată şi de culoare cafenie, prezintă

internodii de lungime medie, muchiate, iar nodurile sunt proeminente. Ţinută 2-3 zile în apă aceasta capătă o nuanţă negricioasă. Lemnul este dens, iar scoarţa se exfoliază în plăci. Mugurii sunt mari şi teşiţi.

19



Caractere agrobiologice şi tehnologice: Este portaltoiul cu cel mai

scurt

ciclu de

vegetație, de vigoare mijlocie, care reușește să-şi matureze lemnul în condiții bune, exceptând situaţiile în care este puternic atacat de mană. Dezmugureşte mai târziu, evitând pagubele provocate de îngheţurile târzii de primăvară. Are o capacitate de înrădăcinare slabă, doar (20-40 % capacitatea de înrădăcinare a butaşilor), iar afinitatea cu soiurile roditoare este bună (45-50%). În plantații dezvoltă un sistem radicular format dintr -un număr foarte redus de rădăcini de

schelet, însă groase, cărnoase şi lungi care explorează solul pe adâncime mare. Deşi pe sistemul radicular se găseşte un număr mare de nodozităţi, portaltoiul prezintă rezistență la filoxeră, fapt confirmat de longevitatea plantaţiilor şi capacitatea bună de producţie.

Rezistenţe biologice: este sensibil la mană, fiind nevoie de 2-3 tratamente în cursul perioadei de vegetație, fiind în schimb foarte rezistent la cloroză calcară, (maxim 40 % calciu activ în sol, I.P.C. - 60). Are rezistență bună la filoxeră, rezistență bună la secetă şi toleranță

mijlocie la săruri, maximum 0,6%0 NaCl, nu suportă excesul de umiditate din sol. În şcoala de viţe: portaltoiul înrădăcinează slab, iar prinderea la altoire este relativ bună.

În plantațiile pe rod: Are o capacitate bună de adaptare la condițiile de mediu şi compatibilitate cu cea mai mare parte dintre soiurile europene, fapt reflectat în procentul redus de goluri care apar în plantații. Deşi este un portaltoi de vigoare mijlocie imprimă soiurilor o

vigoare mare. În primii ani viţele manifestă o creștere ceva mai lentă în comparaţie cu cele altoite pe alţi portaltoi. Este foarte indicat pentru soiurile de masă şi pentru soiurile pentru vinuri albe de calitate superioară, determinând acumularea unor cantități mari de zaharuri, dovedinduse a fi un portaltoi de cantitate/calitate. Producția medie de butaşi care se obține este de 100.000-

130.000 butaşi/hectar.

Particularităţi de cultură: se adaptează foarte bine pe solurile bogate în calcar, cu un regim scăzut de precipitaţii. Se lasă pe butuc o sarcină mijlocie, în medie 8 lăstari/butuc, formează mulţi copili, necesitând lucrări dese de copilit. În cursul perioadei de vegetație sunt necesare tratamente împotr iva manei şi a filoxerei galicole.

Selecţii clonale: S-au efectuat mai multe lucrări de selecţie a acestui soi, iar în Franţa unde ocupă locul 2 ca pondere; au fost obținute un număr mare de clone, dintre care cele mai importante sunt: 80, 87, 153, 195, 212.

Zonare: este înscris pe lista portaltoilor admişi spre înmulţire în România, obţinându -se rezultate bune în podgoriile din Dobrogea, pe terenurile calcaroase de la Pietroasa, pe prima

Terasă a Dunării, în special în centrele viticole specializate în cultura soiurilor de masă. 20



8. Tehnologia de cultură Reuşita unei plantații viticole se apreciază după prinderea la plantare, vigoarea de creștere a viţelor în primii ani, durata perioadei de tinereţe, potențialul productiv şi de calitate realizate încă de la intrarea pe rod. Aceste caracteristici depind de pregătirea terenului în vederea plantării, calitatea materialului săditor folosit, nivelul agrotehnic aplicat la înfiinţarea plantaţiilor ş i de întreţinere a acestora până la intrarea pe rod.

8.2. Pregătirea terenului pentru plantare Pregătirea terenului se efectuează printr -o serie de lucrari: 

Defrișarea vegetației: constă în dislocarea şi curăţirea terenului de butuci, arbuşti răzleţi, buruieni, cu maşini şi utilaje adecvate;



Fertilizarea de bază: se realizează înainte de desfundatul terenului, aplicându-se gunoi de

grajd şi îngrăşăminte chimice în funcție de cartarea agrochimică şi de tipul de sol; 



Desfundatul terenului: constă în mobilizarea solului la o adâncime de 60-80 cm; Nivelarea terenului: este necesară când se doreşte se doreşte uşurarea lucrărilor de

pichetat şi pentru a diminua neuniformităţile pedologice în etapa imediat următoare după plantare. 

Pichetarea terenului: se urmăreşte obţinerea unor rânduri drepte şi paralele î ntre ele.

8.2.1. Stabilirea distanţelor de plantare, a formei de conducere şi a tipului de tăiere Distanţele între rânduri şi între plante pe rând, folosite la înfiinţarea plantaţiilor viticole, determină densitatea de plantare respectiv numărul de butuci la unitatea de suprafaţă. Densitatea de plantare depinde de vigoarea soiurilor , a portaltoiului, de fertilitatea solului, de

condițiile climatice, forma de conducere a butucilor, de încărcătura de rod atribuită la tăiere şi de direcţia de producţie. Distanţele între rânduri se aleg ţinând seama şi de posibilităţile de mecanizare a lucrărilor. Distanţele de plantare folosite pentru înfiinţarea plantaţiei viticole sunt: - distanţa între rânduri: 2,20 m - distanţa între butuci pe rând: 1,10 m

21



8.2.2. Stabilirea formei de conducere şi a tipului de tăiere Butucul de viţă de vie este format dintr-o parte subterană denumită sistem radicular, care include partea subterană a tulpinii (a fostului butaş) şi rădăcina propriu-zisă, cu multitudinea de rădăcini emise din această tulpină subterană, şi o parte la suprafaţa solului denumită sistem sau aparat aerian, care cuprinde tulpina propriu-zisă (organul cel mai dezvoltat) ce susţine întregul sistem aerian al butucului, compus din mai mul te ramificaţii - denumite coarde. Deci, sistemul aerian este format din tulpină si coarde.

Fig.8.1 Forma de conducere semi- înaltă(ŢÂRDEA şi DEJEU, 1995)

8.2. Taierea de formare În anul al II-lea de la plantare se lasă o cordiţă de 5-6 ochi. În vară se aleg 2-3 lăstari, când au 8-10 cm lungime şi se palisează pe tutore. Restul lăstarilor se îndepărtează, ca şi copilii

de pe lăstarii palisaţi.

În anul al III-lea de la plantare se proiectează tulpina din coarda cea mai de jos, mai viguroasă, şi se taie sub nivelul sârmei. Cu excepţia a 3 -4 ochi din vârf, restul ochilor de pe tulpină se orbesc sau în timpul verii se suprimă lăstarii porniţi din aceştia.

În anul al IV-lea se formează primele verigi pe rod. Se aleg 2 coarde din vârful tulpinii, cu poziţie opusă şi se scurtează la 8-10 ochi, fiecăruia revenindu-i şi câte un cep de 2 ochi. Coardele lăsate la tăiere se leagă de prima sârmă a spalierului.

22



Fig.8.2 Tăierea de formare Guyot(ŢÂRDEA şi DEJEU, 1995) În anul al V-lea se încheie în mod obişnuit formarea butucului, lăsându-se 4 verigi de rod, respectiv 4 coarde a 12 ochi, în medie, şi 4 cepi a 2-3 ochi. Pentru dirijarea coardelor lăsate se recomandă dublarea primei sârme a spalierului.

8.3. Instalarea mijloacelor de susţinere În anul al II-lea, primăvara sau toamna, este obligatorie instalarea mijloacelor de

susţinere. În cultura viţei de vie mijloacele de susţinere cele mai răspândite sunt aracii şi spalierii. În loturile de pe lângă casă se folosesc cu bune rezultate ambele mijloace. Aracii sunt confecţionaţi din lemn de esenţă tare sau moale (salcâm, stejar sau brad, plop)

şi pot avea grosimi de la 2-3 cm până la 5-6 cm. Lungimea lor, în medie, este de 2 m. Pentru mărirea durabilităţii, porţiunea care vine introdusă în pământ se tratează cu piatra vânătă 10% timp de 10 zile, sau cei mai groşi se pârlesc pe această porţiune. Aracii se fixează cu ajutorul chitonogului sau cu ranga, la circa 15-20 cm de butuc. Dacă sunt necesari mai mulţi pentru un

butuc, se fixează pe direcţia rândului, în dreapta şi în stânga butucului. În acest caz, aracii de lângă butuc trebuie să fie mai lungi şi mai groşi decât cei dinspre vârful corzilor. În cazul susţinerii pe spalier se folosesc bulamaci din lemn, din fier cornier, ţeavă şi adesea din prefabricate (beton armat). Lungimea bulamacilor pentru cultura clasică a viţei de vie

este în jur de 2 m. Porţiunea care se îngroapă în pământ la bulamacii de lemn se tratează ca şi la 23



araci. Bulamacii instalaţi la capetele rândurilor poarta denumirea de "fruntaşi", se aşează înclinaţi şi sunt consolidaţi cu ancore, sau în poziţie verticală când sunt sprijiniţi cu contraforţe. Bulamacii dintre fruntaşi se numesc mijlocaşi. Ei se instalează pe linia rândului, la distanţe de circa 10 m. Pentru spalieri se foloseşte sârma galvanizată (zincată), spre a fi ferită de rugină. Prima sârmă de jos este mai groasă, de 2,8 mm în diametru. Sârmele următoare pot fi ceva mai subţiri (2,2 mm). Pentru calculul necesarului de sârmă se are în vedere că 100 m sârmă de 2,2 mm în diametr u cântăresc 3 kg, iar cea de 2,8 mm, 5 kg.

9. Particularități ale vinurilor obținute Tămâioasă românească: se prepară vinuri albe aromate de o calitate deosebită, pentru obținerea căreia este necesară culegerea strugurilor la supramaturare. Astfel, ar e nevoie de microclimate unde să i se asigure toamne lungi și însorite, iar strugurii să acumuleze 240 -250 g/l zaharuri. Strugurii sunt bogați în aromă, care este dată mai ales de alcoolul terpenic (Terpineol) din pielița bobului. De aceea, pentru a extrage aroma, Tămâioasa românească trebuie macerată pe boștină timp de 1-2 zile, timp în care substanțele aromate din pielița boabelor trec în must. Vinurile de Tămâioasă românească sunt dulci sau demidulci, rareori seci, cu o tărie

alcoolică de 12-12,5% vol. și un conținut de zaharuri de peste 40 g/l. Au o culoare care variază de la galben-auriu la chihlimbariu, în funcție de vârstă. Aroma specifică a vinului, ce amintește

de florile de câmp, se păstrează la învechirea în sticlă până la 7 -8 ani, după această perioadă, intensitatea aromei începând să scadă. La vinurile mai vechi, aroma capătă noi valențe, care sugerează mirosul fagurelui de albine. Cu toate acestea, Tămâioasa românească, fie ea tânără sau bătrână, este un vin ce impresionează prin personalitatea puternică, academicianul Valeriu D. Cotea numindu-l "vinul-capodoperă".

Băbească neagră: Culoare rubiniu deschis, regulamentar, care aminteste de un Pinot sau de un Gamay. Nasul impresioneaza tocmai prin simplitatea si puritatea aromelor, fructele rosii de padure imbinandu-se fericit cu cele de cireasa neagra si visina proaspata. Notele lemnoase sunt foarte bine integrate, iar vinul mai aduce adieri de ciocolata neagra, condimente uscate si aluzii usor pamantoase. Gustativ, se continua linia nasului, fructul light spre mediu fiind vioara intai. Atacul este unul usor si lipsit de agresivitate dar sa nu credeti ca avem de-a face cu un vin "subtire"; concentratia si puritatea fructului sunt extrem de bine creionate, aciditatea este foarte

24



bine infipta, iar taninii sunt abia perceptibili. Final mediu, putin spicy si cu o suculenta naturala foarte rar intalnita pe la noi.

Fetească regală: Vinurile de Fetească sunt, de regulă, seci, dar se pot obține și vinuri demiseci sau chiar dulci. Au o culoare alb-verzui, cu nuanțe gălbui sau galben-verzui, care, pe

măsura maturării, respectiv după 1-2 ani, își schimbă ușor nuanța spre galben-pai sau chiar în galben-auriu. Este un vin de calitate superioară, cu o tărie alcoolică moderată, între 10,5 și 11,5 % vol., este ușor, echilibrat, cu o aromă specifică florală. Vinul de Fetească regală este, de fapt,

un vin semiaromat, cu un gust plăcut, bine conturat, plin de finețe, ușor acrișor, aducând cu cel al unui măr românesc de vară. Este foarte apreciat vinul tânăr , care nu are o vechime mai mare de un an, pentru că păstrează aroma originală, elegantă, de tip floral, nealterată de timp, cu prospețimea și vioiciunea specifice, date de o aciditate mai ridicată. Vinurile de Fetească regală se asociază foarte bine cu gustările servite la începutul mesei, ca aperitiv, sau pot acompania majoritatea mâncărurilor pe bază de pește sau fructe de mare. Peștele de apă dulce, cum ar fi crapul, păstrăvul, șalăul, scrumbia, aproape întotdeauna mai delicat, va fi însoțit de vinuri albe tinere, cu tăria alcoolică mai redusă, printre care și Feteasca regală. De asemenea, vinul de Fetească regală se asociază cu brânzeturi dulci nefermentate, cu fructe proaspete la sfârșitul mesei, dar și cu mâncăruri mai grele, mai complexe, cum ar fi jumări, mititei ardelenești sau purcel la cuptor. Specialiștii recomandă ca vinurile albe și roze să se servească la temperatura de 10-12 grade Celsius, doar cele dulci fiind servite la temperaturi de 7-9 grade Celsius

Cabernet sauvignon: este un vin robust, sec, taninos, care însoțește mâncărurile tradiționale, din carne roșie sau vânat, cu arome putermice de cireșe amare, prune afumate și zmeură proaspătă.

25



10. Calculul suprafețelor Suprafața calculată Sc=SABE+SBCD+SBDE AB = 7,8 cm BC= 4,7 cm CD= 4,1 cm DE= 7,4 cm EA= 4,5 cm SABE= (BE*AAʹ)/2 = 17,22 cm² SBCD= (BD*CCʹ)/2 = 8,55 cm² SBDE= (BE*DDʹ)/2 = 20,58 cm² Sc=SABE+SBCD+SBDE = 17,22 + 8,55 + 20,58 = 46,35 cm²

Coeficientul de transpunere K = 2,014 Sc transpusă =(BE*K*50*AAʹ*K*50)/2+(BD*K*50*CCʹ*K*50)/2+(BE*K*50*DDʹ*K*50)/2 Sc transpusă = 47,00117 ha

Toleranța T = ST/400 T = 47/400 = O,1175 ha

Abaterea E = ST – Sc transpusă

E˂T E = 47 – 47,00117 = - 0,00117 ha - 0,00117 ˂ 0,1175

Panta terenului (I) I% = (Cmax – Cmin)/D*100 Cmax = 235 26



Cmin = 169 D = 573,99 I% = 11,5% D – distanța (Cmax și Cmin)*K*50

Masură antierozională: benzi înierbate Transpunerea laturilor pe schiță AB = 15,71 cm DC = 8,25 cm BC = 9,46 cm DE = 14,9 cm EA = 9,06 cm

Calculul suprafeței utile St = 47 ha

Suprafața ocupată de cladiri: Sc = 950 m² Drumul principal: L= 570 m; l=6m; S dp= 3.420 m² Drumurile secundare: L=1.064 m; l=3 m; S ds= 3.192 m² Alei: L=3.536 m; l=1 m; Sa= 3.536 m² Zona de întoarcere: L= 2.851,95 m; l = 6 m; Szî = 17.111,7 m² Sutilă= ST – (Sc + Sdp + Sds + Sa + Szî) Sutilă= 470.000 m² - (3.420+3.192+950+17.111,7+3536) Sutilă= 441.790,3 ha

Necesarul de vița Folosim schema de plantare: 2*1,2. Suprafața necesară pentru un butuc este de 2,40 m². Pentru a afla necesarul de de vițe pentru un hectar se împart e 10.000 m² la 2,40 m² și se obține 4167 butași/ha. Pentru întreaga suprafață de44,18 ha este nevoie de184.094 butași. Se achiziționează 5% din numarul butașilor ca măsură de precauție, în acest caz aceștia sunt in număr de 9.205 butași.

27



11. Deviz aferent construcțiilor

1 2

Valoare totala

Specificaţie

U.M

Pret/unitate (lei)

Volum

Sediul firmei

buc

150.000

1

150.000

buc

530.000

1

530.000

Complex de

vinificaţie

(lei)

3

Drum principal

km

20.000

0.57

11.400

4

Drum secundar

km

15.000

1,064

15.960

5

Alei

km

5.000

3,536

17.680

6

Zone întoarcere

ha

6.000

2,852

17.112

7

Benzi înierbate

ha

350

44,18

15.463

8

Sistem de susţinere

ha

35.000

44,18

1.546.300

9

Bazine (2/ha)

buc

400

88

35.200

TOTAL (lei)

2.339.115

28



12. Deviz general Denumire deviz

Valoare(RON)

Înfiinţarea plantaţiei

1.253.002,05

Anul I

203.297,67

Anul II

240.344,53

Anul III

262.963,35

Anul IV

379.872,09

Anul V

328.512,84

Deviz construcţii

2.339.115

Total general

5.007.107,53

29

MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentru obținerea vinurilor de calitate superioară în podgoria Dealurile Buzăului Podgoria

Dealurile Buzaului

Producția medie (kg/ha)

MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentru obținerea vinurilor de calitate superioară în podgoria Dealurile Buzăului Podgoria

Producția medie (kg/ha) Suprafaţa (ha)

Dealurile Buzaului

5

Distanţa medie (km)

44,18

13. Deviz de înființare a planației

Nr.

Lucrări tehnologice în

Lucrări executate

crt.

ordine cronologică

mecanizat UM

Vol.

Tarif

Chelt.

Vol.

Nor-

Grupa

Nece-

Chelt.

Con-

Preţ

Total

lucră-

lei/

cu lucr.

lucră-

ma de

de com-

sar

cu

Felul

sum

lei-

lei

rii

UM

mec.

rii

mun-

plexi-

zile-

forţa

materialelor

nor-

UM

că

tate a

om

de

lei

lucrării 0

1

2

3

4

5

1

Defrişat teren Nivelat teren (2*44,18 ha) Parcelat teren Încarcat gunoi grajd Transport gunoi grajd Administrat gunoi Încarcat îngrăşăminte chimice Transport îngrăşăminte chimice Descarcat îngrăşăminte chimice

ha

44,18

95

4197,10

ha

88,36

30

2650,80

2 3 4 5 6 7 8 9

ha t

2650,80

3

7952,40

km

13254,00

2

26508,00

t

2650,80

3

7952,40

18,00

3

54,00

t tkm

Consum de materiale

Lucrări executate manual

7

8

9

10

44,18

5

III/3

26,508

1670,00

t

18

15,00

18

II/2

II/2

mat

muncă

6

15,00

UM

1,667

1,667

91,67

11

12

13

14

15

Gunoi de grajd

t

2650,8

7

18555,60

Superfosfat

kg

8836

0,9

7952,40

Sulfat de K

kg

8836

0,6

5301,60

91,67

30

MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentru obținerea vinurilor de calitate superioară în podgoria Dealurile Buzăului 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28

Administrat îngrăşăminte chimice Desfundat Discuit (2x) Grăpat Nivelat Încărcat picheţi Transport picheţi Descărcat picheţi Pichetat teren

Săpat gropi Încărcat viţe altoite Transport viţe Descărcat viţe Fasonat viţe Repartizat viţe Plantat

Transport apă Udat la groapă Muşuroit TOTAL GENERAL

ha

44,18

17

751,06

ha

44,18

17

751,06

ha

88,36

60

5301,60

ha

44,18

60

2650,80

ha mii buc tkm mii buc ha mii buc mii buc tkm mii buc mii buc mii buc mii buc tkm mii buc mii buc

44,18

25

1104,50

920,45

184,09

920,45

920,45

3

50

10

3

184,09

10

II/1

18,409

1012,50

184

10

II/1

18,409

1012,50

44,18

4,4

III/1

10,041

632,58

184,09

15

I/2

24,545

1227,27

184,09

15

I/2

24,545

1227,27

184,09

2,5

III/1

73,636

4639,07

184,09

9,5

I/1

19,378

968,89

184

0,4

III/2

920,450

57988,35

picheti

buc

184094

0,5

92047,00

Vite altoite

buc

193299

5

966495,00

Apa

mc

920,45

1

920,45

2761,35

9204,50

9204,50

2761,35 184,09

4

I/1

184,09

2

II/1

83805,42

31

46,023

2301,13

92,045

5062,48

1277,322

77925,35

1091272,05

MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentru obținerea vinurilor de calitate superioară în podgoria Dealurile Buzăului 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28

Administrat îngrăşăminte chimice Desfundat Discuit (2x) Grăpat Nivelat Încărcat picheţi Transport picheţi Descărcat picheţi Pichetat teren

Săpat gropi Încărcat viţe altoite Transport viţe Descărcat viţe Fasonat viţe Repartizat viţe Plantat

Transport apă Udat la groapă Muşuroit

ha

44,18

17

751,06

ha

44,18

17

751,06

ha

88,36

60

5301,60

ha

44,18

60

2650,80

ha mii buc tkm mii buc ha mii buc mii buc tkm mii buc mii buc mii buc mii buc tkm mii buc mii buc

44,18

25

1104,50

920,45

3

184,09

II/1

18,409

1012,50

184

10

II/1

18,409

1012,50

44,18

4,4

III/1

10,041

632,58

184,09

15

I/2

24,545

1227,27

184,09

15

I/2

24,545

1227,27

184,09

2,5

III/1

73,636

4639,07

184,09

9,5

I/1

19,378

968,89

184

0,4

III/2

920,450

57988,35

picheti

buc

184094

0,5

92047,00

Vite altoite

buc

193299

5

966495,00

Apa

mc

920,45

1

920,45

9204,50

10

920,45

10

2761,35

50

920,45

184,09

9204,50

3

2761,35

TOTAL GENERAL

184,09

4

I/1

46,023

2301,13

184,09

2

II/1

92,045

5062,48

1277,322

77925,35

83805,42

1091272,05

31


14. Fisa tehnologica a culturii de vita de vie anul I

Nr.


crt.

ordine cronologică

Lucrări executate mecanizat

UM

Vol.

Tarif

Chelt.

Vol.

lucră-

lei/

cu lucr.

lucră-

Norma de

rii

UM

mec.

rii

lei

Grupa de com-

Nece-

Chelt.

sar

cu

mun-

plexi-

zile-

forţa

că

tate a

om

de

lucrării 0

1

2

1

Desfacere muşuroi Mobilizare Copcit (2x) Plivit+legat lăstari ncărcat viţe pt.completat gol (3%) Transport viţe Descărcat viţe Fasonat+mocirlit Săpat gropi Repartizat viţe Plantat viţe Transport apă

mii buc

2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Consum de materiale


7

8

9

10

184,09

2

II/2

184,090

10124,95

mii buc

368,18

0,5

IV/1

736,360

51545,20

mii buc

184,09

1

III/1

184,090

11597,67

5,52

15

I/2

0,736

36,80

44,18

4

30

5

1,10

3

5,52

15

I/2

0,736

36,80

5,52

3

III/1

1,840

115,92

mii buc

5,52

0,3

III/1

18,400

1159,20

mii buc mii buc tkm

5,52

9,5

I/1

0,581

29,05

5,52

3

III/2

3,680

231,84

3

Total

Felul

sum

lei-

lei

materialelor

nor-

UM

mat 11

12

13

14

15

sfoara

kg

350

2

700,00

apa

mc

27,6

1

27,60

3,30

mii buc

27,60

Preţ

1325,40

mii buc tkm mii buc

Con-

muncă

6

ha

3

UM

82,80

32


14. Fisa tehnologica a culturii de vita de vie anul I

Nr.


crt.

ordine cronologică

Lucrări executate mecanizat Vol. UM

Tarif

Chelt.

Vol.

Grupa de com-

Nece-

lucră-

Norma de

lucră-

lei/

cu lucr.

rii

UM

mec.

sar

cu

Felul

rii

mun-

plexi-

zile-

forţa

materialelor

tate a

om

lei

că

lucrării 0

1

2

1

Desfacere muşuroi Mobilizare Copcit (2x) Plivit+legat lăstari ncărcat viţe pt.completat gol (3%) Transport viţe Descărcat viţe Fasonat+mocirlit Săpat gropi Repartizat viţe Plantat viţe Transport apă

mii buc

2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Consum de materiale


7

8

9

10

2

II/2

184,090

10124,95

mii buc

368,18

0,5

IV/1

736,360

51545,20

mii buc

184,09

1

III/1

184,090

11597,67

5,52

15

I/2

0,736

36,80

30

5

de

6

44,18

4

1,10

3

5,52

15

I/2

0,736

36,80

5,52

3

III/1

1,840

115,92

mii buc

5,52

0,3

III/1

18,400

1159,20

mii buc mii buc

5,52

9,5

I/1

0,581

29,05

5,52

3

III/2

3,680

231,84

27,60

3

Preţ

Total

sum

lei-

lei

nor-

UM

mat 11

12

13

14

15

sfoara

kg

350

2

700,00

apa

mc

27,6

1

27,60

3,30

mii buc

tkm

Con-

1325,40

mii buc tkm mii buc

UM

muncă

184,09

ha

3

Chelt.

82,80

32

MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentru obținerea vinurilor de calitate superioară în podgoria Dealurile Buzăului 13 14 15

Udat la groapă Transp. Apă trat. Fitosanit (7x) Preparat soluţii

mii buc tkm

358,70

3

5,52

4

I/1

1,380

69,00

358,70

2,4

IV/1

149,458

10462,08

1076,10

mii l

apa

16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26

Tratat fitosanitar (7x) Prăşit mecanizat (4x)

Praşile manuale (3X) Cârnit Arătură toamnă TOTAL GENERAL

ha

309,26

30

9277 ,80

ha

176,72

25

4418 ,00

mii buc ha

44,18

40

132,54

0,15

III/1

883,600

55666,80

184

1

I/1

184,090

9204,50

2349,041

150279,82

Confidor Appollo Microttol Vantax Ridomil Kocide Apollo

mc

359

1,00

358,70

l

574,34

18,5

10625,29

l

22,09

132,5

2926,93

kg

110,6

15

1659,00

kg

97,32

44

4282,08

kg

115,08

75,00

8631,00

kg

66,42

31

2059,02

l

57,54

66

3797,64

1767,20 17950,60

33

35067,26


Udat la groapă Transp. Apă trat. Fitosanit (7x) Preparat soluţii

mii buc tkm

358,70

3

5,52

4

I/1

1,380

69,00

358,70

2,4

IV/1

149,458

10462,08

1076,10

mii l

apa

16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26

Tratat fitosanitar (7x) Prăşit mecanizat (4x)

Praşile manuale (3X) Cârnit Arătură toamnă

ha

309,26

30

9277 ,80

ha

176,72

25

4418 ,00

mii buc ha

44,18

40

TOTAL GENERAL

132,54

0,15

III/1

883,600

55666,80

184

1

I/1

184,090

9204,50

2349,041

150279,82

Confidor Appollo Microttol Vantax Ridomil Kocide Apollo

mc

359

1,00

358,70

l

574,34

18,5

10625,29

l

22,09

132,5

2926,93

kg

110,6

15

1659,00

kg

97,32

44

4282,08

kg

115,08

75,00

8631,00

kg

66,42

31

2059,02

l

57,54

66

3797,64

1767,20 17950,60

35067,26

33


15. Fisa tehnologica a culturii de vita de vie anul II

Nr.


crt.

ordine cronologică


UM

Vol.

Tarif

Chelt.

Vol.

lucră-

lei/

cu lucr.

lucră-

Norma de

rii

UM

mec.

rii

lei

Grupa de com-

Nece-

Chelt.

sar

cu

mun-

plexi-

zile-

forţa

că

tate a

om

de

lucrării 0

1

2

1

Tăieri de formare Scos coarde Mobilizarea semiadâncă Copcit (2x) Praşile mecanice (3x) Praşile manuale (2x) Plivit+legat lăstari ncărcat viţe completat gol. (1%) Transport viţe Descărcat viţe Fasonat + mocirlit Săpat gropi

mii buc

2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Consum de materiale


3

4

5

ha ha

44,18

30

132,54

25

mii buc

mii buc mii buc

9,20

3

Preţ

Total

Felul

sum

lei-

lei

materialelor

nor-

UM

mat

muncă

6

7

8

9

10

184,09

0,8

IV/1

230,113

16107,88

44,18

0,35

I/1

126,229

6311,43

368,18

0,5

IV/1

736,360

51545,20

88,36

0,15

III/1

589,067

37111,20

184,09

1

III/1

184,090

11597,67

1,84

15

I/2

0,245

12,27

1,84

15

I/2

0,245

12,27

1,84

3

III/1

0,613

38,64

1,84

0,25

III/1

7,360

463,68

11

12

13

14

15

kg

350

2

700,00

3313,50

ha mii buc

tkm

Con-

1325,40

mii buc ha

UM

27,60

34

sfoara


15. Fisa tehnologica a culturii de vita de vie anul II

Nr.


crt.

ordine cronologică

Lucrări executate

Consum de materiale


mecanizat Vol. UM

Tarif

Chelt.

Vol.

Grupa de com-

Nece-

lucră-

Norma de

lucră-

lei/

cu lucr.

rii

UM

mec.

sar

cu

Felul

rii

mun-

plexi-

zile-

forţa

materialelor

tate a

om

lei

că

lucrării 1

2

6

7

8

9

10

Tăieri de formare Scos coarde Mobilizarea semiadâncă Copcit (2x) Praşile mecanice (3x) Praşile manuale (2x) Plivit+legat lăstari ncărcat viţe completat gol. (1%) Transport viţe Descărcat viţe Fasonat + mocirlit Săpat gropi

mii buc

184,09

0,8

IV/1

230,113

16107,88

ha

44,18

0,35

I/1

126,229

6311,43

368,18

0,5

IV/1

736,360

51545,20

88,36

0,15

III/1

589,067

37111,20

184,09

1

III/1

184,090

11597,67

1,84

15

I/2

0,245

12,27

3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

44,18

30

5

de

1

ha

4

132,54

25

mii buc 9,20

3

Preţ

Total

sum

lei-

lei

nor-

UM

mat 11

12

13

14

15

kg

350

2

700,00

3313,50

ha mii buc

tkm

Con-

1325,40

mii buc ha

UM

muncă

0

2

3

Chelt.

sfoara

27,60 1,84

15

I/2

0,245

12,27

mii buc

1,84

3

III/1

0,613

38,64

mii buc

1,84

0,25

III/1

7,360

463,68

34


Repartizat viţe Plantat viţe

Transport apă Udat groapă Tr ansport apă tratamente fito.(10x) Preparat sol. Tratamente

mii buc

1,84

9,5

I/1

0,194

9,68

mii buc

1,84

2

III/1

0,920

57,96

tkm

9,2

1

9,20

mc

512,43

1

512,43

kg kg

93,61

166

15539,26

19

Cabrio Top Acrobat MZ

93,61

105,00

9829,05

20

Kumulus

kg

21

l

16,3 132,5

2269,94

kg

3,49 115,08

189 75

659,61

23

Appollo Fastac 10 EC Ridomil

139,26 22,09

24

Polyram DF

kg

Kocide NISSORUN 10 WP TELDOR 500 SC

kg

41 31

3793,73

25

92,53 66,42 22,32

248

5535,36

45,8

352,00

16121,60

17 18

2,5

apa

mc

16

9,20

23,00

mii buc tkm

1,84 512,43

3

4

I/1

0,460

23,00

apa

1537,29 512,43

2,4

IV/1

213,513

14945,88

22

26 27 28

Trat. Fitosanitare (10x)

ha

29

Cârnit Arătură toamnă

mii buc

30

TOTAL GENERAL

ha

441,80

30

13254,00

44,18

40

1767,20

184,09

0,75

21247,99

35

I/1

245,453

12272,67

2334,861

150509,41

l

kg l

2926,93

8631,00

2059,02

68587,12

MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentru obținerea vinurilor de calitate superioară în podgoria Dealurile Buzăului 13 14 15 16 17

Repartizat viţe Plantat viţe

Transport apă Udat groapă Tr ansport apă tratamente fito.(10x) Preparat sol. Tratamente

mii buc

1,84

9,5

I/1

0,194

9,68

mii buc

1,84

2

III/1

0,920

57,96

tkm

9,20

2,5

apa

23,00

mii buc

1,84

tkm

3

I/1

0,460

mc

9,2

1

9,20

23,00

apa

mc

512,43

1

512,43

Cabrio Top

kg

93,61

166

15539,26

19

Acrobat MZ

kg

93,61

105,00

9829,05

20

Kumulus

kg l

16,3 132,5

kg

3,49 115,08

189 75

659,61

23

Appollo Fastac 10 EC Ridomil

139,26 22,09

2269,94

21

24

Polyram DF

kg

Kocide NISSORUN 10 WP TELDOR 500 SC

kg

92,53 66,42

41 31

3793,73

25

22,32

248

5535,36

45,8

352,00

16121,60

18

512,43

4

1537,29 512,43

2,4

IV/1

213,513

14945,88

22

26 27 28


ha

29

Cârnit Arătură toamnă

mii buc

30

441,80

30

44,18

40

TOTAL GENERAL

kg l

8631,00

2059,02

13254,00 184,09

ha

l

2926,93

0,75

I/1

245,453

12272,67

2334,861

150509,41

1767,20 21247,99

68587,12

35


16. Fisa tehnologica a culturii de vita de vie anul III

Nr.


crt.

ordine cronologică


UM

Vol.

Tarif

Chelt.

Vol.

lucră-

lei/

cu lucr.

lucră-

Norma de

Grupa de com-

Nece-

Chelt.

sar

cu

rii

UM

mec.

rii

mun-

plexi-

zile-

forţa

că

tate a

om

de

lei

lucrării 0

1

2

1

Tăieri de formare Scos coarde Verificat sistem sustinere Mobilizarea semiadâncă Copcit (2x) Praşile mecanice (3x) Praşile manuale (2x) Plivit+legat lăstari Încărcat viţe completat gol. (1%) Transport viţe Descărcat viţe Fasonat + mocirlit

2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Consum de materiale


4

5

7

8

9

10

mii buc

184,09

0,8

IV/1

230,113

16107,88

ha

44,18

0,35

I/1

126,229

6311,43

ha

44,18

0,35

I/2

252,457

12622,86

184,09

0,5

IV/1

368,180

25772,60

44,18

30

1325,40

132,54

25

3313,50

mii buc ha ha

88,36

0,15

III/1

589,067

37111,20

mii buc

184,09

1

III/1

184,090

11597,67

mii buc tkm

1,84

15

I/2

0,245

12,27

1,84

15

I/2

0,245

12,27

1,84

3

III/1

0,613

38,64

mii buc mii buc

9,20

3

27,60

36

Con-

Preţ

Total

Felul

sum

lei-

lei

materialelor

nor-

UM

mat

muncă

6

ha

3

UM

11

sfoara

12

13

14

15

kg

350

2

700,00


16. Fisa tehnologica a culturii de vita de vie anul III

Nr.


crt.

ordine cronologică

Lucrări executate

Consum de materiale


mecanizat Vol. UM

Tarif

Chelt.

Vol.

Grupa de com-

Nece-

lucră-

Norma de

lucră-

lei/

cu lucr.

rii

UM

mec.

sar

cu

Felul

rii

mun-

plexi-

zile-

forţa

materialelor

tate a

om

lei

că

lucrării 1

2

6

7

8

9

10

Tăieri de formare Scos coarde Verificat sistem sustinere Mobilizarea semiadâncă Copcit (2x) Praşile mecanice (3x) Praşile manuale (2x) Plivit+legat lăstari Încărcat viţe completat gol. (1%) Transport viţe Descărcat viţe Fasonat + mocirlit

mii buc

184,09

0,8

IV/1

230,113

16107,88

ha

44,18

0,35

I/1

126,229

6311,43

44,18

0,35

I/2

252,457

12622,86

184,09

0,5

IV/1

368,180

25772,60

88,36

0,15

III/1

589,067

37111,20

4 5 6 7 8 9 10 11 12

5

de

1

3

4

ha ha

44,18

30

1325,40

132,54

25

3313,50

mii buc ha ha mii buc

184,09

1

III/1

184,090

11597,67

mii buc tkm

1,84

15

I/2

0,245

12,27

mii buc

1,84

15

I/2

0,245

12,27

mii buc

1,84

3

III/1

0,613

38,64

9,20

3

UM

Con-

Preţ

Total

sum

lei-

lei

nor-

UM

mat

muncă

0

2

3

Chelt.

11

sfoara

12

13

14

15

kg

350

2

700,00

27,60

36

MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentru obținerea vinurilor de calitate superioară în podgoria Dealurile Buzăului 13 14 15 16 17 18

Săpat gropi Repartizat viţe Plantat viţe Transport apă Udat groapă Transport apă tratamente fito.(10x)

mii buc

1,84

0,25

III/1

7,360

463,68

mii buc

1,84

9,5

I/1

0,194

9,68

1,84

2

III/1

0,920

57,96

mii buc tkm

9,20

2,5

mii buc tkm

apa

23,00 1,84

512,43

3

4

I/1

0,460

mc

9,2

1

9,20

mc

23,00

apa

1537,29

512,43

1

15539,26

Acrobat MZ

kg

93,61

105,00

9829,05

20

Kumulus

kg

21

l

16,3 132,5

2269,94

Appollo

139,26 22,09

22

Fastac 10 EC

l

23

Ridomil

kg

3,49 115,08

189 75

24

Polyram DF

kg

25

kg

92,53 66,42

41 31

3793,73

Kocide NISSORUN 10 WP TELDOR 500 SC Cabrio Top

22,32

248

5535,36

45,8

352,00

16121,60

93,61

1 66

15539,26

19

512,43

2,4

IV/1

213,513

14945,88

26 27 28

30

Trat. Fitosanitare (10x) Cârnit

ha mii buc

31

Recoltat (20%)

t

32

tkm mii buc

265,10

3

795,30

33

Trasnport recolta Taieri de usurare

34

Arătură toamnă

ha

44,18

40

1767,20

29

TOTAL GENERAL

441,80

30

kg l kg

2926,93 659,61 8631,00

2059,02

13254,00 184,09

0,75

I/1

245,453

12272,67

53,02

0,4

II/1

132,550

7290,25

184,09

0,8

II/1

230,113

12656,19

2581,801

157306,11

22043,29

37

83613,95

MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentru obținerea vinurilor de calitate superioară în podgoria Dealurile Buzăului 13 14 15 16 17 18

Săpat gropi Repartizat viţe Plantat viţe Transport apă Udat groapă Transport apă tratamente fito.(10x)

mii buc

1,84

0,25

III/1

7,360

463,68

mii buc

1,84

9,5

I/1

0,194

9,68

1,84

2

III/1

0,920

57,96

mii buc tkm

9,20

2,5

apa

23,00

mii buc tkm

1,84 512,43

3

4

I/1

0,460

mc

9,2

1

9,20

23,00

apa

1537,29

mc

512,43

1

15539,26

Acrobat MZ

kg

93,61

105,00

9829,05

20

Kumulus

kg

Appollo

l

139,26 22,09

16,3 132,5

2269,94

21 22

Fastac 10 EC

l

23

Ridomil

kg

3,49 115,08

189 75

24

Polyram DF

kg

25

kg

92,53 66,42

41 31

3793,73

Kocide NISSORUN 10 WP TELDOR 500 SC Cabrio Top

22,32

248

5535,36

45,8

352,00

16121,60

93,61

1 66

15539,26

19

512,43

2,4

IV/1

213,513

14945,88

26 27 28

30

Trat. Fitosanitare (10x) Cârnit

ha mii buc

31

Recoltat (20%)

t

32

tkm mii buc

265,10

33


34

Arătură toamnă

ha

44,18

29

441,80

30

kg l kg

2926,93 659,61 8631,00

2059,02

13254,00

3

184,09

0,75

I/1

245,453

12272,67

53,02

0,4

II/1

132,550

7290,25

184,09

0,8

II/1

230,113

12656,19

2581,801

157306,11

795,30

40

1767,20

TOTAL GENERAL

22043,29

83613,95

37


17. Fisa tehnologica a culturii de vita de vie anul IV

Nr.


crt.

ordine cronologică

Lucrări executate

Consum de materiale


mecanizat

UM

Vol.

Tarif

Chelt.

Vol.

lucră-

lei/

cu lucr.

lucră-

Norma de

rii

UM

mec.

rii

lei

Grupa de com-

Nece-

Chelt.

sar

cu

mun-

plexi-

zile-

forţa

că

tate a

om

de

lucrării 1

2

6

7

8

9

10

1

Tăieri de formare Scos coarde Verificat sistem sustinere Incarcat ingasamant complex Trasnport ingrasaminte Descarcat ingrasaminte Administrat ingrasaminte Mobilizarea semiadâncă Copcit (2x) Praşile mecanice (3x) Praşile manuale (2x) Plivit+legat lăstari

mii buc

184,09

0,8

IV/1

230,113

16107,88

ha

44,18

0,35

I/1

126,229

6311,43

44,18

0,35

I/2

252,457

12622,86

11,05

18

II/2

1,228

67,53

11,05

18

II/2

1,228

67,53

368,18

0,5

IV/1

736,360

51545,20

ha

88,36

0,15

III/1

589,067

37111,20

mii buc

184,09

1

III/1

184,090

11597,67

3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

4

5

ha t tkm

55,25

3

ha mii buc ha

44,18

17

751,06

44,18

30

1325,40

132,54

25

Preţ

Total

Felul

sum

lei-

lei

materialelor

nor-

UM

mat 11

12

13

14

15

Ingrasament complex

kg

11045

2

22090,00

sfoara

kg

350

2

700,00

165,75

t ha

Con-

muncă

0

2

3

UM

3313,50

38


17. Fisa tehnologica a culturii de vita de vie anul IV

Nr.


Lucrări executate

crt.

ordine cronologică

mecanizat Vol. UM

Tarif

Chelt.

Vol.

lucră-

lei/

cu lucr.

rii

UM

mec.

Grupa de com-

Nece-

lucră-

Norma de

sar

cu

Felul

rii

mun-

plexi-

zile-

forţa

materialelor

tate a

om

lei

că

lucrării

de

1

2

6

7

8

9

10

Tăieri de formare Scos coarde Verificat sistem sustinere Incarcat ingasamant complex Trasnport ingrasaminte Descarcat ingrasaminte Administrat ingrasaminte Mobilizarea semiadâncă Copcit (2x) Praşile mecanice (3x) Praşile manuale (2x) Plivit+legat lăstari

mii buc

184,09

0,8

IV/1

230,113

16107,88

ha

44,18

0,35

I/1

126,229

6311,43

44,18

0,35

I/2

252,457

12622,86

11,05

18

II/2

1,228

67,53

11,05

18

II/2

1,228

67,53

368,18

0,5

IV/1

736,360

51545,20

ha

88,36

0,15

III/1

589,067

37111,20

mii buc

184,09

1

III/1

184,090

11597,67

4 5 6 7 8 9 10 11 12

5

ha t tkm

55,25

3

44,18

17

751,06

ha mii buc

44,18

30

1325,40

ha

132,54

25

Con-

Preţ

Total

sum

lei-

lei

nor-

UM

mat 11

12

13

14

15

Ingrasament complex

kg

11045

2

22090,00

sfoara

kg

350

2

700,00

165,75

t ha

UM

muncă

1

3

4

Chelt.

0

2

3

Consum de materiale


3313,50

38

MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentru obținerea vinurilor de calitate superioară în podgoria Dealurile Buzăului 13

Transport apă tratamente fito.(10x) Preparare solutie fito

tkm

3

apa

512,43

1

512,43

Acrobat MZ

kg

93,61

105,00

9829 ,05

kg l

139,26 22,09

16,3 132,5

2269,94

16

Kumulus Appollo

17

Fastac 10 EC

l

Ridomil Polyram DF

kg kg

189 75

659 ,61

18

3,49 115,08

kg

92,53 66,42

41 31

22

Kocide NISSORUN 10 WP Cabrio Top

23

Teldor 500SC

14

512,43

1537,29

mii l

512,43

2,4

IV/1

213,513

14945,88

15

19 20 21

24


ha

25 26

Cârnit Recoltat (50%)

mii buc t

27

Trasnport recolta

tkm

28 29

Taieri de usurare Incarcat gunoi grajd

mii buc t

2650,80

2,5

6627,00

30

Transport gunoi grajd

tkm

13254,00

3

39762,00

31

Administrat gunoi grajd Arătură toamnă

t ha

2650,80

2,5

6627,00

44,18

40

1767,20

32

TOTAL GENERAL

441,80

662,70

30

3

mc

kg

2926,93

8631,00 3793,73 2059,02

22,32

248

5535 ,36

166 352

15539,26

l

93,61 45,8

t

2650,8

7

18555,60

kg

16121,60

13254,00 184,09

0,75

I/1

245,453

12272,67

132,54

0,4

II/1

331,350

18224,25

184,09

0,8

II/1

230,113

12656,19

1988,10

Gunoi grajd

77118,30

3141,199

39

193530,27

109223,52

MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentru obținerea vinurilor de calitate superioară în podgoria Dealurile Buzăului 13

Transport apă tratamente fito.(10x) Preparare solutie fito

tkm

3

apa

512,43

1

512,43

Acrobat MZ

kg

93,61

105,00

9829 ,05

Kumulus Appollo

kg l

139,26 22,09

16,3 132,5

2269,94

18

Fastac 10 EC Ridomil

l kg

3,49 115,08

189 75

19

Polyram DF

kg

20

kg

92,53 66,42

41 31

22


23

Teldor 500SC

14

512,43

1537,29

mii l

512,43

2,4

IV/1

213,513

14945,88

15 16 17

21

24


ha

25

Cârnit

mii buc

184,09

0,75

I/1

245,453

12272,67

26

Recoltat (50%) Trasnport recolta

t tkm

132,54

0,4

II/1

331,350

18224,25

mii buc t

184,09

0,8

II/1

230,113

12656,19

29

Taieri de usurare Incarcat gunoi grajd

2650,80

2,5

6627,00

30

Transport gunoi grajd

tkm

13254,00

3

39762,00

31

Administrat gunoi grajd Arătură toamnă

t ha

2650,80

2,5

6627,00

44,18

40

27 28

32

441,80

30

662,70

mc

kg

2926,93 659 ,61 8631,00 3793,73 2059,02

22,32

248

5535 ,36

166 352

15539,26

l

93,61 45,8

t

2650,8

7

18555,60

kg

16121,60

13254,00

3

1988,10

Gunoi grajd

1767,20

TOTAL GENERAL

77118,30

3141,199

193530,27

109223,52

39


18. Fisa tehnologica a culturii de vita de vie anul V

Nr.


Lucrări executate

crt.

ordine cronologică

mecanizat

UM

Vol.

Tarif

Chelt.

Vol.

lucră-

lei/

cu lucr.

lucră-

Norma de

rii

UM

mec.

rii

lei

Grupa de com-

Nece-

Chelt.

sar

cu

mun-

plexi-

zile-

forţa

că

tate a

om

de

lucrării 0

1

2

1

3

Tăieri de rodire Scos coarde Verificat sistem sustinere

4

7

8

9

10

mii buc

184,09

0,8

IV/1

230,113

16107,88

ha

44,18

0,35

I/1

126,229

6311,43

ha

44,18

0,35

I/2

252,457

12622,86

Incarcat ingasamant complex

t

11,05

18

II/2

1,228

67,53

5

Trasnport ingrasaminte

tkm

6

Descarcat ingrasaminte

t

11,05

18

II/2

1,228

67,53

7

Administrat ingrasaminte Mobilizarea semiadâncă

mii buc ha

368,18

0,5

IV/1

736,360

51545,20

10

Copcit (2x) Praşile mecanice (3x)

11

Praşile manuale (2x)

ha

88,36

0,15

III/1

589,067

37111,20

8 9

4

5

55,25

3

165,75

ha

44,18

17

751,06

ha

44,18

30

1325,40

132,54

25

3313,50

40

UM

Con-

Preţ

Total

Felul

sum

lei-

lei

materialelor

nor-

UM

mat

muncă

6

2

3

Consum de materiale


11

Ingrasament complex

12

13

14

15

kg

11045

2

22090,00


18. Fisa tehnologica a culturii de vita de vie anul V

Nr.


crt.

ordine cronologică

Lucrări executate

Consum de materiale


mecanizat

UM

Vol.

Tarif

Chelt.

Vol.

lucră-

lei/

cu lucr.

lucră-

Norma de

rii

UM

mec.

rii

lei

Grupa de com-

Nece-

Chelt.

sar

cu

mun-

plexi-

zile-

forţa

că

tate a

om

de

lucrării 1

2

6

7

8

9

10

1

mii buc

184,09

0,8

IV/1

230,113

16107,88

ha

44,18

0,35

I/1

126,229

6311,43

3

Tăieri de rodire Scos coarde Verificat sistem sustinere

ha

44,18

0,35

I/2

252,457

12622,86

4

Incarcat ingasamant complex

t

11,05

18

II/2

1,228

67,53

5

Trasnport ingrasaminte

tkm

6

Descarcat ingrasaminte

t

11,05

18

II/2

1,228

67,53

7

Administrat ingrasaminte Mobilizarea semiadâncă

368,18

0,5

IV/1

736,360

51545,20

10

Copcit (2x) Praşile mecanice (3x)

11

Praşile manuale (2x)

ha

88,36

0,15

III/1

589,067

37111,20

8 9

4

5

55,25

3

165,75

ha

44,18

17

751,06

ha

44,18

30

1325,40

mii buc ha

132,54

25

3313,50

Con-

Preţ

Total

Felul

sum

lei-

lei

materialelor

nor-

UM

mat

muncă

0

2

3

UM

11

Ingrasament complex

12

13

14

15

kg

11045

2

22090,00

40

MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentru obținerea vinurilor de calitate superioară în podgoria Dealurile Buzăului 12 13

Plivit+legat lăstari Transport apă tratamente fito.(10x) Preparare solutie fito

mii buc tkm

184,09 3

III/1

184,090

11597,67

sfoara

apa

1537,29

kg

350

2

700,00

mc

512,43

1

512,43

kg kg

93,61

105,00

9829,05

15

Acrobat MZ Kumulus Appollo

l

139,26 22,09

16,3 132,5

2269,94

16 17

l kg

3,49 115,08

189 75

659,61

18

Fastac 10 EC Ridomil

19

Polyram DF

kg kg

22,32

248

5535,36

22


41 31

3793,73

20

92,53 66,42

23

Teldor 500SC

l

93,61 45,8

166 352

16121,60

14

512,43

1

mii l

512,43

2,4

IV/1

213,513

14945,88

21

25

Trat. Fitosanitare (10x) Cârnit lastari

ha mii buc

26

Recoltat (100%)

t

27

tkm mii buc

1325,40

3

3976,20

28


29

Arătură toamnă

ha

44,18

40

1767,20

24

TOTAL GENERAL

441,80

30

kg kg

2926,93

8631,00

2059,02

15539,26

13254,00 184,09

0,75

I/1

245,453

12272,67

265,08

0,4

II/1

662,700

36448,50

184,09

0,8

II/1

230,113

12656,19

3472,549

211754,52

26090,40

41

90667,92

MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentru obținerea vinurilor de calitate superioară în podgoria Dealurile Buzăului 12 13

Plivit+legat lăstari Transport apă tratamente fito.(10x) Preparare solutie fito

mii buc tkm

184,09 3

III/1

184,090

11597,67

sfoara

apa

1537,29

kg

350

2

700,00

mc

512,43

1

512,43

Acrobat MZ Kumulus

kg kg

93,61

105,00

9829,05

16,3 132,5

17

l l

139,26 22,09

2269,94

Appollo Fastac 10 EC

18

kg

189 75

659,61

Ridomil

3,49 115,08

19

Polyram DF

kg kg

41 31

22,32

248

5535,36

22


92,53 66,42

3793,73

20

23

l

93,61 45,8

166 352

15539,26

Teldor 500SC

14

512,43

1

mii l

512,43

2,4

IV/1

213,513

14945,88

15 16

21

24


ha

25

Cârnit lastari Recoltat (100%)

mii buc t tkm mii buc

1325,40

3

3976,20

28


29

Arătură toamnă

ha

44,18

40

1767,20

26 27

441,80

30

TOTAL GENERAL

kg kg

2926,93

8631,00

2059,02

16121,60

13254,00 184,09

0,75

I/1

245,453

12272,67

265,08

0,4

II/1

662,700

36448,50

184,09

0,8

II/1

230,113

12656,19

3472,549

211754,52

26090,40

41


19. Calculul eficienței economice Investiție totală: 5.007.107,53 lei Investiție la hectar: Inv/ha = Invtot/ST = 106.534,20 lei Producție medie la hectar = 6 t/ha Timp de funcționare: 25 ani Suprafața utilă: 44,18 ha Rata de amortizare : C amort.= Invtot/Tfuncţ= 200.284,30 lei/an

Producția totală: Su*Prod medie = 265,08 t/ha Randamentul în must este de 75% din producția de struguri. Obţinem 198.810 must. Din

această cantitate 3 % se pierde la transformarea în vin. Rezultă 192,846 l vin. Obţinem 257.128 butelii de vin de 0.750 litri (Q p). Preț de vânzare: 1 butelie s comercializează cu 8 lei (Pv)

90667,92


19. Calculul eficienței economice Investiție totală: 5.007.107,53 lei Investiție la hectar: Inv/ha = Invtot/ST = 106.534,20 lei Producție medie la hectar = 6 t/ha Timp de funcționare: 25 ani Suprafața utilă: 44,18 ha Rata de amortizare : C amort.= Invtot/Tfuncţ= 200.284,30 lei/an

Producția totală: Su*Prod medie = 265,08 t/ha Randamentul în must este de 75% din producția de struguri. Obţinem 198.810 must. Din

această cantitate 3 % se pierde la transformarea în vin. Rezultă 192,846 l vin. Obţinem 257.128 butelii de vin de 0.750 litri (Q p). Preț de vânzare: 1 butelie s comercializează cu 8 lei (Pv) Producția globală: Q p x Pv = 257.128 x 8 = 2.057.024 lei Venitul anual: Prod glob – Ch mat. = 2.057.024 – 350.497,5 = 1.706.526,47 lei Cheltuieli materiale : Directe : 5% din Inv tot, adică 250.355,4 lei Indirecte : 2% din Inv tot, adică : 100.142,2 lei Cheltuielile materiale sunt 350.497,5 lei Termenul de recuperare = Inv tot/ V NA= 2,93 Viteza de recuperare : T funcţ*Trec= 8,52

Cost de producţie pe unitatea de produs : C p = Cheltmat/Q p = 350.497 / 257.128 = 1,36 lei/kg Profit : Pr = Q p(Pv- C p)= 1.707.330 lei Rata profitului : R p=Pr /Cheltmat*100= 487,15%

42

Proiect ampelografie USAMV Cluj

Recommend Documents