(din pe perr i oa oada da in te terr be bell i ca pana la declans declansarea area Ce Cell ui de de-al -al I I -l ea Raz Ra zbo boii M ondial )
Secolul al XX-lea a mai fost numit si secolul extremelor. Regimurile politice au cunoscut o evolutie spectaculoasa, de la extrema dreapta la extrema stanga. Dupa 1918, sub influenta unor diversi factori (votul universal, schimbarile in plan economico-social, integrarea provinciilor unite, noile mentalitati s.a.), regimul politic din Romania a cunoscut o importanta evolutie.
Dinamica partidelor politice s-a inscris pe doua directii: o tendinta de fuziune, specifica primului deceniu dupa razboi; aparitia in anii '30 a multor partide mici, situatie alimentata de tendintele lui Carol al II-lea de a discredita sistemul pluripartidist si de cresterea influentei miscarii legionare.
P ar t i d el e p o l i t i c e d i n o mpolitice, a ndari aunele dispar. Dupa 1918 creste numarul R partidelor
Dispare Partidul Conservator ca urmare a legii electorale si l egii agrare.
Partidul Liberal , creat in 1875 il avea in frunte pe I.C. Bratianu, I. Gh. Duca, si Gheorghe Tatarascu. Guverneaza intre anii 1918 – 1919, 1922 – 1926, 1927 – 1928 si 1933 – 1937. El alcatuieste Constitutia din 1923 si legea administrativa, legea electorala (aici da legea primei guvernamentale).
Partidul National Taranesc , creat in 1926 din Partidul National Taranesc al lui Ion Mihalache si Partidul National Roman, are in frunte pe Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Vaida Voievod. Guverneaza intre anii 1928 – 1933. Da legea minelor, legea pentru organizarea administratiei locale si legea pentru conversiunea datoriilor agricole. Toate acestea il readuc pe Carol al II-lea la conducerea tarii.
Partidul Nationalist Democratic
Partidul Poporului
este creat de Alexandru Averescu la 1 aprilie 1919. Guverneaza intre 1920 – 1921 si 1926 – 1927. Da reforma agrara si face unificarea monetara.
Partidul Social Democrat , creat in 1927, il are in frunte pe Constantin Titel Petrescu.
este creat de Nicolae Iorga in 1909.
Partide extremiste:
Partidul extremist de stanga: Partidul Comunist creat in 1921 in frunte cu Gheorghe Cristescu, considera ca Romania este un stat multinational.
Partidul extremist de dreapta: Legiunea arhanghelului Mihail este creata de A. C. Cuza in 1923. In 1927 aceasta devine Garda de fier, iar din 1930 este condusa de Corneliu Zelea Codreanu. In 1933 Garda de fier este scoasa in afara legii, drept urmare seful partidului liberal I. G. Duca este ucis.
Optiuni politice privind evolutia societatii romane interbelice
Democratia interbelica si problemele ei:
Dupa 1918 democratia Romaniei s-a maturizat. Tara avea vot universal, partide politice, constitutie care prevedea separarea puterilor in stat si presa libera. Cu toate acestea, functionarea mecanismului democratic a fost foarte anevoios. Insasi legea fundamentala (constitutia) a suferit atacurilor opozitiei ( PNL si PT), acesteia neaducandu-i-se nici o modificare dupa venirea la putere a PNT.
O problema a mecanismului democratic o constituiau alegerile care se remarcau prin violenta, frauda, coruptie si intimidare. La toate acestea se adaugau coruptia si afacerile scandaloase.
In perioada 1918 – 1938 au fost 24 de guverne. Perioadele de stabilitate au fost in vremea guvernelor PNL (1922 – 1926, 1933 – 1937) si corespund cu o relansare a vietii economice.
PNT a guvernat intre 1929 – 1933, dar nu a reusit sa creeze statul taranesc asa cum dorea. Ca urmare, Carol al II-lea a instaurat un regim de autoritate.
Diversitatea optiunilor politice privind evolutia societatii romanesti:
- Europenismul considera ca Romania trebuie sa parcurga aceeasi cale ca si tarile dezvoltate ale Europei si sa cunoasca urbanizarea si industrializarea; - Traditionalismul critica formele de imprumut ale civilizatiei europene si considera ca Romania, tara agrara, cu o populatie rurala majoritara trebuie sa-si conserve valorile traditionale. Pe de alta parte, viata politica interbelica era marcata de o confruntare dintre democratie si tendintele autoritariste. Tendintele democratice sunt prezentate de liberalism si taranism. Liberalismul e reprezentat de PNL, care considera ca Romania trebuie sa-si formeze o economie capitalista prospera, bazata pe industrie si sa se emancipeze fata de capitalismul strain. Dezvoltarea Romaniei trebuie sa fie realizata “prin noi insine”, adica prin stimularea capitalului autohton. Taranismul sustine ideea statului taranesc, in care taranimea este emancipata economic, prin reforma agrara si politica. Reforma electorala urma sa aiba rolul principal. Ramura principala era agricultura, iar industria urma sa asigure numai materii prime pentru agricultura. Miscarea sociala e reprezentata de Partidul Social Democrat (PSD) care lupta pentru preluarea puterii de catre miscarea muncitoreasca, fenomen care trebuie sa aiba loc in cadrul democratiei parlamentare, dar miscarea a avut o influenta redusa.
Ideologii totalitariste
Legionarii (Legiunea arhanghelului Mihail) sustineau ca singura forta capabila sa redea vigoarea societatii romanesti sunt ei. Respingeau programul realizat prin industrializare, considerau ca ortodoxia si sufletul taranilor sunt singurele valori autentice. Salvarea se putea realiza numai intr-un stat legionar. Foloseau ca mijloace intoleranta, agresivitatea si violenta.
Comunismul dorea instaurarea unei societati egalitariste, intre care conducerea sa o aiba clasa muncitoare. Aflati sub influenta Moscovei, considerau ca Romania este un stat multinational.
Regimul autoritar al lui Carol al II-lea (Dictatura regala)
Carol al II-lea formeaza un guvern cu un partid care ocupa locul patru si anume Partidul National Crestin (9,15% din voturi). Acest guvern este inlocuit cu un altul la 10 februarie 1938, in frunte cu patriarhul Miron Cristea. La 20 februarie 1938 Carol al II-lea inlocuieste Constitutia din 1923 cu una noua. Potrivit acesteia, intreaga putere este concentrata in mana regelui, iar noul guvern nu mai avea nevoie de sustinerea parlamentarilor. Parlamentul este subordonat regelui, iar parlamentarii sunt obligai sa depuna juramant de credinta fata de rege.
Regele introduce starea de asediu si cenzura. La 31 martie Carol al II-lea interzice activitatea tuturor partidelor politice si infiinteaza un partid unic: Frontul Renasterii Nationale, iar in 1940 acesta devine Partidul National. In 1938 Carol al II-lea insceneaza asasinarea lui Corneliu Zelea Codreanu, seful legionarilor. Ca urmare, legionarii il ucid pe prim-ministrul de atunci, Armand Calinescu.
Romania in al II-lea razboi mondial
Ca beneficiar al tratatelor de la Paris,
cand se realizeaza unitatea nationala, Romania privea cu ingrijorare la evolutia politica internationala si continua linia traditionala de apropiere de Franta si Anglia, dar acestea si-au dovedit incapacitatea de a se opune politicii expansioniste a Germaniei, care a anexat Austria in 1938 si a dezmembrat Cehoslovacia intre 1938 si 1939.
Prin pactul Ribbentrop – Molotov (23 august 1930) Germania si Rusia isi imparteau zonele de influenta.
Dupa invadarea Poloniei, la 1 septembrie 1939, se trece la punerea in aplicare a pactului. Romania a adoptat o pozitie binevoitoare fata de Polonia si statele occidentale, dar dupa caderea Frantei cu acordul Germaniei, Romaniei i se impun cedari teritoriale.
Cedarea Basarabiei (28 iunie 1940)
La 26 iunie, printr-un ultimatum, i se cere Romaniei cedarea Basarabiei si nordul Bucovinei.
Partea romana a incercat sa negocieze si in acelasi timp sa obtina sprijinul Germaniei, insa Hitler a conditionat orice colaborare cu Romania de pretentiile teritoriale ale statelor revizioniste.
URSS trimite un nou ultimatum la 28 iunie 1940. In aceste conditii are loc un Consiliu de Coroana. Din 26 de participanti, 6 au votat pentru rezistenta armata: Nicolae Iorga, Victor Iamandi, Silviu Dragomir, Traian Pop, Stefan Ciobanu si E. Urdareanu.
Sovieticii au ocupat abuziv si tinutul Herta, care nu fusese pomenit in notele ultimatumului. Astfel, cedam Basarabia cu un teritoriu de 44500 km2 si cu o populatie de 3,2 milioane de locuitori si nordul Bucovinei si teritoriul Herta cu 6000 km 2 si cu o populatie de 500000 de locuitori.
Pierderea nord-vestului Transilvaniei (Dictatul de la Viena din 30 august 1940)
La 15 iulie Hitler a trimis o scrisoare lui Carol al II-lea, in care il sfatuieste sa accepte revendicarile teritoriale ale Ungariei si Bulgariei, si apoi Romania va fi incadrata in politica de protectie a Germaniei.
La Drobeta Turnu Severin au avut loc negocieri ungaroromane. Pretentiile exagerate ale Ungariei au dus la esuarea acestor tratative. Pentru a rezolva aceasta situatie, Hitler avand interes sa nu extinda razboiul in est si sa protejeze petrolul roman, il cheama pe Mihail Manolescu la Viena sa semneze cedarea NV Transilvaniei catre Ungaria.
In septembrie, in urma discutiilor de la Craiova cu Bulgaria, Romania a cedat Cadrilaterul, ce avea 6000 km 2 si o populatie de 400000 de locuitori.
Participarea Romaniei la cel de-al II-lea razboi mondial La 23 noiembrie 1940 guvernul a aderat la Pactul Tripartit (Italia, Germania, Japonia). La 22 iunie 1941 Romania intra in razboi impotriva URSS-ului, alaturi de Germania, Finlanda si Ungaria. La razboi au participat 47000 de soldati. Pana la sfarsitul lunii iulie sunt eliberate Basarabia si Bucovina. Evreii din Basarabia si Bucovina au fost deportati. Deportarile au incetat in 1943. Regimul lui Antonescu nu a adoptat solutii de a-i masacra pe evrei in masa. Romanii au suferit mari pierderi. Exemplu: in luptele de la Odesa au murit 17729 de oameni. In aceste conditii, multi oameni politici au actionat in secret pentru a incheia pace cu aliatii (Anglia, SUA, URSS). In acest timp, Antonescu si colaboratorii lui au initiat in septembrie tratative cu aliatii, dar SUA, Anglia si URSS hotarasc ca nici una dintre ele sa nu incheie pace separata. Discutiile s-au prelungit pana in vara anului 1944.
Actul de la 23 august 1944
In aceste conditii, Romania risca sa fie ocupata de armata sovietica, intru cat aceasta ajun sese la 20 augu st p e linia Fagaras, Neam t, Chis inau, Cluj. Si An glia a inc ercat sa o rgan izeze rezistenta pe lin ia Focsan i-Galati.
F o r t a t i d e i m p r e ju r a r i , s e t r e c e l a ap l i c a r ea u n u i p l a n o r g a n i za t d i n t i m p d e reprezentan tii Blo cu lui Nation al Dem oc rat, form at din PNC, PNT, PCR si PSD.
In z iu a d e 2 3 au g u s t , A n t o n e s c u c e r e o a u d i e n t a l a r eg e , r eg e l e i i p r o p u n e sa inch eie pace cu aliatii SUA, URSS si An glia, An ton escu r efuza si regele il aresteaza. In aceeasi zi sun t arestati si alti reprezentan ti si s us tinator i ai g u v e r n u l u i A n t o n e s c u . R e g e l e f o r m e a z a u n n o u g u v e r n, i n f r u n t e c u generalul Sanatescu , si da o pro clamatie catre tara la radio.
L a 2 3 au g u s t , R o m a n i a i n t r a s u b i n f l u e n t a U R SS . S c h i m b a r ea p o l i t i c a d i n R o m a n i a a in s e m n a t o g r e a i n c e r c a r e p e n t r u G e r m a n i a , p e n t r u c a p i e r d e a p e t r o l u l r o m a n e s c s i s e p r a b u s e s t e i n s t i t u t i a s t r a t eg i c a s i m i l i t ar a d i n B a l c a n i . R o m a n i a a c o n t r i b u i t l a s c u r t a r e a r a zb o i u l u i c u c a t ev a l u n i .
T r u p e l e g e r m a n e d i n B u c u r e s t i au i n c e r c a t s a r e zi s t e , d a r r o m a n i i a u ripostat cu putere si la 30 august, cand armata sovietica intra in Bu cu resti, acesta fusese deja eliberat.
O delegatie romana, in frunte cu comunistul Lucretiu Patrascanu merge la Moscova sa incheie un armistitiu cu URSS. Acesta se incheie in noaptea din 12 – 13 septembrie 1944 si prevedea urmatoarele:
- Romania ceda Basarabia;
- Romania platea 300 de miliarde de lei despagubire in grau si petrol.
Prevederile dictatului de la Viena erau anulate. Romania trebuia sa participe la razboi cu 12 divizii, dar a participat cu 19 si apoi cu 16.
Razboiul se desfasoara si in vest, pentru eliberarea Transilvaniei. Se remarca luptele de pe Mures. La 25 octombrie 1944 se elibereaza orasele Carei si Sf. Maria.
Romania a contribuit si la eliberarea oraselor Budapesta, BanskaBystrica, precum si a Muntilor Tatra. In acest razboi Romania a pierdut 170000 de militari, iar efortul economic a costat Romania 1 miliard 200 de milioane de lei.
In al II-lea razboi mondial Romania a pierdut 1 milion de oameni, din care 800000 pe front.