1.Definitia psihicului =este un concept biologic şi social ce cuprinde totalitatea vieţii conştiente a unui individ, a proceselor, proceselor, activităţilor şi însușirilor psihice aflate într-un echilibru dinamic adaptativ ce realizează starea de psiho-stazie, =este o funcție teleologică care are scopul scopul de a orienta organismul (de a-l lega simbolic) de un mediu mediu (cu elementele sale)favorabil și de a-l îndepărta îndepărta de condiții nefavorabile, periculoase; =formă superioară a eistenţei biologice şi sociale şi a vieţii de relaţie, are un scop precis! integrarea adaptativă a omului la mediu 2.Definitia senzatiei =sunt imagini subiective ale lumii obiective - acte psihice elementare, monomodale adica - realizeaza imaginea singulara a unei însusiri a obiectelor si fenomenelor lumii încon"uratoare# - se datoreaza actiunii obiectelor si fenomenelor asupra organelor de simt# - evidentiaza proprietatile elementare ale materiei (forma, marime, greutate, culoare, miros, gust) - reprezinta izvorul initial al tuturor informatiilor $.Definitia perceptiei si tulburarile ei.-Enumerare sunt procese senzoriale elementare - multimodale!- reflecta, însusiri multiple ale obiectelor lumii eterne redau realitatea obiectiva în imagini de ansamblu are un înalt grad de subiectivitate, din acest motiv, aceluiaşi obiect, în momente diferite şi în condiţii diferite îi putem releva însuşiri fizice diferite# - se desfăşoara- în anumite limite spaţiale şi într-un anumit interval, percepţia realizînd astfel nu numai imaginea ansamblului însuşirilor, ci şi a raporturilor spaţiotemporale a# %ulburări cantitative ale percepţiei -&iperestezia=este o 'a sensibilitatii la stimuli subliminali subliminali datorata scaderea scaderea pragului pragului senzorial * mv -+enestopatii=apar fara o midificare organica evidentiabila!e!globus,cefalee evidentiabila!e!globus,cefalee migratorie,amorteala mainilor -&ipoestezia =scaderea =scaderea receptivitatii la diversi diversi stimuli- datorita cresterii pragului pragului senzorial -nestezia! hipoestezie etrema cu lipsa perceptiei stimulilor ! in tulburarile disociative,conversive -.inestezia! perceptia simultana pe o cale senzoriala diferita a unui stimul care este receptionat fiziologic de un anume analizator#-! /auditia colorata b# %ulburări %ulburări calitative ale percepţiei percepţiei -Iluzii =perceptia =perceptia falsa cu obiect;pot fi fiziologice(iluzia optica)sau patologice(eteroceptive,intero patologice(eteroceptive,intero si propioceptive) propioceptive) Halucinaţii =perceptii - Halucinaţii =perceptii false fara obiect;pot fi fiziologice,functionale,halucinogene,ad fiziologice,functionale,halucinogene,adevarate(psihose evarate(psihosenzoriale),psihice nzoriale),psihice - Agnozii =nerecunoasterea =nerecunoasterea obiectelor percepute (perceptia se desfasoara normal, senzatiile sunt integrate formand imaginea de asamblu a obiectului, dar acesta nu poate fi denumit)#
= pierderea capacitatea de a recunoaşte imaginile şi persoanele după calităţile lor senzoriale, deşi conştienta şi funcţiile senzoriale elementare sînt păstrate e ! - prosopagnoziaprosopagnozia- nu se recunoaşte în oglindă-acalculie- amuzie - aleie -imposibilitatea -imposibilitatea înţelegerii limba"ului limba"ului scris - agrafie -imposibilitatea -imposibilitatea scrierii cuvintelor
4.Definitia iluziei .Enumerati tulburarile si tipurile de iluzie (fiziologice si patologice) 0efinitie!- perceptia deformata sau denaturata a unui stimul real si specific (corespunzator unui analizator) - percepţia falsă cu obiect
iluzii fiziologice stimulare sub sau supraliminala, deprivare senzoriala, prin tulburari de atentie, etc# (ele sunt recunoscute de subiect si corectate) -apar la oamenii normali în condiţii de distanţă prea mare, lumină insuficientă, stări afective speciale Ex:iluzii optice -băţul introdus în apă pare frînt; -două linii paralele întretăiate dintr-un dintr-un anumit anumit punct punct de o a treia, par par curbe), 1234112 123411 2 5% 5%62671+ !lasificare a) 1luzii patologice eteroceptive - vizuale! metamorfopsii, poropsii, pareidolii, falsele nerecunoasteri, nerecunoasteri, falsele recunoasteri - auditive! perceptia deliranta - olfactive - gustative b) 1luzii patologice interoceptive interoceptive (viscerale) c) 1luzii patologice proprioceptive
".!lasificarea iluziilor patologice.Enumerare a) 1luzii patologice eteroceptive - vizuale!metamorfopsii, poropsii, pareidolii, falsele nerecunoasteri, falsele recunoasteri - auditive!perceptia deliranta - olfactive - gustative b) 1luzii patologice interoceptive interoceptive (viscerale) c) 1luzii patologice proprioceptive #.Definitia halucinatiile psihice.!aracteristici generale ale acestora $alucinaţiile def = = percepţii false, fără obiect (8alret )de perceput (& 9) $alucinaţii fiziologice -hipnagogice (în fazele premergătoare instalării somnului), - hipnapompice (la trezire); la normali şi în narcolepsie
= pierderea capacitatea de a recunoaşte imaginile şi persoanele după calităţile lor senzoriale, deşi conştienta şi funcţiile senzoriale elementare sînt păstrate e ! - prosopagnoziaprosopagnozia- nu se recunoaşte în oglindă-acalculie- amuzie - aleie -imposibilitatea -imposibilitatea înţelegerii limba"ului limba"ului scris - agrafie -imposibilitatea -imposibilitatea scrierii cuvintelor
4.Definitia iluziei .Enumerati tulburarile si tipurile de iluzie (fiziologice si patologice) 0efinitie!- perceptia deformata sau denaturata a unui stimul real si specific (corespunzator unui analizator) - percepţia falsă cu obiect
iluzii fiziologice stimulare sub sau supraliminala, deprivare senzoriala, prin tulburari de atentie, etc# (ele sunt recunoscute de subiect si corectate) -apar la oamenii normali în condiţii de distanţă prea mare, lumină insuficientă, stări afective speciale Ex:iluzii optice -băţul introdus în apă pare frînt; -două linii paralele întretăiate dintr-un dintr-un anumit anumit punct punct de o a treia, par par curbe), 1234112 123411 2 5% 5%62671+ !lasificare a) 1luzii patologice eteroceptive - vizuale! metamorfopsii, poropsii, pareidolii, falsele nerecunoasteri, nerecunoasteri, falsele recunoasteri - auditive! perceptia deliranta - olfactive - gustative b) 1luzii patologice interoceptive interoceptive (viscerale) c) 1luzii patologice proprioceptive
".!lasificarea iluziilor patologice.Enumerare a) 1luzii patologice eteroceptive - vizuale!metamorfopsii, poropsii, pareidolii, falsele nerecunoasteri, falsele recunoasteri - auditive!perceptia deliranta - olfactive - gustative b) 1luzii patologice interoceptive interoceptive (viscerale) c) 1luzii patologice proprioceptive #.Definitia halucinatiile psihice.!aracteristici generale ale acestora $alucinaţiile def = = percepţii false, fără obiect (8alret )de perceput (& 9) $alucinaţii fiziologice -hipnagogice (în fazele premergătoare instalării somnului), - hipnapompice (la trezire); la normali şi în narcolepsie
- caracteristicile halucinatiilor psihice a) absenţa obiectului b) incoercibilitate, -convingerea deliranta a bolnavului bolnavului de realitatea acestuia; c) fara proiectie spatiala -trairea este in capatul central (al analizatorului ochi,nas, papile gustative,tegumente (are senzorialitate) adica bolnavul le situează în :creierul său sau în :interiorul său f
fenomen denumit denumit ca enopatie, enopatie, influenta sau automatism senzorial
%.Definiti halucinatia psihosenzoriala.!aracteristici generale ale halucinatiilor psihosenzoriale &alucinatiile psiho-senzoriale (halucinatii /adevarate) =percepţie falsa, fără obiect(8alret) de perceput(	)-
- caracteristici generale a) absenţa obiectului b) incoercibilitate - convingerea bolnavului de realitatea acestuia; -adica crede ca intr-un adevar adevar indiscutabil c) proiectie spatiala -trairea este in capatul periferic (al analizatorului- ochi,nas, papile, gustative, tegumente - sunt percepute prin modalităţile modalităţile senzoriale senzoriale obişnuite obişnuite (e# halucinaţii eteroceptive, proprioceptive, interoceptive) - căile senzoriale normale halucinaţii auditive, vizuale, gustative, olfactive &.Definiti atentia.Enumerati tulburari calitati'e si cantitati'e ale atentiei -definitie-este procesul psihic prin care activitatea unei persoane este orientată, spontan sau voluntar, asupra unui obiect sau fenomen din lumea eterioară sau asupra propriilor sale idei, reprezentări reprezentări sau activităţi# ulburările ulburările de atenţie =disproseie -tulburari cantitati'e >frecvent intilnite - hiperproseii caracterizate prin eagerarea orientării selective a activităţii de cunoaştere, - hipoproseii care eprimă eprimă diminuarea orientării orientării selective a activităţii activităţii de cunoaştere - aproseii care ilustrează dispariţia oricăror posibilităţi proseice#
- tulburari calitati'e=paraproseii =disocierea =disocierea dintre atenţia involuntară, şi atenţia voluntară uneori într-o corelaţie inversă, ca de eemplu în stările maniacale caracterizate printr-o hiperproseie spontană şi hipoproseie voluntară &.1 Definiti atentia. atentia. $iperprose*ia Definitie +este procesul psihic prin care activitatea unei persoane este orientată, spontan sau voluntar, asupra unui obiect sau fenomen din lumea eterioară sau asupra propriilor sale idei, reprezentări sau activităţi# &iperproseia- caracterizata prin eagerarea orientării selective a activităţii de cunoaştere,
&.2 Definiti atentia. atentia. $ipoprose*ia Definitie +este procesul psihic prin care activitatea unei persoane este orientată, spontan sau voluntar, asupra unui obiect sau fenomen din lumea eterioară sau asupra propriilor sale idei, reprezentări sau activităţi# &ipoproseia- care eprimă diminuarea orientării selective a activităţii de cunoaştere
,. Definitia memoriei proces psihic al al orientării retrospective realizat realizat prin -fiare -întipărire -,(prin circuite reversibile,,si reversibile,,si engrame din ?@) - păstrare -conservare- in reprezentari reprezentari - recunoastere - evocare-reproducere a informatiilor si a eperintelor trecutului si confruntarea acestora cu datele prezentului# Aemoria oglindeşte eperienţa anterioară şi constituie rezervorul gîndirii şi imaginaţiei, suportul forţei cognitive a insului# ulburările ulburările de memorie= dismnezii %ulburari cantitative! %ulburari &ipermnezia hipomnezia amneziile %ulburari %ulburari predominant calitative (paramneziile) • • •
1.Definiti memoria.egile memoriei Definitia memoriei proces psihic al al orientării retrospective realizat realizat prin - fiare - întipărire -(prin circuite reversibile,,si engrame din ?@) - păstrare - conservareconservare- in reprezentari reprezentari - recunoastere - evocare - reproducere a informatiilor si a eperintelor trecutului si confruntarea acestora cu datele prezentului#
egile memoriei necesare descrierii formelor psihipatologice ale memoriei sunt ! B - 2egea disolutie memoriei - conform căreia disoluţia ce realizează amnezia merge întotdeauna de la comple la mai simplu# 6rdinea uitarii - numele proprii, - numelor comune, - ad"ective, - verbele# C - 2egea :regresiunii memorieiDE - conform căreia uitarea se întinde at
11.Definiti memoria.ipuri de memorie Definitia memoriei - proces psihic al orientării retrospective realizat prin - fiare - întipărire -(prin circuite reversibile,,si engrame din ?@) - păstrare - conservare- in reprezentari - recunoastere - evocare - reproducere a informatiilor si a eperintelor trecutului si confruntarea acestora cu datele prezentului# ipuri de memorie - memorie imediată de scurta durata- în care reproducerea sau recunoaşterea unui material perceput dupa B*F-$*F de la prezentarea lui# - memoria recentă reproducerea sau recunoaşterea materialului are loc după un interval de ore,zile, de la prezentarea lui# - memoria înderpărtată > reproducerea sau recunoaşterea materialului are loc după un interval de citeva luni de la prezentarea lui# - memoria evenimentelor îndepărtate se referă reproducerea sau recunoaşterea evenimentelor trăite de la începutul vieţii pînă în perioada prezentă# 12.Definiti memoria.Definiti amnezia.ipuri de amnezie Definitia memoriei proces psihic al orientării retrospective realizat prin - fiare - întipărire -(prin circuite reversibile,,si engrame din ?@) - păstrare - conservare- in reprezentari - recunoastere
- evocare - reproducere a informatiilor si a eperintelor trecutului si confruntarea acestora cu datele prezentului#
Definitia amneziei! 0efinitie! pierderea capacitatii mnestice care poate interesa fie fixarea de noi informatii, fie imposibilitatea evocarii informatiilor anterior fiate, fie ambele (atat fiarea cat si evocarea)# ipuri de amnezie +lasificare > in functie de debutul evenimentului psihotraumatizant Gmnezii anterograde > incapacitatea de a fia noi informatii dupa instalarea afectarii mnestice spre prezent (=si amnezii de fiare), cu pastrarea capacitatii de evocare a informatiilor anterior fiate Gmnezii retrograde(de evocare) > incapacitatea de a-si reaminti informatiile stocate(normal) anterior instalarii afectarii mnestice spre trecut Gmnezii >ante -retro -grade-> alterare generala a functiei mnestice care intereseaza atat fiarea noilor informatii, cat si evocarea informatiilor anterior fiate# 1/.Definiti gandirea.Enumerati operatiile gandirii Definitia gandirii =o activitate cognitivă compleă, mi"locită şi generalizată prin care se deosebeşte esenţialul de fenomenal pe baza eperienţei şi a prelucrării informaţiilor# 7 încetinirea ritmului si fluului ideativ + - coerenta gandirii
11 - %ulburări de conţinut (%ulburari calitative) - idei dominante - idei obsedante - idei prevalente - idei delirante
1".Definiti gandirea. Definiti coerenta.Enumerati tulburarile de coerenta Definitia gandirii =o activitate cognitivă compleă, mi"locită şi generalizată prin care se deosebeşte esenţialul de fenomenal pe baza eperienţei şi a prelucrării informaţiilor# 7
!aracteristici B -neconcordanta cu realitatea de care nu s-a rupt in totalitate C -pozitie dominanta in cimpul constiintei $ -prevalenta psihismului insului J -orienteaza si diferentiaza cursul gindirii K -sustinuta si argumentata de celelalte idei adiacente (concordanta cu sistemul ideativ al insului ) L -nu-i recunoaste caracterul patologic M-intimplarile din realitate sunt luate drept argumente ,tendinţa la dezvoltare şi înglobare a evenimentelor şi persoanelor din "ur N -este in concordanta cu personalitatea insului (arata ca a atins nucleu personalitatii sale si are potential >stari reactive de intensitate psihotica 1&. deea delirantă (:delusion al anglo-saonilor sau :Oahn al germanilor) - idee delirantă (de lira P alături de brazdă) Q delirium care este tulb#a constiintei 0efinitie! - dupa-&# 9 cuprinde credinţe şi concepţii prin care se eprimă conţinutul ideativ delirant fenomene ideo-afective în care delirul îşi ia forma# - dupa 5redescu o "udecăţile şi raţionamentele care reflectă în mod eronat realitatea şi modifică în sensul lor patologic concepţia despre lume şi comportamentul bolnavului# o reprezinta detasarea de taramul normalitatii, este marca psihozei +aracteristici! B-neconforma cu realitatea de care s-a rupt in totalitate si cu care este in opozitie,si pe care o eprima deformat eperienta anterioara credintele grupului careia ii apartine C-polarizeaza intreaga structura psihica a insului; domina constiinta bolnavului $-ferma sustinuta nu neaparat argumentata J >insotita de comportament delirant K impenetratabila la contrargumente in ciuda contradictiilor evidente cu realitatea L-pac# nu are critica ,nu-i recunoaste caracterul patologic al id#delirante, adica incompatibila cu eistenta atitudinii critice ,nu opune rezistenta id#delirante le accepta fara critica M-neconcordanta cu mediul socio cultural al pacientului N-evoluiaza pe fond de claritate a constiintei(spreQde delirium - aiurare -in care eista tulburata luciditatea -aspectul interpretativ al id#delirante •
• •
1,.Enumerati tipurile de idei delirante. +lasificare ideie delirante ! # G dupa tematica (continut) ! 1 - idei delirante epansive -macromanice > apar pe un fond dispozitional euforic 11 - idei delirante depresive -micromanice> apar pe un fond dipozitional depresiv 111 - idei delirante mite > fondul dispozitional este uneori pozitiv, alteori negativ sau neutru H# G dupa mecanism de producere ! -delirul primar -delirul secundar +# G dupa sistematizare ! -deliruri sistematizate -deliruri nesistematizate
2.Definitia limba
21.Definitia limba fara semnificatie patologica ; la femeile etrovertite ; in isterie, anietate# C#5ropriu-zisa = tahifemie $#2ogoree = cresteresa debitului verbal, consecutiv accelerarii ritmului ideativ, pana la pierderea sensului discursului care devine incoerent R apare in tulburari mintale organice, tulburari de constiinta, schizofrenie# R are C forme! -verbigeratia -salata de cuvinte J#8uga de idei = ritm si flu rapid continuu de idei, ce consta intr-o inlantuire rapida de idei, amintiri, imagini# •
$ipoacti'itatea 'erbala este o tulburare cantitativa (de forma) a activitatii verbale cu scadere a ritmului verbal# 8orme clinice ! B#.impla = fara semnificatie patologica ; la persoane timide# C#Hradilalie = diminuarea vorbirii spontane asociate cu raspunsuri scurte, laconice, neelaborate, care evita sa aduca informatii suplimentare# (psihastenie) $#Autismul = scadere pana la disparitie a activitatii verbale ; poate fi de cauza neurologica sau psihiatrica# Autismul de cauza neurologica = mutism aSinetic > sindrom caracterizat printr-o tulburare a starii de constiinta, comunicarii si a motricitatii# Holnavul este inert, reactioneaza greu si tardiv la stimulii psihosenzoriali, dar cu privirea urmareste actele celor din "ur, oferind impresia de prezenta in mediu ; se considera a fi consetiv unor leziuni a corpurilor calos si, in general, ale .?# •
Autismul de cauza psihiatrica se caracterizeaza prin absenta comunicarii, fara abolirea concomitenta a motricitatii# 5sihopatologia descrie mai multe grade de mutism ! bsolut = absenta comunicarii > in neurologie, in schizofrenia catatonica ?elativ = bolnavii comunca prin mimica, pantomimica, scris sau epresii verbale reduse sub forma unor foneme, inter"ectii etc# 0iscontinuu = semimutism = intalnit in special la bolnavii cu confuzie mentala si la deliranti lectiv = bolnavii nu se adreseaza decat anumitor persoane sau evita sa relateze anumite situatii, de obicei stresante J#Hara" verbal = bara" ideativ = bloca" al gandirii = oprire brusca a discursului verbal la mi"locul unei fraze pentru cateva secunde, minute cu posibilitatea reluarii discursului de unde a ramas# K#@egativism verbal
Dislogii de continut > %ulburari de continut ale comunicarii orale# > pot fi intalnite atat la nivelul cuvintelor, cat si la nivelul frazei 2a nivelul cuvintelor ! frecvent in schizofrenie si psihastenie B#5aralogism = folosirea unui cuvant obisnuit intr-o acceptiune diferita decat cea in care el este folosit de obicei C#@eologisme = cuvinte imaginate, inventate de bolnav (schizofren)# Ractive ! transmit o informatie, mesa" Rpasive ! nu transmit informatie, mesa" $#7losolalie = folosirea abundenta de neologisme ce creeaza un limba" automat, bizar si incomprehensibil R"argonofazia = glosolalie etrema = folosirea numeroaselor neologisme confera impresia ca bolnavul vorbeste intr-o limba noua creata de el 2a nivelul frazei ! B#0ispersie semantica ! - gramatism = stil telegrafic prin renuntarea la con"unctii, propozitii, con"unctii - 5aragramatism = fraza cuprinde epresii bizare sau neoformatii verbale care pornesc de la radacini corecte# - mbololalieIembolofrazie = inserare in mod repetat a unor cuvinte nepotrivite intrun discurs normal#
C#0isociere semantica = pierderea legaturii intre semnificat si semnificant are loc prin folosirea abundenta a paralogismelor si neologismelor care duce la o distoriune a sensului $#0isolutia semantica = pierderea totala a legaturii dintre semnificat si semnificant ; limna"ul isi pierde functia sa de comunicare#
22.Definitia limba
2/.Definitia limba
!onduita totalitatea manifestarilor vizibile si invizibile, ansamblul actelor unui individ de la cele mai simple la cele mai complee, de la miscari la rationamente, orientate spre un scop si incarcate de sens# 2".Definiti acti'itatea.?emiologia comportamentului e*presi' - enumerare 3cti'itatea! 3nitatea funcţională dialectică, contradictorie dintre organizarea psihică internă şi tabloul comportamental eterior în toate ipostazele şi modalităţile lor de manifestare# ctivitatea sintetizează ansamblul acțiunilor, operațiunilor și mișcărilor unei persoane # ?EC0053-!0C03CE788 EE?B +6A3@1+? T?H2 >v#limba"ul +6A3@1+? @6@ T?H2 1 - U1@3% 11 - 5?1T1? 111 > A1A1+ -Aodificări cantitative -hipermimie -hipomimie -amimie -Aodificări calitative -paramimie ! B-mimica de împrumut C >ecomimia $ - hemimimia J-neomimia K- "argonomimia CL# 0efiniti activitatea#numerati modificarile cantitative si calitative ale mimicii# +%1T1%% sintetizează ansamblul acțiunilor, operațiunilor și mișcărilor unei persoane# ctivitatile pot fi! involuntare, voluntare, postvoluntare# A1A1+ Codificări cantitati'e G $ipermimi=eagerarea mobilitatii si epresivitatii mimice G $ipomimii=diminuarea mobilitatii si epresivitatii mimice G 3mimia=imobilitatea mimica Codificări calitati'e armimiiile - 8ac parte din paraSinezii, - eprima per'ertirea e*presiei mimice - tipuri de paramimii! 1-mimica de împrumut
- epresii controlate în mod deliberat în scopul atragerii atenţiei ambianţei# - semn al supraestimării, mitomanie, isterie;
2 -ecomimia
=imitarea mimicii interlocutorului -caracteristica - sugestibilităţii din catatonie, - demenţele profunde; - oligofrenii 3 - hemimimia - persistenţa unilaterală a unei epresii mimice; -e!rade stramb 4-neomimia# =mimica bizară similara neologismelor din vorbire 5- jaronomimia = multiple epresii mimice bizare, neinteligibile
CM#0efiniti activitatea#numerati tulburari ale motricitatii# .A162671 A6%?1+1%%11 cuprinde! %ulburari cantitative! - hipoSinezia, - aSinezia, - hiperSinezia - agitatia psihomotorie# %ulburari calitative! - paraSineziile - parmimiiile - manierisme, - bizarerii, - sterotipii - ticurile •
•
CM#B# 0efiniti activitatea# &ipoSinezia $ipoinezia = V activitatii motorii - eprimata clinic de o stare de inhibiţie-psihomotorie caracterizată prin! B#bradiSinezie=lentoarea generala a mişcărilor C incetinirea cursului (fluului)ideativ-eteriorizata prin bradilalie W scaderea imaginatie W scaderea capacitatii de evocare $ hipomimie J sărăcirea epresivităţii mimico-pantomimice K#bradilalie -se intalneaste in nevroze, psihopatii, stari reactiv depresive, depresii, oligofrenii, demente# CM#C 0efiniti activitatea# Sinezia- forme clinice F3inezia =intrerupereaIabolirea activităţii motorii -realizeaza diverse forme clinice! B,C,$,J,K
1 !araj motor =oprire bruscă, aleatorie, a oricărei mişcări, inclusiv a vorbirii), apare
în schizofrenie# 2 "adin motor = diminuarea p
(schizofrenie)# 3 #tuporul = imobilitate cvasicompletă tradusa prin! a -Vmiscarilor spontane; inerţie motorie b -Vreactivitatii nu răspunde sau reacţionează vag, tardiv la solicitări c- mimică - împietrită într-o epresie de durereIanietate ( în depresii) sau - inepresiva =amimie ( stupor catatonie) - apare în! isterie (stupor isteric); melancolie (stupor melancolic); catatonie; stari confuzionale, epilepsii# 4 $atalepsia =imobilitate motorie completă cu hipertonie musculară; -imbraca m#m#aspecte( functie deV rezistentei in fata unei forte) -' (transformatoare-rigiditate)- catalepsia riida -mişcarea se fiează în atitudine (pacientul patreaza pozitia in care sa afla% -' (modelatoare) - flexibilitate ceroas& - pacientul patreaza pozitia imprimata de examinator
-apare in sugestia hipnotica,isterie unde realizeaza ! a-criza cataleptica = hipertonie in hiperetensie- realiz#atitudine in arc de cerc - instalata brusc - W ingustarea constiintei b -somnul cataleptic = inhibitie motorie completa care ofera aspectulde moarte aparenta 5 $atatonia ' sindrom de etiologie
multipla-endogen(.S,%H)
reactiv(psihogen,organic) -prezinta manifestarii predominent motorii sub forma ! -aSinezie sau stupoare catatonica -hiperSineziei sau agitatie psihomotorie -se poate desfasura pe un fond - claritate a constiintei -catatonia lucida - de confuzie -catatonia oneroida -cuprinde! a-stereotipiile
= repetitia identica a unei miscarii sterotipii-de postura-posturing = asumarea voluntara a unor pozitii inadecvate -e!,,botul schizofrenuluiproiectia ant#a buzelor Q -catalepsie =mentinerea involuntara a unor pozitii
sterotipii-de >miscare = repetarea,perseverarea unor miscari intentionate,ritmice e -manierisme ,grimase >pervertirea actiunilor ,gesturilor,uzuale involntare
b-sugestibilitatea = receptivitate etrema la influntele eercitate de o
persoana = automatism comandat -apare in >isterie,psihopatii,oligofrenii,dementa - imbraca forma- sd#ecopatic! -ecomimie -ecolalie=repetarea(imitarea)cuvintelor interlocutorului -ecopraie=supunere automata la instructiuni c-negativismul = rezistenţa activă I pasivă la orice stimul etern; - poate fi- verbal, alimentar, motor# - pasi' -fata de nevoile fiziologice (alimentare,defecare,deglutitie,mictiune) - acti' -tendinta sau eecutia actului opus celui comandat - înt
CM#C#B 0efiniti activitatea# .indromul catatonic# .indromul catatonic se întmobila ,epresiva - pantomimica-ampla,continua,rapida - manifestari semiologice ! (grade de intensitate ale &S) B# Neliniştea psiho-motorie - poate fi uşor sesizată pentru că pacientul nu menţine o aceeaşi poziţie mai mult de
c
= pervertirea sensului şi conţinutului natural şi logic al mişcărilor in sensul - pierderii naturaletii gesturilor - gesturile apar -nemotivate, puerile, bizare, au un aer de imprumut - gesturile -inutile, artificiale, ecesive, pretioase, discordante continutului -cuprinde! B- manierisme = pervertirea(imprimarea)unor miscarii uzuale,involuntare a unui aer de imprumut = gesturiImişcări simple artificiale, caricaturale, flagrant nepotrivite persoanei respective şi situaţiei în care se află# -ex: mersul devine artificial-saltat)dansat)in zi-za)pe virfuri)pe calcai -ex: dau mana excesiv de protocolar)ofera un deet cand dau mana
- apare in sS ca epresie a disociatiei psihice C bizarerie = un grad accentuat de comportare manierista = pierderea logicii si inteligibilitatii gesturilor, mişcărilor = neoformatii comportamentale -apare in sS mişcări repetitive, adesea bizare, fără scop, întotdeauna aceleaşi, identice cu ele însele (clătinarea capului, balansarea corpului, mişcări segmentare), care subliniază discursul sau comportamentul pacientului# -pot fi! -de poziţie, - mişcare (repetarea aceleiaşi manifestări bizare mimico-panto- mimice, -de atitudine, limba", scris şi care se repetă inutil şi inadecvat situaţiei, - apar în schizofrenie stări confuzionale, stări reactive disociative# 3 stereotipiile
Y %icurile - categorie aparte de tulburări motorii - mişcări intempestive, rapide, repetitive, fără control voluntar dar sesizate de paceint# .unt mişcări spasmodice parazite, uneori au aspect intenţional#
CN#0efinitia vointei# %ipuri de vointa# T61@%= 8uncţie a psihicului orientată spre atragerea unor scopuri propuse conştient, pentru a căror realizare sunt necesare! - deliberarea, - planificarea şi -organizarea forţelor şi acţiunilor %recerea conştientă de la o idee la o activitate socială se face prin învingerea unor obstacole şi prin mobilizarea resurselor psihologice şi morale ale individului# G Toinţa necesită C condiţii (5iaget)!
conflict între două tendinţe (o singură tendinţă nu generează un act voluntar) o tendinţă cedează în faţa celeilalte datorită inegalităţii lor G ste un regla" al regla"elor, opun
CN#B# 0efinitia vointei# 0isbulii cantitative# F$iperbulia -definitie! cresterea capacitatii volitionale, tradusa pe plan comportamental prin activitati permanente si sustinute# -fara semnificatie patologica este o caracteristica a personalitatilor tenace si ambitioase# -apare foarte rar in patologie> boala somatica si psihica distruge motivatiile ( determina o prelucrare preferentiala a cognitiilor legate de simptome sau boala in detrimentul celorlalte activitati#) emple! - * bulia din +,$ -indreptata spre -eliberare de obsesii -retinerea de la ritualurile obsesive -hiperbulia din tulburarea deliranta persistenta! bazata pe o motivatie deliranta (punerea in aplicare a ideilor si planurilor delirante > vezi delirurile pasionale) -hiperbulia din toxicomanii >indreptatata spre procurarea si administrarea substantei psihoactive, restul activitatilor devenind secundare
F$ipobulia -definitie! scaderea capacitatii volitionale, tradusa pe plan comportamental prin scaderea capacitatii de a actiona# -trebuie apreciata tinand cont ca ! - activitatile obisnuite se pot desfasura relativ normal, ele dobandind prin repetare un caracter automat - activitatilor noi, inedite cer efort volitional pt#realizarea lor -apare in aproape toata patologia, atat psihica cat si somatica (prelucrare preferentiala a cognitiilor legate de simptome sau boala in detrimentul celorlalte activitati)# emple! -hipobulia din neurastenie! scaderea capacitatii de a actiona este determinata de astenia fizica si psihica si de acuzele somatice (vezi neurastenia) -hipobulia din tulburarea ananSasta de personalitate! apare ca o consecinta a perfectionismului inhibant - hipobulia din toicomanii-intereseaza toate domeniile de activitate
-oligofrenii,demente G3bulia 0efinitie! pierderea capactitatii volitionale tradusa pe plan comportamental prin incapacitate de a actiona# 1n patologie termenul se foloseste si in cazul hipobuliilor intense emple (abulie in sens clasic)! -abulia din stuporul depresiv -abulia din schizofrenia catatonica > pacient asemanator cu o statuie, mentinand pozitii adeseori incomode timp indelungat ( perna psihica > pacientul sta mai multe ore culcat pe spate in pat fara a-si spri"ini capul de perna) -realizeaza la un momemt dat profilaia suicidului (%Z 1A6-inlatura abulia >pacientii recurg la suicid)
2&.2Definitia 'ointei. Disbulii calitati'e 0efinitia vointei! 8uncţie a psihicului orientată spre atragerea unor scopuri propuse conştient, pentru a căror realizare sunt necesare! - deliberarea, - planificarea şi -organizarea forţelor şi acţiunilor %recerea conştientă de la o idee la o activitate socială se face prin învingerea unor obstacole şi prin mobilizarea resurselor psihologice şi morale ale individului# Disbuliile calitati'e B# Disabulia - definitie! dificultatea de a initia si a finaliza o actiune - o forma particulara de hipobulie - apare! nerasteni , in debutul schizofreniei C# arabulia - definitie! o forma particulara de hipobulie determinata si intretinuta de acte motorii parazite -apare in boala ticurilor > apar ticuri multiple, permanente care paraziteaza toate activitatile
2&./ ulburarile 'ointei inhibitorii 0esi eprimarea se realizeaza in planul activitatii (comportamental) ele sunt considerate tulburari de vointa avand in vedere cauza care le determina# .unt consecinta insuficientei vointei inhibitorii! - insuficienta permanenta > impulsivitate (trasatura de personalitate) - insuficienta tranzitorie > impulsiuni (raptusurile si fugile)
mpulsi'itatea + insuficienta a vointei inhibitorii - tradusa in plan comportamental prin impulsivitate,acte intempestive,frecvent cu caracter antisocial,reprobabil - apare - la normali! temperamentalii colerici in situatii conflictuale - la nevrotici,psihopatii (instabili impulsivi) cand actul impulsiv odata consumat atrage dupa sine scuze, regrete aptusurile - definitie! manifestari motorii tranzitorii ,paroistice, eplozive ce realizeaza practic o,,paralizie a vointei - apare in! tulburarile afective (maniacal, depresiv) - schizofrenie, epilepsie, intarzierea mintala ;ugile - definitie! parasirea neasteptata a domiciliului sau a locului de munca, ca urmare a nevoii imperioase de a pleca# - .e caracterizeaza prin! - imprevizibilitate (nu pot fi anticipate) - incomprehensibilitate (nu sunt determinate de un motiv comprehensibil) - limitare in timp - insotite de amnezie lacunara (pacientul nu-si mai aminteste cum a a"uns intr-un anumit loc si ce s-a intamplat pe parcursul drumului) - apar in - demente (pacienti varstnici care se pierd si este anuntata familia ca au disparuti) -t# disociative 2&.4 Definiti instincteleAEnumerati tulburarile instinctului alimentar 0efinitie! +omple de reflee înnăscute, necondiționate, proprii indivizilor dintr-o anumită specie și care le asigură dezvoltarea organismului, alimentarea, reproducerea, apărarea# +lasificare! a# tulburari cantitative > eagerarea si diminuarea instinctului alimentar b# tulburari calitative > pervertirea instinctului alimentar +ulburari cantitative
8agomanie = măn
+ulburari calitative
olifaia > tendinta de a ingera in
cantitati crescute atat alimente cat si produse necomestibile (in dementa vasculara) #itiofobia > refuzul de a se alimenta datorita - ideilor delirante de otravire >in sS paranoida - halucinatiilor olfactive sau gustative dezagreabile legate de alimente depresie sever psihotic
2&." Definiti instincteleAEnumerati tulburarile instinctului de aparare 0efinitie! +omple de reflee înnăscute, necondiționate, proprii indivizilor dintr-o anumită specie și care le asigură dezvoltarea organismului, alimentarea, reproducerea, apărarea#
agerarea instinctului de aparare emple! - in tulburarea hipocondriaca (frica ecesiva de boala, in general grava) - in fobia simpla (tanatofobia > frica ecesiva de moarte)
0iminuarea instinctului de aparare! emple - in episodul depresiv ma"or > preocupari si acte suicidare - in schizofrenie > automutilari determinate de tematica simptomelor psihotice (un pacient si-a taiat penisul pentru ca, fiind posedat de diavol, era indemnat de acesta sa-si violeze surorile) - oligofrenii, - demenţe
2&.# Definiti instincteleAEnumerati tulburarile instinctului se*ual 0efinitie! +omple de reflee înnăscute, necondiționate, proprii indivizilor dintr-o anumită specie și care le asigură dezvoltarea organismului, alimentarea, reproducerea, apărarea# +ulburari cantitative $resterea instinctului sexual
-
la femei > nimfomanie la barbati > satiriazis
.iminuarea instinctului sexual > impotente seuale psihogene
+ulburari calitative > perversiuni seuale
3. 3nomalii in alegerea partenerului 5edofilia > atractie pentru copii 7erontofilia > atractie pentru persoane in varsta 1ncestul > practicarea actului seual cu rude de sange
&omoseualitatea - barbati > pederastie - femei > lesbianism sau tribadism 4oofilia sau bestialitatea > practicare actului seual cu animale 8etisismul > satisfacere erotica prin contemplarea obiectelor de len"erie intima ale seului opus 5igmalionismul > atractie seuala si realizarea actului seual cu statui
9-3nomalii in desfasurarea actului se*ual (partenerul este ales corespunzator) .ado-masochismul > obtinerea satisfactiei erotice prin provocare de durere intre parteneri To9erismul > satisfactie seuala prin urmarirea actului seual hibitionismul > placerea seuala este obtinuta prin epunerea organelor seuale in public, unor persoane de se opus adesea este asociata cu masturbarea 8rotteurismul > stimularea seuala prin frecarea organelor seuale de persoane de se opus in locuri aglomerate (de eemplu in autobuz) C#0efiniti afectivitatea#numerare starilor affective elemetare;particulare = este procesul psihic cel mai legat de personalitate = inglobeaza stari afective elementare ,normale - dispozitiile - emotiile - afectele stari afective elaborate, catatimice - sentimentele pasiunile -
2,.1 Definiti afecti'itatea.Definiti starilor affecti'e elemetareIparticulare fectivitatea= este procesul psihic cel mai legat de personalitate Dispoziţia + starea afectivă generală, de fond, de durată si intensitate medie, variabilă - reflectă funcţionalitatea organismului, nefiind orientată precis - depinde - de buna funcţionare a organismului (boli psihosomatice) - de măsura satisfacerii cerinţelor - oscilează intre polii plăceriiI durerii Emoţii = reprezintă epresia cognitivă comportamentală şi fiziologică a unui sentiment (iritabilitate, frică, supărare, euforie, fericire, ură, plăcere ) = manifestare afectiva spontana de intensitate semnificativă - caracter obiectual (precis orientată, legată de un stimul) - 1mportante corelaţii somaticeZZZ - [ngustează c
- poate fi - 5ozitiva; - @egativa; - .tenica ( creste capacitatea de efort, incită la acţiune); - stenica (caracter negativ, inhibitor) -motiile dominante determina starea afectiva la un moment dat
3fectele = incarcatură emotională mare, primară, cu caracter de scurt-circuit = definite ca :epresia observată a emoţiilor (\aplan, BK)# - reprezintă o traducere comportamentala a unor sentimente sau emoţii# - evoluţie zgomotoasă manifest
- ambivalenta afectiva
/.1 !lasificarea tulburarilor afecti'e. $ipertimii . EnumerareAdefinitii %ulburari cantitative B# &ipotimia, - atimia C# &ipertimiile - depresia, - euforia - anestezia psihica dureroasa - raptus melancolic - anietate $# 8orme mite(hW&)! -labilitate afectiva - incontinenta afectiva, - disforie %ulburari calitative (paratimiile) - inversiune afectiva, - ambivalenta afectiva
$ipertimii 0efinitie! traire afectiva intensa +lasificare > dupa valenta! &ipertimii negative - depresia - distimia, - anestezia psihica dureroasa, - anietatea &ipertimia pozitiva - euforia &ipertimii mite - labilitatea afectiva, - disforia
/.2 !lasificarea tulburarilor afecti'e. ;orme mi*te. EnumerareA %ulburari cantitative B# &ipotimia, - atimia C# &ipertimiile - depresia, - euforia - anestezia psihica dureroasa - raptus melancolic - anietate $# 8orme mite(hW&)!
-labilitate afectiva - incontinenta afectiva, - disforie %ulburari calitative (paratimiile) - inversiune afectiva, - ambivalenta afectiva
"orme mixte:
abilitatea afecti'ă =versatilitate timica = variaţii afective între polul pozitiv şi cel negativ - ap#în ! manie, tulburări de personalitate ritabilitate = nervozitate ce se manifestă prin sensibilitatea ecesivă la stimulii eterni, pe care pacientul îi percepe ca fiindu-i ostili# - este asociată cu răspunsuri comportamentale rapide, furioase, uneori auto- sau hetero-agresive# .e înt
/./). !lasificarea tulburarilor calitati'e ale afecti'itatii. G %ulburari calitative (paratimiile) - inversiune afectiva, - ambivalenta afectiva /1). Definiti depresia ca simptomA ?indrom. 0epresia ca simptom - traire afectiva intensa, dureroasa, legata de cele mai multe ori de o ideatie restransa cu caracter micromanic -0epresia ca sindrom este definita de o triada clinica! - 0ispozitia depresiva (depresia ca simptom), uneori anietate - 2entoare si restrangerea spectrului ideativ, cu ideatie depresiva de la prevalenta la deliranta uneori, si idei de suicid - 0iminuarea activitatii motorii cu lipsa de initiativa si izolare, uneori neliniste sau eplozii motorii > raptusul depresiv
/1.1). definiti depresia datorata unei conditii medicale generale. !linica depresiei. 0epresia poate fi datorata! -conditiei medical general -b# neurologice(%++,&unghinton,,5arSinson,epilepsie de lob temporal) - b#endocrine(acromegalie,h%iroidie,V,]functiei+.?,insuficienta ovariana) - b#infect#(colagen,2.,moninucleoza) +linic se mai remarca! -atitudine depresiva caracteristica -incapacitate de concentrare cu hipermnezie secundara centrata pe evenimente (-) -senzatie de lipsa de energie -pierderea interesului si a placerii -insomnie sau hipersomnie -inapetenta cu scadere in greutate sau hiperfagie -acuze subiective somatice! constipatie si disconfort dureros cu localizare variabila
/2). Definiti constiinta si enumerati laturile constiintei. -definiţie! neuropsihologică = proces-orientat,finalist,de integrare a intregului sistem nervos - care pe fondul starii de veghe(conştienţă) - prelucrează informaţiile oferite de aferenţele senzitvosenzoriale -realiz
//). Definiti constiinta si enumerati tulburarile cantitati'e ale constiintei. -definiţie! neuropsihologică = proces-orientat,finalist,de integrare a intregului sistem nervos - care pe fondul starii de veghe(conştienţă) - prelucrează informaţiile oferite de aferenţele senzitvosenzoriale -realiz
(&# 9, BL$) = ansamblul vietii psihice la un moment dat (^aspers, B$$) = sectiune transversala prin eistenta unui subiect(9, BMJ)# =scena pe care fenomenele psihice particulare vin si pleaca, mediul in care ele se misca (^aspers, B$$) - cantitative -alterarea -stării de veghe, - substratului neurofiziologic al atenţiei, percepţiei
/4). Definiti constiinta si enumerati tulburarile calitati'e ale constiintei. -definiţie! neuropsihologică = proces-orientat,finalist,de integrare a intregului sistem nervos - care pe fondul starii de veghe(conştienţă) - prelucrează informaţiile oferite de aferenţele senzitvosenzoriale -realiz halucinatii vizuale si delir WI> manifest_ri vegetative (febr_) /#). deea deliranta 'ersus delirium. - idee delirantă (de lira P alături de brazdă) Q delirium care este tulb#a constiintei -evoluiaza pe fond de claritate a constiintei(spreQde delirium - aiurare -in care eista tulburata luciditatea /%). ?omnul definitieI enumerati fazele somnului. - .omnul este o stare fiziologica periodica si reversibila, caracterizata prin suprimarea temporara a constientei, abolirea partiala a sensibilitatii si incetinirea vietii organice# 3n adult mediu trece prin J-Kcicluri de somn in timp de N ore# -8iecare ciclu dureaza aproimativ *-B** de minute si contine K stadii diferite# ceste ciclurri sunt variabile si influentate de! dieta , sport, medicamente,alcool, droguri, perturbari in timpul somnului si privare de somn# - 1n stadiul B somnul este usor# - in stadiul C somnul devine din ce in ce mai adanc# - 1n stadiile $ si J , faza delta, somnul este cel mai adanc#
- .tadiul K, faza ?A este caracterizata de schimbari fiziologice! respiratie accelerata, activitate cerebrala accelerata, miscare oculara intensiva si relaarea muschilor, in faza ?A se viseaza# - 1n prima treime a noptii fazele delta sunt de o durata mai lunga decat fazele ?A# - 1n cursul noptii fazele delta se scurteaza, iar in ultima treime a noptii acestea dispar iar fazele ?A se lungesc# - 1n anumite momente a fazelor ?A omul este semitreaz#
/&). Definiti personalitatea. Enumerati sindromologia personalitatii. G nsamblu unitar non - repetitiv al însuşirilor psihologice caracteristice şi stabile care definesc un individ anume şi modalităţile sale de comportament (?oşca, BMC) G ste rezultanta unui proces genetic, în cursul căruia, pe postamentul % (particularit# înnăscute de reactivit# neurofiziol#, dispoziţie holotimică) se constr# + (dobînd#) G 5# este o struct# dinamică a sistemelor psihice şi individ# care permit şi determină adaptarea individului la realit sa sociala (llport)# G 5# organiz# unitar > dinamică a celor mai reprezentative trăsăt# ale individului plenar dezvoltat şi integrat (5amfil, 6godescu, BML)# .indromologia personalit_ţii G B#sindromul psihopatic; G C#sindromul nevrotic; G $#sindromul psihotic; G J#sindromul de deteriorare psihopatoid; G K#sindromul demenţial şi oligofren
/,.Definiti constiinta .Enumerati sindroamele constiintei 0efiniţie- abordarea neuropsihologică intelege prin constiinta procesul orientat,finalist,de integrare a intregului sistem nervos care pe fondul starii de veghe (conştienţă) prelucrează informaţiile oferite de aferenţele senzitvo-senzoriale, realiz
ulburările conKtiinţei se Lmpart Ln cantitative -alterarea -stării de veghe, - substratului neurofiziologic al atenţiei, percepţiei, .tarea de obtuzie, hebetudine,obnubilare, stupoare,stupor calitative -alterarea -psihopatologică a :cm#m#potentiala decat actuala - apare in prezenta I absenta pericolului - de intensitate disproportionala fata de pericolul care i-a dat nastere \aplan=sentiment de teama (presimtire-aprehensiune)anticipata a pericolului int,et -aminteste diferentierea facuta de 8reud intre anietate si frica nietate >raspuns emotional neplacut la o amenintare >8rica
%abloul clinic-constituit din ! B -simptome fizice -respiratorii senzatii de constrictii toracice,oftat ,dispnee - +T tahicardie,palpitatii,precordialgii,lesin,oscilatii ale % -osteomusculare!senz#dureroase,contractii,rigiditate ,oboseala -genitourinare! mictiuni frecvente,imperioase,disfunctii se#, - gastro-intestinale!-disfagie,disconfort epigastric,dureri abd# greata,colon iritabil - neurologice! verti",parestezii,tulb#vizuale,slabiciune,tremor -vegetative! uscaciune gurii,transpiratii,cefalee,bufeuri, tulb#vasomotorii, midriaza C -simptome cognitive ! -anietatea -afecteaza gandirea - produce confuzie -produce distorsiuni ale perceptiei(orientarii %,. -produce V cocentrarii , V evocarilor mnestice tiologia sd#anios-depaseste contetul psihiatric -prin ipoteza > organica ce nu ar eclude manif# anioase - toica
42.?indromul isteric ste reprezentat printr-un comple bogat de simptome în sferele motricităţii, senzorialităţii, vorbirii, funcţiilor vegetative-viscerale -ceste simptome au ca notă comună - originea emoţională sau psihogenă, - atipia în raport cu afecţiunile medicale ce le imită, - teatralismul şi demonstrativitatea, reversibilitatea totală şi rapidă, - influenţabilitatea prin atitudinea mediului sau prin sugestie# -Aanisferările clinice isterice includ - crizele senzitive anesteziile, - crizele ecito-motorii, paraliziile, - tulburările de fonaţie, - tulburările vegetative, - tulburări psihice variate (amnezii, fugi, stări crepusculare, etc#)# #indromul anser are ca simptom principal răspunsul alături#
Holnavul eecută greşit cele mai simple acte şi dă impresia că nu are cunoştinţe despre cele mai elementare lucruri în contrast cu nivelul său socio cultural# .e înt
cu răspunsuri şi acţiuni alături /, manifestări care sunt, de asemenea influenţate de mediul ambiant# .indromul isteric este înt
42.1.?indromul disociati' este consecinţa clinică a mecanismului psihologic al disociaţiei, care! - mecanism defensiv inconştient - declanşat într-o împre"urare reactivă, de confruntare a individului cu un eveniment de viaţă cu mare semnificaţie afectivă, -poate separa traumatismul afectiv de restul psihismului ! - pe verticală (8reud)! urma mnezică a evenimentului este refulată în inconştient şi disociată de afect - pe orizontală (^anet)! urma mnezică a evenimentului este separată de afect printr-un fenomen de dezagregare mintală Aanifestarea clinică a acestui fenomen este segregarea unor procese psihice şi comportamentale de restul psihismului, astfel că se realizează două sau chiar mai multe nivele separate de funcţionare paralele sau consecutive la acelaşi individ# .pre eemplu, (tulburarea dc personalitate multiplă, sau tulburarea disociativă de identitate, cum este denumită în 0#.#A# - 1T)# 0isocierea poate apărea şi în condiţii normale dc sugestibilitate crescută la subiecţii hipnotizaţi (c
42.2.?indromul con'ersi' +onversia reprezintă deplasarea ( în plan somatic) a unei stări de mare emoţie rezultată din refularea unei motivaţii cu semnificaţia de apărare inconştientă - .d conversiv este consecina reprim&rii unor nevoi afective, urmată de - dezvoltarea unor simptome somatice sau - de distorsiuni în funcţionarea unor grupe de muşchi aflate sub control voluntar, - care mimează de obicei afecţiuni neurologice, dar - care nu pot fi eplicate prin nici o tulburare organică# - anestezia isteric& este o pierdere a diferitelor modalităţi senzoriale ca urmare a unor conflicte emoţionale reprimate, neeprimate; - alte alter&riperturb&ri senzoriale (cecitate, anosmie, cofoză, anestcziiIanalgezii segmentare segmentare, diplopie, anestezii în mănuşăIciorap, fără corespondent metameric; perturb&ri motorii(pareze, paralizii, vărsături, afonie isterica); - macropsiiImicropsii ale unor obiecte, percepute cu dimensiuni mărite, respectiv micşorate, simptome care pot însă să apară ca atare şi în afecţiuni organice, ca de eemplu epilepsia cu crize parţiale complee# diagnosticul este prin ecluderea posibilelor condiţii somatice, ceea ce presupune un eamen neurologic amănunţit şi investigaţiile paraclinice care se impun# +aracteristicile simptomelor de conversie B - relaţia lor temporală dintre- momentul apariţiei simptomului şi o - psiho- traumă sau emoţie intensă# C - simptomele afecteazămai frecvente hemicorpul st
4/ ?indroame psihotice 1 .dr catatonic C sdr halucinator $ sdr hipocondriace de intensitate deliranta J sdr de automatism mental K sdr delirant L sdr maniacal M sdr depresiv N de dezorganizare 44.?indroamele halucinator delirante-Enumerare 1# .indromul +harles Honnet C# .indromul +apgras (iluzia sosiilor) $# .indroamele de tip paranoid, parafrenic şi paranoiac 4" .?indromul de automatism mental fost descris de către +lerambault sub forma triplului automatism motor,mental, senzitiv, - reprezinta /bază şi formă iniţială a tuturor psihozelor halucinatorii cronice# =in scoala franceza ; sd# de posesiune; sd#de actiune etrioara; gandire enopatica .1@0?6A32 0 %?@.5?@U > 1@823@U cest sindrom se întsenzorial !eprimat clinic prin! halucinatii vizuale,gust,olfact# $#dedublarea mecanica a gindirii-triplu ecou al gindurilor,actelor,lecturii -enuntarea gesturilor,intentiilor - furtul 7, -comentarea actelor -insertia 7 J#micul automatism sau sd#de pasivitate si interferenta -controlul (influenta)7 - chivalentul din \aplan al $#C#J# id#delirant de control - emitrea7 difuzare 7- = sd#clinic caractrizat prin ! ecoul 7 -ghicirea,citirea 7 B-convingerea pac#ca gandirea proprie nu mai este a sa =instrainarea 7 C#pseudohalucinatii $# delir de influenta J#tulburarea constiintei in grade variabile
4# pacientul ne'rotic 'ersus psihotic 5acientul nevrotic!-conflict interior,este in contact cu realitatea, are constiinta bolii, este compliant, cauta psihiatru, urmeaza tratamentul 5acientul psihotic!-conflict eterior subiectului, nu are constiinta bolii, pierde contactul cu realitatea, nu este compliant, fuge de psihiatru, nu urmeaza tratamentul
4%.sihozele definitieI clasificare = definite ca boli psihice severe caracterizate prin B - pierderea contactului cu realitatea (simptome psihotice tipice sunt halucinatiile, delirul, tulburarile constiintei precum deliriumul, derealizarea si depersonalizarea), C - absenta /constiintei bolii psihice G 0ef# termenului de psihotic conform ! -0.A-11 şi 1+0- tulburare mentală era denumită :psihotică dacă determina :o deteriorare care interfera flagrant cu capacitatea de a satisface cerinţele uzuale ale vieţii# :o pierdere a limitelor eului ,, deteriorare flagrantă a testării realităţii# -0.A 1T cuprinde idei delirante sau halucinaţii proeminente, cu halucinaţii survenind în absenţa conştientizării naturii lor patologice si alte simptome pozitive de schizofrenie (de e#, dezorganizarea limba"ului, comportamentul dezorganizat sau catatonic), G 5sihozele erau clasificate dupa factorul determinant in doua categorii -sihoze e*ogene termenul eogen - nu se refera in mod eplicit la un factor etern, independent de organism, -se refera la un factor cauzal etren care poate fi identificat, precum! - 8actori toici > de e -psihozele alcoolice - intoicatiile cu metale grele (5b, Aercur, etc) - 8actori infectiosi > de e sifilisul tertiar care determina un sindrom demential asociat cu simptome asemanatoare episodului manical, simptome reunite sub= 575 -8actori traumatici > tulburarile psihice instalate dupa un (%++) sever - fectare organica cerebrala confirmata -tumori cerebrale -acciedente vasculare cerebrale (T+) - boli degenerative cerebrale - epilepsie -sihoze endogene > termenul de endogen - nu se refera la factori interni (ca in unele psihozele eogene > dat# tumorile cerebrale sau boli degenerative cerebrale) -se refera la faptul ca acesti factori constau intr-o alterare a functionarii normale a .@+, fara ca substratul acesteia sa poata fi precizat cu eactitate ndogenii = asa spre sf obiect, - [n ecitatia maniacal_, subiectul este at
- în paranoia subiectul controleaz_ sistematic, p obiectul persecut_, invadeaz_, blocheaz_ subiectul (.charfetter > invazia egoului)# 0esi aparent aceasta clasificare este bazata in principal pe factorii cauzali, in realitate diferentierea dintre subcategoriile corespunzatoare grupelor initiale (psihogenii sau psihoze) se facea prin criterii fenomenologice (descrierea simptomatologiei
4&..Definitia dementei.erioada de stare 0ementa = deteriorare generalizata a intelectului si personalitatii, un deficit progresiv cognitiv(A,%,7, intelectul, personalitatea) Q de deficitul de dezvoltare-nedezvoltare- psihica (intarzierea mintala) - evolueaza pe o constiinta clara -in absenta delirumului - reprezinta un declin fata de nivelul anterior de functionare - interfera cu efectuarea - sarcinilor socio- profesionale - activit cotidiene uzuale (spalat,imbracat,alimentatie,igiena personala) erioada de stare este marcata de! # 0eteriorarea memoriei = amnezia, manifestata prin! 0eterioararea capacitatii de a invata un material nou(afectarea memoriei de scurta durata) 3itarea unui material invatat anterior (deteriorarea memoriei de lunga durata) H# .indromul ! fazia > predominant senzorial- compromite intelegerea limba"ului scris si vorbit praiiile > deteriorarea de a efectua activitati motorii in dispretul aptitudinilor motorii, functiei senzoriale si intelegerii sarcinilor, care sunt intacte# gnozia > incapacitatea de a recunoaste sau identifica obiectele, in dispretul functiei senzoriale intacte# +# lte manifestari din perioada de stare! G gravare tulburarilor de memorie > amnezie retro-anterograda si ecmnezie G 0ezorientare temporo-spatial, pierderea initiativelor# −
−
.Definitia dementei .abloul clinic 0ementa = deteriorare generalizata a intelectului si personalitatii, un deficit progresiv cognitiv(A,%,7, intelectul, personalitatea) Q de deficitul de dezvoltare-nedezvoltare- psihica (intarzierea mintala) - evolueaza pe o constiinta clara -in absenta delirumului - reprezinta un declin fata de nivelul anterior de functionare - interfera cu efectuarea - sarcinilor socio- profesionale - activit cotidiene uzuale (spalat,imbracat,alimentatie,igiena personala) −
−
%abloul clinic al dementei are la baza sdr# demential! 3. ?imptome cogniti'e B# tulburarile de memorie: a# hipomnezia marcheaza debutul dementei b# amnezie retro-anterorada c# uneori paramnezii de tipul ecmneziei C# hipoprosexia este constanta, accentuindu-se progresiv pana (aprosexie) $# dezorientarea -? si la propria persoana! sunt simptome invariabile in stadii mai avansate ale pr# deteriorativ J# gandirea- devine lenta si saraca in continut (saracie ideativa), uneori incoerenta; G in stadiile incipiente pot apare idei delirante nesistematizate cu tematica de persecutie; G in stadii avansate alterarea gandirii este cvasitotala reflectanduse prin emiterea unor sunete fara sens sau mutism K# pe plan perceptiv! agnoziile, se instaleaza treptat! tulburari calitative ale perceptiei pot apare uneori la debut; tulb cantitative! halucinatiile olfactiv) ustative si perceptii false din zona enitala
9. ?imptome afecti'e in stadii incipiente apare! - depresie > ca o reactie la constientizarea instalarii proc#deteriorativ - iritabilitatea care asociata depresiei > determina dispozitia disforica in stadii avansate apare o aplatizare a reactiilor afective la stimuli, dublata de eplozii afective de tipul afectelor fara o cauza aparenta primele simptome comportamentale -scaderea interesului pentru activitati si a initiativei (simptome care pot determina confuzie diagnostica cu episodul depresiv) progresiv - apar perioade de aSinezie intrerupte de perioade de agitatie, comportamentul devine dezorganizat, fara sens, cu stereotipii si perseverari motorii ce interfera din ce in ce mai mult cu indeplinirea sarcinilor zilnice ".1.!riterii de diagnostic din D ? C ale dementei 3lzeimer 3# 0ezvoltarea de deficite cognitive multiple, manifestate prin B si C ! (B) deteriorarea memoriei (deteriorarea capacităţii de a învăţa o informaţie nouă ori de a evoca o informaţie învăţată anterior); (C) una (sau mai multe) din următoarele perturbări cognitive! a# afazie (perturbare de limba"); b# apraie (deteriorarea capacităţii de a realiza activit motorii, în dispreţul fcţ motorii intacte); c# agnozie (incapacit de a recunoaşte sau identif obiectele, în dispreţul fcţ senzoriale intacte);
d# perturbare în funcţia de eecuţie (adică, în planificare, organizare, secvenţiere, abstractizare)# 9# 0eficitele cognitive de la criteriile B şi C cauzează, fiecare, o deteriorare semnificativă în funcţionarea socială sau profesională şi reprezintă un declin semnificativ de la nivelul anterior de funcţionare# !. voluţia este caracterizată prin debut gradual şi declin cognitiv continuu# D. 0eficitele cognitive de la criteriile B şi C nu se datorează nici uneia din următoarele! (B) altor condiţii ale sistemului nervos central care cauzează deficite progresive de memorie şi cunoaştere (de e#, maladie cerebrovaşculară, maladie 5arSinson, maladie &untington, hematom subdural, hidrocefalie cu presiune normală, tumoră cerebrală); (C) condiţiilor sistemice, cunoscute a cauza demenţă (de e#, hipotiroidismul,deficienţa de vitamină HBC sau de acid folie, deficienţa de niacină,hipercalcemia, neurosifiiisul, infecţia cu &1T); ($) condiţiile induse de o substanţă# E. 0eficitele nu survin eclusiv în cursul unui delirium# ;. 5erturbarea nu este eplicată mai bine de altă tulburare de pe aa 1 (de e! tulburarea depresivă ma"oră, schizofrenia) #".2 abloul clinic- dementa 'asculara G 0ebutul frecvent brusc (,dar si indios lent progresiv ) - cu afectare inegala si variabila a functiilor psihice, - varsta la debut e frecvent mai mica decat in 0#lzh G 5erioada de stare -functiile cognitive diminuate in sens cantitativ, defectul este constientizat de pacient pe perioade destul de luni din evolutia dementei
-labilitatea afectiva este o trasatura clinica caracteristica, apar reactii nemotivate de plans sau de ras > incontinenta afectiva -comportamental pacientul este in general agitat, prezinta acte impulsive si conflictualitate crescuta si tendinta la deambulare (de eemplu fugile cu pierderea pacientilor) -dezinhibitia pulsionala cu eacerbarea instinctului seual - apar semne neurologice de focar -eagerarea -profunda a ?6%, - raspunsului etensorului plantar,=HabinsSiW -paralizii pseudo bulbare,anormalitati ale mersului - se asociaza o serie de manifestari somatice care au ca substrat ateroscleroza arterelor care deservesc celelalte organe G.tadiul terminal -dismneziile sunt accentuate facand imposibila orientarea bolnavilor chiar in medii anterior familiare -pacientul devine imobilizat la pat fiind pierduta continenta sfincteriana -apar o serie de reflee patologice (de eemplu refleul bucal > percutia buzelor determina contractura musculaturii periorale cu proiectia anterioara a buzelor)
-decesul survine cel mai adesea in cadrul unui nou accident vascular cerebral, fie tranzitor fie constituit, mai rar prin infectii intercurente
"1.Delirum definitie G tulburare a constiintei W% si a cunoasterii, - asociata unei conditii medicale generaleIsubstante, -care se dezvolta intr-o perioada scurta de timp G este un sindrom ZZZ G
1ntotdeauna urgenta
G
ma"oritatea cauzelor - in afara .@+
G
subdiagnosticat, subtratat
"2.Delirum 'ersus Dementa Delirum debut-brusc deteriorarea cog# - eacerbata nocturn deficit#de % - intotdeauna prezent Dementa debut-insidios deteriorarea cog# - mai stabila in timp deficit#de % ocazional prezent • • •
"/. ?dr. Gorsoo' 's. Encefalopatia Merniche 1.sd. Gorsao' +auza - deficienta tiaminica -ap#la marii alcoolic -cond-medic-ale-deficitului vit#HB -tulburare cronica -debut insidios, - sanse de remisie in C* din cazuri -clinic- amnezie anterograda de fiare - confabulatii mnestice - dezorientare %-. - false recunoateri X polinevrita memb#inf- in apro# %ratament-tratarea cauzeu subiacente -doze mari de tiamina -durata tratamentului -B an (- in #NK din cazuri .d#SorsaSov ev spre
2 - encefalopatie Mernice +auza#
- dat#deficientei de tiamina -apare la alcolicii cronici (sd# de malnitritie ,tulb# de tranzit,anoreie) -tulburare neurologica acuta > -debut brusc -clinic - confuzie - ataie, - oftalmolegie - se asociaza! - somnolenta,stupor,coma, - hipertonie generalizata
"4.?e'ra
−
C# .T?^32 +3 +?14 [email protected]@% 5e fondul manifestarilor starii de sevra" necomplicat se suprapun! a# crize cu convulsii tonico-clonice care apar la BC - CJ ore dupa intreruperea sau reducerea substantiala a cantitatii de alcool consumat# b# pierderea cunostintei cu cadere c# amnezie lacunara a perioadei convulsivante $# .T?^ +3 021?13A (021?13A %?A@.)! 85E73 ?$3!3N 5e fondul simptomelor starii de sevra" necomplicat care se accentueaza (tremuraturi generalizate cu amplitudine crescuta si dizartrie > datorata interesarii musculaturii aparatului logo-motor, transpiratii profuze) se suprapun! a# stare onirica -021?13A ( tulburari de constiinta, afectarea functiilor cognitive) b# cu &23+1@%11 predominant vizuale fie cu animale (zoopsii), fie cu caracter profesional (se vede cu colegii sau prestand activitati de la locul de munca), dar frecvent apar si halucinatii tactile (simte si vede insecte care merg pe piele) c# anietatea este relativ frecventa, fiind determinata de continutul in general terifiant al halucinatiilor (nu este obligatorie > de eemplu un pacient /s-a visat la o nunta de soareci −
−
d# %32H3??1 T7%%1T ( transpiratii, tahicardie, febra, tremor, anietate, insomniii) e# 101 021?@%( frecvent paranoide) f# 71%%1 5.1&6A6%6?1 # -----78 3C 53? ?89 4,A" 3C7E@3 A3;3@3 C37;E?3E AE?3E . 0 !E 3C 53? DE?E EE E 3C 703 7 ?89.4&.
"". .Definiti schizofrenia.Enumerati simptomeleA durata 0efinitie! un grup de tulburari psihice cu urmatoarele caracteristici 5e plan clinic! a) simptome pozitive (modificari /in plus fata de normalitate)! idei delirante, halucinatii, comportament bizar si tulburari pozitive ale formei gandirii b) simptome negative (modificari /in minus fata de normalitate)! aplatizare afectiva, apato-abulie, tulburari negative ale formei gandirii, retragere sociala, anhedonie 0urata! dupa 0.A > persistenta simptomelor cel putin L luni dupa 1+0 > persistenta simptomelor cel putin o luna
"".1 !riteriul 3 din D?C de diagnostic al schizofreniei .impt caracteristice! OH+ C si urmatoarele! - feicare prezinta o anumita portiune de timp, in cursul unei perioade de o luna (mai putin daca sunt tratate cu succes) (B) idei delirante (C) halucinatii ($) limba" dezorganizat (J) comportament catatoniuc sau flagrant dezorganizat (K) simptome negative ! aplatizare afectiva, alogie sau avolitie# - este necesar doar un singur simptom de la criteriul , daca ideile delirante sunt bizare sau halucinatiile constau intr-o voce care comenteaza comportamentul, gandurile persoanei, sau C ori mai multe voci care comenteaza intre ele# "#. schizofrenia .forme clinice = enumerare 0.A (K tipuri)! sS paranoida, hebefrenica (dezorganizata), catatonica, nediferentiata, reziduala 1+0 ( tipuri)! sS paranoida, hebefrenica, catatonica, nediferentiata, reziduala, simpla, nespecifica, depresia postschizofrenie, alte tipuri de sS! sS cenestopata, tulb schizofreniforma "%. schizophrenia-fazele e'oluti'e B# 8aza activa! - simptomele sunt predominant pozitive si constau in! idei delirante, halucinatii, comportament catatonic, afectivitate si comportamente bizar evident inadecvate - este obligatorie pt dg pozitiv al sS (eceptie forma simpla) C# 8aza reziduala! simpt sunt predominant negative la care se adauga! -dificultati de reluare a functionarii psihosociale la nivelul anterior instalarii fazei acute - disparitia completa a simpt se intalneste rar fata de restabilirea inIcompleta a functionarii sociale
$# 0eterioarea nivelului de functionare psihosociala - in prezent se considera ca deteriorarea progresiva pe perioada intregii vieti nu este obligatorie (doar CK din cazuri prezinta o evolutie progresiva spre deterioare)
"%.1.ulburarea schizo-afecti'a. Definitie %ulb schizoafectiva = afectiune, cu! evolutie episodica coeistenta pe plan clinic a simptomelor sS cu simptome ale tulb afective ponderea simptomelor sS si tulb afective este apro egala fara a se putea stabili care din ele este pe primul plan in general nici simptomele sS si nici ale tulburarii afective luate izolat nu sunt suficiente pt formularea unuia dintre cele C diagnostice debut brusc la varsta adulta tanara, dar si in adolescenta "&. Episodul depresi'.ablou clinic G durata - min C sapt B# dispozitie depresiva C# scaderea interesului si a placerii $# .caderea I cresterea apetitului alimentar si scadereIcrestere in greutate (peste K intr-o luna) J# insomnie sau hipersomnie K# retard psihomotor sau agitatie psiho-motorie L# fatigabilitate, pierderea energiei M# .entimente de inutilitate, culpabilitate autostima scazuta N# scaderea capacitatii de concentrare, ambivalenta # ideatie suicidara, %. (tentative suicid) G .imptomele provoaca - suferinta sau incapacitate familiala, sociala, profesionala ",. !riteriile 3 din D?C ale episodului depresi' #- K din simptome - prezente #în cursul a C săptăm
B# .erotonina - obiectivat de! - efectul ..?1 ! V receptorilor K-&%C după administrarea antidepresivelor; - efectul antidepresivelor>0- atipice - ] selectiv transmisia serotoninică prin (W) recept#K&%Ba - scăderea triptofanului (precursor al serotoninei) plasmatice la depresivi C# @oradrenalina ( mai ales dimineaţa) ,fapt dovedit de ! - blocarea recaptarii @ > la 0 @ (reboetina, rnaprotilina, desipramina) - acţiunea inhibitorie a autoreceptorilor tip alfaC (mirtazapina, mianserina)# $# 0opamina are un nivel scazut ,fapt dovedit de - studile care sugereaza legătura între deficitul de 0 din boala 5arSinson şi depresie, - efectul antidepresivelor predominant 0- ergice J# 0epresia prin deficit de acetilcolin are un aspect clinic polimorf, instabil si variabil de la un moment la altul, iar prezena deficitului cognitiv este o caracteristic important; K# 0epresia prin deficit de 7H; se caracterizează prin rezistenţă terapeutică la 0 clasice#
#1. Episodul maniacal.ablou clinic durata - min B saptamana B# dispozitie euforica, epansiva sau iritabila C# cresterea autostimei, idei de grandoare $# scaderea nevoii de somn J# logoree K# fuga de idei L# distractibilitate M# implicare ecesiva in activitati sau agitatie psiho-motorie 1mplicare ecesiva in activitati cu potential nociv - cheltuieli, investitii fara rost, dezinhibiţie (verbală, seuală, în sofat, în cheltuirea banilor, în iniţiative neaşteptate de a iniţia călătorii)# cresterea volumului si vitezei activitatii motorii, mimica si gestica ample si rapide# 5olipragmazie - la nivel de initiativa, se apuca de m#m activitatii pe care nu le duce la bun sfarsit #2. !riteriile 3 si 9 din D?C ale episodului maniacal - dispoziţie crescută, epansivă sau iritabilă anormală şi persistentă, dur
(M) implicare ecesivă în activităţi plăcute care au un înalt potenţial de consecinţe nedorite (de e#, anga"area în cumpărături ecesive, indiscreţii seuale ori investiţii în afaceri nesăbuite)#
#/. Definiti ne'roza 'ersus sihoza @evroza = tulburare psihica usoara sau medie caracterizata prin! simptom sau grup de simptome egodistonice (percepute de subiect ca fiind straine, neplacute si perturbatoare) testarea realitatii prezenta prezenta constiintei bolii psihice solicita tratament si protectie, psihoterapia este eficienta 5sihoza = tulburare psihica severa caracterizata prin! simptom sau grup de simptome egosintonice pierderea contactului cu realitatea absenta constiintei bolii psihice nu solicita tratament si protectie, psihoterapia este ineficienta
#4. atacul de panica Definitie- criterii D?C tac de panica = o perioadă distinctă de frică intensă sau de disconfort J din B$ următoarele simptome, apar brusc şi ating intensitati ma# în B* min (B) palpitaţii, bătăi puternice ale inimii sau accelerarea ritmului cardiac; (C) transpiraţii; ($) tremor sau trepidaţie; (J) senzaţii de scurtare a respiraţiei sau de strangulare; (K) senzaţie de sufocare; (L) durere sau disconfort precordial; (M) greaţă sau detresă abdominală; (N) senzaţie de ameţeală, dezechilibru, verti" sau leşin; () derealizare (sentimentul de irealitate) sau depersonalizare (detaşare de sine însuşi); (B*)#frica de pierdere a controlului sau de a nu înnebuni; (BB) frica de moarte; (BC) parestezii; (B$) frisoane sau valuri de căldură - atacurile pot fi complete daca apar cel putin J dintre simptomele somatice, si au durata de peste BK min; sau incomplete daca sunt mai putin de J simptome somaticr si au o durata de K-B* min #". ulburarea disociati'a =definitie 0efinitie! tulburari psihice determinate de factori psihologici al caror tablou clinic este dominat de simptome psihice care nu sunt induse in mod voluntar# 0efinitie! -1+0 B*=-pierderea totalaIpartiala a - 1ntegrarii normale intre amintirile trecutului -constientizarea identitatii senzatiilor immediate -controlul miscarilor corpului
##. ulburarea de con'ersie-definitie = termen -eistent in 0.A-1T - dar apartine tulburarilor somatoforme, difera de tulb disociative -dar absent in 1+0-B* (cazurile corespunzatoare sunt incluse in grupul tulburarilor dissociative) +onversia reprezinta deplasarea (in plan somatic) a unei stari de mare emotie > trairi psiho-traumatizante; debut mai frecvent in adolescenta, dar poate apare si la alte varste; mai predominant la seul feminin #%.Definitia tulburarii de personalitate %ulb de personalitate = ansamblu caracteristic şi persistent de trăsături! predominant cognitive, dispoziţionale şi relaţionale ilustrat printr-un comportament care deviază în mod evident şi invalidant de la epectaţiile faţă de persoana respectivă şi normele grupului său social manifestat clinic prin răspunsuri infleibile, în situaţii variate interpersonale, profesionale şi sociale; creează dificultăţi în funcţionarea ocupaţională, profesională şi socială; sunt schiţate din copilărie; se cristalizează la adolescenţă! a) pina la BN ani vorbim despre tulburari de comportament pt#ca personalitatea este in formare b) peste BN ani vorbim despre tulburari depersonalitate - însoţesc persoana în cauză de-a lungul întregii sale eistenţe #&.Definiti personalitatea.ipuri de personalitate 5ersonalitatea = nsamblu unitar non - repetitiv al însuşirilor psihologice caracteristice şi stabile care definesc un individ anume şi modalităţile sale de comportament %ipuri de personalitate 0.A! grupeaza personalitatea in $ subgrupe > clustere +luster ! tulb paranoida, schizoida, schizotipala +luster H! tulb antisociala, bordeline, narcisica, histrionica +luster +! tulb evitanta, dependenta, obsesiv-compulsiva 1+0! tulb paranoida, schizoida, disociala, instabil-emotionala > tipul impulsiv, tipul borderline; tulb histrionica, anioasa, dependente, anaSasta, mita
#,. Definiti personalitatea.tulburarea de personalitate de tip paranoid 5ersonalitatea = nsamblu unitar non - repetitiv al însuşirilor psihologice caracteristice şi stabile care definesc un individ anume şi modalităţile sale de comportament +?1%?11 0 017@6.%1+ 0.A 1T @eincredere si suspiciune pervaziva in ceilalti astfel ca motivele lor sunt interpretate ca rauvoitoare, incepand devreme in perioada de adult si prezinta intr-o varianta de contete, asa cum este indicata de J sau mai multe din urmatoarele! B# .uspecteaza, fara o baza suficienta, ca ceilalti il eploateaza, il ranesc sau isi bat "oc de el C# 5reocupare cu indoieli ne"ustificate in legatura cu loialitatea sau increderea partenerilor sau asociatiilor
