Resursele metalurgice
Nu mai exista nici o incertitudine asupra rolului pe care l-au jucat, si îl joaca si în prezent, resursele metalurgice în evolutia omenirii. Importanta acestora a fost cunoscuta înca de la începutul timpul tim pului ui ist istoric oric,, pe perio rioade ade ale ac acest estuia uia fii fiind nd den denumi umite te dup dupaa va valoa loarea rea un unor or des descop coperi eriri, ri, epo epoca ca bronzului (în preistorie) si epoca epoca fierului (în antichitate). antichitate). aca initial aceste resurse, si îndeosebi fierul, erau folosite doar în scopuri militare, ulterior au cap capata atatt noi uti utiliz lizari ari în dif diferi erite te dom domen enii ii ec econo onomic micee - agr agricu icultu ltura, ra, ate atelie liere re ma manuf nufact acturi uriere ere,, industrie, etc. !n prezent, la nivel mondial,se înregistreaza un comert intensiv cu astfel de resurse, dinspr din spree tar tarile ile car caree dis dispun pun de zac zacami aminte nte îns însemn emnate ate îns înspre pre tar tarile ile mar marii con consum sumato atoare are de res resurs ursee metalurgice. "u toate ca si în domeniul submarin exista cantitati însemnate de resurse metalurgice, acestea sunt exploatate îndeosebi din zonele uscatului continental, rezerve neregenerabile care sunt consumate rapid. #stfel, daca minereurile de fier, nichel si mangan cunoscute p$na acum pot asigura consumul mondial pe o perioada mai mare de %&& ani, cele de aur, argint, platina, zinc, plumb, cositor, la nivelul consumului actual, pot fi folosite numai pe o perioada mai mica de '& ani. "lasificarea resurselor metalurgice se face pe baza proprietatilor fizice si chimice specifice, evidentiindu-se doua grupe majore resurse metalurgice feroase si resurse metalurgice neferoase. 1)Resursele metalurgice feroase
ierul este principala resursa pentru siderurgie, alaturi de care mai sunt utilizate si alte metale mangan, crom, nichel, vanadiu, molibden, *olfram, titan, etc. +inereurile de fier. !n natura, fierul nu se gaseste în stare pura ci apare în scoarta terestra sub forma unor combinatii chimice. rincipalele minereuri de fier sunt -magnetitul, e/, este cel mai important minereu de fier av$nd un continut în metal ce ajunge p$na la 01 2. e regula prezinta o compozitie compozitie relativ pura cu cu proprietati puternic magnetice. magnetice. 3ecundar poate sa cuprinda titan, crom, etc. -hematitul, e1, este un mineral care are un continut în metal mai redus, p$na la 0& 2. 3e formeaza prin oxidare în diferite tipuri genetice de zacaminte si prezinta, în unele cazuri, forme cu impuritati. -limonitul, 1e1, 41, minereu folosit în special la fabricarea fontelor si otelurilor, av$nd un continut în metal de p$na la 51.6 2. -sideritul, e", mineral care se prezinta sub forma de amestecuri izomorfe, cu un continut în metal de /7. 2. 8ste casant si are slabe proprietati magnetice. -an9eritul, "a"(e,+g,+n)", desi are un continut în metal redus, între %5-%7 2, prezinta importanta industriala fiind folosit ca fondant. 2)Resursele metalurgice neferoase
!n tot mai multe multe activi activitat tatii econom economice ice (si mai ales ales indust industria riale) le) sun suntt folosi folosite te metale metalele le neferoase, fapt ce a determinat un consum tot mai mare a acestor metale în ultimele decenii. !n mare parte ele sunt cunoscute înca din antichitate c$nd erau exploatate în cantitati reduse si preferential (aur, argint). :lterior, au intrat în circuitul economic si alte metale neferoase (mercur, plumb, cupru etc) pentru ca cele mai recent utilizate sa fie aluminiul si unele metale rare.
8xist$nd o mare varietate de metale neferoase, ele au fost încadrate în diverse clasificari, în functie de criteriile abordate. #stfel, ele au fost clasificate în metale usoare (aluminiu etc.), metale colorate (cupru etc.), metale pretioase (aur etc.) si metale rare (berilui etc.). upa alta clasificare ele au fost împartite în metale neferoase grele, metale neferoase usoare, metale pretioase si metale neferoase rare. Metale neferoase grele
"uprul poate fi înt$lnit în stare nativa sau în asociatii cu alte metale sau nemetale. 8ste utilizat frecvent în industrie (mai ales în electronica si electrotehnica) datorita proprietatilor sale bun conducator de caldura si electricitate, maleabil, ductil etc. ;ezervele mondiale de cupru sunt estimate la /'% mil.t iar cele ipotetice la cca. '1& mil. t. #ceste rezerve sunt localizate mai ales în #merica de 3ud (peste %< din total), 8uropa inclusiv ".3.I. (%' 2), #merica de Nord (%/ 2) si #frica (%<5 din rezervele totale). roductia de minereu de cupru, la nivel global, a fost de 6,' mil. t. (%665) si realizata în principal de urmatoarele state "hile (1,% mil. t), 3.:.#. (%,7 mil.t), ".3.I. (&,7 mil. t), "anada (&,0 mil.t) Metale neferoase usoare
#luminiul si aliajele sale, au o larga utilizare în economie datorita proprietatilor specifice conductibilitate termica si electrica, densitate mica, maleabil, netoxic, rezistent la coroziune, etc. #re o larga rasp$ndire în natura, mai ales sub forma de oxizi, iar principala roca din care se extrage este bauxita. btinerea aluminiului se face cu un consum foarte mare de energie electrica (%/&&&%0&&& =>h<% tona metal), fapt ce determina o ierarhie diferita a tarilor producatoare de aluminiu fata de cea a tarilor ce detin rezerve de bauxita. ;ezervele mondiale de bauxita sunt apreciate la peste 1 miliarde tone cu un continut de metal estimat la circa 0 miliarde tone. eoarece bauxita se formeaza prin alterarea calcarelor în conditii de clima arida, marea majoritate a rezervelor sunt cantonate în zona intertropicala si subtropicala. roductia mondiala de bauxita este de circa %%& milioane tone anual. Metalele pretioase
#urul. Nici un alt metal nu a avut un rol mai mare în istoria omenirii, fiind cautat cu aviditate datorita valorii lui. #cest metal pretios a constituit motivul pentru nenumarate dispute armate, a determinat cucerirea si popularea unor teritorii ostile, iar pentru exploatarea lui omul a creat ingenioase metode tehnologice. #urul este folosit îndeosebi ca etalon monetar, dar mai este utilizat în industria electronica, tehnica medicala si aerospatiala, confecti-onarea bijuteriilor, etc. !n natura, aurul se poate gasi at$t în stare naturala (dar nu pur) sub forma de pepite, paiete, praf sau filoane, c$t si în compozitia unor minereuri complexe. in diferite motive, unele state nu dezvaluie volumul total al rezervelor de aur pe care le detin, ca atare este dificil a aprecia rezervele si productia mondiala de aur, exist$nd în acest sens statistici diferite de la un autor la altul Metale neferoase rare
!n aceasta grupa se gasesc o serie de metale ale caror rezerve sunt mici si diseminate în scoarta terestra. #mintim astfel, galiul (exploatat în 3.:.#., India, "anada), cadmiul (?aponia, ".3.I.), niobiul si tantalul (@razilia, Aair, "anada, ".3.I.), seleniul (3.:.#., ?aponia), zirconiul (#ustralia), indiul ("anada, 3uedia, ?aponia), germaniul (Bermania, @olivia, Namibia), etc.
