RUPTURA MENISC GENERALITATI GENERALITATI - definitie, clasificare, clasifica re, date epidemiologice epidemiol ogice
Genunchiul Genunchiul este cea mai mare articulatie importanta importanta a corpului. corpului. Prin pozitia pozitia sa, prin rolul sau in biomecanica statica si dinamica a membrului inferior, inferior, ca si prin slaba sa acoperire cu tesuturi moi, el este deosebit de predispus si vulnerabil atat la traumatismele directe, cit si la cele indirecte. Genunc Genunchiu hiull sufera sufera si in cazul cazul unor unor imobil imobiliza izari ri impuse impuse de tratame tratamentu ntull anumit anumitor or afectiu afectiuni ni sau traumatisme. Partic Particula ularita ritatea tea recuper recuperarii arii consta consta in strinsa strinsa interd interdepe epende ndenta nta dintre dintre functia functia articul articulara ara si valoarea anatomo-functionala a musculaturii sale. La genunchi genunchi întâlnim întâlnim toate tipurile tipurile de traumatisme traumatisme şi lezări a tuturor tuturor tipurilor tipurilor destructuri destructuri articulare !. Lezi Leziun unii ale ale păr" păr"il ilor or moi moi #egumente şi "esut celular subcutanat $contuzii, plăgi, arsuri%& #endoane şi muşchi $întinderi, rupturi, sec"ionări, dezinser"ii%& 'ase şi nervi $rupturi, sec"ionări% sec "ionări% (. Leziuni Leziuni osoase $deran)ament $deran)amentee trabecu trabeculare, lare, fisuri, fracturi% fracturi% ale *pifizelor femurale, tibiale sau peronale& +otulei. . Lezi Leziun unii arti articu cula lare re Plagi articulare& +upturi ligamentare& *ntorse& Luatii& Leziuni meniscale.
accident nt surven survenit it pe o menisco meniscopat patie ie preei preeisten stenta ta care a creat creat o R!pt!ra R!pt!ra de menisc menisc este un accide degenerescenta, cu sau fara depunere de calcar. e poate prezenta ca ruptura longitudinala completa $care $care este caracteris caracteristica tica mai ales ales menisc menisculu uluii etern etern%% sau ca ruptur rupturaa oblica oblica sau combin combinata ata cu dezinsertie. Genunchiul, prin pozitia sa de articulatie intermediara a membrului inferior are un dublu rol - asigurarea statica in momentul de spri)in& - asigurarea elevatiei piciorului in momentul balansului pentru orientarea piciorului in functie de denivelarile de teren. - Genunc Genunchiu hiull )oaca )oaca un rol import important ant in foarte foarte multe multe moment momentee si activit activitati ati uzuale uzuale si profesionale. ETI"PAT"GENIE # ca!$e, mecanisme, anatomie patologice
/actorii vulneranti care pot actiona asupra genunchiului genunchiului sunt a% /act /actor orii mec mecan anic ici& i& b% /actori fizici& c% /act /actor orii biolo biologi gici ci&& d% /act /actor orii chim chimic ici. i. Anatomia patologica #raumat raumatisme ismele le fibroc fibrocarti artila) la)elor elor articul articulare are sunt sunt repreze reprezenta ntate te doar doar de leziun leziunile ile menisc meniscale ale ale articulatiei genunchiului. 0ceste leziuni pot fi singulare sau se pot asocia cu oricare alt tip de leziune $entorse, luati, fracturi%.
Leziunile meniscului compromit vascularizatia acestuia, ceea ce eplica de ce tratamentul conservator are putine sanse de reusita, indicatia terapeutica raminind cea chirurgicala. Leziunile de menisc sunt formatiuni fibrocartilaginoase, vascularizate doar periferic in zona fibroasa. 1eniscurile au rol de a creea o congruenta perfecta intre condilii femurali si platoul tibial, de a creea o mai buna repartitie a presiunilor intraarticulare, de a permite o mai buna alunecare a capetelor osoase articulare. +uptura de menisc se poate prezenta ca ruptura longitudinala $complea% caracteristica mai ales meniscului intern& rupturi transversale, caracteristice meniscului etern, ruptura oblica combinata cu dezinsertia fie a coarnelor fie periferica.
1eniscurile sunt bine ancorate $in special cel intern% la structurile din )ur la femur , la tibie, la rotula, ligamente incrucisate, capsule, ligamentul lateral si intern. 1eniscul intern este cel mai epus traumatizarii $234 din leziunile meniscale%, datorita fiitatii lui la structurilor din )ur $mai ales la ligamentul lateral intern% ca si presiunilor mai mari ce se eercita asupra lui prin condilul femural intern, prin care trece proiectia centrului de greutate a corpului. *ista trei mecanisme care ar produce rupturile meniscului fleie urmata de o etensie puternica asociata cu o rotatie a genunchiului in timp ce tibia este fiata, prin blocare la sol a piciorului. La sportivi blocarea piciorului la sol prin crampoanele ghetelor este o cauza frecventa $56 4 din rupturile de menisc sunt intilnite la fotbalisti%. 0socierea concomitenta a unei fleii cu rotatie eterna si vag fortat, ceea ce deschide interlinia interna articulara si va incarcera meniscul, care va fi strivit la etensia urmatoare. 7n cadrul unor traumatisme complee ale genunchiului, soldate cu fracturi de platou sau cu rupturi de ligamente, incrucisate sau laterale.
SIMPT"MAT"L"GIE SI CRITERII %E SUSTINERE A %IAGN"STICULUI& a' e(amen!l clinic # semne s!)iecti*e si o)iecti*e )' in*estigatii paraclinice # e(+ radiologic, pro)e de la)orator
imptomatologia clinica este relativ comuna. La fracturi bolnavul prezinta - durere intensa& - tumefiere a genunchiului& - hemartroza abundenta& - impotenta functionala, - echimoza, mai ales in spatiul popliteu. La luatii bolnavul prezinta dureri spontane care se intensifica la incercarea de fleie a gambei. Palparea arata relieful rotulian deplasat, iar in locul rotulei o depresiune in fundul careia se 8alpeaza condilul si trohleea femurala. Genunchiul poate fi blocat in etensie sau in usoara fleie. Luatia rotulei se reduce ortopedic, dupa care se pune un burlan de gips. 9neori se intervine chirurgical eecutind o palectomie. La ruptura de menisc, bolnavul prezinta o d!rere violenta, brusca insotita de impotenta functionala imediata. 9neori apare bloca)ul articular, hidrartroza este aproape regulata, iar hemartroza este destul de frecventa. :riteriile pentru sustinerea diagnosticului sunt clinice, radiologice si paraclinice. 7nspectia stabileste - tipul constitutional greutatea pacientului si aduc unele precizari privind ortostatismul si mersul pacientilor cu sechele la membrele inferioare&
- pozitia sau atitudinea segmentului lezat& - deformari articulare& - aspectul tegumentului si al tesutului subcutanat& - culoarea tegumentului care poate fi modificata de echimoze, staza venocapilara, ischemie, hiperemie. Palparea este unul dintre criteriile clinice care stabileste - temperatura tegumentelor care indica procese inflamatorii in cazul tegumentelor calde sau algoneurodistrofii in cazul tegumentelor reci& - gradul de suplete al pielii si tesutului subcutanat urmare al starii de uscaciune sau umiditate a pielii& - punctele dureroase la presiune& - pulsatia arteriala. Prin palpare se mai poate stabili de asemenea, continuitatea osoasa, mobilitatea anormala, articulara sau osoasa, crispatiile tesutului osos sau ale celui cartilaginos. 1asuratorile in afectiunile aparatului locomotor se fac comparativ $membrul sanatos ; membrul afectat% si reprezinta alt criteriu clinic. 1asuram circumferinta articulara, circumferinta segmentului $crescuta in edem si staza in atrofii% ca si in lungimea membrului sau a segmentului de membru traumatizat.
Prognosticul pentru genunchiul operat depide de felul si gravitatea leziunii, dar este de regula favorabil, recuperarea genunchiului operat fiind totala daca tratamentul este bine ales si corect aplicat. *ceptie fac persoanele in virsta la care pot aparea procese de osteoporoza si osteoscleroza. TRATAMENT Tratament igieno-dietetic
#ratamentul igieno-dietetic in cadrul genunchiului operat nu este specific. =aca bolnavul, are un surplus de strat adipos este bine sa nu consume lipide sau glucide $piine, fainoase, zahar% deoarece articulatia si asa suferinda va fi ingreunata si mai mult de greutatea provenita din consumul acestor alimente. +ecomandam deci, bolnavului, in perioada spitalizarii consumul de proteine principale cum ar fi carne, $slaba% fiarta, oua, lapte si brinzeturi. :el mai important rol il au vitaminele prin - vitamina 0, care a)uta la regenerarea celulelor din organism, la vindecarea ranilor, cresterea rezistentei la infectie& - vitamina > are actiune antihemoragica& - vitamina : care asigura functionarea normala a vaselor sanguine& 7n general trebuie evitate eforturile profesionale si pozitia ortostatica prelungita. Tratament!l profilactic consta in evitarea eforturilor mari si bruste, mai ales la sportivii de performanta, la virstnici $care au un grad avansat de degenerare a elementelor articulare%, la copii.
Tratament medicamentos
1edicatie antalgica si antiinflamatoare este administrata cind durerea are intensitati mai mari infiltratii cu ilina cu?sau fara hidrocortizon $decit in cazul unor forme dureroase limitate, mai ales la insertia tendoanelor la burse sau muschi%. 7nfiltratia intraarticulara se aplica doar in procesele articulare inflamatorii. 7n inflamatia articulara repausul si postura articulara relaata e prima atitudine a recuperatorului in fata unei articulatii inflamate, cu sau fara lichid articular. :rioterapia determina o hiperemie activa $dupa o prima si scurta faza de vasoconstrictie%, scade viteza de conducere pe nerv, scade activarea receptorilor cutanati $efect antalgic% scade spasmul muscular. 0lte proceduri cu rol antalgic si antiinflamator sunt parafina, ultrasunetele si undele scurte. Tratament ortopedico # cir!rgical
#ratamentul ortopedic foloseste metode care vizeaza reducerea deformatiilor sau a fracturilor prin manevre eterne si mentinerea reducerii cu mi)loace eterioare a segmentului afectat. 1obilizarea ortopedica se realizeaza cu a)utorul aparatului gipsat a tractiunii continue. 7mobilizarea gipsata se aplica atit la fracturi cit si in cazul unor afectiuni care necesita punerea in repaus a unui segment. 7n situatii postoperatorii se poate folosi aparatul gipsat si pentru corectarea si mentinerea corectiei unor deformari congenitale sau dobindite. 7n cazul esuarii tratamentului ortopedic, se indica tratamentul chirurgical. #ratamentul ortopedic prin imobilizare in aparat gipsat pe o perioada de -@ saptamini este recomandat in fracturile de rotula, fractura supra si intercondiliana si fractua de platou tibial. 7n fracturile cu deplasare se recomanda insa tratamentul chirurgical. 1ersul cu spri)in va incepe dupa circa doua luni. :hirurgia ortopedica s-a etins treptat depasind in prezent, indicatiile clasice din cadrul traumatologiei. 7nterventiile chirurgicale ortopedice se pot clasifica astfel - Aperatii care se adreseaza elementelor angrenate ale artrozei si care au un scop simptomatic paleativ& - Aperatii care inlocuiesc articulatia ; artroplastia totala& Genunchiul poate fi operat pentru repararea unor leziuni traumatice ca a% +upturi de menisc $foarte des intilnite%& b% Leziuni ale genunchiului la, post-traumatic& c% fractura supra si intercondiliana& d% /ractura de platou tibial& e% Luatii ale genunchiului. Pentru restabilirea miscarilor ale genunchiului se poate efectua o artroplastie a genunchiului, operatie ce consta in inlocuirea pe cale chirurgicala a unei articulati cu o proteza metalica. 0rtroplastia este o operatie complicata, mai ales prin posibilitati multiple de infectii, embolii gazoase, flebite, infundarea platourilor tibiale, paralizii ale sciaticului popliteu etern. 0rtroplastia se prezinta sub doua forma proteza partiala sau totala . Protezele prezinta si mari beneficii, ca refacerea functiei membrului inferior prin reducerea durerii si recistigarea mobilitatii, cel putin partial si a capacitati de mers. +uptura de menisc are indicatie operatorie ma)ora, deoarece instalarea procesului degenerativ al genunchiului este accelerata. 1enisccectomia este o operatie intra-articulara prin care se realizeaza curatirea genunchiului de o serie de elemente anatomice, inclusiv in indepartarea meniscului rupt. 1eniscul rupt poate fi indepartat in intregime sau numai fragmente rupte, in locul ramas liber formindu-se un un nou menisc din tesut fibros. =upa operate, genunchiul este strins intr-un pansament compresiv pentru a impiedica hemartroza si este imobilizat pe atela.
+eeducarea incepe a doua zi dupa operatie cind piciorul se afla pe atele. La inceput se eecuta contractii izometrice pentru cvadriceps aflat in eces. :ontractiile cvadricepsului se vor repeta de 5-6 ori la fiecare ora, pina cind muschiul devine suficient de puternic. 7n acest moment se fac ridicari ale membrului inferior cu atela cu tot. =aca tratamentul a fost bine efectuat, dupa !3-!5 zile se obtine o musculatura buna si se poate trece la mers. 9ni autori recomanda inceperea mersului dupa @2 ore de la operatie, mentinind atela. 7n eercitiile de mers se va urmari - ca piciorul sa fie intins din genunchi, in faza de spri)in anterior& - sa se corecteze tendinta de leganare laterala provocata de teama de a calca pe piciorul operat& - sa se corecteze inclinarea trunchiului tinind bratul din partea piciorului operat in sus pe linga cap& =upa 3 zile de la operatie, mersul trebuie sa fie corectat, intirzierile fiind de multe ori provocate de graba de a merge cu un picior insuficient pregatit si dureros. PRINCIPIILE SI ".IECTIELE TRATAMENTULUI ./T
Abiectivele tratamentului balneofiziterapeutice sunt a% reducerea durerii, care este factorul determinant in cadrul recuperarii deoarece gonalgia ingreuneaza sau face imposibila aplicarea programului recuperator& b% obtinerea stabilitatii, care este de fapt principala functie a genunchiului& c% obtinerea mobilitatii& d% coordonarea miscarii membrului inferior. +emobilizarea articulara reprezinta obiectivul principal al recuperarii sechelelor articulare posttraumatice si postoperatorii. 1obilitatea articulara se realizeaza prin miscari pasive si active. +olul principal al mobilizarii articulare este ace@la de a dezvolta abilitatea miscarilor. tabilitatea articulara se obtine prin tonificarea musculaturii. Pentru tonifierea musculaturii se eecuta eercitii izometrice, miscarii de rezistenta si se aplica diverse metode ortopedice. tabilitatea articulara inseamna de fapt - o articulatie indolara& - o articulatie fiata pe o musculatura puternica& - o articulatie prote)ata de mobilitati anormale prin capsule si ligamente interne. Prin programul de recuperare a genunchiului operat, se urmaresc patru obiective esentiale a% 7ndoloritatea& b% tabilitatea& c% 1obilitatea d% :oordonarea& a% 7ndoloritatea se obtine prin - administrarea unei medicatii antiinflamatorii si si antialgice generale& - crioterapia sau termoterapia $ dupa caz%& - electroterapia& - roentgenterapia& - repaus articular& - interventii chirurgicale. b% tabilitatea genunchiului are doua aspecte - stabilitate pasiva ; stabilitate ortostatica& - stabilitate activa ; stabilitate in mers& tabilitatea pasiva, mai ales in cazul genunchiului operat fara succes, poate fi obtinuta cel putin partial prin - tonifierea musculaturii stabilizatoare a genunchiului& - cresterea rezistentei ligamentare&
evitarea cauzelor care afecteaza genunchiul ca obezitatea, ortostatism si mers prelungit, mers pe teren accidentat, fleie puternica, fleie ; etensie libera, in momentul trecerii de la o pozitie de repaus la ortostatism, etc. - aplicarea unor orteze care sa preia stabilitatea laterala sau posterioara a genunchiului tabilitatea activa se realizeaza prin tonifierea muschilor interesati, respectiv - muschiul cvadriceps, care slabeste semnificativ chiar dupa o imobilizare de @2 de ore. Pentru tonifierea cvadricepsului se eecuta contractii izometrice si eercitii cu contrarezistenta - muschiul tensor fascia lata se tonifica prin fleii si etensii ale soldului, din decubit lateral. c% 1obilitatea genunchiului operat, este limitata. Pentru redarea mobilitatii genunchiului operat se urmareste reducerea fleum-lui. i cresterea amplitudinii fleiei. 7n timpul imobilizarii genunchiului dupa operatie, se pot face mobilizarii pasive constind dintr-un comple de procedee terapeutice, care se schimba alternativ, ca - tractiuni continue sau etensii continue, utilizate pentru corectarea unei pozitii vicioase articulare asociate cu caldura pentru a usura durerea rebela articulara pentru scaderea presiunii interarticulara& - tractiunii discontinue, care se aplica in timpul noptii sau in perioada de repaus& - mobilizare pasiva asistata, care se eecuta in relacare partiala sau totala de care >inetoterapeut in toate sensurile, cu miscarii ample articulare& - mobilizarii autopasive, care sunt o combinatie de eercitii pasive foarte des utilizate, deoarece pacientul are posibilitatea sa le repete de mai multe ori pe zi& mobilizarea activa eecutata de pacient, care constituie baza >inetoteraoiei recuperatorii pentru redorile articulare post-traumatice. 1obilizarea activa se face in scopul cresterii treptate a amplitudinii, miscarii in toate planurile de mobilitate a articulatiei. e eecuta miscari ritmice de fleie ; etensie ale piciorului si eercitii gestice uzuale pentru readucerea functionala a genunchiului. e nai eecuta mecanoterapie si scripetoterapia. +ecuperarea integrala a bolnavilor operati de menisc se bazeaza pe un program recuperator bine condus. Postoperator, genunchiul este mentinut in etensie !3 zile cu o atela gipsata. +ecuperarea incepe a doua zi dupa interventie si consta in - contractii izometrice cvadricepsului, din ora in ora& - imobilizarii ale piciorului& - ridicarii pasive ale piciorului cu genunchiul intins, incepind dupa -@ zile de la operatie& - eercitii de fleie ale genunchiului la marginea patului, dupa scoaterea banda)elor& - mers cu baston din a !3-a zi de la operatie. +ecuperarea continua cu - electroterapie antalgica si antiinflamatorie& - tonifierea cvadricepsului& - masa) coapsa-gamba, cu evitarea genunchiului& - mobilizarea articulatiei& - crioterapia& =in saptamina a -a se incepe urcatul si coboritul scarilor. Procedurile folosite pentru recuperarea genunchiului operat sunt urmatoarele
-
TRATAMENTUL PRIN 0I%R" - TERM"TERAPIE 1 tenica, efecte' 0I%R"TERAPIE e intelege prin hidroterapie aplicarea in scop profilactic si curativ a unui numar variat de proceduri, care au la baza apa la diferite temperaturi si sub diferite stari de agregatie, ca si unele tehnici strans legate de aceasta.
-=usul cu aburi =usul cu aburi consta in proectarea vaporilor supraancalziti asupra unor regiunii limitate. #ehnicianul trebuie sa fie atent ca nu cumva sa stropeasca bolnavul cu picaturi de apa fierbinte provenite din condensarea vaporilor pe furtun si pe portiunea metalica a dusului. *ste nevoie ca instalatia pentru dusul cu aburi sa fie prevazuta cu dispozitive de separare a apei de condensare si cu supraancalzitoare pentru aburi. 7nainte de a aplica )etul de vapori asupra bolnavului, tehnicianul si-l proecteaza pe palma pentru a se asigura de lipsa picaturilor de apa fierbinte. =urata dusului cu aburi este de -6 minute se poate sa fie dat ca procedura de sine statatoare, poate sa preceada o baie generala sau se poate asocia cu masa). La sfarsit se aplica o procedura de racire-spalare sau dus de !2-(33 . 1odul de actiune dusul cu aburi are o actiune puternica asupra circulatiei, provocand hieremie si resorbtie locala. -=usul-masa) 0cesta consta in aplicarea mat multor dusuri rozeta la temperatura de 2-@33 ,concomitent aplicandu-se si masa)ul, conform tehnicii obisnuite. Pentru aplicarea lui eista instalatii speciale cu @-6dusuri verticale, in rozeta, situate unul langa altul, care se pun simultan sau separat un functie. 7n lipsa unei instalatii speciale, se poate efectua si cu un dus mobil, la capatul caruia se aplica o rozeta. =urata masa)ului este de 2-!5 minute.
TERM"TERAPIE
-:ompresele cu aburi 0vem nevoie de doua bucati de flanela, o bucata panza simpla sau un prosop, o panza inperneabila, o galeata cu apa, la temperatura de 63-D3F. e plaseaza pe regiunea interesata o flanela uscata peste care se aplica o bucata de panza sau prosopul muiat in apa fierbinte si bine stors, iar peste aceasta se aplica cealalta flanela. #otul se acopera cu bluza inperneabila sau se aplica un termofor. =urata totala a procedurii este de minim (3 de minute si de maimum 63 de minute. 1odul de actiune resorbtiv, analgezic, antispastic. -7npachetarea cu parafina e ia o cantitate potrivita $aproimativ !53-(33 g% si se topeste intr-un vas la temperatura de 65D3F& in asa fel ca sa mai ramana cateva bucati netopite, in scopul evitarii supraincalzarii. :u a)utorul
unei pensule late de 2cm. se pensuleaza regiunea. Grosimea stratului este de 3,5-!cm. Peste stratul de patafina se aplica bucati de vata sau flanela si apoi se acopera regiunea cu patura. =urata inpachetarii este de (3-63 minute. 7nlaturarea parafinei se face cu usurinta din cauza transpiratiei care are loc sub stratul de parafina. Procedura se termina cu o spalare la temperatura de (3-((F. 1odul de actiune are o actiune locala si provoaca o incalzire profunda si uniforma a tesuturilor. uprafata pielii se incalzeste pana la 2-@3F. La locul de aplicare se produce o hiperemie puternica si transpiratie abundenta. -9ngerile cu namol
TRATAMENTUL PRIN ELECTR"TERAPIE 1tenica, efect'
*lectroterapia este aceea parte a fizioterapiei, care studiaza utilizarea actiunii diverselor forme ale energiei electrice asupra organismului, cu scop curativ sau profilactic. 0.:urentii de )oase frecventa :urentii diadinamici :urentii diadinamici utilizand aplicatia tranzversala a electrozilor $articulatia intre cei doi poli% preferand formula a% difazat fi, care rezulta din suprapunerea a doi curenti monofazati cu un decala) de perioada. 'arfurile impulsurilor sunt asemanatoare insa ramanand la un anumit nivel, de unde rezulta o curba asemanatoare cu aceea a unui curent continuu peste care se suprapun !33 de impulsuri, de forma sinusoidala. b% perioada scurta, in care, la intervale regulate de ! secunde, se alterneaza brusc monofazatul fi de 53 de impulsuri pe secunda, cu difazatul fi de !33 impulsuri pe secunda. =urata este de un minut. c% perioada lunga este o forma speciala de suprapunere a doi curenti de 53 impulsuri. 0lternanta dintre monofazat si difazat, in cazul perioadei lungi, se face intre si !3 secunde. =urata este de (minute. 0poi se face inversarea polilor cu repetarea formulei. e fac !- aplicatii pe zii. :urentii #rabert unt curenti cu impulsuri de fregventa !@3 Hz, impuls ( ms, pauza 5 ms, la care tot catodul este electrodul activ antalgic. =urata tratamentului este de !5-(3 minute, cu crestere treptata a intensitatii. e repeta de !-( ori pe zi. 0tat curentul diadinamic, cat si curentul #rabert determina o puternica senzatie, cu aspect vibrator, o ecitatie a mecanoreceptorilor tesuturilor de sub electrozi. *fectele antalgice se eplica tocmai prin aceasta senzatie.
:urentul galvanic Prin actiunea hiperemianta pe care o are este utilizat in fenomenele inflamatorii articulare. 0cest efect vasodilatator nu este dependent de nici unul din cei doi poli, fiind prezent si la catod si la anod. e utilizeaza intensitati mici, la pragul de sensibilitate. 0socierea unor substante cu efecut antiinflamator, sub forma ionoforezei, este obisnuita, dar fara a se putea face vreo apreciere asupra substantei si mai ales a cantitatii acesteia. La anod, se aseaza solutia de :l(:a, A@1g& de hidrocortizon etc.& la catod, salicilatul de sodiu& la ambii poli /enilbutazona. e utilizeaza durate mari, (3-3 minute pentru o sedinta. <.:urentii de medie frecventa *fectul analgetic al curentilor de medie frecventa se obtine utilizand mai ales frecventele de !3333 Hz si forma modulata de scurta perioada la (33 modulatii pe secunda, pe care eventual le reduce pe parcursul sedintei. :a forma particulara de aplicare a curentiilor de medie frecventa este interferenta in profunzimea tesuturilor a doi curenti sinusoidali de medie frecventa care realizeaza prin interferenta un curent de )oasa frecventa. e incon)oara articulatia cu patru electrozi ai aparatului utilizandu-se in general, ca formula antalgica manual !33?ps ;5 minute, spectru 3-!33?ps ;!3minute, manual !33?ps ;5 minute. 9tilizarea curentilor de medie frecventa ca procrdura antalgica apare mai ales in cazurile in care pielea prezinta o sensibilitate deosebita nu ar suporta aplicarea curentilor de )oasa frecventa. :. :urentii de inalta frecventa :urentii de inalta frecventa sunt curenti alternativi, a caror frecventa este in medie mai mare de 533333 oscilatii pe secunda, a caror limita inferioara este de !33333 Hz, iar limita superioara de 33333333 Hz. e utilizeaza in practica a% 9ndele scurte :u electrozi de sticla sau fleibili, cu doi electrozi sau cu un electrod $monod%, dozand dupa dorinta intensitatea efectului caloric, de la senzatia de caldura puternica $doza 7'% la subsenzatia termica $doza 7 sau dozele reci%, in functie de starea locala articulara. :u cat procesul inflamator articular este mai intens, cu atat doza de ultrascurte va fi mai redusa $dozele 7-77%. =urata tratamentului este variabila pana la !5-(3 minute. b% 9ndele decimetrice si microundele unt emise de un dipol sub forma unui fascicul de unde electromagnetice $ca la radar% directionat spre zona de tratat. unt metode radiante cu care putem incalzi tesuturile pe profunzimi variabile in functie de tipul emitatorului, de distanta acesruia de tegument, de doza), de durata tratamentului. : % 9ltrasunetul 0plicarea indirecta a curentul de inalta frecventa prin transformarea acestuia in oscilatii mecanice prin vibratiile unui ctistal piezoelectric. 9ltrasunetul determina efect caloric dar si o ecitatie vibratorie, care actioneaza asupra proprioreceptotilor si curentii de )oasa frecventa. 9tilizam doza)e reduse $3,@-3,2I?cm patrati%, in functie de zona tratata, asociind si efectul de sonoforeza $unguent cu Hidrocortizon si eventual si alte antiinflamatorii%. =urata este intre -!3 minute. =. +adiatia infrarosie
7n afara de lumina solara, care este deosebit de bogata in radiatii inflarosii si care este utilizata in terapeutica sub forma asa ;numitei helioterapii. 0plicatiile de radiatii inflarosii in terapeutica se pot face in doua moduri in spatiul inchis, sub forma asa-numitelor bai de lumina proceduri intense termoterapice sau in spatiu deschis, in aer liber, sub forma asa-nummitelor aplicatii de sollu. 7n baile de lumina se realizeaza o incalzire a aerului pana la temperaturi ridicate $63-D3-23F%. 7n functie de scopul urmarit, bolnavul va sta in baia de lumina intre 5-(3 minute. =upa epirarea timpului prescris se aplica bolnavului o procedura de racire partiala. *fectul radiatiilor infrarosii +adiatiile infrarosii au actiune calorica. *le actioneaza asupra circulatiei din derm provocand o vasodilatatie subcapilara, intensificarea schimburilor dintre celulele de cresterea fenomenelor osmotice si cresterea debitului sangvin. TRATAMENTUL PRIN MASA2
Prin notiunea de masa) se intelege o serie de manipulatii manuale variate, aplicate la suprafata organismul in scop terapeutic sau igienic. *ste important ca, inainte de a incepe masa)ul, sa se controleze starea tegumentului bolnavului urmarindu-se in special , eventuale infectii ale pielii care contraindica masa)ul, precum si eventualele echimoze. =urata unei sedinte variaza intre 5-!3 minute iar frecventa este de obicei de o sedinta pe zi. =urata tratamentului poate fi intre ( si @-6 saptamani, uneori chiar mai mare, ca in afectiunile ortopedice.
Efectele fi$iologice ale masa3!l!i s!nt&
-
actiune sedativa asupra durerilor de tip musculare sau articulare& actiune hiperemianta locala, de inbunatatire a circulatiei locale care se manifesta prin inrosirea tegumentului si incalzire& inlaturarea lichidelor de staza& stimularea functiilor aparatului circulator si respirator& efecte favorabile asupra starii generale a bolnavului, cu inbunatatirea somnului, indepartarea oboselii musculare& cresterea metabolismului& cel mai important mecanism de actiune este cel refle.
%escrierea anatomica a gen!nci!l!i
uprafe"ele articulare ale articula"iei genunchiului apar"in epifizei inferioare a femurului, epifizei superioare a tibiei si patelei./ibula nu ia parte la alcătuirea acestei articula"ii. e observa ca a% suprafa"a articulara a epifizei distale femurale, reprezentată prin cei doi condili, este curbată înapoi şi de aceea partea sa cea mai mare este situată înapoia aului osului& b% fiecare condil este orientat oblic şi aul său de învârtire este oblic de sus în )os şi din spa"iul intercondilian înspre fa"a cutanată& c% condilul medial este mai proeminent decât cel lateral& d% condilul medial se afla pe un plan inferior celui lateral& e% privind din profil se observa cum raza de curbura a celor doi condili descreşte dinainte înapoi $in partea anterioara ea are aproimativ @5 mm, iar in cea posterioara !6 mm%, ceea ce face ca suprafa"a articulara a condililor sa apară nu ca un segment de cerc ci ca o curba spirala&
f% condilul medial e mai îngust si mai lung $aproimativ !3 mm% decât cel lateral $aproimativ 2 mm%& g% cei doi condili diverg dinainte ; înapoi, astfel că diametrul transversal al etremită"ii inferioare femurale este mai mare în partea posterioară decât în cea anterioară. :ondilii femurali sunt acoperi"i de un cartila) hialin, gros de (-mm. 1eniscurile intraarticulare unt două fibrocartila)e ce s-au dezvoltat la periferia fiecăreia din fosile articulare tibiale. +olul lor este de a contribui la o mai bună concordan"ă între suprafe"ele condiliene femurale şi fosele articulare ale tibiei, insuficient ecavate. Pe sec"iune verticală, fiecare menisc prezintă - două fe"e, dintre care una superioară, concavă care răspunde condilului femural şi alta inferioară, plană, aplicată pe fosa articulară corespunzătoare tibiei& - o bază $circumferin"ă laterală% ce răspunde capsulei articulare de care aderă& - o creastă $circumferin"ă medială% cu mult mai sub"ire şi întinsă înspre centrul articula"iei, de care rămâne separată printr-o distan"ă de 6 ; 2 mm& - câte două etremită"i una anterioară şi alta posterioară, numite coarne. 1eniscurile se inseră pe platoul tibial eclusiv prin intermediul coarnelor. *le sunt mobile şi alunecă pe platoul tibial în timpul mişcărilor& a%
b%
1eniscul lateral are forma unui cerc aproape complet& el este întrerupt doar de o mică întindere la nivelul eminen"ei intercondiliene. e inseră prin cele două coarne la nivelul eminen"ei intercondiliene. 1eniscul medial are forma unei semilune& are o întrerupere medială mult mai mare. Prezintă inser"ii mai îndepărtate şi anume prin cornul anterior pe marginea anterioară a platoului tibial, iar prin cel posterior pe aria intercondiliană posterioară.
:ele două meniscuri sunt unite în partea anterioară printr-o JJJJ transversală, numită Kligamentul transvers al genunchiului. /ormula mnemotehnică pentru forma meniscurilor intraarticulare este "e # Ci $A etern, : intern%. Tenica masa3!l!i
1asa)ul genunchiului operat se eecuta prin cumularea unei serii de manevre ce se adreseaza la inceput musculaturii coapsei si gambei urmind incalzirea zonei prin cresterea circulatiei sanguine locale. 9neori ete necesar sa se insiste asupra acestor regiuni datorita procesului de hipotrofie musculara ce poate apare in timpul imobilizarii post operator. 0supra acestor regiuni ce se aplica manevrele de netezire si framintare, care au rol tonifiant ma)or, contribuind la recuperare. =upa aceea se trece la masa)ul propriu-zis al articulatiei genunchiului. 1aseurul se va orienta asupra capsului ligamentare care uneste cele trei oase femurul, tibia si rotul. e incepe cu manevrele de introducere tinind genunchiul bolnav in fleie si netezind de la articulatia genunchiului in sus spre muschiul cvadriceps care in afectiunile articulare ale genunchiului prezinta aproape intotdeauna o atrofie pronuntata. 7n continuare se trece la frictiune in sus, in )os, lateral sau circular. e procedeaza in felul urmator se aplica policele pe ambele margini ale sacului capsularm cuprinzind cu celelalte degete fosa poplitee, intorcindu-se pe aceias drum, pana la tuberozitatea tibiei. 7n parte inferioara se eecuta frictiunea mai mult in sens orizontal. 1asa)ul partii posterioare se face cu genunchiul flectat pentru a patrunde cu degetul mediu si inde linga tendoanele muschilor fleari in profunzime si frectionind orizontal, vertical si circular. 1asa)ul se incepe cu netezirea, dupa care urmeaza >inetoterapia.
Mo)ili$area artic!latiilor 14inetoterapie' In prima saptamana15 sedinte'
Mprima zi - contractii izometrice a le cvadricepsulului si fesierilor ,flei , etensii din articulatia gleznei -fleii din :/$@54% , cu genunchiul intins ,abductii din :/ $(34%cu genunchiul itins ,circumductii din :/ cu genunchiulintins $ serii?5 saptamani%,miscarea este pasivo-activa. Ma doua zi - aceleasi eercitii din culcat la care se adauga cele din stand $pacientul isi asigura stabilitatea ,tinandu-se de scaun % -fleii din :/ ,abductii din :/ ,etensii din :/ ,toate aceste miscari se eecuta cu genunchiul intins$ serii?5 repetari%-miscari active. Ma treia zi - acelesi eercitii ,acelesi pozitii,carora li se adauga -din asezat la marginea patului ,>ineto mobilizeaza cu multa atentie articulatia genunchiului ,pana la punctulin care apare durerea$se porneste de la o fleie de 5% ;miscarea pasiva$ serii ?!3 repetari%,cu pauza un minut intre ele -din culcat costal pe partea sanatoasa ,abductii din :/, cu genunchiul intins -din culcat dorsal fleia genunchiului cu alunecarea calcaiului pe planul patului.7n primele doua zile,miscare pasiva & -mers cu a)utorul unui baston :anadian Ma apatra zi ; pacientul este dus la sala de gimnastica -din culcat dorsal toate eercitiile invatate,cu mentiunea ca miscarile vor fi eecutatea activ,sub atenta supravegherea a profesorului,crescand numarul de repetari Kpompa)epe o minge -din culcat costal abductii din :/ cu genunchiul intins& -din asezat flei ?etensii,alunecari inainte-inapoi a pe o patina& -din stand la spalier ; toate miscarile din articulatia soldului cu genunchiul intins ridicarea piciorului operat pe prima sipca,corpulramanand in spri)in pe membrul integru,si incercarea de flei din articulatia genunchiului prin proiectia trunchiului spre inainte,ridicari pe varfuri,usor )oc de glezne,mers cu ridicari pe varfuri la fiecare pas. Ma cincia zi ; Pacientul a castigat mult la capitolul fota,prin urmare poate lucra cu un lest atasat pe glezna$sac cu nisip de D53 grame%. Ma sasea zi ; Pacientul este eternat.1asuratorile de final sunt -fleii activa E3 ,pasiva !!3 -etensie Nu eista deficit -fleie din :/ cu genunchiul intins 65
Gimnastica medicala
Genunchiul bolnav este introdus pentru doua saptamani intr-un aparat de sustentie gipsat, deoarece a fost afectat cartila)ul articular. 7n perioada de contentie se eecuta program de recuperare - =7N :9L:0# =A+0L - contractii izometrice de cvadriceps si fesieri $3miscari pe ora ; contractie 6s?relaare s%& - flei?etensii din articulatia gleznei $patru serii a zece repetari%& - flei si abductii din :/ $patru serii a zece repetari%. e efectueaza eercitii cu toate articulatiile membrului sanatos.
- =7N #0N= P+7O7N7# =* P0#0+9L P0#9L97 miscare activo-pasiva de flei?abductii? etensii? circumductii din :/ $din fiecare, doua serii a zece repetari%. 1ersul se eecuta cu a)utorul a doua bastoane canadiene, fara spri)in pe piciorul afectat. =upa indepartarea gipsului pacientul va purta o fasa elastica numai la deplasare si noaptea, pentru a stabiliza genunchiul si a il feri de miscari nedorite. Programul de recuperare se intinde pe durata a patru saptamani M7n prima saptamana sunt cinci sedinte - =7N =*:9<7# =A+0L - contractii izometrice de cvadriceps si fesieri& - flei si abductii din :/ $miscare activa %& - usoare flei ale articulatiei genunchiului. Profesorul introduce ambele maini sub zona poplitee si eecuta cu multa atentie acesta miscare la circa 3 , avand gri)a ca talpa pacientului sa ramana permanent pe planul patului. - =7N =*:9<7# :A#0L miscare activ-pasiva de abductie din :/ cu genunchiul intins $trei serii a zece repetari%. - =7N #0N= L0 P0L7*+ miscari active din :/ cu genunchiul intins $trei serii a opt repetari% cu spatele ; flei& lateral ; abductii& cu fata ; etensii. M7n a doua saptamana sunt cinci sedinte. #oate miscarile devin active, lucrandu-se incontinuare pentru tonifierea cvadricepsului, a tendonului.si a fesierilor. 7n ultima sedinta pacientul va contacta solul cu planta piciorului operat cu spri)in de 34. - =7N =*:9<7# =A+0L - Kpompa)e pe minge, fara a forta fleia& - fleia gambei pe coapsa $in lant cinetic inchis%& - flei si abductii din :/ $ serii a !( repetari%. - =7N 0*Q0# L0 10+G7N*0 <0N:H*#*7 fleia gambei pe coapsa, miscare condusa si controlata de profesor. #imp de doua luni sunt interzise eercitiile ce implica un lant cinetic deschis. - =7N #0N= L0 P0L7*+ la eercitiile cunoscute se adauga - ridicari pe varfuri, cu spri)in mai mare pe piciorul sanatos& - ridicarea piciorului pe prima sipca si fleia gambei pe coapsa cu usoara presiune pe talpa $( serii a !3 repetari, lucrand fara durere%. 1ersul se face cu spri)in usor $circa34%pe piciorul operat. M7n a treia saptamana sunt cinci sedinte . toate eercitiile devin active, iar pentru miscarile din :/ se introduce lestul de 533g. - =7N =*:9<7# =A+0L - contractii izometrice de cvadriceps, fesieri si ischiogambieri& - flei? etensii ale articulatiilor gleznei si degetelor $metatarsiene, falangiene si interfalangiene%& - fleia gambei pe coapsa prin alunecare $@ serii a !5 repetari%& - flei? abductii? circumductii din :/ cu genunchiul intins $miscare activ-rezistiva cu lest%. - =7N =*:9<7# L0#*+0L miscare activa libera de abductie din :/ a membrului operat $ serii a !3 repetari%. - =7N 0*Q0# L0 10+G7N*0 <0N:H*#*7 - fleia si etensia gambei pe coapsa $ serii a !5 repetari% & - fleia si etensia articulatiei genunchiului cu a)utorul unei patine pe care este asezata planta membrului operat. - =7N #0N= L0 P0L7*+ - serii a !3 repetari pentru fiecare miscare din :/ activ-rezistiva cu last de 533g & -
ridicari pe varfuri, piciorul operat in spri)in 634 & )oc de glezna cu spri)in circa 634 & ridicarea piciorului pe prima sipca si fleia gambei pe coapsa prin eercitarea unei usoare presiuni pe suprafata plantara.
M7n a patra saptamana sunt cinci sedinte in care continua eercitiile mai sus mentionate, la care se adauga - =7N =*:9<7# '*N#+0L $cu un rulou sub treimea inferioara a fetei anterioare a coapsei% miscarea activa de fleie a gambei pe coapsa, cu tensiuni finale realizate de catre profesor. 1iscarile din asezat ale articulatiei genunchiului devin rezistive prin introducerea lestului. La sfarsitul acestei saptamani pacientul se spri)ina aproape in totalitate pe piciorul operat. TERAPIA "CUPATI"NALA
9rmareste prelungirea eercitiilor de Bicetoterapie pentru mobilizare articulara si?sau tonifierea musculara, utilizand o serie de activitati complee distractive sau capaciteaza atentia si rabdarea pacientului pentru o perioada mai lunga de timp. 7n general, aceste activitati se eecuta cu mainile dar forta motrica este realizata de membrele inferioare prin diverse tipuri de mobilizare - pedala) de bicicleta& - alunecarea piciorului intr-un )gheab rotund& - miscare laterala $abductie-adductie%& - mers pe plan ascendent& - mers pe banda sau pe scara rulanta.
TRATAMENTUL .ALNE"L"GIC 1 ape minerale, namol!ri'
7ntrucat sechelele posttraumatice ale genunchiului include de regula deficite functionale determinate de leziuni produse la nivelul structurii osteoarticulare, periarticulare si musculare carora li se adauga efectele negative de mobilizare in faza ortopedica, chirurgicala in afectiunile posttraumatice. Abiectivele si continutul curelor balneo-climaterice vor fi in totalitate de recuperare imediata, ele avand rolul de refacere a functiei diminuate din cauza traumatismelor. unt indicate urmatoarele statiuni 0mara,