!Democratia a trecut ultima si cea mai grea dintre pro"e si trium#a acum în întreaga lume!$ declara$ la s#%rsitul &rimului Ra'"oi ondial$ omul politic italian (io)anni (iolitti$ unul dintre principalii repre'entanti ai li"eralismului în Italia. (iolitti se însela$ deoarece pe ruinele Imperiului *arist aparuse de+a$ în octom"rie 1,1$ primul regim totalitar al secolului al XX-lea cel so)ietic/$ iar în deceniile urmatoare regimuri totalitare$ #asciste sau comuniste$ se )or instaura în numeroase tari din Europa$ Asia si America 0atina. &artidele si regimurile totalitare au #ost principalii ad)ersari ai drepturilor omului si democratiei între 1,1 si 1,,$ iar în#runtarea dintre democratie si totalitarism este una dintre principalele caracteristici ale secolului al XX-lea. S#%rsitul &rimului Ra'"oi ondial nu a repre'entat numai )ictoria militara a Statelor 2nite ale Americii$ 3rantei si Angliei împotri)a (ermaniei si Austro-2ngariei$ ci si o )ictorie a democratiei4 marile imperii multinationale s-au destramat$ monar5iile seculare rusa$ germana si austro-ungara au #ost înlaturate. Anul 1,1 repre'inta apogeul ideii nationale în Europa Centrala$ locul imperiilor multinationale #iind luat de state nationale - (ermania$ Austria$ 2ngaria$ &olonia$ Ce5oslo)acia$ Regatul S%r"o-Croato-Slo)en lugosla)ia din 1,6/$ 3inlanda si statele "altice. 7oile state au adoptat #ie regimuri politice repu"licane$ #ie monar5ia parlamentara$ în ca'ul Iugosla)iei. Adoptarea )otului uni)ersal si re#ormele agrare consolidea'a regimurile democratice$ mai noi sau mai )ec5i$ din Europa. 8n Anglia 1,1/ si în Statele 2nite ale Americii 1,69/ su#ragiul uni)ersal de)ine o realitate$ dreptul la )ot #iind e:tins si asupra #emeilor. . 0a înc5eierea &rimului Ra'"oi ondial$ regimurile democratice democr atice s-au insta instaurat urat în unele dintre statele nou constituite tuite în centr centrul ul si estul Europ Europei$ ei$ asa cum a #ost ca'ul Ce5os Ce5oslo)aci lo)aciei. ei. Totusi$ Totusi$ perioada perioada inter"elica a #ost dominata de instituirea$ inclusi) în noile state europene$ a regimurilor autoritare sau dictatoriale &olonia$Iugosla)ia$ Austria etc./. Regimurile democratice$ "a'ate pe principiul separarii puterilor în stat$ )ot uni)ersal$ alegeri li"ere$ respectarea drepturilor si li"ertatilor cetatenesti$ pluripartidism$ s-au consolidat în tarile nordice$ precum Danemarca$ Suedia sau 7or)egia$ si în cele mai multe state din )estul Europei. 8n timp$ s-au mani#estat di#erente în a"ordarea pro"lemelor economico-sociale$ potri)it modelelor democratice consacrate. 8n secolul al XX-lea are loc o con#runtare între regimurile democratice si cele totalitare. 8n timpul primului primului ra'"oi mondial principiile democratiei li"erale au a)ut de su#erit datorita inter)entiei puternice a statului pentru o"tinerea )ictoriei. ai mult$ dupa înc5eierea acestuia statul cauta sa mentina controlul pentru solutionarea marilor pro"leme cu caracter c aracter economic sau social. Totusi$ Totusi$ democratiile parlamentare din statele în)ingatoare se consolidea'a. 8n cele mai importante state democratice - area ;ritanie$ 3ranta$ S.2.A. - pentru re'ol)area gra)elor pro"leme cu care se con#runta dupa ra'"oi$ electoratul a adus la putere partidele de dreapta4 &artidul Conser)ator în Anglia$ ;locul 7ational în 3ranta$ &artidul Repu"lican în S.2.A. Acestea au promo)at o politica economica de redresare dar cu e#ecte antisociale$ ceea ce a dus la înmultirea actiunilor re)endicati)e. ai mult$ în S.2.A. S.2. A. repu" repu"licani licaniii promo promo)ea'a )ea'a o polit politica ica i'ola i'olationi tionista sta în plan e:tern$ protectionista protectionista pe plan economic/ si purit puritana ana cu accent accentee :eno# :eno#o"e o"e pe plan intern/. Regimul politic ram%ne cel pre'idential$ puterea presedintelui #iind controlata de un parlament "icameral. Dupa ce c%stigasera alegerile din 1,16 si 1,1<$ democratii democratii se recunosc în)insi de repu" repu"licani licani în 1,69. Aceste Aceste parti partide de )or domin dominaa scena polit politica ica p%na la marea cri'a economica economica din 1,6,-1,==. Alaturi de li"erali si de conser)atori$ pe scena politica "ritanica apare &artidul 0a"urist. Alegerile din 1,69 sunt c%stigate de 0lo>d (eorge$ care conduce un gu)ern gu)er n de coalitie alcatuit din conser)atori si li"erali. Alegerile ulterioare au asigurat însa alternanta la putere. Viata politica a celei de-a III-a Repu"lici #rance'e este mai tumultuoasa4 e:istenta unui mare numar de partide induce un anumit grad de insta"ilitate. Deceniul al treilea a #ost dominat de coalitii cu un contur politic nede#init ;locul 7ational si 2niunea 7ationala/. Acestea au inclus #orte politice eterogene$ de la dreapta moderata la st%nga moderata$ scopul politic principal #iind "locarea accesului la putere al e:tremelor politice care începusera sa-si #aca simtita pre'enta imediat imediat dupa înc5eierea ra'"oiului. 8n Europa centrala si rasariteana pra"usirea marilor imperii german$ austro-ungar si rus/ a #ost urmata de aparitia unor state cu regimuri politice li"eral - democratice. Consolidarea sistemului democratic depindea în aceste state de re'ol)area a doua pro"leme c5eie4 cea agrara si cea constitutionala. 7oile state introduc$ între 1,1, - 1,61$ legi care$ cu mici di#erente$ pre)ad des#iintarea marii proprietati în sc5im"ul despagu"irilor si redistri"uirea pam%ntului catre tarani. 8n acelasi timp gu)ernele ela"orea'a constitutii democratice. (ra)itatea pro"lemelor ce le a)eau de re'ol)at$ ri)alitatea dintre partide$ am"itiile conducatorilor si lipsa de e:perienta a electoratului$ au dus la deteriorarea mecanismelor constitutionale si la concentrarea puterii în m%inile e:ecuti)ului. 8n aceste conditii )iitorul democratiei este tot mai mult legat de personalitatea se#ului statului4 daca acesta respecta regulile constitutionale$ regimul respecti) e)oluea'a în sens democratic$ cum a #ost în Ce5oslo)acia. 8n sc5im" în alte state$ ca de e:emplu &olonia$ e)olutia a #ost spre autoritarism. 0a scara glo"ala$ asigurarea pacii parea un #apt reali'a"il. &un%nd în opera principiile securitatii colecti)e$ pentru prima data în istoria umanitatii ma+oritatea statelor lumii erau reunite într-o singura organi'atie internationala$ 0iga 7atiunilor 1,1,/. &rincipalul tel al noii organi'atii era asigurarea pacii si a securitatii internationale prin respectarea principiilor dreptului international si al tratatelor internationale. 8n po#ida e'itarilor si a di#icultatilor înt%mpinate dupa cinci ani de ra'"oi$ democratia parea consolidata. Oare asa sa #i #ost? area cri'a din 1,6, -1,== pune în di#icultate democratiile li"erale$ care se con#runta cu gra)e pro"leme economice si sociale. 8n timp ce în state precum area ;ritanie$ 3ranta$ Olanda$ ;elgia$ El)etia$ Danemarca$ 7or)egia$ Suedia sau în Ce5oslo)acia$ unde regimurile democratice supra)ietuiesc$ în altele- (ermania$ Italia$ Spania$ &ortugalia$ (recia - se instalea'a regimuri autoritare. . S#%rsitul cri'elor politice si militare repre'entate de &rimul Ra'"oi ondial nu a însemnat însa s#%rsitul tuturor cri'elor. Regimurile politice democratice au înt%mpinat reale di#icultati de adaptare la pro)ocarile lumii post"elice.
iscarile sociale$ #rustrarile create de re'ultatele tratatelor de pace$ #enomenele economice negati)e aparute în anii imediat urmatori înc5eierii ra'"oiului puneau su" semnul între"arii )ia"ilitatea )ec5ilor principii li"erale. Cri'ele politice ma+ore generate de )ictoria so)ietelor în Rusia - re)olutia sparta@ista de la ;erlin 1,1-1,1,/ si proclamarea Repu"licii So)ietice 2ngare 1,1,/ - au #ost cu greu solutionate. Europa si lumea întreaga erau amenintate de e:tremismul politic. &arado:al$ prima sursa a )iitoarelor cri'e politice au #ost tratatele de pace ce înc5eie &rimul Ra'"oi ondial. 8n toate cele cinci ca'uri$ tratatele continuau distrugerea #ostilor ad)ersari$ de data aceasta prin mi+loacele diplomatiei. Ca'ul cel mai #lagrant era cel al (ermaniei$ declarata unic )ino)at pentru declansarea ra'"oiului si o"ligata nu numai sa plateasca uriase despagu"iri de ra'"oi si sa a"andone'e orice pretentii coloniale$ dar si sa renunte complet la propria armata. (ermania pierdea 1= din teritoriu$ 16 din populatie$ B din minereurile de #ier$ 1 din productia agricola si 19 din industrie. 3rustrarea poporului german este alimentata si de cri'a economica$ de in#latia galopanta si de ocuparea de catre #rance'i a 'onei demilitari'ate a Ru5rului 1,6=/. 8n aceste conditii$ t%nara repu"lica de la eimar 1,1,-1,== $ a repre'entat "a'a +uridica a regimului democratic instalat in (ermania in primul deceniu al perioadei inter"elice/ #acea cu greu #ata at%t o#ensi)ei e:tremei st%ngi$ c%t si celei drepte în curs de constituire. Desi se numara printre statele in)ingatoare$ Italia era departe de a #i o sursa de sta"ilitate. 8n timp ce comunistii marc5ea'a precaritatea situatiei economice prin gre)e de proportii 1,69/$ #ortele ultranationaliste #asciste nu e'itau sa-si a#ise'e )iolent nemultumirea at%t #ata de tratatele de pace care nu o#ereau Italiei toate teritoriile anterior promise$ c%t si #ata de ascensiunea st%ngii. Serioase pro"leme economice si sociale au e:istat însa si în statele în)ingatoare. In#latia$ cresterea lenta a salariilor$ recon)ersia industriei militare conduc la marile gre)e ale anilor 1,1,-1,69. Admiratorii re)olutiei ruse 1,1/ de)in tot mai acti)i în Europa de Vest$ determin%nd$ pe de o parte$ scindarea partidelor social democrate si aparitia celor comuniste$ iar pe de alta parte lo)ituri de #orta de genul !re)olutiei sparta@iste!. 0i"eralismul traditional parea sa nu gaseasca solutii pentru aceasta noua si comple:a realitate economica$ sociala si politica. Semnele declinului sau încep sa prinda tot mai e)ident contur în întreaga Europa. Demisia lui 0lo>d (eorge 1,66/$ !topirea! li"eralilor în di)ersele grupari de #orte care a)eau sa conduca (ermania$ Italia sau 3ranta$ ponderea tot mai mare pe care o au în )iata politica partidele populare$ cele socialiste$ comuniste sau nationaliste sunt numai c%te)a dintre argumentele care pot #i aduse în acest sens. Desi situatia li"eralilor rom%ni era mai "una$ acestia reusind sa-si impuna programul politic$ concurenta partidelor aparute dupa ra'"oi era tot mai acer"a. ;oom-ul economic american al anilor 69 si cei c%ti)a ani de crestere economica$ de atenuare a pro"lemelor sociale si de crestere a consumului ce au urmat apro:imati) 1,6=-1,6/ pareau sa readuca încrederea în solutiile o#erite de li"eralismul traditional. Declansata c5iar în patria !laisse'-#aire -ului!$ marea cri'a economica a anilor 1,6,-1,== a)ea sa dea acestuia lo)itura de gratie.
Totalitarismul.2n regim politic totalitar se caracteri'ea'a prin4 intreaga putere apartine unei singure persoane sau a unui numar restrans de persoane$care o e:ercita prin intermediul unicei #ormatiuni politice admise&artidul 3ascist in Italia$&artidul 7ational-Socialist in (ermania$&artidele Comuniste /F puterea e e:ercitata prin teroare prin intermediul politiei politice (estapo in (ermania na'ista $ 7GVD in 2niunea So)ietica$ Securitatea in Romanie etc./Totalitarismul a generat un urias spatiu concentrationar #ormat din inc5isori$lagare de munca si de e:terminare$in care erau aruncati opo'antii regimuluiF controlul statului asupra mi+loacelor de in#ormare $prin care masele populare erau indoctrinate politicF cen'ura preseiF este admisa o singura ideologie H nationalismul agresi) sau rasismul in ca'ul #ascismului sau na'ismului$mar:ism-leninismul in ca'ul comunismuluiF in consecinta$drepturile si li"ertatile cetatenesti sunt incalcateF urmarea acestor incalcari au #ost crimele impotri)a umanitatii4 (ulagul so)ietic$olocaustul caruia i-au ca'ut )ictime e)reii.
Cu e:ceptia na'ismului$in (ermania$celelalte regimuri totalitare au #ost instaurate prin )iolenta.Odata a+unse la putere$regimurile totalitare au condus prin teroareFad)ersarii lor politici erau urmariti #ara crutare$asasinati ori internati in lagare de concentrare$unde erau supusi unui regim de e:terminare.&racticile antidemocratice au constituit o trasatura comuna a tuturor regimurilor totalitare.Rolul propagandei era cela de a demonstra calitatile e:ceptionale ale conducatorului$iar in)atamantul si educatia erau su"ordonate o"iecti)ului de #ormare a unui Jom nouK$pro#und atasat idealurilor regimului politic totalitar. In perioada inter"elica$in Europa au #ost instaurate$in mai multe state$regimuri totalitare.Secolul al XX-lea a cunoscut doua tipuri principale de ast#el de regimuri4 cele #asciste in Italia$(ermania unde a #ost cunoscut su" numele de na'ism sau national-socialism /$2ngaria$Spania$&ortugalia etcF
cele comuniste H prima tara comunista a #ost Rusia 2niunea So)ietica/$ urmata$dupa al Doilea Ra'"oi ondial de statele din Europa de rasarit &olonia$2ngaria$Ce5oslo)acia$;ulgaria$Romania$Iugosla)ia$Al"ania$(ermania rasariteana/$ unele state din Asia C5ina$Coreea de 7$Vietnam/$ America 0atina Cu"a/.
. Scaderea ni)elului de trai$ insta"ilitatea din primii ani ai perioadei inter"elice$ reactiile #ata de modul cum s-au pus "a'ele pacii au condus la aparitia unor miscari e:tremiste si la instaurarea$ în multe state europene a unor regimuri dictatoriale. 8n acest conte:t
îsi #ac aparitia ideologiile e:tremiste4 #ascista$ na'ista si comunista. 2ngaria1,69/ si Italia1,61/ sunt cele care dau tonul$constituindu-se intr-o alternati)a atat in raport cu regimurile democratice$cat si cu dictatura "olse)ica de esenta mar:ist-leninista. Cele doua ra'"oaie mondiale au stat la originea aparitiei si proli#erarii miscarilor si regimurilor totalitare. Dupa 1,1$ au aparut miscari politice #asciste mai înt%i în tarile în)inse în &rimul Ra'"oi ondial4 (ermania 1,1,/$ 2ngaria sau ;ulgaria 1,6=/$ ori nemultumite$ ca Italia 1,1,/$ de "ene#iciile teritoriale si politice o"tinute în urma con#lictului. &artide cu caracter #ascist au aparut si în Rom%nia 1,6/$ Spania$ &ortugalia$ ;elgia$ area ;ritanie$ 3ranta. Toate aceste miscari a#isau un nationalism agresi)$ erau pro#und antili"erale$ iar multe dintre ele - &artidul 7ational-Socialist în (ermania$ &artidul Apararii Rasei în 2ngaria$ 0egiunea Ar5ang5elului i5ail în Rom%nia - erau antisemite. &artidele #asciste între"uintau în mod o"isnuit )iolenta în spatiul pu"lic$ iar unele a)eau si o componenta paramilitara. Violentele de strada si asasinatul politic au #ost practicate de toate miscarile #asciste. 8n unele tari$ partidele #asciste au a+uns la putere între cele doua ra'"oaie mondiale Italia 1,66$ (ermania 1,==/$ iar în altele$ precum Slo)acia$ Rom%nia sau 2ngaria$ acestea au #ost aduse la putere în a+unul sau în timpul celui de-al Doilea Ra'"oi ondial$ cu spri+inul direct al (ermaniei lui itler. Dupa cucerirea puterii în Rusia de catre "olse)ici în 1,1promotorii "olse)ismului #iind 0enin si Trot@i/$ au aparut numeroase partide comuniste pe toate continentele$ însa p%na în 1,B doar în doua tari - 2niunea So)ietica si ongolia - au e:istat regimuri comuniste. Spre deose"ire partidele #asciste$ partidele comuniste din perioada inter"elica #ormau o organi'atie politica "ine integrata - Internationala Comunista - coordonata din capitala so)ietica. Asa se e:plica #aptul ca partidele comuniste au +ucat în tarile lor rolul de instrumente de su")ersiune politica si de spiona+ ale 2niunii So)ietice. Daca principalele regimuri #asciste - cel italian si cel german - au #ost în)inse în al Doilea Ra'"oi ondial si s-au pra"usit$ )ictoria o"tinuta cu acest prile+ de 2niunea So)ietica si ocuparea de catre armatele acesteia a celei mai mari parti a Europei centrale si de rasarit au dus la instalarea$ între 1,BB si 1,B$ prin lo)ituri de #orta si prin #raudarea alegerilor$ a unor regimuri comuniste în ;ulgaria$ Ce5oslo)acia$ &olonia$ Rom%nia$ 2ngaria si în estul (ermaniei. Dupa 1,BB$ comunistii au luat puterea$ cu spri+inul direct sau indirect al 2niunii So)ietice$ si în alte tari4 lugosla)ia$ Al"ania$ C5ina$ Coreea de 7ord$ Vietnam$ Cu"a. ideologie de dreapta/ a aparut în Italia$ dupa înc5eierea &rimului Ra'"oi ondial$ în conditiile cri'ei pro#unde pe care o tra)ersa aceastatara. iscarea #ascista era sustinuta at%t de populatia de"usolata de ra'"oi si de saracie$ c%t si de multi industriasi si "anc5eri$ care sperau ca noua #ormatiune politica sa repre'inte o contrapondere e#icienta la ideile comuniste. 3ascismul a îm"racat #orma corporatista. Acesta preconi'a o societate organi'ata în grupuri pro#esionale$ numite corporatii. &e plan politic corporatismul urmarea înlocuirea &arlamentului cu o Adunare a delegatiilor corporatiilor$ noua organi'are urm%nd$ în conceptia initiatorilor ei$ sa asigure prosperitatea tuturor categoriilor sociale. 3ascistii au pus mare accent pe nationalism si pe promisiunile de restaurare a !onoarei nationale!. Ei considerau ca statul natiune a)ea )iata sa proprie$ di#erita de )ietile #iintelor umane care-l compuneau. Regimul #ascist a #ost instaurat în Italia de ;enito ussolini. Deceptionata în pri)inta am"itiilor sale teritoriale$ 'guduita de ample miscari sociale$ pro)ocate si sustinute de st%nga socialista$ care ameninta cu instaurarea dictaturii proletariatului$ democratia li"erala italiana a de)enit incapa"ila sa re'ol)e pro"lemele tarii. 8n #ata acestor prime+dii #ascismul a aparut ca singurul capa"il sa apare ordinea în stat. 3ascistii organi'ea'a arsul asupra Romei 1,66/ determin%ndu-l pe regele Victor Emanuel al III-lea $ care se temea de tul"urari sociale$ sa demita gu)ernul si sa accepte numirea lui ussolini ca prim-ministru la 6, octom"rie 1,66. O luna mai t%r'iu &arlamentul îi acorda puteri depline$ iar în urma alegerilor din < aprilie 1,6B Camera Deputatilor de)ine ma+oritar #ascista. ussolini a organi'at statul dupa principiile corporatismului. Acesta a inter'is orice #orma de opo'itie$ca si toate organi'atiile care nu erau #ascistesindicate$partide$etc/$ li"ertatea presei a #ost suprimata$&artidul 7ational 3ascist de)enind #ormatiune politica unica. Ad)ersarii politici ai regimului au a)ut de în#runtat represiunea militiilor #asciste OVRA politia politica care sustinea regimul #ascist/ si rigorile Tri"unalului special în#iintat în 1,6$ care sta"ilea ani grei de înc5isoare împotri)a ad)ersarilor politici. Regimul #ascist era sustinut de si de organi'atiile paramilitare Camasile negre si ;allila . &ropaganda #ascista sustinea ca a luat nastere !statul corporatist! care asigura prosperitatea tuturor categoriilor sociale$ dar în care nu primau interesele indi)idului$ ci ale !corporatiei! din care acesta #acea parte. &entru atragerea maselor !il Duce! a impus adoptarea unor masuri si programe care s-au "ucurat de sustinere populara4 a încercat sa controle'e marele capital$ sa sta)ileasca a"u'urile si coruptia$ a luat masuri împotri)a a#iei. &rintr-o propaganda a"ila #ascistii au urmarit sa redestepte în su#letul italienilor m%ndria de a #i demni urmasi ai Romei#ascistii urmareau sa reinstaure'e J)ec5ea RomaK. 8ndoctrinarea cetatenilor se #acea prin propaganda si prin di#erite organi'atii #asciste populatia matura$ prin Dopola)oro $ copiii si tinerii$ prin A)anguardisti si ;allila /. Antrenarea Italiei în agresiuni e:terne si în al doilea ra'"oi mondial a determinat scaderea popularitatii lui ussolini si retragerea spri+inului popular. A #ost înlaturat de la putere în iulie 1,B=. ideologie de dreapta/ ca ideologie a #ost #undament de Adol# itler în lucrarea ! ein Gamp# ! 0upta mea /. 0a "a'a acestei ideologii au stat nationalismul e:acer"atultranationalismul/$ rasismul si antisemitismul.itler considera ca germanii #ac parte dintr-o rasa superioaracea ariana/$purtatoarea progresului in istoria omenirii. 7a'ismul a aparut într-o perioada di#icila pentru natiunea germana. Sistemul democratic$in conceptia lui itler$este responsa"il de scaderea prestigiului (ermaniei in urma inc5eierii pacii de la Versailles$considerata a #i rusinoasa de catre nationalistii germani$care considerau ca li s-a impus un JdictatK. 0a #el$e)reii$sunt )ino)ati pentru scaderea ni)elului de trai al populatiei (ermaniei dupa terminarea &rimului Ra'"oi ondial si in urma cri'ei economice din anii 1,6,-1,==. Ast#el$singura solutie pe care o sustinea itler era dictatura unui singur partid condus de un lider pro)idential care sa supuna natiunea în numele "inelui general. El urmarea crearea unui imperiu Reic5/ care sa-i cuprinda pe toti germanii. Lusti#ica e:pansiunea germana prin ne)oia de !spatiu )ital! pentru rasa ariana$ considerata superioara si sustinea necesitatea cuceririi acestuia prin ra'"oi. Spre deose"ire de ussolini$ itler a #acut din rasism si în special din antisemitism$ o componenta esentiala a programului sau. E)reii erau gasiti )ino)ati de toate relele societatii germane si de aceea na'istii sustineau eliminarea lor prin e:terminare. &reluarea puterii de catre na'isti are loc în ianuarie 1,== c%nd$ pe "a'a re'ultatelor alegerilor din 1,=6$ presedintele inden"urg l-a numit cancelar al (ermaniei pe Adol# itler$ conducatorul &artidului 7ational Socialist al uncitorilor din (ermania 7SDA&/. A)%nd ma+oritatea în &arlament Reic5stag/$ itler a o"tinut puteri dictatoriale$ în martie 1,==$ de)enind ulterior 3M5rer conducator/. Acest #apt semni#ica s#%rsitul repu"licii
de la eimar si instaurarea dictaturii na'iste în (ermania. &rimele masuri luate de itler i-a )i'at pe ad)ersarii politici4 toate partidele au #ost scoase în a#ara legii cu e:ceptia &artidului 7ational Socialist$ miscarea sindicala a #ost distrusa$ au #ost eliminati ad)ersarii din propriul partid. 8n anul 1,=B$ dupa moartea presedintelui inden"urg$ a preluat si atri"utiile acestuia proclam%ndu-se !3M5rer!. Toti germanii au #ost înregimentati în organi'atii controlate de &artidul 7ational-Socialist al uncitorilor (ermani$ precum 3rontul uncii$ care a înlocuit sindicatele$ sau itler+ugend Tineretul 5itlerist/. &resa a #ost cen'urata$ iar propaganda regimului prin pu"licatii$ radio$ cinematogra#e s-a intensi#icat. Temuta politie politica a regimului$ (estapo$ supra)eg5ea orice acti)itate. Cultura a #ost su"ordonata scopurilor regimului. Tineretul era educat în spiritul unui de)otament #anatic #ata de regim si înregimentat în organi'atii precum !Tineretul itlerist!. Controlul regimului a #ost instituit si asupra "isericii. Aceasta a #ost supusa persecutiilor din cau'a )alorilor promo)ate de crestinism - iu"ire si respect #ata de aproapele tau - care constituiau contrariul )alorilor promo)ate de national socialisti. Regimul national-socialist a trans#ormat antisemitismul in politica de stat. De la început e)reii au #ost tinta predilecta a persecutiilor na'iste. &%na la s#%rsitul anului 1,=B cei mai multi a)ocati$ medici$ pro#esori si #unctionari e)rei si-au pierdut slu+"ele sau dreptul de a-si practica meseriile. &rin 0egile de la 7Mren"erg$ din 1,= e)reilor le-au #ost retrase toate drepturile ci)ile în cadrul statului german. Crimele na'iste asupra e)reilor ne)ino)ati s-au înmultit$ asa cum s-a înt%mplat în ,N19 noiem"rie 1,=$ c%nd multi au #ost ucisi$ în . 8n timpul celui de-al Doilea Ra'"oi ondial$ din 1,B6$ regimul 5itlerist a 5otar%t sa aplice solutia #inala împotri)a e)reilor. Ast#el a început drama olocaustului !S5oa5!/$ p%na în anul 1,B$ #iind ucisi apro:imati) < milioane de e)rei$ pro)eniti at%t din (ermania$ c%t si din tarile ocupate de armatele 5itleriste$ în lagare de e:terminare$ precum cele de la Ausc5it'$ Tre"lin@a sau aidane@. ideologie de stanga/ îsi are originea în operele lui ar:$in sepcial Jani#estul partidului comunistK in care este #undamentat principiul !luptei de clasa !. El sustinea ca societatea comunista se )a edi#ica mai înt%i în tarile de')oltate în care proletariatul )a prelua pe cale re)olutionara puterea de la "urg5e'ie. 0enin a de')oltat teoria mar:ista$ sustin%nd ca re)olutia proletara poate sa iasa )ictorioasa si într-un stat mai putin de')oltat cum era Rusia$cu conditia e:istentei unei con+uncturi social-economice propice$care sa #ie e:ploatata de un partid #ormat din re)olutionari de pro#esie.Acesta urma sa #ie partidul "olse)ic comunist/ $ aripa radicala desprinsa din &artidul Social-Democrat Rus. 8n conceptia lui 0enin comunistii repre'entau !a)angarda! proletariatului. Ideologia comunista promitea oamenilor o sc5im"are totala a modului de )iata prin reali'area unei societati iara clase$ în care sa #ie instaurate egalitatea si dreptatea. Teoria mar:ista sustinea ca în prima etapa$ cea a construirii socialismului$ era necesara mentinerea statului$ ca instrument al !dictaturii! proletariatului$ necesar reprimarii oricarei #orme de re'istenta a dusmanilor clasei muncitoare. Comunistii declarau ca o"iecti)ul regimului lor politic e edi#icarea societatii socialiste$ca prima etapa a comunismului$in care oamenii$eli"erati de e:ploataresa-si de')olte in mod multilateral personalitatea.Temeiul acestor trans#ormari o constituiau des#iintarea proprietatii pri)ate$pentru eliminarea inegalitatilor economice intre oameni$si instaurarea dictaturii proletariatului$ca modalitate de in#rangere$prin )iolenta$a re'istentei impotri)a noii societati.In realitate$dictatura proletariatului a insemnat dictatura sangeroasa a unei singure persoane$care a adus incomensura"ile su#erinte pentru milioane de oameni.Desi comunismul a proclamat egalitatea deplina a oamenilor in societate$detinatorii de #unctii importante in partid JnomenclaturaK/ au #ormat o categorie pri)ilegiata$al caror ni)el de )iata era superior celorlalti cetateni. 8n luna #e"ruarie a anului 1,1$ Rusia era a#ectata de saracia generali'ata si de în#r%ngerile de pe #ront. 8n aceste conditii$ a i'"ucnit$ la &etrograd$ re)olutia condusa de &artidul Constitutional Democrat in#iintat de "urg5e'ia li"erala c5iar in timpul re)olutiei/ si de mense)ici mem"rii &artidului Social-Democrat/. A #ost instaurat un gu)ern pro)i'oriu la 1< #e"ruarie N 1 martie 1,1$ iar a doua 'i$ tarul a a"dicat. 2lterior$ condusi de Vladimir Ilici 0enin$ "olse)icii au declansat actiunile în #orta pentru preluarea puterii$ reali'ata prin lo)itura de stat de la 6 octom"rie N noiem"rie 1,1$ de la &etrograd. Denumita Re)olutia din Octom"rie$ aceasta este considerata actul de nastere al statului so)ietic. 8n Rusia$ apoi în 2niunea Repu"licilor So)ietice Socialiste 2.R.S.S./$ stat creat de Rusia So)ietica$ 2craina$ ;ielorusia si Transcauca'ia în anul 1,66$ toate domeniile de acti)itate au #ost organi'ate con#orm conceptiei lui 0enin$ e:puse în Te'ele din Aprilie 1,1.Inca de la preluarea puterii$teroarea a #ost instituita in stat.Orice #orma de opo'itie a #ost des#iintata$ #iind inter'isa #unctionarea tuturor partidelor$ în a#ara celui comunist "olse)ic/ rus$ denumit apoi &artidul Comunist al 2niunii So)ietice &.C.2.S/. Re#ormele adoptate de "olse)ici au #ost4 nationali'area #a"ricilor si "ancilor$ nationali'area pam%ntului$ proclamarea dreptului la autodeterminare a natiunilor. Statul si-a impus controlul în economie$ proprietatea pri)ata #iind înlocuita cu cea de stat sau colecti)a. 8ntre anii 1,11,61 s-a des#asurat un ra'"oi ci)il între parti'anii )ec5iului regim al"ii/ si sustinatorii "olse)icilor rosii/. ai multe state europene au inter)enit militar împotri)a Rusiei So)ietice. ;olse)icii au de'lantuit teroarea4 au în#iintat politia secreta cunoscuta cu a"re)ierile CEGA$ 7GVD apoi G(;/ cu misiunea de a-i lic5ida pe toti cei care se opuneau noului regim$ a #ost suprimata li"ertatea presei$ taranilor le-a #ost rec5i'itionata recolta$ a #ost decretata munca o"ligatorie$ a #ost în#iintata Armata Rosie. Cu a+utorul acesteia s-a asigurat ordinea interna si a #ost respinsa inter)entia straina. Totalitarismul si teroarea s-au consolidat în timpul conducerii lui Iosi# Visariono)ici Stalin 1,6B-1,=/. Acesta a impus o economie centrali'ata si plani#icata rigid. Din 1,6, s-a trecut la colecti)i'area #ortata a agriculturii careia i-au ca'ut )ictime milioane de tarani ce nu )roiau sa-si cede'e pam%nturile în gospodariile colecti)e sau de stat/$ în paralel cu industriali'area #ortata si plani#icarea productiei prin planurile cincinale. Economia 2RSS a înregistrat unele progrese mai ales în domeniile4 energetic$ metalurgic$ constructiilor de masini. S-a lic5idat anal#a"etismul$ au #ost adoptate unele masuri de protectie sociala. Acti)itatea culturala a #ost însa treptat su"ordonata sla)irii lui Stalin$ într-un cult al personalitatii de proportii nemaiînt%lnite. Opo'antii politici #ie au #ost e:ecutati$ #ie li s-au înscenat procese în urma carora au #ost trimisi la înc5isoare sau în lagarele de munca #ortata din tara$ care #ormau (20A(-ul$ si unde au murit milioane de oameni. arii Terori $ des#asurate la ordinul lui Stalin între anii 1,=< si 1,=,$ i-au ca'ut )ictime oameni din r%ndul tuturor categoriilor sociale si pro#esionale$ inclusi) din r%ndurile armatei. 8n acelasi timp$ cultul personalitatii lui Stalin a capatat proportii #ara precedent$ presa era cen'urata se)er$ întreaga creatie culturala #iind pusa în slu+"a intereselor &artidului Comunist al 2niunii So)ietice si ale dictatorului Dupa moartea lui Stalin$ noul secretar general al partidului$ 7i@ita ruscio)$ a de')aluit$ în 1,<$ unele crime comise din ordinul lui Stalin si a condamnat cultul personalitatii acestuia$ #ara ca esenta regimului sa #ie modi#icata. Desi au aplicat modelul so)ietic$ regimurile comuniste europene au a)ut si trasaturi speci#ice. Ast#el$ au e:istat o mai mare li"ertate economica în Iugosla)ia$ pastrarea proprietatilor asupra pam%ntului în &olonia$ nationalismul si inter'icerea )ietii religioase în Al"ania etc. Totusi$ dupa al Doilea Ra'"oi ondial$ comunismul s-a a#lat în ascensiune de)enind
mondial. dar în ultimul deceniu al secolului al XX-lea el s-a pra"usit iar statele respecti)e au optat pentru democratie. A"ia dupa anul 1,$ i5ail (or"acio)$ noul secretar general al partidului$ a initiat politica perestroi@a si glasnosti reconstructie si desc5idere/$ prin care a încercat re#ormarea partidului si statului so)ietic. Anul 1,, a inregistrat inlaturarea regimurilor dictatoriale din ma+oritatea statelor europene #oste comuniste.Cri'a in care se '"atea 2niunea So)ietica nu a putut #i depasita$comunismul s-a pra"usit$iar statul s-a destramat in 1,,1. Cu toate ca practicile politice ale #ascistilor si comunistilor erau asemanatoare$ anticomunismul a #ost una dintre caracteristicile esentiale ale partidelor #asciste. &e de alta parte$ în s%ngeroasa con#runtare a Ra'"oiului Ci)il din Spania 1,=<-1,=,/ si mai ales dupa esecul aliantei dintre 2RSS si (ermania 5itlerista din 1,=,-1,B1$ partidele comuniste au reusit sa con#iste tema luptei anti#asciste. De #apt$ însa$ ideologiile totalitare resping principiile #undamentale ale sau ale $ propun%ndu-si distrugerea democratiei si nu per#ectionarea acesteia. At%t declinul statului si al economiei$ c%t si cri'ele sociale erau puse pe seama )alorilor li"erale si ale democratiei$ iar pluralismul politic era pri)it ca sursa a di)i'arii natiunii. Ele au #ost ad)ersare declarate ale democratiei si pluralismului$ ale drepturilor si li"ertatilor politice indi)iduale. Toate regimurile totalitare au suprimat aceste drepturi si li"ertati$ au lic5idat orice #orma de opo'itie$ instituind dominatia partidului unic$ au practicat cultul liderului suprem ussolini$ itler$ Stalin$ ao Pe-Dong$ 7icolae Ceausescu/$ au terori'at$ înc5is si e:terminat ad)ersarii politici$ reali sau potentiali. Desi apartinea 5itlerismului german$ sloganul !2n popor$ un Stat$ un Conducator! este )ala"il$ su" o #orma sau alta$ pentru toate regimurile e:tremiste. At%t regimurile comuniste$ c%t si cele #asciste au creat sau per#ectionat instrumente de represiune$ de manipulare si c ontrol al societatii - politie politica Ce@aN 7GVDN G(; în 2niunea So)ietica$ (estapo în (ermania na'ista$ Securitatea în Rom%nia comunista/$ propaganda de stat$ organi'atii o#iciale de masa pentru înregimentarea si îndoctrinarea politica a copiilor$ tinerilor$ #emeilor$ muncitorilor si intelectualilor. Ad)ersitatea organica #ata de )alorile democratiei a #ost împinsa p%na la arderea în piata pu"lica a cartilor e)reilor si ale oricaror ad)ersari politici. De aici si p%na la arderea oamenilor însisi nu a #ost dec%t un pas. Daca regimurile e:tremiste au a)ut trasaturi comune$ indi#erent daca )or"im de st%nga "olse)ica sau de dreapta national-socialista$ acestea au cunoscut si elemente speci#ice. Ast#el$ stalinismul$ ideologia primului regim comunist din istorie$ se "a'a pe principiile #undamentale ale mar:ismleninismului$ tinta sa #inala #iind construirea societatii comuniste$ etapa în care at%t statul$ c%t si clasele sociale urmau sa dispara. Acesta tre"uia sa #ie re'ultatul luptei de clasa$ care pe plan e:tern îm"raca #orma internationalismului proletar. uncitorii de pretutindeni erau încura+ati sa lupte împotri)a statului capitalist si a tuturor inamicilor poporului. 8n ca'ul german$ în sc5im"$ conceptul în +urul caruia gra)ita întreaga sa ratiune de a #i era rasa superioara. &entru na'isti$ poporul german se identi#ica cu o ast#el de rasa superioara$ cea ariana. &entru itler$ statul totalitar nu era altce)a dec%t un instrument capa"il sa apere aceasta comunitate rasiala de elementele impure si decadente$ precum e)reii$ tiganii sau sla)ii$ si sa asigure arienilor spatiul )ital necesar propriei de')oltari. si cum acest spatiu era mult e:tins în raport cu granitele statului german$ ra'"oiul a de)enit principalul instrument menit sa impuna ideologia na'ista. 8n #ata acestor e)olutii$ statele cu regim democratic au a)ut o atitudine care a #luctuat în timp. Dupa preluarea puterii de catre "olse)ici în Rusia$ o serie de state occidentale 3ranta$ Anglia$ Statele 2nite ale Americii$ Laponia/ au inter)enit direct$ prin trimiterea de trupe$ sau indirect$ prin sustinerea opo'itiei armate$ împotri)a noului regim de la osco)a. Implicarea în ra'"oiul ci)il din Rusia era +usti#icata de di#erentele ideologice$ de încercarea de !e:port al re)olutiei! promo)at de Trot@i/ - #apt demonstrat de atacul asupra &oloniei si aparitia unor !repu"lici ale s#aturilor! "olse)ice/ în 2ngaria si (ermania -$ dar si de resentimentele #ata de iesirea din ra'"oi din 1,1. Aceasta e:plica de ce anticomunismul mani#estat de regimurile totalitare a contri"uit la încercarea Angliei si 3rantei de a a+unge la o întelegere cu (ermania si Italia politica de conciliatorism/. 2n al doilea #actor este legat de nemultumirea Statelor 2nite ale Americii #ata de unele pre)ederi ale Tratatului de la Versailles. A"senta acestora din +ocul diplomatic european a contri"uit la de')oltarea regimurilor totalitare. Aceasta nu înseamna ca nu au e:istat e#orturi constante de limitare a in#luentei regimurilor totalitare. O serie de tratate si aliante internationale$ cum ar #i ica 8ntelegere si Antanta ;alcanica sau &actul ;riand-Gellogg$ au a)ut ca scop i'olarea militara si diplomatica a unor state re)i'ioniste în primul r%nd (ermania$ dar si 2ngaria si ;ulgaria/. 2n alt instrument al statelor democratice a #ost 0iga 7atiunilor$ care se dorea a #i un #or de de'"ateri pentru eliminarea ra'"oiul ca instrument al relatiilor internationale. Cu toate acestea$ 0iga 7atiunilor nu a)ea mi+loace de a-si impune punctul de )edere sau de a #ace respectate !recomandarile! adunarii - este ca'ul esecului em"argourilor impuse Italiei sau recomandarea de neinter)entie în Ra'"oiul Ci)il din Spania dintre repu"licani si trupele generalului 3ranco.
Democratia.Regimul politic democratic se caracteri'ea'a prin4 e:istenta regimurilor constituQionale H acestea au la "a' contractul social dintre popor i putere$ înscris în constituQii. ConstituQiile au #ost #ondate pe regimuri repre'entati)e i pe separaQia puterilorF e:istenta principiului con#orm caruia natiunea este sursa su)eranitatiiast#el$constitutiile au pre)a'ut alegerea de catre cetateni prin )ot uni)ersal/ e:istenta separarii puterilor in statF pluralismul politicpluripartidism/F puterea este legitimata prin intermediul alegerilor li"ere$care permit sc5im"area conducerii statului periodicF respectarea drepturilor si li"ertatilor cetatenesti.
7ici s#%rsitul celui de-al Doilea Ra'"oi ondial nu a reusit sa transe'e competitia dintre democratie si totalitarism. &rin în#r%ngerea (ermaniei$ Italiei si Laponiei au #ost eliminati #actorii care au determinat cea mai mare tragedie a secolului al XX-lea. Acest o"iecti) a #ost atins însa printr-un mare compromis istoric$ cel pe care conducatorii statelor democratice ale lumii l-au #acut cu 2RSS. Odata îndepartat pericolul
comun$ aceasta alianta de con+unctura s-a di'ol)at si a #acut ca ra'"oiul !cald! sa #ie înlocuit cu cel !rece!. Statele lumii s-au regrupat$ de aceasta data pe criterii politice$ lumea e)olu%nd pentru alte 'eci de ani în logica noului tip de con#lict. Dupa Al Doilea Ra'"oi ondial$desi #usesera aliate cu 2niunea So)ietica împotri)a regimurilor #asciste$ democratiile occidentale au s#%rsit prin a întelege pericolul pe care îl repre'enta totalitarismul comunist pentru li"ertatea si reconstructia democratica a Europei. Cu toate ca nu au putut sa împiedice instaurarea de catre so)ietici a regimurilor comuniste în Europa de Est$ Statele 2nite ale Americii au initiat$ în 1,B$ politica decontainment sta)ilire/ a e:pansiunii comunismului în Europa de Vest si în restul lumii. Aceasta politica$ conceputa de diplomatul american (eorge 3. Gennan si initiata de presedintele arr> Truman$ a repre'entat prima reactie a !lumii li"ere! în #ata totalitarismului comunist. 2nul dintre primele re'ultate ale acestei politici a #ost lansarea de catre S2A a &lanului ars5all iunie 1,B/ de a+utorare economica a tarilor europene ruinate de ra'"oi. 7umai tarile din )estul Europei au putut "ene#icia de &lanul ars5all$ deoarece 2RSS a inter'is tarilor pe care le ocupa militar sa accepte a+utorul economic american. 2n alt re'ultat al politicii de containment I-a repre'entat crearea$ la B aprilie 1,B,$ a unei aliante militare de#ensi)e Organi'atia Tratatului Atlanticului de 7ord 7ATO/ - menit sa riposte'e oricarui atac al 2RSS asupra Europei de Vest. Tot pe plan militar$ ra'"oaiele purtate de Statele 2nite ale Americii si aliatii lor în Coreea 1,9-1,=/ si în Vietnam 1,<1-1,/ au repre'entat actiuni semni#icati)e de sta)ilire a e:pansiunii comuniste$ c5iar daca numai ra'"oiul din Coreea a #ost încununat de succes. &rin constituirea Tratatului de la Varso)ia mai 1,/$ alianta militara a statelor comuniste îndreptata împotri)a 7ATO$ se nastea o lume "ipolara$ construita în +urul principalelor centre de putere economica si militara ale )remii$ dar si în raport cu doua )i'iuni politice di)ergente. De aceasta data$ actorii scenei internationale nu mai erau statele nationale$ ci "locurile politico-militare constituite în +urul Statelor 2nite ale Americii 7ATO/ si al 2RSS Tratatul de la Varso)ia/. . &rima grupare$ cea a democratiilor occidentale$ a continuat sa-si #undamente'e demersul politic$ constructia economica si sociala pe principiile democratiei pluraliste. 0ocul li"eralismului în declin a #ost repede ocupat de ideologiile populare si democrat-crestine. Dar democratia occidentala a permis si de')oltarea partidelor social-democrate si socialiste (ermania$ 3ranta/ sau c5iar a celor comuniste Italia$ (recia/. Au aparut si s-au de')oltat miscari si partide ecologiste sau puternice organi'atii ale societatii ci)ile. 3ara sa #i putut e)ita e:cese de genul !doctrinei cCart5>! în cercetarea acti)itatilor antiamericane$ lumea occidentala a reusit sa asigure pluralismul politic si dreptul su)eran al #iecarui cetatean de a-si e:prima propria optiune politica. . In primul deceniu inter"elic$(ermania a #ost organi'ata prin Constitutia de la eimar ca o tara cu un regim politic democratic.In 1,== insa$puterea a #ost preluata de regimul dictatorial national-socialist. In a doua +umatate a sec. XX$(ermanii au #ost ne)oiti sa traiasca in doua state separateridicarea 'idului ;erlinului - 1,<1/.In 'ona de ocupatie militara occidentala s-a constituit un stat democratic$a)and ca #orma de gu)ernamant repu"lica #ederala$care a de)enit apoi mem"ru 7ATO si al Comunitatii Economice EuropeneRepu"lica 3ederala (ermana/.In actiunile de reconstructie si de consolidare a democratiei in statul )estgerman s-a remarcat cancelarul Gonrad Adenauer1,B,/$de orientare crestin-democrata.2n rol insemnat in istoria germana l-a a)ut cancelarul crestin-democrat elmut5 Go5l$in timpul caruia s-a reali'at uni#icarea (ermaniei1,,9/. .3ranta a a)ut intre anii 1,1-1,B9 un regim democratic repu"lican$caracteri'at insa prin insta"ilitate gu)ernamentala.Dupa al Doilea Ra'"oi ondial$a #ost adoptata o noua Constitutie$care instituia un regim parlamentar clasic.C5arles de (aulle$presedinte al tarii intre 1,,-1,<,$a sustinut ideea consolidarii puterii se#ului statului. Re#orma consitutionala din 1,<6 a sta"ilit ca presedintele 3rantei sa #ie ales de cetateni prin )ot uni)ersal$nu de un colegiu electoral$ca pana tunci.3ranta a inregistrat progrese economice importante$dar pro"lemele sociale s-au mentinut.Datorita #le:i"ilitatii articolelor Constitutiei$in 3ranta a #ost posi"ila si coa"itarea la putere a unui presedinte si a unui prim-ministru de orientari di#erite.Ast#el s-a intamplat$de e:emplu$in anul 1,<$cand presedintele 3. itterand era de orientare politica de stanga$iar prim-ministrul Lacues C5irac$de dreapta. .In area ;ritanie$prim-ministrul$se# al ma+oritatii parlamentare$are un rol insemnat$isi alege ministrii si are puteri e:ecuti)e e:tinse.Cele mai puternice #ormatiuni politice au #ost$dupa 1,1$&artidul Conser)ator si &artidul 0a"urist.In prima +umatate a sec. XX$s-a remarcat personalitatea lui inston c5urc5ill$prim-ministru din partea &artidului Conser)ator$in timpul celui de-al Doilea Ra'"oi ondial 1,B9-1,B/$apoi$dupa ra'"oi$intre 1,1-1,.In perioada post)elica$alt prim-ministru conser)ator$argaret T5atc5er$s-a a#irmat prin actiunile de consolidare a economiei$prin pri)ati'area unor intreprinderi si ser)icii de stat$cat si prin cele care au )i'at cresterea prestigiului e:tern al tarii. . De cealalta parte se a#la "locul comunist al !democratiilor populare!$ reunind 2RSS$ +umatatea estica a Europei$ C5ina si alte c%te)a state din Asia si din A#rica. Instaurarea comunismului în +umatatea rasariteana a Europei a dus la o di)i'are #ara precedent a continentului nostru - politica$ economica si culturala. 3rontierele apusene ale 2ngariei$ Ce5oslo)aciei si Repu"licii Democrate (ermane$ care alcatuiau limita de )est a sistemului comunist$ au #ost puternic militari'ate$ de)enind o "ariera continua de mii de @ilometri de s%rma g5impata$ presarata cu posturi de o"ser)atie si menita sa împiedice #uga în (ermania de Vest sau în Austria a cetatenilor statelor comuniste. 2n element aparte al acestei #rontiere - care a de)enit si un sim"ol al di)i'arii Europei - l-a repre'entat Pidul ;erlinului. Acesta a #ost ridicat în august 1,<1 de catre autoritatile comuniste din (ermania de Est$ la presiunea 2niunii So)ietice$ pentru a împiedica #uga în ;erlinul Occidental - care nu #acea parte din Repu"lica Democrata (ermana - a cetatenilor est-germani. 8n a+unul ridicarii acestui !'id al rusinii!$ pana la 16.99 de cetateni est-germani se re#ugiau saptam%nal în ;erlinul Occidental - encla)a capitalista si democratica pe teritoriul RD(. Constituite pe "a'a modelului stalinist$ statele "locului comunist au continuat sa #ie dominate de sisteme politice monopartide care admiteau o singura ideologie$ cea mar:ist-leninista. odelul politico-economico-social propus era unul 5ipercentrali'at$ puterea politica si economica #iind atent controlate de partidul-stat si de nomenclatura a#erenta. 3enomenele economice dominante au #ost cooperati)i'area agriculturii si industriali'area #ortata$ am"ele reali'ate pe #ondul des#iintarii c)asitotale a proprietatii pri)ate si a eliminarii #i'ice a acelui segment social legat de aceasta. Erodarea sistemului comunist s-a petrecut treptat$ încep%nd din 1,=. &uternice miscari antiso)ietice$ îna"usite în cele din urma$ au a)ut loc în mai multe tari comuniste4 Repu"lica Democrata (ermana 1,=/$ &olonia 1,
sistemului comunist$ initiata în Ce5oslo)acia de catre conducatorul comunist Ale:ander Du"ce@$ a #ost îna"usita de armata so)ietica si de trupe din &olonia$ (ermania de Est$ 2ngaria si ;ulgaria. Rom%nia$ desi stat comunist$ nu a participat la aceasta inter)entie militara. 8n po#ida principiului coe:istentei pasnice$ tensiunea politica dintre cele doua modele de de')oltarecomunistii si democratii/ s-a concreti'at într-o periculoasa cursa a înarmarilor$ dar si în con#licte locale desc5ise$ precum ra'"oaiele din Coreea si din Vietnam sau !cri'a rac5etelor! din Cu"a. Di#erenta dintre cele doua "locuri era imensa4 daca în primul ca' era )or"a despre o alianta naturala a statelor democratice sustinute economic de S2A&lanul ars5all/$ "locul comunist s-a constituit în primul r%nd ca urmare a amenintarii !Armatei Rosii!. Asa se e:plica #aptul ca "locul so)ietic a cunoscut primele #isuri la putin timp dupa constituire4 re)olutia mag5iara din 1,< sau cri'a ce5oslo)aca din 1,<.Imensa presiune economica e:ercitata asupra 2RSS de cursa inarmarilor$precum si e:tinderea contestarii interne#enomenul JSolidaritateaK din &olonia/ au impins regimurile comuniste est-europene pe calea re#ormelor politice.Recunoasterea si promo)area re#ormelor in 2RSS in timpul lui i5ail (or"acio) nu au condus numai la de'mem"rarea "locului comunist din Europa$dar c5iar la disparitia 2RSS. Anii 1,9-1,, au scos în e)identa #alimentul economic al sistemului comunist$ incapa"il sa satis#aca ne)oile de "a'a ale populatiei$ precum si sa renunte la reprimarea oricarei #orme de contestare politica. &rin contrast$ succesele economice ale lumii occidentale si #orta de atractie a li"ertatilor cetatenesti si a democratiei din Europa de Vest si Statele 2nite ale Americii au compromis regimurile comuniste în oc5ii propriilor cetateni. Acest lucru a #a)ori'at aparitia unor miscari de disidenta în tari ca &olonia si Ce5oslo)acia - unde opo'antii regimurilor comuniste si militantii pentru drepturile omului$ ca Adam ic5ni@$ ;ronisla (ereme@ &olonia/ si Vacla) a)el Ce5oslo)acia/$ au #ost supusi persecutiilor politice de catre autoritati$ de)enind sim"oluri internationale ale re'istentei anticomuniste. A)entura militara a 2RSS în A#g5anistan 1,,-1,/$ unde trupele osco)ei n-au putut în)inge re'istenta mu+a5edinilor$ spri+initi de S2A$ precum si re)olta muncitorilor polone'i si crearea sindicatului li"er 1,9/$ condus de 0ec5 alesa$ au marcat începutul s#%rsitului sistemului comunist. Tentati)ele de re#ormare a comunismului întreprinse în 2RSS de catre i5ail (or"acio) nu au #acut dec%t sa accelere'e descompunerea regimurilor comuniste din Europa$ iar unii repre'entanti ai elitelor comuniste au de)enit constienti de caracterul ine)ita"il al acestei descompuneri. Teama pe care represiunea comunista si 2RSS o insu#lasera timp de 'eci de ani cetatenilor din statele Europei de Est a început sa se risipeasca. 8n unele tari$ ca &olonia si 2ngaria$ a început în 1,, un proces de negociere între #ortele de opo'itie recent recunoscute si partidele comuniste a#late la putere pentru introducerea pluralismului politic si tran'itia spre democratie. 8n altele$ precum Ce5oslo)acia si (ermania de Est$ înlaturarea liderilor comunisti opusi oricarei re#orme s-a petrecut în urma unor mari mani#estatii de strada$ care au a)ut loc în toamna anului 1,,. Singura tara în care s#%rsitul regimului comunist$ în decem"rie 1,,$ a dus la )arsare de s%nge a #ost Rom%nia. Caderea regimurilor comuniste din Europa de Est în cursul anului 1,, a pre#igurat c5iar s#%rsitul 2RSS. Incapa"ila sa se mai opuna re)endicarilor democratice si nationale ale popoarelor pe care le indusese cu #orta între granitele sale$ 2niunea So)ietica$ de)enita o #ictiune politica$ s-a di'ol)at o#icial în decem"rie 1,,1$ iar i5ail (or"acio) a demisionat din toate #unctiile pe care le detinea. Statul de drept este insepara"il de democraQie i de respectarea drepturilor omului. &ro"lematica drepturilor omului îi are începuturile înc din Antic5itate odat cu apariQia primelor coduri de legi. ai t%r'iu$ Epoca 0uminilor a impus teoria drepturilor omului su" #orma unor documente precum DeclaraQia de IndependenQ a Statelor 2nite 1
• •
prescurtare pentru Administratia de stat a 0agarelor de unca.A #ost #olosit pentru desemnarea sistemului de lagare si inc5isori in care au #ost inc5isi $torturati sau omorati cei care se opuneau regimului comunist. GULAG =
---pentru re'ol)area gra)elor pro"leme cu care se con#runta dupa ra'"oi electoratul a adus la putere partidele de U
$ repu"licanii
S#arsitul &rimului Ra'"oi ondial parea sa #i adus )ictoria democratiei li"erale traditionale.Aceasta nu a #acut insa #ata pro)ocarilor economice$sociale si politice ce au urmat$#acand loc autoritarismului si totalitarismului. 3ie ca a #ost de stanga sau de dreapta$totalitarismul a a)ut aceleasi consecinte de'astruoase in plan social$crima institutionali'ata de)enind politica de stat. Desi apartinea 5itlerismului german$sloganul J2n popor$un Stat$ un ConducatorK este )ala"il$su" o #orma s au alta$pentru toate regimurile e:tremiste. Dupa ultimul ra'"oi mondial$se cristali'ea'a o lume "ipolara a)and S2A si 2RSS drept principali pioni/.
Alaturi de 3riedric5 Engels$este creatorul materialismului dialectic si istoric$al socialismului stiinti#ic si al economiei politice socialiste.In 1B pu"lica ani#estul partidului comunist $primul program al miscarii comuniste. Ad)ersar sustinut al ideii e:istentei unei structuri o"iecti)e a lumii.Tema pre#erata a operei sale e supraomul$a)and capacitatea de a in#runta mi'eria )ietii cu rigoare si disciplina.0i"ertatea de actiune a supraomului e totala$caci$potri)it lui$ JDumne'eu a muritK. Desi asasinat la nici = ani de la alegerea sa in calitate de presedinte al S2A1,<9/$L.3.Genned> a ramas una dintre cele mai cunoscute personalitati politice ale sec. XX.A sustinut acti) democratia si limitarea testelor nucleare.7umele sau este insa legat si de inceputurile inter)entiei americane in Vietnam. &rim-secretar al CC al &C2S 1,=-1,
