SECOLUL XX – ÎNTRE DEMOCRAŢIE ŞI TOTALITARISM A. Ideologii Ideologii şi şi pracici pracici poliice poliice de!ocrai de!ocraice ce Tr"#"$rile Tr"#"$rile regi!$l$i de!ocraic - sepa separa rare reaa put puter eril ilor or în stat stat;; - respec respectar tarea ea dreptu drepturil rilor or şi libe libertă rtăţil ţilor or cetăţe cetăţeneş neşti; ti; - egal egalit itat atea ea în faţa faţa legi legii; i; - puterea puterea se află în în mâna mâna poporu poporului, lui, care guver guvernează nează prin reprezent reprezentanţi anţi aleşi aleşi;; - pluralism po politic; - economie depaiţă; - promo promovea vează ză statu statull de drept drept (în (în care care nimen nimenii nu e mai pres presus us de lege lege). ). Caraceri#ici ge%erale ale e&ol$'iei e&o l$'iei regi!$rilor de!ocraice di% E$ropa (% #ecol$l XX a înc!eierea "rimului #ăzboi $ondial, regimurile democratice sau instaurat în unele dintre statele nou constituite constituite în centrul şi estul %uropei, aşa cum a fost cazul Cehoslovaciei. &otu &otuşi, şi, perioa perioada da inter interbel belică ică,, a fost fost dom domin inată ată de instau instaurar rarea, ea, inclu inclusiv siv în noile noile state state europ europene ene,, a regimurilor regimurilor autoritare sau dictatoriale ("olonia, 'ugoslavia, ustria ustria etc.). #egimurile democratice, bazate pe principiul separării puterilor în stat, vot universal, alegeri libere, respectar respectarea ea drepturi drepturilor lor şi libertăţ libertăţilor ilor cetăţeneşt cetăţeneşti,i, pluripar pluripartidi tidism, sm, s-au consolid consolidat at în ţările ţările nordice, nordice, precum Danemarca, Suedia sau Norvegia, şi în cele mai multe state din vestul %uropei. &răsăturile regimurilor democratice erau în conformitate cu principiile înscrise în onstiuţii, fie în programele partidelor bazate pe ideologii politice de dreapta (liberale, conservatoare, creştindemocrate), fie în platformele politice ale formaţiunilor socialiste sau social-democrate, e*ponente ale ideologiei de stânga. +n perioada interbelică, maoritatea statelor europene au cunoscut regimuri democratice şi au făcut eforturi pentru menţinerea unui climat de pace. ările europene democratice au cunoscut, ca formă de orga organi niza zare reaa stat statal ală, ă, fie fie repu republ blic icaa (ra (ranţ nţa, a, "olo "oloni nia, a, inl inlan anda da,, e!o e!osl slov ovac acia ia), ), fie fie mo mona nar! r!ia ia conştituţională (#omânia, $area /ritanie, /elgia, statele nordice). &otuşi şi în aceste ţări democratice au funcţionat partide e*tremiste (de e*emplu, în #omânia (0-1234, 5giunea r!ang!elui r!ang!elui $i!ail 1236, transformată transformată ulterior în 7arda de ier. Tr"#"$ri)pracici Tr"#"$ri)pracici poliice #peci*ice regi!$rilor de!ocraice (% E$ropa +n Marea Britanie, unde se aplică principiul regele conduce, dar nu guvernează, prim-ministrul, şef al maorităţii parlamentare, are un rol însemnat, îşi alege miniştrii şi are puteri e*ecutive e*tinse. ele mai puternice formaţiuni politice au fost, după 1218, "artidul onservator şi "artidul aburist. +n prima umătate a secolului al 99-lea, s-a remarcat personalitatea personalitatea lui :inston :inston !urc!ill, !urc!ill, prim-ministru, prim-ministru, din partea "artidului onservator, în timpul celui de-al oilea #ăzboi $ondial (12<=-12<>; (12<=-12<>; apoi, după război, în 12>1-12>>). +n perioada postbelică, alt prim-ministru conservator, $argaret &!atc!er, s-a afirmat prin acţiunile de consolidare a economiei, prin privatizarea unor întreprinderi şi servicii de stat, cât şi prin cele care au vizat creşterea prestigiului e*tern al ţării. Franţa+ a avut avut între între anii anii 1218 1218 şi 12< 12<== un regim regim democr democrati aticc repub republic lican, an, caract caracteri erizat zat însă însă prin prin instabilitate instabilitate guvernamentală (au funcţionat <3 de guverne). upă al oilea #ăzboi $ondial, a fost adoptată o nouă onstituţie, care instituia instituia un regim parlamentar clasic. !arles de 7aulle, preşedinte al ţării din anul 12>2, a susţinut ideea consolidării puterii şefului statului acesta având dreptul să se pronunţe asupra liniilor generale ale politicii interne şi e*terne a ţării. #eforma constituţională constituţională din anul 12?3, a stabilit ca preşedintele ranţei să fie ales de cetăţeni prin vot universal, nu de un colegiu electoral, ca până atunci.
+n timpul preşedintelui 7eorges "ompidou, a fost continuată politica lui de 7aulle, ranţa înregistrând progrese economice importante, dar problemele sociale s-au menţinut @nul dintre preşedinţii de stânga a fost ranAois $itterand, din partea "artidului Bocialist. atorită fle*ibilităţii articolelor onstituţiei, în ranţa a fost posibilă şi coabitarea la putere a unui preşedinte şi a unui prim-ministru de orientări diferite. stfel s-a întâmplat, de e*emplu, în anul 128?, preşedintele $itterand fiind de orientare politică de stânga, iar prim-ministrul CacDues !irac, de dreapta. +n primul deceniu interbelic, Germania a fost organizată prin Constituţia de la Weimar ca o ţară cu un regim politic democratic. Bituaţia s-a sc!imbat însă, din 1244, când puterea a fost preluată de regimul dictatorial naţional-socialist. +n a doua umătate a secolului al 99-lea, germanii au fost nevoiţi să trăiască în două state separate. +n zona de ocupaţie militară a aliaţilor occidentali, s-a constituit un stat democratic, având ca formă de guvernământ republica federală, care a devenit apoi membru 0&E şi al omunităţii %conomice %uropene ( Republica Federală Germană). @n rol însemnat în istoria germană l-a avut cancelarul creştin-democrat Felmut! Go!l, în timpul căruia s-a realizat reunificarea 7ermaniei (122=).
M"#$ri l$ae de #aele de!ocraice &i,a&i de regi!$rile oaliare a- (% perioada i%erelic"/ - crearea unor organizaţii mondiale numite iga 0aţiunilor @niteH - crearea unor alianţe regionale ($ica +nţelegere, ntanta /alcanică)H - semnarea unor tratate internaţionale ("actul /riand-Gellogg); - izolarea diplomatică a statelor revizioniste; - conciliatorismul (care nu a fost o atitudine înţeleaptă a marilor puteri europene). - (% perioada po#elic"/ - crearea "lanului $ars!all (12<6); - crearea alianţei politico-militatare 0&E (12<2); - autorul militar şi economic dat de B@ ţărilor care respingeau instaurarea comunismului, în cadrul #ăzboiului #ece. Arg$!e%0co%cl$,ie/ Aşadar+ în perioada interbelică, maoritatea statelor europene au cunoscut regimuri democratice şi au făcut eforturi pentru menţinerea unui climat de pace. ările europene democratice au cunoscut, ca formă de organizarea statală, fie republica (ranţa, "olonia, inlanda, e!oslovacia), fie monar!ia conştituţională (#omânia, $area /ritanie, /elgia, statele nordice). Î% co%cl$,ie+ în perioada interbelică şi în ţări democratice au funcţionat partide e*tremiste. e e*emplu, în #omânia 0-1234, egiunea r!ang!elui $i!ail 1236, transformată ulterior în 7arda de ier.
1. Ideologii şi pracici poliice oaliare. Co!$%i#!$l. 2a#ci#!$l şi %a,i#!$l
Becolul al 99-lea mai este desemnat în istorie şi prin sintagma de secolul etremelor , deoarece mai multe state (7ermania, 'talia, Bpania, "ortugalia etc.) au cunoscut regimuri politice dictatoriale. +nfruntarea dintre democraţie şi totalitarism costituie o altă caracteristică a secolului 99.
Ca$,ele apari'iei regi!$rilor oaliare (% perioada i%erelic" - frustrările provocate de tratatele de pace înc!eiate în urma primului război mondialH - instabilitatea economică din diferite ţări europene, care a culminat cu marea criză economică din anii 1232-1244.; - crizele sociale; Regi!$l oaliar de e3re!" #4%g" a ap"r$ (% R$#ia (% a%$l 5657 , iar în 1233 s-a format primul stat comunist din lume @.#.B.B. condus de enin, ulterior de Btalin. Regi!$rile oaliare de e3re!" dreap" a$ ap"r$ (% perioada i%erelic"/ - +n 'talia (condusă de /enito $ussolini), în anul 1233; - +n 7ermania (condusă de dolf Fitler), în anul 1244; - +n @ngaria (condusă de amiralul Fort!I), în anul 1212; - +n Bpania (condusă de generalul ranco), în anul 1242; Epuse celor democratice, regimurile politice totalitare au avut o serie de trăsături comuneH - încălcarea principiului separării puterilor în stat; - nerespectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti; - e*istenţa partidului unic, care deţine puterea politică - conducera stat statului este e*ercitată de către dictator; - controlul absolut al statului asupra societăţii; - promovarea cultului personalităţii; - aplicarea cenzurii; - demagogie şi propagandă; - interesele individului sunt sobordonate intereselor statului; - regimul este menţinut prin teroare şi violenţă cu autorul poliţiei, armatei şi a poliţiei politice (eJa, 0GK, G7/- în @.#.B.B, 7estapo în 7ermania nazistă, EK# în italia fascistă, Becuritatea în #omânia comunistă); - supraveg!erea populaţiei de către poliţia politică; - Btatul se implică în toate domeniile de activtate (inclusiv în viaţa privată a cetăţenilor săi); - Epozanţii regimului sunt e*terminaţi sau trimiţi în înc!isori (epurare politică). Regi!$rile oaliare a$ c$%o#c$ şi r"#"$ri di#i%ce. A#*el/ a) b) -
comunismul promovaH colectivizarea şi industrializarea; naţionalizarea bunurilor; ateismul; desfiinţarea proprietăţii private şi înlăturarea burg!eziei; dictatura proletariatului. nazismul promovaH rasismul; antisemitismul; ideea creării unui Lspaţiu vitalM în care să trăiască Lrasa arianăM, Lspaţiul vitalM trebuia epurat de rasele inferioare (evreii, ţiganii, slavii) şi putea fi realizat prin e*pansiune teroristă. Ideologia *a#ci#" şi pracicile poliice ale regi!$l$i. Ideologia *a#ci#" promovată de "artidul 0aţional ascist este o ideologie naţionalistă care susţinea formarea 'taliei într-un stat corporatist, că Ltotul este în stat, nimic uman şi spiritualM, rolul conducător al "artidului ascist, promovarea simbolurilor romane antice.
Co%e3$l prel$"rii p$erii/ $işcarea fascistă a apărut după înc!eierea "rimului #ăzboi $ondial, în condiţiile în care 'talia se găsea într-o criză profundă. ceasta era susţinută atât de populaţia debusolată de război şi de sărăcie, cât şi de mulţi industriaşi şi banc!eri, care sperau ca noua formaţiune politică să reprezinte o contrapondere eficientă la ideile comuniste propagate în ţară. Mişcarea *a#ci#" a a8$%# la p$ere pri% pre#i$%e 9 Marşul asupra Romei, 1922-. +n aceste condiţii, prim-ministrul /enito $ussolini a început să pună în aplicare ideile cuprinse în programul "artidului 0aţional ascist. "rintr-o lege specială, lui $ussolini i se acordau puteri sporite. :racici poliice/5. /enito $ussolini din anul 123> a început să pună în aplicare ideile cuprinse în programul "artidului 0aţional ascist. cesta a interzis orice formă de opoziţie, ca şi toate organizaţiile care nu erau fasciste (partide, sindicate etc.). ;. "rin încălcarea principiilor democraticeH suveranitatea poporului, forma de guvernământ, separarea puterilor în stat, atribuţiile instituţiile statului, ca de e*emplu monar!ia, "arlamentul au fost reduse la devenind instituţii simbolice. <. esfiinţarea partidelor politice şi suprimarea drepturilor la asociere şi liberă e*primare a făcut din "artidul 0aţional ascist unica formaţiune politică. =. #egimul fascist era susţinut de poliţia politică ( !"R#) care avea drept scop lic!idarea oricărei forme de opoziţie şi supraveg!erea populaţiei. ctivitatea poliţiei politice era susţinută şi de organizaţiile paramilitare Cămă$ile negre şi %allila. >. $ussolini a inaugurat cultul propriei personalităţi, proclamându-se &l Duce (Conducător ). "rin măsurile adoptate, 'talia a fost transformată în Lstat corporatistM, în care nu primau interesele individului, ci ale LcorporaţieiM din care acesta făcea parte. +ndoctrinarea cetăţenilor se făcea prin propagandă şi prin diferite organizaţii fasciste. $ass media, cinematograful, şi literatura având un rol important în îndoctrinarea cetăţenilor şi promovarea cultului personalităţii. Arg$!e%0co%cl$,ie/ 5. Aşadar+ "rin măsurile adoptate, de către $ussolini ,'talia a fost transformată în Lstat corporatistM, în care nu primau interesele individului, ci ale LcorporaţieiM din care acesta făcea parte. +ndoctrinarea cetăţenilor se făcea prin propagandă şi prin diferite organizaţii fasciste. $ass media, cinematograful, şi literatura având un rol important în îndoctrinarea cetăţenilor şi promovarea cultului personalităţii. Î% co%cl$,ie, prin încălcarea principiilor democraticeH suveranitatea poporului, forma de guvernământ, separarea puterilor în stat, atribuţiile instituţiile statului, ca de e*emplu monar!ia, "arlamentul au fost reduse la devenind instituţii simbolice. ;. Aşadar+ #egimurile de e*tremă dreaptă au fost învinse în al doilea război mondial. +n sc!imb, omunismul a supravieţuit şi după terminarea marii comflagraţii, fiind instaurat şi în alte ţări- în mod forţat, de cele mai multe ori cu autorul rmatei #oşii (instrumentul militar al @.#.B.B). stfel ţări din %uropa (@ngaria, #omânia, 7ermania de %st, e!oslovacia etc.), din sia (!ina, oreea de 0ord, dar şi merica atină (uba), au cunoscut regimuri comuniste. +n concluzie, apariţia şi evoluţia regimurile totalitare costituie o caracteristăcă a secolului 99. e aceea secolul 99 mai este desemnat în istorie şi secolul etremelor , deoarece mai multe state (7ermania, 'talia, Bpania, "ortugalia etc.) au cunoscut regimuri politice dictatoriale, iar înfruntarea dintre democraţie şi totalitarism costituie o altă caracteristică a secolului 99.
?er!a%ia@Na'io%al@#ociali#!+ ideologie şi pracici poliice Ideologia %a'io%al@#ociali#" a fost ultranaţionalistă, rasistă şi antisemită, fiind e*pusă de dolf Fitler în lucrarea sa, 'ein (amp) . "otrivit acestei ideologii, rasa germană a arienilor ar fi superioară, motiv
pentru care ar trebui să conducă lumea, iar celelalte, considerate inferioare (precum evreii), trebuia să fie e*terminate. "entru că rasa germană ar fi avut nevoie de spaţiul vital , naţionalsocialismul susţinea necesitatea cuceririi acestuia prin război. Co%e3$l prel$"rii p$erii/ "rin propagandă abilă, valorificând nemulţumirile populaţiei faţă de greutăţile din timpul $arii rize economice, "artidul 0aţional-Bocialist al $uncitorilor 7ermani, condus de dolf Fitler, a câştigat alegerile pentru Reichstag ("arlamentul german) din anul 1243, aungând la putere pe cale democratică. 'nstalat în funcţia de cancelar la data de 4= ianuarie 1244, Fitler a fost învestit cu puteri speciale, devenind F*hrer (conducător ). :racici poliici/ 1. &oţi germanii au fost înregimentaţi în organizaţii controlate de "artidul 0aţionalBocialist al $uncitorilor 7ermani, precum Frontul 'uncii, care a înlocuit sindicatele sau +itler*gend (-ineretul hitlerist ). 3. Erice formă de opoziţie a fost distrusă, c!iar şi în interiorul partidului. "resa a fost cenzurată, iar propaganda regimului prin publicaţii, radio, cinematografe s-a intensificat. &emuta poliţie politică a regimului, Gestapo, supraveg!ea orice activitate şi lua măsuri împotriva opozanţilor regimului nazist.. 4. #egimul naţional-socialist a transformat antisemitismul în politică de stat, în numele aşa zisei purificări a rasei ariene. stfel, a început discriminarea evreilor, care au fost înlăturaţi din slube, au fost supuşi legilor rasiale ( legile de la N*rnberg ) şi cărora leau fost interzise drepturile politice şi civile. +n timpul celui de-al oilea #ăzboi $ondial, din 12<3, regimul !itlerist a !otărât să aplice soluţia )inală împotriva evreilor. stfel a început drama +olocaustului, până în anul 12<>, fiind ucişi apro*imativ ? milioane de evrei, dar şi romi proveniţi atât din 7ermania, cât şi din ţările ocupate de armatele !itleriste, în lagăre de e*terminare, precum cele de la usc!5itz, &reblinJa sau $aidaneJ.
Arg$!e%0co%cl$,ie/ 5. Aşadar+ #egimul naţional-socialist a transformat antisemitismul în politică de stat, în numele aşa zisei purificări a rasei ariene. stfel, a început discriminarea evreilor, care au fost înlăturaţi din slube, au fost supuşi legilor rasiale ( legile de la N*rnberg ) şi cărora le-au fost interzise drepturile politice şi civile. +n timpul celui de-al oilea #ăzboi $ondial, din 12<3, regimul !itlerist a !otărât să aplice soluţia )inală împotriva evreilor. Î% co%cl$,ie, declanşarea +olocaustului, în 12<3 a provocat până la finalul războiului în 12<> uciderea apro*imativ ? milioane de evrei, dar şi romi proveniţi atât din 7ermania, cât şi din ţările ocupate de armatele !itleriste, în lagăre de e*terminare, precum cele de la usc!5itz, &reblinJa sau $aidaneJ. ;. Aşadar+ #egimurile de e*tremă dreaptă au fost învinse în al doilea război mondial. +n sc!imb, omunismul a supravieţuit şi după terminarea marii comflagraţii, fiind instaurat şi în alte ţări- în mod forţat, de cele mai multe ori cu autorul rmatei #oşii (instrumentul militar al @.#.B.B). stfel ţări din %uropa (@ngaria, #omânia, 7ermania de %st, e!oslovacia etc.), din sia (!ina, oreea de 0ord, dar şi merica atină (uba), au cunoscut regimuri comuniste. +n concluzie, apariţia şi evoluţia regimurile totalitare costituie o caracteristăcă a secolului 99. e aceea secolul 99 mai este desemnat în istorie şi secolul etremelor , deoarece mai multe state (7ermania, 'talia, Bpania, "ortugalia etc.) au cunoscut regimuri politice dictatoriale, iar înfruntarea dintre democraţie şi totalitarism costituie o altă caracteristică a secolului 99.
C. Ideologii şi pracici poliice oaliare de e3re!" #4%g". Co!$%i#!$l Co%e3)Ac'i$%i pe%r$ i%#a$rarea co!$%işilor la p$ere (% R$#ia. +n luna februarie a anului 1216, #usia se transformase într-un colos cu picioare de lut, din cauza sărăciei generalizate şi a înfrângerilor de pe front. +n aceste condiţii, a izbucnit, la "etrograd, revoluţia
condusă de "artidul onstituţional emocrat (al burg!eziei liberale) şi de menşevici (membrii "artidului Bocial-emocrat). fost instaurat un guvern provizoriu la 1? februarieN1 martie 1216, iar a doua zi, ţarul a abdicat. +nsă bolşevicii (comuniştii) au profitat de anar!ia din #usia, sporindu-şi popularitatea în rândul muncitorilor, al sovietelor (comitetelor) acestora, pe fondul grevelor tot mai numeroase. onduşi de K.'. enin, bolşevicii au declanşat acţiunile în forţă pentru preluarea puterii, realizată prin lovitura de stat de la 3> octombrieN6 noiembrie 1216, de la "etrograd . enumită Revoluţia din !ctombrie, aceasta este considerată actul de naştere al statului sovietic. Ideologie 'deologia comunistă a fost e*pusă de enin în lucrarea -ezele din #prilie ./.0 şi avea la bază ideologia mar*istă apărută în secolul 9'9 e*pusă de Garl $a* şi riedric! %ngels în lucrarea L$anifestul "artidului omunistM (18<8). Dacă Garl $a* şi riedric! %ngels susţineau că societatea comunistă se va instaura întâi în ţările dezvoltate, în sc!imb enin afirma că revoluţia comunistă poate ieşi învingătoare şi într-un stat mai puţin dezvoltat, cum era #usia. 'deologia comunistă promitea realizarea unei societăţi fără clase, egalitatea, dreptatea, proprietatea colectivă asupra tuturor bunurilor şi rolul conducător al muncitorimii în societate.Ebiectivul final al comunismului era realizarea Ldictaturii proletariatuluiM. 'deile ideologie comuniste au fost puse în aplicare de către enin imediat după constituirea statului sovietic, iar după moartea acestuia iaplicarea ideologie comuniste în @#BB şi ăn afara spaţiului sovietic este continuată de către Btalin. @niunea #epublicilor Bovietice Bocialiste (@#BB), stat creat de enin în 1233, cuprindea #usia Bovietică, @craina, /ielorusia şi &ranscaucazia. :racici poliice/ +ncă de la preluarea puterii, teroarea a fost instituită în stat. Erice formă de opoziţie a fost desfiinţată, fiind interzisă funcţionarea tuturor partidelor, în afara celui comunist (bolşevic) rus, denumit apoi "artidul omunist al @niunii Bovietice (".
[email protected].). fost creată, în anul 1216, poliţia politică a regimului, cunoscută cu abrevierile .%.G.., 0.G.K.. apoi G.7./. Kiaţa religioasă a fost obstrucţionată. Btatul şi-a impus controlul în economie, prin naţionalizarea întreprinderilor. "roprietatea privată a fost înlocuită cu cea de stat sau colectivă. &eroarea asupra populaţiei s-a intensificat în perioada în care s-a aflat la conducere 'osif Kisarionovici Btalin (123<-12>4). cesta a impus o economie centralizată şi planificată rigid. in 1232 s-a trecut la colectivizarea forţată a agriculturii (căreia i-au căzut victime milioane de ţărani ce nu vroiau să-şi cedeze pământurile în gospodăriile colective sau de stat), în paralel cu industrializarea forţată şi planificarea producţiei prin planurile cincinale. Epozanţii politici fie au fost e*ecutaţi, fie li s-au înscenat procese în urma cărora au fost trimişi la înc!isoare sau în lagărele de muncă forţată din ţară, care formau 7@7-ul. 'arii -erori, desfăşurate la ordinul lui Btalin între anii 124? şi 1242, i-au căzut victime oameni din rândul tuturor categoriilor sociale şi profesionale, inclusiv din rândurile armatei. +n acelaşi timp, cultul personalităţii lui Btalin a căpătat proporţii fără precedent, presa era cenzurată sever, iar întreaga creaţie culturală se găsea în sluba intereselor "artidului omunist al @niunii Bovietice şi al dictatorului. #egimul stalinist şi-a păstrat caracteristicile în anii celui de-al oilea #ăzboi $ondial, ca şi în primii ani postbelici, când regimul comunist a fost impus şi în alte state europene. %rodarea sistemului comunist a avut loc şi din interiorul său, prin mişcările antisovietice ce s-au desfăşurat între 12>4 şi 1282H - în 12>4- #epublica emocrată 7ermană; - în 12>?- "olonia şi @ngaria; - în 12?8- e!oslovacia; - în 128=- crearea sindicatului liber LBolidaritateaM în "olonia; - în 1286- în #omânia. upă moartea lui Btalin, noul secretar general al partidului, 0iJita Frusciov, a dezvăluit, în 12>?, unele crime comise din ordinul lui Btalin şi a condamnat cultul personalităţii acestuia, fără ca esenţa regimului să fie modificată. eşi au aplicat modelul sovietic, regimurile comuniste europene au avut şi
trăsături specifice. stfel, au e*istat o mai mare libertate economică în 'ugoslavia, păstrarea proprietăţilor asupra pământului în "olonia, naţionalismul şi interzicerea vieţii religioase în lbania etc. @nii conducători comunişti au dorit reformarea sistemului, ca le*ander ubOeJ în e!oslovacia, în 12?8, dar sovieticii au înăbuşit prin intervenţia armată această mişcare. bia după anul 128>, $i!ail 7orbaciov, noul secretar general al partidului, a iniţiat politica perestroi1a i glaznosti (reconstrucţie $i deschidere), prin care a încercat reformarea partidului şi statului sovietic. nul 1282 a înregistrat înlăturarea regimurilor dictatoriale din maoritatea statelor europene foste comuniste. @n rol important în acest demers de dezintegrare l-au ucat şi măsurile ultimului conducător comunist al @#BB, $i!ail 7orbaciov, care a dorit reformarea comunismului.riza în care se zbătea @niunea Bovietică nu a putut fi depăşită, comunismul s-a prăbuşit, iar statul s-a destrămat (1221).
Arg$!e%0co%cl$,ie/ Aşadar+ comunism$l încă de la preluarea puterii, a instituit teroarea în stat. Erice formă de opoziţie a fost desfiinţată, fiind interzisă funcţionarea tuturor partidelor, în afara celui comunist (bolşevic) rus, denumit apoi "artidul omunist al @niunii Bovietice (".
[email protected].). Epozanţii politici fie au fost e*ecutaţi, fie li s-au înscenat procese în urma cărora au fost trimişi la înc!isoare sau în lagărele de muncă forţată din ţară, care formau 7@7-ul. Î% co%cl$,ie înlăturarea opozanţilor politici a atins punctul culminant între anii 124? şi 1242 odată cu declanşarea 'arii -erori, desfăşurată din ordinul lui Btalin, şi căreia i-au căzut victime oameni din rândul tuturor categoriilor sociale şi profesionale, inclusiv din rândurile armatei. .
D. Ideologii şi pracici poliice (% Ro!4%ia Ideologii şi pracici poliice (% Ro!4%ia p4%" (% a%$l 565 Bistemul politic românesc de la începutul secolului al 99-lea era organizat potrivit onstituţiei #omâniei din anul 18??. #omânia era o monar!ie constituţională, bazată pe principiul separării puterilor în stat, iar regele arol ' (18?? P 121<) şi-a îndeplinit rolul de arbitru al vieţii politice. +n condiţiile e*ercitării votului censitar (doar de către bărbaţi), în primii ani ai secolului al 99-lea, cele două formaţiuni care au dominat viaţa politică, "artidul 0aţional iberal şi "artidul onservator, au guvernat alternativ (potrivit principiului rotativei guvernamentale, practică introdusă în 182>). cestea erau e*ponentele a două ideologii diferite cu privire la evoluţia #omânieiH P 2iberalismul , reprezentat de oameni politici precum 'on '. . /rătianu (preşedinte al ".0.. din 12=2), se pronunţa pentru dezvoltarea rapidă a ţării, după model occidental, pe baza capitalului auto!ton, susţinea regimul democratic, monar!ia constituţională. eviza liberalismului a fost Lprin noi înşineM. 3 Conservatorismul , reprezentat de politicieni ca 7!. 7r. antacuzino (conducător al "artidului onservator între anii 1822P 12=6), dorea o dezvoltare treptată a statului, prin crearea instituţiilor moderne pe măsură ce societatea simţea nevoia apariţiei lor. susţinut în plan economic atragerea investiţiilor străine cu scopul modernizării şi dezvoltării industriei şi agriculturii, dovadă deviză Lporţile desc!iseM. Î% #ecol$l XX i#oria Ro!4%iei i%erelice şi po#elice #@a de#*"ş$ra pe !ai !$le coordo%ae/ - 1212-1248- regim democratic; - 1248-12<=- regim autoritar; - 12<=-12<<-regim dictaorial; - 12<<-12<6- regim pseudo-democratic, - 12<6-1282 regim totalitar comunist; - 122=- revenirea la regimul democratic. Ideologii şi pracici poliice d$p" :ri!$l R",oi Mo%dial "ână la izbucnirea primului război mondial, democraţia românească a fost limitată de lipsa votului universal (cel e*ercitat fiind pe atunci votul cenzitar), acordat în 1218. Kotul universal era acordat doar bărbaţiilor de peste 31 de ani, cu e*cepţia magistraţilor şi cadrelor militare .+n aceste condiţii, numărul partidelor parlamentare sau al celor care au reuşit să aungă la guvernare a sporit, iar cele de orientare conservatoare au dispărut de pe scena politică. ltă lege electorală, cea din anul 123?, a adus sc!imbări în privinţa vieţii parlamentare. +n perioada interbelică, în viaţa politică românească sunt întâlnite următoarele ideologii politice democraticeideologii neoliberalismul , reprezentat, în esenţă, de "artidul 0aţional iberal ("0), şi ţărănismul , având ca e*ponent principal "artidul 0aţional ărănesc ("0). 0eoliberalismul a fost teoretizat de Qtefan Reletin, Kintilă /rătianu, $i!ail $anoilescu. onsiderau că progresul statului depindea de dezvoltatrea industriei, de introducerea capitalismului de tip occidental. oncepţia economică liberală a fost sintetizată în deviza Lprin noi înşineM. +n plan politic au susţinut democraţia parlamentară şi introducerea votului universal. 0eoliberalismul susţinea întărirea burg!eziei ca forţă economică şi politică a statului. ărănismul a avut la bază ideologia micilor propietari agricoli şi susţinea că progresul industriei trebuie să fie subordonat dezvoltării agriculturii. ărănismul a fost adeptul devizei Lporţilor desc!iseMsusţinând că #omânia nu dispune de suficient capital. ărăniştii optau pentur un Lstat ţărănescM în care agricultura să ocupe locul principal. &eoreticienii ţărănismului au fost onstantin Btere, 7!eorg!e Rane, Kirgil $adgearu. in punct de vedere politic ţăraniştii erau adepţii democraţiei parlamentare şi cosiderau ţărănimea principala categorie socială. +n perioada interbelică "0 şi "0 au avut şi cele mai lungi perioade la guvernare contribuind la consolidarea democraţiei.
+n condiţiile afirmării în %uropa a unor ideologii antidemocratice, e*tremismul de stânga ( comunismul ) şi de dreapta ( legionarismul ) s-au manifestat şi în viaţa politică românească, începând din deceniul altreilea al secolului al 99-lea. Mo%arBia a reprezentat, şi în perioada interbelică, centrul funcţionării sistemului politic din #omânia, bazat pe prevederile onstituţiei din anul 1234. #egele în timpul căruia a fost înfăptuită $area @nire, erdinand ' (121<-1236), nu a încălcat principiile vieţii politice democratice. @n aspect specific al vieţii politice a fost acela că regele îl numea pe prim-ministru, după care guvernul organiza alegerile, pe care, de cele mai multe ori, le şi câştiga. %voluţia monar!iei a marcat şi practicile politice în stat. riza dinastică din decembrie 123>, când prinţul arol a renunţat la moştenirea tronului, a fost rezolvată de "arlament în ianuarie 123?, când moştenitor al tronului a fost proclamat $i!ai. upă moartea regelui erdinand ', acesta a condus ţara tutelat de o #egenţă, fiind minor. ar, după ce a revenit în ţară, în anul 124=, şi a fost proclamat rege de "arlament în locul lui $i!ai ', arol al ''-lea a urmărit reducerea rolului partidelor politice şi instaurarea unui regim în care monar!ul să aibă puteri sporite. stfel, în anul 1248, acesta a instaurat un regim autoritar, în timpul căruia singura formaţiune care a funcţionat a fost cea care îl susţinea pe rege, rontul #enaşterii 0aţionale, denumită, din 12<=, "artidul 0aţiunii. E3re!a #4%g" (% &ia'a poliic" ro!4%ea#c" (% perioada i%erelic" a *o# repre,e%a" de :arid$l Co!$%i# crea (% 56;5. omuniştii români, susţinuţi de către @#BB, urmăreau dezmembrarea teritoriului #omâniei şi transformarea acesteia într-o republică socialistă. in cauza acestor idei, "artidul omunist a fost scos în afara legii în 123< (revenind pe scena politică la 34 august 12<< şi preluând treptat puterea). omunismul nu a avut priză în societatea românească interbelică, spre deosebire de e*trema dreaptă, reprezentată de mişcarea legionară. %*trema dreaptă (% &ia'a poliic" ro!4%ea#c" (% perioada i%erelic" a *o# repre,e%a" de @ Liga Ap"r"rii Na'io%al@Creşic" 9LANC-+ ap"r$" (% 56;< şi co%d$#" de A.C.C$,a @ Legi$%ea ArBa%gBel$l$i MiBail+ (%*ii%'a" (% 56;7 condusă de orneliu Relea odreanu (care îşi spunea LcăpitanM) şi, ulterior, de Foria Bima şi a practicat violenţa faţă de evrei mergând până la asasinatul politic (printre victimele legionarilor numarându-se primi miniştrii 'on.7.uca asasinat în 1244, rmand ălinescu în 1242 şi istoricul 0icolae 'orga asasinat în 12<=). "entru o scurtă perioadă de timp (sept.12<=-ian.12<1), legionarii au condus statul român, împreună cu generalul 'on ntonesc, perioadă in care s-au dedat la persecuţii şi diferite abuzuri.ntonescu i-a îndepărtat, din această cauză, de la guvernare. Ro!4%ia #$ co%d$cerea l$i Io% A%o%e#c$ +n condiţiile pierderilor teritoriale din anul 12<=, după abdicarea regelui arol al ''-lea (septembrie 12<=) şi după ce $i!ai ' a revenit pe tron, puterea reală în stat a fost deţinută de generalul 'on ntonescu, preşedinte al onsiliului de $iniştri. cesta a guvernat, până în ianuarie 12<1, alături de legionari. 0eînţelegerile cu legionarii, care doreau să obţină întreaga putere în stat, au determinat înlăturarea lor, după rebeliunea din 31 P 34 ianuarie 12<1. poi, 'on ntonescu s-a aflat în fruntea unui regim militar până la 34 august 12<<, în condiţiile participării #omâniei la războiul antisovietic. upă înlăturarea regimului democratic, cetăţenilor români le-au fost restrânse drepturile, iar începând din anul 12<=, asupra celor de origine evreiască au fost aplicate măsuri antisemite (deportări, pogromuri, muncă forţată în &ransnistria etc.). Arg$!e%0co%cl$,ie/ Aşadar+ monar!ia a reprezentat, şi în perioada interbelică, centrul funcţionării sistemului politic din #omânia, bazat pe prevederile onstituţiei din anul 1234. #egele în timpul căruia a fost înfăptuită $area @nire, erdinand ' (121<-1236), nu a încălcat principiile vieţii politice democratice. Î% co%cl$,ie+ evoluţia monar!iei a marcat şi practicile politice în stat. @n aspect specific al vieţii politice a fost acela că regele îl numea pe prim-ministru, după care guvernul organiza alegerile, pe care, de cele mai multe ori, le şi câştiga.
