Sindromul de iritație peritoneala la copil -
un complex de semne si simptome care descriu afec țiuni intraabdominale care implică iritația foițelor peritoneale
- apare ca răspuns la perforarea unui segment al tubului digestiv sau secundar propagării prin contiguitate sau pe cale limfatică a unui proces inflamator sau prin generalizarea unei infec ții localizate DIAGNOSTIC ETIOLOGIC – la copil •
Peritonite primitive pneumococica la fetițe dializați – –
•
Peritonite secundare Perforații patologice APENDICITA ACUTĂ DIVERTICULITA MECKEL SALPINGITA ACUTĂ ENTEROCOLITA ULCERONECROTICĂ- NN PERITONITA MECONIALĂ – NN Perforații traumatice - ruptură de organe parenchimatoase / cavitare –
• • • • •
–
MANIFESTĂRI CLINICE DUREREA ABDOMINALĂ VĂRSĂTURI MODIFICĂRI DE TRANZIT INTESTINAL OCLUZIE DINAMICĂ – paralizia musculaturii netede intestinale ACCELERAREA TRANZITULUI • • •
– –
•
SEMNE GENERALE Stare generala alterata Febra, subfebrilitati Tahicardie Lipsa concordantei puls-temperatura- nn Scăderea TA odată cu agravarea evolu ției Oliguria – reflexă Sughiț - iritația diafragmului – – – – – – –
EXAMENUL LOCAL AL ABDOMENULUI Inspecție: ie: - abdomen imobil, rigid / destins de volum - edemul, eritemul peretelui abdominal – nn, faze avansate Palpare: durere -
-
-
apărare musculară contractura musculara generalizată generalizată – prin reflexul axonic peritoneomuscular durerea la decompresiunea bruscă (semnul Blumberg) hiperestezie cutanată
Percuție: ie: - hipersonoritate – a nu se confunda cu sdr ocluziv ! - durere vie la percuţia cu degetul a peretelui abdominal (semnul Mandel) - matitate deplasabila Auscultație: ie: - silențium abdominal sau - accelerarea tranzitului Tușeu rectal: rectal: - fundul de sac Douglas bombat și dureros Examinări paraclinice Explorări de laborator Hemoleucograma Glicemie Sumar de urină Uree, creatinină •
– – – –
•
Imagistice Radiografie abdominală: abdominală: pneumoperitoneu / nivele hidroaerice Ecografie abdominală: abdominală: colecții intraabdominale TC – – –
APENDICITA ACUTA Cea mai frecventă cauză de abdomen acut la copii si adulti 4-14 ani Coprolit / hiperplazia foliculilor • •
Obstructia lumenului apendicular cresterea presiunii intraluminale Proliferare bacteriana
edem, ulcerarea
Tran ranslo slocare area bacte acterriana iana
obstr structi uctiee veno venoas asaa tromboza arteriala modificari inflamatorii
mucoasei
gangrena Prezentare clinică modificarea starii generale febra / subfebrilitati tahicardie cefalee durere abdominala greata, varsaturi inapetenta constipatie / diaree • • • • • • • •
Durerea abdominala localizare variabila in functie de pozitia apendicelui - initial difuza in regiunea periombilicala / epigastru, ulterior se localizeaza localizeaza in fosa iliaca dreapta - creste progresiv in intensitate - este accentuata de mers si de eforturi fizice Durerea provocata: - durere in punctul McBurney •
-
durere în aria triunghiului Iacobovici
-
semnul Rowsing pozitiv
-
semnul Blumberg pozitiv
Examen obiectiv
•
Poziție antalgică
•
Abdomen retractat, imobil – peritonita
•
Distensie abdominala- ocluzie paralitica
•
Hiperestezie cutanata in fosa iliaca dreapta
•
Aparare musculara localizată
•
Flectarea coapsei pe bazin la palparea fosei ilace drepte
•
Contractură musculară generalizată
Diagnostic diferential Limfadenita mezenterica •
•
Parazitoze digestive
•
Gastroenterita acuta
•
Hepatita
•
Cetoacidoza diabetica
•
Diverticul Meckel complicat
•
Infectii urinare, colica renala, litiaza renoureterala
•
Chist ovarian, folicul ovarian rupt, menarha, salpingita, sarcina EU, torsiune de anexa
Dificultăți diagnostice la copilul mic •
Afecțiune rară
•
Anamneză dificilă
Diagnostic diferențial Examinari de laborator Ecografia abdominala Tratament chirurgical Apendicectomia Apendicectomia clasica Apendicectomia Apendicectomia laparoscopica •
• •
Evolutie, prognostic Morbiditate si mortalitate crescuta in grupa de varsta 0-2 ani Blocul apendicular Apărarea organismului > virulenta germenilor •
•
•
Aderente apendice – epiploon + organe din jur
•
Evolutie rezorbtie abces apendicular
fistulizare peritonita
Examenul obiectiv Examenul local: • - formatiune tumorală - slab delimitată - dureroasă •
in fosa iliacă dr.
De urmărit: clinic - dimensiunile, fluctuenta blocului - febra paraclinic - VSH, fibrinogen, hemoleucograma hemoleucograma
Tratament NU se intervine chirurgical - repaus la pat - regim hidric - pungă cu gheaţă fosa iliacă dreaptă - antibioterapie Apendicectomie Apendicectomie ulterioara •
•
Apendicectomie Apendicectomie – indicatii Abcedarea blocului, fistulizare Drenajul cavitatii peritoneale -
DIVERTICULUL MECKEL •
persistenta ductului omfalo-enteric
•
cea mai comună anomalie congenitală a intestinului subţire
embriologie Fistula entero-ombilicala Diverticului Meckel Fistula oarba ombilicala Enterochistomul Bride fibroase intre intestin si regiunea ombilicala • • • • •
Frecven ța – regula lui 2 2% din populaţie • 2 feet ( 60 cm) de la valva ileocecală • 2 inches ( 5 cm ) lungime • 2% simptomatici • Cel mai frecvent se manifesta pana la varsta de 2 ani • 2x mai frecvente complicaţiile la sexul masculin • Anatomie patologică 62% mucoasă gastrică 6% ţesut pancreatic 5% ţesut pancreatic+gastric 2% mucoasă jejunală 2% glande Brunner 2% muc. gastrică +duodenală Rar: muc. colonică, rectală, endometrială şi ţesut hepatobiliar
Manifestari clinice - complicatii Hemoragia digestiva 25% Diverticulita 25% Ocluzia intestinala 50% Rar : neoplazii • • • •
hemoragia Cauza: ulcerul diverticular produs prin actiunea HCl secretat de epiteliul ectopic gastric •
•
•
Manifestari clinice: hemoragie digestiva inferioara / hemoragii mici, insesizabile, semne de anemie: oboseala, paloare, fatigabilitate, dureri abdominale Diagnostic diferential: polipi intestinali, malformatii vasculare, boala inflamatorie intestinala, duplicatie intestinala, tulburari de coagulare
Complicatii ocluzive Diverticulita Meckel Clinic nu poate fi deosebită de apendicită, exprimându-se prin dureri abdominale, greata, varsaturi Complicatie : peritonita prin perforatie •
•
Explorari paraclinice •
• •
•
Radiologic prin scintigrafie cu Tc 99 care este fixat de mucoasa gastrică ectopică- singura investigaţie paraclinică care poate sugera prezenţa unui diverticul Meckel; scintigrafia este indicată în prima zi de sângerare sângerare Ocazional diagnosticat prin clismă baritată Diagnostic intraoperator cu ocazia laparotomiei, prin controlul ileonului terminal Laparoscopia poate servi atât ca instrument diagnostic, cât şi terapeutic.
Tratament Diverticulectomie+ enterorafie (rezecţie cuneiformă care îndepărtează baza diverticolului) Enterectomie segmentară dacă există ulcer peridiverticular Un diverticul necomplicat descoperit accidental la o laparotomie pentru altă patologie se va extirpa (controversa) (controversa) •
• •
Enterocolita ulceronecrotică ulceronecrotică Formă severă de enterocolită, specifică perioadei de nn multiple perforații intestinale, peritonită generalizată Frecven ță mare la prematur ? Tulburări ischemice Mortalitate crescută •
• • •
diagnostic • • • •
• • •
Distensie abdominală Eritemul edemul peretelui abdominal Vărsături, scaun cu sange Apnee, bradicardie, instabilitate termică Tromocitopenie Acidoză metabolică Rx: pneumatoză intestinală, pneumoperitoneu pneumoperitoneu
tratament Medical Alimentație parenterală Antibioterapie Susținerea funcțiilor vitale Decompresia tractului gastrointestinal Chirurgical Rezecție cu anastomoză ileostomă • • • • • • • •
Peritonita meconială Complicație a ileusului meconial – fibroza chistică Primele 24 ore după na ștere • •
Diagnostic, tratament Distensie abdominală, edemul, eritemul peretelui abdominal, lipsa eliminării meconiului •
•
•
•
Eco antenatal: anse dilatate, calcificări intraperitoneale, ascită Rx abdominal : anse dilatate, multiple nivele hidroaerice, pneumoperitoneu Tratament chirurgical
CORPII STRAINI DIGESTIVI •
• • • •
Ingestia de corpi straini – o patologie frecventa in practica medicala si o cauza importanta de morbiditate si mortalitate infantila inf antila - ingestie accidentala - ingestie voluntara 70% din cazuri – copii cu varsta mai mica de 6 ani Frecven ța cea mai mare: intre 18 si 48 luni Complicații: ii: obstructive, infecțioase, hemoragice, hemoragice, Pot reprezenta prima manifestare a unor tulburari nervoase, neurologice
Corpii straini esofagieni Esofagul – un tub muscular Cel mai ingust segment: esofagul superior (80% dintre corpii straini se vor opri aici) Monede, oase de peste, obiecte mici, baterii • •
•
Complicatii ale C. S. retentionati la nivelul esofagului • • • • • • • • • • •
Disfagie cronica Hematemeza Tuse, stridor Pneumonie de aspiratie Atelectazie lobara Perforarea Perforarea esofagului, mediastinita Pseudodiverticul Pseudodiverticul esofagian Fistula eso-traheala Fistula aorto-esofageala aorto-esofageala Stricturi esofagiene deces
Corpii straini gastro-intestinali Marea majoritate a c.s. nu sunt retentionati la nivelul esofagului si paseaza tubul digestiv Canalul piloric, valva ileo-cecala Complicatii: eroziune, perforatia viscerelor, peritonita •
• •
•
• •
Marea majoritate se vor elimina spontan; pacientul este urmarit clinic si radiologic Endoscopie digestiva superioara laparotomie
