Conducător științific : Lect.univ.dr. Căpraru Bogdan
Studenți:
Grupa: 14
Specializarea : Finanțe și Bănci
Cuprins 1. Sistemul bancar german..................................................................... ...................................................................................................................... ................................................. 1 1.1 Istoric ........................................................................................... ............................................................................................................................................. .................................................. 1
1.2. Tipuri de instituții ....................................................................................................................... ...................................................................................................................... 1 1.2.1. Băncile comerciale ............................................................................................................... ................................................................................................................ .. 2 1.2.2. Băncile de economii ............................................................ .............................................................................................................. .................................................. 3 1.2.3. Băncile cooperatiste .............................................................................................................. ............................................................................................................. 4
1.2.4. Băncile speciale ..................................................................................................................... 5 1.3. Indicatori de apreciere ................................................................................................................. ................................................................................................................. 5 1.4. Tendințe ale sistemului bancar .................................................................................................... 6 2. Bancă Naţională a Germaniei Bundesbank ......................................................................................... ......................................................................................... 7
2.1. Istoric .......................................................................................... ............................................................................................................................................ .................................................. 7 2.2. Obiectivele Băncii Centrale Germane ............................................................... .......................................................................................... ........................... 9 2.3. Funcţiile Sistemului bancar German ................................................................. ............................................................................................ ........................... 9
2.4. Instrumentele folosite ................................................................................................................ ................................................................................................................ 11 3.Bănci reprezentative ............................................................... .......................................................................................................................... ........................................................... 12
3.1. Banca
............................................................................................................. ................................................ 12 Deutsche Bank .............................................................
4.1. Banca
.............................................................................................................. ................................................ 15 Commerzbank ..............................................................
5. Concluzii........................ Concluzii............................................................................................. ..................................................................................................................... ................................................ 18 Bibliografie ........................................................... .............................................................................................................................. ................................................................................. .............. 19
1. Sistemul bancar german 1.1. Istoric
Sistemul bancar german ia naştere odată cu apariţia Băncii din Hamburg în anul 1619 formată după modelul Băncii din Amsterdam. La început aceasta a fost doar o bancă de depozite, iar apoi a început să efectueze şi operaţiuni de virament. Acesta a început să se contureze semnificativ datorită acurateții operațiunilor bancare, precum și prin apariția unei monede specifice numită "Marko-Banco“. Prin unirea acestuia cu Banca din Hamburg, sistemul bancar german se intensifică o dată cu apariția Băncii din Nürenberg. În forma sa modernă, acesta s-a format începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Se constată o deosebire față de celelalte sisteme bancare, și anume prin
complexitatea sa structurală, precum și puterea băncilor sale. Această putere fiind dovedită pe la mijlocul anilor 1990. În anul 1995 au existat aproximativ 3.700 de bănci legale independente cu mai mult de 48.000 de oficii bancare. Datorită acestui număr mare de care beneficiază sistemul bancar al
Germaniei, acesta este și încă rămâ ne unul dintre cele mai puternice economii bancare din lume. Sistemul bancar german se particularizează prin banca de tip universal, ce desfășoară o activitate complexă ce poate fi asemănată cu sectorul comercial, în formele sale “ en gros” sau
“ en detail”. 1.2. Tipuri de instituții
Sistemul bancar german se caracteriz eză prin puternica orientare către activitatea
bancară de tip universal. Așa încât, bancile germane dispun de o gamă mare de activități bancare și financiare, cum ar fi : constituirea de depozite, acordarea de credite, scontarea titlurilor de credit, asigurarea serviciilor d e siguranţă în activităţile de brokeraj şi în cele de
încredere, factoring, garanţii financiare şi transferuri de fonduri sau servicii de plăţi precum şi alte tipuri servicii pe care autor ităţile în domeniu le recunosc ca fiind servicii.
1
Sectorul bancar al Germaniei este alcătuit dintr-un număr mare de instituţii publice
şi private de credit. Astfel, î n structura sistemului bancar german există următoarele tipuri de bănci, acestea fiind diferite în funcție de structura și statutul juridic:
banci comerciale
banci de economii
banci cooperatiste
banci speciale
1.2.1. Băncile comerciale
Acestea sunt în general bă nci universale de drept privat, dar orientate spre operaț iuni
“de gros”, spre industrie. Instituțile ce fac parte din acest grup nu sunt omogene. Sub aspectul juridic băncile pot îmbră ca una din următoarele forme : societate pe acț iuni, în comandită pe acțiuni, cu răspundere limitată, sau societate în nume colectiv. Ponderea băncilor comerciale în cadrul sistemului bancar se estimează a fi în jur de 25% și exemplificând se pot încadra în
această categor ie băncile regionale: Deutsche Bank AG, Dresdner Bank AG, Commerzbank AG. Aceste bănci au drept caracteristică achizițiile și preluările în participație în alte țări ale
Uniunii Europene și o cotă de piață relativă mică pe teritoriul național. La jumătatea secolului al XIX –lea, bancherii privați nu mai puteau să facă față necesităților financiare ale companiilor indus triale de producție. Astfel au apărut primele asocieri ale fondurilor bancare germane. Cri za bancară din 1931 -1932 afectat principalele
bănci din Germania (Dresdner Bank AG, Deutsche Bank AG şi Commerzbank AG), forțândule să se unească din nou între anii 1957 -1958, după o primă tentativă eşuată la începutul celui de-al doilea Război Mondial , în prezent desfăşurandu -şi activitatea sub denumirea de Hausbanks. Din cadrul băncilor comerciale fac parte b ănci private și banci secundare , precum și
băncile regionale (regionalbanken). Acestea din urmă sunt bănci comerciale mai reduse ca anvergură a activității (Berliner Handels sau Frankfurter Bank). La finalul anului 2008 erau 168 bănci regionale.
2
Cele mai importante bănci comerciale sunt: Deutsche Bank (locul 31), BHF-Bank (locul 27), Postbank (locul 22), Bankgesellschaft Berlin (locul 10 in 2000), SEB (locul 34), Baden Württembergische Bank (locul 46), Deutsche Kreditbank (locul 51), Vereins-und Westbank (locul 52), Volkswagenbank (locul 66) si Citibank Privatkunden (locul 73). Numărul acestor bănci se află într -o continuă scădere, de la 1406 institu ții (în 1925) la 491 (în 1938) și doar 50 (la sfâr șitul anului 1998). Cota lor în totalul activelor operațiilor interne ale băncilor germane este de sub 1%. 1.2.2. Băncile de economii
Prima bancă de economii a fost înființată în anul 1801 în Göttingen, dup ă ce băncile private de economii au suferit pierderi importante cauzate de războaiele avute cu Napoleon. În anul 1838 independen ța celor 234 de bănci de economii prusace a fost suprimată printr -un act încheiat în Prusia, ele fiind subordonate regimului de guvernare local. La începutul secolului XX, în urma unor dezvoltări similare, în celelalte regiuni ale Germaniei existau 2700 de instituții publice. Pentru a nu se confrunta cu o îndatorare excesiv ă a guvernărilor locale, la începutul crizei economice din 1929, b ăncile de economii au primit statutul de autonomie în anul 1931. A fost introdusă obligaţia de garanţ ie (Gewährtiägerftung) care susţine a entităţile
publice fondate fără restricţii, deci servea ca garanţie pentru creditorii terţiari. Anstaltslast (obligaţia susţinerii) dă băncilor de economii posibilitatea de a îndeplini obligaţiile lor financiare în orice moment, eliminându-se sincopele acestora. Structurile lor de conducere sunt asemănătoare cu cele ale băncilor comerciale. Comitetul executiv prezintă rapoarte unui comitet supervizor numit Vewaltungsrat. Acesta este alcătuit din entitatea fondatoare ca și proprietar al băncii (în proporție de două treimi) , iar
o treime este aleasă de angajați. În cadrul sistemului bancar german există 7 bănci publice de economii independente, care au statut autonom, nemai fiind nevoie să apeleze la garanţiile statului. Cea mai mare bancă de economii din Germania este Hamburger Sparkasse (Haspa), şi totodată o instituţie financiară de top în regiunea economică locală.
3
Băncile de economii au în alcătuirea sa 11 asociaţii regionale de credit public şi pentru construcţii (cota de piaţă în 2000 era de 34%), 8 companii de leasing (21 %), 2 companii de factoring (17%), 37 de companii publice de asigurări (asigurări de viaţă 10%) şi 75 de companii de riscuri. Landesbanks este considerată garanția acestor bănci de economii fiind asigurată de
asociația regională a caselor de economii. Acestea îndeplinesc următoarele funcții majore :
sunt bănci regionale şi deţin competenţe în asigurarea tranzacţiilor financiare de toate tipurile;
asigură echilibrarea între casele aceluiaşi land; practică credite imobiliare şi industriale, precum şi tranzacţii financiare internaționale În prezent funcționează ca niște bănci centrale pentru băncile de economii din
regiunea lor, furnizându-le lichidătăți. În anul 2008, existau 10 asemenea instituții . Băncile de economii au în alcătuirea sa 11 asociaţii regionale de credit public şi pentru
construcţii (cota de piaţă în 2000 era de 34%), 8 companii de leasing (21 %), 2 companii de factoring (17%), 37 de companii publice de asigurări (asigurări de viaţă 10%) şi 75 de companii de riscuri. 1.2.3. Băncile cooperatiste
Au fost înfiinţate la începutul secolului al XIX-lea ca urmare a problemelor cu care se confruntau fermierii şi meseriaşii germani, cauzate de felul în care bancherii privaţi îşi
desfăşurau activitatea. Pentru a contracara aceste dificultăți, din anul 1850 , au apărut cooperativele de credit (Kreditgenossenschaften). Germania este prima țară în care au apărut primele cooperative de credit. În anul 1972 a fost constituită Asociaţia germană a Volks şi Raif feisenbanks, prin unirea tuturor cooperativelor de credit din Germania, având caracteristici structurale
asemănătoare cu Asociaţia germană a băncilor de economii. Aceasta era formată din cooperative de credit primare care ofereau servicii bancare „en detail” pieţelor locale. Băncile cooperatiste cuprind în structura lor și două bă nci ipotecare, o companie de leasing, o companie de asigură ri, o asociație de credit și construcț ii, o companie de investiț ii,
4
cu fonduri de aproximativ 65 de miliarde de Euro și o cotă de piață de 17,5% la sfârșitul anului 2003. Acest grup de bănci cooperatiste au un capital de 920 miliarde de euro și un
număr de 30 milioane clienți, întrecând DeutscheBank. 1.2.4. Băncile speciale
Sistemul bancar german mai are în componența sa și circa 22% bănci speciale. Controlul acestora era realizat în proporție de 15% de 31 bănci ipotecare, patru dintre ele fiind bănci ipotecare publice, dintre care numai Westdeutsche Immobilienbank (locul 62) apare pe lista cu cele mai bune 100 de bă nci din Germania. Totuși șapte bănci ipotecare private se află în primele 30 de bănci din Germania. Către finalul anului 2001 subsidiarele bancare ipotecare ale Deutsche Bank (Eurohypo), Dresdner Bank (DeutscheHypothekenbank) și Commerzbank (Rheinhyp) s-au unit pentru a forma cea mai mare bancă ipotecară din Germania cu o cotă de 25% din piața ipotecară germană, având un capital de 240 de miliarde de Euro, fiind astfel în topul primelor zece bă nci din Germania. În anul 1995 o dată cu apariția așa numitelo r Jumbo-Pfandbriefe, piața germană a înregistrat un profit semnificativ. În Germania există 16 bănci cu funcţii speciale care se aseamănă prin faptul că acordă împrumuturi persoanelor fizice, întreprinderilor şi pentru proiecte guvernamentale. În structura băncilor speciale din Germania întâlnim următoarele bănci: Industriekreditbank, AKA Ausfuhrkreditgesellschft, Kreditanstalt für Wiederaufbau (KfW).
1.3. Indicatori de apreciere
1. Indicatori de măsurare a gradului de dezvoltare
Gradul de concentrare a sistemului bancar german este redus, la finalul anului 2008, primele cinci bănci înregistrând 22,7% din total active. Astfel, se constată că Indicele Herfindahl-Hrischman (IHH) a înregistrat o valoare de 191, ceea ce indic ă că avem un sistem bancar puternic competitiv.
5
2. Indicatori de structură ai sistemului bancar german în anul 2008
Tipuri de bănci
Număr
Active medii /
Active (mlrd. euro)
bancă (mlrd. euro)
Primul pilon : 272
2.530.694
9.304
5
1.520.699
304.140
Bănci regionale sau alte bănci comerciale
164
809.667
4.937
Sucursale ale băncilor străine
103
200.328
1.945
448
2.682.317
5.987
438
1.619.614
3.698
10
1.062.703
106.270
1.206
953.579
791
1.204
290.725
241
2
662.854
331.427
62
1.926.638
31.075
Bănci ipotecare
20
826.572
41.329
Asociații pentru împrumuturi și construcții
25
188.984
7.559
Bănci cu funcții speciale
17
911.082
53.593
1.988
8.093.228
4.071
bănci comerciale
Bănci mari
Al doilea pilon :
bănci de economii
Bănci principale de economii Landesbanks Al treilea pilon :
bănci cooperatiste
Principalele instituții cooperatiste Bănci centrale cooperatiste Al patrulea pilon :
bănci speciale
TOTAL
Sursa : Bundesbank (2008) 1.4. Tendințe ale sistemului bancar
Cea mai mare criză financiară din ultimele opt decenii a zdruncinat fundamentele sistemului bancar internaţional. În urma acesteia reputaţia băncilor este distrusă, încrederea este pierdută, industria impune sarcini speciale. Reputaţia unei bănci este cel mai valoros activ, chiar dacă aceasta nu apare în bilanţ. Ea crește sau scade numai cu o bună guvernare corporativă şi o cultură de management orientat spre principiu. Fundamentală pentru succesul afacerii este reputaţia, care în cele din urmă este o relaţie directă cu clienții. Băncile luptă, prin urmare, pentru a recâştiga încrederea pierdută şi pentru a satisface nevoile clientului. 6
Deci o tendință a sistemului bancar este de a plasa clientul în centrul atenţiei. Criza creditelor începe sa dispară. Potrivit Institutului Ifo pentru Cercetare Economică, "constrângerile de credit pentru industrie", în februarie 2011, au scăzut la 23,6%, față de 44,3% în decembrie 2009. Aceasta este o tendinţă pozitivă pentru companiile mari, mijlocii cât şi mici deopotrivă. Se pare că de multe ori se pierde din vedere că există o limită a capacităţilor băncilor. Prin aglomerarea cerinţelor mai noi de reglementare a riscului bancar, misiunea sa de bază, şi anume pentru a finanţa economia, nu mai este în măsură să îndeplinească. Astfel băncile nu pot servi clienţii lor. Băncile sunt obligate să-și mărească capitalul său de bază în mod semnificativ pentru a acoperi aceste cereri de finanțare. Cea mai mare bancă germană, de exemplu, a crescut în octombrie 2010, capitalul social la dimensiuni considerabile, veniturile brute o bţinute de la plasarea de noi acţiuni sa ridicat la 10,2 miliarde euro. Cu toate acestea, cererile de finațare trebuie să fie bine verificate din punct de vedere al riscurilor sistemice.
2. Bancă Naţională a Germaniei Bundesbank
2.1. Istoric
Bundesbank a fost înfiinţată în anul 1957 ca succesoare a băncii Deutscher Länder Bank,cu sediul la Frankfurt reuşind prin Banca Centrală Europeană(1999) având preşedinte pe
Axel A. Weber,menţinând la nivel naţional 9 sedii centrale şi 47 de filiale având un total de angajaţi de 9822. Deutsche Bundesbank acţionează ca Bancă Centrală pentru Republica Federală
Germania,astăzi făcând parte din Sistemul European al Băncilor Centrale. Banca naţională a Germaniei (Reichsbank) a fost înfiinţată pe 1 ianuarie 1876 şi a
încetat să existe în 1948, originile regăsindu -se în banca centrală a Prusiei,iar primul ei predinte a fost Hermann von Dechend. În anul 1871 a avut loc unificarea Germaniei,31 d e bănci centrale funcţionau pe
teritoriul său,iar dintre aceste bănci şi -au continuat existenţa până în anul 1914. Germania a fost implicată în două războaie mondiale dat fiind faptul că istoria băncii 7
centrale germane a fost una continuă. A emis o monedă stabilă care poartă numele de
Goldmark până în primul război mondial,dar după acest război moneda a început să -şi piardă din valoarea sa. În anul 1924 a avut loc baterea unei noi monede numită Reichsmark de către banca
centrală Reichsbank,dar acest lucru durând doar până în anul 1948. După încheierea celui de -al doilea război mondial, rezervele disponibile dinaintea începerii conflictului şi sistemul bancar german se af lau într-o situaţie precară,ace st lucru era determinat de jafurile numeroase produse (Jaf ul de la Reichsbank fiind catalogat că fiind cel mai mare jaf din istorie).
În anul 1990 Germania a fost divizată în două şi anume în: Germania de Vest şi Germania de Est. În Germania de Vest a fost adoptată de către băncile de stat o politică
monetară capitalista-Landesbanken iar mai târziu fiind adoptată şi de banca centrală Deustche Bundesbank, iar în Germania de Est, băncile centrale au fost unite cu Staatsbank der DDR
asea cum se întâmplă de fapt în toate ţările socialiste. Istoria băncii centrale germane se leagă cu ist oria monedei germane în perioada anilor 1848-1957. După ce vechea monedă şi -a pierdut din valoare în urma războiului,a fost supusă unor reforme aplicate în zona vestică de ocupaţie şi Berlinul de Vest, fiind înlocuită cu moneda Deutschemark.Consiliul Central Bancar Zentralbankrat pentru sistemul bancar din Germania a fost corpul s uprem luând că model organigrama băncii germane Länder.
Atribuţiile îndeplinite de consiliu erau asemănătoare cu cele ale Consiliului Guvernatorilor fiind determinată politica monetară şi stabilirea rezervelor minime obligatorii,
desfăşurându-şi activitatea independent. La data de 26 iulie 1957 se înființează o bancă care este responsabilă cu rezultatele
biletelor de bancă şi ale monedei, prin adoptarea actului Bundesbank, băncile Länder devenind ca subordonate regionale ale Bundesbank, păstrându-şi titlu de bancă centrală Landeszentralbank.
Un bord de directori din Frankfurt împreună cu preşedinţii băncilor centrale Länder au organizat
Consiliul
Bancar
Central,de
deciziile
acestuia
erau
răspunzător
directoratul.Directoratul fiind format din preşedintele şi vice- preşedintele Bundesbank împreună cu alţi 6 membri.Băncile Länder îşi desfăşurau în mod independent activitatea în regiunile lor teritoriale. La data de 18 mai 1990 după căderea Zidului Berlinului a fost creată o uniune socială,
monetară şi economică între cele două foste republici,democrată şi cea federală,fiind legalizată pe teritoriul Germaniei Deutschemark. 8
Odată cu Tratatul de la Maastricht,din an ul 1993, s-a transferat la Sistemul European al Băncilor Centrale responsabilitatea naţională pentru politica monetară,în care au fost cuprinse Băncile Naţionale Centrale ale statelor Uniunii Europene şi Banca Centrală Europeană.
2.2. Obiectivele Băncii C entrale Germane
Banca Centrală Germană îşi doreşte a reduce personalul cu alte 800 posturi pe
următorii cinci ani, deoarece doreşte transferarea sectorului privat pe mai multe responsabilităţi în ceea ce priveşte activităţile de mânuire şi producţie a bancnotelor, precum şi a intensifica activităţile sale principale în politica monetară şi supravegherea bancară. Banca centrală va anunţa ca va stabili „criterii mai concrete şi mai transparente” cu privire la bonusurile care pot fi acceptate de staful său. Operaţiunile de verificare a plăţilor precum şi cele de elaborare a noilor s tandarde vor fi realizate de departamentul de audit intern al băncii şi de un consultant în materie de etică. 2.3. Funcţiile Sistemului bancar German
Sarcinile băncii Bundesbank sunt prevăzute în Bundesbank Act (Bundesbankgesetz)şi în tratatul EC. Principalele funcţii ale Bundesbank sunt: 1.
Asigurarea stabilităţii preţurilor şi implementarea măsurilor prevăzute de politica monetară în Germania;
2.
Supravegherea şi crearea condiţ iilor de dezvoltare a sistemului monetar şi financiar internaţional;
3.
Stabilitatea sistemului de plăţi;
4.
Oferta de lichidităţi;
5.
Sarcini de supraveghere bancară 1. Stabilitatea preţurilor şi implementarea măsurilor prevăzute de politica
monetară în Germania
Deoarece face parte din Sistemul European al Băncilor Centrale (SEBC), Bundesbank
este implicată în menţinerea stabilităţii preţurilor. Cei care decid asupra politicii monetare ce urmează să fie aplicată în zona euro sunt preşedintele băncii şi membrii Consiliului
9
Guvernator BCE. Bundesbank trebuie să facă cunoscute cetăţenilor germani toate deciziile
luate, putând totodată să discute cu Guvernul Federal despre problemele importante ce vizează politica monetară. 2. Supravegherea şi crearea condiţiilor de dezvoltare a sistemului monetar şi financiar internaţional
Pentru a se realiza mandatul stabilităţii, într -o strânsă legătură de stabilitatea monetară, există necesitatea de un sistem financiar şi monetar naţional şi modern stabil. Bundesbank are o altă sarcină importantă: supravegherea şi crearea condiţiilor necesare penttru dezvoltarea sistemului monetar şi financiar internaţional. Banca este participatoare la o serie de forumuri europene şi internaţionale, cum ar fi : Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare( OCED), Comitetul Financiar şi Economic al UE, Forumul Stabilităţii Financiare (FSF) şi altele.
Bundesbank îndeplineşte sarcina de a contura reglarea pieţei financiare, în dificultăţile legate de crearea condiţiilor de dezvoltare a sectorului garanţiilor şi r ezervelor de s chimb şi în promovarea ţării ca un centru financiar. În anul 2004 Bundesbank a fost implicată în diferite proiecte asemănătoare cu ţările candidate la UE. Ea şi -a utilizat expertizele referitoare la politica monetară pentru a oferi consultanţă, în domeniul construcţiei şi dezvoltării sistemelor de bănci centrale moderne, mai
multor ţări. 3. Stabilitatea sistemului de plăţi
Contribuind la stabilirea sistemului de plăţi, Bundesbank oferă un sistem de plăţ i de valoare ridicată care îmbraca for ma RTGSplus TARGET, transformând plăţile în euro pe teritoriul Europei. De asemenea Bundesbank promovează sistemul de plăţi „en detail”complementar şi competitiv, şi supraveghează sistemele de plăţi şi garanţii naţionale şi internaţionale pentru a menţine stabilitatea financiară a sistemului. 4. Oferta de lichidităţi
Responsabilă cu administrarea fondurilor monetare germane, Bundesbank trebuie să asigure calitatea ridicată a bancnotelor, adoptarea de măsuri eficiente pentru a bloca falsificarea acestora şi scoaterea imediată din circulaţie a banilor falşi. Potrivit articolului 106 din Tratatul EC şi art. 16 din Statutul Sistemului European al
Băncilor Centrale, băncile centrale din Eurosistem deţin dreptul de a emite bancnote euro că monedă legală; drept stipulat în secţiunile 3 şi 14 ale Actului Bundesbank. Prevederile şi deciziile luate de Consiliul Guvernator al BCE (art.12 din Statutul SEBC) evidenţiază şi obligaţiile pe care Bundesbank trebuie să le îndeplinească: 10
- să asigure uşor fonduri monetare ; - să asigure că bancnotele puse în circulaţie nu sunt deteriorate ; - să reducă ameninţarea falsificării bancnotelor; - să asigure identificarea din timp şi eliminarea banilor falşi ; - să furnizeze o structură independentă pentru calitatea asigurării şi protecţia acordurilor
pentru a face faţă la blocajele ciclurilor monetare(prin planificarea evenimentelor posibile şi a crizelor). 5. Sarcini de supraveghere bancară
Bundesbank ajută la asigurarea viabilităţii funcţionale a serviciilor financiare şi de creditare ale instituţiilor germane, contribuind la stabilitatea sistemului financiar.Noul Acord Basel Capital stabileşte cerinţe stricte referitoare la aceste servicii atât din punct de vedere cantitativ cât şi calitativ. Bundesbank trebuie să analizeze cu atenţie rapoartele de audit şi să menţină limita de creditare la împrumuturile de pes te 1,5 milioane de euro, să ajute la elaborarea unei legislaţii prudentiale care să asigure un cadru de reglare orientat spre stabilitate. Departamentul de statistică a Bundesbank prin intermediul datelor statistice oferă atât bază fundamentală în luarea deciziilor cu privire la pol itica monetară cât şi pe cea în supravegherea banca ră şi în cercetarea economică. Alte atribuţii/funcţii pe care Bundesbank le are:
- administrarea rezervelor valutare ale Germaniei; - adiministrarea a unei părţi din rezervele de valută ale BCE î n locul acesteia şi în acord cu cadrul legal al BCE; - acordarea de servicii gratuite sectorului public; - îndeplinirea sarcinilor care vizează rezervele statutare şi reglementări.
2.4. Instrumentele folosite
Ca instrumente ale politicii monetare utilizate, Bu ndesbank îşi realizează politica monetară prin controlul refinanţării celorlalte bănci, prin operaţiuni de open-market şi prin aplicarea rezervei minime obligatorii. 1 Refinanţarea celorlalte bănci se realizează prin rescon tare,
lombardare şi participarea
la piaţa monetară.R escontarea reprezintă principala cale de refinanţare, însă fiecare bancă are un plafon de rescontare, stabilit anual de banca centrală în funcţie de resursele sale proprii şi 1
ZAPODEANU DANIELA,op.cit.,p.180s.u. 11
de creditele acordate economiei. Pes te acest plafon,băncile vor apela la alte modalităţi de
refinanţare,cum ar fi creditul lombar d, cu un cost mai mare decât taxa de rescont, sau creditele obţinute de pe piaţa monetară. Operaţiunile de open-market au căpătat amploare în ul timii ani, deoarece iniţial banca
centrală nu putea deţin e titluri publice, pentru a evita finanţarea deficitului statului. Flexibilitatea utilizării „open-market”-ului a făcut din acesta instrumentul privilegiat al Bundesbank. Variaţia coeficientului de rezervă minimă obligatorie
a fost mult utilizată atât pentru
supravegherea l ichidităţii bancare, cât şi pentru a descuraja depozitele ne- rezidenţilor. Lipsa de flexibilitate a acestui instrument, practic imposibilitatea utilizării sale în reglajul fin al masei monetare, a determinat banca centrală să se îndrepte spre alte instrumente de politică
monetară(„open-market”). Funcţia principală a sistemului de rezervă ob ligatorie este de a stabiliza ratele dobânzii pe pia ţa monetară şi de a extinde lipsa lichidităţii structurale din sistemul bancar.2 Facilităţi de depozitare:
facilitate de creditare marginală şi facilitate de depozitare cu
scopul de a promova sau a bsorbi lichiditate până în ziua de creditare următoare.
3. Bănci reprezentative
3.1. Introducere
Deutsche Bank este o bancă universală, specializată cu comerțul exterior în Berlin și a fost înființată î n ianuarie 1870, având sediul în Frankfurt, Germania. Statutul băncii a fost adoptat pe 22 ianuarie 1870, iar pe 10 martie 1870, guv ernul prusac a acordat o licență bancară, ace sta punând mare accent
pe afacerile străine. Deutsche Bank are peste 100.000 de oameni în 74 de ță ri din Europa, America, Asia și piețele emergente, având un capital pr opriu de 49.2 miliarde de euro ș i venituri de 28.57 miliarde de euro și este una din cele patru mari bănci ale Germaniei. Aceasta are birouri în marile centre financiare cum ar fi : New York, Londra, Frankfurt, Moscova, 2
Politica Monetara a Bancii Centrale Europene, Frankfurt 2008 12
Paris, Amsterdan, Toronto, Singapore, Hong Kong, Tokyo , Sydney ș i Mumbai. Președintele
consiliului de administrație al băncii este Josef Ackermann până în 2013, iar preș edintele consiliului de supraveghere este Clemens Borsig. 3.2.Istorie Banca a jucat un rol foarte important și în dezvoltarea industriei de inginerie electrică
în Germania, câștigând un punct de sprijin puternic în oțel și fier. În a doua jumătate a anilor 1890, banca a marcat începutul unei noi peri oade de expansiune, acesta formând alianțe cu
marile bănci regionale. Pentru Deutsche Bank, propriile sucursale erau la acea vreme o raritate, singura filială fiind cea din Frankfurt în anul 1886 ș i ramura din Munchen din 1892. În 1919-1933, imediat după război, a fost un timp de lichidă ri unde au pierdut cele mai multe active externe, fiind obligată să vândă alte exploataț ii. De asemenea Deutsche Bank a jucat un rol semnificativ în stabilirea companiei de producție de film, UFA, ș i fuziunea dintre
Daimler și Benz. În 1937 numele revine la cel de Deutsche Bank. Institutul de istorie al Deutsche Bank îndeplinește funcții strâ ns legate de cercetarea
istoriei băncii. În anul 1961, banca a menținut propriul istoric în arhivă , iar toate materialele de arhivă din perioada de dinainte de 1945 sunt deschise publicului. În 1970, banca a continuat cu extinderea internațională, deschizând noi birouri in
locații noi, cum ar fi Milano, Moscova, Londra, Paris ș i Tokyo. Cea mai recentă publicare (toamna anului 2004), scrisă de Lothar Gall, Universitatea din Frankfurt, este o biografie a lui Hermann Josef Abs (1901-1994), care a fost purtătorul de cuvânt al băncii de consiliul de administraţie, de mai mulţi ani. 3
3.3. Produse și servicii
Banca Deutsche Bank oferă produse ș i servicii
pentru persoane juridice și
instituționale, împreună cu clienții privați și de afaceri. Serviciile băncii includ vânzările de tranzacționare și inițiere de datorii și capitaluri proprii, fuziuni și achiziț ii, de gestionare a riscurilor de produse cum ar fi derivate, gestionarea averii, servicii bancare cu amă nuntul, de
administrare a fondurilor și de tranzacții bancare.
3
http://www.deutsche-bank.de/index.htm 13
Deutsche Bank a fost transformat ă în ultimii cinci ani, evoluând de l a o organizaţie germano- centrică, care a fost renumită pentru prezenţa sa de retail şi comercială la o bancă de
investiţii la nivel mondial, care se bazează mai puțin pe pieţele sale tradiţionale de rentabilitate. Anul
2009
2008
2007
2006
2005
2004
2003
5,0
-3,9
6,5
6,1
3,5
2,5
1,4
Venituri
28,0
13,5
30,7
28,5
25,6
21,9
21,3
Rentabilitatea capitalului propriu
18%
29%
30%
26%
16%
1%
7%
Dividende
0,75
0,5
4,5
4
2,5
1,7
1,5
Venitul net
SURSA: http://translate.google.ro/translate?hl=ro&langpair=en|ro&u=http://en.wikipedia.org/wiki/Deutsche_Bankhttp
După cum observăm î n tabelul de mai sus, cea mai ridicată rentabilitate a capitalului a fost în anul 2007 de 30 %.
Corporativa de Investiţii şi Banca Grupului Division (CIB), este responsabilă de : vânzări şi de tranzacţionare a titlurilor de credit şi de capital, instrumente financiare derivate şi alte produse inovatoare. CIB este împărţită în două divizii: Corporate Banking & Securities şi Global Transaction Banking. 1. Corporate Bank in g & Secur iti es
Corporate Banking & Securities cuprinde pe pieţele mondiale şi Corporate Finance, şi se referă la Deutsche Bank de iniţiere, de vânzări şi tranzacţionare a valorilor
mobiliare de consultanţă şi M & A afaceri, împreună cu alte activităţi de Corporate Finance. 2 Global Tr ansaction B anking
Global Transaction Banking se ocupă cu numerar de management, de compensare, de
finanţare comercială, de servicii de încredere şi de valori mobiliare. Principalii competitori ai băncii Deutsche Bank sunt: UBS AG, Fortis, BNP paribas, Citigroup.
14
4.1. Introducere
Commerzbank face parte din una dintre cele patru mari bănci universale ale Germaniei şi este a doua ca mărime,
după Deutche Bank şi una dintre cele mai importante din Europa. A fost fondată pe 26 februarie 1870 de către
bancherii şi comercianții individuali din Hamburg şi are sediul în Frankfurt, Germania. Banca are mai mult de 60
de locații în peste 50 de țări şi deserveş te aproximativ 14 milioane de locuințe şi un milion de afaceri şi clienți din î ntreaga lume. Are peste 1200 de suc ursale şi cea mai extinsă reț ea de filiale( Eurohypo, Bank Forum, Dresdner Bank), bănci private germane și numeroase birouri
de sucursale în UE și Europa, și anume î n : Londra, Luxemburg, Polonia, Spania, Elveția. Commerzbank deține de asemenea reprezentanțe și în exploatațiile comerciale ș i diferite centre financiare din Asia și America. Banca are peste 59000 angajaț ii, iar valoarea capitalului propriu este de 28,66 miliarde de euro ș i profit de 1,430 miliarde de euro.
Președintele consiliului executiv al băncii Commerzbank este Martin Blessing, iar președintele consiliului de supraveghere este Klaus Peter. 4.2. Istorie
După fuziunea cu Berliner Bank, sediul s-a mutat la Berlin în 1905, iar după al doilea Război Mondial, sediul s-a mutat la Düsseldorf şi, în 1958 la centrul financiar al Germaniei, Frankfurt. Turnul Commerzbank (proiectat de arhitectul britanic Norman Foster) a fost primul zgârie-nori din Europa având o înălţime de 259 de metri. Acesta a fost proiectat de Foster & Partners, cu Arup şi Krebs & Kiefer , J. Roger Preston cu P & O Petterson Ahrens, Schad & Hölzel. Construcţia clădirii a început în anul 1994 şi a u avut nevoie de trei ani pentru afinaliza. Prin cooperarea cu Allianz, Commerzbank are cel mai important partener în domeniul
asigurărilor şi pensiilor. Acest lucru oferă clienţilor acces la produse mai noi şi ma i atractive.
15
Allianz Global Investors, unul dintre cei mai importanţi furnizori de produse de gestionare a activelor, oferă clienţilor produse în domeniul de capital şi de investiţii. Alte repere includ fuziunea cu banca germană privată de la Magdeburg, în 1920, iar criza bancară la începutul anului 1932 a ordonat statului de a fuziona cu Barmer Bank -Verein Hinsberg, Fischer & Co din Dusseldorf. În anii 50 şi 60 s -au intensificat afacerile băncii
Commerzbank cu clienţii privaţi şi a construit o reţea de sucursale la nivel national. Cam în acelaşi timp, a început extinderea într -o companie internationala. 4 4.3. Produse și servicii:
În cadrul băncii Commerzbank, clienții beneficiază de o gamă tot mai largă și atractivă de produse și servicii de consultanță , acesta fiind un partener pe termen lung care combină expertiza a două case de sub un singur acoperiș . Clienţii privaţi şi persoanele juridice reprezintă pilonii de bază ai companiei. Scopul băncii este dialogul permanent cu clienţii. Ascultă cu atenţie nevoile clienţilor şi ştie cum să le ofere ceea ce îşi doresc. Oferă toate tipurile de fonduri de investiţii, de pensii şi de produse imobiliare, mai oferă şi un serviciu universal bancar standard, şi carduri de credit MasterCard, Visa. În plus, oferă clienţilor un cont bancar gratuit, o gamă largă de produse şi servicii, concepute pentru a le satisface nevoile reale, individuale.
Acesta combină compania cu o expertiză distinctivă şi de gestionare a activelor, cu o finanţare cuprinzătoare şi stru cturarea know-how prin: produse de invesții, echipamente de leasing și structura investiț iilor. 1. Cash Services - Mutarea banilor şi a Valorilor Mobiliare
Cont:
Commerzbank oferă menținerea de conturi în euro și alte monede având caracteristici flexibile și competitive de calcul a dobânzii. În plus banca oferă o întreagă gamă standard SWIFT de declarații și mesaje în raport cu cererea, orientată către un înalt nivel de flexibilitate și lichiditate pe termen scurt.
Comerciale de plată:
Commerzbank oferă servicii complete pentru toate plățile comerciale, bazate pe un sistem de procesare amplu și foarte productiv, dar și o rețea extinsă la nivel mondial care cuprinde este 6000 de instituții financiare cu participare directă în toate sistemele mari de compensare euro și 3000 de conturi în registrele proprii. 4
http://en.wikipedia.org/wiki/Commerzbank 16
SEPA:
Multe instituții financiare în SEPA au câștigat foarte mult folosind servicul SCT (transfer de credit SEPA), oferind posibilitatea de a realiza economii prin intermediul noilor instrumente SEPA.
CEC:
Commerzbank oferă produse excelente în scopul de a reduce cheltuielile clienților,
împreună cu procedurile simplificate și rapide a disponibilității fondurilor. Acesta oferă servicii de colectare cec, având la bază o experință și expertiză completă
Plata care să permită activarea:
Commerzbank oferă serviciul de participare indirectă în urmă toarele sisteme de compensare euro:
ca succesor al RTGS plus TARGET
EBA pentru instituții situate în UE/SEE
Clearing:
Commerzbank accesează toate sistemele de compensare euro : EBA, TARGET 2, și menține mai mult de 3000 de conturi în registrele sale.
Custodie:
Commerzbank oferă cunoașterea pieței germane și a cadrului de reglementare prin pachetul de produse foarte complexe. Elementele cheie ale serviciului custodie sunt:
un set de servicii legate direct de manipularea de valori imobiliarea private
un set de produse cu valoare adaugată amestecate și flexibile pentru satisfacerea cerințelor clienților
2. Produse bancare - creș terea datoriei :
Credite sindicalizate
Commerzbank oferă tipuri individuale de credite sindicalizate, precum și un serviciu
complet de tranzacții. Centrele principale se află în Europa, Asia și America de Nord, unde specialiști în vânzări, analiști de cercetare sunt la dispoziția clineților.
Finanțe islamice
Prin prezența bănci î n Dubai, Cairo, Beiru t, Istanbul, Singapore, precum și relația de lungă stabilitate cu instituțiile financiare din zonă, oferă o expertiză și o manipulare profesională a tranzacțiilor de afaceri ale clienților cu privire la țările islamice.
17
3. Piața produselor:
Piața monetară
Piața monetar ă oferă o varietate de produse care permit lichiditatea și cuprind soluții de depozite și facilități de creditare în aproape toate monedele de pe piața cu scadențe de peste un an. În plus aceasta ofer ă și un instrument de tranzacționare pe internet care permite
realizarea tuturor tranzacțiilor de bani pe piața online,
Metale prețioase
Commerzbank cooperează de foarte mult timp cu rafinăria Argor -Heraeus SA, aceasta fiind una din primele 3 bănci la nivel mondial cu lingouri care se bucură de o poziție unică pe piața internațională, deoarece metalele prețioase precum aurul, argintul, platina și multe altele au fost întotdeauna luate în considerare elemente bune pentru invesții. 5
5. Concluzii
Concluzia ce poate fi trasă din cele expuse mai su s cu privire la sistemul bancar german şi la Bundesbank este aceea că prin natura operaţiilor pe care le desfăşoară, băncile germane sunt considerate ca fiind etalonul de bancă universală deoarece ceea ce a diferenţiat sistemul bancar german de celelalte sisteme bancare a fo st, în special, complexitatea sa structurală şi puterea băncilor sale. Dat fiind numărul mare de bănci şi
oficii bancare, Germania era, şi încă mai este una dintre cele mai puternice economii “bancare” din lume.
5
https://www.commerzbank.com/en/hauptnavigation/institutions/products_services/products_s ervices.html 18
Bibliografie
Căpraru, Bogdan, Activitatea bancară- Sisteme, operațiuni și practici, Editura C.H.Beck, București, 2010 ;
Chirleșan, Dan, Metodele acțiunii bancare și gestiunea finanțelor publice vol.II, Editura Universitații Alendru Ioan Cuza, 2008 ;
Cristi S pulbăr , Management bancar,ediţia a doua, Editura SITECH,Craiova,2008
http://www.bundesbank.de/download/presse/reden/2011/20110119.dombret.php http://www.die-bank.de/ http://fhdd.opus.hbz-nrw.de/volltexte/2009/511/pdf/FHD_FB7_Ausgabe8.pdf http://forstudent.home.ro http://www.bundesbank.de
https://www.commerzbank.com/en/hauptnavigation/institutions/products_services
/products_services.html
www.deutche-bank.de
www.commerzbank.com
