Sistemul nervos - Măduva spinării - Căi de conducere A .
Sistemul nervos - Măduva spinării - Căi de conducere
Sistemul nervos
1. Generalităţi
Legătura organismului cu mediul înconjurător precum şi reglarea activităţii organelor sunt realizate de sistemul nervos . Sistemul nervos este alcătuit din ţesut nervos ce cuprinde neuroni şi celule gliale. Din punct de vedere funcţional distingem 2 componente: 1. 2.
sistemul nervos somatic(de relaţie) - asigură legătura organismului cu mediul. sistemul nervos vegetativ - asigură coordonarea activităţii organelor interne.
Din punct de vedere topografic întâlnim: 1. 2.
sistem nervos central(SNC sau nevrax sau cerebrospinal) sistem nervos periferic
SNC este format din măduva spinării şi encefal , fiind acoperit de meninge. Meningele este alcătuit din 3 membrane care sunt aşezate astfel, plecând de la interior spre exterior: piamater, arahnoida şi duramater.
Sistemul nervos periferic este alcătuit din nervi, ganglioni nervoşi şi plexuri nervoase . Nervii după origine se clasifică în: 1.
nervi spinali(31 perechi)(nervi rahidieni) - au originea în mâduva spinării.
2.
nervi cranieni(12 perechi) - au originea în trunchiul cerebral(cu excepţia perechilor I şi II).
Ganglionii nervosi sunt: 1. 2.
senzitivi(somatici) - se află pe traiectul radăcinilor posterioare ale nervilor spinali şi pe traiectul nervilor cranieni senzitivi şi micşti V, VII,VIII, IX şi X. motori - sunt simpatici, parasimpatici .
Plexurile nervoase conţin fibre provenite de la mai multe segmente nervoase. Sunt somatice şi vegetative. 2. Măduva spinării
Se află în canalul medular(nu-l ocupă în întregime), are o lungime de 45cm şi forma de cilindru turtit antero -posterior. Se întinde de la orificiul vertebrei C1 până la cel al vertebrei L2, unde se continuă cu conul terminal ce se prelungeşte cu filum terminale până la a doua vertebră coccigiană. Filum terminale împreună cu trunchiurile nervilor spinali lombari şi sacrali, alcătuiesc " coada de cal ".
Măduva prezintă în plan median, pe fetele anterioară şi posterioară, câte un şanţ, unul anterior mai larg numit fisura mediană anterioară şi unul posterior mai putin adânc numit şanţul median posterior . Lateral de şanţurile mediane, corespunzător locului de intrare/ieşire a rădăcinilor nervilor spinali, se găsesc 2 şanţuri: şanţul lateral anterior drept şi stâng, precum şi şanţul lateral posterior drept şi stăng . O secţiune transversală prin măduva spinării relevă că în mijlocul ei se află un canal numit canal central(ependimar). Organizarea internă arată existenţa substanţei cenuşii, albe şi reticulate . Substanţa cenuşie este dispusa în centru, având forma literei H. Bara transversală a H -ului formează comisura cenusie(Gray) iar părţile laterale formează coarnele anterioare, laterale şi posterioare .
Măduva este formată din corpii neuronali, celule gliale, precum şi dendrite şi porţiuni de axoni nemielinizaţi. Comisura cenuşie are în centru canalul ependimar care conţine lichid cefalorahidian(LCR) . Coarnele posterioare sunt subţiri, alungite şi îndreptate spre şanţurile laterale poster ioare. In ele se găsesc neuroni somatosenzitivi şi neuroni intercalari(de asociaţie) .
Neuronii somatosenzitivi reprezintă deutoneuronii(al doilea neuron) pentru majoritatea căilor ascendente specifice. Protoneur onul (primul neuron) este situat în ganglionul spinal. Neuronii intercalari fac legătura între neuronii somatosenzitivi cu originea în ganglionul spinal şi neuronii somatomotori di n cornul anterior
medular. sunt scurte, rotunjite şi conţin neuroni somatomotori multipolari de 2 tipuri: alfa şi gama. Neuronii somatomotori alfa determină contracţia fibrelor musculare striate extrafusale. Neuronii somatomotori gama determină contracţia fibrelor musculare intrafusale din structura fusului neuromuscular. Axonii neuronilor somatomotori formează rădăcinile anterioare ale nervilor spinali . Coarnele anterioare
Coarnele lateral e
sunt evidente în regiunile cervicală inferioara(C8), toracală(T1 -T12) şi lombară superioară(L1 -L3). Coarnele laterale conţin neuroni viscerosenzitivi şi viscer omotori simpatici. Neuroni viscerosenzitivi sunt situaţi în jumătatea posterioară a cornului lateral şi primesc informaţii de la viscere prin rădacina posterioară a nervilor spinali. Neuronii visceromotori se găsesc în jumătatea anterioară a cornului later al. Sunt neuroni preganglionari simpatici şi au axoni ce părăsesc măduva pe calea radacinilor anterioare ale nervilor spinali. Neuronii visceromotori se distribuie efectorilor viscerali. Substanţa albă se află la periferia măduvei şi este dispusă sub formă de cordoane . Este alcătuită din fibre nervoase în majoritate mielinizate. Zona de substanţă albă situată anterior şi posterior de comisura cenuşie, se numeşte comisura albă anterioară respectiv comisura albă posterioară. Cordoanele de substanţă albă sunt grupate în :anterioare, laterale şi posterioare . Cordoanele anterioare sunt situate între fisura
mediană anterioară şi coarnele anterioare. Cordoanele laterale sunt situate între coarnele anterioare şi posterioare. Cordoanele posterioare sunt situate între şanţul medial posterior şi coarnele posterioare. În cordoane se află fibre nervoase ce aparţin unor facicule(tracturi) ascendente(ale sensibilităţii), descendente(motorii) sau de asociaţie. În cordoanele posterioare se găsesc fascicule(tracturi) ascendente şi de asociaţie.
Fasciculele(tracturile) ascendente formate
1. 2.
Goll(gracilis) Burdach(cuneat)
din axonii protoneuronilor din ganglionul spinal sunt spinobulbare:
Corpul protoneuronilor este în ganglionul spinal. Axonul intră în cornul posterior de aceeasi parte şi fără sinapsă, urcă până la nucleii cuneat şi gracilis din bulbul rahidian, unde face sinapsă cu deutoneuronul căii. Fibrele din neuronii bulbari trec de partea opusă şi urcă prin lemniscul medial până la talamus, unde fac sinapsă cu al trilea neuron al căii. De aici impulsul ajunge la cortexul somatosenzitiv. Fasciculele de asociaţie fac legătura între diferitele segmente medulare. În cordoanele anterioare se găsesc tracturile de asociaţie, ascendente şi descendente . Tractul ascendent are originea în substanţa cenuşie a măduvei şi leagă diferite segmente medulare. Tractul ascendent este reprezentat de spinotalamicul anterior(STA) . Tractul conţine axonul deutoneuronilor din coarnele posterioare medulare. Axonul deutoneuronului se încrucişează cu cel de partea opusă şi apoi ajunge în cordonul anterior de partea opusă. De aici urcă şi ajunge în talamus, unde face sinapsă cu al treilea neuron al căii. De la neuronii talamici fibrele ajung la cortexul somatosenzitiv.
Tracturile descendente sunt piramidale şi extrapiramidale .
Tractul piramidal,
reprezentat de piramidalul direct(corticospinal anterior) , are originea în neuronii piramidali din scoarţa cerebrală. Fibrele coboară ipsilateral(de aceeşi parte) şi ajung la neuronii de asociaţie sau la neuronii motori din coarnele anterioare (se încrucişează la nivel medular) care controlează motilitatea voluntară via nervii spinali. au origine subcorticală, controlează motilitatea involuntară automată stereotipă şi sunt r eprezentate de tectospinal şi vestibulospinal medial şi reticulospinal anterior . Tractul tectospinal are originea în coliculii cvadrigemeni superiori din mezencefal . Fibrele trec de partea opusă în mezencefal, coboară şi ajung până în coarnele anterioare din regiunea cervicală. Tractul vestibulospinal medial are originea în nucleii vestibulari medial şi inferior din bulbul rahidian. Fibrele coboară fără să se intersecteze şi ajung la neuronii din coarnele anterioare. Tractul reticulospinal anterior are originea în substanţa reticulată a trunchiului şi ajunge în coarnele anteriore medulare. Tracturile extrapiramidale
În cordoanele laterale se găsesc fascicule(tracturi) de asociaţie, ascendente şi descendente . Tracturile de asociaţie fac legătura între segmente medulare diferite. Tracturile ascendente sunt spinotalamic lateral şi spinocerebeloase . Tractul spinotalamic lateral
Tractul conţine axonii deutoneuronilor din coarnele posterioare. Aceşti axoni se încrucişează cu cei de partea opusă şi ajung apoi în cordonul lateral de partea opusă. De aici fibrele urcă şi fac sinapsă cu al treilea neuron în talamus, de unde impulsurile ajung la cortexul somatosenzi tiv. Tracturile spinocerebeloase au
originea în deutoneuronul din cornul posterior. Axonii deutoneuronilor din cornul posterior trec în cordonul lateral de aceeaţi parte ţi urcă fără încrucişare(formând tractul spinocerebelos direct (posterior, Flechsing) sau în cordonul lateral de partea opusă şi urcă incrucişat(formând tractul spinocerebelos încrucişat (anterior), Gowers) . Ambele tracturi ajung în trunchiul cerebral. Tractul spinocerebelos posterior străbate numai bulbul şi apoi prin pedunculul cerebelos inferior ajunge la cerebel. Tractul cerebelos anterior străbate trunchiul cerebral, trece între cei doi peduncului cerebelosi superiori şi ajunge la cerebel. Tracturile descendente sunt piramidale Tracturile piramidale ,
şi extrapiramidale.
reprezentate de piramidalul încrucişat(corticospinal lateral) , are originea în neuronii piramidali din scoarţa cerebrală. Fibrele coboară ipsilateral, se intersectează (decusaţia piramidală) şi ajung la neuronii de asociaţie sau la neuronii motori din coarnele anterioare, controlând motilitatea voluntară via nervii spinali. Tracturile extrapiramidale controlează motilitatea involuntară, tonusul muscular şi sunt reprezentate de rubrospinal (originea în nucleul roşu din mezencefal), reticulospinal lateral (originea în substanţa reticulată din trunchiul cerebral), olivospinal (originea în oliva bulbară), nigrospinal(originea în substanţa neagră din mezencefal) şi vestibulospinal lateral (originea în nucleul vestibular lateral ).
Toate acestea ajung în cornul anterior al măduvei spinării. Substanţa reticulată este organizată în insule de celule, dispuse în reţea în jurul canalului ependimar şi între cornul lateral şi baza cornului
posterior, în substanţa albă din apropierea celei cenuşii.
B
Sistemul nervos - Măduva spinării - Căi de conducere
Funcţiile măduvei spinării
Funcţiile măduvei spinării sunt de conducere şi reflexă . Funcţia de conducere a măduvei se realizează prin substanţa albă formată din căi ascendente, descendente sau de asociaţie . Căile ascendente conduc sensibilitatea exteroceptivă, proprioceptivă şi interoceptivă. Sensibilitatea exteroceptivă are căi lungi, cu 3 neuroni
ce se proiectează cortical. Cuprinde: 1. 2.
3.
sensibilitatea tactilă protopatică(grosieră) - condusă de tractul spinotalamic anterior Tractul spinotalamic anterior conduce
impulsuri de la receptorii de presiune şi atingere puternică spre cortexul somatosenzitiv de partea opusă. sensibilitatea tactilă fină(epicritică) - condusă de spinobulbarele Goll(gracilis) şi Burdach(cuneat) . Ambele tracte conduc impulsuri de la receptorii din piele(atingere, presiune) spre cortexul somatosenzitiv de partea opusă. Fasciculul cuneat transmite impulsuri de la membrele superioare, trunchiul superior şi gât şi nu este prezent mai jos de nivelul T6 al măduvei spinării. Fasciculul gracilis conduce impulsuri de la membrele inferioare şi partea inferioară a corpului. sensibilitatea termi că şi dureroasă - condusă de tractul spinotalamic lateral . Tractul spinotalamic lateral conduce impulsuri de la receptorii pentru durere şi temperatură spre cortexul somatosenzitiv de partea opusă.
Sensibilitatea proprioceptiva
1. 2.
are căi specifice ce cuprind:
sensibilitatea proprioceptivă conştientă - conduce impulsuri de la proprioceptorii din articulaţii, legate de poziţia şi mişcarea voluntară a corpului în spaţiu, prin fasciculele spinobulbarele Goll şi Burdach . sensibilitatea proprioceptivă inconştientă - conduce impulsuri legate de mişcările semiautomate şi de tonusul muscular, prin tracturile spinocerebelos direct(posterior, Flechsing) şi incrucişat(anterior, Gowers) la paleocerebel.
Tractul spinocerebelos posterior conduce impulsuri de la proprioceptor ii(excepţie articulaţiile) dintr -o parte a corpului spre cerebelul de aceeaşi parte. Tractul spinocerebelos anterior conduce impulsuri de la ambele părţi ale corpului spre cerebel. Sensibilitatea interoceptivă are receptorii în viscere. Sensibilitatea est e condusă prin substanţa reticulată medulară prin tractul spinotalamic lateral
şi iradiază.
Căile descendente(ale motricităţii) deservesc motilitatea voluntară şi involuntară(automată şi semiautomată).
Căile motilităţii voluntare sunt tracturile piramidale(corticospinale) ce ajung în final la motoneuronii medulari din coarnele anterioare. Axonii acestor neuroni merg la muşchii striaţii şi -i contractă voluntar. Tractul corticospinal lateral transmite impulsuri motorii la muşchii striaţi din partea opusă a corpului. Tractul corticospinal anterior transmite impulsuri motorii la muşchii striaţi din aceeaşi parte a corpului.
Căile motilităţii involuntare sunt reprezentate de tracturile extrapiramidale(rubrospinal, vestibulospinal, tectospinal, reticulospinal) cu origine corticală sau subcorticală. Centrii nervoşi superiori, prin f. extrapiramidale menţin tonusul muscular şi echilibr ul în timpul diferitelor activităţi umane complexe. Tractul tectospinal transmite
impulsuri motorii de la creier, care eventual c ontrolează muşchii din partea opusă a corpului ca răspuns la stimulii vizuali, auditivi sau cutanaţi. Tractul vestibulospinal transmite impulsuri motorii care reglează tonusul muscular (şi postura) la musşhii de aceeaşi parte a corpului, ca răspuns la mişcarea capului. Tractul rubrospinal transmite impulsuri motorii care interesează tonusul muscular şi muşchii scheletici din partea opusă a corpului. Tractul reticulospinal (anterior, medial si alteral) transmite impulsuri care interesează tonusul muscular şi activează glandele sudoripare.
