Sistemul stomatognat. Componenta. Functiile, Morfologia functionala a maxilarilor. Morfologia functionala a ATM ATM si muschilor sistemului stomatognat.
ATM – este o entitate morfo-functioanala complexa alcatuita din component variate din punct de vedere onto- si filogenetic, structural si functional, care se interactioneaza reciproc, sub directa coordonare a SNC. In literature de specialiate se utilizeaza adeoseori in locul termenului de ADM acela de sistem stomatognat. Termenul a fost propus propu s de catre McCollum si Stallard in 1926 si cuprinde intr-o singura notiune o multitudine de tesaturi si organe cu o mare varietate structurala care indeplinesc functii diferite, insa toate conclucrind la realizrea unor functii soecifice sitemului: masticatie, deglutitie, fonatie, fizionomie etc. Termenul de system stomatognat recunoaste aceleasi component ca si ADM: oasele maxilare, ATM, ATM, dintii cu tesaturi parodontului, muschii mobilizatori ai mandibulei si muschii oro-faciali, tegumente regiunii si mucoasa bucatii bucale, glande salivare, limba, vasele sanguine, limfatice si nervii aferenti. Insusirea riguroasa a tuturor notiunilor legate de ADM realizaeaza conectarea acestui la pulsul intregului organism, permitind astfel studentilor stomatology sau chiar medicilor sa se convinfa inca odata in plus ca organismal uman este o entitate. Notiunea de sistem nu se foloseste in sens anatomic, ci in sens cibernetic, structuralist, precum un complex de tesuturi si organe in care interrelatiile diferitor componente sunt de tip feedback. Osul maxilar este un os pereche, voluminosm de forma neregulata, situat in stinga si dreapta liniei mediane, uninduse intre ele prin sutura (torus) palatin formeaza maxilarul superior, totodata luind parte la fromarea scheletului facial. Fiecare os maxilar este format dintr-un corp si 4 apofize (precese): 1 palatin 2 alveloar 3 zigomatic 4 frontal participind la delimitarea cavitatii nazale, bucalem a orbitei, a fosei infra-temporale si a celei pterigopalatine. Corpul osului maxilar are forma unei piramide cu baza orientata medial, spre cavitatea nazala, iar virful orientat lateral, spre osul zigomatic, Pelinga baza piramidei, care mai poarta si denumirea de fata mediala (nazala) maxila prezinta inca trei fete: anterioara (infraorbitala) posterioara si superioara. (orbitala) Suprafata superioara formeaza cea mai mare parte a peretelui inferior al orbitei. Pe fata superioara a corpului osului maxilar se afla santul osului infraorbital, ce contine manunchiul vasculo-nervos infraorbital si iese la suprafata osului maxilar prin gaura infraorbitala, asiguring inervatia senzitiva. Inferior de gaura infraorbitala se lafa fosa caninca, o depresiune ce reprezinta locul de insertie al muschiului ridicator al unghiului gurii. Sinusul maxilar reprezinta o cavitate situata in interiorul osului maxilar, umpluta cu are si tapetata cu mucoasa.Sinusul maxilar are in final o capacitate intre 14-25 cm3. Totodata Totodata comunicarea sinusului cu cavitatatea nazala si structura mucoaseu sinuzale explica umplerea lui cu are, precum si functiile sale reprezentate de incalzirea aerului insiprat si asigurarea rezonantei vocii. Sinsusul maxcilar care are rapoarte anatomice de vecinatate cu dintii laterali ai arcadei superioare. Apexurile dintilor se pot gasi la distanta de sinusul maxilar sau pot proeminca in cavitatea sinuzala, in acestea ultima situatie existind riscul deschiderii sinusului maxilar prin extractia dentara. Dintii cei mai apropiati de sinusul maxilar sunt ordine descrescinda. M2,M1,PM2,M3,PM1 si C.
Mandibula este un os median si nepereche, constituit dintr-un corp si doua ramuri. Este singurul os mobil al scheletului facial, solidarizindu-se de craniu prin intermediul articulatiilor temporo-mandibulare. Corpul mandibulei are fora de potcoava cu concaviatatea posterioara si este subimpartita in baza mandibulei, portinuea ce constituie partea inferioara a corpului mandibular si procesul alveolar, reprezentind partea superioara. Fata naterioara a corpului mandibulei prezinta e linia mediana simfizsa mentoniera, formatiune ce uneste cele doua jumatati din care se formeaza mandibula in regiunea inferioara a simfizei se afla protuberanta mentoniera, pe care se insera o parte din fibrelele muschiului platysma, iar de o parte si de cealalta a protuberantei se afla cite un tubercul mental pe care se inseara o parte din fibrele muschiului coboritori a unghiului gurii, lateral de tuberculul mental pleaca cite o linie oblica externa ce se termina la nivelul ramurii ascindente, Pe aceasta linie se insera celelate fibre ale muschiului cobaritori al ungh. gurii. Intre apexlurile PM1 SI PM2, inferior, aproximativ la jum inaltimii corp mandibular se afla gaura mentoniera, prin care trece manunchiul vasculo nervos mentonier, alcatuit din artera mentala, vena mentala si nervul mental. ATM –articulatia temporo-mandibulara la om, sintetizeaza succesiunea tuturor aspectelor de adaptarea filogenetica. Din acest punct de vedere ATM apare la crocodilieni, datorita transmiterii presiunilor masticatorii prin intermediul dintilor lanivelul maxilarilor. In acest mod foretele de tractiune exercitate de muschii mobilozatori la nivelul zoneleor de insertie, determina formarea condililor mandibulei si a foselor mandibulare. Aparitia si diferentierea mamiferelor etse urmata de adaptarea ATM la modul de alimentatie si implicit la miscarile mandibualre proprii fiecarui ordin. La rozatoare masticatia se realizeaza prin miscari mandibualre de propulsie – retropulsie, care au determinat morfologia specifica a articulatie: fosa articulara are forma de jgheab, iar condilii sint aplatizati. Ambele elemente anatomice au axul lung orientat antero-posterior, favorizind miscarile sagitale. Carnivorele au fosa mandibulara de forma unui semicilindru, iar condilul are forma cilindrica convexa, axul longitudinal fiind orientat transversal in cazul ambelor elemente anatomice. In acest caz sint facilitate miscarile masticatorii specifice carnivorelor, cele de deschidere – inchidere. La rumegatoare masticatia se face predominant prin miscari de lateralitate. Suprafata articulara a bazei craniului este convexa, in timp ce fata condiliana este concava sau convexa, la adaptarea celor 2 suprafete contriubuind un tesut fibro-elastic de interpunere. In acest caz sint posibile miscarile ample de lateralitate precum si miscarile de rotatie. Filogeneza si-a s[us si in acest caz cuvintul La om morfologia ATM avind o conformatie adecvata, permitind mandibulei sa execute miscari complexe, in toate cele 3 planuri: sagital, frontal si transversal. Elemente componente. La forarea ATM iau parte elementele craniene (fosa mandibulara cu tubreculul articular) elemente mandibulare elemente comune. ATM: maxila, mandibula, ATM, planul de ocluzie, radacina arcadei temporo-zigomatice, panta tubercului articular, tubercului articular... Fosa mandibulara numita si cavitatea glenoida a osului temporal, fiind situata inaintea scizurii lui Glaser. Are forma unei scobituri semiovoidale cu adincimea medie de 6-7 mm, fiind concava atit in sens lateromedial, cit si antero-posterior. Axul mare este situat transversal, latero-medial si antero-poste rior. Cele 2 axe converg spre gaura marea osului occipital dar in situatii rare pot fi dispuse transversal, mai ales la indivizii cu steriotipul masticatie predominat tocator. Fosa mandibulara este putin adinca la nou nascut, diametrele sagital si transversal fiind egale. Forma de bolta se conformeaza pina in jurul virstei de 6 ani. La adult, adincimea fosei mandibulare (in medie 5-7mm) variaza in functie de tipul de ocluzie si de steriotipul de masticetie. Fisura lui Glaser delimiteaza 2 portiuni, una anterioara, dependenta de art. Si alta extraarticulara.
Tuberculul articular- anterior de fosa mandibulara se situeaza tuberculul articular sau eminenta glenoida, care se prezinta sub forma unei creste osoase alungite in sens transversal, convexa in sens anteroposterior. Prezinta o panta posterioara, lunga de aprox. 9 mm si o muchie anteriaora care reprezinta limita deplasarii anterioare a condilului mandibular. Condilul mandibular- are forma unui trunchi de con cu baza mare orientata superior si actioneaza ca un pivot al miscarilor mandibulare. Diametrul mare este de 18-21mm. Diametrul mic (antero-posterior) fiind circa de 10 mm. Axul lung condilian este orientata medio-lateral, fiind aproximativ perpendicular pe planul ramurii. Fata superioara a condilului este divizata de o creasta osoasa transversala in 2 versante, posterosuperior si antero-superior. Fosele mandibulare si condilii: Norma inferioara. Axele lungi ale condililor si foselor mandibulare se intilnesc in regiunea gaurii mari. Norma superioara: versant postero-superior, panta antero-supero-mediala, panta antero-supero-laterala. Norma laterala. Fata superioara este accentuta convexa: creasta inferioara a versantului antero superior, creasta osoasa transversala care delimiteaza ceke 2 vresante, nivelul atasamentului posterior al ansamblui capsula disc articular, foseta pterigoidiana. Discul articular Spatiul dintre suprafete articulare osoase ale ATM este ocupat de discul articular. O formatiune fibro cartilaginoasa cu forma de lentila biconcava. Grosimea posterioara este mai mare 4-5 mm iar cea aneteriaora este mai mica 2-3 mm, In portiunea centrala, discul este subtiat. Cea mai importanta cerinta functioanaa a discului articular este aceea de a-si modifica pozitia si forma in asa fel incit sa se adapteze volumul dintre suprafetele articulare in orice faza a miscarilor mandibulare. Discul este oval sau patrulater. Fata inferioara, corespunzatoare condilului, este concava atit in sens antero-posterior cit si medio-lateral. Fata superioara care corespunde fosei mandibulare este convexa in zona posterioara, in timp ce zona anterioara... Insertile musucalre de la nivelul discului articular sunt reprezentate de fasculul superior al muschiului pterigoifian lateral. Fasciculile adiacente ale msuchiuli maseter, temporal si zigomatico-mandibular au deasemenea relatiile directe cu zona antero-laterala a discului. O data cu inaintarea in virsata discul articular sufera un proces de atrofie, dar modificari importante structurale apar si in uzuri dentare patologice, edentatii, restaurari protetice incorecte etc. Functiile discului articular: adapteaza morfologic si functional, reciproc, fosa mandibulara si condilul mandibular, imparte articulatia in 2 componente supradiscal si infradiscal, amortizeaza presiunile transmise articulatie contriubie la miscarile de a condilului... Capsula articulara este o membrana de natura conjucativa. Are forma conicam cu baza mare spre baza craniului si virful la nivelul colului condilian. Este alcatuit din colagen alb si subtire. Capsula articulara in interior prezinta o membr. Sinoviala si adera circumferential de discul articular, contribuind astfel la cele 2 compartimente. Functiile: leaga componentele osoase ale articulatie, delimiteaza componentele articulare, sustine membrana sinoviala si mentine intraarticular lichidul sinovial, este sediul unor terminatii nervoase, asigura continuitatea insertilor musculare la nivelul discului, nu interfereaza cu msicarile mandibulare. Ligamente aceste structuri au rolul fie de a arma capsula ATM, fie de a lega unele componente ale articulatie si de alimita miscarile. Ligamentul lateral, medial, Morfologia functionala a msuchiullor ADM...
