Statiunea Azuga
Localizare si acces Oraşul Azuga este situat la poalele munţilor Bucegi, la 45 037’ latitudine nordică şi 25033’ longitudine estică, pe terasele râului Prahova şi a pârâului Azuga, la altitudini cuprinse între 910 şi 1050 m. Poziţi Poziţiaa şi accesi accesibil bilita itatea tea sunt sunt avant avantaj ajoas oasee pentru pentru oraş oraş (foto (foto 1), locali localitat tatea ea Azuga Azuga const constitu ituind ind una din zonel zonelee turist turistice ice import important antee din ţara ţara noastr noastră, ă, fiind fiind situat situatăă pe Valea Valea Prahovei (cea mai circulată vale transcarpatică din România) respectiv pe DN 1/E 60 şi magistrala feroviară electrificată Bucureşti-Braşov, la cca. 135 km de Bucureşti (119 km faţă de Aeroportul Henry Coandă) şi 36 km de Braşov. Distanţele faţă de localităţile învecinate sunt următoarele: Predeal - 7 km, Buşteni - 4km, Sinaia - 12 km Teritoriul administrativ al oraşului cuprinde zona de munte şi zonele de terasă a râurilor mai sus amintite, în suprafaţa totală de 8304 ha.(din care 2,9% reprezintă intravilanul - 243,2 ha), cu o populaţie stabilă de 5100 locuitori (la sfarşitul anului 2007), încadrându-se în categ categori oriaa oraşel oraşelor or mij mijloc locii. ii. Este Este o locali localitat tatee tip tipică ică de munte, munte, terito teritoriu riull său admini administr strati ativv supra suprapun punând ându-s u-see atât atât Munţil Munţilor or Clăbuc Clăbucete etele le Predea Predealul lului ui (în N-V, N-V, altitu altitudin dinea ea maxim maximăă Clăbucetul Azuga 1586 m) cât şi Munţilor Gârbovei (aflati în S-E, cu altitudinile maxime în Vf. Cazacu 1753 m şi Vf. Stevia 1901m), 1901m), oraşul oraşul propriu–zi propriu–ziss desfăşur desfăşurându ându-se -se în lungul lungul văii Azuga, pe direcţie E-V, pe aproximativ 3 km până la confluenţa cu Prahova. Oraşul Azuga face parte din grupa oraşelor Văii Prahovei cu puternic potenţial turistic, fiind declarat staţiune montană de interes naţional prin H.G. nr. 421/2003, şi este traversat de axa nord-sud, fiind prima localitate la intrarea în judeţul Prahova dinspre Braşov. În raport cu judeţul, oraşul Azuga este amplasat la limita nord-vestică a acestuia, la o dist distan anţă ţă de 70 km faţă faţă de muni munici cipi piul ul Ploi Ploieş eşti ti.. Terit Teritor oriu iull admi admini nist stra rativ tiv al oraş oraşul ului ui se învecinează după cum urmează: - Limita nordică este reprezentată de limita administrativă dintre judeţele Prahova şi Braşov, mai exact de limita dintre teritoriul administrativ al localităţilor Azuga şi Predeal. - Limita sudică şi estică este reprezentată de teritoriul administrativ al comunei Valea Doftanei.
-
Limita vestică şi sudică este constituită de limita cu localitatea Buşteni.
Clima Clima regiunii analizate este una specifică zonei de munte, de tip subalpin, prezentând următoarele caracteristici: •
Temperatura medie anuală a aerului este de circa 5,5° Celsius; temperatura lunii ianuarie este de -4,7° Celsius, iar cea a lunii iulie de 14,5° Celsius, astfel că amplitudinea medie anuală este cu puţin peste 19° Celsius; temperaturile extreme înregistrate la Azuga au fost de -33° Celsius (minima absolută), respectiv +39° Celsius (maxima absolută).
•
Precipitaţiile medii anuale sunt de 1028 mm; în distribuţia anuală se constată
că
maximul se înregistrează la sfârşitul primăverii şi începutul verii, în iunie înregistrându-se 171mm, iar minima în sezonul rece, luna cea mai saracă în precipitaţii fiind februarie, cu 33mm. •
Vânturile dominante sunt de direcţie NE şi E şi se canalizează în lungul văilor Azuga şi Prahova sub forma curenţilor, viteza mică a vânturilor, în general de 2-5 m/s şi predominarea calmului sunt avantaje importante pentru Azuga din perspectiva dezvoltării turismului.
Clima în sezonul rece şi efectul acesteia asupra sporturilor de iarnă poate fi ilustrat prin următoarele date de specialitate: - numărul mediu al zilelor cu temperaturi de îngheţ (minima fiind egală cu 0° Celsius) este de 177, iar în interiorul acestui interval în jur de 62 de zile cunosc temperaturi"de iarnă " propriu-zisă, adică temperatura maximă este de cel mult 0° Celsius; - durata medie a intervalului cu ninsoare şi cu strat de zapadă este de 180-186 de zile, primul strat de zapadă înregistrându-se în ultima decadă a lunii octombrie, iar ultimul strat de zapadă la sfarşitul celei de-a doua decade a lunii aprilie; - numărul mediu al zilelor cu strat de zapadă este în această zonă de circa 118 zile/an (27,3 în ianuarie; 26,2 în februarie; 22,3 în martie; 6,7 în aprilie; 9,6 în noiembrie si 23,4 în decembrie).
Regimul temperaturilor, intervalul cu ninsoare şi stratul de zapadă, dar mai ales grosimea medie decadică a acestuia din urmă favorizează organizarea şi dezvoltarea turismului de iarnă axat pe sporturile practicate pe zapadă, lucru evidenţiat de tabelul nr. 1: lunile absolut favorabile sunt ianuarie, februarie, martie, dar condiţii relativ bune sunt înregistrate frecvent şi în lunile decembrie Realitatea confirmată de seriile de date şi de situaţiile concrete înregistrate în ultimii 4-5 ani, aduce în atenţie faptul că activitatea turistică de "sezon de iarnă", deşi se poate desfăşura din decembrie până în prima decadă a lunii aprilie, este serios afectată - uneori până la anulare - de distribuţia temporală a zăpezii şi de grosimea absolută a acesteia; în decembrie (uneori chiar şi în noembrie) şi în ultima decadă a lunii martie, deşi sunt temperaturi de îngheţ, zăpada poate avea grosimi nesemnificative sau poate lipsi cu desăvârşire astfel că, sporturile de iarnă nu se pot desfăşura; grav este faptul că, uneori, nici în sezon (ianuarie/martie), stratul de zăpadă nu înregistrează tot timpul grosimile necesare, astfel că sporturile specifice sunt compromise, iar turismul înregistreză pierderi irecuperabile. Vegetatia Învelişul vegetal este semnificativ influenţat de condiţiile morfologice şi climatice, precum şi de particularităţile pedologice sau geologice. Potenţialul natural al vegetaţiei este extrem de complex, de cele mai multe ori aceasta asociindu-se cu alte elemente, generând peisaje geografice atractive, uneori chiar unice. Dintre toate formaţiunile vegetale, pădurea este cea care concentrează cele mai numeroase şi demne de valorificat valenţe turistice, reprezentând ecosistemul natural dominant în cadrul învelişului vegetal. În Azuga, vegetaţia specifică aparţine zonelor cunoscute în aria montană, respectiv zona forestieră şi zona alpină. Populatia : Potrivit datelor Direcţiei Judeţene de Statistică Prahova, în anul 2007 oraşul Azuga avea o populaţie stabilă de 5100 locuitori (iar în anul 2006, de 5068 locuitori). Concentrarea cea mai mare a locuitorilor (aproximativ 75%) este pe malul drept al pârâului Azuga, unde spaţiul a permis construirea de locuinţe. Densitatea locuitorilor este în anul de referinţă (2006) de 71,2 locuitori/ km2 ,valoare aflată sub nivelul judeţean - 184,9 locuitori/ km 2 (în judeţul Prahova), cât şi sub nivelul naţional - 91 locuitori/ km 2 (în România), din cauza spaţiului
construibil foarte redus, fiind zonă montană. La recensământul din anul 2002, populaţia oraşului Azuga era de 5337 locuitori.
Fauna Deoarece întreaga arie montană situată pe stânga Prahovei - inclusiv bazinul Azugii are un indice scăzut de umanizare, fauna reprezintă un avantaj remarcabil pentru această zonă, ca destinaţie turistică . Sunt de remarcat exemplare de cerb carpatin, căprioara, urs, mistreţ, lup, vulpe, jder, bursuc, dihor, vidră, iepure, râs, cocoş de munte, numeroase insecte. În făgetele din zonele mai înalte găsesc cele mai bune condiţii de viaţă mamifere rozătoare precum şoareci şi veveriţe. Ca animale domestice putem găsi: vaci, boi, cai, oi, capre, porci. Fauna piscicolă este reprezentată de păstrăv ( Salma trutta faria ) şi zglavoaca ( Cattus gabia) dacă ne referim la pâraiele şi râurile de munte. Menţionez existenţa pe Valea Azugii a unei importante păstrăvării.
Hidrografia Reţeaua hidrografică a localităţii Azuga este reprezentată prin două cursuri de apă, şi anume Prahova şi Azuga. Râul Prahova (cu o suprafaţă a bazinului hidrografic de 3.735 kmp şi o lungime de 169 km) are direcţie nord-sud şi udă extremitatea de vest a teritoriului administrativ a localităţii. Râul izvorăşte din platforma Predealului, de la o altitudine de 1030m, de unde albia este canalizată până la confIuenţa cu primul afluent - Puriştoaca, considerat de unii geografi drept izvorul principal. Râul curge în sectorul montan până la Posada, pe o lungime de circa 40 de km, între Munţii Bucegi şi Munţii Baiului. La confluenţa cu râul Azuga, Prahova are un debit de 0,53 mc/s. Are o alimentare mixtă, predominând însă cea pluvială.
Azuga este cel mai important afluent al Prahovei (foto 4), de pe toată lungimea acestuia. Acest pârâu izvorăşte de sub vârfurile Retevoi şi Tigăi la 1600 m. altitudine, cursul lui delimitând Munţii Baiului de Clăbucetele Predealului. Istoricul localitatii : Iniţial oraşul Azuga a funcţionat ca han, fiind descris de Nestor Urechea în lucrarea sa “Drumul Braşovului’’ şi de Nicolae Iorga în “Scrisori de negustori’’. Un document vechi din 1815 menţionează hanul ’’Căciula Mare’’. Această aşezare s-a extins treptat datorită unei intense vieţi pastorale. Hanul “Între Prahove’’, după cum spune tradiţia orală, a fost construit pe la jumătatea veacului al XVIII-lea, în Azuga, la poala Clăbucetului Taurului, în dreptul Şcolii Generale de azi, în apropierea locului unde se varsă pârâul Azuga în râul Prahova. Locul unde era situat i-a conferit şi numele, fiindcă, pe vremuri, ambele râuri au fost socotite izvoare ale Prahovei. În preajma hanului, în cele patru puncte cardinale, nu se găsea nicio locuinţă omenească, la începuturi. Abia în primii ani ai secolului al XVIII-lea apăruseră, pe alocuri, câteva gospodării, cum a fost cea a ciobanului George Zangor. Acesta a fost primul locuitor care s-a statornicit în Azuga, el având 500 de oi, construindu-şi primul casa în anul 1800. Casa lui Zangor a fost o locuinţă simplă, ţărănească şi nu prea mare. Înainte de această casă mai exista un han vechi (după unele afirmaţii s-ar fi construit între anii 1720-1725), care a fost ars în mai multe rânduri de turci. Acest han se afla în locul unde este astăzi Biserica Ortodoxă. Mult mai târziu, în anul 1884, după ce populaţia începuse să se stabilească şi apăruseră formele de organizare, Predeal, Azuga, Buşteni şi Poiana Tapului s-au dezlipit de Sinaia pentru a forma împreună o nouă comună sub numele de Predeal, care se întindea până la apa Peleşului. În 21 aprilie 1889, reşedinţa Primăriei s-a strămutat de la Predeal la Azuga, într-un local ridicat pe un teren pus la dispoziţie de Regele Carol I, proprietarul moşiei, apărând astfel şi avantaje atât din punct de vedere administrativ cât şi pentru populaţie, prin faptul că reşedinţa era la centru. Obiective tursitice: Azuga atrage în principal prin resursele cadrului natural (peisajul montan, clima, fondul piscicol şi cinegetic, etc), însa demne de remarcat sunt şi resursele turistice antropice. Chiar
dacă sunt mai limitate ca număr comparativ cu cele naturale, acestea îmbogăţesc patrimoniul turistic al staţiunii Între acestea, se remarcă resursele turistice cultural-istorice (monumente de arhitectură, monumente de cult, monumente comemorative - o grupare aparte de obiective turistice antropice, a căror identificare este legată de nevoia elogierii şi comemorării unor evenimente istorice), constituit dintr-o serie de obiective înscrise în lista monumentelor de arhitectură şi ansamblurilor de artă:
Locuinţe orăşeneşti de factură neoclasică, şi ale barocului ardelenesc;
Locuinţe orăşeneşti de factură sătească (majoritatea construite la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea);
Căşăria Ghimbăşeanu;
Clădirea Primăriei, construită după 1900, bine conservată şi în prezent;
Cimitirul eroilor căzuţi în primul război mondial, construit în anul 1920;
Monumentul eroilor de la 1877, aflat în curtea Bisericii Ortodoxe actuale (foto 13);
Monumentul eroilor primului război mondial , situat în parcul Ritivoi (foto 14);
Crucea de pomenire ‘’La Genune”;
Capela de pe Muntele Sorica, închinată luptătorilor din al doilea Război
: Infracstructura turistica : Staţiunea dispune de cca. 700 locuri de cazare în 5 hoteluri şi 24 de pensiuni turistice, la care se adaugă dotările pentru activităţile sportive, în special pentru sporturile de iarnă (2 terenuri de tenis, 1 sală de sport, 1 stadion, 5 pârtii de schi cu o lungime totală de 6,7 km, din care 2 pârtii sunt dotate cu instalaţie de zăpadă artificială, iar 1 pârtie dispune de iluminat nocturn pe o treime din lungime, 1 pârtie de schi fond de 5 km, 2 instalaţii de teleschi, 2 instalaţii de baby-schi, 1 instalaţie de telegondolă), activităţi care înglobează aproximativ 250 locuri de muncă. Se mai pot menţiona 8 restaurante, 2 cofetării, 35 de unităţi comerciale, câteva linii de chioşcuri artizanale, 10 centre de închiriere echipament pentru sporturi de iarnă. De-a lungul timpului diversitatea, volumul şi valoarea resurselor turistice din staţiune au favorizat practicarea mai multor forme de turism, ceea ce conduce la ideea de staţiune complexă, ce poate răspunde nevoilor unor segmente largi de turişti.
: - schi alpin, schi fond, trasee montane,
•
turism montan
•
turism pentru odihnă şi recreere - excursii, drumeţii montane, agrement, sporturi de vară
•
turism de afaceri şi alte forme de turism - sporturi extreme ( paintball, team building, plimbări cu ATV, mountain-biking, alpinism şi escaladă), cantonamente sportive, turism de evenimente, turism de vânătoare şi pescuit sportiv, turism de tranzit şi de sfârsit de săptămână, turism ştiintific.
Potenţialul turistic aferent teritoriului administrativ oraşului Azuga se datorează şi cadrului natural, formele de turism favorizate fiind: •
odihnă totală sau activă, drumeţie
(trasee turistice montane de la foarte
uşoare la foarte dificile, în Munţii Bucegi şi Munţii Baiului, trasee de alpinism în Munţii Bucegi, cu grad de dificultate de la I – VI) •
sporturi de iarnă ( schi alpin, fond,
randonee, snowboard, săniuş)
•
sporturi de vară ( handbal–volei, fotbal, tenis pe
zgură,baschet), picnic,
vânătoare şi pescuit sportiv, agrement, cunoaştere.
Oferta specifica sezonului rece: -practicarea schiului alpin si de fond cu diferite grade de dificultate , fiind asigurat trasportul cu mijloace de transport pe cablu; -invatarea schiului cu instructori specializati atat pentru incepatori cat si pentru avansati -practicarea snowbordului,saniusului , Oferta specifica sezonlui cald : -drumetiiai excursi montane in masivul Baiului si Clabucetele Predalului -pescuit, vanatoare , picnic in aer liber -sporturi de vara : volei , handbal , tenis, minigolf -schi pe iarba
Activitati de agrement pe tota parcursul anului: -excursii si drumetii atat in statiunea prin vizitarea principalelor obiective din cadrul statiuni cat si cele doua masive respcetiv Munti Baiului si Munti Clabucetele Predalului -inotul si relaxarea din cadrul hotelurilor amenajte cu piscine -cluburi , discoteci , gimnastica de intretinere , biliard Circulatia tursitica in perioada 2000-2007 An
Unităţi turistice Nr. De locuri
Înnoptări (om-zile) Români
Străini
2000
2
53
2005
27
526
12040
219
2006
28
549
8306
256
22663
360
2007
Indicele de atractivitate : I=Eqi*ci La calcularea indicelui s-au luat in calcul :conditiile naturale (relief , clima , vegetatie , hidrografiei ), bogatia cultural –istorica , conditiile economico-sociale (infracstructura , elemente de odihna ), poluarea mediului , forme de tursim practicate . Indicele de atractivitate este de 2,6
.In urma studiului indicelui rezulta ca resursele
naturale detin ponderea cea mai mare ,fiind elementele de maxima atractie pentru turisti astfel justificandu-se deplasarea turistica catre aceasta zona . Capacitatea optima de primire : Particularitatiile domeniului schiabil si al partiilor : Lungimea partiile de schii din statiunea Azuga este de 3500 m Astfel : Sorica –are 2100 m lungime Cazacu –400m Sorica Sud-are 1000m lungime
Diferenta de nivel este cuprinsa intre Sorica –116m Cazacu-569m Sorica Sud-160m Capacitatea optima a partiilor a fost caculate cu ajutorul formulei:
C0=S/S=I/Sx sin α unde S=suprafata schiabila
S=suprafata destinata unui schior pe zi
Categoria schiorilor -consacrati -buni -avansati -incepatori
S(mp) 1000 600 400 300
Sorica-suprafata 8,4 ha Cazacu-suprafata 7,5 ha Azuga Sud-suprafata 3,9 ha Pt Sorica capacitatea optima a partiilor de schi este de 1090 m Pt Cazacu- capacitatea optima a partiilor de schi este de 1000 Pt Azuga Sud- capacitatea optima a partiilor de schi este de 160 Latimea partiilor de schi Sorica –latimea 50 m Cazacu-latimea 41 m Azuga Sud-latimea 50 m Debitul partilor de schi Pe partiile Sorica , Cazacu debitul partie este de
Sin α 0,30 0,25 0,20 0,15
Numarul de cicluri a fost calculate cu ajutorul formulelor : Nc= 60/ tc si Tp= Lp/ 60 Vp unde: Nc este nr de cicluri Tc este timpul necesar efectuarii unui ciclu Tp este timpul de coborare pe partie Lp este lungimea partiei Vp este viteza schiorului pe partie Ex: Tp= 2860/ 60x 2,2 unde 2860 este lungimea partiei Lupului, iar 2,2 viteza medie pe partie a unui schior => tp= 21 => Nc = 60/ 10+1+15= 1 Pentru telecabinele Capra Neagra si Kanzel si telegondola Postavaru Express, care deserves partiilor Lupului, Sulina, Teleferic, Drumul Rosu, numarul de cicluri efectuate de un schior intr-o ora este egal cu 1. Pentru teleschiurile Bradul, Stadion, Subteleferic, Ruia, care deservesc partiilor Ruia, Bradu, Stadion, Subteleferic, Kanzel , numarul de cicluri efectuate de un schior intr-o ora este egal cu 3. Capacitatea instalatiilor de transport Telecabina Capra Neagra- 500 pers/ h Telecabina Kanzel- 350 pers/ h Telegondola Postavarul Expres- 1800 pers/ h Teleschi Bradul-900 pers/h Teleschi Kanzel-900 pers/ h Teleschi Ruia-720 pers/h Teleschi Subteleferic- 500 pers/ h Teleschi Stadion- 900 pers/ h
Analiza Swot:
Puncte Tari
Puncte Slabe
- Diversitatea potenţialului turistic natural, a
- Infrastructura de transport inadecvată (drumuri
reliefului, florei şi faunei;
nemodernizate, parcări insuficiente, lipsa helioportului);
- Capacitatea de cazare poate fi utilizată pe tot
- Gradul de ocupare scăzut în extrasezon;
parcursul anului;
- Starea de conservare în continuă degradare a unor obiective;
- Domeniu schiabil relativ bine dezvoltat.
- Reţeaua de informare turistică nu raspunde cerinţelor
- Zona turistică situată foarte aproape de DN1 şi
turistilor;
acces uşor pe calea ferată.
- Numar redus al programelor de instruire pentru turism; - Lipsa studiilor de marketing specifice zonei turistice, necesare promovării unor pachete turistice - Calitatea scazută a serviciilor de turism;
Oportunitati
- Inexistenta serviciilor de ghizi, service, etc. Riscuri
- Dezvoltarea unor servicii care să asigure o
- Concurenta din partea statiunilor invecinate, cat si a celei
creştere a calităţii activitatilor din turism;
internationale;
- Accesarea de fonduri externe pentru dezvoltarea
- Promovarea unor servicii de turism neadecvate şi slabe din
domeniului schiabil şi diversificarea serviciilor;
punct de vedere calitativ;
- Dezvoltarea evenimentelor cultural-sportive, a
- Încalzirea climatică riscă să afecteze derularea activităţilor
concursurilor internationale;
turistice de iarnă;
- Dezvoltarea pachetelor turistice: ecoturism,
- Tendinţa ca falsul istoric, cultural si kitsch-ul să ia locul
agroturism, sporturi montane, turism stiintific
valorilor autentice.
- Lărgirea bazelor de agrement; - Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii de transport şi utilităţi, pentru facilitarea accesului în zona turistică.
Strategi i de dezvoltare Programe/Proiecte -Crearea. unei noi staţiuni montane de nivel european – Ştevia. -Conform precizărilor făcute de municipalitatea din Azuga, viitoarea staţiune Ştevia se va dezvolta în apropierea muntelui cu acelaşi nume, aici urmând a se construi peste 40 de km de pârtii, cu instalaţii moderne de transport pe cablu, hoteluri, restaurante, un centru internaţional de conferinţe etc. ei noi staţiuni montane de nivel european – Ştevia. -Programul special de dezvoltare turistica „”Superski in Carpati”’ ca program de interes national pentru dezvoltare tursimului montan cu componenta „’Turism pentru practicarea schiului „’ -Strategii de modernizare si dezvoltare a Zonei turistice „’Pasul Schiorilor AzugaPredal „’ -Proiectul „’Azuga-statiune cu acces gratuit la internet „’
-Finantarea si executia proiectului „’Reabilitatea statiunii Azuga”’- 17 mil .euro – fonduri europene; Concluzii : În zona Azuga, condiţiile naturale, resursele cultural-istorice, pitorescul zonei şi fondul cinegetic au oferit multiple posibilităţi de amplificare a turismului în zonă. Statiunea Azuga , zona turistica recunoscuta pentru practicarea sporturilor de iarana dar si pentru sejururi de odihna , este deschisa pe toata perioada anului , oferind turistitilor servicii de calitate si posibilitatii de practicare a mai multor tipuri de agrement. -peisajul montan cu mare valoare estetica si functionala favorabil odihnei dar mai ales activitatilor recreative atat iarna cat si vara -clima montana de tip subalpin -potentialul schiabil remarcabil in Muntii Baiului dar si in Clabucetele Predalului -fond piscicol si cinegetig valoros Toatea acestea ofera turistului variate posibilitatii pentru petrecerea vacantei asa cum si-a dorit !
