Psihologie clinic. Stresul
Termenul de stres
-
-
-
provine din limba latin din cuvântul c uvântul Ästringere´ (a cuprind cuprinde, e, a îmbr îmbria ia,, a strânge strânge)) este însoit de termenul Ä strain´ (efort, tensiune excesiv ce duce la deformare i/sau la ruptur este introdus de Hans Selye în accepiunea de Äsindrom general de adaptare´ reprezint rspunsul nespecific al organismului la diferii ageni stresori tracasri cotidiene, evenimente even imente de via, traume i catastrofe
Modele
explicative
Teoria adaptrii (fiziologice, psihologice, culturale)
(modelul cauzal) Teoria stimulilor i teoria evenimentelor de via
Teoria cognitiv (modelul interacional sau tranzacional)
T eoria eoria
adaptrii
Adaptarea fiziologic (Hans Selye) 1) reacia de alarm - faza de oc: (hipotermie, (hipotermie, hipertensiune, inhibiia SNC, reducerea reducerea tonusului muscular, etc.) faza de contraoc : fenomene de ansamblu opuse celor de oc 2) stadiul de rezisten ± predominarea predominarea proceselor anabolice, de sintez, în corticosuprarenal, dar i în alte esuturi; creterea rezistenei fa de agenii stresori. prevaleaz z fenomene fenomene de uzur uzur i 3) stadiul de epuizare ± prevalea distrofie echivalente, echivalente, în parte, cu cele de senescen, senescen, crete riscul pentru boli somatice sau psihice
T eoria eoria adaptrii Adaptarea psihologic 1) În stadiul de alarm - nivel sczut de anxietate (furie, negare, retragere, tcere=reacii) 2) În stadiul de rezisten - nivel mediu de anxietate (raionalizare, compensare, negare = mecanisme adaptative). 3) În stadiul de epuizare ± anxietate anxietate sever sever (tulburri (tulburri somatic somatice, e, psihice sau psihosomatice, dezintegarea lent a rela rela iilo iilorr de cu lu i/s i/sau soc sociale iale
T eoria eoria
adaptrii
Adaptarea cultural
Cultura influeneaz stresul i rspunsul la stres Exist diferene semnificative semnificative între culturi sub aspectul manifestrilor stresului
Teoria cognitiv
Concepe stresul ca un dezechilibru intens, perceput subiectiv, dintre cerinele impuse organismului organismului i capacitatea sa de efort (Lazarus i Folkman, 1984)
Ameninarea, evaluarea (primar, secundar i reevaluarea) i ajustarea (coping ) sunt conceptele cheie ale acestui model
Teoria cognitiv
spunsul la stres ± pierdere, pierdere, amenin ameninare, are, R spunsul provocar provocaree ± mediat mediat de proces procesee cognitive cognitive
Alte variabile ce influeneaz rspunsul:
motivaia,
fora eului,
starea general de sntate,
nivelul de dezvoltare, obinuinele sau habitudinile, vârsta, suportul social i emoional emoional
Modelul
cauzal
Teoria stimulilor Teoria evenimentelor de via (Holmes i R ahe ahe ) Evenimentele sunt schimbri obiective în structurile i relaiile psihosociale ce determin reorganizri reorg anizri ale circumstanelor circumstanelor uzuale i impun organismului un efort de ajustare psihic i social, perioad în care persoana este mai vulnerabil la stres i boli (ex. deces, divor/separare, îmbolnvire, accidentare, cstorie)
Diagnosticarea
clinic a strii de
stres psihic
Mimica imica
± crispat, crispat, depresiv depresiv, , anxioas anxioas Modificri musculare - tensiunea muscular (hiper_ sau hipotonie) hipotonie) dureri musculare, musculare, micri micri involuntare (ticuri, tremor) Comportament specific stresului acut : excitaie, euforie, agitaie ori blocaj, vertij, v ertij, ameeli, reacii paradoxale Comportament specific stresului cronic : agresivitate/pasivitate, agresivitate/pasivitate, randament sczut, relaii deficitare, deficitare, abuz de substane, substane, risc de accidente accidente
Diagnosticarea
clinic a strii de
stres psihic Tulburri psihice 1.
tulburri ale ateniei i memoriei, memoriei,
2.
astenie, iritabilitate, fatigabilitate,
3.
afecte paradoxale,
4.
anxietate, depresie, obsesii, insomnii, insomnii, comaruri,
5.
creativitate sczut, blocaj ideatic,
6.
incapacitate decizional, decizii contradictorii sau pripite
Diagnosticarea
clinic a strii de
stres psihic Parametri cardio -respiratori frecvena respiraiei, puls, tensiune arterial Tulburri neuro-vegetative polifagii sau inapeten tulburri vasomotorii tulburri de glutiie greuri, vrsturi, colici, diaree modificri ale vocii frigiditate, impoten
Tulburri de stres
Tulburare Tulburareaa de stres posttraum posttraumatic atic ± acut, cronic, cu debut tardiv
Tulburarea de stres acut
Stresul posttraumatic -
DSM
IV TR
eveniment traumatic în care A. Expunere la un eveniment 1.Persoana a experimentat, a fost martor sau confruntat cu evenimente care au implicat moarte, vtmare vtmare grav, periclitarea integritii i ntegritii corporale proprii sau a altora 2. R spunsul spunsul la eveniment a fost fric intens, neputin sau oroare, ori comportament comportament dezorganizat, agitat la copii
Stresul posttraumatic -
DSM
IV TR
eexperimentarea persistent a evenimentului evenimentului B. R ee (unul sau mai multe din) 1. Amintiri intruzive repetate. 2. Vise recurente i comaruri 3. Impresia c situaia traumatic se repet (iluzii, halucinaii, flash-back ). ). 4. Sentimente de disperare, distres psihologic intens 5. R eacia eacia fiziologic care se traduce prin simptome de anxietate (situaiile 4 i 5 sunt sun t activate de stimuli care seamn cu evenimentul sau amintesc de un aspect al evenimentului).
DSM IV TR C. Evitarea persistent a stimulilor asociai cu trauma (cel puin trei simptome)
Stresul posttraumatic 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.
Sunt evitate gândurile, conversaiile, sentimentele sentimentele asociate cu traumatismul. Sunt evitate locurile i situaiile care amintesc de traum. Uitarea unor aspecte importante ale traumei. educerea puternic a interesului i participrii la R educerea activiti semnnificative. semnnificative. Detaare sau înstrinare. aplatizeaz. Blocaj afectiv, emoiile se aplatizeaz. Sentimentul c viitorul este compromis.
Stresul posttraumatic D.
DSM
IV TR
Prezena a cel puin dou dintre simptome simptome de activare emoional (hiperarousal) 1. 2. 3. 4. 5.
Somn perturbat (insomnie, comaruri). Iritabilitate sau furie Dificulti de concentrare. Hipervigilen: subiectul privete în jur, pândind poteniale pericole. R eacii eacii exagerate de tresrire.
E. Durata depete o lun. F. Dezgust i interferen puternic în viaa social, profesional sau personal.
Stresul posttraumatic în ansamblu Simptome Simptome similare tulburrilor psihiatrice
Obsesiv-compulsive
Anxietate generalizat
Atacuri de panic
Evitare fobic
Depresie
Disociere
Stresul posttraumatic - subtipuri
Stres acut ± simptom simptomele ele dureaz mai mai puin de de trei luni
Stres cronic - simptomele dureaz mai mult de trei luni
Debut
tardiv ± cel puin puin ase ase luni dup dup streso stresor r
Stresul posttraumatic - prevalena
p opulaia adult a Prevalena pe parcursul vieii - 8% din populaia SUA popu laia general prevalena pe parcursul vieii este În populaia de 2 ori mai ridicat rid icat la femei comparativ cu brbaii Cele mai înalte rate sunt la supravieuitorii sup ravieuitorii violurilor, rzboaielor i captivitii, la cei expui înregistrrii morilor i înhumrii din motive etnice sau politice po litice i genocidului SPT rmâne cronic la aprox. 1/3 din cei diagnosticai Cronicitatea este mai accentuat în formele severe
Stresul posttraumatic - evoluie
Imediat dup expunerea traumatic la un procent mare de persoane apar simptome disociative, comportament dezorganizat, schimbri ale psihomotricitii i uneori paranoia (tulburarea de stres acut) Dup viol 90% dintre victime pot avea diagnostic de stres posttraumatic Aproximativ 50% din persoanele cu stres posttraumatic dezvolt o form cronic de boal bo al prezent chiar dup un an de la eveniment La unele persoane persoan e nu se înregistreaz înreg istreaz ameliorri ameliorri odat cu trecerea timpului
Stresu Str esull postt posttraum raumatic atic ± inter interven venie ie Scopuri comune comune în toate interveniile: R educerea educerea simptomelor simptomelor intruzive R educerea educerea simptomelor simptomelor de tip evitare R educerea educerea simptomelor simptomelor de tip retragere, neputin, împietrire Diminuarea arousalului R educerea educerea simptomelor simptomelor psihotice (dac apar) Îmbuntirea controlului impulsurilor
Stresu Str esull postt posttraum raumatic atic ± inter interven venie ie educerea a R educere
simpto simptomel melor or - explicarea i destigmatizarea dezvoltarea capacitii de a interpreta evenimentele amenintoare într -un mod mai realist Îmbuntirea activitii interpersonale Promovarea stimei de sine, a încrederii, a sentimentelor de siguran Explorarea i clarificarea semnificaiilor atribuite evenimentului Promovarea accesului la amintiri disociate sau reprimate (când este potrivit acest lucru) Întrirea sistemelor de suport social Trecerea de la identificarea ca ³victim´ la ³supravieuitor´ ³su pravieuitor´
Terapia cognitiv comportamental
Expunerea pentru ³obinuire´ Expunere in vivo sau în imaginar în cursul sesiunilor sau între sesiuni sesiuni ± retrirea retrirea traumei traumei Nu toate victimele rezist la expunere (cei care reacioneaz emoional emoional prin vin sau furie) Managementu anagementull anxietii anxietii ± dezvoltarea dezvoltarea abiliti abilitilor lor de control asupra fricii : relaxare muscular, stoparea gândurilor, controlul respiraiei, respiraie diafragmatic, dialog ghidat cu sine, training pentru inocularea inocu larea stresului Provocarea cogniiilor problematice (ex. autoblamarea)
Terapia psihodinamic
Pune accent pe interpretarea evenimentului traumatic ca fiind
determinantul critic al simptomelor. R einterpretarea einterpretarea urmeaz o direcie mai realist, mai adaptativ Urmrete schimbarea atribuirilor, a semnificaiilor conflictuale prin confruntare i prin contientizarea afectelor negative În timpul interveniei se urmrete ca intensitatea afectului s nu aib efecte negative asupra subiectului Este necesar identificarea i disputarea comportamentelor maladaptative ca mijloace de coping (evitare, utilizare în exces a alcoolului sau munc ori riscuri excesive)
Tulburarea de stres acut ± A.
DSM
IV TR
Expunere la un eveniment traumatic în care sunt prezente urmtoarele:
1.Persoana a experimentat, a fost martor sau confruntat cu evenimente care implic moarte, vtmare grav, periclitarea integritii corporale proprii sau a altora 2. R spunsul spunsul la eveniment a fost frica intens, neputin sau oroare ori comportament comportament dezorganizat, agitat la copii
Tulburarea de stres acut ± DSM IV TR B. În timpul sau dup evenimentul traumatic se 1.
2. 3. 4. 5.
manifest trei sau mai multe din urmtoarele: Stare subiectiv de insensibilitate, detaare, absen a reactivitii emoionale educerea contiinei ambianei R educerea Derealizare Depersonalizare Amnezie Amnezie disociativ (nu pot fi evocate aspecte importante ale traumei)
Stresul acut ±
DSM
IV TR
C. Evenimentul traumatic este reexperimentat reex perimentat persistent în în cel puin unul din urmtoarele : imagini, vise, iluzii, gânduri, flash- back recurent, retrirea experienei, distres la expunerea la situaii care amintesc evenimentul prov oac amintirea traumei D. Evitarea stimulilor care provoac E. Simptome de anxietate sau excitaie F. Distres i deteriorare semnificativ a funcionrii G. Durat - între dou dou zile i patru sptm sptmâni âni de la eveniment (apare în aceast perioad ) H. Tulburarea nu se ex explic plic prin substane, condiii medicale, tulburri din Axa I sau Axa II««
Tulburarea de st stres acut ± evoluie -
-
Simptomele disociative i cognitive aprute imediat dup traum se amelioreaz în timp Probabilitatea dezvoltrii simptomelor stresului posttraumatic la apte luni dup dup traum a fost mai puternic relaionat cu apariia simptomelor disociative decât cu simptomele anxietii
Intervenie în tulburarea de stres acut Principii pentru intervenie: Scurt Imediat (dup traum) Centrat/concentrat Centrat/concentrat sau coordonat coo rdonat Ateptat, în conformitate cu expectanele e xpectanele persoanei de a se reîntoarce la viaa normal Proxim, la locul traumei Simpl, urmrind reintegrarea, meninerea la suprafa, fr proceduri explorative sau neverificate nev erificate
Intervenie în tulburarea de stres acut Categorii de persoane cu risc înalt i cu cele mai mari nevoi de intervenie
Supravieuitori cu tulburri psihiatrice
cin eva drag Persoane care au pierdut pe cineva
Copii, mai ales cei separai de prini
Indivizi Indivizi dependeni dependeni de sprijin social social ± persoane în vârst, cu disabiliti, cu retard mental
Supravieuitori traumatizai i mutilai
Intervenie în tulburarea de stres acut Componente ale tratamentului Furnizare Furnizare de informaii informaii despre despre traum ± pentru a recunoate, recunoate, a accepta, a trezi sperana în mod realist Suport psihologic psihologic ± pentru întrirea întrirea mecanismel mecanismelor or de coping i promovarea defenselor adaptative, pentru asumarea responsabilitii Intervenie în criz i ajutor ajuto r emoional dup dezastre, acte de violen sau alte traume Exist puine studii legate de eficiena interveniei interven iei în tulburarea de stres acut pentru prevenirea p revenirea stresului posttraumatic. Unele date indic ineficiena interveniei
Tulburri disociative Termenul de disociere în psihologia clinic are trei sensuri importante construct descriptiv pentru inexistena ine xistena asociaiei dintre procese psihologice care ar trebui sa fie integrate; integ rate; nu poate fi explicat prin supraînvare sau inatenie Construct descriptiv pentru alterarea contiinei, experimentat prin detaare de sine sau de d e mediu ± (amnezie disociativ, fug disociativ, depersonalizare, depersonalizare, derealizare Construct explicativ pentru un mecanism de aprare intenionat