Descripción: Studies and Materials of Medieval History (Romanian) 8, 1975
Descripción: Studies and Materials of Medieval History (Romanian) 14, 1996
Descripción: Studies and Materials of Medieval History (Romanian) 6, 1973
Descripción: Studies and Materials of Medieval History (Romanian) 11, 1992
Descripción: Studies and Materials of Medieval History (Romanian) 3, 1959
referat
Full description
erik
Descripción: Constantin Giurescu - Studii de Istorie Sociala - Vechimea Rumâniei în Țara Românească și legătura lui Mihai Viteazul - Despre rumâni - Despre Boieri
DDR / Reisemagazin
DDR / Jugendmagazin
Full description
Full description
Full description
Materiale şi cercetări arheologice (MCA), XV, 1981
antropologie
Proprietatile materialelor semiconductoare intrinseci si extrinseci.Utilizarea materialelor semiconductoare.
Full description
Full description
Cea mai cunoscută lucrare a lui Duvernoy, Studiile elementare op. 176 ajută la îmbunătăţirea coordonării între degetele mâinilor.
I.
L
E UtCH to,PULAKE RO+1E
I
I
INSTITUTUI DE JSTORIE
t
h I
ti
STUDI1 $1 MATER1ALE DE
ISTORIE MEDIE VOL. IV
a
tr
1,
-
.r
RIPuet.,1cl1 POPULAR E www.dacoromanica.ro
OPONF
ACADEMIA REPUBLICII POPITLARE ROMINE INSTITUTUL DE ISTORIE
STUDII SI MATERIALE DE
ISTORIE MEDIE COMITETUL DE REDACTIE Acad. A. OTETEA redactor responsabil, D. MIOC, ST. STEFANESCU
.
VOL. IV
1960
EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII POPULARE ROMINE www.dacoromanica.ro
ACADEMIA REPUBLICII POPULARE ROMINR INSTITUTUL DE ISTORIE
STUDII SI MATERIALE DE
ISTORIE MEDIE Vol. IV
1960
SUMAR
Pag.
STUI)II
...... . . .....
I. SABA.U, Contributii la studiul circulatiei monetare In Transilvania In prima jum5tate a secolului al XIV-lea . . . T. *TEFANESCU, Consideratiuni asupra termenilor vlah" §i rumln" pe baza documentelor interne ale Tarii Romlne§ti din veacurile XIV XVII . . . GH. CRONT, Dreptul de ctitorie In Tara RomIneasca §i Moldova. Constituirea §i natura juridic5 a fundatiilor din evul mediu P. P. PANAITESCU, Inceputurile scrisului In limba romInä N. STOICESCU, Despre organizarea pazei hotarelor In Tara Romitneascá In sec
XV XVII
. ...... .
L. LEHR, Comertul T5rii Romlnesti §i Moldovei in a doua jumatate a secolului XVI §i prima jumState a secolului XVII . . . . . .
A. OTETEA, Consideratii asupra trecerii de la feudalism la capitalism In Moldova §i Tara Romlneasa
63 77 117
191
223 307
MISCELLANEA A. A. BOL*ACOV, Localizarea batAliel de la Rovine L. DEM8NY, Documente noi referitoare la rAscoala de la Bobilna
....... . ...... .
C. C. GIURESCU, Despre lupta de la Soci . . . . . . P. I. CERNOVODEANU, Calatoria lui Pierre Lescalopier In Tara Romtneasa §i Transilvania la 1574 I. DONAT, Satele lui Mihai Viteazul . . . . . . . . .
.......... .
7
R. PAVA, Criptogramele din Insemnarile de tainä ale lui Constantin-Vodá BrIncoveanu . .
. C. *ERBAN, Un plan inedit privitor la campania de la Prut (1711) . E. LIMONA si D. LIMONA, Aspecte ale comertului bra§ovean In veacul al XVIII-lea. Negustorul aromln Mihail Tumbru , Lista dregatorilor din sfatul domnesc al Tarii RomInelti In secolele XVXVII
391 395
423 433 465 507 519 525 565
ED ITURA ACADEMIEI REPUBLICII POP ULARE ROMINE www.dacoromanica.ro
ACADLMIE DE LA RAPUBLIQUE POPULAIRE ROUMAINE INSTITUT D'HISTOIRE
ETUDES ET MATERIEL D'HISTOIRE MOYENNE We année
1960
-
SOMMAIRE
Page
E T UDES
I. SABAU, Contributions a l'étude de la circulation monétaire en Transylvanie pendant la premiere moitie du XIVe siecle T. VrEFANESCU, Considerations au sujet des termes de Wait et de rumtn sur la base de documents internes de la Valachie des XIVe XVIIe siècles . GH. CRONT, Le *pis patronatus* dans les Pays Roumains. Constitution et nature juridique des fondations au moyen age P. P. PANAITESCU, Les premiers textes emits en roumain . . . . . . . . N. STOICESCU, De l'organisation de la garde des frontières en Valachie du XVe au XVIIe siècles . . . . . . . . L. LEHR, Le commerce de la Valachie et de la Moldavie pendant la seconde moitie du XVIe siecle et la premiere moitie du XVIIe . . . . . . . A. OTETEA, Considerations au sujet du passage du féodalisme au capitalisme en Moldavie et en Valachie
. ...... . ..... .
7
63 77 117 191
223 307
MISCELLANEA
A. A. BOLSACOV, La localisation de la bataille de Rovine L. DEMENY, Documents nouveaux relatifs au soulevement de Bobtlna
.
.
.
C. C. G1URESCU, La bataille de Soci P. I. CERNOVODEANU, Le voyage de Pierre Lescalopier a travers la Valachie et la Transylvanie en 1574 I. DONAT, Les villages de Michel le Brave . . . . . . . . . . . . . . R. PAVA, Les cryptogrammes des notes secretes de Constantin Brancovan . C. SERBAN, Un plan inedit de la campagne du Pruth (1711) E. LIMONA et D. LIMONA, Aspects du commerce de la ville de Brasov au XVIIIe siècle. Le marchand koutzo-valaque Mihail Tumbru . . . . Liste des dignitaires du Conseil du prince de Valachie aux XVeXVIIe siecles
391 395 423
433 465 507 519
525 565
EDITIONS DE L'ACADEMIE DE LA REPUBLIQUE POPULAIRE ROUMAINE
www.dacoromanica.ro
A RAAEMIIII PYMbIHCKOR HAPO,AHOn PECHYBJ1141C14 HHCTHTYT I4CTOPHH
TPYTODI H MATEP14AJ1bI HO PICTOP141/1 CPETNI/IX BEKOB Tom IV
1960
COAEP7EAHHE CTp.
CTATbH H. CAEDY, H Honpocy o 6 neuxegoBamin geneamoro o6paigennn B Tpancnab-
Balm! B nepBott no4oBune XIV sena . . . . . . . . . HIT. IIITE4MHECHY, Hexoropme aamegaHHH o TeRnmax Baaax" n py-
7
Anal" Ha ocHoHe BHyTpeHHHX AOHyMeHTOB BaHaXHH B MNn/1 BB. F. HPOHIL HpaHo ocHoHareaH B ByMEIHCHHX minacecTBax. YTBerimgenne
63
.
.
.
.
.
.
77 117 191
JI. JIEP, Toproaan H BaAaxim 14 MoaHaHHH Ho wropoik Honorame XVI Heim H 13 nepHoft Hoaomme XVII Helm
223
.
n lopninitiecnan cynniocm cpyligannn H cpegHHe Hexa
.
.
.
.
H. H. HAHAHTECHY, Hallam) nHcbmeHHocrw Ha pymtaHcBom HaLlHe
H. CTOPPIECHY, 06 oxpane rpaHHH Ba3jaxm4 H XVXVII BB
.
A OHETSI, 3amenaHHE it Hoirpocy o nepexoge or dOeoAannama x xarmra.7msmy H MoagaHHH 14 Banam
PA3HOE A. A. EOJMIIIAROB, Onpegestemre mecra &frau ripH Posane . . . . . JI. AEMEHI/I, Hoshle goxymeHrbr o HoccraHHH 1437-1438 rr. B TpaaCHAbBaHHH
H. MHYPECHY, 0 6nTBe y Coin4 II. IIEPHOBOXVIITY, IlyTentecume Hbepa aecHaaonbe B Bagaxmo H TpanCISJIbBaHl410 B 1574 r. . . H. ,740HAT, Cum Mimes' Xpa6poro . . . . . . . . . P. HABA, HpHttrorpammbl cexpermlx aanucox rocnogapn HoucTairrnila Epmniorniny H. IIIEPBAH, Heony6annoBamth1t i Haan xamnaHHH Ha p. Hpyr (1711) E. JII/IMOHA H L. JIHMOHA, Hexoropme acnewrra roproBaH ropoga EpamoBa B XVIII B. Apymamcmdi xyrreg Muxana Hym6py. . . . . . * . CHHcoH 6oHp rocHogapcxoro cosera BaaaxHir n XIVXVII BB. . . .
.
.
IIMATEJIbCTBO
307
391
395 423
433 465 507 519
525 565
AHAAEMI/H PYMIDIHCHOH HAPOAHOH PECIWEJII/ ICH
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTII
LA STUDIUL CIRCULATIEI MONETARE IN TRANSILVANIA IN PRIMA JUMATATE A SECOLULUI AL XIV-LEA DE
ION SABAU
Subiectul prezentului studiu 11 constituie circulatia monetarA in Transilvania intr-o perioadI determinata a or1nduirii feudale i anume in prima jum'atate a secolului al XIV-lea, pIng, la aplicarea reformelor monetare din timpul regelui Carol Robert, in anii 1338-1342. Deli relativ scurt'a, aceasta epod are o mare insemngtate din punctul de vedere al dezvoltIrii economiei monetare pe teritoriul Transilvaniei.
Prima jumalate a veacului al XIV-lea constituie o perioad'a de
tranzitie, In care stáruie Inca multe din trIsaturile caracteristice ale economiei naturale din veacurile anterioare, al XII-lea i al XIII-lea, dar se constat i semnele descompunerii ei, cre§terea productiei de mArfuri agricole i me§te§ugáre§ti i, ca urmare, intensificarea circulatiei monetare. Condi-pie economice noi au impus o serie de mAsuri care au urmArit reglementarea §i. dezvoltarea economiei ba'ne§ti pe vremea consolidgrii puterii
centrale sub primul rege angevin din Ungaria. Reformele monetare din anii 1323-1338, care, 1ntre altele, au introdus valuta de aur alAturi de
cea de argint existentA pinA atunci in Ungaria i Transilvania, au influentat evolutia ulterioarI a economiei monetare, din a doua jumAtate a secolului al XIV-lea §i. din prima parte a secolului urmator. Rezultat al dezvoltärii fortelor de productie i al productiei de mkfuri, la rIndul sáu, economia monetaa a contribuit la intensificarea schimbului §1 la dezvoltarea In general a fortelor d.e productie. De alt1 parte Ins'a,
clasa feuda15, a folosit cre§terea circulatiei monetare pentru intensificarea exploatArii maselor produdtoare. Acestea au reactionat in numeroase rinduri violent, atit In prima cit i in a doua parte a veacului al XIV-lea, provocind o serie de mi§dri, care vor culmina in veacul urnfator.
www.dacoromanica.ro
I. SABAU
8
2
I DEZVOLTAREA PRODUCTIEI DE MARFURI IN TRANSILVANIA IN PRIMA JUMATATE A SECOLULUI AL XIV-lea
In prima jumatate a secolului al XIV-lea, dezvoltarea feudalismului e in plin avint in Transilvania. Cit prive§te indeletnicirile maselor producatoare, agricultura continua sa cucereasca teren, eliminind in bunt parte vinatul ca indeletnicire de toate zilele a unor categorii intregi de oameni §1 restringind intr-o oarecare masura §i sfera pastoritului. Concomitent insa, in cadrul gospodanilor feudale se dezvolta me§te§ugurile sate§ti, iar, in anumite centre, me§te§ugurile org§ene§ti, precum §i negotul, schimbul produselor de la sate la orme §i invers. tntr-un cuvint se manifesta din ce in ce mai puternic procesul de trecere de la economia naturall
spre aceea a productiei §i schimbului de marfuri. Extinderea agriculturii a impus largirea suprafetei paminturilor arabile 1, care se obtineau atit prin luarea in lucru a unor terenuri necultivate ping atunci, cit §i prin destelenirea, taierea sau arderea pgdurilor, procedeu despre care avem numeroase mentiuni in epoca aceasta 2. In acela§i trap se imbunatatese metodele de cultura. Nu se urmgre§te numai sporirea extensivg, largirea paminturilor cultivabile, ci §i intensificarea agriculturii prin ameliorarea ei din punct de vedere calitativ. Se introduce din ce in ce mai mult, prima oara in tinutul Timi§ului §i al Mureplui 3, mai tirziu §i in regiunile deluroase, sistemul asolamentului bienal.Pamintul era impartit in doug parti. Intr-una se semana, iar cealalta era lasata in Wing, ca A se refaca timp de un an. Avem §tiri chiar despre ingra§area pamintului. In 1341, cu ocazia impartirii unor mo§ii, in mo§ia Vasary de ling/ Salonta, se face deosebire intro paminturile ce sint ingrkate" §i pgminturile de cimpie" 4. 1 De fapt, In documente apar din ce In ce mai multe amintiri despre asemenea päinInturi. La 29 ianuarie 1341 se amintesc pdminturile ardtoare" apartindtoare moliei Sinnicoard (raion Gherla). Cf. Documente privind i,storia Romtniei, C, Transilvania, XIV, vol. IV, P. 6. La 24 aprilie 1341, capitlul din Cenad adevere§fe cd molia Vdr§and (raion. Cri§) are pdminturi de arAturd... Indestuldtoare pe putin pentru mai multe " (ibidem, p. 27). Intr-un act de hotärnicire, din 7 iulie 1341, se amintesc pdminturi de aráturd" In hotarul oralului Satu Mare (ibidem, P. 381. In mai 1342, Napakur de Bozie§ s-a plins cd iobagii unguri 0 romtni din Nu§faldu, Iaz 0 Nalcdu 0 Giumelci§ (raion. $imleu), dar mai ales Tihomir, voievodul din Iaz, 0 toti romlnii
aflAtori sub voievodatul ...acelui Tihomir, s-au folosit de pdmInturile de arbturd, livezile 0 piidurile" lui (ibidem, P. 89). a Stabilind colonilti sa§i §i maghlari In citeva sate, Intre care Ctmpulung, din tinutul Maramurelului, despre care se §-tie cd este neroditoare, greu de lucrat 0 anevoie de locuit", prin actul sdu din 26 aprilie 1329, regele Carol Robert hotdrii§te ca pdmtnturile lor ... pe care au pus stdpInire cei dintli, lazuindu-le (stirpando preoccupasse) 0 cheltuinduli munca pentru ele, ...sa nu aibb voie a le lua de la ei oamenii de nici un neam sau limbd" (Doc. priv. ist. Rom.,
C, XIV, vol. H, p. 285).
La 7 decembrie 1340, episcopul Andrei de Oradea ddruiebte mbnbstirii sffnta Clara ziditd de el In acel ora§ o bucatä de pdmInt de curind despaduritd 0 curdtitã de znarAcini pe cheltuiala
noastra" (ibidem, vol. III, P. 551). La 1 august 1342, Ioan, nobil de Morut 0 fill sal au dal lui Ivanca de Iu§ o padure, anume In care se afld §i pilminturi de araturd" (ibidem, vol. IV, P. 98). 8 Erik Molnár, A magyar Mrsadalom története az Arpddkortôl Mohacsig [Istoria societAtii maghiare din timpul Arpadienilor [And la Mohdcs], Budapesta, 1949, P. 9.
8 Doc. priv. ist. Rom., C, XIV, vol, IV, P. 43.
www.dacoromanica.ro
CIRCULATIA MONETARA IN TRANSILVANIA IN PRIMA JUMATATE A SEC. XIV
3
9
Mu lt timp tehnica de cultivare a pamintului s-a mentinut la un nivel sclzut. Producgtorii directi, iobagii, apgisati de nevoi si lipsiti de culturl, n-aveau posibilitatea de a o dezvolta. Totusi, Ind, din secolul al XIII-lea, se constat5, o dezvoltare mai intena a mijloacelor de productie. Consolidarea puterii centrale si a statului in prima jum'atate a secolului urmätor prin sl'abirea anarhiei feudale,
care a bintuit mai mult de un secol atit Transilvania cit si in general In regatul ungar, a favorizat dezvoltarea lor
Cu toate ca", lipsese mai ales informatiile privind uneltele de muncl agricola din e-vul mediu, este sigur c plugul cu brkdar de fier era folosit Ina, din aceastl epoca.. E probabil de asemenea &á in acest timp s-a introdus
grapa cu dinti de lemn, care a Inlocuit grapa de spini 2. Se extinde cultivarea pomilor fructiferi 3 si a vitei de vie. Vile si vinul figureazg, des In tranzactiile care se fac 4. Apare de asemenea si gradingritul 5. Se raspindeste metoda ierngrii In grajduri a animalelor, care ping, acum au fost tinute sub cerul liber si iarna 8. Grija care se acord6, finului si finetelor 7 necesare pentru.procurarea furajelor de iarna, e o dovadg in aceast'a privinta 8.
1 Gydrgy Székely, A parasztsdg es a feuddlis dllam megszildrdulasa Kdroly Robert kordban ETArdnimea iconsolidarea statului feudal in epoca lui Carol Robert], In TanulmOnyoka parasztsag törtenetehez 711agyarorszligon a 14. szdzadban [ Studii privitoare la istoria tardnimii din
Ungaria In sec. XIV], Budapesta, 1953, p. 39 si 52. 2 Molnar, op. cit., p. 9. 8 Intre drepturile pe care le acordd regele Carol Robert prin actul sail din 26 aprilie
1329 colonistilor sasi i maghiari asezati In Maramures, este si acela Ca, dacd vor voi sd Med unele lucrAri folositoare sau sddiri (plantationes) nol, sd anal voie slobodd a le face" (Doc. priy. ist. Rom., C, XIV, vol. II, p. 285). In 1341 cu ocazia Impartirii unor mosll si a hotArnicirii mosiei
Vodaz delingd Oradea, shit amintiti niste pomi roditori", care tin de sesia comitelui Zolouch (ibidem, vol. IV, p. 17). 4 La 4 mai 1315, comitele Nicolae ddruieste capitlului din Alba Iulia satul Boiu de pe Tirnava Mare impreund cu via afldtoare acolo (Doc. priy. ist. Rom., C, XIV, vol. I, p. 230).
La 16 mai 1323, comitele Nicolae de TAlmaciu a dat ginerelui sãu Nicolae, fiul comitelui Hezon,
sapte iugAre de vie" din satul Cristian (ibidem, vol. II, p. 72). Neputlnd rdscumpdra o mosie aflAtoare llngà riul Cris, pe care o zdlogise pehtru 40 de mare! de argint bun magistrilor Emeric si Nicolae i altora, loan, fiul lui Toma, cedeazd creditorilor sdi mosia zalogitd, pentru suma Imprumutatd, in contul amendei cuvenite pentru neplata ei, adicd Indoitul sumei, pentru un pdmint pustiu i, In sfirsit, pentru o vie build, asezatd i sdditd in hotarul Ordzii", cu toate cd, recunoaste datornicul, mosia sa zdlogitd nu pretuia atita" (ibidem, p. 102). La 11 iulie 1325, mai multi secui din Tylegd i nobihi din Tusinu (reg. Cluj) au Impartit intre ei diferite bunuri ale lor Intre care si \Tulle (ibidem, p. 153). Inzestrind cu mosii o mAndstire cldditd la Oradea, pe ulita Venetiei, episcopul Andrei 1i ddruieste, Intre altele, jumdtate din via sa zisd Luca asezatd din sus de casa leprosilor", precum i o vie numitA Moch", a carei jumAtate episcopul a rdscumparat-o cu o vie din tinutul Episcopia, cumparatd de noi de la Nicolae, fiul lui Albrehth cu cincizeci i doud de miirci dupd socoteala de Buda" (ibidem, vol. IV, p. 75). 6 Ibidem, p. 74. o Molnar, op. cit., p. 9. 7 Ibidem. In 1329, loan, abatele mandstirii din Cluj-Mandstur, a avutun proces cu nobilii Dominic
8
Nicolae de Macicasu, pentru cotropirea unei livezi sau finat numit f!natul lui Iosif, din mosia Chinteni (cf. Doc. priy. ist. Rom., C. XIV, vol. II, p. 291-292). La 29 ianuarie 1341, Intre foloSi
sintele mosiei Sinnicoard (raion Gherla) shit amintite pdminturi ardtoare, cfmpuri, flnate sau livezi" (ibidem, vol. IV, p. 6). In mai 1342, Napakur de Bozies s-a plins cd Ladislau i loan,
www.dacoromanica.ro
10
I. SABAU
4
Pentru bogatia animala, a Transilvaniei in aceasta, epoca, sint semnificative hiformatiile aflatoare intr-un act de pe la 1341, in care Andrei,
episcopul Transilvaniei, se plinge el Nicolae de Ryma a navalit cu