Studiul Fenomenelor Complexe -Simulare in Caisson

„A cunoaşte pericolul este primul pas în realizarea protecţiei.” Col.drd. Ion BURLUI

1

Pentru reuşita editării acestei cărŃi care încununează efortul realizării Bazei de Pregătire a Inspectoratului pentru SituaŃii de UrgenŃă „Bucovina” al judeŃului Suceava, autorii, conştienŃi de faptul că nu puteau să realizeze nimic singuri, succesul fiind al echipei, încearcă pe această cale să aducă mulŃumiri următorilor: - Col. Marcel Sorin LUCACIU - Inspector General al I.G.S.U. pentru deschiderea manifestată în introducerea elementelor de noutate în activitatea de pregătire; - Pompierilor francezi de la Centrul de formare Seine-et-Marne, în mod special, Comandant Jeremy Pierlot şi Căpitan Laurent Girardiere; - Domnului Primar al oraşului Siret - Adrian Popoiu pentru sprijinul acordat în realizarea Bazei de Pregătire; -

Colectivului de cadre al Inspectoratului pentru SituaŃii de UrgenŃă

„Bucovina” al judeŃului Suceava care a susŃinut prin participarea la experimente această cauză, în mod deosebit cadrelor Gardei de intervenŃie Siret; - S.C. TIPO – LIDANA S.R.L. Suceava care a sprijinit apariŃia acestei lucrări de specialitate. Autorii.

2

PREFAŢĂ Analizele incendiilor din ultimii ani, scot în evidenţă comportări ale focului într-o gamă cât mai diversificată. Din ce în ce mai pregnant şi cu un ritm alert al producerii evenimentelor, suntem puşi în situaţia alegerii unor soluţii în faţa a multor necunoscute

de

la

propagările neobişnuite ale fumului şi flăcării până

la

comportarea

materialelor cu care sau realizat elementele de construcţie. Un amplu

studiu în

baza

mai de

pregătire, ne-a făcut să înţelegem la un nivel real comportarea elementelor focului urmărindu-se curba de dezvoltare, care ne-a fost oferită de materialele teoretice avute la dispoziţie din partea departamentului SDIS77 Seine–et-Marne –Franţa. Suntem de acord că nivelul de dezvoltare a studiului arderii în Franţa precum şi în alte state este ridicat, dar considerăm că se impune formarea unui stil, mod de lucru propriu adaptat posibilităţilor şi cerinţelor din ţara noastră. Lucrarea se doreşte a fi un ghid de înţelegere a modului de protecţie a personalului prin cunoaşterea semnelor şi semnalelor prevestitoare ale producerii fenomenelor complexe pe timpul incendiilor. Provocarea arderii şi lucrul real cu focul în baza de pregătire, studiile de caz realizate, ne oferă răspunsuri la aspectele teoretice neînţelese şi oferă posibilitatea completării acestui ghid pliat pe ghidurile de referinţă franceze şi cu abordarea reglementată de Regulamentul de instrucţie al serviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă – intervenţie la incendii RSU – 01. Toate aceste informaţii sperăm că vor fi utile în activitatea de pregătire operativă a personalului, dar mai ales în timpul intervenţiilor. Autorii

3

CUPRINS 1.LECTURA FOCULUI – IMPORTANŢA ŞI MODALITATEA DE REALIZARE A ACESTEIA …………………………………………………………………………………………………………. 1.1 CURBA DE DEZVOLTARE A UNUI INCENDIU…………………………………………….

5 13

1.1.1 FAZELE INCENDIULUI ………………………………………………………………………

15

1.1.2 FENOMENELE COMPLEXE APĂRUTE PE TIMPUL INCENDIULUI: PIROLIZA, FLAMEOVER, ROLLOVER, FLASHOVER ………………………………….

17

1.1.3 SEMNALE DE ALARMA PREVESTITOARE ALE FENOMENULUI FLASHOVER …………………………………………………………………………………………….. 1.1.4 FENOMENUL BACKDRAFT ………………………………………………………………..

21 23

1.1.5 SEMNALE DE ALARMA PREVESTITOARE ALE FENOMENULUI BACKDRAFT …………………………………………………………………………………………….. 1.1.6 COMPARAŢIE ÎNTRE FENOMENELE FLASHOVER ŞI BACKDRAFT …...

29 31

2. TACTICILE DE STINGERE ………………………………………………………………………………

33

2.1 BINOMUL DE STINGERE : ATITUDINEA OFENSIVĂ / DEFENSIVĂ …………..

33

2.2 UTILIZAREA JETURILOR …………………………………………………………………………

34

2.3. TEHNICA ACCESULUI ÎN SPAŢII ÎNCHISE ŞI SEMIÎNCHISE …………………… 3. CAISSONUL DE ANTRENAMENT…………………………………………………………………….

36 38

3.1 ROL, DESCRIERE …………………………………………………………………………………….. 3.2 PROCEDURA DE LUCRU…………………………………………………………………………..

39 48

4.STUDII DE CAZ REALIZATE ÎN CAISSONUL DE ANTRENAMENT ……………………

56

5. CONCLUZII …………………………………………………………………………………………………….

86

6. ANEXE …………………………………………………………………………………………………………..

91

7. BIBLIOGRAFIE ……………………………………………………………………………………………….

96

4

1. LECTURA FOCULUI – IMPORTANŢA ŞI MODALITATEA DE REALIZARE A ACESTEIA Activităţile personalului operativ structurate pe operaţiuni de pregătire şi desfăşurare a intervenţiei conform regulamentelor în vigoare impun o gândire logică şi unitară în abordarea incendiilor. Încă de la alertare se obţin informaţii minime ce constituie formarea unui plan mental de acţiune. Informaţiile oferite de anunţul de incendiu ne transpun într-o anumită gamă de abordare preliminară a intervenţiei în funcţie de specificul obiectivului (locuinţe sau obiective economice, amploarea incendiului – necesarul de forţe, acţiuni de salvare imediate etc.) Pentru a aduna şi sintetiza toate informaţiile ce ne sunt utile în stabilirea tacticii de intervenţie se pune întrebarea de ce se impune o lectură (citire) a focului şi a fumului. Lectura focului şi a fumului se face odată cu recunoaşterea incendiului, din plan apropiat sau depărtat, având posibilitatea să se determine astfel materialul combustibil incendiat, aportul de oxigen, dar nu în ultimul rând să se obţină date cu privire la tipul construcţiei, riscurile potenţiale generate de incendiu pentru persoanele surprinse, dar şi pentru personalul de intervenţie. Caracteristicile principale ale fumului şi focului, din punctul de vedere al interesului pentru personalul de intervenţie, sunt: Fumul: -

se manifestă în întreg spaţiul afectând mobilitatea forţelor de intervenţie

-

favorizează transportul căldurii

-

este opac şi toxic

-

este inflamabil şi are comportări surprinzătoare

-

are gust şi culoare, în funcţie de materialul combustibil care arde.

Focul în încăperi: -

duce la dezvoltarea căldurii

-

limitează cantitatea de oxigen în zona de ardere, prin consumarea acesteia

-

generează gaze ce se acumulează în încăperi

-

contribuie la crearea unei suprapresiuni începând cu partea superioară

-

duce la degradarea elementelor portante ale construcţiei

Căldura este o formă de energie, o manifestare a stării de agitaţie mecanică a moleculelor şi atomilor unui corp. Reacţiile de ardere pe timpul incendiului sunt însoţite de degajare de căldură ce favorizează crearea unor puncte calde care pot provoca aprinderea 5

substanţelor combustibile în zona respectivă, conducând astfel la autoîntreţinerea arderii după îndepărtarea sursei de aprindere 1. TRANSMITEREA CĂLDURII PRIN CONDUCŢIE Are loc prin fenomenul de transmitere a căldurii de la un corp cald la unul rece datorită moleculelor din masa corpului, fără ca materia să se deplaseze sau să sufere deformaţii. Transmiterea căldurii prin conducţie nu se face de toate corpurile în aceeaşi măsură, în timp ce metalele o transmit cu uşurinţă, azbestul sau pluta o transmit foarte greu. 2. TRANSMITEREA CĂLDURII PRIN CONVECŢIE Este caracteristic lichidelor şi gazelor care au o coeziune mai redusă între molecule. Masa de fluid, aflat în imediata apropiere a sursei de căldură, se încălzeşte şi se ridică, lăsând locul unei mase de fluid rece. Se formează astfel un circuit care propagă căldura în spaţiu. 3. TRANSMITEREA CĂLDURII PRIN RADIAŢIE Orice corp cald radiază căldură în spaţiul înconjurător. La incendii transmiterea căldurii nu se face numai printr-un singur mod (conducţie, radiaţie sau convecţie), ci prin două sau chiar prin toate formele deodată. Având luate în calcul aceste idei ne readucem aminte de modalităţile de transmitere a căldurii prezentate în imaginile următoare :

Metode de transmitere a căldurii CONDUCłIA

CONVECłIA

RADIAłIA

*Notă : Flacăra dezvoltă un debit de căldură care se transmite prin convecţie în proporţie de aproximativ 66% şi prin radiaţie în proporţie de 33 %.1

1

Ghidul naţional de referinţă francez, Seine-et-Marne, 2007

6

Se prezintă mai jos, pe un sinoptic logic, de ce se impune lectura focului (citirea elementelor acestora) ? NOTĂ: Toate imaginile din lucrare au fost selectate din timpul activităţilor de instruire în Baza de pregătire Suceava sau pe timpul intervenţiilor la care a intervenit Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Bucovina” al judeţului Suceava. 1. Stabilirea locului incendiului, şi a zonei de ardere.

2. Puterea calorifică / (intensitatea de ardere). Cunoaştem că puterea calorifică este determinată de combustibil, de natura materialelor aflate în zona de ardere. În schimb, intensitatea de ardere este dată de gradul de ventilare al locului focarului oferit de suprafeţele libere de deschidere şi este determinată de aportul de aer. Se ajunge astfel la ideea că CINE CONTROLEAZĂ AERUL CONTROLEAZĂ FOCUL .

7

3. Analiza modalităţilor de propagare ale incendiului şi anticiparea posibilităţilor de dezvoltare ale acestuia. Anticiparea posibilităţilor de dezvoltare va crea posibilitatea prudenţei în activităţile de intervenţie şi în raportarea informaţiilor privind situaţia la locul incendiului, luând în calcul următoarele aspecte: a. executarea corectă a recunoaşterii prin culegerea tuturor datelor şi informaţiilor; b. abordarea celor mai adecvate dispozitive de intervenţie; c. solicitarea în sprijin a forţelor necesare; d. limitarea (anticiparea) producerii fenomenelor complexe;

8

4. Protejarea personalul de intervenţie dată fiind evoluţia rapidă şi surprinzătoare a incendiului. S-au mai folosit şi în alte lucrări abordări de genul „unde există o victimă sa nu mai apară alta, unde sunt pierderi mari materiale sa nu avem victime”. Concomitent cu anticiparea dezvoltării arderii, în rolul de comandant al unei structuri (echipaj, GIS, comandant intervenţie) se va aborda cu maximă atenţie şi problemele de securitate ale personalului. Dezvoltarea rapidă se referă la fenomenele complexe abordate în lucrare şi în Ghidul instructorului în formarea personalului pentru situaţii de urgenţă, Ediţia 2012.

Măsuri cu caracter general luate din acest punct de vedere în primele momente ale acţiunii: -

amplasarea scărilor pentru asigurarea modalităţilor de salvare si de evacuare;

-

jetul de apă la nivelul şefului de ţeavă pentru asigurarea imediata a jetului de protecţiei;

-

asigurarea evacuării personalului din clădire în situaţii de gravitate iminentă .

5. Prevenirea producerii unor importante pierderi, a unui impact major socioeconomic în zonă (cetăţeni fără locuinţe, pierderi de slujbe etc.), deci un eventual colaps. -

afectarea unei linii tehnologice;

9

-

o explozie de mare amploare;

-

încetarea activităţii a unui obiectiv.

6. Stabilirea şi alegerea tacticilor de intervenţie (ofensivă sau defensivă care definesc până la nivelul binomului de stingere tipul de atitudine).

Tactica de stingere cuprinde: -

constituirea binoamelor de stingere şi asigurare; 10

-

stabilirea căilor de acces şi a punctelor de atac, a posibilităţilor de lucru;

-

realizarea dispozitivelor de intervenţie prin deschiderile şi căile de acces stabilite;

-

stabilirea maşinilor şi utilajelor de stingere;

-

alegerea tipului de ţevi şi a substanţelor de stingere;

-

asigurarea punctelor de asistenţă medicală, de refacere a capacităţii de intervenţie, de asigurare logistică;

-

alegerea şi stabilirea manevrelor de forţe;

-

stabilirea posibilităţilor de alimentare.

Având în atenţie răspunsul de ce se face citirea focului se pune întrebarea, „cum se realizează acest lucru”. De asemenea în ordine logică a modului de observare, încă de pe timpul deplasării se vor aborda cele cinci elemente caracteristice ale incendiului şi anume: Fumul, la care se va urmări: -

Culoarea

şi

energia,

densitatea intensitatea

care

redau tipului

materialelor; -

Volumul incendiat şi poziţionarea sa;

-

Înălţimea în zona neutră de unde se poate observa stratificarea din încăpere;

11

-

Viteza şi pulsaţiile care indică presiunea din interiorul încăperii.

Flacăra, va fi analizată după: -

Culoare, în funcţie de care se poate stabili temperatura (albă > 1000°C, galbenă 800 - 1000°C, portocalie 600 800°C, roşie 400 - 600°C, roşiatică 200 - 400°C) 2;

-

Volum,

care

redă

amploarea

incendiului; -

Localizare, după care se identifică zona de ardere.

Căldura, funcţie de care se va urmări: -

Gradul

de

carbonizare

al

materialelor combustibile; -

Deformarea

materialelor

combustibile; -

Apariţia veziculelor pe materialele acoperite cu vopsea;

-

Creşterea bruscă a temperaturii;

-

Piroliza, gazele de piroliză indică o temperatură ridicată (în urma

căldurii acumulate prin convecţie şi radiaţie şi a presiunii stratului de fum). Deschiderile, se vor avea în vedere: -

Numărul şi locul acestora;

-

Elementele

deschise

şi

necesitatea

închiderii pentru oprirea ventilării; -

Opacitatea / căldura vizibilă, ca semne prevestitoare ale fenomenelor complexe.

2

Sorin Calotă, Ghe. Popa, Ghe. Sorescu, Simion Dolha, Cercetarea cauzelor de incendiu, 2010

12

Atunci când deschizi o fereastră sau o uşă trebuie să observi cum se comportă fumul şi aerul curat care intră. Sunetele, care vor oferi informaţii despre: -

Trosnete - violenţa incendiului

-

Vuiet sau respiraţie şuierătoare - presiunea ridicată din interiorul încăperii;

-

Cracaj3- natura materialelor combustibile;

-

Sunete înăbuşite – o ardere mocnită.

Cele mai multe incendii cu care ne confruntăm se produc în clădiri, dar în general putem spune că au loc în spaţii închise sau semi – închise. Utilizarea de materiale noi, materiale de sinteză cu combustibilitate diferită, comportări diferite dar şi îmbunătăţirea izolaţiei clădirilor influenţează în mod semnificativ comportarea acestora sub acţiunea incendiilor. La scară mică, iniţial incendiile se dezvoltă rapid, produc o cantitate mare de fum şi provoacă datorită căldurii gaze inflamabile. Ne aducem aminte că piroliza4 apare ca efect al căldurii asupra materialelor combustibile solide. Este un fenomen foarte important al incendiului care se produce şi în condiţiile existenţei oxigenului şi în lipsa acestuia. Fumul şi gazele generate de incendiu nu sunt simple reziduuri sau produse de ardere, în realitate acestea formează un amestec de combustibil şi sunt esenţiale în formarea, apariţia fenomenelor flashover şi backdraft. 1.1.CURBA DE DEZVOLTARE A UNUI INCENDIU În continuare vor fi abordate cele două fenomene, analizându-se grafic curba de dezvoltare a unui incendiu, corelat cu activitatea în spaţiul închis, respectiv semi – închis. Acestea pot apărea în timpul diferitelor etape ale incendiului şi sub mai multe forme prezentând zeci de parametri ca şi complexitate. Cel mai important lucru rămâne riscul la care suntem expuşi şi de aceea acesta se bazează pe ora şi locul intervenţiei. Confruntândune cu aceste fenomene care pot fi explicate ca fenomene termice extrem de periculoase, de multe ori fatale, este necesar să aflăm toate informaţiile şi elementele care să ne permită să analizăm şi să evaluăm riscurile şi să abordăm cele mai corespunzătoare activităţi 3

Procedeu industrial de descompunere, la temperaturi şi presiuni înalte, cu precădere în industria petrolieră. 4 Descompunerea chimică ireversibilă ce provoacă gaze de piroliză, care ard efectiv.

13

operaţionale. Ideea de bază este deci de a se înţelege, prin studiul semnelor prevestitoare, apariţia fenomenelor complexe încadrând momentul în care am ajuns la locul incendiului în graficul curbei de dezvoltare al acestuia. Acest lucru ne permite abordarea tehnicilor de stingere adecvate conform circumstanţelor.

Acest grafic reprezintă dezvoltarea unui incendiu într-un spaţiu semi-deschis. Acest fapt este verificat de fiecare dată, indiferent de mărimea spaţiului, şi atunci când deschiderea este suficient de mare pentru a furniza cantităţi suficiente de comburant (oxigen). Doar parametrul „timp” variază în funcţie de datele iniţiale. Aceasta corespunde unei arderi intense incomplete. În acest caz personalul de intervenţie nu intervine. Obiectivul personalului de intervenţie este să nu fie niciodată surprinşi de fenomenul flashover5. Lectura focului este utilă deoarece permite personalului de intervenţie să determine unde se află, pe acest grafic şi de asemenea să adapteze acţiunile la situaţia găsită. În continuare vom trata modul de comportare şi observare ale elementelor focului pe toate fazele incendiului pentru a înţelege producerea acestora. Avem luat în calcul o încăpere clasică cu un volum de circa 90 m3 cu mobilier şi

amenajări

interioare specifice zonei. Ca şi potenţial caloric utilizat în interiorul caisson-ului de simulare vom lua în calcul peste 150 kg lemn sub diferite forme. Avem nevoie de o cantitate suficientă de oxigen pentru o ardere rapidă dar mai ales menţinerea acesteia. 5

FLASHOVER-UL, poate fi definit: într-un spaţiu semi-deschis, trecerea instantanee dintr-o situaţie de incendiu localizat la incendiu generalizat de materiale combustibile care se găsesc în acel loc.

14

1.1.1 a. IZBUCNIREA INCENDIULUI

SCENARIU: Incendiu declanşat într-un spaţiu semideschis. O2 suficient printr-o deschidere. FUMUL : Fum lejer de culoare clară, neradiat, dar deja invaziv şi toxic, cu o viteză foarte redusă FLĂCĂRILE : Culoare deschisă, în general galbenă, care indică un aport suficient de comburant. Dimensiuni diferite în funcţie de natura, cantitatea de material combustibil din încăpere şi locul focarului iniţial (mici dacă nu intră în contact cu pereţii – mari dacă intră în contact cu pereţii) SUNETELE : Trosnituri posibile sau nu. DESCHIDERILE : Deschise. Există suficient comburant în încăpere. Incendiul consumă oxigenul din interiorul încăperii. CĂLDURA: Doar în contact cu flăcările. Observaţii: Această fază poate fi foarte rapidă sau să dureze o perioadă lungă, depinde de natura materialelor şi de gradul de ventilare al spaţiului. 15

b. DEZVOLTAREA – PARTEA I

DE REŢINUT: În cazul unui incendiu potenţialul caloric este majorat de eliberarea de fum şi gaze cu grad ridicat de inflamabilitate. SCENARIU: avem material combustibil suficient. Oxigenul va întreţine arderea în continuare. FUMUL : Fumul se îngroaşă şi începe să devină radiant prin îngroşare şi dispunere în straturi (denumit stratificare de fum). Acestea sunt formate pe de o parte din particule (care dau caracterul opac) şi pe de altă parte de produse de ardere (CO) şi de o cantitate mare de gaz combustibil nears (molecule de hidrocarburi produse de piroliza materialelor) care le conferă caracterul inflamabil. FLACĂRILE : Flăcări înalte provocate de incendiul care se dezvoltă dar care rămâne încă localizat. Culoarea poate începe să bată spre portocaliu, din cauza ratei de epuizare a O2 din încăpere. SUNETELE : Trosnituri perceptibile şi nete. 16

DESCHIDERILE : Deschiderile sunt suficiente pentru a permite aportul continuu de aer proaspăt, deci a comburantului (O2). Cu cât deschiderea este mai mare cu atât focul este mai viu. CĂLDURA: Focar foarte radiant care face ca fenomenul de piroliză să se producă. Temperatura fumul creşte şi începe să «încălzească» toată încăperea, inclusiv pereţii care absorb în acest moment o parte din temperatura produsă. O creştere a temperaturii este configurată încetul cu încetul. Observaţii : - Definiţia pirolizei : descompunerea chimică ireversibilă a unui material sub acţiunea căldurii. În general, pentru materialele comune, piroliza se manifestă intens atunci când temperatura depăşeşte 200°C . - Arderea unui scaun formează un strat de fum de 1,50 grosime sub tavanul unei încăperi de 20 m2 în mai puţin de un minut. - CO : gaz toxic şi exploziv (+ inodor, incolor, insipid) – gamă de inflamabilitate : 12,5 - 74 % - temperatură de aprindere : 605°C. - Prin compoziţia sa fumul are temperatura de aprindere de 600/650°C.

1.1.2 c. DEZVOLTAREA – PARTEA II

17

SCENARIU: incendiul se dezvoltă având material combustibil şi O2. FUMUL: Stratul este foarte gros şi este responsabil de « combustibili », inclusiv de CO. Fumul devine tot mai radiant şi zona neutră coboară rapid până la stabilizare (înălţimea liberă de aproximativ 80 cm.). Pierderea vizibilităţii este totală. În interiorul perdelei de fum,produsele nearse ating temperatura de ardere. În contact cu puţin oxigen, acesta se aprinde la nivel local şi temporar, acest fenomen este cunoscut sub denumirea de «îngeri care dansează» (Sinonim : « flameover », « fire snake »). Acest fenomen accelerează creşterea temperaturii în stratul de fum. FLĂCĂRILE : Dimensiunea flăcărilor la nivelul focarului a scăzut datorită stratificării semnificative a fumului. Flăcările se inchid la culoare datorită cantităţii reduse de O2. Focarul este încă localizat dar îşi păstrează puterea. SUNETELE : Trosnituri perceptibile şi nete. DESCHIDERILE : Viteza de evacuare a fumului la nivelul deschiderilor este importantă (semn de temperatură ridicată) şi indică presiunea în partea înaltă. Un «tiraj» este configurat, accelerarea alimentării cu aer proaspăt în partea joasă. Se instalează o presiune graduală (creşterea presiunii în partea înaltă/scăderea presiunii în partea joasă). CĂLDURA : Aceasta provine de la stratul de fum. Radiaţia focarului devine secundară. Elementele combustibile aflate la distanţă de focar încep să se pirolizeze datorită radiaţiei temperaturii fumului. Această radiaţie este accentuată din momentul în care elementele ating aceeaşi temperatură ca şi stratul de fum, vorbim în acel moment de «feedback radiativ ». Căldura este copleşitoare şi este necesară poziţia în genunchi. În continuarea de-a lungul graficului, cu cât trecerile sunt mai rapide cu atât creşte riscul (cinetica fenomenului de incendiu). Presiunea fumului într-un incendiu : de ordinul a 5 - 40 Pa. Viteza fumului: de 0,20 m/s la 1 m/s în general. Piroliza are loc mai mult sau mai puţin rapid, în funcţie de natura şi starea materialelor combustibile (lemn / plastic / hârtie). Atitudinea adoptată în raport cu aceste semnale este o atitudine ofensivă. Cu toate acestea, semnale cum ar fi „îngeri care dansează” (flameover), piroliza elementelor distante de focar sunt semnale de alarmă care indică iminenţa producerii fenomenului şi necesită o reacţie imediată. 18

d. DEZVOLTAREA – PARTEA III

SCENARIU: temperatura a crescut mult. Avem oxigen în continuare. FUMUL : Stratul de fum a depăşit temperatura de ardere a gazelor combustibile. Există inflamaţie la nivelul interfeţei aer/fum sub formă de role de foc denumite « rollover ». Aceste role de foc se deplasează în funcţie de tirajul focului. FLĂCĂRILE: Acestea există acum sub forma unui liant între focar şi stratul de gaze. SUNETELE : Nu sunt perceptibile sunete particulare. DESCHIDERILE : Deschiderile sunt suficiente pentru a permite aportul continuu de aer proaspăt, deci comburantul (O2). Viteza de evacuare a fumului la nivelul deschiderilor este importantă (semn de temperatură ridicată). Inflamarea fumului poate avea loc la nivelul deschiderilor 19

CĂLDURA : Radiaţia produsă de rollover accelerează piroliza elementelor din partea de jos a încăperii. Această descompunere a materialelor alimentează continuu stratul de fum. Fenomenul rollover este un semnal care anunţă iminenţa producerii fenomenului flashover. Atitudinea care trebuie adoptată este una defensivă (retragere cu refulare masivă). Atacul trebuie realizat din afara încăperii până la dispariţia «rollover-ului». Atenţie la vaporii creaţi de refularea apei si la progresia în încăpere. Refularea necontrolată poate produce opărirea personalului. Se foloseşte tehnica literelor şi răcirea succesivă. Reducerea temperaturii prin refularea unui jet la 500°C în stratul superior poate avea ca efect de exemplu răcirea în zona de foc cu 30°C şi ridicarea temperaturii cu 7 – 8 °C în zona de refulare unde se află servantul. e. FLASH OVER & FAZA DE ARDERE GENERALIZATĂ

SCENARIU: fenomenul a fost declanşat şi a cuprins toată încăperea. 20

FUMUL : Fumul este vizibil la ieşirea din încăpere şi se propagă. FLĂCĂRILE : Ocupă toată încăperea şi se pot propaga la încăperile alăturate. SUNETELE : Fluierături DESCHIDERILE : Toate ferestrele pot începe a se topi, ceea ce permite întreţinerea arderii generalizate. CĂLDURA : Temperatură foarte mare. Aceasta poate depăşi 1000°C. Deci fenomenul flashover reprezintă trecerea de la arderea localizată la arderea generalizată a materialelor combustibile dint-o încăpere. Această trecere durează de la 5 la 15 secunde şi este urmată de arderea generalizată. Este o etapă normală a dezvoltării unui incendiu într-un spaţiu semi-deschis Nivelul de protecţie necesită o lectură a focului permanentă. Absenţa temperaturii ridicate nu este un semnal de absenţă a pericolului producerii fenomenului. DE REŢINUT: Protecţia în faţa fenomenului flashover este strâns legată de retragerea forţelor din încăpere şi evacuarea acesteia. 1.1.3 Semnale de alarmă prevestitoare ale fenomenului flashover Ca şi o sinteză a celor prezentate semnele prevestitoare şi modul de manifestare al fenomenului este prezentat în imaginile de mai jos:

21

FENOMENUL FLASHOVER

FENOMENUL FLASHOVER

Reprezintă trecerea instantanee, într-un spaŃiu alimentat cu aer, la ardere generalizată.

- Limbi de flacără portocalie apar în stratul de fum - Fenomenul se poate produce începând de la 500°C

Gaze de piroliză

CondiŃii iniŃiale: aer

- SpaŃiul este semi-deschis (geamuri, uşi deschise)

- Fenomenul de flashover s-a produs

- Fumul şi gazele se stratifică şi formează un amestec combustibil

- Temperatura « ambiantă » a atins mai mult de 1000°C

Degajarea de gaze calde şi fum

Fenomenul flashover este o fază obligatorie la toate incendiile în spaŃiile semi-deschise. 3.2

3.1

SEMNALE DE ALARMĂ ALE FENOMENULUI FLASHOVER Strat de fum dens

Temperatură ridicată şi în creştere

ApariŃia flăcărilor violente în stratul de fum

PrezenŃa deschiderilor permit aportul de aer

Focar vizibil cu flăcări bine delimitate

Flăcările violente anunŃă iminenŃa producerii fenomenului flashover. 3.3

22

1.1.4 Fenomenul backdraft Pentru explicarea fenomenului backdraft vom constitui următoarele ipoteze de scenariu tip de incendiu: 1. Iniţierea incendiului Arde un obiect presupunându-se că avem o sursă de aprindere. Incendiul consumă oxigen care este în cantitate suficientă pentru a întreţine arderea. a. Gazele de piroliză sunt nesemnificative. FUMUL: este slab, fără importanţă semnificativă. FLACĂRA: este de mică intensitate. CĂLDURA: se transmite prin convecţie şi începe să se acumuleze. DESCHIDERILE: inexistente SUNETELE: specifice unei arderi normale. Observaţie: radiaţia emisă încălzeşte materialele adiacente focului afectate de viteza de ardere.

23

2. Dezvoltarea incendiului Materialele afectate de căldura emisă prin radiaţie în zona de ardere se descompun şi se inflamează din aproape în aproape. Focarul devine mai important, cantitatea de oxigen devine mai redusă şi nu mai avem o ardere completă. FUMUL: începe să devină mai dens şi opac şi se acumulează în partea înaltă. FLACĂRA: este mai mică. CĂLDURA: eliberată creşte şi implicit temperatura. DESCHIDERILE: inexistente SUNETELE: înăbuşite, tot mai slabe. Observaţie: se formează puternice gaze de piroliză care se acumulează în partea de sus a încăperii. Are loc stabilirea unui echilibru termic care duce la creşterea presiunii. Se reduce considerabil cantitatea de oxigen.

24

3. Premergător declanşării fenomenului Piroliza se manifestă în continuare pereţii acumulând căldură sub efectul convecţiei şi a radiaţiei. Oxigenul devine tot mai redus. FUMUL: creşte în volum, determină presiune ridicată în încăpere. FLACĂRA: este aproape inexistentă. Se manifestă sub forma unor urme de jar, scântei, cărbuni aprinşi CĂLDURA: se concentrează în întreg spaţiul, pereţii acumulează căldura. DESCHIDERILE: inexistente, dar datorită presiunii există pulsaţii ale fumului prin fisuri, fante ale elementelor de construcţie. SUNETELE: se manifestă sub formă de şuierat, Observaţie: se realizează un echilibru termic ce creează impresia că focul e în stagnare. Piroliza este în dezvoltare chiar şi în lipsă de oxigen. Creşte presiunea în interior şi apar pulsaţii ale fumului şi vibraţii ale golurilor.

25

3. Aportul necontrolat de oxigen Schimburile de oxigen sunt aproape inexistente. Încăperea este sub presiunea gazelor combustibile, temperatura fiind ridicată. Există sursă sub forma unei flăcări foarte uşor vizibile sau sub formă de jar, scântei. FUMUL: este foarte încărcat în gaze de piroliză, funingine, gaze nearse, presiunea fiind foarte ridică FLACĂRA: aproape invizibilă, având loc o ardere mocnită CĂLDURA: se menţine ridicată, încăperea fiind supraîncălzită DESCHIDERILE: inexistente până la momentul declanşării fenomenului. SUNETELE: înăbuşite până în momentul deschiderii când se produce un vuiet pe timpul aspiraţiei de oxigen. Observaţie: fumul este tot mai dens, opac şi culoare variabilă, având multe molecule de carbon.

26

ATENŢIE: Fumul negru arată că acesta este extrem de încărcat de energie, fumul galben indică o creştere semnificativă a temperaturii, fumul alb şi rece nu este neutru şi poate prezenta pericol. DE REŢINUT: În acest moment în care are loc un aport de oxigen involuntar sunt întrunite elementele arderii cu menţiunea că nu avem oxigen suficient. Admisia de aer are loc prin deschiderea unei uşi sau ferestre, trape sau prin cedarea acestora datorată presiunii acumulate în interior. 4. Producerea fenomenului backdraft Definit ca explozia fumului supraîncălzit acumulat în volumul închis în momentul aportului de oxigen. Explozia este urmată de flacără. Aportul de oxigen determină inflamarea amestecului combustibil care atinge rată de inflamabilitate (temperatura de autoaprindere). FUMUL: este supraîncălzit fiind peste limita superioară de inflamabilitate până în momentul aportului de oxigen,

27

ulterior explodând FLACĂRA: este violentă, vizibilă în întreg spaţiul interior şi exterior sub forma unei sfere de foc CĂLDURA: creşte temperatura odată cu producerea fenomenului DESCHIDERILE: a fost creat aportul de oxigen prin deschiderea sau cedarea unui gol care a dus la îmbogăţirea amestecului combustibil în încăpere şi care a coborât şi încadrat în zona de inflamabilitate amestecul. SUNETELE: un vuiet puternic la aspirare şi un zgomot puternic la explozie. Observaţie: spaţiul s-a umplut de o minge de foc care apare îndeosebi spre deschiderea creată ca urmare a expansiunii presiunii acumulate. DE REŢINUT: Orice deschidere poate declanşa fenomenul menţionat. Semnalele trebuie să facă obiectul recunoaşterii îndeosebi pe timpul lecturii focului. ATENŢIE: suflul exploziei influenţează termic structurile elementelor de construcţie care sunt supuse unui val de presiune care provoacă uneori mari pagube şi care pun în pericol clădirea prin cedarea acestora. Personalul poate fi expus arsurii, lovirii de elementele proiectate în urma exploziei, rănirii în urma căderilor de materiale, traume în urma suflului exploziei. FOARTE IMPORTANT: fenomenul se poate produce pe ambele faze ale incendiului, de dezvoltare sau regresie. SCENARIU:Ne aflăm pe faza de regresie a incendiului, nu toate materialele au ars în întregime datorită lipsei de oxigen. Încăperea se transformă în spaţiu închis din diferite motive (a fost închisă uşa, fereastra, a fost obturat golul prin căderea unui panou). Incendiul se află într-o regresie lentă. FOCUL RESPIRĂ ÎN CONTINUARE. FUMUL: se adună în încăpere creând presiune şi se încălzeşte datorită căldurii existente acumulată în interior. FLACĂRA: este uşor vizibilă sau sub formă de jar, scântei sub efectul insuficienţei oxigenului CĂLDURA: se menţine datorită pereţilor, a elementelor de construcţie încălzite. Provoacă în continuare piroliza materialelor care nu au ars în întregime. DESCHIDERILE: se creează aport de oxigen datorat unei deschideri de uşă, geam, trapă sau cedarea acesteia. SUNETELE: un vuiet puternic la aspirare şi un zgomot puternic la explozie.

28

Observaţie: oxigenul aspirat va ajunge în zona sursei de aprindere şi va declanşa fenomenul. Arderea generalizată şi temperatura în interior poate fi mai mică ca în situaţia producerii pe faza de dezvoltare deoarece intensitatea termică este mai redusă în această situaţie.

1.1.5 Semnale prevestitoare ale fenomenului backdraft Ca o sinteză fenomenul ca şi mod de producere, semne prevestitoare şi mod de manifestare este prezentat în imaginile de mai jos.

29

FENOMENUL BACKDRAFT

FENOMENUL BACKDRAFT

Declanşarea fenomenului:

Reprezintă o explozie a fumului supraîncălzit şi acumulat într-un spaŃiu închis (practic ermetic) care primeşte un aport de aer.

CondiŃii de producere : - Un geam cedează sau/şi un pompier deschide o uşă sau sparge un geam… - Aerul este aspirat şi produce un “suflu” violent

CondiŃii de producere a fenomenului: Fum şi gaze calde

- SpaŃiul este închis - Incendiul consumă oxigenul din aerul prezent în spaŃiu

aer

aer - Amestecul combustibil se află în zona de inflamabilitate

- SpaŃiul se umple de fum - Temperatura în interior este foarte mare

aer

4.2

4.1

SEMNALE DE ALARMĂ ALE FENOMENULUI BACKDRAFT

FENOMENUL BACKDRAFT

Culoarea fumului particulară (diferită)

Sunete puternice

Fum gros care iese prin fisuri

- Se produce o explozie violentă - SpaŃiul se transformă într-o “bulă de foc” Câteva flăcări vizibile

Pericol pentru personal: - Arsuri - Suflul exploziei - Vătămări în urma proiectării elementelor de construcŃii

Ferestre negre care pot vibra

Temperatură perceptibilă Fumul iese pe sub uşi putând fi reaspirat

- Cedarea elementelor de susŃinere ale clădirilor Acest fenomen este accidental şi nu este o fază obligatorie a incendiului. 4.3

30

Toate aceste semne ne indică o intensitate termică mare în interiorul spaŃiului şi sunt prevestitoare ale fenomenului backdraft.

4.4

1.1.6 COMPARATIA FENOMENELOR COMPLEXE BACKDRAFT

FLASHOVER Aer

Incendiu iniţial

Fenomenul de piroliză

Situaţia apariţiei fenomenului

Dezvoltarea stratului de fum

de backdraft

Aer

Situaţia pre – flashover

Declanşarea fenomenului

Fenomenul de backdraft

Fenomenul rollover

Fenomenul flashover

31

CARACTERISTICI

BACKDRAFT

FLASHOVER

Zone de incendiu

Spaţii închise

Spaţii semi - deschise

Factori declanşatori

Alimentarea cu aer (O2)

Căldura

- Foarte dens, uleios; Fumul

-

Dens,

creează

un

strat de fum;

- De culoare neobişnuită (Gălbui, maroniu, verde)

-

Culoare clasică

- Flăcări vizibile (galben Flacăra

- Fără flacără;

intens);

- Culoare strălucitoare

- Flacără luminoasă,foarte mici flăcări vizibile

- Importantă; Căldura

Sunete

- Importanţă şi copleşitoare;

- Repartizată - Asurzitoare

- Normal (net)

- Geamuri înnegrite foarte fierbinţi; Structura

-

Deschiderile

mari

alimentează incendiul cu aer

- Pereţi calzi;

proaspăt

- Vibrarea uşilor, Tipul incendiului

Riscuri majore

- Mocnit

- Luminos

- Explozie;

- Arsuri;

- Colaps

- Propagare.

CONCLUZII: Este uşor de înţeles că fenomenele pot apărea în timpul diferitelor etape ale incendiului şi prezintă interes pentru mai multe domenii adiacente. Riscul pentru pompieri apare în funcţie de moment şi locul intervenţiei. Flashover-ul apare în faza de creştere a incendiului. Este momentul în care incendiul localizat se generalizează. 32

Backdraft-ul poate fi mai insidios şi poate să apară atât în faza de creştere cât şi în faza de declin. Atenţia

militarilor

poate

fi

scăzută

ceea

ce

face

această

fază

mai

delicată şi mai periculoasă. Este necesară o vigilenţă ridicată pe întreaga durată a intervenţiei. În cazul în care explicaţia teoretică a acestor fenomene este stabilită, procesul de identificare a acestora, poate fi dificil. Detectarea lor necesită vigilenţă în orice moment şi trebuie asociată cu recunoaşterea preliminară a spaţiului.

2. TACTICI DE STINGERE În stabilirea tacticii de intervenţie, ofensivă sau defensivă, vor sta toate elementele de lectură a focului şi semnalele prevestitoare. ATENŢIE: fiecare încăpere este predispusă a oferi posibilitatea apariţiei fenomenelor. De aceea este cel mai important ca binomul de stingere să aibă în permanent în vedere că acţionând mai mult autonom este la latitudinea lui să stabilească atitudinea ofensivă sau defensivă propusă. În afară de cunoaşterea regulilor de acţiune, trimiterea apei asupra focarului şi folosirea jetului ţevii de refulare, binomul de stingere trebuie să dea dovadă şi de un comportament adecvat şi adaptat în funcţie de situaţia cu care se confruntă. 2.1 Binomul de stingere Această capacitate de analiză şi de luare de decizii de către echipă este indispensabil binomului de stingere. Într-adevăr, legătura dintre şeful gărzii de intervenţie (comandant de echipaj) şi binomul de stingere, poate fi întrerupt în timpul fazelor de progresie, lăsând binomul de stingere în autonomie (să acţioneze singur). Alegerile echipei sunt deci decisive. ATENŢIE! Binomul de stingere nu trebuie să acţioneze într-o manieră independentă ci să analizeze situaţia să acţioneze într-o manieră adaptată, atât pentru protecţia sa cât şi pentru eficacitatea intervenţiei sale după principiul: A IDENTIFICA

A EVALUA

A ACŢIONA

În cazul unei acţiuni asupra mediului său, binomul de stingere evaluează rezultatul şi acţionează în consecintă. A ACŢIONA

A EVALUA

A REACŢIONA

Astfel, binomul de stingere, poate să adopte, în funcţie de elementele furnizate de natura intervenţiei şi de mediu sau de indicaţiile şefului gărzii de intervenţie, o atitudine defensivă sau ofensivă în timpul acţiunii. 33

Crearea atitudinii defensive se poate produce în situaţii de accidentare a şefilor de ţeavă. Fără a atinge eventualele răni ale personalului angajat, aşteptarea binomului de stingere riscă destabilizarea dispozitivului prin întreruperea acţiunii pe care o ducea şi prin necesitatea angajării în acţiune a unui binom de salvare. Salvarea binomului de stingere contribuie la reuşita acţiunii operaţionale. DE REŢINUT! Dacă siguranţa sa este grav ameninţată binomul de stingere trebuie să-şi asigure salvarea în mod prioritar acţiunii în curs. Atitudinea defensivă înseamnă pentru binomul de stingere, să-şi privilegieze siguranţa, în timpul acţiunii sale. Aceasta este pusă în aplicare în prezenţa unor pericole identificate (riscul exploziilor), risc de prăbuşire, intensitate termică ridicată, risc de propagare. Acţiunea generală vizează pentru binomul de stingere, controlul pe cât posibil al flăcărilor în timpul propagării, fără să se angajeze în acţiuni în mod nesăbuit. Focarul poate atunci să nu fie atacat direct, acţiunea vizând siguranţa clădirii, mediului, înaintea oricărui angajament. Binomul de atac acţionează deci, luând în considerare: ─ Distanţa, în raport cu focarul; ─ Configuraţia locului, (ex.: protecţia după perete, poziţia sub structurile de uşă); ─ Cunoaşterea unui itinerar de întoarcere; ─ Acţiunea de întoarcere sub protecţia jetului; ─ Poziţionarea în aer liber sub protecţia structurii etc. DE REŢINUT! Binomul de stingere trebuie să dea dovadă de o vigilenţă extremă şi să treacă la acţiune având în considerare riscul evaluării impactului, asupra siguranţei sale. Când orice pericol este respins, binomul de stingere poate să treacă la modul ofensiv. Atitudinea ofensivă constă în absenţa pericolului identificat, în trecerea la acţiune cu tehnica adoptată, binomul progresând spre foc, efectuând înainte o scanare a situaţiei. Acţiunea trebuie condusă rapid şi eficace, pentru a putea efectua o salvare eventuală, pentru a stinge focul repede sau pentru a evita propagarea lui. Totuşi, binomul de stingere trebuie să fie pregătit să adopte o atitudine defensivă în caz de pericol. 2.2 Utilizarea jeturilor Binomul poate fi susţinut în acţiunea sa de măsuri coordonate, cum ar fi o ventilare a zonei acţiunii, un binom de sprijin şi susţinere, un binom de siguranţă şi protecţie, crearea unui itinerar de întoarcere. Acţiunea binomului va fi realizată prin cele 2 tipuri de jet. 34

35

2.3 Tehnica accesului în spaţii închise şi semi-închise Activitatea binomului de stingere este prezentată în lucrarea Ghidul instructorului în formarea personalului pentru situaţii de urgenţă, Ediţia

2012, aici reluăm doar prezentarea

progresiei (accesul) în orice încăpere, sinopticul activităţilor fiind:

Progresia de 1 – 2 m în interior se realizează aplicând testul de tavan care constă în:

36

Reamintim faptul că pentru eficienţă în utilizarea jeturilor recomandăm folosirea tehnicii literelor de refulare a apei, şi anume:

Cea mai recomandată şi uşor de folosit este litera O şi se pretează de regulă la apartamente, încăperi cu o suprafaţă de regulă des întâlnită (10 – 20 m2). Trecerea la lichidare se va realiza după regula: refularea apei se realizează din depărtare în apropiere, de sus în jos. Cea mai adecvată metodă este cea indirectă sau mixtă (refularea apei în tavan sau pereţi pentru crearea unei pături de apă).

37

3. CAISSON- ul DE ANTRENAMENT 3.1. Rol, descriere Din punct de vedere al exerciţiilor practice la cald, caissonul, prezintă următoarele avantaje ca şi potenţial şi urmăreşte : 1. Lectura fumului pe baza culorii specifice, mirosului şi pulsaţiilor (datorită caisson-ului şi anexelor care pot fi inundate cu fum în vederea antrenamentului în condiţii reale de lucru cu foc); 2. Lectura flăcării, pe baza culorii ei putându-se identifica tipul de material combustibil (ex.: plastic, lemn, hârtie, cauciuc) şi temperatura degajată de ardere, verificată practic şi în timp real pe termometre electronice prevăzute cu sonde pentru temperaturi înalte; 3. Lectura căldurii degajate, concomitent cu înţelegerea şi observarea fenomenului de piroliză, foarte bine evidenţiat şi regăsit pe timpul şedinţei de lucru cu foc în interiorul caisson-ului; 4. Lectura sunetelor rezultate comportării materialelor de construcţie din care este realizat caissonul, spaţiu prevăzut cu acoperiş din tablă, pereţi din metal şi din zidărie, uşi de acces din tablă şi din lemn. Acestea se pot studia în intervalul de temperatura –30°C şi până la +1000 °C; 5. Observarea şi înţelegerea comportamentului focarului din punct de vedere al ventilaţiei, al deschiderilor care favorizează aportul de aer (oxigen) şi modurile în care sunt influenţate stratificarea fumului şi a gazelor fierbinţi de piroliză, gaze cu o cotă maximă de inflamabilitate şi explozie; 6. Provocarea fenomenelor complexe de ardere: pir0liza, flameover, rollover, flashover; 7. Obţinerea fenomenelor complexe cu scopul de a fi cunoscute, analizate, controlate şi fixarea tehnicilor de proximă securitate în abordarea şi gestionarea acestora pe timpul intervenţiilor. 8. Înţelegerea fenomenelor complexe şi importanţa prevenirii producerii backdraft-ului sau flashover-ului prin ţinerea sub control a factorilor ce determină triunghiul arderii (material combustibil-aer-sursa de aprindere), toate experimentate şi învăţate pe timpul şedinţei la cald în caisson; 9. Dobândirea unui tonus psihic ridicat pe timpul contactului vizual direct cu flăcările şi câştigarea încrederii de sine pentru fiecare militar pompier plecând de la premisa că nu-i este frică de foc celui care are puterea sa privească flacăra în ochi; 10. Câştigarea încrederii în echipamentul de protecţie, familiarizarea cu spaţiile obscure, inundate cu fum şi gaze fierbinţi prin antrenament în caisson; 11. Activitatea de cercetare a focului, de cercetare a cauzelor de incendiu, stabilite pe seama amprentei incendiului asupra diverselor materiale combustibile, alese şi studiate pe baza 38

înregistrărilor de timp a temperaturii, a gradului de carbonizare, a puterii calorice dezvoltate, a temperaturii acumulate, a modului de dezvoltare a focarului;

IMAGINI CAISSON

- Vedere latura de est

39

- Trapă de evacuare

-

Vedere latura de vest

-

Vedere latura de nord

40

-

Vedere de sus

-

Cameră tehnici pătrundere

41

- Prezentarea locului focarului înainte de şedinţă

- Trapă interior închis / deschis

-

Ecran de protecţie

42

-

Uşi de siguranţă

-

Dispozitiv manevrare trapă evacuare

43

AMPLASAREA CAISSONULUI

TEREN SPORT

2m

2m

TURN INSTRUCTIE 4m

CT

11 m

6m

PUNCT INCENDIERE

6m

PUNCT OBSERVARE

5m

LABIRINT SALVARE

44

2m

Trapă evacuare deşeuri

Zonă de foc

Ecran de reţinere mobil

Marcaj diferenţă de nivel

Zonă de observare

Ecran de reţinere fix

Zonă de acces

Trapă de exhaustare

Uşi cu deschidere dublă

45

Uşă acces

46

47

3.2 Procedura de lucru DESFĂŞURAREA ŞEDINŢEI ŞI NORME DE SECURITATE PE TIMPUL ŞEDINŢEI PRACTICE LA CAISSON PROCEDURĂ DE LUCRU 1.1. Partea pregătitoare realizată în sala de pregătire Formatorul nr. 1 va conduce întotdeauna întreaga şedinţă de la instruire până la concluzii, urmărind următoarele: - prezentarea teoretică a modului de comportare a materialelor - prezentarea caracteristicilor incendiilor şi studiul privind lectura flăcării şi al fumului - verificarea integrităţii locului de refacere a participanţilor la ieşirea din caisson, şi prezenţa apei pentru hidratare - stabilirea funcţiilor fiecărui formator şi poziţiile pe care le vor ocupa cursanţii în caisson (a, b, c, d) - stabilirea personalul cu atribuţie în acordarea primului ajutor pe lângă formatorul 4 care răspunde de securitatea exterioara - expunerea cursanţilor a comenzilor de exerciţiu si modul de execuţie Formatorii 2, 3, 4, 5 participă la expunerea părţii teoretice alături de cursanţi. Pe timpul şedinţei SE INTERZICE : * adoptarea altei poziţii de observare decât cea în genunchi sau pe o parte * îndepărtarea costumului de protecţie, scoaterea mânuşilor de protecţie pentru verificarea temperaturii * atingerea participanţilor în vederea atenţionării sau comunicării în alte părţi decât pe cască sau bocanci/cizme * efectuarea altor manevre sau mişcări decât cele ordonate de către formatorul care conduce şedinţa * părăsirea caissonului fără înştiinţarea unuia dintre formatori 1.2.Pregătirea şi echiparea formatorilor şi a cursanţilor - hidratarea organismului în permanenţă, minim 0,5 litri de apă înainte de începerea şedinţei şi 0,5 litri de apă după şedinţă; - se impune echiparea sub costumul de protecţie a cel puţin o pereche de pantaloni, un tricou şi o bluză cu mânecă lungă. SE INTERZICE folosirea altor materiale decât cele din bumbac 100%, sau prevăzute cu capse, nasturi, fermoar sau alte obiecte care se pot încălzi sau topi;

48

- pe timpul şedinţei în caisson participanţii – formatori şi cursanţi – nu vor avea supra lor nici un fel de bijuterii sau obiecte metalice, ex: ceas, cercei, verighetă, lănţişor ş.a.; - se impune verificarea costumului de protecţie şi a etanşeităţii acestuia de către formatori; - se impune verificarea bunei funcţionări a aparatelor de respirat şi a presiunii din buteliile cu oxigen de către formatori; NOTA: fiecare formator va avea în grijă câte un cursant din momentul iniţial al şedinţei şi până la încheierea acesteia - echiparea şi verificarea se realizează în binom şi încrucişat si se finalizează prin semnele „ok” 1.3.Încălzirea organismului Formatorul nr.1 conduce şedinţa de încălzire a organismului : - exerciţii de mobilitate - rotiri de glezne - rotiri ale genunchilor - rotiri de trunchi - rotiri de gat - fandări ale picioarelor - aplecări, răsuciri cat mai ample pentru prevenirea amorţirii corpului pe timpul şedinţei Formatorii 2, 3, 4, 5 participă la şedinţa de încălzire a organismului alături de cursanţi 1.4. Partea pregătitoare realizată la rece în caisson Formatorul nr. 1: - stabileşte modul şi ordinea de evacuare din caisson; - execută antrenament în efectuarea manevrelor ce vor fi executate pe timpul şedinţei la cald; - se reamintesc şi se fixează normele de securitate privind poziţia şi modul de observare. SE INTERZICE: * adoptarea altei poziţii de observare decât cea în genunchi sau pe o parte; * îndepărtarea costumului de protecţie, desfacerea gulerului sau a fermoarelor, scoaterea mânuşilor de protecţie pentru verificarea temperaturii; * atingerea participanţilor în vederea atenţionării sau comunicării în alte părţi decât cască sau bocanci/cizme; * efectuarea altor manevre sau mişcări decât cele ordonate de către formatorul care conduce şedinţa; 49

*părăsirea caissonului fără înştiinţarea unuia dintre formatori; * spiritul de glumă sau tenta de distragere a atenţiei; Formatorul nr.2: - deschide - închide uşa de siguranţă principala la ordinul formatorului nr.1 Formatorul nr.3: - reverifică buna funcţionare a dispozitivelor de manevrare a trapei de evacuare, a ecranului principal şi a uşilor de siguranţă şi de acces din interior după intrarea persoanelor în caisson Formatorul nr.4, responsabil cu securitatea: - verifică termometrele; - stabileşte materialele ce se vor folosi pentru ardere; - va verifica etanşeitatea deschiderilor; - va verifica buna funcţionare a uşilor de siguranţă; Formatorul 5: - este oricând în măsură să înlocuiască orice formator din interior; - urmăreşte personalul care iese din caisson si îl conduce pe locul de repaus, acordă prim ajutor sau stabileşte masurile impuse. NOTA: PERSONALUL VA EXECUTA MINIM DOUA SEDINTE LA RECE PANA LA UTILIZAREA FOCULUI IN INCAPERE 1.4. Desfăşurarea şedinţei la cald - stabilirea regulilor de lucru: * formatorul nr.1 conduce şedinţa de lucru la cald; * formatorul nr.2 deschide/închide uşa de intrare principală pentru ventilarea spaţiului; * manevrarea trapei de evacuare sau a ecranului principal se va executa doar la ordinul formatorului care conduce şedinţa de către formatorul nr.3; * în cazul folosirii apei în interior în vederea răcirii ambianţei, formatorul nr. 3 va acţiona trapa de evacuare pentru evacuarea vaporilor fierbinţi; * formatorul nr.4 responsabil cu securitatea va urmări termometrele, apariţia eventualelor semnale de alarmă prevestitoare producerii fenomenelor complexe, buna funcţionare a trapei de evacuare şi prezenţa unor sunete neobişnuite; * formatorul nr .5 va incendia materialele combustibile la ordinul formatorului care conduce şedinţa; * modul de cooperare cu personalul din exterior; 50

* transmiterea informaţiilor în şi din camera de foc se va realiza doar prin intermediul uşii principale de acces * pe timpul şedinţei se va avea în vedere depărtarea costumului de protecţie de piele în vederea creării unui strat de aer de protecţie între piele şi costum. NOTĂ: DIN ACEST MOMENT SEDINTA SE EXECUTĂ PE DOUĂ POSIBILITĂŢI 1. Şedinţa de observare a fenomenelor când militarii se afla in camera de observare DESFASURARE -

amplasarea militarilor pe punctele stabilite

-

incendierea materialelor

-

observarea fumului şi a flăcării

-

observarea temperaturilor din camera – la locul incendiului In punctul de ardere , pe locul militarilor si afara

-

stratificarea fumului in zona ecranului din camera de foc

-

propagarea fumului si a flăcării funcţie de curenţii de aer (se va folosi trapa de evacuare)

-

ventilaţia încăperilor si rolul acestora

-

eficienta jetului de apa în faza iniţiala a incendiului

-

inundarea totala a camerei de foc si începerea stratificării in punctul de observare

-

piroliza materialelor odată cu creşterea temperaturilor

-

inundarea camerei de observare

-

fenomenul flameover

-

fenomenul rollover

-

intervenţia graduala pe timpul arderii

-

fenomenul flashover

51

POZITIONAREA FORMATORILOR SI A CURSANTILOR PENTRU OBSERVAREA FENOMENELOR

Uşă de siguranŃă nr.1 cursantA FORMATOR1 cursant B Uşă de siguranŃă nr.2 Cameră de observare

cursant C cursant D FORMATOR3 FORMATOR2 FORMATOR4 Uşă de siguranţă intrare principală Instructor servant FORMATOR5

52

Uşă de siguranŃă nr.3

Cameră de foc

Pentru observare se vor executa următoarele: Se stabilesc comenzile: -ÎN GENUNCHI ! - militarii ocupă locul stabilit în ordinea comunicată de formator în activitatea de pregătire. PREGĂTIŢI MATERIALELE-INCENDIATI ! -

se aprinde feştila şi se incendiază

-

se verifică etanşeităţile şi se ocupă locurile de către cursanţi

-

se mai verifica o dată trapa de evacuare a fumului şi ventilaţia

-

se controlează aerul în camera de foc pentru amploarea incendiului

NOTA: După o perioadă se rotesc militarii în punctul de observare la limita camerei de foc Se dă comanda ROTIRE ! -

militarii în poziţia în genunchi se deplasează înapoi respectiv înainte şi lateral în sensul acelor de ceasornic fără a se ridica. SE INTERZICE RIDICAREA MILITARILOR ÎN CAMERĂ

La comanda ROTIRE – ROTIRE se execută aceeaşi manevră de două ori. În situaţiile deosebite, când creşte temperatura în zona camerei de foc sau când consideră formatorul nr.1 se poate da comanda ÎNAINTE sau ÎNAPOI, militarii se deplasează (în genunchi) un pas înainte, respectiv înapoi. ATENŢIE : În condiţiile în care se impune evacuarea, la comanda EVACUARE, cursanţii vor fi îndrumaţi pe uşile de siguranţă, respectiv pe cea principală, după care se vor evacua formatorii. NOTĂ: În situaţii deosebite pe lângă deschiderea uşilor şi evacuarea personalului, formatorul nr.1 va acţiona cu jet de apă asupra incendiului iar formatorul nr.3

va

deschide la maxim trapa de evacuare. Comanda EVACUARE va fi dată şi pentru încetarea şedinţei. La ieşire fiecare cursant va fi verificat, va primi apă pentru hidratare pe locul special amenajat lângă caisson. Formatorii răspund de modul în care se execută întreaga şedinţă. 2. Şedinţa de pătrundere şi intervenţie a binomului de stingere DESFĂŞURARE: - formarea grupului de militari ce acţionează şi stabilirea locului de pătrundere; - primii militari vor efectua pătrunderea; 53

- al doilea binom va asigura intervenţie, având atribuţii de salvare – evacuare. Se dă comanda ACŢIONAŢI PENTRU PĂTRUNDERE! -

se poziţionează binomul în zona căii de acces;

-

respecta regulile din sinopticul Tehnicilor de progresie.

Se dă comanda TEST UŞĂ! - se refulează un impuls spre uşă pentru a observa căldura radiantă; - se verifică temperatura cu dosul palmei (cu mănuşă); - se menţionează nivelul de la care căldura este perceptibilă pe uşă; - se deschide uşa şi se refulează un impuls scurt în interior pentru mărirea volumului de gaze şi pentru antrenarea particulelor nearse care se vor evacua la ulterioara deschidere; Se dă comanda PĂTRUNDEŢI! - se deschide uşa la ordinul şefului de ţeavă, celălalt servant menţinând-o cu piciorul; - se acţionează cu un impuls scurt; - se repetă activitatea până când nivelul fumului oferă vizibilitate în vederea pătrunderii. Nota: funcţie de temperatură formatorul va mai solicita refularea apei pentru răcirea ambiantă în zona tocului. Se dă comanda TEST TAVAN! -

se refulează un impuls spre tavan la un unghi de aproximativ 45°;

-

se urmăresc picăturile de apa care cad pe pardoseală la 2 – 3 metri distanţă pentru estimarea temperaturii în stratul superior; NOTĂ: dacă acestea nu sunt vizibile se repetă operaţiunea, întrucât temperatura este ridicată şi există un risc maxim pentru binom;

-

se pătrunde 1,5- 2m şi se urmăreşte comportarea jeturilor de apă, se evaluează situaţia prin ascultare – observare, prin perceperea căldurii radiante;

Se dă comanda IMPULS STINGERE ! - se folosesc după caz: - jeturi pentru stingere directa - jeturi pentru stingere indirecta - acţiune defensivă şi evacuarea încăperii până la nivelul intrării - se pot executa diverse activităţi funcţie de amploarea arderii în camera de foc. 54

NOTĂ: în continuare sunt prezentate şedinţele de caisson care s-au desfăşurat până la stabilirea modului concret de lucru în observarea fenomenelor şi în controlul acestora. În prezent formatorii experimentează alte situaţii care vor face obiectul unui studiu descris în alte lucrări.

55

4. STUDII DE CAZ Numărul şedinţei practice

Data Participanţi Temperatura

Materiale

Potenţial

utilizate

caloric

Activităţi desfăşurate de

Fenomene observate

-Se realizează stratificarea fumului în

funcţie

de

a dus la formarea de picături şi ulterior

straturilor de fum şi gaze fierbinţi

vapori fierbinţi în interior, concomitent cu

pardoseală.

04.02.2012

FORMATORI

-După

T=

-

20

-insuficient

Lemn aprox. 60 kg

pentru fenomenulu i flashover

grade C I-a

25

atinge

de

minute

pragul

de

piroliză al lemnului din apropierea

producerea

Şedinţa

aprox.

temperatura

MJ

PVC aprox.

-Stratul de zăpadă de pe caisson, prin topire,

temperatura

până la h aprox. 1 m faţă de

Aprox. 1400

Concluzii

formatori în caisson

focarului şi se resimte în aerul cald inspirat din buteliile cu oxigen. -La deschiderea uşii principale aerul

rece

determină

aburirea

vizorilor măştilor de la aparatul de

-S-a impus incendierea cu ajutorul a 0,5

răcirea părţii superioare

l de motorină. -S-au

manevrat

principal,

trapa

dorindu-se

şi

ecranul

controlarea

evoluţiei incendiului prin aportul de oxigen şi uniformizarea straturilor de căldură -S-au deschis uşile de siguranţă în timpul şedinţei -Durata şedinţei aprox. 50 de minute

-Temperatura

acumulată

la

partea

superioară a fost insuficientă pentru a produce inflamarea gazelor -Aportul de aer rece prin uşile de siguranţă au

redus

considerabil

temperatura

provocând destratificarea straturilor de fum şi gaze -Căldura s-a resimţit la nivelul umerilor, urechilor şi gâtului iar costumul de protecţie

respirat

a impiedicat producerea vreunei arsuri la -În colţul caissonului se observau uşoare

inflamări

ale

nivelul pielii

gazelor

fierbinţi, cunoscute sub denumirea

- Temperatura de afară şi stratul de zăpadă

de flame-uri.

promit sa cauzeze probleme în continuare.

3 kg

56

57

Numărul şedinţei practice


Materiale

Potenţial

utilizate

caloric

Activităţi desfăşurate de

Fenomene observate

-Se stratifică fumul şi

-Pe caisson sunt puse coli groase de

gazele

tablă după înlăturarea parţială a

-Temperatura

a II a

FORMATORI

C

70 kg PVC 3 kg

favorizează

în

cantităţi

semnificative de picături de apă

fenomenului flame over

resimţită în interior precum o

Aprox.

mult mai accentuat decat

„ploaie caldă”, urmată de o masivă

1500 MJ

la prima şedinţă putând

dezvoltare de vapori fierbinţi.

-

T= -16 grade

care

instalarea

Lemn

Şedinţa

fapt

producerea

obţinută

determină

aprox.

zapezii,

mai

ridicată

05.02.2012

Concluzii


insuficient pentru

fi observate „limbile de

-Temperatura este ridicată prin

foc” până în apropierea

ventilarea cu

ecranului principal

principală şi uşa de siguranţă

aer prin uşa

laterală, fără utilizarea trapei

producerea

-Piroliza lemnului şi a

fenomenul

bureţilor se observă şi de

-Durata şedinţei aprox. 30 de

ui flashover

aceasta dată

minute

-Vaporii

produşi

interior

în

încetinesc

evoluţia incendiului iar consumul

de

determină

deschiderea

uşilor,

care

înlăturarea completă a zăpezii. -Prin aportul necontrolat de oxigen, producerea

vaporilor

şi

destratificarea fumului şi gazelor, nu se mai poate vorbi de un control al evoluţiei focarului. -Costumele de protecţie nu ridică nici un fel de problemă

oxigen au

un

puternic efect de răcire a mediului interior.

58

Următoarea şedinţă va necesita

-Presiunea

minimă

în

butelie

trebuie să fie de minim 250 atm

59



Materiale

Potenţial

utilizate

caloric

Fenomene observate

Activităţi

desfăşurate

de


Concluzii

-Nu am reuşit să dezvoltăm

FORMATORI

suficient focarul în timp util.

Şedinţa a III a

-Stratificarea fumului cu Aprox. 1500 MJ 70 de kg

T= -12

focul.

temperatură considerabilă -Cea

mai

bună

ventilare

-După

minute, după multe manevre

fumului

ale uşilor, se deschide trapa de

provocarea destratificării fumului

-insuficient

evacuare

aproximativ

şi

formatorilor

producerea

spre focul

25

de

uimirea cunoaşte

imediat o evoluţie violentă cu

fenomenul 3 kg

cu degajare de fum fără o

şi laterală

pentru Plastic aprox.

-Cine controlează aerul, controlează

doar prin uşile principală

Lemn aprox.

06.02.2012

grade C

trapa închisă, ventilare

Am obţinut doar un foc mocnit

degajare puternică de căldură

ui flashover

60

se

realizează prin trapa de evacuare a şi

gazelor,

însă

cu



Materiale

Potenţial

utilizate

caloric

Activităţi desfăşurate de formatori în

Fenomene observate

caisson

-Temperatura

Concluzii

creşte

considerabil, stratificarea se realizează

funcţie

temperatură,

pentru

de ca

- Fiind atins obiectivul propus s-a

dupa aprox. 15 minute să fie

hotărât întreruperea şedinţei

obţinute în pătura de fum şi gaze fierbinţi, pentru prima

-Cea mai buna ventilare şi aportul

dată la Siret, flame over-ul

cel mai considerabil de oxigen se

în

realizează

toată splendoare lui,

urmând

frumoasă

FORMATORI

dezvoltare a roll over-ului, ambele semnale de alarmă în Aprox. 2000

Şedinţa

07.02.2012

Lemn aprox.

a IV a

T=

90 de kg Plastic aprox. 4,5 kg

ce

intervenţia

formatorului 1 cu impulsuri

-suficient grade C

fapt

determină de

pentru

producerea

flashoverului,

MJ

-10

o

apă,

pentru

răcirea

stratului fierbinte.

-Încă de la inceput este iniţiată

trapa

de

evacuare şi uşa principală

cu ajutorul motorinei o ardere mai violentă, ventilată prin

-La temperaturi scăzute, în prezenţa

trapa

zăpezii, fenomenele se realizează

de

evacuare

şi

uşa

mai greu dar mai violent

principală -Durata şedinţei a fost aproximativ 25 de minute

de

-Direcţia dezvoltării focarului a fost influenţată de locul de realizare a aportului de oxigen -

a

manevrînd

Se

estimează

atingerea unei

obţine

-Piroliza a fost realizată şi

temperaturi de peste 100 grade în

fenomenul

observată la aproape toate

zona

flashover

materialele

formatorilor

din

zona

combustibile focarului,

iar

fenomenele de flame over şi roll over, obţinute.

61

căştilor

de

protecţie

ale

62



Materiale

Potenţial

utilizate

caloric


Fenomene observate

-

Se

realizează

Concluzii

caisson

stratificarea

fumului şi gazelor fierbinţi şi se dezvoltă

o

temperatură

semnificativă -Se realizează piroliza materialelor combustibile din zona de ardere, datorită căldurii transmise prin radiaţie şi convecţie - După manevrarea succesivă a uşii

-

principale, a trapei de evacuare şi a

aVa

08.02.2012 T= -18 grade C

FORMATORI

ecranului Şedinţa

Lemn aprox.

Aprox. 1900

90 de kg

MJ

Plastic aprox.

-suficient pentru

3 kg

obţinerea fenomenului

principal,

se

obţine

corespunzatoare

şi

ventilare,

o se

obţine roll over-ul pentru a doua oară în caissonul de la Siret.

flashover

63

o

cu

ajutorul

ardere

-

mai

violentă, ventilată prin trapa

-

Durata şedinţei a fost de aproximativ 30 de minute

Deoarece

au

fost

obţinute

fenomenele flameover şi rollover şi temperatura a crescut considerabil

de evacuare şi uşa principală

-Cu o temperatură în creştere, o stratificare

iniţiată

motorinei

fenomenul flameover

bună

Este

s-a hotărât întreruperea şedinţei; -

Se impune iniţierea violentă a incendiului şi o bună ventilare a spaţiului;

64



Materiale

Potenţial

utilizate

caloric


Fenomene observate

Concluzii

caisson

-După aproximativ 5 minute se realizează stratificarea fumului şi gazelor fierbinţi şi se dezvoltă o -Încă de la inceput este iniţiată cu

-Susţinem premisa de la care am plecat:

resimţită la nivelul capului şi

ajutorul

motorinei

„cine controlează aerul controlează focul”

umerilor

violentă,

ventilată

temperatură

semnificativă

o prin

ardere

mai

trapa

de

evacuare şi uşa principală -Fenomenul de piroliză este tot Aprox. 1900

a VI a

09.02.2012 T= -22 grade C

FORMATORI

Şedinţa

Lemn aprox. 90 de kg

MJ -suficient pentru

Plastic aprox.

obţinerea fenomenului

3 kg

flashover

- Obţinerea fenomenelor nu depinde de cantitatea de material combustibil şi nu

mai evident, pentru ca după încă

-Se repetă etapele de realizare succesivă

necesită o temperatură cu mult peste 500 de

aproximativ 4 minute să aibă loc

a fenomenelor flame over şi roll over.

grade C. Factorii decizionali sunt oxigenul,

primele

inflamări

ale

gazelor

fierbinţi din stratul de fum. Prin manevrarea trapei principale, roll over-ul este controlat şi adus până deasupra zonei de observare.

- După aproximativ 15 minute şedinţa se încheie, întrucât obiectivul a fost atins prin obţinerea fenomenelor flame over şi roll over de 4 ori consecutiv prin manevrarea trapei de evacuare, a uşii

-Momentul în care se observă şi

principale şi a ecranului principal, am

piroliza pardoselii din tego, anunţă

ştiut de ce le-am obţinut şi am simţit că

iminenţa producerii flashover-ului

le putem controla.

fapt

ce

determină

folosirea

impulsurilor de apă pentru răcire

65

straturile fierbinţi de gaze de piroliză şi fum şi înţelegerea a ceea ce se întâmplă pas cu pas, secundă cu secundă. Culoare focului îţi sugerează de cât oxigen are nevoie pentru potenţiala evoluţie, culoarea şi presiunea fumului ne indică temperatura mediului şi producerea pirolizei, pentru ca împreună să prevestească

instalarea

fenomenului

de

flashover în cazul existenţei aportului de

- in motive de securitate şedinţa a fost

oxigne sau a backdraftului în cazul aportului

oprită

insuficient.

66



Materiale

Potenţial

utilizate

caloric

Fenomene observate


Concluzii

caisson

-Focul a avut o evoluţie lentă datorată dispunerii materialului combustibil,

cu

o

acumulare

semnificativă de căldură datorată izolării caisson-ului; -Astfel fenomenul de piroliză a -Intensitatea focului poate fi controlată prin

putut fi observat după aproximativ Lemn aprox.

Şedinţa a VII a

20.02.2012 T= -10 grade C

FORMATORI

120 de kg dispus

Aprox. 2400

10 minute, un caracter de noutate

-Arderea

fiind pulsaţiile gazelor de piroliză

motorinei, aceasta influentând doar

este

iniţiată

cu

ajutorul

MJ

întreţinerea focarului în faza iniţială;

ale focarului şi

-suficient

- S-a realizat o stratificare superficială

pe tavan

pentru

datorată manevrării succesive a trapei

obţinerea

de evacuare şi uşii principale în vederea

fenomenului

administrării de oxigen;

pe cele 3 laturi

Plastic aprox. 1,5 kg

flashover

manevrarea trapei de evacuare şi uşii principale

prezentând

următoarele

particularităţi: * trapa de evacuare provoacă destratificarea fumului şi gazelor fierbinţi, răceşte masiv partea superioară dar ventilează cel mai bine focarul; * uşa principală permite controlul nivelului neutru de presiune şi ventilează focarul la partea inferioară

67

68



Materiale

Potenţial

utilizate

caloric


Fenomene observate

caisson

Concluzii

-Focul a avut o evoluţie rapidă, focarul fiind coborât în tavă la aprox. 30 cm de pardoseală; - Temperaturile observate pot fi perturbate -Au

fost

monitorizate

de învelitoarea (teaca) senzorilor de captare;

temperaturile evoluţia fiind: - Trapa de evacuare a fost ţinută semiTimp

Term

Term

Term

închisă de la începutul şedinţei ;

(min

I

II

III

-

- A fost resimţit aer cald în butelii; - Nu s-a mai impus continuarea şedinţei

Lemn aprox.

Şedinţa a VIII a

23.02.2012 T= 6 grade C

FORMATORI

120 de kg dispus

Aprox. 2400

ale focarului şi

-suficient

pe tavan

pentru obţinerea

1,5 kg

mers

permanente 10

30

74

350

16

47

104

520

pe până

ideea la

ventilării

deoarece piroliza avea loc foarte lent (doar

aprinderea

bureţii amplasaţi la aproximativ 40 cm. de

întregului material combustibil;

sol din zona focarului)

- S-a încercat ridicarea temperaturii

- Nu s-a realizat piroliza bureţilor din

prin deschiderea la minim a trapei şi

apropierea zonei de observare

MJ

pe cele 3 laturi

Plastic aprox.

S-a

fenomenului flashover

19

62

132

610

23

68

141

630

28

92

215

680

uşii principale; - Se impune ridicarea temperaturii în zona - S-a observat fenomenul flameover şi ulterior

rollover,

menţinându-se

temperatura ridicată în caisson; Notă: Term. I – zona capului -

formatorilor

S-a

întrerupt

şedinţa

aproximativ 35 mninute. Term. II – zona solului focar Term. III – zona focarului la 40 cm de tavan

69

după

de după ecranul de protecţie

70

71



Materiale utilizate

Potenţial caloric

Activităţi desfăşurate de formatori în caisson

Fenomene observate

-Focul a avut o evoluţie rapidă şi a

- Trapa şi uşa principală deschise răcesc

fost ventilat prin trapa deschisă la maxim

şi

uşile

laterale

de

siguranţă; -Au

fost

monitorizate

- S-au legat de partea superioară a caissonului, în vederea observării fenomenului de piroliză şi aproximării temperaturii funcţie de punctul de autoaprindere, materiale plastice, hârtie şi burete.

temperaturile evoluţia fiind: Timp Lemn aprox . 130 de kg dispus

a IX a

27.02.2012 T= 2 grade C

FORMATORI

Şedinţa

Aprox. 2500 MJ

pe cele 3 laturi ale focarului şi

-suficient

pe tavan

pentru obţinerea


Term

Term

Term

Min.

I

II

III

10

13

21

240

15

44

80

380

20

83

116

510


25

126

213

650

30

139

235

710

- Trapa,uşa principală şi uşile laterale de siguranţă au fost ţinute deschise până focarul a dezvoltat o ardere violentă cu degajare de căldură, aproximativ 7 minute. - S-a realizat stratificarea fumului şi a gazelor fierbinţi, permiţând după aproximativ 10 minute de la iniţierea focarului să poată fi observate pulsaţii în partea superioară, prin inchiderea trapei de evacuare şi uşii principale şi folosirii pentru ventilare doar a uşilor laterale. - Flame-urile s-au obţinut relativ repede, dar observarea acestora de către formatorii poziţionaţi mai departe de focar nu au putut fi observate din cauza vizibilităţii foarte reduse.

Notă: Term. I – zona capului formatorilor Term. II – zona solului focar Term. III – zona focarului la 40 cm de tavan

72

Concluzii

- Concomitent cu creşterea temperaturii şi ventilarea, s-a instalat dupa aproximativ 23 minute roll over-ul, de aceasta data mult mai violent, vizibil şi dezvoltat peste zona de observare şi la o înălţime apropiată de formatori.

stratul superior şi elimină gazele de ardere; - Uşile laterale reusesc ventilarea focarului dar perturbă foarte mult stratul superior, reducând semnificativ vizibilitatea - Nu s-a aprins niciun material combustibil legat de partea superioară a caissonului, întrucât pănă la atingerea temperaturii de autoaprindere, s-au descompus în gaze de ardere

datorită

temperaturii

dezvoltate

violent. - Nu s-a observat piroliza din cauza fumului şi a aburului, dar s-a realizat cu siguranţă întrucât îngerii dansând au realizat un spectaculos „program artistic”, pe un fundal sonor alcătuit de trosnete şi sunete înăbuşite, cu spectatori entuziasmaţi, într-un ambiant fierbinte.

73



Materiale

Potenţial

utilizate

caloric

Fenomene observate


Concluzii

caisson

-stratificarea mai puţin evidentă - piroliza - flameover -un rollover sporadic din cauza perturbarilor deşi temperatura a crescut considerabil

- s-a urmărit influenţa ventilării şi s-au

s-a

determinat

importanţa

ventilării

focarului în vederea întreţinerii arderii

facut manevre succesive de ventilare Timp Min.

Term I

Term II

Term III

Şedinţa 01.03.2012

aXa

Formatori

Lemn aprox. 150

1

29

29

50

5

54

60

500

de kg şi o navetă din PVC

10

123

122

660

- deşi avem o ardere violentă nu avem - focarul a fost ventilat şi a dezvoltat o

control asupra fenomenelor pe care vrem să

temperatura

le prezentăm

178

173

710

aproximativ600 de

grade în zona focarului şi 130 în zona -

de observare

s-a

înţeles

modul

formatorilor Term. II – zona solului focar Term. III – zona focarului la 40 cm de tavans

74

acumulare

şi

obţinerii şi controlării fenomenelor complexe

şi a trapei de evacuare a determinat fumului

gazelor de piroliză.

si

pierderea

- s-a adus un plus de pregătire psihică, prin lucrul la cald la temperaturi în interior de peste 600 de grade

Notă: Term. I – zona capului

de

importanţa gazelor de piroliză în vederea -deschiderea succesivă a uşii principale destratificarea

13

de



Materiale

Potenţial

utilizate

caloric

Fenomene observate


Concluzii

caisson

- piroliza - flameover - s-a controlat stratificarea şi acumularea - rollover sporadic Timp Min.

Şedinţa

Lemn aprox.

05.03.2012 Formatori

a XI a

150 de kg şi o navetă din PVC

Term I

gazelor de piroliză Term II

Term III

1

20

26

32

8

34

70

390

14

62

125

610

- în momentul refulării apei se produc vapori - focarul a fost ventilat prin uşa

fierbinţi care se resimt considerabil prin

principală şi trapa de evacuare până la

echipamentul

dezvoltarea temperaturii de peste 400

încurajează

de grade în zona focarului

impuls şi cu trapa şi uşa principală deschise

- s-a deschis trapa pe jumătate şi uşa

- flame-urile au fost aduse până deasupra

principală în totalitate

zonei

de

de

protecţie,

folosirea

observare

jetului

prin

fapt

care

difuz

prin

deschiderea

ecranului principal 26

97

166

670

- s-a deschis ecranul principal după apariţia primelor flame-uri


- materialele trebuie aranjate cu grijă in camera de foc

formatorilor -nu s-a materializat foarte bine ce ne-am Term. II – zona solului focar Term. III – zona focarului la 40 cm de tavan

75

propus

76



Materiale

Potenţial

utilizate

caloric

Fenomene observate


Concluzii

caisson

- piroliza - flameover - rollover violent Timp

Term

Term

Term

Min.

I

II

III

- presiunea superioară şi depresiunea părţii inferioare, acceptă un aport suficient de aer

Lemn

Şedinţa

aproximativ 150 08.03.2012 Formatori

a XII a

de kg, placă de pal de aprox. 1m

2

18

20

80

12

23

45

400

pentru ventilarea focarului doar prin uşa

temperaturii de 300 de grade Celsius

principală ( o singură deschidere – pentru

prin trapa de evacuare şi uşa principală

întreaga dezvoltare a fenomenelor)

după care s-a închis complet trapa de

17

55

110

640

25

80

140

680

pătrat şi o navetă din PVC

- s-a ventilat focarul până la atingerea

evacuare şi s-a lucrat până la sfârşitul

- coborârea zonei neutre influenţează piroliza

şedinţei doar cu uşa principală şi jetul

solidelor

difuz de apă refulat prin impuls - piroliza nu este influenţată de aportul de

30

120

165

720

- s-a atins temperatura de 720 de grade observare

Notă: Term. I – zona capului formatorilor Term. II – zona solului focar Term. III – zona focarului la 40 cm de tavans

77

oxigen ci doar de căldură

în zona focarului şi 165 în zona de - utilizarea apei în interior produce vapori fierbinţi , consumă oxigen şi determină o regresie a focarului

78

79



Materiale utilizate

Potenţial caloric

Activităţi desfăşurate de formatori în caisson

Fenomene observate

Concluzii

-Focul a avut o evoluţie rapidă şi a fost ventilat prin trapa deschisă la maxim şi usa de siguranta 1-Au fost

monitorizate

temperaturile

evoluţia fiind:

Se reconfirmă ideea ventilării corecte şi fără a perturba cîmpul neutru, prin uşile laterale

Lemn aprox . 150 de kg dispus

a XXVII- a

12.06.2012 T= grade C

23

FORMATORI

Şedinţa

Aprox. 2500 MJ

pe cele 3 laturi ale focarului şi

-suficient

pe tavan

pentru


Timp

Term

Term

Term

Min.

I

II

III

s-a mentinut deschis ecranul, trapa si uşa numarul 1 pe ntru o evoluţie rapidă

1

29

29

50

Focul afost atras pe diagonală spre formatorul 1

5

54

60

500

10

123

122

660

13

178

173

Flameurile au ajuns uşor în ecran şi au fost vizibile încă de la început Uşa principală a influenţat producerea unor rulouri deosebite

710

obţinerea


fenomenului

formatorilor

s-a închis la timp şi am avut şi vizibilitate mai bună Menţinerea ecranului deschis nu acumulează căldură diferenţiat în zona de foc cu cea de observare la nivelul solului Piroliza deşi vizibilă a fost mai puţin evidenţiată Există real pericol de opărire în momentul

flashover Term. II – zona solului focar Term. III – zona focarului la 40 cm de tavans-au urmarit toate fazele si mai ales: stratificarea, piroliza, flameoverul

În zona de observare s-a resimţit puternic căldura şi în timp scurt

Spre deosebire de şedinţa precedentă acum

,

rolloverul

si

declansarea flashoverului. In final influenta jetului de apa asupra focarului si afectarea personalului

80

s-au aprins toate materialele spontan , s-au inflamat gazele de piroliză de pe peretele stînga ţn acelaşi moment şi s-a oprit exercitiul. Pragul de flashover a fost perfect observat. s-a utilizat jetul de apă şi s-a observat eficienţa

refulării apei asupra focarului Chiar şi la 700 de grade un singur jet este eficient in stingere. Temperatura scade cu circa 30 de grade în focar şi creşte cu 7-8 grade la observare

81



Materiale

Potenţial

utilizate

caloric

Fenomene observate

s-a

urmărit

evidenţierea

cu

cursanţii

tuturor

elemntelor


Concluzii

caisson

din curba de dezvoltare de la stratificare pînă stingere Timp

Term

Term

Term

Min.

I

II

III

1

30

28

28

s-a încercat o dezvoltare lentă pentru a nu se reduce timpul şedinţei

Aprox. 2500

5

34

48

10

74

108

570

15

161

189

600

20

166

198

610

Şedinţa aXXVIII-a

nu a influenţat cu nimic fenomenele diferit

13.06.2012

Formatori

Lemn aprox. 150

-suficient

de kg şi o navetă

pentru

din PVC

obţinerea

s-au executat diverse ventilări pentru a observa influenţa curenţilor de aer



Desi rolloverul era violent flashoverul a

formatorilor

fost declanşat dar arderea generalizată nu afost bine evidenţiată

Term. II – zona solului focar Term. III – zona focarului la 40 cm de tavan

82

s-a

determinat

focarului

în

importanţa

vederea

ventilării

întreţinerii arderii

comparînd cele doua şedinţe

230 Cantitate de material a fost aceeaşi deci

MJ

-

( precedenta şi cea desfaşurată) -

s-a

înţeles

modul

de

acumulare

şi

importanţa gazelor de piroliză în vederea obţinerii şi controlării fenomenelor complexe -

se

impune

în

momentul

declanşării

flashoverului deschiderea trapei din doua motive-pentru siguranţa personalului din interior şi pentru ventilare si evidenţiere

83



Materiale

Potenţial

utilizate

caloric

Fenomene observate


Concluzii

caisson

- piroliza - flameover - rollover pe peretele din dreapta şi flashoverul ca idee de declanşare care nu a multumit Timp

Şedinţa

Formatori

a XXX- a

navetă din PVC

Term

gazelor de piroliză a fost mai puţin evidentă Trapa a fost închisă mai repede şi a

din cauza timpuilui scurt de la declanşare şi pînă la închiderea trapei si ecranului

Min.

I

II

III

Aprox. 2500

1

30

28

28

Deşi în focar temperatura a crescut

-se formează ideea că avem control pentru

considerabil, la piroliză şi la obervare a

ventilare pe trapă şi ecran eventual usa

MJ

5

39

42

70

durat mai mult.

laterală,

10

54

65

400

Peretele al 4 s-a aprins greu deşi erau

-suficient 150 de kg şi o

Term

perturbat observarea în caisson

Lemn aprox.

20.06.2012

Term

- s-a controlat stratificarea dar acumularea

nu

se

intervine

în

nu avem vizibilitate

pulsaţii ale gazelor de piroliză 15

105

120

650


dacă

momentul optim se perturbă total campul şi

pentru obţinerea

dar

20

145

154

Temperatura este influenţata de inchiderea Piroliza a fost foarte puţin materializată

mai timpurie a ventilării şi măreste piroliza

700 Flashoverul s-a declanşat dar s-a oprit

- în momentul refulării apei se produc vapori


sedinţa existand perturbarea mare a

fierbinţi care se resimt considerabil prin

formatorilor

cîampului

echipamentul de protecţie,

Term. II – zona solului focar Term. III – zona focarului la 40 cm de tavan

84

85

5. CONCLUZII CU CARACTER GENERAL DIN DESFĂŞURAREA ŞEDINŢELOR NOTĂ: Concluziile desprinse fac obiectul studiului a 35 de şedinţe de lucru, a căror rezumat poate fi pus la dispoziţie în baza de pregătire Suceava. În material sunt prezentate doar şedinţele de început când s-a stabilit procedura de lucru, materialul necesar şi paşii ce trebuie urmaţi în obţinerea fenomenelor, respectiv cele care au atins obiectivul, şi anume obţinerea flashoverului. În prezent putem declanşa la fiecare şedinţă fenomenul, care nu se manifestă la fel de fiecare dată, dar acesta este controlat şi oprit (prin refularea apei şi evacuarea personalului) atunci când prezintă pericol. Parametrii exteriori: Temperatura, presiunea etc. - Temperatura exterioară nu influenţează obţinerea fenomenelor ci doar violenţa de manifestare (iarna fenomenul este mai evident). Presiunea atmosferică influenţează dezvoltarea incendiului care poate fi controlată prin modalităţile de ventilare. Participanţii: - Formatorii vor încadra în permanenţă cursanţii; - Se impune o atenţie deosebită procedurii de lucru şi conştientizarea cursanţilor să părăsească caissonul din proprie iniţiativă în situaţiile limită, sau când consideră că pot avea probleme. Materiale utilizate: -

Lemn aproximativ 150 de kg, placă de pal de aprox. 1m2 şi o navetă din PVC;

-

Maxim 0,5 l. combustibil lichid pentru iniţiere. Potenţial caloric: - Aprox. 2500MJ - suficient pentru obţinerea fenomenului flashover Fenomene observate, activităţi desfăşurate de formatori în caisson,

concluzii: - declanşarea şedinţei şi observarea modului de apariţie a focarului iniţial de fiecare dată. - stratificarea fumului cu menţiunea că de la un nivel de 0,80 cm. – 1 m. se echilibrează câmpurile de presiune. La acest nivel, denumit zonă neutră, avem cea mai bună vizibilitate. - apariţia gazelor de piroliză pe peretele din faţă şi dreapta al focarului (din radiaţie estimată la 100-120°C) şi ulterior în jurul temperaturii de 200°C la absolut toate materialele (unele materiale intra în piroliză şi la 85-86°C, altele la 150°C sunt

86

deja aprinse, astfel că am considerat temperatură de referinţă când toate materialele se afla în proces de piroliză cea de 200°C) - la 300-350°C s-au format flame-urile, care s-au putut vedea de fiecare dată, în zona ecranului, mai violente sau mai scăzute, uneori acei îngeri dansând în stratul de fum. Pentru materializare poate fi deschisă trapa dar se perturbă uneori prea puternic câmpul neutru din camera de foc; - la peste 400°C de fiecare dată au apărut rulouri de foc, rollover-ul fiind mai violent sau mai redus, când de asemenea pentru materializare şi evidenţiere se poate deschide pentru scurt timp trapa pentru aport de O2. Fenomenul trebuie aşteptat şi adus în situaţia de aprindere şi a ultimului perete, cel din stânga şi apoi la peste 500°C se poate aştepta declanşarea flashover-ului. De regulă acesta s-a produs la o temperatură de peste 600°C; DE REŢINUT: - este foarte important de aşezat corect materialele în zona camerei de foc pentru a simula mobilierul unei încăperi; - pe timpul rollover-ului şi când temperatura a trecut de 580-600°C şi funcţie de situaţie se poate deschide trapa pentru scurt timp pentru

ventilare şi pentru

materializare şi evidenţiere mai corectă. Nu de fiecare dată însă a fost benefică manevra, uneori fiind perturbat echilibrul stratificărilor (temperatură, presiune, fum etc.); - Pulsaţiile gazelor de piroliză de pe ultimul perete care se aprind si se sting, inflamarea gazelor până la un nivel de 1m de pardoseala, rollover-ul violent pe tavan, sunt elementele care preced flashoverul. Temperatura creste considerabil în zona de ardere şi se resimte şi la nivelul observării. Se creează impresia unei „pături de foc” care vine pe militari. Manevrele formatorilor: – se impune o ventilare corectă prin trapă, ecran şi uşa principală pentru primele 5-7 minute, în scopul evitării perturbării fumului şi gazelor şi mai ales a vizibilităţii. Se poate utiliza şi uşa exterioară, de siguranţă, pentru ventilare dar creşte riscul perturbării vizibilităţii în caisson; - se impune studiul permanent al flăcării pentru ventilarea cu ajutorul uşilor şi a trapei de evacuare (flacăra roşiatică sau portocalie indică un aport de oxigen insuficient, determinând o ardere incompletă mocnită care va reduce vizibilitatea);

87

- se impune reducerea numărului de manevre la temperaturi de peste 400°C întrucât apar perturbări greu controlabile prin ventilaţie. Este impus să se comunice în permanenţă temperaturile de responsabilul cu monitorizarea acestora; - la declanşarea fenomenului flashover se va urmări poziţionarea personalului în zona din faţa uşii principale, pregătiţi de evacuare. Formatorul nr. 1 va fi în măsură să acţioneze cu jet de apă fără a fi surprinşi. În acest moment se impune deschiderea trapei pentru siguranţa şedinţei (focul va fi dirijat prin trapă); - la folosirea jeturilor de apă se va avea în vedere monitorizarea temperaturii, deoarece la observare s-au atins şi peste 200°C şi există pericolul opăririi; - la dezechiparea personalului, la finalul şedinţei, ţinând cont de temperatura asimilată de echipament (casca de protecţie îndeosebi), vor participa doar formatorii şi numai după acceptul acestora vor continua cursanţii. Caisson-ul din baza de pregătire a fost realizat după modelul francez al Departamentului SDIS77. IMAGINI COMPARATIVE

ROMÂNIA

FRANŢA

88

89

90

6. ANEXE Anexa 1 – Atestat formator pentru cunoaşterea comportamentului focului în spaţii închise şi semi – deschise, securitatea exerciţiilor cu foc real, pătrunderea în caisson de lucru cu foc real; Anexa 2 – Atestat formator pentru cunoaşterea tehnicilor operaţionale de intervenţie, cunoaşterea operaţiunilor de stingere a incendiilor, tehnica salvărilor de la înălţimi şi stingerea incendiilor de pădure; Anexa 3 - Diplomă de atestare a participării în caisson-ul de lucru real cu focul a SDIS77 Seine-et-Marne, Franţa; Anexa 4 – Model fişă de şedinţă la caisson – Baza de pregătire a I.S.U. Suceava.

91

ANEXA1

92

ANEXA 2

93

ANEXA3

94

ANEXA4

I.S.U. „BUCOVINA” SUCEAVA

BAZA DE PREGĂTIRE SUCEAVA FIŞĂ DE SEDINŢĂ ÎN CAISSON DIN DATA ________________________ Nr. Grad, nume şi prenume crt.

Funcţia în cadrul şedinţei

Subunitatea

Serie aparat

Serie butelie

Semnătura

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. CONCLUZII

TEMPERATURI OBŢINUTE FOCAR

95

PIROLIZA

OBSERVARE

7. BIBLIOGRAFIE Regulamentul instrucţiei de specialitate a pompierilor militari, aprobat prin O.M.I. nr. 92/1990 Sorin Calotă, Gheorghe Popa, George Sorescu, Simion Dolha - Cercetarea cauzelor de incendii, 2010 Metode de lucru ale binomului de stingere şi de salvare, Ghid de referinţă francez, SDIS 77 Franţa, 2007 Col. Ing. Pompiliu Bălulescu – Stingerea Incendiilor, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1981 Col.drd. Ion Burlui, Lt.col. Sorin Popovici, Plt. Popovici Bogdan, Plt. Simona Cojocar Ghidul instructorului în formarea personalului pentru situaţii de urgenţă, Ediţia 2012 Col.drd. Ion Burlui, Lt.col. Sorin Popovici, Plt. Simona Cojocar - Pregătirea subunităţilor operative – aspecte de principiu teoretice şi practice, 2011

96

Studiul Fenomenelor Complexe -Simulare in Caisson

Recommend Documents