subiecte rezolvate radiologie

Generated by Foxit PDF Creator © Foxit Software http://www.foxitsoftware.com For evaluation only.

Sub 1.Radiatii X:generator,parti componente,functionare.

Radiaia Radiaia electromagnetică – formă de transport a energiei; (radiaia electromagnetică = undă transversală, în care câmpurile electric şi magnetic oscilează perpendicular pe direcia de propagare a undei); • Radiaia electromagnetică este caracterizată prin: distan na dintre două unde succesive (măsurată Lungimea de undă ( ) – dista (măsurată în metri); Amplitudinea – intensitatea, caracterizată de înălimea înăl imea undei; Frecvena (f) – numărul de oscilaii în unitatea de timp; se măsoară în hertz-i (Hz); viteza c = f x λ (m/s); electromagnetice este de 3x108 3x108 (m/s); viteza de deplasa deplasare re a radiaiei electromagnetice m/s (viteza luminii în vid); •

o o o o

RAZELE X – descoperite în 1895 de Röntgen – sunt o formă de radiaie electromagnetică cu lungimea de undă în domeniul angströmilor – 0,1-150 (1 = 10-10 m); • În aplicaiile medicale razele X sunt produse de tubul radiogen în instalaii specializate. •

• • • • • • • • •

Razele X sunt produse în tubul radiogen Acesta converteşte energia electrică în raze X, cu producerea concomitentă de căldură. producerea razelor X – tubul radiogen Electronii furnizai de catod prin încălzirea unui filament – focalizai şi accelerai către anod prin aplicarea unei diferene de potenial de ordinul zecilor de kV; Anodul de Cu (bun conducător conducător de căldură) – pe suprafaa sa o pastilă de tungsten tungsten (focar), care produce razele X în urma “bombardamentului” “bombardamentului” cu electroni; anodul – rotativ (3600-10000 rpm) – previne deteriorarea focarului de către fasciculul de electroni; suprafaa anodului este înclinată (7-20°) – controlează lărgimea lărgimea fasciculului generat (aceasta influenând netitatea geometrică a imaginii); suprafaa focarului: mică (0,3-0,6 mm) sau mare (1-1,2 mm) funcie de aplicaie; tuburile pentru fluoroscopie şi radiografie au în general două focare; Întregul ansamblu e situat într-o incintă vidată care la rândul ei este plasată într-o cupolă plumbată coninând un fluid schimbător de căldură (ulei).

Fasciculul de raze X obinut este policrom (conine fotoni cu energie variabilă) fiind mai departe filtrat (sunt reinui fotonii cu energie joasă) şi colimat printr-un sistem de diafragme (fascicul util) pentru a minimiza expunerea la regiunea de interes. • Căldura este disipată prin intermediul anodului de cupru şi a fluidului de răcire; • Caracteristicile tubului variază funcie de destinaia acestuia (echipam ( echipament ent pentru explorări generale - radiografie, fluoroscopie; flu oroscopie; angiografie; mamografie; mamografie; computer-tomografie). •

principiu general Fasciculul de raze raze X (fascicul incident) incident) – proiectat pe regiunea regiunea anatomică de • examinat şi, trecând prin corp, este absorbit difereniat în funcie de compoziia chimică a structurilor (numărul atomic Z al atomilor componeni), densitate ( ), gros grosime ime (d) şi distan a de emisie a fasciculului; -

•

La ieşirea din pacient, fasciculul de radiaii (emergent) este atenuat energetic, neomogenitatea sa exprimând diferenele de absorbie ale organelor/esuturilor străbătute;

•

Fasciculul emergent întâlneşte apoi suportul (film radiologic, radi ologic, ecran fluorescent, detectori) care transformă – pe baza efectelor ionizat şi fotochimic - informaia latentă transportată de fotonii X în imagine structurată, utilă. Imaginea obinută poate fi analogică (radiografia 1


standard, fluoroscopia clasică) sau digitală (radiografia şi fluoroscopia fluoroscopia digitală, computertomografia), directă (radiografia, fluoroscopia) fl uoroscopia) sau reconstruită (computer-tomografia). (computer-tomografia).

proprietăile razelor X Intensitatea – scade cu pătratul distanei; Penetrabilitatea – exprimă calitatea radiaiei; este dependentă de lungimea de undă (funcie (f uncie de diferena de potenial aplicată tubului – cu cât mai mare cu atât raze ra ze mai “dure”, lungime de undă mică); Atenuarea – diminuarea intensităii radiaiei ce străbate un corp material prin absorbie şi difuziune (împrăştiere); Absorbia – cantitatea de radiaii “sustrasă” radiaiei incidente: absorbia=Z4x 3x xd Efectul de luminiscen ă – emisia unei radiaii optic vizibile albastru-verde de către unele materiale când sunt expuse la raze X (foliile întăritoare, ecranul fluoroscopic); Efectul fotochimic – utilizat în radiografie. -

• •

• •

o

• •

legile formării imaginii radiologice Proiecia conică: fasciculul de raze X fiind f iind conic, dimensiunile şi forma corpului corpul ui radiografiat variază în raport cu: poziia corpului în fascicul distanele focar (F)-film (f), obiect (O)-f, F-O Sumaia (şi substracia) planurilor: imaginea i maginea radiologică este o imagine bidimensională a unui corp tridimensional, fiind în acelaşi timp o sumaie a tuturor tutu ror straturilor – dacă sunt opace = sumaie pozitivă, dacă sunt şi structuri transparente = substracie Paralaxa: proieciile a două elemente structurale suprapuse, dar situate la adâncimi diferite în corpul de radiografiat se suprapun sau sunt vizualizate separat funcie de înclinarea î nclinarea fasciculului faă de planul corpului, obinută: Incidenele tangeniale: conturul unei imagini este net atunci când raza incidentă este tangenială la conturul structurii respective re spective (scizură, tăblie osoasă); -

• • • •

•

•

Sub 2.Ecografia 2.Ecografia:pri :pri ncipiul metodei,a metodei,aplicatii. plicatii. •

• •

PRINCIPIU: reflexia ultrasunetelor ultrasunetelor (US) în structurile corpului corpului omenesc, difereniată de impedana acustică a acestora, permite permite realizarea unor imagini anatomice (mod (mod B) sau curbe grafice (mod A, TM). ENERGIA folosită este vibraia mecanică cu foarte mare frecvenă (“ultrasunete”) = 2-12 Mhz. COMPONENTE CONSTRUCTIVE: traductor (sonda) = emiător/receptor de US; conine generatorul de US; Amplificator semnal Computer (procesare semnal); Consola/tastatura/reglaje a emisiei si postprocesare semnal; Monitor TV; Accesorii pentru stocare imagini, transmisie, printare etc. Undele ultrasonore utilizate in imagistică i magistică sunt produse de cristalele piezoelectrice prezente în sondă. Există multiple tipuri de sonde pentru ecografie în funcie de aplicaia căreia i se adresează. Undele ultrasonore propagate în esuturi sunt atenuate şi reflectate de diferitele tipuri de esuturi şi de interfeele dintre acestea. o o o o o o

•

•

2


standard, fluoroscopia clasică) sau digitală (radiografia şi fluoroscopia fluoroscopia digitală, computertomografia), directă (radiografia, fluoroscopia) fl uoroscopia) sau reconstruită (computer-tomografia). (computer-tomografia).

proprietăile razelor X Intensitatea – scade cu pătratul distanei; Penetrabilitatea – exprimă calitatea radiaiei; este dependentă de lungimea de undă (funcie (f uncie de diferena de potenial aplicată tubului – cu cât mai mare cu atât raze ra ze mai “dure”, lungime de undă mică); Atenuarea – diminuarea intensităii radiaiei ce străbate un corp material prin absorbie şi difuziune (împrăştiere); Absorbia – cantitatea de radiaii “sustrasă” radiaiei incidente: absorbia=Z4x 3x xd Efectul de luminiscen ă – emisia unei radiaii optic vizibile albastru-verde de către unele materiale când sunt expuse la raze X (foliile întăritoare, ecranul fluoroscopic); Efectul fotochimic – utilizat în radiografie. -

• •

• •

o

• •

legile formării imaginii radiologice Proiecia conică: fasciculul de raze X fiind f iind conic, dimensiunile şi forma corpului corpul ui radiografiat variază în raport cu: poziia corpului în fascicul distanele focar (F)-film (f), obiect (O)-f, F-O Sumaia (şi substracia) planurilor: imaginea i maginea radiologică este o imagine bidimensională a unui corp tridimensional, fiind în acelaşi timp o sumaie a tuturor tutu ror straturilor – dacă sunt opace = sumaie pozitivă, dacă sunt şi structuri transparente = substracie Paralaxa: proieciile a două elemente structurale suprapuse, dar situate la adâncimi diferite în corpul de radiografiat se suprapun sau sunt vizualizate separat funcie de înclinarea î nclinarea fasciculului faă de planul corpului, obinută: Incidenele tangeniale: conturul unei imagini este net atunci când raza incidentă este tangenială la conturul structurii respective re spective (scizură, tăblie osoasă); -

• • • •

•

•

Sub 2.Ecografia 2.Ecografia:pri :pri ncipiul metodei,a metodei,aplicatii. plicatii. •

• •

PRINCIPIU: reflexia ultrasunetelor ultrasunetelor (US) în structurile corpului corpului omenesc, difereniată de impedana acustică a acestora, permite permite realizarea unor imagini anatomice (mod (mod B) sau curbe grafice (mod A, TM). ENERGIA folosită este vibraia mecanică cu foarte mare frecvenă (“ultrasunete”) = 2-12 Mhz. COMPONENTE CONSTRUCTIVE: traductor (sonda) = emiător/receptor de US; conine generatorul de US; Amplificator semnal Computer (procesare semnal); Consola/tastatura/reglaje a emisiei si postprocesare semnal; Monitor TV; Accesorii pentru stocare imagini, transmisie, printare etc. Undele ultrasonore utilizate in imagistică i magistică sunt produse de cristalele piezoelectrice prezente în sondă. Există multiple tipuri de sonde pentru ecografie în funcie de aplicaia căreia i se adresează. Undele ultrasonore propagate în esuturi sunt atenuate şi reflectate de diferitele tipuri de esuturi şi de interfeele dintre acestea. o o o o o o

•

•

2


• • • • • • •

•

Semnalele generate de undele reflectate sunt utilizate şi interpretate pentru a obine imaginea precum şi informaiile Doppler. Viteza de propagare a undelor ultrasonore depinde de tipul de esut; Majoritatea esuturilor din organism au viteze de propagare apropiate; Aerul şi osul au însă viteze total diferite de propagare a US, ceea ce face ca propagarea să fi afectată dramatic scăzând calitatea imaginii; Cu cât frecvena undelor US este mai mare cu atât scade adâncimea adâncimea de penetrare a US dar creşte rezoluia spaială, şi invers; Rezoluia este determinată în principal pri ncipal de frecvena US produse de sondă precum şi de calitatea echipamentului (hardware, software); Lungimea de undă este invers proporională cu frecvena; fr ecvena; o sondă de 10 MHz emite US cu o lungime de undă de 3x mai mică decât o sondă de 3,5 MHz, a.î. teoretic, t eoretic, are o rezoluie spaială de 3x mai mare; US sunt caracterizate şi de amplitudine (puterea semnalului), de care depinde amplitudinea semnalului reflectat.

FREC FR ECVE VEN N A 2-12 MHz; cu cât frecvena este mai mare cu atât penetrarea este mai redusă. • LUNGIMEA DE UNDĂ inversul frecvenei; determină rezoluia spaială. • AMPLITUDINEA puterea semnalului; determină amplitudinea semnalelor reflectate •

o o

o o

o o

afişarea informaiei US MOD A: curbe grafice exprimând exprimând pe orizontală profunzimea şi pe verticală amplitudinea undelor reflectate (perimată); MOD TM (time motion): mod A + mişcarea în timp - pe orizontală – dinamică; permite înregistrarea în dinamică a mişcărilor cavităilor cardiace; MOD B (brightness=strălucire): afişarea în nuane (tonuri) de gri, bidimensională, a unor seciuni anatomice corespunzatoare zonei anatomice anatomice scanate; afisarea în timp real permite şi analiza miscărilor în timp (cord, fetus în î n uter etc); Mod DOPPLER: calculare de fluxuri, debite (cord,vase) cu afişare grafică (doppler spectral) sau cod de culoare (doppler color). §

• • •

•

semiologie US mod B NEGRU = ZONĂ TRANSONICĂ – lichide (vas, vezica, chist); ALB= ZONĂ REFLECTOGENĂ - gaz, calcul, interfaă; inter faă; TONURI DE GRIURI = organe parenchimatoase, procese patologice etc; traduc grade diferite de reflexie/absorbie a US în esuturi; INTERFA A = limita limita de separaie între medii medii diferite ca impedană acustică (perei vasculari, cavităi, etc) = REFLECTOGENĂ; VID SONIC = ABSEN ABSEN A SEMNALULUI (posterior de zone cu maximum maximum de reflexie; ex după calculi, gaze, oase) § aplicaii US ABDOMINALĂ = toate organele parenchimatoase, parenchimatoase, vase; US CARDIACĂ = studiu morfologic, dinamică, fluxuri; US VASCULARĂ = mod B, Doppler, Doppl er, duplex, triplex, Power; US PAR I MOI = tiroidă, sân, musculară, musculară, articular articulară, ă, ochi; US ÎN OBSTETRICĂ = sarcină normală normală şi patologică; US DIGESTIVĂ = ENDOSONOGRAFIA (esofag, rect); §

• • • • •

• • • • • •

3


• • •

US TRANSCRANIANĂ (Doppler); US INTERVENTIONALĂ = ghidare puncii percutane diagnostice şi terapeutice Relativ recent, s-au realizat aparate care utilizează US pentru măsurarea densităii osoase, având aplicaii în studiul osteoporozei. Sub 3.Tomogr 3.Tomogr afia computerizata:princip computerizata:princip iul metodei,aplicatii. metodei,aplicatii.

•

Tomografia plană Prima metodă de obinere a unor imagini secionale, al cărei principu este ilustrat în schema alăturată; deplasarea sincronă în sensuri opuse a tubului şi casetei cu filmul, fil mul, permite ca structurile din regiunea de interes să se proiecteze pr oiecteze în acelaşi loc pe film, în timp ce structurile supra- şi subiacente se proiectează în arii diferite, astfel că nu determină imagine pe film; Metodă în curs de abandonare o

o

Computer tomografia (CT) este o tehnică imagistică care generează imagini secionale în plan axial prin baleierea unui fascicul de raze X în jurul corpului de examinat; • CT se bazează pe determinarea coeficienilor de atenuare (absorbie) liniară în esuturi – densitate – a unui fascicul de raze X ce străbate corpul, imaginea CT fiind astfel o “hartă” a distribuiei densităilor tisulare ti sulare în volumul seciunii examinate; Un fascicul colimat (îngust) de raze X străbate corpul pacientului iar intensitatea fasciculului emergent este măsurată de către o coroană de detectori, dispuşi diametral opus faă de tubul de raze X; pentru o poziie dată a tubului radiogen valoarea măsurată a intensităii fasciculului emergent se numeşte proiecie; imaginea obiectului din fascicul este RECONSTRUITĂ de computer prin analiza matematică a multiplelor sale proiecii. •

o

o

o

•

APARATURA

•

Gantry (tunel) – având o deschidere cu un diametru de 54 – 70 cm şi putându-se înclina cu 15-40°, conine: Tubul de raze X Detectorii; sistemul de achiziie a datelor (DAS) Circuitele de răcire Sistemele de colimare (la ieşirea din tub şi la intrarea intrar ea în detectori) Masa mobilă Generatorul de raze X Computer (reconstruieşte pe baza datelor furnizate de detectori şi a software-ului imaginea i maginea CT); stochează datele pe HDD; Consola cu monitorul TV Sistemul de stocare/arhivare a imaginilor (HDD, CD-R/RW, MOD, dispozitive hardcopy pe filme de imagistică – cu developare umedă sau uscată – sau hârtie). o o o o

• • • • •

•

Generaia Ia: primul CT (EMI, 1972) utiliza un fascicul fin (“pencil beam”) şi un detector care realizau r ealizau o mişcare de translaie în timpul căreia se obinea o proiecie apoi o rotaie de un grad şi se achiziionau datele unei noi proiecii; în total 180 de proiecii; generarea unei singure imagini dura 5 min; o o

o

•

Generaia a II-a: realizează tot o mişcare de translaie-rotaie; o

4

Generated by Foxit PDF Creator © Foxit Software http://www.foxitsoftware.com For evaluation only. o o

•

utilizează un fascicul conic şi mai muli detectori (5-20); Timp de seciune 6-20 s;

Generaia a III-a: utilizează un fascicul conic; tubul şi coroana de detectori realizând o mişcare de rotaie sincronă în jurul pacientului; Timp reconstrucie 3-8 s; o o

o

•

Generaia a IV-a: utilizează un fascicul conic; o coroană completă de detectori, staionari, tubul fiind singurul ce se roteşte în gantry în jurul pacientului, Timp reconstrucie 1-4 s; o o

o

•

Generaia a V-a: nu există elemente mecanice în mişcare; utilizează un tun electronic care generează un fascicul de electroni ce este focalizat şi se deplasează rapid de-a lungul unui arc de 210 ° pe un inel-intă de tungsten; fasciculul de raze X astfel produs traversează corpul pacientului ajungând pe coroana de detectori; multiple coroane de detectori permit achiziia simultană a multiple seciuni (multislice/multi-detector CT). Imaginile pot fi obinute în 50-100 ms; o o

o

o

o

§

computer tomografia – imaginea -

Imaginea în CT este o imagine reconstruită de computer pe baza datelor achiziionate de detectori; utilizând diverşi algoritmi matematici acesta aranjează în matrice coeficienii de atenuare realizând o imagine numerică (digitală) care este apoi afişată pe monitor în nuane de gri-uri; li mitat de capacitatea ochiului omenesc de • numărul de nuane de gri afişate este de 16-20, limitat a le diferenia; • calitatea imaginii (contrastul) depinde de intervalul i ntervalul de densitate afişat de acest număr limitat de nuane de gri; • se utilizează ferestre de densitate (window width – WW) şi mediana ferestrei (window level – WL); •

WW – este intervalul de densitate (în jurul valorii centrale – WL) afişat (cu cât mai îngustă fereastra cu atât mai mai mare contrastul); valorile mai mai mari decât maximul ferestrei sunt afişate în alb indiferent de densitate, iar cele inferioare valorii minime în negru; i magine; • WL – este centrul intervalului, determinând intensitatea (strălucirea) medie în imagine; aceasta este aleasă în jurul valorii medii a densităii esutului de interes; • Aceste setări afectează numai imaginea afişată nu şi datele pe baza cărora se reconstruieşte aceasta; fil m. • Imaginea obinută este afişată pe monitoare CRT sau LCD şi poate fi printată pe film. •

Sub 4.R 4.Rez ezonanta onanta magnetica nucleara:pr incip iul meto dei,aplicatii .

5


PRINCIPIU: metodă de explorare imagistică care constă în obinerea de seciuni tomografice de 1-30 mm grosime în orice plan al spaiului, prin utilizarea unor impulsuri de radiofrecvenă (RF) într-un câmp magnetic intens (0,2-3T) şi omogen. • Se bazează pe comportamentul nucleilor atomilor într-un câmp magnetic intens – în particular a nucleilor de hidrogen care se găsesc din abundenă în corpul uman – şi pe fenomenul de rezonană a acestora în câmp magnetic la aplicarea unui puls de RF cu o frecvenă specifică •

Datorită mişcării de rotaie în jurul propriului ax (spin nuclear) protonii de H se comportă ca nişte mici magnei, fiind caracterizai de un moment magnetic; • Când este plasat într-un câmp magnetic extern, momentul magnetic generat de mişcarea de spin descrie o mişcare de rotaie pe o pânză de con (asemănătoare unui titirez) – mişcare de precesie; frecvena acestei mişcări se numeşte frecvenă Larmor şi este specifică fiecărui nucleu, depinzând de intensitatea câmpului magnetic (de exemplu, pentru nucleul de hidrogen este de 21 MHz la 0,5T, 42 MHz la 1T, 63 MHz la 1,5T); •

Fenomenul de rezonană magnetică apare la aplicarea unui impuls de RF cu frecvena egală cu frecvena Larmor, când protonii de H sunt scoşi din starea de echilibru, la care revin după încetarea acestuia (relaxare), emiând la rândul lor un semnal de RF (cu aceeaşi frecvenă) care este detectat, amplificat, digitizat şi prin utilizarea unor algoritmi de reconstrucie este generată imaginea RM. • Intensitatea semnalului este diferită în esuturi, funcie de concentraia protonilor H-1 (apă, grăsimi), de timpul de relaxare necesar revenirii nucleelor la starea de echilibru energetic iniial (T1 şi T2), de timpul de emisie a impulsului RF. •

Când vectorul magnetizare tisulară netă este perturbat din starea de echilibru cu ajutorul pulsului RF cu frecvena Larmor, acesta se va orienta către un plan perpendicular (x,y) pe direcia câmpului extern (z); • Componenta vectorului magnetizare netă pe direcia câmpului extern se numeşte magnetizare longitudinală, iar componenta perpendiculară pe acesta se numeşte magnetizare transversală (măsurabilă, fiind singura capabilă să inducă un semnal în bobinele receptoare – legea induciei a lui Faraday); • Unghiul de rotaie a vectorului magnetizare netă (flip angle) depinde de intensitatea pulsului de RF aplicat ca şi de durata acestuia; acesta poate fi de 90 °, 180°, sau intermediar; acesta influenează la rândui intensitatea semnalului RM (influenând magnetizarea transversală). •

imaginea Intensitatea semnalului RM – contrastul imaginii – depinde de: densitatea de protoni timpul de relaxare T1 a esuturilor (specifice fiecărui esut) timpul de relaxare T2 esuturile cu T1 scurt apar strălucitoare pe imaginile ponderate T1; T1 este lung pentru moleculele mici (ex. apa) şi pentru moleculele mari (ex. proteinele); T1 este scurt pentru grăsimi şi moleculele cu dimensiuni intermediare; T1 creşte cu intensitatea câmpului magnetic extern; esuturile cu T2 lung apar strălucitoare pe imaginile ponderate T2; lichidele au în general T2 lung, în timp ce solidele şi moleculele mari au T2 scurt; T2 depinde foarte puin de intensitatea câmpului magnetic); Imaginile ponderate PD (densitate de protoni) au un contrast intrinsec redus datorită variaiilor mici de densitate în protoni a esuturilor (max. 10%); Fluxul afectează de asemenea contrastul imaginii – baza angiografiei RM; Administrarea de ageni de contrast, creşte contrastul prin scurtarea T1; §

•

o o o

•

•

• • •

6


•

APLICA II: Studiul tuturor regiunilor anatomice şi organelor; Studii angiografice – angiografia RM – MRA (magnetic resonance angiography); Spectroscopia RM (MRS – magnetic resonance spectroscopy) § utilizează fenomenul de rezonană magnetică aplicat şi altor nuclei, cel mai frecvent cel de fosfor 31P; studiul metabolismului celular; necesită un câmp magnetic mai intens şi mai uniform decât în aplicaiile clinice uzuale; în curs de standardizare; Realizează seciuni multiplanare 2D şi 3D în orice plan al spaiului: axial, coronal, sagital; Rezoluie tisulară neegalată: discriminează substana cenuşie de cea albă; Detectează leziuni incipiente, minimale (cancer); Este NEINVAZIVĂ – nu utilizează radiaii ionizante; Dezavantaje: cost mare, disponibilitate redusă; nu poate fi utilizată la pacienii cu pacemaker, proteze sau implanturi metalice. o o o

• • • • •

SUB 5.

Metod e imagis tice de explor are a aparatului respi rator .

IMAGISTICA CU RAZE X: RÖNTGENDIAGNOSTIC -RADIOFOTOGRAFIA MEDICALA (RFM);

-FLUOROSCOPIA AMPLI/TV-DIGITALA; -RADIOGRAFIA STANDARD/DIGITALA; -TOMOGRAFIA PLANA (VALLEBONA); -COMPUTER TOMOGRAFIA (C.T.); -ANGIOGRAFIA STANDARD/D.S.A.:-pulmonara, -bronsica -BRONHOGRAFIA…. METODE SI TEHNICI DE EXAMINARE

IMAGISTICA CU IZOTOPI RADIOACTIVI

S.P.E.C.T.= Single Photon Emission CT -scintigrafie de perfuzie - Tc 99; -scintigrafie de ventilatie - Xe 133

IMAGISTICA CU REZONANTA MAGNETICA (I.R.M.) -METODA NEINVAZIVA;

-FIDELITATE IN REPRODUCEREA ANATOMIEI IN VIVO, 2 D şi reconstruc ii 3D:

-PARENCHIM PULMONAR/PLEURA/SCHELET; -MEDIASTIN; -VASE==>ANGIO-R.M. ULTRASONOGRAFIA (ECOGRAFIA)=U.S.

-TRANSTEGUMENTARA:-lichid pleural; -formatiuni expansive la -TRANS-ESOFAGIANA:-mediastin,cord,vase -INTRAVASCULARA (I.V.U.S.). Selectia metodelor/tehnicilor de examinare Criterii de selectie:-de la simplu la complicat - standard => metode speciale -risc minim; -pret minim; 7

perete;


-eficienta maxima. 7.Sindro m d e hiperaeratie alveolara. SEMIOLOGIE SPECIALA. FIZIOPATOLOGIE SINDROAME ALVEOLARE: I - hiperaeratie;

II - alveolar retractil; III - alveolar neretractil. SINDROM INTERSTITIAL: - peribronhovascular; - parenchimatos. SINDROM DE OBSTRUCTIE BRONSICA: - bronsii mici; - bronsii mari. SINDROM VASCULAR: - hipovascularizatie; - hipervascularizatie

SINDROAME ALVEOLARE I SINDROMUL DE HIPERAERATIE ( hi perinf lati e). Definitie: ↑ cantitatii de aer alveolar ± modificari ale peretilor alveolari.

ASPECT RADIOLOGIC: - Distensia pulmonara:- aplatizare diafragm;-↑ ∅ cranio-podal; - deschiderea sinusurilor; -rotunjirea domului; -aspect de “clopot”,”butoi” - Hipertransparenta : ↓ gradului de absorbtie la Rx prin: - ↑ cantitatii de aer alveolar; - ↓ patului vascular si a fluxului sanguin arteriolo-capilar. EXEMPLE 1 EMFIZEMUL DIN BPOC: bronsita cronica, astm intricat; Mecanism: obstructie bronsiolara (congestie, edem, mucus)=> incarcerare (supapa,”AIR TRAPPING”)=>emfizem centrolobular, centroacinar.

2 EMFIZEM SENIL, ATROFIC: panacinar; alveole indemne. 3 ASTMUL ALERGIC: hiperinflatie doar in criza ! 4 OBSTRUCTIE BRONSIE MARE: supapa, ventil expirator, =>emfizem localizat/ sistematizat: cancer endobronsic, corp strain. 5 EMFIZEMUL VICARIANT: atelectazie lob/ pulmon.

8.Sindrom alveolar retractile.

II SINDROM AL VEOLAR RETRACTIL Definitie: disparitia aerului alveolar prin rezorbtie ± lipsa de umplere, pe teritorii variabile (acin=>pulmon).

CUPRINDE: ATELECTAZIA: -intinsa, sistematizata=> lob, segment;

-perilezionala (chist,tumora); -lamelara (bazala); -acinara (bronsiolita); COLAPS PASIV: -pneumotorax, pleurezii, toracoplastie; ATELECTAZIE ADEZIVA:- retractie alveolara in lipsa surfactantului pulmonar (nou nascut) 8


EXEMPLE: Atelectazia sistematizata -

cancer bronhopulmonar

SEMNE RADIOLOGICE: - DIRECTE: condensare - opacitate pulmonara diminuare volumului pulmonar ocupat: -”in evantai” - pleura libera, -”aspiratie” retractila, plamin fixat la hil=>pleura simfizata - INDIRECTE: - tractionari, retractii, deplasari(pleura, scizuri, coaste, mediastin, diafragm); - emfizem compensator controlateral; - hernie pulmonara transmediastinala

9.Sindrom alveolar neretractil. III SINDROM ALVEOLAR NERETRACTIL Definitie: obturatie ( umplere) alveolara cu lichid/tesuturi patologice, fara reducere a volumului

pulmonar ocupat. Cauze :- exsudat (inflamator,alergic); - transsudat (edem pulmonar); - bronho-aspirat; - singe; - substante straine (proteinoze, litiaza alveolara) • BOALA TIP: PNEUMONIA FRANCA BACTERIANA ! •

•

Semne radiologice: - OPACITATE SISTEMATIZATA LOBARA/SEGMENTAR/ SUB-SEGMENTAR= ∇ PNEUMONIC Weil & Mouriquand; - OPACITATE NESISTEMATIZATA-infiltrat, aripi de fluture,”nouros”etc. Semne ajutatoare: bronhograma, alveolograma aerica

10.Sindrom interstiti al pulmonar. SINDROMUL INTERSTITIAL Etiologie: inflamatorie, neoplazica, vasculara, colagenoze, pneumoconioze etc.

1 IMAGINI PERIBRONHOVASCULARE - ingrosare teci conjunctive => hil - contur scamosat;

- opacitati hilifuge,=> hil - baza; trabecule, ”evantai”; - linii KERLEY A => limfatice turgide, cimp mijlociu => ∪ ; - linii KERLEY B = > edem cronic veno/ limfatic sept interlobular =>⊥ perete axilar, ”trepte de

scara”; - linii bordante subpleurale => sinusuri costo/cardiofrenice 2 IMAGINI INTERSTITIALE PARENCHIMATOASE Caractere generale: - ingrosarea peretelui alveolar; - lipsa sistematizarii; - contur sters, aspect neomogen; - intensitate mica, medie.

Aspecte radiologice: -”sticla mata”-infiltratia sept alveolar; - imagini miliare; 9


+6

- imagini nodulare gr.II (silicoza, carcinoza); - imagini reticulare -“fagure”(viroze,colagenoze) - imagini reticulo-nodulare. CT => detalii de finete prin tehnica High Resolution ( HR)

11.Sindrom vascular pulmonar. SINDROMUL VASCULAR Fluxul sanguin pulmonar depinde de:- integritatea patului vasc.;

-debitul arterial pulm.;-presiunea art/venoasa. Alterarea acestor factori duce la modificari morfo-functionale ,decelabile imagistic. PLAMINUL HIPOVASCULARIZAT Cauze: - hipoplazie artera pulmonara - Sdr. Mc. Leod; -stenoza artera pulmonara (congenitala, dobindita); -embolia pulmonara; -shunturi cardiace dreapta-stinga (tetrada Fallot) Aspecte radiologice:- hipertransparenta pulmonara; - desen pulmonar sarac, difuz/ localizat. Metode imagistice:-ecocardio.;scintigrafia perfuzie Tc99;DSA Rad.Intervent.:arteriografie selectiva pulmonara + tromboliza (mecanica, urokinaza) PLAMINUL HIPERVASCULARIZAT a Tip arterial: - cord “sportiv”: marire calibru vascular=>↑ flux fara ↑ rezistentei periferice; -shunt stg - dr. cu↑ rezistentei periferice (centralizare) exemple - DSA;DSV b Tip venos: - creste presiunea post-capilara; staza vasculara - linii Kerley B; - apicalizarea desenului vascular prin dilatare venoasa (redistributie apicala) BOALA TIP: STENOZA MITRALA 13.Bronsiectazia. BRONSIECTAZII = dilatatii bronsice A CONGENITALE:- sindroame malformative complexe :

Sdr. KARTAGENER:- situs inversus, etmoido-antrita (surditate) - bronsiectazii chistice Sdr. MUNIER - KÜHN:- idem, fara situs inversus B DOBINDITE: - secundare altor afectiuni (tractiuni parietale externe) Rx.standard: -dilatatii bronsice pline - ”ciorchine”,cordoane - dilatatii bronsice goale - rozeta Ameuille, fagure, lemn mîncat de carii, - ∇ bronsiectatic hilio-bazal Bronhografia: -dilatatii cilindrice, chistice, ampulare, sacciforme, moniliforme 14.Pneumonii bacteri ene. PNEUMOPATII INFLA MATORII ACUTE:

-BACTERIENE: -BACTERIENE SUPURATIVE; -VIRALE (“ATIPICE”); CRONICE: -TUBERCULOZA; 10


-Alte boli cu componenta inflamatorie PNEUMONII MICROBIENE (pneumonia franca lobara)

Etiologie: - infectia cu pneumococ, streptococ,etc. Histopatologie: -sindrom de umplere alveolara - 4-5 faze: Anatomie radiologica: -congestie - VOAL (debut) - hepatizaie - LOC PNEUMONIC (perioada de stare)-∇ opac, segmente, lobi; - rezorbie:- omogena = atenuare sincrona - neomogena = “tabla şah”; - de la centru spre periferie; - de la periferie spre centru Complicatii:-pleurezii: para/metapneumonice -abces secundar 15.Bronhopneumonia. BRONHOPNEUMONIA

Etiologie: streptococ, pneumococ, Friedlander, E.coli Frecventa : nou nascut, batrin, imunodeficienta (SIDA); Histopatologie: -noduli bronhiolo-alveolar: - mici (acin); - mari (lobul); Aspecte radiologice: - noduli grad I-II; diseminare bilateral asimetrica; - respecta bazele si apexul; - contur fluu (congestie); - centrul opac (bronsiola obstruata); - nodulii confluiaza-aspect pseudolobar - asincronism evolutiv; - asociaza emfizem bulos, travee opace; Forme specifice: -tbc:evol.subacuta, noduli excavati, caverne -stafilococica: pneumatocele, complicatii supurative (piotorax,abcese multiple); gravitate majora.

16.Abces pulmonar.

PNEUMOPATII ACUTE SUPURATE ABCESUL PULMONAR

Etiologie: stafilococ, streptococ, Friedlander, amoebian etc. Patogenie: - bronhogen (aerogen, abcedarea pneumoniei); - hematogen (septicopioemie); - contiguitate (plagi, fracturi, post-operator); Anatomie radiologica: - stadiu pre-supurativ (pre-vomica): bloc pneumonic atipic, opacitate centrala intensa, nodulara; 11

”amputat”;


- stadiu supurativ (post-vomica): -recent:”gura de cuptor”- imagine hidro-aerica cu nivel inalt, liniar, neted si congestie in jur; -vechi: cronicizare (sapt.) - nivelul lichidian si congestia scad, inel opac periferic, gros (membrana piogena), cavitate cu perete rigid. - complicatii: piotorax; pio-pneumotorax. Evolutie: - vindecare; sechele fibroase; - cronicizare impune tratament chirurgical 17.Cancer bronhopulmonar. CANCER B RONHO-PULMONAR

Cea mai frecventa localizare neoplazica FUMATUL Histopatologie: - carcinom epidermoid (squamos); adenocarcinom; celula mica (“oat cells”); sarcom. Anatomo-radiologic: - bronsii mari (central) - bronsii mici (periferic) - alveolar (rarissim). Sediul fata de lumen: - endobronsic - atelectazie; - exobronsic - ”iceberg” ROLUL IMAGISTICII 1 EVIDENTIAZA TUMORA:-

Metode: Rx.standard, CT, IRM, bronhografia Aspecte: - cancer hilar (central) endobronsic - emfizem sistematizat (rar);atelectazie (segment,lob,pulmon); bronhografie: stenoza - amputatie bronsica dg.diferential: pneumonie; - cancer hilar (central) exobronsic - nodul opac hilar + prelungiri radiare = “krebs füsse”(picioare crab) dg.diferential: adenopatie, anevrism artera pulmonara; - cancer periferic, nodular - nodul opac gr.II- III, contur neregulat (prelungiri) , intensitate mare. dg.diferential: chist hidatic, tuberculom, hamartom. 2 APRECIAZA EXTENZIA LOCO-REGIONALA Metode:- CT, IRM, cavografia,angio pulmonara, US. Aspecte:- extenzia mediastinala - adenopatie, stenoza,

tromboza VCS; - extenzia parietala - apex - Sdr. Pancoast-Tobias; - extenzia lobara - cancer lobar (“lobita canceroasa”) - invazie pericard - pericardita - ecocardiografia

3 EVIDENTIAZA COMPLICATIILE

- necroza - excavare - suprainfectia; -invazia costala, pleurala

4 DECELEAZA METASTAZELE

OS - scintigr.Tc99; CREER - IRM,CT; FICAT,SR - US CANCER PULMONAR METASTATIC MODALITATI DE DISEMINARE: - HEMATOGENA: noduli opaci gr.II-III, diseminati anarhic, bilateral, inegali; nu confluiaza; contur

net, forma rotunda (“lansare de baloane”).

12


Cauta: cancer primitiv teritoriul cav: sin, testicul, rinichi, os, prostata - LIMFATICA: limfangioza: diseminare peribronho-vasculara/ interstitiala parenchimatoasa: cordoane, micronoduli perihilar/ hiliobazal bilateral; asociere cu pleurezie. Cauta: sin, pancreas, stomac - MIXTA: carcinomatoza “miliara”: diseminare in interstitiu, limfatic si hematogen: micronoduli diseminati pe fond trabecular bilateral; tendinta la conglomerare. Cauta: sin, tiroida, digestiv Dg.diferential:bronhopneumonie, hidatidoza, miliara tbc; silicoza, viroze, colagenoze

18.Tuberculoza pulm onara pri mara. TUBERCULOZA PULMONARA Etiologie:

Bacil Koch (BK); cale contaminare: aeriana(Pflüge)

CLASIFICARE:

Tuberculoza primara (primoinfecia); Tuberculoza secundara (ftizia)

TUBERCULOZA PULMONARA PRIMARA Copil: 2-7 ani, rar adolescent. Anatomie radiolog ica: COMPLEX PRIMAR RANCKE:

afect primar => limfangita=> adenita (şancru inoculare=alveolita acinară) Complex integral = “in haltera” Obişnuit este vizibila doar adenopatia satelită, paratraheală EVOLUTIE: - 90% vindecare spontana, ad integrum sechele cicatrici fibro-calcare; viraj tuberculinic - imunitate; - 10% complicaii: miliara; bronhopneumonie; pneumonie cazeoasă cavitară; caverna primara (asociat adenopatie) 19.Tuberculoza pulmonara secundara –infil tr ate precoce,tub erculom ,caverna.

TUBERCULOZA SECUNDARA Noduli fibroşi apico-subclaviculari:

potenial ftiziogeni(BK “dormant”=>reactivare); Rx=micronoduli tip Simon, Aschoff-Puhl, Hedwall; reactivare - leziune activa subclaviculara. 2 Infilt ratul pr ecoce subclavicular: alveolita exsudativa nevindecabila spontan; Rx=nodul palid gr.II tip Assman(rotund),Fleischner(oval),Redecker(patrulater),Dufour(nebulos) Evolutie: necroza - cazeificare – excavare 1

CAVERNA Caverna recenta :”racheta de tenis”:infiltrat parial excavat cu bronşie de drenaj inflamata; Caverna elastica: hipertransparenă circumscrisa, ax mare orizontal, perei supli; Caverna scleroasa: perei groşi, rigizi, contur neregulat, fibroza si leziuni combinate in jur TBC CAZEOASA -CAVITARA: caverna solitara; sisteme de caverne (“miez de

pâine”);

pneumonie cazeoasă; bronhopneumonie. TUBERCULOMUL: nodul gr.II, intens, fibrocalcar = infiltrat blocat cu potenial de reactivare. TBC FIBROASA: forme minore/ majore - FIBROTORAX TBC HIPERCRONICA: caverne scleroase, fibroza extensiva, pahipleurite, bronşectazii, emfizem . FORME PARTICULARE: MILIARA adultului; 13


PLEUREZIA. COMPLICATII/SECHELE: HEMOPTIZIA; AMILOIDOZA

FIBROTORAX;

CORD

PULMONAR

CRONIC;

20.Tuberculoza pulmonara secundara-tubercul oza fi bro asa. TBC FIBROASA: forme minore/ majore - FIBROTORAX

21.Pneumonia,bronchopneumonia si miliara tuberculoasa. PNEUMONII MICROBIENE (pneumonia franca lobara)

Etiologie: - infectia cu pneumococ, streptococ,etc. Histopatologie: -sindrom de umplere alveolara - 4-5 faze: Anatomie radiologica: -congestie - VOAL (debut) - hepatizaie - LOC PNEUMONIC (perioada de stare)-∇ opac, segmente, lobi; - rezorbie:- omogena = atenuare sincrona - neomogena = “tabla şah”; - de la centru spre periferie; - de la periferie spre centru Complicatii:-pleurezii: para/metapneumonice -abces secundar BRONHOPNEUMONIA

Etiologie: streptococ, pneumococ, Friedlander, E.coli Frecventa : nou nascut, batrin, imunodeficienta (SIDA); Histopatologie: -noduli bronhiolo-alveolar: - mici (acin); - mari (lobul); Aspecte radiologice: - noduli grad I-II; diseminare bilateral asimetrica; - respecta bazele si apexul; - contur fluu (congestie); - centrul opac (bronsiola obstruata); - nodulii confluiaza-aspect pseudolobar - asincronism evolutiv; - asociaza emfizem bulos, travee opace; Forme specifice:-tbc:evol.subacuta, noduli excavati, caverne -stafilococica: pneumatocele, complicatii supurative (piotorax,abcese multiple); gravitate majora. 22.Silicoza.

Boli profesionale date de pulberi inhalate: SILICOZA :azbestoza, berilioza, sideroza

SiO2-particule STARE=st.II => TERMINAL=st.III -alveolita+ -noduli fibro-hialini interstitiali + -emfizem =

-st.I+ -noduli gr.I-II; -adenopatii hilare +

-st.I+II+ -macronoduli,tendinta la confluare in mase

-calcificari=

pseudotumorale= 14


“arbore iarna”

“arbore primavara/ “furtuna de

vara zapada’’ COMPLICATII : caverna silicotica; tbc; cancer bronsic pneumotorax, bronsiectazii, emfizem obstructiv. 23.Sarcoidoza.

SARCOIDOZA

Boala BESNIER-BOECK-SCHAUMANN reticulo-endotelioza benigna stadii:

Evoluiaza in 3

St.I: Adenopatii hilare bilaterale, ganglioni mici, neconfluati; St.II: Adenopatii + desen reticulo-nodular; St.III: Infiltrate perihilare in ”aripi de fluture” cu afectare interstitiala, alveolara si fibroza peribronhovasculara. Confirmare diagnostic: Reactia KVEIM: Sarcoid Boeck=>I.D.R.=> + - Biopsie endoscopica, transbronsica

24.Chistul hidatic pulmonar.

CHISTUL HIDATIC PULMONAR Etiologie: Taenia equinococus; Taenia alveolaris(rara) CHP NECOMPLICAT: macronodul opac gr.II-III; contur net (“tras cu compasul”), ovoid, ax >cranio-codal; ”plasticitate”respiratorie; compresibil pe plan dur (diafragm,coaste,cord). Dg.dif.= cancer periferic nodular. (CT, echografie). CHP COMPLICAT: - Fisurat: comunicare bronsica – semn MORQUIO(decolarea membranelor, semiluna aerica); - Rupt:imagine hidro-aerica,nivel lichidian ondulat (s.membr.ondulate,“valuri”,”nuferi”); membrane retinute (“cocolos hirtie”,”limba de clopot”). - Diseminat: hidatidoza secundara (macronoduli bilateral) 25.Emboli a si inf arctul pul monar. U R G E N T A MEDICALA Definitie: obstructie acuta a unui ram arterial pulmonar cu material embolic migrat. Etiologie:-tromboflebita membre inferioare, pelvis, VCI 1 STADIUL PRECOCE:Rx: pulmon normal, sau proiemina conul AP; hipertransparenta sistematizata; Scintigr.perfuzie:=zona hipo/afixatoare; Angio AP: obstructia ram AP cu absenta vascularizatiei infra-tromb; Rad.interventionala:-cateterism selectiv ram trombozat si perfuzie fibrinolitica (Uro/Streptokinaza); -pulverizare mecanica si aspirare (catetere speciale) Embolii multiple,iterative=boala tromboembolica=>HTP=>CPC.

2 STADIUL TARDIV=INFARCT:opacitate sist.”pneumonia like”;banda;nodular-vala; complicatii:excavare,abcedare 26.Colagenoze. COLAGENOZE Defin ire: afectiu ni ale substantei fund amentale tisul are pul monare conduc ind la necroza fibri noida si sc leroza cicatriciala

15


- Lupus eritematos diseminat=LED; - Periarterita nodoasa=PAN; - Artrita reumatoida=RA; - Sclerodermia; -Dermatomiozita. Rx.:-desen interstitial, peribronhovascular accentuat; -aspect reticulo-granitat, ”fagure de miere”; -macronoduli; -fibroza pulmonara difuza, fibroza pleurala 27.Bronhopneumopatia cronica o bstructi ve. 28.Lichid in cavitatea pleurala-diagnostic imagistic.

1 PLEUREZII:-Transsudat - insuficienta cardiaca -Exsudat - inflamator, neoplazii PLEUREZIA MARII CAVITATI:-mica,medie,mare,ma- siva(hidrotorax).Rx.:opacitate omogena,decliva, gravitational dependenta;curba Damoiseau;linia Tournant;etiologie dece-labila imagistic (pneumonie,cancer bronsic, sdr.Demon Meigs)

29.Pleurezii inchistate-diagnostic imagistic.

PLEUREZII INCHISTATE:scizurala orizontala,oblica: Rx:-opacitate ovoida,fuziforma;diafragmatica:ascensionare diafragm, obturare gastrica;mediastinala:largire in banda, ” echer” (mediastinala si diafragmatica);axilara:banda opaca paralela cu peretele axilar; 30.Pahipleurite,pneumotorax,hidropneumotorax. 1 SECHELE PLEURALE= PAHIPLEURITE:

-fibroase,fibrocalcare=>placarde,”platosa”,”cuirasa”. Rx.:opacitate in banda, calcificari amorfe, retractii costale, ”corturi”diafragmatice, simfize/imobilizare diafragmatica, deviere mediastin,coloana vertebrala 2 PNEUMOTORAX. TOTAL/PARTIAL Etiologie: spontan (astm), accidental (trauma), iatrogen. Tipuri: endogen (bula de emfizem,caverna); exogen (plaga, fracturi costale); iatrogen (accident la punctie) Tipuri anatomo-radiologice: -in pleura libera=>colaps la hil; -in pleura simfizata=>colaps limitat Rx: - hipertransparenta cu absenta desenului pulmonar; - linia bordanta - pleura viscerala; - bont pulmonar colabat la hil, opac; COMPLICATII: - hidro-pneumotorax - pio/ hemo-pneumotorax. 31.Tumori negangli onare mediastinale.

TUMORI PLEURALE Histopatologie: Endo/mezoteliom; sarcom; metastaze SEMNE RADIOLOGICE : - noduli opaci marginali - lichid pleural hemoragic Dg.dificil: CT; ecografie; PLEUROSCOPIE & biopsie; PUNCTIE-BIOPSIE ghidata imagistic

16


MEDIASTIN:DIAGNOSTIC IMAGISTIC METODE SI TEHNICI: CT=metoda standard “de aur” (gold standard); radiografie PA/ AP/ Digitala; esofag baritat;tomografie plana; IRM;eco transesofagiana, transcardiaca si abdominala, cavografie sup.; angiocardiografie ELEMENTE DE ANATOMIE: Spatiu POSTERIOR MIJLOCIU ANTERIOR SUP n.simpatici esof;trah,AO AO;timus MIJLOCIU n.s.,c.tor.,Ao br;A.p;Ggl,Es CORD INFERIOR Es.inf;AO desc Ggl inter Br, ==>CORD FORMATIUNI EXPANSIVE NEGANGLIONARE MEDIASTINUL MIJLOCIU Chist bronhiogenic: bronsie oarba, supranumerara nodul opac parahilar; rar imagine hidroaerica. Disembrioame: prin extenzie. MEDIASTINUL POSTERIOR TUMORI NEUROGENE:schwanom,neurofibrom,ganglioneurinom,simpatoblastom(neuroblastom malign); Aspecte Rx.:-macronodul,contur net,sediu sant costo-vertebral,extenzie aria pulmonara ;modificari osoase tipice: eroziuni gaura conjugare vertebrala;eroziuni costale adiacente

32.Limfoame maligne –diagnostic imagistic. SUB 33.Metod e imagist ice neinvazive de expl orare a aparatulu i card iovasc ular.

CORD: metode imagistice NEINVAZIVE • US+Doppler color:duplex,triplex mod;”stress-Echo software”; • RADIOGRAFIA standard=>teleradio./fluoroscopie • IRM=>>cine,”Real time”; incidente multiple,reconstructii 3D; • SCINTIGRAFIE :-miocardica-”Myoscint”(Indium 111 +anticorpi monoclonali antiMiozina);-dinamica ventriculara-Talium 201 +proba de effort;

SUB 34.Metode imagis ti ce invasive de explor are a aparatulu i cardi ovascul ar.

INVAZIVE • CATETERISM +ANGIOGRAFIE+OXIMETRIE+PRESIUNI • angiocardiografie globala;levo-cardiograma(VStg); • coronarografie selectiva; • Digital Subtraction Angiography(DSA):i.v.;i.a.;avantaje:risc↓, imagini excelente,s.contrast slab concentrate,cantitate redusa . 17


SUB 35.Stenoza mitrala-diagnost ic i magisti c.

STENOZA MITRALA A).Rx.=>CORD MITRAL:AS ↑;BaEsof.OAD;golf AP convex; VS↓;buton aortic ↓; =>PULMON:-vene dilatate=>staza=>↑ rezist.perif.=> -spasm capilar(baraj II)=>hipertr.V.Dr. B).ECOCARDIOGRAFIE: MOD B: -valve:morfologie,dinamica,vegetatii,calcificari; -orificiul:-masuratori suprafata,deschidere incompleta; -Atriu stg,V.Dr.-↑ vol cavitatilor;trombi in atriu; DOPPLER COLOR: -Dg.dif.de Boala/Insuficienta mitrala=>reflux sistolic atrial

SUB 36.Insuficienta mitrala-diagnostic imagistic

INSUFICIENTA MITRALA HEMODINAMICA:reflux sistolic VS=>AS(“sînge pendulant”)=> hipertrofie VS+AS=>stază pulmonara=>Hipertrofie VDr. 1)Rx:↑ volum AS;↑ volum VS;expansiune sistolica AS= regurgitarea sistolica a Bariului in esofag (OAD); 2)ECOGRAFIE mod B:-↑ vol.AS,VS,VD; -valve “incompetente”; -orificiu béant±ingustat(boala..); Mod Doppler color=vizualizeaza sîngele”pendulant” 3)CATETERISM VS & LEVOCARDIOGRAMA:-injectia in VS opacefiaza sincron aorta si prin contrast refluat- AS. SUB 37.Stenoza aort ica-diagnost ic i magisti c.

STENOZA AORTICA Clasificare;subvalvulara,valvulara,supravalvulara(coarctatia) Hemodinamic:baraj vidare sistolica a VS=> ↑ VS;efect “jet” post-stenotic (COANDĂ)=>ectazie fuziforma AO ascendenta 1)Rx:-hipertrofie VS;AO asc.ectaziata/buton AO sters -± calcificari valvulare; 2)ECOGRAFIE Mod B:-valve calcificate,joc redus,nu deschid corect;supraf.orificiala redusa;Doppler:jet AO +turbionaj; 3)CATETERISM:-dificil (stenoza);gradient presional VS/AO. SUB 38.Insuficienta aortica-diagnostic imagistic.

INSUFICIENTA AORTICA MORFOLOGIC: valve béante,incongruente,inel larg; HEMODINAMIC:-singe regurgitat AO=>VS(pendulant);insuf. Mitrala functionala prin marirea VS (tardiv) 1)Rx:-marire VS;AO amplu pulsatila,ectaziata,batanta; -golf adincit=>”cord aortic”; 18


2)ECOGRAFIE mod B:-joc valvular;orificiu valvular; -Mod Doppler color:-regurgitarea,flux turbionar; 3)CATETERISM aortic & angio:-injectia in AO supraval- vular arata “caderea” contrastului,in diastola ventriculara,in VS. SUB 39.Anomalii cong enitale cardiace cu sunt st anga-dr eapta. BOLI CARDIACE CONGENITALE

CLASIFICARE HEMODINAMICA: I. ANOMALII CU SHUNT A-V(STG=>DR) II. ANOMALII CU SHUNT V-A(DR=>STG) III. ANOMALII CU SHUNT -FARA SHUNT Nota Bene:SHUNT=comunicare anormală între cavităi,ce generează trecere a sîngelui pe caile anormale. I.ANOMALII CU SHUNT A-V 1)Comuni care in ter-atriala=Defect Septal At rial (DSA) HEMODINAMIC:↑ debit VD=>↑ p AP=>↑ vasc.pulmonara; daca↑ rezist.pulm.periferica=>baraj pulm.=>↑pVD=>↑pAD=shunt mixt intermitent/shunt inversat.

Rx: *AD se mareste (arc inf.dr…); *golful pulmonarei convex,artere pulm.turgide: *pulsatilitate art.pulmonare marcata:”dans hilar”(Pezzi) ECOGRAFIE mod B:-vizualizeaza morfologic defectul; -mod B+Doppler color:demonstreaza trecerea singelui AS=>AD sau flux bidirectional (shunt mixt); ANGIOCARDIOGRAFIE:-in levocardiog.,contrastul revine in AD opacefiindu-l a doua oara,dupa dextrograma initiala. 2)COMUNICARE INTERVENTRICULARA (DSV) HEMODINAMIC:↑p VD=>↑pAP=>↑debit VS + AS

Rx:=CORD MARIT GLOBAL: -↑ ø transvers; -golful pulmonarei convex; -”dansul hilurilor”(PEZZI)-pulsatii ample sis/dia ECOGRAFIE B+CONTRAST/DOPPLER COLOR:-vizualizare a defectului;fluxul VS=>VD;velocimetrie/quantificare…; CATETERISM VS & VENTRICULOGRAFIE:-injectia in VS opacefiaza sincron si VD. IRM=>vizualizare morfologica directa a defectului-fara contrast 3)PERSISTENTA DUCTULUI BOTAL(canal arterial)

HEMODINAMIC & RADIOLOGIC:-aorta comunica cu artera pulmonara=>↑p AP;-încarcare a vascularizatiei pulmonare; -creste returul venos pulmonar;incarcare a AS +VS. DIAGNOSTIC:-AORTOGRAFIA opacefiaza sincron si AP;se evidentiaza canalul in OAS/incidenta laterala; -IRM=>dg facil,neinvaziv(doar ca pret…) RADIOL.INTERVENTIONALA:-inchiderea canalului arterial prin cateterism mixt (versant arterialaortic & versant venos/AP), cu dop de Ivalon (mat.plastic)=Metoda PORSTMANN 4)TRANSPOZITIA MARILOR VASE

DEFINIRE: aorta naste din VD iar Vena Cava Sup.din VS. HEMODINAMIC:-comunicare prin DSV-foramen ovale realizeaza singe amestecat. Rx.:-cord global marit-”ou culcat pe diafragm”; -buton AO sters; -hil mic,orientat sagital; -desen pulmonar incarcat 19


Dg.de certitudine:prin cateterism cardiac & angiocardiografie SUB 40.Anomalii cong enitale cardiace cu sunt dr eapta-stanga.

II.ANOMALII CU SHUNT DREAPTA=>STINGA

1)TETRALOGIA FALLOT

DEFINIRE:-DSV inalt,subvalvular; -dextropozitia aortei; -stenoza arterei pulmonare-tip infundibular; -hipertrofia ventriculara dreapta. HEMODINAMIC:-singele trece din VD=>VS si Aorta Rx.: -cord “in sabot”=VD marit,ridicat de pe diafragm,impinge VS post.; -desen pulmonar sarac -buton AO pe dreapta; -incizura golfului pulmonarei:”lovitura de secure”... Dg.certitudine:-angiocardiografia:injectia in VD opacefiaza simultan AO si AP; -vizualizeaza stenoza infundibulara a AP si dextropozitia AO.ECOGRAFIA:arata doar DSV si hipertr.VD. 2)ATREZIA TRICUSPIDEI

-Se asociaza cu DSA si DSV HEMODINAMIC:-singele trece din AD=>AS=>VS=>VD Rx:-hipotrofie VD;AP mica=>desen pulmonar sarac 3)TRILOGIA FALLOT

-Stenoza AP+DSA + Hipertrofie VD (…lipseste dextropozitia AO 4)COMPLEX EISENMENGER

Dextropozitia AO + DSV inalt + HVD (….lipseste Stenoza Pulm.) SUB 41.Coarctatia de aorta.

III.ANOMALII IZOLATE Definire:anomalii fara shunt 1).STENOZA ARTEREI PULMONARE

Sediul leziunii:ostiala,con,trunchi; -HEMODINAMIC+RAD/IMAG.: -VD marit; -golf pulmonar convex; -desen pulmonar sarac ( ! ) NB:-prin efect COANDA (“jet”-turbion”)se produce ectazia arterei pulmonare post-stenotice (efect de jet si turbionaj juxta-parietal consecutiv) ; debitul in artere pulmonare periferice este redus. 2)STENOZA ISTMULUI AORTEI:COARCTATIA AO.

A)TIP PRE-DUCTAL (infantil):-cu duct Botal deschis; -cu duct inchis; B)TIP POST-DUCTAL (adult) RAD/IMAG:-cord aortic; -incizura aortei descedente=>sub buton: -incizuri costale marginale inf.=>semn RÖSSLER (art.intercostale pulseaza exagerat=HTA !) DG.CERT: -IRM=>vizualizeaza direct stenoza ; -AORTOGRAFIA Rx-cateterismul ofera si posibilitatea procedurii de angioplastie percutana transluminala (APT) -metoda terapeutica de radiol. interventionala 3)ANOMALIA EBSTEIN

-valve tricuspide jos implantate=>in VD; -camera atrio-ventriculara-larga; -insufic.orificiala tricuspidiana; 20


-camera ventriculara mica RAD/IMAG.: -cord marit global >dominant drept; -desen pulmonar sarac; -vizualizare directa a valvelor/cavitatilor=> =>ECOCARDIOGRAFIA;IRM. SUB 42.Cardiopatia ischemica-diagnostic imagistic. CARDIOPATII

DEFINIRE:-alterarea troficitatii fibrei musculare miocar-dice urmata de modificari ale contractiei,performantei si volumului cavitatilor cardiace. CLASIFICARE: - ISCHEMICA -coronariana -DILATATIVA; -MIOPATICA:miocardite infectioase(reumatica,virala); -toxice (etanolica) -OBSTRUCTIVA:amiloidica RX=>CARACTERE GENERALE:cord mare,pulsatii slabe, aritmii. CARDIOPATIA ISCHEMICA

ANATOMO-RADIOLOGIC:-STENOZE CORONARIENE; -TROMBOZE;CIRC.COLAT. -ISCHEMIE MIOCARDICA: -cronica -acuta=>NECROZA=> =>INFARCT MIOCARDIC ACUT METODE:-Scintigrafia miocardica ; ecocardiografia; ventriculografia,coronarografia RX; IRMN=cord & coronare. RADIOLOGIE INTERVENTIONALA: -angioplastie percutana transluminala; -endoprotezare percutana coronariana (stent). SCINTIGRAFIA MIOCARDICA: -TALIUM 201==>PROBA DE EFFORT; -MYOSCINT=anticorpi monoclonali antimiozina cuplati cu INDIUM 111=>relizeaza diferentierea ischemie/necroza , favorizeaza selectarea pacientilor pentru revascularizare miocardica; ECOCARDIOGRAFIA (B,TM,DOPPLER COLOR,3D): -caracterizare tisulara miocardica (ischemie); -test stress echo.; -zone akinetice,anevrisme VS; -calcule performanta ventriculara:vol.bataie,debit,ejectie IRM:-EVIDENTIAZA MORFOLOGIC SI DINAMIC CAVITATILE, PERETII, STRUCTURA MIOCARDICA; -CARACTERIZARE TISULARA MIOCARDICA PRIN SPECTROSCOPIE RM; -EVIDENTIAZA CORONARELE, RAMURILE PRINCIPALE SI LEZIUNILE MAI IMPORTANTE OBSTRUCTIVE; VENTRICULOGRAFIA Rx:-cateterism VS-Seldinger; -presiuni;-calcule ale performantei ventriculare;zone akinetice anevrisme; CORONAROGRAFIA Rx:-cateterism selectiv dr/stg; -evidentierea stenozelor & calcul compu.al gradului stenozei %; -evidentierea trombozelor & circulatiei colaterale; -planificarea terapiei de revascularizare miocardica(chir/interv.); 21


-studiul post-op.al by- pass-urilor montate chirurgical; -etapa obligatorie in Angioplastia Percutana Transluminala. PROCEDURI VASCULARE de RADIOLOGIE INTERVENTIONALA • APT=Angioplastie Percutana Transluminala: metoda de remodelare a lumenului arterial stenozat/trombozat prin instrumente ghidate fluoroscopic,introduse pe cale percutana; • Endoprotezare vasculara: introducerea de proteze endovasculare metalice ,dupa remodelarea lumenului prin APT,pentru mentinerea recalibrarii vasculare; • Recanalizarea trombozelor-proceduri de foraj mecanic sau liza fibrinolitica – a cheagurilor obstructive endovasculare. • Aplicatii :arteriopatia ateromatoasa coronariana si cu alte localizari periferice(iliaca,femurala,renala,etc)

SUB 43.Pericardite-diagnostic imagistic. AFECTIUNI PERICARDICE

PERICARDITE LICHIDIENE: -EXSUDATIVE:-virale,tbc,reumatice; -TRANSSUDATIVE:-neoplazica,uremica etc. SEMNE Rx:-stergerea sinusurilor cardiofrenice; -cord mare,”linistit”,pulsatii reduse;-forma triunghiulara; -arcuri sterse;-migrare a lichidului spre mediastin in decubit; -scurtarea pediculului vascular al siluetei cardio-vasc; -aspect “in carafa”;-plamin normal sau stazic (in valvulopatii) ECOCARDIOGRAFIA:-diagnostic cert la cantit.mici de lichid pericardic (50-100 mL). ASPECT ECOGRAFIC:-spatiu transsonic in jurul cordului, delimitat cu interfata neta ;uneori se vizualizeaza depozite de fibrina pe suprafata foitelor pericardice(ex in tbc). HIDRO-PNEUMOPERICARD:-aer patruns in cavitatea pericardica,deobicei dupa pericardocenteza dg/terapeutica. -Aspect Rx:-nivel hidroaeric pericardiac;semnul sucusiunii hipocratice=++ PERICARDITE CONSTRICTIVE Sinonim=PERICARDITE FIBROASE CONCRETIO CORDIS:simfiza pericardica intre foitele int/ext.; APECT Rx:-pericardul ingrosat se calcifica(“pericardita calcara) si se produc imagini “in dale de pavaj”,”in zale”(cuirasa=“panzer herz”),arciforme-”in coaja de ou”.Dg.facil rad.in incid.oblice,lat. ACRETIO CORDIS:simfiza pleuro-pericardica. ASPECT Rx:-cordul poate avea dimensiuni normale,dar contur modificat:dintat,festonat,”in corturi” pleuropericardice,stergere a sin.cardiofrenice;cord “fixat” la stern in sistola,stern tras la cord;in inspir-peretele toracic tras spre placardul pericardic=>semnul WENKEBACH. 44.Anevrismele aortei-diagnostic imagistic. 45.Tehnica Seldiger. •

Metoda Seldinger permite abordul percutan selectiv ,ghidat fluoroscopic al cavitatilor cordului,marilor vase arteriale/venoase si a tuturor ramurilor emergente din aorta; 22

Generated by Foxit PDF Creator © Foxit Software http://www.foxitsoftware.com For evaluation only. •

Cateterele necesare sunt prevazute cu curburi speciale distale,cu memorie plastica ce permit dirijarea cateterului-prin manipulare externa adecvata-in teritoriul de interes,in scop diagnostic (angiografie)sau/si terapeutic (Angioplastie, tromboliza, embolizare terapeutica,etc).

46.Limfografia.

In prezent,US ,CT evidentiaza sistemul ganglionar profund (mediastinal,retroperitoneal),dar nu si vasele limfatice; LIMFOGRAFIA evidentiaza vasele ,circulatia limfatica si sistemul ganglionar profund,retroperitoneal,dar metoda fiind invaziva si migaloasa- indicatiile actuale sunt restrinse la: -edeme limfatice m.inf. cu etiologie incerta(“esentiale”); -evidentierea fistulelor/anomaliilor limfatice in:chilascita, chilotorax,chilopericard,chilurie . US,CT,IRMN=>vizualizeaza adenopatiile din cancer metastatic limfoame maligne,leucemii,afectari ganglionare benigne,cu suficienta acuratete,limfografia fiind in aceste cazuri abandonata.

47.Flebografia.

ANGIOGRAFIA CU REZONANTA MAGNETICA -METODA NEINVAZIVA,fiabila,recenta (in progres..); -VASELE POT FI VIZUALIZATE si NATIV-FARA CONTRAST(ex.aorta,pulmonara,carotida,etc); -VIZUALIZAREA CU CONTRAST PARAMAGNETIC i.v. este superioara calitativ si se aplica la toate teritoriile vasculare (aorta,carotide,renale,femurale,poplitee, vene cave,v.porta etc); -achizitia imaginilor dupa injectarea contrastului se realizeaza rapid- in secunde ,ceeace face posibila deplasarea pacientului si vizualizarea aortei si vaselor m infer. in cca 70 sec.,cu o singura injectare (aorto-arteriografie RM). ANGIOGRAFIA cu Rx Angiografia Rx:-opacefierea arterelor (arteriografia),venelor (flebografia)sau limfaticelor/ggl.limfatici (limfografia) prin injectare intraluminala a unei substante de contrast IODATE: -hidrosolubile pt artere/vene; -liposolubila-pt limfatice; Substantele de contrast iodate hidrosolubile sunt: -normo-osmolare; -cu osmolaritate redusa (nonionice-preferate in angiografie); Contraindicatii majore:-alergia majora (astm,medicamente,etc) -mielom;glaucom;casexie avansata;febra>39 C. ACHIZITIA IMAGINILOR:fluorografie digitala (DSA)-uzual; -CT-angiografia: pe computertomograf spiral-cu reconstructii 3D 48.Arteriografia. 49.Esof ag-metod e de examinare,aspect normal.

23


Explorari imagistice: Radiografie toracică F +P: - indicatii: corpi straini radioopaci, spatiul prevertebral, linii mediastinale, nivel hidro-aeric mediastinal; Examinarea cu substană de contrast: - indicatii: evaluare functionala si anatomica (lumen, perete); - suspensie de sulfat de Bariu: contrast simplu, dublu contrast; - fluoroscopie + filme tintite; - inregistrare “cine”/video; incidente OAD, OAS, F, P; - contrast hidrosolubil: perforatie, fistula, post-operator precoce; Examinarea computer-tomografica: - stadierea cancerului esofagian (extensie locala, regionala, metastaze); - recurenta tumorala dupa esofagectomie; Eco-endoscopia esofagiana: - examinarea straturilor peretelui esofagian (extensia intraparietala a tumorii), adenopatii periesofagiene; Semeiologia modificarilor morfologice esofagiene Ø Ø

Ø Ø

rigiditatea parietala; modificari de calibru: - stenoza (ingustarea) lumenului esofagian; - dilatarea lumenului esofagian; imaginea lacunara (corp strain intraluminal, tumora benigna sau maligna mucoasa sau extramucoasa, compresiune extrinseca); imaginea de aditie (nisa, diverticul);

50.Dil atatii esofagiene:atonia,acalazia,cardi osp asm.

Tulburari functionale esofagiene: Etiologie: Primitive: - achalazia cardiei, spasmul difuz esofagian, chalazia; Secundare: - esofagita peptica/caustica; - afectare neurologica; - bolile tesutului conjunctiv; - boli metabolice, infectioase; - cancerul esofagian (obstructie, invazie nervoasa); Chalazia - reflux gastro-esofagian +/- hernie hiatala; Diskinezii esofagiene extra-sfincteriene Unde peristaltice secundare: 24


- propagare ascendenta din 1/3 inferioara a esofagului; Spasm difuz esofagian: Clinic: dureri “anginoase” + disfagie intemitenta; Examen baritat: - contractii non-propulsive: “segmentarea” lumenului; - esofag “in tirbuson”; Achalazia - absenta/relaxare insuficienta SEI; - lipsa concordantei peristaltica esofagiana/relaxare SEI; Radiografia toracica F + P: - largirea opacitatii mediastinale (partea dreapta); - nivel hidroaeric mediastinal; Examenul baritat esofagian: - ingustare axiala a esofagului abdominal; - dilatare esofag supraiacent: megaesofag fusiform, megadolicoesofag; - micsorarea camerei cu aer a stomacului; - intirziere in pasajul esofagului abdominal efilat; - modificarea peristaltismului esofagian; Complicatii: candidoza esofagiana, cancer esofagian;

51.Diverticuli esofagieni-diagnostic imagistic.

Diverticuli esofagieni Mecanism: - pulsiune = hernierea mucoasei + submucoasei printre fibrele muscularei - tractiune = toate straturile peretelui esofagian Diverticulul Zencker Tip: diverticul de pulsiune; Sediu: jonctiunea faringo-esofagiana; Morfologie: - imagine de aditie, contur net, posterior esofagului cervical; - impingere + lateralizare esofag cervical; - colet mai ingust decit sacul herniar; - dimensiuni mari; staza in diverticul; Diverticulii esofagului toracic mijlociu Mecanism: tractiune (fibroza in jurul adenopatiilor tuberculoase) Morfologie: imagine de aditie; forma conica, in deget de manusa; colet larg; fara staza; Diverticuli epifrenici Mecanism: pulsiune; Sediu: deasupra SEI, proiectie pe partea dreapta a conturului esofagian; 25


Morfologie: imagine de aditie, contur net; Complicatii: - inflamatie; - fistulizare; 52.Stenoze esof agiene benigne-diagnos tic im agisti c.

Stenoze esofagiene benigne Etiologie: - post ingestie de substante caustice; - peptice (reflux gastro-esofagian);

Caustice: Examinare cu contrast (hidrosolubil primele zile, baritat > 3 sapt.): - sediu: oriunde, mai frecvent la nivelul strimtorilor fiziologice; Clasic: - stenoza în axul esofagului (centrata), traiect lung, contururi nete, trecere lenta spre esofagul normal; - dilatatie supraiacenta, cu staza baritata; Variante: - stenoze multiple: etajate sau in diferite portiuni esofagiene; - inelare/tubulare; - contururi neregulat dintate; Tratament: • dilatatie endoscopica, • dilatatie endoluminala cu cateter cu balonas, • chirurgical; Stenoze peptice Sediu: - 1/3 inferioara a esofagului; - asociere cu ulcerul peptic; - stenoza centrata în axul esofagului, trecere lenta spre esofagul normal; Ulcerul peptic: - imagine de aditie, dimensiuni mici, situata pe portiunea stenozata; Varice esofagiene Etiologie: Hipertensiunea Portala (HTP) Examinare cu suspensie viscoasa de sulfat de Bariu; - sediu: 1/2 inferioara a esofagului; - imagini lacunare in banda, sinuoase; - imagini lacunare cu caracter “vermiform” - modificare la manevra Valsalva; 53.Stenoze esofagiene maligne:diagnostic imagistic.

Tumori maligne esofagiene - carcinom epidermoid; - adenocarcinom (metaplazie gastrica); 26


Infiltrant: - stenoza excentrica fata de axul esofagului; - jonctiune asimetrica cu esofagul supraiacent; - absenta distensiei la trecerea bolului opac; - dilatatie supraiacenta a esofagului; Vegetant: - lacuna/defect de umplere; - stenoza neregulata, excentrica a lumenului; - ulceratii in lacuna; - obliterare completa a lumenului; Ulcerant: Nisa maligna: - nisa plata, incastrata; - nu proemina/foarte putin din contur; - burelet periulceros, umeri simetrici; Forme mixte: evolutie spre stenoza, obstructie; 54.Sto mac-metode de explor are,aspect n ormal.

Explorari imagistice stomac Examen cu substanta de contrast: - pregatirea pacientului; - suspensie de sulfat de Bariu: contrast simplu, dublu contrast; - examinare fluoroscopica + compresiune dozata + rdgf. tintite; - contrast iodat hidrosolubil: perforatii, peritonita, postoperator precoce; Ecografia transparietala: ingrosarea peretelui gastric, structurile din jur;Eco-endoscopia: evidentierea straturilor parietale, adenopatii regionale; Examinarea computer-tomografica: stadializarea tumorilor; Metode izotopice: hemoragii;

55.Herniil e diafragmatice ale stomacului .

Anomalii de pozitie stomac Hernia hiatala: trecere intermitenta/permanenta a unei portiuni din stomac prin orificiul hiatal; Clasificarea Ackerlund: - tip I: brahiesofag + HH; - tip II: paraesofagiana (rostogolire); - tip III: alunecare; Dg. Radiologic: - Rdgf. simpla: camera cu aer in mediastinul posterior; - Ex. baritat: esofag, pozitia cardiei, tipul de hernie, reductibilitate, reflux gastro-esofagian; 27


Amprente si deplasari gastrice - hepatomegalie, splenomegalie, mase pancreatice; Stomac in cascada - compresiunea polului superior gastric prin colon meteorizat; - marea curbura aliniata diafragmului: punga superioara/inferioara; - profil: “stomac obscen”; Volvulusul gastric - longitudinal: dupa axul cardio-piloric; - transversal (mezenterico-axial); 56.Ulcer g astric .

ULCERUL GASTRIC - Dg. radiologic: examen baritat eso-gastro-duodenal; - semne directe + semne indirecte Semne directe: nisa + edem periulceros + convergenta pliurilor; - sediu: tipic: portiunea verticala a micii curburi; - profil : imagine de aditie; - forma: variata: rotunda, triunghiulara, ascutita; - dimensiuni variate: 5-10 mm – mari (nisa Haudeck); - contur precis, cu/fara colet; - delimitata superior/inferior: dig periulceros; - semnul Hampton: banda transparenta subcavitara; - fata: imagine “in cocarda”; Semne indirecte - triada Barclay: hiperkinezie, hipertonie, hipersecretie; - gastrita hipertrofica de insotire; - semnul “indicatorului”: la nivelul marii curburi gastrice; - rigiditatea micii curburi; - spasm antral, spasm piloric; Aspecte particulare in functie de localizare - nisa in lacuna (pe marea curbura); - nisa subcardiala # diverticul subcardial; - nisa la unghiul micii curburi: fenomene de rigiditate; Ulcerul canalului piloric - nisa + spasm piloric = imagine de “perla pe ata”; EVOLUTIE, COMPLICATII Favorabila - sub tratament: diminuare, disparitie, cicatrice; Nefavorabila: - marirea ulcerului: nisa Haudeck; - stenoza gastrica; - penetratie (pancreas, ficat, mezocolon); 28


- perforatie: pneumoperitoneu (rdgf. simpla); ex. contrast hidrosolubil; - hemoragie digestiva superioara; 57.Cancer gastric infiltrativ si vegetant.

CANCERUL GASTRIC Debut (“early gastric cancer”) Invazie limitata la mucoasa si submucoasa, fara afectare ganglionara sau metastaze la distanta. - tip I: proeminent (h > 0,5 cm); - tip II: superficial: - II a: elevat; - II b: plat; - II c: depresionat; - tip III: excavat; Dg.: endoscopie + ecoendoscopie CANCER GASTRIC AVANSAT Vegetant: - masa tumorala exofitica intraluminala + necroza, ulceratie; - defect de umplere/lacuna, delimitare imprecisa, distructia peretelui; Infiltrant: - ingrosarea peretelui; - rigiditate, absenta peristalticii; - distrugerea mucoasei; - ingustatarea lumenului gastric » schir gastric; 58.Cancer gastr ic-nisa malig na,aspecte radiolo gice.

Ulcerant: - nisa maligna;

- profil: “menisc”, contur rectiliniu, in limitele peretelui, dig periulceros cu umerii egali, pliuri infiltrate oprite la distanta de nisa; 59.Stenoza m ediogastr ica. 60.Stomac operat-complicatii precoce si tardive.

RADIODIAGNOSTICUL STOMACULUI OPERAT Interventii conservatoare:

- vagotomie: totala (+ piloroplastie); selectiva; - gastroenteroanastomoza: ansa jejunala la marea curbura gastrica;

Rezecti i gastr ice:

- partiale; - subtotale: rezectie 2/3 distala + anastomoza gastro-duodenala, gastro-jejunala; - totale – anastomoza eso-jejunala; 29


Complicatii precoce

- dezunirea suturilor » peritonita: nivel hidroaeric subdiafragmatic (rdgf. abdominala simpla); - ocluzii: rdgf. abdominala simpla; - fistule: examinare cu substanta de contrast hidrosolubila; Complicatii tardive

Sindroame functionale - reflux gastro-esofagian: post gastrectomie polara superioara; - sindrom de ansa aferenta: staza baritata in ansa aferenta; - sindrom de ansa eferenta (dumping syndrome): evacuare precipitata si distensia accentuata a eferentei; Sindroame organo-functionale

- gastrita bontului; - stomita, jejunita;

Afectiuni organice

- invaginatia acuta/cronica a ansei aferente/eferente; - prolapsul mucoasei gastrice; - ulcerul peptic: gura de anastomoza, ansa eferenta (primii 5 cm); - cancerul pe bont: recidiva; primitiv

61.Ulcer duod enal.

Ulcerul bulbar duodenal Nisa + modificarile mucoasei (edem, convergenta pliurilor) Forme anatomo-radiologice:

Edematoasa: - bulb nedeformat; - nisa + edem periulceros = imagine “in cocarda”; Forma edemato-scleroasa: - contur bulbar cu incizuri si ancose; - nisa + edem periulceros + benzi de fibroza in submucoasa Forma sclero-edematoasa - deformarea bulbului: stenoza, biloculare, dilatatie pre-stenotica (“diverticul Cole”); - identificare dificila a nisei; Fenomene de insotire: - triada Barclay; Complicatii: - perforatie : pneumoperitoneu; penetratie - hemoragie digestiva ;

Ulcer duodenal post-bulbar - obs. Sdr. Zollinger-Ellison; - sediu: D2 supravaterian; - nisa + spasm de insotire (“perla pe ata”); 30


62.Intestin sub ti re-metode de examinare imagis ti ce.

EXPLORAREA IMAGISTICA A INTESTINULUI SUBTIRE Radiografia abdominala simpla: distensia anselor, nivele hidro-aerice Tranzitul baritat: 600-900 ml suspensie baritata, urmarire in fluoroscopie, rdgf. tintite, compresiune dozata, contrast simplu/dublu contrast; -pozitia anselor, pliuri, calibru; Enteroclisma: tub nazo-gastric pina la unghiul Treitz, contrast simplu, dublu contrast, fluoroscopie + rdgf. tintite; »modificatori de comportament: • acceleratori ai tranzitului: lichide reci, neostigmina, metoclopramida; • inhibitori ai tranzitului: Buscopan, morfina, codeina, atropina; -pozitia anselor, aspectul mucoasei, calibru; Opacefiere retrograda (dupa clisma baritata): examinarea ultimelor anse ileale; Examinare computer-tomografica - umplerea anselor cu contrast diluat hidrosolubil; - nivelul obstructiei sau perforatiei, ingrosarea peretilor, abcese intre anse; Explorare izotopica: • Tc99 + hematii: diagnosticul hemoragiei intestinale; • Indium111 + leucocite: diagnosticul leziunilor inflamatorii; Biopsia leziunilor IS: ghidaj ecografic/computer-tomografic; Semeiologia radiologica a IS Semne functionale: - hiper/hipotonia; - tonus alternant; - hiper/hipokinezia; - aeroenteria; - imagini hidro-aerice; Semne organice: - alterarea reliefului mucoasei: relief “de baraj”, edematos; - rigiditatea segmentara: - stenoza; - lacuna; - imagini de aditie; 63.Cli sma baritata.

Tranzitul baritat: 600-900 ml suspensie baritata, urmarire in fluoroscopie, rdgf. tintite, compresiune dozata, contrast simplu/dublu contrast; -pozitia anselor, pliuri, calibru; 31


Enteroclisma: tub nazo-gastric pina la unghiul Treitz, contrast simplu, dublu contrast, fluoroscopie + rdgf. tintite; »modificatori de comportament: • acceleratori ai tranzitului: lichide reci, neostigmina, metoclopramida; • inhibitori ai tranzitului: Buscopan, morfina, codeina, atropina; -pozitia anselor, aspectul mucoasei, calibru; 64.Ocluzia intestinului subtire-aspecte radiologice.

OCLUZII INTESTINALE Etiologie: - mecanica (obturarea lumenului digestiv); - functionala (disparitia peristaltismului) Examenul imagistic (Rg. abdominala, US, CT) – 5 intrebari : 1. Este ocluzie ? (-> prezenta nivelelor hidro-aerice); 2. Este mecanica/functionala? (->distensie inaintea obstructiei/ distensia intregului tract digestiv) 3. Sediul obstructiei? (->intestin/colon) 4. Cauza obstructiei ? (aderente, tumora, invaginatie, volvulus) 5. Exista semne de strangulatie? (->ingrosarea peretelui ansei) OCLUZIA INTESTINULUI SUBTIRE Semne generale: - bula gazoasa ; dispozitie: ax oblic intre hipocondrul sting si fosa iliaca dreapta; - arcul gazos (imagine “in magnet”); - imagine “in retorta”; - dispozitie, numar : unica/multipla, in tot abdomenul; anse jejunale:

vertical (“tuburi de orga”); anse ileale: orizontal( “trepte de scara”); - pliuri vizibile (functie de distensia ansei); Etiologie: - strangulatie: imagini hidro-aerice IS + vacuitate colon; - obstructii : ileus biliar (+aerobilie); - invaginatii : clisma baritata cu reflux ceco-ileal: imagini “in trident”; 65.Ocluzia intestinului gros-aspecte radiologice.

Ocluziile colonului Semne generale: - bula de gaz: voluminoasa, inaltime > largime; - arcul gazos : volum > IS, numar redus/unic; - boseluri: dilatatii haustrale; - distantarea pliurilor: aparitia “pliurilor de flexiune” la cudura anselor destinse; Etiologie: •

Strangulatie:

- volvulusul sigmoidului: arc gazos voluminos, putin lichid, ocupa intreg abdomenul; - volvulusul cecului: dilatarea aerica a cecului, uneori in pozitie paravertebrala stinga; vidarea fosei iliace drepte; 32

Generated by Foxit PDF Creator © Foxit Software http://www.foxitsoftware.com For evaluation only. •

Obstructie: tumorala;

66.Boala Crohn.

Boala Crohn Afectare granulomatoasa, idiopatica, evolutie cronica, adult tinar; Sediu: predilect ileon terminal; Dg. Imagistic: explorare cu substanta de contrast + imagistica sectionala (ecografie, CT); Evolutie: Debut:

- edemul mucoasei: aspect fin granular; - ingrosarea pliurilor: pliuri neregulate, fuziforme, nodulare; - hipertrofia foliculilor limfatici/placi Peyer: lacune juxtapuse, contururi poligonale, “nodul de alarma”; - ulceratii: initial “aftoide”: eroziunea mucoasei de acoperire a foliculilor limfatici hipertrofiati: nisa in lacuna (fata), imagine de aditie (profil); - aspect ulcero-nodular: “pavaj cu dale” (“cobblestone”); Scleroza si stenoza:

- semnul corzii “string sign”: ingustare tubulara a lumenului; - stenoze scurte, etajate, “in clepsidra”; - dilatare in amonte a anselor; - cecul nu se opacefiaza: semnul “saltului”; - ingrosare si retractie mezenterica a anselor + hipertrofia ggl. limfatici; - fistule (intre anse, intre ansa patologica si vezica); Caracteristici fundamentale:

- gradare in severitatea leziunilor, cu aparitie pe sarite: “skip lesions”; - tendinta la aparitie pe marginea mezenterica a intestinului;

Imagistica sectionala • Ecografia: - ingrosarea peretelui intestinal; prezenta abceselor; • Computer-tomografia: - ingrosarea peretelui + ingustarea lumenului; - hipertrofia grasimii mezenterice peri-ileale; - adenopatii mezenterice; - abcese interanse si extraintestinale; 67.TBC il eo-cecala. Tuberculo za ileo-cecala

Afectiune inflamatorie specifica, localizare predilecta pe ultima ansa ileala si portiunea proximala a colonului; Cale de diseminare: hematogena, alimentara; Dg. Imagistic: enteroclisma, tranzit baritat; Debut:

- ansa ileala dilatata, hipotona; edem al mucoasei: pliuri ingrosate, 33


neregulate; - hipertrofia foliculilor limfatici: imagini lacunare multiple, nodul de alarma; Perioada de stare:

- ulceratii prin necroza de cazeificare a foliculilor; - ulceratii multiple, in “buton de camasa”; - “string sign” Evolutie:

- reactie de fibroza, cu stenoze, scurtari, retractii si fenomene obstructive asociate; - retractia marginii externe a cecului “cec amputat”, valvula ileo-cecala beanta; Forma pseudo-tumorala: asemanatoare cancerului vegetant; Examinarea CT:

- ascita, adenopatii, noduli peritoneali, ghidaj pentru punctieaspiratie cu ac fin; 68.Rectocolita ulcero-hemoragica.

Rectocolita ulcero-hemoragica Afectiune inflamatorie cronica, cu etiologie necunoscuta si evolutie in pusee; Dg. Imagistic: •

Radiografia abdominala simpla:

- prezenta megacolonului toxic (contraind. pentru clisma baritata); •

Clisma baritata:

- prezenta, extinderea bolii +/- complicatii; - modificari functionale: hipertonie, hiperkinezie, modificarea haustrelor; - modificarea mucoasei: aspect granular, edemul mucoasei; - ulceratii: pete opace (fata); imagini de aditie (profil); - profil: spiculi, forma de “T”, “buton de camasa”, contur dublu al colonului; - modificari de tip polipoid: imagini pseudo-lacunare (regenerarea mucoasei); Cronicizare: - disparitia reliefului mucoasei, scurtarea segmentelor colice, deschiderea unghiurilor colice, lipsa haustratiilor; - stenoze tubulare (microcolon); Complicatii: - megacolon toxic; - perforatii (in peritoneu sau organele vecine); - stricturi; - potential de malignizare; 69.Tumori maligne intestine gros-diagnostic im aistic. 70.Tumori benigne ale colonului. 71.Anomalii d e pozitie ale colonu lui . splenomegalie, hepatomegalie Anomalii de pozitie ale colonului - congenitale/dobindite;

Situs inversus - inversiune totala a cadrului colic: cec la stinga, sigmoid la dreapta; Mezenter comun: - anomalie de rotatie; - duoden si unghi Treitz in pozitie normala, jejun in dreapta abdomenului, ileon si colon anterior si la stinga; 34


Sindrom Chilaiditi: - interpozitie (fixa/tranzitorie) a colonului intre ficat si diafragm Hernie diafragmatica a colonului: - congenitala (agenezie totala/partiala a diafragmului)/dobindita; Rdgf simpla : imagini hidroaerice in torace; Clisma baritata : evidentierea segmentului herniat; Cec in pozitie inalta, subhepatica; Ptoza colica: evidentiata prin clisma baritata; Deplasarea diferitelor segmente colice prin procese de vecinatate; tumori retroperitoneale, renale, pancreatice, hepatice, splenice; abcese (plastron apendicular); 72.Anomalii de lungime si calibru ale colonului.

Mega dolico colon

73.Ficat-metode de examinare imagist ica.

1.RADIOGRAFIA STANDARD 2.ULTRASONOGRAFIA 3.COMPUTER TOMOGRAFIA 4.SCINTIGRAFIA 5.IMAGISTICA cu Rezonanta Magnetica (IRM) 6.ARTERIOGRAFIA 7.PORTOGRAFIA RADIOGRAFIA STANDARD

INDICATII:-REDUSE=>informatii putine: -calcificari patologice (CHH,hematom,tbc); -hepatomegalia; -suspiciune abces,chist hidatic; -orice abdomen acut=>examineaza si ficat ! ASOCIERI:-bariu-pasaj eso-gastro duodenal; -ultrasonografia ULTRASONOGRAFIA INDICATII:TOATA PATOLOGIA HEPATICA MOD B:cele mai multe date asupra:-dimensiunilor, structurii,contururilor,impedantei acustice etc. MOD DOPPLER:-studiul hipertensiunii portale; -caracterizarea vaselor tumorale; -control post-terapeutic: -shunt porto-sistemic chirurgical; -rad.interventionala-control dupa: maligne; -TIPSS(TransJugular Porto-Systemic Shunt) PORTOGRAFIA METODE DE ABORD PRIN CATETERISM: -PORTOGRAFIA PERCUTANA TRANS-SPLENICA -PORTOGRAFIA PERCUTANA TRANS-HEPATICA; -PORTOGRAFIA TRANSHEPATICA TRANSJUGULARA SCOP:-evidentierea varicelor eso-gastrice; -tratamentul hipert.portale complicate cu HDS prin metode de rad.interventionala: 35

-chemo-embolizare tumori


-embolizarea varicelor; -shunt portosistemic trans-jugular(TIPSS)

74.Panmcreas-metode examinare im agisti ca.

1.RADIOGRAFIA STANDARD ABDOMINALA 2.BARIU-PASAJ GASTRO-DUODENAL 3.ULTRASONOGRAFIA 4.CT 5.IRM(+MRCP) 6.WIRSUNGOGRAFIA ENDOSCOPICA(ERCP) 7.ARTERIOGRAFIA 8.CPT

RADIOGRAFIA STANDARD & BARIU-PASAJ G-D INDICATII: PANCREATITA ACUTA=>”ansa sentinela” PANCREATITA CR.=>calcificari,amprente, -deformari cadru duodenal; CANCER=>deformari (“cauciuc pe janta”); -stenoze D II ULTRASONOGRAFIA

INDICATII: TOATA PATOLOGIA PANCREATICA MOD B -METODA DE ELECTIE INITIALA -VIZUALIZEAZA DIRECT : -dimensiuni,contur,structura,vase vecine; -rasunetul patologiei:cai biliare,ficat (MTS). -ghideaza punctia dg.& terapeutica. MOD DOPPLER -STUDIUL VASELOR :a. mezenterica. -vena porta, vena cava inf., vena mezenterica COMPUTER TOMOGRAFIA

CT= METODA STANDARD ETALON (“Gold standard”) INDICATII:-pancreatita, pseudochist (fuzare); -tumori secretante (> 1 cm): gastrinom, insulinom,VIPom, glucagonom; -cancer:extenzie loco-regionala +metastaze; -ghid pentru punctie diagnostica / terapeutica

IMAGISTICA CU REZONANTA MAGNETICA

INDICATII: IDEM CT. MRCP=Magnetic Resonance Colangio-Pancreatography -evidentiaza direct ductul Wirsung +modificarile patol. din pancreatita (pseudochist,fistule etc);INLOCUIESTE TOTAL ERCP FIIND NEINVAZIVA. DEZAVANTAJ:-PRET PROHIBITIV; -ACCESIBILITATE REDUSA; WIRSUNGOGRAFIA ENDOSCOPICA

ERCP=Endoscopic Retrograde Pancreato-Colangiography INDICATII:-diagnostic & tratament- litiaza canalara: sfincterotomie, extractie calculi; -ampulom Vaterian (biopsie); 36


-fistule post-pancreatita; DEZAVANTAJ:-Metoda dublu invaziva (rx+instrument); -riscuri: hemoragie, pancreatita acuta. ARTERIOGRAFIA

INDICATII:- TUMORI SECRETANTE MICI: -hipervascularizate, vizibile la dimensiuni de cca 8-10 mm; -VIZUALIZAREA DIRECTA A INVAZIEI VASCULARE DIN CANCER; -FACE POSIBIL TRAT. TRANS-CATETER AL METASTAZELOR HEPATICE. DEZAVANTAJE:- invaziva; - se foloseste daca diagnosticul CT este incert (tot mai rar in epoca Angio-RM). 75.Spli na-metod e de examinare im agist ica. RADIOGRAFIA ABDOMINALA STANDARD ECOGRAFIA COMPUTERTOMOGRAFIA ANGIOGRAFIA SCINTIGRAFIA IMAGISTICA PRIN REZONANTA MAGNETICA

METODE DE EXPLORARE ECOGRAFIA ESTE METODA INITIALA => eficace 85% - detecteaza modificarile de volum si de structura ale splinei

- in patologia traumatica evidentiaza modificarile de structura, lichidul liber perisplenic sau intraperitoneal studiu Doppler( color, duplex Doppler, Power Doppler) – util pentru evaluarea vaselor splenice COMPUTERTOMOGRAFIA

Examinarea CT, este o metoda foarte utila in studiul patologiei splenice, efectuandu-se nativ (vizualizarea calcificarilor) si cu substanta de contrast. Indicatie majora – Traumatismele abdominale!! RADIOGRAFIA ABDOMINALA STANDARD

1. Ruptura splinei sau hemoragia pot determina cresterea “umbrei” splinei, normal delimitata de grasimea perisplenica 2. Splenomegalia determina ascensionarea hemidiafragmului stang, deviatia spre linia mediana a camerei cu aer a stomacului – semne indirecte 3. Calcificarile pot fi determinate de: calcificari arteriale, anevrism, chisturi calcificate, infarct splenic, infectii cronice granulomatoase SCINTIGRAFIA

Utilizarea technetiului-99m sulfur coloid permite evaluarea sistemului reticuloendotelial . Indicatii: infarct splenic, anomalii de dezvoltare, postoperator. IMAGISTICA CU REZONANTA MAGNETICA

Senzitivitatea examenului prin rezonanta magnetica de a detecta leziunile focale si infiltrative ramane controversat. ANGIOGRAFIA SI PROCEDURILE INTERVENTIONALE

1. Embolizare terapeutica – hipersplenism , anemia microsferocitara Minkovski-Chaufard, etc 2. Drenaj percutan al abceselor splenice – alternativa eficienta a gestului chirurgical

37


76.Caile bil iare intr a- si extrahepatice-metode d e examinare imagis tica.

1.RADIOGRAFIA STANDARD ABDOMINALA 2. COLECISTOGRAFIA PER OS 3.ULTRASONOGRAFIA (US) 4.COLANGIOGRAFIA PERCUTANA (CPT)(engl.PTC) 5.COLANGIOGRAFIA- PANCREATOGRAFIA RETROGRADA ENDOSCOPICA(CPRE)(engl.ERCP) 6.COLANGIOGRAFIA PER/POSTOPERATORIE 7.COLESCINTIGRAFIA 8.CT 9.COLANGIO-PANCREATOGRAFIA RM (CPRM)(engl.MRCP)

Radiografia ABDOMINALA STANDARD Metoda de orientare: evidentiaza:

-calculi opaci (30%;70%=transparenti rx); -vezicula “de portelan” (calcificari parietale); -bila calcica (“milky bile”); -aer in caile biliare (fistule,incompetenta Oddi) COLECISTOGRAFIA ORALA TEHNICA:-s.contrast administrata per os cu 12-16 ore inainte de radiografiere (Razebil,Endocistobil,ac.iopanoic). -Radiografia hipoc dr. -Prînz colecistokinetic (BOYDEN); -radiografii seriate la 15’,30’,45’,60’. METODA ESTE TOT MAI RAR FOLOSITA (metoda “istorica”); In prezent -INLOCUITA DE ULTRASONOGRAFIE. COLANGIO-COLECISTOGRAFIA

Definitie:opacefiere cu contrast iodat hidrosolubil injectat intravenos a cailor biliare si colecistului. Substante de contrast:-Iodipamida-(Biligrafin-Schering AG;)- dimer acid care ,injectat I.v. se elimina preferential prin bila;Iotroxat-meglumina(Biliscopin-Schering AG)-cu eliminare biliara mai crescuta si tolernta buna, Tehnica:se administreaza in perfuzie I.v. 0,5ml/kgcorp. -se executa radiografii hipocondrul drept la 10,15,20,30 minute dupa sfirsitul infuziei. Contraindicatii:icter,insuficienta hepatica,uremie. METODA ESTE RAR FOLOSITA-SE PREFERA US SI MRCP –METODE NOI, NEINVAZIVE. ULTRASONOGRAFIA (US)

METODA DE ELECTIE PENTRU EXAMENUL COLECISTULUI SI CAILOR BILIARE. ARE AVANTAJUL VIZUALIZARII DIRECTE A: -peretilor,continutului colecistului.; -caii bilare principale si - ficatului,pancreasului- cu posibile leziuni asociate; -primul examen in examinarea pacientilor cu icter; -metoda rapida,fara pregatire,in urgente=>colica biliara; 38


-ieftina; -rezolva > de 90% din patologia colecistului si c.biliare. DEZAVANTAJ :metoda este operator –dependenta, acuratetea depinde de calitatea/calificarea medicului exaaminator. Colangiografia percutana CPT=Colangiografie Percutana Transhepatica = -metoda de opacefiere directa a cailor biliare intra/extrahepatice,prin punctie ghidata radio-imagistic Indicatii:icter obstructiv;numai dupa dg. US !(cai biliare dilatate);preferabil dupa decizia de drenaj percutan nechirurgical,ghidat imagistic; Contraindicatii:ascita mare,diateze hemoragice Tehnica:-reperaj US/fluoroscopic; -anestezie intercostala spatiul X-XI (xilina 1%); -punctie cu ac fin,din otel superflexibil,0,6 mm diam(22Gauge (tipCHIBA); -injectie contrast iodat-opacefierea cailor biliare; -radiografii/fluoro digitale; CPT se practica ca prim-timp al tehnicilor de DRENAJ BILIAR/ENDOPROTEZARE A c.biliare. Colangiografia endoscopica

ERCP=Endoscopic Retrograde Colangio-Pancreatography INDICATII:-litiaza canalara obstructiva-in scopul extragerii calculilor dupa sfincterotomie prealabila; -icterele sec.pancreatitei cronice. TEHNICA:-cateterism retrograd=>papila Vater sub control vizual & fluoroscopic (pe masa de scopie !); -injectie contrast iodat diluat (120 mg Iod/ml); -floroscopie/grafii tintite,pozitii PA-OAD-OAS. COLESCINTIGRAFIA

-Injectie de preparat izotopic-Tc-99-HIDA (imino diacetic acid) i.v.; -preparatul se concentreaza in hepatocite si este excretat in bila; -scanare cu gamacamera la intervale de 10’; -colecistul+c.b. apar normal la 30’; -excretia in intestin la 60’. In ictere obstructive,pasajul in intestin este absent si la 24h. 77.Litiaza biliara-diagnostic imagistic. 78.Metode de radio logi e interventionala in patol ogia bil iara.

drenaj biliar percutan transhepatic -extern - intern transtumoral w endoprotezare biliarã percutanã : -proteze material plastic; -proteze metalice Drenaj biliar percutan transhepatic: Indicatii:-cai biliare dilatate (US); -caz inoperabil tehnic,riscuri majore; -icter recidivat dupa interv.chir; Contraindicatii:-metastaze hepatice; -diateza hemoragice necorectata; -ascita cantitate mare -alergie majora(s contrast iodata) Drenaj biliar percutan transhepatic: Tehnica:-colangiografie perutana ac fin(ghidata ecografic &/fluoroscopic; 39


-punctie ac-cateter si fir ghid in calea biliara ; -extragere ac si introducere cateter-dren cu orificii multiple in calea biliara: -pretumoral(drenaj extern-bila colectata) sau -transtumoral(drenaj intern-bila trece in duoden). Rezultate:-diminuarea/disparitia icterului (scade bilirubina) ,disparitia pruritului ,ameli orarea starii generale; Complicatii:-hematom ,dislocare cateter,hemobilie COMPUTER TOMOGRAFIA

INDICATII:-icter obstructiv,in cazul esecului US(10%); -decelarea sediului & etiol.obstacolului biliar; -extenzia loco-regionala a cancerului VB/CB; -decelare metastaze hepatice TEHNICA:-examen nativ +contrast -sectiuni pt intregul ficat ,colecist,pancreas. COLANGIOGRAFIA cu RM

MRCP=Magnetic Resonance ColangioPancreatography METODA NOUA DE VIZUALIZARE DIRECTA ANATOMICA PRIN RECONSTRUCTIE COMPUTE-RIZATA A COLECISTULUI SI CAILOR BILIARE AVANTAJE:-ULTRARAPIDA & NEINVAZIVA; -FIDELITATE ANATOMICA; -asociere cu ex.RM a ficatului,pancreasului. DEZAVANTAJ:-pret prohibitiv; -accesibilitate redusa. Sub 79.Rini chi-meto de de examinare imagist ica.

UROGRAFIA INTRAVENOASĂ(UIV) ULTRASONOGRAFIA (US) TOMOGRAFIA COMPUTERIZATĂ(CT) IMAGISTICA cu REZONAN A MAGNETICA(IRM) PIELOGRAFIA ANTERO/RETROGRADĂ CISTOGRAFIA URETROGRAFIA SCINTIGRAFIA 1.RADIOGRAFIE RENALA SIMPLA Pe o radiografie renala simpla, trebuie analizate urmatoarele elemente: Schelet : ultimele coaste, coloana vertebrala lombara, basinul; Psoas: margini regulate, simetrice Rinichi : forma, pozitie, marime Ficat, Splina - margini inferioare Gaz intestinal - distributie, daca exista nivele hidro-aerice; Opacitati calcare – proiectate/nu-pe aria reno-uretero-vezicala 2. UROGRAFIA INTRAVENOASĂ

Pregătirea bolnavului -

-functie renala- (uree, creatinina), antecedente alergice repaus alimentar(6 ore preexaminare);evacuare colon. Substane de contrast - non-ionice + ionice. 40


Doză 30-40grame I (1 ml/kg corp - Odiston 75%) Tehnică

a) Radiografii standard: abdomen în inspir + arie renală în expir,pre-injectare;

b) se injectează substana de contrast si se executa radiografii/fluorografii: - la 1 minut - arie renală în expir - apare nefrograma - la 5 minute - arie renală în expir - apare pielograma - compresiune ureterala la nivelul promontoriulul sacrat : (excepii-sugar, postoperator, suspiciunea de obstrucie, traumatism, ATS, etc),apoi radiografie - la 10 minute - arie renală în expir - la 15 minute - tot abdomenul fără compresiune - post miciune pentru a evalua drenajul tractului urinar superior + vol.rezidual vezical .

Variante ale UIV standard 1.UIV limitată - pentru urmărirea unor anomalii preexistente : - radiografie control si la 15 min.+ post micional 2.UIV în urgenă: -colica renală - radiografie de control+ la 15 min.+ în funcie de patologie. Se aplica regula timpului dublu: dacă la 2 ore e vizibilă nefrograma atunci următoarea radiografie se face la 4 ore. 3.Suspiciunea de obstrucie a jonciunii pielo-ureterale: - după radiografia la 15 min.în UIV standard- injecie 20mg furosemid; apoi radiografie la 15 min.post furosemid. - pacient normal - se elimină tot contrastul; distensia sistemului pielo-calicial - indică obstrucie. 4.Nefrotomografie : vizualizare mai bună a conturului renal, utilă în traumatismele renale şi cînd concentraia contrastului este mică. 5.Insuficienă renală - UIV =contraindicata la uree>0,80mg/%0 UIV-ANATOMIE NORMALA Diametrul longitudinal renal L= 13 cm Diametrul transversal renal B = 6 cm. 1 - Inclinarea axelor renale - 10°, fata de axul longitudinal 2 - Distanta polilor renali fata de axul corpului: - 4-5 cm - polul superior - 6-9 cm - polul inferior 3 - Diametrul ureteral - 3-7 mm. (VALORI MEDII = ADULT) 3. ULTRASONOGRAFIA Rinichi - indicaii - diferenierea maselor solide de cele chistice diagnosticul tumorilor benigne si maligne; - identificarea dilataiei sistemului pielo-calicial; -studiul a.renale si ramurilor-US Doppler color; - monitorizarea rinichiului transplantat; - ghidarea punctiei percutane diagnostice/terap.; Vezica urinară-diagnostic in tumori, diverticuli, litiaza; Prostată – adenom,abcese,chisturi,cancer. NB.Examinarea US a pelvisului este optimala prin metoda endosonografica-transrectala 4. TOMOGRAFIA COMPUTERIZATĂ 41


Indicaii: TOATA PATOLOGIA RENALA. - traumatisme - diagnosticul pozitiv şi stadializarea tumorilor maligne;controlul post-nefrectomie in cancer; - ghidarea punctiilor/drenajelor percutane; - controlul rezultatelor embolizarii renale ; - CT spiral - detecia calculilor ureterali - studiul vaselor renale( in HTA, etc.) 5. ANGIOGRAFIA cu Rx Indicaii: -evaluarea stenozei art.renala-in HTA reno-vasculara; -diagnosticul si tratament interventional in leziuni vasculare: fistulă AV, angiom, anevrism -in procedurile intervenionale: angioplastie, embolizare. - la donatorul de rinichi înaintea transplantului; - chirurgia rinichiului în potcoavă; -in diagnosticul litigios prin alte metode neinvazive din tumori,chisturi complicate,abcese etc. 6. FLEBOGRAFIA Indicaii: - aprecierea extensiei tumorale în VCI; -reperaj in recoltarea de renină din vena renală; - localizarea unui testicul necoborât. 7. IMAGISTICA CU REZONAN A MAGNETICĂ Indicatii: - diagnostic si stadializarea tumorilor maligne; - studiul arterelor renale in HTA (Angio-RM); - infectiile acute si cronice; -URO-IRM-poate inlocui UIV la cazurile care au contraindicatii pentru injectarea substantelor de contrast iodate; - evaluare excelenta a vezicii,pelvisului si regiunilor ganglionare retroperitoneale 8. SCINTIGRAFIA - Apreciază cu ce procent participă fiecare rinichi la funcia renală globală; - Deceleaza zone hiper sau afixatoare; 9. PIELOGRAFIA Pielografia retrogradă Indicaii: ren mut UIV;diverticuli, anomalii ale mucoasei, hematurie neexplicată, ; - sonda în ureterul distal prin cistoscopie,de catre urolog;se injecteaza contrast iodat 3-8 ml;- se executa radiografii; - se vizualizează: ureterul, bazinetul, caliciile; Pielografia anterogradă - sub fluoroscopie si US se introduce un ac fin în grupul calicial inferior/mijlociu,pe care se injecteaza contrast iodat-3-8 ml; - indicaii: leziune obstructivă ureterală care nu a fost evideniată prin alte metode, fistule ureterale; prin ac se recolteaza si urină pentru citologie, bacteriologie;se efectuiaza teste urodinamice ale tractului urinar superior. 10. CISTOGRAFIA Post-urografica: ultim timp al UIV Retrogradă - umplerea vezicii cu contrast printr-un cateter; - detalii de anatomie; - evidentiaza un reflux vezico-ureteral pasiv - extravazarea urinii post-traumatic sau postoperator Micională: evidentiaza un reflux vezico-ureteral activ, reziduu vezical, vizualizarea colului vezical 11. URETROGRAFIA la bărbai: 42


- ascendentă (detalii de anatomie) + descendentă ( detalii despre colul vezical şi uretra posterioară, stricturi, diverticuli, tumori). la femei: - necesită un cateter special cu două balonaşe - unul plasat în colul vezical, celălalt produce ocluzia meatului extern. Se face pentru a exclude diverticulul uretral. Sub

80.Urografia int ravenoasa. ----------------- Vezi sus

Sub 81.Anomalii co ngenitale renale de numar ,marime,poziti e.

DE NUMĂR 1. Agenezia renală - poate fi: - bilaterală - incompatibilă cu viaa. - in utero - echografie -> oligohidramnios - la naştere - sdr.Potter: hipertelorism, micrognaie, inserie joasă a urechilor. - unilaterală - rinichiul controlateral este hipertrofic, eventual malrotat sau chiar ectopic . Dg.pozitiv: echo + angiografie . 2. Rinichiul supranumerar : - exista un al treilea rinichi (sau chiar al patrulea in caz de bilateralitate), mic, rudimentar, situat in loja renala sau ectopic. - rinichiul are parenchim si capsula proprie, sistem excretor si vascularizatie separata. DE MĂRIME 1.Rinichiul hiperplazic – rinichi marit de volum, la care se exclude orice cauza dobandita de hipertrofie;talia renala si marimea cavitatilor excretorii sunt marite, cu forma, topografie si functie normala;hiperplazia congenitala trebuie diferentiata de hiperplazia compensatorie ce insoteste agenezia sau hipoplazia renala. 2.Rinichiul hipoplazic:- scădere a masei parenchimatoase dar cu arbore pielo-calicial si functie renala normale;artera renală este mică, ureterul este normal. Diagnostic diferential:- rinichiul atrofic secundar - de cauza vasculara sau inflamatorie (post-nefritic). DE POZI IE 1.Ectopia renala - ectopia caudala (lombara,iliaca,sacrata), cea mai frecventa. Artera renală emergenta din art. iliace, ureterul este scurt. Dg.diferential: ptoza renală,in care ureterul are lungime normala . - rinichiul intratoracic mai frecvent pe stânga şi trebuie difereniat de o eventuală poziie anormală cauzată de o hernie diafragmatică. - ectopia încrucişată - unul din rinichi migrează în partea controlaterală şi de obicei se uneşte cu polul inferior al celuilalt rinichi;ureterul se varsă normal în vezica urinară. 2. Malrotatia - relaia anatomică bazinet - parenchim renal este anormală: bazinetul este rotat anterior, eventual lateral. Dg. dif. cu formatiuni expansive ce produc deplasarea si rotatia rinichiului. ANOMALII DE FUZIUNE Rinichiul in potcoava: - rinichii sunt unii la polul inferior prin istm parenchimatos sau fibros. - UIV - rinichii au poziie verticală cu axul divergent, - bazinetul este rotat anterior ( hidronefroză moderată) - caliciile sunt orientate postero-intern - ureterele au emergenta atipica 43


- CT - apreciază istmul: fibroză sau parenchim(capteaza contrast iodat daca este functional; - evidentiaza complicatiile - litiaza, infectii, tumori Vascularizatia provine din ramuri arteriale multiple; istmul este supleat de ramuri din a. iliaca comuna;harta vasculara preoperatorie este obligatorie-prin Angio-IRM,angio-CT sau aortografie prin cateterismSeldinger Sub 82.Boli chistice renale-diagnostic imagistic.

RINICHIUL POLICHISTIC TIP INFANTIL – boala autosomal recesiva ce determina dilatatii chistice ale tubilor colectori;afecteaza si ficatul – fibroza periportala si dilatatii ale cailor biliare intrahepatice;boala este agresiva, se manifesta de la nastere si determina o supravietuire de doar 4-8 ani fara dializa/transplant renal. - UIV - rinichi mării de volum cu nefrogramă intarziata, densă, cu aspect striat şi vizualizare slabă a arborelui pielo-calicial; uretere cu aspect normal. - US - rinichi mării de volum, simetric, bilateral, forma nemodificată, echogenitatea crescută. Vizualizarea afectarii hepatice. Are valoare deosebită pentru diagnosticul prenatal al bolii: rinichi mării de volum, echogenitate crescută, oligohidramnios, lipsa fluidelor în vezica urinară. RINICHIUL POLICHISTIC TIP ADULT :boala autosomal dominanta; clinic apare la 30-50 ani prin HTA, hematurie, durere – nefromegalie; 1/3 cazuri prezinta chisturi hepatice, rar pancreatice, splenice, pulmonare. 10% pacienti au si anevrisme cerebrale. - UIV - rinichi mării de volum, contururi boselate, calicii dilatate, alungite şi curbate după dimensiunile chisturilor. Imagini radiotransparente la nefrotomografie - chisturile nu comunică cu caliciile. -US - imagini transsonice cu perei subiri şi întărire de ecou posterioară. - CT - multiple formaiuni cu densitate apropiată de cea a apei care nu îşi cresc densitatea post-contrast;depisteaza complicatiile :litiaza, suprainfectii, hemoragii intrachistice şi degenerare malignă - IRM: diagnostic de maxima fidelitate,fara contrast;meetoda se aplica si cazurilor cu uremie secundara,fara riscuri

Sub 83.Malfor matii pielo-ureterale.

MALFORMA II ALE CAILOR URINARE Duplicitatea pielo-caliceala:cea mai frecventa malformatie a aparatului urinar. - UIV : vizualizarea a două bazinete şi două grupuri caliciale în cadrul aceleiaşi mase parenchimatoase. ;ureterele se pot uni înainte de a ajunge la vezică ( ureter bifid ) sau pot avea orificii separate - duplicitate completa -ureterul care drenează partea superioară a rinichiului se va insera distal şi medial la nivelul abusarii vezicale de cel ce drenează partea inferioara;pielonul superior este de regula hipoplazic,malformat. MALFORMA II ALE CAILOR URINARE Viciu de jonctiune pielo-ureterala - cauze: 44


- funcionale (50%) - diferenă de calibru între bazinet şi ureter fără obstacol vizibil. - organice (50%) - stenoză fibroasă, inserie înaltă a ureterului, plicatură, polip fibros Diagnostic – US (si la fat,in utero) si UIV US antenatală evideniază dilataia pielo-calicială. UIV - aspect variabil în funcie de gradul obstruciei - excreie tardivă, calicii dilatate şi chiar absena excreiei în obstruciile severe;mărirea dimensiunilor rinichiului este dependentă de gradul obstruciei. MALFORMA II URETERALE 1.Ureterul dublu 2.Ureterul bifid 3.Ureterocelul : prolaps al ureterului distal dilatat în lumenul vezicii urinare la locul obişnuit de inserie a ureterului în trigon:UIV - defect de umplere bine delimitat cu aspect de “cap de şarpe” şi halou radioopac în jur. 4.Ureterul retrocav : ureterul drept trece posterior de VCI în dreptul vertebrelor L3-L4. 5.Megaureter congenital : segment fără peristaltică a ureterului distal cu apariia obstruciei funcionale şi dilataie a ureterului proximal.

Sub 84.Liti aza ap urinar-di agnost oc imagis tic .

Cauze favorizante: genetice,metabolice,factori de mediu; compoziia calculilor determină radiodensitatea Calculi radioopaci: - 70%- oxalat şi fosfat de calciu - densitate mare,contururi precise,mărime şi forme diferite; - 20% - fosfat amoniaco-magnezian - totdeauna asociai cu infecii,sunt neomogeni şi mai puin opaci; - 1% - cistină Calculi radiotranspareni: - calculi de acid uric - pacieni cu hiperuricemie primară/sec.; - calculi de xantină - insuficienta oxidare a purinelor. Radiografia simplă – pentru decelarea calculilor radioopaci UIV : confirmă poziia calculilor şi existenta obstruciei,tradusa prin nefrogramă densă, pielogramă tardivă, dilataia sistemului pielo-calicial; US:imagini hiperechogene cu con de umbră posterior; CT spirala : ideală pentru localizarea calculilor in orice sediu

Sub 85.TBC ap urinar-di agnost ic imagist ic.

Este secundară unui focar pulmonar sau osos; diseminare hematogena post-primara in corticala sub capsular. Clinic :antecedente tbc, piurie, hematurie, disurie Debut in corticala ,extenzie posibila in ureter, vezică, vezicule seminale, epididim,testicul. Evolueaza in urmatoarele stadii: Stadiul I - noduli miliari, nu se vizualizează imagistic Stadiul II - noduli productivi situai în zona papilelor caliciale; CT - mici zone hipodense in medulara,jonctiune cu corticala; Angiografie : distorsiunea arterelor arcuate 45


NB.In aceste stadii boala nu se deceleaza deoarece este pauci/asimptomatica . Stadiul III : prima leziune vizibilă UIV - eroziunea (ulceratia) papilei.

- Bacilul Koch urmează “drumul urinii” :- apar calicii neregulate, ectazii caliciale, amputaii caliciale, dilataia şi apoi stenoza bazinetului, ureter în “şurubelniă”;în parenchim: nodulii care nu comunică cu arborele pielo-calicial - caverne confluate,pe topografie caliceala. Stadiul IV: UIV - rinichi mut =autonefrectomie : rinichi mare cu cazeum blocat in caverne;cazumul se calcifica treptat ( rinichi” mastic”=CHIT in lb.Franceza). Sub 86.Tumori maligne renale-di agnosti c imagis tic .

CANCERUL RENAL PARENCHIMATOS UIV - sdr. tumoral: în timpul vascular - deformarea conturului renal, în timpul tubular - lacună nefrografică; modificări pielo-caliciale - compresiune, alungire, amputaie; calcificări - centrale şi polimorfe US - masă solidă, hiperechogenă, omogenă sau heterogenă; Doppler - neovascularizaie intratumorală, semnale arteriale cu modulaie sistolo-diastolică, semnale de tip venos, şunt. CT - masă solidă, izo sau hipodensă cu creştere precoce a densităii apoi încărcare difuză mai mică decât a parenchimului, limita de separaie cu parenchimul adiacent - imprecisă. CANCER RENAL PARENCHIMATOS Angio - masă hipervascularizată cu vase tortuoase, calibru neregulat,dilataii pseudoanevrismale, şunturi AV, timp venos precoce BILAN UL EXTENSIEI TUMORALE - extensie locală - prezenta sau absena distruciei capsulei - extensie regională - prezena sau absena invaziei viscerelor vecine - extensie venoasă - invazia VR şi VCI - extensie ganglionară - pedicul renal şi lombo-aortic - extensie la distană - existena sau nu a metastazelor

CARCINOMUL TRANZI IONAL - frecvent multicentric UIV + CT + pielografie - defect de umplere cu limite imprecise Angio - hipovascular Echo - masă hiperechogenă SARCOMUL RENAL - punct de plecare capsular cu dezvoltare extrarenală sau sinusal - importante calcificări - hipovascular la angiografie, îşi creşte puin densitatea la CT METASTAZE RENALE

- se produc pe cale hematogenă de la cancer: pulmonar, sân, rinichi, colon.- unice sau multiple LIMFOAME

- Diagnostic: Radiologic - US + CT - forme: leziune unică, noduli multipli, forma infiltrantă, extensie prin contiguitate, afectare perirenală. Sub 87.Pielonefr ita cro nica-diagnost ic imagis tic. PIELONEFRITA CRONICA (nefrită interstiială nesupurativă) UIV : rinichi mici, corticala subiată; calicii distorsionate; întreruperea liniei interpapilare şi

reducerea distanei dintre calicele superior şi corpul vertebral adiacent; multiple cicatrici pe contur. Diagnostic diferential: cicatrici + calicii normale = etiologie vasculară. 46


US: atrofie parenchimatoasă localizată, zone de fibroză; CT: neregularităi pe contur şi zone triunghiulare hipodense cu localizare corticală Sub 88.Hidr onefroza-diagnosti c imagist ic.

CAUZE: - bazinet: calcul, tumoră, infecie, compresiune extrinsecă - lumen ureteral: litiază, cheag, puroi, corp străin - perete ureteral: obstrucia congenitală a JPU, tumoră, strictură inflamatorie sau infecioasă, edem, ureterocel - extrinsec: fibroză retroperitoneală, endometrioză, lipomatoză pelvină, sarcină, tumori maligne de vecinătate Obstrucia acută : nefrogramă densă, pielogramă întârziată, mărire de volum a rinichiului, dilataia moderată a sistemului pielo-calicial Obstrucia cronică : dilatare majoră a sist. pielo-caliceal, rinichi mic sau mare, nefrograma nu persistă, corticala subiată, pielogramă vizibilă dependentă de funcia renală Sub 89.Tumori benigne osoase.

1. OSTEOM ORIGINE: Tesut osos adult, supercompact, benign. CLINIC: lent evolutiv; nu metastazeaza ! SEDIU: sinus frontal, oase craniene. ASPECT RADIOLOGIC: osteocondensat, compact, intens opac, omogen, oval / rotund, contur policiclic; DG. DIFERENTIAL: meningiom osteoplastic. VARIANTA: OSTEOMUL OSTEOID=>unii anat.patologi sustin ca este o displazie sau osteita cronica si nu tumora…! SEDIU: diafiza os lung ASPECT: focar osteolitic 4-10 mm (NIDUS), cu sechestru mic central; hiperostoza / scleroza in jur, bombeaza subperiostal, in partile moi. 2. FIBROM ORIGINE: Tesut conjunctiv neosificat-intraosos SEDIU:-metafiza / diafiza oaselor lungi -mandibula=>”epulis” ASPECT RADIOLOGIC:-zona osteolitica, cu inel net de -contur ciclic -osul adiacenr nemodificat -fara reactie periostala.

scleroza in jur;

3. HEMANGIOM ORIGINE: VASCULARA; BENIGNA. HISTO.PAT.: tip capilar, tip cavernos SEDIU:-CRANIU- tip capilar; VERTEBRE- tip cavernos; ASPECTE RADIOLOGICE: -Tip capilar=osteoliza, rotunda, circumscrisa de inel opac, cu septuri opace radiare (“spite de roata”) -Tip cavernos:-vertebra modificata ca structura (fagure, palisada, grilaj), forma (turtire craniopodala,”butoi”); discuri vertebrale intacte; SE COMPLICA CU FRACTURA INTRASPONGIOASA/ INFUNDARE=VERTEBRA PLANA (CALVÈ). 4. OSTEOCONDROM ORIGINE: TESUT CARTILAGINOS NEOSIFICAT 47


SEDIU: oase tubulare: falange, matacarpiene TIPURI: -central = encondrom -periceric = eccondrom ASPECTE RADIOLOGICE:-lacuna ovalara, net delimitata, cu inel fin de sleroza periferica; absenta reactiei periostale. Condroame multiple = boala Ollier 5. TUMORA CU MIELOPLAXE (CELULE GIGANTE) SEDIU: epifiza oase lungi(tibie, femur), os plat. ASPECTE RADIOLOGICE:-zona osteolitica cu septuri fine, (“bule de sapun”), bombare periostica epifizo-metafizara, -aspect multiloculat, contur net corticala subtiata dar vizibila, aspect de “os suflat” EVOLUTIE: -PUSEE OSTEOLITICE=>septurile se subtiaza/ raresc, dispar; corticala poate fi lizata complet pe alocuri; tumora se extinde in partile moi; degenerescenta maligna. DG. DIFERENTIAL: -mielom solitar, encondrom, chist osos essential Sub 90.Tumori maligne oso ase.

1. OSTEOSARCOM ORIGINE: osteocit matur; monostic, monotop; agresiv, metastaze TIPURI: osteolitic, osteoplastic SEDIU: metafiza oaselor lungi; distruge corticala, invazie parti moi ASPECT RADIOLOGIC: TIP OSTEOLITIC:- la debut- perferic sau central; lacuna cu contur neregulat -pinten sarcomatos CODMANN (“triunghiul mortii”)=reactia periostala limitata + decolarea periostului / distructie periostala; TIP OSTEOPLASTIC: osteoliza + reactie periostala exuberanta, cu aspect radiar (“spiculi perpendiculari pe diafiza”,in perie”); respecta epifiza EVOLUTIE:- METASTAZEAZA RAPID (pulmon, creier, ficat) - fracturi patologice; invazia articulatiei vecine. 2. CONDROSARCOM ORIGINE: tesut cartilaginos (..condrom..?); exostoze osteogenice (b. Ombredanne) SEDIU: metafizele oaselor lungi, basin, coaste ASPECT RADIOLOGIC: osteoliza + calcificari amorfe in masa tumorala; invazie de parti moi 3. FIBROSARCOM OSOS ORIGINE: tesut conjunctiv; dg. diferential dificil (BIOPSIE !) ASPECT RADIOLOGIC: Tip central = osteoliza os lung; Tip periferic = sarcom periostal (parostal) 4. SARCOM EWING ORIGINE: SARCOM MEDULOGEN; reticulosarcom infantil SEDIU: metafizo-diafizar, tibie, femur, coaste; ASPECT RADIOLOGIC:-osteoliza central medulara -uzura compactei din interior -reactie periostala “in foi de bulb de ceapa” (mansoane fine, concentrice); -”suflare”, “in butoi” a diafizei (OEDOSTOZA). EVOLUTIE: -metastazeaza in acelasi os si in alte oase, in viscere. 5. RETICULOSARCOMUL JACKSON/PARKER Pacient adult, afebril 48


SEDIU: diafiza os lung ASPECT RADIOLOGIC: osteoliza diafizara + spongiozarea compactei=>uzura pe ambele fete -osteoscleroza endostala + periostala anarhica, intrerupta, discontinua (“manson zdrentuit”); -rar aspect spicular EVOLUTIE: metastaze ganglionare, plamin 6. MIELOM (PLASMOCITOM) ESTE CEA MAI FRECVENTA TUMORA MALIGNA PRIMARA A OSULUI ORIGINE:-celule plasmocitare medulare (monoclonala) -marker: proteinurie BENCE JONES. SEDIU: -maduva hematogena=>adult Tip multiplu => b. RUSTITKI-KHALER Tip solitar => PLASMOCITOM (rara) ASPECT RADIOLOGIC: -zone osteolitice -aspect de “panou gaurit” (tipic la craniu) -tasari vertebrale;coaste, os lung cu aspect suflat Sub 91.Ost eomielita acuta si cron ica. • • •

ETIOLOGIE: stafilococ auriu, streptococ; MECANISM: - embol microbian in artera nutritiva; - contiguitate (fracturi deschise, artrite etc); SEDIU: - os lung=>metafize (debut); - extenzie diafizara, epifizara, articulara; - monostica, monotopa: tibie, femur cca 75

ASPECTE RADIOLOGICE • DEBUT: osteoporoza localizata metafizar; dg.dificil=>IRM, scintigrafie polinucleare marcate Ga-67; STARE:-osteoliza “patata”; -tumefactie de parti moi; -necroza septica=>halou + sechestre; -periostita=>mansoane, grosiera, extenzie diafizara; -abces subperiostal; -fistulizare in partile moi periosoase. EVOLUTIE:-VINDECARE=>cicatrici fibroscleroase,geode; -reactivare==>CRONICIZARE:domina reactia endosteala / periosteala; focare osteolitice mici, sechestre mici; COMPLICATII:-artrita supurata=>anchiloze ; -fracturi=>scurtari de os; -tulb.de crestere (adolescent):scoliostoza,hiperplazii unilaterale de membru; -septico-pioemie:abcese viscerale secundare; Osteomielita cronica,in puseu de acutizare: microgeode, micro-sechestre OSTEOMIELITA COMPLICATII: artrita sold,necroza capului femural,subluxatie coxofem.secundara,tulb.de crestere femur. FORME PARTICULARE ABCES OSOS CENTRAL (BRODIE): -SEDIU: tibie, metafiza superioara; -ASPECT Rx:-geoda ovala, inel scleroza; fara sechestre/r.periostala -EVOLUTIE: cronica, cu pusee de acutizare. PANARITIU OSOS (osteita / osteomielita=>contiguitate de la p.moi) -SEDIU:-falange terminale -ASPECT RADIOLOGIC:-liza osoasa din afara spre canal medular; -fara reactie periostala. 49


Sub 92.TBC osteoarti culara.

MECANISM: reactivare BK in sinoviala articulatiilor mari =>adolescent, adult; ANAT.PAT.: osteoartrita supurata cronica. ASPECTE RADIOLOGICE: DEBUT: -osteoporoza regionala;-pensare spatiu articular; STARE:-geode / carii osoase ”in oglinda” pe extremitatile articulare, osteoliza progresiva=>caverne epifizare, abcese reci articulare; EVOLUTIE: -prabusiri articulare;disparitia spatiului articular; topiri osteolitice”=>sechestre mici;ankiloze;-blocuri articulare FORME TOPOPGRAFICE 1).TBC VERTEBRALA=MORB POTT:-vertebre pereche;”fus” paravertebral (abces rece fuzat=>psoas);-bloc vertebral, cifoza; 2)COXITA (coxalgia): distructie cap femural si acetabul; anchiloza / protruzie in pelvis; 3)”TUMORA ALBA DE GENUNCHI: artrita, fistule, ankiloza. Sub 93.Artri ta reumatoi da.

POLIARTRITA REUMATOIDA. CLINIC: -boala artritica cu teste inflamatorii pozitive -etiologie incerta=> componenta autoimuna probabila. DEBUT:-articulatii mici: interfalangiene, carpiene; -osteoporoza; largirea spatiului articular; chisturi, microgeode subchondrale pe epifize; EVOLUTIE:-subluxatii falangiene, deviatii cubitale “in grifa”, ghiara, ”feuille au vent”;-ankiloza fibroasa / punti osoase interfalan-giene; osteoscleroza secundara -extenzie la alte articulatii: picior, coxo-fememurala, genunchi etc. SDR.CLINICE INCLUZIND P.R.: 1)Sdr.Still-Chaufard: copil, splenomegalie, adenopatii periferice, febra;2)Sdr.Felty: idem, adult; 3)Sdr. Reiter-Fiesenger-Leroy: PR, uretrita, conjunctivita (virala?); 4)Sdr. Kaplan-Colinet: PR +pneumoconioza;5)Sdr. Goujerot-Sjögren:PR.-artic.mari+uscare secr. salivare, lacrimale (xerostomie) Sub 94.Spond ili ta anchilo zanta.

1.SPONDILITA ANKILOZANTA(B.STRUMPEL-BECHTEREV) DEBUT:sacro-iliac,periferic(genunchi),vertebral(C7-T1) ASPECTE RX:DEBUT-ingustare,stergere,largire spatiu art.;-condensarea osului subchondral;osteoporoza; STARE -osificari ligamentare;-sindesmofite(ligam.perivertebrale anrtero-laterale); TERMINAL(IV):-osificarea ap.ligamentar=>ANKILOZARE==> “bat de bambus”,”sina de tramvai”;-cifoza dorso-lombara larga=> “pozitia schiorului”; -artrite/artroze/ankiloze a articulatiilor mari:coxo-fem.,genunchi. Sub 95.Hiperp aratiroid ism pri mar. Sub 96.Ost eonecro za aseptica.

MECANISM:-modificari ale vascularizatiei locale -post-traumatice -embolii gazoase (boala de cheson). 1)OSTEONECROZA CAPULUI FEMURAL=boala LEGG- CALVE-PERTHES):-distructie progresiva a capului fem.; spatiu articular pastrat, cavitate cotiloida normala --evolutie spre anchiloza, subluxatie, coxartroza 50

subiecte rezolvate radiologie

Recommend Documents