Teste Biochimie anul 2

1) Unităţile structurale ale proteinelor simple sunt: a) [ ] mononucleotidele; b) [x] aminoacizii; c) [ ] glicerolul; d) [ ] acizii graşi superiori; e) [ ] monozaharidele. 2) Produsele de hidroliză ale proteinelor simple sunt: a) [ ] monozaharidele; b) [ ] nucleotidele; c) [x] aminoacizii; d) [ ] acizii graşi; e) [ ] acidul uric. 3) Structura terţiară: a) [x] este aranjamentul tridimensional al lanţului polipeptidic în spaţiu b) [ ] este stabilizată numai de legături covalente; c) [x] această structură conferă proteinei funcţionalitate d) [x] în procesul formării acestei structuri apar centre de legătură; e) [ ] se formează numai prin legături necovalente.

Factorii (condiţiile) de stabilizare a particulelor proteice în soluţii apoase: 4)

a) [ ]  prezenţa radicalilor radicalilor hidrofobi; b) [x] membrana apoasă c) [ ]  prezenţa grupelor metil metil (CH !; d) [x] sarcina electrică; e) [ ]  prezenţa heterociclurilor heterociclurilor în structură (indol" (indol" imidazol!. 5)Din punct de vedere chimic enzimele sunt: a) [ ] glicolipide; b) [ ]  polizaharide; c) [x]  proteine simple; d) [x]  proteine conjugate; e) [ ]  polinucleotide. 6)Centrul alosteric: a) [ ] este locul unde se fi#ează şi se transformă substratul; b) [x] este separat spaţial de centrul activ; c) [x] este locul fi#ării unor metaboliţi cu structură diferită de ceia a substratului (efectori sau modulatori alosterici!; d) [x] este centrul reglator al enzimei; e) [ ] toate enzimele posedă centrul alosteric. 7)Pentru mecanismele de inhibiţie ale

caracteristice:

enzimelor sunt

a) [x] inhibiţia alosterică; b) [ ]  poate fi numai concurentă; c) [ ]  prin proteoliza limitată; limitată; d) [x] modificarea covalentă; e) [x] inhibiţia competitivă poate fi înlăturată prin majorarea concentraţiei substratului. 8)ecanismele de inhibiţie a

activităţii enzimelor tisulare

(răspunsuri !alse): a) [ ]  prin modificarea covalentă covalentă a moleculei enzimei limitată b) [x]  prin proteoliza limitată

c) [ ] inhibiţia poate fi competitivă (concurentă!; d) [ ] inhibiţia poate fi necompetitivă; e) [ ]  prin efectul alosteric. alosteric. 9)"minoacizii în lanţul polipeptidic sunt le#aţi între ei prin le#ătura: a) [ ] esterică; b) [ ] disulfidică; c) [ ] de hidrogen; d) [x]  peptidică; e) [ ] eterică. 10)$n componenţa proteinelor sunt prezenţi: a) [x] $%aminoacizii; b) [ ] &%aminoacizii; c) [x] tioaminoacizii; d) [ ] '%aminoacizii; e) [ ]  bazele azotate purinice purinice (adenina" guanina!. 11)Proteinele #lobulare: a) [x] indeplinesc funcţii dinamice; b) [ ] nu se dizolvă în apă; c) [ ]  preponderent se conţin în ţesutul ţesutul osos; d) [x] se dizolvă în apă; e) [x] sunt supuse acţiunii enzimelor tractului digestiv 12)Proprietăţile Proprietăţile !izico%chimice ale proteinelor: amfotere; a) [x]  posedă proprietăţi amfotere; b) [ ]  proteina denaturată posedă posedă activitate biologică; biologică; c) [x]  punctul izoelectric izoelectric al majorităţii proteinelor proteinelor este în mediul slab acid; d) [ ]  punctul izoelectric izoelectric al majorităţii proteinelor proteinelor este în mediul slab bazic; e) [ ] denaturarea distruge structura primară a m oleculei proteice. 13)Deosebirile enzimelor de catalizatorii nebiolo#ici: a) [ ] catalizează numai reacţiile posibile din considerente termodinamice; b) [x]  posedă specificitate; specificitate; c) [x] sunt termolabile; d) [x] activitatea lor în celulă este reglată; e) [ ] nu se consumă în procesul reacţiei

14)&nzimele alosterice( !raze incorecte): a) [ ] structura lor este mai comple#ă dect a enzimelor obişnuite; b) [ ] efectul alosteric este reversibil; c) [ ] centrul alosteric poate fi#a att activatorul ct şi inhibitorul; d) [ ] efectorul (modulatorul! se leagă necovalent cu centrul alosteric; e) [x] în centrul alosteric în anumite condiţii poate să se transforme şi substratul; 15) 'nhibiţia competitivă (concurentă): a) [ ] inhibitorul ca structură absolut diferă de substrat; b) [x] această inhibiţie poate fi înlăturată prin e#ces de substrat; c) [x] inhibitorul se uneşte în centrul activ al enzimei;

d) [ ] în acest caz inhibitorul este transformat; e) [ ] inhibitorul nu poate fi înlăturat prin e#ces de substrat.

) Principalele clase ale enzimelor: a) [ ] hidrataze; b) [x] hidrolaze; c) [ ] o#idaze; d) [x] transferaze; e) [ ] esteraze.

*)+ruparea ,-. con!eră combinaţiei proprietăţi: a) [ ] acide; b) [x]  bazice; c) [ ] neutre; d) [ ] amfotere; e) [ ] hidrofobe.

/) "minoacizii proteino#eni: a) [ ] ornitina; b) [x] glicina; c) [x] metioninia; d) [ ] citrulina; e) [x] triptofanul.

0)Proteinele !ibrilare: a) [ ] se dizolvă bine în apă b) [x] nu se dizolvă în apă; c) [x] sunt componente ale ţesuturilor de sprigin; d) [ ] se supun acţiunei enzimelor tractului digestiv e) [ ] reglează presiunea oncotică.

.1) Proprietăţile !izico%chimice ale proteinelor: a) [x] în procesul de denaturare nu se distruge structura primară; b) [ ] structura primară se distruge la salifiere; c) [x] în procesul de salifiere nu se distrug structurile moleculei  proteice; d) [x] în procesul de salifiere se distruge membrana apoasă a  particulei proteice; proteice; e) [ ] în punctul izoelectric proteinele uşor precipită.

.)Caracteristicele .)Caracteristicele enzimelor: a) [x] catalizează reacţiile fără formarea produselor au#iliare; b) [x] catalizează reacţiile în ambele direcţii; c) [ ] activitatea lor nu depinde de pH%ul mediului; d) [ ] în celule nu e#istă enzime libere (toate sunt asociate cu membranele celulare!; e) [ ] catalizează reacţiile în condiţii drastice.

..)ecanismul de acţiune al enzimelor: a) [x] scad energia liberă de activare (bariera energetică!; b) [x] enzima" unindu%se cu substratul" formează comple#ul enzima%substrat )*+,; c) [ ] comple#ul )*+, este stabil şi nu se disociază; d) [ ] enzimele introduc energie suplimentară în scop de a depăşi  bariera energetică energetică a reacţiei; e) [x] fi#area substratului în centrul activ are loc în mai multe -puncte.

.2)'zoenzimele: a) [x] catalizează una şi aceiaşi reacţie; b) [ ] catalizează reacţii diferite; c) [x] sunt codificate de diferite gene; d) [x] izoenzimele lactat dehidrogenazei (/0H! sunt tetrameri de tipul -1 şi -H; e) [ ] în leziunile parenchimei ficatului în serul sanguin creşte activitatea /0H 2 (H3!.

.3)Principalele clase de enzime (!raze ( !raze incorecte): a) [ ] o#ido%reductaze; b) [ ] liaze; c) [ ] ligaze (sintetaze!; d) [x] gliozidaze; e) [ ] izomeraze.

.4)+ruparea C55- con!eră combinaţiei proprietăţi: a) [ ]  bazice; b) [ ] neutre; c) [ ] hidrofobe; d) [x] acide; e) [ ] amfotere.

.)6oate .)6oate proteinele individuale posedă (!raza incorecta): a) [ ] structură primară; b) [ ] structură secundară; c) [ ] structură terţiară; d) [x] structură cuaternară; e) [ ] tridemensională.

.*) Cola#enul: a) [ ] se conţine în bacterii; b) [x] este cea mai răspndită proteina în organism; c) [x] glicina constitue 24 din componenţa; d) [ ] unitatea structurală este procolagenul e) [x] unitatea structurală este tropocolagenul.

./)Condiţiile de sedimentare ale proteinelor (a!irmări !alse): a) [ ]  pentru ca proteina să precipite uşor" ea trebuie -adusă în  punctul izoelectric; b) [x] dacă particulele proteice posedă proprietăţi acide" pentru a le aduce în punctul izoelectric se va adaugă bază; c) [ ] dacă particulele proteice posedă proprietăţi acide" pentru a le aduce în punctul izoelectric se va adaugă acid; d) [ ]  principiul precipitării particulilor proteice în soluţii constă în înlăturarea factorilor de stabilizare a acestora (membrana apoasă şi sarcina electrică; e) [ ] membrana apoasă se înlătură prin adăugarea dehidratanţilor (etanol" acetonă!.

.0) Cofactorii enzimelor5 a) [ ] determină specificitatea de acţiune a enzimelor; b) [x] unii pot îndeplini nemijlocit funcţia catalitică; c) [ ] coenzima este stabil legată cu partea proteică; d) [x] unele vitamine îndeplinesc funcţii coenzimatice; e) [x] grupa prostetică este cofactorul stabil legat cu partea  proteică.

21)Proprietăţile #enerale ale enzimelor (a!irmaţii !alse): a) [ ] specificitatea; b) [ ] termolabilitatea; c) [ ] dependenţa activităţii de pH al mediului; d) [ ] dependenţa de prezenţa activatorilor şi inhibitorilor; e) [x] termostabilitatea.

2) Principalele clase de enzime sunt: a) [x] o#ido%reductaze; b) [ ] aldolaze; c) [x] hidrolaze; d) [x] ligaze; e) [ ] glucozidaze.

2.)$n scopul de dia#nostic di!erenţial în clinică sunt depistate (a!irmatii !alse): a) [ ] aspartat aminotransferaza; b) [ ] alanin aminotransferaza; c) [ ] amilaza; d) [x] carbamoil fosfataza; e) [ ] lactat dehidrogenaza.

22) "zotul se conţine în următorii compu7i: a) [ ] glicogen; b) [x]  proteine; c) [x] nucleotide; d) [x] 067;

e) [ ] celuloză.

23)Structura secundară: a) [x] aranjarea reglamentară a lanţului polipeptidic în spaţiu; b) [x] condiţionată de legăturile de hidrogen; c) [ ] condiţionată de legăturile peptidice; d) [ ] condiţionată de legăturile fosfodiesterice; e) [ ] numai de legăturile sulfhidrice.

24) Cola#enul: a) [ ]  biosinteza acestei proteine necesită vit.8 29; b) [x]  biosinteza acestei proteine necesită vit.C; c) [ ] o#iprolina se include direct în sinteză la nivelul ribozomului; d) [x] molecula tropocolagenului este alcătuită din  lanţuri  polipeptidice; e) [ ] lanţul polipeptidic al colagenului formează α%heli#ul clasic.

2) Sarcina electrică a particulelor proteice depinde de: a) [x] componenţa aminoacidică; b) [ ]  prezenţa grupărilor %+H; c) [ ]  prezenţa radicalilor %CH ; d) [x]  pH%ul mediului; e) [x]  prezenţa grupelor %C::H şi %6H9 libere.

2*) Centrul activ al enzimelor: a) [ ] este un punct în molecula enzimei; b) [ ] este un plan în molecula enzimei; c) [x] o structură complicată" unică" tridimensională; d) [x] cofactorul este component al centrului activ; e) [x] se formează pe baza structurii terţiare a moleculei enzimatice la interacţiunea cu substratului

2/)ecanismele de activare ale enzimelor includ (indicaţi a!irmaţiile !alse): a) [ ] activarea alosterică; b) [x] micşorarea concentraţiei substratului; c) [ ] modificarea covalentă a enzimei; d) [ ]  prezenţa cofactorilor" îndeosebi a metalele bivalente (1g 9" etc.!; e) [ ]  proteoliza limitată.

20)8e#larea activităţii enzimatice: a) [x] un mecanism de reglare este retroinhibiţia; b) [x] enzima reglatorie este inhibată de produsul final al reacţiei; c) [x] viteza transformărilor în lanţul de reacţii enzimatice depinde de concentraţia produsului final d) [ ] modulatorul (efectorul alosteric! se leagă covalent cu centrul alosteric al enzimei reglatorie; e) [ ] la baza mecanismului este numai efectul alosteric.

31) Unităţile activităţii enzimatice a) [x] unitatea internaţională b) [x] activitatea specifică; c) [x] catal; d) [ ] gram4litru; e) [ ]  procente.

3) "cizii nucleici (structura):

3/)8e#larea biosintezei proteinelor (;ac%operonul):

a) [x] sunt polinucleotide; b) [ ] sunt polipeptide; c) [ ] sunt compuşi din baze azotate" acid acetic şi pentoze; d) [x] în componenţa nucleotidelor se întîlneşte riboza sau dezo#iriboza; e) [x] acidul fosforic este legat cu pentoza.

a) [ ]  poate fi numai prin inducţie; b) [ ]  poate fi numai prin represie; c) [x] în procesul de reglare participă 71A%ciclic; d) [x] gena reglatorie produce o proteină" numită represor; e) [x] represia şi inducţia reflectă principiul economiei celulare.

3.)9iosinteza acizilor nucleici (a!irmaţii !alse:) a) [ ]  biosinteza 067 se mai numeşte replicare; b) [x]  biosinteza 067 se mai numeşte transcriere; c) [ ] transcrierea este biosinteza de <67; d) [ ]  biosinteza de <67 se efectuiază pe una din catenele de 067; e) [ ] replicarea este proces semiconservativ.

30) olecula de D,": a) [ ] este alcătuită din  catene polinucleotidice complementare; b) [x] este alcătuită din 9 catene polinucleotidice; c) [ ] la eucariote prezintă o catenă inelară; d) [ ] e#istă 067 de transport; e) [x] 067 se conţine preponderent în nucleul celulei.

32) Codul #enetic:

41)aturarea moleculei 8," (processin#ul)(a!irmatii !alse):

a) [ ] este singlet; b) [ ] este duplet; c) [x] este triplet; d) [x] un codon prezintă trei nucleotide" care specifică un aminoacid; e) [ ] anticodonul se conţine în 067.

a) [ ] <67 se sintetizează sub formă de precursor neactiv; b) [ ] în procesul de maturare sunt înlăturaţi intronii; c) [x] în procesul de maturare sunt înlăturaţi e#onii; d) [ ] unele nucleotide sunt supuse metilării" hidro#ilării; e) [ ]  processingul are loc în nucleu

4)8ibozomul:(!raze incorecte) 33) &lon#area lanţului polipeptidic: a) [x] una din enzime este peptidiltransferaza; b) [ ] una din enzime este dehidrataza; c) [x] translocarea are loc datorită deplasării ribozomului de%a lungul <67%m cu un triplet (codon!; d) [ ] elongarea se petrece în mitocondrii; e) [x] terminarea este asigurată de unul dintre codonii -stop.

34) 9azele azotate maore conţinute în acizii nucleici: a) [ ] metiluracilul; b) [x] adenina; c) [x] guanina; d) [ ]  pseudouracilul; e) [x] timina.

a) [ ] este locul de biosinteză a proteinei; b) [ ] este alcătuit din două subunităţi" care în anumite condiţii  pot disocia şi reasocia; c) [x] subunităţile sunt stabil asociate şi nu pot să disocieze; d) [ ] conţine centre de legătura 7 şi A; e) [ ] în procesul de biosinteză interacţionează cu <67%mesager.

4.)'n#ineria #enetică(!raze incorecte): a) [ ]  permite sinteza artificială a genelor deficitare; b) [ ]  permite producerea de proteine" enzime etc. pentru tratarea  bolnavilor; c) [ ] scopul final este tratarea afecţiunilor genetice; d) [ ] se obţine insulina" interferonul" somatotropina etc; e) [x] nu este posibilă tratarea bolilor genetice.

3)9iosintaza acizilor nucleici :

42) olecula de 8,":

a) [ ] enzima care leagă dezo#iribonucleotidele în procesul de  biosinteza a 067 este numită <67%polimeraza; b) [ ]  biosinteza <67 necesită prezenţa primerului ribonucleotidic; c) [x] la biosinteza 067 participă enzimele5 067%polimeraza" helicaza" topoizomeraza" 067%ligaza; d) [ ] fragmentele :=aza=i se formează în cadrul biosintezei <67; e) [x] în biosinteza 067 participă nucleozidtrifosfaţii.

a) [x]  prezintă o catenă polinucleotidică; b) [ ]  prezintă două catene polinucleotidice complimentare c) [x] e#istă <67 ribozomal" de transport şi mesager; d) [ ] <67 se sintetizează pe ribozomi; e) [ ] conţine timină în loc de uracil.

3*) Codul #enetic : a) [x] numărul ma#imal de codoni este >3; b) [ ] numărul ma#imal de codoni este 9; c) [x] din cei >3 codoni"  servesc ca semnale -stop; d) [x] codonul 7?@ este de iniţiere; e) [ ] codul genetic se conţine în molecula <67 de transport.

43)6ranslarea: a) [ ] este procesul de biosinteză a 067; b) [ ] este procesul de biosinteză a <67; c) [x] este procesul de biosinteză a proteinei; d) [x] structura primară a proteinei este cifrată în 067; e) [x] este realizarea informaţiei genetice.

44)"ctivarea aminoacizilor(!raze incorecte): a) [x]  procesul decurge în mitocondrii; b) [ ]  procesul decurge în citozol; c) [ ] enzima de activare este aminoacil%7<6%t sintetaza; d) [ ] această enzima posedă patru centre de legătura;

e) [ ] în rezultatul activării se formează comple#ul aminoacil% 7<6%t.

4)utaţii #enetice(a!irmaţii incorecte): a) [ ]  prezintă modificări în structura primară a 067; b) [ ] se transmit ereditar; c) [x] nu se transmit ereditar; d) [ ] antrenează modificări în structura proteinelor; e) [ ] e#istă mutaţii spontane.

4*) ,oţiune de #enă: a) [ ]  prezintă o porţiune din molecula de <67 ribozomal; b) [x]  prezintă o porţiune din molecula de 067 cromozomial; c) [ ] o genă codifică structura unei enzime; d) [ ] o genă codifică structura unei proteine; e) [x] o genă codifică structura unui lanţ polipeptidic.

4/)&tapele translării(a!irmaţii !alse): a) [ ] activarea aminoacizilor; b) [x] enzima de activare este nucleozidtio=inaza; c) [ ] iniţierea; d) [ ] elongarea; e) [ ] terminarea.

.)Substanţe macroer#ice (a!irmaţii !alse): a) [ ] 7BA; b) [ ] creatinfosfatul; c) [ ] fosfoenolpiruvatul; d) [x] α%cetoglutaratul; e) [ ] 2"%difosfogliceratul.

2) Fos!orilarea o=idativă: a) [x] atomii de hidrogen din componenţa 670H vor genera în lanţul respirator ma#imal  7BA; b) [ ] atomii de hidrogen din componenţa 670H vor genera în lanţul respirator ma#imal 9 7BA; c) [x] în lanţul respirator sunt localizate  puncte de fosforilare; d) [ ] în lanţul respirator sunt localizate 3 puncte de fosforilare; e) [ ] componentele lanţului respirator sunt localizate în citozol.

3)Coe!icientul P>5(a!irmatii !alse): a) [ ] este coeficientul eficacităţii de fosforilare; b) [ ] indică numărul de moli A neorganic raportat la un atom de o#igen utilizat; c) [ ] la o#idarea 670H este egal cu ; d) [x] la o#idarea 670H este egal cu 3; e) [ ] la o#idarea E70H 9 este egal cu 9.

4)Catabolismul:

a) [ ] necesită o moleculă de 7BA; b) [x] necesită o moleculă de @BA; c) [x] <67%matricial se leagă de subunitatea  + a ribozomului; d) [ ] <67%matricial se leagă de subunitatea D + a ribozomului; e) [x] amino%acil%7<6%t este încorporat în centrul 7.

a) [x] este degradarea substanţelor comple#e cu eliberare de energie; b) [ ] este sinteza componentelor celulare (biopolimerilor!; c) [x] în rezultatul catabolismului se formează acetil%coenzima 7  principalul -combustibil celular; d) [x] în rezultatul catabolismului se formează şi piruvatul; e) [ ] majoritatea piruvatului se formează din acizii graşi.

1) Căile catabolice pot !i:

)70A%7BA ciclul (afirmări false! :

a) [x] centrale sau generale; b) [x] ciclice; c) [x] au#iliare; d) [ ] nutritive; e) [ ] care includ o singură reacţie.

a) [ ] hidroliza 7BA în 70AA i eliberează F" =cal4mol; b) [ ] 7BA este generatorul fiziologic de energie pentru toate  procesele fiziologice; c) [x] rezerva de 7BA este în ficat şi miocard; d) [ ] în celule nu e#istă rezerve de 7BA; e) [ ] reacţia 70A70A este catalizată de adenilat=inaza.

40) 'niţierea translaţiei:

) ,umărul coenzimelor participante în ciclul
*) 5=idarea biolo#ică (bioener#etică): a) [x] o#idarea include şi donarea electronului; b) [ ] o#idarea este adiţionarea electronului; c) [x] o#idarea poate fi att aerobă" cît şi anaerobă; d) [x] o#idarea are loc prin donarea atomilor de hidrogen; e) [ ] scindarea moleculei de H 9: este o o#idare

/);anţul respirator (componente) include(a!irmari !alse): a) [ ]  670H % dehidrogenaza; b) [ ] E70 % dehidrogenaza; c) [ ] ubichinona (coenzima G!; d) [ ] citocromii5 a" a " b" c2" c; e) [x] citocromul A3D.

0)Componentele lanţului microzomial de o=idare (a!irmari incorecte): a) [x] citocromo#idaza; b) [ ] citocromul A3D; c) [ ]  670AH; d) [ ] flavoproteina; e) [ ] este un lanţ monoo#igenazic.

*1)Ciclul
*) Comple=ul piruvat dehidro#enazic: a) [ ] se află în citozol; b) [x] se află în mitocondrii; c) [x]  piruvatul format este transportat în mitocondrii; d) [ ]  piruvatul se o#idează pnă la C: 9 şi H9:; e) [x]  piruvatul se o#idează pnă la acetil%Co7.

*.)Dehidro#enarea: a) [x] dehidrogenarea substratelor de o#idare în celule este catalizată de enzime specifice" numite dehidrogenaze; b) [ ] specificitatea dehidrogenazelor depinde de coenzime (670" E70!; c) [x] specificitatea dehidrogenazelor depinde numai de partea  proteică; d) [x] în reacţiile ciclului rebs participă  dehidrogenaze 670% dependente. e) [ ] în reacţiile ciclului rebs participă 9 dehidrogenaze E70% dependente.

a) [x] succinil%Co7 la sinteza hemului; b) [ ] izocitratul nemijlocit la sinteza colagenului; c) [x] o#aloacetatul la sinteza glucidelor; d) [ ] acetil%Coenzima 7 la sinteza glicerolului; e) [x] $%cetoglutaratul la formarea glutamatului.

*4) Comple=ul piruvat dehidro#enazic: a) [x] conţine  enzime şi D coenzime; b) [x] coenzimele5 tiaminpirofosfatul" 670" E70" amida acidului lipoic" coenzima 7; c) [ ] în componenţa comple#ului mai întră şi vitaminele * şi C; d) [x] catalizează transformarea piruvatului în acetil%Co7; e) [ ] comple#ul se conţine în citozol.

*)Dehidro#enazele(a!irmari !alse): a) [ ] multe utilizează ca coenzime 670 şi 670A; b) [ ] componenta activă a acestor coenzime este nicotinamida; c) [x] aceste coenzime adiţionează 9 atomi de hidrogen scindaţi de la substrat; d) [ ] aceste coenzime adiţionează un proton şi doi electroni; e) [ ] coenzima E70 conţine riboflavina (vit 8 9! care adiţionează 9 atomi de hidrogen scindaţi de la substrat.

**) ;anţul respirator 7i !os!orilarea o=idativă: a) [x] în mitocondriile intacte transportul de electroni prin lanţ trebuie să fie cuplat cu sinteza 7BA; b) [ ] în condiţii fiziologice nu poate fi decuplat total; c) [x] substanţele care provoacă decuplarea acestor procese sunt numite decuplanţi; d) [x] decuplantul clasic este 9"3%dinitrofenolul; e) [ ] acizii graşi liberi nu sunt decuplanţi endogeni.

*/)etabolismul(a!irmari !alse): a) [ ]  prezintă transformările materiale şi energetice în organism ce asigură creşterea" dezvoltarea şi supravieţuirea; b) [ ] include două procese fundamentale5 catabolismul şi anabolismul; c) [ ] catabolismul este degradarea substanţelor comple#e cu eliberare de energie; d) [ ] anabolismul este sinteza constituenţilor celulari; e) [x] anabolismul nu necesită aport de energie.

*0) Ciclul
*2)'nhibitorii transportului electronilor(a!irmari incorecte):

/1) Ciclul
a) [ ] amitalul de sodiu; b) [ ] rotenona; c) [ ] antimicina 7;

a) [ ] în însuşi ciclu la o turaţie se formează 92 7BA; b) [x] în însuşi ciclu la o turaţie se formează 2 @BA; c) [x] rolul fiziologic principal este generarea atomilor de hidrogen cu un potenţial energetic înalt; d) [ ] la o turaţie a ciclului se o#idează pnă la C: 9 şi H9: o moleculă de o#aloacetat; e) [x] o turaţie a ciclului generează I atomi de hidrogen.

d) [ ] cianurile; e) [x] aspirina.

*3) Unele componente ale ciclului Crebs pot !i utilizate în procesele anabolice:

/);anţul respirator(a!irmari !alse): a) [x] în sistemele biologice hidrogenul scindat de la substrat nemijlocit interacţionează cu : 9" formnd apa; b) [ ] în sistemele biologice hidrogenul captat de la substrat nemijlocit nu interacţionează cu : 9; c) [ ] atomii de hidrogen (J şi H ! sunt deplasaţi treptat spre o#igen printr%un ansamblu de transportori asociaţi în comple#e care formează lanţul respirator; d) [ ]  pe măsura înaintării spre : 9 electronii pierd treptat din energia sa; o parte considerabilă de energie eliberată este stocată sub formă de 7BA; e) [ ] sinteza de 7BA în lanţul respirator se numeşte fosforilare o#idativă.

/.)Fos!orilarea o=idativa(a!irmări !alse): a) [ ] forţa motrice pentru sinteza 7BA este gradientul protonic creat pe membrana internă a mitocondriilor în procesul funcţionării lanţului respirator; b) [x] enzima" care catalizează sinteza 7BA este numită citocromo#idaza; c) [ ] enzima" care catalizează sinteza 7BA este numită 7BA% sintetaza; d) [ ] la acţiunea decuplanţilor energia se eliberează sub forma de căldură; e) [ ] integritatea membranei interne a mitocondriei este condiţia obligatorie pentru sinteza 7BA.

/2) obilizarea #lico#enului: a) [ ] enzima iniţială este fosfataza alcalină; b) [x] enzima iniţială este glicogen%fosforilaza; c) [ ] glicogen%fosforilaza este activată de insulină; d) [x] glicogen%fosforilaza este activată de adrenalină; e) [ ] conţinutul glucozei sangvine la sănătoşi constituie 2%2D m14l.

/3)+licoliza anaerobă: a) [x] în rezultatul procesului dintr%o moleculă de glucoză se sintetizează 9 7BA (rezultat final!; b) [ ] se formează 9 670H " hidrogenii căruia în lanţul respirator vor genera > 7BA; c) [ ] fiecare fosfotrioză va elibera cte o molecula de C: 9 (total 9 C:9!; d) [x] lactat dehidrogenaza este 670%dependentă; e) [ ] lactat dehidrogenaza este E70%dependentă.

/4) Calea pentozo%!os!at: a) [ ] reacţiile încep cu o#idarea pentozelor; b) [ ] este o cale anaerobă de o#idare a glucozei; c) [x] este o cale aerobă de o#idare a glucozei; d) [x] se realizează în două faze5 o#idativă şi neo#idativă; e) [ ] se petrece în mitocondrii.

/) Patolo#ia metabolismului #lucidelor: a) [ ] în insuficienţa glucagonului se dezvoltă diabetul zaharat; b) [x] în insuficienţa insulinei se dezvoltă diabetul zaharat; c) [ ] diabetul steroid se dezvoltă în hipofuncţia corticosuprarenalelor; d) [x] insulina sporeşte transportul glucozei în celulă şi contribuie la utilizarea intracelulară a acesteia; e) [x] insulina şi glucagonul sunt antagonişti" privind influenţa lor asupra metabolismului glucidelor.

/*) 5=idarea #lucozei în celule: a) [ ]  poate fi o#idată numai aerob (în prezenţa o#igenului!; b) [x]  poate fi o#idată aerob şi anaerob (în absenţa o#igenului!; c) [ ] glicoliza anaerobă se petrece în mitocondrii; d) [x] glicoliza anaerobă se petrece în citozol; e) [ ] enzimele glicolizei anaerobe sunt asociate stabil cu membranele.

//) 5=idarea completă p?nă la C5 . 7i apă a unei molecule de #lucoză: a) [ ] ma#imal se pot forma 9 7BA; b) [x] ma#imal se pot forma I 7BA; c) [x] se eliberează > C: 9; d) [x] din cele I 7BA patru vor fi sintetizate prin fosforilare la nivel de substrat; e) [ ] glucoza conţine D atomi C.

/0) Calea pentozo%!os!at : a) [ ] dehidrogenazele acestei căi sunt % 670%dependente; b) [x] dehidrogenazele acestei căi sunt % 670A%dependente; c) [x] în faza o#idativă se petrec două dehidrogenări şi o decarbo#ilare; d) [ ] calea pentozo%fosfat generează numai pentoze; e) [ ] calea pentozo%fosfat generează numai 670AH.

01) Diabetul zaharat: a) [ ] se mai numeşte şi diabetul steroid; b) [x] se caracterizează prin5 hiperglicemie" glucozurie" hiperacetonemie" hipercetonurie; c) [ ] gluconeogeneza este diminuată; d) [x] gluconeogeneza este sporită; e) [x] în diabetul zaharat sunt dereglate practic toate tipurile de metabolism (glucidelor" lipidelor" proteinelor" hidrosalin!.

0)+lucidele cu semni!icaţie nutritivă pentru om sunt (a!irmări !alse): a) [ ] amidonul; b) [x] celuloza; c) [ ] lactoza; d) [ ] zaharoza; e) [ ] glicogenul.

0/8e#larea metabolismului #lucidelor: 0.)+licoliza anaerobă: a) [x] în primele  reacţii glucoza este supusă fosforilării şi izomerizării; b) [ ] decurge în prezenţa o#igenului; c) [ ] toate reacţiile acestui proces sunt reversibile; d) [x] trei reacţii sunt ireversibile; e) [x] în cadrul o#idării anaerobe se formează doi intermediari macroergici.

02) +luconeo#eneza: a) [x] este sinteza glucozei din componente neglucidice; b) [ ] glucoza poate fi sintetizată din acetil%Co7 rezultat din &% o#idarea acizilor graşi; c) [ ] este eliberarea glucozei din glicogen; d) [ ] nu necesită consum de energie; e) [x] activ se petrece în ficat şi rinichi.

03) 8olul !iziolo#ic a metaboliţilor rezultaţi din o=idarea #lucozei pe calea pentozo%!os!at: a) [x] hidrogenii din componenţa 670AH pot fi utilizaţi la  biosinteza acizilor graşi; b) [x] hidrogenii din componenţa 670AH pot fi utilizaţi la  biosinteza colesterolului; c) [ ] hidrogenii din componenţa 670AH pot fi utilizaţi la  biosinteza glucozei; d) [x] în procesul de o#idare microzomală; e) [x]  pentozele formate pot fi utilizate la sinteza nucleotidelor (067 şi <67!" coenzimelor.

04) &nzimele participante la di#estia #lucidelor(a!irmări !alse): a) [ ] amilaza (salivară şi pancreatică!; b) [ ] maltaza; c) [x] galactaza; d) [ ] zaharaza; e) [ ] 2">%glicozidaza.

0) +licoliza anaerobă : a) [x] atît căile de o#idare anaerobă cît şi aerobă a glucozei absolut corespund pînă la etapa formării piruvatului; b) [x] în glicoliza anaerobă piruvatul este redus la lactat" produsul final; c) [x] în glicoliza aerobă piruvatul este transportat în mitocondrii unde se va supune transformărilor ulterioare; d) [ ] lactatul format este eliminat cu urina; e) [ ] în glicoliza anaerobă o glucoza formează  trioze.

0*) +lucoza poate !i sintetizată din: a) [ ] acetil%Co7; b) [x] lactat; c) [ ] aminoacizi cetogeni; d) [x] aminoacizi glucogeni; e) [x] glicerol.

a) [ ] insulina sporeşte conţinutul glucozei în sînge; b) [x] insulina reduce conţinutul glucozei în sînge; c) [x] corticosteroizii sporesc conţinutul glucozei în sînge prin gluconeogeneză din aminoacizi; d) [ ] adrenalina" glucagonul" tiro#ina" corticotropina" hormonii se#uali reduc conţinutul glucozei sanguine; e) [x] singurul hormon care micşorează conţinutul glucozei sanguine este insulina.

00) 9iosinteza #lico#enului: a) [x] se efectuiază preponderent în ficat şi muşchi; b) [ ] enzima sintezei este glicogen%fosforilaza; c) [x] enzima sintezei este glicogen%sintaza; d) [x] în proces participă ?BA; e) [ ] în proces participă CBA

11) +licoliza anaerobă: a) [x] enzima ce catalizează transformarea piruvatului în lactat este lactat dehidrogenaza; b) [ ] enzima ce catalizează transformarea piruvatului în lactat este malat dehidrogenaza E70%dependentă; c) [x] lactatul din muşchii pătrunde în sînge" ajunge în ficat unde va fi utilizat la sinteza glucozei (gluconeogeneza!; d) [ ]  produsele finale ale fermentaţiei alcoolice sunt C: 9 şi apa; e) [x] în transformările glucozei pe cale anaerobă la etapele iniţiale se utilizează 9 7BA.

1) Sistemul navetă: a) [ ]  670H trece liber în mitocondrii; b) [ ] aceste sisteme îndeplinesc funcţiile de transfer al hidrogenilor de la 670AH citozolic în mitocondrii; c) [x] e#istă sistemul navetă malat%aspartat; d) [ ] e#istă sistemul navetă glucozo%fosfat; e) [x] atomii de hidrogeni transportaţi în mitocondrii vor fi incluşi în lanţul respirator.

1.) 8e!eritor la dere#lările metabolismului #lucidelor sunt adevarate a!irmatiile: a) [x] glucozuria este prezenţa glucozei în urină; b) [x] hipoglicemia este reducerea glucozei în sînge; c) [ ] la sănătoşi în condiţii obişnuite în urină se constată conţinut considerabil de glucoză; d) [x] adrenalina sporeşte conţinutul glucozei sanguine prin activarea fosforilazei; e) [ ] adrenalina sporeşte conţinutul glucozei sanguine prin inhibiţia glicogenolizei.

12) Colesterolul (rolul biolo#ic) este precursorul sintezei (a!irmaţii !alse): a) [ ] vitamina 0; b) [ ] hormonilor se#uali; c) [x] aminoacizilor esenţiali; d) [ ] corticosteroizilor; e) [ ] acizilor biliari.

13) 5=idarea #licerolului (  (fraze incorecte!

1) 8e#larea metabolismului lipidelor (!raze incorecte):

a) [x] se petrece în mitocondrii; b) [ ] se petrece în citozol; c) [ ] la o#idarea completă (C: 9 şi H9:! ma#imal se pot sintetiza 99 7BA; d) [ ] intersecţia căilor de o#idare a glicerolului are loc la etapa formării dihidro#iaceton fosfatului; e) [ ] din glicerol se pot forma5 glucoza" unii aminoacizi" acetil% Co7.

a) [ ] adrenalina şi glucagonul sporesc lipoliza; b) [x] insulina activează trigliceridlipaza; c) [ ] insulina sporeşte lipogeneza; d) [ ] stresurile negative sporesc lipoliza; e) [ ] substanţele lipoptrope (metionina" colina etc! previn degenerescenţa adipoasă a ficatului.

14) 9iosinteza colesterolului (!raze incorecte) : a) [ ]  produsul iniţial de sinteză este acetil%Co7; b) [ ] calea de biosinteza este identică cu aceia de sinteză a corpilor cetonici" intermediantul comun fiind acidul &%o#i%&% metilglutaril%Co7; c) [ ] în cazul sintezei colesterolului sub influenţa reductazei se formează mevalonatul; d) [ ] reductaza este enzima alosterică (reglatoare! în sinteza colesterolului; e) [x] reductaza este activată de colesterol.

1) 9iosinteza triacil#licerolilor 7i !os!olipidelor: a) [ ] se petrec în mitocondrii; b) [x] se petrec în citozol; c) [x]  produsul intermediar comun este acidul fosfatidic; d) [x] acidul fosfatidic se formează din %fosfoglicerol şi 9 molecule de acil%Co7; e) [ ]  produsul intermediar comun este 2"%difosfogliceratul.

1*) Caracteristicile membranelor biolo#ice: a) [x] asimetria structurală; b) [x] fluiditatea; c) [x]  permeabilitatea selectivă; d) [ ] stabilitatea le conferă proteinele; e) [ ] funcţionalitatea le conferă lipidele.

1/) 5=idarea acizilor #ra7i cu număr par de C: a) [ ]  procesul specific numit β%o#idare se petrece în citozol; b) [x]  procesul specific numit β%o#idare se petrece în mitocondrii; c) [x] un ciclu de β%o#idare include 3 reacţii succesive5 9 reacţii de dehidrogenare" una de hidratare şi una de eliberare a unei molecule de acetil%Co7; d) [ ] β%o#idarea se petrece prin decarbo#ilarea succesivă a atomilor de C de la capătul carbo#il al acidului; e) [x] în rezultatul unui ciclu se formează5 E70H 9" 670H" o moleculă de acetil%Co7" un rest acid mai scurt cu 9 C decît acidul iniţial.

10) 9iosinteza acizilor #ra7i: a) [ ] se efectuiază în mitocondrii; b) [x] se efectuiază în citozol; c) [x]  procesul necesită prezenţa malonil%7CA; d) [ ] sursa atomilor de hidrogen este 670H; e) [x] sursa atomilor de hidrogen este 670AH.

) Funcţiile biolo#ice ale lipidelor: a) [x] energetică; b) [x] sunt componente ale membranelor biologice; c) [ ] genetică; d) [ ] contractilă; e) [x] izolatorie.

.) Di#estia lipidelor : a) [x] enzima ce catalizează scindarea triacilglicerolilor este lipaza; b) [x] fosfolipidele sunt scindate de fosfolipaze; c) [x] esterii colestrolului sunt scindaţi de colesterol esteraza; d) [ ]  prezenţa bilei nu este necesară digestiei şi absorbţiei; e) [ ] acizii biliari nu formează comple#e cu glicina sau taurina.

2) "cidul palmitic (C) în rezultatul %o=idării complete va !orma: a) [x] opt molecule de acetil Co7; b) [ ] va parcurge I cicluri de β%o#idare; c) [x] va parcurge F cicluri de β%o#idare d) [x] F molecule E70H 9; e) [ ] 9 molecule 670H.

3) 6ransportul acetil%Co" din mitocondrii în citozol pentru biosinteza acizilor #ra7i: a) [x] este transportat prin membrană în componenţa citratului; b) [ ] este transportat în comple# cu carnozina; c) [x] se eliberează din citrat sub influenţa citratliazei; d) [ ] se eliberează din citrat sub influenţa citratsintazei; e) [x] în citozol citratul este scindat în acetil%Co7 şi o#aloacetat.

4) Dere#lările metabolismului lipidelor: a) [x] ateroscleroza; b) [ ] hipocetonemia; c) [x] hipercolesterinemia familială; d) [ ] caşe#ia; e) [x] calculii biliari.

) ;ipidele constituente ale membranelor: a) [ ] triacilglicerolii; b) [x] fosfolipidele; c) [x] colesterolul; d) [x] sfingomielina; e) [ ] cerurile.

*) 8e!eritor la absorbţia 7i transportul lipidelor alimentare sunt adevarate a!itmatiile: a) [ ]  produsele de hidroliza sunt liber absorbite şi nimeresc în circulaţia mare; b) [x] din produsele de hidroliză în enterocite se sintetizează lipide specifice speciei respective; c) [x] lipidele sintetizate formează comple#e cu proteinele numite lipoproteine" ultimele prezintă forma de transport a lipidelor; d) [ ] colesterolul bine se dizolvă în apă şi este transportat în forma liberă; e) [x]  pericol aterogen prezintă β%lipoproteinele.

/) Corpii cetonici sunt: a) [x] acetona; b) [x] acetoacetatul; c) [x] β%hidro#ibutiratul; d) [ ] glutamatul; e) [ ] o#aloacetatul.

0) 9iosinteza acizilor #ra7i : a) [x] enzimele sintezei sunt asociate în comple#ul numită acid gras%sintaza; b) [ ] enzimele nu sunt asociate în comple#; c) [x] comple#ul de sinteză conţine I proteine; d) [x] rolul central în biosinteză îndeplineşte proteina" numită H+% 7CA; e) [ ]  biosinteza acizilor graşi este procesul inversat al β%o#idării acestora.

.1) -ipercetonemia 7i hipercetonuria (!raze !alse): a) [ ] se constată în diabetul zaharat; b) [ ] se constată în inaniţie; c) [ ] se constată şi în diabetul steroid; d) [ ]  provoacă acidoza metabolică; e) [x]  provoacă alcaloza gazoasă.

.) Principalele caracteristici ale lipidelor membranare: a) [ ] molecula lor este hidrofilă; b) [ ] molecula lor este hidrofobă; c) [x] molecula lor este amfifilă; d) [x] are caracter polar; e) [ ] componentul obligatoriu este cholina.

..) obilizarea lipidelor tisulare: a) [x]  principala enzimă care declanşează procesul este triacilglicerollipaza; b) [ ] este activată de insulină prin mecanismul cascadei enzimatice; c) [x] este activată de adrenalină şi glucagon prin mecanismul cascadei enzimatice; d) [x] la lipoliza mai participă di% şi monoglicerollipazele; e) [x]  produsele hidrolizei complete sunt glicerolul şi acizii graşi.

.2) Corpii cetonici : a) [ ] se sintetizează în muşchi; b) [ ] se utilizează în ficat; c) [x] se sintetizează în ficat; d) [ ] se formează în procesul de β%o#idare; e) [x] se sinteizează de novo din acetil%Co7.

.3) 9iosinteza acizilor #ra7i : a) [ ]  670AH necesar biosintezei se formează numai în ciclu  pento%fosfat; b) [ ]  670AH necesar biosintezei se formează numai la decarbo#ilarea reductivă a piruvatului catalizată de malic enzimă; c) [x]  670AH necesar biosintezei se formează în ambele  procese" numite mai sus; d) [x] formarea malonilCo7 are loc din acetilCo7 cu participarea carbo#ibiotin enzimei; e) [ ]  parţial 670AH se formează şi în ciclul rebs.

.4) @aloarea biolo#ică a proteinelor alimentare este determinată de aminoacizii esenţiali: a) [x] triptofan; b) [x] lizină; c) [ ] tirozină; d) [x] metionină; e) [x] treonină.

.) Dezaminarea poate !i (a!irmaţii !alse): a) [ ] reductivă; b) [ ] hidrolitică; c) [ ] intramoleculară; d) [ ] o#idativă; e) [x] supramoleculară.

.*) Decarbo=ilarea aminoacizilor: a) [x] este eliberarea C: 9 din aminoacid sub influenţa decarbo#ilazelor; b) [ ] este proces reversibil; c) [x] este proces ireversibil; d) [x] în rezultat se formează aminele biogene; e) [ ] decarbo#ilazele conţin v.8 29.

./) Sinteza aminoaciziilor (a!irmaţii !alse): a) [x] în organismul uman se sintetizează aminoacizii esenţiali; b) [ ] în organismul uman se sintetizează numai cei neesenţiali; c) [ ] cei neesenţiali pot să se sintetizeze din unii esenţiali; d) [ ] are loc prin transaminare cu cetoacizii; e) [ ]  poate fi şi prin transreaminare.

.0) Produse iniţiale 7i intermediare ale sintezei de nucleotide pirimidinice sunt :

24) Proenzimele proteoliticeA activatorii 7i !ormele active (indicaţi a!irmaţiile !alse):

a) [x] carbamoilfosfatul; b) [ ] ureea; c) [x] aspartatul; d) [x] fosforibozilpirofosfatul; e) [ ]  produsul intermediar comun al tuturor nucleotidelor  pirimidinice este 71A.

a) [ ]  pepsinogen"  pepsină; b) [ ] tripsinogen" tripsină; c) [ ] chimotripsinogen" chimotripsină; d) [ ] aminopeptidaza" aminopeptidază activă; e) [x]  pro%amilaza" amilaza activă.

21) &nzimele participante la di#estia proteinelor( !raze !alse): a) [ ]  pepsina; b) [ ] tripsina; c) [ ] chimotripsina; d) [x] amilaza; e) [ ] carbo#ipeptidazele.

2) Dezaminarea (a!irmaţii !alse): a) [ ] mai frecvent aminoacizii se supun dezaminării o#idative; b) [ ] în rezultatul dezaminării o#idative se formează cetoacid şi  6H; c) [x] dezaminării o#idative directe se supun toţi aminoacizii; d) [ ] dezaminării o#idative se supune numai acidul glutamic (la  pH fiziologic!; e) [ ] reacţia este catalizată de glutamat dehidrogenaza 670% dependentă.

2.) "minele bio#ene: a) [x] histamina se formează din histidină; b) [ ] histamina este vasopresor puternic; c) [x] serotonina se formează din o#itriptofan; d) [x] serotonina este vasopresor viguros; e) [ ] serotonina dilată vasele sanguine" scade presiunea arterială.

22) "minoacizii ca precursorii a substanţelor !iziolo#ic active: a) [x] din fenilalanină şi tirozină se sintetizează tiro#ina" melanina" catecolaminele; b) [ ] adrenalina se sintetizează din lizină; c) [ ] din serină se sintetizează metionina; d) [x] +%adenozilmetionina participă la sinteza creatinei; e) [x] glutationul se sintetizează din glicină" glutamat" cisteină.

23) Produsele !inale ale metabolismului nucleotidelor: a) [x] C:9; b) [ ] H9:;

c) [ ] ureea; d) [x] acidul uric; e) [x] β%alanina.

acidul clorhidric" enterochinază" tripsină" acizii biliari" ionii de clor"

2) 6ransaminarea: a) [x] este reacţia dintre un aminoacid şi cetoacid; b) [ ] în această reacţie acizii participanţi fac schimb cu gupele funcţionale cu formare de 6H ; c) [x] reacţia este catalizată de aminotransferaze; d) [x] transaminazele utilizează ca coenzime derivaţi ai vitaminei 8>; e) [ ] transaminazele utilizează ca coenzime derivaţi ai vitaminei AA.

2*) Produsele !inale ale metabolismului aminoacizilor: a) [x] H9:; b) [x] C:9; c) [x]  6H; d) [ ] acidul uric; e) [ ] 71A.

2/) 6ulburări con#enitale ale metabolismului !enilalaninei 7i tirozinei: a) [x] alcaptonuria; b) [ ]  pelagra; c) [x] fenilcetonuria; d) [x] albinismul; e) [ ]  boala lui Hartnup.

20) Putre!acţia aminoacizilor în intestin (indicaţi a!irmarile !alse): a) [ ] este degradarea aminoacizilor sub influenţa enzimelor microbiene; b) [ ] în rezultat se formează substanţe străine organismului" deseori to#ice; c) [ ] în procesul putrefacţiei aminoacizii sunt supuşi unor reacţii generale5 dezaminarea"decarbo#ilarea" scindarea catenelor laterale (aminoacizii ciclici!; d) [x] substanţele to#ice nimeresc în pancreas unde sunt supuse deto#ifierii şi sunt eliminate cu bila; e) [ ]  procesele de neutralizare a substanţelor to#ice au loc cu  participarea formelor ative ale acizilor glucuronic şi sulfuric (?0A%7@ şi A7A+!" glicina.

31) 6ransaminarea : a) [x] activitatea alanin aminotransferazei (7/7B! în sînge se modifică în afecţiuni hepatice; b) [ ] activitatea 7/7B în sînge se modifică în afecţiuni ale ţesutului muscular  c) [x] activitatea aspartat aminotransferazei (7+7B! se modifica în afecţiunile miocardului ; d) [ ] 7/7B nu se conţine în citozolul hepatocitului. e) [x] 7+7B se conţine în mitocondriile hepatocitului.

3) "moniacul se !ormează: a) [ ] la decarbo#ilarea aminoacizilor; b) [x] la dezaminarea aminoacizilor; c) [ ] la transaminarea aminoacizilor;

34) Dezaminarea indirectă (transdezaminare) % indicaţi a!irmatiile !alse: a) [ ] majoritatea aminoacizilor la prima etapă se supun transaminării cu α%cetoglutaratul; b) [x] majoritatea aminoacizilor la prima etapă se supun transaminării cu aspartatul; c) [ ] în prima etapa se formează cetoacidul şi glutamatul; d) [ ] în a două etapă glutamatul se supune dezaminării o#idative directe cu formarea iminoglutaratului şi 670H; e) [ ] iminoglutaratul reacţionează cu apă şi în rezultat regenerează α%cetoglutaratul şi se eliberează 6H .

3) ,eutralizarea amoniacului are loc prin:

d) [x] la dezaminarea acidului adenilic; e) [x] la neutralizarea aminelor biogene.

a) [x] formarea glutaminei; b) [ ] formarea glutationului; c) [x] sinteza ureei (ureogeneza!; d) [ ] ureea se sintetizează în rinichi;

3.) Patolo#ia metabolismului proteinelorB Carenţa proteică prezintă:

e) [x] ureea se sintetizează în ficat.

a) [x] deficitul proteinelor în alimentaţie; b) [ ] abuzul de proteine în alimentaţie; c) [x] însoţită de edeme hipoproteice; d) [ ] apa din ţesuturi trece în circulaţia sanguină" deaceia afecţiunea este însoţită de poliurie; e) [ ]  bilanţ azotat pozitiv.

3*) Precursorii sintezei nucleotidelor purinice (indicaţi a!irmaţiile !alse) :

32) Funcţiile biolo#ice ale proteinelor (indicaţi a!irmarile !alse):

c) [ ] ribozo-5-fosfatul ;

a) [ ] catalitică; b) [ ]  plastică; c) [ ] imunologică; d) [ ] contractilă; e) [x] sunt componente ale cristalelor de hidro#iapatită din oase şi dinţi.

33 6rans!ormarea aminoacizilor în ţesuturi (reacţii #enerale): a) [ ] esterificare; b) [x] decarbo#ilare; c) [x] dezaminare; d) [x] transaminare; e) [ ] reaminarea reductivă.

a) [ ] C:9; b) [ ] Glicina

d) [ ] glutamina; e) [x] triptofanul.

3/) ecanismul de acţiune (membranaro%citozolic) % indicaţi a!irmaţiile incorecte: a) [ ] este caracteristic pentru hormonii de natură peptidoproteică şi adrenalină; b) [x] aceşti hormoni liber trec prin membrana celulară; c) [ ] hormonii nu trec membrana" dar se leagă cu receptorul specific pe suprafaţa e#terioară a membranei; d) [ ] se realizează cu participarea mesagerilor secunzi (nucleotide ciclice!; e) [ ] hormonul activează adenilatciclaza membranară.

30) -ormonii adenohipo!izei (indicaţi a!irmaţiile incorecte): a) [ ] sunt tropi; b) [ ] sunt de natură proteică; c) [ ] tireotropina stimulează secreţia iodtironinelor; d) [x] corticotropina stimulează secreţia adrenalinei; e) [ ] corticotropina stimulează secreţia corticosteroizilor.

41) -ormonii paratiroidelor sunt:

4*) -ormonii se=ului !emenini:

a) [x]  parathormonul; b) [ ] calcitonina; c) [ ] ambii sporesc conţinutul de Ca 9 în sînge; d) [ ] calcitonina micşorează reabsorbţia fosfatului în rinichi; e) [ ] sunt derivaţi ai aminoacizilor.

a) [x] sunt estrogenele şi progestinele; b) [ ]  principalul estrogen este estriolul; c) [x]  principalul progestagen este progesterona; d) [x] în clinica se utilizează în tratamentul tumorilor prostatei; e) [x] estradiolul se sintetizează în foliculii ovarieni.

4) -ormonii corticosuprarenalelor (indicaţi !razele incorecte):

4/) 8e!eritor la hormoni sunt adevarate a!irmaţiile:

a) [ ] corticosterona; b) [ ] hidrocortizolul; c) [ ] aldosterona; d) [x] sunt de natură proteică; e) [ ] sunt de natură steroidă.

a) [x] se sintetizează în glandele endocrine; b) [x] nimeresc direct în sînge; c) [ ] activitate fiziologică posedă hormonul legat de proteine; d) [ ] la fel ca enzimele catalizează o singură reacţie; e) [x] influenţează procese fundamentale5 creştrea" maturizarea" dezvoltarea sistemului nervos etc.

4.) -ormonii se=uali : a) [x] sunt de natură steroidă; b) [ ] unii sunt derivaţi ai aminoacizilor; c) [x]  precursorul iniţial comun al sintezei este colesterolul; d) [x] se secretă sub controlul gonadotropinelor; e) [ ] mecanismul de acţiune al lor este cel membrano%intracelular.

40) "denilatciclaza: a) [ ] este situată în membrana mitocondriala; b) [ ] catalizează formarea 71A şi @1A ciclice din 7BA şi @BA respectiv; c) [ ] este constituită din partea receptorie" @BA şi subunitatea catalitică; d) [x] nucleotidele ciclice sunt inactivate de fosfodiesterază; e) [ ] nucleotidele ciclice sunt inactivate de fosfatază.

42) esa#erii secunzi: a) [x] 71A ciclic; b) [x] @1A ciclic; c) [x] Ca9; d) [ ] fosfatul; e) [ ] coenzima 7.

43) -ormonii adenohipo!izei: a) [x] somatotropina; b) [ ] glucagonul; c) [x] corticotropina; d) [x]  prolactina; e) [ ] foliculina şi testosterona.

1) -ormonii lobului posterior (neurohipo!iza) % indicaţi !raza incorectă: a) [ ] vasopresina; b) [ ] hormonul antidiuretic; c) [ ] o#itocina; d) [ ] hormonul antidiuretic este vasopresor; e) [x] diabetul insipid apare în insuficienţa o#itocinei.

) 'nsulina % indicaţi !raza incorectă: a) [ ] conţine D2 resturi aminoacizi; b) [ ] molecula e constituită din două catene5 7 şi 8; c) [ ] se formează din precursorul neactiv proinsulina prin  proteoliza limitată; d) [ ] stimulează sinteza glicogenului în ficat; e) [x] reduce sinteza glicogenului în ficat.

44) -ormonii pancreasului: a) [x] insulina; b) [x] glucagonul; c) [ ] insulina provoacă hiperglicemia; d) [ ] glucagonul provoacă hipoglicemia; e) [ ] în insuficienţa insulinei se dezvoltă diabetul steroid.

4) +lucocorticoizii (indicaţi a!irmaţiile !alse): a) [ ]  principalul este cortizolul; b) [x]  principalul este aldosteronul; c) [ ]  provoacă hiperglicemia prin gluconeogeneza forţată din aminoacizi; d) [ ]  provoacă limfocitoliza; e) [ ] sporesc proteoliza în ţesuturile periferice.

.) +lucocorticoizii : a) [x] stimulează sinteza proteinelor în ficat şi rinichi; b) [x] stagnează sinteza colagenului; c) [x] deminuiază sinteza anticorpilor; d) [ ] în clinică se utilizează ca antidepresante; e) [ ] în insuficienţa se dezvoltă diabetul steroid.

2) -ormonii se=ului masculin (indicaţi !razele incorecte): a) [ ]  principalul este testosteronul; b) [x] se sintetizează din triptofan; c) [ ] stimulează maturizarea organismului m asculin; d) [ ]  posedă efect anabolic pronunţat; e) [ ] favorizează lipoliza.

3) Clasi!icarea hormonilor % indicaţi !razele !alse:

*1) ecanisme de acţiune ale hormonilor:

a) [ ]  proteine simple; b) [ ]  proteine conjugate; c) [x] derivaţi ai nucleotidelor; d) [ ] derivaţi ai aminoacizilor; e) [ ] de natură steroidă.

a) [x] membrano%citozolic; b) [ ] citozolic; c) [ ] membrano%mitocondrial; d) [ ] hormonii activează direct enzimele intracelulare; e) [ ] mecanismul membrano%citozolic este caracteristic pentru hormonii steroizi.

4) "denilatciclaza (indicaţi !razele !alse): a) [ ] nucleotidele ciclice activează enzimele intracelulare numite  protein=inaze; b) [ ]  protein=inazele fosforilează enzimele metabolismului (enzimele glicolizei" glicogenolizei!; c) [x] în rezultatul fosforilării toate enzimele numai se activează; d) [ ] în rezultatul fosforilării unele îşi reduc activitatea; e) [ ] nucleotidele ciclice sunt efectori alosterici pentru  protein=inaze.

*) -ormonii hipotalamusului % indicaţi a!irmaţiile !alse: a) [x] sunt de natură steroidă; b) [ ]  prezintă peptide relativ simple; c) [ ] reglează funcţia adenohipofizei; d) [ ] liberinele stimulează secreţia hormonilor hipofizari; e) [ ] statinele inhibă secreţia hormonilor hipofizari.

) -ormoni ai #landei tiroide sunt:

*.) 'odtironinele (sunt incorecte a!irmaţiile):

a) [ ] tireotropina; b) [x] tiro#ina; c) [x] triiodtironina; d) [x] calcitonina; e) [ ] toţi conţin iod.

a) [ ] tiro#ina şi triiodtironina; b) [ ] se sintetizează din tirozină; c) [ ] favorizează metabolismul energetic" sporesc termogeneza; d) [x]  pot fi sintetizaţi şi din triptofan; e) [ ] reglează creşterea" diferneţierea şi dezvoltarea  proporţională a organismului.

*) Catecolaminele % indicaţi !razele !alse: a) [ ] adrenalina; b) [ ] noradrenalina; c) [x] ambele se sintetizează în corticosuprarenale; d) [ ] ambele se sintetizează în medulosuprarenală; e) [ ] ambele se sintetizează din tirozină.

/) ineralocorticoizii % indicaţi a!irmaţiile !alse:

*2) Catecolaminele % indicaţi !razele incorecte: a) [ ] adrenalina provoacă hiperglicemia; b) [x] hipoglicemia este rezultatul favorizării gluconeogenezei din aminoacizi; c) [ ] hiperglicemia este rezultatul glicogenolizei intensive; d) [ ] noradrenalina este mediator a sistemului nervos simpatic; e) [ ] dopamina este mediator.

a) [x]  principalul este dezo#icorticosteronul; b) [ ]  principalul este aldosteronul; c) [ ] favorizează la nivelul rinichilor reabsorbţia sodiului" clorurului" apei; d) [x] deminuiază reabsorbţia potasiului (!; e) [ ] în hiperfuncţie se constată în ser5 majorarea conţinutului 6a" Cl" apei şi reducerea potasiului.

*3) -ipocorticismul (boala "ddison) % indicaţi !razele !alse:

0) Prosta#landinele:

*4) Proteinele plasmei san#uine sunt:

a) [ ] se sintetizează numai în prostată; b) [ ] se sintetizează numai în eritrocite; c) [ ] se sintetizează în toate celulele cu e#cepţia eritrocitelor; d) [x] se sintetizează din acidul arahidonic; e) [ ]  produsul iniţial al sintezei este sfingozina.

a) [ ] în ea se instalează insuficienţa tuturor corticosteroizilor; b) [ ] organismul pierde 6a" Cl" apa şi reţine ; c) [ ] se dezvoltă hipodinamia; d) [ ] se caracterizează prin hiperpigmentarea tegumentelor; e) [x] hiperpigmentarea este cauzată de nivelul mărit al somatotropinei

a) [x] albuminele; b) [x] globulinele; c) [x] fibrinogen; d) [ ] colagen; e) [ ] miozina.

*) +istemele tampon ale sîngelui (fraze incorecte! : a) [ ] hemoglobină % o#ihemoglobină; b) [ ]  bicarbonat; c) [ ] fosfat; d) [ ]  proteic; e) [x] citrat.

/3) etabolismul bilirubinei ( indicaţi !razele !alse): **) 6ransportul C5 . sub !ormă de: a) [x]  bicarbonaţi; b) [x]  parţial dezolvat în plasmă; c) [ ] carbo#ihemoglobină; d) [x] carbhemoglobină; e) [ ] methemoglobină.

*/Coa#ularea sîn#elui (etapa plasmatică) % a!irmaţii !alse: a) [ ] factorii plasmatici se notează cu cifre romane K" KK L.etc; b) [ ] factorii plachetari se notează cu cifre arabe 2"9 L.etc; c) [ ] majoritatea factorilor plasmatici se sintetizează în ficat; d) [ ] factorii activaţi se notează cu litera a. de e#emplu Ma; e) [x] factorii activaţi se notează cu litera b. de e#emplu bM.

*0) Catabolismul hemo#lobinei (indicaţi a!irmaţiile !alse): a) [ ]  bilirubina este substanţă to#ică; b) [ ] se transportă în comple# cu albuminele (bilirubină indirectă sau liberă!; c) [ ] în ficat bilirubina se eliberează" conjugndu%se cu glucuronatul (bilirubina directă sau conjugată!; d) [ ]  bilirubina conjugată nimereşte cu bilă în intestin; e) [x] în sînge la sănătoşi predomină bilirubina conjugată (directă!.

/1) Funcţiile proteinelor plasmatice: a) [x] asigură presiunea coloido%osmotică; b) [ ] asigură termoizolarea; c) [x] îndeplinesc funcţii de transport; d) [x] imunologică; e) [ ] transportă glucoza.

/) "nionii 7i cationii plasmei: a) [ ]  potaşiu este anion; b) [ ] clorul este cation; c) [x] sodiu este cation; d) [ ] calciu este anion ; e) [ ] magneziu este anion.

/.) -emo#lobina ": a) [ ] este o cromoproteină" ce conţine 1g 9; b) [x] molecula constă din 3 lanţuri polipeptidice (9 α% şi 9 β!; c) [ ] molecula conţine 9 hemuri; d) [x] molecula conţine 3 atomi de Ee 9; e) [x]  partea proteică se numeşte globină.

/2) Coa#ularea sîn#elui: a) [x] fibrinogenul sub influenţa trombinei se transformă în fibrină; b) [x]  protrombina sub influenţa factorilor Ma" Na" ionilor de Ca9 şi fosfolipidelor se transformă în trombină activă; c) [ ] la proces participă heparina; d) [x] e#istă calea e#trinsecă; e) [ ] e#istă numai calea intrinsecă.

a) [ ] în intestin bilirubina directă se transformă în mezobilinogen (urobilinogen!; b) [ ] urobilinogenul parţial se reabsoarbe prin sistemul portal; c) [ ] urobilinogenul în colon se transformă în stercobilinogen % pigmentul fecalelor; d) [ ] o parte de stercobilinogen prin sistemul vaselor hemoroidale nimereşte în circulaţie şi se elimină cu urina; e) [x]  bilirubina directă trece bariera hematoencefalică.

/4)"zotul neproteic din ser include azotul (indicaţi !razele incorecte): a) [ ] ureei; b) [ ] aminoacizilor; c) [ ] acidului uric; d) [ ] creatininei; e) [x] corpilor cetonici.

/) Dere#lările echilibrului acido%bazic ce pot apărea în diverse a!ecţiuni (!raze !alse): a) [ ] acidoza metabolică; b) [ ] alcaloza metabolică; c) [ ] acidoza gazoasă; d) [ ] alcaloza gazoasă; e) [x] valoarea pH a mediului intern al organismului constituie >"%>"I.

/*) Derivaţii hemo#lobinei (a!irmaţii !alse): a) [ ] o#ihemoglobina; b) [ ] carbo#ihemoglobina; c) [ ] carbhemoglobina; d) [ ] methemoglobina; e) [x] numai în methemoglobină Ee este bivalent" în rest fierul este trivalent.

//) Coagularea sîngelui5 a) [ ] factorul MKKa declanşează mecanismul e#trinsec; b) [x] tromboplastina tisulară declanşează mecanismul e#trinsec; c) [ ] ambele căi converg la nivelul factorul KM; d) [x] factorul NKK intervine numai în calea e#trinsecă; e) [x] factorii MKK" MK" KM" NKKK intervin numai în calea intrinsecă.

/0) Pi#menţii biliari 7i urinari la omul sănătos: a) [x] în sînge predomină bilirubina liberă (indirectă!; b) [ ] în sînge predomină bilirubina conjugată (directă!; c) [ ] în urina este prezentă verdoglobina; d) [ ] în urina este prezentă şi Hb ; e) [ ] în urina este prezent porfobilinogenul.

01) "zotul rezidual (indicaţi !razele !alse): a) [ ] conţinutul normal 23%9I mmol4/; b) [ ] majorarea conţinutului se numeşte hiperazotemia; c) [ ] hiperazotemia poate fi ca rezultat al retenţiei; d) [ ] hiperazotemia poate fi ca rezultat al hiperproducerii; e) [x] în afecţiunile ţesutului muscular nu creşte conţinutul

creatinei şi creatininei în ser .

0) 6ransportul o=i#enului: a) [x] este transportat de hemoglobină; b) [ ] :9 este legat covalent cu fierul în o#ihemoglobină; c) [x] :9 este legat nestabil cu Ee hemoglobinei; d) [x] o#ihemoglobina este instabilă 5 formarea şi disocierea ei în mare măsură depinde de presiunea  parţială a :9; e) [ ] formarea o#ihemoglobinei este reacţie de o#idare a Ee 9 în Ee din hemoglobină

0.) -emostaza (#eneralităţi) % indicaţi !razele !alse: a) [ ] în linii mari este transformarea sîngelui lichid într%o formă gelatinoasă; b) [ ] fibrinogenul se sintetizează în ficat; c) [ ] este mecanismul protector împotriva hemoragiilor; d) [x] este asigurată de numeroşi factori (enzime! proveniţi numai din plachete; e) [ ] ionii de Ca9 sunt indispensabili procesului.

02) "nticoa#ulanţii % indicaţi a!irmaţiile !alse: a) [ ] heparina; b) [ ] citratul; c) [ ] o#alatul; d) [ ] hirudina; e) [x] vitamina .

03) 'cterul obturativ (mecanic): a) [x] apare la opturarea coledocului (bila nu nimereşte în intestin!; b) [ ] în sînge sporeşte predominant bilirubina indirectă (liberă!; c) [x] în sînge sporeşte predominant bilirubina directă (conjugată!; d) [ ] conţinutul stercobilinei în masele fecale şi urină este sporit; e) [ ] urobilina în urină este crescută.

04) +eneralităţiA re!eritor la sîn#e (indicaţi !razele !alse): a) [ ] este ţesut fluid circulant; b) [x] serul este sîngele lipsit de elemente figurate; c) [ ]  plasma este sîngele lipsit de elemente figurate; d) [ ] serul este plasma lipsită de fibrinogen; e) [ ] elementele figurate5 eritrocite" leucocite" trombocite.

0) Componenţi or#anici neazotaţi: a) [x] colesterolul; b) [x] glucoza; c) [ ]  bilirubina; d) [ ] indicanul; e) [x] acizi graşi.

0*) "!initatea hemo#lobinei !aţă de 5 . depinde de (indicaţi !razele incorecte): a) [ ]  presiunea parţială a : 9; b) [ ] temperatură; c) [ ]  pH%ul mediului; d) [ ] 9"%difosfoglicerat; e) [x]  prezenţa chilomicronilor.

0/) -emostaza se des!ă7oară în timpii: a) [x]  parietal; b) [ ] trombocitar; c) [x]  plasmatic; d) [ ] eritrocitar; e) [ ] hemostaza definitivă.

00) 6rans!ormarea hemo#lobinei (indicaţi !razele incorecte) : a) [ ] are loc în ţesutul reticulo%endotelial; b) [x]  primar se formează bilirubină conjugata (conţine globina şi Ee!; c) [ ] verdoglobina pierde globina şi Ee şi se transformă în  biliverdina; d) [ ]  biliverdina se reduce în bilirubina; e) [ ]  bilirubina este principalul pigment al ficatului (culoare galbenă!.

.11) 'cterul parenchimatos: a) [x] apare în afecţiuni hepatice (to#ice" virotice!; b) [x] în sînge sporeşte bilirubina directă (conjugată!; c) [ ] în sînge nu este mărita bilirubina indirectă (liberă!; d) [x] în urină sunt crescuţi pigmenţii biliari şi urobilina; e) [ ] în urină urobilina lipseşte.

.1) Euncţiile sîngelui5 a) [x] de transport; b) [x] alimentară; c) [ ] energetică; d) [x]  protectoare; e) [x] reglatoare.

.1.) Arincipalele componente organice ale sîngelui a) [x] glucoza; b) [x] colesterinul; c) [ ] guanidina; d) [ ]  pentoze; e) [x]  proteine.

.12) *lementele figurate ale sîngelui5 a) [x] leucocite; b) [x] eritrocite; c) [ ] micele; d) [ ] lipoproteide; e) [x] trombocite.

.13) *ritrocitele5 a) [x] constituie partea de baza a celulelor sîngelui; b) [ ] constituie partea minoră a celulelor sîngelui; c) [x] sunt celule anucleate; d) [ ] sunt celule nucleate; e) [x] se clasează printre celulele cu tipul anaerob de energie.

.14) *ritrocitele5 a) [ ] celule cu tipul aerob de energie; b) [ ] utilizează glucoza din nucleu; c) [x] utilizează glucoza din plasmă;

d) [x] concentraţia de   este mare; e) [ ] concentraţia de 6a  este mare.

.1) *ritrocitele5

c) [x] ca sursa de energie serveşte glicoliza; d) [ ] nu produce H 9:9; e) [x] conţine enzime care conduc la sinteza H 9:9.

a) [x] ciclul pentozofosfat este activ în eritrocite; b) [x]  6a4   7BA%aza este activă în membrana eritrocitelor; c) [ ] sursa de energie pentru 6a 4   7BA%aza serveşte glicoliza aerobă; d) [x] sursa de energie pentru 6a 4   7BA%aza serveşte glicoliza anaerobă; e) [ ] ciclul pentozofosfat nu este activ în eritrocite.

.2) 6eutrofilii5 a) [x] este enzima mielopero#idază care produce H 9:9; b) [ ] nu este prezenţa mielopero#idaza; c) [x] este prezentă 670AOH%o#idaza care produce radicalul supero#id; d) [x] sunt prezente un număr mare de lizozomi; e) [x] conţin lizozima care lizează celulele microbiene.

.1*) *ritrocitele5

.3) 8azofilii5

a) [x] ciclul pentozofosfat este activ în eritrocite; b) [x]  670AOH9 este necesar pentru eritrocite; c) [ ]  670AOH9 nu este necesar pentru metabolismul eritrocitelor; d) [x]  670AOH9 menţine glutationul în starea redusă; e) [x]  670AOH9 inhibă o#idarea pero#idica a lipidelor din membrana eritrocitară.

a) [x] sediul formării bazofililor este măduva osoasă în alergie; b) [ ] nu se referă la granulocite; c) [x] se referă la granulocite; d) [x]  participă în procesele de coagulare a sîngelui; e) [ ] nu participă în procesul de lipoliza.

.1/) *ritrocitele5 a) [x]  670AOH9 activează methemoglobinreductaza; b) [x] 9" difosfogliceratul este format din 2" difosfoglicerat; c) [ ] 2" difosfoglicerat este format din 9" difosfogliceratul; d) [x] un eritrocit conţine 2   de molecule de hemoglobină; e) [ ] un eritrocit conţine    de molecule de hemoglobină.

.4) 8azofilii5 a) [x] formarea energiei să produce pe calea fosforilării o#idative; b) [x] sintetizează histamina; c) [ ] formarea energiei să produce pe calea glicolitică; d) [x]  produc heparina şi serotonina; e) [x] heparina activează lipoproteinlipază.

.10) *ritrocitele5

.).: 92> *ozinofilii5

a) [x] 9" difosfogliceratul este un reglator alosteric al afinităţii : 9 faţă de hemoglobină;

a) [x] se referă la granulocite; b) [ ] se referă la monocite; c) [ ] cantitatea lor să micşorează la sensibilizarea organismului; d) [x] cantitatea lor creşte la sensibilizarea organismului; e) [x] sunt capabili se sintetizeze proteinele.

b) [ ] 9" difosfogliceratul măreşte afinitatea hemoglobinei faţă de :9 ; c) [ ] funcţia hemoglobinei este de a transporta hormonii de la glandele endocrine centrale la cele periferice; d) [x] funcţia hemoglobinei este de a transporta gazele de la  plămîni la ţesuturi; e) [x]  pentru a transporta gazele este necesară interacţiunea strînsă dintre plasmă şi eritrocite.

.1) *ritrocitele5

.*) *ozinofilii5 a) [ ]  principala sursa de energie este fosforilarea o#idativă; b) [x]  principala sursa de energie este glicoliza; c) [x] enzimele principale%pero#idaza şi enzimele lizosomale; d) [x] acumulează şi inactivează histamina; e) [x] conţin =ininazele.

a) [x] eritrocitele e#istă circă 29 zile; b) [ ] eritrocitele e#istă circă 93 zile; c) [ ] o moleculă de hemoglobină poate transporta pînă la > molecule de : 9; d) [x] o moleculă de hemoglobină poate transporta pînă la 3 molecule de : 9; e) [x] în 29 de zile un eritrocit transportă pînă la un miliard de moleculi : 9.

./) 1onocitele5

.) 6eutrofilii5

.0) /imfocitele5

a) [x] neutrofilii se referă la granulocite; b) [ ] neutrofilii se referă la monocite; c) [x] neutrofilii joacă rolul de protecţie; d) [x] manifestă rolul antimicrobian; e) [x] digeră microorganismele.

a) [x]  joacă un rol important în formarea imunităţii; b) [ ]  produc antigene; c) [x] funcţia limfocitelor%producţia imunoglobulinelor; d) [x] au un aparat puternic pentru producerea proteinelor; e) [ ] nu au un aparat puternic pentru producerea proteinelor.

..) 6eutrofilii5

..1)/imfocitele5

a) [ ] nu are loc sinteza proteinelor; b) [x] are loc sinteza proteinelor;

a) [ ] metabolismul limfocitelor seamănă cu metabolismul eritrocitelor;

a) [x] metabolismul monocitelor seamănă cu metabolismul neutrofilelor; b) [ ] metabolismul monocitelor seamănă cu m etabolismul eritrocitelor; c) [x] manifestă activitate antimicrobiană; d) [ ] nu manifesta activitate antimicrobiană; e) [ ] nu sunt capabile la fagocitoză.

b) [ ] metabolismul limfocitelor seamănă cu metabolismul trombocitelor; c) [x] sursa principală de energie este glicoliza; d) [ ] sursa principală de energie este fosforilarea o#idativă; e) [ ] este activ ciclul pentozofosfat.

..) Brombocitele5 a) [ ] trombocitele nu participă în procesul de coagulare a sîngelui; b) [x] trombocitele participă în procesul de coagulare a sîngelui; c) [x] au aparat pentru biosinteza proteinelor; d) [ ] nu au aparat pentru biosinteza proteinelor; e) [ ] energia este formată pe bază fosforilării o#idative.

...)Brombocitele5

b) [x] de grosimea membranei; c) [x] de coeficientul difuziei (! a substanţei transportate; d) [ ] de concentraţia hormonilor; e) [ ] de concentraţia enzimelor.

..0)
.21) 7bsorbţia #enobioticelor are loc5

a) [ ] este activă enzima mielopero#idaza; b) [ ] se concentrează o cantitate mare de H 9:9; c) [ ] conţin lizozimă; d) [x] se acumulează multă serotonină;

a) [x]  prin cavitatea bucală; b) [x]  prin plămîni; c) [x]  prin piele; d) [x]  prin tractul gastro%intestinal; e) [ ]  prin inimă.

e) [ ] este activ ciclul pentozofosfat.

.2) 7vantajele absorbţiei prin cavitatea bucală5

..2) Brombocitele5 a) [x] rolul important aparţine factorilor trombocitari; b) [ ] factorii trombocitari participă la sistemul tampon; c) [x] factorii trombocitari participă la coagularea sîngelui; d) [ ] sunt celule anucleate; e) [x] sunt celule cu nucleu.

..3) +tudiul metabolismului medicamentilor este important pentru5

a) [x] medicamentele sunt absorbite direct în sistemul circular; b) [x] medicamentele nu se supun acţiunii enzimelor gastro% intestinale; c) [x] reţin începutul metabolismului medicamentelor; d) [x] se poate prelungi activitatea medicamentelor; e) [ ] se poate scurta timpul acţiunii medicamentelor.

.2.) 1edicamentele care au avantaje la absorbţia prin cavitatea

a) [x] studierea to#icitaţii medicale; b) [x] medicina legală; c) [x] elaborarea medicamentelor noi; d) [x] standartizarea medicamentelor noi; e) [ ] sinteza noilor pesticide.

 bucală5 a) [ ] insulină; b) [ ] antibioticele; c) [x] hormonii steroizi; d) [ ] aspirina; e) [ ] sulfanilamidele.

..4) 7bsorbţia #enobioticelor are loc prin5

.22) 1edicamentele care au avantaje la absorbţia prin stomac5

a) [x] diverse membrane ale organismului; b) [x] epiteliu tractului gastro%intestinal; c) [x] membranele pielei; d) [x] epiteliul tuburilor renali; e) [ ] măduva osoasă.

a) [x] moleculele neionizate; b) [ ] moleculele ionizate; c) [x] substanţele acidice (acidul salicilic" aspirina" barbituraţii!; d) [ ] substanţele bazice (hinina" amidoperina!; e) [ ] ionii de Ca 9.

..) 1ecanismele transportoare membranare includ5 a) [x] difuzia simplă; b) [x] filtrarea moleculelor mici hidrofile prin porele pentru apă; c) [ ] centrifugarea; d) [x]  pinocitoză; e) [x] transportul activ.

..*)1etoda de difuzie simplă este folosită5 a) [x]  pentru #enobioticele liposolubile; b) [ ]  pentru moleculele ionizate; c) [ ]  pentru ionii de metal; d) [ ]  pentru peptide; e) [ ]  pentru proteine.

../)Niteza difuziei simple depinde5 a) [x] de gradientul concentraţiei transmembranare;

.23) 1edicamentele care au avantaje la absorbţia prin intestinul gros5 a) [x] uşor sunt absorbite acizii şi bazele slabe; b) [ ] greu sunt absorbite acizii şi bazele slabe; c) [ ] uşor sunt absorbite substanţele cu grad înalt de ionizare; d) [ ] uşor sunt absorbite sulfoacizii; e) [ ] uşor sunt absorbite sărurile de amonii.

.24) Eactorii care influinţează absorbţia gastro%intestinală5 a) [x]  peristaltica; b) [x] iriegarea sangvina a organelor interne; c) [x] secreţia gastro%intestinală; d) [x]  prezenţa ionilor de metal micşorează absorbţia; e) [ ]  prezenţa ionilor de metal măresc absorbţia.

e) [x]  prin hidroliza amidelor şi esterilor.

.2) Arin piele sunt absorbite5

.32)1etodele biochimice utilizate la standartizarea

a) [x] #enobioticele dezolvate în lipide; b) [ ] #enobioticele care nu să dezolvă în lipide; c) [x] ditofal%preparatul contra leprei; d) [ ] gazele sunt absorbite prin piele uşor; e) [x] gazele sunt absorbite uşor prin plămîni.

medicamentelor5 a) [x]  pentru bioreglatori (hormoni şi vitamine! se folosesc metodele chimice şi biologice; b) [ ] standartizarea hormonilor proteici are loc prin determinarea concentraţiei acestor hormoni; c) [ ] standartizarea hormonilor proteici are loc prin centrifugare; d) [ ] standartizarea insulinei are loc prin micşorarea concentraţiei de Ca 9 în sînge; e) [ ] standartizarea calcitoninei are loc prin micşorarea concentraţiei de glucoză în sînge. .33) +istemul de stat al controlului calităţii medicamentelor  prevede5 a) [x] supravegherea în toate etapele de e#aminare şi întroducere a medicamentelor; b) [x] etapa preclinică" e#perimentală să desfăşoare pe animale; c) [ ] etapa clinică să desfăşoară pe animale; d) [ ] metodele biochimice nu să utilizează pentru aprecierea eficacităţii activităţii specifice a medicamentelor; e) [x]  pentru aprecierea eficacităţii specifice şi clinice a medicamentelor sunt efectuate diferite investigaţii biochimice.

.2*) *limenarea #enobioticelor poate avea loc5 a) [x]  prin urina; b) [x]  prin bilă; c) [x]  prin aerul e#pirat; d) [x] cu salivă; e) [ ]  prin plasmă

.2/) *limenarea #enobioticelor prin urină trece prin următoare etape5 a) [x] filtrarea glomerulară; b) [x] reabsorbţia pasivă; c) [x] reabsorbţia activă; d) [ ] în ultrafiltrat se conţin mai multe #enobiotice comparativ cu sîngele; e) [x] concentraţia #enobioticelor în ultrafiltrat şi sînge este egală.

.20) Bransportul pasiv prin tuburile renale5 a) [x] epiteliul tuburilor distali filtrează substanţele lipidosolubile neionizate; b) [x] substanţele slab solubile în lipide sunt reabsorbite parţial; c) [ ] dacă urina este alcalină în ea pătrund bazele; d) [x] dacă urina este alcalină în ea pătrund acizii din sînge; e) [ ] dacă urina este acidă în ea să filtrează acizii.

.31) Bransportul activ prin tuburile renale5 a) [x] sunt filtrate substanţele puternic ionizabile; b) [ ] substanţele să filtrează în concordanţă cu gradientul concentraţiei; c) [x] substanţele să filtrează contra gradientului concentraţiei; d) [x] substanţele filtrate după acelaşi mecanism concurează î ntre ele; e) [ ] substanţile filtrate după acelaşi mecanism nu concurează între ele.

.3) *limenarea substanţelor în formă conjugată cu bila5 a) [x] #enobioticele sunt absorbite din sînge în celulele  parenchimatoase; b) [ ] #enobioticele nu sunt absorbite din sînge în celulele  parenchimatoase; c) [x] în ficat #enobioticele pot fi conjugate şi transportate cu bila; d) [ ] în ficat #enobioticele nu pot fi conjugate şi transportate cu  bila; e) [x] sulfabromftaleina în concentraţii majore să e#cretă cu bila şi se foloseşte pentru proba funcţională la ficat.

.3.) Căile metabolice a #enobioticelor5 a) [x] o#idarea prin enzimele microzomale; b) [x] reducerea prin enzimele microzomale; c) [x] o#idarea şi reducere nemicrozomală; d) [ ]  prin reacţiile de dacarbo#ilare;

.34) 7plicarea enzimelor în calitate de reagenţi chimici5 a) [ ] enzimele imobilizate se găsesc în formă liberă; b) [x] enzimele imobilizate sunt fi#ate pe suporturi şi se folosesc în analiza automată a substanţelor; c) [ ] substratul acestor enzime este tot fi#at pe suprafaţa unor suporturi; d) [x] substratul este transportat prin coloana cu enzima imobilizată; e) [x] optic active sunt 670" 670A" E70%coenzimele o#idoreductazelor.

.3) *nzimele utilizate în scopuri analitice5 a) [ ] enzimele nu pot fi folosite în formă de electrozi enzimatici speciali; b) [ ] electrozii enzimatici nu permit a efectua continuă concentraţia substanţelor  c) [x] electrozii enzimatici permit a efectua continuă concentraţia a substanţelor; d) [x] cu ajutorul analizei imunoenzimatice determinăm natura substanţelor medicamentoasă şi #enobioticelor; e) [ ] cu ajutorul analizei imunoenzimatice nu putem determina natura medicamentelor şi #enobioticelor.

.3*) 8iotehnologia preparatelor medicamentoase5 a) [ ] enzimele nu permit de a efectua sinteza substanţelor rapid" specific şi fără produse secundare; b) [x] enzimele permit de a efectua sinteza substanţelor rapid" specific şi fără produse secundare; c) [x]  penicilidaza imobilizată este utilizată la obţinerea industrială a acidului >%aminopenicilinic" care serveşte ca  precursor a cefalosporinelor; d) [x] sinteza preparatelor proteice nu poate fi efectuată prin metodele ingineriei genetice; e) [ ] sinteza cortizolului şi prednizalonului se efectuiază prin metodele inginiriei genetice

.3/) 8iotehnologia ingineriei genetice pentru prepararea substanţelor medicamentoase5 a) [ ] cu metodele ingineriei genetice putem obţine steroizi; b) [x] metodele ingineriei genetice pot fi folosite numai pentru obţinerea medicamentelor de natură proteică; c) [x] obţinerea insulinei prin metoda ingineriei genetice a deschis  perspective largi pentru a obţine acest medicament în cantităţi destule; d) [x] hibrizii celulari pot fi folosiţi pentru obţinerea imunopreparatelor  corespunzătoare" e) [ ] anticorpii şi inteferonul nu pot fi obţinute cu ajutorul hibrizilor celulari.

.30) Behnologia formelor medicamentoase5 a) [x] este important de a cunoaşte mediul biologic cu care contactează medicamentul; b) [ ] nu este important de a cunoaşte mediul biologic cu care contactează medicamentul; c) [ ] lipozomii n%au fost utilizaţi ca forma de transport a medicamentelor; d) [x] lipozomii transportă antibioticele" citostaticele; e) [ ] lipozomii transportă lipoproteinele.

.41) Behnologia formelor medicamentoase5 a) [ ] lipozomii sunt captaţi mai întîi de plămîni; b) [x] lipozomii sunt captaţi de celulele sistemului reticuloendotelial al splinei şi al ficatului; c) [x]  pentru a ridica selectivitatea în lipozomi să întroduc anticorpi faţă de antigenul anumitor organe; d) [ ]  pentru a micşora selectivitatea în lipozomi să întroduc anticorpi faţă de antigenul anumitor organe; e) [x] au fost utilzaţi anticorpi faţă de colagen pentru tratarea leziunilor vaselor sangvine.

.4) 1etabolismul medicamentelor şi to#inelor5

medicamentoase" to#ice" naturale este strictă; b) [x] diviziunea substanţelor în  grupe5 substanţe medicamentoase" to#ice" naturale este relativă; c) [x] graniţa dintre medicamente şi to#ine este ştearsă; d) [ ] graniţa dintre medicamente şi to#ine este strictă; e) [ ] substanţele autobiogene nu pot fi to#ice.

.43) 1etabolismul medicamentelor şi to#inelor5 a) [x] depinde de prezenţa enzimelor corespunzătoare; b) [ ] substanţele biogene nu sunt asigurate cu enzime; c) [x] sunstanţele biogene sunt substraturi ale enzimelor organismului; d) [x] enzimele ce catalizează transformările #enobioticelor sunt  puţin specifice; e) [ ] enzimele ce catalizează transformările #enobioticelor sunt cu specificitatea înaltă.

.44) 1etabolismul medicamentelor şi to#inelor5 a) [x] enzimele cu specificitatea înaltă au devenit baza metabolismului propriu; b) [ ] în lipsa enzimelor #enobioticul este elimenat în formă de metaboliţi; c) [x] în lipsa enzimelor #enobioticele sunt metabolic inerţi; d) [x] este studiat prin determinarea substanţelor medicamentoase şi a metaboliţilor în lichidele biologice; e) [ ] trec prin faza de digestie şi faza de elimenare

.4) Eazele metabolismului #enobioticelor5 a) [x] #enobioticele trec prin 9 faze5 modificare şi conjugare; b) [ ] faza de modificare face #enobioticul mai greu solubil; c) [x] faza de modificare reprezinta procesul modificarii structurii initiale; d) [x] faza de modificare face #enobioticul mai solubil; e) [ ] faza de conjugare este nesintetică.

a) [x] medicamentele trec etapele comune în organism5 absorbţia" repartizarea şi eliminarea; b) [ ] viteză răspăndirii medicamentelor depinde de temperatura şi  presiunea organismului; c) [x] viteză răspăndirii medicamentelor depinde de proprietăţile lor fizico%chimice" de afinitatea lor faţă de diferite molecule  biologice; d) [ ] termodinamică este o ştiinţă" care se ocupă cu studiul răspăndirii medicamentelor în organism; e) [x] hemobiocinetica se ocupă de studiul vitezei de desfăşurare a diverselor etape prin care trece substanţa medicamentoasă.

.4*) Eazele metabolismului #enobioticelor5

.4.) Hemobiocinetica5

.4/) Conjugarea #enobioticelor % mecanismul şi importanţa ei5

a) [ ] include 9 grupe de noţiuni5 biotehnologia şi to#icologia; b) [x] include  grupe de noţiuni5 farmacocinetica" to#icocinetica şi biocinetica; c) [ ] farmacocinetica studiază substanţele nutritive; d) [ ] farmacocinetica studiază substanţele to#ice; e) [x] farmacocinetica studiază metabolismul substanţelor medicamentoasă" to#icocinetică substanţelor to#ice" biocinetica substanţelor naturale.

a) [ ] faza de conjugare sau sintetică nu este necesară pentru deto#ifierea #enobioticelor; b) [x] faza de conjugare sau sintetică este necesară pentru deto#ifierea #enobioticelor; c) [ ] reacţiile de conjugare după mecanism se împart în  tipuri; d) [x] reacţiile de conjugare după mecanism se împart în 9 tipuri5 K % la început se activează substanţele de conjugare; KK % la început se activează #enobioticul; e) [x] din K tip de reacţii de conjugare pot fi numite reacţiile glucoronidică" sulfatică" acetilică" metilică.

.42) 1etabolismul medicamentelor şi to#inelor5 a) [ ] diviziunea substanţelor în  grupe5 substanţe

a) [x] în urmă fazei de modificare are loc ruperea legăturilor în molecula #enobioticului; b) [x] în urmă fazei de modificare se eliberează grupele funcţionale; c) [ ] în urmă fazei de conjugare se întroduc grupări funcţionale suplementare în molecula lui; d) [x] faza de conjugare aduce la transformări chimice cu ajutorul legăturilor covalente; e) [x] la conjugare se formează o substanţe nouă" care conţine substanţa de conjugare.

.40) Conjugarea #enobioticelor5 a) [ ] la conjugarea glucuronidică participă P%fosfoadenozin% DP% fosfosulfatul; b) [ ] la conjugarea sulfatică participă acidul ?0A%acid glucuronic; c) [x] la conjugarea glucuronidică participă enzima ?0A% glucuronilransferaza; d) [x] la conjugarea sulfatică participă enzima sulfotransferaza; e) [x] la conjugarea acetilică participă enzima acetiltransferaza.

.1) Conjugarea #enobioticelor5 a) [ ] la conjugarea metilică participă enzima acetiltransferaza; b) [ ] conjugarea metilică se referă la tipul KK; c) [ ] #enobioticii ce conţin gruparea %C::H liberă se supun acetilării; d) [x] #enobioticii ce conţin gruparea %6H 9 liberă se supun acetilării; e) [ ] la conjugarea metilică participă acidul tetrahidrofolic.

d) [x] cu urine se e#cretă fenilacetilglutamina e) [ ] cu urine se e#cretă fenilacetilasparagina

.) :#idarea microzomală5 a) [ ] are loc în lipozomi; b) [x] are loc în microzomi; c) [ ] este prezenţată numai de un singur lanţ; d) [x] este prezenţată de două lanţuri; e) [ ] la transferul electronilor şi protonilor participă citocromo#idaza aa 

.*) /anţul monoo#igenazic a o#idării microzomale5 a) [ ] sursa de electroni şi protoni este 670OH 9; b) [x] sursa de electroni şi protoni este 670AOH 9; c) [x] este compus din flavoproteina" conţine citocromul A3D; d) [ ] este compus din flavoproteina" conţine citocromul b D; e) [x] coenzima flavoproteinei este E70.

.) Conjugarea #enobioticelor  a) [x] conjugarea sulfatică se referă la tip K; b) [ ] conjugarea sulfatică nu necesită sursa de grupări mobile sulfatice A7A+; c) [ ] conjugarea sulfatică nu necesită sursa de grupări mobile sulfatice; d) [ ] substanţele naturale obţinute în rezultatul putrifacţiei nu se supun conjugării sulfatice; e) [ ]  pentru a se supune conjugării sulfatice #enobioticii nu trebue de regulă se prezinte structuri ciclice.

./) /anţul monoo#igenazic5

..) Conjugarea #enobioticelor 

.0) /anţul monoo#igenazic a o#idării microzomale5

a) [ ] conjugării de tip K % glucuronidice se supun numai substanţile naturale; b) [ ] conjugării glucuronidice se supun numai #enobioticele; c) [x] conjugării glucuronice se supun cum substanţele naturale" atît şi #enobioticele; d) [x]  printre #enobiotici se supun conjugării glucuronidice fenolii" steroizii fenolici" aminele aromatice; e) [ ] fenolii" steroizii fenolici" polifenolii nu se supun conjugării glucuronice.

a) [x] citocromul A3D are o catenă polipeptidica; b) [ ] citocromul A3D are 3 catene polipeptidice; c) [ ] citocromul A3D activează numai formarea apei; d) [ ] citocromul A3D utilizează o#igenul activat numai la o#idarea substratului e) [x] citocromul A3D utilizează o#igenul activat la o#idarea substratului şi activează formarea apei.

a) [x] electronii de la flavoproteine sunt transportaţi la citocromul A3D; b) [ ] electronii de la citocromul A3D sunt transportaţi la flavoproteina; c) [ ] citocromul A3D conţine 3D de electroni; d) [x] citocromul A3D absoarbe lumina la lungimia undei 3D nm; e) [ ] citocromul A3D este o nucleoproteină.

.*1) /anţul reductazic a o#idării microzomale5

a) [ ] conjugarea tiosulfatică se referă la tipul KK de conjugare; b) [x] conjugarea tiosulfatică se referă la tipul K de c onjugare; c) [ ] conjugarea tiosulfatică nu se foloseşte la deto#ifierea cianurilor; d) [ ] conjugarea tiosulfatică se foloseşte la deto#ifierea fenolului; e) [ ] cianurile sunt mai puţin to#ice decît tiocianatele.

a) [x] este 670H % dependent; b) [ ] se conţine numai în membranele microzomilor; c) [x] se conţine în membranele microzomale şi în membranele e#terne a mitocondriilor; d) [ ] lanţul reductazic se referă la cele mai lente reacţii ale o#idării biologice; e) [x] lanţul reductazic se referă la cele mai rapide reacţii ale o#idării biologice.

.3) Conjugarea #enobioticelor5

.*) :#idarea microzomală5

a) [ ] are loc în renichi; b) [x] are loc în ficat; c) [x] conjugarea glicinică poate fi e#aminată pe e#empul formării acidului hipuric; d) [x] conjugarea glicinică necesită energie; e) [ ] acidului benzoic nu este #enobiotic .4) Conjugarea glutamică5 a) [ ] este o varietate de conjugare des întîlnită; b) [x] este o varietate de conjugare rar întîlnită; c) [x] #enobioticul activat deseori prezintă fenilacetatul;

a) [ ] lanţurile monoo#igenazic şi reductazic sunt izolate; b) [x] lanţurile monoo#igenazic şi reductazic pot face schimb de  protoni; c) [ ] lanţul monoo#igenazic microsomal este predestinat numai o#idării #enobioticelor; d) [x] lanţul monoo#igenazic microsomal este folosit de organism pentru o#idarea tuturor substanţelor hidrofobe; e) [x] substratul care se o#idează de citocromul A3D trebue se fie nepolar.

.2)Conjugarea #enobioticelor5

.*.) Cele mai răspăndite reacţii de o#ido%reducere realizate de lanţul monoo#igenazic5 a) [x] lanţul monoo#igenazic este 670AOH%dependent; b) [x]  6%" +%" :%dealchilarea o#idativă; c) [ ] formarea acizilor graşi nesaturaţi; d) [ ] reducerea acidului semihidroascorbic; e) [x] hidro#ilarea combinaţiilor carbociclice şi heterociclice.

a) [x] dezinto#icarea" deminuarea to#icităţii; b) [x] to#ificarea" intensificarea to#icităţii; c) [x] sulfanilamida după conjugarea cu acetilul se transformă în acetilsulfanilamida; d) [ ] acetilsulfanilamida este mai activă decît sulfanilamida; e) [x] acetilsulfanilamida este mai puţin activă decît sulfanilamida.

.*2) Cele mai răspăndite reacţii de o#ido%reducere realizate de

./1) *liberarea unelor grupări poate aduce la activarea

lanţul 670AOH%dependent5 a) [x] hidro#ilarea combinaţiilor alifatice % he#an  670AOH 9  :9 Q he#anol  670A  H9:; b) [x] dezaminarea o#idativă % amfetamina  670AOH 9  :9 Q fenilacetona  670A   H9:  6H; c) [ ] decarbo#ilarea piruvatului; d) [ ] formarea glutaminei; e) [ ] sinteza ureei.

#enobioticului5 a) [x] ftalazol este produs neactiv; b) [x] norsulfazol este produs activ; c) [ ] la hidroliza norsulfazolului se obţine ftalazolul; d) [x] la hidroliza ftalazolului se obţine norsulfazolul şi acidul ftalic; e) [ ] din acidul carbonic se formează ureea.

.*3) Cele mai răspăndite reacţii de o#ido%reducere realizate de lanţul 670OH%dependent5 a) [x] formarea acizilor graşi nesaturaţi; b) [x] reacţiile de hidro#ilare; c) [ ] reacţiile de carbo#ilare;

./) 7ctivarea medicamentului se observă5 a) [ ] modificarea efectului principal nu se manifestă ca varianta a activării; b) [x] modificarea efectului principal se manifestă ca o varianta a activării;

d) [ ] reacţiile de transaminare; e) [ ] reacţiile de esterificare.

c) [x] codeina (metil morfina! este activă contra tusei; d) [x] la demetilare codeina se transformă în morfină; e) [x] morfina are un efect pronunţat analgezic.

.*4) :#idarea microzomală5

./.) 0ezinto#icarea prezintă5

a) [ ] are loc în nucleu; b) [ ] are loc pe ribozomi; c) [x] are loc în microzomi; d) [x] aduce la schimbarea structurii substratului; e) [x] măreşte solubilitatea substratului transformat.

a) [ ] o reacţie de protecţie contra activităţii; b) [x] o reacţie de protecţie contra acţiunii to#ice a substanţei; c) [ ] fenolul este o substanţa dezactivată" neto#ică; d) [x] fenolul este o substanţa to#ică; e) [x] fenolsulfatul este o substanţă neto#ică.

.*) Eormele de elimenare a #enobioticelor din organism5

./2) Bo#ificarea să manifestă5

a) [ ] în formă de soluţii coloidale; b) [x] în formă nemodoficată; c) [x] în formă de conjugate; d) [ ] în formă de gaze; e) [x] în formă de metaboliţi (după modificare de către enzime!.

a) [x]  prin creşterea acţiunii secundare; b) [x] se aseamănă dupa mecanism cu activarea; c) [x] to#ificarea poate aparea în urma sintezei din substanţele întroduse a aşa numitor molecule letale; d) [x] sinteza letală poate aduce la moartea organismului; e) [ ] fluoracetatul nu întrerupe ciclul rebs.

.**) Menobioticele întroduse în organism pot manifestă5 a) [ ] numai proprietăţi curative; b) [ ] numai proprietăţi secundare to#ice; c) [x]  proprietăţi curative şi secundare to#ice; d) [x] cu cît mai activă este substanţa cu atît mai rapid manifesta  proprietăţi to#ice; e) [ ] cu cît mai activă este substanţa cu atît mai lent manifesta  proprietăţi to#ice .*/).*/: 9FI 1etabolismul #enobioticelor în organism5 a) [ ]  pe parcursul metabolismului nu are loc schimbarea to#icităţii şi activităţii lor speţifice; b) [x]  pe parcursul metabolismului are loc schimbarea to#icităţii şi activităţii lor specifice; c) [ ] dezactivarea % majorarea activităţii biologice; d) [x] dezactivarea % pierderea activităţii biologice; e) [x] modificarea % substanţa după m etabolism manifestă alte  proprietăţi.

.*0) 1odificările to#icităţii se manifestă sub forma de5

./3) Eotosinteza5 a) [x] energia liberă să produce din energia solară; b) [ ] energia liberă să produce din energia legată; c) [ ] este un proces simplu care are in mitocondrii ; d) [ ] este un proces compus" care are loc ribozomi; e) [ ] lungimea cloroplastelor este D cm.

./4) +tructura cloroplastelor5 a) [ ] cloroplastele au numai membrana e#ternă; b) [x] cloroplastele sunt mărginite de două m embrane%e#ternă şi internă; c) [x] stroma este înconjurată de membrana internă; d) [ ] în stroma se găseşte lanţul respirator; e) [x] în stromă se găsesc tilacoide.

./) +tructura cloroplastelor5 a) [x] clorofilele se conţin în membranele tilacoidelor; b) [ ] clorofilele nu se conţin în membranele tilacoidelor;

c) [ ] membranele tilacoidelor sunt permeabile pentru protoni; d) [x] membranele tilacoidelor nu sunt permeabile pentru protoni; e) [x] glucoză să sintetizează în stromă din C: 9.

c) [x] fotosistema KK absoarbe lumina la >I nm; d) [x] fotosistema K absoarbe lumina la F nm; e) [x] feredo#ina legată conţine (Ee 3%+3!.

./*) Eotosinteza5 a) [ ]  procesul de fotosinteza necesită  reacţii de lumină; b) [x]  procesul de fotosinteza necesită prezenţa a 9 fotosistemelor; c) [x] fotosistema K generează energia în formă de 670AH; d) [ ] fotosistema KK generează energia în formă de 670AH; e) [x] fotosistema KK decompune apa cu eliberarea de : 9.

.//) Eotosinteza5 a) [ ] generarea potenţialului protonic pe membrana tilacoidă este asigurată de eliberarea de C: 9 şi de transportul de electroni; b) [x] generarea potenţialului protonic pe membrana tilacoidă este asigurată de eliberarea de : 9 şi de transportul de electroni; c) [ ] sinteza de 7BA nu este asigurată de potenţialul protonic; d) [ ] sinteza de 7BA este asigurată de glicoliza; e) [ ] 7BA nu poate fi format fără formarea 670AH.

./0) Eotosinteza5 a) [ ]  670AH şi 7BA sunt formate numai cu ajutorul fotosistemei K; b) [x]  670AH şi 7BA sunt formate cu ajutorul fotosistemelor K şi KK; c) [ ]  670AH şi 7BA nu se folosesc mai departe în faza la întuneric; d) [x]  670AH şi 7BA se folosesc în faza la întuneric; e) [ ]  670AH şi 7BA nu se folosesc în ciclul Calvin.

.01) Clorofilele5 a) [x]  prezintă molecule care absorb lumina; b) [ ]  prezintă sisteme polimerice; c) [ ] clorofilele a absorb razele M; d) [ ] clorofilele a nu absorb energia solară; e) [ ] clorofilele prezintă fieroporfirine.

.0) Clorofilele5 a) [x] sunt magneziu%porfirine; b) [ ] magneziu%porfirina nu se diferă de fieroporfirină; c) [x] magneziu%porfirina se diferă de fieroporfirină; d) [ ]  prezintă fotoreceptori" deoarece au o structură săturată liniară; e) [x]  prezintă fotoreceptori" deoarece în structură lor se conţin legaturi duble care să alternează cu cele simple.

.0.) Clorofilele5 a) [x] sunt magneziu%porfirine; b) [ ] magneziu%porfirina nu se diferă de fieroporfirină; c) [x] magneziu%porfirina se diferă de fieroporfirină; d) [ ]  prezintă fotoreceptori" deoarece au o structură săturată liniară; e) [x]  prezintă fotoreceptori" deoarece în structură lor se conţin legaturi duble care să alternează cu cele simple.

.02) Eaza la lumină a fotosintezei5 a) [ ] la faza la lumină să referă numai fotosistema K; b) [x] la faza la lumină să referă două fotosisteme (K şi KK!;

.03) Eaza la lumină a fotosintezei5 a) [x] electronii se transferă de la C DD pe plastochinonă"citicrom CDD9" plastocianină" feredo#ină" flavoproteină; b) [ ]  plastochinonele nu seamănă cu ubichinonele; c) [x]  plastochinonele seamănă dupa structura cu ubichinonele; d) [ ] reacţia lui Hill % este formarea H 9: din :9 şi H9; e) [x] reacţia lui Hill % este descompunerea apei cu formarea : 9" 9H şi 9e.

.04) Eaza la lumină a fotosintezei5 a) [ ] flavoproteina stă la începutul lanţului transportor de electronii; b) [x] flavoproteina stă la sfîrşitul lanţului transportor de electronii; c) [ ]  plastocianina conţine fier; d) [x]  plastocianina conţine cupru; e) [x] lumina provoacă transportul de electroni de la H 9: Q  670AH.

.0) Eaza la lumină a fotosintezei5 a) [ ] la fosforilarea ciclică are loc sinteza 670AH; b) [x] la transportul ciclic de electroni are loc formarea de 7BA fără formarea de 670AH; c) [x] la transportul ciclic de electroni transportul de electroni are loc de la centrul Ee 3%+3 la citocromul C DD9; d) [x] electronii la fotosinteza să deplasează de la potenţialul mare spre potenţialul micşorat; e) [ ] electronii la fotosinteza să deplasează de la potenţialul mic spre potenţialul mărit

.0*) Eaza la lumină a fotosintezei a) [ ] sinteza 7BA în cloroplaste nu are mecanism comun cu sinteza 7BA%ului în mitocondrii; b) [x] sinteza 7BA în cloroplaste are mecanism comun cu fosforilarea o#idativă în mitocondrii; c) [x]  potenţialul protonic provoacă sinteza 7BA%ului; d) [x] mediul tilacaidului este acid; e) [x] cloroplastele pot fi numite mitocondrii întoarsă.

.0/) +inteza a 7BA%ului în faza la lumină5 a) [x] 7BA%sintetaza este formata din două subunităţi cE  şi cE2 şi aseamănă dupa forma sa cu ciuperca; b) [x] 7BA%sintetaza transferă protonii din matriţa în stromă; c) [ ] 7BA%sintetaza transferă protonii din stromă în matriţa tilocaidului; d) [x] la fotosinteză este majoră partea pH%ului în formarea  potenţialului protonic în comparaţie cu cel mitocondrial; e) [ ] la fotosinteză este micşorată partea pH%ului în formarea  potenţialului protonic comparativ cu cel mitocondrial.

.00) %fosfat să formează în procesul de gluconeogeneză;

c) [x] ribulozo 2"D bifosfat este regenerat în ciclul Calvin; d) [ ] ribulozo 2"D bifosfat este regenerat în ciclul rebs; e) [ ] ribulozo 2"D bifosfat nu să generează cu ajutorul reacţiilor transcetolazice.

211) Ciclul Calvin5 a) [x]  7BA şi 9 670AH transformă 2 C:9 pînă la nivelul he#ozei;

b) [ ] este necesar de D rotaţii a ciclului Calvin pentru a reduce > molecule de C:9; c) [x] este necesar de > rotaţii a ciclului Calvin pentru a reduce > molecule de C:9; d) [x] reacţia reglatoare a ciclului Calvin este carbo#ilarea ribulozo 2"D bifosfatului; e) [ ] 7BA se foloseşte la prima reacţie a ciclului Calvin.