Prefaţă la ediţia revizuită Manualul a fost revizuit datorită aportului informaţional al eretătorilor si liniienilor. Aest instrument refletă aţiunile prototipale are se vor e!prima omportamental. De"i sistemul nu este perfet, ategoriile de sorare antitativă nu au fost modifiate #n timp. Modifiări s$ au făut la nivelul fidelităţii "i validităţii. %$au #norporat norme noi pe &aza datelor normative suplimentare. ' ontri&uţie ma(oră a fost omputerizarea omparaţiilor direte #ntre ategoriile grupei normative "i o varietate de grupuri noi diagnostie are a dus la modifiarea u"oară a interpretării. De"i multe dintre informaţii sunt vagi, e!istă un interes res)nd privind utilizarea sorării alitative #n demersul de a surprinde "i standardiza nuanţe linie utile. Deoaree aest test a fost util pentru dezvoltarea Analizei %truturale, este disutată "i relaţia lui u teoria. *estul serve"te a punt de referinţă printre tehniile proietive. '&servaţiile unor orespondenţe periodie au ondus la dezvoltarea Analizei struturale a o teorie a personalităţii are poate fi folosită pentru integrarea "i interpretarea datelor tehniilor proietive. Dintr$un punt de vedere teoreti, evoluţia *estului *estului M)inii "i a Analizei %truturale a oinis. Asta nu #nseamnă ă pentru a folosi *estul M)inii, un liniian tre&uie ai&ă #nredere #n Analiza %truturală. *otu"i o #nţelegere a puntelor omune va re"te evaluarea proprietăţilor de măsurare ale testului. +onstrutul Eu de faţadă- este #n mod speial de a(utor #n aest sens.
CAPITLUL I INT!"UCE!E "ESC!IE!E #ENE!AL$ Aesta este un instrument inofensiv, surt "i u"or de administrat. %e poate aplia la orie v)rstă. n supliment al manualului: /nterpretarea răspunsurilor pentru opii "i adolesenţi 0+atalogul WP% nr. W$112D3 inlude norme pentru v)rsta 4$15 ani "i ghiduri pentru studii de az. *estul M)inii este o tehniă liniă ad(uvantă are poate fi inlusă alături de alte teste #n &ateria diagnostiă. Au fost ela&orate proedurilstandard pentru sorarea "i interpretarea testului "i totu"i, a "i #n alte tehnii proietive, un diagnostiian talentat poate emite ipoteze utile privind răspunsurile alitative "i nesora&ile. nesora&ile. *estul *estul a fost administrat populaţiilor populaţiilor de v)rse "i ategorii ategorii linie diferite "i a reu"it să diferenţieze grupurile linie. *estul M)inii uprinde ategorii de soruri antitative "i alitative. E!istă patru ategorii antitative om&inate su&sum)nd #mpreună prin #mpărţire 14 su&ategorii. Au fost identifiate 16 ategorii alitative. 7n iuda simplităţii relative, testul soliită e!perienţă psihologiă pentru o &ună apliare, sorare "i interpretare. 8u poate fi apliat de studenţi are sunt familiarizaţi u dinamia personalităţii "i teoria proietivă. 7n plus, utilizatorii aestui test tre&uie să ai&ă informaţii despre prinipiile măsurării "i limitările interpretative. ' interpretare oretă soliită o #nţelegere ompletă a testului "i eretărilor din domeniu. 8oii utilizatori tre&ui să #l foloseasă f oloseasă u gri(ă. *estul M)inii se &azează pe următoarele ipoteze: 0a3 omportamentul uman este organizat9 0&3 perepţia stimulilor nestruturaţi tre&uie să reflete tendinţe omportamentale omportamentale mai organizate9 organizate9 03 răspunsurile la m)inile din pozele am&igue indiă aeste organizări ierarhie "i pot fi lasifiate #ntr$o 1
shemă shemă psihologi psihologiă ă "i diagnost diagnostiă iă utilă. utilă. Aest Aest ultim pun punt,t, u"urinţa u"urinţa lasifiă lasifiării rii răspunsu răspunsurilor rilor #n ategorii semnifiative psihologi este foarte important pentru orie tehniă psihologiă. +onstituie o om&inaţie de a&ordări raţionale "i empirie de investigare a personalităţii folosită #n dezvoltarea *estului M)inii.
"E%<A!EA I't(ri) Dezvoltarea testului a #neput la sf)r"itul anilor 42 a o reaţie la ontroversele profesionale faţă de apaitatea de prediţie a omportamentelor prin tehniile proietive. Piotrowsi 01;463 a o&servat ă Mi"area umană 0M3 de la rilin are au indiat avanta(ele utilizării termenilor familiari din *estul Apereptiv *emati 0*A*3 pentru ategoriile de soruri. ?alidarea iniţială a testului a fos ondusă de Piotrowsi "i >rilin la +olegiul Medial @efferson din Philadelphia. %tudiul a fost entrat asupra investigării efiienţei testului #n prediţia omportamentelor de ating$out. Aeasta a ulminat u pu&liarea monografiei eretării originale. Monografia sugerează "i ă testul poate fi util pentru evaluarea personalităţii generale. Manualul iniţial prezenta testul a o tehniă generală de evaluare "i eretările următoare s$au &azat pe modifiările de sorare "i argumentare. argumentare. Ar*u+etare Ar*u+etare -etru Sti+uli De vreme e m)inile m)inile sunt impliate impliate #n tot eea e fa oamenii, oamenii, un test proietiv proietiv e utilizeaz utilizeazăă aes aeste te imag imagin inii #n pozi poziţi ţiii am&i am&igu guee se a"te a"teap aptă tă să del delan an"e "eze ze răsp răspun unsu suri ri u semn semnif ifi iaţ aţie ie omportamentală. Aeastă ipoteză &azală a fost validată prin 2 de ani de eretări "i e!perienţă liniă ipoteza pe are se &azează testul. *estul utilizează omparativ stimului struturaţi #n imagini relativ nestruturate permiţ)nd varier varierii indivi individua duale le "i totu"i totu"i restr) restr)ng) ng)nd nd răspun răspunsur surile ile la ateg ategori oriii defini defini&il &ilee "i lasif lasifia ia&il &ile. e. Este Este oneput astfel #n)t tendinţele aţionale tipie să fie proietate asupra imaginilor m)inii de vreme e m)na, at)t #n dezvoltare )t "i funţional, este ruială pentru interaţiune "i relaţionarea u mediul e!terior. e!terior. Beed&a$ul permanent "i reipro #ntre m#ini "i reier fae a perepţia "i ogniţia imaginilor semistruturate ale m)inilor să reflete tendinţe semnifiative pereptual$motorii ale e!aminatului. Poate fi negată importanţa m)inilor #n sta&ilirea "i menţinerea ontatului u realitatea 0>rilin 1;C3: După ochi, probabil probabil cel mai dependenţi suntem de mâini. În fiecare fiecare minut din fiecare fiecare zi a vieţii noastre mâinile au o multitudine de funcţiuni, de când ne trezim până ne culcăm - şi există dovezi că şi în somn mâinile continuă să aibe un rol activ, împreună cu ochii noştri. Începând cu spălatul şi îmbrăcatul dimineaţa şi continuând cu munca din timpul zilei, până când merem la culcare, mâinile noastre lucrează. !le ne aduc într-un contact continuu cu mediul nostru. !le ne alină când suntem bolnavi şi verifică părţile corpului pentru a se asiura că sunt în reulă. !le "oacă un rol interal în practic toate activităţile eneratoare de plăcere, în special în preludiu. #e timpul perioadei preadulte ele "oacă principalul rol în obţinerea plăcerii erotice. !le sunt indispensabile pentru satisfacerea necesităţilor vitale. $âinile şi nu ochii reprezintă reprezintă modul final de a verifica ce este sau nu real în lumea noastră. Dacă veţi întreba întreba pe cineva cum poate dovedi dovedi că ceva este tanibil tanibil sau real, vă va răspunde% răspunde% entru că îl pot atine.' (ceasta se întâmplă pentru că putem atine lucuri pe care le considerăm reale ) nu pentru că le putem auzi sau vedea. (tunci când nu ne vine să credem simţurile, nu căutăm cu vederea un reper reper familiar şi nu încercăm să auzim un ton care să ne
asiure asiure că ceea ce se întâmplă este real. real. *e pişcăm cu deetele de la o mână. $âinile şi nu ochii sau urechile ne furnizează cel mai +inestezic feed-bac+, şi, în consecinţă, cea mai intraindividuală informaţie p.-/0.
"erivaţii ale )ate*(riil(r de ')(rare ')(rare Primel Primelee dou douăă ateg ategori oriii om&in om&inate ate antita antitativ tivee de sora sorare re ale testul testului ui sun suntt 1nterpersonal "i $ediu. Aeste ategorii au fost derivate ple)nd de la premisa ă indivizii interaţionează u alte fiinţe "i lururi ne#nsufleţite. Aestea au fost, la r)ndul lor, #mpărţite #n funţie de modurile mai diferenţiate #n are relaţiile interpersonale "i u mediul sunt gestionate "i refletate #n răspunsurile din test. 7n plus, dezadaptarea psihologiă se presupune ă se manifestă #n termeni de difiultăţi o&ietive "i su&ietive are afetează #n mod dăunător ativităţile interpersonale "isau u mediul. 7n onseinţă, ategoria Dezadaptare Dezadaptare a fost onsiderată a definitorie pentru tendinţele de e"e #n desfă"urarea unor ativităţi tipie datorită unor slă&iiuni interne ale protagonistului 0m)na3, sau anumitor aspete antagonie sau prohi&itive ale mediului interpersonal sau impersonal. Dezadaptarea impliă un sentiment neplăut de str)ngere datorită inadevării m)inii "isau unui antagonism e!tern puterni. 7n final, o reaţie mai severă la pro&lemele vieţii ar putea fi reprezentată de tendinţele de e"e sau olaps ale aţiunilor 0spre e!emplu: o adaptare urmată de o retragere din situaţiile reale "i grade variate de omportament 2etraerea, reprezintă ina&ilitatea e!aminatului neadevat3. Apoi, ea de$a patra ategorie om&inată, 2etraerea de a proieta o aţiune orespunzătoare #n m)inile desenate. 7n general, este de a"teptat a neurotiii să o&ţină soruri ridiate la ategoria Dezadaptare, #n timp e psihotiii să o&ţină soruri ridiate #n ategoatia
legate de prediţia de omportament agresivating out s$au &uurat de ea mai mare atenţie. 7n general, eretările au arătat ă sorurile *estului M)inii sunt legate de omportamentul de ating$out ale delivenţilor (uvenili9 un singur studiu despre delivenţii (uvenili nu a o&ţinut rezultate semnifiative. Alte studii au analizat apaitatea *estului M)inii de a măsura omportamentele de ating$out ale studenţilor dezehili&raţi, prizonierilor adulţi, shizofreniilor, retardaţilor mental "i alooliilor. +eretările pe e"antioane de adulţi v)rstnii par să reflete diferenţele orespunzătoare literaturii privind modifiările omportamentului a"teptat odată u v)rsta. /nvestigaţiile privind personalitatea de$a lungul vieţii adulţilor neinstituţionalizaţi v)rstnii au refletat semne ale deteriorării personalităţii odată u v)rsta. +omparaţii ale adulţilor v)rstnii instituţionalizaţi "i neinstituţionalizaţi au onfirmat rezultatele *estului M)inii are sugerau o mai mare severitate a pierderilor ognitive #n adrul grupurilor instituţionalizate. %$a demonstrat, de asemenea, apaitatea *estului M)inii de a prognoza performanţele de worshop ale su&ieţilor retardaţi mental, orientarea oupaţională #n adrul populaţiei normale, performanţele de luru #n ehipă ale poliţi"tilor "i retragerea din realitate #n azul su&ieţilor u leziuni ale reierului versus su&ieţi fără aeste leziuni. Gu&erman 01;CH3 nu a reu"it totu"i să onfirme aplia&ilitatea varia&ilelor *estului M)inii #n disriminarea dintre munitorii are produeau plaa( pe &aza nivelului de ativitate "i aeptarea generală. =a nivel glo&al, pro&ele sugerează o susţinere puterniă a *estului M)inii #n alitate de instrument de măsurare a tendinţelor de aţiuni prototip are au o pro&a&ilitate mare de e!primare #n tipul de omportament diret asoiat diferitelor tipuri linie.
!elaţia )u aaliza 'tru)turală Analiza struturală reprezintă o teorie a personalităţii "i psihopatologiei derivate din testarea proietivă are postulează mari struturi: Eul de faţadă 0B%3 "i Eul introspetiv 0/%3.B% este văzut drept mediatorul ontatului prinipal u realitatea "i onstă onstă #n atitudini automatie "i tendinţe de a aţiona, pe are le adoptă un individ, pentru a fae faţă lumii e!terioare. /% reprezintă proese interne mult mai asunsepreum fantezii, dorinţe, idealuri 9 influenţează omportamentul numai prin artiularea u B%. Deoaree toate tendinţele de aţiune "i proesele interne sunt filtrate prin faţadă, un B% intat este o ondiţie neesară pentru un omportament raţional. At)t B% )t "i sunt energizate prin modalităţi ale inteletului "i afetului, dar numai omportamentul este este o&serva&il #n mediu. A se onsulta Wagner "i Wagner 01;513 pentru o ilustrare a aestor relaţii "i pentru o e!pliaţie ompletă a analizei struturale. 7n adrul analizei struturale, diferite tehnii de proietare pot fi apro!imativ lasifiate u privire la nivelul de personaliate măsurat. Din moment e testul m)inii este proietat pentru a refleta tendinţele prototipale de aţiune, posi&ile a fi e!primate prin omportament, ontri&uţia sa ma(oră onstă #n a&ilitatea de a atinge proesele B%. 7n mod ontrar, testul m)inii reprezintă o măsură preară a /%. Aeastă oneptualizare a testului m)inii a măsură a B% are impliaţii evidente pentru diagnostiuri diferenţiale.+)nd testul este folosit #n on(untură u testele de măsurare a funţiilor /% 0de e!.
mod aproape ert, proese /%.
Li+itele te'tului +.iii Aesta a fost proietat pentru a fi folosit #mpreună u alte instrumente de evaluare de diagnosti. *estul poate fi folosit singur , #n primul r)nd a un dispozitiv de eranare surtă, dar o astfele de folosire este desura(ată, daă e!aminatorul nu este prudent #n interpretarea rezultatelor. Pentru ă este foarte surt, testul m)inii este el mai efiient a un adaos lini versatil Pentru ă testul este surt "i, omparativ u alte tehnii proietive, puţin struturate, dezvăluind argumentarea testului, aeea de a da răspunsuri &une-sau rele-, poate dăuna #n mod serios a&ilitatea sa disriminatorie.Dei, punerea la dispoziţie a sopului testului, a punta(ului "i materialele de stimuli personalului neautorizat ar tre&ui tot timpul evitată. %opul aestui test este să o&ţină răspunsurile tipie.
4
CAPITL II Ad+ii'trare /i ')(rare *estul m)inii neesi*ă am 12 minute pentru administrare, inluz)nd #nregistrarea răspunsurilor "i altor omportamente relevante dar fără sorare. *impul pentru sorare "i interpretare diferă #n funţie de a"teptările e!aminatorului "i de familiaritate u testul. E!aminatorii e!perimentaţi are sunt apa&ili să reţioneze imediat pot sora #n timpul administrării daă asta nu #nt)rzie administrarea. 7nepătorii e mai indiat să a"tepte administrarea "i să soreze apoi pe &aza #nregistrărilor fidele. Pr()edurile de ad+ii'trare 7nainte de administrarea testului tre&uie luate măsuri pentru sta&ilirea raportului. De vreme e testul generează puţină an!ietate nu este nevoie de o sesiune preliminară prelungită. 7n general, el mai &ine este să se #neapă testarea )t mai repede. E!aminatorul "i e!aminatul tre&uie să stea faţă #n faţă. Plan"ele tre&uie să fie pe masă u faţa #n (os. E!aminatorul #nepe spun)nd: Am o serie de planşe pe care sunt desenate imagini ale mâinii. Am să îţi arăt aceste planşe, una câte una şi vreau să îmi spui ce ţi se pare că fac mîinile.”
Apoi este #ntoarsă prima plan"ă "i e!aminatorul spune : „De exemplu, ce ar putea face această mână?”
Plan"ele sunt prezentate #ntoarse. Adiă una peste alta u faţa #n (os. E!aminatul poate #ntoare plan"a )nd dore"te după e este prezentată. E!aminatul este #nura(at să ia plan"a "i să o e!amineze. După e a răspuns la prima plan"ă, aeasta se a"ează u faţa #n (os pe masă "i este #ntoarsă a doua plan"ă. Aeastă proedură ontinuă p)nă e ultima arte este #ntoarsă. E!aminatorul #ntoare ultima plan"ă 0are este al&ă3 "i spune: „Această planşă este ală. Aş vrea să îţi imagine!i o mână şi să îmi spui ce face.
<ăspunsurile la teste tre&uie să fie fidel #nregistrate. *re&uie #nregistrat "i timpul iniţial de răspuns pentru fieare răspuns9 aesta este intervalul are se surge din momentul #n are plan"a este #ntoarsă p)nă la primul răspuns sora&il al e!aminatului. Este el mai &ine să evaluezi aest timp număr)nd #n lini"te de)t să produi an!ietate prin folosirea unui ronometru. Daă e!amintul nu poate să ofere un răspuns sora&il la o plan"ă 0un e"e3, nu se #nregistrează nii un timp de răspuns iniţial pentru aea plan"ă. Daă e!amintul nu refuză să răspundă dar refletează #ndelung la ea, e!aminatorul treu&i să #ntoară u gri(ă plan"a u faţa #n (os după e au treut 122 de seunde, să o #nregistreze a e"e "i să ontinue u ealaltă plan"ă. Pauzele lungi #ntre răspunsuri la aeea"i plan"ă tre&uie de asemenea #nregistrate introdu)nd seundele #n paranteze să indi)nd a s$a surs destul timp. 7n general nu se #nura(ează sau desura(ează raspunsurile e!aminatului la plan"ă. 'azional unii e!aminaţi vor provoa e!aminatorul privitor la o&ietivul testului. De o&iei nu e nevoie de nii o e!pliaţie. Mai degra&ă e indiat un răspuns simplu, inofensiv a: A" dori să #ţi testez a&ilităţile de a spune e fa m)inile-. Daă e!aminatul soliită informaţii privind numărul de răspunsuri la plan"ă, #ntoare plan"a, #"i folose"te imaginaţia, e!aminatorul tre&uie să răm)nă impertur&a&il. Din nou e sufiient un răspuns de tipul: 'rie vrei să fai e &ine. ?reau să #mi spui doar e fae m)na-. Este important a e!aminatorul să urmăreasă ghidul presris de administrare )t mai preis, de vreme e natura "i numărul răspunsurilor oferite sunt parţial un artefat al sumei #ndemnurilor primite de la e!aminator. *otu"i e!istă o serie de e!emple preise )nd e!aminatorul tre&uie să anheteze răspunsurile e!aminatului. De o&iei aeasta se #nt)mplă pentru a #ndemna e!aminatul să ela&oreze un răspuns mai &ine definit. Aeste e!emple inlud: 10 Daă e!aminatul dă un răspuns surt, stereotip, desriptiv um ar fi: E #n suse!aminatorul tre&uie să inura(eze e!aminatul #ntre&)ndu$l +e fae m)naL0 Daă e!aminatul dă un singur răspuns la prima plan"ă, e!aminatorul tre&uie să #ntre&e 2Alt)eva4 C
30 Prima dată )nd apare un e"e 0nu oferă un răspuns sora&il3, e!aminatorul tre&uie să #ntre&e Poţi să ghie"tiL-. Daă e!aminatul ontinuă să nu ofere un răspuns sora&il la aea plan"ă sau la altele, nu se mai adaugă nimi. 50 Daă un răspuns este am&iguu, e!aminatorul poate #ntre&a e!aminatul 2P(ţi 'ă 6+i '-ui +ai +ulte de'-re a'ta40 Aeasta este ea mai freventă pro&lemă la plan"a ///, unde natura profund struturată a desenului generează răspunsuri stereotipe um ar fi /ndiă spre eva-. +)nd răspunsurile refletă o m)nă are love"te, se agaţă, se #ntinde, fae eva este neesar să fie sta&ilit o&ietul sau motivul pentru aţiune pentru a putea sora răspunsul. 7n aeste azuri e!aminatorul #ntrea&ă +eva speialL- sau +u e sopL-. +el mai &ine este a e!aminatorul să deidă, #nainte de a soliita o ela&orare, daă răspunsul dat poate fi sorat a neam&iguu. 70 Daă e!aminatul pare onfuz sau frustrat de ultima plan"ă 0al&ă3, e!aminatorul tre&uie să repete 2"(ar i+a*ieazăţi ( +.ă fă).d )eva40 7n nii un az nu este indiat să se apeleze la alteva de)t la aeste #ntre&ări standard. Daă, pentru sopuri linie, e!aminatorul deide ă poate fi o&ţinut eva prin soliitarea unor e!pliaţii mai detaliate ale răspunsului, #nura()nd e!aminatul să faă asoiaţii li&ere sau soliit)nd e!aminatul să aprofundeze pereptul, el mai &ine este să pună aeste #ntre&ări informale adaptate la ondiţiile testului astfel #n)t să nu invalideze normele adunate #n ondiţii de administrare standardizate. Pr()edurile de 6re*i'trare >ro"ura de sorare 0+atalogul WP% 8r. W$112A3 are o&ietivul de a u"ura administrarea, #nregistrarea "i lasifiarea răspunsurilor. %paţiul pentru răspunsurile e!aminatului, timpul pentru răspunsul iniţial, sorarea răspunsurilor, sunt menţionate la pagina a &ro"urii 0?ezi figura 1, pg. 53 +omentariile, e!lamaţiile "i alte remare ale e!aminatului sunt #nregistrate dar nu sunt răspunsuri sora&ile. 'rie omportament semnifiativ al e!aminatului 0r)s, dezgust, oroare3 tre&uie notate pe &ro"ură "i sunt separate de răspunsuri prin paranteze. 7ntre&ările puse de e!aminator tre&uie de asemenea #nregistrate "i separate prin paranteze. 7nregistrarea răspunsurilor, timpul pentru răspunsul iniţial "i omportamentele pot fi simplifiate folosind următoarele sim&oluri de sorare. nele dintre aestea sunt utilizate "i #n adrul proedurilor de administrare a testului 2orschach "i se apliă "i #nregistrării 3estului $îinii: 1. : e!aminatul #ntoare plan"a. . : e!aminatul a #ntors plan"a din poziţia iniţială "i răspunde la desen ţin)nd plan"a u marginea superioară #n (os 0 3, marginea superioară spre st)nga 0 3, marginea superioară spre dreapta 0 3, sau atuni )nd e!aminatul lasă plan"a #n poziţia iniţială. %im&olul nu tre&uie introdus u neesitate daă toate sau aproape toate plan"ele sunt lăsate #n poziţia iniţială. De o&iei, aest sim&ol este folosit atuni )nd e!amnitaul lasă arareori plan"a #n poziţia iniţială, sau )nd e!aminatul furnzează răspunsuri pentru mai multe poziţii ale aeleia"i plan"e. F. 03: !xaminatorul a pus o #ntre&are. H. 0E3: !xaminatul ilustrează poziţia m)inii de pe plan"ă folosind propria m)nă. 4. 0D3: !xaminatul demonstrează u propria m)nă pentru a$"i ilustra răspunsul. S)(rarea )atitativă E!istă 1; ategorii prinipale de sorare antitativă, plus 14 su&ategorii "i H ategorii om&inate desrise mai (os. Bieare răspuns tre&uie sorat pentru o singură su&ategorie antitativă. Daă pentru o singură plan"ă e!istă mai multe răspunsuri, fieare dintre aestea tre&uie sorat #n ategorii diferite. <ăspunsurile la plan"e sunt lasifiate #n una dintre ele 14 su&ategorii prin srierea a&revierii ategoriei #n oloana %orare, l)ngă răspuns, pe pagina din &ro"ura de %orare. Bigura 1 0p.53 prezintă un e!emplu de odare a a&revierilor ategoriilor #n &ro"ura de sorare. După e fieare răspuns a fost lasifiat , numărul de răspunsuri din fieare su&ategorie este uantifiat9 apoi om&inaţiile aestor soruri sunt sumarizate pentru ele patru ategorii om&inate. 6
Cate*(riile de ')(rare !ă'-u'uri iter-er'(ale0 <ăspunsurile interpersonale 0/8*3 se referă la relaţiile u alte persoane. Preum #n azul ma(orităţii reaţiilor din 3estul $âinii, aeste răspunsuri sunt văzute a fiind tendinţe omportamentale lare, "i nu a proese are ţin de imaginaţie sau fantezie. <ăspunsurile /8* reprezintă sensi&ilitatea la, interesele legate de "i a&ilitatea de a interaţiona u alte persoane. +ategoria /nterpersonală uprinde "ase su&ategorii, fieare reflet)nd o orientare diferită #nspre interaţiunea u alţii. Afecţiunea "A##$. Aesta este un răspuns interpersonal impli)nd o shim&are sau o răsplată uprinz)nd plăere, afeţiune sau sentimente prietenoase. E!emplele uprind: Blutură ătre un prieten N un salut.- 0'&servaţi ă daă răspunsul este flutură- fără impliarea prieteniei, va fi sorat #n ategoria +omuniare9 vezi mai (os.3 %alută.- 03 %pune %A=*O- #ntr$un gest de prietenie.n salut prietenes unui ofiţer oleg.>ate pe ineva pe spate.%arpină oerul meu spaniol.M)na unui #ndrăgostit.- 03 ' #m&răţi"are.n preot &ineuv)nt)nd pe ineva.M)na unei mame a(ut)ndu$"i opilul să treaă strada.M)na are alină a unei asistente mediale. Dependenţa "D%&$. Aesta este un răspuns are impliă o dependenţă e!primată sau o nevoie de a(utor sau asistenţă din partea altei persoane. E!emplele uprind:
<ăspunsul e!aminatului 5
%orare
8umărul plan"ei "i poziţia
*impul de răspuns iniţial 4
Poziţia 0e!emple :
+anti$ tativă
+ali$ tativă
%pune, Gei, are$i trea&aL- 0E3 Merge la ai v)rful degetului mare. Merge, Gei iu&ito, e$ zie daă ai merge aasă u mineL-
DEP AII +'M
%E
Pregătită să #n"fae eva a"a um numai un &ătr)n murdar ar fae$o. 03 +a piiorul meu. %au un pu"ti spun)nd e v)rstă au.
BEA<
%E
+'M
/M
%pune *u să plei de aii.- M)nă supărată, rea. Iata să loveasă pe ineva #n faţă.
AII AII
I<'
7mi aminte"te de ineva are te apuă de umăr "i te sutură. 03 Atingere tandră, aldă , afetuoasă. 0D3
ABB
%E8
1
Pui m)na pe &ară a să$ţi spri(ini &ăr&ia. A uiva are a murit9 a "i )nd ar at)rna.
A+* +
+Q=
H
8u "tiu. 03 8u seamănă u nimi.
BA/=
1
7ţi răsue"ti m)na st)ngă a să iei ur&a spre st)nga, #nainte să apară semnalele pentru ur&ă. Pro&a&il ă se pregăte"te să str)ngă altă m)nă sau mai degra&ă nu. Asta$i tot.