Zona Seismica Vrancea

.„EarthquakesCanBePredicted ” (ValeriuGrecu)

ZONASEISMICAVRANCEA ANALIZASEISMICITATIICUAJUTORUL METODEIAGD

Fiz.ValeriuGrecu      Octomb Octombrie rie 2013

1

ANALIZASEISMICTATIIZONEIVRANCEAFOLOSIND METODAAGD INTRODUCERE

Prin”cutremurmare”seinţ elegeun elegeun curemurcarepoateaveaefectenotabile,uncutremurpentrucaretrebuieluate măsuriprealabilepentruadiminuaacesteefecte.Pentruaaveaoimaginemai clară asup asupra ra a ceea eea ce poat poate e inse insem mna un ” cutr cutrem emur ur mar mare ” pentr entru u zona zona Vrancea,vomspunecaoricecutremuregalsaumaimaredecâtcutremuruldin4 martie1977(ML=7.2,MW=7.4,mb=6.4)poateficonsideratun”cutremurmare”. Cualtecuvinte,vomluacatermendecompara ţ ieacestcutremursituandu-nede ieacestcutremursituandu-nede fiecaredatafielastângaacestuicutremurinzonacutremurelormoderate (Mw≤7.4)fieladreaptaacestuicutremurinzonacutremurelormari(Mw≥7.4). MetodaAGDdeprognozeseismice/predicţ ieacutremurelorfacedistinc ieacutremurelorfacedistincţ ieintre ieintre cutremurele moderate ( care reprezinta ”date de intrare” pentru prognozele/predicţ iilepecarelerealizeaz iilepecarelerealizează)sicutremurelemari(caresant ”ţ intele”acestorpredic intele”acestorpredicţ ii).Vomdes ii).Vomdescrie crieaceasta aceastametoda metodaincap incapitolul itolul 1. Prog Progno noza za seis seismi miccă (seismic forecast) vs. predicţ ia (earthquakeprediction).

cutremurelor

Aceste Aces te doua doua sint sintag agme me – prog progno nozza sei seism smiica, ca, pred prediicţ ia i a cutr cutrem emur urel elor or – creeaza creeaza mari maricon confuzi fuziiin iin seismol seismologie ogie deaceease cer afiexpli a fiexplicat cate:Trebui e:Trebuie essă precizămdelainceput Nuexistă”evenimentesingulare”careseproducbruscfaraniciunavertisment. Prin ” fenomen extrem ” se poate intelege: furtuni mari, fulgere gigantice,tempe gigantice,temperatur raturii extreme extreme (inmeteo (in meteorologi rologie), e), explozii explozii vulcanice vulcanice gigantice gigantice (in vulcanologie),maricrizefinanciare(economie),marirazboaie(sociologie),mari cutre cutremu mure re (seism (seismol ologi ogie) e). . Toate Toate acest aceste e fenom fenomene ene extre extreme me se produ produc c in urma urma unorperioadede”preg ătire”,perioademaiscurtesaumailungi.Inseismologie acesteperioadepotduracâtivazecideani.Rezultadeaicicăunintervalmai lung lung de timp timp este este comp compus us dint dintrr-o o succ succes esiu iune ne de peri perioa oade de calm calme, e, lips lipsit ite e de evenime evenimenteextr nteextremesi emesi perioad perioade edetimpagit detimpagitate, ate, incareaparsigureveni incareaparsigureveniment mente e extr extrem eme. e. In mod mod norm normal al, , peri perioa oade dele le calm calme e sânt sânt mai mai lungi ungi decâ decât t peri perioa oade dele le agita agitate te. . Un exemp exemplu lu inte intere resan sant t ni-l ni-l furniz furnizeaz eaza a vulcan vulcanol ologi ogia: a: perioa perioada da calma calma pentruunvulcanpoatefidesutedeaniintimpceperioadaagitatăpoatedura catevaluni.Inseismologieperioadelecalmepotduradelacatevaluni(inzonele seismicecuseismicitatemare:(Japonia,Indonezia,Alaska,AmericadeSudetc.) până la câteva câteva sute sute de ani ( in zone zone cu seism seismic icit itat ate e redus redusa: a: Vanco Vancouve uver, r, New Madrid-S Madrid-SUA) UA). . Zona Zona Vrancea Vrancea este caract caracteriz erizat ată de peri perioa oade de calm calme e de ordi ordinu null 2

cât câtorva orva zeci eci de ani. ni. Dacă in perio erioad adel ele e calm calme e nu sânt sânt posi posibi bille feno fenome mene ne extr extrem eme, e, in peri perioa oade dele le agi agitate tate ele ele se produ roduc c dupa dupa o anum anumit ita a logi logica ca. . Ac Aces este te fenomeneextremesântfoarteinteresantepentruoameniide ştiinţăşiextremde pericu periculo loase ase pent pentru oamen oamenii ii care care locuie locuiesc sc în zonel zonele e afect afectate ate. . Es Este te deci deci foar foarte te inter interes esant ant din punct punct de veder vedere e stii stiin nţ ific ific şi stri strict ct nece necesa sar r din din punc punct t de vede vedere re practicsăfimcapabilis ăanticipamapari ţ iaacestorperioadeagitate iaacestorperioadeagitate Vomaveadeci prog progno noze ze met meteoro eorolo logi gicce (wet (wethe her r forec orecas astts), s), prog progno noze ze sei seism smic ice e (sei seism smic ic forec forecast asts) s), , progn prognoz oze e vulc vulcano anolog logic ice e etc. etc. Aceste ceste prog prognoz noze e se efectu efectuea eazză de regulă prin prin monit onitor oriizare zarea a unor unor fenom enomen ene e prec precur urssoare oare. . Ac Aces este te feno fenomo mone ne prezintăvalorianormaldemari(saudemici)inaintedeinstalareauneiperioade agitateavertizându-neastfelasupraunorviitoarefenomeneextreme. Exemple: a) In vulc ulcanol anolog ogie ie se monit onito orizeaz eaza acti ctivitatea sei seism smiica din din apro propier piere ea fiecărui vulcan vulcan ştiindutiindu-se se că acea aceast stă activi activita tate te este este foar foarte te mic mică in perio perioade adele le calmealevulcanuluişifoartemareinperioadeleagitatealeacestuia. b) b) Inme Inmete teor orol olog ogiiese esemo moni nito tori rize zeaz azădesutedeanipresiuneaatm desutedeanipresiuneaatmosferic osfericăca un indicator al evenimentelor meteo ce se vor produce in viitoarele zile/ zile/sa sapt ptamâ amâni. ni. Se stie stie că o presi presiune une atmo atmosfe sferi riccă mare mare ne indic ndică o peri perioa oada da viitoarecalm ă,cucersenin,lipsitîntotalita ,cucersenin,lipsitîntotalitatedeevenime tedeevenimenteextre nteextreme(pert me(perturba urbaţ iiii atmosferice)întimpce,opresiuneatmosferic ămicaneindic ăoperioad ăviitoare agitatăcufurtuni,ploi,posibileinundaţ ii,fulgereetc. ii,fulgereetc. c) In seismologie, nu se cunoşteaunprecursorseismicpânaînan.ul2006 cândautorulacestuistudiuadescoperitunulextremdeeficient.Denumit ”parametrulalfa”acestprecursorareproprietateainteresantadeafipozitivin peri perioa oade delle cal calme ( când când nu se pot prod produ uce cutr cutrem emur ure e ma mari) ri) şi nega egativ în perioadeleagitate(cândsevorproducesigurcutremuremari).Vomvedeaîn Cap.1 Cap.1 odescrierea odescriereaacestui acestuiprecur precursor. sor. O dată insta instala lattă perioa perioada da agita agitattă, lucr lucrurile urile se clar clarifi ificcă: vor vor urm urma o ser serie de fenomeneextremecăroravatrebuisălefacemfa ţă:furtuni,ploi,fulgereetc.in meteorogie,oseriedeexploziimaimarisaumaimicialevulcanuluimonitorizat, osecvenţădecutremuremaimarisaumaimiciincazulseismologiei.Dac ăpână inacestmomentspeciali ştiiingeofizică(meteorologi,seismologi,vulcanologi)au urmatcamacelaşimetodologie,dinacestmomentcărărilelorsedespart: Dacăinvulcanologiesimeteorologienuesteimportant ăobţ inereaunorinforma inereaunorinformaţ iiii legatedemomentulproducerii,mărimea(magnitudinea) şilocalizareaviitoarelor fenomeneextreme,inseismologieacesteinformaţ iisântvitale.Dinacestmotiv iisântvitale.Dinacestmotiv seismo seismolog logia ia ca o ramur ramură a geof geofiz izic iciiii pare pare să fie fie un domen domeniu iu mai mai dific dificilil decat decat vulcanologia şi mete eteorol orolog ogiia. Poat oate că acesta este motivul pentru care seismol seismologi ogia a pare să se fi dezv dezvol olta tat t cel cel mai mai puţ in i n în ulti ultimi mii i 50 de ani. ani. Toat Toată ăşoară-doarînseismologie–princareseincearca aceastăactivitatecesedesf ăş să se precize precizeze ze magnitu magnitudi dinea, nea, locali localizare zarea, a, şi momen momentul tul prod produce uceri rii i unui unui viito viitorr cutr cutrem emur ur mare mare se num numeşte ” pred prediicţ ie i e a cutr cutrem emur urel elor or””. Rezu Rezult ltă de aici că diferenţ a dintre ”prognoza seismică” şi ” predicţ ia cutremurelor” este fundamentală:intimpceactivitateadeprognozăseismicăî-şipropunesăpunăin evidenţăoperioadadetimpagitat ă(inseismologieaceastăperioasăsenumeşte

3

anomalieseismică)intimpce,activitateadepredicţ ieacutremurelorserefer ăla uncutremuranume.

CAPITOLUL1 METODAAGD Metoda AGD de prognoza seismica/predicţ i e a cutremurelor este o creatie a autorului acestui studiu şi reprezinta un final al unei activităţ i de cercetare de mai mult de 30 de ani. Numele acestei metode este dat de abrevierea celor treiprecursori folosiţ i deaceastămetod ă (Alfa, Gama, Delta). Fiecare precursor este folosit in diferite faze ale analizei cu ajutorul acestei metode şirăspundefiecarenecesităţ ilordepreciziedinacelmoment.Incelece urmează vom descrie acesti precursori şi pentru fiecare vom prezenta testele facuteasupralor.Vomprezenta şiunmodeldepredictiefinalbazatpeuncaz real:cutremuruldinJaponia(GreatTohokuearthquake)cares-aprodusinmartie 2011,Mw=9.0.Esteuncazrealpentruc ătoataanalizacarevafiprezentatăa fost f ăcută înainte de producerea acestui cutremur iar rezultatele finale ale acesteianalizearfipututfifolositepentruevacuareacelputinacopiilordinzona afectată. 1.1

GREAT TOHOKU EARTHQUAKE

‚In11marties-aprodusinnord-estulJaponieiunuldincelemaimaricutremure dinperioadainregistrărilorseismice.Afostuncutremursubmarin,laadâncimea deaproximativ25km.Bilanţ ulacestuidezastrunaturalesteterifiant: 15.828oamenimorţ i 5942oamenirăniţ i 3760disparuţ i 125.000casedistruse unaccidentnuclearlacentralaNuclearăFukusima unuriaşvaltsunamicareaavutoînălţ imemaximăde10.5m costuriledirectealeacestuidezastrunatural:14.5–34.6mld$ costurilenecesarenormalizăriipieţ elorfinanciare:300mld$ Sepoatespunecaacestcutremurafostcelmaiscumpdezastrunatural inregistratvreodată.Estefoarteinteresantfaptulcăacestcutremurafostprezis intimpreal.Deci,unelemăsurideurgenţăputeaufiluatecucelpuţ indouăzile înaintedeproducereaacestuicutremur.Vomurmăriaceastăpovestestraniein celeceurmează.

4

Intabelul1vomgasianalizacompletăf ăcutăcuajutorulmetodeiAGDpentru predicţ iacutremuruluiTohoku.Vomfacereferirelaacesttabeldefiecaredata cândvafinevoie.

Tabel1 AnalizaAGDpentrucutremurulTohoku No

Date

(1) 289 290 291 292 293 294 295 296 297 298 299 300 301 302 303 304 305 306 307 308 309 310 311 312 313 314 315 316 317 318 319 320 321 322 323 324

(2) Ianuarie 2000 Februarie 2000 Martie 2000 Aprilie 2000 Mai 2000 Iunie 2000 Iulie 2000 August 2000 Septembrie2000 Octombrie 2000 Noiembrie 2000 Decembrie 2000 Ianuarie 2001 Februarie 2001 Martie 2001 Aprilie 2001 Mai 2001 Iunie 2001 Iulie 2001 August 2001 Septembrie2001 Octombrie 2001 Noiembrie 2001 Decembrie 2001 Ianuarie 2002 Febroarie 2002 Martie 2002 Aprilie 2002 Mai 2002 Iunie 2002 Iulie 2002 August 2002 Septembrie 2002 Octombrie 2002 Noiembrie 2002 Decembrie 202

Large Eqs. (3)

Alpha parameter (4) 0.27573 0.27573 0.27573 0.30224 0.32497 0.30130 0.30094 0.26502 0.27478 0.27478 0.26725 0.18872 0.25292 0.25292 0.23487 0.25424 0.24524 0.23557 0.27964 0.27372 0.28992 0.28711 0.22856 0.22856 0.22741 0.23364 0.23364 0.24464 0.21414 0.17525 0.32272 0.22009 0.24073 0.23644 0.23644 0.24350 5

Gamma parameter (5)

Delta parameter (6)

Comment (7)

No

Date

(1) 325 326 327 328 329 330 331 332 333 334 335 336 337 338 339 340 341 342 343 344 345 346 347 348 349 350 351 352 353 354 355 356 357 358 359 360

(2) Ianuarie 2003 Februarie 2003 Martie 2003 Aprilie 2003 Mai 2003 Iunie 2003 Iulie 2003 August 2003 Septembrie2003 Octombrie 2003 Noiembrie 2003 Decembrie 2003 Ianuarie 2004 Februarie 2004 Martie 2004 Aprilie 2004 Mai 2004 Iunie 2004 Iulie 2004 August 2004 Septembrie 2004 Octombrie 2004 Noiembrie 2004 Decembrie 2004 Ianuarie 2005 Februrie 2005 Martie 2005 Aprilie 2005 Mai 2005 Iunie 2005 Iulie 2005 August 2005 Septembrie 2005 Octombrie 2005 Noiembrie 2005 Decembrie 2005

Large Eq. (3)

Alpha parmeter (4) 0.20550 0.29448 0.24957 0.24957 -0.01820 -0.00032 -0.19278 -0.19278 -0.12497 -0.10434 -0.09684 -0.03402 -0.10155 -0.10155 -0.10155 -0.05251 -0.02643 -0.16574 -0.13739 0.04600 -0.05229 -0.11201 -0.36719 -0.36719 -0.55160 -0.46662 -0.63658 -0.56942 -0.29230 -0.63369 -0.54781 -0.64689 -0.66459 -0.58789 -0.55338 -0.52202

6

Gamma parameter (5)

0.002383

0.002270

0.002317

0.001934

0.003000

Delta parameter (6)

Comment (7)

No

Date

(1) 361 362 363 364 365 366 367 368 369 370 371 372 373 374 375 376 377 378 379 380 381 382 383 384 385 386 387 388 389 390 391 392 393 394 395 396

(2) Ianuarie 2006 Februarie 2006 Martie 2006 Aprilie 2006 Mai 2006 Iunie 2006 Iulie 2006 August 2006 Septembrie 2006 Octombrie 2006 Noiembrie 2006 Decembrie 2006 Ianuarie 2007 Februarie 2007 Martie 2007 Aprilie 2007 Mai 2007 Iunie 2007 Iulie 2007 August 2007 Septembrie 2007 Octombrie 2007 Noiembrie 2007 Decembrie 2007 Ianuarie 2008 Februarie 2008 Martie 2008 Aprilie 2008 Mai 2008 Iunie 2008 Iulie 2008 August 2008 Septembrie 2008 Octombrie 2008 Noiembrie 2008 Decembrie 2008

Large Eq. (3)

Alpha parmeter (4) -0.46963 -0.48129 -0.43793 -0.49365 -0.56238 -0.50994 -0.54506 -0.45466 -0.43392 -0.42608 -0.42609 -0.45432 -0.47322 -0.47322 -0.46041 -0.46041 -0.40425 -0.49332 -0.50824 -0.40426 -0.40426 -0.22497 -0.44842 -0.54725 -0.48924 -0.48924 -0.53523 -0.47355 -0.14963 -0.47670 -0.20551 -0.19377 -0.34607 -0.17023 -0.11000 -0.08393

7

Gamma parameter (5)

0.003647

0.003244

0.002349

0.003328

0.000885

0.002252

Delta parameter (6)

Comment (7)

No (1) 397 398 399 400 401 402 403 404 405 406 407 408 409 410 411 412 413 414 415 416 417 418 419 420 421 422

Date

(2) Ianuarie 2009 Februarie 2009 Martie 2009 Aprilie 2009 Mai 2009 Iunie 2009 Iulie 2009 August 2009 Septembrie 2009 Octombrie 2009 Noiembrie 2009 Decembrie 2009 Ianuarie 2010 Februarie 2010 Martie 2010 Aprilie 2010 Mai 2010 Iunie 2010 Iulie 2010 August 2010 Septembrie 2010 Octombrie 2010 Noiembrie 2010 Decembrie 2010 Ianuarie 2010 Februarie 2010 Martie2011 423 Martie 2011 Martie2011 Martie2011

Large Eq. (3)

Alpha parmeter (4) -0.16896 -0.12554 -0.12684 -0.02122 -0.02122 -0.05141 -0.05036 0.05036 -0.22711 -0.19757 0.04920 -0.10379 -0.28337 -0.28337 -0.35028 -0.37910 -0.38555 -0.37321 -0.33896 -0.43264 -0.12765 -0.25219 -0.34186 0.32035 -0.38062 -0.12461

8

Gamma parameter (5)

Delta parameter (6)

0.003252

0.005181

0.031917 0.059385 0.323930 0.234169 0.230189 0.111189

0.90135 0.68455 4.81080

Comment (7)

1.2

PARAMETRUL ALFA

Amvăzutmaisuscăoricezonăzeismicăseaflăînoricemomentin unadinceledouastăriposibile: a) seismicitatea zonei funcţ ioneazăînmodulneperturbat.Inaceastă situaţ ie,zonarespectivăestecalmădinpunctdevedereseismic.Nusepot producecutremuremari. b) seismicitatea zonei funcţ ionează în modul perturbat. In această situaţ ie,zonarespectiv ăvafiafectată de”perturbaţ iiseismice”sau,altfel spus,vafiafectatădecutremuremari.Inaceastăsituaţ ie–numităşi sevorproducesiguro”familiedecutremure”compus ădin:unulsau mai multe foreshocks, un cutremur principal (main shock), unul saumai multe aftershocks (aceasta este ordinea de producere). Fiecare dintre aceste cutremure – foreshock, mainshock, aftershock pot fi cutremure dezastruoase. Dintre aceste cutremure, cel mai mare este cutremurul principal (mainshock). Intremagnitudinileacestorcutremureafostgăsităorelatieempiricădarutilă M w (şocprincipal)=Mw (celmaimareforeshock)+(0.8......1.4)(1.1) Acumînţ elegemdeceestenecesarsăstabilimdacăzonaseismicăestesaunu într-o anomalie seismică. Dacănureuşimsă precizăm în ce situaţ i e se află o zonăseismică.toateacestecutremureledesprecareamvorbitmaisusnusânt decât nişte ” evenimente punctuale ” f ărăniciolegătură între ele. Dacă zona seismică se află într-o anomalie seismică, definirea membrilor unei familii de cutremurenevaajutasăestimămmagnitudinileunorviitoarecutremuremaridin magnitudinilealtorcutremure–membrealefamiliei–produsemaidevreme. Rezultă că,înprocesuldepredicţ ieaunuicutremurmaretrebuiesăaflămmai întâicândsedeclanşeazăanomaliaseismicăpentruaordonacutremurelecare seproduc,pentruaaveaoimaginegeneral ăasuprasitua ţ ieidinzonaseismică analizată.Nevatrebuideciunparametrucaresăaibăcomportăridiferiteincele doua situaţ ii în care se poate afla o zonă sesmică: calmă sau agitată, neperturbatasauperturbata(anomalieseismică).Dupămultămuncăşicuunpic denoroc,afostg ăsitunparametrucareareoproprietateinteresant ă:parametrul alfa(pentrucă aşaafostnumit)arevaloripozitiveinintervaledetimpdecalm seismicşidimpotrivă,valorinegativeintimpuluneianomaliiseismice. Parametrulalfasecalculeazălaintervaleregulatedetimp(incazulnostru,lunar) iarseismicitateazoneianalizate(descris ădecataloguldecutremurepentruzona analizată)reprezintădateledeintrarepentruacesttipdeanaliză. Practic, se calculează valoarea parametrlui alfa in fiecare lună pentru zona seismicăanalizată.Dacăvalorilecalculatesântpozitive,rezută că,înviitoriiani, înzonaanalizată,nusevaproduceniciuncutremurmare.Dupăcâtevazeci/sute deluniincaregăsimdoarvaloripozitive,aparvalorinegative.Inseamn ăcăzona analizată a intrat intr-o anomalie seismică. Rezultă că, înviitoarele lunise vor producemaimultecutremuremari:unulsaumaimulteforshocks,unmainshock, unulsaumaimulteaftershocks.Vomcalculaîncontinuareparametrulalfapână cândsevaproduceunforeshock.Dinmagnitudineaacestuiforeshocksepoate estimamgnitudineafolosindformula1.1. Inacestmoment, putememiteprima 9

alertă:inzonaanalizat ăsevaproduceuncutremurdemagnitudineacalculată din relaţ i a 1.1 Când se va produce acest cutremur ? Există u n  r ăspuns la aceastaîntrebaredarî-lvomdiscutaincapitoleleurm ătoare.Deocamdat ă,vom calculaîncontinuareparametrulalfa.Sepotproducetreitipuridecutremure: a) cutremurulprincipalavândmagnitudineaestimatăcuajutorulformulei(1.1) b) unaltforeshockavândomagnitudinemaimaredecâtcelanterior.In aceastasituaţ ie,reevaluămestimareamagnitudiniişoculuiprincipalcuajutorul relaţ iei(1.1)şiemitemonouăalertăseismică. c) un alt foreshock de magnitudine mai mică decât cel produs anterior. In această situatie nu avem altceva de f ăcut decât continuăm analiza aşteptând producereaşoculuiprincipal. Parametrulalfaesteunprecursorseismic.Oanaliz ăcuajutorulparametrulalfa neajutăs ăstabilimapariţ iauneianomaliiseismice(caşioprireaei).Ininteriorul anomaliei seismice se pot ordona cutremuremurele mari, se poate estima magnitudinilecutremurelormari. Posibilitătile parametrului alfa au fost testate pe 48 de zone seismice. Zonele analizatesânturmătoarele ALASKA-Southeast SOUTHAMERICA-Ecuador -Peru -Chile JAPAN-4seismicareas SUMATRA SOLOMONISLANDS TAIWAN MEXIC NEWZEALAND-3seismicareas VANUATU IZMIT–TURKEY WESTERNCANADA VRANCEA–ROMANIA SOUTHOFIRAN-3seismicareas GREECE:-7seismicareas CALIFORNIA-CapeMendocino -NorthCalifornia -SouthCalifornia -BajaCalifornia ITALIA-4seismicareas IRAN-3seismicareas PHILIPPINE-3seismicareas INDONEZIA-5seismicareasd Intotal,aufostanalizate8311lunideactivitateseismică(692.5anideactivitate seismică).Sepotextrageurmătoareleconcluzii: a) înaceste8311lunideactivitateseismicăaufostpuseîneviden ţă120de anomaliiseismice. 10

b) toatecutremurelemaricares-auprodusînaceste8311lunideactivitate seismică,60foreshocks,54mainshocks,25aftershockss-auprodusininteriorul anomaliilor seismice puse in evidenţă de analizele efectuate cu ajutorul parametruluialfa. c) Nu s-a produs nici o alarmăfalsă.Prinalarmăfalsăseinţ elegeoanomalie seismicăininteriorulcăreianusegăseşteniciofamiliedecutremuremari. Inurmatestelorf ăcute,auapărutdouarezultateimportante: a) sevaproduceuncutremurmareînAmericadeSud.Seestimacaacest cutremurvaaveamagnitudineadeMw=8.8sisevaproducelaoadâncimede 70km. b) sevaproduceuncutremurcuomagnitudineMw ≥9.1inparteadeNordEstaJaponiei. In ianuarie 2010 autorul acestui studiu a trimis un mesaj de alertare la aproximativ85de mariseismologidinlume, prin care erau anunţaţ ideaparitia unui nou precursor – parametrul alfa – şideceledouă predictii privind viiitoare cutremuremaricesevorproduceinsudulArgentineişiînnord-estulJaponiei. Intab.1găsimanalizaf ăcutăpentruzonaseismicădinnord-estulJaponiei. Esteadevăratcaînianuarie2010nueraucunoscuţ iparametriigama şideltaaşa căanalizeletrimisenuconţ ineaudecâtprimelepatrucoloane.Deasemenea,nu puteauconţ ineinformaţ iidespremomentulproduceriiacestorcutremure. O lună mai târziu, in 27 februarie 2010 se produce cutremurul prognozat din sudulArgentinei:cutremuulBio-Bio,Mw =8.8,h=70km. Inmartie2011seproducecutremurulTohoku(14lunidupăemitereapredicţ iei). S-auprodusdefapttreicutremuredemagnitudine:Mw=9.0+7.9+7.7. Săincercămsăinţ elegeminformaţ iilecarenileoferăoanalizăcuparametrul alfa.Intab.1vomgăsiparametriialfapentrufiecarelunăîncepândcuianuarie 2000.Vedemcăvalorilepozitivealeparametruluialfaneindicăfaptulcazona analizatăseaflăintr-operioadacalmă.Nuexistăniciunpericoldecutremur

mare. In mai 2003 valorile parametrului alfa devin negative anunţ â ndu-ne că zona analizată intră într-o anomalie seismică. Rezultă că, in zona analizatăsevor producecâtevacutremuremari. Acestaeste motivul pentru declararea codului galben de cutremure mari. Pentru nord-estul Japoniei, un cutremur mare înseamnăuncutremurcumagnitudineaMw≥8.0. Inseptembrie2003seproduceprimulmareforeshock:M w=8.3.Surprinz ătorde marechiar şipentruaceastăzonăextremdeactiv ădinpunctdevedereseismic. Aplicândrela ţ ia(1.1)vomgăsicămagnitudineaminimăpecareovaavea şocul principalvafideMw=9.1.Vafiuncutremurfoartemare,unuldincelemaimari cutremure înregistrat vreodată. Este evident că, din acest moment instituţ iile naţ i onale de management a dezastrelor naturale ar trebui să declanşeze activităţ ilespecifice. 11

In ianuarie 2010 când a fost emis mesajul de alertă către specialistii in seismologie zona seismică se afla intr-o anomalie seismică (cod galben de alertă) şicupredicţ iaunuicutremurcuomagnitudineM w≥ 9.1.Esteadevăratcă nu exista nici o informaţ i e cu privire la momentul când se va produce acest cutremur. 1.3

PARAMETRULGAMA

Cutoatec ăparametrulalfaneoferăosumădeinformaţ iiinteresanteelnu nepoatedavreoinforma ţ i eînlegăturăcumomentulsauperiodadetimpcănd uncutremurmaresevaproduce.Defaptnicinuarputeas ăofacă.Parametrul alfaesteunprecursorseismicdeci,elsereferălaoperioad ădetimpincarese vorproduceunulsaumaimultecutremuremari(anomalieseismic ă) şinulaun cutremuranume.Dinacestmotiv,s-asimţ itnevoiadeacăutaunnouprecursor care să se refere la un cutremur anume şi care să aibă o evolutie anomală înaintea producerii unui cutremur mare. Unastfel de precursor afost găsit,se numeşte ” parametru gama ”, şi prezintă o anomalie foarte puternică înaintea unui cutremur mare. Parametrul gama arevaloripozitive, şisecalculeazădin seismicitateazonei.Valoriledebackgroundaleacestuiprecursoralcutremurelor sântcuprinseinintervalul0.0001–0.001.Inainteaproduceriiunuicutremurmare valorile parametrului gama pot creşte de câteva sute/mii de ori. Cea mai interesantă proprietate a acestuiprecursor constăînfaptulcaviitorulcutremur mare se produce pe ramura descendentă a anomaliei. Acesta fenomen reprezintă un avantaj pentru seismologi pentru că, monitorizând evoluţ ia parametruluigama,vomaşteptaatingereavaloriimaximeaacesteianomaliiiar cândvomintraperamuradescendentăsevaproducecutremurulprognozat.In exemplelepecarelevomprezentavomobservaacestfenomen.Exemplelede maijosreprezintăcâtevatestepentruacestprecursor.

1.3.1Banda-Acehearthquake. In December 2004 se produce unul dincele maiviolente cutremure din istoriaînregistrărilorseismice. MW=9.1-9.3 Valultsunamiaatins30metri. Aufostafectate14ţări Aufostraportaţ ipeste230.000morţ i. Intabelul1.3.1vomgăsivalorileparametruluigammacalculateiarîn Fig 1.3.1 vog găsi graficul evolutiei parametrului gamma inaintea produceriicutremuruluidinvestulinsuleiSumatra

12

Table1.3.1 ValorilecalculatealeparametruluigamapentrucutremurulBanda-Aceh No. (1) 258 264 270 276 282 288 294 300 306 312 318 324 330 336 342 348 354 357 358 360

Data

Large Earthquakes

Gamma parameter

Comment

(2) June 1996 December 1996 June 1997 December 1997 June 1998 December 1998 June 1999 December 1999 June 2000 December 2000 June 2001 December 2001 June 2002 December 2002 June 2003 December 2003 June 2004 September 2004 October 2004 December 2004

(3)

(4) 0.000243 0.000302 0.000364 0.002092 0.079713 0.047409 0.430347 0.047000 0.438349 0.854389 0.660324 0.210892 0.617708 1.005490 0.787097 0.799816 3.301470 1.747040 0.697498 0.453759

(5)

9.1

13

r 4.00 e t e m3.50 a r a p a3.00 m m a G 2.50 2.00

1.50

1.00

0.50

Months

0.00 0 2 4

0 2 5

0 2 6

6 9 9 1 n u J

6 9 9 1 c e D

0 2 7 7 9 9 1 n u J

7 9 9 1 c e D

0 2 8

8 9 9 1 n u J

0 2 9

8 9 9 1 c e D

9 9 9 1 n u J

0 3 0 9 9 9 1 c e D

0 0 0 2 n u J

Figura1.3.1

0 3 1

0 0 0 2 c e D

0 3 2

1 0 0 2 n u J

1 0 0 2 c e D

0 3 3 2 0 0 2 n u J

2 0 0 2 c e D

0 3 4

3 0 0 2 n u J

0 3 5

3 0 0 2 c e D

4 0 0 2 n u J

0 3 6

4 4 4 0 0 0 0 0 0 2 2 2 t t c c e p e O S D

TheanomalyofthegammaparameterincaseoftheSumatra–Andamanearthquake

Figure1.3.1 AnomaliaparametruluigamapentrucutremurulBanda–Aceh

1.3.2CutremuruldinAmericadesud(Bio–Bio), Februarie2010,M w=8.8 InFebruary,2010 înChile înregiuneaBio–Bios–aprodusuncutremur de magnitudine Mw = 8.8 . In tabelul 1.3.2 si în figura 1.3.2 vom g ăsi anomaliaparametruluigama.

14

1 . 9 = w M , 4 0 0 2 . c e D , e k a u q h t r a E A R T A M U S

Tab.1.3.2 ValorilepatametruluigamapentrucutremurulBio-Bio

No. (1) 282 288 294 300 306 312 318 324 330 336 342 348 354 360 366 372 375 378 381 384 386 389 392 395 397 398 402 407

Data

Large Earthquakes

Gamma parameter

Comment

(2) June 2000 December 2000 June 2001 December 2001 June 2002 December 2002 June 2003 December 2003 June 2004 December 2004 June 2005 December 2005 June 2006 December 2006 June 2007 December 2007 March 2008 June 2008 September 2008 December 2008 February 2009 May 2009 August 2009 November 2009 January 2010 February2010 June 2010 November 2010

(3)

(4) 0.001485 0.001367 0.000881 0.000871 0.000147 0.001133 0.001688 0.001642 0.001552 0.001619 0.002267 0.003520 0.001599 0.009575 0.134986 0.183462 0.326839 0.290971 0.113094 0.480313 4.321250 0.752659 0.586882 0.294013 0.250953

(5)

8.8 0.002646 0.002850

15

r 5.00 e t e m4.50 a r a p4.00 a m3.50 m a G3.00

8 . 8

2.50

2.00 1.50

1.00 0.50

Months

0.00 0 2 8

0 0 0 2 n u J

0 2 9

0 0 0 2 c e D

1 0 0 2 n u J

Vomgasi

0 3 0 1 0 0 2 c e D

0 3 1

2 0 0 2 n u J

2 0 0 2 c e D

0 3 2

3 0 0 2 n u J

3 0 0 2 c e D

0 3 3 4 0 0 2 n u J

0 3 4

4 0 0 2 c e D

5 0 0 2 n u J

0 3 5

5 0 0 2 c e D

6 0 0 2 n u J

0 3 6 6 0 0 2 c e D

0 3 7

7 0 0 2 n u J

0 3 8

7 8 8 0 0 0 0 0 0 2 2 2 c h n e c r u D a J M

0 3 9

Fig,1.3.2 AnomaliaparametruluigamaprntrucutremurulBio-Bio

16

0 4 0

8 8 9 9 9 9 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 2 2 2 2 2 2 2 p c b y g v b e e e a u o e F M A N F S D

0 1 0 2 n u J

0 4 1

0 1 0 2 v o N

0 4 2

1.3.3CutremuruldinPeru,23Iunie2001M w=8.4

InTabelul1.3.3vomg ăsivalorilecalculatealeparametruluialfaiarin Figura1.3.3valorilegamaplotatepentrucutremuruldinPeru

Tabelul1.3.3 ValorilecalculatealecutremuruluidinPeru

No. (1) 222 228 234 240 246 252 258 264 270 273 276 279 282 285 288 291 294 297 300 301 302 303 306 312

Data

Large Earthquakes

Gamma parameter

Comment

(2) June 1994 December 1994 June 1995 December 1995 June 1996 December 1996 June 1997 December 1997 June 1998 September 1998 December 1998 March 1999 June 1999 September 1999 December 1999 March 2000 June 2000 September 2000 December 2000 January 2001 February 2001 March 2001 June2001 December 2001

(3)

(4) 0.000322 0.000369 0.000474 0.000798 0.001173 0.021803 0.009099 0.015964 0.001616 0.003626 0.011050 0.009217 0.020725 0.086107 0.295418 0.731085 0.517628 1.118740 1.154020 1.354340 1.246350 0.003788 0.001931 0.004355

(5)

8.4+7.6

17

r 1.60 e t e m1.40 r a p a1.20 m m a G 1.00

6 . 7 & 4 . 8 = w

0.80

M , 1 0 0 2 E N U J , U R E P

0.60

0.40

0.20

Months

0.00 0 2 2

4 9 9 1 n u J

0 2 3

4 9 9 1 c e D

5 9 9 1 n u J

0 2 4 5 9 9 1 c e D

6 9 9 1 n u J

0 2 5

6 9 9 1 c e D

0 2 6

7 9 9 1 n u J

7 9 9 1 c e D

0 2 7 8 9 9 1 n u J

8 9 9 1 t p e S

8 9 9 1 c e D

0 2 8 9 9 9 1 h c r a M

9 9 9 1 n u J

9 9 9 1 t p e S

0 2 9

9 9 9 1 c e D

0 0 0 2 h c r a M

0 0 0 2 n u J

Fig.1.3.3 AnomaliaparametruluigamapentrucutremuruldinPeru2001

18

0 3 0

0 0 0 2 t p e S

0 1 0 0 0 0 2 2 c b e e D F

1 0 0 2 n u J

0 3 1

1 0 0 2 c e D

0 3 2

1.3.4CutremuruldinMexic1995,Octombrie,M w=8.0 InTabelul1.3.4 şiFigura1.3.4putemg ăsivalorileparametruluigamapentru cutremuruldinMexic1995

Tabel1.3.4 ValorileparametruluigamaprntrucutremuruldinMexico1995 No. (1) 126 132 138 144 150 156 162 168 174 180 186 192 198 204 210 216 222 227 228 231 233 234 236 237 238

Data

Large Earthquakes

Gamma parameter

Comment

(2) June 1986 December 1986 June 1987 December 1987 June 1988 December 1988 June 1989 December 1989 June 1990 December 1990 June 1991 December 1991 June 1992 December 1992 June 1993 December 1993 June 1994 November 1994 December 1994 March 1995 May 1995 June 1995 August 1995 September 1995 October 1995

(3)

(4) 0.001259 0.008055 0.002967 0.003884 0.001179 0.003884 0.004571 0.015466 0.034963 0.005213 0.003956 0.006317 0.002970 0.001038 0.001729 0.020706 0.004237 0.257291 0.257291 0.039132 8.179380 8.179380 0.494345 0.087285 0.338084

(5)

8.0

19

r10.00 e t e m9.00 a r a p8.00 a m7.00 m a G6.00

0 . 8 =

w

M , 5 9 9 1 r e b o t c O , C I X E M

5.00

4.00 3.00

2.00 1.00

Months

0.00 0 1 2

6 8 9 1 n u J

0 1 3

6 8 9 1 c e D

0 1 4

7 8 9 1 n u J

7 8 9 1 c e D

0 1 5 8 8 9 1 n u J

8 8 9 1 c e D

0 1 6

9 8 9 1 n u J

0 1 7

9 8 9 1 c e D

0 9 9 1 n u J

0 1 8 0 9 9 1 c e D

1 9 9 1 n u J

0 1 9

1 9 9 1 c e D

0 2 0

2 9 9 1 n u J

2 9 9 1 c e D

0 2 1 3 9 9 1 n u J

3 9 9 1 . c e D

0 2 2

4 9 9 1 n u J

Figura1.3.4 Anomaliaparametruluigama.CutremuruldinMexic1995,Mw =8.0

20

0 2 3

4 9 9 1 v o N

5 5 9 9 9 9 1 1 r y a a M M

0 2 4

5 5 9 9 9 9 1 1 g t u c A O

1.3.5CutremuruldinHokkaido,Octombrie1994,M w =8.3

Tabelul1.3.5 ValorilecalculatealeparametrluigamapentrucutremuruldinHokkaido1994

No. (1) 54 60 66 72 78 84 90 96 102 108 114 120 126 132 138 144 150 156 162 168 174 180 186 192 198 204 210 213 216 219 222 225 226 228 234

Data

Large Earthquakes

Gamma parameter

Comment

(2) June 1980 December 1980 June 1981 December 1981 June 1982 December 1982 June 1983 December 1983 June 1984 December 1984 June 1985 December 1985 June 1986 December 1986 June 1987 December 1987 June 1988 December 1988 June 1989 December 1989 June 1990 December 1990 June 1991 December 1991 June 1992 December 1992 June 1993 September 1993 December 1993 March 1994 June 1994 September 1994 October 1994 December 1994 June 1995

(3)

(4) 0.000994 0.000918 0.000812 0.000834 0.000858 0.000889 0.000569 0.000610 0.000551 0.000487 0.000528 0.000522 0.000539 0.000516 0.000503 0.000439 0.000460 0.000563 0.000621 0.000421 0.000950 0.001219 0.001792 0.002536 0.017833 0.409899 0.168313 0.487186 5.935230 0.605201 0.485934 0.000966

(5)

8.3+7.3 0.001437 0.001266 21

r 6.00 e t e m r 5.00 a p

, 4 9 9 1 . t c O , ) s ( e k a u q h t r a 3 . E 7 O & D I 3 . A 8 K = K O w H M

m m4.00 G 3.00

2.00

1.00

-

Months

0.00 4 0

5 0

0 8 9 1 n u J

6 0 0 8 9 1 c e D

1 8 9 1 n u J

7 0 1 8 9 1 c e D

8 0

2 8 9 1 n u J

9 0

2 8 9 1 c e D

3 8 9 1 n u J

0 0 0 0 0 0 7 0 8 0 9 0 0 0 1 0 2 0 3 0 0 0 1 0 1 1 1 2 1 3 1 4 1 5 1 6 1 1 1 2 2 2 2 2 4

3 8 9 1 c e D

4 8 9 1 n u J

4 8 9 1 c e D

5 8 9 1 n u J

5 8 9 1 c e D

6 8 9 1 n u J

6 8 9 1 c e D

7 8 9 1 e n u J

7 8 9 1 c e D

8 8 9 1 n u J

8 8 9 1 c e D

9 8 9 1 n u J

9 8 9 1 c e D

0 9 9 1 n u J

0 9 9 1 c e D

1 9 9 1 n u J

1 9 9 1 c e D

2 9 9 1 n u J

2 9 9 1 c e D

3 3 3 4 4 4 4 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 1 1 1 1 1 1 1 t c c n t h n c e c e u u p O J J e D r D S a M

Fig.1.3.5 AnomaliaparametruluigamapentrucutremurulHokkaido1994

1.3.6CutremuruldinKurile,Noiembrie2006,M w =8.3 InNoiembrie2006s-aprodusînzonainsulelorKurileuncutremururia ş avândmagnitudineaMw =8.3. 22

5 9 9 1 n u J

VomgăsiinTab.1.3.6şiînFig.136valorileparametruluigamapentru acestcutremur.

Tab.1.3.6 ValorilecalculatealeparametrluigamapentrucutremuruldinKurile2006

No. (1) 174 180 186 192 198 204 210 216 222 228 234 240 246 252 258 264 270 276 282 288 294 300 306 312 318 324 330 336 342 348 354 360 366 369 371 373

Data

Large Earthquakes

Gamma parameter

Comment

(2) June 1990 December 1990 June 1991 December 1991 June 1992 December 1992 June 1993 December 1993 June 1994 December 1994 June 1995 December 1995 June 1996 December 1996 June 1997 December 1997 June 1998 December 1998 June 1999 December 1999 June 2000 December 2000 June 2001 December 2001 June 2002 December 2002 June 2003 December 2003 June 2004 Decembe2004 June 2005 December 2005 June 2006 September 2006 November 2006 January2007

(3)

(4) 0.000531 0.000576 0.000501 0.000745 0.000819 0.000861 0.000819 0.000900 0.000846 0.000848 0.000937 0.000989 0.001092 0.001052 0.001096 0.001195 0.001342 0.001509 0.001478 0.001577 0.001541 0.001414 0.001641 0.001606 0.002003 0.001548 0.007770 0.009847 0.010313 0.024402 0.020815 0.008869 0.001991 0.002663

(5)

8.3 8.1 23

r 0.03 e t e m0.02 a r a p0.02 a m0.02 m a G0.01

3 . 8 1 . = 8 w M = w , M 6 , 0 7 0 0 2 0 r 2 e b y r m a e u v n o a N J , , E E L L I I R R U U K K

0.01

0.01 0.01

0.01 0.00

Months

0.00

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 6 1 7 1 8 1 9 2 0 2 1 2 2 2 3 2 4 2 5 2 6 2 7 2 8 2 9 3 0 3 1 3 2 3 3 3 4 3 5 3 6 3 7 3 8 0 9 9 1 n u J

0 9 9 1 c e D

1 9 9 1 n u J

1 9 9 1 c e D

2 9 9 1 n u J

2 9 9 1 c e D

3 9 9 1 n u J

3 9 9 1 c e D

4 9 9 1 n u J

4 9 9 1 c e D

5 9 9 1 n u J

5 9 9 1 c e D

6 9 9 1 n u J

6 9 9 1 c e D

7 9 9 1 n u J

7 9 9 1 c e D

8 9 9 1 n u J

8 9 9 1 c e D

9 9 9 1 n u J

9 9 9 1 c e D

0 0 0 2 n u J

0 0 0 2 c e D

1 0 0 2 n u J

1 0 0 2 c e D

2 0 0 2 n u J

2 0 0 2 c e D

Fig.1.3.6 AnomaliaparametrluigamapentrucutremuruldinKurile2006

24

3 0 0 2 n u J

3 0 0 2 c e D

4 0 0 2 n u J

4 0 0 2 c e D

5 0 0 2 n u J

5 0 0 2 c e D

6 0 0 2 n u J

6 7 0 0 0 0 2 2 v n o a J N

1.3.7CutremurulTOHOKU(Japonia),Martie2011,M w=9.1 In Tab. 1.3.7 şi în Fig. 1.3.7 vom găsi valorile parametrului gama pentru cutremurulTohoku(Japonia)

Tab.1.3.7 ValorileparametruluigamapentrucutremurulTohoku No. (1) 318 324 330 336 342 348 354 360 366 372 378 384 390 396 402 408 414 417 419 420 421 422 423

Data

Large Earthquakes

Gamma parameter

Comment

(2) June 2002 December 2002 June 2003 December 2003 June 2004 December 2004 June 2005 December 2005 June 2006 December 2006 June 2007 December 2007 June 2008 December 2008 June 2009 December 2009 June 2010 September 2010 November 2010 December 2010 January 2011 February 2011 March 2011

(3)

(4) 0.004698 0.002094 0.001832 0.002383 0.002270 0.002317 0.001934 0.003000 0.003647 0.003244 0.002349 0.003328 0.000885 0.002252 0.003252 0.005181 0.031917 0.059385 0.323930 0.234169 0.230189 0.111189

(5)

9.1 25

r 0.40 e t e m 0.35 a r a p a 0.30 m m a G 0.25

0 . 9 = W M , 1 1 h c r a M , u h s n o H f o t s a E

0.20

0.15

0.10

0.05

Months 0.00 0 3 0

0 3 1

0 3 2

2 0 0 2 . n u J

2 0 0 2 . c e D

0 3 3 3 0 0 2 . n u J

0 3 4

3 0 0 2 . c e D

4 0 0 2 . n u J

0 3 5

4 0 0 2 . c e D

5 0 0 2 . n u J

0 3 6 5 0 0 2 . c e D

0 3 7

6 0 0 2 . n u J

6 0 0 2 . c e D

0 3 8

7 0 0 2 . n u J

7 0 0 2 . c e D

0 3 9 8 0 0 2 . n u J

8 0 0 2 . c e D

0 4 0

Fig.1.3.7 AnomaliaparametruluigamapentrucutremurulTohoku

26

9 0 0 2 . n u J

0 4 1

9 0 0 2 . c e D

0 1 0 2 . n u J

0 4 2

0 1 1 1 1 1 0 0 0 2 2 2 . . v n h c o a r J a N M

0 4 3

0 4 4

1.3.8CutremurulKobe,Ianuarie 1.3.8CutremurulKobe ,Ianuarie17,1995, 17,1995,M Mw=6.8 Din punct punct de vedere vedere seismol seismologi ogic, c, cutrem cutremurul urul de la Kobe Kobe nua nu a fost fost in cutre cutremur mur prea prea mare. are. A fost ost însă un cutr cutrem emur ur deza dezast stru ruos os din din cauz cauză că s-a s-a produs dus in apropiereaoraşuluiKobe:6000oamenimorţ i,distrugeride$102.5mld,2.5% i,distrugeride$102.5mld,2.5% dinPIBJapaniei.VomgăsiînTab.1.3.8valorileparametrluigamaiarînFig1.3.8 anomaliaacestuiparametru.

Tab.1.3.8 ValorileparametruluigamapentrucutremurulKobe N o. (1) 120 126 132 138 144 150 156 162 168 174 180 186 192 198 204 210 216 222 228 229 229 231

Data (2) December 1985 June 1986 December 1986 June 1987 December 1987 June 1988 December 1988 June 1989 December 1989 June 1990 December 1990 June 1991 December 1991 June 1992 December 1992 June 1993 December 1993 June 1994 December 1994 Jan Januar uary1 y1995 995 March 1995

Large Earthquakes (3)

Comment Gamma parameter (4) 0.005200 0.002600 0.004864 0.141149 0.005112 0.141149 0.148256 0.004836 0.002593 0.087783 0.002593 0.167639 0.003242 0.034601 0.079890 0.390095 0.789098 0.164255 0.190282

6.8 0.106423 27

(5)

r 0.80 e t e

8 . 6

m a 0.70 r a p a0.60 m m a 0.50 G

0.40

0.30

0.20

0.10

Months 0.00 0 1 2 5 8 c e D

6 8 n u J

0 1 3

6 8 c e D

0 1 4

7 8 n u J

7 8 c e D

0 1 5 8 8 n u J

8 8 c e D

0 1 6

9 8 n u J

7 0 1

9 8 c e D

0 9 n u J

0 1 8 0 9 c e D

1 9 n u J

0 1 9

1 9 c e D

0 2 0

2 9 n u J

2 9 c e D

Fig1.3.8 AnomaliaparametruluigamapentrucutremuruldinKobe

28

0 2 1 3 9 n u J

3 9 c e D

0 2 2

4 9 n u J

0 2 3

4 5 5 9 9 9 - - c n r e a a J M D

0 2 4

1.3.9CutremuruldelaIzmit(Turcia),1999August17,M w =7.6 Cutremururia şprodusînwestulTurciei.17.000oamenimorţ i,43959răniţ i,o jumătatedemiliondeoamenif ărălocuinţ e. InTab.1.3.9 şiînFig1.3.9vomgăsivalorileparametruluigamapentruacest cutremur

Tab.1.3.9 ValorilepatametruluigamapentrucutremurulIzmit-Turcia1999

No. (1) 186 192 198 204 210 216 222 228 234 240 246 252 258 264 270 276 282 284 288

Data

Large Earthquakes

Gamma parameter

Comment

(2) June 1991 December 1991 June 1992 December 1992 June 1993 December 1993 June 1994 December 1994 June 1995 December 1995 June 1996 December 1996 June 1997 December 1997 June 1998 December 1998 June 1999 August1999 December 1999

(3)

(4) 0.000245 0.000445 0.000492 0.034772 0.024355 0.685500 0.986260 1.253760 1.536300 1.946740 0.450879 0.419828 0.223270 0.461127 2.234990 12.52450 5.501500 0.000389 0.000366

(5)

7.6

29

r 16.00 e t e m 14.00 r a p a12.00 m m a G 10.00

6 . 7

8.00

6.00

4.00

2.00

Months 0.00 0 1 8

1 9 n u J

0 1 9

1 9 c e D

0 2 0

2 9 n u J

2 9 c e D

0 2 1 3 9 n u J

3 9 c e D

0 2 2

4 9 n u J

0 2 3

4 9 c e D

5 9 n u J

0 2 4 5 9 c e D

6 9 n u J

0 2 5

6 9 c e D

0 2 6

7 9 n u J

7 9 c e D

0 2 7 8 9 n u J

Fig1.3.9 AnomaliaparametruluigamapentrucutremurulIzmit-Turcia

30

8 9 c e D

0 2 8

9 9 9 - 9 n g u u J A

0 2 9

9 9 c e D

0 3 0

1.3.10CutremurulLOMA–PRIETA,CaliforniadeNord,Octombrie 1989,Mw=6.9 CutremurlaSanFracisco. 63oamenimorţ i,3757răniţ i,3,000–12,000oamenirămaşif ărălocuinţă. PutemgăsivalorileparametruluigamaînTab.1.3.10iaranomaliaparametrului gamaînFig.1.3.10

Tab.1.3.10 Valorilecalculatealeparametruigama.CutremurulLoma–Prieta

No. (1) 108 114 120 126 132 138 144 150 156 160 162 164 166 168

Data

Large Earthquakes

Gamma parameter

Comment

(2) December 1984 June 1985 December 1985 June 1986 December 1986 June 1987 December 1987 June 1988 December 1988 April 1989 June 1989 August 1989 October 1989 December 1989

(3)

(4) 0.023060 0.029395 0.023408 0.122269 0.034965 0.031580 0.361541 0.111845 0.762583 3.182210 2.711180 0.960960

(5)

6.9 0.762570

31

r 4.00 e t e m3.50 a r a p a3.00 m m a G 2.50

9 . 6

2.00

1.50

1.00

0.50

Months

0.00 0 1 0

0 1 1

4 8 c e D

5 8 n u J

0 1 2 5 8 c e D

6 8 n u J

0 1 3

0 1 4

6 8 c e D

7 8 n u J

7 8 c e D

0 1 5 8 8 n u J

8 8 c e D

0 1 6 9 8 r p A

Fig1.3.10 AnomaliaparametruluigamapentrucutrmurulLoma-Prieta

32

0 1 7

9 9 9 9 8 - 8 - 8 - 8 n g g c u u u e J A A D

0 1 8

1.3.11CutremurulNorthridge,CaliforniadeSud,1994Ianuarie, Mw=6.7 CutremurpericulosînLosAngeles. 57oamenimorţ i,9000răniţ i. VomgăsivalorileparametruluigamaînTab.1.3.11şiînFig.1.3.11

Tab.1.3.11 ValorilecalculatealeparametruluigamapentrucutremurulNorthridge

No. (1) 201 202 203 204 205 206 207 208 209 210 211 212 213 214 215 216 217

Data

Large Earthquakes

Gamma parameter

Comment

(2) September1992 October 1992 November 1992 December 1992 January 1993 February 1993 March 1993 April 1993 May 1993 June 1993 July 1993 August 1993 September 1993 October 1993 November 1993 December 1993 January1994

(3)

(4) 0.006674 0.005672 0.018797 0.038082 0.038082 0.024296 0.024296 0.033411 0.048300 0.134711 0.127328 0.134711 0.171663 0.252554 0.051208 0.027808 0.013327

(5)

6.7

33

California, Northridge, 1994, January, M = 6.7 w

r 0.30 e t e 0.28 m a r 0.25 a p a 0.23 m m0.20 a G

7 . 6

0.18

0.15 0.13

0.10 0.08

0.05 0.03

Months

0.00 0 2 0

2 9 p e S

2 9 t c O

2 9 v o N

2 9 c e D

3 9 n a J

3 9 b e F

3 9 r a M

3 9 r p A

3 9 y a M

0 2 1 3 9 n u J

3 9 l u J

3 9 g u A

3 9 p e S

3 9 t c O

3 9 v o N

3 9 c e D

4 9 n a J

Fig1.3.11 AnomaliaparametruluigamapentrucutremurulNorthridge

Cele 11 teste pentru parametrul gama ne arată foarte clar că acest precursor (parametrul gama) prezintă o anomalie puternică inainte de producerea cutremurului prognozat. Aceste 11 cutremure testate reprezintă cele mai importantecutremureproduseinultimii20deaniinlume.Sevedeclar In fapt, cutremurele testate pentruparametrulgamasântmaimulteiaraceastăactivitatedetestarecontinuă

34

0 2 2

şiînprezent.Sepoatevedeadinacestetestecă,întoatecazurile,cutremurele prognozates-au produs după obţ inerea valorii maxime aleparametruluigama. Cualtecuvinte,încazuluneimonitorizăriin timpreal, trebuies ă aşteptăm să aparăvaloareamaximăaparametruluigamadupăcareneputemaşteptaca înoricemomentsăseproducăcutremurulprognozat.

Mesajuldealertare–cutremurulTohokuAmprecizatmaisuscăautorulacestuistudiuatrimisunmesajdealertarecătre aproximativ85demariseismologidinlumealertându-idespreiminen ţ a adouă cutremuremari:uncutremurdemagnitudineM w=8.8înAmericadeSudşiun cutremururiaş(Mw≥9.1)innord–estulJaponiei. Nuafostniciunrăspuns. Autorulprezentuluistudiuacontinuatdeunulsinguraceastăactivitate. Infebruarie2010estedescoperitparametrulgama.Urmeaz ăcâtevalunideteste pentruaînţ elegecumfuncţ ioneazăacestprecursor,pentruaîn ţ elegecaresânt limiteleacestuiprecursor. Inaugust2010rezultatelepozitivealetestelorne-apermistrecerealaanalizeîn timp real. Au fost calculati parametrii gama pentru nord-estul Japoniei acolo unde,seştiadeja,sevaproduceuncutremurgigantic.Rezultateacestorcalcule leputemgăsiîntab.1încoloana#5.Urmărindevoluţ iaacestorvalorisepoate constatacădiniunie2010parametrulgamaîncepes ăseînscriepeocurbă pe care o putem considera o anomalie. Se ştia că orice creştere anomală a parametrului gama este urmată se o descreştere şi că, pe această ramură descrescătoare se va produce cutremurul prognozat (Mw ≥ 9.1) am declanşat codul portocaliu de cutremure. Foarte interesantă este evoluţ ia parametrlui gama: iunie2010γ=0.031917 septembrie2010γ=0.059385 noiembrie2010γ=0.323930 decembrie2010γ=0.234169 Rezută că în decembrie 2010 anomalia parametrului gama trece pe partea descrescătoare(Fig.1.3.7).Vommaia şteptaolun ăpentruaaveaoconfirmarea faptuluicăparametrulgamaaintratperamuradescrescătoare. Inlunaianuarie2011avemovaloareşimaimicăpentruvaloareagama. ianuarie2011γ=0.230189 Esteevidentcă,sântemdejaperamuradescendentădecicutremurulprognozat estefoarteaproapedeaseproduce.Infebruarie2011avemovaloare şimai micăaparametruluigama: februarie2011γ=0.111189 Rezultăcăviitorulcutremurmare(Mw≥9.1)sepoateproduceînoricemoment.

35

1.4

PARAMETRUL DELTA

Parametrulgamaareoanomalieînainteaunuicutremurprognozat.Am văzut ca acest viitor cutremur prognozat se produce după atingerea valorii maxime a parametrului gama. După atingerea valorii maxime ... dar când ? Dupăolună,după5luni,după10luni...Când?Vomputearestrângeinvreun felacestinterval?Existăunparametrucareparesăaibăovaloaremaimareîn ultimeletreiluniînaintedeproducereaviitoruluicutremurmareanun ţ ându-necă acest cutremureste iminent.Acestparametruse numeşte”parametruldelta”, arevaloripozitive şisecalculeazădinseismicitateazoneianalizate.Vomcalcula parametrul delta în fiecare din cele cinci luni dinaintea producerii cutremurul prognozatpentruavedeacareesteevoluţ iaacestuiparametruchiarînaintede producereaacestuicutremur.InTab.1.4vomgăsivalorilecalculatepentruacest parametruîncazulunorcutremurecelebre.Inacesttabelvamgăsi: Coloana#1numărcurent Coloana#2 ţ araunde s-aprodus cutremurul, numelecutremurului, luna şi nanulproduceriicutremurului,magnitudineacutremurului Coloana#3numărul de luni scursedinmomentul maximului parametrului gamaşipânăînmomentulproduceriicutremurului Coloanele #4, #5, #6, #7, #8 valorile parametrului deltain celecinci luni înaintedelunaîncareseproducecutremurul Exemple: 1. CutremurulChi–Chiprodus în Taiwan, înoctombrie1999 T0–1înseamnalunaseptembrie1999 T0–2îseamnălunaaugust1999 T0–3înseamnălunaiulie1999 T0–4înseamnălunaiunie1999 T0–5înseamnălunamai1999 In căsuţ e le respective vom găsi valorile calculate ale parametrului delta. In căsuţ elecolorateînroşuvomgăsivalorilemaximealeparametruluideltapentru fiecarecutremur.Sepoateobservacădin165decutremuretestateavem: In68cazuri(41.21%)valoareamaxim ăaparametruluideltaaparecuo lunăinaintedeproducereacutremuruluiprognozat(T0–1) In38cazuri(23.03%)valoareamaximăaparametruluideltaaparecu doualuniinaintedeproducereacutremuruluiprognozat(T0–2) In27cazuri(22.42%)valoareamaximăaparametruluideltaaparecu treiluniinaintedeproducereacutremuruluiprognozat(T0–3) In18cazuri(10.91%)valoareamaximăaparametruluideltaaparecu patruluniinaintedeproducereacutremuruluiprognozat(T0–4) In4cazuri(2.42%)valoareamaximă a parametrului delta apare cu cinciluniinaintedeproducereacutremuruluiprognozat(T0–5)

36

Table1.4

(1) 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15

(2)

September,1999,Mw=7.7 December,2004,Mw=9.1 September2007,Mw=8.5 February2010,Mw=8.8

(3)

(4)

(5)

(6)

(7)

1

0.849150

0.906100

1.000000

0.182400

6

0.670660

1.000000

0.789020

0.399200

6

0.223900

0.657800

1.469100

0.146900

12

2.593880

15.127980

134.469900

1.000000

0.9013500

0.684550

1.000000

1.871600

2

March,2011,Mw=9.0 January1995,Mw=6.9 September1985,Mw=8.1 October1995,Mw=8.0 August1999,Mw=7.6 October1994,Mw=8.3 September2003,Mw=8.3 November2006,Mw=8.3+8.1 . June1996,Mw=7.9 August2001,Mw=8.4+7.6

2.297230

13

2.843300

1.980700

14

0.846450.

1.181390

1.080340

1.000000

4

2.069288

1.000000

1.000000

5.148000

8

1.144678

2.273889

11.050390

2062.030000

10

1.118000

1.120100

3.123600

1.612500

2

7.707500

3.797900

1.539800

23

1.040700

1.000000

1.000000

1.923600

3.327900

2.292800

3.254000

8

November2003

(8)

2.528800

6

1.000000

1.856900

1.957800

1.014800

15

0.437126

0.256785

2.104144

4.090012

37

(1) 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29

(2)

November,1989,Mw=6.9 January,1994,Mw=6.7 June1992,Mw=7.3 October1999,Mw=7.1 December,2003,Mw=6.6 July,1952,Mw=7.7 April2010,Mw=7.2 February1971,Mw=6.6 April1968,Mw=6.5 October1979,Mw=6.6

(3)

(4)

(5)

(6)

4

1.899800

2.094700

3.496470

3

1.000000

1.365300

6

1.089200

1.274300

6

1.439900

2.486670

12

2.788200

3.941890

7

2.976710

4.237400

3

3.827429

3.839466

2.058158

3.826398

9

2.263650

1.000000

1.000000

1.000000

2

1.434863

1.031830

2.672287

4

14.245872

April1992,Mw=7.2 August1983,Mw=7.3 February2008,Mw=6.9+6.5+6.2

1.852400

1.229800

2.569100 6.744900

3.030300

1.389900 1.000000

2.060270

4.788070

6.986900

4.792825

2.147317

17.230699

0.689512

5.316609

0.483661

5.979924

5

1.807248

1.079627

2.103786

6

1.663158

1.913468

1.000000

6

1.658351

1.087594

1.384171

38

(8)

4.588300 1.000000

0.376416

November1980,Mw=7.2

(7)

2.035697 10.488443 1.470429

(1) 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42

(2)

January2006,Mw=6.7 May1995,Mw=6.6 December1981,MS=7.6+6.5 January1983,M=7.2 May1976,MLATH=6.7 November1997,MS=6.6 February1981,M=6.8+6.4 January1983,MS=7.2 July2001,Mw=6.5 June1995,Mw=6.6 June2008,Mw=6.4 July2008Mw=6.4 July2009Mw=6.4

(3)

(4)

(5)

(6)

(7)

10

1.918785

1.538399

1.615887

2.534923

9

0.292650

2.747920

1.248067

14

1.665202

1.000000

2.135402

1.871466

15

1.000000

2.045642

1.000000

1.821908

7

2.911052

0.405565

0.389804

14

0.453569

0.154812

0.432010

0.413350

8

2.890583

2.678402

2.847564

4.658296

5

1.000000.

2.030931

1.000000

1.000000

5

2.388099

0.226325

2.921411

1.684986

36

2.707232

2.615953

36

0.779236

0.3335480

0.608606

4

0.401556

1.212905

0.951131

0.357263

0.775631

0.775631

0.385690

5

39

(8)

0.3932255

0.297332

2.192817

4.663980 1.139410

(1) 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55

(2)

April2009,Mw=6.3+5.6+5.4 November1975,MS=7.2 October2006,MW=6.7

(3)

(4)

(5)

(6)

(7)

26

1.748155

1.004510

1.000000

1.000000

8

2.415082

6.049799

3.482950

2.262512

23

5.327125

1.412806

2.346300

11.344621

1.000000

2.824727

1.564741

0.390405

8

1.144973

2.323821

2

2.242321

40.297345

22

1.606817

3.9945040

4.017330

3.584860

4

4.717254

10.970351

39.124772

8.766378

2

2.241854

2.300172

3.654025

1.022256

1.888888

1.916991

2.911807

1.155756

0.023704

0.797912

0.0771197

18

0.0805506

3.594391

6.456459

9.930662

6

4.938010

6.918598

3.147213

May1983MW=6.5 August2007,MW=8.0 November1978,MS=7.9 April1989,M=7.1 September1999,MW=7.5 January2003,MW=7.6 November2002,MW=7.9 May1986,MW=8.0 December2007,MW=7.2 November1987MW6.6

40

0.229917 1.890333

(8)

1.141348

2.698185

2.000092

4.776669

(1) 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67

(2)

November1987,Mw=7.9 December2000,MW=7.0 December2010MW=6.7

(3)

(4)

(5)

(6)

44

7.787056

1.794373

7.417750

8

2.974603

1.127557

2.639771

2.644812

34

3.338656

1.774012

1.860241

July2009,MW=7.8 December1989,MW=7.5 January2001,MW=7.3+7.1 February1988,MW=7.1 July1990,MW =7.7

14.927523

2.001715

1.407776

2.371532

1.000000

1.096293

2.030281

1.392687

6

2.374262

1.568066

5.592893

2.942662

17

1.000000

3.118276

4

1.141851

1.268330

1.894705

4

1.000000

3.095298

1.529489

1.529929

4

2.081081

2.179656

2.952772

5.767557

8

2.274294

2..049602

2.897965

2.039081

7

0.362990

1.863600

October2001,MW=6.7

June1994,MW=6.8

(8)

3.656996

February1995MW=7.1

December2007,MW=6.6

(7)

41

2.896298

1.998998

7.117657 2.442622

0.658601

(1)

(2)

68

November1994,Mw=7.1

69

April1995,MW=7.2+6.9+6.8

70

June1996,MW=7.1

71

August2012,MW=7.6

72

March2002,MW=7.5

73

February2005,MW=7.1

74

July2010,MW=7.3+7.6+7.5

75

August1984,MW=6.9

76

October1995,MW=7.2

77

September2004,MW=7.2+7.4+6.6

78

December1994,MW=7.8

79

January1993,MW=7.6

80

Ja uary,1997,MW=7.2

(3)

(4)

(5)

(6)

(7)

11

2.539197

1.997037

1.000000

0.448020

5

1.596455

1.434539

1.591002

13

2.607196

6

0.921779

21

(8)

1.814338

2.213749

1.814583

0.584435

1.345816

0.853025

1.000021

1.421364

1.012251

0.330069

7

1.758385

0.7192261

0.518469

1.881901

6

2.027214

2.023444

4.461051

2.687272

0.342024

0.709018

0.497819

2.182608

5 6

1.981875

0.552540

7

1.000000

1.386020

7

1.251995

2095753

1.581578

2.057045

1.230659

1.638185

0.8071266

1.798161

0.594194

5 1.572554

,

42

1.120417

6.967304

0.957037

10.604790 1.000000 2.921102

(1) 81 82 83 84 85 86 87 88 89 90 91 92 93 94 95

(2)

November2000,Mw=8.0+7.8+7.8

(3)

(4)

(5)

4

4.992031

5.344931

1.324524

2.613117

1.437791

1.412265

4

11.210544

1.707675

4.160852

4.290733

12

1.638625

1.000000

0.731115

0.699705

36

0.587678

0.466488

0.823259

0.671498

28

2.365584

1.707870

1.498361

3.805884

6

0.482650

0.402957

0.553732

0.622878

6

0.602381

1.160756

4

1.014491

17

7.480162

2.076113

13

0.634379

1.399287

1.444170

2.066891

0.566513

0.366910

1.000000

1.000000

1.000000

1.000000

1.000000

1.561099

April2007,MW8.1 March2011,MW=6.9 June1983,MW=6.9 August1988,MS=7.3 November1997,MW7.6 March1977,MW=7.4 August1986,MW=7.1 May1990,MW=6.9 November,2001,MW=7.8 March,2008MW=7.2 July2011,MW=7.6 October1986,MW=8.3 May1989,MS=8.2 May,2008,MW=7.9

7

1.000000

12

0.477826

4

(7)

(8)

3.796848

2.286691

1.000000

1.100481

2.279116

1.366379

1.665756

2.162959

0.783343 0.071843 1.342446

43

(6)

. 0.298897

1.867968

0.625442

(1) 96 97 98 99 100 101 102 103 104 105 106 107

(2)

September2007,MW=6.8 July1995,MW=8.0 November2007,MW=7.7 March,2002MW=7.1 December,2006MW=7.1 November2002,MW=7.4 December2012,MW=6.4 June2000,MW=7.9 February2001,MW=7.4 February1996,MW=8.2 October2002,MW=7.6 Feruary,MW=7.3

(3)

(4)

(5)

(6)

(7)

17

0.623474

1.000000

1.000000

0.613262

5

1.878230

1.476298

16

1.000000

0.560142

1.754259

0.517760

8

1.000000

2.468506

4.921457

2.044245

18

50.541937

88.520242

1.565248

4

1.000000

11.645803

36

9.488020

10.537710

30.334910

14.423270

36

3.334797

3.165053

1.553373

4.043659

6

3.696115

3.299623

2.364598

2.484995

8

1.781755

1.000000

2.289283

1.000000

7

2.773707

2.600444

1.000000

4.336614

9

0.459050

1.501897

1.562995

2.194772

44

8.480486

(8)

1.600511

1.867372 1.794030

3.194756

(1) 108 109 110 111 112 113 114 115 116 117

(2)

January2009,MW=707 December1992,MS=7.8 June,1996,MW=7.9 November2004,MW=7.5 November1998,MW=7.7 April2010,MW=7.8 April2012,M=8.6+8.2 September2007,MW=8.5+7.9 October2010,MW=7.8 April1995,MS=8.0

(3)

(4)

11

(5)

(6)

(7)

(8)

0.701098

0.367614

0.776283

1.680605

5

0.257789

1.066620

2.888396

4

1.000000

2.085952

0.517306

0.491527

2

1.000000

3.753925

3.073598

3.025103

16

1.000000

1.324398

0.723767

0.448065

15

2.241297

1.891906

3.054067

11

1.403906

0.221129

2.197309

0.627628

6

1.000000

3.257225

5

1.389702

3.166637

6.328085

3.542019

0.476622

0.590022

1.000000

1.628468

5

118

September2009

21

1.20499

1.373744

119

June1982,MS=7.0

11

10.635189

2.865744

120

December1983,MS=7.1

3

1.496352

45

2.103751

2.051652

1.948247 0.671228

2.074584 1.99703

2.221110

1.285473 0.487851

(1) 121 122 123 124 125 126 127 128 129 130 131 132 133

(2)

September1992,MW=7.2 September1993,M=7.6+7.4+7.3 January2001,MW=7.7 October2004,MW=7.0 May2009,MW=7.3 August-November2012,M=7.3+7.4 April1991 March1991,MW=6.4 September2012,MW=7.7 January1973,MW=7.7 June2000,MW=7.9 October1994,MW=8.1 December1995,MW=7.9+7.2

(3)

(4)

(5)

(6)

(7)

4

1.000000

3.813758

0.324637

1.498193

3

0.234918

3.347652

3.011723

6

2.634966

2.392508

1.492586

2.913081

10

0.482323

1.981283

2.030392

0.416536

23

1.907088

1.870957

6.222682

11

1.131379

0.1858574

0.385932

0.316823

6

3.057003

2.268167

2.565750

1.965994

14

2.832938

7.265863

2.673737

5.908872

14

5.314960

5.374498

9.526432

6.797087

25

1.000000

0.181958

1.000000

0.644357

12

0.436679

0.346948

0.3469478

1.000000

3

2.782777

2.376273

2.048888

3.111772

5

1.439618

1.755474

2.260351

46

4.228675

(8)

2.896480

2.262363

1.365994

(1) 134 135 136 137 138 139 140 141 142 143 144 145 146 147

(2)

November2006,MW=8.3+8.1 January2009,MW=7.4 December1997,MW=7.8 July2008,MW=7.7+7.3 January2013,MW=7.5 July1980,MW=7.5+7.9 November1985,MW=7.6+7.6 March1999,MW=7.0 March1990,MW=7.4+7.0 May1995,MW+7.7 November2012,MW=6.8 April1997,MW=7.7 October2009,MW=7.6+7.8 February2013,MW=8.0

(3)

(4)

(5)

(6)

(7)

6

1.856502

0.522497

0.424870

0.390891

10

2.122250

3.476405

2.491989

1.711607

6

0.204723

0.905524

2.034972

0.843341

4

2.821575

2.517999

17

3.092395

1.934766

24

0.459563

5

3.502691

2.506018

14

2.832938

7.265863

15

2.383126

2.413802

1.994196

7

2.248249

2.151571

2.179427

9

1.000000

2.500951

2.123305

4

0.577906

1.000000

0.742106

0.712546

52

0.861997

0.585939

0.711104

0.664148

2

2.987026

2.360924

47

1.931441

(8)

22.984015 6.416718

8.059393

2.887465

1.000000

0.550836

2.154506

3.069314 2.673737

8.986161

5.908872

2.204043 3.076039 3.537824

2.924521

(1) 148 149 150 151 152 153 154 155 156 157 158 159 160

(2)

April2013MW=7.8 August2012,MW=6.4+6.2 March2002,MW=6.5 October2011,MW=7.3 July2005,MW=7.2 August2009,MW=7.5+7.5 May2013,MW =8.3 May1975,MW =1975 October1977,MW=7.1 June1994,MW=8.2 November1996,MW=7.7 August1998,MW=7.2 April2008,MW=5.4+4.8

(3)

(4)

(5)

(6)

(7)

9

0.929325

1.637091

2.061837

1.612064

8

1.000000

5.529526

2.699600

2.011120

12

1.774268

0.528538

0.444529

0.216403

7

5.107115

1.645027

2.337761

1.668/516

6

0.601561

1.392709

1.660694

7

1.260917

1.109453

3

(8)

1.000000 1.544518

1.128696

0.898922

17

1.000000

0.823498

6

2.456942

2.834801

12

0.355592

0.515479

1.734742

0.524084

8

2.272426

4.453976

2.041444

2.350927

5

2.619707

1.782698

1.455707

2.018775

27

2.466444

1.965336

28.082497

9.032539

48

5.723601

2.145077 2.124114

2.057081

(1) 161 162 163 164 165

(2)

October2000,MW=6.8 July2006,MW=7.7 September2009,MW=7.0 October2012,MW=7.7 May2013,MW=6.8

(3)

(4)

4 5

(5)

(6)

(7)

(8)

1.221511

1.274810

3.210427

1.878292

1.000000

1.433054

3.856938

2.603201

1.687451

0.324788

1.642452

0.680850

0.689172

7

0.488261

4

1.107715

0.503229

40

0.600298

0.548863

49

1.673950

1.197946

Semaipoateobservacă: In41.21%dincazurivaloareamaxim ăaparametruluideltaseproduceînultima lunăînaintedeproducereacutremuruluiprognozat In 64.24 % din cazuri valoarea maximă a parametrului delta se produce în ultimiledouăluniînaintedeproducereacutremuruluiprognozat In 86.66% din cazuri valoarea maximă a parametrului delta se produce în ultimiletreiluniînaintedeproducereacutremuruluiprognozat. In 97.57% din cazuri valoarea maximă a parametrului delta se produce în ultimilepatruluniînaintedeproducereacutremuruluiprognozat In 99.99*% din cazuri valoarea maximă a parametrului delta se produce în ultimilecinciluniînaintedeproducereacutremuruluiprognozat Practic,aceastăinformaţ iepoatefivalorificatăînfelulurmător:Căndparametrul gama î-şi atinge valoarea maximă trecând pe ramura descendentăm, vom declanşa cod roşu de cutremure (pentru simplul motiv că acel cutremur prognozatsepoateproduceînoricemoment), şiînacelaşitimpvomdeclanşao analizăcuparametruldelta.Vomcalculadeciparametrulgama,lunar,pân ăcând vomîntâlniovaloareanomaldemare.Inacelvomemiteurm ătorulmesajde averizare: Sânt41.21%şansecaînlunaviitoaresăseproducăcutremurulprognozat. Sânt 64.24% şanse ca în următoarele două luni să se producă cutremurul prognozat. Sânt 86.66% şanse ca în următoarele trei luni să se producă cutremurul prognozat. Sânt 97.57% şanse ca în următoarele patru luni să se producă cutremurul prognozat. Sânt 99.99% şanse ca în următoarele cinci luni să se producă cutremurul prognozat.

1.5

CUTREMUR DE PROXIMITATE

Incauzulunorcutremuremari,apareunfenomeninteresant:cutremurul deproximitate.Acestcutremuresteinfaptuncutremurobi şnuit,demagnitudine mai mare decat cutremurele ce se produc aproape zilnic Acest cutremur se produce cu câteva zile / zeci de zile î n ainte de producerea cutremurului 50

prognozat. In multe cazuri el se produce in zona unde se va produce viitorul cutremur mare. Rezulta că, daca vom reuşi sa identificam cutremurul de proximitatealunuicutremurmarereducemintervaluldetimpp ânălaproducerea viitoruluicutremurmarelacatevazile/zecideziledelacâtevalunicâtneofera valoareamaximăaparametruluidelta.Dificultateaceamaimareinlegatur ă cu acestcutremurdeproximitateconstăinfaptulcă,inmultecazurinuputemsa-l identificamfiecăacestanuexistă,fiecanunepermitecalitateacatalogului. In Tab. 5 vom găsi rezultatele finale a analizelor a 74 cutremure mari din intreagalume.Inacesttabelsantmentionateatatmomentulultimuluimesajde alertare (Last Warning Message – LWM). Acest ultim mesaj se lanseaza in momentulincareparametruldeltaatingevaloareamaxim ă câtsimomentulin careestesesizatsianuntatcutremuruldeproximitate(PxEq). VomgăsiinTab.1.5urmatoarelecoloane: Coloana#1nr.curent Coloana#2dataproduceriicutremurului Coloana#3tarasizonaseismicăundes-aproduscutremurul Coloana#4magnitudineacutremuruluianalizat Coloana#5LWM–momentulcandestelansatultimulavertisment (valoareamaximăaparametruluidelta) Coloana#6Momentulcandseproducecutremuruldeproximitate (dacaacestaexist ă) Coloana#7Observatii

â ţ InformatiiledinTab1.5potficitite î nfelulurmător: VomluacaexemplucutremurulKobe(Japonia)produs î n16ianuarie1995 (MW=6.9,6434morti,300000casedistruse,pierderide100mld$reprezentând 2.5%dinPIBJaponiei).Acestcutremursegasestelapoziţ ia19dinTab1.5. Acestcutremurs-aprodusin16ianuarie1995. In01Ianuarie(cu16zile î bainteaproduceriicutremuruluidinKobe)gasim valoareaceamaimareaparametruluidelta şis-arfitransmisunmesajde alertare(LastWarningMessage). Pe14ianuarie(cu2zile î naintedeproducereacutremuruldinKobe)seproduce cutremurul de proximitate care ne anunta ca in câteva zile se va produce cutremuruldinKobe.Sepoatevedeadinacestexemplucum,acestecutremure de proximitate ( î n  cazul î n care ele există) pot creste precizia cu care se prognozeazămomentulproduceriicutremuruluiprognozat.

51

Tab1.5 Nr crt (1) 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24

Dateof earthquake (2) 13 May 1995 19 Dec 1981 06 Aug 1983 26 Jul 2001 17 Jan 1983 18 Nov 1997 24 Feb 1981 15 June 1995 08 Jun 2008 05 Sep 2004 06 Aug 1984 18 Oct 1995 15 Jan 1993 04 Oct 1994 28 Nov 2004 28 Dec 1994 25 Sep 2003 11 Mar 2011 16 Jan 1995 14 Nov 1994 21 Apr 1995 11 June 1996 31 Aug 2012 29 Nov 1975

Countryandseismic area (3) Greece – Kozani Greece – Lesbos Greece – Aegea Sea Greece- Skyros Greece – Ionian Sea Greece – Kalamai Greece – Athens Greece – Eratini Greece – Achaia Japan – Kyoto Japan – Kyushu Japan – Ryuku Japan – Kushiro Russia – Kurile Japan – Bekkai Japan – Honshu Japan – Honshu Japan – Tohoku Japan – Kobe Philippine – Luzon Philippine – Luzon Philippine – Luzon Philippine – Luzon Hawaii – Kalapana

MW

LWM

(4) 6.6 7.6 7.0 6.5 7.2 6.6 6.7 6.5 6.4 7.4 6.9 7.2 7.6 8.3 7.0 7.8 8.3 9.0 6.9 7.1 7.2 7.1 7.6 7.2

(5) 01 Feb 1995 01 Dec 1981 31 Jul 1983 30 Jun 2001 01 Jan 1982 01 Nov 1997 01 Feb 1981 01 Apr 1995 01 May 2008 01 July 2004 01 May 1984 01 Oct 1995 01 Sep1992 01 Aug 1994 01 Nov 2004 01 Nov 1994 01 Aug 2003 01 Mar 2011 01 Jan 1995 01 Nov 1994 01 Mar 1995 01 Jun 1996 01 Aug 2012 01 Nov 1975

52

Px.Eq (6) 9 days before 32 days before 15 days before 6 days before 5 days before 64 days before 39 days before 35 days before 2 days before 18 days before 61 days before 2 days before 4 days before 28 days before 15 days before 11 days before 53 days before 30 days before

Obs (7)

Nr crt (1) 25 26 27 28 29 30 31 32

Dateof earthquake (2) 01 Jan 2001 05 Mar 2002 05 Feb 2005 23 July 2010 15 Dec 1989 24 Feb 1988 16 July 1990 17 May 1992

33 34 35 36 37

03 Sep 2010 15 Jul 2009 16 Nov 2000 02 Apr 2007 05 Feb 1995

38

08 Dec 2007

39 40 41 42 43

18 June 1994 27 Feb 2002 30 Jul 1995 14 Nov 2007 23 Jun 2001

Countryandseismic MW area (3) (4) Philippine - Mindanao 7.5 Philippine - Mindanao 7.5 Philippine - Mindanao 7.1 Philippine – Moro Gulf 7.6+7.5 Philippine - Mindanao 7.5 Philippine - Luzon 7.1 Philippine - Baguidao 7.7 Philippine – Tandag 7.1+7.3 NewZealandCristchurch 7.0 New Zealand - West 7.8 PNG – New Ireland 8.0+7.8+7.8 PNG – New Solomon 8.1 New ZealandCristchurch 7.5 New Zealand West 6.6 NewZealand– Arthur’s Pass 6.8 Chile – Maule 8.8 Chile - Antofagasta 8.0 Chile- Tocopilla 7.7 Peru - Arequipa 8.4

53

LWM

Px.Eq

(5) 01 Oct 2000 01 Feb 2002 01 Jan 2004 01 July 2010 01 Dec 1989 01 Dec1987 01 Jun 1990 01 May 1992

(6) 50 days before 27 days before 53 days before 7 days before 3 days before 9 days before 38 days before

01 Sep 2010 01 Jun 2009 01 Oct 2000 01 Apr 2007

9 days before -

01 Jan 1995 01 Nov 2007

51 days before 6 days before

01 Apr 1994 01 Dec 2001 01 May 1995 01 Nov 2007 01 Jun 2001

17 days before 15 days before 7 days before

Obs

(7)

Nr crt (1) 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68

Dateof earthquake (2) 15 Aug 2007 10 Sep 2007 22 Jan 2003 19 Sep 1985 09 Oct 1995 30 Sep 1999 09 Feb 1971 15 Oct 1979 02 May 1983 24 Nov 1987 18 Oct 1989 28 Jun 1992 17 Jan 1994 16 Oct 1999 22 Dec 2003 04 Apr 2010 06 Apr 2009 17 Nov 1987 11 Nov 2002 08 Jan 2006 15 Oct 2006 06 Dec 2000 04 Mar 1977 30 Aug 1986 30 May 1990

Countryandseismic area (3) Peru - Ica Colombia Mexic - Colima Mexic - Michoacan Mexic - Jalisco Mexico - Oaxaca California – San Fernando Imperial Valley Calif. - Coalinga Calif-Superstition Hills Calif. Loma Prieta California - Landers Califormia - Northridge Calif. – Ludlow California - South Baja California Italy – L’Aquila Alaka - Southwest Alaska - Fairbanks Greece - South USA - Hawaii Iran - Nebitdag Romania-Vrancea Romania - Vrancea Romania - Vrancea

MW

LWM

Px.Eq

Obs

(4) 8.0 6.8 7.6 8.1 8.0 7.5

(5) 01 Jun 2007 01 Sep 2007 01 Dec 2002 01 Jul 1985 01 Aug1995 01 Jul 1999

(6)

(6)

12 days before 43 days before 4 days before 74 days before 45 days before

6.6 6.9 6.7 6.6 6.9 7.3 6.7 7.2 6.5 7.2 6.3 7.9 7.9 6.7 6.7 7.0 7.4 7.1 6.9+6.4

01 Feb 1971 01 Jul 1979 01 Apr 1983 01 Oct 1987 01Sep 1989 01 Jun 1992 01 Nov1993 01 Aug 1999 01 Dec 2003 01 Apr 2010 31 Mar 2009 01 Oct 1987 01 Nov 2002 01 Jan 2006 01Sep 2006 01 Dec 2000 01\ Jan 1977 01 Jul 1986 01 Mar1990

41 days before 5 days before 3 days before 54 days before 66 days before 5 days before 0.25 days before 13 days before 10 days before 7 days before 14 days before 18 days before

54

Nr crt (1) 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 83 84 85 86 87 88 89 90

Dateof earthquake (2) 15 Jul 2008 01 Jul 2009 06 Jul 2011 20 Sep 1999 31 Mar 2002 26 Dec 2006 08 Dec 2012 04 Jun 2000 13 Feb 2001 17 Feb 1996 10 Oct 2002 07 Feb 2004 03 Jan 2009 02 Nov 2002 12 Dec 1992 17 Jun 1996 11 Nov 2004 29 Nov 1998 06 Apr 20100 11 Apr 2012 12 Sep 2007 25 Oct 2010

Countryandseismic area (3) Greece - East Greece - Crete NewZealandKermadek Taiwan – Chi-Chi Taiwan - Taipei Taiwan - Pintung South of California Sumatra - West Sumatra - Southwest Indonesia – Irian Jaya Indonesia - Nabire Indonesia - Nabire Papua New Guineea Sumatra – North West Indonesia – Flores Indonesia - Flores Indonesia – Kepualan Indonesia - Mangole Indonesia - Sumatra Indonesia - Sumatra Sumatra – South West Sumatra – South West

MW

LWM

(4) 6.4 6.4

(5) 01 Jul 2008 30 Jun 2009

(6) 27 days before -

7.6+7.4 7.7 7.1 7.1 6.4 7.9 7.4 8.2 7.6 7.3 7.7 7.4 7.8 7.9 7.5 7.7 7.8 8.6 + 8.2 8.5 + 7.9 7.8

21 Jun 2011 01 Jul 1999 01 Mar 2002 01 Nov 2006 01 Dec 2012 01 Jun 2000 01 Nov 2000 01 Dec 1996 01 Oct 2002 01 Jan 2004 01 Oct 2008 01 Sep 2002 01 Sep 1992 01 Jun 1996 01 Nov 2004 01 Nov 1998 01 Jan 2010 01 Apr 2012 01 Jul 2007 01 Oct 2010

27 days before 10 days before 5 days before 13 days before 121 days before 1 day before 21 days before 20 days before 1 day before 8 days before 50 days before 17 days before 11 days before 23 days before 90 days before 6 days before

55

Px.Eq

Obs (7)

Nr crt (1) 91 92 93 94 95 96 97 98 99 100 101 102 103 104 105 106 107 108 109 110 111 112

Dateof earthquake (2) 07 April 1995 09 Sep 2009 19 Jun 1982 02 Dec 1983 02 Sep 1992 03 Sep 1993 13 Jan 2001 09 Oct 2004 28 May 2009 27 Aug 2012 22 Apr 1991 31 Mar 1999 05 Sep 2012 30 Jan 1973 29 Nov 1978 04 Jun 2000 04 Oct 1994 03 Dec 1995 15 Nov 2006 15 Jan 2009 02 Dec 1997 05 Jul 2008

Countryandseismic area (3) Samoa Samoa El Salvador Guatemala Nicaragua Guatemala El Salvador Nicaragua Honduras - Belize El – Salvador Costa Rica Panama Costa Rica Mexic Oaxaca - Mexic SW - Sumatra Russia - Kuril Russia – Kuril Russia - Kuril Russia - Kuril Russia-Kamchatka Russia – Kamchatka

MW

LWM

Px.Eq

Obs

(4) 8.0 8.1 7.0 7.1 7.2 7.6 7.7 7.0 7.3 7.3 7.6 6.4 7.7 7.7 7.7 7.9 8.1 7.9 8.3 + 8.1 7.4 7.8 + 7.0 7.7 + 7.3

(5) 01 Dec 1994 01 Aug 2009 01 Apr 1982 01 Nov 1983 01 Sep 1992 01 Aug 1993 01 Jan 2001 01 Oct 2004 01 Apr 2009 01 Aug 2012 01 Jan 1991 01 Jan 1999 01 Aug 2012 01 Nov 1972 01 Nov 1978 01 May 2000 01 Sep 1994 01 Dec 1995 01 Nov 2006 01 Oct 2008 01 Oct 1997 01 Jul 2008

(6)

(7)

56

29 days before 43 days before 2 days before 5 days before 11days before 4 days before 8 days before 6 days before 13 days before 37 days before 30 days before 92 days before 25 days before 61 days before 26 days before 37 days before 1 day before 41 days before 19 days before 1 day before 34 days before

Nr crt (1) 114 115 116 117 118 119 120 121 122 123 124 125 126 127 128 129 130 131 132 133 134 135 136 137 138

Dateof earthquake (2) 08 July 1980 11 Nov 1985 31 Mar 1999 03 Mar 1990 16 May 1995 11 Nov 2012 21 Apr 1997 07 Oct 2009 06 Feb 2013 16 Apr 2013 11 Aug 2012 03 Mar 2002 23 Oct 2011 24 Jul 2005 12 Aug 2009 10 May 1975 15 Oct 1977 09 Jun 1994 12 Nov 1996 04 Aug 1998 18 Apr 2008 25 Oct 2000 20 Jul 2006 02 Sep 2009

Countryandseismic area (3) Solomon Islands Vanuatu Panama Fiji Bew Caledonia Myanmar Santa Cruz Snta Cruz Solomon Isls Iran-Pakistan Iran Turkey Turkey India - Nicobar India - Andaman Chile - Central Chile - Coquimbo Peru - Callao Peru - Nazca Ecuador - Canoa USA – Wabash Area Indonesia - Java Indonesia - Java West Java

MW

LWM

(4) 7.5 + 7.9 7.6 + 7.6 7.0 7.4 + 7.0 7.7 6.8 7.7 7.6+7.8 8.0 7.8 6.4 + 6.2 6.5 7.3 7.2 7.5 + 7.5

(5) 01 Apr 1980 01 Nov 1985 01 Jan 1999 01 Mar 1990 01 Apr 1995 01 Nov 2012 01 Feb 1977 01 Aug 2009 01 Feb 2013 01 Apr 2013 01 Aug 2012 01 Mar 2002 01 Oct 2011 01 Jun 2005 01 May 2009

(6) 57 days before 26.days before 30 days before 6 days before 11 days before 2 days before 21 days before 5 days before 5 days before 14 days before 13 days before 31 days before 11 days before 15 days before

7.7 7.1 8.2 7.7 7.2 5.4 + 4.8 6.8 7.7 7.0

01 Apr 1975 01 Aug 1977 01 Jun 1994 01 Nov 1996 01 Jun 1998 01 Feb 2008 01 Jul 2000 01 Apr 2006 01 May 2009

40 days before 3 days before 18 days before 1 day before 5 days before 7 days before

57

Px.Eq

Obs (7)

Nr crt (1) 139 140

Dateof earthquake (2) 28 Oct 2012 20 May 2013

Countryandseismic area (3) Canada–Queen Charlotte Isl Chile - Atacama

MW

LWM

Px.Eq

Obs

(4)

(5)

(6)

(7)

7.7 6.8

01 Aug 2012 01 Apr 2013

58

3 days before

CONCLUZII 1. Am putut observa că,metodadeprediţ ieacutremurelornumităAGDne poateoferialertepediferiteniveledeprecizie.Fiecareniveldeprecizieeste marcatdecâtecâteoculoaredintr-uncoddeculori. a) parametrulalfanealertează căînzonaanalizatăs-ainstalatoanomalie seismică. Asta înseamnă că în zona analizată se va produce o familie de cutremure(unulsaumaimulteforeshocks,unsocprincipal,unulsaumaimulte afteshocks)dintrecarecelpu ţ inunulputernic(soculprincipal).Aceast ăanomalie seismică se instaleazăderegulăcucâţ i va ani înainte de producerea socului principalşiparesănuofereoinforma ţ iepreautilă.Inrealitateinforma ţ iadatăde parametrulalfaestefoateimportantăpentrusimplulmotivcăeareprezintăbaza întregii construcţ ii ulterioare. Pentru specialiştii din domeniul managementului, dezastrelornaturale,aceştianipotfiimportanţ iînluareaunordeciziimajore şi foartecostisitoare.Aceastăalertăestedefinitădecoduldeculoaregalben. b) parametrulgamaneoferăunalttipdeinformaţ iedecâtparametrulalfa. Spre deosebire de parametrul alfa, parametrul gama se referă la un cutremur anume. Se ştie că parametrul gama prezintă înaintea unui cutremur mare o anomaliesesizabilă.Dinmomentulîncarevalorileparametruluigamaîncepsă crească foarte mult transformându-se îintr-o anomalie vom declanşa codul potocaliudecutremureştiindcăoriceanomalieare şioramurădescrescătoare cândsevaproducecutremurulprognozat. In momentul când parametrul gama intră pe ramura descrescătoare se declanşează codul de culoare roşu ştiind că, din acest moment cutremurul prognozatsepoatepoateproduceînoricemoment. c) parametrul delta ne oferăinformaţ iimaiprecisecupriviremomentul produceriicutremuruluiprognozat.Analizacuajutorulparametruluideltaseface doarînultimilelunialeanalizeiseismice. d) metoda AGD pune in evidenţă importanţ a  foarte mare a cutremurele moderate sau mari care se produc cu câteva ore/zile înainte de producerea cutremurului prognozat. Autorii acestui studiu le numesc ”cutremure de proximitate”. Aceste cutremure ne anunţă că acel cutremur prognozat se va produce în câteva ore/zile. In cazul cutremurului din Japonia vorbim de cutremurul din 09 martie 2011 (Mw = 7.3)care s-a produs cu două zile mai devremedecutremurulprognozat.(11martie2011Mw=9.0+7.9+7.7). EsteinteresantcăinVrancea,încazulcutremuruluidin1940(10noiembrie1940, Mw=7.7)s-aprodusuncutremurdeproximitate(08noiembrie1940,Mw=5.9). In general, astfel de cutremure de proximitate se produc în multe cazuri de cutremuremari.Inprezent,nuexistăunstudiuaprofundantpetemacutremurelor deproximitatedarunastfeldestudiuarfifoarteimportantînspecialromânilor, pentrucăaşacumsevavedeaîncapitolulurm ător,înVranceasevaproduceîn câţ ivaaniuncutremurmare.Dac ăîncazulcutremurelormariproduseînaniidin urmă se pot identifica acest tip de cutremure, în timp real problema este mai 59

complicată.Pentruseismologiicarenuaudispoziţi eometod ădepredicţ iegen AGD, aceste cutremure de proximitate nu reprezintă nimic. Sânt cutremure obişnuite (ordinary) care se produc destul de des în zona seismică analizată. Pentruseismologiicareauladispoziţi eometod ădepredicţ iedetipulmetodei AGD acest tip de cutremure (de proximitate) sânt foarte importante pentru că aceştiseismologiînţ elegimportanţ aproduceriilor. Coddeculori Codgalbendecutremurmare:Acestcodsedeclanseazăinmomentulin carezonaseismicăanalizatăintra î ntr-oanomalieseismicăstiindu-secădinacel moment,inzonaanalizat ăsevaproducecelputinuncutremurmare.Acestcod poateduracativaani/câteva zeci de ani . Codportocaliudecutremurmare:Acestcodintr ăinfuncţ ie î nmomentul incarevalorileparametruluigammadepa şescdecatevaori(deregulăde10 ori) valorile de backgrond considerandu-se că a inceput o anomalie a parametruluigamma,anomaliecesevaterminasigurcuuncutremurmare Codrosudecutremurmare:Acestcodintrainfuncţ iein momentul in careparametrulgammaintrăperamuradescendentăaanomaliei.Seconsideră că din acel moment cutremurul mare prognozat se poate produce in orice moment.

CONCLUZII Scopul final al acestui studiu este acela de a verifica verificarea functionariimetodei AGD deprognoza / predictiaa cutremurelorin cadrul unui vast program de testare a acestei metode prntru toate zonele seismice de pe glob. Sepoateobservacaaceasta metodainseamna defaptmonitorizareaa patruprecursoriseismici(parametrlalpha,parametrulgama,parametruldeltasi ceeacesenumeste”cutremurdeproximitate)fiecaredintreeleindiferitelestagii de evolurtie a seismicitatii. Initial au fost efectuate teste separate pentru parametriialfasigama.Rezultateleaufostfoartebune:Intoatecele60dezone analizatetesteleefectuateauaratatcaacestidoiparametrifunctioneazaperfect. Dinacesteprimeteste,sepoateafirmaca:

60

Pescurt,sepoatespunecaevolutiaacestidoiparametri–alfasigama–este clarasinuprezintaproblemeininterpretareaevolutieilor Paramtrii delta si cutremurul de proximitate sant mult mai sensibili decat parametriialfasigama.Sepoateobservacaincazulmultoranalizevomimtalni expresiiprecum:”afostgasitaovaloareanormaldemareaparametruluigama” Darceinseamna”valoareanormaldemareaparametruluigama”?Ovaloarede douaorimaimaredecatmediavalorilorgama?Dezeceorimaimare?de100 de ori mai mare? Nu exista nici un criteriu . Aici conteaza doar experienta seismologului care face interpretarea si care poate afirma daca o valoare a parametruluideltaeste”anomaldemare” La fel se intampla si in cazul cutremuruluii de proximitate. Doar experienta seismologuluinepoatespunedacauncutremurpoateficosideratdrept ”cutremurdeproximitate” Dacavomanalizacuatentieprocesuldeprognoza/predictieacutremurelor vomobservacaparametriialfasigamasantfolositidirectinactuldeprognoza /predictie.Parametriideltasicutremuruldeproximitatesantfolositidoarpentrua crestepreciziapredictiei. Pentru o intelegere mai buna a procesului de predictie am elaborat tabelele Tab1.4siTab1.5(Cap1)Acestedouatabelesereferadoarlaparamrtiidelta sicutremureledeproximitate. Lainceputsaincercamsaintelegemprocesuldepredictie. DacadorimsaanalizamseismicitateauneizonecuajutorulmetodeiAGDcu scopuldeaprognozaunviitorcutremuravemnevoiededoualucruri: a) unsetdeprogramedecalculator b) Un catalog de cutremure pentru zona pe care vrem sa o analizam si pentruintervaluldetimpincareprobabilsevaproduceviitorulcutremurmarepe carevremsa-lprognoza Avandacestedouainstrumentesantemcapabilisacalculamlainterrvaledetimp constante,valorileparametriloralfa,gama,deltasicutremuruldeproxcimitate. Votreceacestavaloriintr-untabelobtinandastfelceeacesenumeste:”Tabel seismicalzoneianalizate” Acesttipdetabeldescrieintr-oformaconcentrataseismicitateazoneianalizate. Tot cu ajutorul acestui tabel putem extrapola informatiile continute in tabel. Aceastaextrapolaresenumeste”prognozaseismica”iarinanumitecazuri ”predictiaunuicutremuranume”UnastfedetabelestesiTab.2.1 Avand la dispozitie un astfel de tabel, un seismolog, translatand informatiile scrise in limbaj matematic in acest tabel intr-o limba nationala inseamna ca respectivulseismologrealizeazapredictiaunuiviitorcutremur.

61

Din punct de vedere matematic nu este nici o diferenta intre calculul acestor parametripentrulunaincurssaupentrulunianterioare.Inprimulcazavemde-a face cu p predictie in timp real (cu alte cuvinte vom face predictia unui viitor cutremur mare) iarin aldoilea caz vom facepredictia unui cutremurcare s-a produsdeja(retropredictie).Cualtecuvinte”vomprognozauncutremurcares-a produsdeja”Silacenefolosestesaprognozamuncutremurcares-aproduscu multelunisauaniinurma?Pentruatestacalitateametodeidepredictie. Ingeneral, cutremurelemarisantextremdemare(Aproximativ2-4cutremure mari/anlanivelulintreguluiglob.Pentruatestasuficientderigurosnetrebuiecel putin 50 de teste. Asta insemnand ca daca vom putem analiza in timp real TOATEzoneleseismicedinlumeamaveanevoiedecelputin10–15anide terste. Dar o monitorizare a tuturor zonelor seismice din lume este greu de realizatdincauzacosturilorfoartemari.Acestmotivreprezintaprobabilcelmai marehandicapincreereauneimetodedepredictie.Esteprobabilexplicatiacelui maimareesecdinistoriastiintei:creareauneimetodefunctionaledepredictiea cutremurelor. Dacainsaometodadepredictieacutremureloracceptatestedetip ”retro-predictie”problematestariicalitatiimetodeidevinemultmaisimplesimai ieftina.MetodaAGDesteoastfeldemetoda.Folosindacesttipderetro-predictie metodaafosttestatapeunnumarde164cutrenuremaridinaproximativ60de zoneseismicedinlume.Intreaceste164decutremuremariaufostprognozatein timpreal5cutremuremari

. Vom face cateva consideratii cu privire la magnitudinea minima care poate fi detectatacuajutorulmetodeiAGD: Daca catalogul de cutremure folosit ca input-data este calculat in magnitudinidetipulm bvomputeaidentificadoarcutremurecumagnitudineamai maredeMW=7.5.Estacazulzonelorseismicedepe”cerculdefoc”:Japonia, PNG,Indodezia,NewZeeland,Alaska,Canada,Kamchatka,SudAmerica. DacacataloguldecutremureestecalculatinmagnitudinidetipulM D vor puteafidetectatetoatecutremurelucumagnitudineamaimaredeMW=6.5–6.6 EstecazulzonelorseismicedinGrecia,Mexic,NordCalifornia,CapMendocino Daca catalopgulde cutremure este calculat in scara de magnitudine ML vomputeaevidentiaoricecutremurdemagnitudinemaimaredeMW=6.4. AstfeldecataloageputemgasiinItalia,CaliforniadeSud,Vancouver(Canada) Discutia despre tipurile de cataloagedescrise maisuspresupunedin start ca aceste cataloagesant omogene. Un catalog de cutremure este omogen cand toate cutremurele cuprinse in acest catalog sant calculate in acelasi tip de magnitudine:fieML,fieMD,fiemb.Dacainsacatalogulcucaresantemobligati salucramesteocombinatiedemagnitudini,preciziarezultatelorfinaleestegrav 62

afectate . Aceste cataloage neomagene trebuie evitate pentru complicatiile pe care leridicainfolosirealor. Ingeneral,cataloageleglobaleunde gasimorice cutremurdinoricezonadepeglobsantcataloageneomogene.Acestecataloage sant:NEIC,ISC,ANSS,NOAA Cataloagelenationalesantingeneralfoarteomogenesideciesterecomandabil sa le folosim. Aceste cataloage sant calculate de institutiile seismologice din fiecaretara.Dinpacatenutoatetarilefacpubliceacestecataloage.InRomania avemuncatalognationalfoarteomogen,uncatalogcarepoatefimodelpentru multealtecataloage. Aparitiauneimetodedepredictie–siAGDesteometodadepredictiefunctionalaschimbafundamentalparadigmaseismologiei. Inainte de aparitia acestei metode de predictie a cutremurelor filozofia seismologilor,specialistilorininginerieseismica, specialistilorinmanagementul dezastrelornaturaleconsideraucatoatecutremurelemariseproducbrusc,fara niciunsemndealertare(precursorseismic).(FALS) Aceasta conceptie fortau specialistii din domeniul seismologiei la o filozofie defensiva,faranicioactiune.Nimeninutrebuiesafacaceva.Trebuiedoarsa asteptamsaseproducauncutremurmaresidupaaiavomvedeacesepoate face.Eventualsaadunammortiidepringramezidemoloz. MetodaAGDdemonstreazacaniciuncutremurmarenuseproduce”dincer senin”faraniciunsemddealertare.Dimpotriva,folosindmetodaAGDputem ofericelputinpatruavertismente(inconditiifavorabilechiarcinciaveretismente) inaintedeproducereacutremuruluimare. Folosind aceastametodaspecialistii care lucreaza in domeniul seimologiei pot trecedelaoatitudinedefensivalaoatitudineproactivaincarepotsitrebuieluate ogamademasuriinaintedeproducereacutremuruluimare,masuricareauca scopreducerealamaximi\umposibilapierderilorumane. Pentruaintelegemaibinecelecincitipuridiferitdealarmepecarenileofera metodaAGDamsimulatoanomalieaparametruluigama,anomalieceprecede aparitia tuturor cutremure mari. (”FINAL FIGURE”) . In ”FINAL TABLE” vom aplicainformatiiledinobtinutedin”FINALFIGURE”la32decutremuremari.

63

A15.0 M14.5 M14.0 A G 13.5 13.0

1 P E T S

2 P E T S

3 P E T S

P E T S

. 8 P E T = S M

12.5

12.0 11.5

11.0 10.5

10.0 9.5

9.0 8.5

8.0 7.5

7.0 6.5

6.0 5.5

5.0 4.5

4.0 3.5

3.0 2.5

2.0 1.5

1.0 0.5

0.0

4 0 6 2 8 4 0 6 2 8 4 0 6 2 8 4 0 6 2 8 4 0 6 2 8 4 0 6 2 8 1 0 2 6 2 2 3 8 3 4 4 0 5 6 5 2 6 8 6 4 7 0 8 6 8 2 9 8 9 4 0 1 1 1 1 1 2 1 2 1 3 1 4 1 4 1 5 1 5 1 6 1 7 1 7 1 8 1 8 1 9 1 0 2 0 2 1 2 1 2 2 2 3 2 3 2 4 2 4 2 5 2 6 2 6 2 TIME (mo

FINALFIGURE

64

FINALTABLE

(Thistableisincostruction) No. (1)

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

Country,Nameof earthquake,Dateofoccurence, Magnitude (2) 1993,January,MW=7.6 1994,October,MW=8.3+7.3 2004,November,MW=7.0 1994DecemberMW=7.8 2003September,MW =8.3 2011March,MW=9.0+7.9 1996,January,MW=6.8 2004September,MW=7.4+7.2 1969August,MW=6.9 October1995,MW=7.2+6.8 September1999,MW=7.7

12 13

December2006,MW=7.1

Foreshock (nr.ofmonths) (3)

Startofgamma anomaly (nr.ofmonths) (4)

Maximumof gammaanomaly (nr.ofmonths) (5)

Maximumof deltaanomaly (nr.ofmonths) (6)

Proximity Earthquake (nrofdays) (7)

72

48.5

5.5

4.5

39

19

17

11

4

36

-

17

9

2

2

45

29

7

2

18

15

19

5

4

61

90

74

4

1

2

22

42

24

12

4

50

104

44

3

No Px.Eq

12

33

11

4

0.5

103

70

7

1

64

36

81

6

3

10

4

9

10

1

5

36

52

18

2

13

65

No. (1)

14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26

Country,Nameof earthquake,Dateofoccurence, Magnitude (2) December1989,MW=7.5 January2001,MW=7.5 March2002,MW=7.5 July2010,MW=7.6+7.5 November2000,MW=8.0 +7.8+7.8 April2007,MW=8.1 December1992,MW=7.8 June1996,MW=7.9 November2004,MW=7.5 November1998,MW=7.7 February1996,MW=8.2 October2002,MW=7.6 February2004,MW=7.3+7.0






31

60

27

1

7

45

60

5

4

50

36

33

20

2

27

9

16

6

1

53

12

17

8

2

9

7

34

16

1

No Px.Eq

4

15

4

4

50

13

18

6

1

No.Px.Eq

7

95

23

1

17

23

23

17

1

11

11

44

8

3

No Px Eq

13

22

6

1

20

-

14

11

2

1

66

No. (1)

27 28 29 30 31

Country,Nameof earthquake,Dateofoccurence, Magnitude (2) January2009,MW=7.7 November2002,MW=7.4 December2004,MW=9..0 April2010,MW=7.8 April2012,MW=8.6+8.2






50

38

14

3

-

2

17

17

3

8

25

24

6

1

-

26

64

16

4

23

24

14

7

1

90

36

35

6

4

-

28

48

31

2

3

32 October2012MW=7.7 33

May2013,MW=6.8

67

In”FINALFIGURE”amsimulatoanomalieaparametruluigamaimpreunacu momenteleimportantealeacesteianomalii.Sestiecaacesttipdeanomaliea parametruluigamaapareinainteaproduceriioricaruicutremurmaredinlume.

STEP1 Intimp ceavemcodgalben, oricecutremurmareeste anuntatde unul saumaimulte foreshocks. Magnitudineaceluimaimareforeshockneva da.Informatiiutile (folosindreloatia1.1din Cap1) inlegatura cumagnitudinea cutremuruluimarecaresevaproducePentrufiecarecutremuranalizatdin ” FINAL TABLE” vom gasi numarul de luni care s-au scurs din momentul producerii celui mai mare foreshock pana in momentul producerii marelui cutremur(coloana#3).Intervaluldetimpestecalculatinluni. STEP2 Aceststepapareinlunaincarevalorileparametruluigammaincep sacreasca tot mai accentuat. Acestfenomense transforma intr-oanomaliea parametrului.Valorileparametruluigamacrescinacesastaanomaliedesutede mii sau chiar milioane de ori fata de valorile de background ale acestui parametru.Instalareaacesteanomaliineinformeazacaincatevalunisauzeci delunisevaproduce uncutremurmare. Cand anomalia parametrului gama incepe sa se dezvolte, vomdeclara codul orangedecutremuremaridincauzaca,dinacestmomentestesigurcainzona analizatasevaproduceuncutremurmare.In”FINALTABLE”vomgasiin coloana #4 numarul de luni scurse din momentul declansarii anomaliei parametruluigamapanainmomentulproduceriicutremuruluiprognozat. STEP3 Aceastaetapa(STEP3)estefoarteimportantinanalizanoastra pentrucaelreprezintamomentulcandgasimceamaimarevaloareaanomaliei parametrului gama. Dupa acest moment, valorile calculate ale parametrului gama descresc catre valorile de background. Se stie ca pe aceasta ramura descrescatoare se produc intotdeauna cutremurele mari prognozate. Gasim aceasta de4monstratie in figurile 1.3.1 – 1.3.11 din Cap 1. Rezulta ca, dupa producereaacesteietape(STEP3),cutremurulmare,prognozatsepoatesase produca in orice moment. Acesta este motivul pentru care in acest moment introducemcodulrosudecutremuremarisiinacelasitimpdeclansamsianaliza cuajutorulparametruluidelta. STEP 4 Monitorizand evolutia parametrului delta vom constata ca la un momentI parametrul. Delta prezinta o valoare abnormal de mare. In acest momentvomlansaurnatorulmesajdealarmaseismica: Sant41.21%sansepentrucauncutremurdemagnitudineMw ≥8.0sase producainlunaceurmeaza Sant64.24%sansepentrucauncutremurdemagnitudineMw ≥8.0sase producainviitoareledoualuni

68

Sant86.66%sansepentrucauncutremurdemagnitudineMw ≥8.0sase producainviitoareletreiluni Sant97.570%sansepentrucauncutremurdemagnitudineM w ≥8.0sase producainviitoarelepatruluni Sant99.99%sansepentrucauncutremurdemagnitudineMw ≥8.0sase producainviitoarelecinciluni InacestmesajdealertaremagnitudineaM W=8.0esteunexempluinacord cu ”FINAL FIGURE”. Acest mesaj ne indica faptul ca in viitoarele cateva luni cutremurulprognozatsevaproduce. STEP5 Inaintedeproducereaviitoruluicutremurdevastator,seproducecu cateva zile / cateva zeci de zile un cutremur interesant numit ”cutremur de proximitate” Acesta este un cutremur special cu anumite proprietati. Identificareaacestuitipdecutremurestemaidificiladarposibila.Dinpacate,nu toatecutremureledeproximitatepotfiidentificatesau,pursisimplunuexista. Santcutremuremaricarenuauacesttipdecutremur.Unexempluinteresant estecuitremuruldin04martie1977(MW=7.4)carenuaavutuncutremurde proximitate.(Tabel2)intimpceurmatoarelecutremuremari(august1986si mai 1990) prezinta acest tip de cutremure. In coloana # 7vom gasi nr de zile dintre momentele producerii cutremurului de proximitate si producerea cutremuruluiprognozat. Esteevidentcainactivitateadepredictieaunuicutremurmareapareunfactor psihologiccaretrebuisa-ldepasim:datoritaevolutieifoartelenteaseismicitatii va trebui sa asteptam zeci de luni pana cand cutremurul prognozat sa se produca. Destul de plictisitor. In realitate, aceasta rata scazuta a evolutiei seismicitatii poate rezenta si un avantaj. In zecile de luni care se scurg intre momentul aparitiei primelor informatii despre un cutremur mare, si momentul producerii cutremurului prognozat pot fi luate o serie de masuri necesare diminuariilamaximumapierderiidevieti,masuricarepotfiexecutateinlunide zilesicarecostasumefoartemaridebani.Inacestscenarius-arputeacapasii TEP1, STEP2 si STEP3 sa fie discutat doar intre specialistiiin managementul dezastrelor naturale si seismologi in timp ce etapele STEP4 si STEP5 sa fie anuntatesipopulatiei.

Mesajuldealertare–cutremurulTohoku– In analiza f ăcută in timp real pentru cutremurul Tohoku (Nord – Estul Japoniei,martie2011,Mw =9.0)amrămasînlunadecembriecândanomalia parametruluigamaaintratperamuradescendentă(Tab.1).Seştiecă,dinacest moment cutremurul prognozat anterior (Mw ≥ 9.1) se poate produce în orice moment. Este motivul pentru care am declanşatcodulroşu de cutremur mare. 69

Dar în acelaşi timp am declanşat analiza cu parametrul delta. Am obţ inut următoarelevalorialeparametruluidelta: Decembrie2010δ=0.90135 Ianurie2011 δ=0.68455 Februarie2011δ=4.81080 La sfârşitul lunii februarie ( cu 11 zile înainte de producerea cutremurului) am obţ i nut o valoare anormal de mare a parametrului delta. Rezultă că în acest momentputememiteurmătorulmesajdeaverizare: Sânt 41.21 % şanse ca în luna să se producă un cutremur de magnitudineMw≥9.1 Sânt64.24%şansecaînlunile săseproducăuncutremur demgnitudineMw≥9.1 Sânt86.66% şansecaînlunile săseproduc ă un cutremurdemagnitudineMw≥9.1. Sânt 97.57 % şanse ca în lunile să se producăuncutremurdemagnitudineMw≥9.1.

In09martie2011(cudou ăzileînaintedeproducereacutremuruluiprognozat)se produceuncutremurdemagnitudineMw=7.3.Esteuntipapartedeforeshock. Acestforeshockneindicăfaptulcaincâtevazile(nuînaprilie,nuînmaiciîn câtevazile)sevaproducecutremurulprognozat(Mw≥9.1).Maimultacesttipde foreshock ( cam cu două unităţ i  de magnitudine mai mic decât cutremurul prognozat)neindică şiloculundesevaproducecutremurulprognozat. In11martie2011s-auprodustreicutremuremari:Mw=9.0,Mw=7.9,Mw =7.7. Ceaurmatseştie: 15.828oamenimorţ i 5942oamenirăniţ i 3760disparuţ i 125.000casedistruse unaccidentnuclearlacentralaNuclearăFukusima unuriaşvaltsunamicareaavutoînălţ imemaximăde10.5m costuriledirectealeacestuidezastrunatural:14.5–34.6mld$ costurilenecesarenormalizăriipieţ elor:300mld$.

70

CAPITOLUL2

ZONASEISMICAVRANCEA

Vom încerca în acest capitol să aplicăm metoda AGD pentru zona Vrancea, încercândsăîn ţ elegemdacăînaceastăzonăsevaproducesaunuuncutremur mareînviitoriiani. VomfolosipentruaceastăanalizăcataloguldecutremureROMPLUS. COMENTARIU   Tipuldecatalogfolositdeterminăsensibilitateaparametrilor alfaşigama.Ingeneral,sânttreitipuridecataloagedecutremure: a) cataloagelocale:înacestecataloagemagnitudinilesântcalculateînscări demagnitudinelocale:ML,MD b) cataloage generale. în aceste cataloage magnitudinile sânt calculate în scăriledemagnitudinemb, MS c) cataloage exotice.In ultimiianiaapărutonouăscarădemagnitudini:Mw Iniţ i al, aceste magnitudini au fost gândite pentru o descriere mai precisă a cutremurelor mari şi foarte mari. Mai târziu, printr-un artificiu matematic s-a trecut la descrierea cutremurelor medii şi mici cu ajutorul acestui tip de magnitudine.NuexistăcataloagenationalecalculateînscarademagnitudineMw DoarcatalogulnationaldinRomania(ROMPLUS)estecalculatînaceastăscara demagnitudine. DacăvomfolosiuncatalogcalculatînscarademagnitudiniMLvomputea puneînevidenţătoatecutremurelecumagnitudineMw≥6.5 Dac ăvomfolosiuncatalogcalculatînscarademagnitudiniM Dvomputea puneînevidenţătoatecutremurelecumagnitudineMw≥7.0 Dacăvomfolosiuncatalogcalculatînscarademagnitudinim bvomputea puneînevidenţătoatecutremurelecumagnitudineMw≥7.5        Dac    ă vom folosi un catalog calculat în scara de magnitudini Mw, (ROMPLUScatalog)nuştimcerezultatevomobţ ine.Esteprimaanalizăincare autorulacestuistudiufolosesteacesttipdecatalogdreptsetdedatedeintrare. Pentruaaveainforma ţ iidespreacesttipdecatalogvomanalizazonaVrancea încădiniunie1970verificândtoatecutremureleproduseînacestintervaldetimp Vomanalizaseismicitateadeadâncime(h ≥60km) ştiindu-secăînaceast ăzonă s-au produs marile, cutremure dezastruoasele din zona Vrancea. Vom găsi rezultateleacesteianalizeînTab.2. 71

InFig.2vomgăsiodescrierenou ăaseismicităţ iizoneiVranncea.Vomcomenta maideparteinformaţ iileconţ imute î nacestgrafic 2.1 Aceststudiuîncepecadeobiceiprintr-oanalizăcuajutorulparametrului alfa. Analiza începe în luna Iunie 1970. Inainte de această dată catalogul nu pemite calculul parametrilor alfa. Se poate vedea că zona Vrancea se afla în anomalieseismicăîniunie1970. 2.2 In decembrie 1971 valorile parametrului gama cresc foarte mult declanşândoanomalieaparametruluigama.Astainseamnă căincaţ ivaanise vaproduceuncutremurmare.Inaceastalunaamdeclan şatsicodulportocaliu decutremuremari. 2.3 InAugust1973seproduceunforeshockdemagnitudineMW=6.0.Acest foreshockneanunţă că,inacordcurelatia1.1dinCap1,magnitudinea şocului principalestecuprinsăinintervalul: 6.8≤MW≤7.4 Dacă până la producerea şocului principal se va produce un alt foreshock de magnitudinemaimare,vomrefaceprognozamagnitudinii şoculuiprincipal. 2.4 Inmartie1976gasimceamaimarevaloareaparametruluigama: γ = 4.570280. Asta inseamnă că anomalia parametrului gama a ajuns la maximum intrând pe ramura descrescatoare. Din acest moment, se poate produceinoricemomentuncutremurdemagnitudine6.8 ≤ MW ≤ 7.4 Acesta estemotivulpentrucareamintroduscodulroşudecutremuremari. 2.5 Inoctombrie1976seproduceunaltforeshockdemagnitudineMW=6.0. Acestforeshocknumodificacunimicprognozadelaparagraful2.3. 2.6 In momentul declararii codului roşu am declanşat şi analiza cu parametruldeltamonitoriz ândcuajutorulacestuiparametruevoluţ iaseismicităţ ii zoneiVrancea. 2.7 In Decembrie 1976 găsim o valoare anomal de mare a parametrului delta:δ=2.355495.Rezultăcăputemlansaurmatorulmesajdealertare: să se producă un cutremur Sânt 41.21 % şanse ca în luna magnitudine6.8≤MW≤7.4 Sânt 64.24% şanse ca în lunile să se producă un cutremurdemgnitudine6.8≤MW≤7.4 Sânt86.66% şansecaînlunile săseproducă uncutremurdemagnitudine6.8≤MW≤7.4 Sânt97.57%şansecaînlunile săse producăuncutremurdemagnitudine6.8≤MW≤7.4

72

Tab.2

No

Date

(1) 6 12 18 24 30 36 42 44 48 54 60 63 66 69 72 75 78 81 82 82 83 84 85 86 87

(2) Iunie 1970 Decembrie 1970 Iunie 1971 Decembrie 1971 Iunie 1972 Decembrie 1972 Iunie 1973 August 1973 Decembrie 1973 Iunie 1974 Decembrie 1974 Martie 1975 Iunie 1975 Septembrie1975 Decembrie1975 Martie 1976 Iunie 1976 Septembrie 1976 Octombrie 1976 Octombrie 1976 Noiembrie 1976 December 1976 Ianuarie 1977 Februarie 1977 Martie 1977

90 96 102 108 114 120 126 132 138 139 144

Iunie 1977 Decembrie 1977 Iunie 1978 Decembrie 1978 Iunie 1979 Decembrie 1979 Iunie 1980 Decembrie 1980 Iunie 1981 Iulie 1981 Decembrie 1981

Large Eq. (3)

6.0

6.0

5.5

Alpha Gamma parmeter parameter (4) (5) -0.15614 0.043207 -0.08059 0.085559 -0.31331 0.072171 -0.17320 0.178828 -0.12633 0.310346 -0.31792 0.398070 -0.40768 0.435669 h=73 Km -0.39988 0.660824 -0.29932 0.751265 -0.46837 0.831832 -0.45821 2.294920 -0.46003 3.112500 -0.34510 3.588500 -0.36700 4.375400 -0.34877 4.570280 -0.74032 3.179000 -0.63801 2.347860 h = 146 Km -0.54700 1.673020 -0.41245 0.720546 -0.55240 0.336805 -0.45841 0.180293 -0.38510 0.181769 h=94 Km -0.44586 0.201783 -0.41877 0.177958 -0.47617 0.206123 -0.33601 0.431687 -0.48557 0.425703 -0.54700 0.588063 -1.53235 0.602365 -2.12532 0.622737 -1.96566 1.187610 h=166 Km -1.97722 1.501070

73

Delta parameter (6)

Comment (7)

Foreshock

Foreshock 0.482625 0.402957 0.553732 0.622878 Vrancea

Foreshock

No

Date

(1) 150 156 162 168 171 174 177 180 183 186 189 192 193 194 195 196 197 198 199 200 200

(2) Iunie 1982 Decembrie1982 Iunie 1983 Decembrie 1983 Martie 1984 Iunie 1984 Septembrie 1984 Decembrie 1984 Martie 1985 June 1985 Septembrie 1985 Decembrie 1985 January 1986 February 1986 Martie 1986 Aprilie 1986 May 1986 June 1986 Iulie 1986 August1986 August1986

204 210 213 216 222 228 234 237 238 239 240 241 242 243 244 245 245

Decembrie 1986 Iunie 1987 Iunie 1987 December 1987 Iunie 1988 Decembrie 1988 Iunie 1989 Septembrie 1989 Octombrie 1989 Noiembrie 1989 Decembrie 1989 Ianuarie 1990 Februarie 1990 Martie 1990 Aprilie 1990 Mai 1990 May 1990

Large Eq. (3)8

Alpha parmeter (4) -1.66524 -1.29768 -1.27309 -1.17740 -1.10034 -0.94909 -0.98501 -0.90288 -1.04388 -1.02685 -0.97621 -0.91883 -0.86444 -0.98244 -0.78478 -0.18917 -0.30767 -0.36904 -0.36904 h=131

5.0

-0.77600 -0.31918 h=160 -0.37386 -0.30618 -0.15895 -0.02890 -0.12448 -0.12400 -0.77858 -0.71496 -0.83257 -0.77619 -0.69555 -0.61354

74

Gamma parameter (5) 1.677280 1.977630 2.130050 1.609900 1.595980 1.587990 2.042990 2.198240 2.448080 2.620690 2.862590 3.050730 3.257820 2.732450 2.285180 1.739220 0.838438 0.354876 0.691281

Delta parameter (6)

Comment (7)

0.602381 1.160755 1.000000 1.100481

Km 1.224060 1.548180 Km 1.973070 2.050390 2.644730 3.057550 3.125590 3.115880 4.177000 4.016510 3.303180 2.984790 3.113080 2.075510

Aftershock

1.014401 2.518896 0.373186 1.867968

No (1) 252 258 264 270 276 282 288 294 300 306 312 318 324 330 336 342 348 354 360 366 372 378 384 390 396 402 408 414 418 420 425 426 432 438 444 450 456 462 468 472

Date (2) December 1990 June 1991 December1991 June 1992 December 1992 Iunie 1993 December 1993 Iunie 1994 Decembrie 1994 Iunie 1995 Decembrie 1995 Iunie 1996 Decembrie 1996 Iunie 1997 Decembrie 1997 Iunie 1998 Decembrie 1998 Iunie 1999 Decembrie 1999 Iunie 2000 Decembrie 2000 Iunie 2001 Decembrie 2001 Iunie 2002 Decembrie 2002 Iunie 2003 Decembrie 2003 Iunie 2004 Octombrie 2004 Decembrie 2004 Mai 2005 Iunie 2005 Decembrie 2005 Iunie 2006 Decembrie 2006 Iunie 2007 Decembrie 2007 Iunie 2008 Decembie 2008 Aprilie 2009

Large Eq. (3)

Alpha parmeter (4) 1.10022 0.81725 0.91796 1.09820 1.04925 1.08923 0.97829 0.97473 1.03599 0.94266 0.97337 0.72984 0.76904 0.87746 1.01279 1.07170 0.99907 1.02750 1.07842 1.00250 0.95096 0.96704 0.97769 0.94374 0.98840 0.97099 0.51917 -0.39412

Gamma Delta Parameter Parameter (5) (6) 0.002759 0.002281 0.002050 0.002022 0.001136 0.001190 0.001246 0.001299 0.001434 0.001844 0.002244 0.002509 0.002464 0.002345 0.001886 0.001421 0.001121 0.001198 0.001452 0.005608 0.001651 0.001839 0.001825 0.001730 0.009679 0.294462 0.363519 0.528236

6.0

Comment (7)

Foreshock -0.33965

0.529467

5.1

Foreshock -0.34535 -0.26950 -0.08378 -0.46157 -0.57322 -0.49362 -0.54304 -1.01615

5.2

0.558489 0.446521 0.614855 0.656860 0.870798 1.779400 2.504910 2.993850 Foreshock

75

No

Date

(1) 474 480 483 486 489 492 495 498 501 504 505 506 507 508 509 510 511 512 513 514 515 516 517 518 519 520 521 522 523 524 525 526

(2) Iunie 2009 Decembrie 2009 Martie 2010 June 2010 Septembrie 2010 Decembrie 2010 Martie 2011 Iunie 2011 Septembrie 2011 Decembrie 2011 Ianuarue 2012 Februarie 2012 Martie 2012 Aprilie 2012 Mai 2012 Iunie 2012 Iulie 2012 August 2012 Septembrie 2012 Octpmbrie 2012 Noiembrie 2012 December 2012 Ianuarie 2013 February 2013 March 2013 April 2013 Mai 2013 Iunie 2013 Iulie 2013 August 2013 September2013 Octombrie 2013

Large Eq. (3)

5.5

Alpha parmeter (4) -1.15030 -0.89102 -0.91263 -1.08979 -0.76746 -0.69125 -0.80378 -0.82305 -0.78153 -0.75726 -0.83930 -0.70764 -0.63349 -0.83065 -0.69010 -0.64324 -0.96456 -0.89341 -0.90511 -0.81631 -0.78833 -0.68623 -0.57129 -0.46929 -0.46134 -0.52169 -0.23417 -0.47264 -0.49241 -0.23371 -0.24551 Probabil

76

Gamma Parameter (5) 3.979200 4.715780 4.736810 4.809300

Delta parameter (6)

4.284330 4.083580 3.722060 3.219000 3.107700 3.419550 2.915090 2.599230 2.304760 2.062270 1.595920 1.572040 1.529080 1.560490 1.489150 1.290130 1.348500 1.276370 1.358910 0.453436 1.064880 1.794458 0.964329 2.016740 0.720325 3.911508 0.743434 3.103300 0.848448 2.219982 0.856650 3.712281 0.545352 Proximit y Earthquake

Comment (7)

r 5.00 e t e m4.50 a r a p4.00 a m3.50 m a G3.00

4 . 7

4 . 6 & 9 . 6

1 . 7

2.50

2.00 1.50

1.00 0.50

Months

0.00

0 0 2 0 0 0 1 0 2 0 3 0 4 0 5 0 6 0 7 0 8 0 9 0 0 0 0 2 0 3 0 0 5 0 6 0 7 0 8 0 9 0 0 0 0 2 0 0 5 0 6 0 7 0 8 0 9 0 0 0 0 2 0 3 0 0 5 0 6 0 7 0 8 0 9 0 0 0 3 0 0 5 0 6 0 7 0 8 0 9 0 0 2 0 0 3 4 4 1 4 1 1 1 1 1 1 4 1 1 1 1 1 2 2 1 2 2 2 4 2 2 2 2 2 3 3 1 3 3 3 4 3 3 3 3 3 4 4 4 4 4 4 4 4 5 5 1 5 0 4 4 0 1 1 2 2 3 3 4 5 5 6 7 7 8 8 9 9 0 0 1 1 2 2 3 3 4 5 5 6 7 7 8 8 9 7 - 7 - 7 - 7 - 7 - 7 - 7 - 7 - 8 - 8 - 8 - 8 - 8 - 8 - 8 - 7 - 7 - 7 - 7 - 7 - 7 - 7 - 7 - 7 - 7 - 7 - 8 - 8 - 8 - 8 - 8 - 8 - 8 - 8 - 8 - 8 - 8 c n c n c n c n c n c n c n c n c g n c n c n n c n c n c n c n c n c n r a e e e e e e e e e e e e e e e e e u u u u u u u u u u u u u u u u u u u J J J J J J J J M D J J J J J J J J J D D D D D D D D D D D D D D A J D D

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0 1 3 4 5 6 7 8 9 0 1 2 2 3 4 5 6 7 8 9 0 1 2 3 4 5 6 7 9 0 1 2 1 2 8 9 - 9 - 9 - 9 - 9 - 9 - 9 - 9 - 9 - 0 - 0 - 0 - 0 - 0 - 0 - 0 - 0 - 0 - 0 - 1 - 1 - 1 - 9 - 9 - 9 - 9 - 9 - 9 - 9 - 9 - 9 - 9 - 0 - 0 - 0 - 0 - 0 - 0 - 0 - 0 - 0 - 0 - 1 - 1 - 1 y n c n c n c n c n c n c n c n c n c n c n c n c n c n c n c n c n c n c n c n c n c n c a u e u e u e u e u e u e u e u e u e u e u e u e u e u e u e u e u e u e u e u e u e u e J J J J J J J J J J J J J J J J J J J J J D D D D D D D D D D D D D D D D D D D D D D M J

Fig2.1 77

2.8 In04Martie1977seproducecelmaimarecutremurprodusinVranceain ultimiiani:MW=7.4(ML =7.2).Consecinteleacestuicutremursantterifiante. Peste1500demorţ i Peste11300deraniţ i Peste35000decladiridistruse InBulgariaaufostraportaţ ipeste100demorţ isi165raniţ i. Valoareatotalăadistrugerilorestedeordinulcatorvamiliarde$.Esteinsă dificil de estimat aceasta sumă ţ inând cont de secretomania regimului politic din aceavreme. Poate ca cea mai realistă imagine a dimensiunilor acestui dezastru o reprezintărapoarteleulterioarealeseismologilor:Acestcutremurafostsimţ itdela RomapânălaMoscovasidinTurciapânăinFinlanda. Comentariu Sepoateobservacăacestcutremurnuareuncutremurdeproximitate.Esteunfapt interesantcuatâtmaimultcucâtunaltcutremurcelebrudinzonaVrancea -cutremuruldin1940MW=7.7–prezintăunastfelcutremurdeproximitateprodus cudouă zileinainte (08noiembrie 1940 MW=5.9)decotremurulprincipal(10 noiembrie1940MW=7.7).Vomvedeamaidepartecă şicutremureledin1986si 1990vorprezentaacesttipdecutremure:cutremuredeproximitate. 2.9 După producerea cutremurului din martie 1977 continuăm sa avem valori negativealeparametruialpha.Acestlucru î nseamnăcăanomaliaseismicacontinuă. RezultăcăinzonaVranceasevormaiproducecutremuremari. 2.10 In iunie 1981 valorile parametrului gamma cresc brusc anuntându-ne ca o nouăanomalieaparametruluigammaseinstaleazasiimplicitunnoucutremurmare se va produce. Acesta este motivul pentru care am declarat cod portocaliu de cutremuremari. 2.11 Iniulie1981seproduceunforeshockdemagnitudineMW=5.5.Rezultacain Vranceasevaproduceuncutremurdemagnitudine6.3≤MW≤6.9. 2.12 Inianuarie1986gasimceamaimarevaloareaparametruluigamma γ = 3.25782. Rezulta ca din acest momentanomalia parametrlui gamma intră pe ramura descendenta. Asta inseamnă că in orice moment se poate produce un cutremur de magnitude 6.3 ≤ MW ≤ 6.9. Acesta este motivul pentru care am declanşatcodulroşudecutremuremari.Inacelaşitimp,amdeclanşat şianalizacu ajutorulparametruluidelta. 2.13 Iniunie1986gasimceamaimarevaloareaparametruluidelta:δ=2.56 Rzultacăputemlansaurmatoareaalertă seismică.

78

săseproducăuncutremurmagnitudine Sânt41.21%şansecaînluna 6.3≤MW≤6.9 Sânt64.24% şansecaînlunile săseproducăuncutremurde mgnitudine6.3≤MW≤6.9 Sânt86.66%şansecaînlunile s ăseproducăun cutremurdemagnitudine6.3≤MW≤6.9 Sânt97.57% şansecaînlunile săse producăuncutremurdemagnitudine6.3≤MW≤6.9

2.14 In16august1986seproduceuncutremurdeproximitatedemagnitudineMW = 4.7. Asta inseamnă că i n  câteva zile / câteva zeci de zile se va produce un cutremurdemagnitudine.6.3≤MW≤6.9. 2.15 Pe 30 august 1986 dupa 14 de zile de la producerea cutremurului de proximitateseproducecutremutulprognozat:MW=7.1 2.16 Dupa producerea cutremurului din august 1986 valorile parametrilor alpha răman negative. Rezultă că în anii ce urmeaza se va produce un nou cutremur mare. 2.17 In iunie 1987 se produce un cutremur de magnitudine M W = 5.0. Rezultă că viitorul cutremur mare va avea magnitudinea cuprinsa în intervalul: 6.4≤MW≤7.0.

2.18 Inlunanoiembrie1989găsimceamaimarevaloareaparametruluigamma: γ = 4.177. Din acest moment, valorile parametrului gamma vor intra pe ramura descendentăaanomaliei.Rezultă că in câteva luni se va produce un cutremur M W ≥ 6.5. 2.19 In februarie 1990 g ăsim cea mai mare valoare a parametrului delta δ = 2.679116. Rezut ă că in maximum 2 – 3 luni se va produce un cutremur de magnitudine MW ≥ 6.5. Vom lansa un mesaj de alertare:

Sânt41.21% şansecaînluna

săseproducăuncutremurmagnitudine

MW ≥ 6.5.

Sânt64.24%şansecaînlunile mgnitudine MW ≥ 6.5. Sânt 86.66 % şanse ca în lunile cutremurdemagnitudine MW ≥ 6.5. Sânt97.57% şansecaînlunile cutremurdemagnitudine MW ≥ 6.5.

săseproducăuncutremurde să se producă un săseproducăun

2.20 In 25 mai 1990 se produce un cutremur de magnitudine MW = 4.5. Acest cutremur î ndeplineştecondiţ iiledea fideclaratcutremur deproximitate, rezultă că 79

imcâtevazile/câteva zecidezileinzonaVrancease vaproduce uncutremurde magnitudine MW ≥ 6.5. 2.21 In 30 iunie la un interval de 5 zile de la producerea cutremurului de proximitateseproducdouacutremuredemagnitudiniMW=6.9siMW=6.4 2.22 Dupa acestedouacutremureparametriialfacalculaţ idevinpozitivisemncă zonaseismicaVranceaaieşitdinanomaliaseismicaincareafunc ţ ionat î nultimii20 – 25 de ani. Este evident că in viitorii 10 – 15 ani activitatea seismică din zona Vranceasevareducelacutremuremoderate,nepericuloase.Inacestiviitori10-15 aninusevorputeaproducecutremuremari(MW≥7.0),cutremurepericuloase. 2.23 Aceastăperioadacalmădinpunctdevedereseismic ţ inepânainiunie2004 cand zona seismica Vrancea intra din nou intr-o anomalie seismica. Valorile parametrului alfa devin negative şi valori destul de mari ale parametrilor gamma. Rezultă căvorurmaat ţ i20–25deanideactivitateseismicaintensa,decutremure mari,dezastremari. Teoretic,sepoatespunecăinviitoriianisevaproduceofamiliedecutremuremari, familiecompusăunulsaumaimultefore shocks,un şocprincipal,unulsaumaimulte aftershocks.Vorfimaimultcasigurcelpu ţ intreicutremuremari.Spredeosebirede anomaliaseismicadinintervalul1965–1990incazulanomalieicares-adeclan şatin anul2004,acumavemladispoziţ ieometodădepredictieacutremurelor(AGD)care nevaanunţ adintimpmagnitudineaviitoruluicutremurcât şimomentulproducerii lui. 2.24 Inoctombrie2004seproduceunprimforeshockalacesteianomaliiseismice: MW = 6.0. Acest foreshock ne indică faptul ca viitorul cutremur mare va avea o magnitudinecuprinsa î nintervlul: 6.8≤MW≤7.4 2.25 In mai 2005 si in in aprilie 2009 se produc alte două foreshocks care nu modificăcunimicprognozafacutălamaisus. 2.26 Dindecembrie2007sepoatevedeacăanomaliaparametruluigamaeste î n evoluţ ie.Inseptembrie2010 î nt î lnimceamaimarevaloareaparametruluigama. γ=4.86515.Rezultăcădinacestmomentanomaliaintr ăperamuradescendent ă. Acestaestemotivulpentrucareamdeclaratcodroşudecutremuremari. Inacelaşitimpamdecanşat şianalizacuparametruldelta. 2.27 InSeptembrie2013gasimovaloareanomaldemareaparametruluidelta: δ=8.359957.Rezultacainacestmoment,putemlansaurmatorulmesajdealerta:

80

săseproducăuncutremur Sânt41.21%şansecaînluna magnitudine6.8≤MW≤7.4 Sânt 64.24% şanse ca în lunile să se producă un cutremurdemgnitudine6.8≤MW≤7.4 Sânt 86.66 % şanse ca în lunile să se producăuncutremurdemagnitudine6.8≤MW≤7.4 Sânt97.57% şansecaînlunile săseproducăuncutremurdemagnitudine6.8≤MW≤7.4.

2.28 In octombrie 2013 se produce un cutremur de magnitudfine MW = 5.5. Acest cutremur, care este un cutremur de proximitate, ne anunta ca in cateva zile / cateva zece de zile din momentul producerii lui se va produce in zona Vrancea un cutremur de magnitudine

COMENTARIU Vom î ncercasăcomentamevolutiaseismicităţ iizoneiVranceainintervaluldetimp 1970–2012.VomapelalaFig.2.1Acesttipdegraficaparepentruprimadatăintr-o lucraredeseismologiepentrusimplulmotivcăparametriigamapotficalculaţ idoar cuajutorulmetodeiAGD. Se poate observa că avem de a face cu sf ârşitul unei anomalii seismice, cu o perioada calmă din punct de vedere seismic si cu inceputul unei noi anomalii seismice. 1 Prima anomalie seismicăa î nceputprobabilprinanii1960–1965.Nuputem determina inceputul acestei anomalii datorită calităţ ii slabe a catalogului de cutremure î n ainte de anul 1970. In această anomalie seismică se produc trei anomaliialeparametruluigamafiecareanomalieanunţ ându-ne de producerea câte unui cutremur mare: - cutremurul din 04 martie 1977, M W = 7.4 (ML = 7.2) ar fi putut fi anun ţ at de la începutul anului ianuarie 1977. Este de men ţ ionat faptul c ă acest cutremur nu a avut un cutremur de proximitate. - cutremurul din 30 august 1986, M W = 7.1 ar fi putut fi anun ţ at la începutul lunii iulie 1986. In cazul acestui cutremur, un cutremur de proximitate produs in august 1986 ne anun ţă cu 14 zile inainte de producerea cutremurului de magnitudine MW = 7.1 - cutremurele din 30 mai 1990, M W = 6.9 & 6.4 ar fi putut fi anun ţ ate la începutul lunii martie 1990. Si în cazul acestor cutremure s-a produs un cutremur de proximitate care ar fi putut sa ne anun ţ e cu 5 zile inaintea producerii acestor cutremure.

81

2 După cutremurele din iunie 1990, anomalia seismic ă se incheie lasând loc unei perioade de calm sesmic. (decembrie 1990 – decembrie 2003). In aceasta perioadă nu se pot produce cutremure mari. 3 Din iunie 2004 se declan şează o noua anomalie seismic ă. Asta înseamn ă că in viitorii 10 – 20 de ani se vor produce o familie de cutremure: unul sau mai multe for şocuri, un şoc principal, unul sau mai multe after şocuri. Dintre ceste cutremure cel mai mare este şocul principal. Dac ă vom folosi metoda AGD pentru monitorizarea activit ăţ ii seismice din zona Vrance , vom putea anun ţ a producerea fiecărui cutremur în parte. 4 Alternanţ a perioadelor de calm seismic cu cele agitate seismic este o schemă clasică în toate zonele seismice studiate de autorul acestui studiu.

CONCLUZII Concluziilecarepotfitrasedinaceststudiu,potfiorganizatepedouapaliere: 1) Concluziicuprivire pa metoda AGD 2) Concluziicuprivirelaviitoarelecutremuremaricaresevorproduceinzona Vrancea. 1)

CuprivirelametodaAGDsepoatespuneinconcluzie:

1.1) Metoda AGD de prognoză seismică (analiza cu parametrul α) şi predicţ ieacutremurelor(analizecupatametrii γşiδ)esteprezentat ăînCap.1.Mai mult, în acest capitol au fost prezentate şi o parte din testele efectuate asupra acesteimetodepentruaverificacumfunctioneazaaceast ămetodăîncodiţ iidiferite. Toate testele efectuate au avut rezultate pozitive. Asfel, analiza cu parametrul α puneinevidenţăoriceanomalieseismicăcesepoateinstalainoricezonasismică. Oanalizăcuparametrul γnepuneîneviden ţăcucaţ ivaaniînainteapariţ iaoricarui cutremur mare. Când valorile parametrului γ intră pe ramura descendentă a anomaliei parametrului γ cutremurul prognozat trebuie săseproducă.Insfârşit,o analiză cu ajutorul parametrului δ ne poate anunţ a de producerea cutremurului prognozatcucâtevazile inainte (cutremurul Tohokudin Japonia, martie2011,Mw =9.0casicutremuruldinVrancea1940,MW=7.7arfianuntatecudouazile înaintedeproducerealor)pânălatreiluniinaintedeproducerealor.Tabelul1.4ne da informaţ i i utile cu privire la precizia analizei cu parametrul δ in cazul unor cutremurecelebre. 1.2) Predicţ i a cutremurelor prin metoda AGD reprezintă un proces de monitorizarelunară.Doarinacestmodvomficapabilisă înţ elegemvariaţ iilecese 82

produc în evoluţ i a procesului de incărcare seismică. In cadrul acestui proces de monitorizare vom face mereu corecţ i i la prognozele mai vechi astfel încât ultima predicţ iesăfieceamaiapropiatăderealitate. 1.3) Metoda AGD este astfel construită astfel încât fiecare cititor al rezultatelor acestei activitaţ i  poate face sigur prognoze seismice. Orice persoană careareladispoziţ ieuntabelcaTab1sauTab2şiungraficprecumFig2poate înţ e legestarea încare seaflăzonaseismică analizată.Sideaici,pânălaaface prognoze seismice şi predicţ i i corecte nu mai este decât un pas. Că în spatele acestorcifreseaflaoîntreag ă metodologie,o întreagă matematică,unnumărde proceduri,estealtceva.Toatăaceastăbucătărieesteproblemaseismologilor. 1.4) Autorulacestuistudiumonitorizeazăcuaceastămetodă,intimpreal, alte34zoneseismicedinlume:Grecia(7zoneseismice),Italia(4zoneseismice), California(2zoneseismice),Mexic,Peru,NewMadrid(USA),Taiwan,Hawaii Southeast of Alaska, Ecuador, Chile, New Zealand (3 zone seismice), PNG, Phippine (3 zone seismice), Japonia (4 zone seismice), Iran (2 zone seismice) . Numărulzonelormonitorizatecuaceastametodacreştecontinuuastfelcă,până la sfârşitulanului2013probabilvafimaimarecualtezecezonenoimonitorizate.

2)

Concluziicu privire lazona Vrancea

2.1) ZonaVranceaaintratîntr-oanomalieseismicăîniunie2004(Tab.2). Intr-oastfeldesituaţ ie,întoatezoneleanalizate,seproduceofamiliedecutremure mari: unul sau mai multe foreshocks, un şoc principal, unul sau mai multe aftershocks.Rezult ăcăş iînzonaVranceasevaproduceînaniicevin,ofamiliede cutremuremari. Problemacaretrebuierezolvată inacest raportesteceaa cutremuruluicareseva produceacum î n câtevalunisauzecideluni.Desprecutremurelemaricaresevor produce dupa acest cutremur vom discuta mai târziu, după producerea acestui cutremur. 2.2)înzonaVranceaaparsecvenţ e diferite de cutremure înainte de producerea unuicutremurmare,secven ţ epecareautorulacestuistudiule-aîntâlnitsiinalte zoneseismice. Secvenţ adin1940Secven ţ adin1977 29martie1934Mw=6.6 22octombrie1940Mw=6.501octombrie1976M w=6.0 08noiembrie1940Mw =5.9 10noiembrie1940Mw=7.704martie1977M w=7.4 83

Inambelesecvenţ eg ăsimforshocks(29martie1934Mw=6.6,22octombrie1940 Mw = 6.5, pentru secvenţ a  din 1940 şi 01 octombrie 1976, Mw = 6.0 în cazul secvenţ eidi1977). Secvenţ adin1940prezintă şiuncutremurdeproximitatecudouăzileînaintede producereaşoculuiprincipal(08noiembrie1940Mw=5.9). Secvenţ adin1977nuprezintăunastfeldecutremurdeproximitate.

2.3) Situaţ ia zonei Vrancea in acest moment (31 decembrie 2012) este următoarea: Zona Vrancea intr ă intr-o nouă anomalie seismic ă in iunie 2004. In octombrie 2005 se pruduce cel mai mare foreshock: M W = 6.0. Acest foreshock ne indic ă faptul ca magnitudinea viitorului cutremur va fi cuprins ă în inintervalul: 6.8≤ MW ≤7.4.Făcândoanaliză mai fină am putea spune c ă este important sa ştim dacă viitorul cutremur va avea o magnitudine la marginea inferioar ă a intervalului (MW = 6.8 – 6.9 – 7.0) sau la marginea superioar ă a intervalului ( MW = 7.2 – 7.3 – 7.4). 1) Dacă viitorul cutremur va avea o magnitudine la marginra inferioar ă a intervalului (MW = 6.8 – 6.9 – 7.0), acest cutremur va fi sigur un foreshock al unui cutremur mai mare (MW = 7.6 – 8.4). Dacă însă cutremurul care se va produce în câteva luni / zeci de luni, va avea o magnitudine la marginea superioar ă a intervalului (MW = 7.2 – 7.3 – 7.4) lucrurile se complic ă foarte mult: 2) acest cutremur poate fi un şoc principal şi deci, următoarele cutremure mari vor fi cutremure mai mici fiind after şocuri. 3) acest cutremur ar putea fi un fore şoc al unui cutremur mai mare: MW = 8.0 – 8.8 . (probabilitate foarte mic ă) Dacă vom privi cu aten ţ ie la cele dou ă secvenţ e vom constata următoarele: Secven ţ a din 1940 (de fapt anomalia seismic ă din 1940) are dou ă foreshocks de magnitudine MW = 6.5 & 6.6 si un shock principal de magnitudine M W = 7.7. Secven ţ a din 1977 (de fapt anomalia seismic ă din 1977) a avut un foreshock de magnitudine MW = 6.0 si un soc principal de magnitudine M W = 7.4 . Secven ţ a care se dezvolta in acest moment are un forshock de magnitudine MW = 6.0. Asta înseamn ă că viitorul cutremur care se va produce dup ă acest foreshock poate fi : a) un al doilea foreshock asem ăntor cazului din secventa 1940 dup ă care urmează un soc principal cu adev ărat violent b) un soc principal ca în cazul secven ţ ii din 1977 de magnitudine M = 7.4 Trebuie însă să preciz ăm că USGS calculează o valoare mai mic ă pentru foreshockul din octombrie 2004 M w = 5.9 în loc de M W = 6.0 cât calculeaz ă INFP ( MW = 6.0). Aceast ă diferenţ a, mică în aparen ţă, schimbă un pic analiza în sensul că face ipoteza a) mult mai probabil ă. 84

Se poate oserva c ă viitorii ani vor fi extrem de periculo şi din punctul de vedere al riscului seismic. Evident c ă, din punct de vedere seismologic situa ţ ia poate fi administrată doar de metoda AGD care va putea in timp s ă deceleze intre cele trei posibilităţ i. Mai mult, cu ajutorul acestei metode se va putea estima pe lâng ă magnitudine viitorelor cutremure mari dar si momentele producerii lor. OBSERVATIE Toate considera ţ iile de mai sus, sânt valabile la momentul septembrie 2013. Orice cutremur de magnitudine M W ≥ 6.0 ar putea modifica tabloul de mai sus.

ANEXA

Inmodnormal,dupacapitolul”Concluzii”raportuldefaţăartrebuisă se încheie.Autorulacestuistudiuasimtitnevoiasăfacăoseriedecomentariipetema predicţ i ei cutremurelor cu atât mai mult cu cât aparitia metodei AGD schimbă completfilozofiaacestuidomeniu:protecţ iaîmpotrivacutremurelor.Inmomentulde faţă,domeniulpredicţ ieicutremurelorseamănăcuojunglăinformaţ ională.Ojunglă fărăreguli,f ărăproceduri,f ărăideinoi,f ărăvreosperanţădeevoluţ ie.Esteincredibil săvezimiidespecialiştiîngeofizică(profesori,directori,sefidecomisii,referen ţ ipe la totfelulde reviste despecialitate) care se opun vehement oricarei tentative de cercetareindomeniulpredicţ ieicutremurelordarcarenusesfiescsă”prezică”câte un cutremur de câte ori se afla în faţ a  unui microfon la un post de radio, în faţ a camerelordeluatvederi,saulauninterviulavreunziar.Siconformprincipiului” acţ iunii şi reacţ i unii ” apar alte sute sau mii de ”specialişti ” care vor contesta vehementpredicţ iilecelordintâi.Poftimdemaiînţ elegeceva...Siîntotacestr ăzboi informaţ ionalsemaiproducecâteuncutremur,maimorcâtevamiideoameni...De fapt toate prognozele facute in presa nu aunicio valoare ştiinţ ifică sau practică. Toateaceste”prognoze”audreptscopnurezolvareauneiproblemestringenteale uneitari–protejareapopula ţ ieiinfa ţ aunuidezastrunaturaliminent–ci”ratingul” specialistuluisaualinstitutuluipecare-lreprezintă.Interesantestefaptulcănicio institutienaţ ionalănureacţ ioneazălaacesteprognozeseismice.Pedealtăparte, ceinstitutiena ţ ionalăarputeadeclanşaoprocedurăcarecostămulţ ibaniînbaza unei”prognoze”f ăcutălatelevizor?Unposibildezastrunaţ ional( şiuncutremur marepoatefiundezastruna ţ ional)nuseanunţăînpiaţ apublicăsauprinpresă. Toataaceastainflaţ iedeprognozenureprezintănimicdinpunctdevederestiinţ ific. 85

Acesteprognozenusântdefaptdecâtni şteafirmaţ ii.Cinemaipoatecredeînideea predicţ ieicutremurelordupamiiledeprognozenerealizate,dupamiiledeprognoze false?Nuestefoarteimportantfaptulcacetaţ eanulmediunumaiareîncredereîn posibilitatearealizăriiununeiprognozerealiste.Sântîns ă persoane care aproba proiectedecercetare,careaprobăprogramededezvoltareîndomeniulseismologiei. Infelulacesta,toat ăactivitateadecercetareindomeniulpredic ţ ieicutremureloreste aproape blocată. Este o realitate in lumea ştiinţ ifică. Se afirmă în lumea cercetătorilorcă,dacăcinevadoreştesăpiardă finanţ areapentruunproiectde cercetareestesuficientsăincludasintagma”predicţ iacutremurelor”.Bamaimult, inlumeageofiziciis-acreatun modelde comportamentdacăvreisăfii”cool”:de câte ori cineva deschide un subiect legat de predicţ i a cutremurelor trebuie să arborezi un aer superior, arogant ( o aroganţă comparabilă cu cea a luiConu’ MatacheMăcelarucândvorbeştedesprecârnaţ iidecasă),săzâmbeştiironic şisă închei discuţ i atriumfalcuun ”hai dom’le lasă-mă-npacecuprostiileastea..”Nu conteazăcaaceast ăatitudinemaicondamnăcâtevasute/miideoamenilamoarte la viitorul cutremur..... Autorul poate da câteva exemple intereasante pe acest subiect. Foarteinteresantestefaptulcătoateaceste”prognoze”auc ătevalucruricomune careleindividualizează: a) toate”prognozele de televizor” sânt vagi. Nuse precizeazăniciodată a momentuluiproducerii şinicimagnitudineaviitoruluicutremur.Toateprognozele sântdetipul:”separecă....”,”artrebuis ă.....”,”esteevident(!!!)c ă...”s.a.m.d.Nici o predicţ i e nu reprezintă rezultatul vreunei metode de predicţ i e a cutremurelor. Garanţ ia valabilităţ ii acestor predicţ i i este dată de .....gradul ştiinţ i fic al celui care facerespectivapredicţ ie.Insuficient! b) toate aceste predicţ iisântf ăcute”inluminareflectoarelor”.Fielatelevizor, fieintr-unziar,fielaunpostderadio,simairar,strecurateincâteolucrareştiinţ ifică. Acestmoddecomunicareneindicădinstartneseriozitateaacţ iuniidepredicţ ie. Dacă, din punct de vedere ştiinţ i fic nu putem ajuta în niciun fel vreo persoană speriata de astfel de dezastre (şi sânt foarte mulţ i  oameni realmente speriaţ i inorice ţ arăafectată de cutremuremari) toate speranţ ele acestor oameni rămânlegatedeinstu ţ iiledemanagementaledezastrelornaturale.Acesteinstituţ ii salveazăzilnicmultepersoaneaflateînsitua ţ iidiferite şisperanţ elepuseînaceste situaţ i ieste justificat. Cu o observaţ ie:incazul unui cutremur dezastruossituaţ ia estemaicomplicată: Esteadevăratcăînorice ţ arăafectatădedezastrenaturaleviolenteexista câteoinstituţ ienationalăcareactioneaz ă(demulteorifoarteeficient)încazuride urgenţă. Numite ”Protecţ i e Civilă” în unele ţări, ” FEMA (Federal Emergency ManagementAgency”,”GuardaCivileNational”,”InspectoratepentruSitua ţ iide Urgenţă”înalte ţăriacesteinstituţ iiacţ ioneazăînsituaţ iideurgen ţăpentrusalvarea câtormaimultioameniaflaţ i însituaţ iidificile.Sântinstitu ţ iimilitarizate,dotatecu formaţ i uni de pompieri, dotate cu utilaje si instrumente specifice activităţ i lor de salvare,descarcerareetc.Filozofiaacestorinstitu ţ iiesteînsăpurdefensivă. Cualte 86

cuvinte,seaşteaptăsaseproducăunevenimentdupăcareseintervine,demulteori eficient.Nicinuarputeafialtfel. Incazulunuicutremurdezastruos,tabloulgeneralseschimb ăfundamental:Se ştie căîncazulunuicutremurdezastruuospotapareîntrecâtevamiişicâtevazecidemii de răniţ i  in câteva zeci de secunde. Sânt capabile formaţ i unile de pompieri sa salveze acest număr uriaş de răniţ i  intr-un timp rezonabil ?. Si dacă vrem să complicămpuţ insituaţ ia,putempresupunecaacestcutremurdezastruossepoate produceîntr-unanotimpcândtemperaturilescadnoapteacatrepunctuldeîngheţ al apei.Rezutacătoatepersoanelerănitetrebuies ăfiesalvateintr-unintervaldetimp extrem de scurt (câteva ore) pentru că, altfel, se poate întâmpla ca numărul de oamenimorţ i din cauza temperaturilor scăzute să fie mai mare decât numărulde oameniomorâţ i chiardecătrecutremur.Serviciiledesalvare”fac şielecepot”in cazul unor dezastre violente aşa cum sânt cutremurele mari. Dacă ar fi să fim sinceri,nicinus-arputeasăfacăpreamult.Acesteserviciinusântproiectatesăfie eficienteincazdecutremuremaricândaparbrusccâtevamii/zecidemiiderăniţ i intr-untimpfoartescurt.Cinearproiecta,înzestra,între ţ ineforţ emilitarizate,caresă intervinădoarodatăla30-50deani?Arficutotulnerealists ăceremaşaceva. Nerealistîns ăpareafiatitudineapresei,aguvernelor,darşiaoamenilorîngeneral carecredcăacesteinstituţ iimilitarizaterezolv ătoateproblemelecareaparincazul unuicutremurmare..... Sideaicivineşimareadiscrepanţăîntrefondurilealocateserviciilordeseismologie şialtor serviciicarearputeafifolositoareîn cazdecutremure mari. Casădamo imagineaceeaceseîntâmplăîncazulunuicutremurdezastruosamputeamenţ iona filmuleţ ulcaresepoatevedeaaproapeîntoatecazuriledecutremuredezastruoase ceapar înlume cam o data la2 –3 ani:dupalupte ”seculare”un grupde militari salveazădesubdărâmăturiopersoanar ănităcareesteevacuatăînuralelecelor10 –20 de” gură–cască”careîntâmplătorseaflauprinapropiere.Imediat,toatăpresa preia imaginile şi timp de câteva zile, apar articole din ce în ce mai elogioase la adresa ”bravilor militari” care nu-i aşa? s-au sacrificat ...salvând oameni bla,bla,ala... Nimeninucontabilizeaz ăcâtioamenimorintredărâmăturileblocurilorvecinepentru simplulmotivcă”eroii”nuauajunsşilaei.... Nuevorbadeniciunsacrificiu,deniciunerou.Săfimserioşi.Estevorbadoardeo activitatepecareeitrebuiausăofacăînbazaunuicontractdemunc ă,iardacaau făcutaceastăactivitatecorectsântdeapreciat. Trebuiesărecunoaştemcăîncazulunuicutremurdezastruosnupreaavem lacespera.Niciseismologiinupreanepotajuta,niciISUnupreapoate.Doardac ă avemnoroculcavreun”erou”săajungăpânălanoisubcineştiecedărâmaturi.. Vomvedeamaidepartecătabloulpoatefichiarmultmaisumbru. Trebuiesăînţ elegemcătabloulesteatâtdesumbrudintr-unsingurmotiv: PANA LA APARITIA ACESTEI METODE DE PREDICTIE NIMIC NU NE-AR FI OBLIGAT SA TRECEM DINTR-O POZITIE DEFENSIVA INTR-O POZITIE PROACTIVA.

87

Existenţ auneimetodedepredic ţ ieacutremurelorneajut ăsăplanificămdin timp,cucalm,acţ iunilecareartrebuis ăfieexecutateinainte,intimpulsidupă producereacutremurului. Vom încerca în cele ce urmează să trecem în revistă căteva activităţ i  ce trebuie analizateşiplanificateînaintedeproducereaunuicutremurmareînipotezacăavem ladispoziţ ieometodădepredicţ ieaacestuicutremur. 1 .       Un  prim pas, extrem de important, este crearea de proceduri. Aceste proceduri reprezintă un set de reguli pe care trebuie să le respecte orice prefect, primar, conducător de institutie, din zona afectată, în cazul producerii cutremurulprognozat.Nusepoatelăsalainspiraţ iafiecăruiconducătordeinstituţ ie masurile care trebuie luate urgent, dupa producerea cutremurului, în condiţ i i de stress. 2. O problemăextremdecomplicatăcaretrebuierezolvat ădintimp estereprezentatădelocuinţ elefamiliilorcaresi-aupierduttotalsaupar ţ iallocuinţ ele întimpulcutremurului.Esteorealitatefaptulcăuncutremurmare,distrugetotalsau parţ ialunnumăruriaşdelocuinţ e.Vorfidupăproducereacutremuruluimii/zecide miidefamiliicarenuvormaiaveaundelocui.Aceştioameniartrebuiajuta ţ i şipe termenscurt(zile/luni)şipetermenlung(ani/zecideani).Petermenscurt,problema trebuirezolvat ălanivellocalundefiecareprimarartrebuisăidentificecladirimai solide unde ar putea fi duşi toţ i aceşti nefericiţ i imediat după producerea cutremurului. Ar trebui să fie asigurate rezerve de apă, mâncare, pături şi alte materiale necesare supravieţ uirii pe termen scurt. Pe termen lung, problema este extremdecomplicat ă:Trebuiesăfacemobserva ţ iacăînţ aranoastr ăpopulaţ iaeste extremdesăracăsideci,foartepu ţ inivorficapabilisă-şiconstruiasca/cumpereo nouălocuinţăsinguri,faraniciunajutor.Esteevidentc ăaceştioamenitrebuies ăfie ajutaţ ipentruc ă,dupăcecăaufostloviţ ideundezastrunuarfinormals ă-ilăsam pradăincăunuidezastru:uncapitalismde şănţ a tscăpatdesubcontrolcare,prin băncilepecareleaparacuînverşunarearfiînstaresajefuiasc ăş iultimabucatăde piele rămasa intreagă pe corpul sarmanului om. Autorul crede că ar fi utilă o intervenţ ielegislativ ăprincarebăncilesăfieobligatesădeacreditedeconstrucţ ie incondiţ iimaicivilizateacestoroameni. 3. O serie de probleme le ridică necesitatea unor evacuări urgente imediatdupăproducereacutremurului.Esteevidentc ăunnumărmaredeoameni răniţ itrebuieextraşiurgentdesubdărâmături şitransporta ţ i cuaceiaşiurgenţă la spitalepentruafioperaţ i.Inaceastăsituaţ ie,vitezadereacţ ie,precizia,coordonarea vorfihotărâtoare înrezolvareasituaţ iei. Aici, serviciile SMURDvor avea cuvântul principal.Subrezervaunorposibile,necesaredotărisuplimentaretrebuiesăfimmai optimişti. Problema apare în spitale unde vor trebui efectuate un număr uriaş de operaţ iiîntr-untimprecord. -avemspitalelenecesare?Greudespusdinainte.Trebuies ăînţ elegemca un număr de spitale vor fi grav avariate decutremur şi vor deveni improprii unor astfeldeactivităţ icelpuţ inpetermenscurt.Trebuiegăsitedintimpsoluţ iialternative. -avemnumăruldemedicişicadremedicalenecesareuneiastfedeacţ iuni demareamploare?Greudespus.Dup ăcampaniademaresuccesdegonirea

88

medicilordin ţ arăs-arputeasăfimobligaţ is ăacceptămsafimoperatideportariişi soferiifostelorspitale... -situaţ iamedicamentelorsiaconsumabilelordinspitaleestivitalăînaceste situaţ iidedezastru.Fiindsolicitates ăfurnizezemedicamente şiconsumabilepentru unnumăruriaşdeoperaţ iifarmaciilespitalelorvorr ămânegoaleînscurttimp.Nuar fi o ” situatie specifică unei ţărisărace ca Romania ”. S-aîntâmplat şi în ţărimai bogate: In 1994 după cutremurul Northridge, Los Angeles, California, spitalele din Los Angeles (!!!) au rămas f ără medicamente, sânge şi consumabile. Si trebuie să acceptămfaptulcă spitaleledin California sânt printre cele mai bine aprovizionate spitaledinlume. Sicutoateasteaaurămasf ăramedicamente şiconsumabile...Sicumaurezolvat problema?Americăneşte.Audatcâtevatelefoaneunorspitalemaridinalteoraşe, aufostîncărcatecâtevazecideavioane,ausositînLosAngelesşigata.Operaţ iile aucontinuat.InEuropabirocra ţ iaspecificeuropean ăarputeas ăfiefatalăînaceste situaţ i i. Până vom primi ajutoarele de la Comunitatea Europeană vor trece sigur căteva zile preţ i oase în astfel de situaţ i i. Câteva zile ? Timp suficient ca să-i inmormântămpeceicareaumurit...dinlipsădemedicamenteşiconsumabile.Este posibilcaorganizareadintimpaunordepozitedeurgenţăs ăfiemaieficientădecâ milogealapelastrăini. - se ştie că în urma unui cutremur devastator când panica şi dezordinea stăpânescsocietatea,număruldespargerialecaselorcrestedecâtevasutedeoriîn comparaţ iecuosituaţ ienormală.Deaceea,poliţ iatrebuiesăfiemaivigilentădecâ încazuridenormalitate,nudealtadarcompatrioţ iinoştrimaituciuriiseorganizeaz ă foarterepedeşifoarteeficientînastfeldesituaţ ii.S-arputeacaserviciiledeordineşi pazăsănecesiteîntaririaleefectivelorşiprobabilolegislaţ iemaifavorabilă. -Inultimiiani,prinlege,fiecareproprietaresteobligatsăseasigureîmotriva efectelorprodusedeuneventualcutremur.Siestefoartebinec ăesteaşa.Numai că,încazulunuicutremurdevastator,vorfimii/zecidemiidecladiridistrusesau gravavariate.Rezult ă că,voraparebrusc,câtevamii/zecidemiideproprietaricare vorîncercasa-şiridiceprimeledeasigurare.Rezultacă,societăţ iledeasigurărivor trebuisă plătească într-uninterval detimpfoartescurt, sume foarte mari de bani, sume pe care, sinceri săfim,nulede ţ in cash. Filozofia de funcţ i onare a oricărei societăţ ideasigurareestesimpl ă:societateadeasigurăriincaseazăanidezilebani din asigurări de la câteva milioane de asigurati. Condiţ ia este ca, în cazul distrugerilorprodusedeuncutremur,societateadeasigurărisădespăgubească pe asigurat conform unui contract. Cu aceşti bani, încasaţ i  an de an, societatea de asigurărifaceinvestiţ iidincarescoateunprofitmaimaresaumaimic.Rezultăca societateadeasigurarefaceafaceri,ob ţ ineprofituricuajutorulbanilorobţ inuţ idela asiguraţ i.Insitua ţ iisimplefirmadesigurărimaiplăteştecâtevapoliţ e deasigurări maimultpentrua- şimenţ inereputaţ iacuratăsaupentruunpicdereclam ă.Siastfel, maşinăriafuncţ ionează.Pânăîntr-ozi,cânduncutremurdevastatorblocheaz ătotul. Apareunnumarfoartemaredecereriderecuperareasumelorplătitedeasiguraţ i, firmadeasigur ăninuaredeundes ădeasumeatâtdemari(pentrucabaniiîncasa ţ i sântblocaţ iîndiferiteactive).Inaceast ăsituaţ iedisperat ăfirmadeasigurărivaface ceeaceştiesăfacăcelmaibineoricefirmăcapitalistă:î şivadeclaraincapacitatea 89

deplată ,vadeclarafalimentulfirmei,iarac ţ ionariifirmeivordispăreaînalte ţări... maicapitaliste... Vorurmamii/zecedemiideprocese,carevordura10–15-20deanicuaceleaşi decizii”încoadădepeşte”... In urmă vor rămâne aceiaşi proşti cu buza umflată ca şi alte cazuri numite ”Caritas”.Pentruc ătrebuies ăspunemdirect:inabsen ţ auneilegislaţ iibinepusă la punct,legislaţ iecaresăprotejezeintereseleasiguraţ ilor,acestesocietăţ isântdefapt nişte Caritasuri. Sau mai mult, pentru că la Caritasul originar proştii şi-au depus ultimiibanibenevol,beneficiinddoardeprostiaproprie.Incazulifirmelordeasigurări i declădirisăseasigurepromiţ ându-lecăîncazulunui cutremur”vacurgelapte şimiere”.EsteprobabilcazulcaParlamentulRomanieisă iamaiînseriosinteselecelorcarei-auvotat. Exemplu:dup ăcutremurulinLosAngelesdin1994(NorthridgeEarthquakeM w=6.7) firmeledeasigurăridinLosAngelesauintratînincapacitatedeplată, şi-audeclarat falimentul şi au încercat să dispară lăsând mai multe mii de familii ”cu ochii în soare”. Spre respectul lui Guvernul SUA a intervenit destul de energic, punând ” piciorulînprag”:împreun ăcuFED(unfeldeBanc ăNationalăînvariantăamericană) statulamericanaîmprumutatfirmeledeasigurăricusumeuria şepentrurezolvarea urgentăaproblemeloracestorfirmeurmândcabaniisăfierecuperaţ iulterior. 4.Incazulcutremurelordezastruoaseaparoseriedeefectesecundarela feldepericuloasesaupoatechiarmaipericuloase: -Accidentenucleare: In11Martie2011uncutremurmare(MW=9.0),produsînnord-estulJaponiei,a creat un accident nuclear la Centrala Nucleară Fukushima. Acest accident a fost catalogat ca având gradul 7 pe o scară de şapte grade a accidentelor nucleare. Acest accident nuclear a egalat accidentul de Cernobil Dincolo de efectele economice(uriaşe)vomîncercasăoferimcâtevadatetehnicepentruaînţ elegemai binecepoatereprezentaunaccidentnuclear. Centrala Nucleară de la Fukushima are 6 grupuri energetice deci, 6 reactoare nucleare. Când s-a produs cutremurul, grupurile 1,2,3 erau în funcţ ie iar grupurile 4,5,6 erau oprite pentru revizii anuale. Au fost explozii la 5 din cele 6 grupuri energetice. Au fost înregistrate doze de 400 mSv (milisievert). Această expunere este decâtevamiide ori mai mare decâtfondul natural. Prin” fondnatural ” se înţ elegeexpunereaprovenitădelaradiaţ iacosmică.Aceastăexpunere(400mSv/h) estede20deorimaimaredecât aunuispecialistcarelucrează îndomeniunuclearsauînmineledeuraniu. Fondulnaturalestede2mSv/ Oradiografieimplicăoexpunerede0.02mSv.Nuserecomandămaimult de5radiografiipean. Oradiografiedentarăreprezintăooxpunerede0.01mSv Oexpunerede100mSv/ ”garantează”oformădecancer Oexpunerede1000mSv/ provoacăuncancerfatalînmaipuţ i nde12 luni 90

Osingurădozăde1000mSvproduceceeacesenumeşte”răulderadia ţ ii ”caresemanifestăprinleşin,greaţă,ostaregeneral ăfoarteproastădincareînsă nusemoareimediat. Odozăsingularăde5000mSvarputeaucidecelpuţ injumătatedinoamenii expuşiînmaximumolunădezile.

Acesteinformaţ iitehniceneajută sănefacemoimaginechiarparţ ialăaceeace înseamnăunaccidentnuclear.Ceeaceestetristestefaptul–demonstratînCap.1– ca acest cutremur uriaş a fost prognozat în timp real. Specialiştii japonezi ar fi beneficiatde patru nivele de alertăseismicădintrecareultimaalert ăarfipututfi emisăcudouăzileînaintedeproducereacutremurului.Probabilcă,dacăarfi fostluateînconsiderareavertismenteleseismologilor,bilanţ ulacestuidezastruarfi fostdecelpuţ inzeceorimaimic. Pentru români, acest exemplu japonez înseamnă înainte de toate un motiv de reflexiemaiprofundînlegătură cuefectele pecare le-ar putea avea un cutremur mare asupra unei centrale nucleare. Stiind căînzonaVranceaesteposibilsă se producă un cutremur foarte mare (MW ≥ 7.8), ştiind că in faţ a  undelor seismice generatedeacestcutremurseaflădouăcentralenucleare(CernavodăşiKoslodui) sepoateînţ elegedeceniveluldealarm ăartrebuis ăcreascăfoartemultşifoarte repede. -Accidentehidrotehnice Unbarajimpreunăculaculdeacumularereprezintăunsistemdestuldesensibilîn cazulunuicutremurfoartemare.Pericolulvineînspecialdelabarajcare”pusîn miscare”decătreundeleseismicedefrecvenţămicăpoatecedaeliberândcâteva sutedemilioanedem3deapă.Esteevidentcă,localităţ ileaflateînavalsântpur şi simplu spulberate. Este greu de estimat câte victime pot apare într-un astfel de accident.Depindededimensiunealaculuideacumulare,deîn ălţ imealacareseafl ă laculfaţădebazabarajului,denumărullocalităţ ilordinaval,demărimealor. Unaltfenomenfoartepericuloscaresepoateproduceîntr-unlacdeacumulareeste reprezentatdealunecariledeterencareseproducdestuldefrecventîntimpulunor cutremuremari.Seştiecavibraţ iilesoluluiîntimpulunuicutremurmarepotscoate dinechilibrulmetastabilîncareseaf ămasemariderocădepeversantiimun ţ ilor careînconjoaraunlacdeacumulare,f ăcându-lesăaluneceînlac.Seformează în aceastăsituaţ ievaluriextremdeînaltecarepordep ăşinivelulbarajuluicăzândîn avalnecontrolat.Potaparedistrugeriimportanteînlocalităţ iledinaval. Exemplu:In nordulItaliei,pe râulPiave seaflaun barajînaltde265m. Inspatele acestuibarajeraunlacde150milioanem3deapă.In1963s-adesprinsunpereteal unuiversantallacului,aalunecatînlac,s-aformatunvaluria şcareadepăşitnivelul barajuluicăzândînrâuldinavaldebarajlovindunorăşelsituatînavaldebaraj. S-auraportat2000demorţ işidispăruţ i... Inabsenţ auneimetodedepredic ţ ieacutremurelor,oricecutremurmareseproduce ”din senin, neanunţ a t”. Orice efect al cutremurului, de la oameni morţ i până la accidente nucleare se produc ” din senin, brusc, neanunţ a t”. Este scuza acelor 91

specialişticarenupotfacemaimultdecâts ăsescuzecătotuls-aprodus”dinsenin, brusc,neanunţ at”. Fals ”. Prezentulstudiu ne-a demonstratc ă,oricecutremurmareprezintăsemnaleclarecuanidezileînaintede producerea lui, semnale care, interpretate corect, ne avertizează clar de apariţ ia respectivuluicutremur.

Interpretândcorectacesteinforma ţ iivomficapabilisăreducemsubstanţ ialefectele cutremuruluicaresevaproduce.

Autorulacestuistudiudore ştesămultumeascădomnilorDr.DoruMateciuc(INFP) şi AdrianGrecu(ASSECO)pentruajutorulsubstantialdat î nelaborareaacestuistudiu.

Fiz.VALERIUGRECU OCTOMBRIE2013 92

CURRICULUMVITAE Nume,Prenume -GRECUVALERIU Adresa,telefon, -Str.Dr.Taberei,Nr.98,Bl.C2,Ap84,Sector6Bucuresti,Tel:0217780527 0737019702 E-mail [email protected] [email protected] Status -Casatorit,2copii Dataşiloculnaşterii -04august1946,comBaleni,JudGalati Scoala: Liceul”M.Kogălniceanu”,Galaţ i1964,1964-1969UniversitateaBucureşti,Fac,de Fizică,Secţ iaGeofizică,SpecializareaSeismologie Funcţ ii -19681977InginerGeofizicanBucuresti–IntreprindereapentruMetaleRare -1977–2011Seismolog,InstitutulNationalpentruFizicaPamantului LaboratoruldeSeismologie, -2011,AugustPensionat Activităţ i: Din1977pânăînprezentamlucratîntr-unsingurdomeniu:Predicţ iacutremurelor Realizări: -1997După20deanidecercetareamcreatprimametodădepredicţ iea cutremurelornumită:”SEISMICFORECASTUSINGGEOSTATISTICS” -2000Primapredic ţ ierecunoscutăoficial:NationalGeophisicalDataCenter(SUA) recunoaştepredicţ iaCutremuruluidinPNG(Noiembrie2000,MW=8.0)

93

-2009Creareaceleide-adouametodedepredicţ ieacutremurelornumităAGD -2010PrimulcutremurprognozatprinmetodaAGD:BIO-BIOearthquake,ianuarie 2010,MW=8.8 -2011AldoileacutremurprognozatprinmetodaAGD:TohokuearthquakeJapan, Martie2011Mw=9.1 2012 Al treilea cutremur prognozat şi real:CaliforniadeSud,08Decembrie2012,MW=6.4

anunţ at

î n

timp

-2013 Alpatrulea cutremur prognozat sianuntat in timp real: the South East of Alaska:Ianuarie2013,MW =7.5 -2013:Alcincileacutremurprognozatintimpreal:Kamchatka,Russia:MW=8.3

1.

1994, Earthquake prediction for Imperial Valley seismic region - California, European Seismological Comission, XXIV Gen. Assembly,Athens,September1994. 2. 1995, Earthquake prediction for Central Italy by rd Geostatistics,3 WorkshoponStatisticalModelsandMethodsinSeismology, Thera,Greece. 3. 1998, Geostatistical analysis for some Greek seismic areas,ASPELEAMidtermScientificReport. 4. Analysis of Greek seismicity using Geostatistics, WorkshoponASPELEAproject,Praga.

94

Zona Seismica Vrancea

Recommend Documents