3.Doctrina Secreta Din Anahuac - Samael aun Weor

 Vor%ind sincer >i fără ocoli>uri, tre%uie să afirm !n mod răspicat că se do'ede>te  paradoxală crucificarea c;inelui (ata>amentelor, (ata>amentelor, pasiunilor animalice din interiorul nostru" =ine >tiu at;t *i'inii c;t >i oamenii, că !n fiecare an una din aceste preţioase creaturi era crucificată" " " pedeapsă nemiloasă pentru c;ini, pentru delictul de a nu7i fi pre'enit pe romani, de 'enirea galilor" galilor" $e .tna, c;inii sacri din Templul lui Vulcan erau !ntotdeauna trataţi cu religiozitate" Să nu uităm niciodată faptul că &er%er, c;inele gardian al infernului se purta frumos cu cei care intrau >i !i de'ora cu cruzime pe cei care !ncercau să iasă"  ?nspăim;ntătoare ca'ernă !n care urla &er%er, miracol al terorii, care, cu cele trei enorme capete monstruoase >i g;tul !ncon@urat de >erpi, !i umple de spaimă pe defuncţi"  1egenda po'este>te că &er%er a fost adormit de 1ira lui -rfeu c;nd acesta a co%or;t !n Tartar pentru a o căuta pe .uridice"  ără !ndoială, Si%ila, de asemenea l7a adormit pe /olotl71ucifer7&e%er, cu o pastă din miere >i mac"  .ste cunoscută inter'en>ia inter'en>ia extraordinară a lui &er%er !n orice 1iturgi  %inefăcătorul lui *ante" Acesta nu se i Virtuţi" Multe alte animale participă la ?nalta Magie cor%ul, sim%ol al descompunerii >i al morţii tuturor elementelor inumane pe care le purtăm !n interior D interior D  porum%elu  porum%elull al%, care sim%olizează puritatea >i castitatea, castitatea , precum >i pe &el de7al Treilea 1ogosD ac'ila gal%enă care !l anunţă pe alcu, care !mpreună cu  purpura Regilor, Regilor, !l 'este>te 'este>te pe ?nţelept de !ndeplinirea !ndeplinirea Marii -pere -pere"" .nigmaticul >i puternicul *octor aust, 'enera%il >i adora%il Maestru, trăia !ntr7un mod plăcut >i conforta%il ca o persoana foarte %ogată" 1e atri%uia animalelor un rol ocult >i !i plăcea să se !ncon@oare de ele, !ntruc;t participau la miracolele sale" ?n acele 'remuri 3 45O 3 de !n'eci s;nge al%astru, aust, la &urtea din $raga, realiza miracole extraordinare" Telendo, un gentleman care trăia fericit !ntr7o casă impunătoare, numita +Ancora2 pe strada &astillo, !n .rfurt, (loc !n care !n mod frec'ent poposea *octorul aust, 'ră@itor >i magician, !ntr7un ceas %un organiză o mare petrecere" *ar se !nt;mplă că in'itaţii, a>ezaţi !n @urul mesei aurite, să !l c le spuse că aust, minunatul om de >tiinţă, se afla la $raga"  ?nsă, 'oios din cauza 'inului, un gălăgios %ăr%at cu %reton nu !nceta să !l cii, l;ngă calul său, ca >i cum tocmai ar fi descălecat, >i făc;nd semne să i se desc
4

 aust repetă ci să i se facă o primire magnifică" *octorul aust !>i ocupă locul la masă !n uimirea generală a in'itaţilor" ermecătorul Stăp;n al acelui loc, minun;ndu7se nespus, !n mod sigur nu putu să reziste dorinţei de a7l !ntre%a pe aust cum a putut să a@ungă at;t de repede de la $raga"  3 +*atorez aceasta calului meu, răspunse" &um se face că domnii, oaspeţii dumnea'oastră, doreau at;t de arzător să mă 'adă >i mă ci să apar !n mi@locul lor, de>i nu pot răm;ne mult timp, pentru că este ne'oie ca m;ine !n zori să fiu la $raga"2 =ancnuite >i se făcu ci de magie"  Hu este de prisos să amintesc !n aceste a ceste r;nduri corul de lire 'esele, palefuite, 'inul negru, 'asele clocotinde pe marginile cărora străluceau coliere de culori Vinul negru care !nfier%;nta s;ngele >i !nsufleţe>te inima, fructul fermentat al 'iţei de 'ie, care at;t de mult !i inspira pe poeţii pleto>i"  ?n mi@locul ospăţului >i al petrecerii, *octorul aust strigă cu 'oce tare, propun;nd să fie gustate >i 'inurile străine" Ei po'estesc cei ce au 'ăzut, că dintr7un recipient impro'izat, !ncepură apoi să curgă  %ăuturi din diferite recolte, miracol faustian, foarte asemănător celui de la Hunta din &ana, !n Galileea"  ?nsă deodată, !ntr7un mod neo%i>nuit, fiul amfitrionului intră !n !ncăpere cu faţa 'izi%il contrariată +*omnule *octorC 3 spuse 7 calul dumnea'oastră măn;ncă la fel ca tur% tur%at at"""""""" &red &red că a> pref prefer eraa să tepte !n faţa gra@dului >i pri'e>te !mpre@ur să 'adă dacă mai apare ce'a"2 n'itaţii r;seră cu toţii, nu cu sur;sul su%til al lui Socrate, ci cu i !l 'oi !ndopa, ci 1uciferul naie >i %ună7dispoziţie, !l implorară să mai ram;nă >i nu  putu să plece imediat" imediat" $entru a doua oară, >i apoi pentru a treia, calul necător" *octorul aust tre%uia să se supună cu orice ci porni apoi pe străzile din &astillo" 0nii po'estesc, spune legenda secolelor, că după ce trecu de trei sau patru case, calul se !nălţă !n aer >i &a'alerul dispăru din 'edere, călare pe dia%olicul său animal de călărie"

46

 ără !ndoială, *octotul aust, 'ră@itor >i mag, a@unse !n z%or la $raga !nainte de a se crăpa de ziuă" *upă cronica din .rfurt, putem spune că *octorul aust cu siguranţă a lăsat !n urma sa o 'ie amintire" ?ncă mai există faimoasa casă +Ancora2, precum >i o străduţă care  poartă numele amintitului amintitului !nţelept" !nţelept" ?ncnuitul caz al celor >aizeci de 'ră@itori ai lui Moctezuma, călătorind graţie puterii lui 1ucifer prin a patra dimensiune, către păm;ntul strămo>ilor, strămo>ilor, nepieritoarea 1ocuinţă" &A$T-101 V M%TOD% +INAS .ste ne'oie cu maximă urgenţă, de neam;nat, să trasăm a patra 'erticală" ?nsă aceasta nu este posi%il c;t timp există scepticismul materialist" -rice umanitate a'ansată din 'iitorul !ndepărtat 'a putea crea na'e cosmice capa%ile să tra'erseze instantaneu %ariera 'itezei luminii"  Ha'ele respecti'e, %azate !n totalitate pe o izică nouă, de tip tetradimensional, tetradimensional, 'or  călăto călători ri prin prin a patra patra 'erti 'erticală cală la 'itez 'itezee superi superioar oaree celei celei a lumini luminii"i" Atunc Atuncii cuceri cucerirea rea spaţiului infinit 'a fi un fapt concret, clar >i definiti'" definiti'"  &u siguranţă, acele na'e impulsionate de energia solară, 'or tre%ui să fie conduse de către oameni autentici !n sensul cel mai complet al cu';ntului" .ste e'ident, >i toată lumea o >tie, că am tra'ersat %ariera 'itezei sunetului cu a@utorul a'ioanelor supersonice" &u toate acestea, păm;nteanul !ng;mfat >i orgolios continuă să fie %locat !n faţa %arierei 'itezei luminii"  Hu este de prisos să enunţăm !n acest capitol capitol următoarele +*incolo +*incolo de %ariera luminii luminii  3 8QQ"QQQ Nilometrii Nilometrii pe secundă secundă 3 se găse>te cea de7a patra dimensiune2" dimensiune2" *in acest enunţ putem deduce următorul corolar +-rice mag care călătore>te cu corpul său fizic !n a patra coordonată, fără !ndoială, >tie să tra'erseze instantaneu %ariera 'itezei luminii2" &oat &oatep epec ec,, !n T

aiz >aizec ecii de %ătr %ătr;n ;nii 'ra@ 'ra@it itor orii ai  puternicului Stăp;n Moctezuma au putut tra'ersa instantaneu %ariera 'itezei luminii cu a@utorul extraordinar al Mefistofelului austian, pentru a călători !n a patra 'erticală p;nă la nsula sacră >i eternă, de cealaltă parte a mărilor $olului Hord, ade'ărat leagăn al umanităţii terestre"  Tre%uie să citim !n +*octrina Secretă2 scrisă de F"$" =la'atsN) tot cea ce este legat de acest prim &ontinent terestru, citul umanităţii pe această lume" $e păm;ntul păm;ntul sacru al Vedelor, delor, orice autentic autentic Sann)asin Sann)asin   al g;ndirii poate tra'ersa instan instantan taneu eu %arier %arieraa 'itez 'itezei ei lumin luminii ii pentr pentruu a călăto călători ri prin prin necun necunosc oscuta uta dimens dimensiun iune, e, asemeni lui rancisc de Asisi"  Hoi afirmăm !n mod solemn >i cu deplină certitudine că, atunci c;nd un ezoterist  pune !n aplicare asupra corpului său fizic un sann)asi, tra'ersează imediat %ariera 'itezei luminii" -rice -rice sann) sann)asi asi integ integral ral,, esenţ esenţial ial,, funda fundamen mental tal,, conţi conţine ne !n mo modd su%sta su%stanţ nţial ial trei trei ingrediente fundamentale

4L

7 &oncentrare a%solută a 'oinţei con>tienteD 7 Meditaţie profundăD 7 .xtaz, admiraţie, %ucurie mistică, adoraţie supremă"  Hu este de prisos să amintesc !n acest Mesa@ de &raciun 4JL974JL că ră%darea ră%darea este  este scara gnosticilor >i umilinţa umilinţa este  este poarta Grădinii lui *umnezeu" ără !ndoială, unii asceţi gnostici 'or tre%ui să lucreze timp de multi ani, p;nă să do%;ndească deplina dez'oltare a cardiasului cardiasului care  care să !i facă potri'iţi pentru Etiinţa inas"  Hatura radiantă a $articulei intime care face posi%il acest miracol, este clar exprimată su% forma securii, semn al fulgerului pe care -mul7Tigru din Mexicul aztec !l folosea frec'ent" Tigrul umanizat, /olotl71ucifer, se transformă !ntr7o realitate concretă, nu numai !n Mexicul pre7cortesian, ci de asemenea, !n toată America &entrală" ?n acest fel, transformat !n %ăr%at, !l găsim !n Teotii eroicele %raţe !ntr7un gest liturgic liturgic sau cu acel mers de felină ce !l caracterizează"  ără !ndoială, &a'alerii Tigrii din Mexicul aztec erau nu numai raz%oinici deprin>i cu durele %ătălii, ci >i atleţi extraordinari ai Etiinţei inas" ără să exagerăm deloc, afirmăm răspicat că acei preailu>tri %ăr%aţi din Anatiau să amestece !n mod inteligent cele trei elemente ale sann)asi cu reduta%ila putere felină a 1uciferului nate, aproape adormiţi, acei %ăr%aţi ilu>trii >tiau să com%ine !n mod con>tient, !n 'i%ranta armonie, 'oinţa >i imaginaţia" &om%in;nd eforturile cu maximă concentrare mentală >i meditaţia profundă, asumau deli%erat >i prin intermediul imaginaţiei creatoare, figura felină a aguarului7/olotl7 Mefistofel" $entru ace>ti preailu>tri *omni ai sacrului păm;nt din Anai fericire mistică, să meargă, să se desfă>oare, să acţioneze cu această figură !nspăim;ntătoare" !nspăim;ntătoare"  *e fiecare dată c;nd acei nota%ili eremiţi se desprindeau de culcu>ul dur pentru a um%la transformaţi !n tigrii >i a dispărea mai t;rziu !n a patra coordonată, rosteau următoarea frază rituală + Noi ne apar$inem2" + ul#erea, c!nd se aprinde în arc*e#uză, e1plodează cu mare zgomot0 la fel şi inima cuprinsă de Iu#irea Divină& 4min2" Scotocind prin cronici 'ectiinţe" >tiinţe" Spune legenda secolelor, >i aceasta o cunosc -amenii >i Keii, că acei Tigri legendari, exotici >i stranii, a@un>i !n faţa $ragului Templului din &i umana lor figură"  Hu am putea continua aceste r;nduri fără să !l amintim pe -'idiu >i minunatele sale metamorfozeD superlati'e desfătări mistice pe care ilu>trii ignoranţi din această epocă fatală Pali7)ugăi ('remurile actuale le resping cu nemaipomenită !ng;mfare"   ără !ndoia !ndoială, lă, ilip, Apostolul marelui Pa%ir sus, este sf;ntul $atron al tuturor  acestor fenomene inas" inas "  Sfintele Scripturi ade'eresc faptul că ilip, după ce a %otezat un eunuc, a fost cucerit de *omnul >i după aceea a urmat drumul său, fericit"

4O

 Spun că apoi s7a dus !n Azoto >i că !n drumul său propo'ăduia .'angele, p;nă ce a a@uns la &aesareea" -rice Ari, c;nd simţiţi !n inima 'oastră %ucuria prezenţei sale, rostiţi următoarea frază rituală + Aa ceruri, FilipC2 e>iţi apoi din cameră cu pas ferm >i te scufundată !n a patra dimensiune" ie ca sori de entuziasm sa !ţi lumineze drumul, mult iu%ite >i ama%ile cititor, ie ca forţele tigrului să 'ă !nsoţească" ie ca sc;nteile ?nţelepciunii să lumineze cugetul 'ostru" ie ca $inul fo>nitor să 'ă dea um%ră !n oditele de smarald să 'ă gi să 'ă !ndrume" &A$T-101 V A,TAN Aztlan, A'allon, A'allon, munte magnetic misterios, neo%i>nuitul 1ăca> al iilor &repusculului &repusculului (=udd (=uddii de &ompasiun &ompasiune, e, *<) *<)an7&< an7& al Soarelui, !n'ăluit !n nenumărate splendori, nsula Al%a, Tăr;m al u%irii, $ăm;nt al lui Apollo""" Magnif Magnific ic strălu străluce> ce>te te !n Septen Septentri trion on acel acel .den .den al celei celei de7a de7a patra patra coordo coordonat nate, e, continent sta%il !n mi@locul marelui ocean" 1a $ăm;ntul Sacru nu se a@unge nici pe uscat, nici pe mare 3 repeta !n mod insistent tradiţia elenă" +Humai z%orul Spiritului ne poate conduce la el2, spun cu mare solemnitate %ătr;nii !ntelepţi din lumea orientală"  ără !ndoială, +&ei cu octri" Reamintim axioma im%ata%ilă conform careia este posi%il să tră'ersăm instantaneu  %ariera 'itezei luminii pentru a călători cu corpul fizic prin dimensiuni necunoscute p;nă la !ndepărtata Ti mexicane, !ncă de acum mulţi ani este !ntrerupt >i capătul său din această parte este !nfundat cu mari uri >i 'ăgăuni, locuite de mon>tri in'inci%ili, dune >i lagune fără sf;r>it >i stufări>uri

4J

>i plantaţii de trestie de za<ăr foarte dese, unde >i7ar pierde 'iaţa oricine ar !ncerca a>a o acţiune temerară"  oarte puţine se pot spune despre acest $ăm;nt exotic >i sacru, except;nd poate, !n acord cu o 'eci fixează asupra lui pri'irea 'igilentă de la răsăritul >i p;nă !n amurgul unei zile a Marelui Suflu"   &u siguranţă, nsula Sacră este leagănul primului -m >i lăca>ul celui din urmă muritor di'in, ales ca un Sert $oporul lui srael către $ăm;ntul ăgăduinţei" $opoarele inas ale ci'ilizaţiei Tuatnic exod, asemănător cu cel al iudeilor   pe de o parte, >i al mexicanilor, de cealaltă parte, constituie prototipul prototipul udeului rătăcitor" ără !ndoială, ci'ilizaţia Tuati au adus !n rlanda anumite sim%oluri sacre"  Hu este de prisos să amintim $iatra ilozofală, 1ancea lui Ai &upa lui Fermes >i a lui Solomon (Sf;ntul Graal" Aztlanul aztec, A'allon7ul, este tăr;mul iu%irii, ara de oc unde sălă>luie>te fericit ratele oan" Ver% de neprofanat, 1ogos, Voce,  . - 0 A H, -AH, desemn;nd nu un om, ci o !ntreagă *inastie Solară" $rima rasă umană care odinioară trăia !n Asgard, nsula de &ristal, 1ăca>ul Keilor, $ăm;ntul A>ir7ilor, A>ir7ilor, era cu siguranţă, semi7eterică, semi7fizică"   $rologosul orfic, pregenezic, a depozitat !n +-mul &osmic2 terestru, facultăţi >i  puteri preţioase" preţioase" $rodus minunat al ne!ncetatelor e'oluţii >i transformări care odată au !nceput din stadiul germinal primiti', prima rasă a apărut din dimensiunile superioare, completă >i  perfectă" Totul Totul pro'ine din $ra%i con>tiente ale Keilor Sfinţi"   ără !ndoială, +prima rasă2 niciodată nu a posedat elemente rudimentare >i nici ocuri incipiente" $entru %inele Marii &auze, lansăm i tangi%ilă !n regiunea tridimensională a lui .uclid, a tre%uit să se gesteze complet !n agad7)oni 3  Matricea 1umii2"  .xtraordinara 0manitate iniţială, Androgini Androgini su%limi, teri%il de di'ini, iinţe inefa%ile, dincolo de %ine >i răuD prototipuri de perfecţiune, eternă pentru toate timpurile, oameni inefa%ili cu corpuri indestructi%ile, elastice >i ductile" Adam7Padmon, iinţa +masculino7feminină2 din Geneza , fără !ndoială că era !nsă>i -astea .loau acum cu armonia superlati'ă a corpurilor lor" .ste e'ident că toate aceste iinţe uria>e erau ocurile sacre, personificare a $uterilor celor  mai oculte ale Haturii" .i, cei +născu +născuţi ţi prin prin ei !n>i> !n>i>i2, i2, erau erau magist magistral rali,i, comple compleţi, ţi, posed posedau au inteli inteligen genţă, ţă, !nţelegere >i 'oinţă" iecare dintre aceste neasemuite creaturi a'ea !ncarnat Spiritul său indi'idual >i cuno>tea acest lucru" Aceasta a fost epoca fiziparăD atunci, acele fermecătoare creaturi se reproduceau prin actul sexual fiziparD + /um s"a o#servat în cazul diviziunii în două păr$i a punctului

5Q

omogen al protoplasmei, cunoscut ca moneră sau ami#ă2D + După cum s"a văzut la celula nucleată, unde nucleul se divide în două su#"nuclee, care, fie se dezvoltă în interiorul   peretelui celular, celular, fie îl rup rup şi se multiplică în e1terior ca entită$i independente2" ?n mod similar, acele organisme androgine se di'ideau !n două pentru a se multiplica !n exterior ca entităţi independente" ?n .poca .poca +di'i +di'iziu ziuni niii fizip fizipare are2, 2, fiecar fiecaree dintre dintre aceste aceste rezul rezultat tatee ale reprod reproduce ucerii rii originale, primogene, era săr%ătorită cu Ritualuri >i $etreceri"""" Atunci !ntregul $am;nt strălucea glorios, a';nd o frumoasă culoare al%astru intens""""  Hu este de prisos să amintim că !n această antică .pocă de Aur, Aur, datorită re'oluţiei  periodice a axelor lumii, nsula de &ristal, $ăm;ntul lui Apollo, Apollo, se găsea !n zona ecuatorială"  Superlati'a rasă di'ina de Androgini +mai mult dec;t perfecţi2" +0raganul2 ('ocea ma)a care mai t;rziu a fost dusă !n America de Sud >i care pentru Fierofanţii azteci semnifica V;nt, Suflu, &u';nt, Ver%, era !n totalitate !ncarnat !n acele excelente creaturi sta%ilite !n nsula de &ristal a &i'ilizaţiei scandina'e" +3i Dumnezeu îl creă pe om, după c*ipul şi asemănarea Aui0 şi îl creă #ăr#at şi  femeie2 (Geneza 4, 5L"  .poca 'enusiană paradisiacă incompara%ilă, fermecătoare frumuseţi androgine după ci asemănarea lui Tepeu Tepeu P-Numatz (*umnezeu" *in prima rasă a pro'enit a doua, Fiper%oreană Fiper%oreană,, indi'izi care se reproduceau prin +!nm +!nmug ugur urir ire2 e2DD mu mulţ lţim imii uria uria>e >e care care odin odinio ioar arăă popu popula lauu regi regiun unil ilee mu mult ltip iple le ale ale Septentrionului"  Stă scris cu litere de aur !n paginile nemuritoare din &artea Vieţii că din această a doua rasă de Androgini di'ini a pro'enit, la r;ndul său, a treia rasă, *u%lii, Giganţi ini purtătoare de creaturi, a apărut a patra rasă !n scenariul geologic atlant atlant,, a>ezat !n oceanul care !i poartă numele" Regele Regele său a fost Atlas Atlas,, cel mai 'ecina cerească, nu cu mintea sa  puternică ci cu umerii umerii săi"  iii săi, Titanii, au dorit sa escaladeze &erul""" !nsă *umnezeu i7a derutat >i !ntr7o noapte, marea >i tunetul au 'uit" &utremurată, .uropa trepida >i, trezită de puternicul zgomot, de@a nu mai zări păm;ntul frate" Humai Teide rămase pentru a spune umanităţii +Aici a existat odată faimoasa AtlantidaC2" .i %ine %ine,, actu actual alaa noas noastr trăă a cinc cincea ea rasă rasă,, mu mulţ lţim imil ilee arie ariene ne care care popu popule leaz azăă faţa faţa  păm;ntului, separate de rădăcina lor (atlanţii, are de@a mai mult de un milion de ani de existenţă >i se găse>te !n pragul aniapte su%rase, fiecare su%rasă posedă, la r;ndul său, >apte ramificaţii care pot fi denumite +ramuri2 sau +rase de familie2D micile tri%uri, 'lăstare >i muguri ale acesteia din urmă sunt numeroase >i depind de acţiunea *estinului" *estinului" nsula de &ristal, Aztlanul aztec, este astfel, $aradisul Terestru, $ăm;ntul Stră%unilor  no>tri" Acolo sălă>luiesc strămo>ii tuturor raselor umane"

54

&A$T-101 V ATANTIDA ?n codicele =orgia există figura lui Atlanteotl, cel care poartă pe umerii săi apele cere>ti, asemeni lui Atlas din cultura greacă, >i căruia suntem o%i>nuiţi să !i dăm prioritate ca sim%ol"  Tre%uie să spunem, cu i fără să fim su%iecti'i, că legendarul Atlas din cultura greacă este copia fidelă a eroicului Atlanteotl Atlanteotl ma)a >i aztec"  *acă !ndepărtăm cu delicat rafinament intelectual terminaţia +otl2 din ilustrul nume mai sus citat, o%ţinem atunci cu';ntul +Atlante2" &u';ntul +Atlante 7 otl2, fiind explicat prin rădăcina sa, ne răm;ne doar să afirmăm răspicat faptul că aceasta nu este o pro%lemă de 'ane etimologii empirice, ar%itrar  selecţionate, nici de pure coincidenţe" .xtraordinare .xtraordinare >i legitime concordanţe ling'istice, ling'istice, explica%ile doar datorită trunci mediteraneano7semitice" ără !ndoială că at;t unel unelee c;t c;t >i cele celela lalt ltee !>i !>i au Rădă Rădăci cini nile le !n $ăm; $ăm;nt ntul ul 'ră@ 'ră@it it al lui lui -lis -lisis is,, Atlan tlanti tida da scufundată acum !n marea tene%relor, acoperită cu legende de teroare, de naufragii !nspăim;ntătoare !nspăim;ntătoare >i de călătorii fără !ntoarcere""" Mare fără margini, care !n Gi%raltar, dincolo de coloanele lui Fercule, !ţi !ntinzi 'i@elioasă 'alurile nesf;r>ite, pline de mistere de netrecut pentru toţi na'igatorii C"""  1egenda tragică !ţi umple spaţiul cu puterea colecti'ă a generaţiilor care astfel te7au contemplat, iar poetul ascultă !n glasul 'alurilor tale imense, murmurul tragediilor tale >i fo>netul lumilor tale !nmorm;ntateC""" Atlantida, acest 'ast continent dispărut, care era considerat un 'is de poet, o creaţie a minţii di'ine a lui $laton >i nimic mai mult, a existat cu ade'ărat" + Intui$ia poetului este viziunea geniului2D cel ce o neagă este pentru că nu poate 'edea cu puterea sa imensă" d oar c!nd a-ung să fie poe$i 2, !ntruc;t, stăp;nind detaliul, simt + .ntelep$ii sunt mari doar armoniile care sunt latente !n profunzimea a tot ceea ce există >i care ne pot !mpinge spre sfere superioareC ?n acest mod, autorul +Metamorfozei $lantelor2 a putut să scrie al său +aust2D cel al +ilogeniilor2 să !>i ridice &rezul, Fum%oldt să !>i creeze &osmosul >i $laton, *i'inul, ale sale +Timaios2 >i +&ritias2, asemeni lui $oe cu a sa +.ureNa2, cu toţii poeţi ai 'ieţii uni'ersale, care nu este altce'a dec;t Suflul -cultului" +8ezi această mare care cuprinde ăm!ntul de la un pol la celălalt B2 7 !i spune lui &ristofor &olum% Maestrul său 7 c!ndva a fost gradina +esperidelor0 Teide încă aruncă resturile sale, mugind din nou, înspăim!ntător, ca şi cum ar vedea un monstru pe c!mpul  de masacruC Aici luptau titanii, acolo !nfloreau ora>e populate""" Azi, !n palatele de marmură se adună focile >i cu alge sunt acoperite pa>unile unde odinioară pă>teau oile"2 F"$"=" !n textele antropologice, numerele 4Q, 44 >i 45, afirmă textual următoarele treia rasă ?lemurii@ a dat naştere + 4stfel, din doi în doi, în cele şapte zone, cea de"a treia celei de"a patra ?atlan$ii@ "2 +Sura sau %eii ?(ameni perfec$i@ s"au transformat în 4sura, în Non"%ei ?oameni  păcătoşi@2"

55

+ rima, în fiecare zonă, era de culoarea Aunii0 a doua, gal#enă precum aurul0 a treia, roşie roşie şi a patra, de culoare castanie, care, din cauza păcatului, a devenit neagră"2 +/rescură în orgoliu cei din a treia şi a patra ?su#rase atlante@ spun!nd' 6Suntem  >egii, suntem %eiiC2 +3i"au luat so$ii frumoase din rasa 6celor încă fără minte7 sau 6cu mintea îngusăa7, d!nd naştere la monştri, demoni malefici, creaturi masculine şi feminine şi, de asemenea, C*ados, cu minte pu$ină"2 +/onstruiră temple dedicate corpului uman, ridic!nd cult #ăr#a$ilor şi femeilor&  4tunci încetă să mai func$ioneze cel de"al Treilea Treilea (c*i al lor ?(c*iul Intui$iei şi al   Du#lei 8ederi@ 8ederi@"2 + Focurile interne distruseseră ăm!ntul ărin$ilor lor ?Aemuria@ şi apa amenin$ă cea de"a patra rasă ?4tlantida@ """2 c ele şapte mari insule&&& To$i cei #uni fură + rimele ape mari au venit şi au scufundat cele  salva$i şi cei răi distruşi"""2 oa meni mai rămăseseră' unii gal#eni, unii de d e culoare castanie şi neagră nea gră şi + u$ini oameni c!$iva roşii& /ei de culoarea Aunii ?Tuat*a@ dispăruseră pentru totdeauna "2 +/ea de"a cincea rasă ?umanitatea care populează acum fa$a ăm!ntului, incluz!nd   popula$ia maya, inca, ;uic*e, toltecă, na*ua, aztecă din 4merica pre*ispanică@, cu to$ii  provenind din trunc*iul Sf!nt ?oporul ales, a les, salvat dintre ape@, au supravie$uit şi au fost   guverna$i de primii >egi Divini"2 +Eerpii ?Dragoni de .n$elepciune sau >is*i@ co#or!ră din nou şi făcură pace cu oamenii celei de"a cincea rase, pe care i"au educat şi i"au instruit """2 """2 ?n continuare 'oi transcrie traducerea unui manuscris ma)a, parte a faimoasei colecţii +1e $longeon2, manuscrisele din Troano, >i care pot fi 'ăzute !n Muzeul =ritanic + .n anul  al lui Ean, şi  al lui muluc, în luna lui zac au avut loc înspăim!ntătoare cutremure de păm!nt care au continuat p!nă la G c*uen& Hara mu$tilor de m!l, $ara u, a fost sacrificată "2 cutremure, a dispărut în timpul nop$ii, fiind zguduită fără încetare de : După două cutremure,  focurile su#terane care au făcut ca păm!ntul păm! ntul să se scufunde şi să reapară de mai multe ori în locuri diferite& .n final, suprafa$a s"a pră#uşit şi zece $ări s"au desprins şi au dispărut& S"au înecat  milioane de locuitori cu J&KKK de ani înainte ca această carte să  fie scrisă"2 ?n ari care, literal, spune :/!nd steaua 2al a căzut în locul în care acum e1istă doar marea şi cerul ?(ceanul   4tlantic@, cele şapte oraşe cu por$ile de aur şi temple transparente se zguduiră şi se cutremurară ca frunzele unui ar#ore mişcate de furtună"2 :3i iată că un val de foc şi de fum se ridică din palate0 strigătele de agonie ale mul$imii umpleau aerul "2 "2 :/ăutară refugiu în templele şi cetă$ile lor şi în$eleptul u, Sacerdotul lui >a"u, apăru înaintea lor şi le spuse' – Nu v"am prezis eu toate acestea9 3i #ăr#a$ii şi femeile acoperi$i cu pietre pre$ioase pre$ioase şi veşminte sclipitoare, sclipitoare, strigară  3  u, salvează"neC Ei Mu răspunse 3 8e$i muri cu sclavii şi cu #ogă$iile voastre şi din cenuşa voastră se vor naşte noi popoare& 3i dacă ele ?referindu"se la actuala noastră rasă aria@ vor uita că tre#uie sa fie superiori nu prin ceea ce adună, ci prin ceea ce dăruiesc , aceiaşi soartă îi va aştepta"2

58

: Flăcările şi fumul acoperiră cuvintele lui u şi păm!ntul se rupse în #ucă$i şi în c!teva luni se scufundă în ad!ncurile mării împreună cu locuitorii săi "2 Ei ce ar putea acum să exclame ama%ilii no>tri critici, !n faţa acestor două po'estiri, una din Ti%etul oriental >i alta din America &entrală, care, fiecare !n forma specifică, relatează aceia>i catastrofă B  $e l;ngă aceste asemănări extraordinare, dacă dorim cu ade'ărat >i mai multe pro%e, este e'ident ca atunci tre%uie sa apelăm la ilologie" Se do'ede>te clar >i e'ident că Viracocilor, nca, cu';nt care scris in'ers se poate citi &ain (Sacerdot7rege" *e aceea, nu sunt de mirare nenumăratele legături intrinseci pe care *octrina >i acţiunile primilor inca>i le pastrează cu niţierea orientală" ?n mod e'ident, marele istoric roman &esar &antu, !i leagă !n mod !nţelept pe primii inca>i de mongoli sau 'ecamani, ceea ce ecteptată a lui Manu din Hord sau Manco &apac >i a no%ilei sale soţii (Regina sau laco, se relaţionează cu miraculoasa !nt;mplare pe care inteligent ne7o semnalează F"$"=", legată de fenomenul teurgic prin care aceste iinţe pure sau >amani, !>i pot !mprumuta corpul fizic Spiritelor lumilor suprasensi%ile suprasensi%ile cu scopul clar de a 'eni !n a@utor  omeniriiD putere care !n nici un caz nu tre%uie să se confunde cu mediumismul de tip spiritist" nefa%ilul :Tao2 ci cu :*eus2 latin, :*ieu2 !n franceză, :Ti de asemenea, cu :Teotl2 :Teotl2 naui de necom%ătut, se do'ede>te a fi acela>i :ati :$adre2spaniol >i !n final, :$a2 sau :=a2 indoamerican" *ulcea :Mater2 din latină, este cu siguranţă aceia>i :Matrusa2, :Mere2 din franceză, :Moti, de asemenea, :Ha2 sau :Ma)a2 !n dialectul ma)a sau ueci una dintre cele mai  puternice ci pe care cele patru .'angi ma)a !n Ti%etul oriental, >i acest fapt este demonstrat" ?n Mănăstirea sacră din 1
59

: 4 e1istat un profund (cultism aya, fără îndoială cunoscut de către +ristos, care  şi"a ales sim#olurile ?maya@ ca spri-in spri-in al ideilor sale de iu#ire creatoare creatoare" : : De-a nu se mai poate considera o înt!mplare faptul ca a ales crucea maya, trinitatea şi cei douăsprezece apostoli, ca şi multe alte sim#oluri, pentru a sus$ine nelimitatul sens ştiintific religios al predicilor sale "2 .ste e'ident ca ma)a7atlanţii >i7au adus religia !n America &entrală"  ără !ndoială că ei au colonizat Ti%etul, =a%ilonia, Grecia, ndia, etc"" Hu este nici o !ndoială ca lim%a@ul ritual al Pa%irului isus a fost ma)a" Toate acestea pot fi explicate !n !ntregime, graţie trunci mediteraneene7semite" mediteraneene7semite"   Tri%urile din Anai toate celelalte tri%uri din ndoamerica, au 'enit din Atlantida, >i nu din Hord, cum au presupus !ntotdeauna unii ignoranţi ilu>trii" &A$T-101 V -ARP%% SACRU Ade'ărata semnificaţie a *ragonului (1ucifer, a Earpelui, a &i a tuturor  acestor sim%oluri ale $uterilor considerate acum ca aparţin;nd răului, poate fi o%ser'ată cel mai %ine !n doctrinele religioase ale gnosticilor" gnosticilor" isus, marele Pa%ir, niciodată nu >i7ar fi sfătuit discipolii să fie la fel de !ntelepţi  precum Earpele, dacă acesta ar fi fost un sim%ol *emonicD nici -fiţii, !ntelepţii gnostici egipteni din răţia Earpelui, nu ar fi adoptat !n ceremoniile lor o 'iperă 'ie, ca sim%ol al ?nţelepciunii, ?nţelepciunii, al *i'inei Sopnuite, care !i răstoarnă complet determinismul organic !n locul cozii apare !ntr7o atitudine neo%i>nuită un al doilea cap, care, !nălt;ndu7 se din noroiul păm;ntului ser'e>te drept %aza dez'oltării ignice" ?n continuare, !n culturile din Ananuită, ce imprimă naturii sale originare o scte cu deplină claritate figura cercului, !n acea transă gnosti gno stică că de'or de'or;nd ;ndu7> u7>ii propr propria ia coadă, coadă, sintez sintezaa extrao extraord rdina inară ră a Mesa@u Mesa@ulu luii minun minunat at al *omnului IuetzalcoatlD poate fi poziţia 'erticală care ilustrează ideea ma)a sau nai Spiri Spiritul tul -mu -mului lui sau, sau, !n final, final, flăcă flăcările rile sexu sexuale ale consum;nd egoul animal, animal , aniă" Earpele sau 1ogosul sal'ator !l inspiră pe om pentru a7>i recunoa>te identitatea cu 1ogosul >i astfel să se !ntoarcă către propria sa .senţă, care este 1ogosul" Apele A%isului au dat na>tere unui ';nt puternic (la fel, Earpele, cu s;s;itul săuD acesta a !nălţat apele, care au intrat !n contact cu Spiritul >i 1umina" Ei Earpele a in'adat materia i astfel a fost zămislit omul, amestec al acestor trei principii" Singurul ţel ţel al  al 1uminii superioare este să !>i poată recupera particulele pierdute " Ei cum Matricea i !l recunoa>te numai pe Earpe, 1ogosul luminos a luat forma acestuia pentru a sal'a 1umina scufundată !n tene%reD de aceea, -mul $erfect a co%or;t la s;nul unei ecioare, >i nu numai că a suferit cunosc;nd misterele ru>inoase ale Matricei, ci mai t;rziu s7a ridicat >i a %ăut din &upa cu Apă Vie, din care tre%uie să  %ea oricine dore>te să se se lepede de scla'ie >i să !m%race !m%race Ve>m Ve>mintele intele &ere>ti"

5

Earpele Sacru sau 1ogosul Sal'ator doarme !ncolăcit pe fundul Arcei, !n a>teptare mistică, p;ndind clipa !n care 'a fi trezit" &ei ce studiază iziologia ezoterică naezat la %aza coloanei 'erte%rale, la @umătatea distanţei dintre orificiul anal >i organele sexuale" ?n mi@lo mi@locul cul caselea simţD după i, acel pătrat reprezintă elementul păm;nt"  Hi s7a spus că !n interiorul acelui pătrat există un Uoni oni sau 0ter, >i că !n centrul acestuia se găse>te un 1ingam sau alus erotic, !n @urul căruia este !ncolăcit >arpele, misterioasă energie psii a>ezarea sa neo%i>nuită !ntre organele sexuale >i anus, conferă %aze solide >i de necom%ătut Ecolilor de tantrism din ndia >i din Ti%et"  ără !ndoială că Earpele poate fi trezit numai prin Sa treze>te te pentru pentru a7>i a7>i !ncep !ncepee ascensiunea de7a lungul canalului medular spinal al organismului uman, scoate un sunet misterios, foarte asemănător cu cel al unei 'ipere o%i>nuite, ameninţată cu un %ăţ" &u sigu sigura ranţ nţă, ă, Earpe Earpele le ma mari rilo lorr Mist Mister eree este este aspe aspect ctul ul femi femini ninn al 1ogo 1ogosu sulu lui, i, *umnezeul7mama, Soţia lui Ste forma primiti'ă de na'ă (na'a sau arca sal'atoare a $otopului 0ni'ersal sau catast catastrof rofei ei atlant atlante, e, pe care care au a@uns a@uns la contin continent entele ele actual actualee toţi toţi Hoe, Hoe, Iuetza Iuetzalco lcoatl atl,, /isisti *euNalion" *euNalion" Ei tot de aceea, ca >i loc sacru !n incinta casei, !n casele c asele grece>ti, coridorul interior interior care separă camerele destinate oaspeţilor de celelalte, se numea +galerie  perpendiculară2 , după cum se poate 'edea !n Vitru'iu, Vitru'iu, $rocopiu (*e Aedificationem, Aedificationem, !n =ecci !n celelalte tratate de construcţii, unde unde se face face refe referi rire re la acea aceast stăă inte inters rsec ecţi ţiee sau sau efec efecti ti'ă 'ă >i sim% sim%ol olic icaa cruc crucee Tau a !ndatoririlor !ndatoririlor impuse de ospitalitatea !ntre oameni"  nserţia alusului 'ertical !n 0terul orizontal formează &rucea, >i aceasta oricine o  poate 'erifica" *acă reflectăm foarte serios la această legătură intimă care există !ntre S >i Tau, &ruce sau T, a@ungem la concluzia logică că numai prin !ncruci>area lui 1ingam7Uoni (alus70ter, cu excluderea radicală a orgasmului fiziologic, se poate trezi Pundalini, Earpele ignic al puterilor noastre magice" magice" ulgerele furtunosului Keus, cel care adună norii ce zguduie -limpul >i seamănă teroare !n această omenire !ndurerată, formează &rucea"

56

ocul ocul ceresc ceresc >i focul focul terest terestru, ru, ote sau dezorganizează, formează &rucea" iu al Soarelui care !i dă na>tere, ser'itor al omului care !l eli%erează >i !l menţine, ocul di'in căzut, decadent, prizonier !n materie, dă na>tere la re'oluţii neo%i>nuite, extraordinare >i !>i conduce propria m;ntuire" isus pe &ruce este imaginea minunată a radiaţiei ignice !ncarnată !n !ntreaga Hatură" .ste .ste Miel Mielul ul imacu imacula latt al Auror urorei ei Mari Mariii Kile Kile >i este este,, de asem asemen enea ea,, faim faimos osul ul Fuei care purta pe capul sau milenar un enorm 'as cu @ăratic"  ără !ndoială, Keul focului sexual reprezintă una dintre cele mai 'eci naului >i Templului aztec, >i de aceea este foarte firesc să 'edem la Fierofanţii Keului lăcării figura mistică a sfintei &ruci, care ornează >i 'asele de tăm;ie numite tlamaitl 3 m;ini de foc 3 cu care Sacerdoţii !i parfumau pe Keii Sfinţi" .'ident, un Keu at;t de 'eci !l găsim su% acest nume !n diferitele panteonuri din America &entrală"  Această zeitate fiind astfel reprezentată, nu este de mirare ca poartă pe cap un fel de mitră mitră al%ast al%astră, ră, inteli inteligen gentt alcătu alcătuit ităă dintr dintr7u 7unn minu minunat nat mo mozai zaicc de peruze peruzea, a, care care era caracteristică foarte specială a puternicilor Regi din marea &i'ilizaţie mexicană" ?n concepţia nai ma)a, s'astica sacră a marilor Mistere !ntotdeauna s7a definit ca >i &ruce !n mi>careD este Hacării &osmice"  &ele două orientări posi%ile ale s'asticii reprezintă !n mod clar principiile Haturii, masculin >i feminin, poziti' >i negati'"  *ouă s'astici a';nd două direcţii diferite, suprapuse !n mod exact, formează &rucea sp;nzurătoare, >i su% acest aspect reprezintă uniunea erotică a celor două sexe" *upă 1egenda aztecă, cei care au in'entat ocul au fost un %ăr%at >i o femeie, >i aceasta este posi%il numai prin &rucea !n mi>care" HR gnis Hatura Reno'atur ntegram (ocul re!nnoie>te Hatura ne!ncetat" &A$T-101 / CRUC%A S$.NTUUI ANDR%I  Andrei, eremitul, umil pescar, l7a slu@it pe Fristosul oan, de'enind apoi discipol al marelui Pa%ir isus" .'ang maritim din Galileea, despre care profetul saia a afirmat + oporul care se găsea în tene#re văzu o mare lumină, şi celor ce şedeau în um#ra mor$ii lumina le"a răsărit 2 (Matei V, 46" Atunci 1ogosul Solar a mers pe malul mării, al apei, >i i7a luat ca primi discipoli pe  pescarii $etru >i Andrei, + pentru a"i face pescari de oameni2 (Matei V, 4J"

5L

Andrei l7a asistat pe isus, Marele Sacerdot Gnostic, c;nd a !nfăptuit miracolul de la lacul Genesaret< sau ainesaret< 3 sim%olicul lac din @inas 3 unde ocul sacru urma să realizeze at;tea miracole" Stau scrise cu litere de aur !n &artea Vieţii, numeroasele miracole >i !n'ieri din morţi !nfăptuite de Andrei după moartea marelui Pa%ir" 1egenda secolelor po'este>te că !n Hiceea %;ntuiau >apte demoni, adepţi ai m;inii st;ngi, tene%ro>i >i sini>tri, care !i ucideau pe călători" ?n faţa 'erdictului solemn al opinie opinieii pu%li pu%lice, ce, An Andre drei,i, după după ce i7a transf transform ormat at !n c;ini, c;ini, i7a i7a alunga alungatt de pe acele acele meleaguri" Teri%ilul Teri%ilul cal'ar al lui Andrei, plin de enigme >i miracole a făcut foarte cele%ră &rucea !n /, cruce de care cu cruzime i7au fost prinse m;inile >i picioarele"  &u siguranţă >i fără urmă de exagerare, putem >i tre%uie să afirmăm solemn, că acest / sim%olic, care este fără doar >i poate un P grecesc, a fost, este >i 'a fi mereu unul dintre cele mai 'aloroase sim%oluri sim%oluri ale ezoterismului ezoterismului i mulţi alţii"  *upă cum se poate 'edea !n unele imagini religioase, asemeni Fierofantului isus, care poartă &rucea sim%olică pe spatele său !ns;ngerat, la fel >i imaculatul Miel al lui *umnezeu, m;ntuitorul lumii, poartă semnul &rucii pe drapelul său, a';nd !ncrustat ad;nc acest semn sacru pe la%a sa" &ei ce primesc Spiritul inefa%il al ocului sacru, cei ce !l poartă !n ei !n>i>i >i sunt  profund marcaţi de semnul său glorios, cu siguranţă >i !n numele ade'ărului, afirmăm că nu tre%uie să se teamă nicidecum de focul elemental" Ace>tia sunt autenticii ii ai Soarelui, ade'ăraţii discipoli ai lui lie, care a u drept gilor lor" &rucea Sf;ntului Andrei >i miraculoasa ci Na%alistică, fiind, astfel, repere capa%ile sa asigure Victoria celor ce lucrează !n Marea -peră" ?n centrul &rucii de $alenue se găse>te Ar%orele Vieţii din Pa%ala e%raicăD acesta este un ade'ărat miracol al 'eci Răului >i Ar%orele Vieţii !mpart acelea>i rădăcini"  Să nu uităm niciodată că !n @urul &rucii strălucitoare 'ăzută !n lumea astrală de către &onstantin, apăreau acele cu'inte profetice pe care cu %ucurie le7a pictat pe al său stindard + In *oc signo vinces2, prin acest semn 'ei !n'inge" &ruc &rucea ea sexu sexual alăă 3 sim% sim%ol ol 'iu 'iu al !ncr !ncruc uci> i>ăr ării ii 1ing 1ingam am7U 7Uooni, ni, poar poartă tă pece pecete teaa inconfunda%ilă a celor trei cuie care s7au folosit pentru a7l sacrifica pe &restosul7materie,

5O

sim%ol al celor trei purificări prin fier >i foc, fără de care *omnul Iuetzalcoatl din Mexic nu ar fi putut do%;ndi !n'ierea" &rucea este sim%olul antic, alcită ră%dare $atimile *omnului" ?n creuzetul erotic al Alci rena>te din propria sa cenu>ă $asărea $tem intacţi >i puri" +Sor#ită este moartea cu victorie& i diferitele lumi din Sistemul nostru Solar -rs, !mpreună !mpreună cu toate aceste semne alcte ciudat să 'edem acel cada'ru !nălţ;ndu7>i capul, ca >i cum ar 'rea să se ridice din morţi" &or%ul negru al Alce>te corpul" Această imagine a profanului mort, care !n'ie apoi prin niţiere, !n Real, este dincolo de orice !ndoială >i nelămurire, un sim%ol osiric extraordinar" extraordinar"  + /arnea părăseşte oasele 2" raza liturgică a răţiilor Sf;ntului Andrei de &ardo >i a altora de acest gen" $rofunda semnificaţie a torturilor suferite de Andrei pe teri%ila &ruce !n / este anii fără nici o exagerare, pentru această muncă este ne'oie de un a@utor  suplimentar din partea unui agent ocult, un foc secret de tip sexual, care 3 pentru a a'ea o idee despre el 3 seamănă mai mult cu o apă dec;t cu o flacără" Acest foc sau această apă arzătoare, este sc;nteia 'itală ce leagă 1ogosul de materia inertă, este oi .'a pot să trezească Earpele lui Saturn !n anatomia lor ocultă" ără !ndoială, lectura foarte atentă a lui Arti a operei intitulată +.pistola de gne $te foarte potri'ită, !ntruc;t !n aceste pagini nemuritoare, cititorul ar putea găsi indicaţii 'aloroase despre natura >i caracteristicile complete ale acestui +oc apos2 sau +Apa ignică2"  ?n curţile de piatră ale 'eci sacrelor Temple din Anai solară, %ăr%aţi >i femei, !n sc
5J

1ingam7Uoni, falus7uter, retrăg;ndu7se apoi din coitul ci axioma fundamentală a Etiintei .rmetice" =ipolarizarea acestui minunat tip de energie !n interiorul organismului uman a fost analizată cu atenţie, din cele mai 'ecoara !n formă de opt de o parte >i de alta a coloanei 'erte%rale"  ?n filozofia ci Uang, canalul Tao fiind Tao fiind cel din mi@loc, canalul medular, calea secretă pe unde urcă 'ipera" .ste e'ident că primul dintre aceste canale este de natură lunarăD este ne!ndoielnic că al doilea este de tip solar" &;nd atomii solari >i lunari fac contact !n Tri'eni, aproape de coccis, se treze>te Earpele de foc al puterilor noastre noastre magice"  Pa%ali>tii e'rei ne 'or%esc despre misteriosul *aat< care apare !n Ar%orele Vieţii, căruia niciodată nu i se atri%uie nici nume di'in, nici 'reun fel de oaste angelică, >i care, de asemenea, nu are nici un semn lumesc, planeta sau element" *aat<, septere din unirea lui A%%a, Tatăl care este !n secret, >i a lui Ama, Mama supremă"  Tatăl >i Mama, -siris >i sis, se găsesc 'e>nic uniţi !n Uesod, fundamentul, al nouălea sepi prin misterul lui *aat<, sau cunoa>terea tantrică, cea care se prelucrează prin sai Mama noastră *i'ina Pundalini 3 se coase >i se descoase $;nza Vieţii" Vieţii" 1egenda secolelor po'este>te ca atunci c;nd Semele, mama lui *)onisos, *)onisos, l7a 'ăzut pe amantul său di'in, Keus, su% forma fulgerului, a luat foc >i a dat na>tere prematur fiului său" &u siguranţă, nimeni nu !l poate 'edea pe *umnezeu faţă !n faţă fără să moară" Moartea lui eu !nsumi, sinelui !nsu>i, este indispensa%ilă !nainte de a putea contempla strălucitorul ctiinţa indi'iduală, .senţa pură, se leapădă lent de 'e>mintele sale inutile, asemeni lui si trezită !n ea !nsă>i, !n faţa Marii Realităţi a Vieţii li%ere !n mi>carea sa" ără !ndoială, pentru ca 1umina, care reprezintă .senţa animică, acum !m%uteliată !n .goul animal, să !nceapă să sclipească, să sc;nteieze >i să strălucească, tre%uie să se eli%ereze" ?nsă !n ade'ar 'ă spun că acest lucru este posi%il numai trec;nd prin teri%ila anii" .nergia sexuală reprezintă cu sigu sigura ranţ nţăă o  putere  putere   teri%i teri%ilă, lă, explozi'ă explozi'ă   la ni'el !nalt, minunată" &el ce !n'aţă să folosească arma erotică, 1ancea pactelor magice, 'a putea reduce la praf cosmic .ul $si
8Q

 Hu este de prisos să afirmăm !n mod solemn că lancea, ca sim%ol ocult al forţei sexuale, 'irile, @oacă un rol important !n numeroase legende orientale, fiind instrumentul de sal'are >i de eli%erare, care agitată !n mod inteligent de către ascetul gnostic, !i permite să reducă la cenu>ă toată această adunatură de elemente nedorite care, !n ansam%lul lor  formează .goul, eu !nsumi, sinele !nsu>i" ?n $atimile *omnului nostru Fristos, 1onginus @oacă acela>i rol ezoteric ca Sf;ntul Mii Sf;ntu Sf;ntull Gi ason, ason, @oacă @oacă un rol asemănător la păg;ni" Străpu Străpung ngere ereaa drago dragonul nului ui sau !nfig !nfigere ereaa unei unei lance lance !n coasta coasta lui Fristo Fristos, s, aseme asemeni ni &a'alerilor cere>ti sau .roilor greci, se do'ede>te a fi ce'a profund semnificati'" semnificati'"  &rucea Sf;ntului Andrei >i 1ancea Sf;ntă, sim%olizează !ntreaga muncă de anii de 1ancea Sf;ntă, niciodată nu 'om comite gre>eala de neiertat de a uita de Sf;ntul Graal" Graal" &upele sacre din toate religiile reprezintă organul sexual feminin al generării >i, de asemenea, al regenerării, >i care corespunde, fără doar >i poate, Vasului Vasului cosmogonic cosmogonic al lui $laton, &upei lui Fermes >i a lui Solomon, %inecu';ntatei %inecu';ntatei 0rne a 'ectere, sau soţia >arpelui, este renumită !n tradiţiile mexicane care o reprezintă căzută din starea ei primiti'ă de fericire >i inocenţă"  *upă cărţile lui Koroastru, primul %ăr%at >i prima femeie au fost creaţi puri >i erau supu>i lui -rmuz, &reatorul lor" Ai a fost gelos pe fericirea lor" 1e7a 'or%it, su% forma unei co%re, le7a arătat ni>te fructe >i i7a con'ins de faptul ca el era creato creatoru rull !ntreg !ntregul ului ui uni'er uni'ers" s" .i l7au l7au crezut crezut >i de atunci atunci natura natura lor s7a degrad degradat at !n !ntregime"  Monumentele >i tradiţiile ilor confirmă po'estea lui Adam >i a .'ei >i a căderii lor" Această tradiţie exista, de asemenea, !ntre %udi>tii ti%etani >i era predată de către ci 'eci"  Astfel, păcatul original este rădăcina .goului, causa causorum a lui eu !nsumi, sinelui !nsu>i" Ritualurile ce se cele%rau la diferite popoare pentru purificarea copiilor la intrarea lor  !n această 'iaţă, constituie de fapt un pact de magie sexuală" ?n Uucatan, Uucatan, Mexic, copilul era dus la Templu, Templu, unde Sacerdotul turna pe capul său apă  pentru %otez >i !i dădea un nume" ?n nsulele &anare, femeile !mplineau această funcţie !n locul sacerdoţilor" Adam Ad am >i .'a !ntot !ntotdea deauna una apar apar despăr despărţiţ ţiţii de trunc< truncarpele, !ncolăcit pe trunci să ne !ntoarcem !n $aradis" UaNin >i =oaz, 0rim >i Tumim, Apollo >i *iana, cu siguranta sunt cele două coloane  principale ale Templ Templului ului ?nţelepciunii" ?nţelepciunii" ?ntre cele două coloane ale Templului Templului se găse>te Arcanul A"K"", A"K"", ci *i'ina Mamă Pundalini, Earpele sacru care urcă prin canalul Tao Tao (mădu'a spinării, exclama !n plin extaz + Fecioară pură în sensul cel mai frumos, mamă demnă de venera$ie, regină aleasă de către noi şi egală în rang cu %eii""""""2

84

Acel mare niţiat, aspir;nd să moară !n el !nsu>i, aici >i acum, !n timpul copulaţiei metafizice, după ce !nţelesese !n totalitate oricare dintre gre>elile psii eliminare, iată aici ci tre%uie să folosească 1ancea Sf;ntă, Suliţa Miner'ei, 1ancea lui Ate că *omnul Iuetzalcoatl, !n a@unul căderii sale, spunea +Tre#uie să părăsesc /asele mele din pene pre$ioase, casele mele din melci& 3i plin de #ucurie, trimise atunci după regină, pre$ioasa pre$ioasa =stera"  3  erge$i şi aduce$i cu voi pe regina Luetzalpelatl ?=va mitologiei e#raice@, deliciul  vie$ii mele, pentru ca împreună să #em, să #em p!nă ne vom îm#ăta&  a-ii s"au dus p!nă la alatul din Tlamac*uayan şi de acolo au adus"o pe regină"  3 Stăp!nă >egină, fiica mea, >egele Luetzalcoatl ne trimite să te ducem la el, doreşte  să petreci cu el& .a le răspunse' voi veni& /!nd Luetzalpelatl a-unse, se aseză alături de rege0 îi dădură să #ea de patru ori, şi a cincea oară #eau în cinstea măre$iei sale& 3i c!nd se ame$i, magii începură sa c!nte şi însuşi regele Luetzalcoatl se ridică nesigur şi în zgomotul c!ntecelor îi spuse prin$esei'  – So$ie, să ne desfătăm #!nd din această licoare" (se referă la licoarea desfr;ului /um erau ame$i$i, nimic din ceea ce vor#eau nu avea sens " (desfr;natul nu mai dă curs raţiunii 3i regele nu mai $inu peniten$ă, nu mai merse la #aia rituală şi nici nu se rugă în templu& .n final, îi cuprinse somnul& 3i trezindu"se a doua zi, am!ndoi se întristară, li se  str!nse inima"2 (?n mitologia e%raică se spune >i despre Adam >i .'a că după ce au m;ncat din fructul interzis, s7au !ntristat >i li s7au desci au realizat că erau goi >i atunci au cules frunze de smoci au făcut din ele >orturi" + 4tunci Luetzalcoatl spuse' 6"am îm#ătat, am păcătuit& Nimeni nu va putea spăla  pata pe care am aruncat"o pe mine& 4tunci, împreună cu gărzile g ărzile sale, începu sa c!nte un c!ntec& ul$imea care aştepta afară, a fost făcută să aştepte şi mai mult& /*inuit, pl!ng!nd, plin de durere şi teamă văz!nd că faptele sale rele fuseseră de-a aflate şi fără ca nimeni să îl consoleze, începu să pl!ngă înainte Dumnezeului său"2 (aceasta este reproducere textuală din epica nai ne in'ită la reflecţie &e urmează apoi este usor de g
85

înflăcărată care se rotea în toate păr$ile, pentru a păzi drumul către 4r#orele 8ie$ii "2 (Geneza 8, 58759 uga lui Iuetzalcoatl, misterioasa sa ie>ire din Tte neo%i>nuită, neo%i>nuită, nemai!nt;lnită""""" Se spune ca atunci a ars toate casele sale din aur >i din argint >i casele din scoici ro>ii,  precum >i toate capodoperele capodoperele artei toltece" + inunate opere de artă, o#iecte pre$ioase şi frumoase, pe toate le"a îngropat, pe toate le"a ascuns acolo, în locuri secrete, în mun$i sau în prăpăstii& /omori de o #ogă$ie fără seamăn pe care mai t!rziu a tre#uit să meargă să le caute  şi să le gasească& 2ogă$ie ezoterică ascunsă în ad!ncurile ăm!ntului"2 Mistice paragrafe din Anai alci frumoase, este este util util să studie studiem m print printre re r;ndur r;ndurii marea marea .pisto .pistolă lă 0ni'er 0ni'ersal salăă a Sf;nt Sf;ntulu uluii aco%, aco%,  %inecu';ntatul $atron $atron al Marii -pere" (Să se 'adă =i%lia =i%lia e%raică .noc< a descoperit nemuritoarea &omoară ascunsă !n munţii Moria" iecare dintre noi tre%uie să !>i caute Mo>tenirea pierdută" &omoara niciodată nu se gase>te la suprafaţa $ăm;ntului, este necesar sa co%or;m !n A'ern pentru a o găsi" găsi " sita Interi Interiora ora Terrae rrae >ecti >ectific ficand andoo Inveni Invenies es (ccult (ccultum um Aapidem Aapidem"2 (Vizitează +8isita interiorul $ăm;ntului, $ăm;ntului, deoarece, purific;ndu purific;ndu7l, 7l, 'ei găsi piatra ascunsă" ascunsă " ără !ndoială, $iatra ilozofală >i toate acele $ietre preţioase ale erusalimului ceresc, >im% >im%ol oliz iz;n ;ndd 'irt 'irtuţ uţii >i pute puteri ri cosm cosmic icee tran transc scen ende dent ntal ale, e, cons consti titu tuie ie &omo &omoar araa lui lui Iuetzalcoatl, %ogăţia noastră intimă particulară, pe care am lăsat7o ascunsă c;nd am ie>it din .den >i pe care tre%uie să o cautăm !n interiorul nostru, aici >i acum" + .naintea 4r#orelui 2ătr!ne$ii, Domnul îşi zări c*ipul şi cu infinită durere spuse' /e #ătr!n sunt)  4ltă dată a-unse în alt loc şi se aşeză să se odi*nească pe o piatră şi îşi spri-ini m!inile pe ea& rivi spre T*ule şi astfel, începu sa pl!ngă&  l!ngea în *o*ote, şiroaie şiroaie du#le de lacrimi alunecau pe granit& =ra încon-urat de  picături şi datorită lacrimilor sale roca s"a crăpat& Aacrimile suferin$ei sale, căz!nd pe  piatră, o perforau&  !inile îi lăsară urme pe locul în care şi le spri-inise de piatră, ca şi cum piatra ar fi  fost din noroi şi urmele m!inilor s"ar fi impregnat acolo& Aa fel, şezutul său, se imprimă ad!nc în piatra pe care era aşezat "2 "2 ?ncă se mai pot 'edea urmele m;inilor sale !n locul numit Temacpalco" Temacpalco" *e fapt, stricto senso, !n Rocă, !n $iatră, !n Sex, zace ascunsă .lectricitatea sexuală transcendentă care poate să !l !nro%easca sau să !l eli%ereze pe om" Aceste Aceste r;ndur r;ndurii defin definito itorii rii ne in'it in'ităă la reflec reflecţie ţie""" """ enom enomenu enull uetz uetzalc alcoat oatlia liann se do'ede>te !ntotdeauna uimitor >i actual"   &u siguranţă, nu facem afirmaţii semantice, dorim doar să comentăm pe calea fenomenologică fenomenologică Mesa@ul uetzalcoatlian" Se spune că $reafericitul, după ce a suferit mult, a a@uns !ntr7un loc numit $untea $ietrei"

88

+ .n acest loc e1istă apă ?ens seminis@, apă care se agită învol#ur!ndu"se, se revarsă  şi se împrăştie"2 Antropologii moderni au interpretat !ntr7o manieră diferită >i eronată, nu cunosc nimic despre ezoterismul din Anai aceasta poate părea total străin Gnosticismului, !n fond nu este, >i tre%uie să acordăm mare atenţie următoarelor  reafericitul se întoarse pe drumul pe care odinioară îl a#andonase"2 + reafericitul Se spune că a smuls o piatră >i a făcut o punte, tra'ers;nd astfel pe celălalt mal" Astfel, marele A'atar al aztecilor !>i continuă drumul >i a@unse la un loc ce se numea + 4pa 3erpilor 2" 2" Autorii ara%i dau acestui loc numele de Folmat >i pe l;ngă asta ne !n'aţă că apele sale l7au făcut nemuritor pe profetul lie" 1ocalizează faimosul iz'or !n Modtere scapă analizei raţionaliste normale" .ste 'or%a despre !n'ăţături de tip supraraţional care pot fi !nţelese, asimilate, numai cu a@utorul unui Guru (intern" +Servus fugitivus2 care ne lipse>te este o + apă minerală şi metalică 2, solidă >i tăioasă, cu aspectul unei pietre ce poate fi usor licerpilor, Sufletul metalic al spermei sacre, Mercurul ilozofiei secrete, rezultat minunat al transmutării sexuale"  ?ntelepţii !ntotdeauna s7au arătat foarte rezer'aţi !n legătură cu Mercurul filozofic, filozofic, ale cărui faze succesi'e pot fi diri@ate de către că tre operatorul inteligent inteligent după placul său"  *acă tei presupune un oarecare efort, !n scterea unui artificiu neo%i>nuit ce constituie acest +secretum secr secret etor orum um22 pe care care noi, noi, gnos gnosti tici cii, i, l7am l7am di'u di'ulg lgat at de@a de@a !n mo modd pu%l pu%lic ic &onexiunea 1ingam7Uon 1ingam7U onii (alus70ter fără a 'ărsa niciodată !n 'iaţă &upa lui Fermes" Fermes " Parl Meag< afirmă + .n momentul tensiunii musculare şi înainte de a avea loc inversiunea curen$ilor, c!nd apare senza$ia e-ăculării iminente, fluidul seminal va fi re$inut, trăg!nd lim#a înapoi, c!t mai mult posi#il şi $in!ndu"ne respir respira$ia a$ia"2  + Se recomandă, de asemenea, contrac$ia muşc*ilor anusului ca şi cum s"ar practica e1erci$iul de concentrare asupra c*aErei ulad*ara"2  +Sufletul metalic2 al spermei este Fermes, Mercurul colorant care poartă !n sine +aurul mistic2, la fel cum SSf;ntul f;ntul &risto%al !l poartă pe isus >i Mielul propria sa %lană" ?n acest fel, datorită Mercurului ilozofiei secrete, =inecu';ntatul *omn Iuetzalcoatl a regenerat aurul !n suflet său, !n spirit >i !n corpurile c orpurile existenţiale existenţiale superioare ale iinţei" nutil au !ncercat tene%ro>ii să !l facă pe =inecu';ntat să re'ină la păcatul său imoral" +/u nici un c*ip nu mai pot acuma să mă întorc 3 răspunde *omnul 3, tre#uie să  plec"2  +3
89

+3i 2inecuv!ntatul aruncă în apă #unurile sale materiale   3lucrurile iluzorii ale acestei acestei lumi3, lumi3, colierele sale de pietre pre$ioase, care imediat se scufundară& De atunci, acel loc se numeşte 64pa pietrelor pre$ioase2" + .nainta un pic, a-unse în alt loc, care se numea 6Aocul în care dorm7& ?(rcul  clasic clasicilo ilorr, Aim#ul Aim#ul creş creştin tinil ilor or,, aici aici şi acum, acum, somnul somnul /onşti /onştiint intei ei în această această 8ale de  Aacrimi"2 + 4ici îi iese în înt!mpinare un adept al m!inii st!ngi şi îi spune' –.ncotro te îndrep$iB2 =inecu';n =inecu';ntatul tatul răspunde răspunde + ă îndrept către ăm!ntul roşu, merg să do#!ndesc  .n$elepciune"2 +3 Foarte #ine, #ea din acest vin al uitării, eu am venit să $i"l aduc"2 +3 Nu, nu pot nici măcar un pic să gust "2 "2 +3 8a tre#ui sa #ei cu for$a& Nici eu nu te pot lăsa să treci, sau să î$i continui drumul   fără să #ei& =u tre#uie să te fac să #ei şi c*iar c*iar să te îm#at& 4şa că #eaC2 + 4tunci Luetzalcoatl, cu un pa*ar înalt – !ntruc;t era un %odi !>i trezi din nou con>tiinţa @ privi de"o parte şi de alta, se privi  pe sine însuşi şi îşi netezi părul& pă rul& Din această cauză ca uză acel a cel loc se numeşte' 6Aocul în care dorm2" + Din nou îşi începu călătoria şi a-unse la culmea care se găseşte între untele ti medie'ali !n timpul coitului cătoare torturi !n a Houa Sferă (regiunea sexului, remu>cări, aniti %ufoni, infirmi, agregate psii lucra lucra cu infin infinită ită ră%dar ră%daree !n or@a or@a &iclopilor (sexul" + l!nse mult, din piept ieşindu"i ad!nci suspine& .şi fi1ă privirea asupra untelui  atizada – Muntele ?n'ierii  – şi porni pe drum& e unde mergea, făcea numai minuni, lăs!nd urme minunate ale trecerii sale prin acele locuri 2" (&um 'a face altădată marele Pa%ir isus !n ara Sf;ntă" dezvoltare + 4-ung!nd la mare, construi o plută din şerpi – întruc!t o#$inuse completa dezvoltare a celor şapte grade de putere ale focului – şi odată terminată – completă – se aşeză pe ea  şi o folosi drept #arcă #arcă"2 Aceasta ne aminteste de Gautama, =uddezat pe un Earpe la picioarele ar%orelui =od
8

$louă >i apa form;nd %ăltoace, ameninţa să !l !nece, !nsă Gautama a>ezat deasupra co%rei, o folosea drept %arcă" .lementele comune pe care le putem extrage din di'erse texte ne 'or%esc despre >arpele ignic al puterilor noastre magice, aspectul feminin al lui =ina< e%raic, Soţia lui Si marele Pa%ir isus a a@uns la $ăm;ntul ro>u atunci c;nd a fost !m%răcat cu mantia purpurie >i !n plus i s7a a>ezat pe cap o coroană !mpletită din spini" Atunci !l salutau ironic spun;ndu7i + Salve, >ege al iudeilor C2 C2 +3i îl loveau peste cap cu o trestie, şi îl scuipau şi aşezati în genunc*i, se plecau în  fa$a lui"2 ?n mod real, creuzetul sexual, erotic, este locul unde materia primă a Marii -pere suferă patimile sale, asemeni lui Fristos" &reuzetul celei de7a Houa Sfere este locul !n care moare, pentru a rena>te apoi purificată, spiritualizată, spiritualizată, transformată" ?n &aldeea, Kiguratele, turnuri a';nd de o%icei trei eta@e din categoria cărora a făcut  parte >i faimosul Turn =a%el, erau pictate cu trei culori culori negru, al% >i ro>u purpuriu " $entru a ne face o idee despre importanţa extraordinară pe care culorile Marii -pere o au !n ilozofia ermetică, să o%ser'ăm că !ntotdeauna ecioara este reprezentată !m%răcată !n al%astru (eci Fristos7ul !n ro>u" ?n Templele sacre din 'eci !i >optea !n ureci, de asemenea, culoarea Faosului primiti' unde toate elementele se confundă >i se amestecă !n totalitate" Sim%olul elementului păm;nt, al nopţii >i al morţii radicale a tuturor acestor agregate psii lumina urmează !ntunericului" !ntunericului"  =inecu';ntaţi cei ce au fost regeneraţi >i spălaţi de S;ngele Mielului (ocul sexual, ei 'or !m%răca mereu 'e>minte al%e""" $e păm;ntul sacru al faraonilor, $ta<, Regeneratorul, folosea !ntotdeauna tunica de l;nă al%ă pentru a indica rena>terea celor puri, a celor care au murit !n ei !n>i>i" ?n aplicarea sistematică a punctului nostru de 'edere relaţionat cu culorile materiei  prime a Marii -pere, este urgent >i de neam;nat să amintim studenţilor no>tri gnostici că !nainte de a a@unge la $ăm;ntul ro>u, Iuetzalcoatl, Fristosul mexican, a putut folosi cu drepturi depline tunica gal%enă" &uloarea al%ă urmează celei negre, gal%enul, al%ului >i purpura Regilor sacri ai *inastiilor Solare, urmează !ntotdeauna după gal%en""" gal%en """ &;nd =inecu';ntatul a a@uns la $ăm;ntul de culoare ro>ie, >i7a pus pe umeri mantia Regilor di'ini >i a !n'iat din morţi" Se spune că atunci s7a 'ăzut !n ape ca !ntr7o oglindă (oglinda Alc
86

'e>minte >i aprinz;nd un rug, se aruncă !n el (ocul sexual a mistuit !n !ntregime .ul  psia" cenu>a" Ei păsările cu pena@ul %ogat ($ăsările *uie >i al%astră, cea aurie >i mii de păsări >i mai frumoase" +/!nd rugul încetă să mai arda ? odată odată consumată Marea -pera @ inima sa se înăl$ă şi a-unse p!nă la ceruri& 4colo se transformă în stea, şi această stea este Auceafărul  dimine$ii şi al înserării& .nainte co#or!se în regatul mor$ilor şi după ce a stat acolo şapte  zile, s"a înăl$at su# formă de stea"2  niţiatorul ne arată !ntotdeauna cu o m;nă către oglinda Alctii e'rei" -glinda sim%olizează !ntotdeauna !ntotdeauna !nceputul -perei, Ar%orele Vieţii Vieţii indică finalul său iar &ornul A%undenţei, A%undenţei, rezultatul" Iuetzalcoatl a transformat *ia'olul, piatra %rută, materială >i grosieră, !n 1ucifer, $iatra ungtri Artei ermetice" + 4l#eşte alama şi arde =inecu';ntatul, =inecu';ntatul, trec;nd prin torturile Mem%rilor raţiei Spinului, a al%it *ia'olul, l7a readus la starea sa strălucitoare >i primordială" &ine moare !n el !nsu>i, aici >i acum, !l eli%erează pe $rometeu !nlănţuit, >i acesta !l  plăte>te din plin, !ntruc;t este un &olos cu putere asupra cerurilor, cerurilor, păm;ntului >i infernurilor" 1ucifer7$rometeu, integrat cu toate părţile iinţei noastre, ne transformă !n ce'a distinct, diferit, !ntr7o creatură exotică, un Arm;nt al%, lung, >i s7au speriat"""  Stă scris +/elui ce va ieşi #iruitor şi îmi va fi fidel p!nă la sf!rşit, eu îi voi da putere asupra neamurilor "2 "2  +3i le va conduce cu #aston de fier şi vor fi arşi ca vasul unui olar0 la fel cum eu am  primit aceasta de la Tatăl Tatăl meu"2 +3i îi voi dărui Steaua Dimine$ii2 (Venus71ucifer" Feinric< Pegele nostru – cel de"al Treilea deasupra asupritorilor, care iese din morm!ntul său din sticlă, se ridică din patul său şi  soseşte la scenariul nostru lumesc cu corpul său glorificat, adică, regenerat şi mai mult  ca perfect "2 "2 $ent $entru ru a clar clarif ific ica, a, spun spunem em ca term termen enul ul +$iatr $iatraa iloz ilozofal ofalăă2, !n lim% lim%a@ a@ul ul sacr sacruu semnifică semnifică +$iatra care poartă poartă semnul semnul Soarelui2 Soarelui2"" Astfel, Astfel, acest semn solar 'ine !nsoţit !nsoţit de culoarea ro>ie, ce poate 'aria !n intensitate" 0n 'ec
8L

înc*egat, rezistent şi strălucitor, capa#il de a"l acoperi, de a impregna toate păr$ile sale  şi de a"i asigura o protec$ie protec$ie eficace"2 8enus"Aucifer@, + 4cest suflet, spirit sau foc reunit ?amestecat cum se cuvine cu 8enus"Aucifer@, concentrat şi coagulat în cea mai pură, cea mai rezistentă şi cea mai perfectă dintre materiile terestre, terestre, este ceea ce numim piatra noastră"2  +3i putem da mărturie ca orice ac$iune care nu are drept g*id acest spirit, şi această materie drept #ază, niciodată nu va atinge scopul propus"2

&A$T-101 / ANTROPOOGI% GNOSTIC/ *at fiind progresul extraordinar al Studiilor gnostice din ultimul timp, nici o persoană cultă nu ar mai face gre>eala simplistă de a plasa iz'oarele curentului gnostic !ntr7o zonă spirituală limitată, a>a cum se !nt;mpla odinioară"   *acă este perfect ade'ărat că !n orice sistem gnostic tre%uie să ţinem cont de elementele sale elenistice orientale, incluz;nd $ersia, Mesopotamia, Siria, ndia, $alestina .gipt, etc", niciodată nu ar tre%ui să ignorăm principiile principiile gnostice percepti%ile !n su%limele culte religioase nai fără ocoli>uri, afirmăm Gnoza este un funcţionalism foarte natural al con>tiinţei, o +$terea iluminată a Misterelor di'ine, rezer'ată unei elite" &u';ntul +Gnosticism2, cuprinde !n structura sa gramaticală ideea de sisteme sau curente dedicate studiului Gnozei" Acest Gnosticism implică o serie coerentă, clară, precisă, de elemente fundamentale, 'erifi 'erifica% ca%ile ile prin prin inter intermed mediul iul exper experienţ ienţei ei mist mistice ice dire directe cte =lestemul, =lestemul, a%ordat a%ordat dintr7u dintr7unn  punct de 'edere >tiinţific >i filozoficD Adam >i .'a din Geneza e%raicăD $ăcatul -riginar  >i ie>ire ie>ireaa din din $aradi $aradisD sD Mister Misterul ul 1ucife 1uciferu rului lui Hai !nsu>iDD $uteri $uterile le creatoareD .senţa Sal'atorului Sal'andusD Misterele sexualeD Fristos7ul intimD Earpele de foc al puterilor noastre magiceD &o%or;rea !n nfernuriD ?ntoarcerea !n .denD Farul lui MefistofelD  Humai doctrinele Gnostice care implică fundamentele ontologice, ontologice, teologice >i antropologice antropologice mai sus citate, fac parte din Gnosticismul autentic" $regnostic este cel care !ntr7o formă formă concretă, clară >i specifică, prezintă caracteristici !n oarecare măsură comune sistemelor gnostice, !nsă, integrate !ntr7o concepţie generală străin străinăă Gno Gnosti sticis cismul mului ui re'ol re'oluţi uţiona onar" r" dei dei care, care, fără fără !ndoi !ndoială ală nu sunt, sunt, >i totu>i totu>i sunt sunt gnostice" $rotogno $rotognostic, stic, este orice orice sistem sistem gnostic gnostic aflat !ntr7un !ntr7un stadiu incipien incipientt >i germinal germinal,, mi>cări diri@ate de o atitudine foarte asemănătoare celei care caracterizează curentele gnostice definite" Ad@ecti'ul +gnostic2 poate >i ci cu Gnosticismul"  $rin semnificaţia sa, termenul +gnosticizant2, este cu siguranţă foarte apropiat celui +pregnostic2, !ntruc;t !n realitate, +stricto sensu2, termenul se află !n relaţie cu aspecte

8O

intrinseci care posedă o oarecare asemănare cu Gnosticismul 0ni'ersal, !nsă fac parte dintr7un curent definit ca ne7gnostic"  -dată sta%ilite aceste clarificări semantice, să trecem acum să definim cu deplină claritate Gnosticismul" Gnosticismul" Se cu'ine să clarificăm !n acest tratat faptul ca Gnosticismul este un proces religios foarte intim, natural >i profund profundDD ezoterism autentic profund, dez'olt;ndu7se clipă de clipă, cu trăiri mistice foarte particulare, cu *octrină >i ritualuri proprii" - doctrină extraordinară care adoptă fundamental forma mitică >i uneori, mitologicăD 1iturgtiinţa &on>tiinţa Superlati'ă a iinţei" ără !ndoială, !ndoială, &unoa>terea &unoa>terea gnostică gnostică scapă !ntotdeauna !ntotdeauna analizelor analizelor o%i>nui o%i>nuite te ale raţionalismului su%iecti'" Scopul acestei &unoa>teri este intimitatea infinită a persoanei, iinţa iinţa"" Raţiunea de a fi a iinţei este ?nsă>i iinţa" Humai iinţa se poate cunoa>te pe Sine" Astfel, iinţa se autocunoa>te prin Gnoză"  iinţa, ree'alu;ndu7se >i cunosc;ndu7se cunosc;ndu7se pe sine, reprezintă Autognoza" Autognoza" ără !ndoială, aceasta din urmă, !n ea !nsă>i, este Gnoza" Autocunoa>terea iinţei este un proces supra7raţional care depinde de .l, care nu are nimic de7a face cu intelectualismu intelectualismull"  $răpastia care există !ntre iinţă >i .u este de netrecut >i de aceea $neuma, Spiritul, se recunoa>te, >i această recunoa>tere este un act autonom, moti' pentru care raţiunea su%iecti'ă a mamiferului intelectual se do'ede>te ineficace, insuficientă, teri%il de săracă"  Autocunoa>terea, autognoza, implică anii resturi de elemente su%iecti'e, inumane, %estiale, care, fără !ndoială, au un !nceput >i un sf;r>it"   .senţa, &on>tiinţa, prizonieră, !m%uteliată, capti'ă !ntre di'ersele elemente care consti constitui tuiee sinele sinele !nsu> !nsu>i,i, .goul .goul,, din din neferi nefericir ciree se ma manif nifest estăă !n 'irtut 'irtutea ea propri propriei ei sale sale condiţionări" *izol';nd *izol';nd .ul, .senţa, .senţa, &on>tii &on>tiinţa nţa se treze>te, treze>te, se ilumineaz iluminează, ă, se eli%erează eli%erează >i atunci atunci o%ţinem ca >i consecinţă sau corolar, autocunoa>terea, autocunoa>terea, Autognoza" Autognoza" ără ără !ndoi !ndoială ală,, re'ela re'elaţia ţia legiti legitimă mă !>i are %azele %azele incon incontes testa% ta%ile ile,, de netăgă netăgădui duit,t, !n Autognoză" Re'elaţia Re'elaţia gnostică gnostică este !ntotdeau !ntotdeauna na imediată imediată,, directă, directă, intuiti intuiti'ăD 'ăD exclude exclude radical radical operaţiunile intelectuale de tip su%iecti' >i nu are nimic de a face cu experienţa >i ansam%lul de date de tip senzorial" nteligenţa sau Hous, Hous , !n sensul său gnoseologic, pe c;t este de ade'ărat că poate ser'i drept drept fundam fundament ent ntele ntelectu ctulu luii ilumi iluminat nat,, pe at;t at;t de mu mult lt se fere>t fere>tee să cadă cadă !n 'anul 'anul intelectualism" Se do'edesc clare >i e'idente, caracteristicile ontologice, pneumatice >i spirituale ale lui Hous (nteligenţa" ?n numele numele ade'ărulu ade'ărului,i, declar !n mod solemn solemn că iinţa este singura existenţă realăD reală D !naintea transparenţei sale inefa%ile >i teri%il de di'ine, ceea ce numim .u, .go, eu !nsumi, sine !nsu>i, nu reprezintă dec;t tene%re exterioare, pl;nset >i scr;>net de dinţi" Autognoza sau redescoperirea autognostică a iinţei, se do'ede>te un a@utor decisi', a';nd !n 'edere caracteristicile antropologice antropologice ale $neumei sau Spiritului" &unoa>terea de sine !nseamnă identificarea cu propria iinţă di'ină" di'ină "

8J

A ne >ti una cu propria $neuma sau Spirit, a experimenta !n mod direct identificarea !ntre cunoscut >i cunoscător , este ceea ce putem >i tre%uie să definim ca Autognoză"   &u sigurant siguranta, a, această re'elaţie extraordinară, ne in'ită să murim !n noi !n>ine cu scopul ca iinţa să se manifeste !n noi" noi"   *in contră, a ne !ndepărta de iinţă, a continua ca >i .go !n erezia separării, !nseamnă a ne condamna la in'oluţia scufundată !n 1umile nfernale"  Această reflecţie e'identă ne conduce la tema +li%erului ar%itru2 gnostic" ?n mod e'ident, un gnostic serios este un ales +a posteriori2" .xperienţa gnostică permite de'otului sincer să se cunoască pe sine >i să se auto7 realizeze !n mod integral" Să se !nţeleagă prin Auto7Realizare, dez'oltarea armonioasă a tuturor posi%ilităţilor  infinite ale omului"  Hu este 'or%a despre date intelectuale, capricios distri%uite, distri%uite, nici de pură 'or%ărie lipsită de su%stanţă >i %;rfă am%iguă" Tot Tot ceea ceea ce afirmă afirmăm m !n aceste aceste paragr paragrafe afe tre%u tre%uie ie să se !nţel !nţeleag eagăă ca experi experienţ enţăă autentică, traită, reală" ?n cadrul curentelor gnostice nu există dogma predeterminării ortodoxe, care ne7ar  !m%utelia !n mod lamenta%il !n concepţia restr;nsă a *i'inităţii antropomorfice" antropomorfice"  ?n grece>te, *umnezeu este Ti la cele mai conser'atoare popoare semitice, cel mai 'eci totu>i,, *umnezeu este 0H01" Autocu Autocunoa noa>te >terea rea >i desă'; desă';r>i r>irea rea !n orizon orizontul tul infin infinite itelor lor posi%i posi%ilit lităţi ăţi,, presu presupun punee !ntoarcerea sau re!ntoarcerea la -astea creatoare a .loi minunatele sale splendori distrug radical orice iluzie" *escte Gnoza marilor Mistere arit să se apropie de dinamismului re'elator al iinţei, graţie loialităţii lor doctrinare" Studiul riguros al di'erselor piese antropologice ale culturilor  aztecă, toltecă, ma)a, egipteană, etc", ar fi mai mult dec;t imposi%ilă !n lipsa unei informaţii preala%ile asupra Antropologiei Antropologiei Gnostice" &odicele mexicane, $apirusurile egiptene, Ta%lele asiriene, Manuscrisele de la Marea Moartă, $ergamente stranii, precum >i anumite Temple foarte 'eci care niciodată nu a putut fi explicat pe cale pur intelectuală"  Raţionalismul speculati', speculati', !n loc să !m%ogăţească lim%a@ul gnostic, !l sărăce>te !n mod lamenta%il, !n timp ce po'estirile po'estirile gnostice, scrise sau alegorizate su% orice formă artistică, se orientează !ntotdeauna către iinţă"

9Q

Ei tocmai !n acest lim%a@ foarte interesant al Gnozei, semifilozofic >i semimitologic, se !nt; !nt;ln lnes escc un numă numărr de cons consta tant ntee extr extrao aord rdin inar are, e, sim% sim%ol olur urii cu fond fond ezot ezoter eric ic transcendental, care !n tăcerea lor 'or%esc despre multe"  =ine >tiu, at;t -amenii c;t >i Keii, că tăcerea este do'ada ?nţelepciunii" ?nţelepciunii" &aracterist &aract eristicile icile specifice specifice Mitu Mitului lui gno gnostic stic >i care se comp completeaz leteazăă recip reciproc, roc, sun suntt următoarele 7 *i'initatea Supremă" 7 .manaţia >i căderea pleromatică" 7 *emiurgul Ari astfel, este !nsă>i $aranir'ana (AH Sop<" Mai t;rziu, tot ceea ce există !n acest 0ni'ers, 'a a@unge să ai%ă o existenţă reală !n $aranisi 1ogodnica din -limp a lui Feracles, este Uoni7ul, &upa di'ină, .ternul eminin" *i'inul Ra%%i din Galileea, !n loc să ridice cult antropomorficului eii lor !ndepărtaţi, pe antecesorii lor cu du%lu sex, ca >i iinţe di'ine >i Kei sfinţi, la fel cum fac astăzi cezat acolo sus pe tronul său de tiranie >i despotism, arunc;nd cu tunete >i fulgere asupra acestui %iet furnicar uman, este rezultatul ignoranţei,  pură idolatrie idolatrie intelectuală" intelectuală" *in nefericire, această concepţie gre>ită asupra Ade'ărului, a pus stăp;nire at;t pe filozoful occidental, c;t >i pe afiliaţii religio>i ai oricăreia dintre sectele complet golite de elementele gnostice" &eea ce au respins gnosticii din toate timpurile, nu este *umnezeul necunoscut, 0nic >i mereu prezent !n Hatură, sau !n natura +in a%scondito2, ci pe *umnezeul dogmei

94

ortodoxe, !nspăim;ntătoarea zeitate răz%unătoare a legii talionului (oci dinte pentru dinte"  Spaţiul A%stract A%solut, A%solut, *umnezeul necunoscut, nu este nici un 'id fără limite, nici o plenitudine condiţionată, ci am%ele lucruri !n acela>i ace la>i timp" Gnosticul ezoterist acceptă re'elaţia ca pro'enind de la iinţele *i'ine, Vieţile !n manifestare, !nsă niciodată Viaţa 0nică nemanifesta%ilă" nemanifesta%ilă"  *i'initatea incognosci%ilă este Spaţiul A%stract A%stract A%solut, A%solut, sursa primară a tot ceea ce a fost, este sau 'a fi"  Această &auză infinită >i eternă, se gase>te astfel, golită de orice fel de atri%ute" .ste lumina negati'ă, existenţa negati'ă, se găse>te dincolo de orice g;nd sau speculaţie" Mitul gnostic al lui Valentin, care, !ntr7o manieră specială ni7i arată pe cei treizeci de Aeoni Aeoni plero pleromat matici ici,, i'ind i'indu7s u7see miste misterio rioss din Spaţiu Spaţiull a%stra a%stract ct a%solu a%solut,t, prin prin emanaţ emanaţii ii succesi'e >i ordonate de pereci tre%uie să ser'ească drept arul glorios al $leromei, a apărut direct din 1umina negati'ă, din .xistenţa negati'ă" ?n fina final, l, Ho Hous us,, Spir Spirit itul ul sau sau $neu $neuma ma,, conţ conţin inee !n el !nsu !nsu>i >i infi infini nite te posi posi%i %ili lită tăţi ţi suscepti%ile să se dez'olte pe durata manifestării" ?ntre extremele extraordinare ale iinţei >i He7iinţei ilozofiei, a a'ut loc di'izarea sau căderea" Mitul gnostic al căderii Sopte ca >i .go, dă origine catastrofei >i dezordinii, dezordinii, creează o operă denaturată care, fără !ndoială, răm;ne !n afara am%ientului di'in, de>i !n ea se găse>te prizonieră .senţa, =udcarea ei, se poate de'ia !nspre .go, >i prin separare, poate ţese o lume plină de amărăciune"  &ăderea omului degenerat este fundamentul fundamentul Teologiei Teologiei tuturor popoarelor antice" &onfor &onform m lui lui ilola ilolaos, os, pitag pitagor oreic eicul, ul, (secol (secolul ul V !"Fr !"Fr", ", filozo filozofii fii antici antici afirm afirmau au că materialul psii că el !nsu>i o aplica" *orinţa fără margini, margini , !ncălcarea regulilor creaţiei, conduce la e>ec" &el ce 'rea să se distingă ca >i .go, !ntotdeauna dă na>tere dezordinii >i căderii, re%eliunii angelice" Astfel, autorul lumii formelor, este un grup mistic de creatori =ăr%aţi7emei sau Kei du%li, precum Tlaloc, Keul ploilor >i al fulgerelor, >i soţia sa &
Notă: În limba spaniolă, J se pronunţă H.

95

 &u siguranta, .lo@im, cu , !n di'ersele 'ersiuni autorizate >i re'izuite ale =i%liei, se traduce ca >i *umnezeu" .ste de netăgăduit, nu doar din punct de 'edere ezoteric, ci >i ling'istic, faptul că termenul .lo@im este un nume feminin cu o terminaţie masculină la plural" Traducerea corectă, corectă, +stri +stricto cto sensu2, sensu2, a numelui .loi Kei" Kei" +3i Du*ul principiilor masculin şi feminin plutea deasupra lumii fără forma şi se înfăptui crea$ia"2  ără !ndoială, o Religie fără Keiţe este pe @umătate atee"  *acă aspirăm cu ade'ărat la eci zeiţele din 'eci nu antropomorficului etiinţă supranormale" Antropologii gnostici, !n loc să r;dem sceptici 3 cum fac cei profani 3 !n faţa reprezentărilor Keilor >i Keiţelor din diferitele panteonuri aztec, ma)a, olmec, toltec, ct a>tem em !n ele pe .loti con>tiinţ inţaa egoică egoică se ident identifi ifică că cu a<'e, a<'e, cel care, care, confor conform m lui Saturninus din Antioti &on>tiinţ inţaa !m%ut !m%uteli eliată ată !n .go, .go, sufer suferăă de7a de7a lungu lungull timpul timpului ui,, !n 'irtu 'irtutea tea  propriei sale condiţionări" condiţionări"  Situaţia, cu siguranţă nu foarte plăcută, repetată ne!ncetat !n po'estirile gnostice ale $neumei, supusă cu cruzime puterilor legii, ale lumii >i ale a%isului, se do'ede>te destul de clară, pentru a mai insista aici asupra ei"  .ste e'identă slă%iciunea >i neputinţa dezarmantă a %ietului animal intelectual, !n mod gre>it numit om, atunci c;nd 'rea să se ridice din noroiul păm;ntului fără a@utorul di'inităţii"  .xistă pe aici un pro'er% popular care spune + Dumnezeu î$i dă, dar nu î$i #agă în traistă2"  Humai ulgerul ignic ignic , nepieritor, !nci rece,  poate să reducă la praf cosmic .ul psitiinţ &on>tiinţaa " &u cu'inte de foc afirmăm Humai afirmăm  Humai Suflul *i'in ne poate !ntoarce la Ade'ăr " ?nsă, aceasta este posi%il numai prin munci con>tiente >i suferinţe 'oluntare" $osesiunea Gnozei este !ntotdeauna !nsoţită de o anumită atitudine de !ndepărtare sau !nstrăinare !n faţa acestei lumi iluzorii, ma)a" Gnosticul autentic aspiră la o sci de aici aici iz'or iz'oră>t ă>tee nelini nelini>te >teaa sa, respin respinger gerea ea >i ru>in ru>inea ea !n faţa faţa di'erselor elemente inumane care constituie .ul"  &ine năzuie>te să se piardă !n iinţă, poartă cu sine remu>carea >i oroarea !n faţa !ngrozitoarelor !ngrozitoarelor manifestări ale sinelui !nsu>i"

98

A ne contempla !n !ntregime pentru un moment, !nseamnă să ne simţim fără limite >i să respingem cu toate puterile iinţei, sc;r%osul egoism al separatismului" ?naintea gnosticului gnosticului se desci ade'ărată" =" &ea a .ului, ansam%lu de agregate psii eu inferior sunt doar secţiunile aceluia>i lucru, aspecte diferite ale lui eu !nsumi, faţete 'ariate ale infernalului" .ste sinistrul >i tene%rosul .u superior, mi@lociu sau inferior, suma, rest sau multiplu continuu de agregate psiiretlic intelectual al .goului, care caută scăpări pentru a continua să existe, o formă foarte su%tilă de auto!n>elare" .ul este o operă ori%ilă cu multe 'olume, rezultatul a nenumărate zile de ieri, un nod fatal pe care tre%uie să !l dezlegăm" 1auda de sine egoică, cultul .ului, supraestimarea de sine, este paranoia, idolatrie de cea mai @oasă speţă" Gnoza este Re'elaţie sau *ez'ăluire, aspiratţie rafinată, sintetism conceptual, reu>ite maxime" ?n mod e'ident, at;t !n esenţă c;t >i !n fapt, Gnoza >i Farul sunt asemănătoare din  punct de 'edere fenomenologic" fenomenologic"  ără Graţia *i'ină, fără a@utorul extraordinar al Suflului sacru, Autognoza, auto7 realizarea intimă a iinţei, ar fi mai mult dec;t imposi%ilă" A ne sal' sal'aa este este cel cel ma maii indi indica catt >i aceas aceasta ta pres presup upun unee o depl deplin inăă iden identi tifi fica care re a sal'atorului cu cel sal'at" *i'inul, cel care sălă>luie>te !n ad;ncul Sufletului, autentica >i legitima facultate de cunoa>tere, anii a%soar%e !n paropsia sa .senţa >i !n iluminarea totală, o sal'ează" Aceasta este tema Sal'atorului Sal'andus" Sal'andus" Gnosticul care a fost sal'at din ape, a !nci atunci, transformaţi !n creaturi teri%il de di'ine, trecem dincolo de %ine >i de rău" &A$T-101 / M%0IC 1 T%NOCHTITAN &u siguranţă, termenul Tenoci simplă, lipsită de artificii inutile +1ocul lui Tenoci mistic al ora>ului" *in punct de 'edere etimologic, cu';ntul +Mexic2, pro'ine din rădăcina +metzli2 (luna >i +xictli2 (om%ilic sau centru"

99

Mexic, Mexic, termen termen clasic clasic preco precolum lum%i %ian, an, poate poate >i c seniorial cu numele de +An%ondo amadetzana2" Termen Termenul ul +%ondo2, +%ondo2, !n lim%a@ul lim%a@ul riguros riguros otomi, otomi, !nseamnă !nseamnă +nopal2D +nopal2D +amadetzan +amadetzana2 a2 !nseamnă +!n mi@locul 1unii2" Ac'ila triumfătoare a>ezată deasupra cactusului nopal, de'or;nd un >arpe, %lazonul Statelor 0nite Mexicane, nu este altce'a dec;t traducerea fidelă a pictogramei arul lor, minunat >i impunător, a fost ridicat !n mla>tini, de către un tri% umil >i su%estimat" - anumită legendă foarte 'ecte cum %ătr;nii au descop descoperi eritt cu mare mare uimire uimire,, +into +intoll< ll2, anumite plante >i creaturi animale despre care Keul Fuitzilopoci pe>tele al%, etc"" +8ăz!nd toate acestea, #ătr!nii aproape că au iz#ucnit în pl!ns spun!nd'  – 4stfel, aici va fi oraşul nostru, întruc!t am văzut ceea ce ne"a spus şi ne"a ordonat   +uitzilopoc*tli&  .nsă în noaptea următoare, %eul îl c*emă pe Sacerdotul /uau*coatl ?3arpele"4cvilă@  şi îi spuse'  – (, /uau*coatl) 4$i văzut de-a şi v"a$i minunat de tot ceea ce ea ce a$i găsit în stufăriş)&  .nsă asculta$i) =1istă ceva ce încă nu a$i văzut&  erge$i să vede$i cactusul pe care care se odi*neşte #ucuroasă acvila&&&& acvila&&&&  4colo ne vom aşeza, vom stăp!ni acele locuri, vom aştepta, ne vom înt!lni cu diferi$i oameni, conducătorii şi luptătorii noştri& /u săge$ile şi cu scutul nostru vom decide cu cine ne învecinăm, pe cine cucerim&&&  .ntruc!t acolo aco lo va fi tinutul nostru, e1ic "Tenoc*titlan, "Tenoc*titlan, locul unde $ipă acvila, a cvila, locul  unde îşi întinde aripile şi măn!ncă, locul unde înoată peştii, locul unde se ascunde  şarpele, şi acolo se vor petrece multe lucruri"2 &uaui femeile, %ătr;nii >i copiii, plini de %ucurie, !l urmară !n mla>tini,  printre plantele de apa>i sălcii >i deodată, ce'a neo%i>nuit neo%i>nuit se !nt;mplăD !n uimirea generală descoperiră semnul promis ac'ila săl%atică a>ezată deasupra nopalului, !n plin festin maca%ru, de'or;nd un >arpe" ?n acele momente de admiraţie >i fericire, 1uciferul nai al cunoa>terii oculte " *in cele mai 'eci al tuturor zeilor sfinţi precum Fermes, Serapis, isus, Iuetzalcoatl, =udd
9

-rice Adept al raternităţii 0ni'ersale Al%e, poate fi sim%olizat pe %ună dreptate prin marele +Earpe2, care, pe pietrele negre de ofrandă ale %a%ilonienilor, ocupă un loc at;t de cunoscut !ntre sim%olurile Keilor" &onform lui *upuis, .sculap, $luton, .smun >i Pneep sunt cu toţii, zeităţi ce posedă atri%utele Earpelui" &u toţii sunt 'indecători, dătători de sănătate spirituală, fizică, >i de iluminare" =ratiinţă >i artă culturală, prin faimo>ii +naga ma)a2, numiţi mai t;rziu +*ana'as2"  Hagas >i %raim%olul >im%olul sacru al Earpelui cu pene, fără !ndoială, em%lema mexicană >i ma)a"  0pani>i lucru, Etiinţa &unoa>terii -culte"  Hagas (>erpii =udismului ezoteric, sunt oameni autentici, perfecţi, autorealizaţi, !n 'irtutea cunoa>terii lor oculte >i apărători ai 1egii lui =uddi7ar fi sfătuit discipolii să fie la fel de isteţi precum >arpele, dacă acesta din urmă ar fi fost un sim%ol al răului"""  Hu este de prisos să amintim că ofiţii, ofiţii, !nţeleptii gnostici gnostici egipteni din +răţia Earpelui2 Earpelui2 nici niciod odat atăă nu ar fi ador adorat at !n 1itu 1iturg rgapte  pumnale, Stella Maris, Steaua Mării, Mara<, Maria, sau, mai %ine zis, Ram7o, Ram7o, Earpele de foc ce se !nalţă 'ictorios de7a lungul coloanei 'erte%rale a adeptului, este propria noastră iinţă, !nsă deri'ată, pe care ac'ila, cel de7al Treilea 1ogos, tre%uie sa o de'oreze"  =ătr;nii !nţelepţi de pe păm;ntul sacru al lui Ma)a%, !ncă din noaptea profundă a secolelor, au su%liniat !ntotdeauna ideea transcendentală a %ancte util să o amintim aici pe Tonantzin, Mama noastră *i'ină Pundalini  particulară, indi'iduală, indi'iduală, +emeia7Earpe2, + *umnezeu7emeie2" &lasica Medeea din Anai spirituale, corpuri glorioase, forţe, facultăţi, etc"" ?n numele ade'ărului, tre%uie să formulăm următorul enunţ + Fără nici o e1cep$ie, nici un ini$iat, nici măcar aceia care , conform tradi$iei ezoterice occidentale, au atins  gradul de 6adeptus e1emptus7, nu s"ar putea #ucura de puterile 3arpelui, fără să fi fost  în preala#il devora$i de către acesta"2  Hu este de a@uns să ridicăm Earpele de oc al puterilor noastre magice de7a lungul coloanei 'erte%rale, din cte urgent, urgent, imediat, de neam;nat, să fim de'oraţi de către 'iperă""" Humai a>a ne putem transforma !n ce'a distinct, diferit" ?n magistrala carte a lui *e =our%ourg, Votan, semizeul mexican, po'estind expediţia sa,

96

descrie un pasa@ su%teran care !>i urma cursul pe su% păm;nt >i se termina la %aza cerului, su%liniind că acest pasa@ era gura unui >arpe, a unei 'ipere, >i că el fusese admis acolo !ntruc;t el !nsu>i era un +iu al Earpelui2, adică, un Earpe (cine'a care a fost de'orat de Earpe" Sacerdo$iii asirieni asirieni purtau purtau întotdeauna întotdeauna numele Dumnezeului lor& De asemenea, asemenea, +Sacerdo$i druizii druizii din regiuni regiunile le celto"#rit celto"#ritanice anice îşi spuneau spuneau şerpi& şerpi& 6Sunt un şarpe, şarpe, sunt un druid)7, druid)7, e1clamau"2 + CarnaE egiptean este fratele lui /arnac #ritanic, acesta din urmă semnific!nd   untele 3arpelui"2 ?n opinia lui =our%ourg, căpeteniile cu numele de Wotan, Iuetzalcoatl sau Keitatea Earpe a mexicanilor, sunt descendenţii descendenţii lui &am >i &anaan" +.u sunt Fi'im2, afirmă ei" + Fiind un +ivim, apar$in marii >ase a Dragonului ?3arpelui@& =u însumi sunt un 3arpe, întruc!t sunt un +ivim "2 $e candidatul care aspiră să de'ină adept, !l a>teaptă !ntotdeauna lupte !nfrico>ătoare,  %ătălii teri%ile contra propriilor propriilor sale pasiuni animalice animalice personificate !n multiplele multiplele agregate  psiter $e>terile ile Ri ale clar'ă clar'ăzăt zători orilor lor greci, greci, au fost fost construite după cele ale ci'ilizaţiei naga, Eerpi Retes care !>i a'eau lăca>ul !n pe>terile de su% păm;nt" Adeptul 'ictorios se transformă !ntr7un iu al Earpelui >i !ntr7un Earpe care tre%uie să fie de'orat de către Ac'ila *ui Ari cu cel care aduce Moartea"  ără !ndoială, Saturn, cu secera sa, se transformă usor !n Moartea, cu coasa sa" *acă săm;nţa nu moare, planta nu se na>teD dacă Earpele nu ar fi de'orat de către Ac'ilă saturniană, niciodată nu am de'eni Kei" -'idiu afirma despre Saturn + /ronos a fost un #ătr!n >ege Divin din Aacio, care a cucerit pe c!mpul din >oma, muntele pe care l"a numit aniculo "2 Alţii ne asigură că a domnit !n .truria, alţii !n 0m%ria" $rimul Templu care s7a ridicat !n talia i7a fost consacrat" Macro%iu spune despre el că ar fi fost !nsu>i Keul Saturn, care, izgonit din ceruri de către fiul său, upiter, a co%or;t sa trăiască printre oameni >i expulzat din &reta, a fost găzduit !n talia, unde i7a !n'ăţat pe locuitori agricultura, arta >i >tiinţele" Se mai spune despre despre &rono &ronos7S s7Satu aturn rn că a fonda fondatt -ra>u -ra>ull Saturn Saturnian ian pe mu munt ntele ele Tarp Tarpe) e)o, o, adică, adică, pe &apitoliu"  Mulţi !l consideră drept +&i unde unde tre%u tre%uie ie să se !ntoa !ntoarcă rcă,, !ntru !ntruc;t c;t aceast aceastaa este este semnificaţia numelui său, ca Keu al Timpului >i al Anului, moti' pentru care i7a fost dat numele de .- (-" nana, Uana, Gnana sau Gnoza, este >tiinţa lui Saturn, adică, >tiinţa cunoa>terii iniţiatice, >tiinţa .noic
9L

?nsă, este necesar să clarificăm că !n nici unul dintre aceste paragrafe anterioare nu ne7am referit la 'reun regent planetar, nazarinean sau Na%ir !n particular" particular" Am 'rut doar să ne refe referi rim m !n mod specif specific ic la Saturnul ntim, ntim , di'inul Augoides, 1ogosul indi'idual, Ac'ila fiecaruia dintre noi" ără !ndoială, co%ra de'orată de ac'ilă se transformă, !n fapt >i !n drept, !n Earpele cu  pene""  pene isus, marele Pa%ir, a fost un Earpe cu pene, la fel ca >i Moise, *ante, Sf;ntul 1ama, =uddi mulţi alţi Fierofanţi"  Uogi 'or%esc cu infinit respect despre pereci -meciuatl, *oamna (Earpele, se găsesc !n deplină manifestare !n cadrul Earpelui cu pene" &uautiente >i suferinţelor 'oluntare, 'oluntare, pe deplin sim%olizate de spinii cactusului" Earpe, Ac'ilă, cactus, piatra filozofală, apa marelui lac, extraordinare fundamente ezoterice ale marelui Tenocte pescari !n %ărci, preocupaţi de lupta dură, !ncerc;nd să pescuiască !ntre stufări> >i păsările de apă" =ine >tiu Keii din Anai ';nătorii de păsări ac'atice" .ste e'ident că !n oci Tetzcoco, Tetzcoco, acei oameni simplii nu păreau mai %uni dec;t ceilalţi +săl%atici lacu>tri2" Armele lor erau undiţa clasică dintotdeauna, at;t de necesară la pescuit >i faimoasa lance7i onora Keii Sfinţi !ngeri, ari serafimi ai cre>tinismului"  Se do'ede>te foarte potri'it să cităm aici c;te'a Keităţi Atlaua, +cel ce duce atlatl 2" 2" Amimitl, pro'ine etimilogic din + mitl 2, 2, săgeată >i +atl 2, 2, apă"  -pocii i, malactinismului, sunt  principiile spirituale spirituale ale forţelor forţelor minunate ale naturii" naturii"  Himeni nu poate controla !n mod a%solut aceste forţe naturale, dacă nu posedă a &incea niţiere calificată, a lumii cauzale, cea care aparţine adepţilor" .ste indispensa%il să fim acceptaţi de principiile focului, aerului, apei >i păm;ntului" .ste urgent să o%ţinem dominarea spirituală a orţelor naturii, !nainte de a ne transforma !n Regi autentici ai elementelor uni'ersale" A implora este diferit" Scrierile Sfinte spun +/ere$i şi vi se va da, #ate$i şi vi se va desc*ide "2 Atlaca Atlaca ctini cre>tinismul smului ui >i răspunsul niciodată niciodată nu se lăsa a>teptat" ericiţi au fost mexicanii c;nd au putut cumpăra de la 'ecinii lor de pe păm;nt solid lemne, ta%lă >i pietre pentru a7>i ridica ora>ul"

9O

Aceasta s7a realizat prin intermediul trocului, d;nd pe>te !n scte, cre'ete, co%re de apă, mu>te de apă, 'iermi, raţe, păsări de apă, etc", etc", etc"" &u infi infini nită tă um umil ilin inţă ţă,, simp simpli lita tate te >i sără sărăci cie, e, au edif edific icat at un temp templu lu !n cins cinste teaa ari sălcii, este clar că ace>ti oameni nu dispuneau de piatră >i lemn suficient" 1egend 1egendaa secol secolelo elorr po'es po'est>s t>ste te că aminti amintirea rea acelo acelorr 'remu 'remuri, ri, um umil ilee >i grand grandio ioase ase totodată, se săr%ătorea o dată pe an, !n timpul festi'ităţilor lunii etzalualitzi" A)aui la o distanţă egală de aproximati' trei sute de metrii depărtare faţă de piaţa constituţiei, care astăzi poartă numele de zocalo"  0rmătorii su'erani mexicani, cu siguranţă nu au precupeţit nici un efort pentru a ridica pentru %inecu';ntatul ari teren sau loc sacru ales de către acesta" ără !ndoială, !n @urul acestui centru magnetic unic, au apărut, domnie după domnie,  palate, sanctuare, piramide piramide etc", etc", etc""  Hu este de prisos să su%liniem faptul că apariţia ac'ilei >i a >arpelui !naintea lui &uaui a oamenilor săi, a a'ut loc !n acela>i loc !n care mai t;rziu a fost construit templul sf;ntului Keu Fuitzilopoci fără ocoli>uri, afirmăm că marele Tenoci concentrat !n !ntregime scopul fundamental al ora>ului, al poporului >i al statului" 0n centru magnetic minunat, ce se odite su%lim pe păm;ntul puternic, pietros"  rumoasa insulă !n mi@locul apelor cristaline ale mla>tinilorD loc exotic !n marele golf  al legendarei lagune"  Multe ora>e >i sate străluceau !n lumina soarelui pe acele coaste Azcaputzalco >i Tlacopan la 'est, &o)ui noroi, noroi, etc""  &u multă <ărnicie >i infinită ră%dare, acel popor amfi%iu a tre%uit să !nceapă prin a clădi solul, astup;nd cu noroi %ălţile din stufări>, săp;nd multe canale, consolid;nd consolid;nd foarte  %ine malurile >i construind construind pe ici colo colo drumuri >i punţi" Astfel a apărut marele Tenoctiinţă, filozofie, artă >i religie"

9J

Tonatiut<, Ver%ul Sf;ntului oan, 1ogosul sau *emiurgul creator al uni'ersului, cu lim%a sa de foc !n formă de triungi este reprezentat prin strălucitorul astru care ne dă 'iaţă, lumină >i căldură" *e aceea el apare glorios !n maniera nai de alta a +marelui cti" ?n ci >itt prin prin focul 'ulcanilor " ?n dreptungi puternice cutremure de păm;nt" + Fiii celui de"al patrulea soare 2, a patra rasă, (atlanţii, al căror păm;nt era situat !n oceanul Atlantic, au fost !ngi ce7a de7a doua epistolă a lui $etru către romani, cu siguranţă, 'or tre%ui să se !ncline cu respect !naintea tonului se'er al $ietrei Solare" Mici 466 !n ranţa, afirmă + .n anul OOO, în luna a şaptea, va apărea pe cer un mare >ege al terorii2" (să se 'adă primele două 'ersuri din &enturia 4Q7L5" Teri%ila Teri%ila pertur%are !n or%ită >i mi>carea planetei Terra, Terra, explicată de către clar'ăzătorul  Hostradamus, se 'a datora apropierii unui alt astru (sim%olic care timp de L zile 'a apărea ca un alt soare" Apocalipsa Sf;ntului oan 'or%e>te despre respecti'ul astru,  %otez;ndu7l cu numele numele de $elin (amărăciune" (amărăciune"  $laneta gigantică la care ne referim poartă numele de Ferculo%us (sau Ha%iru din mitologia asiro7%a%iloneană" Mulţi o numesc +planeta rece2, alţii +planeta ro>ie2D fără !ndoială, este cu mult mai mare dec;t upiter, giganticul colos al sistemului nostru solar" Acesta este cataclismul nostru interior ce se 'a !nt;mpla !n fiecare dintre noi la momentul  potri'it" + După o eclipsă de soare 3 spune spune Hostrad Hostradamu amuss 3 va urma cea mai o#scură şi tene#roasă vară care a e1istat vreodată de la crearea crearea lumii şi p!nă la patimile şi moartea lui Iisus +ristos, şi de atunci p!nă în acea zi şi aceasta va fi în luna octom#rie, c!nd se va produce un cutremur at!t de mare, înc!t se va crede că ăm!ntul a ieşit de pe or#ita  şi s"a scufundat în tene#rele eterne eterne"2 isus, marele Pa%ir a spus

Q

+3i imediat dupa cutremurul din acele zile, soarele se va întuneca, luna nu"şi va mai da lumina ei, stelele vor cădea din cer şi puterile cerurilor vor fi clătinate "2 + 4tunci va apărea pe cer semnul Fiului (mului0 şi atunci toate popoarele de pe  ăm!nt vor -eli şi îl vor vedea pe Fiul (mului venind pe norii din cer, cu putere şi  slavă&7  63i va trimite pe îngerii săi cu tr!m#i$a răsunătoare şi îi vor aduna pe cei aleşi, din cele patru v!nturi, dintr"o parte a cerului, p!nă la cealaltă"2 + De la smoc*in lua$i aminte' c!nd îi frăgezeşte şi înfrunzeşte mlădi$a, şti$i că vara este aproape"2 + Aa fel şi voi, c!nd ve$i vedea toate aceste lucruri, să şti$i că Fiul (mului este aproape, este la poartă"2 + De aceea vă spun, că nu va trece acest neam p!nă să se petreacă toate acestea"2 +/erul şi păm!ntul vor pieri, însă cuvintele ele nu "2 + Dar ziua şi ceasul, nimeni nu le cunoaşte, nici c*iar îngerii din ceruri, ci numai Tatăl meu"2 (mului va fi ca în zilele lui Noe"2  + .nsă venirea Fiului (mului po topului, m!ncau şi #eau, se căsătoreau, p!nă + .ntruc!t la fel şi în zilele dinaintea potopului, în ziua în care Noe a intrat în arcă"2  + 3i nu au în$eles p!nă ce nu a venit potopul şi i"a luat pe to$i, la fel va fi şi venirea  Fiului (mului"2 +3i atunci, din doi #ăr#a$i care se vor afla pe c!mp, unul va fi luat şi celălalt va fi lăsat "2 "2 lăsată"2 + Din două femei care vor măcina la moară, una va fi luată şi cealaltă va fi lăsată  +8eg*ea$i , , dar, pentru că nu şti$i ceasul la care va veni Domnul vostru"""2 + .nsă asculta$i aceasta, că dacă ar şti stăp!nul casei la ce ceas din noapte va veni *o$ul, ar veg*ea şi n"ar lăsa să"i spargă casa"2  + 4stfel, şi voi să fi$i pregăti$i0 pentru că Fiul (mului va veni în ceasul în care nu vă aştepta$i"2 +/are este, deci, ro#ul credincios şi în$elept pe care Domnul l"a lăsat stăp!n în casa  sa pentru a"i da *rană la timpul *otăr!t B2 B2 Domnul, atunci c!nd va veni, îl va găsi făc!nd aşa"2 + 2inecuv!ntat acel ro#, pe care Domnul,  + .n adevăr vă spun că îl va pune stăp!n peste toate averile sale"2 + .nsă dacă da că acel ro# rău va spune în inima sa' Stăp!nul Stăp!n ul meu înt!rzie să vină0 şi va începe să #ată celelalte slugi şi c*iar să măn!nce şi să #ea cu #e$ivii, Stăp!nul acelui ro# va veni în ziua în care nu se va aştepta, şi la ceasul pe care nu îl ştie, şi îl va pedepsi dur şi îl va pune alături de cei ipocri$i0 acolo va fi pl!nsetul şi scr!şnetul din$ilor "2 "2 saia /, L748 spune +/erurile se vor zgudui0 şi ăm!ntul se va mişca din temelii de furia Domnului oştirilor în ziua iu$imii m!niei lui& entru că stelele din cer şi luceferii nu vor mai da lumina lor "2 "2 saia //V, 4J754 + ăm!ntul se va mişca ca un om #eat0 va fi sfăr!mat0 va cădea şi nu se va mai ridica niciodată "2

4

Sf;ntul $a'el, .p"5, 44, 879 + .nainte de a doua venire a lui Iisus va veni apostazia, omul de păcat, fiul de pierzanie, care se va ridica peste tot ce se numeşte Dumnezeu sau este vrednic de înc*inare0 se va aşeza asemeni lui Dumnezeu, în templul lui Dumnezeu, d!ndu"se drept Dumnezeu"2 Sf;ntul $etru, .p"5, , 974Q + %iua Domnului va veni ca un *o$ în noapte0 c!nd  cerurile vor pieri cu vuiet mare, elementele, arz!nd, se vor desface, iar ăm!ntul şi lucrurile de pe el se vor mistui "2 oan, , 4746 + Soarele şi luna se vor ascunde şi stelele îşi vor pierde strălucirea lor0 şi cerurile şi păm!ntul se vor cutremura"2 Sf;ntul oan, Apocalipsa, V, 4574L + 3i fu un mare cutremur de păm!nt0 şi soarele se întunecă şi luna se înroşi ca s!ngele0 şi stelele din ceruri căzură pe ăm!nt, asemeni  smoc*inelor verzi ce cad scuturate de un v!nt puternic0 şi cerul se str!nse, mor$ii şi insulele se mişcară din locul lor0 şi regii de pe ăm!nt şi cei #oga$i, se ascunseră în  peşterile st!ncilor şi mun$ilor zic!nd' 6/ăde$i asupra noastră şi ascunde$i"ne de m!nia  ielului0 pentru ca a sosit ziua cea mare a m!niei sale"2 Sf;ntul oan, Apocalipsa, Apocalipsa, //, 45748 + 3i am văzut pe mor$i, pe cei mari şi pe cei mici  st!nd înaintea lui Dumnezeu0 şi cărt$ile au fost desc*ise0 şi o altă carte ca rte a fost desc*isă, care este cartea vie$ii0 vie$ii0 şi mor$ii au fost -udeca$i pentru lucrurile care erau scrise în căr$i, după faptele lor0 şi marea a dat mor$ii care se găseau în ea0 şi moartea şi infernul au dat  mor$ii care erau în ele0 şi au fost -udeca$i după faptele lor "2 "2 Sf;ntul oan, Apocalipsa, //, 47 + 3i am văzut un cer nou şi un păm!nt nou0 căci cerul cel dint!i şi păm!ntul cel dint!i au dispărut, şi marea nu mai e1ista& 3i cel care era aşezat pe tron a spus' Iată, spus'  Iată, eu reînnoiesc toate lucrurile lucrurile"2 Stă Stă scri scriss !n Apoc Apocal alip ipsă să că la fina finalu lull aces aceste teii lumi lumi 'a apăr apărea ea anticristul (>tiinţa materialistă, ata>amnetele, aspectele senzoriale >i dorinţele nestă'ilite " =estia, Marea $rostituată, !ntreaga 0manitate al cărei număr fatal este 666 >i *ia'olul care !i păcăle>te (intelectualismul ateist, falsul profet care face minuni >i miracole !n>elătoare, toate au fost !ngi sulf din măruntaiele păm;ntului"   &artea &arţilor, &
5

 Dumnezeului Fiu şi al Dumnezeului Du* Sf!nt& Sf!nta usti$ie, Sf!nta udecată a  Domnului Dumnezeului, nostru&7  6For$a /erului şi a ăm!ntului va dispăărea atunci c!nd marile oraşe şi popoarele oculte vor deveni creştine, marele oraş numit aa1, ono şi, de asemenea, toate micile  popoare în toată e1tinderea întinsei $ări aya /usamil ayapan, Bolondrina"maya, a căror locuin$ă este =standarte"8enado7 =standarte"8enado7  68a fi timpul în care se vor ridica oamenii acelor zile ?*omose1ualii şi les#ienele@ în apogeul lascivită$ii0 fii ai ruinei şi ai perversită$ii, culme a pieirii şi ruşinii noastre&7  6/opiii noştri vor fi sorti$i Florii de ai şi nu va mai e1ista #ine pentru noi&7  68a fi începutul mor$ii pentru s!ngele rău, odată cu ivirea Aunii şi Auna plină va  găsi numai s!nge& De asemenea, aştrii #uni vor depune #unătatea #ună tatea lor asupra celor vii şi asupra celor mor$i "2

Melctiinţei @, care, cu m!ini puternice, va smulge #uruienele de pe c!mp şi din viciu şi îi vor conduce pe pu$inii care vor răm!ne fideli spiritului omului, în lupta împotriva răului&7 68or 68or da naştere unei noi no i vie$i, pe ăm!ntul ăm!n tul purificat prin moartea na$iunilor "2 "2

8

  Această profeţie este acceptată de către gnostici, care o interpretează ca final al .pocii Hegre sau Pali)ugaiD după aceasta, spun ei, 'a apărea o nouă ci'ilizaţie >i o nouă &ultură" Sf;nta -delia, acea prinţesă germană, nascută !n anul 66Q, care a profetizat cu exactitate Germania lui Fitler >i al *oilea Răz%oi Mondial, a menţionat pentru finalul teroare"2 Pali7)ugai + monştrii ciuda$i ivindu"se din mare şi răsp!ndind teroare +Se vor vedea miracole la orient' un mare nor negru va răsp!ndi dezolarea"2 Maica Si căi ferate + /are fără cai vor alerga şi accidente vor umple lumea de durere"2  Radiotelegrafia +B!ndurile vor face încon-urul lumii c!t ai clipi din oc*i "+  Su%marine + (amenii se vor mişca su# ape, vor călători, vor dormi şi vor conversa "2  A'ioane  A'ioane +8om vedea oamenii în aer, în al#, negru şi verde "2  Marea &atastrofă Mondială + Aumea se va sf!rşi în anul OOO"2 (la ni'el alegoric Marele Pa%ir isus a spus + .nsă ziua şi ceasul, nimeni nu le cunoaşte, nici c*iar  îngerii care sunt în ceruri, nici Fiul, ci numai Tatăl  Tatăl "2 "2 +8eg*ea$i, deci, pentru că nu şti$i c!nd va veni Stăp!nul /asei ?nici ziua, nici anul@,  fie la amurg, fie la miezul nop$ii, nop$ii, fie la c!ntecul cocoşului, fie diminea$a&7 6entru că atunci c!nd va veni pe neaşteptate, să nu vă găsească dormind ? adică, adică, cu con>tiinţa adormită @&7  63i ceea ce vă spun vouă, spun tuturor' 8eg*ea$i (treziţi7'ă con>tiinţa"2 con>tiinţa "2  Timpurile  Timpurile sf;r>itului au 'enit >i marele incendiu uni'ersal este aproape""" .ste util să cităm c;te'a 'ersete extraordinare extraordinare din &oran sosirea clipei de pe urmă, va fi aceea că Auna se va + .ntre semnele care vor preceda sosirea rupe în două& .nsă, în ciuda ei, incredulii nu îşi vor crede oc*ilor "2 "2 (.ste e'ident ca !n nici un caz nu este 'or%a despre o di'izare geologică a satelitului nostru 'ecin" Aceasta profeţie a lui Mai militar" militar" Să se o%ser'e mi>cările islamului !ncep;nd cu anul 4JOQD numai a>a 'om putea !nţelege ce li se 'a !nt;mpla adepţilor Semilunii" Semilunii" +/!nd va suna trompeta pentru prima oară, c!nd pam!ntul şi mun$ii vor fi ridica$i în aer şi nimici$i dintr"o singură lovitură, c!nd cerul se va zdro#i şi va cădea #ucă$i, acea zi va fi ziua inevita#ilă "2 +/e şoc va fi în ziua udecă$ii Finale) /ei ce au fapte care să c!ntărească în #alan$ă, vor avea o via$ă plăcută& /ei ce sunt uşuratici, vor avea drept lăcaş, groapa de foc "2 (1umile infernale  + /!nd păm!ntul va tresări din cauza acestui cutremur care îl aşteaptă&&& /!nd va fi dat afară, mor$ii care se odi*nesc în măruntaiele sale&&&, atunci omul se va pregăti pentru a fi -udecat "2 "2 +Soarele va fi sf!şiat, stelele vor cădea, mun$ii vor fi puşi în mişcare şi vor termina  pră#uşindu"se peste păm!nt& /erul se va rupe în mii de #ucă$i şi mările şi r!urile îşi vor  amesteca apele& ormintele se vor desc*ide şi mor$ii vor învia& /ei care au făcut #ine, vor avea parte de fericire fără margini0 dar cei răi, vor fi pedepsi$i de asemenea fără măsură"2 (Să se 'adă &oranul

9

?n lumea cauzală eu am contemplat cu mare uimire mistică Marea &atastrofă care se apropie, >i cum aceasta este regiunea muzicii inefa%ile, 'iziunea a fost !nsoţită de sunetul muzicii"  ?n străfundurile profunde ale cerului lui Venus (&auzal răsună o minunată simfonie tragică"  Acea partitură uimea, !n general, prin grandoarea >i ma@estatea sa, prin inspiraţia >i frumuseţea construcţiei, prin puritatea liniilor sale >i prin coloritul >i nuanţele sa'antei >i artisticei sale ilustrări, dulce >i se'eră, grandioasă >i terifiantă, dramatică >i lugu%ră totodată"""   =ucăţile muzicale fragmentare (laitmoti'e care s7au auzit !n lumea cauzală, !n di'ersele ocazii profetice, sunt de o mare putere expresi'ă >i sunt !n str;nsă legătură cu marele e'eniment >i cu faptele istorice care, ine'ita%il !l 'or preceda !n timp""" .xistă, !n partitura acestei mari -pere &osmice, fragmente simfonice relaţionate cu cel de7al Treilea Răz%oi MondialD sunete minunate >i funeste, e'enimente ori%ile, %om%e atomice, !nspăim;ntatoare radioacti'itate pe !ntregul $ăm;nt, foamete, distrugerea totală a marilor metropole, %oli necunoscute, re'oluţii de s;nge >i alcool, dictaturi insuporta%ile, insuporta%ile, ateism ateism,, materi materiali alism, sm, cruzim cruzimee fără fără limit limite, e, c;mpu c;mpuri ri de concen concentra trare, re, uri de mo moart arte, e, !nmulţ !nmulţire ireaa fronti frontiere erelor lor,, persec persecuţ uţii ii relig religioa ioase, se, martir martirii mistic mistici,i, %ol>e' %ol>e'ici ici execra execra%i %ili, li, anarinii organice, droguri, droguri, alcool, prostituţia totală a femeii, exploatări infame, noi sisteme de tortură, etc"" Ameste Amestecat catee cu o artă artă nemai' nemai'ăzu ăzută, tă, se auzeau auzeau teme teme !nfior !nfiorăto ătoare are,, relaţi relaţion onate ate cu distrugerea puternicelor metropole ale lumii $aris, Roma, 1ondra, HeY UorN, Mosco'a, etc", etc""  Hostradamus, !n faimoasa scrisoare către Fenric al 7lea spune + /!nd soarele va răm!ne complet eclipsat, va apărea pe cerul nostru un nou şi imens corp ceresc, care va  putea fi văzut în plină zi, însă astrologii (referindu7se la faimo>ii astronomi din ziua de azi >i din 'iitor, vor interpreta efectele acestui corp în alt mod  (foarte   (foarte la modă"  Din cauza acestei proaste interpretări, nimeni nu va avea provizii pentru perioadele de  penurie"2 (aluzie la Marea &atastrofă  Hostradamus, medic, astrolog >i clar'ăzător iluminat, include !n predicţiile sale această c


  storia ciclică a umanităţii se desci se !nci sulf""" $ornind de aici >i !n ciuda aparenţei uni'ersalităţi >i a terifiantei >i prelungitei acţiuni a elementelor dezlănţuite, suntem con'in>i că marele cataclism care se apropie nu 'a acţio acţiona na !n mo modd egal egal !n toate toate părţi părţile, le, nici nici pe toate toate contin continent entele ele >i mările mările"" An Anum umite ite  păm;nturi pri'ilegiate pri'ilegiate 'or adăposti adăposti %ăr%aţii, femeile >i copiii copiii ce lucrează cu ei in>i>i" in>i>i" Acolo, pentru un timp, acele suflete selectate, 'or fi martori ai !nspăim;ntătoarei dureri pro'ocate de foc >i de apă" *u%lul &urcu%eu 'a 'esti !nceputul unei noi ere de aur după Marea &atastrofă" Virgiliu, marele poet din Mantua, maestrul lui *ante, florentinul, a spus ' 64 sosit  epoca de aur şi un nou neam conduce"2 &u toate acestea, >i !n ciuda faptului că !ncă nu cunoa>tem data exactă a puternicei catast catastrof rofee care care se aprop apropie, ie, !ntruc !ntruc;t ;t numai numai Tatăl atăl cunoa> cunoa>te te ziua ziua >i ceasul, ceasul, >tim >tim din din experienţă directă că +timpurile sf!rşitului de-a au sosit şi noi le trăim """2 ntenţia noastră nu este de a com%ate aici a ici pe adepţii acelei date, dorim doar să spunem că !n =i%lie, de>i cuprinde dez'ăluirea !ntregii istorii a omenirii, cu mult mai !ndepărtate, cte istoria +in extenso2 a drumului pe care !l face fiecare mare generaţie ciclică" 0manitatea este acum pe deplin matură pentru pedeapsa supremăD sf;r>itul acestei umanităţi ru>inoase se apropie"""  Analiza Na%alistică demonstrează că !n numerele doi(5, cinci(, zero(Q, zero(Q, se găse>te secretul Marii &atastrofe" &ine are cunoa>terea, să !nţeleagă, !ntruc;t aici se află !nţelepciune" *in nefericire, oamenii niciodată nu >tiu să pătrundă ad;nca semnificaţie a anumitor  sume Na%alisticeD este lamenta%il că interpretează totul literal" .ste necesar să a>teptăm cu s;nge rece ora supremă, de pedeapsă pentru mulţi >i de martiriu pentru unii" +3i înainte de toate, tre#uie să şti$i – spune $etru  – cum, în zilele de pe urmă, cei care trăiesc după lăcomia lor vor veni cu zeflemeaua lor #at-ocoritoare şi vor spune' tie 3 ca şi un *o$ şi în această zi cerurile se vor sfăr!ma cu zgomot, şi elementele, încinse, se vor dizolva, şi  ăm!ntul însuşi cu tot ce e1istă pe el "2 "2 &A$T-101 / PARADISURI PARADISURI -I IN$%RNURI  + (, #inecuv!ntate i1coatl, pe #ună dreptate meri$i să fi slăvit în c!nturi, faima ta  să dainuie în lume şi cei ce dansează, în c!ntece să te poarte pe #uze, în -urul 

6

ma*alalelor şi tam#urinelor din i 'enerează numai Eerpii de ?nţelepciune" .ste lamenta%il că cei ce studiază cultura asiriană, !n realitate nu cunosc care era statutul *ragonului !n &aldeea antică" ?n realitate, minunatul semn al *ragonului are >apte semnificaţii ezoterice"  Hu este de prisos să su%liniem faptul că cel mai !nalt grad este identic cu cel + Născut   prin el însuşi2, 1ogosul, A@a ti medie'ali" ?ntre gnosticii cre>tini numiţi Haaseni sau adoratori ai Earpelui, *ragonul era iul -mului" &ele >apte stele ale sale strălucesc glorios la dreapta lui Alfa >i -mega din Apocalipsa Sf;ntului oan" .ste lamenta%il că $rometeu71ucifer din 'ec
L

Satana 'a de'eni din nou Titanul li%er de odinioară, atunci c;nd 'om fi eliminat din natura noastră intimă orice element animal" A'em ne'oie cu maximă urgenţă, de neam;nat, să al%im *ia'olul, >i aceasta este  posi%il numai lupt;nd !mpotri'a noastră !n>ine, dizol';nd tot acest ansam%lu de agregate  psii"  Humai murind !n noi !n>ine, putem al%i alama >i putem contempla Soarele de la Miezul Hopţii, Tatăl" &ei ce mor !n lupta cu ei !n>i>i, cei ce o%ţin anii are originea !n templele de iniţieri >i !n criptele aru >i Sf;ntul Gi $iton, Prisi Pal)a, -siris >i Tipi *ragonul, etc", etc", etc"" *rago *ragonul nul este este !ntot !ntotdea deaun unaa reflex reflexia ia propri propriulu uluii nostr nostruu *um *umnez nezeu eu ntim, ntim, um um%ra %ra *i'inului 1ogos, care, din ad;ncul Arcei Etiinţei, Etiinţei, !n postură mistică, a>teaptă clipa !n care 'a fi realizat" A lupta !mpotri'a *ragonului !nseamnă a !n'inge tentaţiile >i a elimina toate >i pe fiecare dintre elementele inumane pe care le purtăm !n interior  interior  m;nie, lacomie, desfr;u, in'idie, orgoliu, orgoliu, lene, gurmandism, gurmandism, etc", etc", etc"" &ine moare pe Altarul Sacrificiului, adică, al +sacrului7oficiu2, !n a Houă Sferă, merge la &asa Soarelui, se une>te cu *umnezeul său"  $e păm;ntul sacru al Vedelor, Ar@una tremura >i se clatina !n plin c;mp de %ătălie, !nţeleg;nd că tre%uie să7>i omoare proprii părinţi (multiplele sale egouri sau defectele  psite locul unde se 'a duce Sufletul după moarte, este !nsă>i felul de a fi al acestuia >i tipul de munci pe defunctul care le7a !nfăptuit !n timpul 'ieţii" &i luptători luptători inamici care au murit !n %ătălia %ătălia dură sau care, luaţi prizoni prizonieri, eri, au fost sacrificaţi pe tectia au un Keu special, 'reau să mă refer la Teo)aomicui, + %eul  duşmanilor mor$i2" Aspectul ezoteric al acestei teme din religia populară este transcendental" A !nţelege aceasta este de neam;nat" +/reştinii ar tre#ui să venereze de asemenea sfin$ii altor  credin$e, religii şi popoare"2 emeile care mor !n timpul na>terii, >i care locuiesc fericite !n paradisul de la occident, !n mod !nţelept numit + cincalli2, + casa porum#ului2, sunt, de asemenea, foarte 'enerate"   ără !ndoială, !nainte de a se transforma !n zeiţe, aceste femei se %ucură de extraordinare puteri magice, după cum afirmă Religia din Anaterii se spune că a !n'ins du>manul" Tinerii răz%oinici r;'nesc la %raţul său drept >i !ncearcă să pună stăp;nire pe el, pentru că acesta i7ar face in'inci%ili !n luptă, moti' pentru care acele cada're erau !ntotdeauna %ine păzite de către oameni din clan !narmaţi din cap p;nă !n picioare, cu scopul de a e'ita mutilarea"  Se do'ede>te interesant faptul că acele femei, !nainte de a se transforma !n zeiţe, co%oară pe păm;nt transformate !n fantome terifiante de rău augur, purt;nd pe cap un

O

craniu >i cu m;inile >i picioarele terminate cu gterii" ?n timpul acelei stări de le>in care durează trei zile, despre care se 'or%e>te !n =ardo Ti care !ntotdeauna apare după moartea corpului fizic, defunctele !>i retrăiesc Tit >i atunci seamănă cu ni>te fantome suferinde, cu o !nfăţisare ori%ilă"  ?nsă, odată terminate experienţele retrospecti'e ale existenţei finalizate, !n a%senţa .ului, +esenţa2 se !nalţă din sferă !n sferă, p;nă se scufundă !n fericirea solară" Mult mai t;rziu !n timp, odată consumată dterii, trăiesc !n paradisul occidental numit + cincalli2, +casa porum#ului2" *in germen, din săm;nţă, ia na>tere 'iaţa, iar ele >i7au dat ctie să plătească !n cel mai %un mod sacrificiul solemn al acestor %inecu';ntate femei"  .ste indescripti%ilă fericirea de care se %ucură aceste suflete !n cerurile 1unii, ale lui Mercur, Venus >i ale Soarelui""" *in păcate, orice fericire are un sf;r>it >i atunci acele suflete re'in !n interiorul .ului cu scopul de a pătrunde !ntr7o nouă matrice" &ei care mor !necaţi !n apele agitate ale r;urilor sau mărilor sau !ntre undele lacurilor   profunde, ori trasniţi de fulger, intră fericiţi !n $aradisul lui Tlaloc, care este la sud, regiune a fertilităţii >i a%undenţei, unde există pomi fructiferi de toate tipurile >i a%undă  porum%ul,  porum%ul, fasolea, sal'ia >i multe multe ale produse" Splendide Splendidele le picturi picturi descoperi descoperite te !n Templu Templull din Teoti< Teotiezat de către lama ti%etani ti%etani la Vest Vest"" ?n =ardo Tegatul Supremei  Fericiri2, + >egatul Densei /oncentra$ii2, + >egatul celor cu ărul lung 2, 2, Va@rapani sau Vii afirmă solemn faptul că !n cel mai !nalt dintre acestea trăiesc sufletele copiilor care mor !nainte de a a'ea uzul raţiunii" *octri *octrina na Mexicu Mexicului lui antic antic spune spune că aceste aceste suflet sufletee inoce inocente nte a>teap a>teaptă tă ca actual actualaa umanitate să fie distrusă !n marele cataclism ce se apropie, pentru a se re!ncarna !n noua umanitate" ?n Ti%etul milenar, =ardo Tit să scape din această cloacă a samsarei după ce au lucrat cu dezintegrarea .goului" Teri%ile pro%e !i a>teaptă pe defuncţii care nu 'or să se mai !ntoarcă !n această lumeD c;nd ies 'ictorio>i, intră !n de@a amintitele regate suprasensi%ile" ?n aceste regiuni sunt instruiţi >i a@utaţi !nainte de a se cufunda fericiţi, ca ni>te copii inocenţi, !n Marele -cean"

J

Multe dintre aceste suflete 'or re'eni !n .poca de Aur, după marele cataclism, pentru a lucra la autorealizarea lor intimă" intimă "  ără !ndoială, se do'ede>te inteligent a >ti să ne retragem la timp, !nainte de a se sf;r>i +ciclul de existenţe2" .ste prefera%il să ne retragem din +>coala 'ieţii2 !nainte de a fi daţi afarăD in'oluţia scufundată !n ad;ncurile $ăm;ntului, !n tene%rosul Tartarus, este cu siguranţă foarte dureroasă"  ?n ţara !nsorită a lui Pi7a >i7a fa%r fa%ric icat at +corpurile e1isten$iale superioare ale Fiin$ei"2 Acel mistic, foarte sincer cu el !nsu>i, consider;ndu7se incapa%il pentru niţiere >i cunosc;nd destinul care le a>teaptă pe suflete după fiecare ciclu sau perioadă de existenţe, a preferat să se retragă din scenariul cosmic" Acel de'ot niciodată nu a cunoscut secretul de nedez'ăluit al Marelui Arcan, !nsă a'ea .ul, >tia că !l are >i dorea să !l dezintegreze pentru a nu re'eni după moarte !n această 'ale de lacrimi" .ste e'ident că Mama sa *i'ină Pundalini, Tonantzin, sis, !ntotdeauna l7a asistat !n munca de dizol'are al acestor elemente care constituie constituie eul !nsu>i"  Hiciodată nu a> afirma că acea persoană religioasă a reu>it atunci eliminarea totală a elementelor inumane, !nsă, a a'ansat mult !n munca sa >i după moartea corpului fizic a continuat dincolo, cu scopul ferm de a nu se !ntoarce !n această lume" 0lterior, după cunoscutul le>in de trei zile, acel suflet a tre%uit să retrăiască !n formă retrospecti'ă existenţa sa sf;r>ită"  -dată !nci rele, a continuat să răm;nă ează at;ta pe defuncţi, 0raganul !nspăim;ntător al ustiţiei o%iecti'e, sinistrele furtuni din ţara celor morţi, nenumăratele  pereci respingerile, respingerile, simpatiile >i antipatiile, gre>elile grote>ti, etc", niciodată nu au !ndepărtat acel suflet de la scopul său"  Vocea solemnă a sacerdoţilor egipteni, care !n timpul 'ieţii !i promiseseră a@utor, a@ungea p;nă la defunct, amintindu7i de ţelul său" Pe<,, Tatăl său care este !n secret >i Hut Pe< >i  Hut,, *i'ina sa Mamă, sis, l7au supus pe fiu 3  defunctul 3 la pro%ă finală, !nsă acesta a ie>it 'ictorios" &a urmare a tuturor acestor triumfuri intime, acel defunct a intrat fericit !ntr7un  paradis molecular foarte foarte asemănător celui al lui Tlaloc" ?n acea regiune de delicii naturale de nedescris, creatura a continuat cu deplin succes munca asupra lui !nsu>i" *e'i Pundalini, Tonantznin, Tonantznin, sis7Maria, Mama sa *i'ină particulară, l7a a@utat !n mod direct, elimin;nd din psii rec;>tiga inocenţa, pe măsură ce murea din ce !n ce mai mult !n el !nsu>i, trecea prin diferite metamorfoze" 1a !nceput >i7a asumat figura inefa%ilă a unei tinere domniţe >i !n final, pe cea a unei fetiţe de trei ani, scufund;ndu7se !n -ceanul Spiritului 0ni'ersal de Viaţă ca un simplu +%uddi de rău"

6Q

.'ident, acea creatură a fost sincera cu ea !nsă>i c;nd a simţit că nu este capa%ilă să atingă niţierea, a preferat să se separe de scenariul lumii, lumii , să se !ntoarcă la punctul de  plecare original, să continue continue ca un simplu simplu elemental"  *acă doresc, aceste suflete se pot re!ncarna !n 'iitoarea .poca de Aur, după marele cataclism care se apropie, pentru a intra !n mistere, !nsă, ma@oritatea acestor inocente creaturi, preferă să răm;nă pentru totdeauna !n regiunea elementală" &;nd noi, iniţiaţii 'ecezam !n grupuri de c;te patru, !n faţa unor mese pătrateD prin aceasta sim%olizam cele patru stări fundamentale prin care tre%uie să treacă orice suflet care 'rea să se retragă din Roata Samsarei"  -dată terminată eliminarea reziduurilor inumane din psii, +'idul + 'idul iluminator 2D 2D aceasta este +*i claritate insepara%ile" Vid clar prin natura sa >i claritate prin natura 'idului este AdiNa)a,, nteligenţa luminată" AdiNa)a   nteligenţa luminată, strălucind fără o%stacole !n defunctul care a reu>it să moară complet !n el !nsu>i, 'a iradia peste tot este  HirmanaNa)a  HirmanaNa)a""  Humai prin experimentarea directă a celor patru Pa)a, este posi%ilă o%ţinerea eli%erării totale" oarte diferită este soarta sufletelor care !nci de către Soare, sau de către Tlaloc 3spun aztecii3 se duc !n Mictlan >i acolo, acele suflete sunt supuse la !nspăim;ntătoare pro%e magice, la trecerea  prin infernuri" infernuri" ?n primul r;nd, pentru a a@unge !n Mictlan, tre%uie să treacă prin r;ul mocirlos, Aueront sau &i +zeii infernali2" +8ai de voi suflete perverse) Nu spera$i să mai revede$i vreodată cerul& 8in să vă duc  pe celălalt mal, unde domnesc eternele tene#re, în mi-locul căldurii şi al frigului frigului"""2  ?ntelepţii mexicani continuă, spun;nd că apoi sufletul tre%uie să treacă printre doi munţi care se ciocnescD !n al treilea r;nd, printr7un munte de o%sidianD !n al patrulea r;nd,  prin regiunea unde urlă teri%il un ';nt !ngaselea loc, este locul unde se trage cu săgeţiD !n al >aptelea cerc dantesc se găsesc fiarele care măn;ncă inimiD !n al optulea, este o trecătoare !ngustă !ntre pietreD !n al nouălea, >i cel din urmă cerc al lui *ante, !n ad;ncul $ăm;ntului, se află &i culmin;nd cu stadiul de umanoid pe care l7au  pierdut odinioară" odinioară" &A$T-101 /V 2INARU S%RP%NTIN

64

=inarul Serpentin din Mexicul preerpi ignici sau xiui formau faimosul &oatepantli sau +zid de >erpi2" Earpel Earpelee aztec aztec apare apare !n mo modd consta constant nt !n situaţ situaţii ii extrao extraord rdina inare re care care răstoa răstoarnă rnă !n !ntregim !ntregimee determini determinismul smul său organic organic coada, reprezent reprezentată ată printr7 printr7un un al doilea doilea cap !n  posturi neo%i>nuite, neo%i>nuite, ne conduce conduce prin simpla deducţie deducţie logică la %inarul %inarul serpentin" &apul du%lu, care aminte>te cu deplină claritate de figura >arpelui !n cerc, !n acea transă gnostică, de'or;ndu7>i propria coadă, apare pe zidurile sacre din Templul lui Iuetzalcoatl, !n ruinele din /oci magic"  Hu este de prisos să amintim !n acest Tratat Tratat caracterul ezoteric ezoteric du%lu al >arpelui" >arpelui"  Să se facă diferenţă !ntre >arpele tentator din .den >i Earpele de %ronz care !i 'indeca  pe izraeliţi !n de>ertD !ntre ori%ilul $iton care se t;ra !n noroiul păm;ntului >i pe care Apollo l7a rănit cu lancea sa >i celălalt, care urca pe toiagul lui .sculap, Keul Medicinii" &;nd Earpele de foc al puterilor noastre magice urcă prin canalul medular spinal al organismului organismului uman, este 'or%a despre *i'ina noastră Mamă Pundalini"  &;nd Earpele de foc co%oară, proiect;ndu7se din osul coccigian către infernurile atomice ale omului, atunci este a%omina%ilul a%omina%ilul organ Pundartiguator" Pundartiguator" Venera%i nera%ilu lull Maestr Maestruu +G2 cade cade !n gra'a gra'a eroare eroare de a atri%u atri%uii Earpel Earpelui ui ascend ascendent ent (Pundalini puterile i ori%ile ale >arpelui care co%oară (a%omina%ilul organ Pundartiguator" Pund Pu ndal alin inii este este un cu'; cu';nt nt comp compus us +Nun +Nunda da2, 2, ne am amin inte te>t >tee de ori% ori%il ilul ul orga organn NundartiguatorD +lini2, este un termen atlant care semnifică +sf;r>it2" Pundalini, !ntr7o gram gramat atic icăă core corect ctă, ă, tre% re%uie să se trad traduc ucăă ast astfel fel Sf;r> Sf;r>itul itul a%om a%omina%i ina%ilulu luluii org organ an Pundartiguator "" Pundartiguator    Ascensiunea 'ictorioasă a lui Pundalini prin canalul medular spinal marci -uspensN), marele iniţiat, au acceptat această eroare a Maestrului +G2" Respecti'ul Maestru considera ca Mama sa &osmică era prana sacră" *acă Maestrul +G2 ar fi studiat %inarul serpentin de pe 2zidurile sacre2 ale templelor mexicane, toltece, ma)a, etc", fără !ndoială ca niciodată nu ar fi căzut !n această confuzie" Uoga te, ci numai pentru o clipă trecătoare >i descarpelui teri%il al a%isului re'ine cu mai multă forţă >i nefericita 'ictimă cade adormită din nou, 'is;nd ca este trează sau pe punctul de a se trezi"

65

 Humai gnosticul sincer, care !ntelege !n !ntregime dificultatea de a7>i trezi con>tiinţa, >tie că acest lucru este posi%il doar prin munci con>tiente >i suferinţe 'oluntare"  Marea 'iperă infernală cunoa>te !ntregul +modus operandi2 al imaginaţiei mecanice" (niciodată nu ne 'om pronunţa !mpotri'a diafanului sau translucidului, care se cunoa>te ca imaginaţie o%iecti'ă, con>tientă" Earpele a%isului, prin imaginaţia mecanică care este agentul sau primordial, lucrează !n acord cu interesele naturii >i ne ţine scufundaţi !n această stare de transă i perfecţi"   Tre%uie să ne amintim faptul că există forţe pentru care este util >i profita%il să menţină mamiferul raţional !n stare de somn i să7>i !nţeleagă poziţia !n 'iaţă" ?n mod e'ident, ma@oritatea oamenilor găsesc astfel de scuze, >i sunt at;t de stăp;niţi de proasta >i su%tila acti'itate a auto@ustificării cu complicitatea fanteziei mecanice, !nc;t, !n realitate, niciodată nu ar %ănui intima existenţă inerentă a gre>elilor psii este at;t de usor, iar dacă suntem acuzaţi de cruzime, pro%a%il că sur;dem, g;ndind ca ceilalţi nu !nţeleg @ustiţia noastră, mila noastră >i iu%irea infinită"""  Suntem prin>i !ntre ori%ilele inele ale Marelui Earpe, !nsă noi ne credem li%eri" 1egend 1egendaa secole secolelor lor po'es po'este> te>te te faptul faptul că, atunci atunci c;nd c;nd Prisil ilor7 or7 a !mplinit !mplinit cincispreze cincisprezece ce ani, s7a dus să !l caute pe patriar
i l7a !ntre%at +
68

6Cris*na îi ucise sau îi îm#l!nzi pe lei, se luptă cu regii perverşi şi eli#eră tri#urile oprimate, însă triste$ea îi invadă străfundurile inimii&&&7   6Sufletul său avea o singură năzuin$ă profundă, misterioasă' să o găsească pe  ama sa Divină Cundalini şi să îl reînt!lnească pe su#limul #ătr!n  (Maestrul săuD însă, în ciuda promisiunii pe care acesta i"o făcuse şi a tuturor luptelor şi victoriilor sale, nu îşi atinse $elul&7 6.ntr"o zi auzi vor#indu"se despre Calayoni, regele şerpilor, magul negru ce păzea templul lui Cali (&oatlicue, $roserpina, Fecate, înspăim!ntătoarea zei$ă a dorin$ei şi a mor$ii şi ceru să se lupte cu cel mai de temut dintre şerpii săi, acel şarpe etern a%omina%ilul ilul organ organ Pundarti Pundartiguat guator  or  @ care devorase de-a at!tea sute de vrednici ? a%omina% luptători, ale cărui #ale rodeau oasele şi a cărui privire semăna groaza în inimile tuturor&7 6Din ad!ncul templului lui Cali, regina infernurilor şi a mor$ii şi a tuturor crimelor,  Cris*na văzu cum iese, la desc!ntecul magic al lui Calayoni, o mare reptilă al#astru" verzuie&7 63arpele îşi miscă încet corpul gros, îşi z#!rli înfricoşător roşia"i coamă şi oc*ii săi  pătrunzători străluciră înspăim!ntător pe capul său de monstru cu solzi solzi strălucitori&7  6– (ri îl adori, ori vei pieri, îi spuse magul&7  63arpele muri, ucis de m!inile lui Cris*na, sf!ntul erou care nu cunoştea frica&&&7 6/!nd Cris*na omorî eroic şarpele gardian al templului lui Cali, zei$a ori#ilă a dorin$ei dorin$ei şi a mor$ii, timp de o lună făcu a#lu$iuni a#lu$iuni şi rugăciuni rugăciuni pe malul Bangelui, Bangelui, după ce mai înainte se purificase la lumina soarelui şi în divinul g!nd contemplativ al lui  a*adeva"2 -ri%i -ri%ila la 'iperă 'iperă infer infernal nalăă nicio niciodat datăă nu ar accept acceptaa Satiinţifică, !ntruc;t aceasta este !mpotri'a !mpotri'a intereselor naturii" &ei ce nu reu>esc să fie de'oraţi de către *i'inul Earpe Pundalini, 'or fi !ngarpe $iton"  Răz%oinicul care reu>e>te să ucidă 'ipera infernală, 'a pătrunde !n $alatul Regilor, 'a fi uns ca Rege >i Sacerdot al naturii, după -rdinul lui Melcte lucru u>or să ne re'oltăm contra atomilor eredităţii, !mpo !mpotr tri' i'aa desf desfr; r;ul ului ui pe care care l7am l7am mo>te o>teni nitt de la stră strămo mo>i >iii no>t no>tri ri,, !mpo !mpotr tri' i'aa !nspăim;ntătoarei 'ipere infernale care a adus pe lume pe %unicii no>tri >i !i 'a aduce pe copiii >i pe nepoţii no>tri" &eea ce purtăm !n carne, !n s;nge >i !n oase, este definiti' >i a te re'olta !mpotri'a acestuia, se do'ede>te teri%il"  *octrina ani
&A$T-101 /V %%M%NTAII *i'ina noastră Mamă Tonantzin este Earpele de foc al puterilor noastre magice ce urcă 'ictorios prin canalul medular spinal al organismului organismului uman" &oatlicue este >arpele a%isului, Pali, Fecate, infernala $roserpina, zeiţa păm;ntului"

69

&ii %inecu';ntata $atroană a faimoaselor cii strigă !nspăim;ntător !n noapte" ?n 'remuril 'remurilee mai recente, recente, &ii care lansează !n noapte %ocete amare pe 'ecului" ?n timpurile 'eca pentru că ar fi a%andonat !n  piaţa pu%lică un leagăn leagăn !n care se găsea cuţitul sacrificiului" sacrificiului"  ără !ndoială, gnomii sau pigmeii care sălă>luiesc !n ad;ncurile $ăm;ntului, tremură !naintea lui &oatlicue" Geniul particular al acestor gnomi este Go%, o zeitate foarte specială, cunoscută !n !nalta magie"  Hi s7a spus că regatul regatul gnomilor se află află la Hord" 1i se porunce>te porunce>te cu spada" Să 'edem acum un magnific poem din .pica Hate !n lumea cauzală, dincolo de corp, de afecte >i de minte" ?n toate părţile iinţei mele am experimentat !n mod exact teri%ila realitate a prezenţei sale"  ?m%răcat exotic, părea un ara% din 'ecti afirmă solemn că regatul ondinelor se gase>te la -ccident >i sunt in'ocate cu cupa li%aţiilor" Veci lacuri, geniile norilor sau nereidele oceanului agitat, rosteau cu 'oce tare următoarele mantre Ve)a, e)a, Vallala, allala, Ve)ala, Ve)ala, Fe)ala, Ve)a"

6

Anumite tri%uri din America, c;nd doresc ploaia pentru culturile lor, mem%rii se reunesc, iau poziţia %roa>tei >i apoi, !n cor, imită orăcăitul acesteiaD rezultatul nu se lasă mult timp a>teptat" Veci atunci păm;ntul era udat cu apele 'ieţii"  *e>i Tlaloc este un Rege al naturii, o creatură perfectă, dincolo de %ine >i de rău, !n m;inile sale stau inundaţiile, seceta, grindina, !ngi fulgerul, moti' pentru care 'ecitului ci'ilizaţiei nai !n special fecioare >i copii, cu scopul de a7i potoli m;nia"  Tre%uie să clarificăm următoarele &;nd puternica ci'ilizaţie Anatii, străluceau prin a%senţă, nu existau"  ără !ndoială, orice ci'ilizaţie care agonizează termină !ntotdeauna !ntr7o %aie de s;nge >i Mexicul nu putea fi !n nici un fel o excepţie" &ei care au studiat storia 0ni'ersală nu ignoră acestea, amintindu7>i de Roma, Tro)a, Tro)a, &artagina, .gipt, $er>ia, etc", etc", etc"" Adepţii răţiei -culte, acei ndi'izi sacri !nzestraţi cu raţiune o%iecti'ă, Mae>trii autentici ai Antropologiei gnostice, >tiu foarte %ine, prin experienţa mistică directă >i analiza profundă, că Keul ';ntului este un *e'a al naturii, un malaccării cosmice, foarte diferit de Iuetzalcoatl"  Merită să explicăm faptul că raţiunea su%iecti'ă !>i ela%orează conceptele sale de conţinut exclusi' cu datele %azate pe percepţiile senzoriale externe, moti' pentru care nu  poate cunoa>te nimic despre real, despre ade'ăr, despre *umnezeu, cum a demonstrat de@a !n formă concludentă *omnul mmanuel Pant !n cartea sa intitulată +&ritica raţiunii  pure2" Raţiunea o%iecti'ă este diferităD ela%orează conceptele sale de conţinut cu datele fundamentale ale &on>tiinţ &on>tiinţei ei"" Marele guru@i .i trilioane de silfi ai aerului lucrează pe planeta noastră $ăm;nt" ără !ndoială, li se porunce>te cu pana de ac'ilă sau cu sfintele pentaculeD aceasta, magii o >tiu" ?n 'iziunea armoniei tuturor lucrurilor, descoperim cu uimire mistică partea spirituală a naturiiD cu alte cu'inte, !i găsim pe faimo>ii malaci aerul, !n doctrina din Anai care are pe capul său un enorm 'as cu @ăratic"  Hi s7a spus că, spre deose%ire de Tezcatlipoca, Tezcatlipoca, care este primul care a@unge la săr%ătoar săr%ătoarea ea lunii lunii toltece, toltece, %inecu';n %inecu';ntatul tatul *om *omnn *i'in *i'in Fue
66

Fuetinilor, A%raxas al gnosticilor, Tao ci trilioane de salamandre (creaturi ale focului" ?n ocul uni'ersal locuiesc fericiţi +ii lăcării2, Keii elementului ignic, genii antici, Apollo Apo llo,, Miner' Miner'a, a, Forus Forus,, etc"" etc"" Acest Acestee lăcăr lăcării inefa% inefa%il ilee >i teri%i teri%ill de di'in di'inee sunt, sunt, cu siguranţă, dincolo de %ine >i de rău" ?n mod e'ident, regatul salamandrelor se află la Sud" 1i se porunce>te cu %agi a ne ser'i de elementalii naturii !n formă completă >i definiti'ă, este indispensa%il ca mai !nainte să eliminăm .goul animalic" animalic "  Hiciodată o persoană u>uratică >i capricioasă capricioasă nu 'a gu'erna silfii naturiiD niciodată niciodată un su%iect moale, rece >i nestatornic, nu 'a fi stăp;n a%solut al ondinelor apelor sau al nereid nereidelo elorr din mareD mareD m; m;nia nia irită irită salama salamandr ndrele ele foculu foculuii >i concup concupisc iscenţ enţaa grosie grosieră ră !i transformă din start !n @ucării ale gnomilor sau pigmeilor din regnul mineral pe cei care 'or să se ser'ească de ei" .ste necesar să fim prompţi >i acti'i ca silfiiD flexi%ili >i atenţi la imagini ca ondinele >i nereideleD energici >i puternici precum salamandreleD muncitori >i ră%dători ca gnomii" ?ntr7un cu';nt, este urgent, indispensa%il, să supunem elementalii !n punctul lor forţe, fără a ne lăsa niciodată dominaţi de slă%iciunile lor" Amintiţi7'ă că de'iza >i lozinca noastră este ti, natura !ntreagă i se 'a supune" Va trece prin furtună fără ca ploaia să !i atingă capulD ';ntul nu 'a deran@a nici măcar  o cută a 'e>mintelor sale" Va trece prin foc fără să se ardăD 'a merge pe apele agitate fără a se scufunda" Va  putea 'edea cu deplină deplină claritate toate %ogăţiile %ogăţiile care se ascund !n s;nul $ăm;ntului" $ăm;ntului"  Să ne amintim cu'intele marelui Pa%ir isus + iracolele pe care eu le fac, le pute$i  face şi voi şi c*iar mai multe"""2 -rdinul angelic al lumii cauzelor naturale sau lumea Voinţei con>tiente, este cel al Malaci>i, principiile legitime spirituale ale elementelor" elementelor"  Ace>ti Kei inefa%ili >i teri%il de di'ini sunt -ameni perfecţi !n sensul cel mai complet al cu';ntului" Aceste Aceste iinţe se află cu mult dincolo de %ine >i de rău" Ascetul iluminat se umple de uimire >i teroare mistică atunci c;nd experimentează, !n toate părţile iinţei sale, prezenţa Keului 1iliac, puternic *omn al misterelor Vieţii >i ale Morţii"  Hu este de prisos să amintim că !ncă se mai păstrează c;nturi !n onoarea lui Fuitzilopoci al c;ntecului, !n onoarea lui /octe amintiri insolite"  Acum mulţi ani, a'eam un oaspete a cărui prezenţă nu era %ine7'enită !n casa meaD  părea că nu are de g;nd să mai plece" plece"

6L

17am consultat !n acest caz pe .i este e'ident ca su%iectul a  părăsit !n gra%ă casa mea" *in fericire, a'eam la dispoziţie suma pe care .ti Kei elementali sunt plătiţi cu 'alori cosmice" &ine are cu ce să plătească, iese cu %ine din negocieri" aptele noastre %une sunt reprezentate prin monedă cosmică" A face mereu fapte %une este un %un negoţ" Astfel acumulăm capital cosmic prin intermediul căruia este posi%il să facem negocieri de acest gen" gen"   niţiatul a%ordează fiinţele elementale !n numele oricăruia dintre Regii care le gu'ernează" &o%oară !n regatele elementale duc;nd cu sine 'irilitatea sa >i lucrează atunci asupra elementelor" elementelor" $unerea !n acţiune a elemetalilor tre%uie să se iniţieze !n lumea cauzelor naturaleD din această regiune tre%uie să fie controlată""" dacă lipse>te acest control, magia neagră inter'ine imediat"  &;nd forţele elementale se despart de principiile lor spirituale >i se transformă !n ce'a diferit, cte să se facă 'reun rău, se produce ine'ita%il o cădere, urmată de degenerare" &;nd recucerim inocenţa !n minte >i !n inimă , $rincipii focului, aerului, apei >i  păm;ntului, desctiente este, !n esenţă, regiunea misticismului religios" Gnosticul care !n'aţă să com%ine meditaţia cu rugăciunea, fără !ndoială, poate să intre !n contact, o%iecti' >i con>tient, cu Keii naturii"  1umea cauzală este sfera Mae>trilor, este templul etern din ceruri pe care nici o m;nă nu l7a construit, este Marele 1ăca> al raternităţii -culte"  .>ti %olna'B *ore>ti să 'indeci pe cine'aB Alege atunci ca temă de concentrare, meditaţie, rugăciune, implorare, etc", pe faimosul Keu 1iliac al aztecilor >i ma)a>ilor" ără !ndoială, această mare iinţă este un Maestru al misterelor Vieţii Vieţii >i ale Morţii" &;nd focul scoate sc;ntei ameninţ;nd 'ieţi, case, mo>ii, atunci o%iectul central al meditaţiei, concentrării, rugăminţii 'oastre, să fie Fuetiu e'reii ra%ini Na%ali>ti că mantra lumii cauzale a fost, este >i 'a fi !ntotdeauna 4loa* 8a Daat*" A medita la acest cu';nt eci Keul negustorilor" negustorilor"

RUG/CIUN% 6Tu, #ăutorule nocturn, de ce te laşi rugat9  une"$i mască,  une"$i veşmintele de aur7 6(*, %eul meu, apa ta de pietre pre$ioase a căzut pe păm!nt0  s"a transformat în ;uetzal înaltul înaltul c*iparos0

6O

 şarpele de foc s"a transformat în şarpe de ;uetzal&7 3arpele de foc m"a eli#erat&  oate dispare,  oate dispare şi atunci eu mă voi distruge  Frageda mlădi$ă de porum#&  4semeni unei pietre pre$ioase, pre$ioase, înverzeşte în inima mea0 dar, dar, tot voi mai vedea aurul   şi mă voi #ucura dacă s"a copt, dacă s"a născut conducătorul răz#oiului&7 6(*, %eul meu, fă, cel pu$in Să dea rod cu a#unden$ă /!teva mlădi$e de porum#  Devotul tău îşi îndreaptă privirile privirile spre muntele muntele tău, Spre tine0  ă voi #ucura dacă mai înt!i se coace ceva  Dacă pot afirma că s"a născut  /onducătorul răz#oiului&7

Ei c;nd c;nd se real realiz izeaz eazăă mira miraco colu lull rodi rodiri rii, i, de'o de'otu tull recu recuno nosc scăt ător or !l impl implor orăă pe  %inecu';ntatul *omn *omn /ipetotec, spun;nd spun;nd 6S"a născut %eul porum#ului  .n Tamoanc*an& Tamoanc*an&  .n locul în care sunt flori, flori,  %eul 6 Floare7, S"a născut %eul porum#ului,  .n locul unde este apă şi umiditate,
 Aceste rugăciuni inefa%ile sunt mai degra%ă de origine toltecă >i sunt foarte %ine scrise !n lim%a@ ezoteric nate că magul a%ate Tritemus, acel !nţelept care !n anul 49O8 conducea faimoasa m;năstire din Spontea !n profunzime >tiinţa ezoterică a elementelor" Se spune spune că a făcut făcut să apară apară spect spectrul rul Mariei Mariei de =orgo =orgona na !nain !naintea tea !mpăr !mpăratu atulu luii Maximilian, la rugămintea acestuia, >i este clar că augusta um%ră i7a sugerat acestuia un nou mod de a conduce >i i7a dez'ăluit anumite lucruri, ordon;ndu7i să se căsătorească cu =lanca Sforza"  Toţi erudiţii .'ului Mediu se preocupau ne!ncetat de magie >i mulţi dintre ei au lucrat cu elementalii naturii" 0nii magi, cu mare fer'oare religioasă, implorau, c
6J

 Să mă ferească *umnezeu >i Sf;nta MariaC &;te minuni făcea &upidon cu a@utorul elementalilorC A%atele Tritemus se considera discipol al lui Al%ert cel MareD niciodată nu a negat faptul că cel mai sf;nt dintre cei sfinţi practica magia" Al%ert cel Mare, ca >i Sf;ntul Tomas, a susţinut realitatea Alci ilustrul !nţelept Al%ert cel Mare, !n Poln, acesta a cerut ca masa să fie pusă !n grădina mănăstirii, de>i erau !n plină iarnă >i ningea"  *e !ndată ce in'itaţii s7au a>ezat, ca prin farmec, ninsoarea a dispărut >i grădina s7a umplut cu nenumărate flori" $ăsări de di'erse culori z%urau printre ar%ori, ca !n cele mai frumoase zile de 'ară"  &ălugării ele'i ai misteriosului a%ate năzuiau să poată realiza asemenea minuni >i Tritemus !ndrăznea să afirme că maestrul realiza aceste minuni prin magia elementală >i că !n aceast aceastaa nu era nimic nimic demoni demonicc >i !n consec consecinţ inţă, ă, nimic nimic per'er per'ers, s, condam condamna% na%il, il, execra%il" .ste e'ident că aust, $aracelsus >i Agripa, cei mai distin>i trei magi ai .'ului Mediu, au fost discipoli ai a%atelui Tritemus" + =numera$i"mi cele patru elemente ale naturii2, ordona a%atele călugărilor săi, !n plină oră"  +3 ăm!ntul, apa, aerul şi focul "2 "2  +3  Da, continuă aestrul, păm!ntul şi apa, cele mai grele, sunt atrase în -os, aerul   şi focul, mai uşoare, în sus& laton avea dreptate să topească focul în aer, aer, care se transforma în ploaie, care se transforma în rouă, apoi în apă care prin solidificare se transforma în păm!nt """2 """2 Misticul care aspiră cu ade'ărat să se transforme !ntr7un Malaci" !nsu>i " &um am pu putea tea po porun runci ci ele elemen mental talilo ilorr nat naturi urii,i, dac dacăă nu am !n !n'ăţ 'ăţat at să con contro trolăm lăm elementalii atomici ai propriulu propriuluii nostru organismB organism B Salamandrele atomice ale s;ngelui >i ale sexului ard !nspăim;ntător prin pasiunile noastre animalice"  Silfii atomici ai propriului nostru aer 'ital, !n ser'iciul imaginaţiei mecanice (a nu se confunda aceasta cu imaginaţia o%iecti'ă, con>tienţa, se @oacă cu g;ndurile noastre lasci'e >i per'erse" -ndinele atomice ale spermei sacre dau na>tere mereu la !nspăim;ntătoare furtuni sexuale" Gnomii atomici ai cărnii >i ai oaselor, sa'urează indolenţi lenea, gurmandismul, concupiscenţa" .ste urgent să >tim să exorcizăm, să comandăm >i să supunem elementalii atomici ai atomici ai  propriului  propriului nostru corp" corp" $rin $rin inter intermed mediul iul exorci exorcism smelo elorr foculu focului,i, aerul aerului, ui, apei apei >i păm;nt păm;ntul ului, ui, putem putem,, de asemenea, să supunem elementalii atomici ai propriului nostru corp" .'ident, respecti'ele rugăciuni >i exorcisme, tre%uie !n'ăţate foarte %ine, pe de rost" ./-R&SM01 -&010 Se exorci exorcizea zează ză focul focul arunc; arunc;nd nd !n el sare, sare, tăm;ie tăm;ie,, ră>in ră>inăă al%ă, al%ă, camfor camfor >i sulf, sulf, So arelui şi al   pronunţ;nd de trei ori cele trei nume ale geniilor focului  ic*ael, rege al Soarelui trăsne trăsnetul tului0 ui0 Samael Samael,, rege rege al vulcani vulcanilor lor00 4nael, 4nael, prin$ prin$ al lumini luminiii astral astrale, e, ascult asculta$i a$i

LQ

rugămintea mea"  4min" (?n continuare, de'otul formulează la ni'el mental rugăciunea sa"

 ./-R&SM01 A.R010  Se exorcizează aerul sufl;nd către cele patru puncte cardinale >i spun;nd cu credinţă următoarele Spiritus Dei Fere#atur super a;uas, et inspiravit in faciem *ominis spiraculum vitae& Sit ic*ael du1 meus et Sa#ta#iel, servus meus, in luce et per lucem& Fiat ver#um *alitus meus et impera#o spiriti#us aeris *u-us, et refrena#o e;uos solis voluntate cordis mei et  cogitatione mentis meae, et nutu oculi de1tri& =1orciso igitur te, creatura aeris, per   pentagrammaton et in nomine tetragrammaton, in ;ui#us sunt voluntas firma et fides recta& 4men& Sela, fiat " Asa să fie" (?n continuare, de'otul, concentrat asupra lui Mici Sa%ta%iel, 'a formula cererea sa"  ./-R&SM01 A$.  Fiat firmamentum in medio a;uarum et separet a;uas a# a;uis, ;uae superius şicut  ;uae inferius, et ;uae inferius şicut ;uae superius, ad perpetranda miracula rei unius& Sol e-us pater est, luna mater, et ventus *anc gestavit in utero suo& 4scendit a terra at  coelum, et rursus a coelo in terram descendit& =1orciso te, creatura a;uae, ut sis mi*i  speculum Dei vivi in operi#us e-us, et fons vitae et a#lutio pecatorum& 4men" (?n continuare, de'otul, concentrat asupra lui Tlaloc sau HicNsa, face rugăciunea la ni'el mental" ./-R&SM01 $ZM[HT010  rin cuiul de magnet ce stră#ate inima lumii, prin cele douăsprezece por$i ale cetă$ii  sfinte, prin cele şapte metale care curg în interiorul venelor ăm!ntului şi în numele lui Bo#, supune$i"vă mie, muncitori su#terani " (Apoi, de'otul, concentrat asupra lui Go%, 'a formula cererea sa" Veci" Această practică este magnifică" Aerul Aerul se umple cu parfumul plantelor, focul exorcizat exorcizat 'a reflecta 'oinţa celui care operează >i forţele su%tile ale naturii !l 'or asculta >i !i 'or  răspunde" ?n acele momente, apa pare că tremură >i fier%e, focul !mpră>tie o stranie mireasmă >i se aud !n aer 'oci necunoscuteD !nsu>i păm;ntul pare că se cutremura" ?n acele momente, magii din .'ul Mediu reu>eau să facă !n a>a fel ca geniul elemental &upidon să apară !n oglinda magnetizată >i să arate !n aceasta, nu numai ci alte zeităţi su%terane, !l asistă !ntotdeauna pe misticul care !i in'ocă cu !nţelepciune, iu%ire >i forţă"  Hi s7a spus ca orice mag care lucrează cu elementalii naturii se poate face in'izi%il după 'oie"

L4

ără !ndoială, ca >i orice altă facultate, această putere se o%ţine numai prin supreme sacrificii" .ste .ste clar clar că sacr sacrif ific iciu iull semn semnif ific icăă !n mo modd clar clar aleg aleger erea ea deli deli%e %era rată tă,, plin plinăă de discernăm;nt, al unui %ine superior !n locul unuia inferior" &ăr%unele pe care !l consumă locomoti'a, este sacrificat !n mod crud pentru a  produce mi>carea at;t de indispensa%ilă indispensa%ilă pentru pentru transportul transportul pasagerilor" pasagerilor" ?n real realit itat ate, e, sacrificiul este o transmutare de forţe " .nergia, latentă !n căr%unele sacr sacrif ific icat at pe alta altaru rull loco locomo moti ti'e 'ei, i, prin prin inte interm rmed ediu iull inst instru rume ment ntel elor or folo folosi site te,, este este transformată !n energia dinamică a 'aporilor"  .xistă un mecanism psii cosmic totodată care este pus !n mi>care de fiecare act de sacrificiu >i prin care acesta este transformat !n energie spirituală, care, la r;ndul său, poate fi aplicată la diferite alte mecanisme >i poate să reapară !n planul formelor !ntr7 un tip de forţă integrantă a%solut diferită de ceea care a fost la origine" *e exemplu, un  %ăr%at !>i poate sacrifica emoţiile pentru carieră, iar o femeie poate să !>i sacrifice cariera c ariera !n fa'oarea emoţiilor" 0nele 0nele perso persoane ane sunt sunt dispu dispuse se să !>i sacri sacrific ficee plăcer plăcerile ile terest terestre re pentru pentru delici deliciile ile spiritului" &u toate toate aceste acestea, a, este foarte dificil să !nt;lne>ti pe cine'a dispus sa renunţe la  propriile suferinţe, suferinţe, să le sacrifice pentru pentru ce'a superior " Sacrificaţi Sacrificaţi suprema suprema durere, durere, foarte firească, ce apare la moartea moartea unei fiinţe fiinţe iu%ite iu%ite >i 'eţi o%ţine o teri%ilă transmutare de forţe, a cărei consecinţă ar putea fi puterea de a 'a face in'izi%ili după 'oie"  *octorul aust >tia să se facă in'izi%il după 'oinţă" .ste e'ident că amintitul mag o%ţinuse această putere pe %aza de sacrificii"  ?nţeleptii medie'ali a'eau o formulă magică minunată prin care se făceau in'izi%ili" in'izi%ili" .ste de a@uns, după cum spun ritualurile ritualurile >i in'ocaţiile folosite, a >ti să se folosească !n mod magic următoarea formulă liturgică +Ati de nezdruncinat" nezdruncinat"  Această credinţă tre%uie să o fa%ricăm prin studiul analitic, profund >i prin experienţa mistică directă" &A$T-101 /V D%SPR% VIS% Gnoza ne !n'aţă că există mai multe tipuri de 'ise, pe care decadenta $si
L5

?n numele ade'ărului >i fără nici o exagerare, putem afirma că ma@oritatea 'iselor sunt legate de centrul instincti'7motor, acestea sunt ecoul e'enimentelor trăite !n timpul zilei, simple senzaţii >i mi>cări, o pură repetiţie astrală a ceea ce am trăit !n timpul zilei" Astfel, anumite experienţe de tip emoţional, precum frica, care face at;t de mult rău umanităţii, reu>esc să se manifeste !n aceste 'ise i mentalul superior" ără ără !ndoia !ndoială, lă, aceste aceste 'ise 'ise relaţi relaţion onate ate cu cei doi centri centriii super superio iori, ri, se do'ed do'edesc esc interesante, ele se caracterizează !ntotdeauna prin ceea ce am putea numi un fir epic" Acum Acum,, dacă dacă ne g;nd g;ndim im la Raza Raza &rea &reaţi ţiei ei,, la cent centri riii supe superi rior orii >i infe inferi rior orii >i la influe influenţe nţele le care care co%oar co%oarăă prin prin amint amintita ita Rază Rază &osmi &osmică, că, tre%ui tre%uiee să admite admitem m că !n noi  pătrund 'i%raţii luminoase care !ncearcă să ne 'indece, să ne informeze asupra stării !n care ne aflăm, aflăm, etc""  Se do'ede>te util să primim mesa@e >i să ne aflăm !n contact cu adepţii azteci, ma)a>i, tolteci, egipteni, greci, etc"" *e asemenea, este minunat să con'ersăm cu unele dintre părţile cele mai ele'ate ale iinţei noastre" &entrii superiori sunt pe deplin dez'oltaţi !n noi >i ne transmit mesa@e  pe care tre%uie să !n'ăţăm să le captăm !n mod con>tient" con>tient" Acele persoane foarte speciale care au a'ut momente !n 'iaţa !n care au fost !n amintire de sine, sine , c;nd au 'ăzut un lucru sau o persoană comună >i o%i>nuită, !ntr7un mod cu totul nou, nu 'or fi surprinse dacă le spun, !n aceste capitole, ca acele momente au aceia>i calitate >i sa'oare interioară ca >i aceste rare >i stranii 'ise, relaţionate cu cei doi centri, emoţionalul >i mentalul superior" superior" ără !ndoială, !ndoială, semnifica semnificaţia ţia acestor acestor 'ise transcendent transcendentale ale aparţine aparţine aceluia>i aceluia>i ordin ordin căruia !i aparţine !nsă>i realizarea Razei &reaţiei >i anume, octa'ei laterale a Soarelui" &;nd cine'a !ncepe să !>i dea seama de profunda semnificaţie semnificaţie a acestui tip specific de 'ise, este semn ca anumite forţe luptă pentru a ne trezi, pentru a ne 'indeca sau !nsănăto>i" iecare dintre noi este un punct matematic !n spaţiu care ser'e>te drept 'etient de micul ciclu de e'enimente recurente din 'iaţa 'iaţa sa perso personal nală, ă, ar putea putea atunci atunci să 'erifi 'erifice ce prin prin el !nsu>i !nsu>i,, prin prin interm intermedi ediul ul experienţ experienţei ei mistice directe, directe, că !n somnul zilnic se repetă !ntotdeauna aceia>i operaţie matematică a morţii" morţii"  ?n a%senţa corpului fizic, !n timpul somnului normal, 'alorile, scufundate !n lumina astrală, se atrag >i se resping !n acord cu legea atracţiei uni'ersale" ?ntoarcerea la starea de 'egi de drept, !ntoarcerea 'alorilor !n interiorul corpului fizic" 0nul dintre lucrurile cele mai extraordinare este acela că oamenii consideră că sunt !n legătură numai cu lumea exterioară"

L8

Gnoza ne !n'aţă că suntem !n legătură cu o lume interioară, in'izi%ilă in'izi%ilă pentru simţurile fizice o%i>nuite, !nsă 'izi%ilă pentru clar'ăzători"  1umea interioară in'izi%ilă este mult mai 'astă >i conţine mult mai multe lucruri interesante dec;t lumea exterioară, către care ne orientăm mereu prin cele cinci ferestre ale simţurilor" Multe 'ise se referă la locul !n care ne situăm !n lumea interioară in'izi%ilă, din care iz'orăsc di'ersele circumstanţe ale 'ieţii" 1im%a@ul 'iselor este compara%il cu lim%a@ul para%olelor " &ei care interpretează totul literal, cred că Semănătorul din .'angit să !nsă !nsăm; m;nţ nţeze eze >i că săm; săm;nţ nţaa a căzu căzutt pe tere terenn piet pietro ros, s, etc", etc", etc", etc", !nsă !nsă nu !nţe !nţele legg semnificaţia acelei para%ole, !ntruc;t aceasta aparţine lim%a@ului sim%olic al centrului emoţional superior"  Hu este de prisos să afirm că orice 'is, oric;t de a%surd sau incoerent ar fi, are o anumită semnificaţie, semnificaţie , !ntruc;t ne indică at;t centrul psii starea psiti, c;nd au fost supu>i la pro%e !n lumile interne, au fost !n'in>i !n centrul sexual >i au căzut datorită poluţiilor nocturne" 1a adep adeptu tull perf perfec ect, t, cei cei cinc cincii cent centri rii, i, inte intele lect ctua ual, l, mo moto torr, inst instin inct cti' i' >i sexu sexual al,, funcţionează !n deplină armonie cu infinitul" infinitul" &are sunt funcţionalismele funcţionalismele mentale din timpul somnuluiB &e emoţii ne agită >i ne miscăB &are sunt acti'ităţile noastre !n afară corpului fizicB &e senzaţii instincti'e predominăB Suntem con>tienţi de stările sexuale pe care le a'em !n timpul somnuluiB   Tre%uie să fim sinceri cu noi !n>ine" $e %ună dreptate, $laton afirma + (mul se cunoaşte după visele sale"2 Tema funcţionării gre>ite a centrilor este o temă care necesită un studiu de o 'iaţă !ntreagă, prin intermediul auto7o%ser'ării auto7o%ser'ării !n acţiune >i a examinării riguroase a 'iselor " 'iselor "  Hu este posi%il să !nţelegem !ntr7o clipă centrii >i modul lor corect sau gre>it de funcţionareD a'em ne'oie de ră%dare infinită """  ?ntreaga noastră 'iaţă se desfă>oară !n functie de centri >i este controlată de ace>tia" G;ndurile, sentimentele, ideile, speranţele, fricile, iu%irile, urile, acţiunile, senzaţiile,  plăcerile, satisfacţiile, satisfacţiile, frustrările noastre, noastre, etc", se găsesc !n centri" *escoperirea 'reunui element inuman !n oricare dintre centrii, tre%uie să fie un moti' mai mult dec;t suficient pentru munca ezoterică" -rice defect psia murim clipă de clipăD clipăD doar prin moarte moarte se o%ţine noul"""" noul"""" $e scara fiinţelor >i lucrurilor, fără !ndoială că la noi a@ung influenţe de tot felul" *acă am !nţeles Raza &reaţiei, am >ti, de asemenea, ca !n fiecare clipă a 'ieţii a@ung la noi influenţe >i că acestea sunt de di'erse calităţi" .ste %ine să ne amintim !ntotdeauna că există influenţe superioare care acţionează asupra noastră >i care sunt !nregistrate de aparatul nostru psiaţi

L9

de simţurile noastre >i nu acordăm o atenţie deplină 'ieţii noastre interioare, atunci nu 'om reu>i să percepem aceste influenţe" &A$T-101 /V DISCIPINA 3OG/I VISUUI Acei aspiranţi care !n mod sincer doresc experienţa mistică directă, fără discuţie că tre%uie să !nceapă cu disciplina Uogăi 'isului" .ste necesar ca gnosticul să fie exigent cu sine >i să !n'eţe să creeze condiţiile fa'ora%ile pentru a7>i aminti >i a !nţelege toate aceste experienţe intime care sur'in !ntotdeauna !n timpul somnului" somnului" ?nainte de a ne culca pentru a ne odii eforturile de peste zi, este necesar să ne orientăm atenţia deplină asupra stării !n care ne aflăm"   *e'oţii care datorită circumstanţelor duc o 'iaţă sedentară, nu pierd nimic, %a, dimpotri'ă, c;>tigă mult, dacă !nainte de culcare fac o scurtă plim%are, !n pas alert, la aer  curatD această plim%are le 'a relaxa mu>coară , fără alimente grele sau stimulante, e'it;nd cu gri@a să m;ncăm alimente care ar putea să ne ţină tre@i, să ne !mpiedice să dormim" orma cea mai ele'ată de a g;ndi este de a nu g;ndi" g;ndi " &;nd mintea este lini>tită >i !n tăcere, li%eră de o%oseala zilei >i de preocupările lume>ti, se găse>te atunci !ntr7o stare sută la sută fa'ora%ilă pentru a practica Uoga 'isului" &;nd centrul emoţional lucrează, procesul g;ndirii !ncetează, cte extraordinară pentru a face să 'i%reze intens centrul emoţional superior" ?n ea, gnosticul sincer găse>te un imens c;mp de explorare mistică, pentru că nu este o muzică de forme, ci de idei ari rigorile +Hopţii Spirituale2, !n loc să e>ueze, ca mulţi aspiranţi, >i7a desci, care spunea, misterioasă + =u sunt ceea ce a fost, este şi va  fi şi nici un muritor nu mi"a ridicat vălul "2 "2

L

$rogresul intim re'oluţionar, este imposi%il fără a@utorul imediat al *i'inei noastre Mame Tonantzin"  -rice fiu recunoscător tre%uie s7o iu%ească pe mama saD =eeti Sf;nta conciliere" Merită să afirm că cele trei forţe originare ale acestei Mari &reaţii, se cristalizează !ntotdeauna !n forma poziti'ă, negati'ă >i neutră" +&ausa &ausorum2 a Sf;ntului TriamanziNamno TriamanziNamno se găse>te ascunsă !n elementul acti' -NidanoND acesta din urmă, !n el !nsu>i, este emanaţia Sacrului Soare A%solut (AH" .'ident, respingerea celor trei culori fundamentale, după toate moti'ele aici expuse, ecte extraordinară, minunată, formida%ilăD cu toate acestea,  poate fi foarte exigentă" exigentă" &amera tre%uie să fie !ntotdeauna foarte %ine parfumată >i aerisită, !nsă nu inundată de aerul rece al nopţii"  *upă o re'izuire detaliată a sinelui >i a camerei !n care 'a dormi, gnosticul tre%uie tre%uie să !>i examineze patul"  *acă o%ser'ăm o %usolă oarecare, putem 'erifica singuri faptul că acul acesteia se orientează !ntotdeauna spre nord nord"" ără !ndoială, este posi%il să profitam !n mod con>tient de acest curent magnetic al lumii care curge !ntotdeauna de la sud la nord"  Să orientăm patul, astfel !nc;t capul să fie !nspre nordD astfel 'om putea folosi !n mod inteligent curentul magnetic indicat de acul %usolei" Salteaua nu tre%uie să fie nici prea tare, nici exagerat de moale, adică, tre%uie să ai%ă o elasticitate care să nu afecteze !n nici un fel procesele psite >i pocne>te la cea mai mică mi>care, constituie un o%stacol serios pentru aceste practici"  Su% pernă se a>ează un caiet sau carnet >i un creion, astfel !nc;t să poata fi u>or  găsite pe !ntuneric" A>ternutul tre%uie să fie foarte curatD faţa de pernă se parfumează cu parfumul nostru  preferat" *upă ce a !ndeplinit toate aceste cerinţe, ascetul gnostic 'a trece la a doua etapă a acestei discipline ezoterice" Se 'a %ăga !n pat >i după ce 'a stinge luminile, se 'a a>eza !n decu%it dorsal, adică pe spate, cu oci >i m;inile a>ezate pe plexul solar" solar"  Va răm;ne răm;ne complet lini>tit pentru c;te'a clipe >i după ce s7a destins sau relaxat total, at;t la ni'el fizic c;t >i mental, se 'a concentra asupra lui Morfeu Morfeu,, Keul Visului"  ără !ndoială, fiecare dintre părţile izolate ale iinţei noastre Reale, exercită anumite funcţiuni >i Morfeu este tocmai (a nu se confunda cu -rfeu cel !nsărcinat să ne educe !n tainele 'iselor" 'iselor"

L6

 Ar fi mai mult dec;t imposi%il să trasăm o scnuite, aspiră la perfecţiunea a%solută a funcţionalismelor lor" &;nd ne concentrăm asupra lui Morfeu, acesta se %ucură de minunata ocazie pe care i7o oferim" .ste .ste urgen urgentt să a'em a'em credin credinţă ţă >i să >tim >tim să imploră implorăm" m" Hoi tre%ui tre%uiee să !i cerem lui Morfeu să ne instruiască >i să ne trezească !n lumile suprasensi%ile" suprasensi%ile " ?n aceste momente, gnosticul !ncepe să fie cuprins de o somnolenţă foarte specială, >i atunci tre%uie să adopte postura leului +/ulcat pe partea dreaptă, cu capul înspre nord, ridică picioarele în sus, p!nă ce  genunc*ii răm!n îndoi$i& .n această pozi$ie, piciorul st!ng se spri-ină pe cel drept0 apoi o#razul drept se aşează pe palma dreaptă şi m!na str!ngă se lasă să se spri-ine pe  piciorul st!ng "2 "2 &;nd ne trezim din somnul normal nu tre%uie să ne mi>căm, pentru că este e'ident că atunci se agită 'alorile >i se pierd amintirile"  ără !ndoială, exerciţiul retrospecti' de'ine retrospecti'  de'ine indispensa%il !n aceste clipe, atunci c;nd dorim să ne amintim cu precizie deplină, toate >i pe fiecare dintre 'isele noastre" Gnosticul tre%uie să noteze foarte atent detaliile 'iselor !n carnetul sau caietul a>ezat su% pernă pentru acest scop" Astfel 'a putea ţine o e'idenţă minuţioasă asupra progresului său intim !n Uoga 'isului"  &tient sec'enţa 'isului" $racticarea exerciţiului amintit !ncepe !ntotdeauna cu ultima imagine pe care am a'ut7 o cu c;te'a clipe !nainte de a ne trezi" ?ncit să ne amintim  perfect 'isele" 'isele" &A$T-101 /V SOMNU TANTRIC ără !ndoială, se do'ede>te urgent să re'edem lunar carnetul sau caietul nostru de notiţe, cu scopul de a 'erifica singuri progresul memoriei onirice" -rice posi%ilitate de uitare tre%uie eliminată" Hu tre%uie să continuăm cu practicile următoare, at;ta timp c;t nu am a@uns la o memorie perfectă" Se do'edesc interesante acele drame care par ie>ite din alte secole sau care se desfă>oară !n medii sau am%iente care nu au nimic de a face cu existenţa zilnică a celui care 'isează"

LL

 Tre%uie să fim !n stare de percepţie alertă, alertă noutate, >i să fim foarte atenţi la studiul detaliilor care includ cnuite neo%i>nuite cu alte persoane etc", etc", etc""   -dată o%ţinută dez'oltarea totală a memoriei onirice, după ce am eliminat orice  posi%ilitate  posi%ilitate de uitare, procesul sim%olismului sim%olismului 'a desci a numerologiei" numerologiei " maginile astrale, reflectate !n oglinda magică a imaginaţiei, niciodată nu tre%uie interpretate !n mod literal, !ntruc;t sunt doar reprezentări sim%olice ale sim%olice  ale ideilor ari tre%uie să fie utilizate la fel cum un matematician !>i folose>te sim%olurile alge%rice" Merită să afirm că acest gen de idei co%oară din lumea *uinii, fie asupra unor  ci la acest stadiu al disciplinei Uogăi 'isului, de'ine indispensa%il să intrăm !n aspectul tantric al pro%lemei"  ?nţelepciunea antică !n'aţă că Tonantzin (*e'i Pundalini, Mama noastră *i'ină &osmică particulară, (!ntruc;t fiecare persoană o are pe a sa, proprie, poate să !m%race orice formă, !ntruc;t ea este originea tuturor formelor" Astfel, este %ine ca gnosticul să mediteze asupra ei !nainte de a adormi" Aspira Aspirant ntul ul ar tre%u tre%uii să pătru pătrundă ndă zilni zilnicc !n proces procesul ul somnul somnului ui repet; repet;nd nd cu mu multă ltă credinţă următoarea rugăciune + Tonantzin, Teteoinnan, o*, ama mea, vino la mine, vino la mine"2  &onform >tiinţei tantrice, dacă gnosticul insistă !n această practică, mai de'reme sau mai t;rziu, ca prin farmec, dintre amorfele >i sci anali analiza za profun profundă dă a fiecărui 'is notat, 'is notat, este indispensa%ilă !n disciplina ezoterică a somnului tantric" ndiscuta%il, gnosticul sincer care a@unge la această etapă a disciplinei tantrice, este  pregătit, din acest moti', moti', să facă pasul următor, următor, care 'a fi tema tema următorului nostru nostru capitol" capitol" &A$T-101 // PRACTICA R%4NTOARC%RII &;nd aspirantul a reu>it să realizeze cu succes deplin toate exerciţiile gnostice !n relaţie cu ezoterismul 'iselor, este e'ident că atunci este pe deplin pregătit pentru practica re!ntoarcerii" ?n capitolul anterior am spus că elementul iniţiator apare ca prin farmec dintre expresiile amorfe >i sc
LO

Anumite persoane foarte sensi%ile, rafinate >i impresiona%ile, au deţinut !ntotdeauna !n ele !nsele elementul iniţiator" Acele persoane se caracterizează prin repetiţia continuă a aceluia>i 'isD acele persoane retrăiesc !n mod periodic cutare sau cutare scenă, sau 'ăd constant !n experienţele lor  onirice, o anumită creatură sau sim%ol"  *e fiecare dată c;nd, la trezirea din somnul normal, !>i 'a aminti elementul iniţiator, acesta fiind un sim%ol, sunet, culoare sau persoană, etc", aspirantul, cu oci, 'a contin continua ua să 'izual 'izualize izeze ze imagi imaginea nea7c< 7ci apoi, apoi, inten intenţio ţionat nat,, 'a !ncer !ncerca ca să adoarmă din nou, continu;nd cu acela>i 'is" &u alte cu'inte, 'om spune că aspirantul !ncearcă să de'ină con>tient de propriul 'is >i de aceea continua intenţionat cu el, dar, aduc;ndu7l !n starea de 'egi autocontrol" autocontrol" Astfel, se transformă !n spectator >i actor al unui 'is, cu a'anta@ul, deloc de negli@at, de a putea a%andona scena după plac, pentru a se mi>ca li%er !n lumea astrală" Atunci aspirantul, eli%erat de toate legăturile cărnii, !n afara corpului său fizic, se 'a desprinde de 'eci familiarul său mediu, pătrunz;nd !ntr7un uni'ers condus de legi diferite" *iscip *iscipli lina na somnu somnului lui la %ud %udd< dt i>tii ii tantri tantrici ci condu conduce ce !n mo modd didact didactic ic la trezir trezirea ea con>tiinţei" Gnost Gno sticu icull se poate poate trezi, trezi, poate poate a@unge a@unge la ade'ăr ade'ărata ata stare stare de ilumi iluminar nare, e, numai numai !nţeleg;nd >i dezintegr;ndu7>i 'isele" Scrierile sacre din ndia afirmă solemn că lumea !ntreagă este 'isul lui =rai a resor resortur turilo ilorr psitiinţei este posi%ilă doar printr7o transformare radicală" &ele patru .'angi 'eneraţia profundă ce i se purta !n toată America centrală"  Keii sfinţi din Anai al fulgerului, este de asemenea un om treaz, care a tre%uit să elimine din psii apare !ntotdeauna cu masca tigrului7>arpe pe securile colosale >i pe di'ersele figurine de  @ad"  Tezcatlipoca  Tezcatlipoca >i Fuitzilopoci zilei, sunt, de asemenea, oameni treziţi, fiinţe care au reu>it să treacă dincolo de 'ise" ?n afara corpului fizic, omul treaz !i poate in'oca pe Keii sfinţi ai aztecilor, ma)a>ilor, ma)a>ilor, toltecilor, toltecilor, etc"" Keii din &odexurile =orgia, =or%on, etc", răspund la c
LJ

&u a@utorul Keilor sfinţi, omul trezit poate studia !n lumina astrală, *octrina secretă din Anai este e'ident că acum nu ne răm;ne altce'a de făcut dec;t să !n'ăţăm să !l folosim" &;nd gnosticul a ţinut o e'idenţă a 'iselor sale, descoperă negresit 'isul care se repetă mereuD printre altele, acesta este un moti' mai mult dec;t suficient pentru a nota !n carnet sau caiet toate 'isele"   ără !ndoială, experienţa onirică repetată constant, este elementul iniţiator care utilizat !n mod inteligent, ne conduce la trezirea con>tiinţei" con>tiinţei"  *e fiecare dată c;nd misticul, culcat !n patul său, adoarme intenţionat, medit;nd asupra elementului iniţiator, rezultatul nu se lasă niciodată mult a>teptat" *e o%icei anate acel 'is con>tient, put;ndu7se separa de scenă după 'oie, pentru a călători prin lumile suprasensi%ile" suprasensi%ile" -ricare alt 'is, poate, de asemenea, să fie folosit cu acest scop, atunci c;nd cunoa>tem  %ine tete dintr7un 'is, poate continua intenţionat cu acesta, dacă dore>te" ?n acest caz, tre%uie să adoarmă din nou, retrăind experienţa onirică folosind imaginaţia"  Hu este 'or%a de a ne imagina că ne imaginăm, fundamental fundamental este să retrăim 'isul cu !ntregul său realism anterior" Repetarea intenţionată a 'isului este primul pas spre trezirea con>tiinţeiD a ne separa de 'is după 'oie >i !n mi@locul dramei, este al doilea pas"  0nii aspiranţi reu>esc să facă primul pas, !nsă le lipse>te forţa pentru a7l face pe al doilea" Acele persoane pot >i tre%uie să se a@ute singure, prin intermediul tete decizii foarte serioase, ace>ti de'oţi 'or practica meditaţia !nainte de a adormi" ?n acest caz, pro%lema lor intimă 'a fi tema concentrării >i auto7reflexiei e'idente, !n meditaţia interioară profundă" ?n timpul acestei practici, misticul nelini>tit, plin de emoţie sinceră, o 'a ctienţă !n care se găse>te >i imploră a@utorul, rug;nd7o pe Mama sa să !i dea forţa necesară pentru a se desprinde de orice 'is după 'oie" inalitatea acestei discipline a 'isului tantric este aceea de a pregăti discipolul ca să recunoască clar cele patru =eatitudini care !i apar !n experienţa onirică" Aceastăă disc Aceast discipli iplină nă ezote ezoterică rică este doar pent pentru ru perso persoane ane foart foartee serio serioase, ase, !ntr !ntruc;t uc;t necesită ră%dare infinită >i enorme supra7eforturi intime " S7a 'or%it mult !n lumea orientală despre cele + patru lumini2 ale somnului >i noi tre%uie să studiem această cte + lumina revela$iei2 >i stă scris cu litere de aur !n cartea 'ieţii, că această lumină se percepe c
OQ

 Tre%uie să su%liniem, fără nici o exagerare, faptul că, pe măsură ce somnul de'ine mai profund, nedoritul amestec de impresii reziduale >i curentul o%isnuit de g;nduri discriminatorii, discriminatorii, din fericire, !ncetul cu !ncetul dispare" ?n acest stadiu al somnului, apare progresi' a doua iluminare, cea care se cunoa>te !n Asia cu numele minunat de + lumina întăririi2" ără !ndoială, !ndoială, ascetul gnostic, gnostic, prin extraord extraordinar inaraa discipli disciplină nă a somnului somnului tantric, tantric, reu>e>te să treacă cu mult dincolo de această etapă, a@ung;nd să capteze total celelalte două lumini" A experi experimen menta ta clar clar crudu crudull reali realism sm al 'ieţi 'ieţiii practi practice, ce, !n lumi lumile le super superioa ioare re ale &on>tiintei cosmice, !nseamnă a atinge a treia lumină, cea a +realizării realizării imediate 2" A patra lumină este cea a +iluminării interioare profunde2 >i 'ine la noi ca prin farmec, !n plină experienţă mistică" luminii clare2, afirmă un + 4ici, în al patrulea grad al vidului, sălăşluieşte Fiul amei luminii tratat ti%etan"  Vor%ind sincer >i fără ocoli>uri, declar următoarele !n realitate, disciplina somnului tantric este o pregătire ezoterică pentru acest somn final care este moartea"  *upă ce a murit de multe ori !n timpul nopţilor, anatient cele patru =eatitudini ce se prezintă !n experienţa onirică, atunci c;nd se dez!ncarnează, trece !n starea +post7mortem2 cu aceia>i u>urinţă cu care se introduce 'oluntar !n lumea 'iselor" ?n afara corpului fizic, gnosticul con>tient poate 'erifica singur destinul care le este rezer'at sufletelor după moarte" *acă !n fiecare noapte, prin disciplina tantrică a somnului, ezoteristul poate să moară con>tient >i să pătrundă !n lumea celor morţi, este e'ident că, din acela>i moti' poate + să  studieze >itualul 8ie$ii 8ie$ii şi al or$ii în timp ce sose$te sose$te (ficiantul 2" 2"  Fermes, după ce 'izitase lumile infernale, unde a 'ăzut cu oroare destinul rezer'at sufletelor pierdute, a experimentat lucruri neo%i>nuite" + riveşte în această parte, îi spune (siris lui +ermes, vezi acel roi de suflete care încearcă să se întoarcă în regiunea lunară9 ezau o ramură uscată la !nmorm;ntarea celui ce fusese ales de către Tlaloc, Keul ploilor" Se spunea că atunci c;nd $reafericitul a@ungea la + /!mpia deliciilor 2, 2, Tlalocan, ramura uscată !n'erzea, arăt;nd prin aceasta, re'enirea la o nouă existenţă, re!ntoarcerea" &ei care nu au fost ale>i de către Soare, sau de către Tlaloc, se duc !n mod fatal !n Mictlan, care este la nord, regiune unde sufletele suferă o serie de pro%e magice, la trecerea lor prin regiunile infernale" 1ocurile unde sufletele suferă teri%il !nainte de a atinge odinică, sunt !n număr  de nouă" Aceasta 'ine să ne amintească de + cele nouă cercuri danteşti2, din *i'ina &omedie a lui *ante Aligi Keiţele care populează cele nouă cercuri dante>ti ale infernului aztec"  Hu este de prisos să ne amintim, !n acest Mesa@ de &răciun 4JL974JL, 4JL974JL, de !nspăi !nspăim;n m;ntăt tătoru orull Mictla Mictlant ntecu ecutli tli >i de tene%r tene%roas oasaa Mictec Mictecaci aci
O4

+domnul şi doamna infernului2, locuitori ai celui mai ad;nc dintre locurile scufundate, cel de7al nouălea infern"  Sufletele care trec prin pro%ele +infernului aztec2, mai t;rziu, după +cea de7a doua moarte2, pătrund fericiţi !n paradisurile elementale ale naturii"  ără !ndoială, sufletele, care după moarte nu co%oară !n lumile infernale, >i nici nu urcă la Regatul de lumină aurie, nici !n $aradisul lui Tlaloc, nici !n Regatul eternei concentrări, etc", se re!ntorc sau re'in !n forma mediată sau imediată !ntr7un nou corp fizic"  Sufletele alese de Soare sau de către Tlaloc, se %ucură mult timp !n lumile superioare !nainte de a se !ntoarce !n Valea Valea Samsarei" Anatient, !n fiecare noapte, Tlalocanul, sau să co%oare !n Mictlan, sau să se pună !n legătură cu acele suflete, care !nainte de a se !ntoarce, trăiesc !n regiunea lunară" &A$T-101 // 4NG%RU P/,ITOR ?ncepem ultimul capitol al acestei cărţi cu următoarea frază &el dint;i educator al oricărui mare iniţiat, se transformă, de fapt >i de drept, !n cauza fundamentală a tuturor   părţilor spiritualizate spiritualizate ale autenticei sale fiinţe" fiinţe" -rice Guru recunoscător, se prosternează cu umilinţă !n faţa primului creator al fiinţei sale autentice"   &;nd, după multe munci con>tiente >i suferinţe 'oluntare, se dez'ăluie, !naintea octri plini de lacrimi, perfecţiunea a%solută o%ţinută !n funcţionarea tuturor   părţilor spiritualizate, izolate, ale propriei noastre prezenţe, impulsul iinţei, gratitudinea faţă de cel dint;i educator, iz'oră>te atunci !n noi"  ără !ndoială, perfecţiunea a%solută a tuturor >i a fiecăreia dintre părţile izolate ale iinţei, este posi%ilă numai murind !n noi !n>ine, !n fiecare clipă"  .xistă diferite stadii de autorealizare intimă" 0nii iniţiaţi au o%ţinut  perfecţionarea anumitor părţi izolate ale iinţei, iinţei , !nsă !nsă,, ma maii au !ncă !ncă mu mult lt de mu munc ncit it p;nă p;nă să o%ţină  perfecţiunea a%solută a%solută a tuturor părţilor iinţei" iinţei " ?n nici un caz nu am putea să descriem iinţa, pare o armată de copii inocenţi""" iecare dintre ace>tia exercită anumite funcţii" A o%ţine integrarea totală este cea mai mare aspiraţie a oricărui iniţiat" &;nd se o%ţine autorealizarea intimă a celei mai ele'ate  părţi a iinţei, se prime>te prime>te gradul de smec<" smec<" *omnul nostru Iuetzalcoatl, Fristosul mexican, fără !ndoială că a dez'oltat >i partea cea mai ele'ată a iinţei sale" Keii elemental elementalii ai naturii, naturii, precum precum Fuei poate realiza miracole""" ără !ndoială, el este o altă parte izolată a propriei noastre iinţe"  Trei Keiţe, care !n realitate sunt aspectul aceleia>i *i'inităţi, o reprezintă pe Mama noastră *i'ină ('ariantă sau deri'are a propriei noastre iinţe Tonantzin, &oatlicue, Tlazolteotl"""

O5

$ărţile izolate ale iinţei noastre sunt multe" He umplem de uimire la amintirea 1eului 1egii, a celor două Genii care notează faptele noastre %une >i rele, a $oliţiei Parmei 3de asemenea, parte a iinţei noastre 3, a $reamilosti'ului, a &elui plin de compasiune, ai no>tri Tată7Mamă uniţi, al ?ngerului păzitor, etc""   $uterile !nflăcărate ale ?ngerului păzitor sunt extraordinare, minunate, teri%il de di'ine""" *in iz'oare perfect gnostice, conser'ate !n secret !n mănăstirile iniţiatice >i care sunt foarte diferite de pseudocre>tinismul >i pseudoocultismul o%i>nuit, comun, am aflat cu ade'ărat ce este ?ngerul păzitor"  A@un>i pe tăr;mul misterios al istoriei >i 'ieţii ina>ilor, am descoperit, nu numai Templul din &i pe oamenii celei de7a patra 'erticale, ci, de asemenea 3 >i acest fapt este uimitor 3 puterile ?ngerului păzitor !n legătură cu toate acestea" Se cade să nu uităm niciodată că $ărintele $rado >i =ernal *iaz din &astillia se amuzau !mpreună pri'ind sacerdoţii din Anau i>uril rilee din $ersia $ersia !l urmau urmau pe Karatu Karatustr stra, a, nici nici admira admirator torii ii Turnu Turnulu luii =el din =a%ilonia, nu au a'ut perspecti'e mai slă'ite dec;t cei care se supun zilnic disciplinei somnului tantric" ?n afara corpului fizic, anate, să in'oce acea parte izolată a iinţei care !n ezoterismul practic poartă numele de ?nger păzitor D fără !ndoială, nefa%ilul 'a răspunde la cte fără limite, o fericire extatică precum cea pe care o experimentează sufletul atunci c;nd rupe lanţurile materiei >i ale lumii, este tot ceea ce simţim !n acele clipe minunate""" Restul !l poţi gi să !l aducă la noi, atunci fenomenul magic se 'a realiza cu deplin succes"  &;nd simţim pe umerii no>tri animici o ciudată presiune, atunci corpul nostru fizic este de@a pe drum, adus de ?ngerul păzitor" păzitor"  *acă păstrăm o atitudine recepti'ă, desctient, !n loc să re'ină la corpul său fizic, a>teaptă că acesta să 'ină la el, pentru a călători cu el către Tăr;mul promis, !n a patra coordonată" 0lterior, cu a@utorul ?ngerului păzitor, ascetul gnostic se !ntoarce la casa >i la patul său, fără nici un pericol" Venera%ilii Venera%ilii Mae>tri ai raternităţii -culte călătoresc cu corpurile lor fizice prin a patra 'erticală, put;nd să o a%andoneze acolo unde doresc" Aceasta !nseamnă că Mae>trii !n'iaţi ai -rdinului Superior !>i pot permite luxul, deloc de negli@at, de a renunţa la toate sistemele de transport moderne auto%uze, a'ioane, automo%ile, etc", etc", etc"

O8

?nalta 'aloare iniţiatică pe care o conţin procedurile critico7analogice >i sim%olice care, !n 'eccoli alexandrine a filaleteilor sau +iu%itorilor de ade'ăr2, academie sintetică din secolul V, fondată de Ammonio Saccas, marele marele autodi autodidac dactt eclect eclectic ic >i de către către $lotin $lotin,, conti continua nuator torul ul lui $lato $laton" n" *e7a *e7a lungul lungul secolelor, cu a@utorul principiilor doctrinare din .gipt, Mexic, $eru, &ului de &uţit"  - menţiune foarte specială o merită +Androgilia2 lui Ammonio Saccas, carte de aur   prin excelenţă"  ără !ndoială, gre>eala multor pseudoezoteri>ti >i pseudooculti>ti moderni !>i are originea !n amorul propriuD se iu%esc mult pe sineD doresc e'oluţia mizeriei pe care o  poartă !n interior" interior"""" """  *oresc să continue""" aspiră la perfecţiunea aceluia care cu nici un cti oameni cu un psitrii, sal'atori, A'atari >i r;'nesc pe deasupra, o poziţie magnifică +dincolo2, !nsă !n realitate nu cunosc nimic despre ei !n>i>i, desconsideră !n mod lamenta%il propria neputinţă, nimicnicie, neru>inare, nenorocire, mizerie psii goliciune"  Hoi, gnosticii, gnosticii, nu aspirăm să fim mai %uni sau mai răi, dorim doar să murim !n noi !n>ine, clipă de clipă" Etim că suntem ni>te nenorociţi >i ni>te mizera%ili"""", la nimic nu ar ser'i e'oluţia sinelui !nsu>i" $referăm moartea supremăD numai prin moarte sur'ine noul" *e ce ar tre%ui să luptăm pentru e'oluţia >i progresul propriei noastre nenorociriB Moartea este mai %ună"""" *acă săm;nţa nu moare, planta nu se na>te" &;nd moartea este a%solută, ceea ce se 'a na>te, este, de asemenea, a%solut"  Anii, disoluţia disoluţia radicală a ceea ce a'em mai drag !n interior, interior, dezintegrarea finală a celor mai %une dorinţe ale noastre, g;nduri, sentimente, pasiuni, resentime resentimente, nte, dureri, dureri, emoţii, emoţii, idealuri idealuri,, uri, iu%iri, iu%iri, gelozii, gelozii, răz%unări răz%unări,, m;nii, m;nii, afecţiun afecţiuni,i, ata>amente, desfr;u etc", etc", etc" este urgent, gra%nic, de neam;nat, ca să apară flacăra iinţei, aceasta care nu aparţine timpului, timpului, care este mereu nouă" deea pe care fiecare dintre noi o poate a'ea despre iinţă, niciodată nu este iinţa" &onceptul intelectual pe care ni l7am fi ela%orat despre iinţă, nu este iinţa" -pinia asupra iinţei, nu este iinţa" iinţa este iinţa >i singura raţiune de a fi a iinţei, este !nsă>i iinţa" rica de moartea a%solută, este un o%stacol, o piedică, un incon'enient !n calea o%ţinerii sci o creaţie gre>ită" .ste indispensa%il să distrugem ceea ce este fals, pentru a se i'i cu ade'ărat o creaţie nouă"  Hiciodată nu am !ncerca să promo'ăm promo'ăm e'oluţia e'oluţia falsului, preferăm anii !nspăi !nspăim;n m;ntăt tător orul ul mo morm; rm;nt nt al a%isu a%isului lui,, se i'esc i'esc di'ers di'ersele ele părţi părţi !nflăcărate ale iinţeiD ?ngerul păzitor este una dintre multele părţi izolate" Acei care cunosc cu ade'ărat misterele Templului, minunata reflexie a misterelor   %ai pitagoreice, pitagoreice, niciodată nu ar dori să continue continue cu mizeria lor interioară" interioară"

O9

 Tre%uie să ne !ntoarcem la punctul de plecare originar, tre%uie să ne !ntoarcem la tene%rele primordiale ale lui +A nu fi2 >i la Faos, pentru a se na>te lumina >i pentru a se i'i !n interiorul nostru o nouă creaţie" ?n loc să ne temem de anii să cădem !n %raţele =inecu';ntatei noastre Keiţe Mama7Moarte"

O

NOT/ $INAA MAGNI$ICAT ANIMA MIA 5 *estinul tău, iu%ite cititor, niciodată nu 'a fi ca al celorlalţi muritori, dacă, după ce 'ei fi studiat !n profunzime această carte, 'ei practica metodele sau sistemele predate aici  pentru trezirea con>tiinţei" con>tiinţei" $entru a da 'aloare celor scrise !n aceste pagini, a> putea cita pe !nţelepţii scriitori medie'ali !nt;lniţi pe ici7colo, după 'eciretlic literar" literar" As putea putea recur recurge ge la >iretl >iretlicu icull di'in di'inulu uluii $laton $laton,, atri%u atri%uind ind lui Socrat Socratee ceea ceea ce Sacerdotul din Sais i7a po'estit lui Solomon !n delta Hilului" A> putea apela, !n final, la alte !nc;ntări proprii relatărilor mai mult sau mai puţin istorice, pentru a da mai multe date ezoterice pri'ind 'iaţa >i extraordinarele e'enimente gnostice din Anai post, se 'or putea experimenta !n mod direct ade'ărurile conţinute !n acest tratat ezoteric"  4veau gri-ă gri-ă de lucrurile divine,0 aveau un singur zeu0 îl considerau zeul suprem0 îl invocau, îl implorau0 numele său era Luetzalcoatl& 3i respectau at!t de mult lucrurile divine, înc!t împlineau tot ceea ce le spunea sacerdotul Luetzalcoatl,  .ndeplineau, nu deformau nimic&  =l le spunea, le insufla'  4cest %eu unic, Luetzalcoatl este numele său&  Nu cere nimic, doar şerpi, doar fluturi,  pe care voi tre#uie tre#uie să îi oferi$i,  pe care voi tre#uie tre#uie să"i sacrifica$i pentru el&

(&odicele Matritense

Po)t6a7ă  ################  ####################### ############### ################ ############### ############### ################ ############### ##########  ###  ără ără nici nici o !ndo !ndoia ială lă,, Gn Gnoz ozaa este este !n'ă !n'ăţă ţătu tură ră care care perm permit itee capt captar area ea dire direct ctăă a ade'ărurilor ascunse !n toate manifestările culturale ale popoarelor lumii"

O6

Gnoza, fiind cterii >i %aza filozofică >i religioasă a re'elaţiei di'ine, se con'erte>te !n talismanul preţios care ne determină să aprofundăm misterul iinţei implicite a omului" ?n această căutare neo%osită a realităţii di'ine, !ntotdeauna ne g;ndim la %azele eleni elenisti stice ce ale filozo filozofie fieii >i, desigu desigur, r, la consid considera eraţii ţiile le Mesop Mesopota otamie miene ne >i &aldee &aldeene ne !n legătură cu marele mister ocult al sufletului fiinţei umane" &u toate toate aceste acestea, a, Victo Victorr Manuel Manuel Gom Gomez ez Rodri Rodrigue guez, z, !n această această operă operă intitu intitulat latăă +*octrina secretă din Ananuitul scenariu filozofic, religios >i mistic al Hailor" + Dacă este cert faptul că tre#uie să $inem seama în cadrul oricărui sistem gnostic de elemen elementel telee sale sale elenis elenistic ticee orient orientale ale,, incluz incluz!nd !nd ersia ersia,, esopot esopotami amia, a, Siria, Siria, India, India,  alestina, =giptul, niciodată nu ar tre#ui să ignorăm principiile gnostice percepti#ile în  su#limele culte religioase Na*ua, Toltece, Toltece, 4ztece, %apotece, aya, /*i#c*as, Luec*uas etc& din Indo"4merica2" Vor%ind foarte desci fără ocoli>uri, afirmăm : Gnoza este un funcţional funcţionalism ism foarte natural al &on>tiinţei &on>tiinţei,, o ilozofie $erennis et 0ni'ersalis"2 0ni'ersalis "2 0ni'ersalitatea este caracteristica intrinsecă ce sc;nteiază !n fundamentele gnostice" Această calitate a pierdut7o cre>tinismul atunci c;nd a căzut !n a%andonul principiilor  metafizice ale tuturor timpurilor" apt pentru care a sf;r>it mai t;rziu fracţion;ndu7se !n secte ce !ncă persista !n zilele noastre" Tocmai Tocmai +uni'ers +uni'ersalita alitatea tea principi principiilor ilor ari religioase ale -rientului cu g;ndirea metafizică a -ccidentului" Graţie Graţie >i acestei acestei opere, dar mai ales &unoa>ter &unoa>terii ii interioare interioare experimen experimentate tate !n tine !nsuţi, a'em posi%ilitatea de a intra !n contact cu di'inităţile oricărui panteon, fie el Ma)a, -lmec, Toltec sau Aztec, cu .loii i sau pur >i simplu cu ?ngerii >i Artine" Mistere precum cel al lui +1ucifer2, considerat !n cadrul dogmei catolice ca antiteza di'inităţii, recapătă prin intermediul Antropologiei Gnostice ade'ăratul său loc !n cadrul teol teolog ogie ieii comp compar arate ate"" Magi Magice cele le 'ră@ 'ră@it itor orii ii ale ale unui unui aus austt me medi die' e'al al redo redo%; %;nd ndes escc dimensiunile metafizice sau teurgice, graţie dez'ăluirii tematicii azteco7ma)a>e despre /olotl71ucifer, fratele lui Iuetzalcoatl, stăp;nul metamorfozelor escatologice produse !n Valea Anai Azteca, printre altele, sunt numite +&ulturi Serpentine2" ?nsu>i misterul Earpelui se află la %aza religiei Haga (Serpentină Haga (Serpentină din ndia $re'edică" Vom termina spun;ndu7i fidelului fidelului nostru cititor faptul ca de foarte puţine ori !n istoria 1umii a fost !nfăţi>ată oamenilor !mpăraţia lui *umnezeu cu simplitatea, naturaleţea >i  profunzimea cu care o face Gnoza" Gnoza" *incolo de orice comentariu, să lăsăm sufletul nelini>titului cititor să sa'ureze aroma di'inului, conţinut !n orizontul acestor pagini scrise cu focul 'iu al căr%unilor care ard !n Sanctuarul Ade'ărului Ade'ărului -M MAH $A*M. F0M"

OL

&0$RHS 10&.R01 HAF0A""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""6 1.VTA MST&."""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""4Q *-&T-R01 A0ST""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""48 M.T-*. HAS"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""4L AKT1AH"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""4J AT1AHT*A"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""55 EAR$.1. SA&R0""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""5 &R0&.A S[HT010 AH*R.""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""5L AHTR-$-1-G. GH-ST&Z"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""8O M./& 3 T.H-&FTT1AH""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""99 &ATA&1SM01 HA1"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""9J $ARA*S0R E H.RH0R"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""6 =HAR01 S.R$.HTH"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""64 .1.M.HTA1"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""69 *.S$R. VS."""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""L5 *S&$1HA U-GZ VS010"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""L S-MH01 TAHTR&"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""LL $RA&T&A R.?HT-AR&.R""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""LO &.1. $ATR0 $ATR0 =.ATT0*H""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""" =.ATT0*H"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""" """"""""""""""""""" """"""OQ OQ ?HG.R01 $ZKT-R""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""O5  H-TZ HA1A"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""" HA1A"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""" """""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""O6 "O6 MAGH&AT MAGH&AT AHMA AHMA MA C""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""" C"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""" """"""""""""""""""""""""""""""""O6 """O6 $ostfaţă""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""O6

OO