Aleatorismul muzical
Dupa o perioada de hiper-organizare hiper-organizare a muzicii in perioada serialismului, urmeza reati de echilibrare, chiar unele schimbari radicale, radicale, cum ar f aleaorismul aleaorismul muzical. Deerminismul Deerminismul exreme propus propus inital de Arnold Schoenberg si dezvola dezvola de Anon Webern, Boulez Boulez sau Sohausen S ohausen se considera ca ingradea esetcul. !eprezenanul !eprezenanul suprem ese ese "ohn #age, compozior american, considera considera unul din cei mai imporant creaori muzicali din a doua $umaae a secolului %%. & problem' esen(ial' a aleaorismului ese ideea de limi'. )'n' unde se poae extnde improviza(ia* )enru o mai bun' +n(elegere a acesei chestuni ese utl s' arunc'm o privire asupra experimenelor muzicale semnae de John Cage. #age ese responsabil penru inrarea +n esetca muzical' a ermenului indeterminare . )lecnd de la crea(ia lui ". S. Bach, #age spune c' nespecifcarea tmbrului i a nuan(elor din Arta fugii , nu ara' absen(a acesora ci pur i simplu nedeerminarea lor, urmnd ca ele s' fe realizae la alegerea inerpreului. Dar avnul s'u avangardistc nu se mul(umee doar cu aces tp de liberae i vizeaz' +n crea(ia sa anarhismul muzical. i de asemenea, compoziorul american sus(ine c' suneele rebuie s' apar' mai degrab' prin ele +nsele, dec s' fe exploaae penru a exprima sentmene ori idei legae de rigoare sonora. /n conexul avangardei muzicale, atudinea lui #age ese $ustfca', c'ci dorea o revigorare a unui unui 0enom enomen en rigi rigidi diza za ane aneri rior or de seri serial alis ism. m. /ns' /ns' in al alee gen genuri uri mus musica icale le car caree utl utliz izeaz eazaa improviza(ia, aceasa nu poae f indeermina', c'ci exis' mereu un model, iar unele creati ale lui #age +ncearc' s' elimine din improviza(ie orice orice maerial reper, penru ca muzica s' se bazeze doar pe un concep. De ex /n cazul cazul 0olclorul 0olclorului ui limita improvizației este colecvitate colecvitate a, aces lucru se +nmpl' i +n cazul publicului de $azz. "azzul eviden(iaz' improviza(ia individual', dar mereu cu limie1 2#red sincer c' nu a exisa nimeni, nicioda', care s' f cna ceva demn de a f ascula, 0'r' s' f avu inaine o idee despre ceea ce va cna, +naine de a +ncepe. Dac' doar hoin'ret prinre scar scarii muzi muzica cale le sau sau e $oci $oci cu acor acordu duri rile le,, asa asa nu +nse +nseam amn' n' nimi nimicc mai mai mul mul deca deca exer exerci( ci(iiii muzicale.345Due 6llingon, pianis de $azz7 6 adev'ra c' improviza(ia vizeaz' apetul creatv care nu poae f sats0'cu doar +n 0orma muzicii compuse, noae i inerpreae inerpreae rigid. Dar sats0acerea po8ei improvizaorice nu inseamn' dezordine, haos, ci respec 0a(' de radi(ie, al9el se a$unge la rezulae exreme. :ousi, si in muzica academica aleaorismul nu inseamna doar indeerminism, ci in lucrarile valoroase compo compozi zioru orull o0er o0eraa cadrul cadrul gener general, al, si mereu mereu exis exisa a un rapor rapor echili echilibr bra a inr inree deerm deermina inare re si indeerminare, indeerminare, conrol si pierderea conrolului. Aleaorismul relatve sau modera presupune exisen exisen unor deerminari partale. ;nerpreul devine coauor. As9el exis ape de o pare deerminism unde nu se specifca valorile rimice, ci doar inonata, sau invers, deerminism in care apar doar inaltmile, 0ara a le incadra in rim. #eea ce nu ese deermina devine create create sponana a inerpreului.
1
“It is my firm belief that there has never been anybody who has blown even two bars worth listening to who didn’t have some idea about his going to play, before he started. If you just ramble through the scales or play aroud the chords, that’s nothing more than musical exercices.” !ocumenta"ia de la conferin"a din ###$ %ctombrie #&&$ pe tema Improvizația (onservatoire, )aga. )aga. Improvizația în muzică, 'oyal (onservatoire,
& 0orma ineresana de aleaorism, lansaa o de "ohn #age ese cea a pianului prepara, adica a raarii cutei de rezonana a pianului, cu di0erie maerial p a obtne o diversiae de tmbruri.
neori se impune un paern rimic in aggregae de tp cluser. mbero 6co o @opera deschisa3, polisemantca in ceea ce privese optunile inrepreului. >nele avana$e ma$ore, consideram ca po aparea in cazul rimului prin exibilizarea acesuia. Aleaorismul nu ese o ehnica separae, ci are legauri cu mule alele, precum grafsmul, exocompozita sau muzica concepuala. )e plan natonal, o lucrare aleaorica valoroasa ese @!iual penru seea pamanului3 de <riam
