Proiect Arbore cotit Student:
2013 – 2014
Cuprins
Cuprins .......................................... ................................................................ ............................................ ............................................ ............................................. ........................... .... 2 Memoriu tehnic ............................................ .................................................................. ............................................ ............................................ .................................. ............3 1. Rolul arborelui cotit .............................................................. .................................................................................... ............................................. .......................3 2. Cerinţe impuse arborilor cotiţi .......................................... ................................................................ ............................................ ........................... ..... 3 3. Construcția și funcționarea arborelui cotit ........................................... .................................................................. .............................. ....... 4 3.1 Materiale ............................................ .................................................................. ............................................ ............................................ .................................. ............5 4. Clasificarea arborilor cotiți ........................................... .................................................................. ............................................. .............................. ........ 6 5. Variante constructive ......................................... ............................................................... ............................................. .......................................... ...................7 Memoriu de calcul .......................................... ................................................................. ............................................. ............................................ ............................ ...... 10 6. Calculul dimensional al arborelui cotit ..................................... ........................................................... ....................................... .................10 6.1 Verificarea la încălzire ........................................... .................................................................. ............................................. ............................ ...... 12 6.2 Verificarea la oboseală a arborelui cotit ............................................ ................................................................... ............................ .....12 6.3 Calculul la oboseală ......................................... ............................................................... ............................................. ........................................ .................17 Anexa 1 ............................................ .................................................................. ............................................ ............................................. ........................................ .................19 Bibliografie .......................................... ................................................................ ............................................ ............................................. ........................................ .................24
2
Proiect Arbore Cotit
Memoriu tehnic 1. Rolul arborelui cotit
Mecanismul motor este mecanismul fundamental al motorului care realizează transformarea energiei termice în lucru mecanic – este compus din părţi mobile : pistonul cu
segmenţii şi bolţul, biela, arborele cotit) şi părţi fixe: blocul cilindrilor, carterul, chiulasa şi elementele de îmbinare. [2]
Arborele cotit este un organ mobil al mecanismului motor care are rolul, împreună cu biela, de a transforma mişcarea de translaţie a pistonului într-o mişcare de rotaţie şi transmite spre utilizare momentul motor dezvoltat de forţa de presiune a g azelor. Un alt rol al arborelui este de a antrena în mişcare unele sisteme auxiliare ale motorului cum ar fi: mecanismul de distribuţie, alternatorul, pompa de răcire ş.a [1].
2. Cerinţe impuse arborilor cotiţi
Arborilor cotiţi pentru motoarele de autovehicule li se impugn câteva condiţii tehnice obligatorii: - precizia dimensională a suprafeţelor fusurilor paliere să corespundă claselor 6…7
ISO; -
valorile admise ale ovalităţii şi conicităţii să fie sub 0,005…0,015 mm;
-
abaterea de la paralelismul axelor să fie limitată la 0,02 mm, pe o lungime de 100 mm;
- bătaia radială a fusurilor paliere să fie mai mică de 0,025…0,035 mm; -
rugozitatea fusurilor paliere şi manetoane R a ≤ 0,4…0,8 μm. Se recomandă după rectificare 0,2…0,5 μm, iar după vibrionetizare 0,1…0,2 μm;
-
duritatea fusurilor paliere şi manetoane cuprinsă în limitele 52…62 HRC;
-
la echilibrarea dinamică, dezechilibrul admis pe braţ trebuie să fie maxim 15…40 gcm.[3]
Alte cerințe impuse arborelui cotit: -
rezistență mecanică bună;
-
rigiditate bună a construcț iei;
-
rezistență mare la oboseală și solicitări prin ș oc;
-
durabilitate ridicată;
-
masă redusă (până la 15% din masa motorului);
-
siguranță mare în funcționare;
-
evitarea apariției fenomenului rezonanței în domeniul frecvențelor vibrațiilor torsionale prin creșterea turaț iei critice.
3. Construcția și funcționarea arborelui cotit
Arborele cotit este alcătuit dintr -un număr de coturi, egal cu numărul cilindrilor, la motoarele în linie și cu jumătatea numărului de cilindri la motoarele în V, precum și din două
sau mai multe fusuri de reazem 1 (fig.1), numite fusuri palier. Fiecare cot este alcătuit din două brațe 2 și un fus 3, numit fus maneton care se articulează cu capul biel ei. În unele cazuri la extremitățile brațurilor se prevăd masele 4, pentru echilibrare [1].
Fig. 1 Organele componente ale arborelui cotit
Partea arborelui cotit prin care se transmite mișcarea la utilizare se numește partea posterioară; în opoziție cu ea, cealaltă extremitate se numește partea frontal. La partea posterioară se prelucrează o flanșă 5 de care se prinde volantul 10 cu coroana dințată 11: la partea frontal se fixează prin pană o roată dințată 6, care acționează mecanismul de distribuție și alte organe auxiliare o fulie 7 pentru antrenarea ventilatorului și a generatorului de current, fixată pe amortizorul de vibrație 8 și un clichet 9 pentru pornirea manuală [1]. 4
Proiect Arbore Cotit
Prin fusurile paliere arborele se spri jină pe blocul motor, în lagăre, iar prin fusurile mane-toane sunt prinse bielele). Brațele realizează legătura dintre fusurile paliere și manetoane. Volanta asigură regularitatea mișcării de rotație a arborelui cotit, pentru fiecare ciclu motor. Deoarece cuplul motor nu este continuu, el este produs doar pe cursa de destindere pentru fiecare cilindru, se impune utilizarea unei volante. Pentru a reduce frecarea în timpul mișcării de rotație, arborele cotit se montează pe
cuzineți în lagărele blocului motor. Frecarea dintre cuzineți și arborele cotit este umedă, cu ulei sub presiune, presiunea fiind asigurata de pompa de ulei. Uleiul circulă la fusurile manetoane și paliere prin intermediul unor canale prevăzute în arbore. Astfel fusurile paliere și manetoane sunt prevăzute cu găuri, canale prin care circulă ulei sub presiune. Funcționarea arborelui cotit este foarte simplă, în urma arderii combustibilului în camera de ardere, pistonul capătă o mișcare de translație datorită presiunii gazelor și prin intermediul
bielelor mișcarea e transmisă arborelui cotit, acesta având o mișcare de rotație care se transmite componentelor transmisiei autovehiculului și altor subansamble ale motorului. 3.1 Materiale
Materialele pentru execuția arborelui trebuie să satisfacă cerintele speciale impuse de
condițiile de lucru și enumerate mai sus , să asigure posibilitatea obținerii unei durități ridicate a suprafeței fusurilor, să aibă o bună prelucrabilitate și să permită obținerea cu ușurință a semifabricatului. Materialul pentru arborele cotit depinde de procedeul de fabricație și de dimensiuni. Ca procedee de execuție se aplică forjarea liberă sau în matriță, când arborii cotiți
se confecționează din oțel, precum procedeul de turnare pentru arborii cotiți confecționați din fontă sau oțel. Cerințele funcționale ale arborelui cotit sunt îndeplinite de oțelurile carbon de calitate și fonta perlitică cu grafit nodular sau fonta aliată. Oțelurile recomandate pentru arbori cotiți sunt 1C45 (OLC 45) și 1C60 (OLC 60) SR EN 10083, care satisfac sub aspectul rezistenței la rupere (deoarece elementele arborelui cotit sunt în general supradimensionate pantru a satisface condiția de rigiditate [2]. Fonta s-a dovedit foarte avantajoasă în cazul arborilor cotiți pentru MAS, executați prin
turnare, calitățile de turnar e a acesteia fiind superioare oț elurilor. Cele mai bune rezultate s-au obținut în cazul utilizării fontei modificate cu grafit nodular . Sunt întâlnite și construcț ii din
fonte aliate cu Cr, Ni, Mo ș i Cu. Utilizarea fontei turnate permite obținerea unei forme mai adecvate a semifabricatului din punct de vedere al solicitărilor precum și a unei forme de
butoi în interiorul fusurilor, cu îngroșări și degajări ale brațelor, determinând astfel fluxul de forțe să ocolească secțiunea periculoasă a brațelor. Turnarea arborilor cotiți se face în for me bine uscate sau în co ji de bachelita care permit obținerea unui înalt grad de automatizare ș i a unei precizii crescute.
Calitatea necesară a fusurilor se asigură prin prelucrări mecanice corespunzătoare și tratament termic superficial prin CIF, până la o duritate de 50…65 HRC, ceea ce confer
arborelui cotit rezistență mare la uzură și oboseală. Rezistența la oboseală se ridică și aplicând durificarea superficial prin ecruisare cu role sau jet de alice, în special, la racordarea
fusurilor cu brațele.
4. Clasificarea arborilor cotiț i
Clasificarea arborilor cotiți se face după următoarele criterii [5]: a. după numărul coturilor:
˗
cu un cot
˗
cu mai multe coturi
b. după valorile diametrelor manetoanelor:
˗
cu același diametru pentru toate manetoanele
˗
cu diameter diferite de la un maneton la altul
c. după poziția arborelui cotit în timpul exploatării:
˗
arbori orizontali
˗
arbori verticali
d. după numărul lagărelor de susținere
˗
arbori sprijiniți pe două lagăre (arbori static determinați)
˗
arbori sprijiniți pe trei sau mai multe lagăre (arbori static nedeterminați)
e. după felul solicitării, se deosebesc arbori supuși la:
˗
încovoiere și torsiune
˗
încovoiere, torsiune și întindere sau compresiune
f. după puterea transmisă:
˗
arbori încărcați greu
˗
arbori încărcați mijlociu 6
Proiect Arbore Cotit
˗
arbori încărcați ușor
g. după felul semifabricatului utilizat pentru executarea arborelui:
˗
forjat
˗
laminat
˗
matrițat
˗
sudat
˗
turnat
h. după echilibrare:
˗
complet echilibrați
˗ parțial echilibrați ˗
neechilibrați.
5. Variante constructive
Varianta constructivă prezentată și studiată în acest proiect este arborele cotit care echipează motorul de 1296 al automobilului Volkswagen Jetta II (fig 5.1), fabricată în anul 1987.
Fig. 5.1 Arbore cotit motor MH 1,3 l
Arborele cotit are o formă constructivă simplă, diametrele fusurilor paliere și manetoane sunt aceleași pentru într eg arborele. Brațele sunt verticale, nu sunt înclinate unele față de altele. Sistemul de ungere este relativ simplu, fusul palier din mijlocul arborelui are ungere
proprie, celelalte având canele în interiorul arborelui, care leagă fusele manetoane de cele paliere. Este un arbore nedemontabil, ceea ce reprezintă un avantaj, având masa redusă. Mai jos, în figura 5.2 este reprezentat un arbore cotit demontabil de la motorul M 036 [6].
Fig. 5.2 Arbore demontabil (Părţile componente ale arborelui cotit şi cuzineţii palieri de la motorul M 036)
(1 şi 3 - semicuzineţi faţă; 2 - partea faţă arbore cotit; 4 şi 9 - biele stînga ; 5 şi 13 - părţi intermediare de legătură arbore cotit; 6 şi 14- biele dreapta ; 7 - parte centrală arbore cotit; 8 şi 12 - semicuzineţi centrali; 10 parte spate arbore cotit; 11 şi 25 - semicuzineţi spate arbore cotit). Arborele cotit este format din c inci părţi asamblate la cald cu biele le. Este executat din
oţel matriţat şi prevăzut cu trei fusuri paliere, tratate prin călire şi patru fusuri manetoane. Părţile componente ale arborelui cotit se echilibrează static Arborele cotit din figura 5.3 [7] , se observă că are o altă construcție a brațelor , de
Fig. 5.3 Arbore cotit 8
Proiect Arbore Cotit
asemenea putem observa că canalele pentru ungerea fusurilor sunt realizate pe axa acestora, diferit față de sistemul de ungere al arborelui din figura 5.1 În figura 5.4 [8], este reprezentat un arbore cotit pentru motorul Jumo 205 D. Pentru
acest arbore fusurile manetoane nu mai sunt pe aceeași axă, bielele, la montarea lor sunt poziționate sub diferite unghiuri față de planul vertical.
Fig. 5.4 Arbore cotit pentru motorul Jumo 205 D
Memoriu de calcul 6. Calculul dimensional al arborelui cotit
Pentru arborele cotit s-a ales ca material oțelul 2C45 (OLC 45 X) SR EN 10083 [4], oțel
carbon de calitate îmbunătățit cu următoarele caracteristici [4]: – rezistența la tracțiune; – rezistența la încovoiere; – rezistența la răsucire; – rezistența la forfecare;
Pentru determinarea dimensiunilor arborel ui am folosit relațiile de dimensionare din
cartea cu numărul bibliografic 1, pag. 520, pentru MAS în linie. Calculul dimensional al arborelui cotit D
l
- diametrul pistonului
75 mm
- lungimea cotului sau deschiderea dintre reazeme
1.1 D 82.5 mm
dL 0.72D
- diametrul fusului palier
54 mm
- lungimea fusului palier (paliere intermediare)
lL 0.463d L 25.002 mm dM 0.56D
42 mm
- diametrul fusului maneton
lM 0.6d M
25.2 mm
- lungimea fusului maneton
h
0.333d M 13.986 mm
- grosimea brațului
b
2.74d M 115.08 mm
- latimea brațului
r 0.0715d M 3.003 mm
- raza de racordare
6
[Pa]
p z 7.26910
5
p a 0.810
[Pa]
presiunea la sfârșitul arderii
Anexa 1
Anexa 1
10
Proiect Arbore Cotit
- forța maximă ce încarcă fusul maneton 2
D
Fmmax p z 4
4
[N]
3.211 10
- forța maximă ce încarcă fusul palier Fmmax
F pmax
2
[N]
4
1.606 10
- presiunea specifică maximă de pe fusul maneton Fmmax
p mmax
dM 2
7
[Pa]
6.068 10
lM
- presiunea specifică maximă de pe fusul palier F pmax
p pmax dL 2
7
[Pa]
2.379 10
lL
- forța medie ce încarcă fusul maneton
Fm
p a
pz
2
2
D
4
4
[N]
1.623 10
- forța medie ce încarcă fusul palier F p
Fm
[N]
3
8.117 10
2
- presiunea specifică medie convențională pe fusul maneton p m
Fm dM 2
7
3.068 10
[Pa]
lM
- presiunea specifi că medie convențională pe fusul palier p p
F p dL 2
lL
7
1.202 10
[Pa]
6.1 Verificarea la încălzire
coeficient de utilizare a c ăldurii
0. n
Anexa 1
Anexa 1
520
- pentru fusul maneton 3
d 10 3n M Km pm 4.846 60 - pentru fusul palier
3
d 10 3n L Kp p p 4.423 60 6.2 Verificarea la oboseală a arborelui cotit
Forța maximă de presiune a gazelor: 2
F
D 4
4
[N]
pz 3.211 10
Momentul încovoietor este de forma: M i F
10 4
8 .0 28
4
10
[Nm]
1. efortul unitar de încovoiere: 32
i Mi
3
3
11.038
MP
dM 10
2. efortul unitar de compresiune: c
F 2 h b
9.976
MP a
12
3. efortul unitar de încovoiere: Proiect Arbore Cotit im
F 2
a
6
b (h )
83.43
2
MP
93.406 brat c im
MP
4. Efortul unitar de încovoiere a fusului arborelui cotit în secțiunea de încastrare în brațul de
manivelă: 3
F lL 10
i
4
32
3
3
12.984
MP a
dL 10
În urma calculelor se observă ca valorile obținute nu depășesc nici una din rezistențele admisibile ale materialului ales, arborele cotit va rezista.
În manetonul arborelui cotit: Forțele în mecanismul motor sunt: 0 deg F b
F cos ( )
3 .2 11
4
10
Forța care acționează în corpul bielei
N
- unghiul de rotație al arborelui cotit. 30 deg
4
F b sin (
) 1.606
10
Fm F b cos (
) 2.781
10
Ft
Mrez1
1 4
l
2
Fm
Ft
2
N
4
N
5
6.623 10
N m
1. Efortul unitar de încovoiere 32
imp Mrez1
3
dM 1 0
3
91.061
MPa
2. Efortul unitar de ră sucire r
dM
dL 2
Ft
Mrez2
2
0.75 0.036 distanța dintre axa fusului maneton și axa fusului palier 3
r 10 2. 89
16
t mp Mrez2
3
3
5
N m
10
19.868
MP a
d M 1 0
Efortul unitar rezultant va fi: Pistonul este î n P.M.I respectiv P.M.S , unghiul β=0; rez 0.35 imp
0.65
2
2
imp 4 t mp 96.451
MP
Valoarea efortului unitar rezultant obținută, nu depășește valoarea admisibilă de 276 MPa la încovoiere, deci, manetonul arborelui va rezista la solicitările supuse. În brațul de manivelă 1. Efortul unitar de compresiune
cbm
Fm 2h b
8.64
MP
2. Efortul unitar de încovoiere ibm1
Fm a 2
6
b h
2
72.253
MP
Efortul unitar de încovoiere dat de momentul:
3
3
ibm2 Ft r 10
d L 10
d p 2
Ft r
2
6
h b 2
4.681
85.573 II cbm ibm1 ibm2
MP a
MP a
14
Proiect Arbore Cotit
IV cbm ibm1 ibm2 68.294
MP a
Se adaugă la acesta un moment de ră sucire: b h
8.228
1
Ft a 2
0.46
b h
2
3.254
b
11 5. 08
h
13.986
MP a
Efortul unitar rezultant este rezultant 0.35 II
0.65
2
2
II 4 1 85.734
Valoarea efortului unitar rezultant obținută, nu depășește valorile admisibile ale materialului, deci, brațul arborelui va rezista la solicitările supuse.
În secțiunea din mijlocul brațului de manivelă 1. Efortul unitar de încovoiere ia
Fm 2
6
a
b h
2
72.253
MP a
3
ib
Ft r 10 2
6
b h
2
77.036
isbm ia ib 149.289
MP
2. Efortul unitar de compresiune cs
Fm 2b h
8.64
MP a
3. Efortul unitar de răsucire t s Ft a
2b h
2
3.254
MP
MP
Efortul unitar rezultant va fi rezs 0.35 cs isbm
0.65
2 2 4 t s 158.015 cs isbm
MP
Se observă că în mijlocul brațului de manivelă, arborele cotit este cel mai mult solicitat, dat fiind faptul obținerii valorilor celor mai mari eforturi, totuși acestea nu depășesc valorile maxime.
În fusul palier al arborelui cotit Efortul unitar de încovoiere 1
ip 2
2
Fm
1 2 Ft lL 2
32
3
12.984
MP a
dL
Efortul unitar de răsucire 3
t p Ft r 10
16
3
18.696
MP a
dL
Efortul unitar total va fi rezp 0.35 ip
0.65
2
2
ip 4 t p 30.273
MP a
Conform valorilor obținute pentru eforturile la care e supus fusul palier se observă că acesta va rezista.
16
Proiect Arbore Cotit
6.3 Calculul la oboseală Calculul coeficientului de siguranta pentru fusurile paliere
k
2.5
r
Mmax F
0.0
lL
h
2
5
6 .2 6
10
30
MP a
1.
[1] (pag. 524)
Nm
Mmin Mi 3
W p
32
W p
Lm
Mi W p
40.496
5.193
mm
MP
MP a
2.5
3
4
1.546 10
Mmax
Lv
cL
dL
3.536
Lv Lm
Pentru MAS coeficientul de siguranta decat 3...4. Se incadreaza valoarea obtinuta Calculul coeficientului de siguranta pentru fusurile manetoane
r 63
[4]
MP
r 0.5 315 k 1.
W m
MP
0.1
3
d M 1 0 32
0.7
[1] (pag. 527)
3 3
7.274 10
3
mm
Mmax
imaxim
Wm
86.068
Mmin
iminim
MP
11.038
Wm
MP
Coeficientul de siguranta la incovoiere:
c
imaxim k iminim
1.723
Coeficientul de siguranta la rasucire: M max
3 sin (
F r 10
Mmin
imax
imin
c
) 5 .7 8 cos ( )
Mmax
Mmax Wm
Mmin Wm
2
79.472
MP a
39.736
MP a
1.774
2. 5
5
10
imax imin
Coeficientul de siguranta global pentru fusul maneton este:
cM
c c
c
2
c
1.414 2
18
Proiect Arbore Cotit
Anexa 1
Calculul termic al motorului
-puterea
Pe
55 1. 3
[kw]
Pe 40.441
-turatia motorului
[rot/min]
520
n
-numarul de cilindrii i
4
-temperatura initiala
[k]
T0 29
-presiunea initiala p 0
5
[Pa]
1 10
-temperatura gazelor reziduale
[k]
Tr 80
-presiunea gazelor reziduale 5
pr 1.110
[Pa]
-coeficientul de exces de aer
0.9 -raportul de comprimare real 9.
Parametrii procesului de schimbare de gaze -presiunea la sfarsitul cursei sa
3
wa
10
m
0
s
0.96
[Pa]
2
p a s a
wa
6
0 10
2
p a 0.015 p1a
p0 p
p 1a
10.000
4
10
5
p a 0.810
-preincalzirea amestecului
[k]
T 25 -coeficientul de postumplere v p
1.1
-coeficientul gazelor reziduale T0 T pr r 0.047 Tr p0 v p pr
-temperatura la sfarsitul admisiei Ta
T0
T r Tr 343.611 1 r
[k]
Ta 343.611
-coeficientul de umplere pa T0 v p 0.812 v p0 T a 1 1 r
v 0.812
Parametrii procesului de comprimare -se adopta pentru coeficientul politropic de comprimare valoarea (adiabatic) n1 1. -presiunea la sfarsitul comprimarii n1
pc
p a
p c
1 .4 93
1 .4 93 6
10
6
10
[Pa]
20
Proiect Arbore Cotit
-temperatura la sfarsitul comprimarii n1 1 Tc
Ta
675.126
[K]
Tc 675.126
Parametrii procesului de ardere -compozitia benzinei: C
0.85
0.14
H
O
Qi 4350
0.00
[Kj/Kg]
-coeficientul de utilizare al caldurii
0. -masa molara a combustibilului M b
1
11 4
-aer minim pt arderea unui kg de combustibil 1 C Lmin 0.21 12
H 4
O 32
0.507
[kmol,aer/kg,comb]
-cantitatea reala de aer necesara arderii combustibilului
[kmol,aer/kg,comb]
L Lmin 0.482
-cantitatea de incarcatura proaspata raportata la 1 kg de combustibil M1 Lmin M b M1
0.491 [kmol/kg,comb]
0 .4 91
-coeficientul teoretic de variatie molara a incarcaturii proaspete
o
Lmin 0.79
Lmin
o 1.066
H 2
C
M b
12
1.066
-coeficientul real de variatie molar a incarcaturii proaspete o r 1.063 f 1 r
f 1.063 -caldura specifica molara medie a gazelor de ardere 4
C2mv 2 1 2 9. 31 0
Tc 22.978
[kj/kmol*k]
C2mv 22.978
-caldura specifica molara medie a amestecului initial 3
C1mv 20 1 7. 41 0
Tc
31.747
C1mv 31.747
-caldura degajata la arderea incompleta Qai Qi 61001 ( ) Qai
4.319
43195
4
[kj/kmol*k]
10
-temperatura degajata la sfarsitul arderii incomplete Tz 3092.
[k]
-presiunea la sfarsitul arderii p z
pc f
pz
7 .2 69
Tz
6
7.269 10
Tc 6
[Pa]
10
-tinand cont de rotunjirea diagramei presiunea devine:
-coeficient de corectie al presiunii
z 0. pz1
z p z 5 .8 15
pz1
5 .8 15
p z p c
6
10
6
10
[Pa]
4.868
22
Proiect Arbore Cotit
Parametrii procesului de destindere -se adopta coeficientul politropic al destinderii n2
1.2
-presiunea la sfarsitul destinderii p b
p z
n2
4 .3 58
5
10
[Pa] p b
4 .3 58
5
10
-temperatura la sfarsitul destinderii Tz
T b
T b
1 .7 62
n2 1
1761.6
3
10
[k]
Bibliografie
[1]. Grünwald, B. Teoria, calculul și construcția motoarelor pentru autovehicule rutiere. București, Editura Didactică și Pedagocică, 1980
[2]. Bățaga, N., Burnete, N., ș.a. Motoare cu ardere internă. București, Editura Didactică și Pedagogică, 1995 [3]. Bâlc, G. Fabricarea și repararea autovehiculelor. Cluj-Napoca, Editura RISOPRINT, 2013 [4]. Belcin, O. ș.a. Organe de mașini. Elemente constructive în proiectare. Cluj-Napoca, Editura RISOPRINT, 2011 [5]. ***http://biblioteca.regielive.ro/proiecte/mecanica/selectia-materialelor-arbore-cotit211959.html, 09.01.2014 [6]. ***http://www.redoltcit.3x.ro/oltcithtml, 09.01.2014 [7]. ***http://www.preferatele.com/tehnica/OSII-SI-ARBORI256.php, 09.01.2014 [8].*** http://www.der-werftverein.de/akr/jumo205c/jumo205_kurbelwelle.html, 09.01.2014
24
