Aryana Havah - An-unnak-ki-Versus-an-unnak-ki.pdf

An.nunak.ki versus An.nunak.ki

De acelaqi autor

ARYANA HAVAH Cristofor Magul din Carpali

Viafa pe PimAnt... incotro? Viitorul omenirii qi Pdmdntului

Inuaki, reptilianul din mine Cartea intdi Dezvdluiri tulburdtoare despre trecutul,

An.nunnak.ki versus An.nunnak.ki

prezentul qi viitorul Pdmdntului

Inuaki, reptilianul din mine Cartea a doua DelaZamolxe la noua erd

Inuaki, reptilianul din mine Edilie integrald Vizitali

9i:

www.aryanahavah.ro

ORFEU 2000

BUCURE$TI

I

Un alt fel de

PREFATA

Cope(a: With Loneline:;,s, on Your Own de Anna Ravliuc Consilier gtiinlific: G-ral dr. Emil Striinu

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Rominiei HAVAH, ARYANA An.unnak.ki versus An.unnak.ki / Aryana Havah pref.: g-ral. dr. Emil Strainu. - Bucuregti

1,'-...

rsBN 978-973-1 986-r 2-8

il (pref.)

'4n

7"7ro

1

AMINTIzu DIN (I)REALITATEA iMEDIATA Probabil cd nu aq fi scris niciodatd in stilul ce urmeazd aceastd prefald. Sunt de peste trei decenii un cercetdtor asiduu al ufologiei (fenomenului OZN) qi sunt familiarizat cu ceea'ce de reguld sunt numite teoriile ce Jin de SETIT 9i CETI,2 de contactanli, rdpiri, intdlniri de diverse grade, crash-uril. rzboaie cosnrice 5i catastrol'e mai mult sau mai pulin planelarel sau civilizalionale. Cunosc lucririle Aryanei Havah gi cu prilejuri anterioare mi-am exprimat pe larg pdrerile vizavi de ele, aga cd nu am sd revin asupra subiectului ci am sd incerc sd-i dau prezentei prefele o notd de (i)realism prin faptele ipotetice totu$i pe care urmeazd sd le descriu, de fapt am sd fiu chiar in tema cdrlii. . . Totul a inceput printr-un telefon. Ce a urmat apoi fiecare dintre dumneavostri, chiar gi eu putem avea ce pireri dorim. . .

I

De la expresia englezeasci: Search llxfratenestrial lntelligence

Cautarea civilizatiiilor inteli gente

2 De la cxpresia englezeasci : Communication Extraterrestrial tntelligcnce 3 Din englezi prdbugiri 4 Aluzie la lucrdrile lui lrrmanuel Velicovski, Cictcnireu

Sanuel Huntihgton

C i ocn i rcq C ivilizaIi

i

lot.

lunilor

g)

ii

,1n

altuk ki rtrstr ltt trtttt,tl

'ln unnuk kiyersus,!rt unnuk ki

Lt

Vrcau si suputr alentiei un alt l)Lrtct rle ir.tlcr.c. lcgal .1.' ttrt ltrpt fostbil {ilretl rllT.rrrrr \!tr \\.,lr.ir r,r!ll (l\. dcl.r'roltslrat. In economia f-aptelor.cc rrllteirzil riil lc rclatez a; rlori sir in{elegc[i cA nu vreau sir lrrr ptrr.lizirrrrrl lticlrllui punc( tle vederc ci doar un nalalor-ciit (lc cit obicctiv irl cvcuiulcntelor descrise. li'a o clirninca{i de iulie. soarelc abia rirstlrisc fi ([rrouiai cirlclur-ii de pcste noapte nu putuscm sir tlornr ;;i pr-cli,r.ascnr sii nar, ighc'z pe NIl1' pinar iu zori clncl qr obosit 5i torojril dc ciilctui arl- adormit in lbtoliu la biroLr in lata calcLrlatonrlui. . La ult lltontent dat pc la ?-l'1" nr-arn tr.czrt buimacit de tclclonul trobil care suna in nestire. multc apc)uri cle la acclirgi numir,,. Cineva sunase de ntrrllc ori $i iusisla. I)cntru a infelege ceea ce ur rncazd aur s,r \.al spun cd cel cc suna era un amic. ofiler superior din armata. iar ca plcgiitirc avca specializarea ..trupe de comando". Trecuse .

rlc citcva ori in ultimii ani prin iadul din Lak qi Alganistau iar mai inainte avusese inci cel pu(in altc cinci misiuni de hrpli de dr-u.ati prin Africa 9i America I_atina. Il cunosc lbarte bine $i pentru mine este mai pl,esus de orice lrinuiali de imposturi pe care crcd ci a-1i incerca-o lcgat clc istorisirea ce urneazi... Mai mult nu cste un fal.) al scicnce-lictou-uhti sau al ozer.rislicii. Dar cxisti qi ur.r dar... Intr-iind ir.r subiect trebuie sA spull cil in dintineata cu pricina anticul t.neu venea dintr-un scur.t concediu de Eaptc zilc cc-l licuse la munte solitar cu coflul uDdeva plir.r I{ctczat. La apropierea de Bucr-rregti ma$ina i-a sennalizat printr-un scnzor cA mai avea benzind pcntru doar caitiva zcci de kilometri, deci s-a orientat spre cca lnai apiopiata benzir.rdrie.

Conlomr relatdrii fiind ora 0500-0510 la bcnzirriiric nu inai cra nirneni altcineva care alirnenla ci unclcva latcral

iii

doar un llummcl kaki cu gerluri fumurii ..torcea'' cu rnotorul pornit. dar in jrrr nu era nimeni. Dupi ce a alimental, a plntit gi s-a indreptat spre lnagina sa un..tout terrain" pcntru rcluarea cdlStoriei. Dar atunci a observat cd uga din dleptul qoferului de la Humnrer erur deschisi ;i pe scaun slitea un si-i spunem ,.individ" in cizme dar care nu avcil haine ci era in totalitate acoperi[ de solzi verzi exact ca un clocodil ial pe cap avea ur.r l'cl de creasti ca o qopirli... ..lndividr-rl" s5-i spunem aqa l-zr observat. nu s-a sinchisit cn nimic, s-a dat jos din nraqini l-a plivit a scos ni;te sllnete asculite cdtre cineva din ma$ini, perea iritat s-a urcat gi a dernarat in trorlbi. . . Cit timp amicul meu l-a privit a apreciat cd avea 1,90-2,00 metri iniltirre ;r avea ochii galbeni cu pupilc verticale ca de pisical. In mod crudat ma$ina llu avea nulnar de inmatricularc nici pe fata nici pe spate. Contrariat a ciutat s,i vadar dacd mai lusese lnartol cineva la eveniment dar a constatat cd era singur in parcarea staliei de benzini. ObservAnd cd Ia intrarc erzr o cameri video l-a intlebat pe cel ce vindea la statie daci funcJiona dar acesla a rispuns in doi peri cd aceea carnera video este doar... ..dc dccor"!' Trecdr.rd de momcntui de ..pcrplcxitate" s-a gAndit ci ar putea fi vorba de o lhrsi. bine regizati qi qi-a lclual drumul. Cred ci suutcti de acord cn mine ci omul uostru eril totu$i frArrintat de contraclictoriul sau sd-i spuneln stranietatea intAmplirii. Pentru cI lucmrilc 5-11, orrrit aici: dupa cdtiva kilonetri a vdzut acclaqi "11 I Iummer tras pe dreapta cu toate patru u$i deschise qi la cAtiva metri de magini pe cir.np clc data aceasta erau doi aga-zi;i indivizi, de culoare verdc inchis. ce pireau ci se ceartar sar-r disculd ceva lbarte aprins.

---i..r*.

lv

,!n-uttnok ki tersus,1n untt,tli lil

An trnnak ki ver.rttt .1n trnnrrk ki

Unui dintre cl plrea mai inalt cu l0- 1.5 ccnrintctri decAt cclalalt $i liu avea cizme in picioarclc a ciiror labi serndna cu cea de qopirla cind pagea. clar arca 5i trn

1'el

dc... coada I

Pe qosea lreccarr multe camioane

in iimbclc scnsur.i ai qol'cli liccau scmne spre ..creatrtri" clal. nu a oi-,r Lt llitttctti. ( ci d,,i "11 0 r,,, rotal ncstinghcriri cirrtl ;rnricrrl rneu i-a iiltoglallal cu telelbnul mobil. Dupir citcva minLrtc (3-5 minule) conlbr.t.n rclltlirii cei doi s-alr sui( cahli in Iluntrner au intors s1.rlc scr.tstrl cor.rttar cchri cle I'cnire spre Brrcurepri si cLr o i'ilczli rilrriloar.c au dispir-ut in tlornba isciurl ,.r r,:ic\,atat.l llriticii pc Soseit 5i zecr de injulzitur:i ale celorlalri par.ticipanti la tr.alrc ArlicrLl nostru a rc\azut fotograliile clc pc tclcibnul rnobil gi a polnit glou! spre Bucuregti cu giindul si vini la mine pentru a ne stitui ce lacem cu 1btografiile cate eLaLl cdr:or'

uLnitoarc.

Partca tlagicd a poveqtii este cd la momcntul ajunger.ii la minc tclclirnul arita clar ci se licuserd 1l lbtogralii doar in locul pozelor ecranul rdminea verde la listarea lbtograliilor. Iicranul era verde gi... atat. Nici o imagiue! An.r lirsl int;:rrcuni cu el la reprezentanta llrutei ce trsigula servicc-ul telefbnului dar singur.ul rhspuns a fbst cir a first lbtogralrati o sursd de lumin5 foarte puternici tlc... culoalc vcrclcl Nu am putut recolllpLlne nirnic din cccu cc a lirst lbtograliat. NLr r lclr-r sl-r spun niuric de cele ce au rlrmat momen, trrlrri nrlrii tlczatnigiri. dar pot si vi spun ca limp de rloLrir slrptlrnini aru ascultat povestea de zeci de ori, am chulirt al(i rrrlltoli clar lotul a fost marcat de r-ln e$ec 1otal. Alrricul ntctr cslc la aceastd ori undeva pe un teatru de operatii nriltatc ;;i pLobabil ci intre doud ambuscade se r.nai gdntlc5tc gi acum la intAnrplarea ciudati pe care a

treit-o. fbarte ciudat in mod singur:,ri

liril

puterea de a o

dovedi uraterial. Un lucru cste sigur- trdirn intr-o Iunrc pc care numai clcclcr.n ci o cunoa$tem. aver.n o vagir implcsie ce suntem stipenii ei. cind de fapt cred ci suntenr niqtc sLrbchiriaEi in tranzit pc o planctd care uu ue-a apartinut niciodata gi trnJc Jc lrrpt nici rru ;lim care nc cstc rrrerrilc;r... La solitrl care ne conduce ar fi intclcsarrt dc;tiut la ciue cs(c butonr.rl ..Delete" sau rllcar ccl ..On" qi ..Olf '... Dar. stinrati cititori accasti rclatlrc csle cloar ,.jurnalul" lllnrului ce vi l-a pregltit Aryana Ilavah in accasti carte ciuc cste deosebit de incitantir;i unici in mesajul ce il transnr ilc !

Dr. Emil Striinu , Dircctorul Ccntrului de Studii qi Cercetiri Psihotronicc qi Ufologice c

mi

ls t

ru

fo (a) gm ail. co

m

I Oricdt vi s-ar pirea de ciudatd relatarea pe cirre urmeazd. sd v-o expun, datoria mea morald de om md obligi sd fac acest lucru. Am mai afirmat gi suslin in continuare ci cititorii acestui gen de literaturd sunt oameni ralionali qi cd informaliile pe care utmeazd sd vi le dau vor fi analizate gi filhate. De asemenea vd sfrtuiesc sa ciutali veridicitatea celor afirmate gi sd le acceptafi doar in mdsura in care ele rezoneazd cu trdirile dumneavoastrd interioare. Acum ceva timp am fost contactatd de o persoand care m-a rugat si o ascult gi sd incerc sd inteleg, IErd idei preconcepute, ceea ce avea sd imi spund. Degi mi s-a pdrut ciudatd aceastd rugdminte, un imbold ascuns m-a fEcut sd fiu de acord. Aga cd m-am intAlnit cu respectivul, care spre surpriderea mea s-a dovedit a fi un interlocutor erudit, cu o capacitate extraordinard de sintezi, cu un IQ care cu siguranld il depdqegte pe cei al pdmdntenilor. Disculia, la inceput destul de banald, a exacerbat cltre sfArgit intr-o expunere suslinutf, cll argumente gtiinlifice care m-au flcut sd inteleg Ei sd pdtrund in anumite laturi ascunse ale vielii pe acest pdm6nt. De la el am aflat cd acegti anunna-kki, se supun pa(ial aceloragi legi plmdntene ca gi noi, respectiv ci tr[iesc intr-o lume duald gi cd qi la ei existd cei cu intenlii pozitive gi cei cu intenlii negative. Se pare cd demult de tot, in urmd cu vreo cdteva mii de ani, s-a desprins o grupare din rAndul lor, care gi-a spus cd are misiunea de a ajuta Terra gi pe locuitorii acesteia. Aceastd grupare, degi in prezcnt neoficiald, a lucrat milenii spre a u$ura soarta noastrd qi spre a ne ardta unele lucruri in viziunea realh.

6

ln

tinok kiyersus An unndk.ki

ldeea cic Ia care a plecat intalnirea noastri a fost una simpl.l ;i anrure: sd sc relateze despre schirnbdrile care vor vcr.ri, despre cataclisrle, despre ridicarea con$tiintci de glup gi dcsple 1-aptLrl ci acum ne af'lim pe uftir.r.ra sutd de rnetri. Este acum ori niciodati, ca sd mi. expr.im clar. ir.r continuar-e il voi nunti pc acest interlocutor Domnul X. Arl,ana: lJste ader.irat cd vom avea ceva problenre dc oldin climatelic?

D,'llrlttrl X: (,.r1 1r16[].nt*.'inccprnd clt \irrJ aceaslJ gi continuincl cu umdtolul an: vom fi supuqi Lu.lt-li bombardau'rcrrt clinratic Iard plecedent. Vor exista turtur.ri cu aspcct de lorrrada. in zone care ltu aveau ascmenea lbnomene; ciclonii se. r,or inmulti, ial zilele cle maxiu dc tcmperaturi, vor ailct'na abcrant cu cele de minim. Vot fl incendii qi iuunr.-l.itii. pirdr"u i yor fi dislrr-rsc de fbc Ai culturi vor fl iitLr:tclaie. Va ii prdpid. Iar din picate aceste linor.neue nu rol Jl izolate, ci rAnd pe rAnd toate zonelc globului \,al; trrce pr-in aceste 1'elomeue. Nu va fi o I'ard nolnali. ci ulta cu inlegistriri ieqile dir.r comun. A: Dar aceste lucruri sunt create cu intentie? Dl.X: Nu. A: $i atunci de unde gtii cu atdta exactitate? Dl. X: Sunt dovedite qtiinjific. dar sunt ascunse publi-

crilui. se da1

acest l1cru i din centrr-rl galaxiei, cnergii lbrmate din par-ticuie. care de pulin timp pot 1i cuantilicate gi vizule. $i binein{elcs cd gi soarcle are o marc iniluenli. Eniisia lui este din ce in ce mai putcr.nicir. Sunlem ef-ectiv bornbarclati, iar accst bombarclament \/a cre$te in intensitate. A: Te re ['eri la acei t.rentrini? Dl.X: Da. $tii ci se zice cd in limp cc asculti accasti frazi. deja sute de trilioanc de neulrini trcc prin corpul t5r"r, llri sa-{i laci vrcun riu qi fird si lase vr.co urntd.

An

unncrk

ki t,et sus An rnnuk

ki

7

Ncntrinii sr.rnt capabili sA lraverseze intlegul Plm:int inlr-o liac{irure de secundi deoarece an o vitezd apropiatl cle cea a luminii. Aceste parlicule cilitorcsc in linic drcaptd prin stir.rci. api, aer, spafiLl $i aproape nirnic nu le opleqte. A: Dar ce sunt de fapt acegti neutrini'? Dl.X: in 1930, Wollgang Pauli postuleazi existenta r:nei noi particule. numiti ulterior ncutlin, ca tiincl r-Ln teoretic cu scopul dc a rczolva clczc-

chilibml de energie din leacliile nucleare, deoarece legile conservdrii energiei gi conseruirii impulsului pircau distorsionale de reacliile nucleale. El credea cd oamenii de $tiintd nu vor putca fi niciodata capabili s[ dcrnonstrczc fizic existenla aceastei particule. ce pilea a 1l invizibili. LJn sfert de secol mai tirziu- in cadrul unui experimcnt s-au observal primele semnale de ner-ririni $i 1ot atLxlci s-au ir.registrat ciocnirile lor ocazionalc cu tr' alcria. L-,xperimentul a fbst prerrriat cu Premiul Nobel in 1988. Ulterior s-a demonstrat laptul ci naLula liunizeazii cel pulin trei tipuri dilerite de neLrtrini. Este posibil ca acesti neutrini, care sullt extrem dc mulli (ci dcpigesc ca uutlir Loate celelaltc particr-rlc de rlaterie cunoscr.lte) sir li juc:rt uu rol cheie in folmarea Universnlui. De-a lungul anilol. rrrc-jorilatel Iiziciertilrtr J Irresul)us ri rtcrrllirtii rtrr rrr rlasd intrucAt nu s-an girsit inclicii dcspre masa lor. l)npa

cxpcrimcr.rtc gi nisuritoli noi arr |-rmizat primele dovezi care suslineau iaptul ci neulrinri au masa. rcalizind o revolulie in N,lodelul Standarrl al particulclor' yi ir.rtclaclilu.rilor lundamcntale. Ray Darvis. ciStigitorul plemiuhLi Nobel gi echipa sa au lvut nevoie dc aproapc i0 dc ani pcntrl a (captura). inlr-o minii din Dakota de SLtd,2000 de neultini produ;;i in Soarc, un nulir mult mai mic decAt cel estirnat de calculcie tcorelice, Astfi:l au apiuut voci ale Lrnor oamer,i de $liinfd cale au incepr-lt si pund la indoiali valrditalea l\4oclelnlui Slandard al

anii '90.

I ,1n ttnnuk

kit,trsut ,1n

unnuk

An unnuk ki versut ,ln unnak

Ii

lui. Irc care il culloa;lcl.n ca fiind modclul tcolctic care explici lunclionarea Soalelui. De asemenea oamenii dc ;tiintir an cmis o ipotezd confor'm cileia neutlinul clectronic ar putea ..disparca" transfbrmindu-sc irr alte particule, evitind astl'el deteclarea 1ui in expelirnentul lui Davis. Disparilia neutrinilor arc lcgitnri cu o proprictatc speciali a acestor palticule evazive: oscila{iile nentrir.riJor'. [n tinrp cc rretrrrinii cilatoresc plin materie qi sp:r1iu. ci se translbrma dintr-un tip in altul. ap[rAnd fie ca neutrini eleclronici, fie c:r neutlini nrrronici suu ncutrini tauonici; mai exact. in timpul zborului, neutrinii au capacitatea de a se transforma dintr-un tip in altLrl. Oscilaliile neutrinilor sunt un efect cuanlic. Ele au fcrst explicate prin analogia cu o magini sport care se schimbi intr-un ninivagon de mariii sau nn autobuz gi apoi rcapare ca maqind spoft la inulti kilometri mai depafte, Dac[ la inceput au erislat pc o qosea doar magini spor-t, goseaua va 1l ir curind plinir cr-l toate aceste trei tipuri de vehicule. Doar neutrinii cu rnasi nenuli pot siviir'gi accsti tlansformare gi de aceea m6surarea cletaliilor plocesului de oscilalc Ic pcrmite oamenilol de qtiinti si cleLermine dil'eren!a dc rnasl dintre cele tr-ei tipuri de neutrini. hr r-rltimii zece ani. un nulnr"rr dc cxpcrimcntc au ciulat oscilatiile neutrinilor, slrLdiitrcl neutrini creaIi in soarc, in atmosf'ela Pin:intulni. in rcacloare nuclcarc'sau mai nou, in accclcratoarc de palticule. S-a reuSit ider.rtif-rcalea tipurilol cle ncutlini lirnctic clc sur.sa carc ii ploduce: Soarcle. atmost'era, reactorlrl sau accclclrtor-ul. iar in prczent se exanineazi tipurilc clc ncutlini tri se Soare

incealcli iclcntificarea acestora departc dc srrrsu. Ncntrinii sunt pretutincleni. iar nrilielrlc rlc ncrrtlitii trec prin liectrre persoand, tot timpul qi ltrc trccst lucru neobscrvafi deoarece ci interactioneazit liltllc rirl cu alte forme de matcric. Chiar;ii sub accsl aspcct. ci joacir un

ki

q

rol lbarte importanl in c61eva din cele mai impoflantc procese fizice din Univers, cum ar fi reactiile nucleare slriluceasci.) A: Bine, dar daci nn ii sirntim, inseamni

c.rr-c l'ac ca Soarele sd

ci

nu

ne

rrlccteazd.

Dl.X: Ba ne afccteazi. Ne modiflcd cimpul vibraliorrll. Acum sunten supuqi unui adevdrat bombardamcnt c,.L ace$ti neutrini $i se pare ci intensitatea lor cregte. I'r'oblema majorA este datd de laptul cA au inceput sA lulccteze miezul planetei. Dupi cum spuneam, acesta se incilzeqte, iar acest tapt va lace ca anumite fenomenc si sc ir.rtensifice gi si sporeascd in frecven{i. A: Te referi la cuitmure. vulcani? Dl.X: Da. La totG: A: Dar existd dovezi qtiinlifice cd vor avea loc anurnite evenimente? DI.X: Da. S-au fhcut simuliri pe calculator. s-au rulat runumite programe, acolo ullde a fost posibil, dar existd gi cazuri in care totul este speculativ deoarecc nu sc $tic curl va evolua un anumit eveniment. Trebuie sd intelegi

ci totul

cstc nou qi pentru medinl gtiintific. nu a nai cxistat a$a ceva pdni acnn. Se po1 face presupuneri, dar llu intotdeauna ili ies. A: Dar se $tie concrct ccva'J Nli rel-er la ce va veni. Dl.X: Ce p()r sa ili spun... se perc ci in acL5t illl \il exista un cu1t'cmur n-raj or in zona .laponiei, care va I'ace ca insulele Kurile sa se sculunde parlial, qd in r:!oiembri.{ vor exploda mai mulli vulcani,, fapt care va ducc la imposibilitatea zborului cu avionul, dar ce acest aspect va avca rm impact deosebit asupra culturilor din anul urrn[tor. Cutremure multe vor_[ gi in 20-lQ, insd in lnai anul ce r,ine, se va rupe placa Pacificnlui care va lace ca toate lirile situate in zona aceea si aibd problerne cu ldrmr.rrile. I)e tot globul va urma o perioadi de cutremure cle 6-7

.1n urtnttk ki versu.v An trnnuk ki

10

\

grade lninini. cale nLl sc $tie cat va 1inc. Se pare cit Turcia, lslauda, Spanra, lndia 5i China vor 1l cel mai aiectate din p iiirctii vecier-e ai intcgritilii teritoriale, in Rominia vor tl culremure dar-nu vom avea schimbari gcogralice alc solului. Dc lapt, sd qtii, cutrcmllr esle prost spus. Se pare cir va 1l ceva contiuuu. Ca qr cind PirmAntul ar trcnura. nlri irre ct srrr rnli t.rre . ,.lar contin ttu. A: Putem 1'ace ceva'/ Dl.X: Daci aq 1r in loct vostrrl, lluta aceasta llti-a$ cr-llrpara ceva in afar:t matilor ota;c. Acum. t.tu tnai lArziu. Ar trebui ca oarletiii si ;;tie gi sd igi ia misnri. Un uric reiirgiu qi o r.r'rici rezerui dc alimenle tru strici. 'frebuie sa

Iii

pLegntiJi.

A: $i cAt va f ine? DI.X: Nimeni nr"l $tic. Nu se cuno.rilc exact nici cand va incepe. nici cdt va line Se prcsr,4rune cd pc undeva plir.r n-riLi la anul, dar accasti afituatic se bazeazi pc anumite modelc n ale pe sirlulator. i,a introduccrca tlalelor s-a tinut cont de contextul actual. Daci bombardatncntcle cncrgcticc se intensitrci sau scad. atlu.tci clalele se schitnbii. Llaci insd plecim dc ia urocielul actual. se picsttpuue cir in nrai la anui va iucepe totnl. ['dnd spun lotul ni lcl'cr: la pr.ohlcmc ca: intensificat-ca cuiletnttrclot, rupcri cle lblii, cLentuJr'cr erpl,,ziilor vLtlerniec. cJlll l;il cc\il. A: l)nl ccva concret, se ;tic'? l)l.X: Cc sc qtic clal csle rirptul cir in 2012 \/oln aveil explozii solare. teea cc^ne va lace si t iurittettt pentrlt citcva lturi llrd curent. In prezct:t guvernele lucrcazi la -un aVer tizoi barc sa I-f emiti oprirea brusci Ei in-rediati a aprovizionirii cu curent electric in ideea salv.lrii translblnntolLelor. Explozia solari cc urmeazii va influenla in urod dccrsiv polaritatea Telrei gi va avca loc in tlod cer-t inversarea polilor uagnetici. Acest lucru va f'ace ca n,,rJrrl I rrropei s5 intle intro noui gl:rcialitrne. iri dri

)n tnnttk ki

t,cr.strt .1n LutnLik

ki

1i

seurna cd toaLi populalia rirmasir la nigla czitrc zona care \ lr rcprezenla atunci sudul. Oaurenii 1r-ebLiie si se hrirircascir

;ri in genere acest luclu nu este posibil in zoncic ii'iguiollsc. A: Am mai auzit varianta. dar nu gliu ce si zio... cll nll sirnt asta. Dc ahl'el mic mi sc irare lotal nociv si iti triiic;ti viala gindindu{e la apocalipsii. hitr--adevir este bine si ai un plan de rezervir. miri alcs cf, clin cc in cc rnai nultc voci sustin acclczrgi tcorii, dar de aici qi pini la a llisa totul... c calc lungi. Nirleni nu gtie concret daci va ll sau nu ccva. Dl,X: Daca va fi aga sau nu vom vcdea. Ccrt cste cit oamenii trebuic si qtrc. sprc a nu ti luali prin snlprindere. lri trcbuic si se ajute singuri ;i si nu caute rdspnnsuri gi sustinere la guvemurli $i socielaten $tiinlilicar. AceEtia gtiu toate astea de rnult tirnp. Ei au ln:rt mirsuri pcr.riru ei gi lamiliile lor. Ei sunt asigurali. Iar laptul ci acc$tia $i-au luat nrisuri. spune mult. Dc cc sd ir.rvesteqti rniliarde in buucile pi depozite subterane? De ce lamilia Bush gi-a cumpf,ral tercn in Patagor.ria? De ce Cloroana Brilanicii lnvesteste in Romdnia? De ce toati zona muntoasi din Aiiica cstc vdndutir cdtre guverne gi parliculari? lti pot cla zeci de exempie, l)e ce ar lacc ei astt-el de investifii ncrentabile? Am rAmas putin surprinsi clc lbrmularea , tu nu e$ti din aceiaqi grupare? Dl.X: Ba da, $i eu sunt ca ci, dar ccea ce ne deosebeqle sunt intenfiile. Er-r nu pot sta pasiv. Este adevirat cI dacd ar f-r si nri analizcze cineva din punct de vcdcrc cnergctic, eu sunt dif'erit lajir de voi ;i idcntic cu ei, dar asla nn mi f-ace sd subscriu modului lol de acliune qi gindire. En qliu ce va ver.ri Ei ;tiu cd nu mai avem timp. Zarurile au fost aruncate $i nu nrai pot fi oprite. A1i ai,ut Eansa sd

l -,"..,-!!d.4.**

12

,lrt ttnn,tk kt versur

)tt itnn,t,\ h rJ rtt Stt tlnnr^

,,1n

tnnde ki

i3

^i

sohimbali deznoclirniir.rtul. dal ari ci.zr-it pradi capcanei lor: nraterialismul. Ali licut in a;a 1el incit copir vo$tri si lie atr':r;i cirre o lurne stalpinirai de instinctc, polie ;i bani, in delrirrcntul srrlietului. Acunr veli cr-rlegc roadcle muncii voiLstre, ir.rsi micar acru.n in :rl noualca ceas si vd lr-rali nrinirnc r.ndsuri dc protectie L,u snllt ur.r mesagcr clir:r r iitor', care vi.ne si vi spuui care a lbst cursul titnpului. Voi ma puteli crctlc stru nu. estc libcrlLl voslnl arbitt'u. Arii ulnrdtori vor 1l cataclismici clin toatc prnctcle de vederc social. econornic, geograflc. l'otul se va schimba. lrste ca qi cLun ceea cc a lbst lrebuie tlistrus spre a se reciidi o nouii lurne. $i a;tr r :r li. ln timp oe vorbea, l-am lr,iaiizirt alcnt. Am ri'imas r.Limiti cle siguranla cLr cale vorbi:1. iir,: i.r:rsiunea ;;i implicarea pc care le aliga, insi pot alit-na cu lriria pe irirrd ci ceva din interiorul mcu imi spunea ci vibralia lui nu imi corespunde. Era ca gi cum buna intenlie afirmatd nu se potrivea cu ernanafia gAndului.

Dl.X: Anii ce vor veni vor 1l holardtori pentru umanitate. Confom cu'sartina viitorul aotual. doar doud rniliarde au r.ners mai depana. mea cste sd vd aiui sa iriceti clir riii muiT-i. $iln ca esrc o misiune gru. dar esre daroric rnea sd incerc. Dupi ce va trecc anul 2012, urmitorul an va fi un an dc regnrpare q;i e1brt. Pirr.rdnlul va fi altfel din punct de vcdere geografic Ai oamct.rii igi vor schimba modr-rl de gindire;i priorititilc. Ceea ce a mai riunas din pLrlerile lunii se vor intdlni ciutind solutii. rlul din pitcate accstea vor fi ca gi ir.rexistente. Va 1l ncccsalir o r.roui orirrJuire. hazati pc rlte prilcrpii. A: Nu pot spune cir ccca cc inri sprri rrrr inti este cllllosclrt. ctr lcittc astea. dc ilccarc rl|tir cintl sLrnt pus5, iutt-n itscmenca situalie am o s(alc tlc rlisconlirrt. $tiu ci airr glcqil i:ti to{ii. qtiu ci iirn lrlrl-o 1rt.t;ri clutrate, cd Iloctc n\.1-al).I indcpritluL ric ('r'cirlor. tlltr rrr lolrtc astca simt

iltbe;tc ;i ci ne va mai da c; 1.ansi. Poate (:rtc doal inraginalia lnea, dli ir.ni place si creti cil in acel Lrltim rlinrrt, inainte de deznodirnintul tragic, nn itnpr-tls ,le iubire venit dc la El. va lirce ca echilibrtil si sc t rr l)umnezeu ne

irrtoarc[. I)l.X: La care Ei te rcltri? ,A.: La I)unrnezeu. ia CreatorDl.X: u\dic[ ia dumnezeul pe care vi l-am dat noi. nriJ A: Nu. La l)umnezeul Suprem. Davici mi-a explicat lirar.te clar. l)e lapt tu ce imi poli sprLne despre accgti t olonizatori din vecirime'? Dl.X: De fapt existi 51 de rasc dc cxtratereqtri, dar rtuvcmele sunl in contact direct cu 6 dintrc clc, iar in llecutul indepirtai al planetci, trei din aceste rase au fbst cclc care ;ii-au adus aporlul la apalilia umanitdtii actuaic. A: Printre care Ei aga-zigii reptilieni? Dl.X: Da, intr-adevir existd aga-ziqi reptilieni, doar ci 1i ei sunt de mai multe tipuri. Exista unii mici, de lploximativ 1,20 m, care sunt destul de paqr-rici, degi nu rlcbordeazd de bundtate $i existl cei mari, cam la 2-3 ur, care sunt agresivi pr-in insdqi r.ratura lor. Despre acegtia i,olbea David, dar rnenoria lui ancesttall l-a flcltt si ne rciateze despre ei a;a cum crau ci atunci in urmi cu ciiteva sute de n-rii de ani. lntrc timp au evoluat $i ei, iar intcnliiie qi faptele lor nn rnai sunt flcute Ia vedere ci sunt camuflate qi ascunsc aclcsea sub maqtile prieleniei gi ale altruismului. Noi snr.rtem cei ce vI conduccm de milcnii, iar marile fan'rilii regale gi cele nobrliare (qi nu nLrnrai) rLu Af)N-ul lor, deqi ir.r timp s-a pelr.nis ir.rclucigarea cu pimdnlcnii. Dcci spccia iurunnakki a crcat orlul. l)zrr anunnakki este o denllmire giobala. De lapt cxisti 3 rase care au intervenit: specia Nordici, care vine din Constela{ia Pistorului-Ar1ulus. Semi{ii, care vin din zona Olion ;i acegti Gri, czue dc iirpt sulrt 6 spccii. dar cu acccaqi r,,

1.1

;lti utnak ki

An unnttk ki vet sus .ln unnttk ki

struciure. Ei sur.n cci ce aLl r,ln.iirs aici. pc 'l'erra. l3i au avut mari problcmc ill trecut. Au lbst ibarte boinavi. A: I)ar sunt urnanoizi. repiilc'? Dl.X: Sunt un hibrid. daci ii pot nurni aga. Ccva intre ulnrnoizi Ei rcptile. dar au qi ceva dc la insecte. Sur.rtem o spccic sr"rperioali deoalecc a\rem iltglobat in noi toate n.rodelelc dc viu. $tiu ci te surprinde laptul cir volbesc cind la persoana intAia. clinci la a trcia, dar aga imi vine. Aceslc tl ei specii care au colonizat 'l,ctra au lbst dc thpt o delegalie a celor 5 i de spccii. La itrccput au oolaborat cu lolii. Jpui rrrrii lLr pleclt. i.rI ircr ll rLr rcr;Ilit A: $i cale cste scopul accslei rcvenirilr Dl.X: Plancta se alli in prcuiml unci catastrolc globaie, Ei vor sA plcvini accst lucrll. ln prezent sc incearca montarca ur.ror scuturi u4aq,e, !l acca explozie solari.-*Dacf, vo e este scopul? Ei vor si pistreze e la modil-rcarea ADN-ului. Vor ca Terra si intre in rnatea Conl'cderalie Galactici. Asta este motivul pentru care qi celelaltc specii s-au intors. Tu gtii ci in 1998 s-a licut plima marc pace galacticS? A: Nu. De unde si gtiu? A anuntat cineva? Dl.X: Exisla anurnite date cheie. Dacd vom reuqi sd tleccnr de iulic 20li- o sl arerrr o colrcrirrnc cu elrergi:r anceslrali. iar acest lucru ne va ajuta sf, ridicirn Terra fiird prca rnari pagnbe, daci nu, viitorul arati altf-el. A: $i daci reugim? Dl.X: Daci reugim, atunci o altir spccie, cea a Invititorilol va vcni pe Tcna sprc a vd da Clunoa$lerea Universald. A: Dar asta e un lucru bun. $i celclalte spccii sunt de acord'l Dl.X: Da. r.r.raj orita tea. mai putin una. cea carc a tbst prezenlli aici. dar r.uai exact doar o par.te din acegtia. Ei nu vor schimbarea. Dc lapt asta esle ntal.ea batalie care se

tlucc. Ei sunt aici de mult schimbarea.

A: $i totuqi

ver.stts

An tmnak ki

tirnp;i dc accca nu pot

15

accepta

$i-au p[strat ritualurile, credir.rJclc atAla

timp'?

Dl.X: Tu qtii cn qi in prezent se sivArgcsc ritualuri clc sacrificiu? Ci tot ceea ce ne inconioari esLe dominat de simbolismul nostru $i ca noi $tim cd orice fblmi, culoare, numar, etc, genereazd o energie. Accsta esLe $i motivul pentru care se inceatcd ciderea in derizoriu a astrologici, horneopatiei, numcrologiei, crisLaloterapiei, crol.noterapici, ctc., pcntru ci noi qtim ca acestea sunl lormele leale clc manifestarc a matclici qi dc epropicre de Crealie. $i cr-uu si vi. lacem sf, r,ir indepiltali de ele? Pr-in penibilizarea lor gi a celor cale clcd sau apclcazi la accste plactici. A: lncearcd. dar nrr r or lerrpi. Dl.X: Vom vcdca. Llnnitoarele etape vot fi: inler'zicerea produselor din plante, inrplementarca idcii clc medicamente vitale, care deja cxista, scoitterea in alala lcgii a tratar.r.rcntelor alternaLive, etc. De ce crezi ci s-a construit pe verticald? A: Pentru spaJiu. Dl.X: Pe naiba. tu $tii ca tot zrtilia oameni intri gi clacd casele ar fi pe sol? Per.rtru a se indcphrta omul de pirnant. l)e la etajul trei in sns scade icgitura cu'lerra, iar acest -fEcLrte T6atexunt CIL cr,r rnul1i ani in un.r.ri. Acum se pune in aplicare in contbrmitatc cu etapele car:e trebuiesc urlnate. A: Eu nu cred ci vol reugr. Asta cstc pArcrca tr]ca. oamcnii au irtccput sa 5e lrelcascit. Dl.X: O si ii adormim la loc. Mai ales ccca cc va vcr.ri .lin punct de vcdere ceorroriric. A: Adici'l

;

t

I

i

t

.-!*.

I6

,.1n

ttnnttk ki t'ersus .4t lunok ki

DLX: O si fie dcrapai ecou()rric la nivcl glohal T'otul r a explocla. Nir.nic nu va rnri ll cum a lbst. Apnr (amentele sc vor ieliini. pcntru cri onrnenii nu vor mai aYciL cr.r cc si iqi plitcasca rlirile. mincarea sc va strica in lafluri. clar voi vcti sul'eri dc lbame. ciici 11u vd \ cti pelurite si o cumpilati. ritiirtitilc vor fi co5r.nanrl popLr lalici, bcnzina sc va scun.rpi pcslc rloaptc. in limp cc la tclcvizor vi vor Il lllczcntate clin ce in cc rnai multe rcclame cu thrlilii i'cricite. copii zb'.rrdalnici. r'acante clc lux. ma5ini la superolcr-ti. etc. A: lltnc. dar carc csle scclp'.rl'.) Dl.X: 'lbatc accstca all ur.r sinu,.rl scop: lr.lcln clc a'uir thcc si vi inJupnrt;rtt ,.l( nour cn('r'tlic. A: De cc'.) Dl.X: Dupi cLu.n spuneam, clin Univcr s vine o r.ror-ri vibratie rrcniti si vir schit.rbe. sir vi nioclillce strllcturil r,iblationald. Nurrai ur.r orq11!41 ;i echilibr-at f-ac_ e_ latl schimbiirii. Distorsiunca nu c corrpatibilii cu vibratia nou-i gr clcci dacd sunlcti distorsionali vi vcfi indcpilta tot mai rnult de Sursir. Cu clit aceastd prlpastie se var adinci. cu atat $allsa l'oastri de a lace saltul se va diminua. pini ir.r r.nomentul in care viitorul vi va fi pecetluit $i nu va mai exista o cale de salvare. La toate astea sc aclaug:i gi inten{ia lor de a crea o noud ordirre rrondiali. cu o sinsuri monccld. cu aceleagi legi qi acciaqi conducitori. Dc cc clczi ci blusc qi dintr
,1n unnak.kiversus

t)l.X: Da. corect,

este

tltt uttnttk ki

1l

o explicaqie copilircascd. dar c

rcllir. I-a toate astea se adaugi insA inleresul lor clc a sabota e conomia lnondiala. A: Dar dc ce toate acestea, cate c interesul lor''l Dl.X: Pe ldr.rgd respcctarea agcr.rdei lor. rcspectiv zr llobalizdrii. se adaugd gi dolrinalia Di nu vol sd vi dca rllumr . Ei qtin cd fir:a voi nu pot supravieltti -Noi ne

,lc parliiule. Se incealcir ctcatea ultci bucle tcnrporale in .. rrre si vd invArtiji pe vccie. Vl1l ca 9i cum tririli acelaqi

,ligantici navd, cam de 12.000 kntp. care lttt cott.ttttlici cLt rr,,i. Std dour'$i aSternli. Nu Stitrr cc e5te ctl cil si ttici ce o flotilir dc sntc clc^ rntgn{ii are. $i de asenrcnenea existi -fcrrei rnici nave. care survolcazd ir.r -julul $i sc intorc dill plitna oar:'t illlelvcllil e rind in cind la nava mamd.-Ei au cilnd a fost pornit accelcratorul Ei l-iru del'ectat, acum instl ,iruajla s^d schimbai. Accclcratorul a 1'oii fornit Cled cn .rperimentul-i ieLrgit. dttl llLl irrll intbrmalii ;itiintificc. .ric rnai mult dir.r auzite. Nicl cLl llrl alr acccs de la un rrnurlit nivel in sus. A: Adici noi ne invdrtim acuur iutr-un cerc lcmporal'J l)cci nu mai avetn nicio 5lttlsill I)l.X: Ba cla. Cici vLri putcti lnce orice. [)aci r'-ati lilncli cu totii la acest lrtcru, baricra spa{iu-tintp ar putca li spartd. A; Pc ile alt[ parte daca sttuLclll intr-o bucli, itrseatltlit t ;r rccle cataclisme t'tLl vor t ctti- t.ttt''

1

8

lt, Lrnntl: ki t tt :tt.s ln unntA Ai

Dl.X: lla lor \ cni- calci cl ar-r inlercs sii \iini llstc nrLrli nrlri Ll;oI Si controlezi o lt Lrilne rlin popultrf ic. Atat lc s l)t nccesari C',-r crlt rnai mUlti cu atat utai grcu de rn:inipulrt. fi i1r ciar .scantu-cli_iq caz rle cataclisnr r or rlur.tir.ie in r,iatir c,ri cc sLiill in lrlala Lnar rlol ora5e. adrcii oameni siurplr. -i.'' i:,i.-,nrrretli rhr';r lrre-;rtir 'pi urritrrrii. li .rrll c. l. rtrl 'iiirniv'ictimc 5i cel nrai rr;or dc conc{us. Mintile clcslrrpalc luLr iru cc r.:iruta. Nrr 1to{i inilut-nta r-ln ()nl in\'altilt sal gincleesciil I)cei crccic-lniL catitclisnrelc \,)r'\eu;. l.i se ioacli doal cll ulintcii volslu. Ei \a erclzl o rcrrlitrrlc lr,,logrrlicii si r,ri rii itrr;rrlilt rr: ..;r i;, ,rjrll i,rt, l.i tltnpor'ali. l,,lul cltrr:r Ir

r.l.

',.rii ritr'

.i rrr,'lirul l'(rt:u

cltrc criz:r ur.r se 1a sliir'pi. Lc trcb'ria ccra Drirl aarc sii \'a abati dc ia crLle 1i :ru g:isit cca nriri Lrunri uretodi. L.iu ()nl carc nu arc cc pr-ure pc nrasir, carc nll irrc cu ce i$i plalli lirctluile, ciu'uia copiluI ii pliingc cri \rrcu o noui biciclcL,r sau tclelbn. cirnria nu ii ajLrng banit sir plcce in vacanti. clczi ci sc r:incicqtc la ctolutie spirituala]. cir ncrgc la c LrISUri esotcricc. etc.? A: Nu, a;a cs1c, dal se va duce cirtrc biserici qi sc va fuga! Dl.X: Da. \;i sigur prcotul ii var spune ca pkil(-fte pcntlu propliilc 1apLe. ccce ce il va facc sir se adinccasca 5i mai tarc in clepresie. []iserica estc a noaslri! Noi suntcm biscr ica. Noi vi clirnr ;;i vi luiinr povcrilc clc pc unrcli. Noi arn cliclit-o;;i noi o concluccnr A; Hai. llsh-nrir. e\is(a li prcoti a(lc\'au a!i ! Cale :ru har cale nr-r suut dominali cle ir.rstincte ataviccl $i lumca ii ;;i qtic;;i ii r espccti. Dl.X: Poatc. dar acc;lia sunt pr-ltirli $i intotdeaLlna rnulgir:rlizati Acegtia nu contcazd. Tu nu intelegi cd voi sin3uli sr-rntc!i in tr- isurr sl-r vi schinrblti soarta'l Voi. rititelti rireitt. t.'l \ r'i trr'trttit sa \,t I)rr'.J1tntc!i 1r r uti plrtca rvca oricc lil de vialir gi de viiior.

.ln

unnuA Ai

t

cr.ttrt In trttnok

ki

I9

A: Ca in Sccrctul? I)l.X: Asla cstc altd urallilulale carc lc-a iegit- Vazlnd ci oarneni clin ce in cc mlri nLlrncro$i sc indrcaltth citre l)Lrterea intcrioalir. s-au giinclit ce pot lircc si ii controlcze 'i utur.rci au vcnit cu rdeca dc ar indrc'|ta Ii)r'ta creal()arc tot L rrlr-e rnatcrialisrn. []c iti spunc Sccrctul'/ Si iti (lorc$ti pcntru tir.rc: bani. nraqini. lu\. sarnaltxtc- etc. Subliniez: rerltlr,l (inc! .'\dicd te l'ncc sri Le disociczi tle colcclir,. Voi LrLi sLrntcti rrnull Asta tr-cbLrie si Numai iurPreunir "stiti ,rvciiTtir:tar. I:iciart clin voi csle oglinda ccluilalt.,\ccls1a ' .re siar.lli-uiit.'r'Liliri.,r stlrlc h tlrc ei nrr ror cu rrri sa rrjLrngcti._,

A: $i dc cc sar l1u ajungcrll'l Dl.X: Pcnlr.u ci atr-lnci cincl veti irlingc acea slarc veli rcaliza cinc sunteli $i cc putere avcti. nlrita tot, doar cf, ;rtunci vir r.cti da seatna ;i cic adcvirrata noastri ltaturl:r. Spun/inil aceste cuvintc. interlocutortLl mcu trra privi rrtldnc. Abia atunci. cind privirile noastrc se intahliral am rcalizat ca ocilii lui avc:lu o culorrc ciudatal, ascnrinritoa.re cu nrailasea broa5tci. clar ;ru culoarea a lbst cca crre ln-a 1i'agrat, ci laccala degajatd dc cr. imi pirea ca $i eur.n privirca lui era lipsita de viata. trn ilis opac, tcID qi lirri vlagir Dcqi figula lLri cra zArnbitoare. am sinrlit un llor recc pc fila spinalii. I'otodati alilll)ra mca intcrioari ,r inccpttl \ii su c. 3\ cr Ii,/.ijlr(lu-Dri. Dl.X: 'l u nu intclogi ci accasta cstc ultima \ oastri sansi. ci dacar nu scipati clin robic. \.ar Yor line prizonicri inca 26.000 dc ani? A: $i cam cc am putca lilcc'? Dl.X: Am sir ili spun acum un lrilrc secret, ccva ce ercd cd rnir va face si plirtcsc cu viata. clar... I)upir cunr \puneam. eu am \'.izLrt viitorul planetci. I)aci totu-l ciccur-ge (roulbrnl viitorului actr"ral. in 2015. ccca cc va mai rartrine rlin populalia Telrei, va Il o tlCimE. Toti piimdnlenii vor'li

20

An.unnak.ki versw An.unnqk.ki

morli de foame gi decimafi de boli. Cdteva guveme, de fapt ceea ce a mai rdmas din ele, se vor gAndi si profite de avantajul armelor nucleare rdmase gi vor face uz de acestea. Va incepe un rdzboi nuclear, care va scufunda Terra in iarni nucleard pentru cAteva zeci sau sute de ani. Doar o micd parte din oameni va supravielui ascunzdndu-se in peqteri.

A: Am mai auzit teoria. Nu cred in ea gi mai ales ce guvern ar face uz de arme nucleare gi de ce? Oricum daca e sd fie aga ceva, populaJia va fi decimatd, oamenii ar fi speriali gi vulnerabili, nu ar avea rost folosirea unor asemenea metode. Cred cd ar avea rezultate mult mai bune dacd ar aproviziona supravieluitorii cu alimente gi medicamente. Cu siguranld ci umanitatea rdmasd le-ar fi recunoscdtoare. Totuqi, presupundnd cd ar fi aga ce putem face? DI.X: Ce puteJi face? Eu qtiu cd pe data de 25.0'1 .2014 se va deschide o poarte stelar[, tunelul Einstein-Rosen, o gaurd de vierme, menitd sd vd ducd de aici cdtre o altd lume, una plind de pace gi brindtate, de evolulie spirituald. Aceasta este de fapt planeta care va face trecerea, acea planeta care vd va oferi suportul pentru a deveni universali, aceasta este noua Terra. Din pdcate cei care au avut acces la aceastd cale din viitor au fost foarte pulini. Eu am venit sA vd spun sd treceli. Este singura voastrd qansd de a supravielui. A: Dar portalul se va deschide intr-un anume loc? Dl.X: Vor fi mai multe simultan. Le veJi vedea pe cer. Ceea ce trebuie sd faceli este sd vd ducefi intracolo. Intenlia conteazd. PoarIa vd va fi deschisd sau va veni la voi. A: $i cei ce trec unde vor ajunge? Dl.X: Pe Tena, dar intr-o altd dimensiune. O Terra evoluatd, spirituald, fari boli, griji, lipsuri.

An.unnak.ki yersus

An.unnqk.ki

21

A: Adicd pe o alti Terra? Dl.X: Tu nu cunogti teoria universurilor paralele? A: Ba da, dar din cele afirmate inleleg cd o Terra lr'rmdne aici gi va fi pustiitd de iarna nucleard gi o altd 'lcrra va prelua o parte din popula{ie, iar referitor la teoria { lrriversurilor paralele, nu exist6 d ovezi clare, qtiinlifice. Al.X: Ba existd. La Universitatea California din Santa Ilarbara s-a fhcut o demonstralie qtiinlificd prin care s-a rrli(at ci un obiect pe care-l vezi in fa\d, poate exista sirrrultan intr-un univers paralel. Asta arald cd ipotetica cr'rlitorie in timp este posibili. A: $i cum s-a demonstrat acest lucru? Dl.X: Experimentul a pornit cu o bucatd de metal lirarte sublire, de dimensiunea unui fir de pdr. Aceasta a lost rAcite intr-un frigider special, s-a scos aerul pentru a sc climina vibraliile gi apoi a fost apucati cu un diapazon. si-a observat cd frrul respectiv de metal se migcd, deqi stirtca nemiqcat in acelagi timp. A: Este un lucru imposibil! Dl.X: Este greu de perceput cu mintea actuald. Trebuie sir gdndegti in termeni mici, adicd la nivel subatomic. lilectronii, care se invdrl in nucleul unui atom, sunt greu (lc captat deoarece se rotesc cu viteze diferite in acelaqi tir.r-rp. Acest lucru se poate int6mpla. doar cAnd mdsurdm pozilia unui electron pe care il forfdm sd aibd o anumitd pozilie specificd. Cercetdtorul Andrew Cleland, cel care a r-calizat experimentul, a avut ideea de a aplica acelaqi principiu al electronului unui atom gi in cazul unui obiect vizibil cu ochiul liber. A: $i cum s-ar traduce acest experiment? Dl.X: Sd zicem cI tu in Bucuregti te duci la cumpirituri, dar intr-un alt univers, acolo unde particulele atomice nu se pot menline, citegti o carte. De asemenea aceastd teorie spune cd pe timpul observaliei, universul

22

An.wnak kiversus An unnak.ki

inghea!6 Si nu putem vedea decat o realitate. Adic[ dacd ne uitdm in acest univers la o pasdre care $i-a luat zborul, in alt univers ea poate deja sd se fr aqezat pe o creangd. A: Este foarle greu de infeles. Reiese cd noi suntem in acela$i timp in doud sau mai muite localii 9i putem avea doud sau mai multe activitdli paralele. Dl.X: Da. Cam aga ceva. Poli face diferite activitdji in acela$i timp. De fapt timpul nu existd. Este doar o unitate de mdsurd pdmanteand. Voi vedeli timpul ca fiind real. Pentru voi curge intr-un singur sens. A: $i nu este a;a? Dl.X: Nu. Timpul poate fi strdbdtut in toate direcliile qi inainte qi inapoi, cdci el nu este doar liniar. A: Asta inseamni cd s-a inventat ceva cu care te poli deplasa in viitor 9i in trecut? Dl.X: La aceasti intrebare nu ifi pot rdspunde. A: Dar plecdnd de la ideea cd ar fi posibil, atunci poate exista cineva care poate manipula istoda? Dl.X: Da. Ar fi posibil, dar puJin probabil. intotdeauna va exista un univers, o dimensiune in care istoria sau viitorul ar rdm6ne identice. Cei ce lucreazS. cu asemenea forle sunt con$tienfi de aceste aspecte. $i pe de altA parte existd anumite legi pe care trebuie sd le respecli. A: Adicd acea gaure de vierme de care vorbeai s-ar deschide sigur in viitor? Dl.X: Da. A: $i referitor la tunelul ce se va deschide pe 25-07.2014, ce trebuie sd fac cu aceasti informalie? Nu ili ascund cd am mai auzit-o gi din altd sursi. Dl.X: Sn o dai oamenilor, si gtie, sA poatd lua decizii in cunogtinld de canz6,. Atata tot. A: Altceva mai trebuie sl spun? Dl.X: Vremurile care vor veni vor fi foarte tulburi.

Nimic nu va mai

fi

cum a fost gi

in ciuda eforturilor

An.annak. ki versus

An.unnak.ki

23

tlisperate, nimic nu va putea fi redresat. Md refer la situalia cconomic5., sociald, politic5, climatericA. Nimic. Totul va Ii haotic $i va continua aga pAnd cdnd va incepe derularea cvenimentelor de care !i-am vorbit. Oamenii vor fi din ce in ce mai dezorientaJi. La asta se va adaugd gi bombardarnentul energetic venit din cosmos, care vd va aduce

stiiri de dezandejde 9i depresie. O stare de panicd va cuprinde oamenirea gi mulli vor fi cei care vor cAuta scAparea in medicamente, bduturd sau mai rau, sinucidere. l)ar toate aceste sunt date spre evolujie $i de aceea trcbuie sd le suportali cu incredere, iar atunci cdnd va vcni timpul sd faceli trecerea. Este singura voastrd $ansa. l:ste singura salvare! Tu nu inlelegi ca vibratia Terrei se l.l(llca.' A,- AdrsA-rQZAlAEB

Dl.X: Da. La

lgh"-ari?

13 Herzi rezonanta Schuman se deschide

tl 1.1

ru

a asoclat-o cu cu locatra exacta a

Manr Plramlde. care

rnirrimea unui bob de mazdre gi este

irlc:EEid-Ien-iiGGlitotodatd conline o hartd completd a t irrpului vintal al acestuia. Este activatd de lumind qi eontroleazd varialiile bioritmului natural al organismului. A: $tiu cd se spune cd este foarte important5. I)l.X: Importantd? Glanda pineal[ funcjioneazd in lcclagi ritm cu hipotalamusul, iar hipotalamusul coordorrcazd reacliile legate de foame, sete, sexualitate, dtmul biologic qi procesul de imbdtrAnire. Ea secretd melatorrina in stare de relaxare qi are capacitatea de a varia lirnclie de energia electromagneticd. S-au fEcut cercetdri

24

An.unnak.ki yersus An.unnak.ki

An.unnqkki versus

An.unnak.ki

dar cea mai spectaculoasd schimbare va ADN-ului. ,SJ.p3l.-

25

fi la nivelul

acestea vA sunt date

terie, iar acest lucru face ca al treilea ochi sb se deschidd. A: $tiu. $i astfel omul poate accesa forme inalte de congtiinla. Din pacate acest lucru nu este cunoscut. Este o teorie noud. Dl.X: Noud? Se qtie din vechims. Exista informalii peste tot. Problema este cd voi nu lreli sd le vedeli. Existd reprezentdri antice. Sumedenii au fbcut reprezent5"ri ale anunnakkilor care apar avand in varful coifului un con de brad, asemdndtor glandei pineale, Osiris este desenat lin6nd un qarpe in mdnd, reprezentdnd energia kundalini care urcd spre glanda pineali, Thamus. zeul babilonian line in mdnd un con, Shiva, zeita distrugerii in hinduism are pdrul sub forma unui con, Dionisius, pdzitorul lumii de dincolo are in v6rfu1 ldncii... cecrezi?... un con. Pane;i Iisus v-a spus: ,,Luminitorul trupului este ochiul. Dacd va ii ochiul tdu curat, tot trupul tdu va fi luminat", La Vatican existd in Curtea Conului o statuie ce are forma unui con de brad. Ldngi ea se afld un sarcofag, iar lAngd acesta un leu asemandtor Sfrnxului, la baza cdnia se afld inscriplii

cuneiforme. V-a1i gdndit ce inseamnd toate Oare inaintagii voqtri woiau sd vd lransmitd ceva? A: $i ce vroiau sd ne transmitd?

acestea?

Dl. X: Cd odatd cu trezirea energiei kundalini gi a glandei pineale, omul iqi poate modifica starea de congtienli gi congtiinld $i cA poate avea acces la toate informaJiile Universului. Omul iqi pierde identitatea de sine gi devine universal. Asta vA a$teaptd! Dar pAnd acolo mai aveli un pic de infruntat; de evitat nu se poate, cAci este prestabilit. Omul este supus acestor schimbdri. Pdnd sd ajungeli acolo, or sa apare migene, dureri de cap, stdri contradictorii, simJurile se vor asculi, omul va deveni mai sensibil,

tefi orbi qi progti. Vd arr,'',rafi in continuare de ultimele zvacniri ale unei societili niuribunde. A: Muribunde sau nu, este societatea in care trdim gi pe care o cunoa$tem. Este greu sA accepli un viitor ipotetic, chiar dacd este zugravit in roz. Noi, oamenii, ir.rtotdeauna am triit cu speranla cd mAine va fi trai bine, ci copiii nogtri vor avea un avantaj dacd noi ne sacrilicdm. Aceste teorii apocaliptice ne rdstoarnd egafodajul. Cred cd Asta este motivul pentuu care mulli refuzd sd accepte aceste informalii. Este o mdsurd de autoprotecjie 5i sd gtii cd nu ii pot condamna. Dl.X: Da, dar acum este bine ca oamenii sd fie informali gi sd gtie anumite lucruri. A: Asta este gi motivul pentru care am inceput sd scriu. Consider cd este de datoria mea sd impdrtdqesc Iumii aceste informalii. $i mie imi este greu sd le accept. fi eu caut argumente care sA rAstoame aceste presupurrcri. Ceea ce am constatat clar, este faptul cd in momentul in care cineva vine cu o teorie prin care oamenilor li se rrlati. ce va veni sar o sutd se il contrazicd. La fel gi cu Icnomenele extreme care au apArut in ultima perioadd. irrtotdeauna in relatare apare cuvAntul normal. Este chiar pcnibil. Eu nu gtiu cine sau de cc are impresia cd toli sunlem idiofi. DI.X: Nu sunteli idiofi, doar manipulabili. Dar este tlltoritd vou5. Voi vd doriJi ca gtirea sd fie una exhemd, tllr totugi normald, pentru ca nimic sd nu vd afecteze rLrtina. Tu nu te uili la qtiri despre crime, j afuri, violuri, inccndii, etc., stdnd calmd pe canapea gi mdncAnd floricele? A: Eu nu mi mai uit la qtiri, iar atunci cAnd o fac vcritic informafia. Este foarte simplu sd ili dai sema cine

26

An.unnak.ki versus An.unnak.ki

spune adevlrul sau nu, dacA verifici din mai multe surse. Iar daci vezi cA anumite persoane sau grupuri fac relatdri

trunchiate sau eronate este bine si le evi1i. Nu e greu, totul este sd ili dai seama unde este realitatea gi unde este intervenlia umani. ---R-estul disculiei a fost unul banal, pe care nu are sens sa il relatez. Ceea ce v-am spus este sutd la suta adevdrat, dar am fEcut-o cu un scop anume. Am sd vi spun gi ce cred eu despre aceastd intdlnire. Repet: ce cred eu. Nu md bazez pe nimic altceva decdt pe feeling-ul meu. Eu cred

au emolii. Ei sunt. Pur qi simplu. Dar

si revenim. Eu cred Pemantul, din ce gtiu gi ce simt, se afld pe o curbi ascendentd vibralional. Ei trebuie sd plece, insi intervine o problemd cdci iqi dau seama c6 nu pot trdi fdr6 noi. De aceea au creat un univers paralel, in care sperd sd arragA cAt mai multe suflete. Cu sigurangd este o lume aparent bund, lipsitn de griji. boli, dar cert nu este o lume in care noi si ne putem valorifica potenfele date de Creator. Va fi o lume condusd tot de ei gi guvernatd tot de legile lor. Eu gtiu cd Terra va trece printr-o mare schimbare. Este unic in istoria Creatiei. Oamenii se vor ridica vibrafional in trup. Este ceva ce nu s-a mai jdcut $i de aceea suntem asistafi de diverse civilizajii extraterestre. Ei au venit sd ne ajute, dar nu pot interveni in liberul nostru arbitru. Poate c5. vom avea lipsuri, pierderi, boli, restructurdri, dar cu siguranfd nicio iamd nucleard nu va veni in 2015, ci din contri atunci va incepe o lume noud.' Din tot ce gtiu,

ci ei au pierdut bitdlia.

An.

tunak. ki versus

An.unnak.ki

27

adaugi gi prorocirile unor lrari ini1iali, diu cale ;rrrrintcsc doar cAliva: Nostradamus, Sundar Sing, Vanga, Irlgar Cayce, etc., ca si nu mai vorbim de Biblie, vom rrlra in Epoca de aur, in epoca spirirualitalii, a pdcii gi a rrrbilii. Intr-adever, pentru a ajunge acolo trebuie se rerrrrrrfim la vechile paradigme gi cutume, iar desprinderea .r(crsta poate fi una grea gi dureroasl, dar sd nu uitiim ,.r'opul final, apropierea de Creator. Probabil cA aceste ',t cnalii pe care vi le-am relatat le vcti auzi dir.r ce in ce rnrri dcs, ceci sd nu uit6m ce ace$ti anunnakki sunt experli rrr ir irnbina adevdrul cu minciuna. Au fEcut-o de milenii '.,r rrLr vdd de ce nu ar face-o $i acum, mai ales cd sunt din r c in ce mai disperali. Eu nu spun ca am dreptate, nu \r(inr sd imi preluaJi ideile, v-am spus 5i repet, nu mI lr.r/ez ps niciun argument $tiinlific, ba mai mult, existd 1'or;ibilitatea si mi ingel, ceea ce vd rog esle ca atunci r irn(l vcti auzi de anumite planuri de salvare, de portaluri, rr..ceri, etc., sA gandifi cu sufletul gi sd faceli ceea ce vi '.1rrrrrc inima. Nu luali de bun nimic ai nu uitali cd singurii r,I( nc pute[l salva suntem noi ingine. Fiecare din noi qi ri'1r ll un loc. Numai ridicAndu-ne vibralia putem crca o rr,rrrr lLln.rs gi o noud umanitate. lrr caLc se

TI in continualea c54ii, inainte de a vd mai relata cAteva irrtilniri la limita credibilildlii, pe care le-am avut, mi-am plopus si aduc cAteva ldmuriri cu privire la tnblilele strmeriene.

Istoria oficiald ne aratd cd sumerienii sunt unul din clc mai vechi popoare ale omenirii gi cd sunt inaintagii rrrcsopotamienilor. Localizarea lor, ca aqezare geograficd, :rc afld intre fluviile Tigru gi Eufrat actualmente zona lrlkului. Ei sunt cei ce au inventat scrierea cuneiformd qi rrrr construit primele orage civilizate, printre care: Ur, N ippur, Kig, Babilon, Ninive 9i Assur. Tot ei au fdcut plimele incercdri de irigalii sistematizate in agricultur6, rrrr ini{iat primele schimburi comerciale cu alte popoare, rrrr licut descoperiri in astrologie gi astronomic. Fiecare or ag era vdzut ca un stat gi igi avea propriul rege, dar nici rrrrul din ei nu a luat in stipAnire intregul Sumer. Numele de ,.sumerian" este un nume dat de vechii locuitori ai Mesopotamiei de Sud qi succesorii acestora: rrkl
An unnak.kiyersu,y

An.unnak.ki

30

civilizafia sunreriani, ivitd in zona pe la 3500 i.Hr., a construit atat un sistem de canale ciit gi prirr.rele ora$e-cetdli ale omenirii. Ultcrior, civiliza{ia sumeriand a fbst absorbitd de citre cea babilonianl, de lirnbi semitd. Nu se cunoagtc cu exactitate locul apariiiei civilizaliei sumeriene. Primele infonna{ii despre aceasE civilizatie care ne-au rtmas pdnd in prezent, se pot afla din sludierea operei sumeriene. Creatori a cclei mai mari civilizatii regionale qi a celei dintai etape istorice, sumerienii au aparut in sudul Mesopotamiei pe la inceputul mileniului al IVlea i.Hr. venind posibil din zona stepelor siberiene. In orice caz nu erau autohroni. Erau o populatie indoeuropoand vorbind o limbn aglurir.ianti. ascmdnltoare Iimbii turce vechi. Practicau agricultura gi cregLcau suine, ovine qi bovine. Cunogteau lesutul Si oldritul, laceau vase ij.e lut colorate $i ornamentate cu figuri umane de animale qi pdsiri gi stdpdneau metoda topirii metalelor. Sumerienii aveau obiceiul de a conslrui un templu in centrul fiecdrui ora$-stat. in jurul anului 2000 i.Hr., templele aveau forma unor piramide inalte dcnumite zigurate, cum era cel din Ur. Regele, care era qi mare preot, oficia ceremonii religioase gi efectua sacrificii in templul situat in vdrful tumului. Ritualul de inmormAntare era complex; ei puneau in mormdnt aldturi de cel decedat uneltc, obiecte de valoare care ne aratA credinla lor intr-o viald dupd moarte. Zigwatul era impf,r,tit in gapte etaje, deoarece sumerienii credeau cd zeii coborau din cer in gapte zile. Sumerienii erau un popor migrator. Arheologii ne explici laptul ci aceasti cuhrrii sumeriani este continuititea celei dinlAi perioade a Ubaidului Timpuriu (5300-4700 i.llr.). Poporul sulaerian s-a agczat pe teritoriul acesta gi au inceput sd locuiasci in zonele lertile irigate de rAurile Tigru qi Eufrat. Sumerienilor li se atribuie descoperirea 1-aptului cd

An.untak.ki versus

An.unnqk.ki

3

1

rotii olarului gi tehnologia prelucrdrii metalelor. in nec.o1',rll regald de la Ur au fost descoperite multe obiecte din ;ru qi lapislazuli. Trebuie menlionat cd in Sumerul antic cr istau: scrierea, roata, matematica, astronomia, calenda-

rclc, sistemele de irigajii, armura, carul de luptl, sibiile, lurrnaqamentul cailor, cuiele, morile, sandalele, roata olarulrri. harponul, dalta, inelele, qeile, acul, etc. Tot din Sumer rrc-au parr,renit qi primele date despre o religie politeistd. r\stl'cl, pAnd in momentul in care descoperirile oficiale ,rrhcologice vor ardta cA au existat qi alte civilizalii mai r echi de $ase milenii, trebuie si acceptAm varianta cercetrrlor-ilor qi sd ii considerim pe sumerieni ca fiind primii rrrtcmeietori ai civilizalici pe Terra. Surnerienii fEceau corner{ in piele uriaqe. in jurul rrrrului 3300 i.Hr. ei foloseau nigte discuri de lut pentru a r'rrrnpdra diferite bunuri. Acestc indeletniciri au fbcut ca populajia sd creascd. Astfel au apdrut numeroase ora$e,,lrrt: Ur, Uruk, Lagaq, Nipur, Umma. lnfluen{a culturii sumeriene porne$te din cele douE rrrrri centre cultural-religioase: Eridu in Sud 9i Nippur in Norcl. Multe din obiceiurile qi caracteristicile ale popoarelor rrl'liadiene gi sumeriene le aflim din scrierile cuneiforme lrL care le gdsim tipdrite pe tAblile de ceramicd, piatrd, ',t;inci, ziduri. Unele informatii vin de la biblioteca sumerirrnir din Nippur, iar altele de la biblioteca construitd de liL'gcle Assurbanipal al Asiriei din secolul 7 i.Hr. Nippur 'ic pare cA era cel mai imporlant centrul religios gi cultrrral al civilizaliei sumeriene, urmat apoi de Eridu. $tim i ir liecare ora$-stat avca propriul lui zeu care era princi1'rrlrrl idol al oraqului. z\stl'el Eridu a avut-o pe EA, zeila .rpci, iar ENHIL a lbst zeul furtunii in Nippur. Zeila ..lrn " era principala responsabild de binecuvAntdli, zeiJa ,rlrclor curate terestre Ei de snb pirnAnt. EA era prietena ,,rrnrcnilor invnlAndu-i pe oameni $tiinla, arta qi scrisul.

32

An.unnak.ki versus Art.ttnnak ki

An unnak.kiversus An. unnqk. ki

Oarnenii din Eridu aveau astfel de la zeila EA un set de reguli care trebuia respectat de intregul orat. Eridu el'a un orag port gi avea astfel posibilitatea unei mai bune interacliuni cu celelalte popoare deoarece lbcea comer! cu ele. Este important de menfionat cd cosmologia lor suslinea cd pamantul a iesit de sub apele cele mari formdn l uscatul de azi. Ora$ul Nippur nu gi-a impus hegemonia politicd ci a dominat spiritual celelalte ora$e. Inscriptiile Lugal-Zage-Si 9i Lugal-Kigub-Nidudu ne of'erd o perspectivi interesantA asupra acestei cetdli. Aceste inscriplii arata cd acest oraS incd din timpuri foarlc vecl.ri, inainte de a veni sumerienii cra un ora$ rcligios in care se venerau zei, precum zeul soarelui gi al apei. Istoricii afirmi cd aproximativ cu 3000 de ani inaintea cre$tinismului gi a civilizajiei cregtine. triburile sumeriene au existat ca popor in paftea de sud a vdii Eufratului. Dupd sumerieni au urmat babilonienii carc au triit in jurul rAului Eufrat. Arheologii au explicat cA toatd societatea cra construitl pe o culturd gi religie animistd. Putem spune cd sumerienii aveau peste 60 de zcitdli. Anu era zeul cerului gi era considerat zeul-zetlor. Enlil - zeul aerului - el era ajutorul regilor $i un mare viteaz. Nanna(Sin) era zeul lunii. Ea - zeila apei, Shamash - zeul soarelui . Ninhursag - zeila-mamd, Inanna - zeifa f'ertililafii $i a dragostei, etc. Rugdciunile erau deseori inso{ite de sacrificii animale. Oamenii aduceau uneori ca jertfi vegetale, legume, parfumuri, imbrdcdminte. Fiecare ora$ a avut propriul lui zeu suprem. Temple inchinate zeilor erau intAlnite in toate oragele Sumerienilor. Dupd cum am mai spus, fiecare ora$ avea un templu cu un mare preot, rege in frunte qi o zeitate supremi. Existau qi alte temple pentru celelalte zeitAfi dar templul principal catacleriza zeitatea supremi din acel orag.

L)in1re cele

33

mai importante oraqe sumeriene amintim

gi acltninistrativ-politice. Nu mai putin important a fost rcgcle Nammu din Ur, care a dat legi privitoare la orga,'izare qi administrare, ridicdnd astfel standardul vielii ( Ur. 'ril$ului l)cseori bdtdliile care se dddeau intre aceste ora;e erau ilc ordin politic, economic Ai religios. Aceste certuri dintre ,'ra;;e duCeau la un sincretism politic ai totodatA religios' Cirtre secolul XXIII i.Hr. puterea Sumerului dddea ',cnrne vizibile de declin 9i nu se mai putea apdra de rrrvaziile strdine, astfel ci regele semit Sargon I (circa ; \15-2279 i.Hr.), supranutnit cel Mare, cucereqte intreaga o transformd in 1;rrii. stabilegte noua capitald la Agade $i Populalia, al lurrii oraq , r'l mai puternic Ai mai bogat ,rrncstccatd din nou cu invadatorii va lua numele de .rLlirclieni, limba akkadianS, semitd, o va inlocui pe cea ',rrrncriand, iar lara se va numi Sumer-Akkad. ,'Capitala rrrpcriului pe care l-a ridicat Sargon (2371-2316) a fost l,rrblbil oraqul Bagdad care era numit de Agade. l'rin anii 1958-1916 i.FIr. Hammurabi a unit aceste lrrruturi qi a infiiniat Imperiul Babilonian printr-o uniune ';r rrncrieno-akkadiani. Dc acum inainte sunt cunosculi ca rrr singur popor, cu o singuri limbd, formAnd o singuri r rr ilizalie. Hammurabi a fost regele care a oferit poporrrlrri uu set de reguli, ceea ce il caracterizeazd ca un 'Iimp rr)parrat inlelept gi un br-ur conducdlol militaro-politic. le

34

An.unnak.ki yersus An.unnak.ki

An.unnak ki versus An unnuk ki

de 1000 de ani Babilonul a dominat situalia in lumea

dintre cele 2 riAuri gi chiar mai mult $i mai departe. Sumerul a avut o mare influenli asupra celor.lalte cul_

35

umanitdlii, dar degi au trecut peste 150 de ani de la aceste evenimente, ele continua sA fie ignorate gi excluse din istoria oficiald. Acest lucru se datoreazd faptului cd ele contravin versiunii oficiale, atat din punct de vedere istoric, cAt qi religios. Majoritatea acestora fac referire la situalia economicd, sociald, religioasi Ei politice din acea perioadd. Cel mai important apdrAtor gi traducitor al acestor scrieri este reputatul savant Zecharia Sitchin. istoric qi poliglot, care a studiat ani la rind aceste texte $i care, in urma unor argumente coerente, a ajuns la concluzia cd aceastd civilizatie sumeriand a fost un .

intAlnite apoi in astronomia Greciei antice. primelc 5 pla_ nete, care se v[d cu ochiul liber, poafii nume sumeriene. Au dezvoltat aritmetica folosind numere diI-eri1e ficdnd calcule in baza 10 gi 6. Au inventat formaliile niilitare gi au creat aga numitele infanterii, cavalerii gi divizia de arcagi. De aceea arheologii afirma ci sumerienii sunt lea_ gdnul civilizaliei. Aceasta ar fi istoria oficiald, prczcntatd succint, a Sumerului.

i cele $i c

i arheologice, printrc

care

ui, efectuate de Sir Lavard din Telloh. carc au 1bsr

ocazia acestor gantiere s-au g5sit aproximativ 250.000 de ta-blifc ai cilindri, preponderent din lut gi piatrd, pe care se

afla intreaga istorie a Sumerului. Din pdcate nu

s_au

tradus decAt foarte pufine.Ele sunt considerate ca fiind ur.ra din cele mai mari descoperiri arheologice din istoria

Ceea ce este insi important Si interesant de aprofundat este Lista Sumeriand a Zeilor gi Zeilelor. Aceastd listd se afli gravatd pe o multitudine de tdblile de lut qi sigilii de piatrd qi cuprinde o perioadd de aproximativ 400.000 de ani. Cu toate cd anumite voci au afimrat ca ele sunt reale qi trebuiesc acceptate, datoritd lungii perioade pe care o acoperd, comunitatea gtiinlificd a respins aceste informalii

consideranduJe neverosimile. Ei igi bazeazd argumenta{ia gi pe faptul cd conducdtorii sunt descrigi ca fiind zei sau nemuritori.

in

aceste inscrisuri sumeriene zeii sunt nurnili An.unnak.ki - in traducere, cei care au venit din cer pe pdmdnt. Nu putem sd nu facem o corelafie cu religia oficiald qi anume cu faptul cd in Genezd apar niqte personaje ce sunt numite Nefilimi, cuvAnt al cdrui traducere uzuald este cea de uria$i, dar a cdrui interpretare corectd ar fi: cei care au venitjos. Mitologia sumeriand afirme ce au existat o serie de zei gi zei1e, buni sau rii, care au venit pe pimdnt gi au creat rasa umand. Sitchin spune ci acegti zei au sosit de pe o pianetd numi6 Nibiru sau Planeta Incrucigdrii, pe care asirienii gi babilonienii o numeau Marduk. Sumerienii

ir

i6

An ttnnuk kiyersut

/n

unruft-kr

credeau ca aceastA planete are o orbitd elipticd de 3.600 de ani pdrndnteni gi ci orbita accstui astru ar incepe undeva intre Jupiter si Ma e $i s-ar extinde departe in spafiul cosmic. In prezent s-a idcntificat un corp ceresc. numit Planeta X, care este situat dincolo de Pluto gi care se pare cA face parle din sistemr-rl nostru solar. in truduccrea lui Sitchin, planeta Nibiru ar li cauzat, la inceputul lbrmiu ii sistemului solar, distrugcrca unci planete nurlitd Tiamat. Se pare ci ccntura de aslcroizi dintre Marle gi .lupiter a apdrut ca urmare a ciocnirii clintt.c'l'iamat gi una din Lunile planetei Nibiru. Acest cataclisrn cste descris in amdnunt pe cdteva tibli!e, insi nu mai cxisti nicio o altd dovadi care si sustind aceasti ipotczij. Singur.ul argunlent care se poate aduce este 1'aptul cir surr.rcricnii avearr ample, dar totoda,td ueobi$nuite cuno$tiutc clc astronomie, nelireqti pentru r,tea perioadd, ei avintl tiiblilc cu rcltrezenldri ale sistcnrului solar gi al planctclor.. rcpr.czcntiu-i in care slmt desenate corect poziliilc, rnir.irrca 1i orbitele acestota. Cor.rlbrrn calculelor acestora Nibiru tr.ccc prirr sistcnrul noslru solar odatn la 3.600 de ani, iar sumcricnii itu numit accasli perioadi uu SAR. Pe tnblile gisint alir.ltratia ci anunnakki au a.juns pe pdrnAnt cu 120 dc SAI{ inaintea potopului. Asta ar insemna aproximativ 411.000 an j. Sitchin crede ci acegti zei aveau viafa foar.(c lulrgii. dc pdui Ia 500.000 de ani pdmdnteni. Tot cl spunc ca acc;tia au vcnit pe Terra cu scopul de a ciuta aur. Sc pzrrc ci aulul lc cra necesar la refacerea atmoslbr.ei dc pc plancta lor, intrucAt aceasta se deteriorase. De aceca au vcnit aici. au construi[ mine situate in priucipal in zrctualul Zim_ lrabwc. zond numitd de sumerieni AB.ZU, au licut baze intlc actualele Iran gi Irak. insi dr-rpir o perioadi, dindu-q;i sciura ci nu pot lace munca, au conrbinat ADN-ul lor cu ccl al lui Homo Ercctus, cre6nd astl'el Homo Sapicus.

An unuA At t'erttr.s

)n

unnak.Ai

37

Tnblilele descriu modul in caic au fost combinate gcnele Ar.runnakki cu cele ale baqtinaqilor, ba rnai mult, 1'ac lef'erire la anumite recipientc in care au fost crcali eurbrionii. Se pare c5 in misiunea lor de a cduta aur ei au mai aterizat gi pe alte corpuri ceregti cum ar fi l,ahmtt (Marte) 9i Luna. Inilial au lbst 900 de colonizatori, dar tlo;rr 600 s-atr strbilit pe Terta. Locuitorii de atr:nci ai zonei sumeriene au fost prilrlii carc au interaclionat cu ei $i tot ei au lost cei cdrora cle-a lungul timpului lc-au tbst dezviluile informa{ii privind sistemul solar, astronomia, oonstructia de olaqe, agticultura. canalizarc, etc.

Anunnakki aveall ca gi conducatori pe Enlil 9i Enik. care erau fii conducdtorului suprem al celor de pe Nibiru' numit Anu. Enik implcuni cu Ninl-rursag sau Ninti sc pare ci au fost cei care i-au creat pe oameni, degi Enlil s-a opus cu vehctnenfd. Nihursag, Ninti sau Ninkharsag cste descrisa ca avAnd vastc ctu'Io;tinte medicale $i apal'e deseori in reprezenldrilc sutneriene sub fonna unei po^tcoave cu ajuLorul careia sc tlia cordonul ombilical. In anur.nite reprezentiri ea apare ca llind o femeie insit'cinatd.

Scene cu muls dirl Tcmplul lui Ninhursag

An unnak ki

ver,yus

An unnak ki

An.umtrk kiversus An unnak ki

39

ljiterior aceasta devine zeita lnarni $i o re-qasim in cliverse religii sub I-elurite rlume ca: regina Scmilanida. Isis, Barati, etc.

Nagterca primului om. Se pot obseNa vasele de laborator gi Pomul Vielii

Tdblitele ne spun ci in thzele iniliale s-a incercat conbinare a ADN-ului zeilor cu l^eluritele vietiti existcnlc pe 'l'erra la acel rnoment. A;a se facc cd au apdrut creatur:i cu diverse defecte sau hibrizi, inapli in a muusi. intr-m final, dupi nrulte combinalii qi incerciri cquatc, au descopelit formula corecti gi astl'el s-a niscut LU.LU. primul Flon.ro Sapiens. in conlbrmitate cu textelc sumcricne [-ulu a avut ca mami o t-emeie din A.liica, iar descopeliri recente arat[ ci Homo Sapiens a apdrut pentru prima oxril acoio. [itiinla confirmi cA noi am avut acela$i stritno$ teminin care a lriit in Africa acum 150-300.000 de ani. 1'ot ;tiinla dcmonslreazi cd acum 115.000 de trni s-a produs o noui intervenlie, la fel de bruscd ca prima, asupra ADN-ului uman, in urma chreia a apirut I{omci Sapiens Sapiens. Pe tablilele sumericne apar numele gi ierarhia zeilor anunnakki. Astfel: tatdl zcilor se nurnea AN (cer) iar uizrma lor ANTU. Ace$tia siiteau in cerul lor gi venearr in vizita pe E.RI.DU doar rareori. Se parc ca ruegri .ioi au lbst cei clrc i-att trrmis pe liliil qi Enik, oare erau fraii vitregi, si guvernezc pr'u.nllriul. Ulterior aceqtia au devenit din fia1i, rivali. Tiblilclc r.nai descriu faptul ci oamenii au primit posibiliratea pr'ocrccrii, iar accst ilrcru a dus la o erplozie dernograticir. Sc i)are ca acesta a fbst declanqatorul uuui conllict tnajor ir-lre Er.rlil gi linki, conllict in care Enki a {inut partea rasei nou crelte. Dc altl'el atit legendele sumcrierre ci1 qi lcxtcle Vedicc povcstcsc dcspre cont'ilicte pennancntc ilr ldndul zcilor, iar daci nc gdndir.n ;i la nilologia grcaca

10

An

unnak kirersus An unnak.ki

observf,nr aceea$i stare conllictuale la nivelul zeilor, care exploda la cel mai mic incident.

Arlelacte aflatc la British Museum

An unnuk.ki versus An unnuk.ki

41

12

An unnak. ki yersus An.unnak ki

An unnulLki versul; An unnak ki

43

Zeii sumerieni sunt descri$i ca avand mai multe infEtigiri. Uneori sunt ununoizi, alteori ar-r cap gi aripi de pdsdri $i adesea au aspect de reptilS. Aceastd r-rltimd reprezentare apare in special in imaginile in care acegtia sunt descrigi ca iiind razboinici. Aceste tipare sunt rcpetitivc qi se regdsesc pretutindeni. Interesant este f'aptul cd in texul tAblilelor, pe parcursul a mai nulte sute de mii de

Zeu cu gdleata de apd gi con

Zeu sumerian cu gdleatd qi con. stAnd in fata unei plante.

ani, se regisesc numele aceloragi zeitdqi. Cel mai important zeu era Anu, dumnezeu din cer, stdpAnul constelaliilor, rege al zeilor, spiritelor $i demonilor gi care locuia in cele mai inalte zone din cer. El avea puterea crealiei gi puterea distrugerii, pedepsindu-i astl'el pe cei rdi. El a fost latdl lui Anunnaku, in traducere cel venit din cer. Pe una din tiblije apare Enmedr.rranki, un prin! din Sippar, care a fost indrbgit de Anu, Enlil gi Enik. El a lost adus de Shamas la adunarea zeilor. Ei i-au ardtat cum
ll

1tt

ututtk Ai t !t st!r tit unjtttii Ii

llr.clulti cc tl inccput a se inn.iulli oalllenii pe llaullint li ;r s-aLr [liscul llicc. liiii lui Durrrnczcu. \,alzlltLl ci llicele oautcuilor sunt 1r'umolsc. 1i-aLr rlcs clirltrc clc solii. care pe cine ii voit. L)al l)orlnLrl DurnnezcLr a zis: .,Nu va rdmdne Dubul N4cu prrrrrlca in ounrerrii acestia, pentnl cli strnt nnnrai trLrp. I)ccr zilclc lor si ntai ile o. su1f, dor-llzcci dc ani!" ht vLenrca acccu s-au ivil pc pimlnt ur.ia;i (nclilinti). lriri crr scau'r:i rlc cind liii lui Dur.r.utezeu incepuscrir a intla la liicelc oatucnilor $i accstea inccpuserii a lc nagtc 1ii: accatia sunt r cstitii \ itcii Cin vcchime. Virztintl insi l)ontnrrl I)trtlrriczcu cf, rilltatcil oalltcnilor s-a nrarit pc palutitlt li cil toate culielelc;i dor-inrelc inintii lol sLtnl itrrhclttatc Ia tiru iI toale zilejc. l-a pirrut rau $i s-a ciit Dumnezeu cii a licur llc onr pc pdnidllt. $i a zis Don.rnul: ..Pietde-voi de pe fa(a plimintului pe olnul pe carrc l-am litcLrtl De la om piiui la dobitoc qi clc la tilitoarc pilnir la pdsarilc cerului, tot voi picrdc, c:lci Lni parc rdu ci lc-am licr.rt." Potopul a !inu1 pc pimiint patruzcci de zilc 1i l.xrLr.rrzcci de nopli gi s-a inurLrllit apa gi a ridicat corabia ;i uccasta s-;r

irrillrt JcrrsrrPnr pirnt;irrtu lLli. $i a crcscut apa utercu;i s-a innrultit I'ourle llrr.c 1.rc

pdnriint $i corabia sc puI1a ltc deasupra apci. $i a spolit apa pc pirntir.rt atet de mult. iuciit a acopcrir toti muntii cci inalti, calc erau sub cer. $i a acopcrit alla to!i muntii cei inalti, r-idicintlu-sc cu ciucisplczccc coti tlai sus c1e ei. $i a rnnrit tot tntpul ce sc lllifcr pc llinrint: pirsirrile, anirnalele, fiarelc. toate victrilile cc tr)i$Ullau 1tc piunint qr toli oamenii. 'l'oatc cclc tlc 1tt- Lrscat. citc aveau suflare de viatir in iriir"ilc lor arr nruiil

1l

tr:'tt,r!,

lii rrt .rr

1;i tt;tnrti ki

+i

fiirtlrt cerc se al1it |i- tal.i ii Iot piimir.rtul. de la onr pinir ia r.hrt.rrtoc 5i pinir la tillrloarc gi 1rilni la pdsdrile cent[Li. loatc s-aLr stiirs ,:le prc pirrr.rhrit. ;r a limas nurnai Noc qi cc cra cu cl in colabie Iar apa a crescLll u)elcu pc piuniut- o sulir cincizeci de

$i

aqa s-a slins loalal

zilc. Geneza

Dc altfel daca ar li sir ccrcctiiur lcgcndclc qi miturilc c\istelrte pe intr-eg phmintLrl am lcaliza cd pretutindeni lpare ideea de potop. In tnblilclc suurcLicne se po\'eslegle cum anunnakki au pii-iisit piinranlul in navclc lor in tinrlr ce intreg reritoriul ela acopclit dc apri llxista in prezenl dolezi geologice calc coutinnii cir acur.n apioxinrativ I 1.000 i.I+. pc fcra s-a nroclus o catastloti. care a clistms roate agezdrile cxisteutc. Ici colo lipar noi descopelili. tlovezi ale unor civilizatii avanslrtc. dar care nu sunt luate in seami. Tot pe acestc tablilc grisim inlorrnafii cu privile la thptul cd sumerienii iEi vcclcar-r zeii ca flind buni gi puternici ;i de aceea alribuiau e;;cclrlilc q;i ncrcugitclc pcrsonalc ca liind rdsplata propliilol laptc. Astl'et s-a rliscut crcdinla ca dacd iji dispretuiai sau jutlccai clurnnezeul acesra ili rLducea boli. sufelir.rli. dczaslrc. Din scrieri alliln cd in .rcea zoni geografica ploilc crau rare ;i ci atunci cind ploLra ;i apdrcau ir.rundatii acestea elarr pr-lse pe seanla Lrnui der.non care triia in Collirl Pcrsic qi calc sc rizbnna pc ei. Tot la sumcricni aparc idcca ca un copil se lla$te tlcja plcirtos gi ci orice sulbLinlir esle dari pe me|it qi ci tre buic mullnnit pcntnl cir. Surncricnii atribuiau calitilti r-rnxne zeilor gi astfel avcm inforr.nalii dcsprc to( lLlul dc conllictc cum ar fi ccl lupirut intre zeul bovinelol Lalral si sola lui. zeiia celelielor',

46

An.unnak kirersus ,4n unnak.ki

Ashnar. Apare apoi o ceartA intre Emesh, zeul verii. rAspunzdtor de flora, constluclii, ora$e $i ternple $i Eten, zeul iernii, care era responsabil cu nagterile Ei roditul. Se pare cd acegti zei erau gelogi $i vroiau sA fie laudali in permanentA. De asemenea a existat ur.r conflict ;i intre Enik qi Ninhursag (doamna care dd via[d). Acesta se pare cd ar 1l mdncat opt plantq crescute intr-un loc special. nurnit gridina divini qi ar fi declangat astfel luria zei[ei. Aceasta la blestemat, clorindu-i ca opt pirli din corpul lui sd se imboindveascA, iar Enik s-a imbolndvit. Una din zonele af'ectate a lbst o coasri. intr-un linal lui Nihursag i s-a {Ecul mila qi s-a intors sd il insdndtogeascd. Ea a creat opl divinitdfi care sd il vindece, din care una a lbst ticutrl special pentru coasta bolnavd. Ea se numea Nin-Ti, in traducclo doamna coastd. Sd fie acesta oare o asemdnare cu biblica Eva?

Basorelief aflat la British Museum

An unnak.ki versus An.unnqk.ki

47

_-FF

+8

lit trttr,tli ki rtt '.its ltt t ttk

iit ttnntk

Ai

:,,

l'r'cscu din crrpi'tl. giisital in i ll-,iu,l l)ltrer171 qlj,, l9(X)-235(l i.l Ir. l:a o r.epr.r-ziltl pe \ilrLrr.srrr ,'iI e csle lel)rczcltlati ltnnlL-Lllt vLtllur crt c;rn (lc lcLt !.(, l,riu(lc in

ghcarc ,:loi cci.Lri.

I)csrrre N"iltLtr:;uL se $lie cal u llut o liieii ;i irn liu crr ]:nr(. ,,\ccasla a tlcvcnit ullcr.ior zcita p,l$urilor. iirr. lialele ci pc ltLll'lc 1\iinLlrta a lbst r.dzut cil ljilt(l nisl)Lln,/iitof dc llntani. Nihulsas cste nriniti pi N initi-ckrrrlrr rr \ ie tii s:ur \lrrrrrrni ;i tllllLlrllt rJr: lcuijititile t]tr(l;eirlc.

casci salc crr apa

llilsterii) /\l):,u

(sintbolizinil

cirsrr

Ai tet sus .1tt trrrtttk ki

-19

'!tt ttnnttl ki vtr.rttt ,1n ttnnul li

50

An tunak kiver:;us ,1n unnak kr

5l

zeilol. pentru cd ar fi violat o fata pe ntrrne Ninlil. Aceasta hrsi l-a r:rmat in pribegic ai i-a niscut patru copii. Enlil cstc vazut ca fiind stlpinul p.lrnAntLilui $i cstL- cutloscut ca fi ind invenlatolul ldrnicopnlui.

fi /i:;, \:. )/ -, aa_ 1l

[n rcprezentili [r.riii. apare adcsea reprczcn'.1r1 dc doi ferpi care sc iucolicesc, imagine lbar'lc xscDrinitoare cu cea a

li

AND-ului uman $i cr.l cea a caducculLli. simbol fblosit

in prczcnt de mcdicina. Pc tabiile se allir

consernnat

laptr-rl cir el a slidat Consiliul Conduciitor al Anrunakkilor', care liolirdse sir dislr'ugl unianitatcar. pcnlru cir o vedca ca liind o creatie impcrf'ecti. qi l-a invilat pc Ziusutlla ( Noc sur.nerian ) cum sA iqi construiascl o barcil spl c a se sllvir pe cl ;i familia lr.ri. Pcrioada domniei lui Enik sc inlindc pc 120 S.,\R.

'femlrlul

principal se nurlea I,,-ENGIJR-RA, in traducere casa din strirlirnrlul apci sc ;i al)a in Eridu, o localitate situati in zona vilii liutl'atulLri. Sc nrai qtie despre Eriik ci a avul un copil cu llica sl cllc ir dat na$tcre unei l'ete pe nume Nikurra. llnrk s-a inrprcunal i;i cu accasta $i astt'el s-a r.rdscut Uttr.r. Impor(ilnl cslc lirptul ci Iinik apare intotdeauna ca protector $i in\ irlrtr)r irl ortrcnirii 5i cste vdzut ca fiind crcatorul omului. Sprt tleoscbilc dc liatclc siru Enik. Enlil estc descris t lr lirrr,l rrrr zr'Lr trl v;ittulrri sar-r al clominaliei. Tiblitcle :,prrrr ,1,:,prt tltrr rrl lr lirst tlrrnctit clin D]l,VIUN, casa lLri

in alhra acestor principali zei, in tiblilele

sumerienc rnai gisim rclatiri $i despre alte zeitafi, ficcarc av6nd uu rol binestabilit in ierarhia exis1eu1f,. Consider ci este impofiant si amintim cronologia evenimentelor. stabilitd de Sitchin. in urma tradtrceri tablitelor.

Evenimcnte inaintc de Potop 450.000 i.I{r. Atmosfera planetei Nibiru itrcepe si se deteriorezc ai dcvine astfel ostild viefii. Anu il cletroneazd pe Alalu 9i ajrmge cu ajutorul unei nave pe Terra. Aici gisegte zdc[mintc dc aur gi realizeazi ci acestca pot li folosilc sprc a salva atmos['era planetei sale.

52

An unnak kiversus An.unnqk kr

445.000

Anunnakki aterizeazE pe Terra gi iqi stabilesc baza la Eridu, cu intenfia de a extrage aur din Golful persic. Ei sunt conduqi de Enik, care este fiul lui Anu. 430.000

PimAntul incepe sd devind ospitalier datorit[ climei care devenise mai blAndd. Amuurakki sosesc pe pdmant in numdr mare. Ei sunt condugi de sora vitrcgi a lui Enik. Ea era doctor gi avea gi rang conducdtor. 41

6.000

Productia de aur incepe sd scadi, iar accst lucru il detcrmind pe Anu sir vind pe PdurAnt. irnpreund cu el soseqte gi fiul lui. Enlil. Odatd ajuns aici, Anu hoterA$te ca exploatarea minierl s[ aibd loc in Afiica. Totodatd il nume$te pe Ilnlil coordonator al misiunii Tena. Enik este trimis in Africa. in momentul in care vroia sir pdriscascd Terra, Ann este atacat de nepotul lui Alalr-r. 400.000 in sudul Mesopotamiei existau gapte localilirti clczvoltate. Ccle rnai importante erau: un port spatial in Sippar,

Cerltrul de Contlol al Misiunii din Nippur \;i (.cnlrul Metalr.rrgic din Shunupak. Minereurile el.au hanspor[ate din .Afiica cu ajutor:ul unor ltave. Metalul cra r.alrnat gi apoi trirnis in sus, pe orbita. De aici cra incdrcat ir.r navcle care soseau regulal de pe Nibiru. Igigi erzr rispunzirkrr de trirniterea produsului f init. 380.000

Igigi il sprijind pe nepotul lui Alalu iar acesta incearci. s[ ia PimAntr"rl in stapdnire. Dnlililii cdgtigd intr-un final rdzboiul impotriva zeilor.

An.ttnnak k[ versus An ttnnak ki

53

300.000 Anur.rr.ral
in minc. Enik Ei Ninhursag se vdci situa{ia de a gdsi alti rnuncitori. De aceea se gdndesc s5 creezc lucritori. Primi lucrdtoli oblinuli prin rnanipulare genetica au avut la baza ADN-ul unci fcmele de maimut5. r\ce$tia au fbst prirnii Homo Sapiens. Ei sur.rt puqi la nrunci in locul amrmrakkitor. in acclaqi timp Enlil aduce lucrdtori primitivi irr Edin din Mesopotamia. IIorno Sapiens a lbst creat avAnd posibilitatea procleerii qi de aceea a inceput si se innrulleasci. grea pe care o depmeau

puqi

in

200.000 0 noud cra glaciarai se abate asnpra Pdmdntului. Acest htcm face ca viata sd regreseze. 100 000

Clima incepe sI i"si 1syi61, incdlzindu-se. Fiicele oarnenilor care erau deosebit de fiumoase srult ravnitc de cdtre anunnakki. Acegtia incep si se cupleze cu ele. Acest lucru il enen'eazd pe Enli[75.000

Asqrra Pimintulni se abate o noul erd glaciard. Pe Pdrnint estc atit de frig incit doar omui Cro-Magnon supravieluiegte. 49.000

Enik qi Ninhursag se decid sd pund noi conducitori in Shuruuppak. Ei ii aleg din rAndul oamenilor, dar din categoria celor ce aveau pdrinli aml.urakki. Acest lucm il infurie pe Enlil, care se hotdri$1e sd distrugd inlreaga populaJie.

An. unn ak.

ki yersus An. unnak ki

An.unnak.ki versus An unnqk. ki

13.000

Enlil ipi dd seama ce se va produce o catastrofE globald odatd cu trecerea planetei Nibiru prin apropierea Pdmrintului. Valul uriag ce urma si se plopage pe Tena avea sa ii ducd planul la bun sfdrqit. El ii pune pe anunnakki sd jure cd nu vor divulga oarnenilor aceastd informafie.

Seth il captureazi pe Osiris, dupd care il omoari tiindu-l in bucdli. Preia apoi rolul de conducdtor al Nilului.

8.970

Fiul lui Osiris, pe nume Horus, iqi rdzbund tatdl inifiind primul r[zboi al pirarnidelor. Seth reuqeqte sA scape refugiindu-se in Asia. El ia peninsula Sinai qi Canaan-ul.

Evenimentc dupl Potop

i.tlr. Enik nu poate respecta promisiunea gi

8.6'10

11.000

il

invald pe

Ziusudra cunl sd i$i construiascd o barcd sigurl. Apele se revarsi asupra pdmdntului. Anurnakki urmdresc intreaga scend de la bordul navei lor. Dupd ce apele au inceput sd se retraga, Enlil accepti ca populafia rAmasd sd primeascd urelte qi semin[e. Oamenii incep sf, cultive mai intAi in zonele inalte. Enik ii invald cum sd dornesticeascd animalele. 10.500 Descendenlii lui Ziusudra primesc lrei linuturi unde si igi desfEgoare activitatea. Ninurta, fiul lui linik, ii a-iutd flcdnd stdvilare gi secdnd rdurile spre a le ol'cri teren

ferlil. Enik intervine 9i el, IEcdnd valea Nilului cultivabild. Peninsula Sinai este transformatf, in port pentnr navele spatiale. Anunnakki consh'uiesc un Centru de Control pe muntele Moriah, viitorul Ierusalim. 9.780 Primul ndscut al lui Enik, pe nume Ra/Marduck, irnparte domnia Egiptului intre Osiris gi Seth.

Urmagii lui Enlil nu sunt de acord cu faptul cd descendentii lui Enik controlau toate zonele de zbor qi de aceea iniliazi un al doilea rlzboi al piramidelor. Ninurta cdgtigd bdtdlia qi goleqte piramidele de echipament. Ninhursag orgu'izeart o conf-erinfi de pace. Conducerea Egiptului este preluata de urmaqii lui Thoth. Dinastia Ra,Marduk igi pierde puterea. Se construie$te Heliopolisul. 8.s00

La por{ile facilitdlilor spafiale sunt construite turnuri de veghe. Unul dintre acestea se afla in Jericho. 7.400 Este o perioadl a pdcii. Anunnakki dezvdluie oamenilor noi cturogtinle. Este nomentul in care incepe perioada neolitici. Egiptul este condus de semizei. 3.800

Anunnakki se hotlrdsc sd inliinleze din nou oragele zeilor in Sumer. Este momentul in cate apare civilizalia. Primele orage construite sunt Eridu 9i Nippur. Anu vine in vizite pe Terra. Cu aceastd ocazie se construie$te oragul Uruk, iar templul acestui ora$ este inchinat zeilei Inamra, care era nepoata lui Anu.

An.unnak.ki yersus An unnakki

56

Regi pc

Plmint

3'160

Oamenilor le-a fost datd conducerea. Ninr-uta face prima capitald la Kish. in Nippur apare calendmul. Civilizalia incepe sd se rdspdndeascd gi in alara Sumer.ului.

An.unnak.ki versus An

unnak.ki

57

2.371 Inanna se indrlgosteqte de Sham-r-Kin (Sargon). Acesta i$i stabilegte capitala la Agade. Acesta este momentul nagterii imperiului akkadian.

2.3r6 Sargon, vrdnd sd stdpaneascd cele patru regiuni, desa-

3450 Nannar/Sin preia conducerea in Sumer. Babilonul este proclamat de cdtre Marduk ca fiind ,,poarta zcilor',. Acum are loc cunoscutul incident de la turnul din Babel. iar anunnakki reugesc sd anestece lirnbile oamenilor. Thoth a fost dat jos de pe tron de cdtre Ra,/Marduk. Dumuzi, fratele lui Thoth, cel care o tr6.dase pe Inanna este arestat gi apoi ucis din gregeald. Marduk este zidit de viu in marea piramida, dar reuqegte sd scape printr,un tunel. Pleacd apoi in exil. 3. 100-3.3 50

Sunt ani de haos, care se sfdrgesc odatd cu instalarea unui faraon. Civilizalia inainteazd ajungdnd in a doua regiune. 2.900 Conducerea Sumerului este preluatd de Erech, cdruia Inanna ii dd putere peste a treia regiune. Acesta cste momentul in care valea Indus incepe sd se ctvllizeze. 2.650 Regatul Sumerului incepe sd se destrame, ocazie cu care capitala se mutA. Enlil igi dd seama cd oamenii sunt din ce in ce mai greu de condus.

cralizeazd pdmdntul Babilonului. Conflictul dintre Inanna qi Marduk capAd amploare qi ia sfdrqit doar in momentul in care Nergal, fratele lui Marduk, pleacd din Africa, spre al convinge sd pdrdseascd Mesopotamia. 2.291

Tronul din Akkad este ocupat de Natam-Sin. Acesta reu$e$te cu ajutorul Inannei sd intre in Egipt prin peninsula Sinai.

2.255 Inanna preia puterea

in

Mesopotamia. Nanam-Sin sfideazi Nippurul. Marii amrnnakki atacd Agade, gtergAndu-l de pe fala pAmantului. Inanna reuqe$te sd scape. Grupiri loiale lui Eniil gi Ninurta ocupd Sumerul qi Akkad. 2.220

Civilizalia Sumerylui explodeazd graJie unor conducitori abili din Lagash. Gudea este aj utat de Thoth sd construiascd un ziggurat in onoarea Ninurtei. 2.193

Este anul in care Terah, tat[l lui Abraham se nagte intr-o familie de inalli preoli.

58

A n.unnqk.

ki yersus An.unnak.ki

2.180

Egiptul se imparte in doud. Urmaqii lui Ra/Marduk rdmdn cu sudul iar faraonii obgin tronul Egiptului de jos.

An

unnuk

kiversus

An.unnak.ki

59

Mentuhotep I. Nabu. Fiul lui Marduk obfine adepJi, pentru tathl sdu, din Asia de Vest. 2.055

2.130 _ Autoritatea incepe sd se deterioreze in Mesopotamia. Inanna nu reuqeqte sd reziste la conducerea Erechului.

Era decisivl 2.123 in Nippur

se na$te Abraham.

2.113

Enlil ii incredinleazd lui Nannar, pdmdntul din Shem. Se decide ca Ur sd fie capitala noului imperiu. Ur_

Nammu.se urcd pe tron gi devine protectorul Nippurului. Tatll lui Abraham, Terah, vine in Ur sprc u i*h"iu o alianld cu curtea regald. 2.096 Ur-Nammu este ucis in rdzboi. Oamenii sunt convingi cd omordrea lui a lbst aranjatl de Anr-r gi lurlil, Terah pleacd impreund cu f'amilia sa in Harran. 2-095 Shulgi vine la tron in Ur. Imperiul incepc si prospere. El se indrdgostegte de Inana qi devine iubitul acesteia. De Larsa elamililor in schimbul promisiunii ci vor servi ca legiune strdind. 2.080

Prinfii din Theba, care ii erau loiali lui Ra./Marduk au inceput sd facd presiuni asupra nordului ce se afla sub

Nannar ii ordona lui Shulgi sd trimitd rrupe clamite pentru a stopa revolta din oragelc canaanire. Elamitij " ajung la intrarea in peninsula Sinai 9i la portul spa{ial. _

2.048 Moare Slugi. Marduk se mutd in linutul hitililor. Abraham stdpdneqte peste sudul Canaanului, fiind ajutat de o trupA de elitd. 2.047

Amar-Sin, cunoscut din Biblie ca Amraphel, devine regele Urului. Abraham pleac5 in Egipt, de unde revine dupi cinci ani, insolit de mai multe trupe. 2.041

Amar-Sin, ghidat de Inanna, formeazd coalilia regilor din est gi orguizeazd o expedifie militard in Canaan 9i Sinai. Conducdtorul acesteia este elamitul Kledorla'omer. Abraham le blocheazd accesul la intrarea in portul spafial. 2.038

in timp ce imperiul se destramS, Shu-Sin pe Amar-Sin la tronul din Ur.

il inlocuieqte

2.029 Ibbi-Sin il inlocuiegte pe Shu-Sin. Provinciile vestice sunt din ce in ce mai mult orientate cetre Marduk. 2.024 Marduk intrd in Sumer gi se inscduneazi in Babilon. Lupta se extinde cltre centrul Mesopotamiei. PdmAntul

60

An.unnak.ki versus An unnak.ki

A n.

unnak. ki versus An- unnok.

ki

6L

Nu vreau sA spun mai multe, vd las sd trageli conclu-

ziile singuri. Vd recomand insd inainte de a accepta o versiune, oficiali sau neoficiald a istoriei, sd analizali cdt mai multe suse. Numai ata vd veli putea forma o opinie corecta asupra trecutului nostru.

2.023

in jurul datei de 12 iunie 2006, un batalion de infanterie, care avea ca sarcind supravegherea zonei petroliere de la Baza aviaticd din Talil, situat[ in sud-estul Bagdadului, a descoperit accidental o cutie de cupru in interiorul cdreia se aflau mai multe tdblile de lapisJazuli ce aveau gravate in ele simboluri ale scrierii cuneiforme. Fdrd si gtie exact despre ce este vorba, Agenlia Nalionald de Securitate, impreund cu guvemul american gi britanic, au restaurat o tebhle. Pentru a vedea despre ce descoperire era vorba aceasta a fost dusi la British Museum. Membrii au fost asigurati cd rezultatul va fi {bcut public, dar se pare cd forle guvernamentale au interzis acest lucru. Enervali acegtia au plecat cdtre British Museum spre a lua parte la proiect. in acest mod, au aperut simultan in mai multe orage, transcrieri ale textului strdvechi. Probabil ca asta a fost marea noastrd gansd de a afla de aceastd descoperire.

Tnblifa

l:

Dupd dorinlele lor, tronul regal a fost coborAt din ceruri Drepturile au fost perfecfionate, ordonantele divine au fost exaltate. in locuri pure, cinci ora$e au fost construite: primul fiind Eridu, al doulea Badtibira. Larak a fost an treilea gi Sippar al patrulea. AI cincilea orag a fost Shuruppak al cdrui rege am fost eu, Ziusudra.

62

Atr.unnok.ki yersus An.unnqk.kr

Acestea au lbst centrele cultului. Aceste cinci orafe au fost desemnate centrele cultului Un vuiet a iegit din aceste centre de cult.Un vuiet perturbat de zei. Dupd ce oragele au fost distruse, centrele cultului au fost distruse dc asemenea. inundalia tr.imisi si acopere tot pd_ -Dupd,dezastru, mdntul, distrugdtoarea vieJii.

An.unnak.ki versus

An.unnqk.ki

63

Vei lua decizii pentru alta, o cu totul altd corabie' Scriele in tabletele din lapis lazuli Scrie-le in tabletele alese. Apoi pune-le intr-o cutie de bronz, pusd pe o trestie 9i pe crengi de pin gi liliac. imparre inlelepciunea. imparte bogalia. Ascunde-le, parte de in oragul celui mai puternic erou- care a viut ce a lost

-

ascuns.

Au mirosit mireasma, gi s-au adunar in jurul ofrandei precum mugtele. Belelili a venit. Ea {inea in aer un ornament in formd de muscf, pe care Anu il fEcuse in focul sdu interior. ,,Jur cd pe acest medalion albastru, Cd nu o sd uit niciodati aceste zile, niciodatd!,, Cdnd Enlil a ajuns, m-am adunat cu sofia mea in jurul zellor.

Inspecteazi funda{iile, puse de cdtre cei 7 maegtri zidari (masoni; pe cdrdmizile arzdloate.Y ezi cum straluce$te precum bronzul in soare? Urcd-te pe scdri.Uiti{e la pdmAntul pe care il intrupeazL. Admiri grddinile, templele gi magazinele, toate locu-

rile magnifice. Cauti piatra din mijloc

Uitdte

sub.

Acum, in acele timpuri, in acele zile, lumea era incd nouA.

Cdnd Enlil a adus

in fali

tdbliJele, pdmAntul abia se

uscase.

Am fost dugi la locul de unde izvordsc mari rAuri. I,a Gihon, Pishon, Tigris qi Euphrates. In acel loc indepdrtat trdim. Acolo, la sursa marilor rduri trdim. CAnd am ajuns in acel loc de peste lumi, Enlil mi-a spus, cdtre Utnapishtim, a spus ,,Tu", ,,cel de departe" vei face munca conducdtorului tdu EA. C-dndva infelepciunea venea dintr-un zid de trestie, aga vei face qi tu.

Coliba rogie, coliba roqie. Zid, ZidColiba roqie ascultd, zid reflectd Dijos coliba, construieqte o barcl Lasd posesiunile. Cauta viata Renunld la bunurile lumeqti. Jine sufletul in viaJi. O noud furtund se apropie, dar ploile nu urlf,. Altd inundalie vine. Din nou peste pdmdnturi. Fii pregdtit qi pregAte$te-!i cruoile familiei Schimbd bucuria din sufletele oamenilor. ,{scunde-te in imbrifigarea lui Nibiru, intoarcerea iumimi in permanentul cerului. A fost (ilizibil) Sfarsitul tdblilei

64

A n.

Tnbfila

unnak. ki versus An. unnak

ki

II

65

(ilizibil)

Din prima bduturd Cdnd a intrat pentru prima oarA sub manla nectarul negru al ..raqiya., acesta a fost predes_ .,_ _f"nt* tlnat Peste mii de ani, ei au venit In cea mai violentd form5, au venit $i au intrerupt cdile vechi

(ilizibil)

$i ..oamenii pdmAntului au fost linufi prizonieri in propriile case

. ,Invadatorii tului

An.unnqk. ki yersus An. unnak ki

s-au luptat intre ei pentru hogAtiile pdman_

Pentru nectarul negru Zeii se uitau trigti la ce se intdmpld $i s-au consiliat intre ei Pentru un remediu

(ilizibil) (ilizibil) In acest timp invadatorii au continuat Spre oripilarea martorilor, invadatorii au continuat

(itizibil) (ilizibil)

C€nd a apdrut uratul semn in degert Uzurpatorii nu au luat de seamd

(ilizibil)

. Acolo in Dilmun

(Ilizibit) (ilizibil) Marii zei s-au adunat Marii zei s-au adunat in Dilmun

(ilizibil)

Ninhursag a adus schimbarea inaintea lui Enki

$i soarta oamenilor

a fost

pecetluitd

Sfir$itul fragmentului

Tdblifei

III

S-a stabilit cd nafiunile se vor intoarce

(ilizibil) (ilizibil) Naliunile oamenilor se vor intoarce in pdntec in Nibiru, etema mamd creatoare

(ilizibil) (ilizibil) (Ilizibil)

I

1'

Annuaki au fost trimiqi in fa{d Din ceruri Annuaki au fost trimigi cdtre crealia lor

I

(ilizibl) An, Enlil, Enki gi Ninhursag creatorii oamenilor cu

I

capete negre

i

Fondatorii Eidu, Bad-tibir4 larsa, Sippar gi Shuruppak

(ilizibil) Primele orage au fost.fondate

(ilizibil) Acestea au fost pistrdtoarele naliunilor Putemicii oameni cunosculi care au dat afard Nephilimul $i au construit temple divine, ordine, ritualuri gi cere-

monii

(lilzibil) Acestea au fost generaliile, naliunile multitudinii. Aceastd multitudine de naliuni a curs din ceruri

(ilizibil) Annuaki, An, Enil gi Ninhursag au trimis inainte mesajele divine

r

66

1n unnak.ki versus,4n unnak.ki

(ilizibil) Aqteptdnd intoarcerea lor, intoarcerea copiilor, creatorii oamenilor au a;teptat

(ilizibil) Cu inimile grele, dar pline de bucurie au a$teptat

Tnblita IV Un nou potop a verrit Din ceruri un norr potop a venit Cu Dilmun pe dr.eapta qi sacrul Eridu pe stinga Annuaki s-au adunat

Acum praful sufld in acele locuri. Unde marile rduri curgeau cdndva Praful domnegte in acel loc. Marduk a deschis uga 9i fiii lui Dilmun au mers inainte Fiii lui Dilmun Tinerii bravi ai acelui orag pur Cel mai luminat dintre orage Au venit in timp ce fiii lui Eridu pregdteau masa Recitau incantalia, uitata oeremonie veche Radiant cu mdinile curate std Ninhursag In fata Annunaki

An.unnak.ki versus

An.unnak.ki

67

pimAnt. Nici noapte, nici zi, intunelic sau lumind, monotonia ddinuia. Prind cAnd nafiunile, triburile ;i-au luat zborul De pe pdmAnt, naliunile alese gi triburile au zburat. In tinrp ce un munte de fbc a iegit din mare Curaj6nd pe cei necuraji, inghifind cerul. Ca

nimic

sd nu se intdmple pe

Sfdrgitul Tablilei

TIbli{a V Sfiinta migraJie peste ceruri Annunaki Zeii din apus s-au adunat in locurile sacre vechi $i noi Ea. Ninki, Inanna gi Utu Enlil l6ngd Ninlil, Adad lAngd Ninhursag Zeila mamd, (ilizibil) infeleapta Mammi

A

administrat drepturile divine

in

lumina focurilor

consacrate

in timp ce zeiga pdntec, Belerili era prezentd Focurile ve$nice, iicute din trestii pure, liliac qi pin ardeau in locurile predestinate Sub grija oamenilor cunoscuji, progeniturile antice Progeniturile antice ale lui Umal au administrat focurile La trei gi doud puncte (ilizibil) au fEcut (ilizibil) oarnenii infelepti fac o ofrandd pe pdmAnt Dupi ritualul cerc, Umal, na{iunile qi triburile s-au refugiat La trei qi doui puncte, locurile de (ilizibil) pe calea spre ceruri

Nafiunile, triburile de pe pdmdnt s_au pregdtit in timp ce patru oameni puternici lineau qi focurile gi vdnturile

Naliunile lui Umal 9i triburile s-au spllat pe mdini Au invdlat cerernoniile Ei ritualurile in acele locuri (ilizibil) prin migra{ia sfdntd

68

ln

unnak.kiversus An.unnak.ki

in acele locuri, Umal, nafiunile pimdntului qi triburile Au fost licuti curali din nou in acele locuri Umal a fost {Acut curat intr-o baie purificatoare Scufundat total, acesta a iegit curat Ca qi tinerii din Dilmun (ilizibil) Au pregdtit rrava noui, noile nave, planificatele nave. Inscripfionate de Ut Napishtim dupd sfaturile lui Enlil din partea lui Ea, Au fost pregdtite in acele locuri predestinate. La doud, trei puncte (ilizibil) Bravii tineri din Dilmun au pregdtit navele. Pentru (ilizibil) drum prin ceruri, migralia sfAntl Bravii tineri din Dilrlun au administrat (ilizibil) Al doilea (ilizibil) urmatoarea (ilizibil), locul chinului Iui Umal a fost plegdtit Abundenta a lbst ddruitd pdm6ntului Seminle, cereale, pomi fructiferi qi peqti de tot felul

mirii Sub indrumarea

lui Umal se va (ilizibil. . . ilizibil...

ilizibil) nu va merge. Zeii din Apsu, consiliul qi annunaki au spus: Spre ceruri iqi va cduta Umal pdinea $i in ordonanfele divine igi va gdsi Umal dreptatea Unal nu va mai (ilizibil) in locurile desemnate, locurile sacre. Traducere din englezd de Crislian David Isdild

Am fEcut aceasti scurtd c[l[torie intr-un trecut indepirtat al planetei noastre din dorinla de a va afage atenlia asupra faptului cd nu tot ceea ce este confirmat de mediul gliinlilic este adcvirat. Probabil cd realitatea nu o vom ounol$tc nicirlalir cu cxactilale, insi este bine sd avem o

An.unnqk.ki versus ,4n

unnqk.ki

69

privire de ansamblu asupra intregii perioade. De aici incolo hecare este liber sI caute propriile adevdruri gi sd igi construiascf, propria realitate. Vreau doar sd vd spun cd aceste fiinle care ne conduc de milenii iSi bazeazd argumentalia pe faptul cd incd de la colonizare au existat doud factiuni. una pro umanitate gi una contra umanirale. Eu nu gtiu dacd este adevdrat. $tiu doar cd noi am fost finu{i in ignoranld de-a lungul timpului, cd allii sunt cei cale au hotdrAt pentru noi, cd libertatea existd doar in mdsura in care respectem anumite reguli gi cd Forla Creatoare cale ne conduce nu este un dumnezeu gelos qi rizbundtor. Simt cu toati fiinta mea ci a sosit timpul sd ne ludm destinul in mdini qi si hotdrAm singuri ce este mai bine pentru noi. Primesc adesea intrebdri pe adresa redacliei, care imi confirmd bdnuielile, gi anume ci din ce in ce mai mulli oameni se trezesc. Majoritatea md intreabd ce sd facem. Eu simt ci trebuie sd fim unifi, sd ne congtientjzdm potengele gi sd aciiondrn in legea iubirii. Si nu uitali cd ei se hrdnesc cu zbalerile noastre, cu ure, cu rdzboi, cu deznddejde qi de aceea vd rog ca schimbarea pe care cu tojii ne-o dorinr sd fie una paqnic5. Haidefi si ne unim gi si diruim semenilor nogtri gi Teruei iubire. Sd ne imagindm cd intreg PdmAntul este invdluit intr-o lumin[ caldd pldcutd, care izvordgte din inimile noastre. Sd ne dorim ca rdnile sAngerAnde ale Mamei Terra sd se vindece, sd vdrsdm o lacrimi pentru fiecare fiinjd ucisd, sd iubim fauna. flora, intreg Universul gi intreaga Crea{ie. Eu, dupd cum spunea cineva, nu sunt zeu sau supraom, sunt doar o fiinld care crede in Justilia Divind, Adevdr gi Iubire. Am darul de a vedea dincolo de holograme gi cuvinte, dar asta nu md situeazd desupra niminui, ci din

contra, ma face deschizitor de drumuri. Am aldturi oameni dragi, asemeni mie, care cred cu tirie in accste valori gi care au riscat mult ajutdndu-md, ca aceste

I

70

An untak ki verstts An unnak ki

cuvinte sA fie aqezate $i tiptuite in cdrfi. Noi nu dorim l.linlic, nu ne liudim cu aceste lucruri, nu vrem mdrire, vrem ca Adevhrul si fie auzit gi in{eles de cei cirora le corespunde gi de cei ce au in misiunea lor ridicarea natiei romAne. Eu cred cu tirie cd. acest popor este un popor himit de Creator, un popor care in viitor va fi liclia noii umanitili. $tiu cd rnulii vor rade la auzul acestor cuvinte. ca iard5i va incepc o polemiclr cu pririrc Ia ce am lhcut noi sd meritim asta... dar vA inlreb altfel.,. cine sau de ce are inlcres si rTe distrugi nalionalisrnul. . . cinc sau de ce are interes sd ne inrobeascd... cine sau de ce ne_a vAndut fara... Vd rog sd vd rdspundefi sir.rguri, nu inainte de a vd gAndi la bravii noEtri inaintagi, la voievozi, domnitori. daci... ;i apropo de daci. am sd vd spun un lucru pe care l-am auzit dc la un mare dacolog: -Tu gtii cd eristir dovezi care atesti. ci dacii fEceau sacrificii pentru ca sd lie ldsali in pace cle reptilieni, qi cd cei ccrc se srcrilicau o llceau fiind conyrienli de acest lucru? Concluziile va l'og sa Ie trageri singuri.

III Daci va fi sau nu va ii ceva aceasta este o intrebare la care nu vi pot raspunde. V-arn lelatat insi toate acestea pentru a putea si trageli singuri concluziile qi pentlu a vi putea face singuri alegetile. Eu cred cd cei ce ne conduc qtiu ci anumite evenirnente najore urmeazi sd se inldmple pe Tena. Ei qtiu qi qi-au luat n.rdsuri, insi pe noi ne lasd in ignoranld. dAndu-ne totodatd f'alse arguncnte, linigtitoarc, cu aparentul scop de a nu crea panicf,. Totugi, din cind in cdnd. voci, din interiorul organizajiilor se fac auzite, fie spre a ne avertiza, fie spre a-gi linigti conr;tiinJa, Una din aceste voci este gi cea a unui politician norvegian, care a trimis in 2008, o scrisoare desohisi organizaliei Project Carnelot, in care ne spune cd elitele mondiale iEi pregitesc buncire subterane pentru a scipa de evenimentele catastrolale din 2012. Mie personal mi se pare extrem de in,portanti aceastd dezviluire qi de aceea am hotirat se o reproduc in aceasli cane. Suntcm deja in 2010 qi ninleni nu sfrune nimic, ba mai mult sunt anumite persoane abilitale, care ne
schirnbdri climaterice. descoperiri gtiinlifice revolujionare, e1c.

in continuare voi reproduce exact acest Lext: ,,La scurl timp dupd ce am publicat un articol conlinand un ultim omagiu adus celei care a fost Benazir Bhutto,

72

A

ntnnak. ki versus An unnak.ki

am primit urmAtorul mesaj. DeSi nu putem garanta ade_ vdrul celor afinnate in acest mesaj, considertn totu;i cA nu il putem trece sub tdcere.

(Sunt un politician norvegian $i doresc sA comunic tuturor celor care au urechi de auzit ch urmeazi o entru omeniie, incepAnd cu anul 200g 2. Din cauza cataclismclor despre care se gtie ci umeazA sf, se produca in aceastd perioadd, in Norvegia s-au construit gi incd se mai construiesc, la ordinul guvernului. numcroase baze subterane 5i buncdre. Dacd sunl infebali de ce se constru_ iesc toate aceste addposturi subterane, rcprczentanlii guvernului rdspund cd ele sunt destinate prorcc{iei popu_ laliei din Norvegia. Eu am intrebat cdnd vor fi ierminate aceste construclii 9i mi s-a rdspuns cd ele vol 1i finalizate inainte de 201 I . Din datele pe care le am la dispozifie, pot aflrma cA in multe alte_1dri, printre ciue gi Israelul, Suedia Elvelia 9i au fost realizate addposturi similare.

An.unnqk. ki versus

An.unnak.ki

73

rAndul lor, cunosc lucrurile pe care eu vi le relev aici, doar cd ei nu vor sd le faci publice afirmdnd cA nu doresc sd producd panicd in rAndul populafiei. Pentru a se proteja de cataclismele prezise pentru perioada urmAtoare, membrii guvemului norvegian au inceput, cu ajutor din partea S.U.A 9i U.E, se depoziteze mari rezerve de hrand $i seminle la Svabald gi in zona arcticd de nord, precum gi in alte localii din intreaga lard. Planul politicienilor este sd ii salveze de aceste cataclisme doar pe membrii aga-zisei elite din care fac parte, aleturi de cei considerali utili pentru a realiza o viitoare reconstruclie dupl aceste cataclisme: medici, oameni de $tiinta, cercetatori. etc. Eu gtiu ci voi fi trimis, inainte de anul 2012, in zona Mosjoen, unde avem o bazi subterand militard de mari dimensiuni. Aceasti bazd este impdrlitd in sectoare de diferite culori, rogu, albastru 9i verde, organizate deja de armata norvegiani. Taberele unde vom fi cazali au fost construite cu mult timp in urma. Oamenii care vor fi l[sali la suprafald vor muri cu siguranfd in cataclismele respective; ei vor fi ldsali sd moarA Si nu vor primi niciun fel de ajutor. Conform planurilor ,,elitei", douh milioane de norvegieni vor fi salva!i, iar ceilalli vor muri. Aceasta inseamnd cd 2.600.000 de oameni vor fi ldsali pur gi simplu sd moari neajutoraji in intuneric, negtiind ce sd faci gi incotro sd se ducd. in addposturile sublerane, toate sectoarele gi buncirele sunt conectate prin tuneluri; trenuri rapide fac legltura intre diferitele addposturi. Ele sunt izolate de ni$te porli gigantice, pentru a nu fi compromise diferitele zone in cazul in care survin eventuale accidente catastrofale. Sunt foarte revoltat. Sunt mulli alli politicieni care imi impdrt5gesc opinia, pentru cd noi gtim cu tofii ci atdt de mulfi oameni vor afla despre pericolele care ii pAndesc

74

An.unnak ki versus An.unnak.ki

An.urtrtuk kiversus An.unnak

ki

75

avem la dispozilie doar patru ani pentru a ne pregdti pentru ,,sfarsitul lumii". OrganizaJi-vd in grupuri de supraviefuire, gdsifi un loc in care sd vA putefi depozita hrana Ei unde putefi fi in siguranfd pentru o vreme. Dacd aveli intrebdri, vd rog sd mi Ie adresali; voi urmdri sd vd spun tot ceea ce $tiu despre implicarea Norvegiei in aceste planuri. $i vd sugerez sd privili cu atenlie in jur: vefi observa cu siguran!5 cd se construiesc baze subterane gi buncdre peste tot. Deschideli ochii, trezili-vd! Dacd veli pune intrebiri despre aceste adlposturi subterane, respunsul oficial va fi probabil: ,,Este doar un depozit pentru hrand" sau ceva similar. Acestea sunt, ius4 nigte minciuni cu care politicienii vor sd v[ orbeasci. Pentru mine este, de asemenea, evident cA existe numeroase semne ale prezenlei extrateregtr.ilor. Observ, destul de des, ci unii politicieni importanli din Norvegia nu sunt ceea ce spun ei cE ar fi. E ca $i cum aceqtia ar fi controlali mental la nivelul fiec5rui gand, $i tot ceea ce spun este de fapt ceea ce li s-a spus sd zicd. Pentru mine este limpede ce sunt $i ce nu sunt acegtia. lar aceasta se poate vedea in ochii lor gi in modul in care le funcfioneazd mintea.

Penlru ultimadatd md rog: ,,DUMNEZEU si ne ajute pe toli"..., dar DUMNEZEU nu ne va ajura dacd noi ingine nu facem nimic. Numai dacA acfiondm, fiecare dintre

Vd asigur ce aceste lucruri se vor petrece 100%. Mai

lineli minte cd aceia care se vor gisi in oragele mari sau in apropierea acestora in 2012 vor fi primii afectali $i vor muri primii. DupA aceea, armata va face curSlenie printre supravieluitori, avAnd ordin sd ii impugte pe toli aceia care opun rezistenld gi refuzi sd fie inchiqi in lagdre, in care planul este ca fiecare sd fie marcat cu un numdr gi etichetat. De asemenea, am observat cd ali scris pe site-ul dumneavoastrd despre Benazir Bhutto. Moartea ei a fost una tragicd. Am cunoscut-o pe Benazir, dupd cum vd puteli convingc singuri privind imaginile pe care vi le-am trimis. Din fotografii veli observa cd m-am intdlnit cu mulfi politicieni notabili 9i lideri mondiali.

76

An.

Publicul nu va

unnok.ki versus Att unnqk.ki

fi

An ulnak.ki vers

informat deloc despre acesle cata_ nu doregte. chipurile, i. In ultimul moment, guvernul va dispdrea

sum.bru.Luali-a,u,.rp",,t,ulpf, i"U:t#i#LX'.:'"t^:Xt "al { i-vd for[ele cu rii.'F^;di ;;;;r;

farn ili i le, voasrre. Uni

lmpreuna pentru a rezolva nunreroasele probleme cu care vd veli confrunta. Cu tot respectul. . . )

Echipa Project Camelot: vom respecta anonimatul autorului, dar precizdm ci el ne_a spus numele ;i ne-a oferit suficiente dovezi rn acest sens. Pentru a clarifica diferite aspecte de interes ridicate de aceastd scrisoare, i-am adresat nigte intrebdri .uptim.n_ tare autorului ei. Redim in continuare rdspunsurif" u""rtuiu, aqa cum ne-au parvenit. Am omis doar unele detalii concrete pentru a proteja identitatea autorului. cunosc aceste lucruri. Eu delin do'vezi'in sprijinul afirma{iilor pe care le fac. Am i".."a"r" iOb"7" in sursele mele, dar lor le este frici si spund Oamenii se tem pentru viala lor. Eu am ca Ls[ necesar sd spun publicului ce se petrece. "onsiderut Nu imi este fricd de moarte sau de lucruri de genul acesta.

,d";

ilpr;;;;

;;;;;;:

Toti politicienii din Norvegia care fac pane

din a$a-zisa cunosc existenpi adaposturilor subterane qi planurile de a salva numai o partt din poprtugiu No._ pe ceitalli oameni llsllll lt'tod"-l de a,semenea,_ ca dacd vor spune ceva despre aceasta'vor

sd."*alo*.iiii",

Ir

etrberali din functie

9i Ii se va refuza accesul

la

s

An.unnak.ki

77

diferitele baze subterane, atunci cand va sosi momentul. Mijloacele de transport folosite in subteran sunt trenurile NOAH 12. Ele fac legdtura intre diferitele baze subterane, existand o refea de tuneluri speciale penhu aceste trenuri. ^intreagd In prezent, ele sunt in principal utilizate de amatA, care deline in totalitate controlul asupra lor. La punctele de verificare de la intrarea in frecare bazd se folosesc un fel de campuri specifice de energie prin care fiecare vizitator trebuie sd treacd; de asemenea, existA o serie de simboluri, de exemplu, triunghiuri portocalii. In acest moment nu md gdndesc decdt la viitorul copiilor mei qi la viitorul tuturor celorlalli copii care vor cregte in aceastd
v[

An.unntk.ki versus An unnak.ki

An.trnnak.ki versus An unnak.ki

postdri. Nu vreau sd induc in eroare pe nimeni. Fac in vileag ." ." p"il;;; ;;; mea qi poate cd unii oameni vor"""u reugi ,a ,up.urri"tuiJr.a vlemulilot care vor urrna. Cu tot respectul. . . )

deasupra pieptului gi pe gepcile pe care le purtau. insemnele nu erau foarte mari, aveau dimensiuni obignuite, dar erau suficient de clare penku a le vedea. Am trecut de acele u$i imense. Md intrebam: ,,ce mai e

78

aceasta doar ca sd dau

dupd posrarea de mai sus. am pus qi

mat mutte intrebari sursei -^lr3::j^".T"to1:

inro.musilel,ie.elo;;;;lXfr

::?r:i:.3,.'i:?H#

de n.oi. paragratet. ,nur"u,. .u-ur;;;;; ::3:1.:lil":. constltule rnlbrmatii suplimentare. primite ulterior. duna ce am pus o serie de intrebdri suplimenrare p"ntru u.luii_ fica unele detalii.

Fj

iul ... [pentru protecfia d epartamentul in care a am primit ordin sd mutdm

,,N Jeil

i',ii-'TX"'rH'#

TREABA." Mai rrirziu, cdnd am u,.rirui Ianga"#T ,..pecriva. am fost imbarcati ir camioane i" fil" *or'"si

itar. Cel pu{in a$a parea, cA iformele cunoscute de noi, re, cele portocalii avrind un n triunghi verde. triunghiurile erau pozil ionate in jos.. ca un fel de piramiaa .rr,urnuir. ii'uu.uu un "itTI slmbot crudat in interiorul lor. Mie mi s_a pdrut a fi asemdnelor cu litera..E... dar Iiniile orizontale nu erau Iegale de cea venicalA ca 1a..E,.. Avea lorma unui .,E.,, din mijloc era de fapt o sageard orientard inspre :::^|,ry* lnrenor. .. acest simbol nu este o literd in nicio limba oe .care o cunosc pi in niciun caz in norvegiand. * Semnele nu erau, djn c6te imi iduc aminte, pozi_ gionate in dreplul umdrului, deoarece l"_am lrazut ere erau tn parlea stengA a unilormei negre,"lar... pulin

:l

79

gi asta?" $i am fost cam speriat la inceput. Era ca intr-un film qtiinfifico-fantastic. Md aflam pentru prima datd intr-o astfel de bazd. Apoi am traversat un tunel lung de 500 m, acolo fiind mult mai mulli militari inarmali, pentru a ne pdzi qi a ne insoli. Am fost imparfiti in grupuri. Eu qi grupul meu am fost dugi de cei imbrdcaJi in uniforme negre intr-o altd Iocafie, ceilalli colegi ai noqtri s-au deplasat in alta parte. CAnd am ajuns la capdtul tunelului, am fost rugali sd ne punem ni$te mdgti pentru ,,proteclia noastrd". Mb g6ndeam. . . ,,pentru propria noastrd proteclie"... Nu suntem, oare, deja protejafi, fiind in interiorul unui asemenea subteran uriag gi fiind pdzifi de atatea gdrzi inarmate?

Apoi am fost invitali sd urcdm intr-un tren. O sd urmdresc sd vd spun tot ce $tiu despre aceste trenuri. Funcfioneazi prin intermediul unor cristale albastre cu energie, cred, sau cel pulin a$a pfuea. Apoi am urcat gi l-am intrebat pe unul dintre gardieni: ,,Ce este acesta?" El a rdspuns: ,,Nu trebuie sd gtifi acest lucru, domnule." * In partea din fa{6 erau scaunele operatorilor, era un gemule! chiar in spatele lor gi, chiar inainte de a porni se puteau observa acele cristale mari, de culoare albastruviolet, care iradiau o lumind de aceeagi culoare, dar care nu te orbea gi chiar era pldcut sA o privegti. Nu am vazut niciieri astfel de cristale care emit energie luminoasi, de aceea m-am gdndit cd ele trebuie sd. fie sursa de putere folositd pentru alimentarea trenului. * Mai tArziu, am vdzut cd in bazd erau oameni care lucrau la acele cristale albastre. Acestea erau mai rnari

80

An.unnak.ki versus An unnak.ki

un ;iJ:',?ll: decAt cele

An.unnak.ki versus An.unndk

'j,'i;li.l,,;#.ilj%"#

mativ

r"'"i"a

i,"u-a";';,r#;

".","niiT:l ili:,'i."*:?:i

murt mai arbastre si oamenll purta! magti albe cu ochelari de protectie si rnoepanau de

crisrale cdnd erau sudbeiute de

". lumirJ

.liangd r\e-am aproprat la aproximativ 20 m de ele, dar ni

s_a

spus sd ne indepdrldm de zona respectivd. cd acele cdmpuri de energie nrin

ca ve

de a inlra

ii

baza,

in

;n; ;;

de acest fel de cristale, deoa.ece era acelagi gen de lumind _ sau a$a mi s_a pdrut miei Dacd imi amintesc mai multe detalii,

o ,a f. ,i.".r_ii.^ntr-un gen de "itunel aspirator, repede, incAt vedeam doar o Cred cd ele funcfioneazd pe

frecare.

*

ceea_cepermile

Trenurile erau ase nelor de metrou. Tunelul acera de

e

[-.il, i;;;' ;

"t'tt "t"tJ;:tTrJ"T:*il: dinduntru, vagoa-

'fi.T##,',i

?;"# in lungime, avea o formd ascufitA in f.ld i;'rp"i;,;;; $, pentru l0 persoane gi cabina opeiatorului. Trenuriie _scaune se puteau conduce in ambele ,"nsu.i, fird n n.""rura intoarcerea lor. Am fost legali cu .**ri J"",i"rr""ril. p,arcursut cllitoriei. gi c fost destul de bine. . . ai. uit"ru.u rusr p_rea mare $r ml s-a fAcut rdu dupi aceea. + Exista.$i un spaliu pentru mar6, dar nu loarte mare. -F,rau o mulllme de aslfel de trenuri. a$a cum pdrea. si

mare.l".;i;;;;;;#;;,t;

circulau cu o vitezd ater de sftAfulgerare luminoasd. Nu puteam si vdd celelalte rorul se miecd ae" a. ,.p.a" i".ii"iji'ra :::::_1,*:i*:. pnve;u ln Jur; mai degraba le concenfezi asupra propriului stomac cdnd te afli in interiorul unui astfel a" u*. '-'-'-'

ki

8l

Mai tdrziu, dupd ce am intrat in politici, am aflat $i alte detalii despre ce se afla in restul bazei gi care era destinaJia ei, ceea ce v-am povestit deja. Din prima cdl6torie, cea mai putemicd impresie a fost legatd de aceste trenuri: ele se migcd foarte repede, nu am vdzut niciodatd nimic asemdndtor. Atunci cAnd am ajuns in sta!.ie, ne era rdu qi mie gi celorlalli colegi ai mei. Unul dintre gardieni a spus ce a$a se petrece cu toli prima datd. Cdnd am ajuns afard, ni s-au dat ochelari de proteclie gi ni s-a cerut se trecem prin sistemul de verificare. Apoi totul a devenit foarte ciudat. Acolo erau gardieni inannali peste tot... vd amintili cd v-am povestit despre acel cdmp de energie prin care trebuie sd treci. Mi gdndeam ca nu aveam ce cduta acolo gi eram pulin speriat. Apoi am trecut prin acel cdmp de energie gi am ajuns intr-o altd camerd. Am observat un ecran pe un perete, pe care scria HUMAN - NOT HUMAN - PURE - NOT PURE. [Fiinle umane - Fiinfe non-umane - Pur - Impur] Dupd ce am ydzul aceasta, m-am gdndit: Existd gi ,,al1ii" in afard de oameni?? * La punctul de control unde era acel cAmp energetic prin care trebuia sd treci se afla acel ecran despre care am menlionat inainte. Pe ecran scria ceva intr-o limbd ciudatd. Nu am inJeles ce scria. Nu mai vizusem aga ceva inainte. Dedesubt mai era scris ceva, cu litere ciudate, ca acel despre gare v-am povestit - dar singurul lucru pe care am putut sd-l citesc a fost HUMAN - NOT HUMAN - PURE - NOT PURE, [Observafia celor de la Project Camelot: agteptdm clarificdri asupra acestui lucru] Gardienii ne-au oprit qi ne-au spus sd ne schrmbam hainele in altd camerd gi apoi si mergem cu ei. Dupa ce am fEcut ce ni s-a cerut, gardienii ne-au spus ci vom

82

An unnqk.ki versus An.unnak.ki

merge mai departe, in jos. Din nou, m-am intrebat: cat de mare este acest loc? Tocmai am parcurs kilometri intregi de-a lungul unui sistem feroviar.. . gi incd mai este? Apoi am fost dugi la un sistem de lifturi, cu scaune, care urmau sd ne ducd jos... sau, cel pufin, a$a am crezut inifial. Dar am mers pe orizontald aproximativ 3 minute. Deoarece imi ldsasem toate lucrurile la punctul de control, nu mai aveam ceasul cu mine gi de aceea pot doar aproxima timpul petrecut acolo. * In lift, imi amintesc cd am vdztt un alt sintbol - o ,,literd" carc semdna cu simbolul folosit uzual pentru ci$tile audio, dar orientat altfel, cu vArlul in jos. Tot ceea ce pot sd vi spun este cd, atr.rnci cAnd misiunea noastrd s-a incheiat. md gAndeam cd lumea nu cste ceea ce pare a fi gi cd multe lucruri sunt ascunse publicului. Acest lucru md revoltd gi deopotrivd md sperie. Mai tdrziu, cdnd am intrat in politicd, am inceput sd cercetez mai in detaliu, deoarece aveam nevoie de mai multe rispunsuri. Am aflat cd aceste baze sunt ,,arcele" de salvare ale guvernului, cale vor fi folosite de cei din elitd, din armatd qi de o parte privilegiatd din populalie, pentru a supraviefui in interiorul lor in cazul unor cataclisme. Va exista o ameninJare din exterior, ceva se va petrece in anul 2012 gi pentru ca oamenii din elitd sd supraviefuiascd, se vor folosi aceste adiposturi. $tiu c[ existl l8 baze in Norvegia. Nu pot sd apreciez ce se va petrece exact gi care vor fi pericolele, deoarece nu sunt om de gtiinfd. Dar ceea ce gtiu precis este cA, inainte de 2012, membrii ,,elitei" mondiale se vor retrage in acele baze pe care le-au construit de-a lungul ultimilor 40-50 de ani. Din tot ce am aflat pAnd acum, cred cd acest cataclism este legat de ,,Planeta X" (planeta Nibiru). Guvernul cunoaqte acest lucru gi il Jine secret fald de public. Oamenii

An.unnak ki versus An unnak

ki

83

de gtiin!6 au urmdrit evolulia acestei planete misterioase de mutia vreme, iar recent au fost transmise primele

Nu doresc sd provoc panicd Vreau doar sd spun

publicului ceea ce se va petrece qi am fhcut tot ce am

Cu tot respectul.. . fNurne furnizat.]>

Project Camelot specificd cd nu existd date Stiinlifice u"*u"t"u in avertizarca pe care o face sursa' Informaliile

84

An unnak.ki versus An unnak.ki

nu explicd exact cum sau de ce (planeta X> reprezintd o astfel de amenintare $i de asemenea, nu existA nicio informafie clard. referitoare la necesitatea de a merge in subteran.

Semnatarul scrisorii spune doar ceea ce $tie $i nimic mai mulr. Esre plauzibil. fiind politician. ca mesajul sau sd se concentreze mai degrabd pe probleme sociopolitice decdt pe cele qtiinlifice. Pentru mai multe informalii despre 9i ceea ce s-ar putea produce, Project Camelot vd roagd si vizi_

cAtre allii) cd Telescopul de la polul

Sud (http ://yowusa. com/planetx/2006/planetx-2006-04a/ L sht

ml), a fost construit

pentr-u

a urmdri ceea ce Henry

numegte,,al doilea Soare".

Echipa Camelot: In perioada care va urma pdnd in 2012 9i dupd aceea vor iegi la suprafall multe opinii diferite, prevestiri gi dezvdluiri din interior. Echipa de la project Camelot munce$te din greu la un documentar care va prezenta posibilele scenarii pentru viitorul umanitilii, atAt cele pozitive, cAt gi cele negative. Degi in acest documentar nu se menfioneazd, noi sperdm sincer ca prin rugdciunile gi intenliile noastre benefice sd ajutdm la stoparea evenimentelor catastrofale care se preconizeazd cd vor avea loc. Suntem cu toJii co-creatorii lumii in care trdim, in fiecare moment. Vd indemndm pe fiecare dintre voi si participali in mod congtient la co-crearea unui viitor pozitiv pentru umanitate qi sd colaboraJi cu noi pentru . trezirea celor adormili gi pentru aducerea la lumind a adevdrului, cu orice pret.

An.unnqk.ki versus An

unnak.ki

85

De cAnd am postat scrisoarea primitd de la wr politician norvegian referitoare la bazele subterane qi la faptul cA (elita) din acea lard se pregdte$te pentru un viitor cataclism planetar, cutia noastri de corespondenJd s-a umplut cu mesaje din intreaga lume. Am lost incapabili sd rdspundem la toate, dar am citit cu atentie tot ceea ce am primit. Dupd o sdptdmdnd de linigte, ne-am auzit cu sursa noastrd acum cAteva zile. El este bine, dar doregte sd rimdnd discret, din motive lesne de inleles. Ne-a invitat sd-i trimitem orice corespondenld relevantd primitd de noi de Ia allii 9i vom face aceasta prin selecfie. Ne-a promis, de asemenea, cA va desena simbolurile extratere$trilor pe care le-a vizut gi ni le va trimite prin fax. Pe toli cei care au pus intrebdri de bun-sim! despre autenticitatea lui (a politicianului norvegian) ii anr-mjdm cd am fEcut tot ceea ce am putut pentru a-i verifica identitatea $i autenticitatea gi suntem siguri cA el este exact cine spune ca este. Am luat legdtura cu mulli prieteni qi corespondenli din Norvegia gi Suedia. Unii dintre ei ne-au oferit cdteva detalii interesante. Pentru mulli dintre ei aceste informa{ii nu erau noi, ci doar le confirmau informaliile pe care le aveau din alte surse. Am primit confirmdri precise de la doi oameni de qtiinjd qi un fost colaborator al serviciilor secrete, cd aceste facilitdli existd gi ci atdt Suedia, cdt gi Elvelia au baze subterane pentru a proteja intreaga populajie, dacd se va considera necesar. Unii chiar au cerut sd ii punem in legiturd cu politicianul care a scris acel articol. Unul dintre corespondenJi a confirmat o mare pafte dintre aceste detalii. Mesajul sdu este foafie imporlant gi am hotdr6t sdJ publicdm in continuare, in totalitate (omitdnd doar iniormaliile personale, pentru a-l proteja de

86

An.unnak.

h

yersus An.unnak.ki

autoritAli). Familia sa deline informalii asupra facilitdlilor pe care susa noastrd (politicianul norvegian) le_a rapofiat. Iatd in continuare mesajul corespondentului nostru:
Mama a relirzat sd-mi spund orice detaliu despre aceasta, faptului cd este creatA pentru o situatie de

cu. exceplia

An unnak kr versus An unnak

ki

81

urgenl5. Doar anumite persoane vor fi primite, cum ar fi ea gi diferite personaje din armatd precum gi alte persoane importante, politicieni, oameni de Stiinld $i alli civili pe care acegtia ii consider5 impoftanli. Mama a fost gi la altd bz\ in zona numitd Evje, iar aceast' bazd subteranA este foarte mare, a spus ea, mult mai rnare decAt cea de la Baneheia. Mi-a mai spus cd gtie de existenta unei baze qi in zona Stavanger. Mi-a dat, de asemenea, gi o fotograhe cu o bazd aflati in Sorreisa gi mi-a spus cd aceasta este o altd bazd sublerand, dar nu este sigurd de dimensiunea ei. Am atagat poza aici. In aceastd foto se vede partea de la suprafald a bazei, iar sferele sunt probabil nigte radare putemice, care monitorizeazd o zond imensA. Ea mi-a spus $i alte lucruri interesante, cum ar fi cA marile corporalii ale lumii din domeniul electlonicii sunt, toate, conduse in realitate de o m6nd de oameni, dar acegtia creeazd diferite mArci, nume gi ambalaje ale aceloragi produse care sunt definute de cdtre cei din ,,elita" societdlii noastre, care conduc aceste corporaJii in totalitate. in ceea ce privegte baza de la Baneheia, mama mi-a spus cd restului familiei noastre NU i se va permite sd intre acolo, in caz de urgenjd. A mai spus cA nu poate sd-mi spuni mai multe despre ceea ce se afld in interior sau cur1l arata aceasta, fiindcd ajurat in faqa oficialitdlilor sd nu spund mai mult, gi ea este o ferneie care se tine de cuvAnt. Cu o altd ocazie am reugit si port o disculie scufid cu un alt angaj at din armati, care a fost gi el acolo. Acesta mi-a dat ceva mai multe detalii. El mi-a spus c5. baza este uriagd gi cd are multe camere, cu diferite destinafii, dar nu i-a fost permis sd intre in acele camere, fiind condus intr-o camerd speciali unde a lucrat cu computere conectate la sistemele militare. Dar el a spus ca, din cAte a

I

88

An unnak.ki versus An unnak.ki

v6zut, acea locafie ar putea sd gdzduiascd cAteva mii de oameni gi cd era extrem de mare qi echipatd cu tehnologie

vArf De asemenea, s-a aflat ce din $apte oameni care au lucrat impreun[ la unele proiecte in aceastd localie, patru au murit de cancer. Aceaste inforrnaqie a fost publicatd in Fedrelandsvennen, un ziar noruegian din oragul Kristiansand, in 2001. Din pdcate, acest articol nu mai este disponibil pe internet. Unul dintre prietenii mei, care a lucrat pentru NSA (Inspectoratul norr,,egian pentru controlul qi supervizarea transportului feroviar) mai mulfi ani, mi-a furnizat, de asemenea, informalii uluitoare referitoare la bazele subterane gi la alte activitdli ale guvernelor. El mi-a confirmat faptul cd existd o mullime de baze subterane gi cd in unele dintre acestea au loc tot felul de experimente qi cercetAri ciudate legate de: cdldtorii in timp, cdldtorii in alte dimensiuni, tehnologie extrateresftA etc. gi cd el insugi a parlicipat la procesul de re-creale a unei nave spaliale pentru care s-a folosit simularea pe calculator qi mi-a aritat scheme complexe (generate pe calculator) precum qi ilustralii cu aceastd nav6. El mi-a spus cd oamenii sunt in contact de

permanent cu planeta Marte gi cd dispun chiar de anumite porli stelare (stargates) de acces la planeta Marte prin care pot cdldtori pAnd acolo in cAteva secunde, in loc sd foloseascd nave spajiale. El a sus{inut ci se lucreazi la > lui Marte, aceasta insemnAnd a face posibild viala pe Marte pentru oameni. in acest moment, Mafte este o planetd mai mult sau mai pulin moartd la suprafale, degi pare se existe ceva viald in subteran. prietenul meu a dispdrut subit qi ?n ultimii ani nu am mai putut sd iau legdtura cu el. Pot sd menlionez totuqi cd el a fost adoptat de mic Ai,

An.unnqk ki versus

An nnakki

89

conform propriilor sale relatdri, a fost crescut $i pregdtit ca se lucreze pentru guvern incl de la o vdlstd fragedl, din cauza inteligen{ei sale $i a altor pe care le avea.

El era intr-adev[r un individ extrem de inteligent, personal pot spune chiar genial, gi lucra la materiale matematice gi gtiin{ifice extrem de complexe, pe care mi le-a arAtat gi despre care am discutat in mai multe ocazii. In primul rAnd am sa vi prezint nigte hdrli gi fotografii ale zonei in care se afli aceastd bazd subterand despre care am mentionat anterior (de la Baneheia).

in fotografia de mai sus apare zona Gimlemoen care a aparfinut armatei, accesul persoanelor neautorizate liind interzis in acea perioadd. Am fost acolo de mai multe ori, cdnd mama incd lucra pentru ei. Recent au inchis in mod oficial toate operaliunile militare in zona Girnlemoen gi au transformat-o in campus universitar. Cu toate acestea, unele dintre vechile buncdre qi sisteme subterane au ramas in continuare acolo. Personal am vizital citteva dintre acestea, care erau amplasate la o addncime foarte mare. La un moment dat, am ajuns intr-o

I

An.unnak.ki versus An.unnak ki

An unnak.ki versus An unnqk ki

camerd mare, cu o ugi imensd de fier, care avea pe ea o roate nr incuietori. Nu am putut sd deschid gtiu ce se afla in spatele ei. Struc incadratd de cerc este intrarea care duce in munte. Structura albd din dreapta reprezintd alte clidiri care probabil deservesc baza, deoareie ar-r o mullime de antene qi alte dispozitive ciudate pe acoperiq. Dupd cum vedefi, este un munte uriag, cu lacuri deasupra, astl'el incdt addncimea la care se afld baza in interiorul muntelui poate fi doar speculatd. De asemenea, observali c6 munlii Gimlemoen gi Baneheia sunt foafte apropiali, fiind desp[rtiti doar de apa rdului. Dacd exista vreo conexiune intre bazele din Gimlemoen gi Baneheia, pe sub rdu, nu am nicio idee, dar, aga cum am menJionat mai sus, am gdsit un buncdr care merge mult in subteran, ducAnd la acea camerf, cu uga metalicd uriagd imposibil de deschis. Aceasta a fost in Gimlemoen, iar in camerd se afla apd de jumdtate de

cazul in care guvernanlii qtiu cu siguranli cd ceva cataclismic urmeazd se se petreace, iar noi ceilalli nu $tim nimic. )

90

met.ru.

Am descoperit ceva care seamdni cu nigte gduri

de

ventilare, in mijlocul pidurii, in partea superioard a acestui munte, care bdnuiesc cd asigurd pdtrunderea aerului in bazd. Aerisirile sunl plasate in zone inaccesibile ;i departe de orice drum. Am observat de mai multe ori personal mililar inarmat in fala intrdrii bazei menlionate. Aceasla este un lucru ciudat, deoarece Norvegia nu este o lard in care politigtii sau militarii sd aibd arme asupra lor. De fapt, nu au voie

spun cd Norvegia nu este ca Irakul qi nu are nevoie de astfel de baze subterane $i de control militar, in afard de

91

Probabil cd la prima vedere vi se va pdrea greu de crezut cd existd guverne, organisme, oameni care sunt implicafi atat de tare in aceastl teorie a conspiraliei. VA dau dreptate, lumea in care trdim ne-a transformat in roboli bine structurali, cu o intuilie blocatd gi cu o rali.une atit de pregnanti incdt s-a transformat in propriul nostru dugman. Chiar dacd aceste informalii vi se par de domeniul S.F.-ului, vd rog sd vd facefi propriile cercetdri gi si trageJi propriile concluzii. Ceea ce vd pot spune cu siguranld este faptul cd lumea pe care o cunoagtem nu este ceea ce pare gi cd aceastd magindrie a dezinformdrii este bine pusd la punct. Nu uitaJi ce se cunoa$te existenla unor adevdrate orage subterane, presdrate pe intreaga suprafa![ a Terrei. SUA are 130 de baze subterane qi un alocat acestui tip de activitate de aproximativ 1,30 miliarde de dolari. Aceste construclii gigantice sunt in administrarea armatei qi au fost construite sub directa supraveghere a acesteia. De asemenea au apirut informalii despre existen{a unor asemenea baze subterane situate qi in alte localii cum ar h: Alaska, Elvelia, Franla, Rusia, China, precum gi la poli. Acestea sunt cele care se cunosc. Vd daji seama cate sunt incd ascunse publicului larg? Nu trebuie sd ai o imaginalic apocalipticd pentru a realiza faptul cd ele au fost construite cu un anume scop, in baza unor informafii precise. Nu cred cd cineva qi-ar fi concentrat atenJia qi finanlele degeaba. Ceea ce ne spun ei, cd sunt baze militare sau depozite, sunt informalii menite sd ne adoarmd vigilenla. Ce rost ar avea aceste addposturi care sc intind pe sute de hectare qi care sunt construite sub forma unor orage! cu locuinje avdnd surse

92

An unnqk-kiyersus An.unnak.ki

de curent proprii, climalizare, canalizarc, etc., dacd nu pentru a addposti la un moment dat un num6r finit de oameni. Din cate $tiu gi in Romdnia existd asemenea baze, care insd nu au amploarea celor din striinatate, $i cel mai important lucru, au fost construite pe vremea vechiului regim cu scop niilitar.

An unndk.ki versus An unnak

ki

93

EL nu a dat anuuritor persoane dreptul de a liotdri in numele majoritilii gi Dici nu i-a licu1 stapani pe resurse $i bogalii. Creatorul nostru nu este gelos gi rdzbundtor, ci este bun qi drept. El ne-a IEcut asemeni Lui gi ne-a dat cel mai minunat dar qi anume acela de a crea. Se pare cd noi am ales, din neptiinld sau sub falsi indrumare, sa cream haosul. De aceea suntem astlzi aici. Eu consider ci a venit timpul sd ne fEurim propriul destin prin propriile potente.

cale afirmd cd in urma prefacerilor. o parte din teritoriu va fi acoperit temporar de apa. Nu am argumente care sd suslind aceastd ipotezd. Am fost adesea acuzatd de nafionalism, gi da sunt nalionalistd, dar intr-un mod diferit de ceea ce se intelege in mod normal prin aceastd afirmafie. Cred cu toatd tiria in bundtatea acestui popor, in misiunea lui, in spiritualitatea noastrd. $i mai cred cd tocmai de aceea Romdnia a I fost supus[ in ultimii ani devalizdrii gi distrugerii. S_a I incercat prin toate mijloacele anihilarea unitdlii nalionale I 9i a istoriei. Dar dacd v-a!i uita in jur a1i vedea cd toate I mbardament informalional. I brlizarea unitdlii nalionale, i ilor, inducerea ideii de a fi mai presus decdt celllalt, de control al teritoriului. de unicirate dar in sensul meschin al cuvdntului. Eu sunt nalionaliste, dar lara mea este Terla gi md consider egala tuturor fiintelor de pe ea. Noi toli suntem frali in1o1i 9i strdluce$te aceiagi bucdficd de scdnteie divind. Creatorul ne-a fEcut egali gi ne-a dat spre desdvArgire un loc pe aceastd supelbd planete albasfA. EL nu ne_a impa4it pe nalii $i nici nu ne-a dat in st[pAnire parcele de pamant.

Calea cdtre care ne indreptdm este cea de unicitate a conEtiinfei. Noi suntem divergi sub aspect fizic, dar mili la nivel vibrafional. Numai infelegAnd acest aspect vom putea atinge desdvdrgirea. Trebuie sd inlelegem odatd pentru totdeaund cd la nivel subtil noi toJi suntem o entitate gi formim un intreg. Noi toli suntem pdrlicele din acelagi Creator. Nu este suficient sd md programez pe mine ci strddania mea trebuie sd cuprindd intreaga lume. Vor veni in curdnd vremuri in care vom fi indemnali sd ne rdzbundm pe fralii nogtri, se ii asuprim, sd ii atacdm, sd ii batjocorim sau mai rlu si ii ucidem. L-rtotdeauna cdnd veJi fi pugi intr-o asemenea situalie sd ve gdndili ci ei sunt fra{ii noqtri gi cd toli avem acelagi pdrinte, ca in acest univers ceea ce semeni aceea vei culege, cici traim intr-o mare informalionald in care totul se propagd asemeni unei unde gi a cdrei reverberalie se intoarce mai devreme sau mai tdrziu inapoi. $tiu cd vi se par cuvinte mari, dar cl.reia universald, care deschide orice poartl este cheia iubirii. Dacd emili grAnduri de iubire, valuri de iubire te vor invdlui qi vei fi apdrat de orice va veni. Frica nu este a noastrA a oamenilor, ea ne-a fost indusd de milenii pdnd cAnd a devenit una cu natura noastrd. Deci, dacd suntefi oameni, sd nu vd fie frici de ceea ce va veni.

94

,ln unnak.ki versus.4n.tnnak.ki

Ag.vrea sA vd propun un scenariu... imaginali_vd cd

toli minunalii, magnificii, bunii nogtri cond;Atori intrd in subteran, bdnuiesc cA afi intuit ghilimelele, gi noi in

noastre.

IV Urmdtorul dialog, pe care xrmezd sd viJ relatez l-am purtat cu o persoand care face parte din mediul qtiinlific $i care in prezent lucreazd in striindtate. Este un vechi prieten, care $tie cam ce am frcut eu in ultimul timp gi care imi cunoa$te preocupArile. Venit in vacanjd in Romania m-a contactat $i mi-a spus cd vrea sa imi povesteascd anumite evenimente cu care s-a confruntat in ultima perioadd. Robert: Dupd cum gtii, eu nu mai am nicio legdturd cu RomAnia. Vin din cAnd in cdnd spre a-mi vizita pdrinlii, dar nu mai am de gAnd sA me intorc aici. $tiu cd tu spui ca acesta este un pamant binecuvdntat qi cd va fi ferit de multe rele, insd pe mine m-a dezamdgit. Jara in care locuiesc mi-a dat posibilitatea de a trdi demn, pe propriile-mi picioare gi de aceea consider cd acolo este locul meu. Cu toate acestea simt cA am datoria de a spune oamenilor anumite adevdruri pe care le cunosc. Aryana: $tiu cd tu lucrezi in cercetare. R: Da. M-am angajat la o firmd care se ocupd cu cercetarea mediului, a solului, a alimentelor, etc. Suntem un organism independent, md rog, in mdsura in care ili poli pdstra independenla in momentul in care primegti fonduri de la guvem. Problema pe care doresc sd o aduc in disculie este cea a dezastrului din Gloful Mexic. BdnurrediaEutlcolo. iesc cd gtii ca s-a produs un-eiEnlilcnt qtiu Da. Am auzit, dar din cdte se incearcl captarea A: petrolului.Am inleles cd s-a reu$it montarea unei valve care a qprit scurgerea. R: Se incearcd captarea, sd vedem cAt rezistd valva.

96

An.unnak. ki v ersus

A

n unna k. ki

Plesiunea este uria$e.A fost o mare gre$eal5. Este pentru a doua oarA in istoria umanitAlii cAnd se incearci forarea la o addnc.ime atat de mare. Prima datd au forat ru$ii, care se pare cd au ajuns la o adincime nemaiatinsi. Acum au incercat British Petroleum $i uite ce a iegit. Gandegte-te cd din 20 aprilie, de cAnd a explodat platforma 9i prine in prezent, milioane de litri de Ji{ei s-au scurs zilnic in Golful Mexicului. $i asta nu este tot. Sunt experli care avertizeazd cd in cazul unei noi erupfii, viteza valului de lifei ar putea cre$te, ceea ce ar duce la o catastro{E ecologicf, care s-ar putea intinde pe zeci de ani qi care in cel mai riu scenariu ar putea fi globali. in prezent zonele afectate, in a1'ara celor din imediata apropiere, sunt Louisiana qi Florida. Grav este cd s-a intAmplat intr-o zond instabild climatic Ai intr-o perioadd in care sunt a$teptate uragane ;i cicloni. Asta va amplifica gi mai mult efectul. De restul, respectiv ecosistem, pescuit, turism, nici nu mai poate fi vorba. Este cea mai impofiante zond, dupa Alaska, de exploatare piscicolS gi de aceea impactul asupra acestei piele va fi enorm- De aici se oblineau cele rnai mari recolte de pegte, scoici, stridii gi creveJi. Unde mai pui cd este gi sezonul in care peste golf trec zilnic milioane de pdsdri care se duc c5tre linutul Louisianei. Este o catastrofE. A: Dar pot rezolva problema? R: Din cAte vid nu. Nimeni nu a mai lbst confruritat cu a$a ceva. Poate doar la evenimentul de la Valdez, insd diferd mult condiliile. Aici vorbim despre o exploatare marind. In prezent nu se $tie exact nici mdcar cAte tone de 1i1ei s-au scurs. Se pot face doar estimari, dar nimeni nu gtie cdt va curge. Nu avem de-a face cu o cantitate finitd de produs sau cu o scurgere ce poate fi cuantificatd. S-a incercat trimiterea unor submarine robotizate, insb firi sncces. De scafandri nici nu poate fi vorba, datoritd

An unnqkkiversus

An'unnakki

9'7

existente adAncimii mari la care se afli 9i a presiunii acolo. A: Sd sperdm cd noua instalalie va !ine' problemA' R: $i dacA $ne, tot degeaba' A apirut o noud

A: Care? tAqnegte R: Solul s-a crapat in dou6 locuri 9i petrolul va opn tn liber gi nestingherit pe acolo qi nu pare cd se

rialele biolog bdteau caP in voci gi argum

98

An unnqk.ki versus

An.unnak.ki versus An.unnak.ki

fie cealalti. Trebuie si il amintesc Ai pe marele chimist rus Dimitri Mendeleev care a studiat ipoteza lui Lomonosov, afirmAnd apoi ci petrolul este o substanld primordiali care vine de la mare addncime. El a susfinut existenla unor falii la mare addncime, prin care, in anumite zone (dj fracturd>, petrolul ar lAgni cdtre suprafafe. Dupd cel de-al doilea rizboi mondial, cam prin 1946. Rusia a ajuns la concluzia ci zdcdmintele petroliere sunt limitate gi ca cea mai mare rezervd de care dispunea se afla in zona Azerbaijanului, dar ci Ei aici resur"ele se apropie de sffu$it. Speriali au invadat partea de nord a Iranului, dar nu au putut sta prea mult deoarece au fbst forlali de citre guvernul britanic si paraseasca zona. Aga au realizat cd americanii, francezii gi britanicii nu ii vor ldsa sd opereze in zond gi cA intreaga lor atenlie trebuie sd se concentreze citre descoperirea de noi zacdminte in interiorul granilelor lor. De aceea au investit masiv in cercetare, dorind sd descopere originea petrolului, felul in care rezervele sunt generate qi modul optim de extracfie. In 195 I , la un congres de gtiin!6, Nikolai Kudriavlev a postulat existenfa unui petrol abiotic, ipotezd suslinutd apoi qi de alli oameni de gtiintd ru;i. Teroria modernd ruso-ucrainiand susfine in prezent cd petrolul este o substanfd primordiale, care se afld la mare adAncime, ce nu are legdturd cu dinozauri gi peqti morfi. Bineinleles cd teoria este contestatd. Pe scurt, in prezent exista doud leorii: -teoria biogend de formare a zdcimintelor de petrol care susline ca petrolul ia nagtere din organisme marine care dupd moarte s-au depus pe fundul mdrii, fiind acoperite ulterior de sedimente, iar conform acestei teorii perioada de formare a petrolului este de cca. 350 - 400 milioane de

An-unnak.ki

99

fi

inceput in perioada Devoniand, perioadd in care se susline cd ar fi avut loc in rdndurile florei gi faunei o mortalitate in masi, morlalitate explicatd prin teoria meteoritului uriaq care a cdzut in aceea perioad5 pe pdmdnt, care a declangat tempelaturi

ani. Formarea liieiului ar

gene sunt denumite roci mamd a zdcimintelor de petrol Aceastd materie, sub influenJa unor presiuni 9i temperaturi ridicate se unesc Ai devin cunoscutul petrol, care are o migralie ascendentd' Existd mai multe tipuri de 1i1ei, funclie dc materialul avut la bazdl qi mai existd:

-teoria abiogend care are adepii pulini 9i care postu-

in diverse zone. A: Dar de ce sunt deranjaJi vesticii de teoria abioticd?

t

PdmAntului.

100

A

n.u nnak.

ki yersus An.unnak ki

A: Fa eu cred.cd existd grupuri a-9i atinge scopurile.

care ar face orice spre

R: Nu am informalii in acest sens. repet, cine crezi $i - ar vrea aga ceva? cf, Mi se pare o utopie. Tofi stem in

acelagi loc.

A:

Da, dar existd gi posibilitatea ca unii sd vrea sd ne ^ forfeze sd plecdm la un anumit moment.

R: Eu nu cred

aga ceva. Nu am argumente gtiinlifice care sd susfind o astfel de teorie. Eu rimAn la pdrerea

An.unnak.ki versus An unnak ki

101

mea, cA a fost o gregeald. Problema este ca nu se spune nimic, cd nu se trage un semnal de alarmd cu privire la consecinle. Asta md frdmAntl. Poluarea este atat de mare incAt va afecta ecosistemul gi oamenii din zond zeci de ani. Iar daci nu se opreite va fi haos la nivel global. Din pecate se pare cA nu se va opri in curdnd. In zonele de iesire lifeiul fa;ne$te cu fo4d maximd. Asta inseamnd cE lileiul va fi pufiat de curen(ii oceanici gi va ajunge in cateva luni in nordul Europei gi de acolo va inconjura intregul glob. Va fi o catastroid planetara. A: Dar nu se poate sa curgI la nesfer$it! R: O sd curgA ateta timp cAt va exista petrol acolo. Este ca gi cum s-ar fi infepat o artera, iar zdcdmdntul este uriag. Totul va fi expus poludrii. Mai grav este faptul cd odatd cu lifeiul apar gi compu$ii chimici specifici, iar acegtia sunt toxici qi d neazd sandtdlii in moduri inimaginabile. Pot aduce modificdri genetice pe parcursul mai multor generatii. A: Despre ce substanle este vorba? R: Despre hidrogen sulfirat, benzen $i clorura de metil. Hidrogenul sulfurat este extrem de toxic Ai uqor inflamabil. In concentratie redusd are miros neplicut de oui clocite, iar in concentrafie ridicatd paralizeazd simlul mirosului qi nu poate fi detectat de om. in funclie de concentralie $i de durata de expunere poate produce efecte cronice sau acute, iar la concentralii peste 0,1% poate ucide in cdteva secunde. Atacd sistemul nervos, impiedicd absorblia oxigenului gi opregte respiraJia la nivelul celulelor. Benzenul este o substanla extrem de inflamabili, amestecul vaporilor sii cu aerul fiind exploziv. Odatd intrat in organism, se concentreazd in grdsimi gi in mdduva osoasd, pentru care este toxic, blocdnd formarea globulelor sangvine in aceasta. Benzenul iritd ochii, pielea gi clile respiratorii, iar inghilirea sa

102

An.unnak.ki versus An.unnak.ki

An.unnak.

poate cauza pneumonii chimice gi corodarea mucoasei

A: Dar cred

h

cd existd

versus

A

n.u nnak.

ki

103

filtre care sa extragd substanfele

din apd.

R: Nu gtiu aceste

aerului $i nu se mai permite accesul. De ce? A: Pentru cA cineva are interes sA nu panicheze lumea. R: Nu mi se pare corect. Dacd omul nu ,tie, nu i;i erea. Eu nu cred cd s_ar crea panicd. a continud aga, o sd se ajungd la

nu cel

em cd erup{ia

qi la nivelul

A: Eu totugi nu pot crede cd nu exista o solulie. R: In prezent nu existd nimic concret. poate intervenJia divind. Dar dacd nu se face nimic, atunci sd gtii cd

vom avea probleme mari cu apa potabild.

R: S-ar putea si aibd dreptate, degi imi doresc sd nu fie a$a ceva. O sd fim inconjurali de apd, dar nu o sa o putem bea!

vor inventa, degi substanle care ies odatd cu petrolul, dizolvi plassA existe, dar poate se

ticul gi corodeazd metalul. A: Deci nu existd nicio solulie practicd? R: in prezent nu. Se sperd gdsirea unor metode prin care sd se astupe locurile, dar sunt doar teorii. Din informaliile pe care le am chiar gi curdtarea zonei se face ftri prea mare tragere de inim[. Toatd lumea se mobilizeaziL cdnd apar televiziuni sau cAnd vine cineva de la guvern. In rest se vede neputinla pe fafa lor. Crede-md cd s-a incercat tot ceea ce este omene$te posibil. Nimic nu dI rezultate. Eu 1i-am spus toate astea nu pentru a te speria ci penru a le spune celorlalli. Bdnuiesc cd aici nu prea ajung aceste informalii. In caz cd veli avea genul dsta de probleme sd gtili despre ce este vorba. A: Dar la noi gazele nu vor ajunge? R: Ele sunt foarte pregnante in acea zond. Bineinfeles ce ele sunt gi in atmosfer[, sunt preluate de nori gi aduse apoi pe pdmAnt prin ploaie, in zone diferite, dar toxicitatea maximd o au acolo, in acea regiune. Daca acest ciclu este unul continuu, atunci clar va fi poluare masivd gi in alte pd4i de pe glob. A: Bun. Avem vreo soluJie? R: Nu qtiu. A: $i atunci ce ar trebui sd facd lumea? Sd gtii cd in urma cd4ilor mele mulli imi trimit mesaje spundndu-mi: Bine, gtim, ce trebuie sd facem? R: Eu personal nu gtiu ce sd fac Ai incotro sd o iau. Este adevfuat ca am informaliile necesare, dar nu am solufii. Fiecare sd faca ce crede de cuviinld. Oricum tI Rom6nia are o pozilie geografici de exceplie, la fel 9i I Ungaria, Cehia, Austria gi o buni parte din Rusia, adici i

104

An.unnak.ki versus An unnak.ki

An.unnqk ki versus

An.w|nak.ki

105

in sistemul nostru solar. Acest aspect are un impact major

acli arfio sistem gi

i' I

\

\

a$a numitd centurd de

R: Am auzit. Dar el s A: Da, asta este ceea la ideea ci el gtie ceva. c ile evenimente sa se produca gi cd anumite .on" uor-f,

protej ate?

fotoni. Aceastd zond a fost descoperitd in 1961 de cdtre o sondA spalial[. Inifial s-a crezut cA este o nebuloasi formati din gaze cosmice sau praf. Nu s-a dat mare insemnitate acestei descoperiri. Ea a suscitat interes abia in momentul in care s-a constatat cd localia nebuloasei coincide cu proieclia orbitei Sistemului Solar. A: $i noi urmeazd sd ne intersectdm cu aceastd mas[? R: Da. Sistemul nostru Solar orbiteazd in jurul cen' trului galaxiei. Un ciclu complet dureazd aproximativ'

.-'-r 26.000 de ani. jurul A: La fel cum Terra orbiteazd in Soarelui? R: Da, dar noi parcurgem rotalia intr-un an de zile. Aici este vorba de mii de ani. Vezi tu, totul este un intreg. Eu cred cu tdrie ci Universul este o fiinla vie, compacte. Totul se migcd la unison gi toate energiile generate sunt similare. Universul este fomat din v-gllelwi energeticecare au o migcare centripeta. Aceste vortexuri dau nagtere unoi oi6ite"naiwale, preiG6ilite, demonstrate fizic. Totul are o logicd. Absolut totul se invdrte. $i noi, impreund cu Sistemul Solar ne invArtim in jurul centrului galaxiei. A: $i centrul galaxiei unde se afld? R: El se afli in Constelalia Pleiadelor, la o distanli de aproximativ 400 de ani lumind. Aceastl centura fotonicd incercuieqte Sistemul Pleiadelor, ca o centurA, de unde gi numele. Centrul constelaliei il reprezintd steaua Alcyone, denumita gi Soarele Pleiadeior. A: Bine, dar nu vdd legdtura dintre noi gi centura fotonici a pleiadelor. R: Centura aceasta este formatd de fapt din benzi, care

1

\

106

An.unnak kiversus An unnqk.ki

A: Asta ar fi un argument care sd sprijine afirmafia cd acum 11.000 de ani a avut loc potopul lui Noe? poate fi Asta un argument? R: Poate fi, dar este dificil de afirmat. Nu existd do_

R: $tim cd aceastl zond. a spafiului este o sulsd puter_ nicd de radialie electromagnetice ce poate fi detectaid atdt in spectrul vizibil c6t qi in cel il luminii de inaltd frccvenld gi al razelor X. Se pare Je PaIg 94-vaglluenta tot viul, l---^-:-rr-..spec.ig! datorira radialiilor qi ui uG.a rot ceea ce se in cheamd elec S_a demonstrat ci o 'ictivitaie int dica nivelul de exci_ talie a atomilor, f'apt care va aduce cu sine fluorescenta tuturor corpurilor. Md rog, sunt teorii. A: $i dacd totugi suntem in pragul intrArii in centurd? Prea multe voci fac referire la sihirnbare, la o noud lume, la o viald mai bund.

Ah ltn1ak.ki rersus An. unnak.ki

107

ambele emisfere. Asta inseamnd cd doar anumite zone vor putea fi ferlile gi deci locurbile. Adicd viaJa va putea fi trAitd doar la Ecuator. Asta este o lume noui, dat nu tur lucru bun. Unde mai pui cd lipsa de ploaie datorati ghelii in exces va face ca radialiile sd creascd, sd se topeascl gheala 9i intreg Pimintul sd fie inundat. A: Se spune ce intrarea in Centura Fotonicd va aduce lumii o noud spiritualitate. Oamenii vor evolua prin ridicarea nivelului corytiinlei. Este $aDSa noastrd sd ne schimbdm. Va fi ca o noud na$tere. Tot ceea ce a tbst se va duce lasdnd loc unui nou inceput. R: Da, am auzit de asta, existi gi teorii confbrm cdrora o Terra va intra intr-o noud dimensiune gi o altd 'ferra va rdmAne in aceastd dimensiune.Sunt ipoteze. Nimic atiinlific. A: Tu ai auzit de o poafta stelarA, de puntea EinsteinRosen, care se va deschide la un anumit moment? R: Sunt aqa numitele gluri de vierme, insd sunt solulii

teoretice pentru ecualiile teoriei generale a relativitdlii. Se face aceasti analogie cu un vierme, care in loc sd se deplaseze la supratala mdrului o ia pe scurtdturd prin interior. Dar de deschis, nu am auzit sd se fi deschis vreuna. A: Dar teoretic ele sunt posibile? R: Teoretic da, insd ele sunt o solulii pentru ecua{ii fizice. Asta nu inseamnd cd sunt realizabile. Gdurile de vierme sunt construc{ii matematice care leagi zone indepdrtate ale universului folosind o scurtdturd. Se presupune cd iegirea din capdtul gdurii ii apare observatorului drept un glob, care reflectd mediul inconjurator aflat la celalalt pol. De asemenea se presupune cd cel ce ar cdldtori printr-o astfel de gaurd ar avea o vitezi superioard vitezei

luminii. A: $i dacd sunt posibile teoretic, de ce nu ar fi posibile 9i fizic? .

108

An unnak.ki yenus An unnak.ki

An unnak ki versus An

R: Pentru ca gtiinta ac demonstreze practic ace viitol ne-am putea trezi a dar in prezent este imposib A: $i globul de care vorbeai, aflat la capdtul tunelului. nu poale fi rnanipulat? R: Curn adicd manipulat? , A: SI presupunern ci cineva ar avea intenlia sd te facd sA treci prinlr-o asemenea gaurd. Nu ar putea sa iti ;;;_ recteze anumite imagini care sd te atragd. imagini n-"u ar avea legdturd cu realitatea existente "r.J icolo? R d1.r1un" a.1

bilirA

unor

asemenea posi_

gr de posibilitatea

realizirii

rostul. A: Eu il vdd. Sd presupunem ca la un anumil momclrt pe r erra s-ar deschide asemenea gduri. Sd p..rupun"rn ar fi foamere. haos, drsrrugere gi cd oamenii "a 3l:i s_ar lnorepta cu incredere cdfe aceste portaluri. S_ar uita in interior.qi ar vedea o lume mirificd,'p"_lm"rff*f, arunci cu siguranrd u, put.u fi r."r4i rnuebarea este dacd ceea ce vad va fi gi realitate. R: $i cine sau de ce crezi cd a, avea int"res sa faca aceste manipuldri? A: Cei care nu vor sd ne scape din mAnd. Cei care ne conduc de milenii gi care au interes .d "; rie. .Totugi plecrind de la teoria trage cat mai multe suflete,

f.qyfi.,

."*i, ;;l;;;.

,u;;i ;;;;;

}.Ji'.;s.J,:'iT ilf,',T:;

spre r.e adormi simrurire 3 si:n'ild.ri Daci srapdnesc rimpul gi .pu1irf , a"-ie nJ'* . st[pdni gi realitatea? A,.Ei nu au logicd. Oricum prin gduri se poate circula in ambele sensuri? Adicd dacd intri p"f ,,

^

iii"iiil"o"ii'

unnak.ki

109

R: Teoretic da.Oricum eu vdd aici o hibi. Intri, dar de iegit nu iegi. A: Cum adicd? R: Simplu. Teroria spune ch odatd intrat timpul capdtd altd dimensiune pentru cel in cauzd. Intri intr-o tiacfiune de secundd, dar vei sta un infinit. A: Adicd r[mdi blocat acolo? R: intr-un fel, doar cd tu nu realizezi. in timp ce pe pdm6nt se scurg anii, tu stai prins in trecere. Pentru tine timpul inceteazi sI mai existe. A: Asta este cea mai tare informafie! Habar nu aveam. Adicd tu intri intr-o gaurd de vierme gi faptic rdmdi acolo, dar in mintea ta tu te afli permanent in trecere. R: Cam aga ceva. Dar repet, sunt consideralii teoretice.

A: Dar porlile

de trecere intre dimensiuni, telepor-

tarca?

R: Toate exisrd in teorie. in teorie poli presupune orice. dar trebuie si existe aplicabilitate. Tu ili dai seama ce cantitate uriagd de energie ar fi necesard pentru a descompune un corp la nivel subatomic, molecular, apoi sd il teleportezi gi sd il remateriahzezi in alt loc? Nu existd aceasti energie pe Terra. A: Pe Tena nu, dar pe alte planete poate. R: Iardgi, sunt speculalii. Nimeni nu a iegit sd ne spund de aceste lucruri. Am auzit qi eu anumite zvonuri, cum cd in timp au existat intdlniri cu anumite forme de viafd

extraterestre, dar sunt zvonuri, nimic palpabil. Nu iti ascund cd am primit informalii ci guvemele vor admite in curdnd faptul cd sunt in directd legdturd cu anumite civilizafii galactice. . . iardgi, pdnd nu vid nu cred. A: Dar gi Vaticanul a admis intr-un mod voalat existenfa unor forme de viatd extraterestrd. R: $i eu admit, asta nu inseamnd cd este demonstrat cd

1l0

An. nnqk kiversus An unnak.ki

existd. Este o posibilitate. A: Dar sunt poze, filmulete cu nave extratereste. . . R: Sunt poze cu amrmite obiecte zburAtoare. Daca sunt pdmAntene sau extratereste nu gtim. Dacd te gAndegti la Societatea Thule gi energia Vril, atunci poli presupune cd sunt pamantene. A: Dar dacd de fapt germanii descoperiseri, in urma interactiunii cu anumite forle extratereste, o energie speciali? Dach li se ardtaseri anumite secrete atunci cdnd au ajuns in Antarctica, prin '40? R: Oficial, primele expedilii germane cdtre Antarctica, au inceput cam prin 1903, insd abia in 1938, nazi$tii s-au concentrat in mod deosebit asupra unei zone din regiunea Queen Maud, dar asta nu inseamnS. nimic special. Probabil cd acolo gdsiserd un loc bun pentru a-gi construi o bazFL mllitard. GAndeqte-te ce ei au cartografiat sute de mii de kilometri din Antarctica gi cd au descoperit teritorii imense care nu erau acoperite de gheald, pegteri, lacuri gi izvoare termale. Probabil cd acea zona corespundea intereselor lor gi de aceea s-au hotdrAt sd revendice teritoriul gi si il numeascd Noul linut $vab. Personal cred ca aveau mai mult interese pecuniare $i militare. Cdutau ceva cu care sd cdgtige rAzboiul. Acolo era o zon5. sigurd de experimentat pentru cd nu mulli puteau ajunge $i de asemenea era o zond. nepopulatd gi deci nu exista riscul unor scurgeri de informatii. A: Ili dai seama cd nu degeaba armata americanA a pomit cu o intreagd flotild cdtre acea zond' Aveau ei ceva informalii! Poate chiar gtiau de un contact E.T. R: Te ref'eri la Amiralul Byrd? A: Da. R: Pdi exact de asta i1i spun ci aceste obiecte zbur6toare sunt posibil pdmAntene. inainte de sfhrgitul celui de-al doilea rdzboi mondial, au fost capturate de cdtre

An.unnqk.ki Yersus An unnqk ki

111

112

An. unn

a k.

An.unnak.ki versus An'unnok ki

ki versus An. unnak. ki

care le-au dezvlluit anumite secrete? Nu putem presupune cd la randul lor americanii au ajuns acolo $i intrand in contact cu aceleaSi fiinle au ajuns la concluzia ci decdt sA spuni adevdrul mai bine dau pe nernli, care oricum nu se puteau aplra, gi deci nu puteau confirma sau infirma zvonurile. R: Putem plesupune orice, cd au fost iniliafi de cdtre reptilieni, cd au fost coborAli in adAncul pemantului, cd au zburat cu nave, dar astea sunt supozifii. Mintea umand are darul de a face din lanlar armdsar. Eu vorbesc de ceea ce se qtie qi anume nazigtii aveau cercetdri in domeniu. A. Eu c:red cd timpul care va veni. gi mi refcr la uflndtorii doi-trei ani ne va aduce rnari surprize. R: $tiinla este in continul expansiune. Ceea ce era ipotetic cdndva se transformd in cetitudine, dar cu toate astea existd anumite legi ale fizicii gi matematicii care nu p()1 ii anulate. Tiebuie sd rAmanem ralionali. Faptul cd acum avem parte de anumite fenomene cumulate, nu reprozrnta nirric special. Este o reacJie la ceea ce se irrtdnrpla in llnivers. Sunt tot legi ale fizicii. Dacd faci ceva intr-o parte, vei avea un rdspuns in cealalti. A [Jrn rntbrmatiile pe care le delin gi care vdd cd se adeveresc din cc. in ce mai mult, prima problemd gravd o vom avea c:u explozrile solare. Tu vezi ci soarele a inceput s5 aiba un comportament ciudat? R: Eh. asta cu soarele se qtia mai de mult. Dupd furtuna solzrd drn rrorembne 2003, instrumentele de mdsurd a activrtdlir solare au trehuit recalibrate, cdci scala fusese

113

mod simPlist. intr-un ^-e, 9i va fi 9i mai intens acest bombardament ener-

depa$rta.

A

fotuqi, prea se intdmpld toate acum, explozie sosl6bit... t)a. se intdmpld acum gi probabil cd sunt anumite

tarA. expulzie de materie, cdmp magnetic terestru

I{

dlemcnle care se srlprapun, dar ele sunt interdependente yi deci nu trehue sa exageram. intr-adevdr se intAmpld

batem caPul rd gAndim!

-'

se pare A, To ui u'tiit d" o noul planetd. Nibiru' care

cd a;fost deja vazutd undeva dupd Pluto?

114

An unnqk.ki yersus An.unnak.ki

An.unnak.ki yersus An.unnak ki

115

personal mA bucur ce trAiesc aceste timpuri. Simtul de cercetator este stimulat continuu gi bdnuiesc cd nu sunt singurul. A: Totugi, aceastd invazie de descoperiri, aceste fenomene extreme la nivel climateric se petrec, sunt reale gi palpabile. E clar cd se intAmpld ceva! R: Da, se inlAmpld. Ji-am spus. Soarele are un comportament aparte, trecem printr-un nor de energie, toate au o influenld. A: Nu crezi cd ar putea fi 9i implicarea HAARP? R: Ba cred. De altf'el am fost mai de mult la baza HAARP din Alaska gi am ceva informalii despre ceea ce se des{dqoard acolo. Din cate $tiu exista ceva similar in Rusia, Puerto Rico 9i Norvegia. A: $i se poate utiliza programul Haarp la influenlarea climei, a cutremurelor? R: Da. A: $i este public acest lucru?

R: Bineinleles cd nu. Oficial HAARP adicl High

Frequency Active Auroral Research Program se ocupd cu bombardarea atmosferei superioare numitd ionosferA, po4iunea incdrcatd cu electricitate din jurul pdmdntului. Adicd cam la 65-645 km distanld de suprafala Tenei. A: Dar este un aparat, o antend? R: Este un radiotelescop care are o antend care emite in loc sd primeascd. El transmite unde care incdlzesc unele zone ale ionosferei cu scopul de a impinge masa in sus. Undele electromagnetice sunt apoi reflectate cdtre Pdmant, strapungand to(ul. Aparent pare un proiect gtiinlific ce are ca scop imbundtAlirea comunicaliilor. CAnd am fost eu acolo erau aproximativ 50 de antene, insd ansamblul lrebuie sd cuprindi 360. A: $i cine coordoneazd proiectul? R: Departamentul de Apdrare al Armatei.

''t

116

An unn a k. ki y ersus

A n. unn ak.

ki

A: Deci armata e coordonatorul. .R: Da. Oficial au spus cd acest proiect este un salt

An. unnak.

ki v er,sus,4n.

nn

uk ki

tt7

R: Nu putem $ti, cel pulin nu din postua in care ne aflnm. CAnd $i unde va acliona HAARP nu $tiu, dar clima se va altema aberant $i din ce in ce mai intens. Eu personal cred ce este vorba de schimbdri la nivelul intregului Sistem Solar $i care se datoreazd interacliunii cu norul de energie. adicA centura de care i1i vorbeam. Sunt lucruri logice. Trecem printr-o perioadd nemaiintdlnitd pana in prezent $i este greu sd faci aprecieri, dar exista anumite calcule care se pot face. A: ldeea e ca nu putem face nimic. R: Nu, doar sd infelegem ci dcolo unde sunt fenomene naturale ele au o logicd fizic6, iar acolo unde sunt nenaturale au o explicalie $tiinlificI. Trebuie sd ne scoatem din cap chestia asta cu supranaturalul, cu pedepse divine, cu omul care este picAtos gi a produs cataclisme. A: Solulii avem? R: Sd informdm lumea pentru ca si igi poatd face alegerile in cunoqtinld de cauzd. DacI qtiu cd soarele emite radialii gi stau la plajA, este rdspunderea mea, dar o fac in cunogtinld de cauzd. Eu aga consider cd este corect. A: Am mai putea transmite ceva cititorilor? R: Si se informeze permanent. Impofiant este sa asculte ambele tabere, md refer la cea academicd gi la cea a cercetdtorilor independenfi. Numai aqa igi pot face o opinie corectd ,si echilibratd.

A: $i cum putem

gti dacd este HAARP so,: [;niversul?

V Argus este un bun prieten, o entitate cu o misiune gi un destin foarte speciale. Este un om a cdrui formalie gtiinlificd il pune mai presus de orice dubiu. Eu am mare incredere in el datoritd imaginii de ansamblu pe care mi-a dovedit adesea cd o are asupra lumii. $i el este gi va rdmdne un cAutAtor al Adevirului, o fiinlA pentru care iubire, moralitate, echitate, armonie, nu sunt doar cuvinte goale, ci reprezint[ insdgi raliunea de a fi. De-a lungul timpului, prin munca, abnegalia gi ddruirea sa, el a adus acestei minunate jdri RomAnia, recunoa$tere internalionald. In prezent el este stabilit in Suedia unde igi continud munca in domeniul cercetdrii gtiinfifice. Ceea ce m-a frapat intotdeauna a fost comuniunea ideologicd gi similitudinea informaliilor, mai ales sub aspectul diferenlei domeniului de interes pe care fiecare din noi il abodeazA. Acestea sunt unele din pufinele motive pentru care l-am rugat sd imi acorde un interviu. Aryana: Tu cum percepi perioada in care trdim, 1i se pare normal6? Argus: Pentru orice om lucid este limpede cd traversdm o lume bulversatd, derutati, disperatd, lume care gi-a atins limita criticd a propriei existenle, nu doar sub aspect economic, cum se doregte a se llsa impresia, ci in primul rdnd sub aspect moral, spiritual. Aceastd crizd morald constituie cauza esenliald a momentului in care ne afl6m. A: Dar care este motilr.rl, cine este de vind gi cum putem injelege ceea ce se intAmpld? Argus: Dacd vrem sd inlelegem ceva din ceea ce ni se intdmpld in aceastd clipd, 9i sd ajungem la o solulie de evitare a catastrofei finale, trebuie si admitem cd suntem

120

An.unnak.ki versus An.unnak ki

An.unnok.ki yersus An unqk.ki

aici datoritA gravelor erori pe care le-am comis

de-a

lungul timpului prin necunoagterea adevarului despre noi. Invaleturile marilor spirite nu ne-au fost suficiente. N-au putut realiza o masA criticd. A dominat ,,adevdrul" coni'eclionat de cei ce au delinut puterea politicd gi economicd. Marea masd a fost totdeauna minlita, manevratd, exploatatI $i linutd in ignoranti. Cel ce a voit sd le releve oamenilor adevdrul, a fost rdstignit. Dacd s-ar fi luatd in seamd doar cdteva din invdldturile lui Iisus, omenirea ar fi fost astdzi cu 2000 de ani in avans. A: Aqa este, gi eu cred acela$i lucru, dar ce putem face, cum putem schimba ceva? Argus: Cunoaqte adevdrul gi adevdrul te va face liber; nevoia de iubire necondifionata a tuturor semenilor este o necesitate absolutA a conviefuirii in pace gi armonie; revelarea originii divine a tuturor oamenilor care decurge din condilia de fii ai aceluiaqi Tatd (Dumnezeu), in egald mdsurd iubili fErd nici o discriminare; indemnul de a sdvdrgi intotdeauna binele aproapelui - sunt chintesenle de adevdruri care, dacd ar fi fost respectate, ar fi fost suficiente sd fericeascd lumea prin stingerea tuturor conflictelor intre oameni. in loc sd se pund accentul pe latura divind din om, i s-a spus continuu cd este separat de Dumnezeu gi, ignordnd semnificalia simbolicd a legendei, l-a culpabilizat pentru aga zisul ,,pdcat" al Evei gi al lui Adam. Mdntuirea, iertarea, i s-a spus, nu-i poate veni decdt ascultAnd orbegte de reprezentanfii de pe pdmAnt ai unui Dumnezeu pedepsitor, neindurdtor gi aspru. In numele acestui zeu, demn mai degrabl de vremurile mitologice $i tribale decdt al rurei religii constituite ulterior, s-a excomunicat. s-a schingiuit, s-a spanzurat gi s-a ars pe rug. Absolutismul religiei devenise la fel de crud ca;i cel politic. Dumnezeu a fost transformat in inchizitor, in loc de entitate izbdvitoare,

121

protectoare gi iertltoare a$a cum l-a infbligat Iisus 9i a;a ium il relevd cunoaqterea actuald. Treptat, treptat, omul s-a indepdrtat de un astfel de Dumnezeu $i s-a preocupat fie mai mult, fie exclusiv de condilia sa materiald decAt de cea spirituald. $i-a exacerbat orgoliul devenind individualist, egoist, indiferent, rdzbundtor qi agresiv cu semenii' Istoria sa este una a violenlelor, a luptelor fraticide pentru acapaftrea de bunuri pentru dominaiie politici Si relig,ioasd, a crimelor gi a rdzboaielor. in mintea multor oameni stdruie o intrebare simpld:

-

meditat. Totugi accentuarea prdpastiei economice, religioaqi se, politice gi nu numai a existat din vechime 9i existd ntuat. emnat decdt un cumul 9i festate de-a lungul isto-

in u

aga-zis pdrea lumea din Estul subvalorile Ceea ce

estea'

Pentru

a regr-

murilor comuniste a fost, dupd o clipd de eufbrie, o mare

dezastrul unui rdzboi. Sistemul occidental' cel mai ldudat, a ajuns in colaps gi nimeni nu vrea si discute cauzele

122

An.unndk.ki vers.$ An.tmqk ki

An.utnqk ki versus

An.unnak.ki

123

Argus: Contrar a ceea ce ne spune qtiinla oficiald, ultimi ore nu se mai limiteazd la simple afirmalii ci aduce argumente de ordin qtiinlific 9i pragmatic demonstrAnd existenla unei surse spirituale inteligente, cauzd prim5 a intregului Univers. Mintea noastrd insdqi este o pAfticice din marea minte a universului. Legea de fiinfare gi de funclionare a universului este aceea de infiptuire a binelui. Din nefericire, ddndu-ni-se liberul cunoa$terea de

arbitru, nu am optat intotdeauna prin lunga noastrd odisee cosmici pentru bine ci am sdvArgit multe erori, am fEcut mult rlu ucigand, jefuind, neiertrind, distrugAnd. Fiecare intenfie de a face rdul, fiecare gAnd potrivnic semenilor nogtri, fiecare gest distructiv au provocat $i continui, evident, sd genereze mari dezechilibre $i la nivelul intregului univers pentru cd toate sunt legate intre ele qi interdependente. Nimic nu poate exista izolat, separat de intreg. Aceasta a fost marea gregeald a filozofiei 9i a gtiinlei materialiste. Nu a inleles cd totul este interconectat, cd tot ceea ce facem sau ni se face, bine sau rau, influenleaze intregul univers, cd deci, lumea este a$a cum o gAndim, cd prin g6ndire noi ne credm propria noastrd realitate. Existd acum o intreagd literaturd pe aceastA teme. DacA nu ne place lumea in care trdim, trebuie sd inlelegem cd ea nu este decdt rezultatul propriilor noastre erori. Dar dacd pdnd acum Universul a avut rdbdare cu noi, in acest moment s-a aj uns la capdtul funiei. Universul nu mai are ribdare. Este clipa confruntdrii a doi factori esenfiali: omul gi universul, mai clar spus, este clipa confruntdrii dintre om gi Dumnezeu. Ne putem salva acum sau niciodatd. Ni se cere doar sd facem uz de inlelepciunea care ne conecteazd la sursa noastra divine gdndind qi sdvdrgind binele. Acum mai mult decdt oricAnd suntem chemali, prin mii de surse venite din univers, sd ne controldm intreaga noastrd gAndire gi comportament fdcAnd pasul spre o radicald schimbare.

124

An.unnah_ki verstt

An

unak

ki

An

A: intr-adevdr sunt voci care afirmd, din ce in ce mai cI ne aflAm la o rdscruce.

des,

Argus: Aga este.Toate sursele care se refere la acest montent al universului. ne spun ca ne aflAm Ia sfrirsirui unui ciclu.in evolulia sa $i la incepur O" .i.l,r'.'A rnceput de.la marea sincron zare galacticd, "ou lenomen care va determinao mullime de transfJrmdri in u"".i timp al transformdrii, numit de cdtre unii"orrni"". sunt modificdri care demonstreazd cre$terea "l;p;;;;;;; irt."ritaiii activiralii solare gi scdderea magnitudinii cdmpului peo_ magnetic. Din centrul Galaxiei noastre Tema flux de energie de inalti frecvenli "l O.irn? ," ,;;;;;r;; intreaga lume vie. Ca urmart , toate celulele "^.;

pe un registru de frecventi mai inalt, modificanJ "i;;;;ii; in consecinld qi vechile ,oaa.. f*.!i*;"."i;;;. nostru gi frecvenla noii energii care va scdlda plaaeta se

;;;i

va stabili un raport de rezonantd. Tot ceea gindi re negativd.- egoism. agresivirate. iri"a. J. razbunare - sau distructive ia adresa naturii ".a. a viefii ".i. sub $i toate formele sale _ va deveni incompatiUif inalrd trecvengd qi va fi anihitar. Voi ,upra:i^:19i.,d. vletut doar cei care igi ela comportamentui pe

.";;;-";;

*'r"""

vor

e cu o operd insemnatE in ifitualird{ii, foloseqte pentru cvenfd christicd". EI spune o-cosmic de acela in care a acum va fi o noui venire h in care invdfdtura sa va fi

. Ngua energie va insemna o noud epocd in existenla lumii gi a Cosnrosului. o epoca a congrii;tei

spirituatizaie. cum o numesc cercelalorii din domeniul spiriiualitalii. A: Sd sperdm cA aceasta nou5 energie ne va invAlui

unnak ki versus An

unnak.ki

125

pagnic qi cd schimbarea va veni ldrd pierderi gi ci toli vom apuca sI tr[im in aceaste noud lume. Argus: Din nefericire, preg[tirea pentru noua lume va insemna qi un timp al puriticdrii prin multe incercdri catastrofe naturale, boli incurabile, mari instabilitdli sociale $i dificultali economice. Din cei mul1i, vor r5.mane foarte pufini pi numai dintre aceia care vor fi capabili si inleleagd mesajul acestor vremuri. A: Dar cum crczi cd putem reduce pierderile sau mdcar intArzia pufin, pdnd c6nd mai mulli se vor Eezi? Argus: Este momentul schimbdrii frrd de care nu se poate intra in viitor. Cu alte cuvinte, putem evita un sfArgit catastrofic numai prin schimbarea modului de gAndire. Toati zgura gdndurilor noashe acumulatd in mii de ani plutegte acum deasupra capetelor noastre - afectdnd cerul, pimAntul, Universul. Vezi tu, s-a spus ci secolul al XXIlea va fi al religiilor, ori nu va fi deloc. Nu! Secolul al XXI-lea va 1-r al spiritualitdlii, ori nu va fi deloc. De noi depinde dacd va mai fi. Autori care par a fi bine informali ne spun cd prin gAndurile noastre noi putem influenla in sens benefic chiar qi cAmpul de energie din centrul Galaxiei noastre. Avem deci aceasta $anse de a influenJa viitoarele evenimente cosmice in favoarea noastrd. Este suficient doar sd vrem. Beneficiile vor fi imense. A: $i in ce crezi cd vor consta schimbdrile? Argus: Vor fi nenumdrate, dar majore vor fi cele nevdzute cu ochiul liber. Scdldat in noul cdmp energetic de inaltd frecvenld, ADN-ul uman va mai adduga, insd in plan energetic, nu molecular, incd zece spirale pe lAngd cele doud existente. Se crede ci intr-o epocd, s-o numim metaforic adamicd, ADN-ul uman ar fi avut 36 de spirale gi intr-un timp mai indelungat s-ar ajunge din nou acolo. Gralie acestui fenomen, cei ce vor supravielui vor suferi

126

An unnak ki versus An undk.ki

An.unnak.ki versus

transformdri biologice care le va oferi o inldligare fizicd corespunzdtoare varstei de 33_35 de ani (aproximativ vdrsta lui Iisus). In dimensiunea a 4-a gi a 5_a la care G. Braden sustine cd se va trece, creierul uman va obtine capacitutea Je u penetra in invizibil, dincolo de valul care ne ilesparte acum cand ne afldm in cea cle a 3-a dimensiune. Evolulia este dirUatd de resorturi cosmice gi nu de intAmplare, cum naiv considera Darwin gi if .*1i" lr"a emulii lui actuali din interese foarte p.""i.., op*anau_r" adevdrului despre noi. Obiectivul' esenlial al "un:ult:riiil va evoluliei constirui exrir)derea capacitarii O" tere a creierului. prind la intelegerea sacruiui, ",inour_ a originii noastre divine gi a rostului pentru care suntem aici. Va avealoc, altfel spus, o indumnezeire a omului care .,ra transcende conditia sa animal5, dominantd astdzi, aanau_i_se u., n9u creier pi o noud biologie. Vom inleiege vrala este doar o experienp, pe care o vom incheia "a la ooflnla noastrd pentru a continua sd experimentdm in alti timpi, in alte forme gi in alte sfere de

^

**.i

;il;;

;;; pdntr-o moarte iminentd ca pdnd ucum. Voa.tea la fen9m91 biologic inevitabil, ua iirpur". A: $i toli vom beneficia de aceste schimbdri? Argus: Se crede cd toate fiinlele de pe Tena vor face un pas in dimensiunea urmdtoare. Cel mai putin inpies fenomen din ordinea cosmicd 9i argument i;";""t i;;;_ vent de atei impotriva ideii de existenla a divinitaii, il constituie cruzimea constatatd in naturd prin nranii"u unei. specii cu alta. De aceea se crede cd hrdnirea camivori Ia om cdt qi la alte specii va fi -ar6t ";li1t

tsxrsra sulrclenre dovezi oferite de cei cu hrand exclusiv vegetariand, ce se poate trdi foarte bine gi cu prot"irr"i. de origine vegetald. Modificarea comportamentului in acord cu legile sacru_

An.unnqk.ki

127

Iui va elimina legea karmei din destinul uman qi ca urmare vor lua sfhr$it bolile gi suferinfele care erau explicate prin acest mecanism. A: $i probabil ce vom avea parte qi de un nou model social. Argus: Eu sper ca noul model social sd fie unul bazat pe principii divine.Viitorul model social nu va fi nici comunibt gi nici capitalist oricAt de mult este cidelnilatd economia capitalistd de piafd, bazatd pe concurenle. Nu are nici o gans[ in viitor. ConcurenJa este inumand gi imorald, conhard ideii de divinitate. Are o conotalie strict darwinistd : ,,invinge ca sd nu fii invins" ; ,,mdndncdJ pe altul ca sd nu fii tu mdncat...". Cooperarea venitE din spiritul de intrajutorare, propdvdduit prima oard de lisus, va fi cea care va domni in viitoarea societate umanA. intr-o lume spiritualizatd, doborArea partenerului de competi{ie, punerea sa in inferioritate sub orice formd, este contrard moralei divine. A: Adicd vor dispdrea proprietdjile private, marile averi? Argus: Atdt cat se poate prevedea acum, proprietatea privatd se va plstra, dar numai in limitele bunului sim!, adicd atdt cAt este necesar pentru o existenld decente. Este total de neinleles cum, in numele politicii liberaliste se poate susline de cdtre oameni ce par a fi consumat in viala lor cdteva lecturi, cA este normal gi moral ca unii indivizi sd aibe tot $i altii nimic. Dacd toate resursele unei comunitali au o limitd, nu este clar cd ceea ce se adund intr-o parte se ia dinlr-alta? Orice avere in exces, de huzur, int-o lume sdraci este imorald. Adams Smith spunea inci din secolul al XVIII-lea cA orice avere este un furt. Atenlie! Nu este citat Marxl A: Asta cred cd se aplicd mai mult in fostele {dri socialiste.

128

An.unnak.hi verstrs An unqk.ki

A

n.unnak. ki versus An

unnak.ki

129

un model util societdfii ci doar vedetele de carton care cad la prima ploaie, ftrd culturd, frrd nici un alt merit decdt acela de a-gi etala belciugul din nas, obrdznicia gi anatomia posteriorului. Goana dupd audienfd, dupd cdgtig a ucis ultimul dram de bun simt din sufletul celor implicali in mass-media. A: Eu nu subscriu ideii, eu cred cA presa, este o unealtd de nddejde a democrafiei. O presd liberd inseamnd o lume liberd.

Argus: Occidentul numegte presa cAinele de pazd al democraJiei. Sd spunem cA a$a este. Dar cAnd cAinele turbeazi, nu trebuie sd i se se pund botnild pentru a opri raul? A: Eu cunosc oameni de presd a ciror probitate morald este mai presus de orice indoial[. $i crede-md cd nu exagerez cu nimic cdnd spun asta. Sunt oameni de caracter, corecli, cinsti$ 9i care, culmea, iubesc RomAnia qi poporul romdn. Argus: Sigur, gtiu gi eu mulli oameni din media dotali cu bun sim!, responsabili, de mare calitate umand gi profesionald. Din pdcate in presa bulevardierd ir-rtdlnim o grdmadd de indivizi amorali, liri culturS, {Iri scrupule dar cu multd rdutate gi ldcomie, care igi vdnd sufletul pentru cafva arginli. A: Si gtii cd ei acoperl un segment al cititorilor. Poate par aga, dar adesea se dovedegte contrariul. De altfel presa liberd inseamni libertate de exprimare.. . sigur de aici 9i pdnd la libertinaj este cale lungd. . . lfugus: Sigur, societatea are nevoie de pres6, de o mass-media putemicd, dar cu oameni onegti, conqtienfi de rr.sponsabilitatea pe care o au, profesionigti care sd inforrtrc-ze si nu si dezinformeze. A Trebure sd fii ingiduitor, noi venim dupd zeci de ,,rr:, de ccnzur6. Probabil cd cu timpul se va cerne. Eu cred ':i 2i de ani nu sunt suficienli pentru a ne maturiza. Noi

130

An.rnnak.kiversus An.unak.ki

am trecut de la dictaturd la democra{ie.

Argus: Democralie?

Dacd mai este nevoie de altc argumente pentru a vedea ce au insemnat 20 de ani Je democralie - anarhie in Rom6nia, * ,, _"rg"i'rrrll departe, sd observAm unde am ajuns noi ", $t ;;;".;;;;;; in. acelasi timp. ordinea *.i"ra

J*i"u economiei au permis Chinei sd construiascdL ,.g"';ii*.i comparabile cu cele americane gi sd aibe productivitate. Ei urcd, noi cobordm. "";;;i;;i; A: Eu nu mi-ag dori o dcmocratie de tip chinezesct ^ una Prefer dar int bundtdf ild. D;t;;;;;; 311,5t'i*, regr runclronale.

hirnicia gi coordonarea inielieentd""a

conduc ar fi-occidentali, altruigti, corecli, etc., p"t." rz"rd de o democrafie adevaratl. "t,i".i Argus: Poate cel mai mare defect al celor care dau tonul in democralia occidentald este naivitatea cd pot exista astdzi oameni atAt de corecli, a" on"qti in"at penrru cei care.lucreazd in presd gijustili. ,a s" uarn;Ul rroenate.de acljune totald, lhre nici un control din panea societdfii care trebuie si_gi apere interesele. n.rrir"r.]. acesrel nalvltali sau poate nu al naivitAlii ci doar al unor area de anarhie sociali, le opulaliei este pur 9i simolu la nivelul acestor institulii.

",

d;;;;;

." ." i,,lp'l,i.,jT::Y:11" cd viitorur om, pe ,teplin conetienr-de _T"1tl sa taJd de semeni, cA toate instituliile existente

Argus: concruziu

f:lTi Dunarea

6;;;j

vor trebui sd fie radical modificate p"nt* ; p;;.l;;.J viala cu legile universului. Altfel Lrf ..,J a-. ditate pe care universul nu o mai tolercazd. " "ir".] O""alrnrl n-a lo ordine in pr"p.i" 1"-."ri'.i to curningiria !f..r.i prin in """r,ri reme.

viala.

VI in

incercarea de a deslugi anumite previziuni sau scenarii l-am contactat pe Costin. El este o persoani care are capacitdli extrasenzoriale, dar care sunt dublate de o pregdtire tehnicd. De aceea apelez la el ori de cdte ori am informalii care trebuiesc cumva verificate. A: Iardgi am ajuns la tinel C: Vdd. Chiar a inceput sd imi placi sd fac pe oracolul

!

A: Am primit in ultima vreme o multitudine de informalii despre viitoare ristumdri de situalie, cataclisme, rdzboaie, erupfii, etc., vroiam sd te intreb dacd tu simli sau gtii de anumite evenimente care urmeazE sd se producd.

C: Tu qtii teoria mea! Indiferent de ceea ce urmeazd sd vin5, noi suntem responsabili. Noi am generat situaliile respective. A: $tiu, dar cu toate astea cred cd existd qi o predestinare. C: Da, cu siguranle, dar noi ne-am putea schimba soarta dacd am vrea! Soarta noastrd este data de o anumitd frecven{d pe care acfionim. Adicd, dacd noi rezondm cu o anumitd bandi vibratorie, atunci vom acliona conform cu programul inscris in ea. Asta inseamnd cd destinul este o construcfie de cdmpuri morfice care ne coordoneazd gi ne ghideazd, dar care ne oferd totodatd posibilitatea de a schimba banda in care acliondm. A: Dar tu cum vezi acest cAmp morfogentic? C: Eu il vld ca fiind o mare de energie, in care intrd toate gdndurile gi trdirile noastre, gi aici md refer la intreaga crealie care a trdit vreodat5 pe acest pemdnt, care

132

An rnnak.ki versus An.unnakki

contdbuie la modelarea viitorului prin crearea unor cam_ puri morfice specifice, dar menlionez i""a oAute, Jont generate de noi. "i" A: Mai clar dacd va veni ceva catacl.ismic, noi am fEcut-o?

A: Dar odatd creat acest camp morfic, corespunzetor unei frecvenfe, poate fi modificati

A: Terra are cdntp morfic?

An.unnqk ki versus An.unnak.ki

133

A: Adici aga numitele egregoare? C: Da. Este cam acelagi lucru. Ele sunt forme energetice de sine statetoare care sunt create qi alimentate de trdiri similare. A: Adici daci noi primim informalii apocaliptice asta inseamnd cd ele vin din egregorul unde se afl6 stocate acest gen de energii? C: Da. A: Asta inseamnd cd ele pot fi qi fals create? C: Da 9i nu. Ele existd gi sunt reale, insi pot fi create in baza unor informalii eronate. Asta inseamnd cd informalia, frica, gAndul care a stat la bazd este nereal, dar energia este manifestd. A: Mai clar, noi am creat un egregor apocaliptic Ai noi il alimentdm? C: Dacd a fost creat de noi, da, dar daci el a existat in cAmpul informalional al universului, noi doar ne-am racordat la el gi l-am alimentat. in ambele cazuri insd, noi l-am fEcut manifest. Dacd informalia existd acolo, noi doar i-am dat putere; trebuie sd vezi procesul ca fiind un proces de germinare. Existd o sdmAnJd, care a inceput sd creascd alimentatd de trdirile 9i gdndurile noastre, de polaritatea acfiunilor. De-a lungul timpului s-a mdrit gi a fost hrAnita de emisiile oamenilor. Odatd ce a atins masa critici ea incepe sd devini manifestd in plan frzic, adicd devine vizibili. A: $i nu putem curala sau dezactiva acest cAmp? C: Existri o teorie conform cdreia se curdja gi singur. Aga s-ar explica aparilia unor oameni ca Hitler, Pol Pot, Stalin, etc. Ei au venit cu misiunea de a anula anumite suprasarcini. Mai clar: universul ne-a trimis pe PdmAnt rdsplata! A: Extrapoldnd, dacd se schimbd polii Si vor fi cataclisme, este resplata noastrd.

I

134

An.unnok.ki versus An.unnak.ki

An. unn ak ki versus An. un nak.

C: Da.

A:.Dar

zice cd dupd ce vor inceta aceste dezastre, omenirea va intra intr_o erd a picii. se.

Itfel in logica lucrurilor. Dupd de echilibru. Ca sa se poaia trebuie sa primim inapoi ceea Ou, dacd noi tofi, adicd marea majoritate am gAndi

_^_L: pozltlv, am putea anihila sau

energie negativl?

md.car

i"."a."u u"?^ta

C: Da. O mare masl de oameni va putea modifica un egregor

sau un ciimp informafional, dar asta inseamni cI acea masd de oameni trebuie sd uiu" ga"auri 9i similare gi totodati trebuie sd aibd puterei anihila emisiile celor ce vor ramaoi i" "."ig"i"a i" " venld. Sd gtii ci totul este "ontinuu?";;;; Tot ceea ce emitem rdmdne intreaga creatie suntem un totul cu vibralia noastrd. distrugerea masivd a ultimi

iaiJ

mental gi distructivi gi asta se refl rnconjuritor. Terra este o fiintd vie, mult mai putemicd si mai bdtriind deciit noi. S_o fi sdturat a" rni"ir.'ri.iaii .*l o distrug! Existd chiar studi Masaru Emoto, care aratd Ea le preia informaliile din c ziteazd in oceanul planetar rn permanenld de emisiile avem posibilitatea de a influenla gi modifica structwa apei. inseamnd c[ noi avem _Asta ;;;il;ii;r;;;*; 9i. infl uenla srructura crimputui r*roe"".ii"] rvrar clar. nor ne putem crea realitatea fizicd.in care-traim. realitat ea fizicd prezentd esre $i .A: rnsplata noastri. Adicd md refer la criza economicd, foamete, .erd;;;i;

3:lif::

ki

135

lumea a treia, poluarea cu petrol gi toate celelalte. $i cine gtie ce o mai veni! C: Cdmpul morfogenetic ne poate spune, dacd avem urechi sd il auzim. A: Cum? C: Sunt multe modalitagi. Cei cu capacitdli extrasenzoriale se pot racorda pur gi simplu la acest camp gi pot scoate informalii de o mare acuratele. Mai existd qi alte moduri, putin mai tehnice.Tu ai auzit de proiectul Webbot? A: Nu. C: Webbot este un program de calculator care a fost creat in l997de Cliff High gi George Ure, cu intenlia de a prezice fluctuatiile bursiere. Se vrea a fi un fel de magind de citit viitorul, dacd imi permili exprimarea. Interesant este faptul ca ace$tia doi au descoperit ci analizAnd algoritmii pot vedea gi alte evenimente ce urmeaze a se produce pe Terra. A: Dar cum funclioneazi? C: Programul cautd anumite cuvinte cheie, prestabilite in baza unui lexicon. El folosepte un sistem de monitorizare a tuturor informaliilor existente pe web, trimitand pe net spideri @Aiaru:jeni), care caute cuvine cheie. Atunci cAnd le intdlnesc ei extrag fragmentele de text in care sunt incluse gi le trimit cdte serverele mam6. Aici, informalia este stocatd, filtratd, concentratA gi prelucratd. in acest mod softul i;i dd posibilitatea de a aduna laolalti gAndurile a miliarde de oameni. intr-un fel acest program citegte cAmpul morfogenetic, adicd emisia gAndr.rilor oamenilor. Ei suslin cd sunt capabili sd examineze congtiinla colectivd, iar acest lucru le d[ posibilitatea si facd doud tipuri de aprecieri de scurti gi de lungd duratd, adici pe termen de maxim 90 de zile 9i pe termen de zece ani. Bineinleles cd ei spun cA pe termen scurt au o mai mare acwatele.

136

An unncrk.*i vers

s

An.unnak.ki

A n.

A: $i ei pot iDterpreta toate aceste date? Da, cdci au cuvinte cheie care fu" _C: fart" dintr_o bazd uria$A de date, aproximativ trei sute a"rnii J".r"ir". Ei o"u!1rTi, inrreaga rerea. adicd,nuloritrt.u tiiri;;; '" ' uanoe$te_te cd noi stdm intr_o mare de informalie, in asemeni unor pe$ti. Sa specii, dar cd pe noi ne Dacd am crea ni$te ro_ ze, acegtia trimigi in adAncuri, pus sd caute, adici ntralie, etc. C: Ei ai o acuratele de 50_60%. Au spus unele lucruri care s-au dovedit a fi reale gi au fEcut in timp s-au dovedit a n nerbnaate. "i," S;;-:_.rnoir1; prezis atacurile asupra tumurilo, g"r"n.. a.rurtrui nu*_ tei Columbia, cutremurul ain O"""unuiinJ^;, Katrina, cdderea bursei, dezastrul p.oar. a" a"r".il.J de petrol, etc. A: $i cum au ales cuvintele cheie? C: Au luat cuvintele dominante. cele care apar prepon_

"p.;;;;i;;; ;;;;i

.

derent

in limbajul

conrun. Astlel au creat

;:,_.i;;; ;;;;;

lexicala care sa. conlina maj ori rarea to4a. emolionalii 9i tensiunea existenta tu niuetut poputu_ !iei, luatd ca un intreg. Este interesant cle {icut o remarcd.: majoritatea au un caracter preponderent negativ, degi.irrformaliilor programul nu cauti un urp."i unurrl.. Din punctul meu dc vedere asla inseamni Ja i".rr.air*""" care noi o trimitem catre congtiinfa negativd. Se nu re miri daci efeciul in unul rdu.

il" ;];;"

,"i".;;;i; .r;'#;

pl;;;,;';

A: C:

plinij

$te-te dacd s-ar indear fi catastrofal I

unnak. ki versts A n. un n ak. ki

137

A: $i datele pe care le oblin sunt puse in slujba guvernelor, sunt publice? C: Sunt date publice. Oricine poate avea acces la ele. Ei nu lucreaZd pentru nicio organizalie. A: $i scriu articole sau au emisiuni? C: Ei scot periodic rapoarte. Daci ai vedea ultimul raport. . . A: Ce spune? C: Chidr vrei sd qtii? A: Md gdndeam chiar sA il povestim. Eu consider ci este important ca oamenii sd gtie. Dacd nu va fi nimic, cu atAt mai binel Asta'este qi motivul pentru care te-am iontactal. Vroiani sA verific anumite infbrmalii legate de evenimente viitoare. Eu.cred cd este bine ca noi sd fim informafi. Nu este necesar si fii savant sau academician pentru ca se iJi dai seama ca se intampla ceva! Este suficient sd te uili pe geam sau Ia gtiri. Planeta a luat-o razna. Avem 3-4 cutremure pe sdptdmdnd de peste 6 grade, inundalii, incendii, uragane, furtuni anormal de puternice, ghea;a se desprinde de la poli, oamenii sunt nduci, animalele 9i mamiferele au probleme de orientare, pdsdrile migratoare au inceput sd plece cu trei luni mai devreme, avioanele cad, 1i{eiul erupe gi polueazd... qi nimeni nn vede nimic! C: Pdi e mai comod sd nu caufi explicalii. Dacd a1]i un rdspuns care nu iJi convine gi la un moment dat va exista o situalie in care i1i vei da seama cd trebuia sd iei de bun ceea ce gi s-a spus, ai avea mustrdri de congtiin{d. Aga stai in ignorantd qi in caz cd va fi ceva vei putea spune, p5i de ce nu ne-a anunfat nimeni? A: Da, este gi dsta un mod de grindire. $i cei de la Webbot ce spun cd va fi? C: Ei doar interpreteazl datele. Din ceea ce au cules se pare cd pAnb la s{brgitul anului acesta avem doud

138

An.unnak ki versus An unnak ki

An.unnqk.ki versus An.unnak ki

probleme majore. Una ar ti un rezboi care ar trebui sd porneasce undeva prin noiembrie $i care va fi precursorul unui rdzboi mondial, iar alta va fi clima. Totodatd ei vid cd vor 1i probleme cu alimentele. Se pare cd, acest lucru se va datora unei modificdri climatice care va incepe cu emisfera nordicd. Ierni geroase, inundagii extreme, asta insemnAnd revdrsdri de rduri, valuri uria$e, alunecdri de teren masive, se vor abate asupra acestor zone, iar populalia va fi obligatd sd i$i ia misuri sau sd migreze. in datele lor apare informalia cd Spania, nordul Italiei, Elvelia, Bavaria gi munlii centrali ai Europei vor deveni loc de refugiu. Aceasta se va intAmpla in iama-primavara aceasta. Populalia va cduta si igi stabileasca un nou cdmin in aceste zone inalte. Cdnd vor crede cl totul s-a lini$tit, in zonele muntoase vor apdrea noi fenomene nemaiintalnite: vant foarte putemic, a cdrui comportament iese din tiparele obisnuite, geruri extreme gi de duratd. in raport se vorbegte de vrint cu un caracter unic, necunoscut europenilor. A: Eu auzisem cd in zonele montane este bine, cA sunt locuri protejate. C: Eu nu auzisem asta. De fapt eu nu simt aga. A: Dar tu ce simfi? C: Eu cred cd trebuie si stai in zone unde ili vei putea cultiva mAncarea gi unde sd ai apa. A: Dar gi la munte este ape, po{i sta ldnga un izvor. C: Dacd izvorul va mai fi acolol A:Cum adicd? C: Hai si mergem pe scenariul meu, combinat cu informaliile de la webbot. Dacd iama va fi geroasi gi lungd, adici o sd se intindd pe 6-7 luni, vantul extrem de putemic, asta inseamnd cd nu vei putea cultiva nimic, animale sdlbatice nu vor fi, deoarece vor muri de foame sau vor inghela, fructe sdlbatice nici atAt, iar casa ar fi

" 139

la furtun6' cdci altfel bine sd fre fEcutd cu rezistenla mare un adipost' fErd ea. Ai o rezervi de hrani' ai i"-r"i daci continuare' i1i oblii hrana? in vor asta va insemna ci izvoarele iqi t" *iti*ua,'Exista posibilitatea ca apa sE ajunga la "-"ifnl""rrt"f . sute de kilometri dePdrtare' A: Pdi 9i la ges iii va modiflca cursul! poli cultiva La C, r]"fi iolosi pdnza freatica' munte nu.

o*i irr tt"ei Ct

..iii".

l" i"t

f;:;;;;'

a

aiirba de hrana' Ei spun ca mode-

C: Da gi vor continua 9i I cu atenlia ca se va incerca manipularea sa ^"a"n"u'ut.ug iuiotui tutt-tediei 9i a presei care va incerca, ln.culon u"t"nu"r" aceste stari cataclismice' zugrdvindu-le slabilirea incerca sumbre. Prin aceasta se va *""fiterea increderii populaliei in guverne- Cu gi vor extsta mant"roi"iiil toate aceslea populalia se va revolta asemenea se festalii masivi la nivelul intregii Tene' De

;;;;t

140

An. unnak

ki

vers us An. unnak.

ki

A n.

unnak. ki v ersus An. unna

k.

ki

141

ne arate cA vom trai timpuri nemaiintalnite. A: Dar ret'eritor la climd, ce spun?

C: Ei spun cd oscilalii fierbinte-frig vor domina planeta incepAnd cu sfhrgitul lunii septembrie anul acesta ti cd acestea vor duce clar catre doud anotimpuri. Se pare cd $i soarele va avea o vir'd. Ei zic ce vom avea qi in Europa firtuni de gheald, ninsori abundente, etc., care vor afecta toate ldrile, inclusiv Germania, Elvelia, Italia, Franla, Austria, Cehia. A: $i de RomAnia nu zic nimic? C: Nu. Probabil cA nu contAm. Bineinleles ca se vor gdsi isteli care sd zicd cd dacd nu suntem pomenili inseamnd cA nu va fi nimic. Cam asta spun cei de la webbot. Oricum, pe scurt, din aceastd toamni evenimentele vor incepe sA se dezlAnfuie gi succesiunea lor va fi una rapidd gi dezastruoas6._Nu ne vom reveni dintr-unul ci vom da in altul. Vom avea cizd economicd, foamete,_ €ii'irplii vulcariice, cutremure, incendii, furtuni violente, lngliil'ffudifi c6ri"la'ilivelitl scoarlei tereste, piobleme cu

'

C: Ei zic cd gi anul acesta vor fi ceva probleme, insi cd din vara lui 2011, se va vedea clar cd soarele va avea .fniompo-offi enr-had'rii:ltf aikeiiltanirtoidlilearata? i cd Ceea ce am pilit cu soarele anul eputul minor al unor grave modificdri ce va avea loc la nivelul emisiilor acestui astru. Se pale cd tot soarele va face ca o serie de cutremure sd se abatd asupra Terrei. Ei spun ca evenimentele care apar la nivelul scoarJei terestre in 2011, vor avea ca rezultat modificarea geografiei solului, inclusiv la nivelul fundului oceanului. A: PEi deja au inceput! C: Da, gi vor mai veni.

142

An.unnak.ki

versus

An.wtnak.ki

An unnak.ki versus

An.unnak.ki

143

Nu am stat sd analizez, sd intreb... sa ved poate mA convinge cineva sA nu fac. A: Dar poate cd oamenii nu gtiu. Tu nu vezi cd apar

informalii contradictorii. cd ce gtiam azi nu mai

este

valabil mAine, nici mdcar lucrurile legate de Terra. C: Apropo de informatii gi de Terra: spune-mi, tu ai auzit de GEO 600? A: Nu. Ce este i C: Este un fel de detector de unde gravitationale. Se i afla in apropiere de Sarsted, in Germania. El este capabil sd detecteze unde gravitalionale cu frecvenle cuprinse \ I intre 50 HZ 9i 1.5 \ A: $i cum funcfioneazi acest C: Pentru a mdsura undele gravitalionale, se declan$eazd o razd laser printr-o oglindd pe jumdtate argintatd, trwfiita ,,disttibuitor sau separator de razd". Aceasta imparte lumina in doud fascicole, care trec prin brafele perpendiculare, lungi de c6te 600 metri, ale instrumentului gi sunt reflectate inapoi. Razele luminii reflectate se recombind in separator qi creeazd un tipar de interferenld a luminii, marcdnd astfel regiunile intunecate in care undele luminoase fie s-au anulat fie s-au potenlat reciproc. Orice schimbare de pozilie a acestor regiuni inseamnd o varia{ie a lungimii relative a traseelor, ceea ce poate coincide cu prezenfa unei unde gravitalionale. A: $i c6nd a inceput acest experiment? C: Acest proiect a inceput in 1995 gi avea ca scop capta.rea undelor gravitationale, adicd a pulsafiilor din continuumul spatiu-timp, declangate de obiecte astronomice super dense, cum ar fi gdurile negre sau stelele neutronice. Acest lucru nu a fost realizat, in schimb, GEO 600 se pare a fi fEcut cea mai mare descoperire din istoria fizicii. Echipa de savanli care lucreazi in cadrul proiectului a sesizat ca un zgomot a c5.rui sursd era

acesta?

1

kHZ.

Ii ii

C:

nu md caute nimeni. Va Eu mi-am gandit rezer-

fi o c vele

.

p

A: Eu nu pot crede

ili vor cere ajutorul.

cd ai sd

ii lagi de izbeligte

pe cei ce

aparat?

144

An.unnqk.ki versus An.unnak.ki

An.unnak, ki versus

neidentificate perturbd reactorul. Luni la rAnd s_au stua_ r. insa toale explicatiile erau dat, Craig Hogan, fizician, Fizicd a particulelor din eama cd cei de la detector au entald a continuumului soatiu_ timp-- punctut in care spaliul $i mat comporte sub forma armonioasd descrisd d" Eir*t"i" gi incep sd se dizolve in..sranule,,,,"ril;"ul.;;;;;; dr'nrr-un ziar se fragmente'aza rn puncte atunci cand este miiritd. A: $i ce inseamni asta? C: Hogan spune GEO 600 estc supus unor . de cuanrum spatio_temporal si cd :ill^r.j:it L, urcqe caTi"r."scopice nol tralm lntr_o holograj,na cosmice. Ideca nu este noud, susskind, suslinea a fel ca gi

d;;i';;;;;#';

ci

cd experienfel

!gj"c*tl"a a proceselor fizice carcau loc pe ,t?r"Ji; bidirnensionald aflata la distanfa. " i1i aui'r.uru.."ll lnsernnd sa constatam cd de fapt noi suntem intr-o studii in aceasti directie. ea Evreiascd din Israel si doar cdteva cbiar ca. gair n re

nesre'u

n*a rn*"-l"

.,",,Ifli;,ff ;fru3!ruTfiT

care pr.d1lgs evalorarea lor rreptata :,::1:1.t5 Asra ;t crspantla. rua duce cu sandul tu a-"'"puri_ dox al gdurir negre>. "on.apruf A: Ce este aoesta,_)

i;;;;i

grii dispare, toati informa_ peltnr. a o forma dispare nclptul cA informatia nu Bekenstein, Jontinutul

An.unnak.ki

145

informafional al unei gduri negre este proporiional cu raza sa de actiune; aceasta reprezintd suprafa{a teoreticd pe care o acoperd o gaurd neagrd gi marcheazd punctul din care nu mai existd intoarcere pentru materia sau lumina atrasd inspre nebuloasd. A: $i asta aratd cd? C: Asta ne face si concluzionim cd: informalia 3D a unei stele precursoare poate fi complet incifratl in orizontul 2D al gdurii negre rezultate. RdmAndnd pe principiul holografic, materialul spaliu-timp devine granulat gi format din unitdli minuscule asemendtoare pixelilor, dar de o sutd de miliarde de miliarde de ori mai mici decAt un proton. Acest raport este cunoscut sub numele de scara Plank qi se echivaleazd cu valoarea de

metri. Mdrimea Plank este imaginabild ca experiment, aga incdt nimeni nu a visat cdndva cd granulele din spaliu-timp ar putea fi weodati percepute. Hogan a inleles acest aspect gi a afirmat cd: dacd continuumul spatiu-timp este o hologramd granulatd, atunci Universul poate fi imaginat ca o sferd a cirei suprafald exterioara este realizatd din porliuni la dimensiunea mdrimii Plank, fiecare conlinAnd un bit de informa{ie. Principiul holografic susline cd, nivelul de informalie tapetat la exterior trebuie sd se potriveascd numSrului de bili con{inu1i de volumul Universului. Aici apdrea insd o altd probleml, cdci volumul Universului sfedc este mult mai mare decdt suprafala sa exterioard. Hogan a dedus cd pentru a avea un numdr egal de bili pe dinduntrul qi la suprafafa Universului, lumea din interior trebuie sd fie frcutd din granule mai mari decAt cele din scara Plank. Nu te mai plictisesc cu amanunte, cert este cd dacd principiul holografic va ti confirrnat, el va elimina toate teoriile gravitaliei cuantrce care nu conlin acest principiu. f'otodat el va confirnra teoria st{ngurilor gi pe cea a 10-35

146

An unnak.ki yersus An.unnak.ki

An.unnak ki versus An.unnak.ki

matrixurilor. Vezi, Universul a inceput sd ne arate adeve_ rata lui fa!e. Eu cred cd timpurite;" ;"il;,

il;

iri

alii

;::."fffr;;

exp

se

intdmpld.

a?

E, cred cd ne indrepldm cdtre o schimbare 9, ., torald. Noitrebuie sd ne modificam, deoarece i;;;;;i;;;:: structura vibrafionald. i1i spun cd eu cred cu ,"liat;;.;; petrece

in curdnd pe Terra. tac.lismice. dar le perccpi aga nalrsm. Noi trebuie si vedem sd ne uitdm la ce va veni. ugr'.

avem responsabiliteti. fie intr_un loc

de ei. sd C: Pai gi de ce nu i1i iei mhsuri?

O,OU vrea sd imi iau mdsuri, dar nu gtiu incolro si o ,-. lau.

i I I

P3i alunci stai qi te giindegte! Evenrual poate te 9,,hoare$ri in weo doi-trei

aniJtu nu ,, rrf"i"*

l I

"rfi."ir"ii

I

I

motivul ::1L.T,: .pentru care eu nu spun la nimeni nimic gr.evrt asrf'el de disculii. De ce sa pierd ,irpriZ este raspunzator de soarra lui qi irpil.it u arf;li;; ;d_-" A: Dar ce re faci_cdnd unul credl L: lF vol raspunde cu o inhebare: 9i;;u,l dacd tu grii cd copilul teu vrea sd facd bungee_ium d veche ei uzatd ir. r ar.i,, p, J; i,?i?ffi l.liflro A: Nu, Iogic. "a';

fi."*. ;;i' "'.'

;;

147

C: Atunci, extrapoldnd, dacd familia ta nu wea se se asigure, nu crede, este dezinteresatd, tu ca un om inlelept te tii de hotdrdrea lor? A: Nu. C: $tii care este paradoxul? Cd daci se va intAmpla gi eu cred cd aga^va fi, cei care au fost impotrivd iji vor repro$a tot Jie. Ili vor Zice ci tu eqti de vind cd trebuia sd insipi!

-'- T1 Aici cred cd ai dreptate. C: Vezi, atunci de ce sA nu ii lagi in pace. Fiecare este rispunzdtor de acliunile sale qi fiecare va fi pus in situalia de a alege. Asta gtiu sigur. Noi tofi suntem egali in fafa Creatorului. Toli avem ganse egale gi toJi avem aceleagi informafii. Dacd unul este mai delds[tor sau mai neincrezAlor, este problema lui.-Pe d-e alti pa!e, daga !q -q!!!, simti. ai informatii cd va veni ceva si nu iti iei mdsuri. vei

-lqlpldg a coniilor.

lqrntgdg goqg q9lo1_dt4!AEgJ-Tjp.jte!_

A: Dar tu crezi

cd va veni cu adevdrat ceva? C: Da. Eu simt asta. $i nu va fi de bine. A: Dar cam cdnd? C: Din ce simt eu, anumite fenomene vor incepe in iamd, dar preponderent la anul, chiar spre primavard. A: Pofi spune ceva cititorilor mei?

Eu cred cd istoria universului gi a omului a fost scrisd de o sursd inteligentd. Astdzi, fizica cuantici nu mai percepe universul ca pe u.n ansamblu de elemente disparate din care au rezultat toate sciziunile sociale, ci percepe universul ca pe un flux continuu de energie in care toate elementele sunt interconectate. Acest lucru ne face sa inlelegem cd omul nu este un accident al naturii, nu este o fiinld izolat[, ci este in directd interacliune cu semenii sdi gi cu universul. Cheia acestui rafionament este simpli: orice acliune individuald se rdsfrAnge asupra intregului, deci starca de echilibru a omului este influenlati de acliunile sale. Asta inseamnd cd impasul in care ne alldm la ora actuald a fost generat de modul nostru defcctos de g6ndire. Eu cred ca singura cale de iegire este ref'accrea intregului mod de compoftament gi gdndire pe o bazd spirituald. Dacd vrem un viitor nou, va trebui sa ne ridicim congtiinJa de grup qi sd incepem sd ne condiliondm ac{iunile pe baza inlelepciunii. Viitorul model social trebuie sd fie unul bazal in mod obligatoriu pe legile iubirii qi echitdlii dil,ine. In incheiere weau sf, vd spun ci nu am scris aceastd carte cu intenfia de a inspdimdnta sau a crea panici. Persoanele cu care am stat de vorbd sunt oameni de bazi ai acestei lumi gi au pus suflet in realizarea accstor' matcriale. Dorinfa noastrd unanini esto aceea dc a trezi lumea, de a trage un semnal de alarrnd. Nu este ncvoic sI fii cercetdtor sau savzmt ca sd vezi cd tolul se schimbh. Este suficient sd te uili pe geam sau si culegi inlbrnra(ii. Clima a lualo razna. Avem c[lduli tropicale in I{ominia. inghe! in Brazllia, incendii gi inundalii peste tot, uragane. ghefarii se topesc alarmant de repede, soarelc are anomalii

150

An.unnak.ki versus An.unnak.ki

comportamentale gi exemplele pot continua. Noi credem cd prin ridicarea con$tiinlei de grup putem aplana dacd nu chiar anihila anumite fenomene ce urmeazA sA se producA pe Terra. Nu peste mult timp, noi, vom cunoagte adevarul despre trecutul qi originile noastre. Acest lucru se va datora in primul rand faptului cd creierul nostru va fi supus unui alt regim de frecvenld, care ne va aduce noi modele de gdndire 9i comportament. Omenirii i se pregdteqte ceva unic in istoria cosmosului gi noi suntem pugi in situalia de a ne alege calea pe care vrem sd o parcurgem. Schimbarea va veni oricum, noi trebuie sb optdm doar pentru calea blAndI sau anevoioasd. Sarcina noastrd este sd ne trezim gi sd congtientizdm schimbarea. Sd afirmdm cd vrem sd facem parte din aceasE noud lume, ce suntem capabili si renunldm la dogme gi tipare invechite qi cd suntem dispusi si rre acceptdm noua con$tiinld universald. Nu trebuie sd uitam ce noi toli suntem frali qi ci religiile, granilele, ultra-nalionalismul, avarili4 etc., ne-au fost induse tocmai pentru a ne crea sentimentul de separa{ie. Nu trebui sd cddem pradd unui viitor rdzboi global, in care incearcd cu mrirgdvie sd ne atrag6; ei vor ca fratele si se ridice impotriva fratelui, in baza unor idealuri gi valori eronate. Daci ei cred cu tlrie in asta, sd lupte ei, cu rudele 9i copiii lor! Ei gtiu cd numai ficdndu-ne sA emantun energii negative ne pot stdpAni gi controla in continuare. Divide et impera! Aceasta este deviza lor, dar este o iluzie. Noi tofi am purces la un anumit moment drn acelaqi loc Ai tot acolo ne vom intoarce cu tolii. De aceea vd rog sd nu cddeli victime ale acestor pdcdleli. Ciind veli auzi de lucruri urate, rele, sa vA luafl familia qi sa va pdstrali calmul gi echilibrul. Lumea care ni se oferi este o lume rninunatd in care ura, foametea, deznddejdea, rdutatea, crirna. ctc nu vcr mai exista. Prin puterea gAndului noi voin ar.ea acces in

An.trnnqk.ki versus An.unnah ki

Pacea sd ne cdliuzeascd acliunile'

151