Auxiliar Curricular Calitatea Produselor Si Serviciilor

CALITATEA PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII,TINERETULUI ŞI SPORTULUI

Colegiul Economic ,,Dimitrie Cantemir” Suceava

Auxiliar curricular M3 Calitatea produselor şi serviciilor Clasa a IX a

Suceava 2010


AUTORI: Prof. Florentina Elena Sfichi, prof. def. Prof Luminiţa Hagiu, prof grd. I, Prof. Viorela Emilia Maţipiuc, prof. def., Prof. Liliana Panaite, prof. def., Prof. Adriana Ruscan, prof. grd. II,


AUTORI: Prof. Florentina Elena Sfichi, prof. def. Prof Luminiţa Hagiu, prof grd. I, Prof. Viorela Emilia Maţipiuc, prof. def., Prof. Liliana Panaite, prof. def., Prof. Adriana Ruscan, prof. grd. II,


Introducere Acest auxiliar este destinat elevilor din clasele a IX a, ciclul inferior – liceu tehnologic, profilul servicii, domeniul domeniul pregătirii pregătirii comerţ, economic, economic, precum şi profesorilor şi maiştrilor instructori implicaţi în pregătirea acestora. Materialul a fost elaborat pe baza unităţilor unităţilor de competenţe şi a competenţelor competenţelor prevăzute în S.P.P., ţinând cont de conţinuturile tematice din programele şcolare. Acest modul agregă: agregă: Unitatea de competenţe pentru abilităţi abilităţi cheie: Asigurarea Asigurarea calităţii. Modulul de pregătire studiat urmăreşte formarea la elevi a unor deprinderi legate de: Clasificarea sortimentelor de mărfuri alimentare şi nealimentare după criterii date •

Încadrarea sortimentelor de mărfuri

•

Calcularea valorii energetice

•

Etichetarea mărfurilor alimentare/nealimentare alimentare/nealimentare

•

Verificarea caracteristicilor organoleptice ale mărfurilor alimentare/nealimentare

•

Identificarea defectelor defectelor mărfurilor alimentare/nealimenta alimentare/nealimentare re

•

Clasificare serviciilor după criterii date

Prezentarea caracteristicilor serviciilor 1. Unitatea / unităţile de competenţe/ rezultate ale învăţării învăţării la care se referă modulul: modulul: Calitatea produselor şi serviciilor: Analiza ofertei de mărfuri alimentare Analiza ofertei de mărfuri nealimentare Asigurarea calităţii 2. Corelarea rezultatelor rezultatelor învăţării şi criteriilor de evaluare: •

Denumirea Modulului: Studiul calităţii produselor si serviciilor Cunoştinţe

Deprinderi

Criterii de evaluare

Rezultatul Învăţării 1: Prezintă grupele de mărfuri alimentare Grupele

de

mărfuri Clasifică sortimentul de mărfuri

Elevul va demonstra că este alimentare: alimentare capabil să definească termenii Definirea termenilor – Încadrează sortimentul de mărfuri studiaţi în contexte diferite prin marfă, produs, serviciu, alimentare conform clasificării problematizare, studii de caz, proprietăţi, calitate, merceologice etc. caracteristici de calitate, Elevul va demonstra că este sortiment, grupă, subgrupă, capabil să clasifice sortimentul articol de mărfuri alimentare după Clasificarea sortimentului de criterii date prin simulare, mărfuri alimentare: problematizare, studii de caz. Elevul va demonstra că este produse din cereale •


şi derivate •

•

•

•

•

•

legume, fructe produse industrializate

şi

carne şi produse din carne

capabil să încadreze sortimentul de mărfuri alimentare conform clasificării merceologice prin probe practice dar şi simulare, problematizare, studii de caz.

produse zaharoase peşte şi produse din peşte produse gustative laptele şi produsele din lapte

grăsimi alimentare Clasificarea merceologică a sortimentului de mărfuri alimentare •

Valoarea

alimentară

a Analizează valoarea alimentară

mărfurilor:

Definire: proteine, lipide, glucide •

•

energetică psiho-senzorială

Elevul va demonstra că este capabil să identifice componentelor valorii energetice folosind elementele de informare de pe ambalaje, conţinutul în substanţe nutritive la 100g produs prin probe practice dar şi simulare/ problematizare/ studii de caz. Elevul va demonstra că este capabil să calculeze valoarea energetică folosind elementele de informare de pe ambalaje, conţinutul în substanţe nutritive la 100g produs prin probe practice/simulare.


Marcarea

–

etichetarea Verifică elementele de

mărfurilor: •

•

•

marcare-etichetare

elemente identificare

de

elemente informare

de

elemente de etichetare specifice pe grupe de mărfuri

Elevul va demonstra că este capabil să identifice elementele de informare şi identificare specifice etichetării mărfurilor alimentare/nelimentare prin simulare, utilizarea etichetelor de mărfuri, studii de caz.

Rezultatul învăţării 2: Descrie caracteristicile de calitate ale grupelor de mărfuri alimentare Caracteristicile

Identifică caracteristicile organoleptice ale organoleptice ale grupelor de mărfurilor alimentare: mărfurilor alimentare Utilizează normele de calitate în aspect activitatea curentă culoare Relatează cerinţele de calitate miros impuse de normative pentru consistenţă propriul loc de muncă gust grad de prospeţime Verifică organoleptic produsele alimentare în conformitate cu grad de maturitate documentaţia de specialitate Identifică normele de calitate specifice domeniului propriu de activitate •

•

•

•

•

•

•

Elevul va demonstra că este capabil să identifice caracteristicile organoleptice ale mărfurilor alimentare pentru sortimente date prin probe practice, simulare, problematizare. Elevul va demonstra că este capabil să verifice caracteristicile organoleptice ale produselor alimentare pentru sortimente date prin probe practice, simulare, studii de caz. Elevul va demonstra că este capabil să identifice normele de calitate specifice domeniului de pregătire prin simulare.

Rezultatul învăţării 3: Caracterizează grupele de mărfuri nealimentare Grupe

de

mărfuri Clasifică grupele de

nealimentare - clasificare: •

destinaţie

•

frecvenţa cererii

•

complexe de nevoi

Încadrare:

mărfuri nealimentare

Elevul va demonstra că este capabil să clasifice sortimentul de mărfuri nealimentare ţinând cont de criteriile date (destinaţie, frecvenţa cererii, complexe de nevoi) prin simulare, problematizare, etc.

Încadrează produse nealimentare Elevul va demonstra că este

CALITATEA PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR •

familii

•

grupe

•

subgrupe

•

articole

utilizând clasificarea merceologică capabil să încadreze un produs nealimentar conform clasificării merceologice prin probe practice/simulare.

sorturi Grupe de mărfuri: •

•

•

•

textile-încălţăminte metalo-chimice cosmetice

•

sticlă şi ceramică

•

lemn

•

tehnico-sanitare

•

•

•

•

Caracterizează grupele de mărfuri nealimentare Elevul va demonstra că este capabil să caracterizeze grupele de mărfuri nealimentare prin simulare, problematizare, studii de caz.

materiale construcţii

de

electrotehnice electronice

şi

autoturisme birotică şi papetărie

•

sport-voiaj – turism

•

bijuterii şi gablonţuri

Rezultatul învăţării 4: Respectarea condiţiilor de calitate pe grupe de produse nealimentare/ Caracteristicile de calitate Verifică caracteristici de

Elevul va demonstra că este pe grupe de mărfuri calitate pe grupe de mărfuri capabil să verifice nealimentare nealimentare caracteristicile de calitate pe Enumeră metodele standardizate grupe de mărfuri nealimentare organoleptice de prin probe practice, simulare. tehnico – funcţionale specifice grupei de asigurare a calităţii mărfuri •

•

Defectele

mărfurilor Identifică defectele mărfurilor

nealimentare: •

datorate producătorului

•

comerciantului

•

transportatorului

Elevul va demonstra că este nealimentare capabil să identificarea Descrie procedurile specifice defectele mărfurilor metodelor standardizate de nealimentare pe grupe de asigurarea calităţii produse prin probe practice, Identifică condiţiile de simulare, problematizare. marcare, ambalare, transport, Elevul va demonstra că este păstrate, depozitare capabil să identifice defectele Aplică metode standardizate de mărfurilor nealimentare pe


asigurarea calităţii

grupe de produse prin probe practice, simulare, studii de caz.

Rezultatul învăţării 5: Caracterizarea serviciilor Serviciile •

•

•

   



Clasifică serviciile după criterii date Clasificare (scop, mod de obţinere, Caracterizează caracteristicile cantitative ale serviciilor ISO 9004-2:1994) Definire

Caracteristici calitative: forma nematerială nestocabilitatea intangibilitatea coincidenţa în timp şi spaţiu a producţiei şi consumului eterogenitatea

Elevul va demonstra că este capabil să clasifice serviciile după criterii date prin simulare, studii de caz. Elevul va demonstra că este capabil să prezinte caracteristicile cantitative ale serviciilor prin exemplificare, simulare, problematizare.

După parcurgerea acestui modul: ştii...   

valoarea nutritivă a alimentelor grupele de mărfuri cu toate sortimentele lor criteriile specifice de ambalare, marcare, pentru fiecare grupă de mărfuri înŃelegi...

 

normele de calitate proprii domeniului de activitate modele de etichete şi marcare

poŃi să ...    

aplici cunoştinŃele pentru verificarea organoleptică de a mărfurilor încadrezi produsele alimentare şi nealimentare utilizând criterii de clasificare Analizezi valoarea energetică foloseşti limbajul de specialitate


FIŞĂ DE DOCUMENTARE nr. 1 Factorii nutritivi localizaţi în alimente Competenţa specifică: Analizează valoarea energetică

Valoarea nutritivă a produselor alimentare este dată de substanţele nutritive pe care

acestea le furnizează organismului uman, necesare pentru desfăşurarea proceselor metabolice fundamentale. Aceste substanţe cu rol diferit în organism sunt: apa, substanţe minerale, glucide, lipide, protide, vitamine, enzime. Valoarea nutritivă a unui produs alimentar este dată de următoarele elemente:  Valoare psiho-senzorială (organoleptică şi estetică)  Valoare energetică  Valoare biologică (aminoacizi esenţiali, acizi graşi, vitamine, minerale)  Valoare igienică (raportul dintre substanţe nutritive/substanţe indiferente, absenţa substanţelor nocive, a impurităţilor). Compoziţia chimică a produselor alimentare Proteine Proteinele (protide) sunt cele mai importante componente structurale şi funcţionale ale materiei vii (protos = cel dintâi). Ele îndeplinesc în organism rol plastic, participând la formarea şi reînnoirea ţesuturilor din organism, iau parte la toate reacţiile din organism, apără organismul de bolile infecţioase. Proteinele conţin 20 – 24 aminoacizi, dintre care 10 sunt consideraţi esenţiali, prezenţa lor fiind obligatorie în hrana omului (c arne, lapte, brânză, ouă). Proteinele se clasifică în 3 categorii: •

•

Proteine de clasa I (complete) – se regăsesc în alimente ca: lapte, carne, brânzeturi, ouă Proteine de clasa a II-a (parţial complete) – se regăsesc în alimente ca: legume şi leguminoase uscate, cereale

Proteine de clasa a III-a (incomplete) – se regăsesc în cartilajele oaselor În concluzie, proteinele animale sunt superioare celor vegetale, deoarece conţin toţi aminoacizii esenţiali necesari zilnic pentru organism. Glucide Glucidele deţin ponderea cea mai importantă în nutriţie (50 – 60% din valoarea energetică a raţiei alimentare trebuie să se obţină pe seama glucidelor). Rolul lor principal este de a furniza energie. Ele mai au şi rol plastic, asigurând o bună funcţionare şi tonifiere a ficatului, şi rol fiziologic, asigurând o acţiune detoxifiantă la nivelul intestinului. Sursele de glucide sunt aproape exclusiv produsele de origine vegetală. Glucidele se clasifică în 3 categorii:  Monoglucide – glucoză (miere, fructe şi flori), fructoză (este cel mai dulce glucid – fructe, miere), galactoză (glucidul din lapte) •

CALITATEA PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR  

Oligoglucide – zaharoză, maltoză, lactoză Poliglucide – amidon (cartofi, cereale), celuloză (fructe, legume, cereale) glicogen (glucidul din carne).

Lipide

Lipidele îndeplinesc în organism rol energetic şi reprezintă o formă de stocare a energiei. Ele se regăsesc în majoritatea alimentelor, cele mai importante surse de lipide fiind: laptele, carnea, ouăle, untura, untul, nucile, uleiurile. Clasificarea lipidelor se prezintă astfel:  Simple – gliceride, steride  Complexe – lecitine (gălbenuş de ou), cefaline Substanţe minerale Ele sunt absolut indispensabile vieţii, neputând fi sintetizate de organismul uman. De aceea, ele trebuie procurate zilnic din alimente. Calciul are rol în fomarea şi întreţinerea scheletului, stimulează circulaţia sângelui, combaterea rahitismului la copii. Surse de calciu sunt: lapte, produse lactate, ouă, legume, cereale. Fosforul participă alături de calciu la formarea scheletului şi la întreţinerea celulelor nervoase. Se găseşte în: carne, peşte, gălbenuş, lapte, cereale, fructe. Potasiul intervine în echilibrul vieţii la nivel celular, participă la buna funcţionare a creierului şi inimii, combate oboseala. Surse: legume, fructe (banane, mere, pere, caise, portocale), cartofi, carne. Magneziul participă la formarea scheletului, măreşte rezistenţa la oboseală. Surse: leguminoase uscate, ficat, creier, peşte, mere, nuci. Fierul este cel mai important transportor de oxigen din organism. Surse: carne, ficat, gălbenuş, legume verzi, leguminoase. Iodul este un element indispensabil glandei tiroide. Surse: peşte, nuci. Vitaminele Ele au rol catalitic, fiind necesare în cantităţi mici. Organismul nu poate sintetiza vitaminele, el primindu-le din alimente zilnic. Vitaminele se clasifică, după solubilitate, astfel: •

Liposolubile: A (betacaroten), D (antirahitică), E (vitamina antisterilităţii), K (antihemoragică), F

Hidrosolubile: B1, B2, B6, B12, C (antiscorbutică), P, PP Alte elemente care fac parte din compoziţia chimică a alimentelor sunt: apa, enzimele, acizii, pigmenţii, uleiurile eterice, alcaloizii (cafeina, teina, solanina). În concluzie, gradul de asimilare a alimentelor este determinat de calitatea substanţelor organice existente în acestea şi de capacitatea organismului de a sintetiza unele substanţe. •


FIŞĂ DE DOCUMENTARE nr. 2 VALOAREA ENERGETICĂ (CALORICĂ) A PRODUSELOR ALIMENTARE Valoarea energetică a unui produs alimentar este determinată de trofinele calorigene: lipide, glucide, proteine. Prin ardere în organism, acestea furnizează energia necesară organismului în desfăşurarea funcţiilor vitale. 1g lipide = 9,3 kcal 1g glucide = 4,1 kcal 1g proteine= 4,1 kcal 1g alcool etilic = 7 kcal Valoarea energetică se calculează pornind de la procentul de lipide, glucide, proteine din alimente, astfel: V.E. (kcal) = P(g) x 4,1kcal/g + G(g) x 4,1kcal/g + L(g) x 9,3kcal/g

Exemplu: Calculaţi valoarea calorică a 200ml lapte ştiind că 100 ml conţine: - 3,5g proteine - 3,6g lipide - 4,8g glucide V.E. (kcal) = 3,5g x 4,1kcal/g + 3,6g x 9,3kcal/g + 4,8g x 4,1kcal/g V.E. (kcal) = 14,35 kcal + 33,48 kcal + 19,68 kcal V.E. (kcal) = 67,51 kcal V.E. la 200 ml lapte va fi: 67,51 kcal x 2 = 135 kcal


Fişă de documentare nr. 3 Competenţa specifică: Verifică elementele de marcare-etichetare În fişa de documentare sunt prezentate elementele de identificare a produsului pe care trebuie să le conţină eticheta.

Denumirea

Provenienţa

Termenul de valabilitate

Cantitate netă, condiţii de depozitare şi folosire, ingrediente

Trebuie să corespundă naturii, proprietăţilor produsului alimentar sau materiilor prime utilizate. Trebuie să conţină informaţii cu privire la tratamentele la care au fost supuse produsele (refrigerare, congelare, concentrare, afumare).

- Numele şi adresa fabricantului sau distribuitorului. În cazul produselor de import, se înscriu numele şi adresa importatorului înregistrat în România. Se poate înscrie în diferite moduri: ca dată limită de consum – „data expirării...”, „expiră la data de...”, „a se consuma până la data de...”; ca limită optimă de consum – „a se consuma de preferinţă înainte de data...”.

Obligatoriu se trece concentraţia alcoolică pentru băuturile la care aceasta este mai mare de 1,2%. De asemenea, trebuie trecute instrucţiuni de utilizare când lipsa acestora poate determina o utilizare necorespunzătoare.

Marcarea produselor alimentare se face cu scopul identificării produselor, informării consumatorilor, dar şi pentru promovarea produselor pe piaţă. Forme de marcare a produselor alimentare:  Etichete  Etichete litografiate, care cuprind şi imaginea produsului ambalat (la borcane şi cutii ce conţin produse conservate)  Banderole litografiate (produse zaharoase)  Litografiere pe ambalaje de hârtie cerată sau metalizată  Ştanţare pe ambalaje metalice din sticlă, mase plastice  Ştanţare şi pirogravare pe lemn  Ştampilare (carne)


Fişa de lucru nr. 1 FACTORI NUTRITIVI

Unitate de competenţă: Analiza ofertei de mărfuri alimentare Data:  Timp alocat: 20 minute Această activitate vă va ajuta elevii să cunoască noţiuni legate de factorii nutritivi localizaţi în alimente. Prezenta activitate se va desfăşura având la bază Fişa de documentare nr. 1

A 1 2 3 4 5 6 7 8 B 1. Elemente indinspensabile vieţii care nu pot fi sintetizate de organismul uman. 2. Monoglucid 3. Factori nutritivi care îndeplinesc în organism rol plastic. 4. Rolul principal al glucidelor în organism este de a furniza 5. Factori nutritivi care degajă prin ardere 9,3Kcal/g. 6. Caracteristica vitaminei D. 7. Cea mai importantă substanţă de rezervă din regnul vegetal. 8. Lipsa acestui mineral din organism determină anemia.


FIŞĂ DE LUCRU nr. 2 Factori nutritivi şi calculul valorii calorice a alimentelor Unitate de competenţă: Analiza ofertei de mărfuri alimentare Data:  Timp alocat: 30 minute Această activitate vă va ajuta elevii să cunoască noţiuni legate de factorii nutritivi localizaţi în alimente şi calculul valorii calorice a alimentelor. Prezenta activitate se va desfăşura având la bază Fişa de documentare nr. 2

1.Identificaţi oligoglucidele din enumerarea de mai jos: a. lactoza şi maltoza; c. Glicogenul şi amidonul; b. glucoza şi fructoza; d. Celuloza şi galactoza 2.Participă alături de Calciu la formarea şi întreţinerea scheletului: a. Mg c. Fe b. P d. I 3.Identificaţi caracteristica principală a vitaminei A: a. antihemoragică; c. Se regăseşte în alimente sub formă de caroten b. influenţează procesul de reproducere; d. Antirahitică 4.Proteinele de clasa a I-a (complete) se regăsesc în alimente ca: a. carne, ouă; c. Cereale; b. leguminoase uscate; d. Ulei 5. Adevărat sau Fals? a.Aminoacizii se regăsesc în structura glucidelor. b.Valoarea biologică a alimentelor este dată de valoarea organoleptică şi estetică. c.Vitaminele hidrosolubile sunt D, E, C, B. d.Cafeina, solanina, nicotina sunt alcaloizii din alimente. e. Deficitul de fier determină tetania. f. Celuloza este prezentă în fructe, legume, cereale. g. Un gram de lipide dă prin ardere 4,1 calorii. h. Proteinele sunt predominante în regnul vegetal. i. Vitamina A are un rol determinant în procesul vizual. j. Rolul principal al glucidelor în organism este cel plastic. 6. Enumeraţi elementele ce definesc valoarea nutritivă a unui aliment. 7. Calculaţi valoarea calorică a unei cine formată din: - 200 g catofi natur - 200g grătar vită - 150 g salată (50g roşii, 100g varză), cunoscând caloriile degajate de 100g produs: Cartofi: P = 1,7; G= 17,4; L= 0,2 Carne vită: P= 20,4; G= 0; L= 2,2 Roşii: P= 1,3; G= 4,8; L= 0,2 Varză: P= 1,8; G= 5,8; L= 0,2 Transformaţi Kcal în Kjouli.


FIŞĂ DE EVALUARE Factori nutritivi şi calculul valorii calorice a alimentelor

1. c. d. 2. a. b. 3. c. d. 4. c. d.

I. Identificaţi varianta corectă: 2 puncte Identificaţi poliglucidele din enumerarea de mai jos: 0,5p lactoza şi maltoza; c. Glicogenul şi amidonul; glucoza şi fructoza; d. Celuloza şi galactoza Care din următorii factori nutritivi participă la formarea anticorpilor în organism? 0,5p glucide; c. Proteine; lipide; d. Vitamine Identificaţi caracteristica principală a vitaminei D: 0,5p antihemoragică; c. Se regăseşte în alimente sub formă de caroten influenţează procesul de reproducere; d. Antirahitică Proteinele de clasa a II-a (parţial complete) se regăsesc în alimente ca: 0,5p carne, ouă; c. Cereale; brânzeturi; d. Ulei

2p II. Adevărat sau Fals? a. Aminoacizii se regăsesc în structura lipidelor. b. Glucidele reprezintă principala sursă de energie din organism. c. Vitaminele liposolubile sunt A, D, E, K. d. Organismul uman poate sintetiza vitamine şi minerale. III. Enumeraţi elementele ce definesc valoarea nutritivă a unui aliment.

1p

IV. Realizaţi un eseu structurat cu tema: Rolul proteinelor în organism, precizând 2p următoarele elemente: a. clasificarea proteinelor b. surse de proteine c. importanţa lor în alimentaţie. 2p V. Calculaţi valoarea calorică a unui mic dejun format din: - 200 ml lapte - 2 felii pâine graham - 25 g unt - 25 g miere - 50 g caşcaval, cunoscând caloriile degajate de 100g produs: Lapte: P = 3,5; G = 4,9; L = 1,7 Pâine: P = 9,1; G = 51; L = 1 Unt: L = 82,7 Miere: G = 75 Caşcaval: P = 25; G = 1; L = 19 Transformaţi Kcal în Kjouli.


Activitate suplimentară "Trusa cu unelte" •

Denumirea activităţii: ”Cine ştie caştigă”

•

Denumirea modulului: Calitatea produselor şi serviciilor

•

Unitate de competenţă: Analiza ofertei de mărfuri alimentare

•

Timpul alocat efectuării activităţii: 45 min

•

Obiectivul activităţii: această activitate va ajuta elevii să-şi consolideze cunoştinţele referitoare la factorii nutritivi localizaţi în alimente şi modalitatea de calcul a valorii calorice a alimentelor.

•

Numele elevului:

•

Data:

Solicitaţi elevilor să pregătească seturi de întrebări din materia studiată (factori nutritivi, valoare calorică), la care să răspundă echipa adversă. Variante: întrebări la care grupurile răspund pe rând. Cele la care un grup nu ştie să răspundă, trec la grupul următor. Întrebări individuale (două puncte dacă elevul răspunde singur, un punct dacă se consultă cu alţi membri ai grupului), Întrebări pentru grupuri – se pot primi întrebări suplimentare de la echipa adversă.(dacă răspund corect li se acordă dublul punctelor, dacă nu, pierd un punct), Întrebări dificile la început şi a căror dificultate scade pe parcurs (dar scade şi numărul de puncte acordate) •

•

•

•


LECŢIE RECAPITULATIVĂ FACTORI NUTRITIVI Metoda cubului Modulul I: Calitatea produselor şi serviciilor Unitatea de învăţare: Valoarea nutritivă a mărfurilor ali mentare Unitatea de competenţă: Analiza ofertei de mărfuri alimentare Activitatea 1

În orele de recapitulare şi sistematizare a cunoştinţelor despre factorii nutritivi localizaţi în alimente se poate utiliza cu succes metoda cubului. Elevii vor fi împărţiţi în grupe eterogene, fiecare primind câte un cub pe feţele căruia vor fi trecute activităţile: descrie, compară, asociază, analizează, argumentează şi aplică. Elevii, sub îndrumarea conducătorului de grup, prezintă cunoştinţele teoretice referitoare la tema abordată – Descrieţi importanţa cunoaşterii valorii nutriive a alimentelor. Cei care întâmpină dificultăţi sunt ajutaţi de ceilalţi membrii ai grupului şi pot apela la schemele recapitulative întocmite anterior la lecţii. După ce prima activitate s-a încheiat, conducătorul grupului ridică mâna şi profesorul îi prezintă a doua faţă a cubului: compară. Elevii găsesc mai multe asemănări şi deosebiri între diferitele aspecte ale temei discutate – Comparaţi lipidele şi glucidele. Profesorul prezintă în continuare a 3-a sarcină – Asociaţi alimentelor prezentate în continuare (fructe, carne de peşte, ficat, cereale, legume, lapte, ouă, leguminoase uscate) factorii nutritivi localizaţi. După ce s-a încheiat şi această activitate, profesorul arată a 4-a faţă a cubului – Analizaţi un meniu zilnic: mic dejun, dejun şi cină, din punct de vedere nutritiv. A 5-a faţă a cubului prezentată de profesor – Argumentaţi necesitatea combinării optime a factorilor nutritivi în alimentaţia zilnică.

Urmează etapa în care cunoştinţele teoretice recapitulative sunt aplicate în practică prin rezolvarea unor exerciţii, în mod individual – Calculaţi valoarea energetică a unui mic dejun format din 2 felii pâine, 50 grame unt, un ou, o cană de lapte, cunoscând caloriile la 100 grame produs.

Activitatea 2 1.Descrieţi factorii nutritivi localizaţi în alimente. 2.Comparaţi rolul vitaminelor şi mineralelor în organism. 3.Analizaţi compoziţia chimică a alimentelor şi exemplificaţi. 4.Argumentaţi importanţa cunoşaterii valorii nutritive a alimentelor. 5.Asociaţi elementele din cele 2 coloane, dacă între ele există vreo legătură. Factori nutritivi

1.Glucide 2.Proteine 3.Lipide 4.Vitamine 5.Substanţa minerale

Exemple a.gliceride, steride b.glicogen, celuloză c.peptide, albumine d.A, D, E, K e.Fe, Ca, P, Mg

6.Aplicaţi cunoştinţele de la acest capitol calculând valoarea nutritivă şi calorică a unui mic dejun compus din: - lapte de vacă integral – 200ml - unt – 20g - gem de prune – 25g - ou fiert moale – 2 buc. - brânză topită – 25g


Fişă de lucru nr. 3 Elemente de marcare - etichetare a măfurilor alimentare Unitate de competenţă: Analiza ofertei de mărfuri alimentare Data:  Timp alocat: 30 minute Această activitate vă va ajuta elevii să cunoască noţiuni legate de modalităţile de marcare şi etichetare a produselor alimentare. Prezenta activitate se va desfăşura având la bază Fişa de documentare nr. 3.

1.Prezentaţi elementele de identificare a produselor şi de informare a consumatorilor pentru 2 produse alimentare, la alegere.

2. Adevărat sau fals? a. Termenul de valabilitate se înscrie pe etichete numai ca limită optimă de consum. b. Tremenul de valabilitate este mai mare decât durabilitatea minimală. c. Necomestibilitatea produselor alimentare apare după expirarea termenului de valabilitate. d. Marcarea produselor alimentare se face cu scopul identificării produselor şi promovării acestora pe piaţă. 3. Completaţi schema de mai jos:

Forme de marcare a produselor alimentare


Fişă de lucru nr. 4 Unitate de competenţă: Analiza ofertei de mărfuri alimentare Data:  Timp alocat: 20 minute Această activitate vă va ajuta elevii să cunoască noţiuni legate de modalitatea de etichetare a mărfurilor alimentare. Prezenta activitate se va desfăşura având la bază Fişa de documentare nr. 3.

În fişa de documentare nr. 3 vă sunt prezentate informaţii legate de marcarea şi etichetarea mărfurilor alimentare. Pe baza acestei fişe completaţi următoarele grafice, identificând elementele pe care le conţine eticheta produselor alimentare prezentate mai jos.

Cicolată „Poiana”

Lapte pasteurizat „La Dorna”


2. Clasificarea sortimentului de mărfuri alimentare: •

produse din cereale şi derivate

•

legume, fructe şi produse industrializate

•

carne şi produse din carne

•

produse zaharoase

•

peşte şi produse din peşte

•

produse gustative

•

laptele şi produsele din lapte

grăsimi alimentare. Clasificarea merceologică a sortimentului de mărfuri alimentare I.4. Caracteristicile organoleptice ale mărfurilor alimentare (LT): •

•

aspect

•

culoare

•

miros

•

consistenţă

•

gust

•

grad de prospeţime

•

grad de maturitate


Fişa de documentare 4 Sortimentul mărfurilor alimentare Sfera de cuprindere a mărfurilor alimentare este foarte largă şi diversificată.

1. cereale şi derivate 2. legume, fructe şi derivate

3. zahăr şi produse din zahăr 4. produse gustative

5. lapte şi produse din lapte 6. carne şi produse din carne

7. peşte şi produse din peşte 8. produse gustative

9. grăsimi alimentare.


Fişa de documentare 5 Cereale şi derivate Produsele din cereale cuprind următoarele: 1. crupe - produse obţinute printr-o prelucrare specială a boabelor de cereale Sortiment: a. crupe naturale: - normale: întregi (orez), fragmentate (mălai, griş) - laminate: opărite, prăjite (fulgi de porumb) - expandate: din orez (fulgi de orez), grâu (pufarini), porumb (pufuleţi); b. artificiale: tapioca, orez artificial 2. făina - sub formă de pulbere fină, obţinută prin măcinarea boabelor de cereale Sortiment: - făină albă superioară tip 000 sau tip 480 - făină albă superioară tip 00sau tip 550 - Făină albă tip 700 - Făină semialbă tip 800 - Făină neagră tip 1350 3. Pastele făinoase – produse dintr-un aluat crud, nefermentat, modelat în forme diferite şi uscat până la o umiditate de 12 – 13%, cu sau fără adaosuri (ou, spanac, pastă de tomate). Sortiment: a. după formă şi dimensiune: - lungi (macaroane, spaghete, tăiţei) - medii (fidea, lazane) - scurte (melci, spirale, pene, litere, steluţe) b. după compoziţie: - simple - cu adaosuri (ouă, pastă de tomate, pastă de spanac, brânză, miere, nucuşoară, etc). 4. Produsele de panificaţie: produse obţinute dintr-un aluat dospit preparat din făină, drojdie, apă, sare şi diverse adaosuri (ouă, grăsimi, zahăr, condimente). Sortiment: - pâine simplă (albă, semialbă, neagră) - pâine dietetică (acalorică, graham, cu calciu, hipoglucidică), - pâine cu adaos de cartofi - produse de franzelărie: simple (cornuri, chifle, batoane), cu adaosuri (batoane cu lapte, împletituri) 5. Produse de patiserie: produse obţinute prin afânarea chimică a unui aluat preparat din făină, grăsimi, zahăr cu sau fără adaosuri (ouă, miere, unt, arome). Sortiment: - biscuiţi (simpli, desert, aperitiv, dietetici, cu cremă, cu unt, cu cremă), - napolitane (cu cacao, cu vanilie, cu fructe, cu ciocolată), - fursecuri, - turtă dulce.


Caracterisiticile organoleptice

1. Produse de morărit: făina de grâu Caracterisitici

Făină albă

Aspect

Pulbere impurităţi

Culoare

Alb – gălbui cu nuanţe cenuşiu deschis

Miros şi gust

Specifice, de făină de grâu, fără miros şi gust străin, de mucegai, de închis

Umiditate %

Făină semialbă fină

fără Pulbere fină fără impurităţi Alb – gălbui cu nuanţe cenuşiu deschis cu urme de tărâţe

Făină neagră Pulbere fină impurităţi

fără

Cenuşiu deschis, cu particule de tărâţe

14,5

14,5

14,5

Gluten umed %

26

26

24

Aciditate

2,8

3,2

4

2. Produsele de panificaţie Pâine albă Condiţii

Pâine semialbă

Pâine neagră

Pâine dietetică

de Format

specific Format specific Format specific Format specific admisibilitate sortimentului, sortimentului, sortimentului, sortimentului, exterior neaplatizat neaplatizat neaplatizat neaplatizat general Coajă

Rumenă, galben Rumenă, brun- Rumenă, brun Cu auriu Masă cu pori deschis Masă cu până la brun- asperităţi(rugoasă), fini, uniformi pori uniformi roşcat Neumed la brun roşcat palpare

Aspect miez Elastic (după o uşoară apăsare, revine imediat la starea iniţială), fără cocoloaşe (în secţiune

sau urme de făină nefrământată

Aromă

Plăcută, caracteristică pâinii bine coapte, fără miros străin (de mucegai, de rânced etc)

Gust

Plăcut, caracteristic pâinii bine coapte, fără gust acru sau amar, fără scrâşnet datorat impurităţilor minerale (pământ, nisip etc.)


3. Biscuiţi Aspect exterior

Suprafaţa superioară netedă, semilucioasă, nearsă, fără băşici, cu desen specific

Aspect în secţiune

Bine copt, cu porozitate şi stratificare uniformă

Culoare

Galbenă până la galben brună, uniformă Galben aurie până la brună, uniformă Caracteristică biscuiţilor şi glazurii utilizate Caracteristică biscuiţilor şi cremei utilizate, în funcţie de sortiment

Consistenţă

Crocanţi Fragezi, uşor sfărâmicioşi, în funcţie de sortiment

Miros şi gust

Plăcute, caracteristice aromelor utilizate, fără miros şi gust străin

.


FIŞĂ DE DOCUMENTARE 6 LEGUMELE, FURCTELE ŞI DERIVATE Legumele şi fructele sunt alimente de origine vegetală cu rol deosebit în alimentaţie, datorită însuşirilor organoleptice şi elementele nutritive preţioase pe care le conţin. Ele sunt consumate în stare proaspătă, dar şi în diferite preparate culinare, sau în stare conservată, asigurându-se consumul permanent. Sortimentul de legume curprinde:  Legume bulboase: ceapă, praz, usturoi  Legume cucurbitacee: castravete, dovlecei, pepene,  Legume Solano-fructoase: ardei, tomate, vinete,  Legume frunzoase: lobodă, salată, spanac,  Legume păstăioase: fasole verde, bame, mazăre  Legume rădăcinoase: morcov, pătrunjel, ridiche, sfeclă roşie, ţelină,  Legume vărzoase: varză, conopidă, guile  Legume condimentare: cimbru, hrean, leuştean, mărar, pătrunjel. Sortimentul de fructe cuprinde:  Fructe seminţoase: gutui, mere, pere  Fructe sâmburoase: caise, cireşe, vişine  Fructele arbuştilor fructiferi: afine, agrişe, căpşune, coacăze, fragi  Fructe nucifere: alone, nuci, castanet comestibile, migdale  Fructe subtropicale: lîmâi, mandarine, portocale  Fructe tropicale: banane, ananas. Conserve din legume şi fructe

Prin prelucrarea legumelor şi fructelor se obţin conservele şi semiconservele. Sortimentul conservelor de legume:  Legume şi fructe conservate prin congelare: mazăre, fasole verde, spanac, ardei,  Legume conservate prin deshidratare: radăcinoase, ceapă, cartofi, varză, amestecuri de legume  Legume conservate prin concentrare: pastă de tomate, de ardei, bulion de tomate, ardei  Legume conservate prin murare: castraveţi, varză, gogoşari  Legume conservate în oţet: castraveţi, gogoşari  Legume conservate prin sterilizare: vinete, bame, ciuperci, mazăre, castraveţi, tocană de legume


Sortimentul conservelor de fructe:  Fructe congelate: căpşuni, vişine, zmeură, caise  Fructe conservate prin sterilizare : creme, nectaruri, compoturi  Fructe conservate prin concentrare: marmeladă, dulceaţă, gem, siropuri  Fructe conservate prin deshidratare: prune, struguri, caise, vişine, cireşe  Fructe conservate prin murare. Pentru a fi corespunzătoare din punct de vedere organoleptic, conservele din legume şi fructe trebuie să îndeplinească o serie de proprietăţi organoleptice ale căror condiţii de admisibilitate sunt precizate în standardul de produs. Proprietăţile organoleptice ale conservelor de legume Caracterisitici

Descrierea caracterisiticilor

Recipient de sticlă curat, închis ermetic, cu capacul nebombat. Aspect recipient Cutie metalică nebombată, neturtită, fără pete de rugină; se admit la exterior uşoare deformări ale capacului cutiei, dar nu la falţ. Etichetă curată, vizibil imprimată cu toate elementele de identificare, lipită simetric în plan, pe recipient. Aspect recipient Cutie, capac fără pete de rugină sau exfolieri ale peliculei protectoare. la interior

Recipient de sticlă curat.

Aspect conţinut

Legume întregi, de aceeaşi varietate, apropiate ca mărime, culoare şi grad de coacere Legume divizate(cuburi, rondele, tăiţei) în funcţie de varietate sau masă semifluidă în cazul piureurilor Legume întregi, de aceeaşi varietate, apropiate ca mărime, culoare şi grad de coacere Legume divizate sau amestec de legume întregi şi divizate

Culoarea

Caracteristică legumelor fierte

legumelor Lichidului

de Limpede, uşor gălbuie Roşu-deschis până la roşu-cărămiziu

acoperire Consistenţă

Legume sau bucăţi de legume bine fierte şi nedestrămate

Gust şi miros

Specifice legumelor componente, fără gust şi miros străin


FIŞĂ DE DOCUMENTARE 7 CARNEA ŞI PRODUSELE DIN CARNE Carnea este un produs cu o valoare nutritivă nutritivă ridicată: proteine 22%, 22%, lipide, săruri minerale, vitamine, glucide – glicogen. Se consumă sau se prelucrează în principal carnea obţinută de la: animalele de măcelărie (bovine, porcine, ovine, caprine, cabaline), păsări domestice (găini, curci, raţe, gâşte). Clasificarea produselor din carne

Sortimentul produselor din carne se prezintă extrem de variat si complex, el fiind în funcţie de materiile prime şi auxiliare folosite, de tehnologiile aplicate şi de metodele de conservare pretabile (sărarea, uscarea, afumarea, pasteurizarea şi sterilizarea).

CU COMPOZITIE TOCATA

- Preparate crude - Preparate pasteurizate - Preparate afumate - Preparate afumate la cald şi pasteurizate - Preparate afumate la cald, pasteurizate şi afumate la rece - Preparate afumate la cald, pasteurizate, afumate la rece şi uscate

NETOCATE

- Preparate sărate şi afumate - Preparate pasteurizate - Preparate pasteurizate şi afumate

SEMICONSERVE (PASTEURIZATE


PREPARATE DIN CARNE

PRODUSE DIN CARNE

CONSERVE DIN CARNE CONSERVE (STERILIZATE



Criterii de apreciere organoleptică în stabilirea prospeţimii cărnii Criteriile de apreciere Aspectul exterior

Culoarea

Măduva oaselor

Bulionul după fierbere

Proaspătă

La suprafaţă carnea prezintă o peliculă uscată; grăsimea are coloraţia, consistenţa şi gustul normale; tendoanele sunt lucioase, elastice şi tari, suprafeţele articulare sunt netede şi lucioase; lichidul sinovial este limpede.

Relativ proaspătă

Alterată

La suprafaţă carnea Suprafaţa poate fi uscată şi prezintă uneori o lipicioasă, deseori acoperită cu peliculă uscată, pete de mucegai; grăsimea are alteori e parţial aspect mat şi coloraţie cenuşie, acoperită cu mucus consistenţă micşorată; miros de lipicios, în cantitate rânced; tendoanele sunt moi, mică; uneori se pot cenuşii, umede şi acoperite cu observa pete de mucus abundent; lichidul sinovial mucegai; grăsimea este tulbure. are aspect mat şi consistenţa micşorată; tendoanele sunt ceva mai moi, mate sau chiar cenuşii; suprafeţele articulare sunt acoperite cu mucus; lichidul sinovial este tulbure. La suprafaţă carnea La suprafaţă şi în La suprafaţă culoarea este are culoare roz până secţiune culoarea cenuşie sau verzuie, pe secţiune la roşu; în secţiune este mată şi mai este umedă şi foarte lipicioasă; este lucioasă, uşor închisă uneori în e decolorată, cenuşie sau umedă, fără a fi comparaţie cu cea verzuie. lipicioasă, de culoare proaspătă; în caracteristică speciei secţiune este şi regiunii musculare umedă, fără a fi respective; sucul lipicioasă; o hârtie muscular se obţine cu de filtru aplicată pe greutate şi este secţiune absoarbe limpede. multă umiditate; sucul muscular este tulbure. Umple în întregime Uşor dezlipită de Nu umple tot canalul medular; canalul medular, marginea osului; mai consistenţă mult micşorată; elastică, de culoare şi moale şi mai închisă culoare cenuşiu-murdar; periostul consistenţă normală, la culoare decât închis la culoare, adeseori în secţiune estemăduva proaspătă; negricios. lucioasă. în secţiune este mată, uneori cenuşie. Transparent, limpede Tulbure, cu gust Tulbure, murdar, cu flocoane; şi plăcut aromat; la puţin plăcut sau miros rânced şi de mucegai; la suprafaţă se separă chiar uşor rânced; la suprafaţă aproape nu se observă un strat de suprafaţă grăsimea picături de grăsime. sedimentare şi se separă sub formă grăsime. de picături mici, uneori cu gust rânced.


Materiile auxiliare specifice produselor din carne sunt: apa potabilă, sarea, azotiţi şi azotaţi, polifosfaţi (agenţi de hidratare), zahărul, acidul ascorhic, aromatizanţi, condimente, potenţatori de arome (glutamatul monosodic), fum lichid, membrane (naturale şi sintetice), culturi pure de microorganisme microorganisme (bacterii şi mucegaiuri). Pentru obţinerea preparatelor din carne tocată tip mezeluri sunt folosite două semifabricate: bratul şi şrotul. Bratul – este o pastă ce se obţine prin tocarea fină la cutter a cărnii de vită sau porc; iniţial carnea este mărunţită la cutter sau maşină coloidală. Pentru asigurarea consistenţei pastei se adaugă apă răcită sau gheaţă; capacitatea de reţinere a apei depinde de adaosurile folosite: sare, polifosfaţi, plasmă sanguină, cazeinat de sodiu, ovoalbumină, derivaţi de soia, care contribuie şi la stabilizarea emulsiei. Şrotul – reprezintă bucăţi de carne de vită sau de porc (de 200-300 g) tratate cu amestec de sărare (sare, azotat şi azotiţi de sodium etc.), care se menţin în frigider la +4 grade C, timp de 3-4 zile pentru maturare. După maturare, bucăţile se toacă (grosier) la maşina Wolf, cu sita specifică fiecărui produs (frecvent cu sita de 20 mm). Pentru a fi corespunzătoare din punct de vedere al proprietăţilor organoleptice, preparatele din carne trebuie să îndeplinească condiţiile de admisibilitate admisibilitate precizate în standardul de produs. Examinarea organoleptică a preparatelor din carne presupune:

. -tipul ambalajului; ambalajului; Examinarea ambalării -starea în care se află ambalajul (aspect exterior, integritate, curăţenie, şi marcării etc.). Referitor la marcare se va observa dacă acesta conţine toate elementele referitoare la identificarea produsului şi producătorului, precum şi elementele necesare informării consumatorului cu privire la cantitate, calitate, termen de valabilitate şi condiţii de păstrare Examinarea caracteristicilor organoleptice a) Aspectul exterior, La produsele cu membrană se examinează natura membranei, membranei, gradul ei culoarea şi forma de umezire, integritatea, luciul, culoarea şi uniformitatea culorii, precum şi modul de legare la capete (clipsate sau cu sfoară). Totodată se observă dacă este curată, netedă şi continuă sau dacă prezintă defecte precum: încreţituri, crăpături, pete de mucegai (cu excepţia celor la care se acceptă o pulbere de mucegai uscat, de exemplu, salamul de Sibiu). La preparatele fără membrană se urmăreşte integritatea bucăţilor, modul în care s-a făcut fasonarea, gradul de uscare, starea de curăţenie, prezenţa mucegaiului, a impurităţilor etc. b) Aspectul secţiune

c) Consistenţa

în se examinează atât în secţiune longitudinală cât şi transversală apreciindu-se dacă compoziţia este bine legată, compactă şi uniformă. De asemenea, se urmăreşte: culoarea şi uniformitatea ei în toată masa sau în alternanţă, conform ingredientelor (caşcaval, măsline), aderenţa membranei la conţinut, prezenţa golurilor de aer sau a grăsimii topite în masa compoziţiei sau sub membrană, existenţa pungilor de lichid sau precipitat albuminic, prezenţa în masa produsului a cartilagiilor, a flaxurilor, a bucăţilor de oase, dar şi uniformitatea răspândirii ingredientelor. se apreciază prin palpare printr-o apăsare uşoară cu degetul observând dacă este elastică (va reveni la forma iniţială) sau este moale. De asemenea, se apreciază fermitatea produsului (acesta trebuind să nu fileze la rupere sau la desfacerea membranei de compoziţie), gradul de frăgezime, suculenţa şi modul de comportare la tăiere


d) Mirosul şi gustul

se apreciază prin degustare urmărindu-se autenticitatea acestora (specific sortimentului, condimentelor folosite şi a ingredientelor pe care le conţine), precum şi prezenţa mirosurilor şi gusturilor străine (rânced, mucegai, de stătut, acru, de putrefacţie). În situaţia în care produsele prezintă început de alterare, încep să se observe modificări în proprietăţile organoleptice normale. Astfel, consistenţa produselor scade, masa devine afânată datorită gazelor ce se formează prin descompunerea substanţelor proteice, iar mirosul şi gustul devin neplăcute. De asemenea, învelişul pierde aderenţa la compoziţie.

Semiconserve şi conserve din carne Semiconservele din carne sunt reprezentate prin sortimentul: semiconserve de şuncă (cotlet, pulpă, spată); semiconserve din carne de porc tocată (Chopped Pork, Chopped Ham, Piept afumat – Slab Bacon, Roll Pork, Roll Ham, Luncheon Meat, Mortadela etc); semiconserve de crenvurşti şi semiconserve de limbă. La controlul calităţii aceste semiconserve trebuie să îndeplinească condiţiile de gramaj, prospeţime să nu aibă mai mult de 3,5% NaCl şi max. 7 mg % nitrit. Conservele de carne se realizează din carne sau carne şi legume. 1.După modul de preparare, conservele de carne sunt:

conserve de carne în suc propriu;  conserve de carne tocată;  conserve de carne sub formă de pastă sau de diverse mâncăruri gătite. 2.Din punct de vedere comercial interesează şi clasificarea:  conserve sterilizate obişnuite;  conserve sterilizate pentru alimentaţia copiilor;  conserve sterilizate dietetice. 

Caracteristicile fizico-chimice şi senzoriale ale conservelor de carne sterilizate Caracteristică

Carne şi grăsime, % max. Grăsime, % max. Aspectul conţinutului

Culoare Consistenţă Miros şi gust Corpuri străine

Valori Carne de vită în suc Carne de porc în suc propriu propriu 60 65 12 15 La rece (10°C) – masă compactă ce conţine bucăţi de carne în aspic gelifiat, aproape clar; la suprafaţă strat de grăsime La cald (40°C) – bucăţi de carne de 20-30 g în suc opalescent de culoare cenuşie-gălbuie; se admite 10% firimituri de carne Specifică de carne fiartă Normală de carne fiartă fără fibre musculare distruse Plăcute, specifice cărnii fierte şi condimentelor adăugate; fără condimentare excesivă, fără miros şi gust străin; prin încălzire să nu degaje miros neplăcut Lipsă


Defectele tipice conservelor de carne •

•

•

•

•

Bombajul fizic – considerat un fals bombaj (nu conduce la scoaterea conservelor din consum) care se datorează supraumplerii cutiilor, neehaustarea, creşterea volumului bucăţilor de carne prin absorbţie de lichid, supradimensionarea capacelor, utilizarea unei table subţiri etc. Pentru a preveni bombajul fizic se recomandă ca în recipienţi să se asigure un vid de 200-300 mm Hg; Bombajul chimic – mai rar întâlnit la conservele de carne, de obicei însoţeşte fenomenul de coroziune. În urma reacţiilor chimice dintre recipientul metalic şi componenţii produsului se degajă hidrogen care provoacă arcuirea capacelor; Bombajul microbiologic – are drept cauză activitatea microfibrei reziduale rămasă după sterilizare (substerilizare), în acest caz are loc alterarea conţinutului, cu formarea în mediu a unei cantităţi mari de gaze (CO2,H2, H2S) ca urmare a descompunerii proteinelor. De regulă flora bacteriană este formată din: bacterii termofile, micrococi, bacterii aerobe şi anaerobe sporulate. Conservele cu bombaj microbiologic sunt toxice şi trebuie scoase din consum; Marmorarea – constă în apariţia pe suprafaţa internă a cutiilor, a petelor albăstrui violacee de sulfură de staniu sau a unor pete cenuşii brune de sulfură de fier. Marmorarea este rezultatul reacţiei chimice dintre metalele recipientului şi sulful care se eliberează din proteine în timpul sterilizării, cu predilecţie la conservele de carne de pasăre şi peşte. Acest defect poate fi evitat prin folosirea unei pelicule de lac sulforezistent şi acidorezistent cu o aderenţă bună la tablă, prin pasivizarea tablei, prin cromare etc.; Îngălbenirea suprafeţei conţinutului – datorită oxidării peliculei de grăsime de sub capac, defect ce poate fi însoţit şi de râncezire.


FIŞĂ DE DOCUMENTARE 8 PEŞTELE ŞI PRODUSELE DIN PEŞTE Sortimentul este foarte diversificat, importanţa acestei grupe fiind dată de sărurile minerale conţinute, vitamine, proteine, lipidele conţinute. Sortimentul cuprinde peşte proaspăt (diverse specii), semiconserve (peşte sărat, peşte afumat, peşte marinat, pastă de peşte, salată de icre), conserve din peşte (în ulei, în sos tomat, în suc propriu). SORTIMENTUL PRODUSELOR DIN PEŞTE

Nr. crt. 1.

Tip de preparat

Mod de prezentare

Semiconserve din peşte

2.

Conserve sterilizate din peşte

peşte sărat peşte afumat; peşte marinat; peşte în salată de icre; pastă de peşte; peşte marinat cu maioneză în ulei(obişnuit, picant, aromatizat cu fum, ulei cu sos picant); în sos tomat peşte tocat cu adaos de legume şi sos; organe comestibile (lapţi de hering, cod, ficat de peşte); peşte cu legume; peşte în suc propriu.

CARACTERISTICILE DE CALITATE ALE PEŞTELUI PROASPĂT

Nr. crt. 1.

Caracteristica

Descrierea caracteristicii

Aspectul general

2.

Aspectul ochilor

3. 4.

Aspectul branhiilor Aspectul pielii şi al solzilor

5. 6. 7.

Aspectul anusului Aspectul muşchilor Aspectul viscerelor

8. 9.

pH-ul cărnii Reacţia Krebs

Aspect metalic, strălucitor, culoare normală, specifică speciei, corp rigid. Limpezi, bombaţi, umplu orbita, corneea transparentă, se admit şi ochii retraşi la nivelul orbitei şi corneea puţin mată. Roz-roşii, fără miros, fără mucozităţi. Lucioasă, întinsă, solzi lucioşi, bine fixaţi, care se desprind greu, cu mucus transparent. Retractant (înfundat), albicios Bine legaţi de oase, elastici Lucioase, bine individualizate, fără lichid în cavitatea abdominală, miros caracteristic. 6,2 – 6,4 Negativă

Peştele proaspăt, refrigerat sau congelat care prezintă defectele : solzi decoloraşi, care se desprind uşor, corp acoperit cu mucus rău mirositor, ochi rectractaţi în orbite, corneea opacă, bronhiile de culoare cenuşie sau brună, mucus abundent, rău mirositor, miros uşor putred, şesut muscular flasc, miros neplăcut, musculatura se desprinde uşor de pe oase, peretele abdomenului moale, rupt, viscere înmuiate, cu miros neplăcut, lichid în cavitatea generală, bulionul după fierbere-tulbure, cu miros neplăcut, nu se admite în consum.


Conservele din peşte: Materia primă pentru aceste conserve este peştele proaspăt şi uneori, cel congelat. Peştele este curăţat, porţionat, parţial deshidratat, realizat prin uscare, aburire, fierbere şi prăjire. Adaosurile sunt foarte diferite şi se pregătesc separat folosindu-se amestec de legume, sos tomat, ulei, sos picant. Sortiment

Caracteristici de calitate

Conserve din peşte în ulei

•

Conserve din peşte în sos tomat

•

ambalajul trebuie să fie curat, ermetic închis, nebombat, neruginit, elemente de marcare vizibile în interior nu prezintă pete negre de sulfură de fier,

peştele trebuie să fie bucăţi întregi, fără resturi de eviscerare, acoperite cu sos. •

Conserve din peşte cu adaos de legume Conserve din peşte în suc propriu

Consistenţa cărnii să fie compactă, suculentă, să nu se sfărâme la scoaterea din cutie. •

Gustul, mirosul să fie plăcute, specifice peştelui şi adaosurilor folosite. •

Icrele Au valoare alimentară întucât conţin: lecitină, substanţe proteice, vitaminele A, D, E, foarte mult iod, 130 – 280 calorii/100g. Se comercializează sortimentele următoare: Icre negre

Provin de la sturioni (morun, nisetru, păstrugă). Se prepară sub formă de icre negre moi (caviar) cu 4% sare, şi icre negre tescuite cu 5 – 7% sare.

Icre roşii

Se recoltează de la peşti de apă dulce. Icrele de crap şi ştiucă se comercializează cu 8 – 12% sare, iar cele de la alte specii, sub formă de icre de „Tarama” 14% sare.

Icrele trebuie să fie uniforme ca aspect şi mărime, consistenţă elastică, să nu fie umede sau lipicioase, gustul şi mirosul să fie plăcute, caracteristice, fără gust sau miros străin.


FIŞĂ DE DOCUMENTARE 9 PRODUSE GUSTATIVE Produsele gustative includ în mod convenţional următoarele categorii:

Nr. crt. 1.

2.

Conţinut

Produse

Mod de obţinere

Stimulente (conţine cofeină - un alcaloid cu efect stimulativ asupra sistemului nervos, cardiac, cu rol diuretic; abuzul de astfel de produse este dăunător sănătăţii)

Cafea

Cafea boabe. Cafea boabe prăjită. Cafea măcinată. Cafea decofeinizată. Extracte de cafea naturală (cafea instant sau nesscafe) Ceai verde. Ceai negru. Din flori şi muguri florali: capere, şofran, cuişoare. Din fructe: chimen, coriandru, enibahar, piper, anason, ienupăr, chimion, vanilie. Din seminţe: muştar, nucşoară. Din scoarţă: scoţişoară. Din frunze : dafin.

Condimente (sunt produse alimentare de origine vegetală sau minerală, care se adaugă în preparatele culinare pentru a le da un gust deosebit-acru, sărat,picant,aromat).

Ceai Condimente naturale.

Produse condimentare industriale.

Condimente acide (acizii condimentari).

3.

Băuturi alcoolice.

Minerale saline (sarea de bucătărie). Distilate.

Nedistilate

Pastă de muştar. Muştar pulbere. Boia de ardei. Sosuri condimentate. Condimente sintetice. Acid acetic (oţetul alimentar). Acid lactic. Acid citric. Acid tartric (sarea de lămâie).

Alcool etilic. Rachiuri, ţuica sau rachiul de prune, ţuica bătrână, şliboviţa, rachiuri de fructe (caise, cireşe, pere), rachiu de drojdie, de ţescovină, de vin, rom natural, whisky, gin. Rachiuri industriale : -simple, obţinute prin diluarea alcoolului rafinat din cereale cu apă distilată, rachiu alb, votcă; - aromatizate cu extracte de fructe, plante, coloranţi alimentari, zahăr, rachiu de mentă, de chimion, portocale, brad, vişine. - rom industrial. Băuturi speciale. Berea blondă, brună, specialitate (slab alcoolică, caramel, fără alcool, dietetică, nutritivă). Vinul, cidrul, hidromelul.

Berea este băutura naturală obţinută prin zaharificarea plămezii de orz germinat (malţ), fierberea cu hamei şi fermantarea alcoolică a mustului obţinut.


CARACTERISTICILE DE CALITATE ALE BERII

Nr.crt. 1.

Caracteristici Aspect

2.

Miros

3.

Gust

4.

Spumă

Descrierea caracteristicilor Lichid limpede, fără sediment, fără impurităţi. Prezenţa tulburelii sau depunerea de sediment indică procesul de alterare pentru berea blondă, brună. Pentru berea caramel – lichid brun închis, opalescent. Caracteristic fiecărui tip, plăcut, cu aromă de hamei, fără miros străin de acru, mucegai. Caracteristic, amărui, plăcut, fără gust străin. Pentru berea caramel – dulce amărui. Turnată în pahare, berea trebuie să formeze o spumă compactă, bogată, fină, persistentă, bulele de dioxid de carbon să se degaje lent. Spuma trebuie să aibă înălţimea de 30-40 mm şi să dispară în timp de 3 minute.

CARACTERISTICILE DE CALITATE ALE VINULUI

Nr.crt. 1.

Caracteristici Culoarea

2.

Limpiditatea

3.

Aroma (buchetul)

4.

Concentraţia alcoolică

5. 6.

Aciditate totală (g acid tartric/l) Conţinutul în zahăr

7.

Aciditate volatilă

Descrierea caracteristicilor Corespunzătoare soiului, schimbarea culorii arată casarea vinului. Vinul trebuie să fie limpede, cristalin, strălucitor, prezenţa tulburelii indică boli ale vinului. Trebuie să fie specifică tipului, bine pronunţată, fără miros de mucegai, pământ, doagă, sau de hidrogen sulfurat. 16% la vinuri tari; 13-16% la vinuri simple; 8-10% la vinuri uşoare. 4 – 4,9 la vinuri de calitate. Variabil în funcţie de tip : -vinuri seci max. 4g/l; vinuri demiseci 4-12 g/l; vinurile demidulci 12-50 g/l, vinuri dulci peste 50 g/l; vinurile licoroase min.80 g/l. 0,75 – 1,25 % la vinurile de calitate.

Bolile vinurile sunt provocate de microorganisme, şi anume : - Floarea vinului este provocată de drojdii. Vinul are gust fad, apos, se tulbură, capătă miros străin şi se formează o pânză alburie la suprafaţa vinului; - Oţetirea vinului este provocată de bacteriile acetice, care transformă alcoolul în acid acetic. Se modifică gustul (devine acru) şi mirosul; - Băloşirea vinului vinul are aspectul unui lichid vâscos, care se întinde la curgere şi are miros respingător; - Băloşirea (manitarea vinului) vinul are gust acru, dulceag respingător şi este tulbure; - Amăreala apare la vinurile roşii, îmbuteliate. Vinul are gust amar, înţepător, culoarea închisă (neagră-albăstruie) şi se tulbură; - Casarea este produsă de enzime, care schimbă culoarea , gustul, mirosul, vinul se tulbură şi depune sediment. Bolile apar la vinurile cu o concentraţie alcoolică redusă – sub 10 o - , păstrate la temperaturi mari peste 15oc, în vase umplute parţial.


FIŞĂ DE DOCUMENTARE 10 ZAHÃRUL ŞI PRODUSELE ZAHAROASE Produsele zaharoase sunt caracterizate prin valoare energeticã ridicatã şi proprietãți psihosenzoriale superioare. Materiile prime zaharoase sunt: zahãrul, glucoza, mierea. Produsele zaharoase sunt produse alimentare apreciate de cumpărători datorită proprietăţilor psihosenzoriale de gust, aromă, culoare, aspect, formă. Ele au o valoare energetică ridicată datorită conţinutului ridicat în glucide ( zaharoză, glucoză, amidon, fructoză etc.) Consumate în cantităţi moderate, produsele zaharoase au acţiune favorabilă asupra organismului: •

se digeră şi se asimilează uşor şi înlesnesc digestia altor alimente;

•

completează necesarul caloric zilnic al organismului;

sunt indicate în special în activităţi fizice grele, în hrana sportivilor. Consumate în exces, au urmări negative asupra sănătăţii, determinând: •

•

instalarea obezităţii;

•

suprasolicitarea pancreasului;

•

apariţia diabetului;

•

creşterea colesterolului, a tensiunii arteriale;

formarea cariilor dentare; La fabricarea produselor zaharoase se folosesc: •

MATERII PRIME DE BAZĂ:

zahărul; glucoza; zahărul invertit; laptele concentrat; mierea; amidonul;

MATERII AUXILIARE:

grăsimile (unt de vacă, unt de cacao, margarina, plantolul). fructele (sub formă de gemuri sau paste de fructe pentru umpluturi, fructe confiate, fructe în alcool); sâmburi graşi ai unor fructe (sâmburi de nucă,


alune, arahide, caise); seminţe oleaginoase (de floarea-soarelui, de susan); lecitina; acizii alimentari (citric, tartric); arome( naturale sau sintetice); agar-agar; coloranţi alimentari (naturali, sintetici).

SORTIMENTUL PRODUSELOR ZAHAROASE Nr.

Tip produs

Mod de prezentare

crt.

1.

Produsele de caramelaj

Bomboane sticloase neumplute (formate din masã de caramel simplu sau cu adaosuri) dropsuri , roxuri, rolsuri Bomboane sticloase umplute (formate din înveliş de caramel 70-80% şi umpluturã 20-30% ;umplutura poate fi : pastã de fructe , miere , fondant , siropuri , cafea , ciocolatã)

2.

Drajeuri

Simple, cu cacao , cu aromã de mentã , cu gemuri , cu aromã de lãmâie, de ciocolatã , cu nucleu de alune şi înveliş de ciocolatã

3.

Caramele

Cu lapte ,cu lapte şi rom , cu fructe, cacao, cu mentã

4.

Produse de laborator

Bomboane fondante , jeleuri, bomboane spumoase , şerbet, cremoze

5.

Ciocolatã şi produse din ciocolatã

Neumplutã Simplã :amãruie, cu vanilie , cuverturã, menaj Cu adaosuri : cu lapte, cu cafea , alune, stafide, arahide,fructe confiate Ciocolatã umplutã

6.

Halvaua

Cu fondant simplu aromat , cu fondant în amestec cu fructe , cu marțipan, praline, cu lichior, coniac, whisky, cu creme de ciocolatã, sâmburi graşi, cu nuga

Simplã : din pastã de semințe de floarea soarelui sau susan şi halvițã Cu adaosuri : cacao , cafea , ciocolatã, alune, fructe, nuci

7.

Rahatul

Simplu: produs gelificat preparat prin fierberea unui amestec de zahãr, glucozã, amidon , cu adaos de arome şi coloranți Cu adaos de cacao , fructe, nuci , suc de mere


CARACTERISTICILE DE CALITATE ALE CIOCOLATEI Nr. crt.

Caracteristici


1.

Aspect exterior

Suprafaţă lucioasã , netedã, nestratificată, fără pete sau bule de aer ; se admit mici zgârieturi pe partea inferioarã a tabletei ; fără brumã de zahãr şi brumã de grăsime(albirea grasã)

2.

Aspect în secţiune

Masã omogenã, matã , fãrã bule de aer

3.

Culoarea

4.

Consistența

Uniformă , în funcţie de compoziţie : de la maron deschis până la maron închis Tare, casantã la rupere la 16-18 0C

5.

Miros şi gust

Plăcute, cu aroma caracteristicã tipului de ciocolatã , fără senzația de asprime la gust

6.

Conținutul în apã

max. 2%

7.

Conținutul în zahãr

În funcție de sortiment , între 40-60%

CARACTERISTICILE DE CALITATE ALE ZAHÃRULUI Nr. crt.

Caracteristici

1.

Aspectul

-zahãrul cristal : cristale uscate , nelipicioase,fãrã aglomerãri -zahãrul bucãți :bucãți curate, fãrã pete -zahãrul pudrã :aspect de fãinã finã , uscatã, nelipicioasã, fãrã aglomerãri

2.

Culoarea

-zahãrul cristal :alb-lucios -zahãrul bucãți şi pudrã : alb-mat

3.

Miros şi gust

-dulce , fãrã miros şi gust strain

4.

Grãsime

-lipsã

5.


-0,05-0,10%

6.

Conținutul în zaharozã

7.

Conținutul în cenuşã -max. 0,1%

8.

Solubilitatea în apã

-99,75-99,60%

-soluția de 10% zahãr trebuie sã fie clarã, fãrã sediment


FIŞĂ DE DOCUMENTARE 11 LAPTELE ŞI PRODUSELE DIN LAPTE Lapte şi produsele din lapte

Laptele este un produs cu valoare nutritivă ridicată, determinată în principal de substanţele proteice şi de conţinutul în calciu şi fosfor care favorizează creşterea, dezvoltarea şi funcţionarea organismului. Laptele conţine 3,5% proteine, lipide 3,6% , glucide 4,8%. Sortimentul de lapte:  Lapte normalizat: cu conţinut de grăsime de 3,6%, 3%, 2%;  Lapte smântânit, cu conţinut de grăsime de 0,1%,  Lapte cu compoziţie modificată: hipoproteic (5,4% proteine), fluorizat (3% fluoruri de sodiu), vitaminizat (cu D2, C),  Conserve din lapte: lapte sterilizat, lapte concentrat (8% apă), lapte praf. Sortimentul produselor din lapte:  Produse lactate dietetice: iaurt, lapte bătut, chefir,  Produse de smântânire: smântână (dulce pentru frişcă 32%, pentru cafea 10 – 12%,), unt (unt superior 80%, unt extra 74%, unt de masă 65%)  Brânzeturi: - după felul laptelui: de vacă, lapte de oaie, lapte de bivoliţă; - după conţinutul de grăsime: dietetice, cu maximum 10% grăsime, grase, forate grase, creme, creme duble. - După calitate: superioare, calitatea I, calitatea a II-a - După procesul tehnologic: brânzeturi topite, proaspete, frământate, opărite (caşcavaluri), maturate şi fermentate în saramură, fermentate şi maturate (moi cu mucegaiuri, semitari, tari). Pentru a fi corespunzătoare din punct de vedere al proprietăţilor organoleptice, produsele lactate trebuie să îndeplinească, conform standardelor de produs, anumite condiţii de admisibilitate. Exemplificăm acest aspect prin precizarea proprietăţilor organoleptice la unt, brânză telemea, brânzeturi cu pastă opărită (caşcavaluri).


APRECIEREA ORGANOLEPTICĂ A CALITĂŢII LAPTELUI LAPTELE este un aliment cu valoare biologică mare, deosebit de importantă în alimentaţia omului, indiferent de vârstă. Datorită substanţelor nutritive pe care le conţine, laptele asigură dezvoltarea normală a organismului tânăr în primele luni de viaţă. Pentru stabilirea calităţii laptelui prezintă importanţă caracteristicile organoleptice: aspectul, culoarea, consistenţa, mirosul şi gustul. Aspectul . Se urmăreşte prin trecerea laptelui dintr-un vas în altul; laptele normalizat trebuie să se prezinte sub forma unui lichid omogen, fără impurităţi vizibile şi fără sedimente. Culoarea. Se examinează într-un cilindru de sticlă incoloră la lumina zilei. Laptele are coloarea albă, cu nuanţă uşor gălbuie, uniformă în toată masa. Laptele smântânit are culoarea albă, cu nuanţă uşor albăstruie.. Consistenţa. Se observă scurgerea laptelui. Un produs de calitate este fluid şi nu formează la scurgere un şuvoi gros continuu. Mirosul şi gustul. Gustul se apreciază la temperatura camerei, iar mirosul se stabileşte asupra unei probe de lapte încălzit la 50........60oC. Un lapte normal prezintă un miros şi gust plăcut, dulceag, caracteristic laptelui, fără gust şi miros străin. Laptele pasteurizat prezintă uneori un uşor gust fiert.


Fişă de calitate Laptele de consum Nr. crt.

Caracteristici


1.

Aspectul

Lichid omogen, fără impurităţi , fără consistenţă fluidă

2.

Culoarea

Albã , alb-gălbuie , uniformã în toatã masa

3.

Miros şi gust

Plăcut , dulceag , caracteristic de lapte proaspăt ; se admite un uşor gust de fiert

4. 5.

Grăsime Aciditate(0T)

3,6% ; 3% ; 2% pentru lapte normalizat şi 0,1% pentru lapte smântânit 15-200 T

6.

Proteine % min.

3,2 la lapte normalizat ; 3,3 la laptele smântânit

7.

Reacţia de control a pasteurizării

Negativã

Proprietăţile organoleptice ale untului Caracteristici

Unt de masă

Unt extra

Culoare

De la alb-gălbuie până la galben deschis, uniformă în toată masa, cu luciu caracteristic la suprafaţă şi în secţiune Aspect în Suprafaţă continuă, Cu rare picături de apă limpede, secţiune fără picături vizibile goluri de aer mici, accidentale, de apă, goluri de aer fără impurităţi sau impurităţi Consistenţa la . mai puţin omogenă, Masă mai puţin onctuoasă, temperatura puţin unsuroasă, suficient de compactă, în de 10...120C nesfărâmicioasă secţiune Miros

Gust

Cu aromă specifică, mai puţin pronunţată, fără nuanţe străine de aromă Slab aromat, specific de unt, fără nuanţe străine

Unt superior

Albă sau galbenă, cu luciu slab sau mată Cu picături mici şi rare de apă tulbure, repartizate satisfăcător, cu goluri de aer mici şi rare Masa onctuoasă, compactă, omogenă, nesfărâmicioasă

Cu aromă satisfăcătoare, fără Plăcut, cu aromă bine nuanţe străine de aromă exprimată, fără nuanţe străine de aromă Satisfăcător, specific de unt, Plăcut, aromat, specific de suficient de aromat, fără gust unt proaspăt, fără gust străin străin

Proprietăţile organoleptice ale brânzei telemea


Caracteristici Aspect

• exterior

• în secţiune

Consistenţă Culoare Miros şi gust

Descrierea caracterisiticilor

-bucăţi întregi, cu suprafaţa curată, pe care pot apare seminţe de negrilică (se admit urme de sedilă); -nu se admit bucăţi cu suprafaţa mucegăită, mucilaginoasă (mâzguită), înroşită, îngălbenită sau cu urme de impurităţi -pastă omogenă, curată, uniformă, poate prezenta seminţe de negrilică; -se admit rare goluri de presare şi foarte rare ochiuri de fermentaţie; -în ruptură prezintă aspect porţelănos; -nu se admite pastă neomogenă, cu impurităţi, roşcată, galbenă sau cu mucegai şi nici aspect buretos. -masă compactă, legată, de consistenţă uniformă, potrivit de tare, se rupe uşor fără a se sfărâma; -la telemea de vacă, consistenţa este fină, moale, uşor elastică, asemănătoare caşului prospăt. -albă, uniformă în toată masa la telemea de oaie; -albă, până la albă cu nuanţă uşor gălbuie, uniformă în toată masa la telemea de vacă şi de bivoliţă. -plăcut, specific sortimentului, uşor sărat, acrişor; -nu se admit gusturi şi mirosuri străin: de amar, de fermentaţie (de ex. butirică), de furaje, de rânced, de chimicale, metalic.

Proprietăţile organoleptice ale brânzeturilor cu pastă opărită (caşcavaluri) Caracterisitici Aspect exterior

Aspect în secţiune Culoare

Consistenţă Miros Gust

Descrierea caracterisiticilor Coajă sau suprafaţă netedă, curată, fără cute sau goluri, fără pete sau crăpături, de culoare albă până la cenuşiu-gălbuie. Roţile sau bucăţile pot fi acoperite cu o peliculă protectoare uniformă, avizată conform dispoziţiilor sanitare în vigoare. Se admit roţi sau bucăţi cu uşoare denivelări, cu uşoare urme de răzuire şi crăpături la suprafaţă, cu urme şi/sau pete mici de mucegai de culoare verde, la un număr de max. 5% din lot. Pastă curată, compactă, omogenă, fără urme de mucegai, cu rare şi mici ochiuri de fermentare. Se admit rare goluri alungite de formare şi presare, incluziuni de grăsime. De la albă la galbenă deschis, uniformă în toată masa. Se admite intensificarea culorii galbene către marginile roţilor şi bucăţilor, în special pentru brânzeturile afumate; cele condimentate prezintă pigmentaţie specifică produsului de condimentare folosit. Pastă fină, onctuoasă, uşor elastică, la rupere se desface în fâşii. Plăcut, caracteristic brânzeturilor cu pastă opărită provenite din lapte de oaie, lapte de vacă sau lapte în amestec, fără miros străin. Brânzeturile afumate prezintă miros specific de f um Plăcut, cu aromă specifică brânzeturilor cu pastă opărită provenite din lapte de oaie, lapte de vacă sau lapte în amestec, potrivit de sărat, fără gust străin. Brânzeturile afumate prezintă gust uşor de fum. Se admite gust uşor picant.


FIŞĂ DE DOCUMENTARE NR.12 GRĂSIMI ALIMENTARE

Grăsimile sunt alimente importante din punct de vedere energetic deoarece, prin consumarea unor cantităţi relative mici, organismul beneficiază de un număr mare de calorii în comparaţie cu alte elemente. Grăsimile se obţin din seminţele plantelor oleaginoase, din anumite fructe (nuci, arahide etc.), din ţesuturile animalelor şi din lapte. •

Valoarea alimentară a grăsimilor rezultă din compoziţia lor chimică.

•

Abuzul de grăsimi duce la îmbolnăviri (obezitate), iar un conţinut redus duce la

subalimentaţie. •

Un gram de grăsime dezvoltă în organism 9,3 kcal.

Alimentaţia bogată în grăsimi tari (de bovine, ovine) face să crească concentraţia de colesterol din sânge, iar regimul în care predomină acizi graşi nesaturaţi( uleiul de floarea-soarelui, uleiul de porumb) are efect de reducere a colesterolului. •

Clasificarea grăsimilor

Ulei de floarea soarelui

Ulei de soia

Unt

Grăsimi alimentare vegetale şi animale Untură de porc şi pasăre

Ulei de măsline

Margarină

Unt de cacao şi palmier


Prezentarea comparativă a caracteristicilor de calitate ale grăsimilor

În tabelul sunt prezentate comparativ caracteristicile organoleptic uleiului şi ale margarinei. Caracteristici Aspect La 15 grade C pentru

Ulei

Limpede, fără suspensii şi fără sediment

Margarină

lucios, uscat în secţiunea proaspăt tăiată. •

uleiul neîmbuteliat

Culoare

În funcţie de tip: galben, galben-roşcat sau verzui

Miros şi gust

Plăcut, fără miros şi gust străin

Consistenţă la 19 grade C

Specifică tipului de margarină. La margarina albă se vede o închidere a culorii la suprafaţă pe o aâncime de 1-2 mm.

Plăcut, aromat, fără gust amar, rânced. Masa onctuoasă compactă.

e ale


FIŞA DE LUCRU Produse de morărit şi panificaţie 1. Asociaţi termenii: 1. Făină

A

2. Pastele făinoase 3. Produse de panificaţie 4. Crupele

5. Produse de patiserie

B A. se obţin din aluat crud, nedospit, modelat în diferite forme şi uscate. B. se obţin prin prelucrarea specială a boabelor de cereale C. se obţine prin măcinarea boabelor de grâu şi cernere D. produse obţinute dintr-un aluat dospit preparat din făină, drojdie, apă, sare şi diverse adaosuri (ouă, grăsimi, zahăr, condimente). E. produse obţinute prin afânarea chimică a unui aluat preparat din făină, grăsimi, zahăr cu sau fără adaosuri (ouă, miere, unt, arome)

2. Completaţi schema

Produse de morărit şi panificaţie


Activitatea 1 Fişă de lucru

1. Identificaţi grupa şi subgrupa de mărfuri din care fac parte produsele prezentate: Imaginea produsului Grupa de Subgrupa de Exemple de produse din mărfuri mărfuri aceeaşi subgrupă


FIŞĂ DE LUCRU LEGUME, FRUCTE ŞI DERIVATE 1. Daţi patru exemple de semiconserve din legume şi patru exemple de semiconserve din fructe. ________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ 2. Precizaţi sortimentul fructelor: ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ 3. Verificaţi organoleptic un produs la alegere din subgrupa conserve din fructe, completând tabelul: Denumire produs: ____________________ Subgrupă:___________________________ Nr. crt. 1.

Caracteristici

Descrierea Standard

Aspect recipient la exterior 2.

Aspect recipient la interior

3.

Aspect conţinut

4.

Culoarea legumelor

5.

Lichidului acoperire

de

caracteristicii

conf. Constatări


Fisă de lucru Carnea şi produsele din carne Completaţi schema de mai jos:

PREPARATE DIN CARNE

PRODUSE DIN CARNE -

CONSERVE DIN CARNE

2. Descrieţi aspectul exterior al cărnii proaspete şi alterate şi aspectul măduvei oaselor. ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ 3. Prezentaţi condiţiile de calitate ale conservelor de carne în suc propriu.


4. În diagrama de mai jos sunt ascunse pe orizontală 8 tipuri de carne, în funcţie de provenienţa lor. Găsiţi-le şi încercuiţi-le!

M A M X C D S N S V U

Ş C X V D E T D X M V

ł B A T I V ł A A M B

G N V Ş E Â V X C O V

D P U S P N D F R L X

C K A B L O R C I N T ł O V I M L C A P U R I D E A T S Ş T E P A S Ă C V T X Z U S T A C U Ş T E D A D F G S

R U E S N E R I C A I Z R E S T E E F H B A

J T S N S U M ł K G T

X ł Ş E Ă A V D L I R

B Z C A S C X E H J A

O Y D X J E F P O L C

V I N X D F F E Z Z C J O M N M O S G H O E Ş T P R X M R R I E N

E G C K T X A E Z S I


FIŞĂ DE LUCRU PESTELE ŞI PRODUSELE DIN PEŞTE

1. Notaţi cu A (adevărat) şi F (fals) următoarele enunţuri: a. Peştele sărat este o semiconservă. b. Peştele afumat la cald este o conservă sterilizată. c. Icrele roşii se obţin de la peşti precum păstrugă, nisetru. 2. Pentru un produs la alegere din grupa „Peşte şi produsele din peşte”, completează urătorul tabel:

Elemente de informare Denumirea firmei producătoare Denumire produs Conţinut Termen de păstrare Cantitatea ambalată Data fabricaţiei Termenul de valabilitate Concluzii privind observarea

Observaţii

3.Clasificaţi sortimentul produselor din peşte. 4. Rezolvaţi rebusul: P E S T E

1. 2. 3. 4. 5.

Peştele conţine .................. Se folosesc ca adaos pentru obţinerea conservelor de peşte. ...................şi semiconserve de peşte. Icrele conţin ...................A, D, E. ..........pot fi negre şi roşii.


Fisă de lucru Sortimentul produselor gustative Identificaţi sortimentul de produse gustative completând schema de mai jos.

Produse gustative

II.

Asociaţi termenii din cele două coloane:

Bolile vinurile Floarea vinului Oţetirea vinului Băloşirea vinului vinul Băloşirea (manitarea vinului) Amăreala Casarea

Descriere este provocată de bacteriile acetice, care transformă alcoolul în acid acetic. Se modifică gustul (devine acru) şi mirosul apare la vinurile roşii, îmbuteliate. Vinul are gust amar, înţepător, culoarea închisă (neagrăalbăstruie) şi se tulbură; este provocată de drojdii. Vinul are gust fad, apos, se tulbură, capătă miros străin şi se formează o pânză alburie la suprafaţa vinului; are aspectul unui lichid vâscos, care se întinde la curgere şi are miros respingător; vinul are gust acru, dulceag respingător şi este tulbure; este produsă de enzime, care schimbă culoarea, gustul, mirosul, vinul se tulbură şi depune sediment

III. Enumeraţi sortimentul de condimente naturale:

_________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________


Fisă de lucru nr. 5 Sortimentul produselor zaharoase Identificaţi sortimentul de produse zaharoase completând schema de mai jos.

Produse zaharoase


FIŞÃ DE LUCRU NR. 6 Unitate de competenţă: Data:  Timp alocat: 50 minute Această activitate vă va ajuta elevii să cunoască noţiuni legate de mărfurile alimentare: produse zaharoase, lapte şi produse lactate. 1. Completaţi schema de mai jos cu elementele necesare:

Lapte şi produse lactate

-

-

-

-

2. Produsele de caramelaj sunt urmãtoarele : a) caramele ; b) drajeuri ; c) bomboane fondante ; d) bomboane sticloase neumplute ; e) bomboane sticloase umplute ; 3. Aspectul exterior al ciocolatei se caracterizeazã prin : a) suprafața netedã , lucioasã ; b) suprafața netedã , matã ; c) fãrã brumã de grãsime şi brumã de zahãr ; d) suprafațã fãrã pete sau bule de aer. 4. Produsele lactate dietetice sunt urmãtoarele a) iaurtul ; b) laptele bãtut ; c) smântâna ; d) laptele praf ; e) chefirul.


FIŞA DE LUCRU NR. 7 I. Încercuiţi varianta corectă: 1. Untul este un produs de smântânire cu un conţinut de grăsime de: a) 10-12% b) 80%, 74% c) 20-40% d) 30% 2. Identificaţi produsul lactat dietetic: a) smântâna c) untul b) brânza a la creme d) iaurtul 3. Una din următoarele variante conţine sortimentul de lapte normalizat: a) 0,1% grăsime b) 3,6% grăsime, 3% grăsime, 2% grăsime c) 5,4% grăsime d) 6,1% grăsime 4. Identificaţi tipul de ambalaj al laptelui de consum: a) butelie de sticlă c) folie de aluminiu b) hârtie pergament d) folie metalizată II Apreciaţi cu adevărat sau fals următoarele afirmaţii: a) Laptele, ca aliment de bază, prin componentele nutritive, are o valoare calorică redusă. b) Iaurtul nu este un produs dietetic. c) Untul de masă se ambalează în hârtie pergament vegetal sau în hârtie pergaminată şi folie de aluminiu. d) Depozitarea produselor din lapte se face în camere frigorifice igienizate, la temperaturi de 9-12 grade Celsius. II. Pentru un produs din grupa Lapte şi produse din lapte, completează următorul tabel: Elemente de informare Denumirea firmei producătoare Denumirea produsului, tipul de lapte Conţinutul de grăsime , în % Procedeul de tratament termic Temperatura de păstrare Cantitatea, în ml Data fabricaţiei Termenul de valabilitate Concluzii

Observaţii


Activitatea Temă 1. După studierea fiecărei grupe de mărfuri elaboraţi o fişă de lucru, după modelul de mai jos, în care lipiţi sau desenaţi imaginea sau ambalajul ori eticheta produselor cuprinse în grupa respectivă având grijă să le sortaţi pe subgrupe. Dacă nu găsiţi imagini pentru anumite produse scrieţi numai denumirea.

Fişă pentru grupa de mărfuri _______________

Subgrupa de mărfuri

Imaginea produsului (denumirea)


Test de evaluare

1.

Realizaţi o schemă de clasificare a grăsimilor, după origine şi după starea

fizică. 2. Prezentaţi comparativ caracteristicile organoleptice ale uleiului şi ale margarinei. 3. Marcarea cuprine : a. data fabricaţiei b. calitatea c. masa netă d. condiţii de păstrare e. STAS f. Termenul de garanţie Încercuiţi răspunsurile corecte. 4. Notaţi cu adevărat sau fals următoarele enunţuri: a.Etalarea grăsimilor se face pe grupe de produse. b.Transportul grăsimilor alimentare se face la temperatura de 4-10 grade Celsius. c.Margarina face parte din grupa grăsimilor animale solide. d.Uleiul de peşte face parte din grupa grăsimilor vegetale solide. e. Untura de porc face parte din grupa grăsimilor solide. 5. Completaţi spaţiile punctate: a) Transportul grăsimilor alimentare se face în vehicule.., curate, uscate, fără miros străin, la temperatura de  . b) Depozitarea grăsimilor se face în încăperi lipsite de  .., curate, uscate, aerisite, la o temperatură de 4-10 grade Celsius.


FIŞĂ RECAPITULATIVĂ SORTIMENTUL DE MĂRFURI ALIMENTARE

1. a. b. c. d. e. -

Marfuri de morărit şi panificaţie.

Importanţa alimentară. Criterii de clasificare a mărfurilor de morărit şi panificaţie şi caracterizarea acestora. Făina: albă (0 – 30%); semialbă (0 – 75%); intermediară (0 – 85%); neagră (0 – 90%) Crupele: mălai, griş, arpacaş, pufuleţi, pufarin, orez, fulgi de ovăz) Pastele făinoase: obişnuite, extra, super Produsele de panificaţie: pâine, cornuri, chifle, batoane Produse de patiserie: biscuiţi, napolitane. condiţii de calitate

2. Legume, fructe şi produse industrializate din legume şi fructe. -

importanţa alimentară clasificarea fructelor şi legumelor metode de conservare a fructelor şi legumelor: congelare, deshidratare, zdrobire şi strecurare, fierberea cu zahăr, sărare, sterilizare condiţii de calitate

3. Produse zaharoase. -

Importanţa şi rolul produselor zaharoase în consumul alimentar al populaţiei Materii prime zaharoase: zahăr, glucoza, zahăr invertit, lapte concentrat, mierea, amidonul, unt, unt de cacao, plantol Materii auxiliare: fructe, sâmburi de fructe, seminţe oleaginoase, lecitina, arome, acizi alimentari, agar-agar, coloranţi alimentari. Clasificarea produselor zaharoase: produse de caramelaj, drajeuri, produse de laborator (fondante, jeleuri, şerbet), produse de ciocolată, produse orientale (halvaua, rahatul). Condiţii de calitate.

4. Produse gustative. a. Băuturi alcoolice şi nealcoolice -

băuturile alcoolice sunt produse alimentare obţinute prin fermentaţia alcoolică a

substanţelor dulci din materii prime vegetale (fructe, cereale) cu ajutorul drojdiilor.


nedistilate (berea, vinul) distilate (rachiuri naturale, rachiuri industriale) - băuturile nealcoolice sunt acele băuturi care nu conţin alcool fiind consumate pentru caracteristicile lor gustative, valoarea alimentară şi terapeutică. ape minerale, apa gazoasă (sifonul), sucuri de fructe, siropuri de fructe, băuturi răcoritoare b. Stimulente şi condimente - importanţa alimentară - stimulente: cafea, ceai, cacao - condimente: acide (oţet, sare de lămâie, acid citric) Picante (piper, muştar, boia de ardei) Aromate (vanilia, scorţişoara, cuiţoare, foi de dafin, enibahar) Saline (sare de bucătărie) 5. Grăsimi alimentare - Importanţa alimentară - Grăsimi vegetale: lichide (ulei de floarea soarelui, soia, măsline, porumb); solide (margarina, unt de cacao, unt de palmier) - Grăsimi animale: lichide (ulei de peşte); solide (untura de porc, untura de pasăre, seu de bovine, unt) 6. Laptele şi produsele industrializate din lapte

importanţa alimentară - pasteurizarea, normalizarea laptelui - Produse lactate: Conserve din lapte (lapte praf, lapte sterilizat, lapte concentrat) Produse lactate acide (iaurt, lapte bătut, sana, chefir) Produse obţinute prin smântânirea laptelui (unt, smântâna) Brânzeturi: proaspete (din lapte de vacă, urda); fermentate şi maturate în saramură (telemea, Fetta); fermentate şi maturate (brânza cu mucegai); frământate (burduf); opărite (caşcavalul), topite -

7. Ouăle -

Importanţa alimentară Clasificare (ouă foarte proaspete, proaspete, conservate) Criterii de apreciere a propseţimii ouălor (camera de aer, albuşul, gălbenuşul, aspectul cojii)

8. Carnea şi produsele din carne -

Importanţa alimentară


-

Tipuri de carne: bovine, porcine, ovine, pasăre Condiţii de calitate Produse din carne: preparate tip salamuri (de vară, de porc, Victoria, cabanos, Sibiu), specialităţi din carne (şunca fiartă şi presată, muşchi ţigănesc, pastramă), preparate din carne (cârnaţi, leber, caltaboş, tobă, parizer, crenvurşti), semipreparate din carne (cârnăciorii de bere), semiconserve din carne, produse dietetice şi pentru copii, conserve din carne (pateu de ficat)

9. Peştele şi produsele industrializate din peşte -

Valoarea alimentară a peştelui proaspăt Condiţii de calitate Grupe de produse din peşte: semiconserve din peşte (peşte afumat, sărat, marinat, pastă de peşte); conserve de peşte (în ulei, în sos tomat, în suc propriu); icrele (negre, roşii)


TEST DE EVALUARE 1. Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect:

1.1 Din grupa grăsimilor vegetale face parte: a. uleiul de floarea soarelui b. ulei de măsline c. ulei de soia d. ulei solidificat. 1.2 Untul este un produs de smântânire care cuprinde: a. unt superior 80% grăsime b. unt de masă 74% grăsime c. unt cu 65% grăsime d. unt cu 32%grăsime 1.3 Produsele gustative includ în mod convenţional: a. stimulente b. condimente c. băuturi d. minerale 1.4 Alegeţi varianta care conţine un concept referitor la marfă : a. schimbul b. calitatea c. clasificarea mărfurilor 1.5 Obiectul clasificării mărfurilor îl reprezintă: a. grupa b. sortimentul de produse c. sortul 2. Răspundeţi prin adevărat (A) sau fals (F) la următoarele propoziţii: 2.1. Margarina face parte din grupa grăsimilor alimentare solide. 2.2. Peştele afumat la cald este o conservă sterilizată. 2.3 Peştele este un aliment valoros, datorită calităţilor gustative, a gradului de asimilare şi a conţinutului nutritiv diminuat. 2.4. Laptele şi produsele din lapte au o valoare biologică scăzută, fiind o grupă de alimente deosebit în alimentaţia omului. 3. În coloana A sunt enumerate sortimentul de produse, iar în coloana B – componentele acestora. Asociaţi cifrele din coloana A şi literele din coloana B.

A. Sortimentul produselor gustative 1. stimulente

B. Componentele a. sarea extra fună, fină, măruntă, uruială, bulgări

2. condimente acide

b. pasta de muştar, muştar pulbere, boia de ardei, sosuri c. condimente sintetice, scorţişoara d. din fructe, frunze, seminţe, scoarţă, flori şi muguri, rizomi e. oţetul de fermentaţie, oţetul de distilaţie f. cafea, ceai

3. condimente industriale 4. condimente minerale saline 5. condimente naturale

A. Produse din carne 1. preparate tip prospături 2. preparate afumate la cald, la rece, pasteurizate 3. preparate afumate la cald 4. preparate crude care suferă tratament special 5. preparate- specialităţi A. Sortimentul de lapte şi produse din lapte 1. lapte normalizat 2. lapte smântânit 3. lapte cu compoziţie modificată 4. conserve din lapte 5. produse de smântânire

B. Sortimentul produselor din carne a. parizer, cârnat trandafir b. şuncă presată, rulade, muşchI ţigănesc c. salam de Sibiu d. cârnaţi de porc e. salam de vară f. cârnaţi, caltaboş, crenvuşti

B. Componentele a. smântâna, untul b. lapte sterilizat, lapte concentrat, lapte praf c. hipoproteic, fluorizat, vitamizat d. conţinut de grăsime de 0,1% e. conţinut de grăsime de 3,6%, 3%, 2% f. conţinut de grăsine de 5,4%, 3%, 2%


A. Produse din cereale 1. după modul de prelucrare crupele 2. după materia primă crupele 3. după formă şi dimensiuni pastele făinoase 4. după compoziţia pastelor făinoase 5. după materia primă şi auxiliară a pâinii

B Componentele_______________________________ a. simple, cu adaos b. pâine simplă, cu adaos de cartofi, dietetică c. naturale , artificiale d. semialbă, albă, neagră e. arpacaş, griş, fulgi, orez expandat f. lungi, medii, scurte

4. Definiţi noţiunea de: grăsimi alimentare ________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________ 5. Daţi patru exemple de conserve sterilizate din peşte. ________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________ 6. Precizaţi sortimentul brânzeturilor: ______________________________________________________________________ ____________________________________________________________________________ 7. Enumeraţi sortimentul băuturilor alcoolice: ______________________________________________________________________ ____________________________________________________________________________ 8. Precizaţi sortimentul grăsimilor: ______________________________________________________________________ ______________________________________________________________________ 9. Enumeraţi sortimentul de condimente naturale: ______________________________________________________________________ _____________________________________________________________________ 10. Daţi patru exemple de semiconserve din peşte. ______________________________________________________________________ __________________________________________________________________________ 11. Daţi patru exemple de conserve de fructe. ______________________________________________________________________ ______________________________________________________________________ 12. Precizaţi sortimentul de făină de grâu şi paste făinoase: ______________________________________________________________________ ______________________________________________________________________ 13. Enumeraţi sortimentul de legume: ________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________


Fişa de documentare 1 Sortimentul mărfurilor nealimentare Sfera de cuprindere a mărfurilor nealimentare este foarte largă şi diversificată. În continuare este prezentată o clasificare a principalelor grupe de mărfuri nealimentare, clasificare realizată în concordanţă cu curriculum-ul pentru clasa a IX-a ciclul inferior - liceu tehnologic, profilul: Servicii, domeniul pregătirii : Comerţ, Economic.

Grupe de mărfuri: • • • • • • • • • • • •

textile-încălţăminte metalo-chimice cosmetice sticlă şi ceramică lemn tehnico-sanitare materiale de construcţii electrotehnice şi electronice autoturisme birotică şi papetărie sport-voiaj – turism bijuterii şi gablonţuri


Fişa de documentare 2 Mărfurile textile Este o grupă ce cuprinde un număr foarte mare de articole cuprinse în subgrupe diferite: - fibre textile; - fire textile; - ţesături; - tricoturi; - confecţii.

Sortimentul fibrelor textile Fibrele textile reprezintă materia primă de bază folosită la obţinerea celorlalte mărfuri textile. După proveninţa fibrelor textile acestea se clasifică astfel: 1. Fibre textile naturale a) vegetale (celulozice) - monocelulare (ex. bumbac) - policelulare (liberiene) : *din tulpini: in, cânepă, iută *din frunze: manila, sisal * de pe fructe: cocos b) animale (proteice) - cu structură celulară: lâna, păr de cămilă, păr de capră, etc. fără structură celulară: mătase c ) minerale: fibra de azbest 2. Fibre textile chimice a) din polimeri naturali celulozice: * hidratcelulozice: vâscoza, cupru * estercelulozice: acetat proteice: din cazeina, soia, zeina hidrocarburi: fibra de cauciuc b) din polimeri sintetici obţinute prin polimerizare: poliacrilonitrilice, polietilenice, polipropilenice, etc. obţinute prin policondensare: poliamidice, poliesterice, etc. obţinute prin poliadiţie: poliuretanice, poliuretanice elastomere

3. Alte fibre industrializate: fibre de sticlă, fibre de zgură, etc.


Fişa de documentare 3

Sortimentul şi caracteristici de calitate ale firelor textile Firele textile sunt obţinute prin reunirea mai multor fibre scurte sau continue consolidate prin torsionare. Ele se folosesc pentru obţinerea ţesăturilor, tricoturilor şi a altor produse textile. Clasificarea firelor textile: 1. După materia primă şi sistemul de obţinere : a) fire obişnuite – fire din bumbac şi tip bumbac; - fire din fibre liberiene; - fire din lână şi tip lână; - fire din mătase naturală; - fire din fibre chimice. b) fire texturate; c) fire de efect: fire cu îngroşări, fire buclate, fire vopsite, etc. 2. După destinaţie: a) fire pentru ţesături; b) fire pentru tricoturi; c) fire pentru aţe de cusut şi brodat; d) fire pentru perdele; e) fire pentru textile neţesute etc. 3. După fineţe: a) fire fine; b) fire de fineţe medie; c) fire groase. 4. După structură: a) fire simple; b) fire răsucite; c) fire cablate.

Caracteristici de calitate ale firelor textile Nr. crt. 1.

Caracteristici Fineţea (densitatea de lungime)

2.

Torsiunea

3.

Rezistenţa la rupere

4.

Alungirea la rupere

5.

Uniformitatea

Descrierea caracteristicilor

Exprimă gradul de subţirime a firelor şi este influenţată de fineţea fibrelor şi de procedeul de filare aplicat. La rândul ei influenţează anumite proprietăţi ale produselor textile finite, cum ar fi: greutatea, destinaţia în consum. Se exprimă prin numărul de torsiuni (la firele simple) sau numărul de răsuciri (la firele multiple) pe care le are firul pe unitatea de lungime. Se poate efectua în două sensuri: spre dreapta (în Z); spre stânga (în S). Depinde de natura fibrelor utilizate, de torsiunea şi grosimea firelor etc. Se măsoară prin forţa sau greutatea la care rezistă firul până la rupere. Se măsoară prin gradul de întindere a firului până când se rupe şi depinde de natura fibrelor şi de structura firelor. Se referă la aspectul exterior, cât şi la uniformitatea grosimii firelor.


Fişa de documentare 4 Ţesăturile şi tricoturile Sortimentul de ţesături Ţesăturile sunt produse obţinute prin încrucişarea perpendiculară într-o anumită ordine, stabilită iniţial, a două sisteme de fire: urzeală şi bătătură. Clasificarea ţesăturilor: 1. După materia primă: a) ţesături din bumbac şi tip bumbac; b) ţesături din in şi tip in, tip cânepă, tip iută; c) ţesături din lână şi tip lână; d) ţesături din mătase şi tip mătase. 2. După sistemul de filare al firelor utilizate a) ţesături din fire cardate; b) ţesături din fire pieptănate; c) ţesături din fire semipieptănate; d) ţesături din fire vigonie; e) ţesături din fire filamantare. 3. După compoziţia fibroasă: a) ţesături omogene; b) ţesături neomogene; c) ţesături pure. 4. După caracterul finisării a) ţesături crude; b) ţesături albite; c) ţesături vopsite; d) ţesături mercerizate; e) ţesături imprimate. 5. După destinaţie: a) ţesături pentru îmbrăcăminte; b) ţesături pentru uz casnic şi decorativ; c) ţesături pentru ambalaje; d) ţesături pentru furnituri de croitorie; e) ţesături pentru uz industrial etc..

Sortimentul de tricotaje Tricotajele materiale textile formate din ochiuri legate elastic între ele prin buclarea unuia sau mai multor fire într-o anumită ordine în funcţie de textură.


1. a) b) c) 2.

a) b) c)

Clasificarea tricoturilor: După felul materiei prime: tricoturi din bumbac şi tip bumbac; tricoturi din lână şi tip lână; tricoturi din fire chimice. După numărul, poziţionarea şi mărimea defectelor: clasa I de calitate; clasa a II-a de calitate; clasa a III-a de calitate.


Fişa de documentare 5 Sortimentul de confecţii Confecţiile sunt produse textile folosite exclusiv ca articole de îmbrăcăminte şi se obţin în principal din ţesături şi tricoturi. Clasificarea sortimentului de confecţii :

1. Din punct de vedere al calităţii materiilor prime şi auxiliare, al calităţii execuţiei şi al comlexităţii produsului: a) confecţii „De masă”; b) confecţii de calitate „ Superioară”; c) Confecţii de calitate „Extra”; d) confecţii de calitate”Lux”. 2. Din punct de vedere al frecvenţei cererii: a) confecţii cu vânzare sezonieră; b) confecţii cu vânzare în tot timpul anului. 3. După materia primă : a) confecţii din ţesături: - ţesături din bumbac şi tip bumbac; - ţesături din in şi tip in, tip cânepă, tip iută; - ţesături din lână şi tip lână; - ţesături din mătase şi tip mătase. b) confecţii din tricoturi (tricotaje): - tricoturi tip bumbac; - tricoturi tip lână; - tricoturi tip mătase; - tricoturi din fire PNA. c) confecţii din textile neţesute; d) confecţii din materiale textile impregnate şi apoi acoperite cu materiale plastice. 4 ) După destinaţie: a) confecţii pentru copii şi adolescenţi; b) confecţii pentru femei; c) confecţii pentru bărbaţi. Observaţie: În fiecare din aceste grupe se regăsesc articole precum:  îmbrăcăminte exterioară (paltoane pardesie etc.);  costume, taioare, rochii, fuste, pantaloni, etc.;  lenjerie de corp: pijamale, halate, etc.;  lenjerie de pat: cearceafuri, feţe de perne, etc.;  articole pentru acoperirea capului: şepci, pălării, căciuli, etc.;  diverse confecţii: prosoape, etc.

Fişa de documentare 6 Caracteristicile de calitate şi defectele confecţiilor


Confecţiile trebuie să îndeplinească anumite condiţii de calitate: 1. Condiţii estetice, care se referă la următoarele aspecte:  modelul confecţiei: aceasta are o influenţă mare în declanşarea deciziei de cumpărare;  aspectul exterior al confecţiei: este dat de tuşeu, luciu, capacitatea de drapare, culoare, desen etc.;  capacitatea de păstrare a formei confecţiei. 2. Condiţiile de durabilitate care se referă la rezistenţa confecţiilor la acţiunea diferiţilor agenţi fizico-mecanici şi chimici (rezistenţa la frecare, la cusut, la îndoiri repetate, rezistenţa la intemperii etc.) 3. Condiţii fiziologice şi de confort care se referă la următoarele aspecte:  comoditatea în purtare – este determinată de masa confecţiei, higroscopicitate, capacitatea de izolare termică, permeabilitatea la aer etc.;  uşurinţa în întreţinere-este determinată de curăţenia şi călcarea uşoară. Abaterile de la calitatea confecţiilor duc la apariţia defectelor. Defecte cauzate de materiile prime şi auxiliare pot fi:  noduri, fire duble în urzeală;  dungi de la imprimare;  diferenţă de tuşeu;  scămoşare neuniformă etc. Defecte cauzate de procesul tehnologic pot fi:  croirea necorespunzătoare a pieselor;  cusături strâmbe, paşi săriţi;  piese cu deformări cauzate de montarea incorectă a căptuşelilor;  luciu pronunţat sau pete de apă de la călcat;  nesimetria buzunarelor sau altor elemente componente;  butoniere amplasate diferit faşă de model sau la distanţe inegale între ele, etc.


Fişa de documentare 7 Articolele de încălţăminte Articolele de încălţăminte sunt produse ce îndeplinesc pe lângă funcţia de protecţie a picioarelor şi o funcţie f uncţie ortopedică şi igienică. Sortimentul articolelor de încălţăminte cuprinde. 1. După natura feţelor : încălţăminte cu feţe din piele, cu feţe din înlocuitori şi din cauciuc. 2. După destinaţie: încălţăminte pentru copii, pentru adolescenţi, pentru femei, pentru bărbaţi. 3. După tipul de piele folosit : bizon, năbuc, lac, velur, etc. 4. După felul tălpii : piei de bovină, talpă oglindă, duroflex,etc. După felul încălţămintei : papuci, pantofi, sandale, ghete, cizme, etc. 5. După sistemul de confecţionare confecţionare : încălţăminte cusută prin branţ, cusută pe ramă, lipită, vulcanizată, etc.

Condiţiile de calitate ale articolelor de încălţăminte se referă la: 1. Comportarea în utilizare – care presupune menţinerea la nivelul piciorului a unui microclimat optim. 2. Comoditatea şi confortul confortul – care sunt asigurate de dimensiunile, greutatea şi modelul încălţămintei precum şi materialele folosite la confecţionarea ei. 3. Durata de de exploatare – care este influenţată de materia primă folosită, de modul de executare a procesului tehnologic, precum şi de condiţiile de purtare şi întreţinere. 4. Caracteristici estetice – care se referă la forma, modelul, culoarea încălţămintei. Defectele articolelor de încălţăminte pot fi cauzate de materiile prime şi auxiliare folosite, precum şi de procesele de proiectare şi confecţionare a încălţămintei. 1. Defecte cauzate de materiile prime şi auxiliare – se referă la: rezistenţa mică la apă, la uzură, feţe pătate, zgâriate, diferenţe de nuanţă, etc. 2. Defectele cauzate cauzate de proiectare – se referă la incomoditatea la încălţat şi descălţat, poziţia incorectă a accesoriilor, etc. 3. Defectele cauzate de procesul de confecţionare – includ: piese asimetrice, desprinderea tălpilor tălpilor şi a tocurilor, cusături strâmbe, pete de vopsea, etc.


Fişa de documentare 8 Mărfurile metalo-chimice

Mărfurile metalice se clasifică după următoarele criterii: 1. După metalul întrebuinţat: î ntrebuinţat: a) mărfuri din aliaje feroase; b) mărfuri din aliaje neferoase; c) mărfuri din metale neferoase. 2. După prelucrare : a) mărfuri turnate; b) mărfuri laminate (profile, benzi, etc.); c) mărfuri trefilate (sârme, lanţuri), etc.; d) mărfuri pentru asamblare, (şuruburi, nituri, piuliţe,etc.). 3. După întrebuinţare: a) articole din metal pentru construcţii; b) scule şi unelte de mână(cleşti, ciocane, burghie, chei metalice, etc.); c) lacăte, încuietori, feronerie f eronerie (balamale, (balamale, broaşte, cârlige, zăvoare, etc.); d) articole de măsurat (metru, rulete, şubler, etc.); e) unelte de grădinărit/gospodărie grădinărit/gospodărie (sape, lopeţi, greble, furci, etc.); f) articole pentru apicultură (stupi, daltă apicolă, cuţit apicol, etc. ); g) articole de menaj (cratiţe, oale, tăvi, etc.); h) articole diverse pentru uz gospodăresc (foarfece, inele pentru perdele, cuiere de pereţi, etc.).

Notă: Verificarea calităţii produselor metalice se face organoleptic şi prin măsurători, în funcţie de caracteristicile urmărite pentru fiecare tip de articol metalic, şi de prevederile din standarde.

Mărfurile chimice sunt produse utilizate pentru consumul casnic şi pentru consumul industrial. Clasificarea mărfurilor chimice se face în funcţie f uncţie de importanţa şi rolul acestora astfel: 1. Produse chimice de bază : acizi, săruri, baze. Ex. acid clorhidric, acid azotic, soda caustică, amoniacul, clorura de var, etc. 2. Îngrăşăminte chimice: a) naturale şi chimice b) simple şi complexe Ex. crisalide de viermi de mătase, făină de peşte, făină de oase, turte de rapiţă, azot, etc. 3. Insecticide şi raticide 4. Mărfuri chimice de uz casnic pentru spălat s pălat şi curăţat a) produse chimice pentru spălarea şi curăţarea rufelor : săpun de rufe, detergenţi, produse pentru apretare, produse pentru emoliere şi condiţionare, produse pentru scoaterea petelor şi albire, produse pentru dedurizarea apei. b) produse chimice pentru curăţat obiecte de uz casnic : pentru veselă, faianţă, gresie, instalaţii sanitare, tâmplărie, geamuri,etc. c) produse chimice cu utilizări diverse: produse pentru curăţat mobila, pentru curăţat mochete şi covoare, produse dezinfectante, produse pentru parfumarea spaţiilor, etc


Fişa de documentare 9 Mărfurile cosmetice Produsele cosmetice au un rol important în asigurarea sănătăţii şi frumuseţii corpului omenesc, în întârzierea î ntârzierea procesului de îmbătrânire. Sortimentul mărfurilor cosmetice include: 1. Produse de igienă a) săpun de toaletă : standard, superior, fin şi extrafin, pentru copii, medicinal; b) produse pentru bărbierit : creme de ras, loţiuni preras electric, loţiuni după bărbierit; c) produse pentru îngrijirea gurii şi a dinţilor : pasta de dinţi, apă de gură, produse pentru curăţat proteze dentare. 2. Produse cosmetice propriu-zise a) produse pentru îngrijirea feţei : creme cosmetice, loţiuni pentru faţă, f aţă, produse pentru curăţat faţa (demachiante), pudre cosmetice, produse pentru machiaj (fond de ten, farduri, etc.), măşti cosmetice, produse contra petelor (emulsii, măşti, etc.); b) produse pentru îngrijirea părului : produse pentru curăţare (şampoane), produse pentru condiţionare (balsamuri, uleiuri, etc.), produse pentru vopsire (nuanţatoare, decolorante, vopsele, etc.), produse pentru coafare (fixative, spume, etc.) c) produse pentru îngrijirea mâinilor şi a unghiilor: loţiuni, emulsii, creme, pudre, lacuri pentru unghii, etc. d) produse pentru îngrijirea corpului : produse deodorante şi antiperspirante, produse pentru epilare, produse antisolare şi pentru bronzare, produse pentru şi după baie, produse contra celulitei, etc. 3. Produse de parfumerie : ape de colonie, ape de parfum, parfumuri, esenţe de parfum. 4. Articole de toaletă: articole pentru bărbierit (aparat de ras, lame, etc.), articole pentru îngrijirea gurii (periuţe de dinţi) articole pentru îngrijirea părului (ondulator, uscător, agrafe, perii, etc.), articole pentru îngrijirea feţei (bureţi, pensule, etc.), articole pentru îngrijirea mâinilor, unghiilor şi corpului (truse de manichiură, perii de corp, etc.).

Caracteristici de calitate ale cremelor cosmetice Nr. crt. 1.

Caracteristici

Descrierea caracteristicilor

Aspectul şi consistenţa

Moale, onctuoasă, omogenă, fără separarea uleiului de apă, fără aglomerări. Uniformă, pe toată suprafaţa. Parfumat, corespunzător substanţelor odorante folosite, nu se admite miros de rânced. Cremele grase să fie emoliente şi să pătrundă uşor în piele; Cremele uscate să nu lase urme lucioase sau lipicioase pe piele.

2. 3.

Culoarea Mirosul

4.

Acţiunea asupra pielii

Principalele defecte care se pot întâlni la cremele cosmetice sunt:    

modificarea consistenţei; apariţia mirosului de rânced; separarea uleiului de apă; apariţia de aglomerări.


Fişa de documentare 10 Sortimentul mărfurilor din sticlă şi ceramică

Mărfurile din sticlă prezintă o importanţă deosebită pentru diferite domenii de utilizare: articole de menaj, ambalaje, geamuri, optică, etc. care nu pot fi înlocuite cu alte mărfuri. Mărfurile din sticlă se clasifică în mărfuri din sticlă pentru construcţii (pentru geamuri şi specialăizolantă termic şi fonic) şi mărfuri din sticlă pentru menaj. Sortimentul mărfurilor din sticlă pentru menaj include: 1. Articole de menaj a) după destinaţie: - piese detaşate: pahare, căni, platouri, etc. - servicii: de apă, lichior, vin, etc. b) după compoziţia chimică a sticlei: - articole din sticlă comună; - articole din sticlă cristal; 2. Articole decorative a) după destinaţie: vaze, scrumiere, bomboniere, etc. b) după compoziţia chimică a sticlei: - articole din sticlă comună; - articole din sticlă cristal; 3. Articole întrebuinţate ca ambalaje : butelii, borcane, damigene, etc. 4. Articole din sticlă termorezistentă : căni şi farfurii de ceai, cafea, ibrice,etc. 5. Diverse articole de menaj : storcător de fructe, răzătoare de fructe, etc.

Mărfurile ceramice sunt articole fasonate din argilă amestecată cu alte substanţe ajutătoare şi arse apoi la temperaturi ridicate, unele având suprafaţa acoperită cu un strat de glazură. Sortimentul mărfurilor ceramice include: 1. Mărfuri ceramice pentru menaj; a) din porţelan: - piese detaşate: căni, farfurii, platouri, etc.; - piese care compun servicii complete: de ceai, cafea, de masă, etc.; b) din faianţă: - piese separate: căni, farfurii, etc. - piese care compun servicii complete: de ceai, cafea, etc.; 2. Mărfuri ceramice decorative ; a) din porţelan: bibelouri, statuete, etc. b) din faianţă: vaze, bomboniere,etc. c) articole din ceramică populară: ceramică roşie, neagră, comună termorezistentă. 3. Mărfuri ceramice pentru construcţii; a) produse pentru zidărie: cărămizi, ţigle; b) placaje ceramice: faianţă, gresie; c) obiecte ceramice sanitare; d) tuburi din gresie ceramică; 4. Mărfuri ceramice pentru uz industrial a) recipiente pentru industria chimică; b) produse pentru aşchiere şi abraziune; c) produse pentru diferite ramuri industriale: electronică, electrotehnică, textilă, etc.


Fişa de documentare 11 Defectele articolelor din sticlă şi ceramică Defectele articolelor din sticlă pentru menaj provin de la diferite etape ale

procesului tehnologic, precum şi de la procesul de manipulare şi depozitare.

1. Defecte de topitură:  incluziuni de sticlă cauzate de neomogenitatea masei sticloase: se prezintă sub formă de aţe, picături, perle etc.  incluziuni de gaze în sticlă cauzate de limpezirea incompletă: se prezintă sub formă de goluri de aer;  incluziuni de corpuri străine;  defecte de culoare. Defecte de fasonare 2. :  defecte de formă: conicitate, abateri de la verticalitatea produsului, etc.  defecte de integrare: zgârieturi, fisuri, crăpături, etc. 3. Defecte de recoacere :  deformarea produsului;  modificarea nuanţei. 4. Defecte de finisare:  perete străpuns din cauza şlefuirii prea adânci;  asimetria semnelor de decorare;  scurgeri de colorant,etc. 5. Defecte de manipulare, transport, depozitare :  crăpare, fisurare, spargeri;  voalarea suprafeţei din cauza umezelii, etc.

Defectele articolelor ceramice

1. Defecte de aspect:  scurgeri de glazură, băşici, fisuri, scurgeri de colorant, decor ars, decor asimetric, pete, exfolieri sau lipsa glazurii, etc. 2. Defecte de formă şi dimensiuni :  deformarea marginilor faţă de o suprafaţă plană, abateri de la formă şi dimensiunile corespunzătoare ale obiectului, etc.


Fişa de documentare 12 Sortimentul mărfurilor din lemn Lemnul constituie o importantă materie primă pentru o serie de ramuri ale economiei naţionale, datorită avantajelor pe care le prezintă, respectiv: rezistenţă mecanică bună, masă specifică redusă, se prelucrează cu uşurinţă, se regenerează prin creştere. Produsele obţinute din lemn se clasifică astfel: 1. Semifabricate din lemn a) semifabricate din lemn obişnuit : cherestea, furnire, parchet, semifabricate folosite în construcţii (duşumele, şipci, etc.); b) semifabricate din lemn ameliorat : placaj, panel, plăci celulare, lemn diversificat, lemn stratificat, plăci din aşchii de lemn (PAL), plăci din fibre de lemn (PFL); c) semifabricate din lemn înnobilat : produse melaminate, produse înnobilate prin emailare, produse înnobilate prin imprimare şi lăcuire. 2. Mobilă a) După natura materiei prime: - mobilier din lemn masiv; - mobilier din PAL, PFL; - mobilier din materiale lemnoase combinate; - mobilier din placaj; b) După modul de asamblare: - mobilier demontabil; - mobilier fix; - mobilier mixt; c) După modul de finisare: - mobilier cu suprafaţă şlefuită; - mobilier cu suprafaţă ceruită; - mobilier cu suprafaţă băiţuită; - mobilier cu suprafaţă naturală; - mobilier cu suprafaţă lăcuită,etc., d) După criteriul constructiv: - mobilier pe schelet; - mobilier pe rame; - mobilier din panouri; - mobilier curbat, etc.; e) După destinaţie: - mobilier pentru locuinţe; - mobilier pentru instituţii publice; - mobilier pentru învăţământ; - mobilier comercial, etc.; f) După modul de aranjare în încăperi: - mobilier aparent; - mobilier camuflat; - mobilier modulat; - mobilier pliant, etc. g) După stil: - mobilier clasic; - mobilier rustic; - mobilier contemporan, etc.; h) După felul ornamentelor: - mobilier sculptat; - mobilier încrustat; - mobilier gravat; - mobilier pictat, etc.


Fişa de documentare 13 Mărfurile tehnico-sanitare Sortimentul mărfurilor tehnico-sanitare include:

1. Mărfuri sanitare din ceramică (porţelan sanitar, semiporţelan) – lavoare, bideuri, vase şi rezervoare pentru wc; etc.; 2. Mărfuri sanitare din fontă emailată : căzi de baie, etc. 3. Armături (robinete, baterii, racorduri, etc.) 4. Fitinguri (piese de legătură, de asamblare a ţevilor); 5. Ţevi şi tuburi : - ţevi din oţel; - ţevi din plumb; - ţevi din PVC; - tuburi şi piese de legătură din fontă.

Caracteristici de calitate ale ţevilor din PVC Ţevile din PVC trebuie să respecte următoarele condiţii de calitate:  să fie drepte;  să aibă lungimea corespunzătoare ;  pereţii să aibă grosime uniformă;  diametrul să fie uniform;  să nu prezinte crăpături, fisuri, deformări;  să corespundă marcării;  culorile materialului să fie în concordanţă cu presiunea pentru care au fost realizate: pentru presiune medie până la 6 atmosfere – tip M – de culoare crem şi pentru presiune de până la 10 atmosfere - tip G - de culoare cenuşie opacă.


Fişa de documentare 14 Materiale de construcţii Clasificarea materialelor de construcţii după destinaţia acestora: 1. Materiale de zidărie a) naturale: piatră brută, blocuri de piatră şi calcar, granit, gresie; b) artificiale: cărămidă, etc.

2. Lianţi: var, ciment, ipsos, argilă, bitumuri, răşini, etc.

3. Agregate a) naturale: calcar, nisip, piatra ponce, pietriş, azbest, etc. b) artificiale: zgura, rocile arse, etc.

4. Materiale hidroizolante a) materiale în rulouri: carton, hârtie, etc. b) materiale hidroizolante protectoare: cartonul asfaltat, etc.

5. Materiale termoizolante a) dure: beton celular, perlită, sticlă spongioasă,etc. b) flexibile: vata minerală, pâsla, etc.

6. Materiale fonoizolante: vata minerală, plăci fibro-lemnoase, panouri prefabricate,etc.

7. Materiale de finisare: mortare, lacuri, vopsele, etc.


Fişa de documentare 15 Sortimentul mărfurilor electrotehnice şi electronice

Mărfurile electrotehnice sunt necesare pentru producerea, transportarea, distribuţia şi utilizarea energiei electric. Aceste produse se pot clasifica astfel: 1. Surse electrochimice de curent electric a) pile şi baterii electrice: pentru autovehicule, lanterne, aparate foto şi de filmat, etc. b) acumulatoare electrice: acide şi alcaline.; 2. Articole pentru instalaţii electrice a) conductori electrici : neizolaţi şi izolaţi; b) articole electroizolante: tuburi de izolare şi protecţie, izolatoare de susţinere şi trecere, alte articole izolatoare(benzi, lacuri, răşini, etc.); c) aparataj electric de joasă tensiune : aparataj de conectare, comutare şi întrerupere (comutatoare, prize, fişe), aparataj de protecţie (tablouri, siguranţe,etc.), aparataj de semnalizare (semnalizator acustic, buton de sonerie,etc.); 3. Articole de iluminat a) surse electrice de iluminat : lămpi electrice cu incandescenţă (becuri); lămpi electrice cu fluorescenţă; b) corpuri de iluminat : lanterne, lustre, pendule, plafoniere, aplice, etc.

Mărfurile electronice se grupează după destinaţie astfel: 1. Aparate electronice : amplificatoare, stabilizatoare de tensiune, combine, CD-playere, receptoare TV, aparate videofonice, etc.; 2. Accesorii şi instrumente pentru aparatele electrice: antene radio şi TV, cabluri, microfoane, difuzoare, relee, etc.; 3. Piese şi subansambluri (componente) pentru aparatele electrice: a) active: tranzistore, diode; b) pasive: rezistoare, condensatoare, bobine şi transformatoare; c) circuite integrate obţinute din piese active şi pasive asamblate în module.

Bobine


Fişa de documentare 16 Caracteristici de calitate ale autoturismelor

1. Caracteristici ergonomice, care se referă la:  asigurarea confortului general maxim posibil în habitaclu;  accesibilitatea optimă a comenzilor acţionate de conducătorul auto şi de pasagerii autoturismului;  funcţionarea instrumentelor de bord;  asigurarea unor servicii suplimentare, cum ar fi: casetofon, brichetă, dezaburire, acţionarea geamurilor şi a uşilor, etc.;

2. Caracteristici referitoare la dimensiuni şi masă, care se referă la:  lungimea, lăţimea, şi înălţimea maxime;  masa proprie sau specifică în stare echipată;  masa portantă sau utilă,  masa motorului;  masa repartizată pe perechile de punţi,etc.;

3. Caracteristici dinamice, care vizează comportarea în mers a autoturismului:  viteza maximă;  vitezele maxime şi minime pe trepte de viteză;  autonomia de mers (capacitatea rezervorului şi de c onsum);  stabilitatea în mers;  distanţa minimă de frânare, etc.;

4. Caracteristici economice care se referă la cheltuielile generate de exploatarea unui autoturism.


Fişa de documentare 17 Sortimentul şi caracteristicile de calitate ale mărfurilor birotice Mărfurile birotice includ aparatele, maşinile, instalaţiile cu care sunt echipate birourile, materialele, accesoriile, piesele de schimb necesare într-un birou. Ele contribuie la creşterea calităţii şi eficienţei muncii. Clasificarea mărfurilor birotice: 1. maşini de scris electronice; 2. copiatoare, 3. telefoane; 4. roboţi telefonici; 5. aparate telefax; 6. pagere; 7. dictafoane, reportofoane; 8. accesorii, materiale, piese de schimb . Copiatoarele – realizează reproducerea textelor sau a imaginilor de pe un original pe

hârtie. Clasificarea copiatoarelor: 1. După manevrabilitate: - staţionare şi portabile; 2. După principiul de funcţionare: termice, cu cerneală, electrostatice; 3. După culoarea copiei: alb-negru şi color; 4. După operaţiile realizate: simple (numai copiere) şi complexe (copiere, sortare, legare); 5. După posibilitatea de mărire sau micşorare: fără posibilităţi de mărire-micşorare sau cu scară reglabilă; 6. după formatul maxim al originalului:A5, A4, A3, sau formate mai mari.

Caracteristici tehnico-funcţionale ale copiatoarelor     

viteza de lucru: 5-120 copii/minut; dimensiunile maxime ale originalului (în cm sau mm sau formatul standard al hârtiei); factorul de mărire/micşorare şi pasul minim de reglare: 20-400% cu pasul de 1%; modul de alimentare cu hârtie: manual sau automat; puterea absorbită (W).


Fişa de documentare 18 Articole pentru sport-voiaj-turism

1. Articole pentru sport: a) pentru sporturi de iarnă: schiuri, patine, crose pentru hochei, etc.; b) pentru gimnastică: trambulina, inele, bârna, cercul, măciuca, etc.; c) pentru atletism: discul, greutatea, ciocanul, suliţa,etc.; d) pentru box, lupte, haltere: mănuşi, saltele, etc.; e) mingi pentru jocuri sportive: handbal, fotbal, tenis, baschet, etc.; f) pentru sporturi de apă: ambarcaţiuni,etc.; g) pentru tir şi vânătoare: arcul, săgeţi, arma, etc.; h) pentru pescuit sportiv: lansete, mulinete, cârlige şi fir de pescuit, plute,etc.; 2. Echipament sportiv: îmbrăcăminte şi încălţăminte tip sport

3. Articole pentru turism şi voiaj a) echipamente pentru voiaj şi turism: corturi, saltele, saci de dormit, etc.; b) articole pentru transportul echipamentelor şi a altor produse: geamantane, trolere, truse, sacoşe, rucsac, etc.; c) articole pentru păstrarea şi pregătirea hranei: termos, cutii pentru alimente, etc.


Fişa de documentare 19 Bijuterii şi gablonţuri 1.

Bijuterii – inel, lănţişor, brăţări, etc. din metale şi pietre preţioase şi semipreţioase;

2.

Gablonţuri – cercei, inel, brăţări, etc. in diverse materiale.

Aprecierea calităţii se realizează organoleptic urmându-se următoarele cerinţe de calitate: 

Calitatea/titlul marcat al materialului de bază;



Operaţiile de execuţie şi finisare;



Sistemul de prindere, modelul, formatul şi valoarea estetică a produsului finit.


Activitatea 1 Lucru pe grupe

Cine ştie câştigă – joc de întrebări şi răspunsuri, orchestrat de obicei ca o competiţie între grupuri; grupurile îşi construiesc seturi de întrebări pentru celelalte grupuri, pe o temă dată cu modele de răspuns. Exemplu – Tema: Clasificarea mărfurilor nealimentare Se pun întrebări legate de: clasificarea mărfurilor nealimentare după destinaţie clasificarea mărfurilor nealimentare după frecvenţa cererii clasificarea mărfurilor nealimentare după nevoi Grupa cu cele mai multe răspunsuri corecte câştigă. • • •

Activitatea 2 Lucru în perechi

Miniproiect Întocmiţi un miniproiect care sa cuprindă o colecţie de mostre de ţesături şi tricoturi. Pentru fiecare mostră, specificaţi :  natura materiei prime;  domenii de utilizare;  consultând pliante, reviste, pagini web, desenaţi sau ataşaţi prin decupaj articole care au ca material de bază mostrele voastre. 1. Miniproiectul trebuie să reflecte: - capacitatea voastră de a sistematiza şi sintetiza cunoştinţele specifice; - inventivitatea; 2. -

Miniproiectul cuprinde: tema miniproiectului (ataşată la începutul acestuia); cuprins; conţinutul propriu-zis (structurat pe cele trei cerinţe menţionate); mostre de ţesături şi tricoturi;

3. Dispoziţii finale: - termenul de predare: o săptămână de la data primirii temei; - miniproiectul va fi întocmit si elaborat de către perechea de elevi; - miniproiectul va fi ataşat într-un dosar .


Activitatea 3 Discutaţi cu colegii de clasă despre caracteristicile de calitate ale articolelor de încălţăminte prezentate mai jos .

Confort în utilizare

Caracteristici estetice

Caracterictici de calitate

Durata de exploatare

Comoditate în confort

“ Confirm faptul că elevii au avut discuţii privind sarcina de mai sus şi: Au identificat subiectul discuţiei; S-au pregătit pentru intervenţia în discuţie consultându-şi notiţele; Intervenţia lor a fost simplă şi civilizată; Şi-au evaluat propria intervenţie. “ • • • •

Profesor:

Data:


Activitatea 4 Lucru pe echipe

Turul galeriilor

Tema: Caracteristicile organoleptice ale mărfurilor nealimentare Elevii sunt împărţiţi în grupe. Fiecare echipă primeşte câte o fişă, care are scris în centrul ei, într-un oval, Caracteristici organoleptice Fiecare echipă primeşte un produs nealimentar din grupa de mărfuri chimice. Elevii transpun fişa de lucru pe foi de flipchart şi trasează săgeţi din acel oval, scriind caracteristicile organoleptice ale mărfurilor nealimentare primite. După ce au finalizat, cei care au fost desemnaţi raportori, vin la tabla şi prezintă întregii clase, caracteristicile organoleptice, pe care a reuşit să le găsească. Notă: Toate foile de flipchart vor fi lipite pe tablă realizându-se turul galeriilor. • •

• •

•

Activitatea 5 Fişă de lucru 1. Completaţi căsuţele libere cu exemple de produse din grupa specificată. 2. Umpleţi căsuţele cu culoarea potrivită, în funcţie de subgrupa din care fac parte, după exemplul dat. 3. Adăugaţi fişa la portofoliu.

săpun

Produse cosmetice

Produse de igienă

Cosmetice propriu-zise

Produse de parfumerie

Articole de toaletă


Activitatea 6 Temă individuală După studierea fiecărei grupe de mărfuri nealimentare sticlă şi ceramică elaboraţi câte o fişă de lucru, după modelul de mai jos, în care lipiţi sau desenaţi imaginea produselor nealimentare cuprinse în grupa respectivă având grijă să le sortaţi pe subgrupe. Dacă nu găsiţi imagini pentru anumite produse scrieţi numai denumirea.

Ex: Fişă pentru grupa de mărfuri din sticlă Subgrupa de mărfuri

Imaginea produsului (denumirea)

Articole de menaj

Piese detaşate: pahare Articole decorative

Articole din sticlă cristal



..


Activitatea 7 Test de evaluare Tema: Sortimentul şi caracteristicile de calitate ale mărfurilor din lemn

oficiu 1p I. Folosind săgeţi asociaţi produsul din prima coloană cu subgrupa din care face parte aferentă coloanei doi: 1p 1

a) Semifabricate din lemn obişnuit b) Semifabricate din lemn ameliorat c) Semifabricate din lemn înnobilat

2

1. plăci celulare 2. parchet 3. produse melaminate

2p II. Notaţi cu A pentru adevărat şi cu F pentru fals: a) Produsele din lemn se clasifică în semifabricate din lemn şi mobilă. b) Lemnul stratificat face parte din categoria semifabricatelor din lemn înnobilat. c) În categoria semifabricatelor folosite în construcţii se includ: duşumele, şipci, tâmplărie pentru uşi şi ferestre. d) Calitatea mobilierului se datorează doar calităţii materiilor prime şi materialelor cu rol estetic şi funcţional. 3p III. Completaţi spaţiile libere cu informaţiile potrivite: a) La aprecierea calităţii mobilierului se au în vedere (1). şi ..(2). b) Semifabricatele din lemn obişnuit includ: Semifabricate folosite în construcţii, .(3)., furnire, ..(4).. c) După modul de asamblare mobilierul se clasifică în: ..(5)., .(6).., mobilier mixt.

4. Realizaţi un eseu liber cu tema „ Aprecierea calităţii mobilei ”.

3p


Activitatea 8 Fişă de lucru individuală

Efectuaţi studiul grupei de mărfuri tehnico-sanitare şi completaţi tabelul de mai jos. Adunaţi informaţii descoperite în unităţile comerciale.

Nr. crt.

Grupa

Exemple Subgrupa de articole

Pentru un singur articol– nota 5 Pentru 3 articole – nota 8 Pentru 5 articole – nota 10

Marcarea Elemente de informare

Elemente de identificare

Elemente de etichetare


Activitatea 9

Lucru individual

Fişă de lucru Tema: Materiale de construcţii

Identificaţi grupa şi subgrupa de mărfuri din care fac parte produsele prezentate: Imaginea produsului

Grupa de mărfuri

Subgrupa de mărfuri

Exemple de produse din aceeaşi subgrupă


Activitatea 10 Test de evaluare Tema: Mărfuri electrotehnice şi electronice

I.

1p

Încercuiţi varianta corectă:

1. a) b) c) d)

Articolele pentru instalaţii electrice sunt: pile şi baterii electrice; acumulatoare electrice; surse electrice de lumină; conductori electrici, articole electroizolante, aparataj electric de joasă tensiune.

2. a) b) c)

Caracteristicile tehnico-funcţionale ale radioreceptoarelor se referă la: sensibilitate, fidelitate, selectivitate; fiabilitate, mentenabilitate; gamele de lungime, principiile constructive.

1p II. Răspundeţi cu adevărat sau fals la următoarele afirmaţii: a) Corpurile de iluminat fac parte din categoria surselor electrochimice de curent electric. b) Caracteristicile de calitate ale televizoarelor se pot grupa în caracteristici constructive, tehnico-funcţionale, de disponibilitate şi estetice. III.

2p

Asociaţi noţiunile din cele două coloane dacă între ele există o legătură:

1. aparataj de semnalizare

a) surse electrochimice de curent electric

2. acumulatoare

b) aparate electronice

3. radioreceptoare

c) articole pentru instalaţii electrice

4. surse electrice de iluminat

d) articole de iluminat

IV. Răspundeţi la următoarele cerinţe: 1. Clasificaţi mărfurile electronice. 2. Enumeraţi condiţiile tehnice de calitate ale lămpilor electrice de iluminat.

3p 1p Oficiu 2p


Activitatea 11 Tema: Autoturisme

Realizaţi un referat cu tema: “Marcarea sortimentului de autoturisme” Surse de informare:  Vizitaţi dealerii auto oraşul vostru.  Cărţi de specialitate, manuale, reviste de specialitate.  Internet. Probleme de urmărit:  Produsele auto distribuite în cadrul societăţii respective.  Caracteristici ale autoturismelor.  În funcţie de tipurile de produse, elementele de informare şi identificare privind marcarea acestora.  Semnele folosite ca mărci 

Timpul recomandat pentru realizarea referatului – 1 săptămână.  La termenul stabilit discutaţi, la nivelul clasei, despre tema studiată. Notaţi concluziile. 


Activitatea 12

Lucrul în echipă

Tema: Mărfuri birotice şi papetărie Descrierea activităţii:

Se împarte clasa pe grupe de 5-6 elevi care primesc ca temă de lucru: „Realizarea unui catalog cu mărfuri nealimentare din grupa Birotice şi papetărie . Elevii vor întocmi raportul de lucru pe echipe şi fişa de autoevaluare pentru lucrul în echipă prezentate mai jos. Fiecare din aceste fişe se realizează pe o foaie. RAPORT DE LUCRU (LUCRUL ÎN ECHIPĂ)

1. 2. 3. 4. 5. 6.

Tema (sarcina) de lucru Asumarea de roluri în echipă Aspecte privind comunicarea în echipă Dificultăţi întâmpinate Probleme rămase nerezolvate Rezultatul temei de lucru

FIŞA DE AUTOEVALUARE

Data: Nume: Tema: Grupul: În timpul rezolvării temei date mi-am asumat următoarele componente: DA NU 1. Am reflectat înainte de a interveni 2. Am întrerupt intervenţiile celorlalţi 3. Am adus o contribuţie importantă la rezolvarea temei 4. Am ascultat punctele de vedere ale celorlalţi 5. Am preluat rolul de lider de opinie 6. Am acceptat rezultatul la care s-a ajuns


Activitatea 13 Fişă de lucru Tema: Sport-voiaj – turism 1. Completaţi căsuţele libere cu exemple de produse din grupa sport-voiaj turism. 2. Umpleţi căsuţele cu culoarea potrivită, în funcţie de subgrupa din care fac parte, după exemplul dat. 3. Adăugaţi fişa la portofoliu.

Echipamente sportive

Grupa sport-voiaj-turism

Sport

Voiaj

Turism


Activitatea 14

Lucru pe echipe

Metoda mozaicului

Tema: Defectele mărfurilor nealimentare – bijuterii şi gablonţuri •

•

•

•

•

•

Elevii sunt împărţiţi în grupe de câte patru. Fiecare primeşte un număr 1; 2; 3; şi câte o fişă de lucru individuală (fiecare fişă conţine după caz următoarele –produs/marfă, defecte posibile, identificare, cauze). Elevii se regrupează după numărul pe care l-au primit, de exemplu toţi elevii care au grupa numărul 1 formează o grupă, toţi elevii care au numărul 2..., toţi elevii care au numărul 3..., Astfel grupaţi ei lucrează în grupul lor, se consultă acolo unde nu ştiu sau au nelămuriri, dacă este cazul sunt ajutaţi de profesor. După ce au finalizat fişa de lucru, elevii se regrupează ca la început şi devin EXPERŢI în grupul lor. Le prezintă şi colegilor conţinutul fişei, le dau lămuririle necesare acolo unde este cazul. Profesorul monitorizează activitatea elevilor.

Exemplu de fişă de lucru individuală

Completaţi următorul tabel cu trei tipuri de produse nealimentare din grupa de mărfuri bijuterii şi gablonţuri identificând defectele posibile ale produselor alese precum şi cauzele care generează defectele. Nr. crt.

Produs nealimentar

Defecte posibile

Cauze


Activitatea 15 Test final de evaluare Tema: Mărfurile nealimentare I. 1. a) b) c) d) 2. a) b) c) 3. a) b) c) d) 4. a) b) c)

II.

Încercuiţi varianta corectă: Condiţiile estetice ale confecţiilor se referă la: rezistenţa la acţiunea agenţilor fizico-mecanici şi chimici; model; comoditate în purtare; tuşeu, luciu, culoare, design. După felul încălţămintei acestea se clasifică în: încălţăminte pentru copii, femei şi bărbaţi; papuci, pantofi, ghete; încălţăminte din cauciuc, cu feţe din piele şi înlocuitori. Articolele pentru instalaţii electrice sunt: pile şi baterii electrice; acumulatori electrici; surse electrice de lumină; conductori electrici, articole electroizolante. La aprecierea calităţii mobilierului se au în vedere: aspectul şi calitatea execuţiei; durata de exploatare; comportarea în utilizare. Asociaţi noţiunile din cele două coloane dacă între ele există o legătură: 1. comoditate şi confort 2. durata de exploatare 3. comoditate în utilizare 4. caracteristici estetice

1p

1p

a. materia primă şi procesul tehnologic b. dimensiunea şi modelul încălţămintei c. formă, model, culoare d. permeabilitate la vapori de apă şi aer

2p III. Răspundeţi cu adevărat sau fals la următoarele afirmaţii: a) Ţesăturile sunt produse obţinute prin încrucişarea perpendiculară a două sisteme de fire: bătătură şi urzeală. b) Defectele produselor ceramice pot fi: de topitură, de fasonare, de recoacere şi finisare. c) Cremele cosmetice fac parte din grupa produselor de igienă. d) Ovalitatea mărfurilor din sticlă se exprimă prin măsurarea distanţei dintre diametrele perpendiculare ale produsului.

IV. V.

2p Prezentaţi sortimentul mărfurilor chimice. Realizaţi un eseu cu tema “ Marcarea mărfurilor nealimentare ” evidenţiind elementele de informare, de identificare şi de etichetare ale mărfurilor nealimentare. 3p of. 1p


Activitatea 16 Portofoliu

Portofoliul cuprinde un ansamblu de documente elaborate de către elev,

produse ale acestuia: probleme, eseuri, contribuţii mai mult sau mai puţin reuşite. Tema: Grupele de mărfuri nealimentare

Pe parcursul capitolului II elevul demonstrează că este capabil să recunoască grupele de mărfuri nealimentare întocmind un portofoliu personal care să cuprindă: •

Definirea mărfurilor nealimentare

•

Criteriile de clasificare ale mărfurilor nealimentare

•

Clasificarea merceologică a mărfurilor nealimentare

•

Marcarea mărfurilor nealimentare

•

Defectele mărfurilor nealimentare

Notă: Nu trebuie să lipsească exemplificările pe sortimente diferite de mărfuri nealimentare


Soluţii pentru testele de evaluare Activitatea 7 Test de evaluare

Tema: Sortimentul şi caracteristicile de calitate ale mărfurilor din lemn I. a-2; b-1; c-3. II. a-A; b-F; c-A; d-F. III. (1) aspectul; (2) calitatea execuţiei; (3) cherestea, (4) parchet; (5) demontabil; (6) fix.

Activitatea 10 Test de evaluare

Tema: Mărfuri electrotehnice şi electronice I. 1: d, 2: a.

II.

a- F; b- A;

III.

1-c; 2-a; 3-b; 4-d.

IV 1. Mărfurile electrotehnice sunt necesare pentru producerea, transportarea,

distribuţia şi utilizarea energiei electric. Aceste produse se pot clasifica astfel: 1. Surse electrochimice de curent electric a) pile şi baterii electrice: pentru autovehicule, lanterne, aparate foto şi de filmat, etc. b) acumulatoare electrice: acide şi alcaline.; 2. Articole pentru instalaţii electrice a) conductori electrici : neizolaţi şi izolaţi; b) articole electroizolante: tuburi de izolare şi protecţie, izolatoare de susţinere şi trecere, alte articole izolatoare(benzi, lacuri, răşini, etc.); c) aparataj electric de joasă tensiune : aparataj de conectare, comutare şi întrerupere (comutatoare, prize, fişe), aparataj de protecţie (tablouri, siguranţe,etc.), aparataj de semnalizare (semnalizator acustic, buton de sonerie,etc.); 3. Articole de iluminat a) surse electrice de iluminat : lămpi electrice cu incandescenţă (becuri); lămpi electrice cu fluorescenţă; b) corpuri de iluminat : lanterne, lustre, pendule, plafoniere, aplice, etc. 2. Caracteristicile de calitate ale lămpilor de iluminat se pot grupa astfel: Aspectul, dimensiunile, durata de funcţionare, eficacitatea luminoasă, tensiunea de alimentare, tipul soclului.

Activitatea 15 Test final de evaluare Tema: Mărfurile nealimentare I. II. III.

1: d; 2: b; 3: d; 4: a. 1-b; 2-a; 3-b; 4-c. a-A; b-F; c-F; d-A.

IV a) Mărfurile chimice sunt produse utilizate pentru consumul casnic şi pentru consumul industrial. Clasificarea mărfurilor chimice se face în funcţie de importanţa şi rolul acestora astfel: 1. Produse chimice de bază : acizi, săruri, baze. 2. Îngrăşăminte chimice : a) naturale şi chimice b) simple şi complexe 3. Insecticide şi raticide 4. Mărfuri chimice de uz casnic pentru spălat şi curăţat


a) produse chimice pentru spălarea şi curăţarea rufelor : săpun de rufe, detergenţi, produse pentru apretare, produse pentru emoliere şi condiţionare, produse pentru scoaterea petelor şi albire, produse pentru dedurizarea apei. b) produse chimice pentru curăţat obiecte de uz casnic : pentru veselă, faianţă, gresie, instalaţii sanitare, tâmplărie, geamuri,etc. c) produse chimice cu utilizări diverse : produse pentru curăţat mobila, pentru curăţat mochete şi covoare, produse dezinfectante, produse pentru parfumarea spaţiilor, etc.


Fişa de documentare 1 Serviciile – definire

Cele mai multe definiţii surprind faptul că serviciile sunt activităţi al căror rezultate este imaterial, adică nu se concretizează într-un produs. Standardul ISO SR EN 9000 : 2001 – Sisteme de management al calităţii. Principii fundamentale şi vocabular – defineşte serviciul astfel: „rezultatul a cel puţin unei activităţi necesare, realizată la interfaţa dintre furnizor şi client; este în general intangibil şi imaterial.” Prestarea unui serviciu poate implica: o activitate desfăşurată asupra unui produs material furnizat de client (ex: repararea unui autoturism)

o activitate desfăşurată asupra unui produs imaterial furnizat de client (ex: declaraţia de venit care necesită pregătirea unui metode de impozitare)

livrarea unui produs imaterial (ex: livrarea de informaţii)

crearea ambianţei pentru client (ex: în hoteluri şi restaurante )

Stiaţi că... Sectorul serviciilor mai este numit în economia naţionale şi sector terţiar.


Fişa de documentare 2 Clasificarea serviciilor

Serviciile sunt clasificate după mai multe criterii astfel: 1.După sursele de procurare: a. servicii marfă – procurate prin actul de vânzare-cumpărare, în cadrul pieţei b. servicii ne-marfă – servicii publice, poliţia, învăţământ, sănătate etc. 2.După natura nevoilor satisfăcute: a. servicii private – satisfac nevoi materiale ale indivizilor sau ale familiei – furnizate de

organizaţii private; b. servicii publice – activităţi organizate şi autorizate de o autoritate administrativă centrală sau locală pentru satisfacerea unor nevoi sociale de interes public ; 3. În funcţie de beneficiarul (utilizatorul) serviciilor: a. servicii intermediare – activităţi utile pentru producerea altor produse sau servicii; b. servicii finale: satisfac nevoi de consum a populaţiei 4. După funcţiile economice îndeplinite: a. servicii de distribuţie: transport, comunicaţii, comerţ cu ridicata, comerţ cu amănuntul b. servicii de producţie: bancare, de asigurare, contabile, de publicitate c. servicii sociale: sănătate, educaţie, servicii publice non-profit. d. servicii personale: hoteluri şi restaurante, reparaţii, îngrijire personală, etc. 5 După natura efectelor activităţilor de servicii: a. materiale: sunt servicii încorporate în bunuri şi cele care vizează în mod direct producţia

de bunuri (de exemplu transportul, distribuţia) b. nemateriale: nu se concretizează în bunuri materiale; asigură satisfacerea nevoilor spirituale, sociale, colective ale consumatorilor. 6. În funcţie de modalităţile de comercializare: a. servicii transferabile (comercializabile) – pot fi schimbate la distanţă, încorporate în

bunuri materiale sau cu ajutorul unui suport (electronic sau de alt gen) b. servicii transferabile (necomercializabile)


7. După modalităţile de furnizare: a. servicii care necesită deplasarea producătorului; b. servicii care presupun deplasarea consumatorului la locul ofertei ;(turiştii) 8. După raportul capital-muncă în procesul de producţie a serviciilor: a. servicii care se bazează pe personal – rolul principal revine forţei de muncă; b. servicii bazate pe echipamente - rolul principal revine echipamentelor. 9. În funcţie de prezenţa clientului în timpul prestării serviciului: a. servicii care necesită prezenţa consumatorului în timpul prestării b. servicii care nu necesită prezenţa consumatorului în timpul prestării 10. În funcţie de forma de proprietate şi modul de organizare a prestatorului de servicii: a. sectorul public: şcoli, spitale, tribunale b. sectorul asociativ: biserici, muzee c. sectorul privat: organismele finaciar-bancare, asigurări. 11. După momentul apariţiei şi dezvoltării: a. servicii tradiţionale: medicină, comerţ, servicii bancare b. servicii moderne: de informatică, cărţi de credit, internet

Comentariu Această clasificare este relativă, deoarece serviciile tradiţionale sunt îmbunătăţite ţi modernizate, perfecţionate. O dată cu dezvoltarea şi diversificarea serviciilor, clasificările naţionale şi internaţionale ale acestora au devenit complexe şi s-a pus problema armonizării lor.


Fişa de documentare 3 Caracteristicile serviciilor Serviciile prezintă o serie de trasaturi caracteristice care permit, pe de o parte, identificarea lor, iar pe de alta parte, se pot constitui în criterii de delimitare fata de celelalte domenii ale activităţii economico - sociale. 1.FORMA NEMATERIALĂ

Majoritatea serviciilor nu se concretizează în bunuri materiale, ci îmbracă forma unor activităţi sau faze ale unor procese economico-sociale. 2. INTANGIBILITATEA SERVICIILOR

Exprimă faptul ca ele nu pot fi percepute sau evaluate cu ajutorul simturilor omenesti (auz, miros, vaz, gust etc.) înainte de a fi cumparate sau chiar consumate. De exemplu, spectatorul unui film artistic nu stie în momentul în care cumpara biletul în ce masura prestatia actorilor îl satisface; un pacient nu stie daca tratamentul medicului îl va vindeca etc. 3. INSEPARABILITATEA ÎN TIMP SI SPAŢIU A SERVICIILOR Producerea (prestarea) si consumul serviciilor au loc simultan. Serviciul nu poate exista separat de prestatorul sau si implicit, calitatea serviciului este inseparabilă de calitatea prestatorului. 4.NESTOCABILITATEA

Pentru că nu au formă materială, serviciile nu pot fi stocate pentru a fi consumate ulterior. 5.ETEROGENITATEA SAU VARIABILITATEA SERVICIILOR Serviciile sunt activităţi cu conţinut diferit. Fiecare serviciu depinde de specificul prestatorului sau utilizatorului, deci diferă de la o prestaţie la alta.

Stiaţi că...

.

Imaterialitatea serviciilor face ca, în literatura de specialitate, acestea sa fie

cunoscute

sub denumirea de invizibile, iar comertul cu servicii de acest gen este cunoscut sub denumirea de comert invizibil.


Fişa de documentare 4 Caracteristici calitative pe tipuri de servicii

Servicii bancare

Servicii de asi urare

Servicii comerciale

Servicii hoteliere

Servicii de transport

Sunt apreciate după: timpul de aşteptare, atenţia care se acordă solicitantului, politeţea funcţionarilor, competenţa de a răspunde cererilor, condiţii financiare oferite, informaţii despre serviciile bancare care se oferă, punctualitatea, siguranţa operaţiilor, timpul de răspuns la cererea de credit. Sunt apreciate după: preţul asigurării, viteza de plată, transparenţa operaţiilor, siguranţa asigurărilor, accesul la asigurare, credibilitatea. Sunt apreciate după: Ambianţa locului; Atitudinea personalului; Atmosfera existentă; Punctualitate, promtitudine; Atenţie, gentileţe, onestitate; Sfaturile de utilizare oferite; Atenţia acordată părerii clientului Reacţia la reclamaţii Sunt apreciate după: Comodităţile oferite; Relaţiile stabilite cu personalul (prin comunicare vizuală, verbală, gestică)

Sunt apreciate după: Punctualitate, promtitudine; Tariful folosit Siguranţa oferită Accesul la serviciul oferit Ambianţa locului; Atitudinea ersonalului


Activitatea 1 Fişă de lucru 1. Încadraţi următoarele servicii în clasificarea lor după criteriile de mai jos, completând următorul tabel: SERVICII

SERVICII TURISTICE

CRITERII 1.După

sursele

de

procurare: 2.După

natura

nevoilor

satisfăcute: 3. În funcţie de beneficiarul (utilizatorul) serviciilor: 4. După funcţiile economice îndeplinite: 5 După natura efectelor activităţilor de servicii: 6. În funcţie de modalităţile de comercializare: 7. După modalităţile de furnizare: 8. După raportul capitalmuncă în procesul de producţie a serviciilor: 9. În funcţie de prezenţa clientului în timpul prestării serviciului: 10. În funcţie de forma de proprietate şi modul de organizare a prestatorului de servicii: 11. După momentul apariţiei şi dezvoltării

SERVICII SERVICII COMERCIALE PUBLICE

SERVICII BANCARE


Activitatea 2 Temă individuală Discutaţi cu colegii de clasă despre caracteristicile generale ale serviciilor .

Aplicaţi apoi cunoştinţele referitoare la caracteristicile serviciilor în explicarea următoarelor consecinţe: - existenţa unui contact direct cu utilizatorul serviciului; - existenţa riscului pierderii serviciilor neutilizate; - preluarea de către consumator a unor servicii în sarcina lor.


Activitatea 3 Lucru pe grupe

Organizaţi-vă pe grupuri de 6 elevi şi analizaţi un serviciu de care aţi beneficiat. Caracterizaţi-l pe scurt. Faceţi aprecieri privind calitatea acestuia, evidenţiind aspectele pozitive şi negative. Încercaţi să identificaţi modalităţi de îmbunătăţire a calităţii acestuia. Precizaţi oral concluziile la care aţi ajuns.

Auxiliar Curricular Calitatea Produselor Si Serviciilor

Recommend Documents