Dorica Boltagu-N icolae Dragog Silviu Pdduraru
Dumitrita Stoica
Bacalaureat 201 B Limba si literatura rom6nd , Filiera teoreticS, profil uman Filiera vocationalS, prof il pedagog ic
Sinteze, eseuri, 110 teste, sugestii de rezolvare @
Editura Paralela 45
Cu p rins
onerA.....
r. pRoBA A. Probleme de limbl romdni qi comunicare l. Exprimarea unei opinii argumentate - DS........... 2. Tipuri de comunicare - DS........ 3. Tipuri de text - DS .......... 4. Elemente ale situaliei de comunicare gi funcfiile limbajului 5. Registre lingvistice (variante ale limbii romine) - DSP 6. Stiludle funcfionale - DSP........ Originea 9i evolulia limbii romdne - D8N.......
B. Modele de
subiecte
rr. pRoBA SCRISA STNTEZE $I Ttpuru DE ESEU.....
ESEURI
........................6 .......................6 .........6 ................7 ..........................8
-
DBN..................9 ...............10 ..............12 ..............14 ..................16 .......45
........................45 ........................45 Poezie ................46 Pro25.......... ...............47 Dramaturgie ...........49 PRECIZART tN rBcArunA cu PITNCTAruL ................ l. Literatura veche. Curente culturale in secolele XVtr-XVm: Umanismul 9i ................49 Iluminismul ............49 Umanismul - D8N....... ..................51 Iluminismul - DBN ......52 2.Literattramodem6. Secolul al XIX-lea ............52 Pagoptismul. Dacia literard - DBN ................53 Romdnia irr&)g Orient qi Occident - DS.......... ................54 C. Negruzzi ) Alexandru Ldpusneanul - DBN .......56 Vasile Alecsandri, Iarna - DS.............. ..........58 XIX-lea.. Curente literare din secolul al .................58 Romantismul - DSP ..............60 Realismul - DS........... ..........62 Epoca Junimii. Marii c1asici.................. ....................62 Junimea. Titu Maiorescu - DS .......................64 Mihai Eminescu, Floare albastrd - DSP ...............'....66 DS............. Mihai Eminescu, LuceaJdrul .............'.....68 Ion Creang[, Povestea lui Harap-Alb - DS .....................71 Ioan Slavici, Moara cu noroc - DSP......... ...........73 I.L. Caragiale, O scrisoare pierdutd - DS........... ........................78 3. Literatura modernd. Secolul al XX-lea... ......78 Prelungiri ale romantismului qi clasicismului ..............
- DBN........ DS.........
Octavian Goga, Rugdciune
Simbolismul
-
interbelic[
......78 ............79
Literatura ....................83 Modernismul interbelic ............83 Orient6ri avangardiste in primele decenii ale secolului XX - D8N.....................84 Tradi,tionalismul interbelic ...............................87
Poezia
DBN.......
DBN.. modernist6.....;.........r....
Lucian Blaga, Eu nu strivesc corola de minuni a lumii Tudor Arghezi, Testament Tudor Arghezi, Testament Si Mireasa (o paralel[) Ion Barbu, Riga Crypto Si lapono Enigel Poezia tradi{ionaliste Ion Pillat, Aci sosi pe vremuri - DS
D8N...........
...............
Prozatradi[ionalistd.....
-DS ..........
Mihail Sadoveanu, Fdntdno dintre plopi - DSP G. Cilinescq Enigma Otiliei - DSP.........
-
........................88 DS...............................88 .......................90 ........92 ..............93 ........................96 .....................96 .................98
DS...........
..........102
....................104 ...........107 Camil Petrescu, Wtima noapte de dragoste, tntdia noapte de rdzboi - DSP.....107 Literatura ...................109 Proza
modernist[............. postbelic[
Nichita Stlnescu, Ploaie in luna lui Marte,nDs.............. ...............116 Marin Sorescu, Iona *DS ........................H,.. ............118 Postmodernismul - DSP........... .................122
I. PROBA ORALA A. Probleme de limbd romdni si comunicare
1. Exprimarea unei
opinii argumentate
DS
lntroducere
a. Prwizez tema supusl discufiei (de exemplu, dacd tema argumentafiei este educayla, putem incepe cu o idee din categoria locurilor comune). Educayia este un.fenomen complex, realizat informe din
cele mai diverse; nu lntdmpldtor se spune cd omul tnvald cdt trdie$te.
b. Formulez opinia. in opinia mea, unul dintre beneficiile maiore ale educaliei este un stil de viald mai pldcut Si mai confortabil, din anumite puncte de vedere.
Cuprins Opinia trebuie suslinutd cu un argument sau mai multe, in f,rnclie de ce-
a. Formulez un argument.
Educalia ne oferd, printre altele, instrumentele necesare adaptdrii la viala sociald.
rinle. E nevoie sI fac diferenfa intre opinie gi argument: opinia este o idee cu un caracter relativ personal, argumentul e de preferat
s[ fie selectat din categoria ideilor general acceptate (cum ar fi aceea ci educalia ne civllizeazd) sau a faptelor incontestabile (cum ar fi faptul cd trebuie sd urmezi o facultate dac[ vrei si fii profesor, medic etc.; in plus, opinia este marcati de conectori soecifici). 6
b. Precizez cflteva exemple (situafii de viafl) care fac argumentul mai clar qi il intiresc. Cititul Si scrisul, de exemplu, sunt asemenea instrumente, absolut necesare pentru omul modern. Imaginali-vd un om singur, care ajunge din tntdmplare in aeroportul Charles de Gaulle. Nu qtie sd citeascd, nici sd scrie, nu cunoa$te nicio limbd strdind. E ca Ei cum s-ar trezi brusc intr-un labirint sau pe altd planetd. Dacd ar Sti sd citeascd tn francezd sau englezd, ar descifra indicatoarele care-l ajutd sd-Si gdseascd drumul.
ncheiere
I tr'ormulez concluzia.
I in concluzie, educalia ne civilizeazd Si ne ajutd sd ne nuanfat[ a ideii (nu o I bucurdm de lumea in care trdim. Sintagma ,,un om edureluare mecanicl a ei, I cat" este sinonimd, intr-unul dintre sensurile ei, cu ,,un adicd nu e recomandabil I om civilizat". ca enunful prin care am precizat opinia sI mai aparS o datd, in finalul Concluzia este o reluare
comunlcanr
2.
Tipuri de comunicare
DS
a. Comunicare orali/comunicare scrisi Canalul diferit de comunicare (oral sau scris) determini o serie de diferenle la nivelul limbajului. Apar mirci specifice. Acestea vaiazd de la o situalie de comunicare la alta. De cele mai multe ori, comunicarea oral6 tinde cltre colocvialitate qi spontaneitate (limbaj colocvial, enunluri mai simple, formule de adresare etc.), in timp ce comu-
nicarea scris[, c[tre un limbaj mai formal. Monologul gi dialogul sunt moduri de -',r.*'scris, expunere ale comuniclrii orale (apar qi atunci cdnd se reproduce comunicarea oralS).
b. Comunicare verbali/comunicare paraverbali/comunicare nonverbali Comunicarea verbalS se realizeazS printr-o limbl naturalfl (romdn6, englezd, francezd" etc.). Comunicarea paraverbal[ include in special accentul, intona{ia gi pauza. De exemplu, aftma\ia de mai jos, diferitS la nivelul intonaliei, transmite, pe l6ng[ informalia debazd, gi o stare sau o atitudine diferit[ a celui care comunicI: a. E frumos afar6. b. E frumos afarS! Comunicarea nonverbal[ se realizeazd prin alte mijloace dec6t cuv6ntul: gestic6, mimicS, pozilie a corpului, diverse limbaje (imagine, semne de circulalie etc.). c. Comunicare fic,tionali/comunicare
nonfic{ional[/literaturl
rrde
grani{i"
Literatura ficfionald qeeazd lumi imaginare (fictive). Existd trei genuri literare clasice ale literaturii ficlionale: liric, epic qi dramatic. Literatura nonficlionald,prezintd, fapte reale. in aceastl categorie intri o diversitate de texte: gtiinlific, publicistic, utilitar, juridic, administrativ (fiecare cu numeroase specii) etc. Literafura ,,de granil[" include texte care prezintS fapte reale intr-un limbaj expresiv, precum corespondenla literar[, memoriile gi jurnalele literare.
3.
Tipuri de text
DS
Pot fi defrnite plec6nd de la diverse criterii: a. relatia dintre realitate qi ficliune: fic{ional, nonficfional, ,,de
grani{i"; b. scopul comuniclrii: argumentativ, descriptiv, diaristic (urnalul), divertis-
rcrtul,
epistolar, eseistic, informativ, memorialistic, narativ, normativ, oratoric,
ref,eriv; c. domeniul specific: literar (beletristic), Etiinfific, publicistic,
juridic, adminis-
lrrtivPrccizeazdtipurile de text de mai jos, lindnd cont de criteriile prezentate. 1. ,,Circulafia rutier[ este inchisd, duminic[, in Piafa Constitufiei, pe bulevardele Unirii, Libert[,tii, Decebal, Basarabia, I.C. Br[tianu, Naliunile Unite qi pe Splaiul Independenfei, pentru Semimaratonul Bucureqti, care se desfiqoari pe un traseu de 21 de kilometri. Organizatorli se agteapt[ cala cea de-a gasea edifie a OMV Petrom Bucharest Half Marathon si participe peste 16.000 de alergltori." (Adevdrul, 13 mai, 2017) 2. ,,Nu ii spusesem inc[ rispicat cI o iubesc. AmAndoi ghiciserlm asta; aqa mi se plruse mie. $i eu tdlcuisem, mult[ weme, orice gest al ei ca pe un semn de simpatie sau dragoste. Nu md indoiam o clip6 c[ m[ iubegte gi nu m[ indoiam cI ea gtie tot atdt de bine aceasta despre mine. De aceea m[ mfhneau gi m[ neliniSteat rdzsrrdtirile ei (mufenia aceea speriatS, ochii aceia de panic6, miinile cu care-gi acoperea fafa) de c6te ori ii vorbisem p6n[ acum de o unire a noastri. Nu infelegeam; c[ci mi se pdrea cI ea gi
pirinlii
favorizeazd necontenit aceasta."
(Mircea Eliade, Maitreyi) 3. ,,2 decembrie 1972 Dragul meu Sergiu Georgi,
t...1 Am incercat s6-l uit pe Mircea, m-am striduit cdt am putut gi credeam cE am reugit. Uneori m[ intrebam de ce n-am putut si pistr[m o leglturl fireasci de prietenie. Md gdndeam cd mi-ag fi g[sit liniqtea dacd ne-am fi scris din cdnd in cdnd. I-am scris de doul ori, nu mi-a r[spuns niciodati. [...]" (fragment reprodus din volumul in arSila dragostei. Poeme Ei confesiuni despre Mircea Eliade, traducere de Adelina Patrichi, Editura Taj, Bucureqti,2012)
4.,ArL
5
(1) Copiii au dreptul la proteclie qi asistenfd inrealizarea qi exercitarea deplinS a drepturilor lor, in condi,tiile prezentei legi. (2) Rdspunderea pentru cregterea qi asigurarea dezvoltdrii copilului revine in primul rdnd pirinfllor, acegtia avdnd obligafia de a-qi exercita drepturile gi de a-gi indeplini obligafiile fa,tE de copil lindnd seama cu prioritate de interesul superior al acestuia." (Legea privind protec[ia Ei promovarea drepturilor copiilor)
I
Rezolvare: I - text nonficlional, publicistic, informativ (o gtire); 2 - text ficfional, beletristic, narativ (rin roman); 3 - text de grani![, epistolar, reflexiv (o scrisoare); 4 - text nonfic{ional, juridic, normativ (o lege). 4. Elemente ale
situatiei de comunicare sifunctiile limbajului
DBN
Situafia de comunicare cuprinde mai mulli factori, inventariali de citre lingvistul gi teoreticianul literar de origine rusd, Roman Jakobson. Orice situalie de comunicare presupune urmItoarele instanfe ale comunicdrii:
Emi{itorul
(sau transmilItorul, cel care emite discursul, cel care se adreseazd); Receptorul (sau destinatarul, cel care primegte, recepfioneazd discursul); cei doi poli ai comunic[rii, emi16torul gi receptorul, sunt de fapt roluri interganjabile, adicl cel care emite mesajul poate fi apoi receptor gi invers, exact ca intr-un dialog in care unul intreabl la un moment dat, iar imediat poate fi la rdndul lui intrebat; Mesajul (comunicareapropriu-zis5, ansamblul de semne gi ceea ce comunici ele de exemplu, acest text despre elementele situatiei de comunicare); Contextul (sau referentul la care se referd emi16torul, realitatea la care trimite discursul aceasta poate fi una concretS, o realitate obiectivd, imediatS, sau poate fi abstractd, ori indeplrtatd in timp sau spa!iu); Codul (comun transmildtorului qi destinatarului, pentru ca aceqtia si poat[ coda qi decoda mesajul. Poate fi un cod verbal - limba comund. rom6nS, francezd,, englezd q.a. sau un cod nonverbal sisteme de comunicare precum alfabetul morse, semnele de
-
-
-
circulalie, semnele celor care nu pot vorbi, lumina unui far care semnalizeazd ,,cale liber6" etc.); Canalul (legStura, conducta material[ sau psihologici dintre emilStor gi receptor, care face posibilS comunicarea - poate fi: distanla dintre doi sau mai mulli vorbitori, legltura telefonicd, re{eaua de internet q.a.). Comunicarea poate fi directS, atunci c6nd emil[torul gi receptorul se afld fald in fa!d, sau indirect5, atunci c6nd se efectueazd la distan!6, de regulS in scris sau prin mijloace audio-video.
CONTEXT MESAJ RECEPTOR
EMITATOR
CANAL COD Fiecare dintre aceqti gase factori determin[ o anumitl funclie a comunicSrii, care poate fi dominantIla un moment dat, intr-o situalie de comunicare. Astfel, pot fi stabilite urmdtoarele funcfii:
REFERENTIALA POETICA
EMOTIVA
FATICA METALINGVISTICA
CONATIVA
Funcfia emotivi este centratd pe emilitor qi are scopul de a transmite informalii despre acesta, de a-i evidenlia stbrile afective sau reacfiile sufleteqti. Se expriml prin: interjeclii, tonalitate, mijloace stilistice ca epitetele, anumite expresii etc. Exemplul pe care il di Roman Jakobson este al unui actor rus care a reuqit si redea crca 40 de sifu-
alii emolionale prin simpla rostire, diferit[, a expresiei ,,ast6-sear6". Func{ia conativi este centratd pe receptor qi igi gdseqte exprimarea indeosebi prin vocativ gi imperativ. in exemplul: ,,Matei, inchide uqa!", accentul cade pe receptor, care trebuie sI rispundi la rugdminte/poruncd. Funcfia referen{iali este axatd pe context, pe referent. Aceste trei prime funcfii pot fi uqor raportate la cele trei persoane ale pronumelui: persoanaintdi, care vorbeqte, Eu (emildtorul), persoana a Il-a, care ascult[, Tu (receptorul) qi persoana a lll-a, despre care se vorbeqte, El/Ea (referentul). Func(ia faticl pune in eviden![ canalul de transmisie, contactul, qi este evidentd in cazurile in care emilItorul verifici, de exemplu, stabilirea legiturii telefonice: ,,Alo, alo! Md atzi?". Uneori gesturile, atitudinea carepdstreazd contactul vinral cu interlocutorul sau rlspunsul ,,The message has been sent" din adresa de e-mail indeplinesc aceastd funcfie. Funcfia metalingvisticl accentueazd codul gi este vizibild mai ales in enunturile de tipul ,*4 merge este un verb la modul infinitiv" sau ,,Ce inseamnd incomprehensib i l? " . Este utillzati fr ecvent in lingvi sti c d, gr amaticd, i storia limb i i. Funcfia poetici se axeazd pe mesaj, mai exact pe forma mesajului. Este specificd literaturii, fiind marcatii de variatele procedee ale expresivit[1ii. Funclia poeticd nu trebuie confundatd cu poezia. Se reg[segte in toati literatura, dar este evidentd in poezie (figuri de stil, versificalie etc.). Comunicarea literar[ are un statut aparte deoarece existi instan]e extratexfuale qi intratextuale. Astfel, in planul real, autorul : emildtorul, iar cititorul : receptorul, at observalia c[ rolurile nu mai sunt interqanjabile, adicd cel care citeqte nu are cum sd se confunde cu autorul sau si preia din atribuliile acestuia. in interiorul textului ficlional, apar, de obicei, naratorul gi personajele (in textul epic), vocea liricd (in textul liric), personajele (in textul dramatic). Celelalte funclii pot avea rolul unor procedee. in lirica subiectiv6 dominl funclia emotivd, pentru ci este vorba despre informafii despre emi[dtor, stiri afective ale subiectului care spune ,,eu", marcat textual prin forme ale ,,eului liric". tn proza realist[ domind funcfia referenfiald, care ofer6 informalii despre o inffeag[ lume, despre ,,contextul" social-istoric al unei epoci, al unui univers. 5. Begistre
lingvistice (variante ale limbii romane)
a. Registrul
literar (cult/scris)
ingrijit al limbii; presupune un set de norme (ortoepice, ortografice, morfologice, sintactice).
o rcprezintil aspectul cel mai
.
10
DSP
b. Registrul popular (colocvial/oral) o constifuie aspecful spontan, natural al limbii; o este asociat cu existenla unor graiuri (variante teritoriale) romdneqti, cu diferenfe fonetice, lexicale qi morfosintactice specifi ce; o oralitate (vocative, interjeclii, exclamafii, interogalii, proverbe, zic[tori etc.). c. Registrul regional o este o vaiantd,teritorial[ a limbajului popular; o cuvintele sunt cunoscute doar de
vorbitorii unei regiuni.
. regionalisme fonetice: chiatrd (Moldova), sd vdz (Muntenia); . regionalisme granaticale: is (Moldova), mdncd (Transilvania); . regionalisme lexicale:pdpuqoi -,porumb" (Moldova), n(el -,,putif,"
b
ir du *,stotaf ' (Transilvania
(Muntenia),
d. Registrul neologic
r
neologismele sunt asociate cu procesul de modemizare a vocabularului limbii ro-
m6ne; o marcat neologic este discursul tehnico-$tiintific. o latine gi grecegti: teatru, generos; o romanice: bacalaureat, editor (francezd); solfegiu, copodoperd o germanice : bli!, fasung; o ruse$ti:
(italian[);
activist, gulag;
o anglo-americane: corner, fault, scaner.
e. Registrul arhaic o variantd
o
invechit6, cuprinz6nd cuvinte gi forme iegite din uz;
in literaturi, de exemplu, arhaismele prezintd, un rol evocator.
o arhaisme fonetice: pdrete (perete); o arhaisme lexicale: agd, vistiernic; o arhaisme morfologice: aripe; o arhaisme semantice: carte (cu sensul de..scrisoare").
f. Jargonul o specific unor categorii sociale bine situate (in literatura secolului al XIX-lea, franfuzismele) sau unor categorii profesionale (jargonul informatic, al modei, al medicilor etc.).
o jargon informatic: a downloada, a printa, a distribui (a share-ui/a sharui);
a naviga, a deschide o fereastrd,
ojargondidactic: atncadra, amenliona, apreciza, areda, aredacta, areprezenta, a semnifica.
11
Argoul
g.
.
specific unor grupuri sociale marginale (infractori, de exemplu) sau relativ inchise (elevi, studen{i, soldali etc.) care doresc sd se diferenlieze de ceilalli vorbitori; o pentru ,,ho!": junior, o pentru,,inchisoare"'.
diurnist, angrosist; mititica, incubator, academie.
DSP
Stilurile functionale
6.
a. Stilul oficial (iuridic-administrativ) Este specific relafiilor oficiale (administrative, juridice, diplomatice etc.).
Caracteristici: o respectarea normelor limbii literare; o accesibilitatea discursului;
.
lipsa expresivit6lii;
o claritatea gi precizia
limbajului;
o lutilizareaunor formule standard (cligee lingvistice);
.
exemple: cerere, adeverinld, proces-verbal, lege etc.
,,Art.1-Statulrom0n (1) Romdnia este stat nafional, suveran gi independent, unitar qi indivizibil. (2) Forma de guvernlmdnt a statului romdn este republica. (3) Romdnia este stat de drept, democratic Ai social, in care demnitatea omului, drepturile gi libertiifile cetS]enilor, libera dezvoltare a personalit[1ii umane, dreptatea gi pluralismul politic reprezint[ valori supreme, in spiritul tradi{iilor democratice ale poporului rom0n gi idealurilor Revolufiei din decembrie 1989, gi sunt garantate. (4) Statul se organizeazl potrivit principiului separaliei gi echilibrului puterilor legislativi, executivd qi judecltoreasc[ - in cadrul democrafiei constitulionale. (5) in Romdnia, respectarea Constituliei, a supremafiei sale qi a legilor este obliga-
torie." Romdniei
b. Stilul tehnico-qtiin{ilic Apare in lucrdri de specialitate, dintr-un anumit domeniu qtiinfifrc sau tehnic. Caracteristici: o respectarea normelor limbii literare; o prezentare obiectiv6, fEr[ incdrclturi afectiv[; o evitarea ambiguita,tilor, a figurilor de stil; o
limbajul este specializat;
o
predomin[ termenii neologici.
12
,,EPITET Figuri de stil (trop); in acceplia restrAns6 a vechilor retorici - adjectiv care determinI un substantiv, pe ldngd care indeplinegte funcfia de atribut sau de nume predicativ/element predicativ suplimentar; in acceplie llrgiti - determinare adjectivaldl substantivald (pe l6ng[ un substantiv) sau adverbialE/substantivall (pe l0ngi un verb). in ambele acceplii, epitetul trebuie sd aduc[ un plus semantic, sd introducd in enun! o valoare expresiv6." (Mihaela Mancaq, ,,Epitet",inDic[ionar de qtiinle ale limbii,
EdituraNemi
editiaall-a,
i.2005. o. I
c. Stilul publicistic Este specific mass-mediei. Caracteristici: o respectarea
normelor limbii literare;
o discurs accesibil; o varietate lexical[;
r scop informativ gi persuasiv; o apeleazd la mijloace extralingvistice (grafice, tabele, fotografii ce vin in sprijinul textului).
,,Suedia, fara invitatl de onoare din acest an a Salonului Internafional de Carte Bookfest (24-28 mai2017, Romexpo), define una dintre cele mai de succes modele de pia{I de carte din lume. Ficliunea suedezl se afl[ in topul 10 al celor mai traduse literaturi ale lumii, cirlile autorilor suedezi vdzfrrrd lumina tiparului in peste 50 de limbi,98Yo dintre suedezi at vizitat la un moment dat o bibliotec[, designul de carte suedez este apreciat in intreaga lume, iar autoare precum Astrid Lindgren sau Selma Lagerldf au reuqit s[ creeze personaje-cult, iubite de copiii de pe tot mapamondul (Pippi $osefica, Nils Holgerson). in plus, Suedia gflzduieqte cea mai rdrmitl distincfie din intreaga lume ce revine unui scriitor in via!5, Premiul Nobel pentru Literattrd, precum gi unul dintre cele mai frumoase parcuri tematice din lume: Junibacken, creat din dorinla de a celebra spiritul lui Astrid Lindgren, un centru care g[zduiegte anual peste 1500 de spectacole pentru copii. Acesta este motivul pentru care programul pregltit anul acesta de ,tara invitatd de onoare a Salonului de Carte Bookfest include, pe 16ng[ evenimentele dedicate literaturii gi int6lnirilor cu scriitorii, gi o serie consistentd de manifestiiri dedicate profesionigtilor care activeazd in lumea publishing-ului de carte: editori, graficieni, ilustratori, traducdtori sau manageri culturali." (,,Suedia - lara invitatd de onoare la Bookfest 2017", in Dilema Veche. 2 mai 201
13
d. Stilul beletristic Este specific operelor literare. Caracteristici: o expresivitate; o originalitate; o ?nclrcitur o bog6,tie
o sensuri
d,
af e ctiv d;
lexical[; multiple ale unor cuvinte.
doui viefl qi, adesea, cea din timpul noplii era neliniqtitoare. Cu ochii deschigi, nimic nu i se pdrea greu de indurat, ar fi putut r[bda chiar qi izgonirea din casi. Noaptea, irsi, in vis, faptele ei gi ale altora incepeau din nou sd ffSiascb gi in aceasti a doua via!6 puterea ei de a inlelege gi a indura se pr[bugea sau se indi[afardvoinla ei. Trecuseri ani indelungali gi nu izbutise s[ afle decdt foarte pulin din taina acestei vie!i." in Preda, n ,,I\dama avea
Stilul colocvial (familiar) Se int6lneqte in sfera relafiilor neoficiale (presupune interlocutori familiari) gi este cunoscut tuturor vorbitorilor. Caracteristici: . derapaje de 1a normele limbii literare; e.
.
exprimare rclaxatd;
o
inclrclturl emo{ionali;
o folosirea unor termeni argotici sau a unor englezisme curente etc.; o ticuri verbale; o
in comunicarea oral6,, de exemplu, vorbitorii apeleazd la mijloace nonverbale (mimi-
c6, gesticS).
-
Salut! Care-i treaba? De ce m-ai chemat cu noaptea-n cap? D-aia. Acas[ ce ftceai?! Weekendu' 6sta exers[m trezitu' devreme.
Originea gievolulia limbii romane
DBN
o Limba romdni este o limbl romanicl. Aceasta are ca limbd de origine latina, insi in varianta ei vorbit5 in par,tile de est ale Imperiului Roman. Din categoria lirnbilor romanice mai fac parte: italiana, fianceza, spaniola, portugheza, catalana, sarda, occitana sau provensala, romanga, retoromana, dalmata (care nu se mai folosegte din secolul al XIX-lea).
o Limbile romanice nu provin din latina cult5, scrisd, ci din latina populari (vulgata: vorbitd in popor). . Se consider5 c[ procesul de formare a limbilor romanice a durat p6n[ in secolul al lXlea. Pentru romdn6 s-au emis mai multe ipoteze, una dintre teoriile gtiinfiflrce fiind c5, la nSvdlirea popoarelor migratoare, in secolul al Vl-lea, structura limbii romdne era dejafrxatd,, ceea ce a impiedicat dizolvarea ei in contact cu influenfa slav6. 14
Latinitatea limbii romdne este suslinut6 de: o structura gramaticald: pdstreazd din latini declinarea substantivului, a pronumelui, tipurile de adjective, numeralele de la 1 la 10, conjugdrile verbului, modurile qi timpurile verbale, principalele prepozilii qi conjunclii; o vocabularul de bazd care este mogtenit in proporlie mare din latind: cuprinde cuvinte care denumesc obiecte, acfiuni gi insuqiri fundamentale, precum qi relalii de rudenie, pdrli ale corpului uman, zilele sdptlmdnii.
in procesul de constituire a limbii romdne s-au produs nenumlrate transformdri, dup[ reguli ca urmdtoarele: a) cdderea consoanelor flnale ,,-s", ,,-t", ,,-m", ,,-ft"i caput > capu; b) transformarea consoanei duble,,ll" in ,,1"'. callis > cale; c) transformarea lui,,l" intervocalic in ,,r": solem > soare; d) cdderea lui ,,b" intervocalic: caballus > ca|' e) cdderea lui ,,h" in pozilie iniliald: herba > iarb[; f) grupul consonantic,,ct" a devenil ,,pt"'. lactem > lapte; g) grupul consonantic,,cs" a devenit ,,ps": coxa > coapsS; h) ,d" accentuat, urmat de ,,m" qi consoan[, precum gi ,,a" urmat de ,,n" gi vocalS se transformdin ,d": campus > cdmp, canem > c6(i)ne; i) ,,o" accentuat a devenit ,,oa": porta > poart[; j) ,d" neaccentuat in pozilie fina16 a devenit ,d": lana > 16n[. Din rom6na comun6 s-au dezvoltat dialectele limbii romdne: o dacoromdna;
.
meglenoromAna;
o istrorom6na;
r macedoromdna sau arom6na. Dialectele prezintd tr6situri gramaticale gi lexicale asemln[toare, comune limbii latine, dar qi diferenfe, determinate de spaliul de formare, de substratul de limbd (geto-dacic in cazul dacorom6nei, la nord de Dunire) qi de adstral (elemente imprumutate din pecenegd, crtmand, tiltard, maghiard, limbile slave, greacabizantind qi neogreaca, germanS, englezd etc.).
Primul text scris in limba romflni care
s-a pdstrat este Scrisoarea
lui Neacqu din
Cdmpulung cdtre Johann Benkner (datat 1521).
15
B. Modele de subiecte
Testul
I
DS
Citegte textul cu voce tare.
in ,,Moromelii
2", Horaliu Mdtdele (Ilie Moromete), Dana Dogaru (Catrina
Moromete) gi losif Pastina Q,{iculae) joacd rolurile principale, aldturi de Rdman Vasilescu, George Mihdild, Andi Vasluianu, Oana Pellea, Ion Caramitru, Gheorghe Visu, Florin Zamfirescu, Marian Rdlea, Paul lpate, Cuzin Toma, Liviu Pintileasa, Dorina Chiriac. Pelicula are la bazd un scenariu inspirat dinMoromelli, volumul 2,Yia\a ca o pradd Ei publicistica lui Marin Preda. Scenariul reia firul poveStii familiei Moromete dupd cel de-al Doilea Rdzboi Mondial, tntr-un context istoric extrem de frdmdntat: instalarea comunismului. Cele doud personaje principale, Ilie Moromete Si fiul sdu, Niculae, vdd aceste schimbdri cu ochi dferili, prilej permanent de conflict. ,,Aqa cum e ea, necunoscutd pentru noile generalii, (istoria) trebuie sd existe, sd rdmdnd mdrturie. Avem o anumitd datorie, chiar dacd tinerii pot la inceput sd spund cd nu ii intereseazd. Cred cd eu am aceastd datorie, lucrurile pe care le-am trdit, pe care le consider importante qi care influenleazd prezentul Si viitorul trebuie cunoscute", a explicat Stere Gulea la Digi24. (https://republica.rolstere-gulea-despre-zmorometii-2-poate-ca-renuntand-
victor-rebengiuc-a-facut-lucrul-cel-mai-extraordinar)
@ Formuleaz[ rlspunsuri la intrebirile
de mai jos, referitoare la situalia de comunica-
re din textul dat: a. Ce se poate deduce din text despre emil[torul mesajului (atitudine, perspectiv[,
intenfii)?
b. C[rui stil funclional ii apar,tine textul de mai sus? Ilustreazd dou[ caracteristici ale stilului identificat cu exemple din textul dat. c. Ce elemente importante de confinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici in textul dat?
@
Care este opinia ta despre necesitatea formdrii unei culturi cinematografice in qcoa-
l5? Motiveazl r6spunsul.
16
Testul 2
DS
Citeqte textul cu voce tare.
in jos, Si cartea pusd pe parchet!) sunt PoveStile lui Creangd. Le citeam tntr-o edilie de format mare, cu ilustraliile lui Th. Kiriakoff. Pot spune cd lon Creangd a fost prima mea fntdlnire cu metafizicul. Md apropiam de lumeo aceea, repetat, cu simldminte amestecate de pldcere Si angoasd. Pldcerea era zborulfanteziei, descoperirea altor lumi, altor ,,tdrdmuri", a unor spalii cu insuEiri nemaiintdlnite. Angoasa, aceea de-a descoperi, tn lumea noastrd, entitdlile supranaturale: Dracul, Moartea. Mi se fdcea fricd citind, singurdtatea pe care mi-o pregdtisem, izoldndu-md in compania cdrlii, se fdcea rnai groasd. Mi-era fricd, spun: tn acelaEi timp dobdndeam tncredere in mine; tmi spuneam, umbldnd pe cdile lui Ddnild, ale lui Stan Pdlitul, cd Dracul poate fi pdcdlit, sau, cu lvan, cd poli sd te joci cu moartea, chiar dacd riqti nemurirea. 1...1 $i cdte cuvinte noi invdlam, cdte obiecte inaccesibile in domolitul meu univers ordsenesc ajungeau, prin poveqti, la mine! Pe Creangd l-am citit toatd viala, amfost mereu tmpreund. (Ion Vianu, ,fece c[r,ti prin care am inceput s5 devin om", in volumul Cdrlile care ne-aufdcut oameni) Cea mai veche adevdratd lecturd a mea (aqezat pe burtd, in pat, cu capul
de mai jos, referitoare la situa,tia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, av6nd in vedere scopul comunicdrii? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Motiveaz6 rdspunsul. c. Ce elemente importante de conlinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici in
@ Formuleaz[ rispunsuri la intreb6rile
textul dat? Care este opinia ta despre necesitatea cunoa$terii marilor scriitori? Susfine cu argumente opinia formulatd.
@
Testul 3
DS
Citegte textul cu voce tare.
,ARTICOLUL 8 Dreptul la respectarea vielii private qi de familie 1. Orice persoand are dreptul la respectarea vielii sale private Si defamilie, a domiciliului sdu Si a corespondenlei sale. 2. Nu este admis amestecul unei autoritdli publice fn exercitarea acestui drept decdt in mdsura tn care acesta este prevdzut de lege Si constituie, tntr-o societate democraticd, o mdsurd necesard pentru securitatea na/ionald, siguranla publicd, bundstarea 17
I
. PROBA SCRISA
S NTEZE
ESEURI SI I
intrl in
dou6 categorii, conform programei: eseuri strucEle conlin urmdtoarele cerinle: turate gi eseuri argumentative.
Eseurile oferite ca model
TIpuRIDE
ESEU
Poezie l. Eseu structurat Redacteazd un eseu de minimum 400 de cuvinte, in care s5 prezinli particularitdli ale unui text poetic studiat, apa(indnd lui... (un autor)/unui curent literar (romantismului, de exemplu)/unei epoci (interbelice, de exemplu)/unei orientdri tematice (tema iubirii, de exemplu). in elaborarea eseului, vei avea in vedere urm[toarele repere:
evidenfierea a doui trisIturi care fac posibil[ incadrarea textului poetic ales intr-o tipologie, intr-un curent culturaUliterar sau intr-o orientare tematicE; - prezentarea modului in care tema se reflect[ in textul poetic ales prin comentarea a doud imagini sau idei poetice; - analiza,la alegere, a doud elemente de compozilie gi de limbaj, semnificative pentru textul poetic studiat, din seria: titlu, incipit, relafii de opozilie qi de simetrie, motiv poetic, laitmotiv, simbol central, idee poetic[, sugestie gi ambiguitate, imaginar poetic, figuri semantice (tropi), elemente de prozodie, poezie epic6, poezie liric6, instanlele comunic[rii in textul poetic. NotMin aceast[ listi cuprinsi in programi se selecteazl doar patru-tase as-
-
pecte.
ll. Eseu argumentativ Redacteaz6 un eseu argumentativ de minimum 400 de cuvinte despre un text poetic studiat, apar,tin6nd lui... (un autor)/unui curent literar (romantismului, de exemplu)/unei epoci (interbelice, de exemplu)/unei orientiiri tematice (tema iubirii, de exemplu). in elaborarea eseului, vei respecta structura textului de tip argumentativ: formularea tezeila punctului de vedere cu privire la tem6, argumentafia (cu minimum doui argumente/rafionamente critice/exemple concrete etc.) 9i concluzia/sinteza.
45
Prozi l. Eseu structurat
a. Redacteazl un eseu de minimum 400 de cuvinte, in care sI prezinli particularit6li ale unui text narativ studiat, apar,tindnd lui.. . (un autor)/unui curent literar (romantismului, de exemplu)/unei epoci (interbelice, de exemplu)/unei orientdri tematice (tema iubirii, de exemplu). Noti! Eseul poate viza gi o specie anume, din programi: basmul cult, nuvela qi romanul. in elaborarea eseului, vei avea in vedere urm[toarele repere: - dou[ tr[slturi care fac posibill tncadrarea textului narativ ales intr-o tipologie,
intr-un curent culturalfliterar sau intr-o orientare tematicfl;
-
prezettarea modului in care tema se reflectii in textul narativ ales prin comentarea a doul episoade/secvente; analizUla alegere, a doul componente de sfucturi gi de limbaj ale textului studiat, semnificative pentru textul ales, din seria: acfiune, personaje, conflict, relalii temporale gi spaliale, incipit, final, tehnici narative, perspectiv[ narativl, instan{ele comunic[rii in textul narativ, modalitili de caracterizare a personajului, registre stilistice, stilul
-
direct, stilul indirect, stilul indirect liber. aceastil listi cuprinsl in programii se selecteazii doar patru-gase
Notilin
aspecte.
b. Redacteazd un eseu de minimum 400 de cuvinte, in care sd prezinfi particularide construc{ie a unui personaj dintr-un text narativ studiat, aparlindnd lui... (un autor)/unui curent literar (romantismului, de exemplu)/unei epoci (interbelice, de exemplu)/unei orientiri tematice (tema iubirii, de exemplu). Notffiseul poate viza gi o specie anume, din programtr: basmul cult, nuvela 9i romanul. in elaborarea eseului, vei avea in vedere urmltoarele repere: - prezentarea statutului social, psihologic Ai moral al personajului ales; - eviden{ierea a dou[ trdslturi ale personajului prin c6te o secvenf6 comentatii; - anahza,la alegere, a dou[ componente de structuri gi de lirnbaj ale textului studiat, semnificative pentru personaj, din seria: ac{iune, personaje, conflict, rela{ii temporale gi spafiale, incipit, final, tehnici narative, perspectivd narativl, instanfele comunic[rii in textul narativ, modalitdli de caracterizdre a personajului, registre stilistice, stilul direct, stilul indirect, stilul indirect liber. Nottr! Din aceasti listl cuprinsl in programtr se selecteazi doar patru-gase
tef
aspecte. c. Redacteaz[ un eseu de minimum 400 de cuvinte, in care s[ prezinfi rela{ia dintre
doui personaje dintr-un text narativ studiat, aparfin0nd lui... (un autor)/unui curent literar (romantismului, de exemplu)/unei epoci (interbelice, de exemplu)/unei orientlri tematice (tema iubirii, de exemplu). 46
Noti! Eseul poate viza gi o specie anume, din programfl: basmul cult, nuvela qi romanul. in elaborarea eseului, vei avea in vedere urmitoarele repere: -prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajelor alese; - evidenfierea a doul trls[turi ale personajelor, semnificative pentru relafia dintre ele, prin c0te o secven{6 comentatE; - analiza,la alegere, a dou[ componente de structurl qi de limbaj ale textului studiat, semnificative pentru personaje, din seria: acliune, personaje, conflict, rela{ii temporale gi spa,tiale, incipit, final, tehnici narative, perspectiv6 narativS, instanlele comuniclrii in textul narativ, modalitl1i de caracterizare a personajului, registre stilistice, stilul direct, stilul indirect, stilul indirect liber. Notii! Din aceastl listl cuprinstr in programtr se selecteazi doar patru-qase aspecte.
ll. Eseu argumentativ Redacteaz[ un eseu argumentativ de minimum 400 de cuvinte despre un text narativ studiat, aparfindnd lui ... (un autor)/unui curent literar (romantismului, de exemplu)/unei epoci (interbelice, de exemplu)/unei orientiri tematice (tema iubirii, de exemplu).
Notilseul poate viza qi o specie anume, din programi:
basmul cult, nuvela gi
romanul.
in elaborarea eseului, vei respecta structura textului de tip argumentativ: formularea tezer/a punctului de vedere cu privire la temi, argumentalia (cu minimum doui argumente/rafionamente critice/exemple concrete etc.) gi concllzia/sirrteza.
Dramaturgie L Eseu structurat
a. Redacteazd un eseu de minimum 400 de cuvinte, in care sI prezinli particulariale unui text dramatic studiat, aparlindnd lui".. (un autor)/unei epoci (postbeli-
t[fi
ce)/unei orientlri tematice. qi o specie anume, din programl: comedia. in elaborarea eseului, vei avea in vedere urm[toarele repere: - dou[ tris[turi care fac posibili incadrarea textului dramatic ales intr-o tipologie, intr-un curent culturaVliterar sau intr-o orientare tematici; - prezentarea modului in care tema se reflecti in texful dramatic ales prin comentarea a dou[ episoade/secvenfe;
Noti! Eseul poatevtza
- analiza,la alegere, a dou6 componente de structur[ gi de limbaj ale textului studiat,
semnificative pentru texful ales, din seria: acliune, personaje, conflict, relalii temporale gi spafiale, unitlfi compozifionale, instanfele comunic[rii in textul dramatic, modalit6!i de caracterizare a personajului, registre stilistice, notafiile autorului. Notii! Din aceasttr listi cuprinsi in programl se selecteazi doar patru-qase aspecte.
47
b. Redacteaz[ un eseu de minimum 400 de cuvinte, in care si prezin{i particulariE+i de constnrcfie a unui personaj dintr-un text dramatic studiat, apar,tin6nd lui... (un autmlrmei epoci (postbelice)/unei orientiri tematice. NotMseul poate viza gi o specie anume, din programl: comedia. in elaborarea eseului, vei avea in vedere urm6toarele repere: -prezentarea statutului social, psihologic qi moral al personajului ales; - evidenfierea a dou[ tr[s[turi ale personajului prin cdte o secven![ comentat6; -analiza,la alegere, a dou[ componente de struchr[ qi de limbaj ale textului studiat, semnificative pentru personaj, din seria: acfiune, personaje, conflict, rela{ii temporale qi spa,tiale, unitdti compozilionale, instan{ele comunic[rii in textul dramatic, modalitiili de caracteri zare a personajului, registre stilistice, notafiile autorului. Nottr! Din aceasti listi cuprinsl in programl se selecteazl doar patru-qase aspecte. c. Redacteazl un eseu de minimum 400 de cuvinte, in care sI prezinfi rela{ia dintre dou[ personaje dinr-un text dramatic studiat, aparfin6nd lui... (un autor)/unei epoci (postbelice/unei orient[ri tematice. Nottr! Eseul poate viza gi o specie anume, din programtr: comedia. in elaborarea eseului, vei avea in vedere urmdtoarele repere: prezentarea statutului social, psihologic Ai moral al personajelor alese; - evidenfierea a doul trds[turi ale personajelor, semnificative pentru relafia dintre ele, prin cite o secven{i comentatd; analiza,la alegere, a doui componente de structuri gi de limbaj ale textului studiat semnificative pentru personaje, din seria: acfiune, personaje, conflict, relafii temporale gi spafiale, unitEti compozilionale, instanfele comunicdrii in textul dramatic, modalitili de caracterizare Lpersonajului, registre stilistice, notaliile autorului. Noti! Din aceasti listl cuprinsl in programl se selecteaztr doar patru-gase aspecte.
-
-
ll. Eseu argumentativ Redacteaz[ un eseu argumentativ de minimum 400 de cuvinte despre un text dramatic studiat, apar,tin6nd lui... (un autor)/unei epoci (postbelice)/unei orientiri tematice.
Notilseul
poate viza qi o specie anume, din programfl: comedia. in elaborarea eseului, vei respecta structura textului de tip argumentativ: formulareatezeila punctului de vedere cu privire la tem[, argumentalia (cu minimum doul argumente/ra{ionamente critice/exemple concrete etc.) qi concluzia/sinteza.
48
Epoca Juninii. Marii clasici Junimea. Titu Maiorescu
o
DS
Junimea este o grupare literar[ condus[ de Titu Maiorescu, infiinfatii la Iagi, in
1863.
o
din care fac parte scriitori Impune cea mai importantii -Creangl,direcfie literar[ a epocii in revista gruplrii, gi Slavici. I.L. Caragiale loan ca: Mihai Eminescu, Ion Convorbiri literare, apar scrieri importante ale acestor autori.
r
Prin scrierile publicate de membrii gruplrii se afirml uq spirit critic esenfial pentru maitizarea unei culturi gi a unei .ociJt4. in articolul in contra direc\iei de astdzi tn cultura romdnd, Titu Maiorescu constati c[, in aparenftr, societatea romdneasc[ are institufii moderne, occidentale: politic[, gtiinftr, literaturl gi art[, pres6, gcoli etc. in realitate, afirm[ el, acestea sunt ,producfiuni moarte, pretenfii fdr[ fundament, stafii frrI trup...', pentru ci le lipsegte tradilia de secole care le-a f[cut viabile in ffuile europene dezvoltate. Societatea romdneasc[ se caracterizeazl, prin urmare, printr-o aparenld de europenizare. Civilizalia aceasta modeml nu este accesibil[ decflt unei elite restrflnse, in timp ce clasa sociali cea mai numeroasl, aceea [trrlneasc[, se zbate in sirlcie gi ignoranlI (procentul de analfabefi este foarte mare in epoc[ 9i p6ne tdrzitt, din nefericire). Cunoscuti ca teorie aformelorfirdfond, aceastl caracteizare a societifii rom0negti a generat gi mai getercazddezbateri. Felul in caxe ne raportilm la lumea modernl este fundamental, de aceea ideile lui Maiorescu sunt extrem de importante pentru o nafiune care wea s[-gi construiascl destinul cu luciditate 9i responsabilitate. Pledeaz[ pentru o societate care promoveaz[ valorile. in acelagi articol, Titu Maiorescu pune in legdturl aceastil int6rziere in evolufia culturii gi a societ{ii cu o angme dificultate de a alege intre ceea ce este valoros gi ceea ce e lipsit de valoare,
o
intr-un domeniu sau altul. Solufia pentru a atinge un nivel de civilizalie autentic nu este s[ ne intoarcem la Eadifia premodeml, ci sE diim consistenp acestor forme imprumutate din Occident. Este nevoie, afirmtr criticul, de ,,o regenerare a spiritului public" prin incurajarea valorilor gi -descurajarea mediocritlfilor". o in Istoria literaturii rcmfup & la orighi p,furd k praent (1941), de G. Cllinescu, capitolul dedicat direcliei tircrare j 'nimiste este intinrlat Epoca marilor clasici. Clasic are in acest caz sensul ,,scriitor consacra! de valoare'. Eminescu este considetat asthzi poetul naflonal, I.L. Caragiale, cel mai irytrtant dramaturg gi un mare pto"atot, iar Ion Creang[ gi Ioan Slavici, scriitori de prim rang ai prozei rominegti.
Titu Maioresct, Comediile daui Carasblc - prrticulrritlfi ale textului Titu Maiorescu (1840-1917), critic literar, estetician, om politic. Scrierile de criti ci gi teorie literarl sunt adunate in mai multe volume intitulate Crilice. A condus cea mai important[ grupare literar[ din a douajumltate a secolului al XIX-lea, Junimea,Si
62
a contribuit la impunerea
in congtiinla publicd a unor mari scriitori ca Mihai Eminescu, l.L. Caragiale,Ion Creangi gi Ioan Slavici. Redacteaz[ un eseu de minimum 400 de cuvinte, in care sd prezinfi particularitEli ale unui text studiat, aparfindnd lui Titu Maiorescu. in elaborarealeseului, vei avea in vedere unndtoarele repere: - evidon{ierea a doui trlslturi care fac posibil5 incadrarea textului ales intr..s
ti*.-
bgie;
- prezentarea modului in care tema se reflectl in textul ales prin comentarea a dofragmente sau idei; ar'Laliz4la alegere, a doul elemente de Cornpozilie gi de limbaj, semmificative pentruitextul ales,, din seria: construcfia textulu:i argumentativ, interpre6rl iudeeili de valoare, calitifile stilului. ui
-
Primul nostru critic literar de mare valoare, Titu Maiorescu, a fost indrumdtorul gruplrii Junimea gi al direcliei literare din care fac parte qi azi scriitori clasici ca: \'{ihai Eminescu, I.L. Caragiale, Ion Creang[ sau Ioan Slavici. Studiul din 1885, dedicat lui Caragiale, are caracter polemic gi structura unei argumentafii. Titlul indicl o prim6 tem6: comediile lui Caragiale. Textul se opre$te insd gi la o problemi importanti in literaturd qi artd, in general: relalia pe care acestea o au cu morala. in 1885, se joacd pe scena Teatrului Nalional din Bucuregti ultima comedie a lui Caragiale, D-ale carnavalului. Piesa nu se bucuri de o primire grozavd, este flureratl la premier[, iar in pres[ apar cdteva articole care il actzdpe Caragiale de imoralitate gi hivialitate. Studiul lui Maiorescu respinge aceasti atitudine faln de piesi, cu rrgumente: unul vizeazi valoarea piesei gi a comediilor, in ansamblu, altul are leg[tun cu felul in care se raporteazd artala moral6. Maiorescu afirm6 c[ I.L. Caragiale este cel mai original dramaturg al epocii, iar ;omediile lui surprind ,,cdteva tipuri din viala noastrd socialE de astdzi qi le dezvoltl '-u semnele lor caracteristice, cu deprinderile lor, cu expresiile lor..." Cu alte cuvinte, ;omediile oferd in manier[ realistl o oglindl a societlfii. Prin urmare, dacd, spectatorii ru avut impresia trivialitilii, trivialitatea nu este a autorului, ci a lumii infb{igate. De elrfel, Maiorescu crede cI lumea aceasta este o caricafurd, a civiliza[iei moderne, sursa ;omicului fiind tocmai contrastul dintre aparenfa modernl gi esenfa primitivd (in sen;ul inapoierii culturale, de educalie sau emancipare). Argumentul este sprijinit cu exemple comice din toate piesele: Leonida citegte jumale gi ii explic[ Efimiliei ce este republica ,,cum o pricepe el" (nu prea bine), Ghile Pristanda este ,,un element principal -n alegerea <
maal6 in m[sura in care este autentici: ne ,tine captivi in lumea ei qi ne face sl uitiim de nol, de interesele noastre strict personale. Maiorescu oferd exemple din arta plasticn in care nu sunt infbligate realitdli ,,frumoase", cum ar fi copiii zdrenflroqi ai lui Mnrillo. De altfel, ne putem gdndi la orice operd de artd care infEliqeazd aspecte &ne san grotegti. Ne putem gdndi, de asemenea,la caricatard, ca form[ de artd cu care com€dia este inruditI. Concluzia lui Maiorescu este de bun-sim!: ,,Tipurile infbliqate de comediile d-lui Caragiale trebuie sd vorbeascd cum vorbesc, clci numai astfel ne pot menfine in iluzia realitSlii in care ne transport6." Exemplele citate sunt reprezentative pentru eleganla stilului maiorescian, o combinafie de claritate, concizie gi talent al iormuldrilor memorabile. in plus, impresia de eleganl5 se datoreaz[ gi men{inerii comentariului in planul strict al ideilor. Scrierile lui Maiorescu sunt modele de argumenta[ie civllizat},, prin aceste calitd|gi, dar qi prin nivelul lor cultural gi prin finelea observafiilor. este
Mihai Eminescu, Floare alhastrd
DSP
Mihai Eminescu (1850-1889), poet, prozator,jumalist. Lirica sa se inscrie in tradilia romantici. Membru al societllii Junimea, colaboreazd gi la revista Convorbiri literare, unde ii apar cdteva texte poetice. Volumul antum Poesii va fi publicat in 1883, sub ingrijirea lui Titu Maiorescu.
o
Apartenenfa la un curent: romantismul. Poetul valorificI, in manierl romanticd, antiteza dintre omul comun gi omul superior, uea\ia c[p[t6nd aspect de meditalie liric[. Iubirea, natrxa, dar qi anumite motive (floarea albastrd, noaptea, stelele, luna, marea, codrul) sunt specifice romantismului, curent care pune accentul pe sensibilitate qi pasiune.
.
Specie poeticl: meditalie romantic[, idi16, elegie (meditafie - o poezie ce are un caracter reflexiv, idila - o poezie de dragoste in cadru rustic, luminos; elegia - o poezie care exprim[ triste]ea).
o o
Tem[: dragostea. Motive: floarea albastr[, marea, stelele, luna, codrul , izsrorul, noaptea, cuplul,
geniul neinfeles. o Ideea centrall (mesajuVviziunea)*. Fericirea omului este mai degrabl o iluzie (a iubirii, a cunoagterii) spulberatl de trecerea timpului. o Procedee ale expresivitllii limbajului qi compozifiei. Se remarcl doui tipuri de limbaj: familiar, marcat de mijloace ale oralit[lii populare (de exemplu, utilizarea unor
-
regionalisme:,,incalte",,Jttl cdtd',,yoi cerca"); - literar cult: epitete (,,intunecata mare",,,Piramidele-nvechite", ,,pr[pastia mlrea!5"), metafori (,"rduri in soare"), antitezaromanticd (dintre terestru 9i cosmic, iubire 9i cunoaqtere).
o
Versul este trohaic, mai apropiat de metrica popular[; rima imbr[fiqat6, cu versuri de opt silabe. 64
\otI-: Fixarea acestui mesaj este relativl in cazulmajoritalii textelor (poate varia de la un citi:or la altul, cu condilia ca interpretarea s[ fie argumentatd). Floare albastrd-
particulariti{i
ale unui text poetic studiat
Redacteazd un eseu de minimum 400 de cuvinte, in care s[ prezinti ele unui text poetic studiat, aparfinflnd lui Mihai Eminescu. In elaborarea eseului, vei avea in vedere urmltoarele repere:
particularitifi
- evidenfierea a doul trdslturi care fac posibilS incadrarea textului intr-un curent cultural/literar; - prezentarea modului in care tema se reflectd in textul poetic ales prin comentarea a doud imagini sau idei poetice; - analiza,la alegere, a doud elemente de compozi{ie gi de limbaj, semnificative pentru texhrl poetic studiat, din seria: titlu, imaginar poetic, figuri semantice (tropi), motive poetice. O crealie care prefigureazd LuceaJdrul este Floare albastrd, publicati in revista Convorbiri literare (1873). in primul rdnd, titlul creafiei, Floare albastrd,face trimitere direct[ la un simbol cunoscut din tradilia romanticd europeand: motir,ul, asociat cu idealul de puritate, apare la poeli precum Novalis (in romanul Heinrich von Ofterdingen) sau Leopardi. Semnifrcafiile sunt multipte: fericirea vegnic6, infinitul, rnaccesibilul, raritatea, frumuse{ea. La Eminescu, sintagma ,,floare albastr6,, este o metaford a
iubitei: ,,$i te-ai dus, dulce minune, $-a murit iubirea noastr[ Floare-albastr[! floare-albastrb!... Totugi este trist in lume!"
Tristelea finalului este in leg6tur[ cu ideea trecerii timpului, dar qi cu aceea a unei distanle inilia\e intte poet qi iubit6. Poezia creeaz6 dou6 spatu antitetice: unul al in6ltimilor, sugerat de albastru (culoare rece, a dep[rt6rilor, a infinitului), altul limitat, inse protector (,,codrul cu verdea!6"), un mic paradis al desfbt[rilor. Sunt spa{ii simbolice pentru distanfa dintre omul superior, geniul neinleles, capabil de marea aventur[ a ideilor, qi omul comun cLruia ii este destinatd aventura vielii, a trdirii. Eul romantic este gdnditorul profrrnd atras de ,,soarele" rafiunii (,,r6uri in soare"), spirit contemplativ, domic si cunoasci totul (,,intunecata mare"). in schimb, fiinla iubiti cauti sr il apropie de spa,tiul obiqnuit, considerAnd cd fericirea, pe care o urmdreqte acesta, este o utopie: .,Nu cdta in deplrtare/ Fericirea ta, iubite!" in esenld, tdndra ii propune un alt tip de fericire, prin iubire, apel0nd la un discurs ispititor (,,Hai in codrul cu verdea