CARTEA 2

lnuaki, reptilianul din mine Cartea a doua

De la Zamolxe spre noua

tlc itrtllrcltttii cLr Davicl' copiItrI l-Lttlritllitol'' r'ctli1 intr-o tlot-tit itlcrtt'sitttlc itl trcctttttl' t'lc ltlatlcta lnita" pasirll -l-crr'^i' Pc pilrcltrsul lcctLrIil sLllltclll 1-)r.r.'n,ut ;i r rif tirLrl trccLlt llccLllloscLlt al Pittllitrlirrr-r"ti cLr rlrliicstric intr-lttl Dacici) cit si i,-,1',,i tin pcrioacla Atlanticlci. EgiptLrltri ;i iu r irrorLrl llttllit'tos al r-rrlraliititii' asl]cctc C'artca ist llropLrllc sa l[tl-tltrcascit ttlrclc antcr-ior si r inc tolitdirtir cit ittlirl'1-tr.czcnlalc iu r tilLrn-rLrl cafc ittarii rlc uitirtra or.li rclcritoarc la translit|ntitrrlc llrllt tfccc \()cictlttca actLtallt' volitr.onrtI I)Lrpli citirca Iucrllrii" clirlcolo clc tlrcst-iLtl lilcitrttltclt)1.\()lllt|\Clt:tll.})fizl-tslietltlslltliittlci]tsLtllr--tttl tllitt ,'rort'r' a tilst lttitl: clc ccr a tllitll tllai llrolirrlcl ;i irlccpitrtl clc astirzi sa lunrpltt. citl'c llc llrcc sa tlc clorilll ca tlcr ctti ttl Oatlrctl i..

Aryana Havah

q:

'+fu,,

.'

wi ,' i

i

i"

1,

rr_.l,il ,

,I

;11 i,; i{1,, I

.' :'t n : ".r!t

,

;i'l l '

;id:

,wd .fl I

ffil\nil\lililtllfifl[

)

\,/)

,l :

I

E G E

,''u'

!,,\u^t

l

er

d{

,.i'"{

Edilura

Orfeu 2000

#t'

l!

I

';n ,,'

eri

;

Coperta: On the carniv4l,wavesin gold de ANNARAVLIUC

Motto Scoate-li masca de pe fa;d, egti doar tu cu tine insuli; tnchide ochii spre a nu vedea, uitd ceea ce te-au tnvdlat

alltt, anuleazd-li ego-ul Si cufundd-te tn abisul din interiorul tdu.

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a Rominiei

HAVAH, ARYANA Inuaki, reptilianul din mine : de la Zamolxe spre noua

erl / Aryana Havah. - Bucuregti : Orfeu 2000,2009 ISBN 97 8-97 3-t986-09-8 159.96r

@

Editura Orfeu 2000, Bucureqti ISBN 978 -973

-

1986

_

09

_8

Tipografia

sHrK & $TEFZN

Strada Nicolae Drdgan nr. 10

Sector 5, Bucureqti-RomAnia

Acolo stai mut Si surd Si crede cu toatd tdria tn cee! c: stmlt; deschide-li sufletul pentru cafloarea Adevdrului sd poatd tnflori tn inima ta. Numai aSa vei deveni OM.

;

*

t

&,

p li

I

Este inutil sd vd povestesc incd o datd despre David. El a devenit cunoscut gi indrdgit datoritd puritdfii sufletului sdu qi acuratelei mesajelor sale. Dovadd in acest sens stau sutele de mesaje primite pe adresa redacfiei. Interesant este faptul cd toati lumea care a venit in contact cu tematica c6{':ii Inuaki, reptilianul din mine, a reaclionat pozitiv. Deqi inilial am crezut cd ya fi un subiect controversat, nein{eles, am constatat cu uimire cd feed-backul primit consta preponderent in solicitarca a noi gi noi informafii qi nicidecum in contestarea celor prezentate. Acest fapt m-a flcut sd ?mi pun intrebarea dacd nu cumva noi, locuitorii acestei fdri, am inceput sd ne trezim. Poate Divinitatea, printr-un miracol, a reuqit si ne ridice vdlul gros al ignoranfei qi sd ne facd intr-un mod numai de Ea qtiut, sd ne conqtientizdm gi sd ne regSsim sufletul qi integritatea nalionald. Dialogul redat in aceastd carte qi pe care l-am purtat pe parcursul celor cAtorva intdlniri pe care le-am avut cu aceastd fiin![ de lumin6, l-am structurat in trei pdr,ti, cu intenlia de a comasa informafiile sub forma unor capitole. David mi-a spus sd vd transmit urmdtorul mesaj gi vi-l redau exact aqa cum mi-a fost transmis:
! De la Zamolxe Ia noua

erd.

g

ca binele sd se intoarcd inspre noi qi trebuie sd devenim noi ingine, pentru a deveni .ii .. am fost. Nimeni, nici eu gi nici allii asemeni mie nu trebuiesc ascultali orbegte. Cuvintele trebuie sd treacd prin suflet gi nu prin mirrt", cdci in inimd se afla Locul Sfhnt al Adevdrutrli. a.oto mintea nu are acces gi nici o altd minte nu poate ajunge. Aga cd vd, zic voui ascultali cu sufletul, inleteglfi "cu inima qi traifl in Divinitate.>

+-

I Aryana: Bund David. David: $tiam cd ai sd md contactezi. Am visat asta qi apoi l-am intrebat pe Aghton dacd este adevdrat, iar el mi-a rdspuns cd da, cdci avem ceva important de discutat. A: Adevdrul este cd editorul meu, care a primit mesaje de la diverse persoane, a venit cu ideea. Ba chiar a verificat cu ajutorul unui prieten ce posedb, capacitdli deosebite, necesitatea contactdrii tale qi s-a dovedit a fr reald. Aqa cd nu pot spune cI este meritul meu. Eu rdmdsesem la ideea cd ne vom revedea dup62012. D: Da, dar totul este in continud miqcare gi expansiune qi toate se pot schimba sau modifica. Credeam cd ai infeles acest aspect! Dacd ar fi sd md intrebi acum, !i-ag spune ci aceasta este ultima noastrd intrevedere, dar cine poate gti exact... A: Ar fi trebuit sd inleleg multe, dar de... natura umand. Vreau doar sd ili spun cd Inuaki a avut succes. in sensul cd a fost citita de foarte multd lume qi culmea, spun asta in sens pozitiv, insd cu uimire, cd a fost infeleasd qi receplionatd in adevdratul ei sens. D: Era gi normal. Sunt informalii reale qi corecte qi de aceea ele penetreazE logica qi rafiunea gi ajung la suflet. Iar sufletul omului nu poate fi amdgit sau pdcdlit cu vorbe. El gtie Adevdrul. Dacd am reuqi sd ascultim doar de suflet atunci toate faptele noastre ar fi ftcute dupd Codul Legilor Universale qi in concordanld cu Matricea. Asta ar insemna c[ aici pe Pdmdnt sd poatd fi instalat Raiul. A: Raiul Biblic? D: intr-un fel. Raiul este atunci cdnd Omul devine Dumnezeu qi Dumnezeu devine Om. CAnd toate faptele

De la Zamolxe la noua erd

10

noastre vor fi ficute in concordanld cu G6ndirea Divind, cdnd informaliile pe care le vom matenaliza vor fi luate direct din Matrice qi c6nd toli vom funcfiona la unison, atunci acest rai se va putea gdsi qi aici pe Terra. A: $i va veni o astfel de vreme? D: Mai curAnd decdt crezi qi in ciuda eforturilor pe care le depun unii de a nu se schimba nimic. Apropo de rai. La gcoal5 preotul ne-a povestit de cdderea din Rai a lui Adam qi Eva. Bineinleles cd este doar ca exemplu. A: Adicd in sens metaforic. D: Da. De ce crezi cd dintre toate animalele planetei s-a ales un garpe, adicd o reptild. De ce nu un leu, sau un elefant, sau o vulpe. A: Nu m-am gdndit la asta! D: Pdi vdd cd nimeni nu prea s-a g6ndit la asta! Tocmai o fiin!6 reptiliand a fost numitd pdcdlitor de suflete. Strdbunii noqtri au scris acest lucru qi ni l-au transmis aga cum au putut, spre a fi informali, insd noi nu am inleles mesajul. A: Ai folosit cuvdntul Dumnezeu; te refereai la Dumnezeu coordonatorul acestui univers gi nu la Dumnezeu Creatorul. D: Da. Asta am vrut sd spun. A: Adica noi trebuie sf, devenim Dumnezei gi nu Creatori? D: Ar fi bine sd devenim direct Creatori, dar nu se

poate. Creatorul este Dumnezeul Suprem, Originea, Absolutul. Noi incd nu putem fi ca el. Noi trebuie sd devenim Dumnezei. Asta este prima etapd. A: La care Dumnezelte referi? D: La coordonatorul universului nostru. A: $i inuaki sunt Dumnezei sau Creatori? D: Ei au manifestarea de Dumnezei, dar sunt gi mulli care au inceput sd capete polonfe,de Creator. Dar asta

Inuak: Reptilianul din mine Cartea a

doua

11

este altd disculie.

A: Dar totuqi, nu se pot sdri etape? D: Nu. Cum vrei sd compui mur;icd dacd nu qtii notele? A: Exact asta vorbeam deundzi cu un prieten qi mi-a spus cd poli face orice dac{-intrd in tine o entitate care posedd anumite capacitdli. D: $i strddaniata unde este? Meritul tdu? Gdndeqte-te c5 entitatea care ar trebui sd i{i transmitd acele daruri, a fost la rdndul ei om gi s-a perfecfionat intr-un anumit domeniu, adic6, a muncit. Poate a fost chinuit, ndrc;,tlizat, poate nu a avut familie spre a reuqi sd dob6ndeascd acele capacitdli. El a depus efort. A: Existd entitdli care au aceste capacitdli dar care nu au fost oameni? D: Nu, cdci ele se capdta in contact cu vibralia pdmAntului, adicd sunt insuqiri pdmAntene. Pentru a pleca cu ele in Matrice trebuie mai int6i sd le dobdndeqti prin invdfare. Dacd totugi vine o entitate superioard qi !i le , atunci le poli folosi doar temporar qi nu le poli lua cu tine in Matrice, nu reprezintd strddania ta. A: Dar sunt oameni care sunt analfabefi qi posedd anumite daruri, pot face tratamente, pot vorbi in limbi strdine... D: Aceste capacitdli le au fie pentru cd au avut acces la ele in altd via!6 qi se activeazd temporar, fie pentru cd beneficiazd de sprijinul unor forle superioare in vederea realizdrii unei misiuni. In acest ultim caz, la plecare nu le pot lua cu ei in segmentul matricial, deoarece ele nu sunt ale lor, ci le-au fost date. A: Sd presupunem cd cineva a fost chirurg ?n ultima viafd qi acum vrea sd ajungd tot chirurg. Nu iqi poate . accesa congtient zesttea? D: Nu. El trebuie sd treacd prin procesul invdfdrii. Dacd este o entitate evoluatd. va avea asa-zise inclinatii.


t2

Dacd nu, el va trebui sd munceasca la fel de mult ca oricare, ca qi cdnd ar face pentru prima oarA cuno$tin!6 cu subiectul. Existd insd o diferenfd. Cei care au mai fost cdndva chirurgi, in oricare din vieli qi gi-au frcut treaba corect, vor avea o mai mare ddruire in a-qi practica meseria. Ca gi cum ar avea un har. Ei vor qti instinctiv ce afec{iune are bolnavul gi cum sd procedeze, insd exemplul tdu nu este bun, cdci dacd oamenii ar infelege cI bolile sunt aten{iondri, dacd ar lua singuri mdsuri, atunci nu ar trebui sd mai ajungd la chirurgi. A: Dar totugi pofi beneficia de ajutor dacd ai nevoie? D: Da. Trebuie doar sd ceri qi sd crezi cd vei primi. A: Adicd dacd eu m6ine vreau sd operez pe cineva qi primesc energia unui chirurg o pot face? D: Teoretic da. Dar aici trebuie sd intervind capacitateata de a discerne ceea ce este corect. Dacd tu vroiai sd ajungi doctor ar fi trebuit sd invefi, sd capeli experienfd, sd te strdduieqti, sd depui efort. Tu nu ai frcut nimic in sensul acesta. Ai stat qi ai citit carfi de psihologie, te-ai plimbat, te-ai uitat la televizor, ai fost in vacanle qi brusc fi-a venit ideea de a fi chirurg. De ce ai aceastd dorinld? Tu trebuie sd vezi sub ce form[ !i-a venit ideea. Dacd este izvordtd din invidie, orgoliu, lene sau orice altd vibralie materialistd, atunci cu siguranlI nu va veni nici o entitate sd te ajute. A: Sa zicem cd sunt pe o insuld pustie qi trebuie sd ajut un om. D: Atunci da. in acest caz dacd Matricea considerd cd omul in cauzdtrebuie ajutat, vei beneficia de sprijin. A: Dar dacd eu vreau sd devin chirurg, mdrratd doar de dragostea de oameni qi nu mai am timp, atunci pot primi acest ajutor? D: Dacd nu mai ai timp atunci inseamnd cd nu face parte din misiunea ta. Lasd aceastd meserie in seama

Inuak: Reptilianul din mine Carteq a

doua

13

celor ce au pornit deja pe cale. Trebuie sd inlelegi cd frecdrei entitdli ii corespunde o anume inclinalie. Nu poli practica odatd toate profesiile de pe Terra. $i in viitor fiecare va avea locul sdu bine stabilit. Va mai dura ceva timp pAnd cAnd vom fi cu tolii Dumnezei. Doar atunci vom fi capabili sd credm orice, oricAnd. Tu crezi cd mie nu mi-ar fi fost mai uqor sd il rog pe Aghton sd scrie in locul meu? Asta ar fi insemnat insd sd nu pot scrie decAt atunci cdnd el eraprezent Aga cd am ales sd invdf. $i eu am avut nevoie de exerciJiu. Am invdlat sd imi coordonez mdna, sb imi folosesc ochii qi func{iile creierului. Este necesard invdfarea. Terra, ca qi celelalte planete, sunt qcoli. Noi sosim pe ele special pentru a primi leclii qi a progresa. Nimic nu este ftrd rost. Dacd nu am mai avea nimic de inv5lat atunci nu ar mai trebui sd sosim la incarnare. A: Tu cu ce o sd te ocupi in viitor? D: Eu vreau sd md ocup cu creqterea plantelor. Ag vrea sd aduc pe Pdm6nt metoda folositd pe Inua. Poate in acest fel vom scSpa mai repede de mdncatul fralilor nogtri. A: Adicd? D: A animalelor. Nu gtii cAt de rdu ne face consumul de carne! A : Din cauza vibraliilor inmagazinate? D: Da. Gdndeqte-te cdla transplant omul simte qi chiar ?gi insuqegte anumite vibralii. $i la carne este la fel. Ea conline memoria geneticd a animalului, a trdirilor acestuia. Tu te-ai gdndit vreodatd cdt suferd o pasdre inchisd gi chinuitd? Ce trdiri are ea in momentul morfii? Dacd mdcar cei ce le ucid ar vorbi cu ele, le-ar multumi, le-ar incuraja, ar fi pujin altceva. Tot rdu ar fr, dar nu chiar aga. Eu stau acum in afara oraqului pi am avut ghinionul si particip la tdierea porcului bunicilor. Adicd nu am asistat la tdiere, dar am auzit discu{iile cu cAteva zlle inainte.

Inuak: Reptilianul din mine Cartea a doua

l4

De la Zantolxe la noua era

zi Vasi, cdci a$a il chema, era prietenul meu' in fiecare' de la vorbeum cu el qi ii duceam mAncare' ii aduceam qcoald restul de corn qi ii furam mere din beci' Am r6s de incercat sd vorbesc cu ai mei, sd le explic, ins[ au mine, aqa cd m-am dus la el qi am inceput sd il incurajez' cAnd am pl3n1 sd ii cer iertare. E,ste printre pulinele d{i qi mi-am spus cd vreau sd fiu din nou pe Inua' Imi chiar doream sd mor spre a putea pleca de aici' Am rugat mi-a Matricea sd md ajute. Aghton a fost insd cel care qi explicat cd oamenii trebuiesc convinqi prin fapte Vasi ""e-ple.Einugtiudecdtceeacele-auldsatinaintaqiilor qi de aceea fac aceste lucruri' Tot el mi-a promis cd va ajunge intr-un segment mai evoluat qi cd nu va mai trebui sd treacd prin acest gen de experien!6' Asta m-a liniqtit, insd a apdrut o altd problem[ atunci cdnd ai mei md'obligau sd ii qi mdnAnc carnea' Tot Aghton m-a sd mor' salvat, cAci m-a ajutat sd fac pancreatitd qi era Am aj,rns la spital qi am dat de un doctor deosebit care cu ur. u""l.uqi capacitdli ca qi tine' Am stat mult de vorb[

cumva s-a el. Chiar m-a recunoscut qi m-a intrebat dacd nu mei cd de scris o carte despre mine. El le-a spus pdrinJilor viafa' $i sd merg acum inainte trebuie sa lin regim' Toatd din c6nd in cAnd la spital, la control' Asta este un lucru qi vom bun, cdci mi-a spus cd md va interna cAteva zile vine mai putea sta de- vorbd. $tii asta cu mAncatul cdrnii tot de la anunnakki. A: Da, spuneai cd ei consumd doar carne' D: Tu ce ai simli dacd at veni un anunnakki' care este

mult mai puternic ca tine qi 1i-ar lua copilul Crdciun?

A: Nu

sd

il

taie de

se comPar6' Animalele au fost ldsate spre a

sacrificate. D: De cine? Cine a sPus asta?

fi

15

A: Este o perpetuare a unui obicei strdmoqesc. Vine din vechime. D: Adicd de vreo 6500 de ani, de cdnd anunnakki s-au g6ndit sd ne creeze anumite curente esoterice qi religioase spre a ne manipula. A: Bine, dar tu mAncai carne cAnd erai la Bucuregti. D: Da, cdci mi-au dat-o de mic, insd nu am cunoscut trdirea animalului. $tiam cd este ddundtoare carnea, dar pentru a inlelege exact de ce a trebuit sd ?nvdf leclia. Dar a fost urdt. $i acum imi vine sd pldng! Nu mai vreau astfel de leclii! Noroc cu doctorul de care 1i-am vorbit, altfel nu gtiu ce md fbceam. Este un om special. In ultima lui incarnare a fost tot medic, insd in altd 1afi. Acolo a licut multe descoperiri. Nu pot sd ili spun c6t de bucuros a fost sd md cunoascS. Chiar a pldns. A: Multd lume ar vrea sd te cunoascd. D: Md vor cunoagte cdnd va trebui. Deocamdatd mai am de luptat cu moqtenirea lSsat[ de primul David. CAnd insd va sosi vremea voi putea vorbi tuturor. De altfel cei ce vor sd md cunoascd o pot face qi aqa. A: Este insd un domn pe nume I. B., care este foarte ataqat de tine gi care cred cf, ar trebui sd te cunoascd. D: Spune-i acestui domn cd nu trebuie sd md cunoascd, deoarece noi ne qtim deja. Am vorbit deseori. El m-a intrebat diverse lucruri qi eu i-am rdspuns. A: Tu rdspunzi tuturor celor ce te intreab[? D: Nu. in ultima vreme au fost foarte multe intrebdri qi chipuri care imi veneau in cap. incd nu qtiu cum sd le rdspund tuturor in acelagi timp qi de aceea l-am rugat pe Aghton s5 o facd in locul meu, mai ales cd uneori sunt chiar ocupat, imi fac lecliile sau invd!, dar domnului B. i-am vorbit de cdteva ori, mai ales cb ne gtim bine. De mult timp. A: Din altd.vra\d?

De la Zamolxe la noua

erd

D: Da. Dar aceste informafii sunt doar pentru el

16

$i

lucruri le va afla' A: $tii, el se ocupd cu trezitea congtiinlei dacice' Nu qtiu dac6 aiauzit de daci. D: Nu temeinic, insd acum Aghton imi arat6 imagini' A: Ei au fost strdbunii nogtri. Inilial Rom6nia s-a chemat

cAnd va trebui sd afle aceste

Dacia.

D:

Lasd-md

sf,

aflu mai multe informafii sPre a-!i

putea rdspunde.

A: Referitor la hrand,

sPui c6 noi ar trebui sd devenim

vesetarieni? D: Da, vom deveni vegetarieni. A: Dar sunt multe persoane care nu pot renunla la carne!

D: Vom renunla la carne in cur6nd' Este programat' Este o noud stare de congtiin[dla care trebuie sd ajungem qi cdnd va sosi momentul o vom face cu tofii. A: $i cei care nu o vor Putea face? D: To{i cei ce vor rdmdne vor putea face acest lucru, insd fiecare in timpul lui. Nu trebuie sd fie nimic impus' O vor face atunci cAnd va trebui qi cAnd vor simli c5

trebuie sd o fac6. A: $i vom mdnca legume crude? D: Cum vom vrea. Crude sau preparate, nu conteazd' Important este ceea ce ne oferd hrana qi nu modul cum o consumdm. Dar mai este pAn[ atunci! A: Totuqi carnea aduce un mare aport caloric. E'ste hrdnitoare. Omul ar trebui sd consume mai multe legume pentru a suplini diferenfa, iar asta inseamnd cd ar trebui sd existe mai multe culturi de acest gen qi nu prea v[d cum. D: Pdmdntul are suficient spaliu pentru a fi semdnat' Gdndeqte-te cd in locul pdqunilor pentru animale am

Inuak: Reptilianul din mine Cartea q

doua

17

putea cultiva legume qi fructe. De altfel in curdnd omul va incepe sd mln6nce din ce in ce mai pufin. A: $i este bine? D: Da, cdci restul va fi luat prin hrand energeticd. A: De unde va veni aceasta hrand energeticd? D: Direct din Matrice. Dar nu va veni, cdci ea vine dintotdeauna. Noi nu vrem sd o consumdm qi de aceea mdncdm foarte multd m6ncare. A: Pdi dacd nu qtim nimic despre ea! D: Dar ne-am interesat? A: Cum putem asimila congtient aceastd hrand energeticd? D: Atunci cdnd ne este foarte foame sd cerem Matricei sd ne dea energie sub form[ de hrand. Putem chiar sd ne imaginam gi ce vom primi, adicd cartofi prajili sau orice ne place, degi este mai bine sd ludm energia in starea ei naturalS. A: $i Matricea ne dd? D: Ea ne dd orice vrem. Dar nu uita atunci cdnd ceri de fapt tu trebuie sd 9i mullumeqti ca gi cum deja ai fi primit. Matricea este bucuroasl sd ne rdspundd, la fel qi Dumnezeu. A: Are o aqa de mare importanld hrana noastrd? D: Conteazd ce introducem in organism, mai ales pentru evolulia viitoare. Corpul trebuie sd devind mai ugor gi mai pufin dens. Acest lucru se realizeazd in primul rAnd prin sihi*bur.u alimentafiei. intdi trebuie sd incepem prin a elimina carnea qi oudle, apoi lactatele gi apoi hrana preparati. Aceqtia sunt primii paqi. A: Mai urmeazd. gi allii? D: Urmeazd, trecerca la hrana lichidd qi apoi eliminarea ei totald. A: Am s[ trdiesc sd vdd gi asta? D: Sisur! Va fi mai curdnd decdt crezi.

De la Zamolxe la nouq erd


18

A: Cdnd spui hrand lichidd te referi la ap6? D: Da, dar qi la sucuri din legume qi fructe. Vom avea o hurgd perioadd in care vom consuma doar hrand lichidd. Apa este un element foarte important. Dacd qtim cum sd o valorificim ea ne poate ridica vibrafia. Anunnakki gtiu acest lucru gi de aceea apa este cea mai supusd atacurilor chimice.

A: $i cu copiii, care sunt fani fast-food, ce facem? Ei nu vor evolua? D: Ba da, insl ei sunt cei mai bombardafi chimic qi de aceea au cea mai grea misitrne. Lor li s-a introdus genetic, de chtre pdrinli dependenta de alimentafia actuald. A: Cum adic6? D: Adicd pdrinlii lor au fost supuqi unui anumit program alimentar gi acest lucru a fost transmis urmaqilor. Dacd lucrurile ar fi ldsate aqa, urmdtoarea generafie ar fi dependentd sutd la sut[ de anumite produse gi obiceiuri alimentare. A: Sd infeleg c6lucrurile se vor schimba? D: Da. La sfhrqitul anului 2010 ai sd vezi cum copiii igi vor modifica singuri dieta. A. Aqa, ca prin minune? D: Ei, cu ajutor de la Matrice! Noi primim o noud formd de energie qi acest lucru ne face sd percepem altfel lucrurile. Schimbarea va veni din interior, dar la fiecare atunci c6nd va fi timpul. S[ gtii insd cd acum este o perioadd foarte grea. Cei ce ne conduc au intelit gi amplificat atacurile iar acest lucru ne face sd ne trezim ftcdnd anumite fapte care gtim c5 nu sunt bune. A: Adicd? D: Adic6, chiar dacd tu nu mdn6nci carne, te pofi trezi cd iti este poftd de cArnafi. A: $i ce trebuie sd fac?

doua

19

ili pui intrebarea

de unde i1i vine aceastd poftd. Este a ta sau este indusd. intreabd Matricea dacd este in reguld sI mdnAnci cArnafi, dacd ifi este benefic 9i daci dorinfa ta arc corespondent de adevdr la nivelul Matricei. A: $i toli ar trebui sd facem acest lucru, adici sd ne schimbdm obiceiurile alimentare? D: Da, dar dacd vtem. Cum ili spuneam, este ceva ce vine din interior.

D:

Sd

A: Vreau totugi sd ldmurim un alt aspect. Am primit intreblri ?n acest sens. in prima carte tu ai spus cd noi ne rugdm unui Dumnezeu pe care l-am mogtenit. Creatorul este Dumnezeul Suprem.

D: Da. A: $i nu ar trebui sd ne conectdm direct la Sursd? D: Ar trebui s5 ne gdndim cd vrem sd ne conect6m la Creatorul Suprem, insd conectarea se face tot prin Dumnezeu. Yezi gi aici este o pdcdleald a anunnakkilor. Ei ne-au indus ideea unui coordonator pe care l-au numit supremul, special pentru a nu putea trece dincolo de el. Ei ne-au spus cd el este maximum posibil gi cd in afard de El nu mai existd nimic. De aceea oamenii cdnd se roagd se roagd unui Dumnezeu care este frc6torul Cerului 9i a A: Nu inleleg! D: Ce vezi cdnd te uili in jos?

D: $i c6nd te uili in A: Cerul.

D: $i cui te

sus?

qi al Coordonatorului pdm6ntului! Adicd te limitezi singur6. Creatorul Suprem, cel c[ruia ar trebui de fapt sd ne rugdm este Creatorul Universal Suprem qi Absolut a Tot ceea ce a existat,


erd

20

existd sau va exista. Numai infelegAnd aceste lucruri vom putea evolua. A: Dar eu c6nd md rog, md rog la Dumnezeu. Doar atAta spun. D: Da, dar la $coald !i-au spus cd el este ftcdtorul cerului gi al pdmdntului gi tu in mintea ta ai clar acest lucru. A: Pe vremea mea nu se discutau astfel de lucruri la qcoald, dar ca idee, da, vine din copil5rie. De fapt ai dreptate. Dacd mI intreabd cineva cine este Dumnezeu,

r[spund fbcdtorul cerului gi al plmAntului. Nu gtiu

de

unde vine acest rdspuns, dar clar, aqa este. D: Este ceea ce ne-au bdgat ei in cap. Este un program ce vine din vechime. Este o pdcdleald. A: $i trebuie sd md rog unui Dumnezeu/Creator Universal gi nu Dumnezeului? Cum sd formulez?

D: Nu este vorba ce formulare ci de credintd. Tu trebuie s[ infelegi cd dincolo de Dumnezeul acesta se afla ceva mult mai mare, at6t de mare incdt toate universurile gi toli Dumnezeii fac parte din El. in momentul in care vei inlelege acest lucru, mintea ta va trece dincolo de Coordonatorul universului nostru. A: $i il va ocoli pe acesta? D: In nici un cazl Ya trece prin El qi de acolo mai departe cdtre Suprem. A: Adicd m5 rog, rugdciunea ajunge la Dumnezeu coordonatorul Terrei qi de acolo este transmisd la Dumnezeul Suprem? D: Cam aga. Dar nu ajunge la Coordonator. Ai spus-o ca gi cum Dumnezeul Universului nostru ar fi un fel de pogtag, care dd mesaje mai departe. Este vorba de o stare vibrafionald. in rugdciune tu te contopeqti cu Coordonatorul Universului nostru gi impreund cu El pleci mai departe cdtre Sursd. Singurd nu ai putea face acest lucru.


2l

De fapt tu poli accesa Matricea, ai aceste informalii, nu qtiu de ce te mird aceste lucruri. A: Pentru cb eu sunt o fire mai pragmaticd gi am nevoie de dovezi clare, materiale. D: Energia in acest moment nu poate deveni materie. O simli ca energie sau nu. A: Nu la,asta md refeream! Dacd vorbesc cu o entitate, am pretenlia sd o vadd gi alfii! D: Dar dacd ea vrea sd fre vdzutd doar de tine? Dacd are o misiune clara? A: Nu m-am gdndit. Dar aici este cu dus qi intors, c6ci irnaginalia ili poate juca feste. D: Credeam cd ai inleles in sfArqit ce treabd ai, dar se pare cd m-am inqelat. Oare cAt crezi cd o sd mai dureze? Nu prea mai este timp de plimbat de colo colo gi amAnat. A: Apropo de timp, din ce in ce mai mulli oameni simt cd s-a scurtat timpul. $i eu la fel. Uneori am chiar senza{ia cd,int?trzh undeva gi nu gtiu unde! D: int6rzii la intAlnirea cu tine insuli. $i ceilalli la fel. Este timpul ca fiecare din noi sd igi facd alegerea. A: Ce alegere? Mi-a mai spus cineva exact acelagi lucru! D: Si iqi aleagd calea. A: Cum? D: Fiecare sd iqi pund intrebarea dacd vrea sd igi asume misiunea de a schimba Terra. Dacd vrea acest lucru, atunci va trebui sd se schimbe mai intdi pe sine. Asta o va putea face accesdnd congtient fluxul de energie ce ne este transmis. Acest flux il va ajuta s[ se regleze energetic Ai intregul lui organism ftzic gi energetic va incepe sd capete pulsul universului. Acesta este primul pas. Cdnd va sosi momentul el va putea transmite impreund cu allii acest puls, planetei gi astfel Terra se va putea ridica vibralional.

iil I

I


erd

A: Cum aratd acest puls? D: in prezent omul are un circuit special al energiei. Ca un flux care intr[ prin creqtetul capului gi iese prin talpi. La fel qi Terra. Ea are o energie, ca un circuit care intrd prin polul nord qi iese prin polul sud, continuu. Acest lucru se va modifica; Tena, omul qi tot ceea ce existd pe planetd va incepe sd pulseze. A: Cum? D: Ca o inimS! Asta la inceput. Pe urmd vom putea sd ne activdm congtient qi chiar permanent cAmpul Mer-ka-ba. Atunci abia vom incepe sd simfim ce inseamnd sd fii cu adevdrat Om. A: Este interesantd ideea cu inima. La fetus prima datd se formeazd inima. Viitorul copil este o inimS! D: Toate au un rost, cdci aga a fost l6sat sd fie! A: Cum putem accesa aceastd energie? D: Spune cd vrei sd o primeqti, cd vrei sd o simli. Cere acest lucru gi 1i se va da. Dar in momentul in care faci cererea trebuie sd ai deja convingerea cd ai primit-o. A: Cum? D: Sd zicem cd tu vrei sd te transformi. Sd fii mai bund. Te rogi ca sd te schimbi, dar rugdciunea ta trebuie

sd fie de fapt una de mulfumire. Trebuie sd spui cd mulfumeqti pentru faptul cd incepdnd din acest moment ai devenit mai bund. Si simli ca qi cum deja ai fr cdpdtat aceastd insugire.

A: $i dacd vreau altceva, material, s[ zicem bani. D: Ol nu inleleg de ce toatd lumea vtea bani! Ar fi mult mai corect s[ vrea inlelepciune, bundtate, iubire... A: Din simplul motiv cd banii i1i aduc linigte gi prosperitate!

D: Nu este adevdrat. Ili pot aduce qi griji, boal6 supdrare.


22

qi

doua

23

A: Da, dar nu este obligatoriu! Lipsa banilor

macind societatea actuald. Tu nu vezi cd oamenii nu au cu ce iqi pldti facturile, mAncarea.. . D: Dacd vrem bani, trebuie sd cerem Matricei acest lucru. in Matrice existd orice qi oricdt pentru toatd lumea. A: Dar concret, cum trebuie formulat? D: intAi trebuie sb intelegem de ce ni se pare ci nu avem bani. Sd vedem dac[ am ficut vreodatd ceva, dacd am rdnit pe cineva, dacd am luat banii vreunei persoane, dacd am spus cd a avea bani este rdu sau orice alte ginduri asemeni acestora. Dacd constatdm c5 am frcut vreuna din aceste fapte, atunci trebuie sd ne concentrdm asupra ei, sd cerem Matricei gi persoanei implicate iertare, chiar daci aceastd persoani suntem noi gi sd transmitem forme-gdnd-energie pozitive. Apoi trebuie sd cerem Matricei banii. Trebuie sI facem acest lucru ca si cum i-am avea.

A: Cum? D: Mullumesc Matrice pentru mullimea de bani

pe

care o am!

A: $i dacd in portofel am 10 lei? D: Trebuie sd ili imaginezi cd

ai 100.000 de lei. Trebuie sd te bucuri gi sd mul{umegti fiind convinsd cd in portofel ai acegti bani! Poti chiar sd te gAndeqti cum sd ii cheltui sau cum sd ajufi alte persoane. A: $i ajutd? D: IncearcS. Numai aqa te pofi convinge. Spre exemplu, eu cdnd am invSlat sd scriu aveam foarte multe teme. Doamna ne dddea cdte cinci pagini de litere. in loc si md gAndesc cd am de scris cinci pagini, mullumeam Matricei in momentul in care md apucam de treabd pentru faptul cd am tema aproape gata, c[ am gtiut cum sd o fac qi cd am invdlat foarte mult datoritd ei. Aqa qi cu banii sau cu orice vrem. Dar ar fi mult mai bine sf, cerem Matricei si

t

r;q


erd

24

devenim oameni. Cred ci ar fi mai de folos. in noua energie banii nu ne vor ajuta prea mult! A: $i cum se va manifesta in plan frzic aceastd noud energie?

D: Vom deveni altfel. A: Dar asta nu inseamnd cd ne vom schimba? D: Ba da. A: $i asta nu va avea repercusiuni asupra vielii cotidiene? D: Dacd tu crezi cd va avea urmdri, atunci aga va

fi. A: Nu. Concret, dacd un om lucrezi intr-o firmd a cdrui patron face parte dintr-o organizalie ocultd gi se schimbd vibrational, nu este dat afard? D: Ba da. Cu siguranfd, dar cum spuneam trebuie sd ne alegem calea. Acum, nu mai tdrziu sau mdine. Nu mai este timp. A: Bine, qi dacd omul rimdne ftrd serviciu ce va face? D: Va trebui sd ceard Matricei un loc de muncd nou unde sd fie apreciat pentru ceea ce face qi ceea ce simte! A: $i va primi? D: Sigur, dacd o face corect qi din inim6. A: Sunt curioasd unde se va angaja o masd mare de oamenio cu vibralie nou6! Tu ili dai seama cd dacd toli se schimbd gi conducdtorii rdm6n la fel, va fi lipsi de locuri de muncd? D: Nu tofi angajatorii au vibralii negative. Sunt mulli oameni buni. $i mai este un lucru: cdnd majoritatea va capdta noua vibrafie, nu va mai fi necesard angajarea! A: Da, vom trdi din cultivarea pdmdntului! D: $i din asta gi din multe alte activitdfi corecte qi conforme cu Codul Legilor. A: Vreau sd vorbim despre meditalia de duminicb seara. Se simte ca gi cum ar fi bruiat6.


doua

25

D: Lumina nu o poate bruia nimeni. Daci cineva simte acest lucru inseamnd cd este de vin6. A: Dar qi eu am simlit! D: $i tu ai intrat in meditalie fdrd sd te descarci de anumite forme-gdnd-energie. Nu poli accesa o formd superioard de energie fiind incdrcat negativ. Ceea ce ai simlit tu era de fapt energia luminii care te linea de-o parte spre a nu-i agresa pe ceilalli. A: Este o explicafie, cdci de obicei eu nu simt agresiunile. Pe mine nu mb agreseazd. aproape nimic. Poate sunt neevoluat6.

D: intunericul nu poate agresa lumina, iar dacd aduci lumina in intuneric atunci acesta dispare qi devine la r6ndul lui lumind. Tu nu poli fi atacatd in nici un fel de intuneric. Nu este vorba de evolulie ci de protecfie. Tu ai in jurul tdu un cdmp de foc care te apdrd.. $i tu pofi fi simlitd uneori ca qi c6nd ai ataca, dar de fapt cAmpul tdu te protejeazd de ei qi intr-un fel pe ei de tine. A: Am cunoscut persoane mult mai avansate spiritual ca mine care erau agresate. $i c0nd spun agresate, md refer la reale atacuri psihice qi energetice. D: Este vina lor. Omul trebuie sd aleagl intre intuneric qi lumind. Singur hotir[qte de ce parte std. Dacd alege ambele, atunci el se va gdsi intr-o zon[ asemdndtoare cu umbra, adicd nici in intuneric, nici in lumind.

A: $i e rlu? D: Nu este nici rdu, nici bine. Este alegerea lui. Singura problemi este cd va primi vibralii din trei parfi. Adicd va fi cdnd in intuneric, cdnd in lumin6, cAnd in zona de umbrd. Nu va avea un loc stabil. A: Chiar dac[ este un spirit evoluat? D: Chiar dacd. Este vorba de liberul lui arbitru. El vrea sd stea acolo. Nu l-a pus nimeni.


erd


26

27

A: $i dsta este motivul pentru care simte aceste $ocuri at6t de puternic?

dar ea nu este a mea. $i mie imi este datd. Este gregit sd crezi cd un om are o asemenea putere.

D: Reline doar un lucru. Asta explici tot: Lumina nu ft atacatd, cdci ea devine foc Ai arde. Lumina nu

Dar cum spuneam la intdlnirile de duminicd participd mulli Lumindtori. Este qi Aghton qi incd trei din ceilalli

poate

poate deveni intuneric. A: Asta am infeles, este clar.

D: intunericul ins6 poate deveni lumin6. Ca sd ili explic mai clar, noi am fost linuli in intuneric. Acum lumina a inceput sd iqi facd simlitd prezen\a qi noi am inceput sI o vedem. Va mai trece pufin timp gi o vom simli in noi. Unii chiar au inceput sd o simt6. A: CAnd spui lumin6, te referi la Dumnezeu? D: M5 refer la lumind, dar ea este focul lui Dumnezeu qi va deveni Dumnezeu. Crezi cd dupd ce il vei avea conqtient in tine pe Dumnezetr, te vei putea gAndi sd te intorci in intuneric? A: Dar totugi, oamenii de care i1i vorbeam de ce se simt agresafi? D: Pentru cd vor sd aibd qi intuneric qi 1umin6. Le este bine aga. $i atunci ei suportd ambele vibrafii. Sd gtii ci este foarte greu s[ trdieqti aqa. Este mult mai uqor s5 fii intr-una din laturi, nu ai vibralii opuse, nu trebuie sd te lupli; ili dai seama prin ce stdri contradictorii trece un suflet care intrd in lumind qi apoi brusc in intuneric? A: $i nu ii putem ajuta? D: Este alegerea lor. Noi le putem spune, dar de ieqit trebuie sd iasd singuri. $i sa qtii cd meditalia de duminicd seara este pdzitd, de entitdli speciale. Pe ele nu le pdcileqte nimeni. Dacd cineva se simte agresat asta inseamnd cd aceste entitdli il tin la distan!f,. Trebuie sd facd o scurtd meditalie in care sd se descarce gi apoi sd intre. A: Aga o sd facem. Sa gtii c5 multe persoane te simt gi te iubesc.

D: Simt energia,

inuaki. A: Chiar, de ei mai gtii ceva? D: Cu cei trei comunic foarte bine gi clar. Cu restul doar din cdnd in cAnd. A: Cine sunt aceqti Lumindtori? D: Sunt suflete evoluate ce provin din segmentul superior al Matricii. Sosesc special in fiecare duminicd spre a ne ajuta.

A: Putem cere sd ii vedem? D: Da, dar ei sunt energie, vibralie qi sunet. Nu au o formd aga ca noi. A: Dar putem cere sd ii percepem? D: Da. Vor veni cu drag sd ne imbr[liqeze. A: $i ce ar trebui sd simlim? D: Ai sd vezi! Nu pot descrie in cuvinte. Este ca gi c6nd intri intr-o mare de iubire. A: $i ceilalli inuaki, sunt bine? D: Da. Unul este mai avansat decdt mine qi invd! foarte multe lucruri de la el. A: in ce sens mai avansat? D: El a inceput deja s[ se relalioneze cu pulsul universului. Pe el il ajutd mult parinlii. $i noi o sd ajungem tot acolo, dar mai avem un pic de muncit! A: Asta inseamnd cd a avut noroc! D: A fost o reugitd a Matricei, intrucAt programul lui de sosire pe Terra a fost respectat intocmai. A: Dar ei vorbesc, dau informalii? D: Aghton spune cd, da, dar in cercuri restrAnse gi nimeni nu a avut curajul si pund pe hdrtie ceea ce au auzit.


erd

2g

A: Nici pdrinfii aceia despre care spuneai cd sunt mai evoluafi?

D: Ei, to{i trei au o altd misiune gi o cunosc. Ei vor trebui sd lucreze impreund gi va fi suficient. Nu au nevoie de ajutor din exterior. A: Sd infeleg cd tu ai nevoie de noi? D: Noi tofi avem nevoie unul de celdlalt. La noi este la fel. Mie mi-e incd dificil deoarece trebuie incd sd lucrez la anihilarea karmei trupului meu. Abia apoi voi putea sd fiu pe deplin eu insumi. A: $i mai ar mult? D: Mai am exact atat cet este necesar. Nu este nici mult, nici pulin.

A: Vreau sd te intreb ceva. in ultimul timp am interaclionat cu tot felul de persoane, unele chiar foarte evoluate sau cel pulin aqa i-am simlit eu, care spuneau cd v6d in ei tot felul de universuri. Ce imi pofi spune despre acest lucru?

D: Cum adicd vdd universuri in ei? spuneau ceva la modul cd sunt creatori de universuri. D: Poli crea universuri doar atunci cAnd ai potenle de Dumnezeu sau de Creator, iar a crea un univers este un lucru foarte dificil deoarece trebuie sd il gi coordonezi. Nu poli crea un univers gi l6sa la intdmplare. Ar fi energie irositd iar acest lucru nu este permis de Matrice. D"ar aici explicafia poate fi alta. De ceva timp, cam de vreo cinci luni, Terra este bombardatd cu o formd de energie speciald, menitd sd ne ajute sd evoludm. Asta inseamnd cd tot mai mulli oameni se trezesc gi incep s6 vadd lucruri. Tu !i-ai pus vreodatd intrebarea din ce suntem frcufi noi, ce ne deosebeqte?

A: Ei


A: Da qi cred cd toate

doua

29

cele gase miliarde de suflete

qi-au pus aceeaqi intrebare. D: $i ai aflat rdspunsul?

A: Nu. Adici confbrm cu doctrina kabbalei suntem

creafi din elemente qi din Akasha sau Duh Sfhnt. Dar nu qtiu ce ne deosebegte.

D:Nimic. A: Cum adicd nimic? D: Nu ne deosebegte nimic. Totul

Noi toli qi tot ceea ce existd suntem impreund, adicd un tot. Daci Creatorul ar hot[ri acum intoarcerea noastrd in Matrice, m[ refer la tot ceea ce existd, Terra, univers, planete, universuri, totul ar deveni Matrice iar matricea la rdndul este Unul.

ei este egald.

A: Vrei sd spui omogend? D: Da. Ea este doar energie. Dacd un scaun, un om sau un cdlel intr6 in ea gi se unesc, toli se transformd in acelaqi gen de energie, deci nu existd nici o diferenfd. A: $i atunci ce face ca scaunul sd fie scaun, c5lelul cilel qi omul om? D: Ideea care a stat la baza crealrei. Este ca qi cum ai lua o bucatd de plastilind qi ai face un scaun, apoi un cdfel gi apoi un om. Ei sunt din acelagi material, dar aratd altfel. Dupd care ar trebui sd iei energie qi sd dai via![. Este foarte simplu. A: Da. Pdrerea ta. D: Uite, dacdtai un pom, poli face din el un scaun, un birou, poli face focul, conteazd ideea care a stat labaza taierii copacului. Tu alegi ce vei face cu el. A: Dar lemnul tot lemn rdm6ne! D: Aici ai dreptate, deoarece atunci cdnd a fost conceput a fost creat ca lemn, insd tu ii poli modifica forma l'rzic6. GAndegte-te cd tu ai avea posibilitatea s5 ai o idee, sd iei o energie, sb o modelezi gi s6 o transformi intr-un


erd

30

lucru sau o fiin!6. Nu este greu, trebuie doar sd crezi qi sd vrei ca acest lucru sd se intdmple gi se va intAmpla. Problema ar apdrea in momentul in care tu !i-ai dori sd creezi un Tyranosaurus Rex, eu un soare nou, vecinul un uriag. Ar fi un haos total. A: $i atunci? D: Matricea are concepte prestabilite. Asta este motivul pentru care nu ni se d5 voie sd intervenim in crealie. Noi nu putem face un univers nou pe care sd il suprapunem peste cel existent. Noi trebuie si modelSm universul care ni s-a dat qi in care trdim. Numai aga il putem schimba. Noi putem modifica doar realitatea in care trdim. A: Dar sunt oameni care pot indoi linguri. Adici cu puterea g6ndului transform[ metalul in plastilind qi il indoaie. D: Asta da, cici existd conceptul de plastilind. Dar sd incerce sd transforme metalul intr-un Pterodactyl. A: Cdndva au existat Pterodactyli. Poate se poate conecta la imaginea de demult. D: Au existat, dar nu mai exist5. Conceptul a fost gters din manifestare. El existd in Matrice dar nu mai poate fi materializat aici pe Pdm6nt. A: Am infeles! D: $i in viitor noi vom putea crea doar ceea ce existd ca gi concept.

A: Referitor la viitor, din cdte gtiu nu

este

fix. Il putem

modifica. D: Da, dar in nigte limite. Uite, noi trebuie sd evoludm spiritual. Asta este sarcina noastrd acum. Sd spunem cd tu vrei gi eu vreau gi incd alli un milion. Dac[ planul Creatorului este ca Terra sd evolueze qi noi suntem singurii care acceptdm acest lucru, atunci vom fi singurii care vom merge mai departe. Restul se vor duce in segmentul matricial corespondent qi vor primi o altd misiune.


31

A: De ce nu pot rimdne? D: Pentru cd numai Creatorul este cel care are dreptul sd intervind gi sd ia hotdrdri. Noi suntem intr-un fel doar participanli. Este drept cd suntem intrebali dacd vrem sd mergem mai departe sau nu, dar dupd reguli stabilite. Nu de capul nostru! A: Se spune cd Terra se va schimba... D: Sigur se va schimba. A: Nu asta vroiam sd spun! Existd o teorie a catastro-

fismului care spune cd avem la dispozilie mai multe opliuni de a ajunge la un viitor luminos gi cd una din aceste opliuni ar fi un cataclism la nivel global, mult mai amplu dec6t mi-ai povestit tu, dar care totugi poate fi evitat dac6 ne vom trezi. Asta inseamnd cd avem totugi o opliune! D: Opfiunea de a alege calea pe care wem sd o urmdm, dar nu unde ajungem. Alegem cum sd ajungem acolo. A: Tu care crezi cd este calea pe care o vom alege? D: Noi am ales deja calea! Nu conteazd carc este ci unde duce. Eu nu vreau ca oamenii sd se sperie; mulli nu pot inlelege aceste lucruri. Dacd le este teamd, atunci vor genera sentimentul de fricd, iar frica este a anunnakkilor. Dumnezeu ne iubegte la fel de mult pe to!i. Asta inseamnd cd are grijd de noi qi ne dd ceea ce crede El cd este mai bun qi cd ne trebuie. A: Deci tu spui cd omul nu poate crea universuri. D: Da. Omul a$a cum este el acum nu poate face asta! A: $i atunci ce sunt acele universuri interioare pe care le vdd anumite persoane? D: Aghton spune cd ceea ce vdd ei de fapt este unirea lor cu Creatorul Suprem. A: Pofi fi un pic mai explicit? D: Da. lmagineazd-li ca interiorul tdu este asemeni universului. Cd pielea ta este universul qi c5 organele tale


erd

32

sunt planete. Tu egti coordonatorul lor la fel cum qi Dumnezeu este coordonatorul universului nostru. Tu rdspunzi de buna funclionare a lor, de hrana gi energia pe care le-o

dai, ce s5 faci cu ele, cum sd le ingrijeqti, cum s5 le vorbeqti. Dacd te concentrezi la Creatorul Suprem, dac6 te uili la crealie prin ochii lui vezi cd El in interior are la fel, universuri, sori, planete, oameni... A: Este acelaqi lucru? D: Da. Exact la fel. Cum spuneam, dacd Matricea ar absorbi totul, totul ar fi egal. A: Sd inleleg cd noi nu putem crea un univers propriu? D: Nu. Nu avem voie. Noi putem modifica, anula sau transforma realitatea universului in care tr[im. Atdt. Doar asta avem voie acum. $tii de ce? A: Nu. D: Pentru cd noi credm cu mintea gi nu cu sufletul. Dacd ceea ce am dori ar fi frcut din dragoste qi iubire, dacd, ar fi frcut in concordanfd cu Gdndirea Divina qi Legile Universale, dacd, acliunile noastre zllnice ar reflecta aceste lucruri, adicd in acfiunile noastre s-ar regdsi Dumnezeu, atunci cu sigurantd am avea voie s[ realizdm gi universuri. Dar gtii de ce? A: Nu. D: Pentru cd atunci ne-am da seama ci nu avem nevoie de ele! A: Nu infeleg! D: Dacd tu ai fi Dumnezeu gi ai gti cd poli face orice, chiar crea un univers, dar cd acest lucru este inutil, cdci existd deja universuri create care trebuiesc coordonate cdtre perfecliune gi cd orice nou univers ar insemna un consum de energie nenecesar, ai face-o? A: Nu qtiu. Poate cd da, spre a-mi demonstra mie cd pot!


doua

33

D'. Yezi, de aceea oamenii nu pot crea nimic in acest moment. Noi nu trebuie sd ne demonstrdm nimic. Nici noud, nici altora. Noi trebuie sd invdtdm sd trdim in Adevdr. A: Cum adicd?

D: Atunci

cAnd triieqti ?n Adevdr tu eqti prima persoand care gtie acest lucru. Asta ?nseamnd c6 tu nu te mai minfi pe tine ?nsuti. A: Este logic! Totuqi nu vdd legdtura! D: Jie ili place sd te duci la o petrecere la care toti se imbat6?

A:Nu. D: Dar te duci. A: Dacd trebuie! D: Nu trebuie. Tu ili spui cd trebuie ca sd ili gdseqti o scuz5. Te duci pentru cd vrei. Tu te minfi sau nu? Sau de fapt te duci, gtiind cd ei se imbatd dar te distreazd si cu toate astea !i-e rugine sd o recunogti? A: Dar sunt situafii in care trebuie sd faci compro* misuri! D: Au fost. $i au fost acceptate, acum nu mai avem timp.

A: $i

ce trebuie sd fac?

D: Sa spui fie nu vin pentru c6. vd, imbdtati, fie vin dacd

imi promiteli cd nu veli

bea peste mdsurd,

iar dacd

ili place sd te duci fiindcd te distreazd cum se imbatd mdcar recunoaqte-o. A: $i dacd se supdrd pe mine?

D: Dacd se supdrd este problema lor. Tu !i_ai ales

calea.

Ai

hotdrAt sd nu te mai minli. Asta este primul pas. fi sd nu ii mai rninli pe cei din jur. Adevdiul spus oricdt de dur ar pdrea.

Urmdtorul ar

fi A: Dar in unele situafii nu poli

poate lat6!

spune omului verde

in


erd


34

35

D: Nu direct qi dur, dar poli gdsi o form5 de a reda Adevdrul cu bl6ndele, rdbdare qi iubire. Aici sd qtii un

D: La agresivitate. Agresivitatea vine de la anunnakki. Ei ne-au invdlat s5 fim agresivi. Omul nu este frcut sd fie

lucru: existd oameni care se vor supdra indiferent de modul in care le vei reda un Adevdr. Aceqtia trebuiesc ldsafi in pace. Ei au calea lor. Principalul este sd nu jigneqti 9i sd nu faci rdu. A: Dar dacS qtii cd un om va muri mAine, este bine s[ ii spui direct? D: Nu. Cdci ar suna foarte urdt. Ca qi cum tu ai fi superior gi ai avea posibilitatea sd gtii lucruri dintr-o altd

a$4.

surs6.

A: $i cum ar trebui fbrmulat? D: Poli verifica de unde ai aceastd informalie qi care este modul in care acest suflet va pleca. Dacd este datoritd unei boli, te poli ruga Matricei pentru el 9i ii poli lumina calea spre a-i face trecerea mai uqoarf,. Dacf, va fi o moarte bruscd sd zicem in urma unui accident, iar tu qtii acest lucru, ii poli spune cd ai impresia cd m6ine nu este bine sd iasd din casd. De el depinde dacd te va asculta. A: Dar nu intervin in karma lui? D: Nu. Cdci dacd ai primit mesajul existd posibilitatea ca tu sd fii insdrcinat s[ il tragi de mdnecd. A: Foarte complicat! Am vdzut cd toatd lumea, md refer la cei cu inclinafii esoterice, vorbepte in ultimul timp de importanfa qi necesitatea implementdrii conceptului de Adevdr, dar mi se pare destul de dificil, mai ales in societatea actual6. D: CAnd trdiegti in Adevdr qtii cumva ce este corect si faci qi ce este bine sd spui. Cdnd insd aceste atenlionSri izvordsc din mdndrie sau orgoliu, atunci ele nu au legdturd

cu Adevdrul qi ili fac rdu in primul rAnd 1ie. $i mai este un lucru lacarc trebuie sd renunt[m! A: La ce?

A: Dar sunt oameni care sunt agresivi ftrd motiv! D: Agresivitatea vine din neqtiinld, nesiguranfd, neinlelegere qi este un aspect al urii. Un om legat congtient qi permanent la Matrice nu poate fi agresiv gi deci nu poate uri, cdci el simte doar iubire. El cunoaqte Legile pi vede cd toli suntem Unul gi atunci gtie cd nu poate fi rdu cu el insugi. De aceea spre a ajunge Creatori trebuie mai int6i sd ne schimbdm pe noi inqine. Nimeni nu o poate face in locul nostru. A: Dar mdcar putem primi explicalii! D: Explicafiile sunt bune, dar aici este vorba de trdire. Dacd nu simli tu ce inseamn[ sd fii altfel, nu poli ajunge la transformare. Totul este formd-gdnd-energie. Tu egti cel care genereazd aceste stdri gi tu trebuie sd le simfi. Nimeni nu te poate ajuta. A: RdmAn totugi la pdrerea mea. Este important sd ai

un sprijin, sd ai unde gdsi explicafii, sd ai pe cine

sd

intrebi!

D: Asta datoritd faptului cd omul este obiqnuit

ca

ideile altora sd fie cele bune. Este programat sd fie aqa! Noi am fost invdlali sd acceptdm ideile altora gi sd ni le insugim ca fiind corecte. De ce trebuie sd cdutdm Adevdrul in exteriorul nostru c6nd el se afld in interior? DacS tu auzi la televizor o informafie, sufletul tdu ifi spune exact dacd este corectd sau nu. Daca tu simfi cd nu este adevdrat, dar totuqi te uili la explicaliile celor ce au lansat-o, atunci mintea ta va reugi sd te facd sd vezi Adevdr in minciund. Dar nu este corect! Sufletul tdu qtia exact qi !i-a dat rdspunsul. De ce trebuie sd ifi verifici credinta?

l I

l

De la Zarn-olxe la noua

erd

I

36


A: M5 gdndesc cd cei care au lansat o idee gtiau mai

a

1

fel de insec-

ticid. D: De unde qtii? Aghton spune cd sunt substanle toxice gi cd peste tot in lume s-a inceput bombardarea cu acestea. A: De ce? D: Aghton spune cd oamenii au inceput sd se schimbe, sd caute altfel de informafii, de hrand qi din ce in ce mai mulfi vor spalii nepoluate pentru locuit. Asta nu este bine pentru cei ce ne conduc, cdci inseamnd c6, din ce in ce mai mulli se vor trezi, iar ei nu gtiu cum sf, procedeze. De aceea au avut ideea de a intensifica aceste atacuri, care

il i

spre norocul nostru nu sunt foarte eficace. Sunt curios sd vdd cu ce idee vor mai veni!

mult, sunt mai documentali, dacd eu greqesc? D: Cei ce lanseazd idei false sunt in general interesali sd ne lind in adormire, frrd reac{ie. Asta este tot ce vor. A: Dar de ce? D: Tu crezi cd ei nu igi dau seama cd lumea a inceput sd se trezeascd, sd se schimbe? Urmagii anunnakkilor sunt foarte speriali deoarece nu s-au mai confruntat cu aceste lucruri. Inaintaqii lor nu le-au l6sat scris nimic depre transformdrile care vor veni gi de aceea nu gtiu ce si fac6. Au incercat sd ne bombardeze, dar vdd cd nu prea merge. A: Cu ce sd ne bombardeze? D: in primul rdnd au crescut atacurile energetice. in special acolo unde sunt foarte mulli oameni. A: $i cum ne atacd. energetic? D: In principal cu ajutorul acelor obeliscuri de care i1i vorbeam gi am vdzut cd au instalat gi ceva in spaliu, de unde transmit acelagi gen de unde, insd sunt mult mai puternice qi ajung aproape peste tot. $i mai nou ne bombardeazd, cu substante chimice aruncate din aer. A: Cum adicd? D: Am vdzut trecAnd avioane incircate cu anumite substanfe, pe care le aruncau pe sol. A: Sunt substante contra ddundtorilor, un

37

A: Noi ne putem proteja de aceste atacuri energetice? D: Da.

i I I

A: Cum?

D: Sd cerem Matricei si ne ridice frecvenfa in agresafi. Totul

fel incdt sd nu mai putem fi

I

aqa

"ri" formd-gdnd-energie. Dacd ieqim din tiparul acestor transmisiuni nu le vom mai simti. A: Nu putem face acelagi lucru gi cu substanlele chimice? D: Ba da, dar momentan este greu, deoarece le inehifim qi ele intrd in noi. Putem cere insd sd le eliminam-aga cum au tntrat fdrd, a pdstra ceva ?n organism. Este mult mai uqor. Noi incd nu avem posibilitatea de a transforma ceva material de energie negativd in ceva pozitiv. A: Adicd nu putem transforma clorul inzahdr? D: Nu. Ii putem modifica gustul spre a deveni dulce qi tine atAta timp cAt ne gdndim la acest lucru, insA nu ii putem gterge tiparul. Nu il putem modifica permanent. Va rdmdne cu proprietdlile clorului, deoarece aga a fost tiparul care a stat la baza na1terii lui gi nu noi am fost cei care l-am creat.

A: $i nu existd vreo posibilitate de a anula toate efectele toxice ale substanlelor pe care suntem obliga{i sd le consumdm? D: Ba da. !i-am spus. Trebuie sd ne ridicdm vibratia corpului. Aga putem face gi avem gi voie, deoarece corpul cste al nostru. Noi suntem rdspunzdtori de el. A: D6-mi un exemplu. D: Dacd eu qtiu cd mdnAnc mAncare care conline sub_ sjanle chimice spun: mullumesc Matrice cd m_ai ajutat sd climin pe cdi naturale, in totalitate, f6rd, a refine nimic, oate substanlele ddundtoare organismului meu. I

I I

I

I I


erd

A: Asta este o idee foarte bund, cf,ci

38

aqa am putea

elimina grdsimi sau orice ne este ddundtor. D: Da. Este vorba doar de programare. Noi trebuie sd invdldm sd cerem. Universul este oricAnd gata sd ne ajute' Noi suntem cei ce ne credm obstacole qi facem ca totul sd fie complicat. A: Aqa am fost invd{ali! D: Da Ei oricum ne este mult mai ugor sd ludm ceea ce ne dau allii decAt sd g6ndim cu capul nostru' Dar din fericire aceste lucruri se vor schimba. A: Cam cdnd crezi c[ se vor produce modificdri? D: Nu vreau sd vorbesc despre aceste lucruri, principalul este c[ ne indreptdm spre o noui lume ?n care vom invdla cum sd redevenim oameni' A: Dar vor exista schimbdri geografice, calamitali, dezastre?

D: Ele vor exista numai in mdsura ?n care oamenii '

nu vor vrea sd se schimbe, atunci Matricea va trebui sd gdseascd o cale de a-i face sd plece' Numdrul celor ce vor dori sd nu se schimbe va fi cel care va determina curgerea

evenimentelor. A: Dar tu cum vezi viitorul imediat? D: Dacd totul va rdmdne ca acum' dacd nu va interveni nici o schimbare, atunci s-ar putea ca magnetismul terestru sd fie intrerupt pentru cdteva zrle' A: $i ce inseamni acest lucru? D: inseamnd cd miezul pdm6ntului se va opri' Dacd acest lucru se va intAmpla atunci magnetismul terestru va fr zero. Asta va afectatot viul de pe planet6'

A: $i oamenii? D: in special. A: Ce repercusiuni ar putea asupra oamenilor?

avea lipsa magnetismului


doua

39

D: Aghton spune cd omul poate suporta fdrd urmdri 48 de ore de magnetism zero. Dupa aceastd perioadd omul incepe sd innebuneascS, si devind agresiv. intr-o perioadd cuprinsd intre 3 gi 15 zile toli locuitorii Terrei ar fi nebuni gi ar uita absolut totul. A: intre 3 qi 15 zile? Depinde de fiecare? D: Da. A: $i c6t va dura aceastl lipsd de magnetism? D:Nu qtiu. Dacd se intAmpld, intre 3 gi 15 zile. A: Existd vreun loc pe Terra unde ne putem refugia qi in care sd fim apdratl? D: Nu. DacI se va intAmpla va fi la fel peste tot. A: Dar miezul PdmAntului din ce este format? D: Eu il vdd ca fiind o rocd uriaqd. Aceastd rocd are un inveliq, iar la suprafala acestui invelig ne gdsim noi. A: Ce se va intAmpla cu roca in momentul in care se va opri? D: Dacd se va opri, roca va deveni lichida. Acest lucru se va putea petrece in decursul a maxim 15 zile. Dacd devine lichidd, crusta va incepe sd se miqte qi continentele se vor deplasa. Asta va insemna cd polul sud, polul nord qi continentele vor fi intr-o altd locafie. A: Tot timpul spui daci. Sa inleleg cd nu este ceva cerl? D: Aga este. Viitorul este deschis. Noi il scriem. Unele lucruri sunt sigure, altele nu. De noi depinde. A: $i aceastd modificare a polilor este sigurd? D: Polii se vor modifica. Acest lucru este sisur. Nu se gtie insd in cAt timp. A: Dar avem gi un scenariu optimist? D: Totul este optimist, cdci ne aqteaptd vremuri noi gi un pdmdnt nou. Nu este doar o schimbare a polilor cdci va fi o noud erd cu o noud rasd, cu abilitafl gi capacitili, ce va fi in stare sd trdiascd intr-o noud stare de constiintd.

I 'f'

De la Zantolxe la noua

in concordanld cu Legile

erd

Universale qi


40

in

41

dacd reuqim sd ne conectim la inima pdmAntului iubire atunci vom reuqi si schimbdm ceva?

A: $i

armonie cu

Matricea.

cLr

Este obligatoriu ca inversarea polilor sd dureze intre 3 qi 15 zile? D: Nu. Se poate petrece qi in 24 de ore, dar nu putem hotdri noi asta. A: $i noi ce ar trebui sd facem? D: Noi nu putem face nimic, doar sd ne schimbdm in interiorul nostru. Ce este lf,sat sd se intimple se va intAmpla. Noi trebuie si fim conectali la inima pdm6ntului, sd avem aceeagi vibra{ie, aceeaqi energie. Dupd ce vom intra in aceastd nouf, dimensiune r/om deveni dumnezei. De aceea vor intra doar cei cu iubire in suf'let. A: De ce? D: Dacd suntem creatori $i avem fricd in suflet, vom crea fric5! $i frica nu este a Matricei ci a anunnakkilor, iar ei qi trdirile lor nu mai au loc in noua lume. A: $i cum ne putem racorda la inima pdmdntului? D: 'frebuie sd ne scl'rimbdm in interior, sd ne centrdm pe iubire qi recunoqtinld, sd ne unim cu toatd crealia qi sd ne conectdm la pdmAnt. Sd ii simlim vibralia, sd vorbim cu el. Terra este o fiin{d vie care qtie exact ce face fiecare din noi. Dacd ii dai iubire i{i va rdspunde tra fel' Dacd ii dai distrugere qi urd, urd qi distrugere vei prirni. A: $i dacd noi incepdnd de ast[zi ii vorn ddrui iubire? D: Cei ce ii vor dirui iubire vor primi iubire inapoi. A: Asta inseamnd cd vor fi aPdtalr? D: Vezi, aici conteazd intenlia. Dacd ii dai iubire cu gAndul de a nu avea probleme nu cred cd ajutd. iubirea este o energie purd ce vine din suflet. Este energia Qare a stat la baza a tot ceea ce existi. CAnd dlruieqti iubire trebuie si o faci din inim6, fbrd intenfii. Iubirea existd pur qi simplu. in ea nu se ascunde nimic.

cAliva oameni. A: Sd inleleg cd dacd. majoritatea oamenilor se trezeqte, schimbdrile vor fi mai blinde? D: Schimbdrile vor fr la fel. Vom ajunge tot acolo, irrsd mult mai repede gi mai ugor. A: Din cAte vid eu nimeni nu vrea si schimbe nimic! D: Nu pot spune asta. Aghton spune cd oamenii incep sd vadd realitatea. Poate cd nu inleleg incd ceea ce vdd, dar principalul este cd ei cautd rdspunsuri. Dacd ar inlelege ci Adevdrul se afl[ in ei! A: Spuneai cd miezul pdmdntului este o rocd. Existd teorii care suslin cd de fapt in centrul pdmAntului s-ar afla o cavitate, o lume qi chiar un soare. D: Eu vdd centrul pdmdntului ca f,rind o rocd uriag6. Existd intr-adevdr uriaqe canale subterane, dar acestea sunt altceva. A: imi poli spune? D: Da. Unele existd de foarle mult timp, sunt naturale, altele de cAnd au sosit primii anunnakki, iar altele sunt construite de cei ce ne conduc in prezent. A: $i sunt populate? D: Da. Ele au locuitori. Cele frcute de actualii conducdtori, au fost realizate cu scopul de a se proteja qi

A:

D: Cu siguran!6. Pdmdntul va fi ajutat gi astfel schimbarea va fi mai uqoard qi mai rapid[. $i aici este vorba tot tlc energie. Dacd noi ddm vibralie de iubire Terrei, ruceasta se va transforma in energie purd iar Terra o va primi sub formd de surplus energetic. Acest lucru va face ca schimbdrile sd se producd mai rapid qi fbrd dezastre rnajore. E ca qi cAnd tu impingi o maqinf,. Una este si o inrpingi singurS, alta dacd, te ajut qi eu gi alta dacd vin


erd


42

ascunde la nevoie, dar ei nu $tiu cA nu le vor fi de folos. Celelalte au locuitori de pe alte planete. A: $tie cineva de existenla acestor extratereqtri? D: Bineinteles. Tot cei ce ne conduc. Ei stau acolo cu

acordul lor. A: Sunt tot rii? D: Nu sunt rbi. De altfel nici anunnakki nu sunt rdi, cdci aga au fost ldsafi sd fie, ei doar sunt. Cei ce se afld in interiorul pdmAntului sunt fiinle foarte elevate, care ne-au ajutat de multe ori gi ne vor ajuta gi acum dacd va fi nevoie. CAnd vom fi pregatili vom putea chiar comunica cu ei. A: Asta ?nseamnd cd vor interveni'in caz cd planeta ar lua-o razna? D: Vor interveni numai in mdsura in care vor avea voie sd o fac6. Ei cunosc Legile qi gtiu c6. dacd, nu ne-ar l6sa sd evoludm ar pldti scump. Cum ifi spuneam sunt fiin{e evoluate. A: $i atunci cum de colaboreaz[ cu actualii guvernanli? D: Spre a fi ldsafi sd stea aici. Numai aga ne pot ajuta. A: Sunt printre cele mai evoluate fiinle din Univers? D: Nu. Sunt altele mult superioare care ne ajutd gi care" sunt deja energie, de aceea ele nu au nevoie sd stea ldngd noi. A: Ele vin din cAnd in cAnd? D: Doar cdnd este nevoie. A: Sunt acele farfurii zburdtoare care apar uneori pe cer?

D: Fiinlele de care iti vorbeam nu au nevoie de vehicole spre a se deplasa. Ele sunt energie gi de aceea pot fi oricdnd, oriunde doresc. A: Au fost oameni?

doua

43

Oameni sunt doar aici pe pdmAnt. in rest sunt forme ale creafiei. Fiecare lume are propriul sdu tipar, dar totul a fost creat de aceeaqi minte. Trebuie sd inlelegi cd lumile chiar dacd par diferite au aceeaqi formd-g6nd-energie qi toate au fost scoase din Matrice. A: imi poli spune de unde vin aceqti extratereqtri ce se

D:

gdsesc pe Terra.

D: Majoritatea vine din zona Sirius. Restul de pe alte sisteme solare.

A: Cei de pe Sirius au intervenit deseori in evolutia

noastra?

D: Toate fiinfele ce au trecut pe aici au intervenit in evolulie. $i cei ce sunt ptezed[t 9i cei ce au fost doar in

trecere, totuqi aceqtia de care ili vorbeam ne-au ajutat cel mai mult. Datoritd lor am ajuns atAt de repede in punctul in care putem evolua. Fdrd ei ar fi durat mai mult. A: Ei sunt dugmanii anunnakkilor? D: in univers nu existd cuv6ntul dugman. Tot ceea ce exist6, existd pur qi simplu, cu un anume scop. Fiecare

formd de viald are o misiune 9i un rol bine stabilit.

Cuvdntul duqman are un sens doar aici pe PdmAnt qi sunt convins cd tot ei l-au inventat. A: Adicd anunnakki? D: Da. A: De ce spui asta? D: Tu cdnd spui dugman, ce ili vine in cap? A: Cineva care vrea sd imi fac[ un rdu, sd imi ia ceva, sI md atace... D: Bine, gAndeqte-te dacd in loc de duqman ar veni un prieten, o persoand pe care o cunoqti qi la care !ii, atunci ce ai face? . A: Un prieten nu ar veni cu intenfii distructive! Dar d?cd ar ft cazul, ag sta de vorbd, l-aq intreba, i-aq explica...

'l De la Zamolxe la noua

erd

D: Corect, iar dacd toli am fi prieteni, dacd nu am mai avea nimic de ?mparfit qi nimic de luat, dac[ totul ar fi la dispozilia noastrd qi am qti ca putem avea orice, oricdnd qi in orice cantitate, ar mai exista cuvAntul duqman? A: Nu, dar asta este o utopie. Trdim intr-o altfel de realitate.

D: Trdim in realitatea cate ne-a fost impusi qi pe care am acceptat-o. Este realitatea inaintagilor noqtri; noi am moptenit-o qi se presupune cd ar trebui s[ o ddm la fel mai departe.

A:

AEa este, dar nu avem ce face. CAnd vor reuqi

Inuak; Reptilianul din mine Cartea a doua

44

toli

oamenii sd se schimbe, atunci probabil cd va fi altfel. D: De ce sd inceapa ceilalli sd se schimbe? De ce nu intdi noi? Important este sd te schimbi intdi tu, sd ili modifici credin{ele qi modul de gAndire. DacS fiecare ar face acest lucru cu sine, ne-am ttezi la un moment dat ci realitatea in care trdim s-a schimbat. A: Sd revenim totuqi la schimbdrile care vor avea loc pe Terra. E,ste sigur cd vor avea loc? D: Da. Terra qi oamenii se vor schimba. Totul este programat sd se intAmple.

A: $tim cAnd? D: PAnd in anul 2013. Dar exact nu ;tiu. Nu cred

c6

qtie cineva ziua exactf,. A: Vor exista catastrofe? D: Nu vreau s[ le numesc aqa. Sunt schimbdri. Trebuie s[ le vedem ca pe ceva bun. Terra va renaqte qi odatd cu

ea gi oamenii. De ce sd spui cf, a deveni om, indiferent cum, este o catastrofb? A: Pentru cd oamenii s-au invdlat cu un anumit echilibru, cu o societate, cu o stare de fapt. D: Oamenii sunt fEcuti sd se invele cu orice. Oamenii sunt buni, sunt creali din iubire gi de aceea pot aduce iubire, trebuie si iqi aduci insb aminte cum. Asta este tot.

45

Ei trebuie sd se dezvefe de obiceiurile anunnakkilor. Ei ne-au condus de milenii gi tot de milenii ne-au inoculat gAndirea qi tr5irile lor. Acum a venit momentul sd renuntdm la aceste vibralii qi sd revenim la vechea noastrd stare. Nu este nimic rdu qi nici catastrofal. A: Asta se aplicd doar in misura in care inlelegi aceste lucruri, dar cum majoritatea nu este pregf,titf,, nu vdd cum arn putea transforma o apocalipsi in ceva bun!

D: In primul

rdnd prin evitarea folosirii

acestor

cuvinte!

A: Care cuvinte? D: Catastrofb, apocalipsd, distrugere, sfArqitul lumii... A: Si cum sd sounem? D: Schimbare, renagtere, nou inceput, transformare, nou pdmdnt... tu nu inlelegi cd totul este fonnd-gdnd-energie gi cd importantd este vibralia intenliei, a cuv6ntului qi a g6ndului! Conteazd cum spui, cum gAndeqti qi ce trdire ai in momentul in care spui un lucru. A: Aici cred cd ai dreptate! D:2012 este anul in care societatea aga cum o qtim noi astdzi trebuie sd fie inlocuitd. Este punctual terminus. A: Este vina noastrd? D: Tu cdnd te uiti la plmAnt ce vezi? il vezi pur, curat. corect sau din contra, poluat, corupt... A: Pdi, cam a doua variantd! D: $i !i-ar conveni sd continue aqa'/ A: Nu. Mi-ag dori sd se schimbe ceva. D: A.sta se va intAmpla. Este o qansd unicd, intreaga e rea!ie este cu ochii pe noi. A: De ce? D: Pentru cd se incearcd un lucru care nu a mai existat pAnd acum: trecerea planetei qi a tot ceea ce existd pe ea intr-o noud dimensiune. A: Cu totul?

De la Zarnolxe la noua

erd

46

D: Da, ins[ pAnd la a face acest lucru efectiv, planeta $i tot ceea ce existd pe ea trebuie sd treacd prin modihcdri vibralionale qi energetice. A: $i nu se poate face acest lucru dintr-o datd? D: Nu, cbci totul ar exploda. $i noi, gi planeta. Totul trebuie fbcut gradual. Aceastd cregtere a inceput cam prin 2003. De aceea oamenii simt ca qi cum ar ayea probleme de sdndtate. A: Au crescut intr-adevdr problemele medicale. D: Aqa vor sd ne pdcdleascd. Toate starile de disconfort, migrenele, depresiile, crampele se datoreazd acestor cregteri

de frecvenld. La toate acestea se adaugd qi curdlarea treptatd de chimicale. A: Cum adicd? D: Cu cdt frecvenla noastrd creqte, cu at6t organismul elimini mai uqor gi mai rapid toxicul din noi. A: Dar este un lucru bun! D: Ar fi dacd nu am introduce altele, aqa c[ le elimindm gi le introducem, este chiar mai ddunltor, cdci corpul se curd!6 gi se intoxicd. A: $i ce sd facem? D: Cum ziceam: sd ajutdm procesul de curSlare elimindnd conqtient tot ceea ce este ddundtor, prin ingerare de hrand naturald gi prin programdri de dezintoxicare. A: Da, dar vezi tu, ei continud sd ne bombardeze chimic. Aproape cd nu existd hrand fErd chimicale, apa este poluatd, aerul este incircat cu deqeuri... D: Nu uita cd mintea umand nu cunoagte limite. Totul este sd vrei, sd ili doreqti cu adevdrat. Noi putem face minuni!

II A: Ag dori sd discutim despre daci. Ai aflat despre ei? D: Da. Aghton mi-a povestit rnulte lucruri. A: Ce imi poli spune? D: Erau o rasd nobild. Ei erau urmagii celor ce au fost prezenli pe Terra ?ncd de la facere. Pe pdmAntul lor s-a niscut lumea. A: Ce inlelegi prin rasd nobili? D: Cei ce au fost aici sunt strdbunii atlanlilor la fel cum dacii erau urma$ii atlanlilor. Aghton spune sd aveau altfel de sAnge. A: De anunnakki? D: Nu. De alt fel, dar nu se poate spune acum. A: $i anunnakki au intervenit in decursul timpului, i-au modificat? D: Da, dar cu ajutorul altor pdmdnteni qi nu direct. A: Cum? D: Peste rasa lor s-au suprapus alte rase. A: imi poli spune cum ardtau fizic stribunii nogtri? D: Erau fbarte inalli, aveau pdr blond-roqcat gi ochii albdstrii, dar nu ca albastrul de acum. A: Cam ce f-el de albastru? D: Cumva ca al inuakilor. A: Adicd spre mov? D: Cam aqa, dar nu exact la f-el. A: Erau evoluati? D: Erau speciali. Erau evoluati, erau buni qi qtiau sd rnaterializeze iubirea. A: Cum adic6'/ D: $tiau sd creeze cu iubire qi din iubire. Acest lucru nu a mai lbst prezent pe Terra de la ei incoace, decdt ca

'f De la Zqntolxe la notra erd

48

atribut al unor fiinle singulare gi nu al unor mase

de

oameni.

A: Se spune cd a existat un conducdtor pe nume Zamolxe care erazeu. D: Era om, dar avea ca manifestare pe Dumnezeu qi apoi a ajuns Creator. A: Tu il vezi? D: Da. Aghton mi-l aratd. A: Mi-l poli descrie? D: Il vad ?nalt, cu barbd qi plete de culoare blond-rogcat. Poar15 un fel de haine albe qi ceva din bland. Are un toiag de aur ce se termind in partea de sus cu o salamandrd.

A: Adicd o fiin{a reptiliand? D: Era o salamandrd, adic[ o entitate pdziroare a focului sacru, a focului lui Dumnezerr, a luminii. El insuqi era inconjurat de un c6mp de foc. El era pdstrdtorul limbii pure. a limbii de aur. A: Ce este limba pur[? D: Este limba universald a creafiei, limba sflAntd qi adevdratd. La inceput pe Terra s-a vorbit aceastd limbd. Mai vdd cd are pe cap un fel de cerc sub formd de qarpe. A: Altd reptil6? D: Ei aveau foarte multe obiecte cu astfel de forme. A: De ce? La ce le foloseau? D: Ei qtiau de existenla anunnakkilor. Erau pentru protec!ie. A: Se protejau de ei cu obiecte cu formd reptiliand? D: Da. A: De ce? D: Pentru c6 qtiau cd forma anihileazd forma. A: Poli fi un pic mai exact? D: Numai cu o formd sau o energie de acelaqi fel, dar de altd polaritate poli anihila sau anula ceva. Este una din legile crealiei.


doua

49

A: Cum? D: Dacd in intuneric aduci lumina, intunericul dispare, dacd in urd pui iubire, ura se anrhrleazd, dacd in tristefe aduci bucurie, atunci tristelea nu va mai exista. A: Dar dacb in iubire aduci urd? Nu se transformd iubirea? D: Nu. Niciodatd. Iubirea gi lumina nu pot fi stinse. A: $i cum poli anihila influenla anunnakkilor? D: Ddruindu-le iubire gi lumind. A: $i cum ddruiau iubire strdbunii noqtri anunnakkilor? Md refer la obiectele de care imi vorbeai. D: Acele obiecte, sd zicem cercul cu formd de garpe, cra incdrcat incd de la conceplie, de cdnd era metal ffird tbrmd, cu ideea de a proteja qi a transforma orice energie in iubire. In acest mod cei ce il purtau erau apdrali de orice atacuri. Tot cu ajutorul lor gtiau sd ii recunoascd. Mai existau qi alte programe, mult mai complexe, insd nu cste momentul sf, le facem cunoscute. A: Existd qi cdteva br5!dri, care dateaz[ tot din aceiaqi perioadd gi care au formb de qarpe. Sunt insd foarte mari gi parcd frcute pentru oameni de alte dimensiuni. D: Oamenii de atunci erau mult mai mari decdt noi aqa ci este normal ca brdtdrile sd fie mari. A: La vremea respectivd lara noastrd wea aceeagi climensiune ca acum? D: Nu. Era foarte mare. Cam de 8 ori mai mare. O bucatd din ea s-a scufundat qi nu se mai vede. A: Are legdturd cu Atlantida? D: Totul are legdturd cu Atlantida. $i noi cei de acum, numai cd nu mai suntem aceeaqi rasd. SAngele lor a fost rumestecat cu s6ngele altora. A: S-a urmdrit acest lucru? D: Da. S-a fdcut intenfionat. Nu se dorea existenla rrnei rase xSit de evoluate qi pure. Totuqi noi p[strdm

q De la Zamolxe la noua

erd

50

multe din aspectele originale. Dacd am vrea am putea sA ne amintim aceste lucruri. Ele se afld ascunse ad6nc in ADN-ul nostru. A: imi poli spune de ce au dispdrut atlanfii ca rasd? D: Ei nu au dispdrut niciodatd. Sunt gi acum aici. O mare parte din pdmAntul lor a fost distrus, dar cei ce trebuiau sd se salveze au qtiut de aceast[ distrugere gi au plecat in alte pdrli. A: Din ce cauzd s-a hotdrAt distrugerea unora qi salvarea altora? D: Atlan{ii aveau manifestare de dumnezei, adicd puteau crea, numai c[ au inceput sd creeze cu mintea gi nu cu inima qi in detrimentul celorlalli. La toate acestea s-a addugat gi influenla anunnakkilor, care au reuqit sd ii invrdjbeasc[. A: Mai exist[ astdzi linii pure de oameni cu descendenld atlant6? D:Nu. Toli au sAnge amestecat. Acelagi sdnge se gdsegte in prezent qi in ldrile din nord. Aici au cel mai mare interes anunnakki. Ei vor s[ opreascl definitiv aceastd rasd pi prin orice mijloace. Acolo sunt cele mai mari atacuri energetice. La noi Zamolxe avea sdnge pur la fel ca gi cei ce au trdit in timpul lui. Dupd aceea au mai existat linii pure, dar s-au oprit cam pe la anul 1600.

A: De ce? D: Pentru cd s-a urmdrit stingerea lor. $i ei au fost plcalili de anunnakki. A: Zamolxe frcea minuni? D: Nu fEcea minuni, cdci mulli puteau t-ace ce ldcea el. El era plstrdtorul Codului Legilor. A: Ce era Codul Legilor? D: Era o carte groasd cu foi din metal in care se aflau scrise Legile Universale. La fel cum exista pe Inua Cristalul cu Codul Legilor. in acea carte se gdsea rdspuns la


5l

orice intrebare. Cine avea o problemd venea gi o consulta. Zamolxe era pdstrdtorul c6rtii. A: Avea cunoaqtere? D: Toli erau a;a. A: Aga se ndqteau? D: Ei se ndgteau oameni, dar erau speciali. C6nd copiii ajungeau tineri erau luali qi trimigi s[ inve{e. A: $i fetele 9i bdiefii? D: Da. A: Ce invdlau? D: Invdlau cum sd il facd manifest pe Dumnezeul din ei. A: $i reuqeau to{i?

D: $coala

avea trei trepte. Prima era pentru toatd lumea, la a doua intrau numai cei care treceau anumite teste, iar atreia erarezervatd pentru cei care vroiau sd fie conducdtori sau iniliafi. Pentru cei iniliali mai exista o treaptd, dar la care foarte pulini au ajuns. Era treapta care te transforma in Creator. A: A ajuns cineva Creator? D: Zamolxe era Creator qi au mai fost c6!iva. Ei nu sunt cunoscufi inc6, dar in cur6nd se va face o descoperire gi vom afla mai multe despre ei. Au fost gi doud femei. Una a fost sora lui Zamolxe. A: Zamolxe a avut o sord? D: Da. Ei aga au venit. Erau pereche. Ei erau Creatori numai impreund. A: Pentru a avea energia feminind qi masculind la un loc? D: Numai aga poli avea energia perfectd, necesard Crea!iei. A: Se spune cd. Zamolxe avea un loc sf6nt, numit Kogaion, care ar fi de fapt cetatea Sarmisegetusa-Regia.

q De la Zamolxe la noua

erd

52


D: Cetatea de care vorbegti nu exista in vremea lui Zamolxe. Ea a fost ftcutd mai terziu. Aghton spune cd Kogaionul s-ar afla undeva inzona Sfinxului din Bucegi. Tot acolo mai exista in acea vreme o cetate, in zona cunoscutd astdzi sub numele de Babele. A: Unde anume? D: Nu avem voie sd gtim exact locul. Este un important centru energetic. Acolo se afla qi gcoala de care i1i vorbeam. A: CAt dura aceastd gcoald. D: Prima treaptd dura atAta cAt trebuia, adicd pdnd c6nd tdndrul i;i insuqea invdfdtura. A doua dura cam doi ani, a treia trei, iar treapta apatra dura toatd via[a. A: Cum adicd toatd viala? D: Cel ce era inifiat inv[fa toatd viala. Invdlarea nu se oprea niciodati. El nu era desdvdrqit atAta timp c6t se afla pe Terra. El se pregdtea sd se desdvArqeascd. A: Adicd nu devenea niciodatb Creator? D: Era Creator, dar se desdvdrgea doar c6nd se unea cu Creatorul. A: $i Zamolxe in prezent este unit cu Creatorul? D: Da. El este Creator. A: Adic6 este Creatorul. D: Nu. El este Creator. Este unit cu insuqi Creatorul dar este Creator. A: SI infeleg cd are o identitate proprie? D: Da. A: Ce este el astdzi? D: El este o energie. A: $i dacd vreau sd il simt, pot cere acest lucru? D: Da. Dacd vrei il pofi avea in tine. A: $i il voi simli ca pe o energie? D: Da, cici el este energie, ai grijd insd sd accesezi aceasti energie doar in cazul in care ai ajuns la acel grad

de conqtientizare in care poli face iubirea manifestd. aceastd energie te poate distruge.

53

Altfel

A: Adicd? D: Dacd tu nu corespunzi vibrafional po{i muri.

Este ca gi cum ai pune foc intr_o sticld de plastic. Focul o va topi.

A: Existd vreo modalitate de a acc)esa ln prezent treptele inifierii zamotxienez Aghton spune cI da, dar c6 nu se potrivegte la toatl ,_- ?, lumeaA: Adic6 doar anumite persoane o pot face? D: Da. A: Ce calitlfi trebuie sd aibd cei ce vor sI meargd pe aceastd cale? D: Aghton spune cd trebuie sd qtie sa tacd gi sd gtie sd asculte. Aceastd cunoaqtere este o taind ce ," ,"l"ua numai celor ce pot trdi in inimd gi nu in rafiune. A: Adicd trebuie sd fii tAmpit ca sd o primegti? D: Trebuie sd pofi iubi cu sufletul gi nu cu mintea. A: Am putea readuce laviafd.u".urta cunoagtere? D: Da. Avem voie, dar trebuie sd vedem cum si o facem gi cui sd o ddm. Mai ineoro tofi vor avea acces ra

ea.

A: Ai putea sd ne ajufi? D: Aghton spune cd da. Am

sd md gAndesc la asta qi am sd i1i spun. A: Ar fi bine dacd am putea face chiar cursuri. D: Nu qtiu acum. O sd vedem.

A:

Se spune cd

in

acele vremuri existau jzvoare

magice, vindecdtoare, ddtdtoare de viatd. D: Apa este ddtdtoare de viafi gi acum.

Totul este cum programezi. Ei ave^au apd magicd, cum ii spui tu, fiindcd qtiau cum sd o facd magicd.

o


erd


54

A: in acele vremuri Zamolxe era conducdtorul lor? D: Era mai mult coordonator. F'xistau mai mulfi coordonatori. Era un consiliu format din zece iniliafi. zamolxe era rdspunzf,tor de ei. Conducdtori erau allii' A: $i aveau un loc de intrunire, o capitala? D: bapitala era undeva in zona mdrii, insd cei 11 se intAlneau intr-un loc secret' Era o peqter6' Tot in zona Muntelui Sacru. A: Era pegtera un loc sPecial? D: $i piqtera qi Muntele Sacru 9i locul inilierii in cea de-a patra treaptd se aflau in anumite zone cu anumite propriet[fi. Sunt zone ce au qi in prezent anomalii geomagnetice. Acest lucru se poate mdsura'

L: De ce se lineau intrunirile in zone cu anomalii

geomagnetice?

-

D: Agthton spune cd in aceste zone omul poate intra in legdturd cu Creatorul, deoarece se poate desprinde de pdmAnt qi trup. Ei puteau face acest lucru peste tot' dar uiri t" uneau direct cu Creatorul' Era ca qi cum Creatorul cobora prin ei pe Pimint. A: De ce frceau asta? D: Pentru ca hot[rArile privind soarta oamenilor qi a lumii sd fie luate de insdqi Creatorul' Ei nu mai erau oameni in acele momente. A: Dar iqi pdstrau individualitatea? D: Da qi nu. Ei deveneau ei inqigi dupd ce plecau de acolo.

A: Adicd redeveneau oameni? D: Nu, redeveneau Dumnezei. A: S5 infeleg cd in viafa de zi cu zi ei erau Dumnezei? D: Da. Doar Zamolxe era Creator. A: Zamolxe cum a murit? D: El nu a murit' El este energie. La un moment dat s-a incercat omorArea lui, dar el a inviat. A fost ajutat de sora lui.

55

A: Cum? D: Nu poli omori un Dumnezeu! A: Bine, dar cum a p[rdsit Terra? D: El este prezent, nu a pdrdsit Terra niciodat5. Este aici gi pretutindeni. A: Inleleg, vroiam sd imi spui, dacd po!i, ce s-a intdmplat cu el de nu a mai rdmas in continuare vizibil ca qi coordonator. D: El a ajuns la acel grad de conqtiinld incdt i s-a permis urcarea qi unirea cu Creatorul. El a devenit astfel co-Creator. El s-a hotirAt sd plece pentru a ne putea fi de fblos. A fost voinla lui. A: Deci el a trecut de Dumnezeu coordonatorul plmAntului? D: El este qi Dumnezeu, deoarece este Creator. A: De Burebista imi poli spune ceva? D: $i el a fost un iniliat. Cunoqtea taina Muntelui Sacru gi a Codului Legilor. El a fost cel ce a ridicat cetatea de care vorbeai, Sarmisegetusa Regia. A: l,ocul pe care este ridicatd cetatea este un loc special?

D: Da. Sub ea, adAnc, se afld canale subterane sipate cle primii atlanli, care addpostesc cunoaqterea acestora. A: Sub ce formd este aceastd cunoagtere? D: Vdd multe cirli din metal. Sunt puse in niqte scobituri in pere{i. Unele din galerii s-au surpat qi nu se mai poate ajunge la ele. Pdcat! Acolo se afl6 scrisd sosirea atlanfilor. Mai vdd gi multe inscriplii pe pereli. in mijlocul unei sdli mari vdd un fel de ladd din piatrd verde deschis. in interiorul ei se afl5 recipiente cu un praf ca de aur qi cdteva cristale mari. Mai vdd gi ceva ce seamdnd cu un rparat. A: La ce foloseau aceste lucruri?

D: Cu ajutorul aparatului pofi citi ce este scris in cristale. Aghton nu vrea sd spund la ce era folosit praful.

?I


erd

Inuak: Reptilianul din mine Carlea a douu

56

A: Cum au sApat aceste canale? D: Cu ajutorul unor aparate. Dar nu le-au sdpat ci au topit roca. Aratd cam ca pe Inua. A: A locuit vreodatd cineva acolo? D: Da. Mult timp. A: $i cum aveau aer? D: Erau construite nigte canale verticale de diverse grosimi qi lungimi, care erau dispuse in anumite puncte' in special in locul unde se intretdiau coridoarele. Acestea aduceau aer de la suprafala qi il introduceau in interior. La fel qi apa. O luau dintr-un r6u din apropiere qi o aduceau in interior cu ajutorul unor canale special construite, care strdbiteau intreaga construcfie. Din cauza unui canal de genul acesta s-a prdbugit partea de care ili vorbeam. A: De ce? D: Din cauzd cd o piatrd mare a cdzut qi a blocat partea in care apa iegea aqa cd o parte din coridoare s-au inundat qi datoritd unui cutremur s-au surpat. A: Dacd am sdpa acolo, am ajunge la aceste grote subterane? D: Nu qtiu! Dacd am avea voie, probabil cd am ajunge. A: Sarmisegetusa era o cetate obiqnuitd sau era un loc special?

D: Era un loc special. Era locul de intdlnire al luptStorilor. Tot aici se pdstrau qi rezerve de hrand. In timpuri grele aici se refugiau oamenii spre a fi protejafi. Cetatea este construitd intr-un anume fel. Cei ce pdqeau in ea erau protejafi de atacuri din exterior. A: Te referi la atacuri frzice? D: La toate atacurile. A: Ce formd avea cetatea? D: Este pe rotund, deoarece este conceputd pe una din ceakrele RomAniei. Cei ce au ridicat-o gtiau acest lucru.

57

in mijlocul ei era o coloand uriaqd pe v6rful cdreia se afla un dispozitiv special. Acesta prelua energia ce venea din inima pdmAntului qi o transmitea amplificatd mai departe. Tot aici se ficeau gi anumite ritualuri speciale cu scopul de a avea recolte bogate sau ploaie sau orice era necesar. Strdbunii nogtri cunogteau importanfa planetelor qi a anotimpurilor. De aceea Sarmisegetusa Regia avea in interiorul ei un uriaq cadran solar, ficut din piatrd. Era aSezat in centrul cetatii. Cu ajutorul lui se urmdrea rotalia pdm6ntului qi miqcarea astrelor. A: Vrei sd spui cd ei aveau noliunea timpului. D: Da. Dar nu erau singurii. Nu inteleg de ce te miri. A: Pentru cd noi qtim cd inaintaqii noqtri erau barbari, neevoluali. primitivi. . . D: Erau mult mai aproape de Dumnezeu decAt suntem noi astdzi! A: CAnd am spus neevoluafi m-am referit la evolulie materiald. D: Asta nu conteazl. Conteazd cea spirituald. A: Burebista era descendentul atlantilor? D: Da. A: CAt a existat imperiul atlanfilor? D: Agton spune gaisprezece mii de ani in starea inifialS. A: $i dacii au fost urmaqii lor? D: Da. A: $i de ce au fost asimilali de alte popoare, de ce s-a permis acest lucru? D: Ei nu au fost asimilali de alte popoare, cici s-au pdstrat mult timp ca linie, dar au fost pedepsili. Aqa s-a hotdrAt.

A: De ce? D: Pentru cd au invdlat sd ucid[ cu urd qi din rdzbunare qi nu aveau voie. Li s-a spus acest lucru gi totugi nu

'

fl De la Zamolxe la noua

erd

58

au tinut cont. Au apdrut chiar familii care refuzau s[ igi lase copiii sd urmeze calea treptelor inilierii. A: De ce? D: Pentru cd aveau nevoie de ei la muncd qi ca sd iqi apere bunurile. A existat o vreme in care erau foarte des ataca\r de alte neamuri. Aga s-a inchis cunoaqterea aea adevdratl. Ea a rimas accesibild doar pentru cdfiva. De altfel $i aici au gregit. Cunoaqterea era pentru a fi datd mai departe. Strdbunii noqtri au vrut sd o linf, doar pentru ei. Dacd ar fi frcut ceea ce trebuie, soafta omenirii ar fi fost alta. A: Sd inleleg cd str[bunii nogtri sunt rdspunzdtort de soarta Terrei? D: $i ei qi multe alte neamuri. A: Dar de ce? D: Tofi aveau acces la cunoagtere. Dacd s-ar fi unit s-ar fi ndscut o nou[ religie adevdratd qi noi am fi fost astdzi in alt punct. Asta este unul din motivele pentru care trebuie sd trecem acum prin anumite evenimente. Dar nu trebuie sd o vezi ca pe o vin6. Atunci am avut de ales pe ce drum sd mergem gi noi ne-am ales singuri drumul. A: Adicd ei au ales pentru noi! D: Nu. Noi am ales pentru noi, deoarece ei suntem tot noi. A: Este cam ciudatd remarca! D: De ce? Noi am fost, suntem qi vom fi. Ceea ce facem noi astdzi, hotdrdrile pe care le luim, ne vor ajunge in viitor. Gdndeqte-te cd peste o sutd de ani, tot tu vei veni inapoi pe Terra gi va trebui sa ili infrunfi propriile decizli. A: Este o posibilitate. D: Este un Adevdr. Dacd am inlelege acest lucru am fi foarte departe gi multe din evenimentele viitoare nu ar mai fi necesare.

Inuak: Reptilianul din ntine Curtea a

doua

59

A: incearcd sd explici asta oamenilor! D: Este uqor de inleles. Dacd fiecare din noi am lua hotdrdri cu gAndul la viitor, la binele planetei qi locuitorilor ei, dacd ne-am intreba ce efect are decizia mea de astdzi, peste o sutd de ani, atunci sigur nu am mai lua hotdrdri greqite. A: Dar noi am fost invdlaji s[ trdim clipa! D: $i tu, din viitor i1i vei mullumi pentru asta? Te vei gindi cd ai fEcut un lucru bun? A: Cu siguranfd nu. Noroc cd eu in viitor nu voi mai qti cine am fost qi ce hotirAri am luat. D: Dar dacd in viitor s-ar inventa ceva sau s-ar ajunge la o formd avansatd de conqtiinld 9i atunci oamenii din jurul tdu ar qti cine ai fost qi ce ai llcut? a: iti aai seama cd nu mi-ar pldcea! D: Atunci de ce sd nu trdieqti in lumind? De ce sd nu faci numai lucruri de care sd fii mdndri? A: Asta aqa este, dar spune-mi: este adevdrat cd dacii plAngeau cAnd se ndqtea un copil qi se bucurau cdnd murea un om? D: Da qi nu. Se bucurau pentru cd qtiau cd oamenii pleacd spre a se uni cu Dumnezeu. CAnd qtii acest lucru este normal s6 te bucuri. Trebuie si inlelegi cd ei aveau alte informalii. Ei vedeau nunta ca pe ceva sfAnt. Era unirea a doi oameni pentru a se desdvdrqi. Numai impreund un bdrbat qi o femeie aveau posibilitatea sd il facd pe Creator manifest. CAt despre naqtere, Aghton spune cd nu crau trigti. Se bucurau ca oricare din noi. A: Dar s-au pdstrat scrieri care atestd acest lucru. D: Eu nu vdd aga. Eu ii vdd veseli. Uite Aghton imi aratd un bdrbat care ridicd in sus un copil qi chiuie de f'ericire. Eu nu il vad pl6.ng6nd! Este chiar bucuros! A: Curios! O: il vad punAnd la gAtul copilului o amuletd.


A:

erd


60

in vremea lui Burebista exista un mare preot iniliat, pe nume Deceneu. imi poli spune ceva despre Se spune cd

el?

D: Burebista era iniliat. Aghton spune cd Deceneu qi-a trddat neamul. A: De ce? D: Din cAte vdd era gelos pe Burebista. Nu vroia sd il recunoascd ca Dumnezeu. A: Dar Deceneu era iniliat? D: Da, dar nu la fel ca Burebista. Deceneu fdcuse doar primele trei trepte ale inilierii. Nu a avut voie sd meargd mai departe qi de aceea era invidios pe Burebista. Aghton spune cd Burebista a fost omorAt cu ajutorul lui Deceneu. Dar nu trebuie sd il judeci. Era in misiunea lui sd facd aceastd fapt5. A: Adicd sd iqi trddeze neamul? D: Da. A: Despre un alt mare dac pe nume Decebal ce imi poli spune? D: $i el era iniliat. Era un birbat foarte frumos, insd era dur. A fost un mare luptdtor qi ocrotitor al acestor pdmdnturi. A fost un rege bun gi drept, dar a avut de infruntat moqtenirea ldsatd de inaintagi. El nu a avut ce face. $i el a avut o sord care a urcat toate cele patru trepte ale

initierii. A: Ca sora lui Zamolxe? D: Da. Ea avea aceeaqi energie. Era o luptdtoare. A Iuptat alSturi de Decebal. A: Decebal s-a sinucis? D: Da. A: $i capul lui a fost dus la Roma? D: Un alt cap a fost dus in locul capului lui. A: Imi poli explica? D: Decebal s-a sinucis impl6ntAndu-qi cu{itul in inimd.

6l

Nu era insi singur. Era inconjurat de cei apropiali qi de liii lui. Aceqtia au hotdr6t cd este un mare pdcat sd i se ia capul spre a fi dus la Roma. De aceea unul din nepolii lui, fiul surorii, care ii semdna, s-a oferit sd fie omordt qi pus in locul unchiului sdu. Cei prezenli au schimbat hainele gi insemnele gi astfel nepotul lui Decebal a fost luat drept rege.

A: Adicd nepotul lui Lrnchiul s5u sd nu D: Da.

Decebal s-a sinucis pentru ca

fie dezonorat?

A: $i acest fapt este consemnat

undeva, qtie cineva

ceva?

D: Nu qtiu. Poate cd este scris. Eu am vdzut in capul meu imagini. Asta inseamnd cd aceste lbpte existd in Matrice gi deci sunt reale. A: $i cei care i-au luat capul nu qi-au dat seama cd nu este adevdratul rege? D: Nu, cici nu il vdzuser[ de aproape. Abia mai tdrziu s-au gAndit sd verifice trupul, deoarece se qtia cd Decebal avea o cicatrice mare pe piept, insi era preatdrziu. Cei ce se ocupaserd de ascunderea adevdratului Decebal tdiaser5 la rdndul lor capul marelui rege gi il duseserd in peqtera sfbntd spre a fi pdstrat. Acolo se afld ascuns gi astdzi. AlSturi de el se afld sabia lui Decebal qi o fila din Codul I-egilor. Aga cd cei venifi si veriflce au aflat doar ceea ce trebuiau sd afle. A: Poli vedea ce scrie pe fila ascunsd ?n pegterd? D: Nu inleleg ce scrie, dar Aghton spune cd pe ea std scrisd calea cdtre nemurire. A: Noi am putea gisi aceastd ascunzdtoare? D: Noi doi nu, cdci nu este sarcina noastrd, locul insd va

fi gdsit. A: De cine?

De la Zamolxe la notra

erd

62

1


doua

63

i

D: De doi barbali. Este misiunea lor. Ei sunt cei ce cdndva i-au dus capul la Roma. Tot ei se vor lupta pentru a-i reda locul cuvenit in istorie. A: $i trupul lui Decebal? D: A fost ars. Aga se obignuia. A: $i Dacia a fost cotropitd de cdtre romani? D: Nu. Dacia a rdmas Dacia. Ei au incercat, dar nu au reuqit. Mult mai tdrziu s-au amestecat^ neamurile gi in special in zona asta in care trdim noi. ln susul ldrii s-a pdstrat o puritate a rasei. A: Adicd in nord? D: Da. A: Din Codul Legilor s-a mai pdstrat ceva? D: Aghton spune cd existd in totalitate, depi carlea a fost impdrlitd qi ascuns[ in mai multe locuri. O parte din file au fost gdsite, dar nu qtie nimeni sd le citeasc5. A: Nu gtiu sau nu vor! D: Cei ce vor citi aceste file trebuie si aibd grijd, cdci din loc in loc sunt ascunse formule magice. A: Ce fel de formule magice? D: Formule cu ajutorul cdrora poli stdpAni materia.

Dar ele nu pot

fi folosite de oricine. Numai cei ce au

ajuns la cea de-a patra treaptd le pot deschide.

A: Trdieqte cineva in prezent, care sd fi parcurs treptele inilierii? D: Nu. Treptele au fost inchise. A: $tii cdnd? D: In anul 1600. Atunci a existat ultimul om care era pe cea de-a patra treaptd a inilierii. A: De ce? D: Pentru cd cel care ficea ini{ierile a pdrdsit planul. Misiunea sa se incheiase. De fapt era o femeie. Ea a fost ultima manifestare a Creatorului pe pdmAnt. A: $i cel ce f-acuse inilierea, adicd elevul, era preot?

i

D: Nu. Era rege al romdnilor.

A: Ii qtii numele? D: Aghton spune cd este cunoscut sub numele de Mihai Viteazul. A: Din cAte qtiu eu Mihai Viteazul a fost mason. D: Nu. Fdcea parte dintr-un ordin Strdvechi, cel al cavalerilor templieri. A: Sd infeleg cd el ajunsese la gradul de Creator? D: Din c6te vdd eu el il avea manifest pe Dumnezeul interior? A: $i atunci cum a fost omorAt? D: El s-a ldsat omordt. A fost liberul lui arbitru. El gtia cd misiunea sa se incheiase, cd oamenii luaserd o altd hotf,rdre qi c5 trebuiau sd iqi urmeze calea aleasd, aqa c6, s-a decis sd plece. A: Poate dacd insista aveam o altd soartS! D: El a trebuit sd respecte hotdr0rea majoritalii.

.:

A: lmi poli spune in ce constau treptele inilierii? D: Prima treaptd era cea in care omul igi congtientiza propria mortalitate. Era invdlat cum sd se analizeze qi apoi cum sd igi anihileze ego-ul. A: Un fel de lepddare de sine. D: Da. I se explica cum a gdndit qi cum trebuie sd gdndeascS, ce sd faci spre a se schimba qi ce inseamnl schimbarea, adicd unde duce acest drum. Era un proces greu, mulji nu puteau trece. A doua treaptd era treapta in care i se ardta cum sd se racordeze la Dumnezeul din interior qi cum sd interaclioneze cu Dumnezeul celorlal{i. A treia treaptd presupunea manifestarea Dumnezeului interior in exterior. Era cea mai grea sarcinS, cdci cei ce fdceau acest salt nu mai erau oameni desi trebuiau sd trdiascd printre oameni. A: $i a patratreaptd?


erd

64

D: A patra treaptd presupunea unirea cu Creatorul. Cei ce treceau de a treia treaptd primeau pecetile lui Zamolxe. A: Ce erau acestea? D: Erau simboluri energetice pe care iniliafii le primeau. A: Unde se aflau ele?

D: Unul era pus pe frunte qi doud pe incheieturile m6inilor. Asta era Ei motivul pentru care cei ce frcuserd inilierea se recunogteau intre ei. A: Erau vizibile? Le puteau vedea Si allii? D: Nu. Doar cei iniliali. A: $i cum se aplicau aceste simboluri? D: Existau niqte peceli de aur care se puneau pe m6ini qi pe frunte. Erau cunoscute sub numele de Pecelile lui Zamolxe Cel ce le primea trebuia s[ le lind 33 de zile. In tot acest timp el stdtea in singurdtate medit6nd. Dupd aceastd perioadd pece{ile ftzice erau scoase in cadrul unui ritual. In locul lor rlmdneau cele energetice. Vid ca qi cum Oamenii respectivi aveau trei sori, doi pe mAini qi unul pe frunte. A: Imi poli ardta simbolurile? D: Am sA Ii le desenez. A: Am putea reinvia aceastd tradilie, md refer a qcolii? D: Da. Putem readuce cunoaqterea, dar numai pdnd la a treia treapt[. Dupi aceea fiecare trebuie sd meargf, pe drumul sdu. A: Adica sd nu mai interaclioneze cu ceilalli? D: Da. Fiecare pe drumul siu. A: De ce? D: Pentru cd acum, ca qi atunci, fiecare din noi are posibilitatea sd iqi gdseascd calea cdtre Creator. Fiecare are drumul siu specific qi independent. Nu avem voie sd intervenim. De altfel este mare plcat sd scofi cu forla un suflet de pe calea lui qi sd il aduci pe a ta.


doua

65

A: Dar nu este o cale comund? D: Este comund ?n ceea ce priveqte destinafia, dar drumul trebuie parcurs in singurdtate. La Dumnezeu qi Creator poate ajunge oricine. Dacd am ardta noi o cale am fi la fel cu anunnakki. Am ardta calea noastrd, care poate fi neadevdratd, limitatd sau incompletd. Nimeni nu poate spune cd ceea ce f'ace el este mai corect decAt ceea ce face altd persoand. Nu are acest drept. A: Dar religiile nu aratd calea? D: Ba da, o cale sau alta, un inceput de drum. Dacd ar tl fost ldsate libere atunci astdzi am fi fost mult mai departe. A: Cum vor ardta religiile viitorului? D: Va fi o religie. Una singur6, reald qi adevdratd, conformd cu Adevdrul Matricei gi Codul Legilor. A: Va mai exista vreo asemdnare cu cele prezente? D: Va ingloba toate religiile prezente, dar numai ce cste real din ele. Reincamarea va fi recunoscutd qi explicatd. l)umnezeu va fi revelat qi decodificat spre a fi infeles. A: Vor exista conducdtori, preoli? D: Vor exista coordonatori, pdstrdtori ai Codului Legilor, insd nu va mai fi ca azi. Va fi o religie universald la care tofi vor adera. Ea va fi in stare sd explice qi sb lege ctericul de material, spiritualul de activitdlile zilnice. A: Va fi obligatorie? D: Nu va fi obligatorie, cdci eavaizvofi din suflet. A: Vom avea sdrbdtori? D: Tu poli avea sdrbdtori cAnd vrei. De ce trebuie sd i(i spund cineva cAnd sd sdrbdtoreqti ceva! A: Mi refer la Crdciun, Paqte. D: Dacd qtii cd Iisus este prezent in tine gi in actiunile tale, cd Dumnezeu te insolegte pretutindeni deoarece tu *;ti El, ai nevoie s[ il sdrbdtoregti? A: Nu. Dar momentan noi nu putem inlelege aceste schimbdri de mentalitate.

De la Zamolxe lq noua

erd


66

D: Trebuie sd vrei, sd crezi in ele qi ele vor deveni

doua

67

D: Da. Dureazd,cinci secunde. A: $i va avea efect? D: Vom vedea. Aghton spune cd oamenii sunt incd in stadiul in care trebuiesc convingi prin fapte. Eu cred c6 cste mai important sd ai incredere in propriile sentimente. A: $i eu cred cd oamenilor le trebuiesc exemple

reale.

A: Vor exista intruniri cu catacter religios? D: Nu ca acum. Vor exista anumite zile in care se vor face meditalli. La nivel global. A: Ce fel de meditalii? D: Spre exemplu, meditalia de purificare a apei de pe Terra. Sd zicem cd toatd planeta ar hotdr? ca in fiecare vineri din prima lund a anului, nimeni sd nu facd nimic altceva decAt sd se roage pentru apd. Sa ceard ca ea sa fie purifrcatd, vindecdtoare, ca fiinlele care vieluiesc in ea sd fie sdndtoase, pagnice... Apoi in fiecare vineri din a doua lund ne-am ruga pentru sdndtatea pdmAntului, pentru ca toate seminlele pe care le vom planta sd fie roditoare, sdndtoase, hrdnitoare... qi tot aga. A: Dar am putea face qi acum asta. D: Sigur. Fd-o. A: Ar trebui mobilizatd multd lume... D: Vezi, de fiecare datd cAnd vrei sd faci ceva gdseqti scuze. De ce intotdeauna trebuie sd facd altcineva intdi? A: Trebuie mobilizat[ foarte multd lume. D: Hai sd incerc[m. Tu ai vdzut c6td lume participd la meditalia de duminicd? A:Nu amvdzut, am simlit. D: Haide sd facem cdte o meditalie de curdlare a Terrei in frecare zi de intdi a fiecdrei luni. Asa vom vedea ce schimbdri majore se vor petrece. A: Bine. La ce o16? D: Tot lazece qi jumdtate. A: $i meditdm la curdfarea Terrei? D: Cerem Matricei ca apa, aerul, solul gi tot ceea ce existd pe Terra viu sau materie sd se curele de tot ceea ce nu are corespondent benefic qi adevdrat in Matrice. A: AtAt?

concrete.

D: Of, oare cAnd vom putea renunta la vechile deprincleri?

A: Dupd toate semnalele foarte curAnd. D: Da. Ar fi putut fi insd altfel gi mult mai repede. l)acd oamenii ar fi inleles cd,labaza implementdrii dogrnelor a stat frica, atunci qi-ar fi dat seama de realitate. A: Dar atlan{ii nu ne-au l6sat anumite informalii? Nu sunt prinse in actualele religii? D: Nu. Cunoaqterea lor s-a pdstrat gi existd pe Terra, numai cd noi nu avem acces la ea. A: De ce nu avem acces? D: Pentru cd. ea este ascunsf, intenlionat. Adevdrul a lbst ascuns sub miniciund, modificat gi relatat in aga fel incAt noi sd nu putem inlelege. Iisus ne-a ldsat o cale citre Dumnezeu, ne-a ardtat-o, dar ea a ajuns la noi intr-un mod imposibil de infeles. Totul a devenit greoi, secret qi impracticabil. A: Este totuqi o cale grea! D: Nu este grea, cdci noi avem in interiorul nostru conexiunea cu divinitatea. Trebuie doar sd vrem o activdm. Nimeni nu poate face acest lucru in locul nostru. A: De unde erau atlanfii? D: Strdbunii lor au venit din spafiu. Erau de fapt doud rase. Unii erau de pe Sirius iar allii de pe Milona. A: Aratd a oameni? D: Acolo ei sunt sub altd formd, mai mult energetici. l,c-au trebuit multe mii de ani sd iqi construiasci trup t

l

I

l

il

'l I

De la Zantolxe la notta

erd

68

spre a fi apfi sd locuiascd aici" Au avut o lungd periodi in care au venit gi au plecat. A: Rasele acestea mai existd astdzi pe acele planete?

D: Da. Ele sunt acolo. A: Au mai venit pe Terra? D: Sunt mereu prezente aici gi in special acum. A: De ce? D: Pentru c[ acum suntem gata sd inlelegem Adevdrul. A: Oare il vom afla? D: Da. Chiar foarte curAnd. De altfel in decursul istoriei mulli cf,ldtori galactici au poposit aici pe Terra. Noi, populalia actuala a Terrei, suntein o imbinare a multora din aceste rase. A: Ni se va spune vreodati cd avem origini extraterestre?

spune sd avem grijd. Noi tofi avem strdbuni din alte lumi gi acest lucru se va afla in curdnd. Anunnakki qtiu ce se va intdmpla qi nu le convine. De aceea ei vor incerca sd ne manipuleze spunAnd cd doar o parte din oamenii au ADN extraterestru. Trebuie sd avem grijd cdci vor sd ne pdcdleascd. Vor incerca si dezbine oamenii impdr{indu-i in doud tabere; cei cu sdnge de pdmdntean qi cei cu sAnge special. Noi nu trebuie sd uitdm cd toti suntem Unul. Nimeni nu este special. A: Dar gi cei cu singe de anunnakki sunt egali nou6? D: Toti suntem acelagi lucru. $i ei au plecat din acelaqi loc qi tot acolo se vor intoarce. Asta ne tbce sd fim egali. A: $i in viitor cei ce vor rdmdne vor fi egali? Adicd vor conqtientiza acest lucru? D: Da. Vor inlelege acest asPect. A: Dar cei ce nu vor mai fi aici? D: Ei vor merge in alte locuri unde vor evolua. $i ei vor ajunge la un anumit moment sa igi conqtientizeze

D: Da. insd Aghton

esenfa.

i


doua

69

A: $i cAnd to{i vom fi egali, md refer la toate lumile qi toate universurile, la intreaga creatie, ce se va int6mpla? D: Atunci vom fi din nou in Creator. A: Asta inseamnd cd nu va mai exista nimic? D: Asta inseamnd cd va exista totul. A: Este adevirat c[ Atlantida a explodat? D: Aghton spune cd da, ea s-a rupt gi pdrli din ea s-au scufundat. A: Care a fost motivul? D: Atlanlii aveau nigte cristale uriage cu ajutorul cirora puteau schimba materia. Ei puteau interveni in planul material. Puteau face ploaie, soare, grdne, ap6, puteau comunica cu cei de pe alte planete, puteau face aproape orice. A: Ai spus aproape orice. Care erau acliunile pe care nu le puteau face? D: Nu puteau omori, nu puteau distruge, adicd nu puteau face rdu qi nu puteau crea fiin{e vii. A: CAte asemenea cristale aveau? D: Doudzeci, insi erau de diferite mdrimi, culori qi Frecare avea un scop precis. A: De ce a explodat Atlantida? D: A fost vina locuitorilor. Au incercat sA schimbe polaritatea cristalelor, ba chiar gi le-au impdrtit. Asta a dus la un dezechilibru energetic Ai ele au explodat. A: A mai rdmas vreun cristal intres? D: intreg nu, dar existd pA4i din-ele, numai cd sunt ingropate in ocean gi in pdmdnt. Unul singur este mai mare dar tot nu este intres. A: imi poli spune undJ se afld? D: Aghton spune c6 se afl5 in zona cunoscutd sub numele de Triunghiul Bermudelor. A: Acolo se spune cd existd anumite fenomene inexplicabile ca: disparilii, opriri de timp, furtuni brugte...

rl De la Zamolxe la noua erd

70

I

l


1

7l

I

D: Este real, cdci oriunde s-ar afla acel cristal el

ar

putea influenla.

A: Erau aceste cristale de Pe Terra? D: Nu. Ele fuseserd aduse de pe alte planete. De fapt din patru locuri. A: Erau cristale naturale sau artificiale? D: Ele erau cristale naturale, dar erau prelucrate. Ele se aflau prinse de niqte pldci metalice uriage, care aveau posibilitatea sd se roteascd. Prin rotirea lor ele generau un cAmp de forfd care le fbcea sd prinda viald. Era ca gi cum erau vii. in momentul rotirii prin centrul cristalului incepea sd curgd o energie coloratS, care urca pdnd sus. CAnd aceasta ajungea in vdrf, incepeau sd se activeze 9i ceakrele; cAte una pe r0nd, de jos in sus. Fiecare ceakrd era in culoarea ei specificd, aga cum o gtim qi astizi.

A: CAte ceakre D: Zece.

aveau?

A: $i energia care curgea prin centrul cristalului ce culoare avea? D: Era de culoarea cristalului numai cd mai intensd, ca gi cum ar h fost de foc. A: Dupd activarea ceakrelor ce se int6mpla? D: Cristalul cdpdta o for!f, proprie, ca o energie uria;5. Cu ajutorul lui puteai face ce vroiai, cdci el avea proprie-

tatile Matricei. A: Func{iona in-permanenld? D: Nu. Numai cdnd era necesar. In rest stdtea in adormire. A: Ce frceau atlanlii cu aceste cristale? D: Orice doreau. Ele erau folosite la comunicarea cu alte fiinle din galaxie, la modificarea climei, la program[ri, la protec]ie, la aflarea Adevdrului, la meditalii 9i la multe alte lucruri. in ele se aflau qi Legile. Erau un fel de

calculator uriaq, dar care avea puterea de a interveni in materie. A: Puteau face qi rdu?

D: Ele erau programate sd facd bine. Dup[ cum ili spuneam, s-a incercat polartzarea lor in sens invers, dar

acest lucru a dus la nimicirea Atlantidei. Gdndegte-te cd cei ce au venit sd ajute populalia Terrei au fost bine inten{iona{i. Cristalele au fost programate sd facd numai bine. A: Dar cei care le-au adus. de ce au frcut-o? Ce urmdreau? D: Ei au primit sarcina de a ne ajuta. Ei au vrut sd ne facd sd infelegem cine suntem, ce capacit[li avem gi unde trebuie sd ajungem. Ei cunoqteau Adevdrul qi Legile. Veniserd sd ne aducd adevdrata religie. Aveau ritualuri specifice, la fel cum vom avea gi noi in viitor. $i dacii cunoqteau aceste taine. Ei aveau un grup de preotese in Kogaion, care de fapt erau coordonatoarele ritualurilor de rneditalie. Ele se rugau folosind tehnici speciale in anumite ztle. A: tmi poli spune ce erau aceste tehnici, cdtre cine erau indreptate? D: Da. Erau meditatii de energizare planetard, de abunden!5, de cerere gi manifestare, de reglare a conexiunii cu Dumnezeu, ritualuri solare, ritualuri de conectare cu alte lumi, etc. Toate acestea fdceau parte din invdldtura sacrd. Aceastd invd{dturd a fost transmisd generalii la rdnd, pdnb in momentul in care anunnakki au hotdrAt cd este deran.ianti, cd a cdpdtat prea mare putere gi cd a inceput periculos de mult, extinderea ei. Aqa cd au inceput sd o combatd. A: Aceste preotese din Kogaion, de care vorbeai, stdpAneau ritualurile atlanlilor? D: Da. Erau ritualuri ce veneau din acea vreme. A: Ce fel de ritualuri erau?


erd

D: La anumite date, determinate de anotimpuri qi astre ele se adunau in locul Sacru qi fbceau meditalii. Scopul acestor rugdciuni era de a face manifeste anumite dorinle, o recoltd bogatd, proteclie, ploaie sau orice altceva. Mai existau qi aqa zisele intruniri speciale, atunci cdnd erau

fi existenfa vreunui care trebuia luatd o

convocate cu un scop precis, cum ar

atac sau aparilia unei situa{ii

in

hotdr6re corectd. A: De ce erau femei? D: Zamolxe reprezenta energia masculind iar preotesele energia feminind. Ritualul pe care il liceau imbina aceste doud energii gi astfel cei ce se rugau deveneau fiin{a Absolutd. A: Aveau anumite obiecte sau fraze magice? D: Aveau brd!6ri qi coroane pe cap gi vorbeau in limba purd, insd nu vdd altceva. In jurul lor se gdseau vase mari din care ieqea un fum pldcut mirositor. A: CAte preotese erau? D: Vad doud cercuri. Un cerc este format din unsprezece femei qi celalalt din doudzeci gi doud. Aghtom spune cd este un num[r sacru. Cd ele erau treizeci qi trei qi cu Zamolxe trezeci gi patru, iar asta inseamnd qapte, iar qapte reprezintd numdrul crealiei. A: Zamolxe era coordonatorul preoteselor gi inilia-

tilor?

D: Da, dar fiecare grup avea misiuni

clare, bine stabilite. Nici unul nu putea face ce fdcea celdlalt. Totuqi din c6nd in cdnd aveau anumite ritualuri care trebuiau frcute impreun5. A: Ce ritualuri? D: Ritualuri strdvechi, ce vin din alte lumi gi care au forla de a schimba cursul evenimentelor, totugi nu le-au fEcut decdt de patru ori. Mai mult de atAt nu am voie sd qtiu.

Inuak: Reptilianul din ntine Cartea a

72

doua

73

A:

Se spune cd atlanlii aveau o bibliotecd uriaqd. D: Cunoaqterea lor era ?nmagazinat|in locuri speciale. A: Erau cdrtr? D: Nu. Vdd un fel de sdli uriaqe in mijlocul cirora se afld c6te un cristal. Dejur imprejur perelii sunt ca qi cum ar h de sticld. Vdd oameni care se duc cdtre cristal, pun mdna pe el gi intreabd. Acesta le rdspunde proiectAnd irnagini pe perelii sdlii.

A: Sunt cristalele de care vorbeai? D: Nu sunt altele. Sunt mai mici gi au doar rolul de a memora gi reda informafii. A: Cum ardtau casele, strdzile? D: Vdd strdzi late, din piatrd. Dacd te uili de sus din cer, oragele lor au o formd speciald. in centru se afla o clddire mare, rotundd, din piatrd albd. Este locul in care se afla cristalul mam6, biblioteca, locul Coordonatorilor. Vdd multe sdli, dar nu qtiu la ce folosesc toate. De jur imprejurul cladirii se afla o piala mare. Din cAte vdd aici se lineau meditaliile speciale. Strdzile lor sunt drepte qi toate pleacd de la aceastd clddire. Casele sunt tot albe, dar nu sunt din piatrd qi sunt mult mai mici decAt clddirea centrald. De altfel atlanlii nu aveau nevoie de case aqa cum avem noi nevoie de ele. Ei iqi puteau crea un c6mp de energie specialS. Mai vid foarte multd verdeaf5, pomi qi flori. Peste tot sunt pomi fructiferi qi c6mpuri cultivate. A: Dar oamenii, cum ii simli? D: Ii vdd paqnici, zdmbitori, calmi. A: Au maqini? D: Da, dar nu sunt ca ale noastre. Nu au roti qi merg pe apd, pe uscat gi prin aer. A: Folosesc combustibil? D: Aghton spune cd sunt aclionate cu forla gdndului, insd au gi un mecanism special.

I


erd

74


A: Seamdnd cu cele de pe Inua? D: Nu. Sunt altfel. Sunt mai rotunde gi scot aer in

doua

j5

D: Da. Copiii mergeau in anumite locuri unde erau ajutali sd infeleaga qi sd puni in practicd cunoaqterea. Profesor puteai fi doar dacd erai iniliat qi stdp6neai

partea de jos. A: Ce fel de haine purtau atlanfii?

il

materia cu ajutorul Dumnezeului interior. A: Dar nu tofi puteau face acest lucru?

D: Haine normale, ca noi. Sunt insd fdcute din mate-

D: Nu. Majoritatea se foloseau de cristale. Cei

riale naturale. A: Sunt colorate? D: Da. A: Cunogteau plasticul, materialele sintetice? D: Aghton spune cd nu. A: Puteau combina metalele? D: Da. A: Aveau bani? D: Nu. A: Atunci cum obfineau produsele necesare? D: Se duceau qi luau. A: OricAt? D: Nu, doar cAt aveau nevoie. Asta la inceput. Apoi a intervenit dorinfa de a avea mai mult gi aqa a inceput sfdrqitul. A: Dar existau fermieri, oameni care se ocupau cu grddindritul, creqterea animalelor? D: Cu grddindritul da, cu cregterea animalelor nu, cici ei nu consumau carne. Mult mai tdrziu, cdnd s-a intervenit qi s-au amestecat rasele atunci qi-au modificat hrana. A: inleleg ci ei consumau hrand. D: Da. Aveau nevoie de ea pentru a se racorda la

ce stdpAneau materia puteau face diverse lucruri qi frrd ele. A: Acegtia puteau matenaliza gi dematerializa obiecte?

Terra.

A: Fiecare avea o meserie anume?

D: Fiecare fbcea ceea ce ii pldcea, dar toli aveau ca scop binele gi necesarul comunitdlii. Ar fi fost fErd rost ca toli sd aib[ o singurd ocupafie. A: Existau qcoli? i

D: Da. $i noi vom putea face acest lucru in curAnd. Nu este complicat. A: CAnd vom putea face acest lucru? D: Cdnd vom inlelege cd trebuie s[ materializdm doar ceea ce ne este necesar. Capacitatea de a materialjza lucruri este o stare de congtiinld gi nu o programare. Ea nu !i se dd dacd la baza intenliei std dorinta de a avea. Vibraf ia materializdrii este iubirea. A: Asta inseamnd cd niciodatd! D: Ba chiar foarte curdnd! A: Pdi dacd mi-e foame qi vreau sd materialjzez o pdine, atunci labaza intenliei std dorinla de a mAnca! D: Da, dar dacd altuia ii este foame Ei tu materializezi o pAine din dorinla de a-l ajuta pe celdlalt, atunci totul se schimb6. Tu vezi c6 cel cdruia ii este foame este fratele tdu, egalul tau. ii vezi suferinla gi asta te face qi pe tine sd suferi, deoarece voi sunteli Unul. De altfel in acel moment tu simli toate suferinlele gi bucuriile tuturor celor ce trdiesc pe planet6. Tu iei hotdrArea de a-l ajuta pe el, de a-i da ceea ce este necesar pentru a-i alina suferinla, asta inseamnd cd tu ?n inima ta gtii cd dacf, el va fi fericit gi tu vei fi fericit. A: Bine gi dacd materializez o pdine nu pot mdnca qi eu din ea? D: Doar dacd cel ciruia i-ai dat-o iti dA. Altfel nu, cdci pdinea este a lui qi a lua ceva de la cineva fbrd voia acestuia se numeste furt.

l


erd

76

Inuuk: Reptilianul din mine Cartea a I

A: Este foarte greu de inleles! D: Sunt Legi Universale. Dacd am gAndi logic am vedea cd totul este lEcut cu un anumit rost. A avea peste mdsurd vine de la anunnakki. Este cel mai bun mod de a controla. Cu cAt ai mai mult cu atdt ai mai mare frica. Ji-e frica s[ nu sdrdceqti, sd nu fii furat, sd nu se rAdd de tine cf, nu ai suficient. etc. Toate sunt idei induse, care ne depdrteazd de realitate. Cdnd qtii cd poli avea orice, oricAnd qi cd orice ili este luat poate fi inlocuit atunci frica dispare. G6ndeqte-te dacd toli am fi la fel, dacd toli am avea posibilitatea de a avea orice oric6nd, am mai putea fi manipulafi, nc-ar mai fi fricd, am mai putea fi conduqi? A: $i dacd inv[!5m aceastd leclie a iubirii dobindim capacitatea de a materializa? D: Da.

A: Dar concret, cum poli matenaliza? D: Atunci cdnd tu sim{i in tine doar iubire, lird alte g6nduri, dorinle sau interferenle te racordezi la Dumnezeu Ei devii una cu Creatorul, in tine incepe sd batd pulsul Crea{iei. in urechile tale rf,sund vocea Universului care este cea mai perfectd muzicd pe care !i-o po{i imagina. Ochii tdi sunt una cu ochii Creatorului qi asta te face sd vezi totul in acelaqi timp. Devii una cu Matricea, cdci tu egti ea. Prin palmele tale, dar pe care tu nu le mai poli coordona, cdci ele lin de lumea de jos, incepe sd iasd materia primordiald pe care o umpli de forme-gdnd-energie qi astfel o transformi in ceea ce doregti. Adicd tu ii spui ce sd fre. Corpul tdu este doar un releu, o formd prin care circuld materia. Tehnica este ca tu sd faci materralizarca cu aiutorul trupului pe care il ocupi, dar in acel moment sd nu fii in el. A: Dar unde?

D: Tu sd fii Creatorul qi trupul tdu sd fie in El' Ai

inteles?

doua

77

A: De inleles am infeles, dar mi

se pare imposibil, ca zic utopic! D: Aici trebuie sd ajungem cu tofii. A: intr-un miliard de ani! D: Timpul nu conteazd. Creatorul nu are ceas. A: Care este legdtura dintre anunnakki qi atlanfi? D: Nici una. Anunnakki au fost int6i aici. Atlantii au venit pe urmi. A: Au fost prieteni? D: Nu. Din contr5. Atlanlii au avut mult de suferit de pe urma anunnakkilor. Ei au fost trimiqi cu scopul de a ne ajuta, dar qi ei au fost pdcdlili de anunnakki. Dar cum spuneam, totul are o logicd. A: in ce mod au fost pdcblili? D: Li s-a indus ideea de separalie, de singularitate. Au lbst invdlali sd vrea avere, putere, ldcomie, urd, fricd gi toate sentimentele neconfbrme cu structura lor. A: De ce conducdtorii lor nu le-au spus, de ce nu le-au sd nu

atras aten{ia?

D: Pdi tocmai ei au fost cei care au cdpdtat primii aceste defecte! Datoritd lor s-a int6mplat ceea ce s-a intAmplat.

A: $i fralii lor de pe alte corpuri cereqti nu i-au putut aiuta?

D: Ei qtiau cd cei ce soseau pe Terra trebuiau sd se supund legilor existente qi cd aveau voie sd intervind doar intr-o anumitd mdsurd. Au incercat sd ii ajute, dar nu au putut opri distrugerea. A: Poate cd astdzi eram in alt loc al evolutiei, dacd ar {i avut cap! D: Tot acolo vom ajunge. A: Dar ne-am chinuit incarndri la rdnd! D: Am invdfat, nu ne-am chinuit. Depinde de tine cum priveqti lucrurile. Totul este tbrm5-gAnd-energie. Dacd

'I De la Zamolxe Ia noua

erd

78

spui cA te chinui in incarnf,ri atunci te vei chinui. Dacd spui ca invefi, atunci viala va fi o qcoald plind de noi experienle.

A: $i ce trebuie sd invdlim? D: Ca suntem egali qi una cu Creatorul. Asta

este

marea lecfie! A: Sund simplu, dar este extrem de greu' D: A fost. Acum este momentul in care vom inlelege cine Ei ce suntem cu adevdrat. A: Fralii noqtri din alte lumi puteau sd ne ajute'

D: Ei ne-au ajutat mereu de-a lungul timpului, dar nu au putut interveni brutal. Totul are un curs qi o logic6. A: Au intervenit qi frr[ sd qtim? D: Bineinleles. Au intervenit ori de cdte ori au considerat necesar sau au fost trimigi sl o facf,' A: Existd multe planete PoPulate? D: Da, foarte multe. Nu le gtiu numdrul. A: Dar care sd aibd asPectul nostru? D: Aghton spune c[ nici o crealie nu seamdnd cu cealalt6, iar dacd seamdnd la exterior, diferd la interior sau ca structurd energeticd. Fiinlele corespund qi se aseamdnd intotdeauna cu locul in care trdiesc spre a putea fi in concordan{d cu planeta. ,A.: Dar ca structurd energeticd, au ceakre. aurd. biocAmpuri? D: Toate fiinlele care au structurd materiald au gi structurd energeticd, dar specificd. Mai existd qi fiinle care sunt energie. A: La noi in sistemul solar mai existd viafd? D: Da. A: Unde? D: Aghton spune ci pe Marte, dar sd qtii cd totul este de fapt viu. A: Pe Marte s-au frcut cercetdri Ei se spune cd nu existd via!6.


doua

79

D: Asta nu vom gti cu adevdrat decdt ?n momentul in care vom ajunge acolo. Noi qtim in prezent doar ceea ce ni se spune. A: Asta aga este. Se spune cd acum cdliva zeci de ani, pe Terra, a cdzut o navd extraterestrd cu fiinle vii la bord. Ele au fost capturate gi duse intr-un laborator secret. imi poli spune dacd este real? D: Da. Este real. Aghton spune cd erau trei frinfe. Una a murit la impact qi doud au supravieluit, dar nu prea mult. A: De ce nu au supravieluit? Au fost omordte? D: Nu au fost omorAte ci au murit datoritd faptului ci nu s-au putut adapta la vibrafia Tenei. In momentul in care nava s-a prdbuqit s-a stricat aparatura care le genera un cdmp propriu conform cu cAmpul lor energetic. Astfel ceakrele qi intreg circuitul energetic le-a fost perturbat. A: Ar fi putut fi salvafi? D: Da, dacd salvatorii lor ar fi cunoscut aceste lucruri gi ar fi gtiut cum sd o facd sau dac6 ar fi existat un generator care sd le producd acelaqi cdmp. A: Cum adicd dacd ar fi qtiut cum? D: Dacd ar fi qtiut cum sd le echilibreze energetic. A: Te referi la terapie energeticd? D: Da. Sd le echilibreze pur qi simplu sau mdcar sd le creeze o proteclie energeticd de jur imprejur spre a le ldsa timp sd se reechilibreze singuri. A: Ardtau ca noi? D: Da, dar altfel. Erau mai subliri qi mai inalli, dar aveau la fel mdini, picioare, cap. Nu aveau pdr qi nici ilnghii, iar pielea le era de altd culoare. Erau hinle foarte inteligente qi prietenoase qi aveau o misiune de explorare. Nu veniserd cu gAnduri rele. A: $i nava? D: Aghton mi-o arat6. Spune cd acum este reparatd dar nu poate fi folosita.

De la Zamolxe la noua eru

I

80

A: De ce? D: Pentru cd aceastd navA, ca qi navele de pe Inua, se conduc Ai cu puterea min{ii gi aici pe Terra nimeni nu a ajuns la aceastd putere. A: Vom ajunge cdndva? D: Da. Face parle din evolufia noastr6. A: O evolulie greoaie qi anevoioasd. D: Este greoaie pentru cd noi vrem si o facem greoaie. Dacd am inlelege cd drumul pe care il avem de parcurs duce cltre lumind qi cd este obligatoriu sd ajungem acolo, ar f-r mult mai uqor. Noi suntem cei care ne punem piedici. Noud ne place s[ stdm pe loc. Ne este fricd de schimbare qi nou. A: Poate c5 ar fi bine sd ne aiute cineva. sf, ne arate. sd ne explice... D: Chiar gi aqa, tot am fi impdrfili pe tabere. De aceea va trebui sd trecem cu tolii prin anumite experienfe. Terra a primit aceastd sarcin5. Ea este cea care ne va ajuta. De altfel ea a intervenit deseori de-a lungul istoriei. PdmAntul a cunoscut felurite vibralii, de la inferioare la superioare gi de fiecare datd s-a reglat. A: tn ce sens sd se regleze, doar era vibralia lui! D: Nu, era vibrajia noastrd. PdmAntul este viu, dar polaritatea lui o dau sentimentele, gdndurile, vorbele, stdrile, trdirile noastre care mereu, nu qtiu de ce, au fbst de polaritate negativS. intotdeauna a fost aga. PdmAntul doar le preia, le inmagazineazd qi le pdstreazd atdt cdt poate duce. Dacd nu intervine o enegie de polaritate inversd, care sd il descarce, atunci el se descarcd singur, trimifdnd inapoi cdtre creatori energia. A: Creatori? D: Da. Adica cdtre noi, cei ce am generat-o. A: $i dacd am generat ceva negativ in altd via\d?

Inuak: Reptilianul din mine Carteq a

D: C0nd FdmAntul

doua

g

l

se descarcd primim inapoi tot ceea in toate ?ncarnirile noastre. A: Nu este corect! poate cd acum sunt un om bun! D: Este corect! Dacd tu ?ntr-o ?ncarnare ai fost rea, iar in alta bund, asta inseamnd cd ai putut anula parte din vibraliile ldsate, iar ceea ce vei primi este diminuat. Nu iti dA nimeni in plus. primegti doar ceea ce ai dat. l'[mAntul trebuie sd se curele din c6nd in c6nd. A: $i se intdmpla des acest lucru? D: Aghton spune cd la cdteva zeci de mii de ani are loe,o asemenea purificare. Este important de qtiut cd dupd astfel de purificdri omenirea face un salt vibrational. A: Ce reprezintdacest salt? D: Planeta gi tot ceea ce existd pe ea se indreaptd cdtre I,umina. Aceastd ascensiune se realizeazd. pe etape. Cu llecare etapd structura materiei se schimbd, ea devine din ce in ce mai etericd. cu fiecare etapd vibratia inferioard capdta din ce in ce mai pu{ina putere, pdnd intr_un final cdnd va ajunge sd dispard definitiv. Aceste cicluri evolulive ne sunt date special spre a ne u$ura ascensiunea. A: Dar de ce nu ne ridicdm dintr-o datd? D: Pentru cd nu am putea duce. Structurile noastre lizice qi energetice nu sunt pregdtite, nu pot susline rrceastd schimbare. Dacd s-ar intdmpla acest lucru rasa rrrnand ar fi qtearsd din rnanifestare. Noi evoludm odat[ c:u Teffa qi Terra evolueazd prin noi qi cu ajutorul nostru. lrste o relalie clar6, bine stabilitd. Totugi dacd noi am inlelege unde trebuie sd ajungem gi care este misiunea rroastrd, etapele ar fi mult mai scurte iar ascensiunile fdrd lrierderi. Din pdcate trdirile noastre au o polaritate at6t de rrcgativd inc6t au impact la nivelul intregii creatii. S_a lrrodus deja un dezechilibru ce ameninlf ?nsuqi tiparul t'.ergetic ai conceptual al intregului univers. Asta este rrrotivul pentru care nu se mai poate continua aqa. oe am generat


erd

82

Sd inleleg cA suntem in punctul in care Terra va incepe curdlirea? D: Da. Ea va incepe sd se curele spre a urca o noua treaptd. A: Adevdrul este cd tr[im vremuri tulburi, pline de agresivitate. Cum qezi cd ar trebui sd reacliondrn? Ce sd

A:

facem?

D: Ar trebui sd fim calmi qi linigtili, sd vedem intregul proces ca gi cum ar fi un hlm, adicd frrd s5 participdm iirect. Noi trebuie sd ne implicdm doar in faptele cu polaritate pozitivd. A: $i daca toli in jurul nostru par a fi innebunit? D: Sd incercdm sd le explicdm. Asta dacd vor sd audd' Dacd nu, trebuie sd le respectdm liberul arbitru qi sd ii ldsbm sd meargd in drumul lor. Va veni un timp in care vom vedea cum rdul ne izbeqte la tot pasul, atunci va trebui sd intrdm in casele noastre qi sd facern meditalii de polanzare beneficd 9i de proteclie Sa nu uitdm insd cd irebuie sd ne rugdm pent^r toate fiinlele gi pentru intreaga planetd. Cu cdt vom fi mai rnulli, cu atdt perioada va trece mai repede qi mai uqor. Nimic din exterior nu trebuie sd ne infiuen\eze, ci din contra, noi sd fim cei care sd ii influenldm pe ceilalli. Fiecare din noi trebuie si fie un exemplu potiti.r, iar faptele noastre sd reflecte credinla noastrd.

A: Va veni o vreme in care va fi haos? D: Acum este haos, vremea ce va veni nu poate fi caracterizatii prin cuvinte, cu toate acestea noi vom trdi doar in energia pe care am generat-o' AtAt 9i nirnic mai mult. Ceea ce va veni este ceea ce am creat' A: $i duPd aceea? D: Dupd aceea ochii ni se vor deschide, vom inlelege gi vom fllerge mai departe' Lumina qi iubirea ne aqteaptd' Strddania noastr[ va fi rdspldtitd.

I I I

I


83

A: Asta este explicalta catachsmelor ce s-au abdtut de-a lungul istoriei asupra planetei? D: Asta este explicalia evoluliilor pe care planeta le-a cunoscut! Cu fiecare ascensiune vibratia intresului sistem a fost ridicatd.

A: Aceste evenimente sunt prestabilite? D: Parlial, adicd la un anumit timp existd un evenirnent fix. De la acesta pleacd o sutd de milioane de cdi, rnai lungi sau mai scurte, mai grele sau mai ugoare, care duc cdtre urmdtorul eveniment fix. Noi alegem calea pe care vrem si p5gim. A: Adicd drumul depinde de liberul nostru arbitru? D: Da. A: Toate fiin{ele din univers au liber arbitru? D: Unele au alte sisteme de valori. de ce avem liber arbitru? D: Fentru cd trdim intr-o lume cu polaritSli. A: Adicd duald. D: Da. Aici energia capdtd vibralia pozitivd sau negativd. in alte pdrfi energia doar exist6. Dar aici sd qtii cd noi suntem cei care ii stabilim polaritatea. Din univers primirn doar energie in stare purd. Ea se transformd cu ajutorul minlii noastre. A: Dar energia nu inglobeazdin ea ambele aspecte? D: Energia inglobeaz[ totul, insd in stare primordialS gi la fel ca atunci cdnd qeezi, pentru a diferen{ia trebuie sd pui intenlie. A: $i dacd arn pune intentie pozitivd am avea doar lezultate pozitive? D: Da. Puterea minlii umane de a schimba gi polariza cste imensd, dar in prezent este axatd pe distrugere qi nu pe crealie. Tu nu inlelegi cd totul este energie? DiferenJa este datd de vibralia care a stat la baza rnten\iei creafiei. lji piatra vrbreazd, numai cd pe o fiecvenld joasd. Aceste

A: $i noi

'I De la Zamolxe la noua

erd

lucruri erau cunoscute de strdbunii nogtri. Lor nu

84

li se

pdrea un lucru atdt de special. A: Adevdrul este cd dacd te uili la ceea ce ne-au ldsat, la piramide... Cine a construit piramidele?

D: Piramidele au fost construie de urmagii supravieluitori ai atlanfilor. A: Peste tot in lume? D: Da. A: Cum le-au construit? D: Ei puteau stdp6ni materia, dar le trebuiau gi cristalele, insd acestea fuseserd distruse. De aceea au primit ajutor de la fralii lor de pe alte planete. A: Ei qtiau cd cei care ii ajutau erau extratereqtri? D: Da. Ei le-au ardtat incotro sd le indrepte. A: Adicd cum? D: Aghton spune cd la vremea respectivd erau indreptate cdtre constelalia Orion. A: $i acum? D: Tot intr-acolo, dar au o micd eroare deoarece axa pdmdntului s-a schimbat. A: Istoria spune cd ele au fbst fdcute de faraoni, ca loc de odihnd vegnicd.

D: Primii faraoni gi conducdtori ai anumitor civilizafii, adicd toate care sunt legate de piramide, au fost descendenfi direcli ai atlanlilor, dar nu din cei ce se aflau deja aici ci unii sosili special de pe planeta mamd. Ei veniserd cu scopul de a ajuta umanitatea gi pe fralii 1or. Ei fuseserd adugi, nu nSscufi qi de aceea nu aveau karmd. Pentru a putea pleca direct, farl, a trece prin incf,rcdtura Terrei, ei trebuiau sa igi construiascd anumite tuneluri energetice. Piramidele au fost frcute cu acest scop. A: Adicd sunt tuneluri enersetice? D: Da. A: $i Sfinxul?


doua

85

D: Sfinxul are un rol foarte important. Sub el se afl5 o intrare cdtre tuneluri care duc la oragele subterane ce se intind peste tot prin lume, orage construite de cei din alte galaxii. Tot aici se afl6 qi intrarea in marea bibliotecd universalS. Aici omenirea va gdsi rdspuns la toate intrebdrile legate de crealie. A: Avem acces? D: Aghton spune cd intrarea a fost descoperitd de cei de acolo, dar cd s-a interzis rdspAndirea gtirii. Oricum cste foarte greu de intrat, deoarece tunelurile sunt pline cu apd. Apa se retrage doar doud zlle pe an qi doar in aceste zile s-ar putea incerca pdtrunderea. ,d: Cei ce le-au descoperit au intrat? D: Nu. Le- fost fricd. A: De ce? D: Tunelurile se termind cu niqte pante foarte abrupte care duc undeva in jos. Nimeni nu a avut curajul sd rneargd mai departe. Abia dupd ce cobori qi urci gi iaragi cobori ai acces la biblioteca qi poli intra in oraqele subterane. $i in afar5 de asta, omul care conduce lucrdrile este un suflet vechi. El a fost un renumit atlant qi simte cumva in strdfundul sufletului ce s-a intdmplat in Atlantida. El gtie cd descoperirea va schimba istoria gi ii este tiic[ ca aceastd descoperire sd nu ducd la distrugerea ldrii lui. A: Dar de ce s-au construit aceste oraqe? D: Aghton spune cI cei ce au venit le-au fdcut pentru a se proteja de atacurile locuitorilor gi de clima planetei. La vremea respectivd Terra nu era stabilizatd. A: Aceste ora$e sunt actualele baze subterane ale guvernelor? D: Aghton spune ci nu. Bazele guvernelor sunt altfel, nu sunt fEcute la o aqa mare adAncime ca aceste orage subterane gi nici nu sunt at6t de intinse.

?l


erd

86

A: $tii unde sunt aceste baze? D: Aghton spune cd sunt unsprezece, dar cd cele mai mari suni in Antarctica, Australia 9i Munlii Colorado' intreb un lucru' De fapt este o intreai ales bare pe care mi-au pus-o c6liva dintre cititori' Tu si vii la incarnare pe Terra? Ai fost intrebat? D: Am fost intrebat qi mi s-a explicat misiunea' Eu am

A: Mai vreau

sd te

hotdrdt sd vin. A: Dar de ce tu qi nu altcineva?

D: Pentru ca eu am studiat qi am fost interesat

A: Spuneai ci noi trebuie sd devenim Dumnezei. Care cste cel rnai simplu mod de a atinge aceastd stare? D: Sd ne conEtientizdm pe noi ingine.

A: Cum?

D:

de

trecut, evolu{ie 9i karm[. A: Astea au fost singureie criterii? D: Nu, mai sunt qi altele, dar asta ar insemna sd md laud qi eu nu vreau acest lucru" Eu am ajuns la capaci-

tdliiepecarele-amavutpelnuadatoritdcelordinaintea rn"u, u celor ce s-au strdduit sA mA invele 9i datoritd Creatorului. Era programul meu sd fiu aqa' A: Era in programul tdu sd ajungi pe Terra? D: Da, dar am aflat de aceasth rnisiune atunci cind

{ru

s-a

considerat necesar. A: Aveai Posibilitatea sd refuzi? D: Da. Puteam tefuza, dar nu mi-a trecut prin cap' Am fost chiar bucuros sd accePt'

Sd inlelegem cd Dumnezeu este in noi gi nu in exteriorul nostru. Dumnezeu este in noi qi noi suntem in I)umnezeu. A: I)ar noi arn fost invdlati sd il vedem pe Dumnezeu undeva acolo sus gi sd ne rugdm Lui. D: $i l-a gdsit cineva pe Dumnezeu acolo sus? A: Nu qtiu. D: Dumnezeu este in interior. Numai inlelegdnd acest llrcru qi unindu-ne cu El putem deveni Dumnezeu adevdrat. A: Ce trebuie sd facem? D: ln primul rAnd trebuie sd vrem. Dacd vrem acest lucru, atunci trebuie sd cerem Matricei sd ne a.jute qi s6 ne schimbdm programarea. Dupd ce am lansat cerinla trebuie si vedem ce ne blocheazd, cate sunt cauzele pentru care rioi credem ci nu putem fi asemeni Lui. A: Cauzele sunt multiple, nici nu pot fi amintite toate. in primul rAnd pentru cd suntem pdcdtoqi, pentru c6 gregim, pcntru cd minfim, pentru cd furdm.. D: Dacd ai congtientizat cd" acestea sunt piedicile trebuie sl iei fiecare problemd qi sd o anihilezi. "

A: Curn? D: Sd zicem cd tu gtii despre tine cd egti neiertdtoare gi ,;r ifi place sd ii pedepseqti pe cei din jur. Dup6 ce le-ai rlcterminat te gAndeqti dacd aceste trdsdturi vin de la l)umnezeu sau din altd parte. Dacd ele sunt ale Lui atunci


erd

Inuaki: Reptilianul din mine Cartea a doua

88

89

totul este in reguld, nu trebuie si schimbi nimic, dacd insS ele sunt pdmantene, te intrebi care sunt opusurile acestor vibrafii, care sunt stdrile divinitalii. Atunci ai sd constali cd opusul neiertdrii este iefiarea qi a pedepsei

mAna qi

este rdsplata. In acest caztu trebuie sd ceri Matricei sd ili dea aceste aspecte qi sd le anihileze pe celelalte. A: Nu pot pur gi simplu sd cer anihilarea neiertdrii gi a

greqeqti Dumnezeu ar veni qi fi-ar trage una! A: Nu cred cd putem face o compara{ie! D: De ce nu ? Dacd tu vrei sd devii Dumnezeu trebuie

plScerii de a pedepsi?

sd te manifegti ca El. Trebuie sd inlelegi cd totul line de gAndire. Inainte de a pleca pe drumul cdtre divinitate trebuie sd te intrebi dacd vrei sd o faci. Altfel nu are nici un rost. Te vei strddui degeaba, dar nu vei avea rezultate. A: $i concret ce trebuie sd fac? D: Sd ili rdspunzi cinstit qi corect dacd tu vrei sd devii Dumnezeu. Sd analizezi ce inseamni acest lucru qi abia apoi sd faci afirmalia. Trebuie insd sd ili dai argumente pro gi contra pentru ca mintea ta sd inleleagd clar. Dacd rdspunsul este pozitiv gi dacd vrei si faci ceea ce !i-am spus atunci calea ili este deschisd. Cere Matricei qi schimbarea va incepe. Important este sd faci in frecare zi o scurtd meditafie. A: $i la ce sd meditez? D: Vorbeqte intAi cu Matricea. Spune-i gAndurile tale, regretele, schimbdrile pe care vrei sd le faci. Ai sd vezi cd ili rdspunde. Ea este un tot viu. Cere-i apoi sd ili arate din ce este formatd pi roag-o sd te lase sd fii pdrtaq la creafie. Roag-o sd ili arate cum a fost creat pdmdntul. A: Dar pdmdntul a fost creat cu mult timp in urmS! D: In Matrice nu existd timp. Totul se petrece acum. A: Adicd eu pot vedea crealia ca gi cum s-ar intdmpla in momentul acesta? D: Da. Fd-o. Este o experienld unicd qi foarte intere-

D: Nu, cdci nu ar fi de folos. Tu trebuie sd ili polafizezi invers anumite insuqiri invSfate. Dacd le-ai gterge pur gi simplu nu ar fi de duratd, deoarece tiparul lor ar rdmAne in mintea ta qi la un moment dat ar apdrea din nou. Important este sd modifici tiparul. A: $i trebuie sd iau fiecare problem[ in parte? D: Da. A: Dar este o muncd imens[! D: Dar sd faci aceste fapte a fost uqor? A: Ele sunt ficute pe parcursul multor ani. D: Ai toat6.viatainainte. Nimeni nu a spus cE se poate face in cdteva ore! A: Sd presupunem cd am reuqit. Am schimbat polaritatea caracterului meu. Care ar fi urmitorul pas. D: Vreau doar sd ili amintesc de agresivitate. Este cea mai pregnantd tr5sdturd gi cel mai greu de anihilat. A: De ce? D: Prin agresivitate ne ascundem anumite lipsuri, incapacitdli, neinlelegeri. A: Dar dacd cinevate atac6, ce faci? D: ii raspunzi cuo polaritate opusd. A: Dacd cineva vine la mine qi vrea sd imi dea un pumn qi eu il simt plin de urd, trebuie sd ii ddruiesc iubire? D: Da. A: i1i dai seama cd este imposibil. Instinctiv imi pleacd

ii trag una! D: Yezi dsta este urmatorul pas pe care trebuie sd il facem. Sd manifestdm in exterior, conqtient atributele divinitdfii. Gdndegte-te ce s-ar intdmpla dacd atunci c6nd

santd.

A: Care

este scopul acestei trdirr?


erd


90

D: S5 fii una cu ea. Sd ifi conqtientizezi provenienfa gi faptul cd tofi suntem Unul. Dupd ce ai trecut prin stdrile crea{iei, schimbd meditalia. Roag5 Matricea sd te lase s5 o vezi in interiorul tdu, apoi a rudelor, a prietenilor, al mediului inconjurdtor, a casei tale, etc. A: Sd zicem cd am fbcut gi acest lucru. Apoi? D: Apoi ai sd infelegi cd de fapt nimic nu ne separ6. Urmdtorul pas va fi conqtientizarea Dumnezeului interior. A: Cum? D: Cere-i lui Dumnezeu sd il simfi. intAi vei simli o formd de energie, cald5, pl6cutd, plina de iubire, care vine qi te inconjoard.

A: $i dacd nu o pot duce? D: Dumnezeu va veni la tine cu o energie potrivitd gradului tdu de suportabilitate. Nimeni de pe Terra nu poate suporta toatd energia Lui, ne-ar exploda inima. Dupd ce l-ai simlit cere sd il vezi in jurul tdu. i1i va apdrea ca o energie colorat6 in culorile curcubeului. Cere apoi si il vezi in interiorul tdu, in rude, prieteni, lucruri. Uitd+e la toli qi toate gi vezi ce ne deosebeqte. Suntem la fel sau fiecare are o structurd specificd? A: $i ce am sd aflu? D: Cd nu ne deosebeqte nimic. A: $i care este scopul acestor exercilii? D: Sd vedem cd noi tofi suntem egali. Numai infeleg6nd cd acfiunile pe care le facem, fiecare dintre noi sunt de fapt fapte indreptate impotriva noastr6, vom reuqi sd scdpdm de karmi. Dacd tu gAndeqti, vorbegti qi ac{ionezi ca gi cAnd tot ceea ce faci faci pentru tine, viala ta se va schimba. A: Este foarte greu, cdci ai de luptat cu mentalitateata, a celor din jur gi tofi avem caractere diferite qi un mod propriu de a vedea lucrurile.

91

D: Cam cu cd{i oameni te intAlneqti tu intr-un an? Md refer la toli qi cei cu care stai de vorbd gi cei pe l6ngd care treci.

A: Nu qtiu. Vreo zece mii. D: Dar Dumnezeu? De cdli oameni crezi cd este cilrtat? A: De toatd populalia Terrei! D: Deci El poate. Asta trebuie qi tu si poli face. Dacd vrei s5 fii asemeni Lui trebuie sd inveJi sI iubeqti qi sd ie(i. Sd ai inlelegere fald, de cel mai slab sau in curs de trezire. Spune-mi dacd DumnezerL ar avea o cdmar6 plind cu alimente qi lie fi-ar fi foame crezi c6.li-ar da?

A: Cu siguran!6! D: Dar dacd tu ai

fi Dumnezeu qi ai avea o cdmard plind de alimente gi ar veni mul1i oameni infometafi le-ai da tot ceea ce ai? A: Dacd aq fi Dumnezeu da, cdci ag ;ti cd pot oric6nd pune la loc ceea ce am dat. D: Dacd ai fi Dumnezeu le-ai da gi i-ai invdfa cum sd facd sd aibS qi ei. Aga face gi Dumnezeu cu noi. Ne aratd cum sd avem orice vrem. A: Numai cd nu se prea vede in practicd. D: Nu vedem pentru cd nu vrem. Ne este mai comod aqa, deqi aceasta este o p[cdleal6. Am fost invdfafi cum sd ne chinuim, nu cum sd progresdm. Totul este insd atdt de simplu! A: Explicd-mi. D: Pentru a te schimba gi a-!i schimba viala trebuie in primul rAnd sd vrei. Chiar dacd tu ajungi la concluzia cd incd nu pofi fi Dumnezeu, cd nu eqti pregdtit, cd nu ai inleles, poli mdcar incerca sd ili schimbi propria viafa qi .pe a celor din jur. Trebuie sd i1i doreqti acest lucru cu toatd fiinfa ta. A: Dd-mi un exemplu.

*l De lq Zamolxe la noua

erii

92

D: Sa zicem cd tu nu te inlelegi cu copilul tdu. Cd el nu vorbeqte cu tine, cd se ascunde, cd te minte sau cd pur qi simplu nu te bagd in seamd. Verificd intdi de unde a plecat aceastd stare. Cine este de vind. intrebd-te dacd nu cumva atunci cdnd era mic qi era cicdlitor !i-ai dorit sd tacd qi sd te lase in pace? L-ai trimis oare la bunici spre a scdpa de el? L-ar cerlrat pentru cd vorbea prea mult? Ai afirmat vreodatd cd te-a innebunit, cd nu-i mai tace odatd gura?

A: Bine, dar astea sunt doar cuvinte. Parinlii care spun aceste lucruri nu o spun din inimd. Sunt vorbe rostite in anumite momente de epuizare sau chiar in glumd. D: Ele sunt programdri. Cel ce le-a rostit a lansat o comandd cdtre Matrice qi aceasta a reac{ionat conform cu cerinla. Copilul a devenit necomunicativ sau te ignord. iti rdspunde conform cu vibrafia pe care tu insuli ai indus-o. A: Ce trebuie fEcut? D: Trebuie s[ qtergi programele gi sd le inlocuiegti cu programele dorite. Ai grija sd nu te grabegti. Acest lucru nu se poate face deodatd. Trebuie si insiqti multe zl|e la rdnd.

A: CAt? D: Nu este o reguld. Dureazd atdt pdnd simti tu cd este adevdrat ceea ce afirmi. $i mai este un lucru ddundtor pe care am vdzut cd il fac adulfii. Am vdzut asta la rnulli pdrinli, chiar gi la ai mei. Atunci cAnd un copil gregeqte, nu mai spune: seamdnd cu mama sau cu tata. Este foarte ddundtor. Copilul seamdnd cu el insuqi qi cu tofi. Dacd spui cd seamdnd cu cineva il programezi qi atunci va cdpdta din ce in ce mai multe trdsdturi specifice celui amintit. A: Asta cu a cduta asemdnare in neam este specificd rom6nilor. Am v[zut gi eu acest aspect qi rni strdduiesc s5 ii fac pe oameni sd inleleagd.


93

D: Spune-le cd atunci cdnd un copil greqeqte sd spund cd el seamdnd cu Dumnezeu. $i pedeapsa sd fie egald cu cea pe care i-am da-o lui Dumnezeu! A: Pdi nu i-am da nici o pedeapsd. D: Corect. Dacd insi am crede cb Dumnezeu a licut o gregealS am sta de vorbd cu el qi l-am intreba de ce a fbcut acliunea respectivd. Pofi face qi cu copilul la fel. Poate cd a avut un motiv, poate a crezut cd face un lucru bun, poate avdzut la altcineva o acfiune similard. A: Ar fi bine sd facem acest lucru. Eu spun cd o discufie este mai constructivd decdt o mie de palme, insd trsta este mentalitatea noastrd actual6. D: A fost. De acum trebuie sd ne schimbdm. A: Ar trebui sd ne schimbdm, dar md uit pe stradd qi vdd oamenii din ce in ce mai abatuli qi mai irascibili. Nimic din comportamentul nostru nu preveste$te vreo modificare colectivd de naturd pozitld. D: Modificarea a inceput deja, dar pentru a se duce la indeplinire planul Terra trebuie mai intAi sd se cure{e de ceea ce i-am dat de-a lungul timpului, aqa cd ne dd inapoi vibralia noastrd. Este o perioadd dificila dar va trece. A: Vom avea parte de modificdri la nivelul solului, mI refer la globul pdmdntesc in general? D: Da. Terra iqi schimbd hainele. Trebuie sd vezi continentele, apa qi tot ceea ce existd pe suprafala ei ca liindu-i imbrdcdminte. Din cdnd in cdnd ea trebuie sd le schimbe qi mai ales acum deoarece ea a inceput s5 creascd in dimensiuni. A: Cum adrcd? D: Terra iqi mdreqte volumul. A: Dar nu vorbeEte nimeni despre acest lucru. Nu am auzit vreo informafie. D: Nu gtiu dacd se vorbegte sau nu, dar asta este realitatea. De-a lunsul mileniilor Terra a crescut si va creste


erd

in continuare. Ea este o fiinfd vie. Totul are o logicd

Inuaki: Reptilianul din mine Cartea a

94 qi

existd un curs al evenimentelor. Existd anumite cicluri de timp care fac ca istoria sd se intdmple qi sd se repete. Aqa a fost p6nd acum, de acum inainte nimic nu se va mai repeta. A: Sunt schimbdri la nivel general, peste tot ?n Univers? D: Totul are legdturd cu galaxiile qi planetele. Existd un ADN cosmic, care unegte totul. in 2012 un ciclu se sf6rgeqte qi intrdm intr-o noud etapi. Totul se va schimba, oamenii, Tena. Este primul pas spre a deveni co-Creatori. A: Din cdte am inteles noi putem crea gi acum, dar

limitat. D: Da, dar numai in propriul univers, deoarece noi credm cu creierul intr-o lume cu doud polaritd{i qi de aceea intotdeauna crealra noastrd are qi o anti-crealie identicd. Dupd ce vom intra in noua lume, crea[ia noastrS nu va mai rdni pe nimeni, cdci vom crea cu inima. A: Adicd nu ne vom mai folosi creierul? D: Ba da, dar el va fi condus de suflet gi nu invers. Dar acest lucru va fi posibil abia dupd ce noua energie se va stabiliza. A: Te referi la noua energie care va schimba Ter:.a? D: Da. Energia este cea care coordoneazd qi organizeazd totul. Noi suntem energie, trdim intr-un ocean de energie, tot ceea ce rnAncdm este energie, aerul este energie, absolut totul este energie. A: $i g6ndurile qi trdirile noastre? D: In special acestea, cdci ele sunt generatoare de energie. Mintea noastrd este o antend. Noi trdim, mAncdm, respirdm gi innotdm intr-o mare de energie, insd in prezent este o energie toxic5. A: Dar nu putem curSla acest ocean energetic, nu il putem purifica?

doua

95

D: El conline toate trdirile noastre de-a lungul timpului. Nu se poate curdla a$a pur qi simplu, totul se supune unor anumite legi, cum ar fr legea karmei. A: Karma poate fi anihilatd prin gdnd? D: Nu inleleg intrebarea. A: Sd zicem cd eu md concentrez qi doresc sd anihilez toatd karma negativd odat6. Este posibil? D: Adicd tu ai fbcut riu cAteva milenii qi apoi in cinci minute vrei sd gtergi totul? A: Da. D: Nu, nu se poate. Existd posibilitatea pozitivdrii unor anumite acfiuni, dar pentru asta trebuie sd conqtientizezi fapta, sd te cdieqti, sd ifi ceri iertare gi sd introduci forme-gAnd-energie de poiaritate opusd celei generate. Asta inseamnd cd trebuie sd le iei pe rdnd qi este valabil doar pentru faptele din viala prezentd, dar qi aqadacdfaci acest lucru din dorinla de a scdpa, fdrl. iubire, acfiunea este un e$ec.

A: Dar am intdlnit anurnite gcoli, care fac pachet toate problemele karmice qi le trimit la Creator. D: Ce vind are Creatorul sd primeascd gregelile tale? Ji se pare corect? Dacd tu ai fi Creatorul gi o mulfime de oameni !i-ar trimite vibrafii negative in loc de iubire cum te-ai sim{i? Ce ai face? A: Nu cred cd Creatorul intemreteazd aceste lucruri aqa!

D: Dar unde se afld Creatorul? A: in cer! D: Se pare c6. intdlnirile noastre au fost inutile! Creatorul este in tine, in mine, in pisicd, in floare, Creatorul este tot. Tu faptic iei greqelile tale qi ni le dai noud tuturor sperdnd ca tu sd scapi. Nu? A: Doar intrebdm!



96

D:

Spune-mi tu vrei sA primegti bagajul karmic al celorlalli? A: Nu. D: Atunci ceilalli de ce sd o facd, ce vind au ei cd tu ai gregit?

A: Explicalia celor ce fac acest gen de exercilii este cd inainte de a trimite problemele karmice le schimbd polaritatea, le anihileazd gi practic trimit doar o formd de energie amor{d sau cu incdrcdturd pozitivd. D: Polaritatea o poli schimba doar atunci cdnd primeqti fizic qi energetic inapoi tot ceea ai emis. Tu trebuie sd trdieqti aceeaqi stare ca cel ce a receplionat acliunea ta. Este simplu. De aceea planeta va trebui sd treacd prin perioada de curdfire. Dacd exista aceastd posibilitate de gtergere a karmei, cu siguranld s-ar fi aplicat. Era mult mai ugor gi mai rapid. A: Md intreb oare de ce cei ce fac astfel de exercilii nu infeleg cd nu sunt reale? D: Pentru cd gAndesc cu mintea gi cu ego-ul. Lor le convine, este mult mai uqor sd nu faci nimic Ai sd agtepfi rdsplata. Din pdcate mintea poate fi pdcalitb insd karma nu. I[i dai seama ce bagaj karmic iqi fac cei ce induc astfel de idei? A: Poate qi ei au fost amdgifi. D: Da, dar inainte sd spui un lucru altora, inainte sI ii pui pe allii sd ili urmeze exemplul, ar trebui sd verifici pe pielea ta dacd ceea ee qtii este adevdrat, dac6. arc rezultate. Trebuie sd dai altora doar ceea ce are corespondent de Adevdr la nivelul Matricei, altfel nu faci un lucru bun nici pentru tine nici pentru ei. A: $i ce primesc cei ce dau astfel de energii? D: Aghton spune cd primesc inapoi tot ceea ce au trimis, numai cd vine tot odatd. A: Cum adicd?

97

D: Ei qi-au strdns prin proprie voinld tot bagajul karmic intr-un pachet qi l-au expediat, insd bagajul nu a fost primit ci trimis inapoi. Asta inseamnd, cd, ei il vor recep{iona pe tot odat5, adicd problemele karmice vor veni grdmad6, toate odatd gi nu intinse pe parcursul mai multor vieli. Dar asta oricum nu mai conteazd., cdci toli vom primi inapoi tot ceea ce am dat, ei vor primi ins6 mai repede.

A: Mai existd gi vreo altd modificare la nivel de planetd?

D: Da, la un anumit moment Pdmdntul iqi va fixa definitiv pozilia in Calea Lactee. A: Noi suntem ?n Calea Lactee! D: Aghton spune cd suntem cdnd in Calea Lactee, cdnd in Sdgetdtor B. A: Eu nu gtiam de acest lucru. D: Asta nu inseamnd cd este fals. A: $i ce va rcprezenta pentru noi fixarea in noua locafie?

D: Aghton spune cd ceea ce a fost se va schimba, c6" ceea ce am trdit nu va mai fi gi cd ceea ce vom experimenta depdqeqte capacttatea noastrd momentand de in{elegere.

A:

Sd ?nfeleg cd va

fi bine?

D: Da. A: C6nd va avea loc aceastd fixare? D: Acum este stabilitd,afilainceputul anului 2013. A: Cum se va petrece acest lucru, ce inseamnb el pentru Terra?

D: Aghton spune cd.PdmAntul se migc6 eliptic.

De

noi am fost c6nd in Calea Lactee cAnd in Sdgetdtor. Sistemul nostru solar nu a avut un loc fix. in prezent Sdgetdtor este inglobat in Calea Lactee. Acest proces a aceea


erd

Inuaki: Reptilianul din mine Cartea a douq

98

inceput mai de mult, dar va mai dura un pic p6nd cdnd qi PimAntul va fi incorPorat. A: $i de ce este inglobat? D: Pentru cd Calea Lactee are o formd de magnetism care are capacitatea de a prelua, transforma 9i ingloba tot ceea ce intrd in ea. De altfel magnetismul ei este mult mai puternic decdt al Sistemului Solar, aqa cd suntem atraqi' A: Ce se va int6mpla dupd ce ajungem in Calea Lactee? D: Nu ne vom mai invArti eliptic, ci vom avea un loc stabil.

A: Nu putem evita aceast[ absorbfie? D: Nu. Existd un puls ce este emis continuu din mijlocul Universului. Acest puls este receplionat de mijlocul galaxiei noastre, de mijlocul sistemului solar, de mijlocul planetei qi de inimile noastre. Aceastd bdtaie ne face sd rezondm cu forfa de atracfie a Cdii Lactee qi sd fim absorbi{i, aqa cd nu dePinde de noi. A: Dar dacd totugi se intAmpls ceva 9i rdmdnem unde suntem?

D: Asta ar insemna si primim incd o sutd cincizeci de mii de ani de incarndri. Ctezi c5' ar fi bine? A: De ce atAt de mult? D: Pentru cd abia atunci vom ajunge in aceeaqi pozilre ca astdzi. Trebuie sd inlelegi cd noi putem face saltul doar dac[ existd permisiunea, totul trebuie s6 fie pregdtit energetic qi vibrafional; masa energeticd, calitatea qi cantitatea energiei au fost g6ndite qi echilibrate optim de cdtre entitdfile coordonatoare ale Matricei' Ele ne-au deschis acest portal de intrare' A fost o muncd uriaqi qi un consum de energie pe mdsurd. De ce sd vrem si evitdm urcarea? A: Pentru a evita schimbarea!

99

D: A evita schimbarea inseamnd a sta pe loc, adicd a nu evolua.

A: Portalul acesta ne va face

sd trecem intr-o altd

dimensiune? D: Pe o altd frecvenfd. A: Se spune cd poporul maya$ a trecut la un moment dat intr-o alti dimensiune. Este dimensiunea la care vom ajunge !i noi? D: Noi vom ajunge in dimensiunea rezewatd nou6. Ei au ajuns in a lor gi acum sunt mult mai avansafi. A: Dar cum au frcut acest lucru? D: Ei au conqtientizat punctul de intAlnire a drumurilor, adicd acel punct fix despre care !i-am vorbit qi care marcheazd evolulia umanitilii. Ei au ales calea cea mai scurtd, adicd cea instantanee. A: Existd gi aqa ceva? D: Da. $i noi, restul, am avut $ansa. A: Dar poate nu am qtiut!

D: Ei de ce au qtiut? Doar am plecat cu tofii din acelaqi punct.

A: $i cine

este rdspunzdtor? D: Nu existd vinovat. Fiecare colectivitate hotdrdste in numele ei. A: Sau conducdtorii lor. D: Conducdtorii sunt acei oameni care sunt aleqi de cdtre colectivitate, doar nu se pun singuri. Fiecare are ceea ce meritd qi ceea ce a ales. A: Bine, dar poate cd alegerea unui anumit conducdtor nu md reprezintd., nu cred in el, de ce sd fiu parte la

destin?

D: Pentru cd aqa este regula A: $i nu existd nici o cale de a evita acest aspect?

't De la Zamolxe la noua era

100

D: Ba da, calea auto-desdvArqirii. Adicd calea individuald cdtre Dumnezeu qi Creator. Numai aga poli iegi din rAnd, dar atunci congtientizezi un lucru foarte special.

A: Ce? D: Cd r6ndul egti de fapt tu? A: $i mayagii de ce au vrut sd plece? D: Ei puteau vedea viitorul qi au vdzut cd rdmdnAnd aici nu ar fi putut ajuta ci ar fi fost prinqi in karm5. A: Adicd spre a intra in alte dimensiuni trebuie sa scapi de karmd?

D: Doar asta incerc sd-!i explic! A: $i cei care nu vor putea sd scdpa? D: 2012 este unul din punctele fixe, este un moment de iluminare, este punctul de separare. Atunci oamenii rdmaqi vor fi triali, iar cei cu karmd negativd nu vor putea trece.

A: Adicd abia in 2012 se va f'ace trierea? D: Noi suntem acum in mijlocul schimbdrilor qi evenimentelor. Avem acum qansa sd trecem sau sd stf,m. De noi depinde.

A: $i

concret, cum scapi de karmd, mai este pufin

timp!?

D: Cheia este sd ier{i,

sd laqi negativul sd se ducd, sd

inlelegi gi sd mulfumeqti, pentru tot ce vei primi. A: $i mayagii au frcut acest lucru? D: Ei au fhcut mult mai mult de atdt. A: Md intreb cum ar fi frrd karmd! D: Dacd am inlelege legea karmei, nu ar mai fi rdzboaie, foamete, urd gi anunnakki ar fi istorie. Dar toate schimbdrile vor veni. Aghton spune cd datoritl noii energii oamenii au inceput sd se trezeascd qi sd caute r5spunsuri. Ceva din interiorul lor ii face sd devind interesali in a evolua. $i chiar dacd nu ar face nimic in acest sens, oricum energia ii va ajuta.

Inuaki: Reptilianul din mine Cartea a

doua

101

A: Vreau

sd te intreb un lucru, se tot vorbeqte de o crizd economicd la nivel mondial, care va aduce foamete, lroli, revolte... imi poli spune ceva? D: Pentru ca noul sd se nasc6. vechiul trebuie sd rnoar6. Este o lege.

A: Dar vechiul nu poate fi primenit, intinerit, schimbat cu blAnde{e, in timp?

D: Lumea actualS aqa este gAnditd. Ne na;tem gi rnurim, la fel qi naliile. A: Au existat qi oameni despre care se spune cd nu au rnurit. D: Pdi existd Ei na{ii care nu au murit, insd ele sunt conduse tot dupd un model invechit qi au la bazd un tipar cnergetic imbdtrAnit. Schimbarea care va veni va duce la rnodificare totald. Este un lucru bun. cdci vom evolua. liste scris sd fie aga. A: Tu vezi ca in viitor electricitatea si fie inlocuitd de o noud form[ de energie? D: Da. Va fi o energie inepuizabil5. A: Se cunosc deja principiile? D: Da. Ea este deja aici. A: CAnd o vom putea folosi? D: Cred cd peste qase ani, abia atunci va fi stabild qi o vom putea avea cu tolii, dar vom auzi de ea mult mai cur6nd. A: Ce principiu std,labaza acestei energii?

D: Miqcarea. Vdd un dispozitiv care se miqcd qi genelcazd un cAmp de for!5 care produce curent. Aghton spune cd in prima faz6. se va folosi argintul gi apoi un praf de cristale. A: Am mai auzit aceastd descriere. D: Pai dacd corespunde realitdlii! A: De ce o vom putea folosi abia in qase ani?

t


D: Pentru cd atunci ni

erd

I02

se dd voie sd o accesdm deplin.

Pdnd atunci inventatorii nu vor gdsi solulia de a o face sd

meargd continuu, dar nu este vina lor ci a noastr6. Noi trebuie sd ne schimbdm pentru a o merita. De altfel am inceput sd ne schimbam. O sd vezi. Oamenii au inceput si aibd vise premonitorii. in curdnd vom incepe sd avem vise comune, acestea sunt de fapt comunicdri qi trebuiesc luate in seami. A: Ce fel de comunicdri? D: Despre viitor, despre schimb6ri, despre anumite meditalii sau rugdciuni, despre plante, etc. A: $i noi ce ar trebui sd facem? D: Sd ne deschidem inima qi sd permitem luminii sd intre gi sd anuleze intunericul. Trebuie s5 incetdm sd ne mai temem, teama ne line prizonieri"in aceastd realitate. S[ incepem si explicdm oamenilor, sd ii anunldm. Acest lucru va duce la o trezfue colectivS. Chiar dacd omul refuzd inilial, aceste informalii odatd auzite rdmAn in strdfundul conqtiinlei gi atunci cdnd va fi nevoie ele vor putea fi accesate. G6ndeqte-te cd in prezent se afld pe Terra multe entitdfi de lumind care au venit special pentru a ne pregdti. Trebuie sd le ascultdm pe ele gi nu pe cei ce ne-au manipulat de milenii. Trebuie sd incetam sd mai fim dezbina{i, dar totul se afld ascuns in sentimentul de ur6. Dacd reuqim sd inlocuim ura cu iubirea, restul va veni de la sine. A: Tu gtii ceva de un anume plan de implantare de cipuri? D: Aghton spune cd existd, dar cd nu mai au timp qi nici voie sd il pund in aplicare, deqi ei se strlduiesc sd o fac5. Dacd planul ar fi reuqit intreaga omenire ar fi r6mas pentru o foarte lungd perioadd de timp in m6na anunnakkilor. Am avut noroc cd s-a intervenit. A: Ei nu qtiu cd nu pot?

Inuaki.: Reptilianul din mine Cartea a

doua

103

D: Nu. Ei lucreazd in continuare. Oamenii sunt bombardali cu energie negativd cu scopul de a li se sl5bi rezistenfa psihica gi fizicd, insd aceastd energie este contracaratd de cea care vine din univers. La fel gi cu dezbinarea. ei incearcd sd ne arate cd suntem diferili, cd unii sunt mai buni decAt alfii, cd unii au dreptul de a avea tot gi allii nimic, dar Ssta este un lucru fals, deoarece noi toli suntem egali qi unul, iar tot ceea ce existd este al nostru al tuturor. A: Este clar cd se incearcd dezinformarea noastrd. Se vede qi din ceea ce se relateaz6,la televizor. D: Aga este. Eu nu md uit de obicei la qtiri, dar se intdmpld cdteodatd sd fiu in sufragerie c6nd se uitd mama. M-am uitat la cel care prezenta o qtire. I-am vdzut sufletul. Am vdzut cd el nu credea in ceea ce spunea, dar cd era silit sd suslinl o anumitd idee. i1i dai seama cAt rdu iqi fdcea singur? A: Avea qi omul de pldtit facturi, de intrelinut copii... D: $i cdnd i se va cere socoteald pentru ceea ce a fbcut cum va fi? De ce nu se gAndesc cd prin ceea ce fac rdnesc mase intregi de oameni qi cd acest lucru atdrnd greu? Ar trebui sd inleleagd cd nu mai este timp ca o karmd sd se compenseze aici gi cd singuri igi taie dreptul de a fi parlicipanli la viitorul Terrei. Este un dar minunat acela de a fi aici, acum, de a avea $ansa sd ne anihil5m faptele trecutului qi de a o lua de la inceput. De ce sd nu vrem sd parlicipdm? A: Omul este o fiin![ aparle. Spre exemplu, eu am un prieten cdruia i-am povestit tot ceea ce qtiu, l-am avertrzat qi cu toate astea refuza sd iqi ia minime mdsuri sau mdcar sI incerce sd se schimbe. L-am intrebat de ce qi mi-a rdspuns cd sperd sd nu se intdmple nimic. Bine, am spus eu, dar dacd se int6mpld ceva nu este mai bine sd


t04

fii pregdtit? Am si vdd ce voi face atunci, cdnd voi fi

pus

in fala faptului implinit, mi-a rdspuns el. D: Asta nu este g6ndirea lui. Este indusd. Oamenii au un instinct de conservare apafie gi simt clopofelul de alarm6. Anunnakki ne bruiazd mecanismul. A: $i ce putem face? Cred cd sunt mulli ca el. D: Putem fi un exemplu. A: Eu sunt un exemplu, cdci ceea ce am spus in cdrlile mele, am pus ?n practicd. Eu am un minim de rezerve alimentare, am sursd de iluminat, am o mtcd rezervd de medicamente... Am spus cd fac aceste provizii tuturor cunosculilor, le-am explicat cd dacd este sd nu se intAmple nimic nu sunt bani aruncali, cdci produsele pot fi consumate in timp, dar din cAte vdd nimeni nu imi urmeazd exemplul.

D: Ili va urma exemplul doar cel care va trebui sd o facd, ceilalli au calea lor. Aqa este scris. Important este ca tu sd ili faci datoria qi sd le spui. HotdrArea este a lor. A: Nu inleleg insd de ce oamenii de qtiinld nu spun nimic public. Am discutat cu mulli in particular qi toli recunosc cd Pdm6ntul suferd anumite schimbdri, dar nu vor sd anunle in gura mare. D: Anunnakki au un mod special de manipulare. Ei ascund prin tdcere anumite lucruri ce ar putea fi eliberatoare gi atrag atenlia prin scandal gi zgomot asupra lucrurilor care nu conteazd, cum ar fi politica, economia, invdfdmintul, etc. A: Dar acestea conteazdt D: in imaginalia ta! Conducdtorii, legile gi tot ceea ce ni se dd sunt programate. Noi avem impresia cd suntem consultali. Ei fac ce vor. DacS cineva nu le convine sau nu lucreazd pentru interesele lor este schimbat, hulit, blamat. A: $i cum ne putem da seama cAnd ne manipuleazd?

Inuaki: Reotilianul din mine Carlea a doua

105

D: Trebuie sd inveli sd gAndegti cu sufletul. Dacdvezi ca toli se unesc cu scopul de a schimba ceva sau pe cineva, pune-li intrebarea cine sunt cei ce vor schimbarea? Sunt buni, inlelepli, altruiqti, au dovedit acest lucru? Schimbarea este pentru cei mulli sau doar pentru ei? Ce nu le convine, de ce vor sd modifice ceva? Incearcd sd te concentrezi pe inima lor. Cere Matricei sd ifi arate polaritatea celui ce vorbeqte. intreabd Matricea dacd schimbarea anunlatd este beneficd pentru viitorul planetei, dacd are corespondent de adevdr la nivelul ei. A: Pdi asta inseamnd ci trebuie sd verific tot ceea ce aud!

vei gti adevdrul qi vei putea acliona corect. Tu nu inlelegi cd noi suntem schimbarea? Nimeni nu ne poate obliga sd o acceptdm. Vrem sau nu vrem este

D: Da. Doar

aqa

hotirArea noastrd. A: Eu vreau. D: Dacd vrei atunci afirmd qi ac{ioneazd in aga fel incAt Matricea sd te audd gi sd ia act de dorinla ta. Nu mai este timp. Dac[ vrei un lucru, dar faptele tale dovedesc contrariul, Matricea va reacliona conform cu programarea gi vei primi ceea ce ddruieqti. Este simplu. A: Ce putem face dacd ei ne atacd energetic? D: Acum ne putem feri singuri. inainte era dificil frrd antrenament. Cere protecJie gi Matricea !i-o va da. Imagineaz6-!i cum energia ce vine de sus te inconjoard asemeni unei mingii gi te protejeazd. Acest lucru este insd valabil doar dacd tu ifi po{i p[stra echilibrul. Dacd faptele tale te fac sd accesezi un plan vibrafional inferior, atunci aceastl energie se va disipa, insd o poli inlocui ori de cdte ori este nevoie. Dar ar fi mai bine sd te stabrlizezi. A: Dar dacd sunt incdrcatd cu energie negativb? D: intAi descarcd-te gi apoi cere protec{ie. A: Curn md pot descdrca?


106

D: Du-te la un robinet qi fine palmele unite cu degetele in jos, in aga fel inc6t jetul de apd sd curgd continuu qi cere sd te cureli de negativ sau pune palmele pe pdmAnt cu fafa in jos qi cere ca energia negativd sd fie preluati qi transformatd in energie pozitivS. La fel qi cu apa, energia care iese din tine trebuie sd o transformi in energie pozitivd cdci altfel tot rdul este preluat caatare qi este p6cat sd mai incdrcdm qi noi cu negativ. A: Dar negativul ce vine din trecut, dat de faptele noastre?

D: Trebuie sd renunldm la a ne judeca singuri. Ceea ce a fost s-a dus. Trebuie sd schimbdm polaritatea gdndurilor, sd cerem Matricei gtergerea acestora gi polarizarea lor pozitivd. Trebuie sd inlelegem cd tot ceea ce am fbcut va fr qters qi cd o putem lua de la capdt. Anunnakki sunt singurii care beneficiazd de trdirile noastre negative qi de aceea trebuie sd incetdm sd ii mai hrdnim.

A: Existd totugi o teamd pe care nu o putem infrdnge, teama de schimbare.

D: Schimbareava veni oricum, acest lucru nu depinde de noi. Pentru a inlelege acest aspect gi a fi gata trebuie sd renunldm la valori materiale. SI inlelegem cI ele sunt ale noastre, ale tuturor qi cd oricum beneficiem de ele doar pe durata qederii noastre aici. A: Dar noi le l6sdm moqtenire copiilor qi dacd ar fi sd linem cont de reincarnare, le putem prelua la un moment dat inapoi. D: Da, dar odatd cu ele preludm qi energia faptelor care ne-au fdcut sd fim in posesia acestor bunuri. Dacd ele sunt pozitive atunci zestrea primitd este una bund, dacd insd sunt de naturd negativb, atunci devine o problemd. Dar in curdnd totul va fi altfel...

A: Noi ce putem face p6nd atunci? Trebuie sd ne mobilizdm la nivel peneral?

Inuaki; Reptilianul din mine Cartea a

doua

107

D: Nu la nivel general ci fiecare in parte. Trebuie sd ne echilibrdm interior qi sd fim conqtienli cd tot ceea ce va veni este pentru binele nostru. Nu trebuie sd ne unim qi nici sd interacfiondm cu persoane care provoacd dezechilibru. Trebuie sI stdm in liniqte, sd meditdm, sd vorbim cu cei asemeni noud qi foarte important, sd incetf,m in a le mai face jocurile. Fdrd noi ei nu pot face nimic. Noi suntem cei ce le ddm hranl gi putere. A: Este destul de dificil s[ te retragi, trdim intr-o societate... Poate ar trebui s[ ne unim forfele... D: in nici rLn caz. Asta vor ei, mase de oameni care sd genereze energii negative. Orice formd de manifestalie sau opozilie le face bine, ii ajutd. Dacd vrei sd ii contracarezi trebuie sd o faci in liniqte, cu iubire, cu calm qi responsabilitate. Sd generezi doar gdnduri pozitive qi trdiri pline de armonie. A: Cam greu in conjunctura actual6! D: Cheia este sd vrei, restul va veni de la sine. $i vezi, c[ fumatul nu este bun. Ar trebui sd te laqi. A: Dar qi qamanii folosesc tutun... D: Da, dar natural. $i in afard de asta tu eqti gaman, duci o via![ de gaman, trdieqti acolo unde trdiesc ei, te comporli la fel? Te-ai intrebat ce fumezi? A: Ce fumez? D: Tutun plus ceea ce bagd ei in el. A: Ce bagd in el? D: Aghton spune ca in figdri se introduc substanle care anihileazl capacitatea de a vedea AdevSrul. Ele acfioneazd. in special asupra celui de-al treilea ochi gi in plus te sd stai in acea zond, de umbrd de care ifi vorbeam. A: Pdi parcd ziceai cd sunt protejatd! D: Da, egti, dar asta se datorcazd strddaniei anumitor entitdti, care fac eforturi s5 te stabilizeze. Chiar qi acum

T De la Zamolxe la noua

erd

108

cAnd vorbim. De ce sd existe acest consum inutil de energie? Daci nu ai fi tu, ele qi-ar putea vedea de treabd, dar aqa le lii blocate l6ngd tine. Plus exemplul pe care il dai altora! A: Dar nu oblig pe nimeni sd fumeze! D: Nu, dar fumAnd, cei ce te cunosc iqi spun cd dacd tu fumezi qi nu ili dduneazd, ei de ce sd nu o fac6? A: Cred cd egti prea drastic! D: Sunt corect. Vrei lumina, ceri ajutor qi cei ce vin sd te ajute trebuie sd te tArascd in timp ce tu te zbafi qi urli cd vrei sd mai stai. Este adevdrat? A: Cam aqa. D: Asta era un exemplu. inlelege cd tu eqti cea care hotdrdqti ce vrei qi ce nu vrei, numai fd-o odatd! Ia o hotdrAre qi fine-te de ea. A: La capitolul fumat, mai am de lucrat. D: Cd la restul ai terminat! A: Nu chiar, dar stau mult mai bine. D: Aghton ili spune cd ai avut mult timp la dispozilie, dar cf, qi la tine termenul a expirat. Este acum sau peste vreo doud sute de mii de ani. Tu nu ?n{elegi cd totul vine de la anunnakki, cd ei sunt cei care ne-au introdus otrdvuri, de ce sd le facijocul? A: Ba da, dar este dificil sd pui in practicl anumite lucruri. Trebuie sd te obignuieqti mai intAi cu ideea, la fel ca gi cu alimentalia frrd carne. Mi-a trebuit ceva timp pAnd cAnd am in{eles. D: li-am spus cd a

fi carnivor este o trdsdturd a lor. Ei se compoftS cu noi la fel cum noi ne comportdm cu animalele. Ai vdzut cAli oameni urdsc frrd motiv animalele? Te-ai intrebat de ce? A: Asta nu este o scuzd, sd spui cd faci rdu unui animal fiindcd ei te coordoneazd.

Inuaki: Reotilianul din mine Cartea a doua

109

D: Nu, cei ce fac rdu animalelor sunt in principal cei ce au preponderent sdnge de anunnakki. A: Adicd dacd mdndnci carne eqti de-al lor?

D: Nu. Dacd faci rdu unui animal cu bun[ qtiinfd, dacd chinul lui ili face pl[cere, atunci poli fi catalogat ca ficdnd parte din tagma lor. Noi mdncdm carne de generafii, iar acest obicei ne-a fost indus cu scopul de a nu le mai simli mirosul. Tu ai vdzut ce miros are carnea tdiatd? Nu ifi dai seama de asta decdt dupd ce incetezi sd o mai consumi. La fel miros qi ei. A: $i ouale? D: Sunt carne. A: Nu sunt carne, sunt ou6! D: Ele conlin infbrmalia geneticd in starea cea mai pur5. Sunt mai toxice decAt carnea. Mdncdnd un ou, inghilim de fapt o pasdre odatd, cu pene, gheare gi intestine. $i in afard de asta !i-ai pus intrebarea cine consumd cu pldcere oud? A: Cine? Toate animalele gi toli oamenii! D: Reptilele! $i sd qtii ca sunt mulfi oameni care sunt vegetarieni. Chiar qi aici unde locuiesc eu in prezent. A: Tu cum te-ai obignuit in afara oraqului? D: Este mai bine. Aici nu sunt aga atacuri energetice, iar faptul cd pdrinlii mei au hotirAt sd se mute, face parte din planul divin. Este un loc care md protejeazd qi imi va fi de folos in viitor. Eu am o misiune gi aici am sd pot sta pdnd cdnd va veni timpul meu. Nu am venit degeaba. A: Dar oamenii de aici cum sunt? D: ii simt a fi mai buni la suflet, insd nu qtiu aproape nimic despre Adevdruri. Ei au ca sursd de informafie televizorul qi ce spune primarul. A: Nu au ce face!

D: Ba au ce face! $i aici existd internet, ili poli

comanda cdrli, pofi

citi articole, totul

este sd vrei.


erd

I 10

A: Cum crezi cd vecina ta de 80 de ani ar putea invdla sd lucreze pe calculator?

D: Nu la ea md refeream. La tineri, la copii, la profesori... nimeni nu vrea sd qtie nimic in plus. Eu nu pot infelege! De ce sd nu cauli informafii, de ce sd nu vrei sd evoluezi? A: To{i sunt aqa? D: Da, cu exceplia unei prietene. Este de vdrsta mea, dar cu ea pot vorbi, m5 infelege. A: Este un spirit evoluat? D: Ea a fost intr-una din vieti alchimist ;i cred cd are acces la anumite informalii. Imi spune uneori niqte lucruri care md uimesc qi trebuie s[ il intreb pe Aghton dacd sunt reale sau nu. A: Din cdte am inleles acum se incarneazd multe fiin1e evoluate. D: Da, acum sunt prezenJi pe Terra majoritatea celor ce au trdit vreodatd aici. Pentru ca planeta sd evolueze este necesard dezlegarea ei de toate legiturile karmice. A: Cum va fi noua lume? D: Va fi o noud societate bazatd pe spiritualitate qi Adevdr. A: Oamenii vor arita la fel fizic? D: Da, dar vom fi mai armoniogi, cdci corpul este proieclia sufletului gi vom fi mai inteligenfi, deoarece inteligenla umand este de fapt un tipar energetic; dacd frecvenla creqte, mintea incepe sd funclioneze altfel qi devii cumva mai deqtept. A: Totul este energie! D: Da, absolut totul. Eterul are diverse frecvente, galaxiile emit anumite microunde, noi, la fel ca qi celelalte fiinle din Univers suntem receptori qi emildtori... A: Alte schimbdri maivezt? D: Da. Culorile vor fi altfel.

Inuaki: Reptilianul din mine Carlea a

dotta

11

I

A: Adicd rogu nu va mai fi rogu. D: Ba da, dar va fi mult mai strdlucitor, mai aproape de culorile originale. A: Schimbarea cate va veni este obligatorie? Adica este sigur cd ne vom schimba? D: Da. Este un program al Matricei qi trebuie sd il urmdm. Valul care vine din Univers este fbcul sd nc impingd sd evoludm. De asta le este fricd anunnakkilor. Ei qtiu cd noua umanitate va 1i mai puternicd energetic decAt ei gi asta va insemna cd ei vor trebui sd iqi gdseascd altd localie qi nu prea mai au unde. Acum se dd ultirna bdtalie intre noi gi ei. Ei ne vor ataca energetic din ce in ce mai tare, vor scoate artileria grea, iar prezen\a rdului va fr simlitd clar peste tot, dar sd nu ne temem, oamenii au acum resurse nelimitate, iar in cdteva luni vom vedea schimbdri la nivelul societ[lii qi a conducdtorilor. O s[ vezi cd nimic din ceea ce a fost nu va mai fi! A: $i singura cale de a pdgi cdtre o noud umanitate este aceastd cale cataclismic[? D: Nu este cataclismicd ci este un drum al schimbdrii, iar felul in care ne relaliondm la modificdri trebuie sd fie unul optimist. De noi depinde modul in care il percepcm. Dacd Dumnezeu te cheamd la El qi i1i spune cd indilbrent de obstacole qi primejdii ai sd ajungi la El, {i-ar h l'rici'/ A: Nu, dar noi nu Etim clar unde trebuie sd ajungern! D: O sd ajungem in punctul in care ADN-ul noslru va fi capabil sd absoarb[ lurnina gi s[ o pdstrezc. $i in prezent ADN-ul uman poate absorbi lumina, dar periclada de stocare este limitatd. A: La ce lumind te referi? D: La orice tip de lumind, atift cea frzicd cAt gi cea energeticd. Cu c6t un om este mai spiritual, cu atAt ADN-ul lui este mai luminos. ii vezi interiorul ca gi cAnd ar fi frcut din benzi pline de leduri.


tt2

A: $i dup[ schimbare noi vom avea un ADN permanent luminos? D: Da, cdci va primi lumina direct de la Dumnezu, iar aceastd lumind nu poate fi stinsd gi nici bruiat5. A: Dar sd presupunem cd nu va exista nici o modificare la nivelul scoarlei terestre, cd aceste schimbdri climaterice de care ne izbim zllnic vor inceta, cd societatea va rdmdne aga cum o qtim, umanitatea va face saltul evolutiv? D: Nu putem presupune aceste lucruri, deoarece ele nu sunt conforme cu programul. Acum este timpul schimbdrii, iar schimbarea inseamnd modificare la nivel general. PAnS qi sistemul solar trece prin schimbdri majore. Tu nu inlelegi c[ totul este legat? A: Imi spuneai la inceput cd dacd magnetismul se opregte... existd 9i o altd posibilitate? D: Da, dar nu conteazd, cdi sunt multe, dar toate duc in acelaqi loc. Noi trebuie sd ajungem intr-un anumit punct. in acel punct oamenii, pimAntul, sistemul solar, totul, trebuie sd arate intr-un anume fel qi sd aibd o anumitd vibra{ie. Ele toate sunt legate, la fel cum spafiul qi timpul sunt unite intre ele, iar asta face ca drumul nostru sd fie unul comun. Dacd soarele, planetele qi vibralia Universului s-au schimbat tu crezi cd PdmAntul va rimAne in acelaqi loc? A: Nu la asta md refeream, ci la faptul cd ai spus cd dacd magnetismul se va opri qi de aceea am presupus c5 existd qi o altd cale. D: Da, existd, dar este mult mai urdtd qi este ftcutd de mAna oamenilor. Pdm6ntul trebuie sd se schimbe, sd iqi schimbe infdliqarea, iar asta se poate petrece doar printr-o modificare bruscd qi generald. Dacd magnetismul nu se opreqte atunci oamenii vor declanqa ceva ce va duce cdtre acelagi rezultat, numai cd va fi mult mai dezastruos. A: imi pofi spune?


113

D: Da, dar nu vreau. Este foarte ur6t.

A: Nu md infelege gregit, eu vreau

sd evoluim ca specie, insd md g6ndesc dacd nu existd o altd cale, mai pagnic6. Toate persoanele cu care am vorbit, mi-au descris un viitor atAt de cataclismic incdt md doare sufletul. D: Pentru cd tu te relalionezi la aspectul de suferin{d. Tu eqti de vind!

A: Dar la ce sd mf, relalionez pierderi?

cdnd gtiu cd vor fr

D: Noi primim inapoi ceea ce am dat. Nu conteazd a fost in viala asta sau in alte viefi. Situafiile prin care vom trece qi pierderile pe care le vom suferi sunt dacd.

rdsplata propriilor noastre trdiri. Nimeni nu ne dd nimic in plus! A: Da, dar cu toate astea este greu sd accepfi. D: Nu este greu dacd in{elegi cd dincolo ne agteaptd altceva, ceva ce nu am mai avut aici pe Terra. A: Spune-mi, toate astea au legdturd cu anul 2012, cel pomenit in texte strdvechi? D: Da, strdbunilor noqtri le-au fost ardtate aceste lucruri qi ei ni le-au l6sat scrise spre a ne avertjza. Tot ei au ldsat gi cdile pe care le-am fi putut urma pentru a grdbi evolufia, insd noi nu am vrut s6le ludm in seamd. Noi. tot timpul, ne-am rugat sd fim amdnafi. A: De frici! D: Din lipsd de informare gi egoism. A: Deci anul2012 va fi anul marilor schimbdri? D: intr-un fel, insd schimbdrile vor incepe incd dinainte. Anul2012 va marca punctul culminant. Datoria noastrd este doar sd ne trezim gi sd devenim parte a acestor schimbdri.

A: Romdniavaaveaun loc aparte? D: Da. Noi avem o misiune bine determinatd. Nu degeaba am venit eu aici!

De la Zamolxe Ia noua erd

A: $i

IT4

totuqi nu putem face ceva, orice, pentru a ne

ajuta?

D: Sd ne rugdm sd trecem c6t mai repede qi mai uqor la noul PdmAnt. A: Adicd la o noud Terra? D: Da, dar ea se va numi altfbl. A: Acum putem qti numele? D: Da, dar este valabil doar pentru cei ce vor trece. A: il putem spune? D: Planeta se va numi Unoa. A: Putem sd ne rugdm caTerca sd treaci mai repede in stadiul de Unoa? D: Putem face orice, dacd o facem cu inima. A: Deci Terra se va numi Unoa. D: Dupd salt planeta va fi Unoa. A: Asta chiar este un lucru aparte, nu am mai auzit despre asta. D: PAnd acum numele nu a avut voie sd fie cunoscut, deoarece tiparul se afld in continud evolulie. Acum totul este stabilizat Si nimeni nu poate produce bruiaje sau interferenle. A: $i dacd totugi va lucra cineva negativ folosindu-se de numele viitor al planetei? D: Poate sd incerce, de reuqit nu va reuqi, insd va fi exclus de la urcare. Viitoarea planetd este un loc in care pofi ajunge doar cu iubire. AtAt qi nimic mai mult. A: Este o mare onoare ca noi romdnii sd ne cunoaqtem viitorul. Oare de ce meritdm asta? D: Trdim intr-un loc special.

Inuaki: Reptilianul din mine Cqrtea a doua

115

aici, chiar dacd ele au ajuns astdzi la noi intr-o form6 distorsionatd. in curdnd totul va ieqi la iveald qi noi ne vom recdpdta rolul in istorie. A: Dar oamenii de astizi nu mai sunt cei ce au fost cdndva. Mie mi se pare cd am devenit laqi, comozi gi egocentrici. $tii cd zicala preferatd a poporului romAn este .

D: In prezent aici trdiesc multe rase amestecate, dar asta nu conteazd, cdci line doar de mogtenirea geneticd. Am preluat de la fiecare ceea ce s-a vrut. Asta nu inseamnl cd la nivel general suntem toli la fel. Cei ce au fost au venit din nou, entitili b6tr6ne din lumind animd anumite trupuri, chiar dacd noi nu ne ddm seama de acest lucru. Ei au venit special pentru a ne da inapoi ceea ce ni s-a furat. A: S-ar putea sd fim acuzali de ultranalionalism! D: De ce? Pentru cd ne iubim strdbunii gi lara? pentru cd nu acceptdm o istorie falsd? A: Pentru cd facem afirmalii neverificabile qtiinlific qi istoric. D: Existd dovezi materiale, dar ele sunt ascturse ochilor noptri, de aceea trebuie sd ne bazlm pe ceea ce simlim, insd in curdnd Adevdruri vor fi scoase la lumind, iar noi ne vom cdgtiga inapoi trecutul. Prea mult timp am fost

pacilili!

A: Asta inseamnd cd s-a permis pdcdlirea noastr6. D: Da, am fost ldsali in adormire, dar se pare cd ne-am gi acceptat soarta. Nu s-a ridicat nimeni care s6 vorbeascd deschis, sd cerceteze, sd caute, s6 scormoneascd. A: Sau dacd s-a ridicat, a fost redus la t6cere! Cunosc

astfel de cazuri.

A: Am citit un articol despre faptul c5 pe fundul Marii Negre a fost descoperit un vas ce se bdnuie a fi Arca lui Noe, cea din Biblie. imi poli spune ceva? D:*Multe din povegtile scrise in Biblie s-au intdmplat

D: Vezi tu, dacd vrei s6 vorbegti, dacd ifi ascuili

sufletul, nimic nu te poate impiedica. Sd spui c6 unii sau

allii sunt impotrivd asta inseamnd sd ili gdsegti scuze. $i sd qtii cd cei ce nu cred in propria mogtenire nu sunt

il


Inuaki: Reptilianul din ntine Cartea a

116

doua

ll7

rduvoitori ci doar dezinformafi. Lumea nu este ceea ce se inva!6 la qcoalS. Crezi c6, existd vreun om cdruia dacd ii ardli adevdrul va rdm6ne blocat in continuare in dogme

toate reacliile, gdndurile qi sentimentele pe care le-ai generat sau care !i-au fost trimise. A: $i cine i1i hotdrdqte programul pentru viitoarea

invechite?

via[d?

A: Dar de unde qtiu

^

c5 drumul pe care merg este unul

corect, cd el duce cdtre lumind? D: Ascultd-fi sufletul, intreabd Matricea, cautd Adevdrul. Dacd drumul pe care ai pornit este unul bun, atunci Matricea qi Lumindtorii te vor ajuta sd ajungi la capdt, ili vor inldtura toate obstacolele; le vei simli prezenla. Nu uita cd nu suntem singuri. Trebuie s[ cerem ajutor, nu este nici o rugine. $i sa mai gtii un lucru: acum printre noi se gdsesc intrupate suflete care nu au nici o legdturd cu karma. Ei au ales si vind special spre a ne ajuta qi a ridica vibrafia Terrei. Sunt foarte mul1i, nici nu qtii c6nd te intAlnegti cu ei pe stradd! A: Dar ei sunt constienti de ceea ce sunt? D: Nu. A: De ce? D: Pentru cd Terra este o qcoald cu legi clare qi bine stabilite. $i ei trebuie sd urmeze calea des[vArgirii spre a-qi aminti. Existd oameni care iqi amintesc anumite viefi, dar ei au acces la acea via![, tocmai pentru a culege informalii qi a le aplica in prezent, insd li s-a dat acest drept datoritd faptului cd nu mai este timp. A: Chiar, vroiam sd te intreb, de ce nu ne amintim incarndrile? D: Pentru cd nu ar mai fi un test dacd ne-am aminti! A: Dar cdnd mori, acolo sus te agteaptd Dumnezeu qi SfAntul Petru care te judecd? D: Acolo sus singura care te judeci eqti tu, dar de fapt nu este o judecatd ci ili vezi viafa gi toate vielile trecute ca pe un film. Pe ldngd asta simli energetic qi vibrafional

D: In principal tu. A: Asta nu inseamnd. cd, ar fi trebuit s6-mi aleg o viatd abundentl qi plina de bucurie? D: Nu neapdrat. Existd suflete care aleg sd prirneascd toatd karma intr-o viatd. Tu ili dai seama ce lbl de entitate trebuie sd fii ca sd ai curajul sd faci asta? A: Dacd ar qti acest lucru! Din pdcate cei ce au o viald chinuitd qi plind de lipsuri iqi pun intrebarea cu cc au gregit qi nu putern sd

ii condamndm pentru asta. D: Acum nu mai conteazd., c[ci toli vom trece prin

curd{dri. Am primit acest dar.

A: in incheiere ce ai vrea sd transmili celor ce citesc aceastd catlte?

D: Ca ii iubesc Ai cd voi lucra cu tot sufletul meu ca Terra sd igi capete locul cuvenit. De aceea vd rog pe voi cei ce credefi in schimbare qi sunteli pregatifi s6 primili Lumina in inimi sd md inso{i}i in continuare la meditaliile de duminicd seara de la ora 22.30. Acum este clipa pe care am aqteptat-o cu to{ii de milenii, vd rog qi md rog sd nu o ratati. De aceea am rugat Matricea s6 dea acces in segmentul meu matricial tuturor celor ce pot inlelege aceste informafii. Acesta este cadoul meu de iubire pentru voi. Fie ca Lumina sd coboare in noi qi peste noi!

Acestea au fost intAlnirile mele cu David. Am incercat sd redau informaliile cu rigurozitate, respectAnd ordinea in care mi-au fost furnizate. Degi unele idei pot pirea la prima vedere utopice, consider cd timpul qi cursul evenimentelor le vor valida autenticitatea. Pe parcursul editdrii acestei cdrli am discutat cu mai multe persoane, istorici, geologi, clarvdzdtori, etc, cdrora lin sd le mullumesc pe aceastd cale, care mi-au confirmat, degi , veridicitatea unor afirmafii. De aceea am dedus cd la nivel general, chiar in mediile academice, anumite aspecte ale istoriei noastre ca na{ie sunt cunoscute, cd existd artefacte gi documente care atestd cine suntem qi de unde venim, dar cd. printr-o anumitd inlelegere tacitd, din motive nu foarte ortodoxe, ele sunt trecute la capitolul inexplicabile sau falsuri. Este mult mai ugor sd ignori decAt s5 explici, la fel cum este mai bine sd taci decAt sd fii ridiculizat. Aceastd atitudine m-a condus la a-mi pune intrebarea cine sau de ce face acest lucru iar singurul rdspuns viabil a fost acela cd cineva a avut interes ca secole de-a rdndul sd ne lind in intuneric, sd ne trunchieze istoria gi sd ne minimalizeze importanfa.

Consider cd actuala conjuncturd in care ne afl6m, adicd bombardamentul chimic Ai emolional la care suntem supugi, rdstunarea intenlionatd a valorilor gi a principiilor morale, schimonosirea noliunii de bun-simf prin promovarea kitsc-ului gi a ur6tului precum gi anihilarea sentimentului de omenie gi dragoste fafd de aproape, face parte dintr-un plan bine pus la punct de destabilizare qi dezorgantzare a poporului romAn. Dezbind qi cucereqte pare afr deviza celor ce ne vor . Nu


r20

gtiu cine sunt ace$tia, cred cd pulini ii cunosc, dar gtiu c6 fiecare din noi, la nivel individual ne putem opune. Sd afirmdm cd incepdnd de astdzi vom fi liberi, cd nimeni gi nimic nu ne mai poate influenla, cd hotdrdrile pe care le vom lua vor fi luate cu sufletul, cd rationalul va fi condus de inimd qi cd am deschis poarta interioard pentru ca Dumnezeu sd poatd intra. Dacd vrem sd fim puri trebui sd incetdm sd ne compla* cem in mizerie, dacd vrem sd vedem Adevdrul trebuie sd incetdm sd mai minfim, dacd vrem dreptate, trebuie sd ne oprim in a face nedreptate iar dacd vrem s6 frm Oameni trebuie sd incetim in a ne mai manifesta ca demoni. Fii gi fiice de Dumnezeu trezifi-vd! Acum este timpul innoirii; schimbarea incepe cu noi qi in noi!

De acelaqi autor:

Aryana Havah Cristofor Magul din Carpa{i Aceasta se vrea a fi povestea unui om pe care l-am cunoscut in cel mai crunt moment al viefii mele. Personaj enigmatic, sosit parcd din negura veacurilor, el a intrat in viafa mea qi mi-a adus o razd de speranfb,de luminS.

El rn-a ficut sdinfeleg cd dincolo de fiinla uman[ muritoare, ascunde ceva, mult mai amplu gi mai profund, un ceva care nu

poate fi infeles cu mintea gi nici cuprins cu sufletul. Poate c[pentru rnulli dintre voi el nici nu existd, s-ar putea si nu il intdlnili niciodatS,poate nici nu vreli sI il cunoagtefi, insl eleste aici, acum, a venit pentru voi. El s-a nbscut om, insd a luptat sd iqi depdqeasci propria umanitate, s-a ndscut muritor, insd a devenit etern. Acum este mai presus de moafte, deoarece a inteles-o si a gasit calea de a o supune. El este pdstrdtorul cheilor alchimiei, a transmutafiilor, a pietrei filosofale. El are puterea de a transcende spafiul gi timpul, de a urni munfii din loc, este aici pretutindeni, este mdret. dar totusi atAt de modest. Numele lui este Cristofor.

Aryana Havav Inuaki: Reptilianul din mine Dezvdluiri tulburdtoare despre trecutul, prezentul gi viitorul Pdmdntului

Cartea ne invitd si pSgim intr-o lume aparte, mistic6, tbrifiantS, dar absolut sublimd prin ineditul ei. Pe parcursul relatdrii vom afla rdspunsuri la intrebdrile care

frdmAnti omenirea de milenii: ,,Cine suntem?", ,,De unde venim?" pi ,,incotro nbe ducem?".

Amit Goswami. ph.D.

Unle infonna{ii ne vor p[rea incitante, altele dureroase,iar

Doctorul cuantic Modelul unui fizician pentru sdnltate gi vindecare

Doctorul Cuantic reinterpreteazd metodele principale ale alternative homeopatia, medicina chinez6,

medicinii

acupunctura qi Ayurveda - gi ale medicinii convenlionale din punctul de vedere al fizicii cuantice. El aratd cum aceste modele, in aparen!5 diferite, pot fi integrate intr-un sistem nou mu lti stratifi cat bazat pe noua,,gtiinfd d in i nteriorul con gti in{ei,,. La baza tuturor imbolndvirilor gi afecliunilor se afld conqtii'la, spune Goswami. Doctorul Cuantic oferd medicilor gi pacienlilor un model total nou de aplicare a medicinii, cu un viitor strllucit in domeniul vindecdrii. Goswami il numegte Medicina hTtegrals qi afinnd: Este o abordare extrem de noud. Aceasta poate fi baza pentru o schimbare de paradigmd in medicini".

altele ne vor rdstuma sistemul de valori. Pe misuri ce le vom aprofunda vom realiza c6, de fapt, toate aceste lucruri se aflau ascunse adAnc induntrul nostru,incdtugate, agtept6nd parcd clipa eliberdrii. Aldturi de David, un copil special, sosit printre noi tocmai de

pe planeta lnua, suntem puftafi intr-o cdldtorie fascinantd prin care ni se relevd at6t trecutul, prezentul viitorLrl planeta Terra, c6t gi conexiunea speciei noastre cu cea a reptilienilor, cdlitorie al cirei unic scop este apropierea noastrl de Divinitate, de Adevdr, de Viata.

Aryana Havah Via{a pe PImfrnt... incotro? Viitorulomenirii siPdmAntului 2009-2021

Amit Goswami, ph. D. Universul conqtient de sine Conqti in{a creeazd. lumea materiald

Amit Goswami, aruncd in aer convingerea impdrtdgitd de gtiinfa occidentald, confonn cdreia materia este ..elementul,, fundamental al crea{iei, propundnd, in schimb, ideea cd adevaratul fundament al tot ceea ce noi cunoagteln gi percepem este congtiinta.

Autorul sus{ine cd toate paradoxurile pot fi explicate qi in{elese cu condifia sd renunfdm la prelioasa idee cd ,,undeva acolo" existd o realitate obiectiv[, independent[ de conqtiin{6. Mai rnult decAt atdt, universul este ,,congtient de sine,' gi insdgi congtii^nfa este cea care creeazd lumea fizicd,. In viziunea sa, conqtiinfa este ceva transeendental _ in

afara spaliului gi tirnpului, non-locald gi prezenti Iucrurile.

in

toate

Principala noastrd sarcind este sd ne trezim gi sd devenirn activi. Sd ne asumlm rolul de co-Creatori ai viitorul qi sd cerem Divinitdtii sd ne deschidd calea pe care vrem sd pdqim. Acum noi suntem cei ce hotSrdm incotro ne indreptdm. Nu are rost sd ne rugbm, sd irnplordm, s5 cergim salvarea, viafa. Nu ne mai ascultd nimeni. Nu mai este timp.Trebuie sd ne lu6m destinul in propriile mAini gi sd ardtdm acest lucru prin faptele noastre. Eu le doresc tuturor s[ aibd aceastd putere interioar5. Noul P[rnAnt ce se va nagte va fi unul cu totul special gi ar fi pdcat sd nu apuce sd

il

cunoascd. Sd ne vedem cu bine!

"i Alte apari{ii: Djuna Wojton Vindecarea karmicl Elimina{i blocajele din vielile trecute Ob{ine{i dragostea, sdndtatea qi fericirea

in Vindecarea karnticd, hipnoteraper-rta Djuna Wojton schileazb un plan in 4 etape pentru recunoaqterea modelelor karmice in scopul vindec6rii trupului, minfii qi spiritului, pentru trai qi a ne putea bucura cu adevdrat de prezent. Merg6nd dincolo de terapia prin hipnozd regresivS standard, autoarea explici curl putem rezolva problemele vietilor anterioare, utilizAnd o diversitate de tratamente holistice, printre care vizualizarea, medita{ia, esenle florale, pozilii yoga, cdrfi de tarot, colaje, desene gi altele. Folosind tehnicile de vindecare karmicd, vefi inv[fa sd recunoaqteti gi sd depSgiti tiparele emo{ionale distructive qi atitudinile autosubminatoare pentru a cAgtiga limpezimea rnin{ii, a vI atinge lelurile, a v[ imbundtd{i relaliile cu ceilalli, aliniindu-vd astfel scopului dvs. existen{ial superior. a

Dr. Stephen T. Chang Sistemul cornplet de autovindecare Exercilii interne Exerciliile Interne, vindeci gi energizeazd organele interne cheile tinere{ii, imunitalii gi sandtdtii adevdrate * prin calm, linigte, precizie, naturalele gi concentrare interioard. Ele pun accent pe acele rniqc[ri pe care trupul le poate realiza in rnod natural.

Creatorul acestui sistem de rnigcdri este impdratul Galben, unul din pdrinlii daoismului, gtiinla qi filosofia viefii qi longevitdlii. Exercitiile unndresc dobdndirea unei vieli fericite, sdndtoase gi indelungate, prin utilizarea rniqcdrilor mentale qi frzice, pentru a preveni gi indrepta orice afecliune, a suprima procesul de imbdtrdnire gi a asigura buna func{ionare a trupului.

t-=:

Alexandra Moqneaga Secretele magiei albe Caftea este un ajutor pentru cei care vor sf, cunoascd qi sd pund in aplicare unele din ,,invdtiturile secrete" ale Magiei Albe, cAt Ei celor care sunt interesa{i de descAntece qi alte procedee de vindecaretezaurizate in tradifia popular5. Timp de veacuri, Magia a adunat procedee prin care se poate ac{iona in mod intens asupra Universului cu ajutorul energiilor, vibra{iilor, undelor acustice qi formelor geometrice, precurn qi informafii privind obiecte care amplificd biocAmpul, forfa gAndului gi voin{a. Ea folosegte leacuri gi metode de vindecare cu ajutorul plantelor gi al psihoterapiei. Magia trebuie si slujeascd binelui, prosperitdlii oamenilor qi statelor, forfelor evolu(iei cosmosului.

Alexandra Moqneaga Tainele ocultismului Prezenta cafte este astfel intocmitd incat din cuprinsul sdu pot trage un folos chiar qi cei care se tem si lupte cu sine. Prima parte, destinatd ucenicului, va satisface pe deplin pe mLrlli, deoarece cel ce o va studia cu atenlie qi sdrguinfd, in majoritatea cazurilor, va fi capabil si-gi dirijeze propria soaftd, cel pu{in in mlsura in care aceasta nu este conturatd fdrb abatere de la destinul s6u. La finalul cursului sdu de pregdtire el va dispune

de for{e care, corect folosite, ii vor asigura o via{6 liberd gi fericitd gi il vor apdra de durere, de boli gi suferin{e de tot felul.

I

Helmut Hark Forfa de vindecare a arborelui viefii

Coleclia STRANGER SECRET FILES Apare sub egida FAN OZN CLUB la Editura Triumf Coordonatorul colecliei

Arborele vielii, vechiul sistem sirnbolic al cabaligtilor Evului Mediu, este vehiculul arhetipurilor ale cdror simboluri provin direct din rdddcinile noastre iudeo-cregtine. GAndite sub fonnd de cAmpuri energetice, sefiroturile ne propun simbolurile lor, ideile lor de for{d, energiile lor, oferindu-ne

posibilitdli multiple gi variate de a ne vindeca, de a atinge starea de bine, atAt din punct de vedere ftzic cdt gi psihic. Cititorul este invitat, rnai intAi, sd rdspundS spontan la o serie de intrebdri pentru a putea determina rela{ia sa personalS privilegiatd cu fiecare sefirah in pafte qi pentru a descoperi in ce mod qi in ce mdsurd sefiroturile ii pot fi de a.jutor. Apoi, la fiecare sefirah, el va gdsi numeroase sfaturi concrete pentru a executa o adevdratd lucrare terapeutic[: meditalie, lucrul asupra culorilor, sugestii qi afirma{ii, teme, simboluri, analiza vise lor, lucru I

as

DT.

Anchetatorii au via{i scurti 2. Statueta blestemati 3. Cutremurele care vor lovi Rominia 4. Rizboiul ingerilor 5. Magicianul apei 1.

Coleclia ARMAGEDON Apare la Editura Solaris Cordonatorul colecliei

upra arhetipuri I or, sfaturi pentru terapeu{i.

DT.

Evanghelia esenianl 1928, Edrnond Bordeaux Szekely a publicat prima traducere a cdr{ii intAi a Evangheliei eseniene, Evanghelia eseniand a pdcii, dupd un manuscris pe care l-a gisit in Arhivele Secrete ale Vaticanului. Dupb aproape cincizeci de ani, au apdrut Cartea a doua. Cdrlile necunoscute ale esenienilor qi Cartea a lreia. Manuscrisele pierdute ale Fralernitiilii eseniene, acestea c6qtigAnd rapid popularitatea primei c6(i. In 1981, a fost publicatd postum, respectAnd cerinfele doctorului Edrnond Bordeaux Szekely, Cartea a patra. invdldturite Celui Ales. Acest text este un alt fragment al manuscrisului care, in aramaicd, se afld in Arhivele Secrete ale Vaticanului, iar in slavond, - la Biblioteca Regald din Austria. Stilul poetic al traduc6torului insuflefeqte frumoasele cuvinte ale

in

Domnului Iisus gi ale bdtrAnilor inlelep{i din frd{ia eseniand.

EMIL STRAINU

EMIL STRAINU

Un OZN pentru Hitler 2. Operafiunea Elster 3. Fuhrerul qi arma supreml 1.

La editura Orfeu 2000 DT.

EMII, STRAINU

Vederea PSI la distantl

CARTEA 2

Recommend Documents