Chimia in viata cotidiana
Chimia in gospodarie Chimia a devenit un atribut permanent în
toate domeniile de activitate, este permanent în jurul nostru. La
fecare pas o olosim cu sau ără ştiinţă, de multe ori find chimişti ără să ne dăm seama. Orice gospodar este un chimist!, reali"#nd "ilnic, ără să ştie, operaţii care, de apt, aparţin chimiei.
$acă
aprindem ocul, aprinderea chibritului, a lemnelor sau a ga"ului este o reacţie chimică. %regătirea unei mese hrănitoare este re"ultatul unei combinaţii chimice care asigură produselor alimentare alimentare calităţi culinare. culinare. $acă la masă bem un pahar de vin sau de bere, trebuie să ştim că aceste băuturi s&au ormat, de asemenea, în urma unor reacţii chimice.
'n
gospodărie se pot găsi unele substanţe chimice de utili"are obişnuită( aci"i, ba"e )alcalii*, di"olvanţi, alcooli, dierite săruri etc.
+ubstantele chimice olosite in gospodarie
•
+area de bucatarie & aCl
Clorura de sodiu, aCl este indispensabila vietii oamenilor si animalelor. %articipand la ormarea unor sucuri digestive, aCl este introdusa "ilnic in organism sub orma de sare de bucatarie. +olutia cu clorura de sodiu cu concentratia de -,/, avand aceeasi concentratie cu plasma sangvina, se oloseste in medicina ca ser f"iologic. •
0cidul acetic & C123O1
0cidul acetic, C 123O1, sa sau u oţet oţetul ul,, co con nor orm m denu denumi miri riii come co merc rcia iale le,, es este te un lich lichid id inco incolo lorr cu miro miross înţe înţepă păttor or,, lacrimogen, oarte solubil în apă, alcool, eter şi glicerină. 'n comerţ se găseşte sub trei orme( acid acetic glacial, cu o concentraţie de /,concentrat, /,concentrat, 4/, iar cel diluat, olosit în
alimentaţie, cu o concentraţie de / sau de 5/. +e păstrea"ă în sticle închise închise cu dop de plastic plastic sau cauciuc cauciuc . •
Carbonatul de amoniu & )23 * *1CO6
Carbon Carb onat atul ul de amon amoniu iu,, )2 )2 3 * *1CO6, es este te o subs substa tanţ nţă ă albă, cu miros de amoniac. 'n apă caldă, se descompune cu degajare de amoniac şi dio7id de carbon. +e oloseşte în spă spălăt lător orie ie,, în bucă ucătăr tărie )la )la creş creşte tere rea a alua luatului ului** şi în cosmetică. +e păstre"ă în 8acoane închise ermetic şi la loc răcoros. •
0pa o7igenata & 21O1
%ero7idul de hidrogen, 21O1, sau apa o7igenata, asa cum o cunoastem cei mai multi dintre noi, este singurul agent germicid compus e7clusiv din apa si o7igen. 0semenea o"onului, o"onului, acesta omoara omoara organismele organismele inectioase inectioase prin o7idare9 $in acest motiv motiv,, pero7idul de hidrogen hidrogen este considerat cel mai efcient si cel mai sigur de"inectant natural din lume.
:&urile si importanta lor Conorm normelor ofciale, prin aditivi alimentari se intelege orice substanta care in mod normal nu este consumata ca aliment in sine si care nu este utili"ata ca ingredient alimentar caracteristic, avand sau nu o valoare nutritiva, prin a carei adaugare intentionata la produsele alimentare in scopuri tehnologice pe parcursul procesului de abricare, prelucrare, preparare, tratament, ambalare a unor asemenea produse alimentare, devine o componenta a acestor produse alimentare. :&urile sunt acei aditivi adaugati in alimente cu rol de indulcitori, coloranti, emulgatori, emulgatori,
conservanti. ;ulti dintre acestia erau olositi si inainte de <=. 0linierea la normele >niunii :uropene a presupus olosirea codurilor de tip ?: pentru aditivii alimentari. alimentari. umeroase organi"atii organi"ati i internationale international e de sanatate au tras insa serioase semnale de alarma cu privire la aceste adaosuri sintetice, declarandu&le to7ice. @olosirea lor indelungata sau improprie poate duce, in timp, la ormarea unor aectiuni grave care nu mai pot f tratate. %otrivit rapoartelor organi"atiilor internationale, mortalitatea in randul populatiei globului, cau"ata de consumul alimentelor imbogatite cu substante artifciale, se a8a pe locul al AAA&lea, dupa consumul de droguri si medicamente si dupa accidentele de circulatie. An Bomania numarul bolnavilor de cancer se a8a intr&o continua crestere si se estimea"a ca aceasta aectiune va deveni in scurt timp ?boala mileniului AAA impotriva careia nu e7ista inca premisele ca se va descoperi un antidot.
0cidul citric :660cid 0cidul ul citr citric ic es este te unul unul dint dintre re ce ceii mai mai olo olosi siţi ţi adit aditiv ivii alimentari. alimentari. Chiar dacă se găseşte în cantitate mare în citrice,
nu trebuie conundat cu acidul citric găsit în alimente. :66alimentar nu este obţinut din citrice ci sinteti"at de dierite specii de ungi din "aharuri. 0mestecul obţinut este apoi fltrat şi tratat cu hidro7id de calciu şi acid suluric. 0cidul citric poate f olosit în alimente ca acidifant sau ca arom ar oma a nat natur ural ala! a!.. :ste :ste admi admini nist stra ratt şi ca me medi dica came ment nt în scop sc opul ul re regl glăr ării ii p2&u p2&ulu luii urin urinei ei,, ac aces esta ta ajut ajut#n #nd d rini rinich chii ii sa elimine acidul uric, prevenind astel ormarea pietrelor la rinichi şi a gutei.
Efectele consumului de alimente ce conţin acid citric E330
0cidul citric este considerat a f un aditiv oarte sigur şi din aceasta cau"a nu s&a stabilit do"a ma7imă ce poate f adăugată în alimente, producătorii de alimente find singurii care decid ce cantitate de acid citric olosesc. Cell mai bine Ce bine docu docum menta entatt ee eect al acidu cidullui cit citric ric este ste distru distruger gerea ea smalţu smalţului lui denta dentarr, ace acesta sta avor avori"# i"#nd nd apariţ apariţia ia cariilor dentare. 0cest lucru se datorea"ă consumului ridicat de băuturi băuturi )sucuri* si dulciuri ce îl conţin.
0lte eecte eecte ale acidului acidului citric citric din alimente alimente sunt( sunt( iritarea iritarea mucoaselor, voma, balonare, greata, intoleranta, diaree şi crampe abdominale. Surse de acid citric – E330
$in cau"a că poate f utili"at în produse solide c#t şi în cele lichide, acidul citric poate f înt#lnit în aproape toate
băuturile produse de industria alimentară )sucuri*, în dulciuri, produse lactate, biscuiţi, prăjituri, peşte congelat, ructe de mare, îngheţată, vin, dulceaţa, gem, ructe sau legume conservate, jeleuri, sosuri, maione"ă, maione"ă, produse de patiserie şi în bere cu dierite dierite arome. arome.
0cidul tartric :663
0cidul tartric este un aditiv alimentar din categoria regulatorilor de aciditate, regăsit în mod natural în ructe şi cu predilecţie în mustul de struguri. @orma utili"ată în industria alimentară, dar şi în cea armaceutică şi te7tilă )la vopsirea ţesăturilor* este cea cristali"at cristali"ată, ă, cunoscută sub denumirea de sare de lăm#ie!, obţinută pe cale chimică. +e utili"ea"ă în cantităţile prevă"ute de reţete în produse pe ba"ă de ciocolată şi cacao, în gemuri, jeleuri, marmelade, sucuri şi nectaruri din ructe sau concentrate de sucuri şi nectaruri, gumă de mestecat etc. u este permis în alimentele destinate destinate sugarilor şi copiilor mici. $o"a "ilnică admisă pentru consumul uman este de p#nă la 6- mgDEg corp. $o"ele mari şi repetate pot produce tulburări gastrointestinale, hiperaciditate, greaţă, vărsături, aecţiuni ale gurii, ale rinichilor, tulburări respiratorii, convulsii, somnolenţă, dureri musculare. 0cidul tartric este un to7ic pentru sistemul sistemul muscular muscular, put#nd duce duce chiar la parali"ie, parali"ie, dar dar do"ele utili"ate în alimente nu pot produce astel de eecte.
0cidul malic :15 0cidul malic este un compus organic ce se gaseşte în mod natural în ructe ca mere, struguri, ananas, ructe de pădure etc. 0 ost ost i"olat i"olat pentru pentru prima prima data data din suc de mere în
:ste :ste olo olosi sitt şi ca supl suplim imen entt alim alimen enta tarr, împr împreu eună nă cu magne"iul, magne"iul, pentru tratarea oboselii cornice şi a fbromilagiei. Efectele consumului de alimente ce conţin acid malic (E296)
0cidul malic este este un acid mai puternic puternic decat acidul citric şi citric şi acidul lactic şi lactic şi de aceea este olosit pentru a da alimentelor un gust acru, intens. $in aceasta cau"ă alimentele ce îl contin pot irita sistemul digestiv. Surse de acid malic (E296)
0cidul malic poate poate f cel mai mai des înt#lnit înt#lnit în băuturi băuturi carboga"oase, carboga"oase, bere cu ructe, dulciuri, gumă de mestecat , gem, jeleuri, sucuri naturale, sosuri, legume congelate, produse lactate lactate )iaurt cu cu ructe*, vin, vin, cidru, produse produse ără "ahăr, "ahăr, produse de patiserie patiserie şi coetarie ce conţin ructe, ructe, produse în conservă, conservă, suplimente suplimente alimentare, alimentare, sirop de tuse, medicamente sau suplimente eervescente, pastă de dinţi, apă de gură şi produse cosmetice.
0cidul acetic :150cidul acetic este olosit ca si conservant impotriva bacteriilor si ungilor. Cea mai mare activitate o are la p2 sca"ut. $e asemenea, poate f olosit ca si component de aroma. Cercetarile reali"ate pana in pre"ent nu au identifcat un
potential pericol pericol pentru sanatate sanatate in in urma consumarii consumarii acestui acestui aditiv alimentar. Face parte din categoria E!uri inofensi"e . E260# $cid acetic este olosit ca Conser"ant# $cidi%ant
Origine :150cid natural, pre"ent in majoritatea ructelor. :ste produs prin ermentarea "aharului, a melasei sau a alcoolului de catre bacterii sau prin sinte"a chimica, din aldehida acetica. $o"a ma7imă "ilnică... $o"a ma7imă "ilnică pentru E260 ($cid acetic) este nelimitată. :ecte secundare u pre"inta eecte secundare, este un compus normal normal al celulelor organismului. organismului. 0r trebui evitat de catre persoanele )oarte rar* care pre"inta intoleranta intoleranta la otet. Bestricţii dietetice u se cunosc & acidul acidul acetic acetic si acetatii pot f consumati de toate gruparile religioase, vegani si vegetarieni. vegetarieni. $esi poate f produs din alcool, nu contine alcool. :15- se găseşte în... +e adauga in maione"a pentru a inactiva +almonella. +e contine in dierite produse acide.
Gitamina C & :6-- 0cidul ascorbic ascorbic
0cidul ascorbic ):6--* este un acid acid "aharic obţinut prin o7idarea unor tipuri de "ahăr şi de amidon şi are proprietăţi antio7idante. Gitamina C este orma activă din punct de vedere biologic a acestui acid, un L&enantiomer, şi anume L& acidul ascorbic. Gitamina C este esenţială pentru creştere, dinţi, gingii, oase, piele şi vase de s#nge şi ajută absorbţia ferului în organism. Gitamina C contribuie la sinte"a corectă a colagenului. Gitamina C nu poate f administrată casupliment alimentar alimentar dacă este marcată cu :6--, care este un aditi" alimentar. alimentar. &nde se g'sete 0cidul ascorbic se găseşte în stare
naturală în toate plantele şi animalele, preponderent în ructele proaspete )în special citrice* şi în multe legume. :ste solubil în apă şi se distruge prin ferbere sau prin e7punere la o7igen, metale, lumină, căldură. $enumirea lui este str#ns legată de scorbut, o boală a secolelor trecute şi în special a marinarilor, provocată tocmai de defcienţa de Gitamina C în organism. &tili*are( 0cidul ascorbic este utili"at ca un antio7idant în industria berii, mărind timpul de depo"itare a berii pe rat si prevenind tulburarea ei. :6-- este olosit ca şi conservant în industria cărnii pentru a&i păstra culoarea, ca agent de coacere în panifcaţie, dar şi pentru a inhiba decolorarea ructelor tăiate, a pulpei şi a sucurilor de ructe. +oluţiile pentru developarea developarea otografilor otografilor conţin şi ele acid ascorbic. ascorbic. 0cidul ascorbic se mai găseşte în unt, produse cu ouă congelate, lapte pra, lapte condensat, cartof congelaţi, m#ncare pentru sugari în conservă, vinuri. +e mai poate adăuga şi produselor care îşi pierd Gitamina C prin prelucrare ulgii de cartof. cartof. +o*a *ilnic' admis' – nelimitat'
+pre deosebire de alte vitamine, Gitamina C nu are eecte negative în ca" de suprado"ă.
Hăuturi răcoritoare şi slab alcoolice ,'uturi r'coritoare Hăuturi răcoritoare sunt considerate a f alimentele lichide nealcoolice, întotdeauna diluate cu apă )potabilă, plată, carboga"oasă*, carboga"oasă*, care posedă proprietatea pretinsă de a stinge setea, de a răcori. 'n realitate, singura băutură răcoritoare este apa apa.. Ce sunt -'uturi r'coritoare.
'n r#ndul larg al băuturilor răcoritoare răcoritoar e intră acele băuturi care în mod obligatoriu conţin( & apă )potabilă, potabilă deduri"ată, minerală plată, minerală carboga"oasă, sion*, &a aci"i ci"i sau acidifanţi, acidifanţi, & substanţe aromate naturale sau sintetice. %e l#ngă aceste ingrediente obligatorii, obligatorii , majoritatea băuturilor răcoritoare conţin un îndulcitor )edulcorant*. >nele băuturi răcoritoare, răcoritoare, nu sunt dulci sau dulci&acrişoare, ci amare, aşa cum sunt apele tonice. /etode de o-ţinere a -'uturilor r'coritoare
+unt mai multe metode de obţinere a băuturilor răcoritoare, dintre care cele mai cunoscute sunt & adaosul de ingrediente concentrate lichide în apă, & adaosul de ingrediente concentrate solide )prauri, tablete* în apă,
& ermentaţia slab alcoolică în în soluţii apoase )socată, bragă, băutură rusească de cereale, etc.*. ,'uturile r'coritoare industriale m-uteliate
Hăuturile răcoritoare procesate industrial sunt produse comerciale care pot avea în compo"iţie( & apă apă )potabilă, )potabilă, potabilă deduri"ată, minerală plată, minerală carboga"oasă* carboga"oasă* & sucuri sucuri,, & aci"i )citric, tartric, tartric, malic, osoric*, osoric*, & aromanti"anţi, aromanti"anţi, & amestecuri ampon, &e edulcoranţi dulcoranţi )"ahăr rafnat, gluco"ă gluco"ă,, ructo"ă, "ahăr ructo"ă, "ahăr invertit , sorbitol, "aharină, ciclamat, aspartam aspartam,, acesulam*, & conservanţi )ben"oaţi*, & antio7idanţi antio7idanţi şi coloranţi coloranţi )caroten, )caroten, tocoerol, vitamina C*, & spumanţi )saponine*, & caeină.
Hăuturi slab alcoolice $intre băuturile slab alcoolice, alcoolice , importanţă comercială deosebită are berea, find solicitată de cea mai mare masă de consumatori.
,erea este o băutură naturală, obţinută prin
"aharifcarea plăme"ii de or" germinat )malţ*, )malţ*, ferberea ferberea cu hamei şi ermentarea alcoolică a mustului obţinut. $e menţionat că la abricarea berii pot f olosite şi alte cereale bogate în amidon sau materii prime "aharoase ermentescibile pentru înlocuirea parţială a or"ului. Compo*iţia chimic' a berii este comple7ă şi variabilă în
uncţie de sortiment. %rincipalele substanţe conţinute de bere sunt( alcoolul etilic )pînă la 5&F/*, de7trine, a"ot solubil, vitamine )H <, H1, H5, %%, C*, elemente minerale )I, ;g,
@eetc.*, aci"i organici )lactic, acetic, malic etc.*, substanţe colorante, tanante tanante şi CO1 )circa -,3/*. $upă conţinutul în alcool etilic, berea se clasifcă în 3 categorii( bere ără alcoolJ bere slab alcooli"ată, cu -,4&<,4/ alcoolJ bere obişnuită, cu 6&3,4/ alcoolJ bere cu peste 3,4/ alcool.
0limentatia omului omului modern $limentatia omului modern – alimentatia 1un!Food 1un!Food
;#nc#nd la timp )6 meseD"i si doua gustări* şi consum#nd apro7imativ 1 litri de apă ) nu lichide ci apă* ar f sufcient pentru a ne păstra sănătatea. 'n realitate, pe l#ngă aptul că nu m#ncăm la timp şi nu c#t ar trebui, asociem alimentele incorect şi ne mulţumim cu balast )adică nişte ...chestii pentru că nu sunt alimente alimente adevarate* adevarate* care ne umple stomacul dar nu ne hrăneşte. 0limentaţia este, ără îndoială, obiceiul care in8uenţea"ă cel mai mult sănătatea oamenilor. 0limentaţia este un proces voluntar voluntar şi conştient şi şi de aceea, aceea, este si educabil. educabil.
utriţia, dimpotrivă, este involuntară şi inconştientă. inconştientă. :a include toate procesele şi tranormările pe care alimentele le sueră în organism p#nă la completa lor asimilare. 'n condiţii normale o alimentaţie bună are ca urmare o nutriţie bună. %ractic, suntem ceea ce mnc'm , dar este o mare dierenţa între ceea ce inghitim şi ceea ce asimilea"ă celulele corpului nostru. KunE @ood! este denumirea generală dată tuturor preparatelor preparatelor care au o valoare valoare nutriţională nutriţională oarte oarte scă"ută şi şi un conţinut ridicat de sare, grăsimi rele!, carbohidraţi, "aharuri şi implicit implicit calorii. calorii. +unt m#ncăruri gustoase, se prepară rapid şi se consumă uşor. 2amburgerii, shaorma, cartofi prăjiţi, snacE&urile, dulciurile, produsele de patiserie si coetarie, sucurile carboga"oase sunt doar c#teva alimente care ac parte din nu ne aduc nici un categoria junE ood. $ceste alimente nu -ene%ciu satisf'c'tor# satisf'c'tor# iar efectele negati"e sunt o-e*itate# energie sca*uta# -oli si afectiuni de toate tipurile4 5 mancare gustoasa nu este neaparat si hranitoare
Ce se ntampl' astfel cu alimentaţia noastr' *ilnic' .
0tunci cand aportul de junE&ood junE&oo d este mai mare, decat cel al alimentelor vii, vom avea un defcit de vitamine, minerale, fbre, proteine, aminoaci"i aminoaci"i si un surplus surplus de grasimi saturate, to7ine, sare, carbohidrati, carbohidrati, etc.
0tunci cand nu ingeram sufciente proteine, vitamine si minerale, apar modifcari ale bunei dispo"iţii, oboseala, nervo"itate, dureri de cap, conu"ii şi slabirea muşchilor. An asemenea situaţii situaţii mulţi oameni consumă fe o caea, fe un calmant pentru a redob#ndi o alsă stare de bine. %e termen lung, o nutriţie defcitară poate cau"a cancer, cancer, hipertensiune, 0l"heimer şi multe alte boli pe care ne&am obişnuit să le considerăm ca ăc#nd parte din procesul de îmbătr#nire. Fals# fals# fals ;ajoritatea bolilor care sunt considerate ca acand parte din procesul de imbatranire sunt cau"ate de stilul de viata nesanatos, cu o alimentatie din care lipsesc vitaminele, mineralele, fbrele, aminoaci"ii, en"imele si proteinele. proteinele.
:ticheta unui produs Cu titlu de regula generala, Begulamentul impune o lista de mentiuni obligatorii ce trebuie indicate pe etichetele
produselor alimentare. alimentare. 0cestea 0cestea sunt( & $enumirea produsuluiJ & Lista ingredient ingredientelorJ elorJ & +ubstantele care provoaca alergii sau intoleranta )precum laptele, mustarul, cerealele ce contin gluten, ouale, pestele, arahidele arahidele etc*J & Cantitatea anumitor ingrediente sau categorii de ingredienteJ & Cantitatea neta de produs alimentarJ & $ata durabilitatii minimale sau data limita de consumJ & Conditiile speciale de pastrare siDsau conditiile de utili"areJ & umele sau denumirea comerciala si adresa operatorului sau importatorul importatoruluiJ uiJ & ara de origine sau locul de provenient provenienta a pentru anumite tipuri de carne sau in ca"urile in care omiterea acestui tip de inormatii ar putea induce cumparatorul in eroareJ & Anstructiuni Anstructiu ni de utili"are, in ca"ul in care omiterea lor ar ingreuna utili"area corecta a produsului alimentarJ & %entru bauturile care contin mai mult de <,1/ de alcool in volum, concentrati concentratia a alcoolica dobanditaJ & O declaratie nutritionala nutritionala..
