administrativ,, ~ă, administratìvoadj.invar. administratìvoadj.invar.administrativ
Gheorghe Sarău e-mail:
[email protected]
~i, ~e. adoptisard/o, -i, -e, -e adj. adopt/at, -ată, -aţi, -ate. àero(s) s.m. àero(s) s.m. aer. aeropòrt/o, ~uræ s.m.aeroport, s.m.aeroport, ~uri.
Dicţionar rrom
afektìvo adj.invar. afectiv,~ă, ~i, ~e. afirmaciaq/o, -i, e, -e adj. de afirmare. agor, ~a s.m. ~a s.m. capăt, capete; sfârşit, ~uri.
-român ( realizat pe baza
agorutn/o,-i, -e, -e adj. final, ~ă, ~i, ~e.
cuvintelor întâlnite în manualul de
aj v. t h a j
Comunicare în limba rromani " Vak ærimata " destinat anului I de studiu)
akana adv. acum. akanutn/o, -i, -e, -e adj.actual, adj.actual, ~ă, ~i, ~e; de acum; contemporan, ~ă, ~i, ~e.. akava v. k a v a àkci/a, -e s.f. -e s.f. acţiun/e, -i; akciaθar din akciaθar din (de la) acţiune. akcienq/oro, -iri, -ere, -ere adj. v. v. a k c i e n q o.
A abonamènto, ~uræ
s.m.abonament,
akcienq/o, -i, -e, -e adj. de acţiuni; al ( a,
~e.
ai, ale) acţiunilor.
abser, ~a ~a s.m. v. s u r o.
aktivi/pen [-mos], -mata s.m. -mata s.m. activit/ate,
aćarærdæs a obişnui (deprinde) pe
-ăţi.
cineva (cu ceva; să facă ceva).
activ, ~ă, ~i, ~e. aktìvo adj. invar. invar. activ, aktoresq/o, -i, -e, -e adj. de actor; al (a,
aćarutn/o, -i, -e, -e adj. obişnuit, ~ă,
ai, ale) actorului; actoric/esc, -ească, -eşti,
obişnuiţi, obişnuite. obişnuite .
-eşti.
aćhavel (perf. aćhavdæs)
vb. tr t r, intr.
akhard/o, -i, -e, -e adj. v. k h a r d o.
a opri, a înceta, a frâna.
akharel vb. v. kharel.
aćhavn/i, -æ s.f. 1.frân/ă,-e. 1.frân/ă,-e.2. 2. (lupunz,
akhari/pen [-mos], -mata s.m. k h a r i p
~a) ~a) piedic/ă, i.
e n.
adekvàto adj. invar.adecv/at, invar.adecv/at, -ată, -aţi,
akharipnasq/o, -i, -e,-e adj. vocativ,~ă,
-ate.
~i, ~e; de chemare, che mare, de strigare;apelativ,~ă,
ad„s v. a v d i v e s
~i, ~e. akhor, ~a s.m. ~a s.m. nuc/ă, -i.
albùm/o, -uræ
s.m. album, ~e.
alfabèt/o, -uræ s.m. alfabet, ~e; alfabetosθar din alfabetosθar din ( de la) alfabet. alin‡, ~a s.f. ~a s.f. lan, ~uri; câmp, ~uri.
anavesq/o, -i, -e, -e adj. de nume, al (a, ai, ale) numelui; de denumire, al (a, ai, ale) denumirii. miez, ~uri; conţinut, ander, ~a s.m. ~a s.m.miez, ~uri;cuprins, ~uri.
alosard/o, -i, -e, -e adj. ales, aleasă, aleşi,
perf. ander ærdæs) vb. tr. a anderærel ( perf.
alese; selecţion/at, -ată, -aţi, -ate.
conţine, a face să conţină.
perf. alosardæs) vb. tr. a alege; alosarel ( perf. a selecta; a selecţiona. prieten, ~i. amal, ~a s.m. ~a s.m. prieten, amalenq/o, -i, -e, -e adj. de prieteni; al ( a, ai, ale) prietenilor. prietenilor. amalikan/o, -i, -e, -e adj. prieten/esc,
andre adv. înăuntru. andrutn/o, -i, -e, -e adj. intern, ~ă, ~i, ~e. anèks/a, -e s.f. -e s.f. anex/ă, -e. anel ( perf. perf. andæs) vb. tr. a aduce; anindos aducând; anel zor æça a sili.
-ească, -eşti, -eşti; amical, ~ă, ~i, ~e.
angarn/o, -e s.m. -e s.m. crei/on, -oane.
amar/o, -i, -e, -e adj. pos. al nostru, a
angarnenq/o,-i, -e, -e adj. de creioane, al
noastră, ai noştri, ale noastre.
(a, ai, ale) creioanelor. anglal prep.,adv. anglal prep.,adv. înainte(a), în faţa;
amboldel ( perf. perf. amboldæs) vb. tr.1. tr.1. a întoarce.2. întoarce.2. a restitui, a da înapoi, a înapoia.3. înapoia.3.aa traduce. ambrèl/a, -e s.f. -e s.f. umbrel/ă, -e. ambrol, ~a s.m. ~a s.m. pară, pere. ame pron. ame pron. pers. pers. noi. amen pron. pers. ame la acuz. pe noi, -ne-. amenqe pron.pers. amenqe pron.pers. ame la dat. nouă, -ne-, ni. analogì/a, -e s.f. -e s.f. analogi/e, -i. s.m . v. v. n a v. nume, nume; anav, ~a s.m. denumir/e, -i. anaværel ( perf. perf. anaværdæs) vb. tr. a (de)numi; a pune nume. anavenq/o, -i, -e, -e adj. de nume, al ( a, ai, ale) numelor; de denumiri, al (a, ai, ale) denumirilor. denumirilor.
înainte,în faţă. răspuns, angledini/pen [-mos], -mata s.m. -mata s.m.răspuns, ~uri. anglekeri/pen [-mos], -mata pregătir/e, -i. s.m. pregătir/e, angliśkòl/a, -e s.f. -e s.f. grădin/iţă, -iţe; angliśkolaça cu grădiniţa [v. sin. sin. x u r d e l i n]. n ]. angliśkolutn/o, -i, -e, -e adj. preşcolar, ~ă, ~i, ~e. anglivak, ~a s.m. ~a s.m. v. a n g l o l a v. v. anglolav, ~a s.m. prefaţă, prefeţe; prefaţă.[anglolav < anglolaveça cu prefaţă.[anglolav anglutno lav]. adj.anteri/or, -oară, anglutn/o, -i, -e, -e adj.anteri/or, -ori, -oare; întâiul, întâia; preced/ent, -entă, -enţi, -enţi, -ente, de dinainte. dinainte. animatòr/i, -æ şi ‡ ivd ivd æritro]. ritro].
v. s.m. animator, ~i [ v.
anklel ( perf. anklisto, anklist æs) vb.
asfaltime adj.invar. asfalt/at, -ată, -aţi,
œl]. intr. a ieşi [ căld.; căld.; v. şi inklel, inkl œl
-ate.
ankrel vb. v. a n k l e l.
às/o, -uræ s.m. as, aşi.
anr/o, -e s.m. -e s.m. ou, ouă [ var.: vanro] vanro] anrenq/o, -i, -e, -e adj. de ouă, al (a, ai, ale) ouălelor.
prins, ~ă, prinşi, astard/o, -i, -e, -e adj. prins, prinse; apucat, ~ă, apucaţi, apucate. astarel ( perf. perf. astardæs) vb. tr. a prinde, a
antèn/a, -e s.f. -e s.f. anten/ă, -e. antonìm/a, -e s.f. -e s.f. antonim, ~e.
apuca.
în. anθa prep. anθa prep.în.
astarimasqe s.m. astarimasqe s.m. v. a s t a r i p n a s q e.
anθar prep. din; de la.
astaripnasq/o, -i, -e, -e adj. de legătură,
anθ-e prep. anθ-e prep. anθa în formă elidată în. elidată în.
de joncţiune.
anθ-(e)l prep. anθ-(e)l prep. anθa în formă elidată în. elidată în.
asvinal/o, -i, -e, -e adj. lăcrimat,
anθ-ël prep. anθ-ël prep. anθa în formă elidată în. elidată în.
înlăcrimat.
anθ-i prep. anθ-i prep. anθa în formă elidată în. elidată în.
s.f.lăcrămioar/ă, -e. asvinal/i, -æ s.f.lăcrămioar/ă,
anθ-jekh prep. anθ-jekh prep. anθa în formă elidată
aśti ( perf. aśtisardæs) vb. intr. a putea, a
înaintea ar.nehot. jekh ar.nehot. jekh într-un, într-o.
fi capabil ( în stare) să...
anθ-o prep. anθ-o prep. anθa în formă elidată în. elidată în. apartamènt/o, -uræ
s.m.
apartament, ~e. aplikàci/a, -e s.f. -e s.f. aplicaţi/e, -i. arakhel vb. v. r a k h e l. arakhl/o, -i, -e, -e adj. v. r a k h l o. arakhn/o, -e s.m. -e s.m. v. r a k h n o.
aśunel v. ś u n e l. aśund/o, -i, -e, -e adj. v. ś u n d e. atærdol vb. v. a t e r d œ l. aterdipnasq/o, -i, -e, -e adj. v. t e r d i p n a s q o. aterdœl vb. v. t e r d œ l. atòska adv. v. a t ù n ć i. atùnći adv. atunci.
aresel vb. v. r e s e l.
augùsta s.f. august.
arro s.m. făină.
autobùz/o, -uræ
artistikan/o, -i, -e, -e adj. artistic, ~ă, ~i,
autopìst/a, -e s.f. -e s.f. autopist/ă, -e.
~e.
autòr/i, -æ s.m. v. a u t ò r o.
artìst/o, -uræ s.m.v. p h i r n o.
autòr/o, -uræ s.m. autor, ~i.
asamasq/o, -i, -e, -e adj. v.a s a p n a s q
autorurenq/o,-i, autorurenq/o,-i, -e, -e adj. de autori, al
o.
(a, ai ,ale) autorilor.
adj.surâzăt/or, -oare, asand/o, -i, -e, -e adj.surâzăt/or,
avdives adv. astăzi.
-ori, -oare; zâmbit/or, -oare, -ori, -oare.
perf. asandilæs) vb. asandœl ( perf. intr. a zâmbi, a surâde [v. şi paśasal ) asapnasq/o, -i, -e, -e adj. de râs; rizibil, ~ă, ~i, ~e; comic, ~ă, ~i, ~e.
s.m. autobuz, ~e.
avel ( perf. perf. avilo, avilæs)
vb.intr. a
veni; a deveni. aver pron., aver pron., adj.nehot.invar. altul, alta, alţii, altele;le altele;le averenθar de averenθar de la (din, de
către) alţii (altele); averenqere altora;
bajramutn/o, -i, -e, -e adj. de petrecere;
avreça cu altul.
de sărbătoare, sărbăt/oresc, -orească,
adj. pron.nehot.invar. aver la avere adj. pron.nehot.invar.
-oreşti, -oreşti;distractiv, -oreşti;distractiv, ~ă, ~i, ~e.
cazurile oblice: ~ raklen pe raklen pe alţi copii.
bakr/i, -æ
s.f. oaie, oi.
berbec, ~i; ( p. gener.) bakr/o, -e s.m. -e s.m. berbec,
avgin s.m. avgin s.m. miere.
bakre oi.
avginesq/o, -i, -e, -e adj. de miere, al (a,
bakr/orro,- orre s.m. orre s.m. (dim.) miel, miei;
ai, ale) mierii.
berbec/el,-ei.
avil/o, -i, -e, -e adj. ven/it, -ită, -iţi, -ite. aviòn/i, -æ s.m. v. a v i ò n o.
păr; fir, ~e de păr. păr. bal, ~a s.m. ~a s.m. păr; balaj, ~a s.f. ~a s.f. v. b a l a n i.
v. x u r æ v n o. aviòn/o, -uræ s.m. v.
balan/i, -æ
avlin, ~a s.f. curte (înstărită; în poveşti: poveşti:
ălbii; cadă, căzi.
curte împărătească), curţi; aver/e, -i;
balan/o, -i, -e, -e adj. de (din) porc; ~o
cadru, domeniu.
mas carne de porc; ~o luvorro cocină de
avræl adv. v. a v r i.
porc.
avresq/o, -i, -e, -e adj.pos. al ( a , ai, ale
s.f. copaie, copăi; albie,
balanœrr/i, -
æ s.f. jgheab, ~uri.
) altuia.
balesq/o, -i, -e, -e adj. de păr, al (a ,ai,
avri adv. afară; avr æl de (din) afară.
ale) părului.
aźukerd/o, -i, -e, -e adj. v. ź u k e r d o
balkòn/o, -uræ
s.m. balc/on, -oane.
aźukerel vb.v. źukerel.
bal/o, -e s.m. -e s.m. porc,~i.
aźutil vb. v. ź u t i l.
balval, ~a [-æ]
aźutimaça s.m. aźutimaça s.m. v. a ź u t i p n a ç a. a.
bàmb/a, -e s.f. -e s.f. v. s u m ù n c a.
aźutime adj. v. ź u t i m e. aźutipnaça v. a ź u t i p e n. aźutip/en [-mos], -mata v. ź u t i p e n. aźutisarel vb. v. ź v. ź u t i s a r e l. aźutòr/o, -uræ
adj. ajut/or, -oare.
s.f. vânt, ~uri.
banan/ă, -e. banàn/a, -e s.f. -e s.f. banan/ă, banges adv. strâmb; incorect; chiorâş. bar, ~a s.f. 1. gard, ~uri. 2. ogradă, ogrăzi; curte, curţi;grădin/ă,-i. baræq/o, -i, -e, -e adj. de curte, al (a,
Ä
ai, ale) curţii (gardului, ogrăzii).
äl
barærd/o, -i, -e, -e adj. cresc/ut, -ută, -uţi, -ute; măr/it, -ită, -iţi, -ite.
B baxtagor, ~a s.m. ~a s.m. succes, ~e. baxtal/o, -i, -e, -e adj. noroc/os, -oasă,
barærel ( perf. bar perf. bar ærdæs) vb. tr. a creşte, a face mare; a mări.
-oşi, -oase;feric/it, ită, iţi, -ite..
baræri/pen [-mos], -mata s.m. -mata s.m. creşter/e,
bajràm/o, -ură s.m. petrecer/e, -i;
-i; mărir/e, -i; dezvolt/are, -ări; cultiv/are,
sărbăt/oare, -ori.
-ări.
baræripnasq/o, -i, -e, -e adj. de creştere
basand/o, -i, -e, -e adj. sufici/ent,
(mărire), al (, ai, ale) creşterii (măririi).
-entă, -enţi, -ente; îndestulăt/or, -oare,
baræx, ~a s.m. ~a s.m. steag, ~uri, drapel, ~e.
- ori, -oare [ v. şi: basutno]. basutno ]. basketosq/i, -o, -e, -e adj. de baschet, al
baræxesq/o, -i, -e, -e adj. de steag, al (a,
(a, ai, ale) jocului de baschet.
ai, ale) steagului.
basutn/o, -i, -e, -e adj. suficient, ~ă,
bar/o, -i, -e, -e adj. mare, mari. baredivaj s.m. baredivaj s.m. (luna) iunie. baredivesq/o, -i, -e, -e adj. de sărbătoare, al (a, ai, ale) sărbătorii.
suficienţi, suficiente [ v. şi: basando]. basando]. baś, ~a s.m. ~a s.m. sunet, ~e; voc/e, -i; ţipăt, ţipete.[ v. şi k r ï l o ]. baśel ( perf. baślæs) vb. intr. intr. 1.a 1.a
baredivesutn/o, baredivesutn/o, -i, -e, -e adj.
cucuriga. 2. a lătra.3. lătra.3. a emite un sunet
sărbător/esc, -ească, -eşti, -eşti.
strident.4. (bicicleta, căruţa) a scârţăi.
bareilesq/o, -i, -e, -e adj. cu inimă mare, mărinim/os, -oasă, -oşi, -oase; gener/os, -oasă, -oşi, -oase. barimatenq/o, -i, - e, -e adj. v. p h u t æ
baśenq/o, -i, -e, -e adj. al (a, ai, ale) sunetelor. baśesq/o, -i, -e, -e adj.al adj.al (a, ai, ale) sunetului.
r d o.
baśibaś, ~a s.m. zgomot, ~e; gălăgie.
barœl ( perf. perf. barilæs) vb. refl. a se face
baśibaśal/o, -i, -e, -e adj.zgomot/os, adj.zgomot/os,
mare, a se mări; a creşte.
-oasă, -oşi, -oase; gălăgi/os, -oasă, -oşi,
barvalærel(barval rel(barvalærdæs) vb. tr. a
-oase.
îmbogăţi.
baśn/o, -e s.m. -e s.m. cocoş, ~i.
bogăţi/e, barvali/pen [-mos], -mata s.m. -mata s.m. bogăţi/e, -i; îndestul/are, -ări. barval/o, -i, -e, -e adj. bog/at, -ată, aţi, -ate. barvarærel vb. tr. tr. v. b a r v a l æ r e l.
barr, ~a
s.m. 1. piatră, pietre.2. pietre. 2.
bàz/a, -e s.f. -e s.f. baz/ă, -e. bazutn/o, -i, -e, -e adj. de bază, fundamental, ~ă, ~i, ~e. bäräganosq/o, -i, -e, -e adj. de Bărăgan, al (a, ai, ale) Bărăganului.
cetate, cetăţi; barr „nθar din nθar din (de la)
be-he-he interj. ( pentru oaie) be-he-he.
pietre. pietre.
behehekerel ( perf. behehekerd perf. behehekerdæs) vb.
barræq/o, -i, -e, -e adj. de piatră, al (a, ai, ale) pietrei.
intr. a behăi. belut, ~a s.m. ~a s.m. stejar, ~i.
barrutn/o, -i, -e, -e adj. de (din)
adj.de stejar, al (a, belutesq/o, -i, -e, -e adj.de
piatră.
ai, ale) stejarului. benzină. benzìna s.f. benzìna s.f. benzină.
berand, ~a s.m. ~a s.m. (la cort) berand. berævel.( vel.( perf. ber perf. ber ævdæs)
vb. intr. a
bezëx, ~a s.m. ~a s.m. v. b e z e x. bezex, ~a s.m ~a s.m păcat, ~e.
se plimba cu barca, a naviga.
bi prep. bi prep. (cu genit.) genit.) fără.
beresq/o, -i, -e, -e adj. de barcă, de
bi- pref. bi- pref. neg. ne-.
vapor; al (a, ai, ale) bărcii (vaporului).
biaćhavd/o, -i, -e, -e adj. 1. neastâmpăr/at, -ată, -aţi, -ate. 2. fără
berxum, ~a s.m. ~a s.m. ghindă, ghinde. ber/o, -e s.m. -e s.m. barcă, bărci; vap/or, -oare; ambarcaţiun/e, -i. bero/rro, -orre s.m. -orre s.m. dim. bărcuţ/ă, -e; vaporaş, ~e. berś, ~a s.m. ~a s.m. an, ~i; but berśenθe! la
oprire, neîncet/at, -ată, -aţi, -ate; neîntrerupt, ~ă, neîntrerup/ţi, -te [ v. şi: tragvalo]. tragvalo]. biandimasq/o, -i, -e, -e adj. v. b i a n d i p n a s q o. biandipnasq/o, biandipnasq/o, -i, -e, -e adj. de naştere, al
mulţi ani!; berśenθar de berśenθar de la (din) ani.
(a, ai, ale) naşterii; natal, ~ă, ~i, ~e).
berśesq/o, -i, -e, -e adj. de an, al (a, ai,
biavil/o, -i, -e, -e adj. neven/it, -ită, -iţi,
ale) anului.
-ite; (la şcoală) absent, ~ă, absen/ţi, -te.
vârst/ă, -e; berśi/pen, [-mos], -mata s.m.. -mata s.m..vârst/ă,
bibaxtal/o, -i, -e, -e adj. nenoroc/os,
etate, etăţi.
-oasă, -oşi, -oase.
berśisarel ( perf. berśisard perf. berśisardæs) vb. tr.a tr.a
adj.1. necresc/ut, -ută, bibaril/o, -i, -e, -e adj.1.
aniversa, a sărbători/ a marca o dată pe an o anumită zi (de naştere, o dată/sărbătoare
-uţi, -ute; imatur, ~ă, ~i, ~e.2. ~e. 2. s.m., s.m., s.f. ,
anume, ziua onomastică etc).
adj. pitic, adj. pitic, ~ă, pitic/ă, -e..
berśivaxt, ~a s.m. ~a s.m. v. b e r ś k o t o r.
bibaśibaś s.m. bibaśibaś s.m. linişte.
berśkotor, ~a s.m. ~a s.m. 1. sezon 2. anotimp,
bibaśibaśutn/o, bibaśibaśutn/o, -i, -e, -e adj. liniştit/or,
~uri.
-oare, -ori, -oare, fără zgomot. bibæq/o, -i, -e, -e adj. de mătuşă, al ( a,
beruj, ~a s.f. ~a s.f. albin/ă, -e.
ai, ale) mătuşii.
sta.2. a beśel ( perf. perf. beślæs) vb. intr. 1.a 1.a sta.2.
bibi, -æ
locui.
bibliotèk /a, /a, -e s.f. -e s.f. bibliotec/ă, -i [ v. şi:
beśimasq/o, -i, -e, -e adj. v. b e ś i p n a s q o. beśipnasq/o, -i, -e, -e adj. de stat; de locuit; de şezut.
perf. beśutnærdæs) vb. beśutn ærel ( perf. beśutn tr.,refl. ~ pes a se recrea. beśutn/o, - i, -e, -e adj. odihnit/or, -oare, -ori, -oare.
s.f. mătuş/ă, -i.
pustikelin]. pustikelin]. bibold/o, -e s.m. evreu, evrei [v. şi ‡ ut, ut, ~a]. bibutvarn/o, -i, -e, -e adj. rar. bićamaq/o, -i, -e, -e adj. obraznic, ~ă, ~i, ~e. bićar, ~a [-æ]
s.f. burui/ană, -eni; iarbă
rea, ierburi rele; pir.
bićæć/o, -i, -e, -e adj. nedrept, nedreaptă,
bitragaver adj. invar. imobil, ~ă, ~i,
nedrepţi, nedrepte; fals, ~ă, falşi, false;
~e; fix, ~ă, ficşi, fixe. fixe.
bićhalel (bićhaldæs) vb.tr. a trimite; a
bitragavni
expedia.
bi‡enutn/o, -i, -e, -e adj. nepersonal
bidirèkt adv. indirect.
(impersonal), ~ă, ~i, ~e; nehotăr/ât, -âtă,
bidośal/o, -i, -e, -e adj.1. adj.1. corect, ~ă,
-âţi, -âte.
corecţi, corecte. 2. nevinov/at, -ată, -aţi,
s.f. bec, ~uri [= dudesqi golni bi‡l/i, -æ s.f. bec,
-ate.
].
bidośaq/o, -i, -e, -e adj. fără greşeală;ireproşabil, ~ă, ~i, ~e.. bikandavn/o, -i, -e, -e adj.neascultăt/or, adj.neascultăt/or, -oare, -ori, -oare.
~uri; guglipnasqo blàt/o, -ură s.m. blat, ~uri; guglipnasqo ~o tort. blòk/o, -ură s.m. bloc, ~uri. blòk/os, -ură s.m. -ură s.m. v. b l ò k o.
perf. bikindæs) vb. tr. a vinde. bikinel ( perf. bikind bikinitòr/i, -ă [-ură] s.m. [-ură] s.m. v. b i k i n i t r
blùz/a, -e s.f. -e s.f. bluz/ă, -e. bodl/o, -i, -e, -e adj. albastru, albastră,
o. bikinitr/o, -e s.m. vânzător, ~i. bikinlin, ~ æ
s.f. magazin, ~e, butic,
albaştri, albastre. bokhal/o, -i, -e, -e adj. flămând, ~ă,
~uri.
flămân/zi, -de.
bilaćhard/o, -i, -e, -e adj. nerepar/at, -ată,
perf. boldæs ) vb. tr. 1. a boldel ( perf.
-aţi, -ate; neîmbunătăţ/it, -ită, -iţi, -ite;
boteza.2. boteza.2. a dumica, a întinge, a înmuia.
dezordon/at, -ată, -aţi, -ate.
bombòn/a, -e s.f. -e s.f. bomboan/ă, -e.
bilèt/o, -ură s.m. bilet, s.m. bilet, ~e.
bov, ~a s.m. ~a s.m. sob/ă, -e; cupt/or, -oare;
bil/i, -ă s.f. v. m ï c a.
gazenqo ~ aragaz.
bilovenq/o, -i, -e, -e adj. grat/uit, -i
brad/ î , -ă s.f. cof/ă, -e; găleată, găleţi;
tă, -iţi, -ite.
vadră, vedre.
biprin‡ard/o, -i, -e, -e adj. ne(re)cunosc/ut, -ută, -uţi, -ute. biphirkher, ~a s.m. ~a s.m. imobil, ~e. birenval/o, -i, -e, -e adj. dezordon/at, -ată, -aţi, -ate birovl/i, -æ
brakhel ( perf. perf. brakhlæs) vb. tr. a apăra, a proteja. brakhi/pen [-mos], -mata s.m. -mata s.m. apărare, apărări; protecţi/e, -i. brakhl/o, -i, -e, -e adj. apăr/at, -ată, -aţi,
adj. albin/ă, -e.
biśaj adv. interzis.
-ate; protej/at, -ată, -aţi, -ate.
biśand/o, -i, -e, -e adj. nărăv/aş, -aşă,
brigal/o, -i, -e, -e adj.ghrijul/iu, adj.ghrijul/iu, -ie, -ii,
-aşi, -aşe.
-ii.
bithamikan/o, bithamikan/o, -i, -e, -e adj. ilegal, ~ă, ~i, ~e.
briśind, ~a s.m. ~a s.m. ploaie, ploi. brung, ~a s.m. ~a s.m. tufiş, ~uri.
brungal/o, -i, -e, -e adj.stuf/os, adj.stuf/os, -oasă,
butśund/o, -i, -e, -e adj. renum/it, -ită,
-oşi, -oase.
-iţi, -ite; vest/it, -ită, -iţi, -ite.
bućhol ( perf. bućhl perf. bućhlæs) vb.intr. a se
butvar adj. frecvent, deseori, adesea; în mod repetat; de multe ori [var.: butivar ]. ].
chema, a se numi. buxlærel ( perf. buxl perf. buxlærdæs)
vb. tr t r.1.
a lărgi, lărgi, a extinde;a dezvolta.2. dezvolta.2. a face / a aşterne patul (pentru culcare). buxl/o, -i, -e, -e adj. larg, ~ă, ~i, ~i; extins, ~ă, extin/şi, -se; spaţi/os, -oasă, -oşi, -oase.
butvarn/o, -i, -e, -e adj. v.b u t v a r u t n o. butvarutn/o, -i, -e, -e adj. frecv/ent, -entă, -enţi,-ente. buzex, ~a s.f. pinten, ~i. buzn/i, -æ
s.f. capr/ă, -e.
buxlœl ( perf. buxli perf. buxlilæs) vb. refl. a se
buzn/o, -e s.m. -e s.m. ţap, ~i.
face larg, a se lărgi; a se extinde.
buzn/œrri, -œrræ
Bukurèśti s.m. Bucureşti.
iadă, iede.
bukureśtosq/o, bukureśtosq/o, -i, -e, -e adj. de
buzn/orro, -orre s.f. -orre s.f. ied, iezi.
s.f. căpriţ/ă, -e;
Bucureşti, al (a, ai, ale) Bucureştiului. bulænd, ~a s.m. ~a s.m. taburet, ~e; fotoli/u, -i.
C
but adj., adv. mult,multă, mulţi, multe; mult. butanglal adv. devreme. butærn/o, -e adj. harnic, ~ă, ~i, ~e; muncit/or, -oare, -ori, -oare. butæq/o, -i, -e, -e adj. de lucru, de
càml/a , -e s.f. -e s.f. castan/ă, -e. cëgosável ( perf. cëgosajl æs) vb. tr. a
ţinti. cicaj, ~a s.f. ~a s.f. pisic/ă, -i [ v. şi: bili]. bili]. cìgl/a, -e s.f. -e s.f. ţigl/ă, -e.
muncă; al (a, al, ai, ale) lucrului (muncii).
v. c i k n o. cign/o, -i, -e, -e adj. v.
buteranglutn/o, -i, -e, -e adj. multicolor,
cikn/o, -i, -e, -e adj. v. t i k n o.
~ă, ~i, ~e, de pastel. buti/pen [-mos], -mata s.m. -mata s.m. mulţim/e, -i; plural, ~e. butivar adv. v. b u t v a r. r.
î, -æ s.f. lucru, ~uri. but/ î,
cird, ~a s.m. ~a s.m. tren, ~uri; le cirdeça cu trenul. cìrdel ( perf. cìrdæs) vb. tr., intr. a trage.
cirkulàci /a, -e s.f. -e s.f. circulaţi/e, -i. cirkulaciaq/o, -i, -e, -e adj. de circulaţie, al (ai, ale, ai) circulaţiei.
î kern/o, muncitor, ~i. but î kern/o, -e s.m. muncitor,
cirkulisarel ( perf. cirkulisardæs) vb.
butpalal adv. târziu.
intr. a circula; cirkulisarindoj circulând.
butpuran/o, -i, -e, -e adj. străvech/i, -e,
cïgn/o, -i, -e, -e adj. v. c i k n o.
străvechi, străvechi.
cïkn/o, -i, -e, -e adj. v. c i k n o.
cïra adv. v. c ï r r a.
ćèr/o(s), -uræ [-i] s.m. -i] s.m. v. şi D e v e l.
cïrra adv. puţin. adv. puţin.
ćerxaj, ~a s.f. ~a s.f. stea, stele.
còx/a, -e s.f. -e s.f. fust/ă, -e.
ćeśm/a, ~e s.f. ~e s.f. cişmea, cişmele. ćexrain, ~a s.f. ~a s.f. v. ć e r x a j.
¢
ći adv. neg.(căld.) nu. ćìma adv.( adv.( spoit.) spoit.) puţin.
ćać/o, -i, -e, -e adj. 1. adevăr/at, -ată, -aţi,
ći adv. v. n a.
-ate; just, justă, jusţi, juste.2. juste. 2.drept, drept,
ćikat, ~a s.f. ~a s.f. frun/te, -ţi.
dreaptă, drepţi, drepte [sin.: daxno]. daxno].
ćikatesq/o, -i, -e, -e adj. de frunte, al (a,
ćaćutn/o, -i, -e, -e adj. real, ~ă, ~i, ~e;
ai, ale) frunţii.
veridic, ~ă, ~i, ~e.
ćikatutn/o, -i, -e, -e adj. frontal, ~ă, ~i,
ćaj/o, - uræ
s.m. v. t è a.
~e.
ćajesq/o, -i, -e, -e adj. v. t e a q o.
ćiriklæq/o, -i, -e, -e adj. de pasăre, al (a,
ćajl/o, -i, -e, -e adj. sătul, ~ă, ~i, ~e;
ai, ale) păsării; păsăr/esc, -ească, -eşti,
satisfăc/ut, -ută, -uţi, -ute.
-eşti.
ćam, ~a s.f. ~a s.f. faţă, feţe; obraz, obraji;
ćiriklænq/o, -i, -e, -e adj. de păsări, al
( gram.) gram.) caz, ~uri. ćambel ( perf. perf. ćamblæs) vb. tr., intr. a
(a, ai, ale) păsărilor. ćiriklenq/o, -i, -e, -e adj. de păsăroi, al (a,
mesteca. ćamćarel (ćamćardæs) vb. tr. v. ć a m b
ai, ale) păsăroilor. păsăroilor. ćirikl„nq/o, -i, -e, -e adj. v. ć i r i k l æ
e l. ćar, ~a [-æ] s.f. iarbă, ierburi.
n q o. s.f. pasăre, păsări; le
ćaræq/o, -i, -e, -e adj. de iarbă, al (a, ai,
ćirikli,-æ
ale) ierbii.
ćirikl „n pe păsări; le ćirikl „nçar cu nçar cu
ćarxaln/o, -e adj. ierbivor, ~ă, ~i, ~e. ćarn/o, -i, -e, -e adj. vegetarian, ~ă, vegetarien/i, -e.
păsările. ćirikl/o, -e s.m. augm. păsăroi, păsăroi.
ćar/o, -e s.m. -e s.m. castr/on, -oane; blid, ~uri,
ćirikl/œrri, - œrræ s.f. dim. păsăric/ă,
strachină, străchini.
-i; ćirikl œrr „n pe păsărici.
ćar/orro, - orre s.m. orre s.m. castronel, ~e. ćàs/o, -uræ s.m. ceas, ~uri; vastesqo ~o ceas de mână. ćèrb/o(s), -uræ s.m. cerb, ~i [ v. şi śingva ‡ lo]. lo].
ćirlatan/o, -i, -e, -e adj. antic, ~ă, ~i, ~e; străvech/i, -e, -i, -e.
ćitrel ( perf. perf. ćitrisardæs)
vb.tr. a
ćhavenqe elevilor (copiilor, băieţilor); le
desena, a creiona, a schiţa; (în ( în
ćhavençar cu ćhavençar cu copiii (elevii, băieţii).
conversaţie) conversaţie) a descrie.
ćhavorrenq/o, -i, -e, -e adj. de copilaşi
ćitresq/o, -i, -e, -e adj. de desen, al (a, ai,
(băieţaşi, flăcăiaşi), al (a, ai, ale)
ale) desenului.
copilaşilor (băieţaşilor, flăcăiaşilor).
ćitrisard/o, -i, -e, -e adj. desen/at, -ată,
ćhav/orro, -orre s.m. -orre s.m. dim. copilaş, ~i,
-aţi, -ate.
băieţaş, ~i; flăcăiaş, ~i.
ćitr/o, -e s.f. -e s.f. 1. desen, ~e; imagin/e, -i;
ćhej, ~a s.f. ~a s.f. v. ć h a j.
ćitrenθe în (la) desene; ćitresθar din ćitresθar din
æ] ćhib, ~a [~ æ]
(imagine) desen; rangl ærdo ~o desen
ćhibænq/o, -i, -e, -e adj. de limbi, al (a,
colorat. 2..phenipnasqo 2..phenipnasqo ~ descriere.
ai, ale) limbilor l imbilor..
ćoràp/a, -e s.f. -e s.f. ciorap, ~i.
ćhibæq/o, -i, -e, -e adj. de limbă, al (a,
ćorn/o, -i, -e, -e adj. şir/et, -eată, -eţi,
ai, ale) limbii.
s.f. limb/ă, -i.
ćhibæqor/o, -i, -e, -e adj. v. ć h i b æ q
-ete.
o. ćorr/o, -i, -e, -e adj. sărac, ~ă, ~i, ~e ćugn/i, -æ s.f. bici, bice. ćŭplil ( perf. perf. ćŭplsajlæs)
vb. tr. a
ciuguli. ćupn/i, -æ s.f. v. ć u g n i.
¢h
ćhib„nq/o, -i, -e, -e adj. v. ć h i b æ
n
q o. ćhibutn/o, -i, -e, -e adj. lingvistic, ~ă, ~i, ~e. ćhihor, ~a s.m. ~a s.m. v. ć h o r.
ćhinærn/i, - æ s.f. 1. maşin/ă, -i de tocat.2. tocat.2. angarenqi ~ ascuţitoare. ćhini/pen [-mos], -mata s.m. -mata s.m. 1. tăier/e, -i.
ćhaj, ~a s.f. ~a s.f. fată, fete ( de etnie rromă). ćhand, ~a s.m. ~a s.m. mod, ~uri.
~e. 3. klasaqo 2. tăietur/ă, -i; decupaj, ~e.3.
ćhatl/o, -e s.m. -e s.m. acoperiş, ~ e.
ćhidipen pauză (între orele de clasă);
ćhavenq/o, -i, -e, -e adj. de băieţi, de
śkolaqo ćhinipen vacanţă şcolară.
flăcăi; al (a, ai, ale) băieţilor (flăcăilor). ćhavenq/oro, -iri, -ere, -ere adj. v. ć h a v e n q o. ćhav/o, -e s.m. -e s.m. băiat (copil sau flăcău) de etnie rromă; în sens mai larg (la şcoală): elev; ćhaves pe băiat (copil, elev); le ćhavesθar de ćhavesθar de către elev (copil, băiat); le ćhaven pe copii (elevi,băieţi); le ćhavenθe în (la) elevi (copii,băieţi); le ćhavenθar de ćhavenθar de către elevi (băieţi, copii); le
ćhinipnasq/oro, ćhinipnasq/oro, -iri, -ere, -ere adj. v. ć h i n i p n a s q o. ćhinipnasq/o, -i, -e, -e adj. de tăiere, al ( a, ai, ale) tăierii; de pauză, al (a, ai, ale ) pauzei; de vacanţă, (al, ai, ale) vacanţei. ćhind/o, -i, -e, -e adj. 1.tăi/at, -ată, -aţi, -ate.2. -ate.2. rupt de oboseală; me sem ćhindo sunt rupt de oboseală. ćhor, ~a s.m. ~a s.m. barbă, bărbi. ćhon, ~a s.m. ~a s.m. lun/ă, -i.
ćhudel ( perf. perf. ćhudæs) vb. tr. a arunca, a azvârli; ~ anθ-ël sa riga a împrăştia.
delimitaciaq/o, -i, -e, -e adj. de delimitare (demarcare), al (a, ai, ale)
ćhudin/o, -i, -e, -e adj. arunc/at, -ată, -aţi, ate; împrăşti/at, -ată, -aţi, -ate. ćhur/i, -æ
s.f. cuţit, ~e.
ćhurik, ~a s.f. ~a s.f. v. ć h u r i
delimitării (demarcării). deni/pen [-mos], -mata s.m. -mata s.m. cadou, ~uri; dar, ~uri. deræv, ~a s.f. ~a s.f. mare, mări. derævæq/o, -i, -e, -e adj. de mare, al (a,
D
ai, ale) mării; maritim, ~ă, ~i, ~e. dad, ~a s.m. ~a s.m. tată, taţi; ( p.ext.) p.ext.) dada părinţi. dadenq/o, -i, -e, -e adj. de taţi, al (a, ai, ale) taţilor (părinţilor); părint/esc, -ească, -eşti, -eşti. dadesq/o, -i, -e, -e adj. de tată, al (a, ai,
deś num. card. zece. deśto num.ord. al zecelea, a zecea. deśuduj num.card. doisprezece, douăsprezece. deśudujto num.ord. al doisprezecelea, a
ale) tatălui; părint/esc, -ească, -eşti, -eşti.
douăsprezecea.
daxn/o, -i, -e, -e adj. drept, dreaptă,
deśujekh num.card. unsprezece.
drepţi, drepte [ v. şi: ćaćo]. ćaćo].
deśujekhto num.ord. al unsprezecelea, a
daj, ~a s.f. ~a s.f. mam/ă, -e.
unsprezecea.
dajaq/o, -i, -e, -e adj. de mamă, al (a, ai,
deśupan‡
ale) mamei; matern, ~ă, ~i, ~e.
deśupan‡to num.ord. al
dajkaxn/i, -æ
s.f. cloşcă, cloşti.
dandenq/o, -i, -e, -e adj. de dinţi, al (a, ai, ale) dinţilor; dentar, ~ă, ~i, ~e; ~i morni
num.card. cincisprezece.
cincisprezecelea, a cincisprezecea. deśuśow num.card. şaisprezece.
perie de dinţi.
deśuśowto num.ord. al şaisprezecelea, a
dàr/o, -uræ s.m. v. d e n i p e n.
şaisprezecea.
das, ~a s.m. ~a s.m. 1.creştin, ~i. 2. gagi/o, -i.
determinànto adj. invar. determinant, ~ă; determinan/ţi, -te.
daśti ( perf. daśtisardæs) vb. v. a ś t i.
determinàto adj. invar. invar. detreminat, ~ă;
decèmbra s.f. (luna) decembrie.
detremin/aţi, -ate.
decìzi/a, -e s.f. -e s.f. decizi/e, -i.
(rar ) Devel, ~a s.m. 1. Dumnezeu, (rar
dej, ~a v. d a j.
Dumnezei.2. Dumnezei.2. cer, ~uri
dekorutn/o, -i, -e, -e adj. decor/at, -ată,
d„s, ~a s.m. ~a s.m. v. d î v e s.
-aţi, -ate.
d„sesq/o, -i, -e, -e adj. v. d î v e s e s q o.
del ( perf. perf. dias, d æs) vb. tr. a da; dindoj
dialektikan/o, -i, -e, -e adj. dialectal,~ă,
dând.
~i, ~e. dialòg/o, -uræ s.m. v. dialog, ~uri.
diapozitiv, ~e. diapozitìv/o, ~uræ s.m. v. diapozitiv,
pieţe. 2. oraş, diz, ~a s.f. ~a s.f. 1.târg, 1.târg, ~uri; piaţă, pieţe.2.
didaktikan/o, -i, -e, -e adj. didactic, ~ă,
~e.
~i, ~e.
diz/œrri,-
œrræ s.f. dim. târguş/or,
diferènc/a, -e s.f. -e s.f. diferenţ/ă, -e. dikhel ( perf. perf. dikhlæs) vb. tr. a vedea; a privi, a se uita; dikh! vezi! dikhindoj văzând. dikhimasq/o, -i, -e, -e adj. v. d i k h i p n a s q o. dikhi/pen [-mos], -mata s.m. -mata s.m. veder/e, -i; privir/e, -i; le dikhipnaça cu vederea (privirea); le dikhipnasθar din dikhipnasθar din privire. dikhipnasq/o, -i, -e, -e adj. de vedere, al
-oare; orăşel, ~e. dizutn/o, -i, -e, -e adj. de târg; de piaţă; orăşen/esc, -ească, -eşti, -eşti. d î,
dæ s.m. suflet,~e; inim/ă, -i;
pântec, ~e. d î ves, ves, ~a s.m. ~a s.m. zi, zile; æanavesqo ~ zi onomastică;biandipnasqo/biandim onomastică;biandipnasqo/biandimasqo asqo ~ zi de naştere. vesardæs) vb. tr. a d î vesarel vesarel ( perf. d î vesard sărbători o zi.
(a, ai, ale) vederii; de privire, al (a, ai, ale)
d î vesenq/o, vesenq/o, -i, -e, -e adj. de zile, al (a, ai,
privirii; de observare.
ale) zilelor.
dikhl/o, -i, -e, -e adj. văz/ut, -ută, -uţi,
d î vesesq/o, vesesq/o, -i, -e, -e adj. de ziuă, al (a, ai,
-ute.
ale) zilei.
dikl/o, -e s.m. -e s.m. batic, ~uri; basma, ~le.
dïlgo, dïlźi adj. lung, ~ă; lungi, lungi.
dikl/orro, -orre s.m. -orre s.m. dim. baticuţ, ~e;
dïrz/a, -e s.f. -e s.f. cârp/ă, -e; khosipnasqi ~a
batist/ă, -e.
cârpă de şters.
dinglæl/o, -i, -e, -e adj. odihn/it, -ită,
dòktor/o, -uræ s.m. doctor, ~i.
-iţi, -ite.
dolalin, ~a s.f. leagăn, ~e [v. şi: k ùna] na]
dinglœl ( perf. perf. dinglisajlæs) vb.refl. a se
dolalin(av)el ( perf. perf. dolalindæs) vb. tr. a
odihni [ v. şi: hodinil pes]. pes].
legăna.
din/o, -i, -e, -e adj. dat, dată, daţi, date.
dolalinœl ( perf. perf. dolalinjas) vb. tr. v. d o l
dìsk/o, -uræ s.m. disc, ~uri.
a l i n (a) v e l.
disœl ( perf. perf. dislæs) vb. intr. a răsări, a se
doræq/o, -i, -e, -e adj. de sfoară, al (a, ai, ale) sforii.
face ziuă, a se lumina.
disºtn/o, -i, -e, -e adj. oriental, ~ă ~i, ~e;de răsărit, de est. dìvio adj. invar. sălbatic, ~ă, ~i, ~e.
dor/i, -æ
s.f. sfoară, sfori; frânghi/e, -i;
la dor æça cu sfoara. dostatutn/o, -i, -e, -e adj. suficient, ~ă, suficien/ţi, -te.
doś, ~a s.f. ~a s.f. greşeală, greşeli; eroare, erori; eroare, erori; vină, vini.
duj num.card. doi, două; duje grasten pe
dośaq/o, -i, -e, -e adj. de greşeală, al (a , ai, ale) greşelii; eronat,~ă, erona/ţi, -te. dośel ( perf. perf. dośljas) v. d u ś e l . perf. drabardæs) vb. tr. 1. a drabarel ( perf. descânta cu ierburi; a lecui prin descântat.2. descântat.2. a ghici ( citi) în palmă (cărţi, bobi, ghioc).3. ghioc). 3. a citi.
doi cai. duj‡enenq/o, -i, -e, -e adj.al adj.al (a, ai, ale) amândurora. dujenq/o, -i, -e, -e adj. al (a, ai, ale) celor doi (două); dujenqo vak æripen dialog, conversaţie în doi. dujto num.ord. al doilea, a doua.
drakh, ~a s.f. ~a s.f. strugur/e, -i.
dujvak æri/ pen [-mos], -mata s.m.
drakhal/o, -i, -e, -e adj. brobon/at, -ată, -aţi, -ate, sub formă de boabe de strugure; popistr/at, -ată, -aţi, -ate.
dialog, ~uri. dujvarn/o, -i, -e, -e adj.dubl/u, adj.dubl/u, -i, -e, -e. dùm/a, -e s.f. -e s.f. cuvânt, cuvinte; vorb/ă, -e.
drakhenq/o, -i, -e, -e adj. de struguri, al (a, ai, ale) strugurilor. strugurilor.
dumesq/o, -i, -e, -e adj. de umăr, al (a, ai, ale) umărului.
f. stog, ~uri; căpiţ/ă, -e. drez, ~a s. f. ~uri. 2. oară, ori; drom, ~a s.m. ~a s.m. 1. drum, ~uri.2. dată, dăţi. dromarel ( perf.dromard perf.dromardæs)
dugràn/i, -æ s.f. furc/ă, -i
vb. tr. a
dumultan/o, -i, -e adj. de demult. dunavd/ĭ, -
æ s.f. dun/ă, -e (de învelit).
dur adv. departe. durærd/o, -i, -e, -e adj. îndepărt/at, -ată,
călători, a face drumuri. dromesq/o, -i, -e, -e adj. de drum, al (a,
-aţi, -ate.
ai, ale) drumului; de transport.
durærdomilaj, ~a s.m. ~a s.m. toamn/ă, -e.
dromidud, ~a s.f. ~a s.f. semaf/or, -oare.
durærdomilajesq/o, -i, -e, -e adj. de
dromidudesq/o, dromidudesq/o, -i, -e, -e adj. de semafor,
toamnă, al (a, ai, ale) toamnei; tomnatic,
al (a,ai, ale) semaforului.
~ă, ~i, ~e.
drom/orro, -orre s.m.dim. -orre s.m.dim. drumuleţ,
duri/pen [-mos], -mata s.m. -mata s.m. depărt/are,
drun, ~a s.f. săge/ată, -ţi.
-ări.
dubel, ~a s.m. castr/on, -oane, bo, ~uri;
durmilaj, ~a s.m. v. d u r æ r d o m i l a
găleată, găleţi; ghivec/i, -e; lulud „nqo ~ ghiveci de flori.
j.
dud, ~a s.m. lumin/ă, -i.
durphirævn/o, -e s.m. teleferic, ~e.
dudal/o, -i, -e, -e adj. 1. lumin/os, -oasă,
duśel ( perf. duśl æs) vb.tr. a mulge [var.:
-oşi, -oase.2. -oase. 2. clar, ~ă, ~i, ~e.
dośel ]
dudesq/o, -i, -e, -e adj. de lumină, al (a, ai, ale) luminii; ~i rovli lustră; dudesqe
‡ l læ golnæ / bi ‡ becuri de iluminat.
E
e art. 1. art. hot.f., ca variantă pentru art. hot. f. i : e rakli = i rakli. rakli.2. art.hot. f. şi
F
m., sg. şi pl., la cazurile oblice: e (le)
fàbrik/a, -e s.f. -e s.f. fabric/ă,-i.
grastes pe cal; e (la) daja pe mama; e
fàkto, -ur æ s.m.fapt, ~e.
(le) grasten pe cai; e (le) dajan pe mame.
fàktor/o, -uræ
edìci/a, -e s.f. -e s.f. ediţi/e, -i.
s.m. factor, ~i.
famìli/a, -e s.f. famili/e, -i; e familiaθar
editùr/a, -e s.f. -e s.f. editur/ă, -i.
din familie; e familiençar din familiençar din familii.
edukàcia s.f. edukàcia s.f. educaţie.
familiaq/o, -i, -e, -e adj. de familie, al (a,
edukaciaq/o, -i, -e, -e adj. de educaţie, al
ai, ale) familiei; familial, ~ă, ~i, ~e.
(a, ai, ale) educaţiei.
familienq/o, -i, -e, -e adj. de familii, al (a,
efta num. card.şapte. card.şapte.
ai, ale) familiilor fa miliilor..
eftàto num. ord. al şaptelea, a şaptea.
fantezì/a, -e s.f. -e s.f. fantezi/e, -i; e
ekonomikan/o, -i, -e, -e adj. economic, fanteziaθar din fanteziaθar din fantezie.
~ă, ~i, ~e.
fazàn/os, -uræ s.m. fazan, ~i.
ekskùrsi/a, -e s.f. excursi/e, -i. eksperiènc/a, -e s.f. experienţ/ă, -e.
februàra s.f. (luna) februarie.
eksplikàci/a, -e s.f. -e s.f. explicaţi/e, -i. ekstràs/a, -e s.f. -e s.f. extras, ~e.
felæstr/a, -e s.f. -e s.f. fereastră, ferestre.
ekzistisarel ( perf. perf. ekzistisardæs) vb. intr.
fëlurin, ~a s.f. tei, tei.
a exista.
fenomèn/o, -uræ
elefànt/o, -uræ
s.m. elefant,
elefanţi[ v. şi v a s t i n i]. i]. elemènt/o, -uræ
s.m. element, ~e.
s.m. fenomen,
~e. ferìg/a, -e s.f. -e s.f. ferig/ă, -i. festivàl/o, -uræ
s.m.festival, ~uri.
emblèm/a, -e s.f. -e s.f. emblem/ă, -e. festiv, ~ă, ~i, ~e. festìvo adj. festiv, emociaq/o, -i, -e, -e adj. de emoţie, al (a, ai, ale) emoţiei. emòci/a, -e s.f. -e s.f. emoţi/e, -i. enæ num. card. nouă. enæto num. ord. al nouălea, a noua. etaźèr/a, -e s.f. -e s.f. etajer/ă, -e. evaluàci/a, -e s.f. -e s.f. evaluare, evaluări.
filatĭn, ~a s.f. castel, ~e. filmenq/o, -i, -e, -e adj. de filme, al (a, ai, ale) filmelor fil melor.. fìlm/i, -æ
s.m. v. f ì l m o (s).
fìlm/o(s), -uræ
s.m. film, ~e.
fìś/a, -e s.f. -e s.f. fiş/ă, -e. folklorikan/o, -i, -e, -e adj. folcloric, ~ă,
Ë
~i, ~e.
nom.: ë(l) grasta ël art.hot. m.f.,pl., la nom.:
fonetikan/o, -i, -e, -e adj. fonetic, ~ă, ~i,
caii; ë(l) daja mamele.
~e.
fonologikan/o, -i, -e, -e adj. fonologic,
galbenærd/o, -i, -e, -e adj. îngăllben/it,
~ă, ~i, ~e.
-ită, -iţi, -ite.
fòrm/a, -e s.f. form/ă, -e.
galbenal/o, -i, -e, -e adj. gălbui, ~e;
formenq/o, -i, -e, -e adj. de forme, al (a,
gălbui, gălbui.
ai, ale) formelor for melor..
gàlben/o, -a [căld.:-i] căld.:-i] adj. galben, ~ă, ~i,
formisarel ( perf. perf. formisardæs) vb. tr. a
~e [ v. şi: źïlto şi: źïlto]. ].
forma.
gàr/a, -e adj. gară, gări.
formùl/a, -e s.f. -e s.f. formul/ă, -e. fòr/o, -uræ
s.m. v. f ò r o s.
fòr/os, -uræ
s.m. oraş, ~e; foronθar ~e; foronθar
din oraşe; foronθe în (la) oraşe; forosθe oraşe; forosθe în
garavd/o, -i, -e, -e adj. ascuns, ~ă; ascunşi, ascunse. garavel ( perf. garavdæs)
vb. a
ascunde.
(la) oraş. forosq/o, -i, -e, -e adj. de oraş, al (a, ai, ale) oraşului; orăşen/esc, -ească, -eşti,
gav, ~a s.m. ~a s.m. sat, ~e; le gavenθar din ( de la) sate; le gavenθe din (de la) sate; le gavesθe din (de la) sat.
-eşti. forutn/o, -i, -e, -e adj. citadin, ~ă, ~i, ~e; orăşen/esc, -ească, -eşti, -eşti. fòtbalo s.m. fòtbalo s.m. fotbal. fotbalosq/o, -i, -e, -e adj. de fotbal, al (a, ai, ale) fotbalului. fotografì/a, -e s.f. -e s.f. fotografi/e, -i. fràz/a, -e s.f. -e s.f. fraz/ă, -e. frazaq/o, frazaq/o, -i, -e, -e adj. de frază, al (a, ai,
gavesq/o, -i, -e, -e adj. de sat, al ( a, ai, ale) satului. gavutn/o, -i, -e, -e adj. săt/esc, -ească, -eşti, -eşti. gazenq/o, -i, -e, -e adj. de gaze ,al ,al (a, ai, ale) gazelor; ~o bov aragaz. general adv. (la modul) general, în general. generàlo adj.invar. general, ~ă, ~i, ~e.
ale) frazei. friś adj. invar. proasp/ăt, -ătă, -eţi, -ete. fruktenq/o, -i, -e, -e adj.de adj.de fructe, al (a,
geografiaq/o, -i, -e, -e adj. de geografie, al (a, ai, ale) geografiei.
ai, ale) fructelor. frùkt/o, -uræ
s.m. fruct, ~e [v. şi
]. pherr ].
geografikan/o, -i, -e, -e adj. geografic, ~ă, ~i, ~e. ges v. d „ s.
G
gilabel ( perf. perf. gilabadæs) vb. tr. a cânta (solo, nu la instrument); gilabandoj instrument); gilabandoj
gad, ~a s.m. ~a s.m. cămaşă, cămăşi. gad/orro, -orre s.m. -orre s.m. cămăşuţ/ă, -e. ga-ga! interj. ga-ga-ga!
cântând. gilæq/o, -i, -e, -e adj. de cântec, al (a, ai, ale) cântecului.
s.f. cântec, ~e.
godæveri/pen [-mos], -mata s.m.
gimnàstika s.f. gimnàstika s.f. gimnastică.
deşteptăciun/e, -i; înţelepciun/e, -i;
gimnastikaq/o, -i, -e, -e adj. de
priceper/e, -i.
gimnastică, al (a, ai, ale) gimnasticii.
î, -æ god/ î,
gin, ~a s.m. ~a s.m. număr, numere; e gineça cu
creiere; la god æça cu mintea;
număr.
god î/pen, [ -mos], -mata s.m. -mata s.m. gândir/e,
ginal/o, -i, -e, -e adj. numer/os, -oasă,
-i; reflecţi/e, -i.
gili, -æ
goj, ~a s.m. ~a s.m. cârn/at, -aţi.
-oşi, -oase. ginavn/i, -æ
s.f. minte, minţi; creier,
s.f. numeral, ~e.
goln/i, -æ s.m. ming/e, -i; dud æqe ~
æ/ bi ‡ ‡ l læ becuri.
gini/pen, [-mos], -mata s.m. -mata s.m. numărare,
gòm/a, -e s.f. -e s.f. gum/ă, -e.
numărăt/oare, -ori; numerotaţi/e, -i.
gon/o, -e s.m. -e s.m. sac, ~i.
girai/pen, [-mos], -mata s.m. -mata s.m.
gon/orro, -orre s.m. -orre s.m. dim. săculeţ, ~e;
introducer/e, -i.
skolaqo ~orroghiozdan. ~orro ghiozdan.
introductiv, ~ă, giravutn/o, -i, -e, -e adj. introductiv,
gramatikan/o, -i, -e, -e adj. gramatical,
~i, ~e.
~ă, ~i, ~e.
girel ( perf. perf. girdæs ) vb. intr. a intra; a
gramatikaq/o, -i, -e, -e adj. de gramatică,
pătrunde; a răzbi; giravindoj răzbi; giravindoj introducând.
al (a, ai, ale) gramaticii.
giri/pen [-mos], -mata s.m. -mata s.m. intr/are, -ări.
grànic/a, -e adj. graniţ/a, -e.
giv, ~a s.m. ~a s.m. grâu, grâne. givesq/o, -i, -e, -e adj. de grâu, al (a, ai, ale) grâului. gi, gæ
s.m. v. d î
gïnsàk/o, -uræ
s.m. gâscan, ~i.
glìnd/a, -e s.f. -e s.f. oglindă, oglinzi.
grast, ~a s.m. ~a s.m. cal, cai. grastelin,~a s.f. grastelin,~a s.f. grajd, ~uri [v. şi: isin]. isin]. grastor(n)aj s.m. (luna) aprilie. grast-xer, ~a s.m. ~a s.m. v. ‡
o r o.
grìź/a, -e s.f. -e s.f. grij/ă, -i; la griźaça la griźaça cu grijă.
glòb/a, -e s.f. -e s.f. amen/dă, -zi.
grupaq/o, -i, -e, -e adj. de grupă, al
godæl/o, -i, -e, -e adj. înţelept, ~ă;
( a, ai, ale) grupei.
înţelep/ţi, -te; cu minte.
gudli/pen [-mos], -mata s.m. -mata s.m. v. g u g l i
godæq/o, -i, -e, -e adj. de minte, al (a, ai,
p e n.
ale) minţii.
gudl/o, -i, -e, -e adj. dulce, dulce; dulci,
godærd/o, -i, -e, -e adj. înţelepţ/it, -ită,
dulci.
-iţi, -ite; conştient, ~ă, conştienţi,
gudlimasq/o, -i, -e, -e v. g u d l i p n a s
conştiente.
q o.
godæver adj. invar. deştep, deşteaptă,
gudlipnasq/o, -i, -e, -e adj. de dulceaţă,
deştepţi, deştepte; cu minte.
al (a, ai, ale) dulceţii. guglærd/o, -i, -e, -e adj. îndulc/it, -ită, -iţi, -ite.
guglimasq/o, -i, -e, -e adj. v. g u g l i p n
hòjna s.f. hòjna s.f. oină.
a s q o.
horizònt/i, -æ
gugli/pen [-mos], -mata s.m. -mata s.m. dulceaţă,
horizònt/o, -uræ s.m. orizont, ~uri.
dulceţuri; dulce, dulciuri.
hotèl/i, -æ
guglipnas/qo, -i, -e, -e adj. de dulceaţă,
hotèl/o, -uræ
s.m. v. h o r i z ò n t o.
s.m. v. h o t è l o. s.m. hotel, ~uri.
al (a, ai, ale) dulceţii. gugl/o, -i, -e, -e adj. v. g u d l o.
X
gunojesq/o, -i, -e, -e adj. de gunoi, al (a, ai, ale) gunoiului; gun‡al/o, -i, -e, -e adj.gust/os, adj.gust/os, -oasă, -oşi,
xa/be(n) [-mos], -mata s.m. -mata s.m. mânc/are, -ăruri xabematenθe -ăruri xabematenθe în mâncăruri;
-oase.
xabelin, ~a s.f. ~a s.f. alimentar/ă, -e.
gun‡and/o, -i, -e, -e adj. v. g u n ‡ a l o.
xabematenq/o, -i, -e, -e adj. de-
gurumn/i, -æ
s.f v. g u r u v n i.
guruvić/o, -uræ s.m. viţel, viţei. guruvn/i, -æ
s.f. vac/ă,-i.
guruv/orro, -orre s.m. -orre s.m. dim. viţeluş, ~i;
mâncăruri, al (a, ai, ale) mâncărurilor; ~i śifonièra dulap de bucătărie. xabemasq/o, -i, -e, -e v. x a b e p n a s q o. xabepnasq/o, -i, -e, -e adj. de mâncare, al (a, ai, ale) mâncării; culinar, ~ă, ~i, ~e; ~i
tăuraş, ~i.
livni bucătărie.
gutup, ~a s.m. ~a s.m. gât, ~uri.
xabzumavi/pen, [-mos], -mata s.m. gustare, gustări. xaćarel ( perf. perf. xaćardæs) vb. tr. a pricepe;
H
a percepe; a înţelege.
. hàrnići] adj. harnic, hàrnik/o, -a [căld [căld ~ă, ~i, ~e.
priceperi, al (a, ai, ale) priceperilor; de
haw-haw interj. ham-ham-ham! hërbùz/o, -uræ
xaćarimatenq/o, -i, -e, -e adj. de
s.m. pepen/e, -i.
hihikerel.
percepţii, al (a, ai, ale) percepţiilor. xaćari/pen [-mos], -mata s.m. -mata s.m. percepţi/e, priceper/e, -i; înţeleger/e, -i.
hipopotàm/o, - uræ
s.m.
xaing, ~a s.f. ~a s.f. v. x a i n g. xaiv, ~a s.m. ~a s.m. sanie, sănii; e xaiveça cu
hipopotam, ~i. històri/a, -e s.f. istori/e, -i.
sania.
historikan/o, -i, -e, -e adj. istoric, ~ă, ~i,
xal ( perf. perf. xalæs) vb. tr. a mânca;
~e.
.) a perf. xalavdæs) vb. tr. (căld .) xalavel ( perf.
hodinil ( perf. hodinisardæs) vb.refl. ~
clăti, a spăla.
pes a se odihni [v. şi
dinglœl].
xalærel ( perf. perf. xalærdæs) vb. tr.1. tr.1. a
xïw, ~a s.f. v. x i v.
face pe cineva să înţeleagă, a explica, a
xìlæd/a, -e s.f. v. m ì a.
clarifica; xal clarifica; xal ærindos [xal ærindoj] înţelegând.2. înţelegând.2. a clăti, a limpezi l impezi [ var.: ( căld .); xarikerla .); xarikerla xalavel a clăti, a spăla (căld ( spoit .) a limpezi, a clăti]. spoit .) xalæri/pen [-mos]-, mata s.m.explicaţi/e, s.m.explicaţi/e, -i. xalœl ( perf. xalœvdæs) vb. v. x a l œ
şi. :pantalùna xoleva s.m.,pl. xoleva s.m.,pl. pantaloni [ v. şi.:pantalùna ]. xomel/i, -æ s.f. cocoloş, ~i ,bulgăr/e, -i (de zăpadă); xomel zăpadă); xomel „nçar cu nçar cu bulgări de zăpadă. xramosard/o, -i, -e, -e adj. scris, ~ă,
v e l. xalœvel ( perf. perf. xalœvdæs) vb. v. x v. x a ć a
scrişi, scrise. xramosarel ( perf. perf. xramosardæs) vb. tr. a
r e l. xalœvi/pen [-mos], -mata s.m. -mata s.m. v. x alær ip e n . xamasq/o, -i, -e, -e adj. de mâncare, al (a, ai, ale) mâncării; comestibil, ~ă, ~i, ~e,
scrie. xramosaripnasq/o, xramosaripnasq/o, -i, -e adj. de scris, al (a, ai, ale) scrisului [v. [ v. şi l e k h a i p n a s q o]. o].
~e. xancï adj., xancï adj., adv. puţin, ~ă, ~i, ~e; puţin.
xuxurr, ~a s.m. ~a s.m. ciuperc/ă, -i.
xàndel ( perf. xandæs) vb.tr.v. x u n a v e l.
xuxural/o, -i, -e, -e adj.ca adj.ca ciuperca, sub
-i.. xaning, ~a s.f. fântân/ă, -i..
formă de ciupercă: ~ Òax conopidă.
perf.xarikerdas) vb. tr. xarikerla ( perf.xarikerdas) ( spoit .) a limpezi, a clăti. spoit .)
xulajarel ( perf. perf. xulajardæs) vb. tr. a
xarnes adv. pe scurt.
stăpâni, a domni, a gospodări.
xarn/o, -i, -e, -e adj. scurt, ~ă, scur/ţi, -te. xarr, ~a s.f. ~a s.f. vale, văi.
xulavel ( perf. perf. xulavdæs) vb.1. vb.1. tr. tr. 1. a despărţi, a împărţi.2. a pieptăna.3. a grebla 2. (refl .) .) ~ pes a se pieptăna.
xasarel ( perf. xasardæs ) vb. tr. a pierde.
xum, ~a s.m. ~a s.m. suc, ~uri; ( spoit.) spoit.) muc.
xastral ( perf. xastrajlæs) vb. tr. a scăpa
xumal/o, -i, -e, -e adj.1. adj.1. sucul/ent, -entă,
[ v. şi
skäpisarel].
xatærel ( perf. xatær æs) vb. tr. v. x a ć
-enţi, -ente, zem/os, -oasă, -oşi, -oase.2. -oase.2. ( spoit.) spoit.) muc/os, -oasă, -oşi, -oase. xunavel ( perf. perf. xunavdæs) vb. tr. a săpa.
a r e l.
xunavn/i, -æ s.f. sap/ă, -e.
xer, ~a s.m. ~a s.m. măgar, ~i.
xurævd/o( -i, -e, -e adj. îmbrăc/at, -ată,
xir/o, -e s.m. -e s.m. castrav/ete, -eţi. xiv, ~a [-æ] s.f. groapă, gropi; gaură, găuri.
-aţi, -ate. xurævel ( perf. perf. xur æ jlæs) vb.1. vb.1. intr. a zbura.2. zbura.2. vb. tr. ( perf. xur ævdæ ævdæs) a îmbrăca; 3. ( refl.) refl.) ~ pes a se îmbrăca.
xurævipnasq/o, -i, -e, -e adj.1. adj.1. de zbor,
imàgin/a, -e s.f. -e s.f. imagin/e, -i; la ~aça cu
al (a, ai, ale) zborului.2. zborului. 2. de îmbrăcat;
imaginea.
vestimentar, ~ă, ~i, ~e; ~e kotora articole
importànca s.f. importànca s.f. importanţă.
vestimentare. xurævn/o, -e s.m. -e s.m. avion, avioane.
importanti/pen [-mos] s.m. [-mos] s.m. importanţă. invar. v. v. v a s t n o. importànto adj. invar.
xurdelin, ~a s.f. ~a s.f. grădiniţ/ă, -e; e xurdelin æça cu grădiniţa; e
imprèsi/a, -e s.f. impresi/e, -i.
xurdelin æθar din θar din grădiniţă.
industrìalo adj. invar i nvar.. industrial, ~ă, ~i,
xurd/o, -i, -e, -e adj. mărunt, ~ă, mărun/ţi,
~e.
-te; micuţ, ~ă, ~i, ~e.
informàci/a, -e s.f. -e s.f. informaţi/e, -i;
xurdorrenq/o, -i, -e, -e adj. al (a, ai, ale)
informaciençar cu informaciençar cu informaţii.
copilaşilor.
informacienq/o, -i, -e, -e adj. de informaţii, al (a, ai, ale)
xurd/orro, -orre s.m. -orre s.m. dim. copilaş, ~i;
informaţiilor;informaţional, ~ă, ~i, ~e.
micuţ, ~i; pici, pici.
ingerd/o, -i, -e, -e adj. purt/at, -ată, -aţi,
xutel ( perf. xutilæs) vb.tr., intr. a sări.
-ate.
xutipnasq/o, -i, -e, -e adj. de săritură. al
perf. ingerdæs) vb.tr. a purta, a ingerel ( perf.
(a, ai, ale) săriturii.
duce; a conduce; a susţine ( o conversaţie).
I
inklel ( perf. perf. inklæs, inklisto, inklisti) vb. intr. a ieşi; a se desprinde.
i art.hot. f.,sg, nom.: nom. : i ruvni lupoaica [var.: var.: e ]. Ianuàra s.f. Ianuàra s.f. (luna) ianuarie.
inklist/o, -i, -e, -e adj. ieş/it, -ită, -iţi, -ite. inklœl ( perf. perf. inklæs) vb. intr. intr. v. i n k l e l.
ical/i, -æ
s.f. ardei, ardei.
institùci/a, -e s.f. -e s.f. instituţi/e, -i.
icalæq/o, -i, -e, -e adj. de ardei, al (a, ai, ale) ardeiului. idè/a, -e s.f. -e s.f. idee, idei. i-ha-i-ha! interj. i-ha-i-ha !
institucienq/o(ro), institucienq/o(ro), -i(ri), -e(re), -e(re) adj. de instituţii, al (a, ai, ale) instituţiilor; instituţional, ~ă, ~i, ~e. intæl prep., adv.de adv.de dincolo de, dincolo
ihakerel ( perf. perf. ihakerdæs) vb. intr. a
de...
rage.
interesànto adj. invar. interesant, ~ă,
il/o, -e s.m. -e s.m. inim/ă, -i[ v. şi d î ].
interesan/ţi, -te. interès/o, -ură s.m. -ură s.m. interes, ~e.
ilustràci/a, -e s.f. -e s.f. ilustraţi/e, -i; interesosq/o, -i, -e, -e adj. de interes, al ilustraciaθar din ilustraciaθar din ilustraţie.
(a, ai, ale) interesului. interźèkci/a, -e s.f. -e s.f. interjecţi/e, -i.
isi ( perf. sas) vb. v. v. s i. şi grastelin]. ]. isin, ~a s.f. grajd, ~uri [ v. şi grastelin
äl: ïl ïl art.hot., m., f.,pl., nom., var pentru äl: ïl äl grasta;; ïl daja = äl daja. grasta = äl grasta daja.
istemlai/pen [-mos], -mata s.m. -mata s.m. folosir/e, -i, utiliz/are, -ări; întrebuinţ/are, -ări. perf. istemlăs) vb. tr. a folosi, a istemal ( perf. utiliza, a întrebuinţa. istemalutn/o, -i, -e, -e adj. folosit/or, -oare, -ori, -oare. isteml/o, -i, -e, -e adj. folos/it, -ită, -iţi,
J jag, ~a s.f. ~a s.f. foc, ~uri. jagavn/i, -æ s.f. scăpărăt/oare, -ori; chibrit, ~uri [v. şi
Òebli]. ebli].
jakh, ~a s.f. ~a s.f. ochi, ochi; le jakhançar cu
-ite; utiliz/at, -ată, -aţi, -ate; întrebuinţ/at, -ată, -aţi, -ate.
ochii.
istòri/a, -e s.f. v. h i s t ò r i a.
jakhvalina s.f., pl. s.f., pl. ochelari.
istorikan/o, -i, -e, -e adj. v. h i s t o r i k
jakhva‡val/o, -i, -e, -e adj. 1. vigil/ent,
a n o.
-entă, enţi, -ente;.2. -ente;.2. iscodit/or, -oare, -ori,
istrabul, ~ă s.f. ~ă s.f. v. i z d r a b u l.
-oare; curios, curioasă, curioşi, curioase.
istral vb. intr. intr. v. v. i z d r a l.
[v. şi javin, ~a s.f. ~a s.f. 1. dimineaţă, dimineţi [v.
istraln/o, -i, -e, -e adj. v. i z d r a l n o.
texarin]. texarin].2. 2. mic dejun.
ìta interj. iată!
javinaq/o, -i, -e, -e adj. de diminieaţă, al
iv, ~a s.f. ~a s.f. zăpadă, zăpezi.
(a, ai, ale) dimineţii; matinal, ~ă, ~i, ~e; de
ivæ adv. degeaba, în zadar, pe degeaba.
mic dejun.
ivend, ~a s.m. ~a s.m. iarnă, ierni.
jekh num.card. unu, una
ivendesq/o, -i, -e, -e adj. de iarnă, al (a, ai, ale) iernii. ivesq/o, -i, -e, -e adj. de zăpadă, al (a, ai,
jekhæq/o, -i, -e, -e adj. al (a, ai, ale) uneia. jekhe num. card.( card.( la cazurile oblice): oblice): ~ grastes pe un cal.
ale) zăpezii. ivutn/o, -i, -e, -e adj. din (de) zăpadă. ~e. izdrabul, -ă s.f. tobogan, ~e.
jekhesq/o, -i, -e, -e adj. al (a, ai, ale) unuia. jekhi/pen [-mos], -mata s.m. -mata s.m. 1. unit/ate, -ăţi.2. -ăţi.2. (număul) singular.
perf. izdrajlăs) vb. intr i ntr.. a tremura. izdral ( perf. izdraln/o, -i, -e, -e adj. tremurăt/or, -oare, -ori, -oare; alunec/os, - oasă, -oşi, -oase..
jekhto num. ord. primul, prima; întâiul, întâia. jekhtoklasaq/o, -i, -e, -e adj. de clasa întâi.
¨
jekhtomilaj, ~a s.m. ~a s.m. primăvară, primăveri.
kadava pron., kadava pron., adj. dem. acesta; ~ manuś acest om.
î, ă s.f. v. s t a d î. kad/ î,
jekhtone num. ord. jekhto la cazurile oblice: oblice: le ~ sapen pe primii şerpi.
kadova pron., kadova pron., adj. dem. (căld.) v. k a d a v a.
jekht/orro, -orre s.m. -orre s.m. dim. ghiocel,
kaxn/i, -æ
ghiocei.
kaxnænq/o, -i, -e, -e adj. de găini, al
încurcătur/ă, jon‡i/pen [-mos], -mata s.m. -mata s.m.încurcătur/ă,
(a, ai, ale) găinilor.
-i; dezordin/e, -i, neorândui/ală, -eli.
ka-i prep. ka-i prep. kaj " la " în formă elidată,
jorgovàn/o, -ură s.m. liliac, lilieci [v. şi ]. lilavalo brung ]. perf. jubisardăs) vb. tr. v. j u b i s a jubil ( perf. r e l.
s.f. găin/ă, -i.
înaintea art. hot. i . kaj prep.,adv., pron.1. pron.1. prep. prep. la. 2. unde. 3. pron.interog.-rel. 3. pron.interog.-rel. care. kaja pron., kaja pron., adj. dem. v. v. k a d a j a.
jubisarel ( perf. perf. jubisardăs) vb. tr. v. k a
ka-jekhe construcţie formată din kaj +
m e l.
jekh (la cazurile oblice): oblice): la un (la o).
jùlio s.m. jùlio s.m. (luna) iulie.
kajθe adv. v. k a θ e.
K
kak, ~a s.m. ~a s.m. unchi, unchi.
ka- prep. ka- prep. v. k a j. kabor pron.interog. cât, câtă, câţi, câte. kadæ
v. k a θ a r. kajθar adv. v.
adv. aşa.
kakosq/o, -i, -e, -e adj. de unchi, al (a, ai, ale) unchiului. ka-l prep. ka-l prep. kaj " la " în formă elidată, înaintea art. hot. äl (sau ïl ).
kadaja pron., kadaja pron., adj. dem. aceasta; ~ bibi
kalendàr/i, -æ s.m. v. k a l e n d à r o.
mătuşa aceasta.
kalendàr/o, -uræ s.m. calendar, ~e.
kadala pron., kadala pron., adj. dem. aceştia, acestea; ~
kal/o, -i, -e, -e adj. negru, neagră, negri,
murśa aceşti bărbaţi; ~ ‡ uvl uvl æ aceste femei (neveste); kadalen pe aceştia; kadal æ pe aceasta. kadale pron., adj. dem.( la cazurile oblice): oblice): ~ murśes pe murśes pe acest bărbat; ~ murśen pe aceşti bărbaţi; ~ ‡ uvl uvl æ pe această femeie; ~ ‡ uvl æn pe aceste uvl æn
femei. kadalesq/o, -i, -e, -e adj. dem. al (a, ai, ale) acestuia.
negre. kalœrr/i, -æ s.f. mur/ă, -e. kam 1. ( formant formant pentru exprimarea analitică a viitorului, provenit din vb.
kamel "a dori, a vrea" ): ): tu kam keres tu vei face (cf. exprimarea sintetică: tu ).2. adv. cam. keresa).2. kamel 1. a vrea, a dori. 2. a iubi.
kami/pen [-mos], -mata s.m. -mata s.m. dorinţ/ă, -i,
înspre. 2. karing prep., karing prep., adv. 1. prep. 1. prep. spre, înspre.2.
vrer/e, -i; iubir/e, -i.
adv. încotro.
kamipnasq/o, -i, -e, -e adj. de iubire, al
Karpàci s.m., Karpàci s.m., pl. (munţii) Carpaţi.
(a, ai, ale) iubirii.
karr/o, -e s.m. v. k a n r o. o.
kamlærel ( perf. perf. kamlærdæs) vb. tr.a tr.a
(la căld.) căld.) pom, ~i; kaśt, ~a s.m. ~a s.m. lemn, ~e; (la
admira.
copac, ~i [v [v. r u k h]. h].
kaml/o, -i, -e, -e adj. iub/it, -ită, -iţi, -ite. clopot, ~e. kampàn/a, -e s.f. -e s.f.clopot, kan, ~a s.m. ~a s.m. urech/e, -i. când. 2. dacă. kana adv.1. adv.1. când.
kaśtal/o , - i, -e, -e adj. de lemn, al (a, ai, ale) lemnului. kaśter, ~a s.m. ~a s.m. cârlig, ~e.
kanavi s.f. cânepă.
kaśtesq/o, -i, -e, -e adj. de lemn, al (a, ai,
kandavn/o, -i, -e, -e adj. ascultăt/or,
ale ) lemnului.
-oare, -ori, -oare.
abl.: de la kasθar pron. kasθar pron. interog. kon la abl.:
kandel ( perf. perf. kandæs) vb. tr. a asculta. piepten/e, ~i 2. kangli(k), -æ [-ka] s.f. [-ka] s.f. 1. piepten/e,
(din, de /către/, despre, prin) cine.
©araqi ~ik greblă, ©araqe kanglika
kategòri/a , -e s.f. -e s.f. categori/e, -i.
greble.
kathe adv. aici.
kanral/o, -i, -e, -e adj., subst. m. 1. adj.
kätrìnc/a, -e s.f. -e s.f. catrinţ/ă, -e; şorţ, ~uri.
spin/os, -oase, -oşi, -oase.2. -oase. 2. subst. subst. m.
kàuz/a, -e s.f. -e s.f. cauz/ă, -e. kava pron.dem. v. k a d a v a.
poliţai, poliţai.
kavanòz/o, -uræ s.m. borcan, ~e.
kanr/o, -e s.m. -e s.m. dim. spin, ~i; mărăcin/e,
kawa pron.dem. kawa pron.dem. v. k a v a.
-i.
kazom pron. kazom pron. interog. cât, câtă, câţi, câte.
kanutn/o, -i, -e, -e adj. de auz, auditiv,
kaθar adv. de unde.
~ă, ~i, ~e.
kaθe pron. kaθe pron. interog. - rel. la care. kaθ-ël prep. kaθ-ël prep. [urmată de un substantiv,m.
kanzùrk/a, -e s.f. -e s.f. arici, arici.
sau f., la pl., articulat cu un art. hot.] hot. ] de
ka-o prep. ka-o prep. kaj " la " în formă elidată,
la ( din)...
înaintea art. hot. o.
kaθ-i prep. kaθ-i prep. [urmată de un substantiv,de
karakteristikan/o, -i, -e, -e adj.
gen f., la sg., articulat cu un art. hot.] hot.] de
caracteristic, ~ă, ~i, ~e.
la ( din)...
karakterìstik/a, -e s.f. -e s.f. caracteristic/ă, -i.
kaθ-o prep. kaθ-o prep. [urmată de un substantiv,de substantiv,de
karakterìstiko adj. invar. invar. caracteristic,
gen m., la sg., articulat cu un art. hot.] hot. ] de
~ă, ~i, ~e.
la ( din)... ke pron. ke pron. interog.- rel.; rel.; conj. ce; că.
kardinàlo adj. invar. invar. cardinal, ~ă, ~i, ~e.
bucătar, ~i. kiravn/o, -e s.m. bucătar,
k-e prep. k-e prep. kaj " la " în formă elidată,
kiśaj, ~a s.f. ~a s.f. nisip, ~uri.
înaintea art. hot. äl (sau ïl ).
kiśajaq/o, -i, -e, -e adj. de nisip, al (a, ai, k-el prep. k-el prep. v. v. k a - l.
ale) nisipului.
kèci pron. kèci pron. interog. cât, câtă, câţi, câte.
kis-kis! interj. pis- pis!
facer/e, ker(d)i/pen [-mos], -mata s.m. -mata s.m.1. 1.facer/e,
klàs/a, -e s.f. -e s.f. clas/ă, -e.
-i; constituir/e, -i, structur/are, -ări.2. -ări. 2.
klasaq/o, -i, -e, -e adj. de clasă, al (a, ai,
calit/ate, -ăţi.
ale) clasei.
kerdin/o, -i, -e, -e adj. făc/ut, -ută, -uţi,
klìma s.f. klìma s.f. climă.
-ute.
klimàt/o, ~uræ
s.m. climat, ~uri.
kerel ( perf. perf. kerdæs) vb. tr. a face; klinikenq/o, -i, -e, -e adj. de clinici, al (a,
kerindoj( kerindos) făcând.
ai, ale) clinicilor. clinicil or.
keri/pen, [-mos], -mata s.m. -mata s.m. v. k e r (d ) i
k-o prep. k-o prep. kaj " la " în formă elidată,
p e n.
înaintea art. hot. o.
kerk/o, -i, -e, -e adj. amar, ~ă, ~i, ~e.
kobor pron. kobor pron. interog. cât, câtă, câţi, câte.
kernavn/i, -æ s.f. verb, ~e. kernavnutn/o, -i, -e, -e adj. verbal, ~ă, ~i, ~e.
kodæ
pron., adj. dem. v. k o d o
j a. kodo pron.,adj. kodo pron.,adj. dem. v. k o d o v a.
k-ël prep. k-ël prep. v. k a - l.
kodoja pron., kodoja pron., adj., dem. aceea, aia.
kë kë pron. interog.- rel., conj. v. k e.
kodola pron., kodola pron.,adj. adj. dem. aceia, acelea; ăia,
k-i prep. k-i prep. kaj " la " în formă elidată,
alea; kodolen pe aceia, pe acelea.
înaintea art. hot. i .
kodole pron., kodole pron., adj. dem. kodola la cazurile
kìdel ( perf. perf. kidæs) vb. tr. a aduna, a
oblice: ~ murśes pe murśes pe bărbat; ~ murśen pe
strânge.
bărbaţi; ~ dajan pe mamele acelea.
kïmp/o, -uræ
s.m. câmp, ~uri.
kind/o, -i, -e, -e adj. cumpăr/at, -ată, -aţi, -ate.
kodolesqe pron.dem kodolesqe pron.dem.. (în dat.), funcţionând ca adv. de aceea; pentru aceea. kodova pron., kodova pron., adj. dem. acela, ăla.
kinel ( perf. perf. kidæs) vb. tr. a cumpăra. kini/pen [-mos], -mata s.m. -mata s.m. cumpărare, cumpărări; cumpărătur/ă, -i. kinimatenq/o, -i, -e, -e adj. de
kolaver pron., adj. dem. invar. celălalt, cealaltă, ceilalţi, celelalte. kolèg/o, -uræ
s.m. coleg, ~i.
kolin, ~a s. ~a s. m. piept, m. piept, ~uri.
cumpărături, al (a, ai, ale) cumpărăturilor.
kolivì/a, -e s.f. -e s.f. colivi/e, -i.
kiral, ~a s.m. ~a s.m. brânză, brânzeturi.
kolombìr/i, -æ
kiravel ( perf. perf. kiravdæs) vb. tr. a fierbe; a găti.
kolompìri,-
s.m. v. k o l o m p ì r i.
æ s.m. cartof, ~i.
kòmb/o, -uræ
s.m. nod, ~uri.
komìn/a, -e s.f. -e s.f. coş, ~uri (pentru fum)[ v.
korkorrutn/o, -i, -e, -e adj. singular, ~ă,
şi: thuvimb]. thuvimb].
~i, ~e; monolog/at, -ată, -aţi, -ate.
komparàci/a, -e s.f. -e s.f. comparaţi/e, -i;
kornìś/a, -e s.f. -e s.f. corniş/ă, -e.
komparaciaθar din komparaciaθar din (de la; prin)
korr, ~a s.f. ~a s.f. gât, ~uri.
comparaţie.
korræq/o, -i, -e, -e adj. de gât, al (a, ai,
komparatìvo adj. invar. comparativ, ~ă, ~i, ~e.
ale) gâtului. kothe adv. acolo.
komplèto adj. invar. complet, ~ă, comple/ţi, -te.
kotkodák! interj. cotcodac! bucăţi.2. klasaqo kotor, ~a s.m. ~a s.m.1. 1. bucată, bucăţi.2.
kon pron. kon pron. interog. cine. konceptisarel ( perf. perf. konceptisardæs) vb. tr. tr. a concepe.
~ lecţie. kotorærd/o, -i, -e, -e adj. bucăţ/it, -ită, -iţi, -ite.
konfiguràci/a, -e s.f. -e s.f. configuraţi/e, -i.
kotorærel ( perf. kotor ærdæs) vb.tr. a
konfiguràci/a, -e s.f. -e s.f. configuraţi/e, -i. bucăţi, a face bucăţi. konkret adv. (în mod) concret. konkùrs/i, -æ
s.m. v. k o n k ù r s o.
konkùrs/o, -uræ
s.m. concurs, ~uri.
kòn/o(s), -uræ s.m. v. ś i ś à r k a.
kotorrenq/o, -i, -e, -e adj. al (a, ai, ale) bucăţilor; al (a, ai, ale) lecţiilor, de lecţii. kotoresq/o, -i, -e, -e adj. 1. de bucată, al (a, ai, ale) bucăţii.2. bucăţii. 2. de lecţie, al (a, ai,
konopìd/a, -e s.f. -e s.f. conopid/ă, -e. konstrùkci/a, -e s.f. -e s.f. construcţi/e, -i. kontèkst/o, -uræ s.m. context, ~e. kontekstualikan/o, kontekstualikan/o, -i, -e, -e adj. contextual, ~ă, ~i, ~e.
ale) lecţiei. kotoresq/oro, kotoresq/oro, -iri, -ere, -ere adj. v. k o t o r e s q o. kotorva‡l/o, -i, -e, -e adj. robust, ~ă, robuşti, robuste.
kontemplàci/a, -e s.f. -e s.f. contemplaţi/e, -i.
konÂùnkci /a, -e s.f. v. p h a n d a v n
Kotroćèni s.m., Kotroćèni s.m., pl. Cotroceni; O ~ Kherva ‡ Palatul Cotroceni.
i. korang/os, ~a s.m. cioroi, cioroi.
kovl/o, -i, -e, -e adj.1. adj.1. moale, moale, moi, moi.2. moi.2. blând, ~ă, blânzi, blânde.
korèkci/a, -e s.f. -e s.f. corecţi/e, -i. korekt adv. (la modul) corect.
kozom pron. kozom pron. interog. cât, câtă, câţi, câte. Kräćùno s.m. Kräćùno s.m. Crăciun.
korèkto adj. invar. invar. corect, ~ă, corec/ţi, -te. kòrk/orro, -orri, -orre, -orre adj. singur, ~ă, ~i, ~e.
kräćunosq/o, -i, -e, -e adj. de Crăciun, al (a, ai, ale) Crăciunului. krèd/a, -e s.f. -e s.f. cret/ă, -e.
krèm/a, -e s.f. -e s.f. crem/ă, -e; kremaça cu
khamal/o, -i, -e, -e adj. v. k h a m u t n
cremă.
o.
krìn/o, -uræ
s.m. crin, ~i.
khamesq/o, -i, -e, -e adj. de soare, al (a,
kristar, ~a s.m. ~a s.m. cuti/e, -i [ v. şi
ai, ale) soarelui.
moxtonorro]. moxtonorro ].
khamutn/o, -i, -e, -e adj. însor/it, -ită,
kritèri/a, -e s.f. criteri/u, -i.
-iţi, -ite.
krïl/o, -uræ [v. şi b a ś]
khanæq/o, -i, -e, -e adj. v. v. k a x n æ
kùbo, -uræ s.m. cub, ~uri.
o.
kukin, ~a s.f. ~a s.f. bob, boabe; grăunte,
khan(d)il/o, -i, -e , -e adj. v. k h a n d i n
q
o.
grăunţi.
putur/os, -oasă, khandin/o, -i, -e, -e adj. putur/os, kukurìgu! interj. cucurigu! kukurùz/a, -e s.f. -e s.f. v. k u k u r ù z i. kukurùz/i, -æ
s.m. v. k u k u r ù z
o.
-oşi, - oase. khanger/i, khanger/i, -æ
s.f. biseric/ă, -i.
khard/o, -i, -e, -e adj. chem/at, -ată, -aţi, -ate; poft/it, -ită, -iţi, -ite;invit/at, -ată, -aţi,
kukurùz/o, -uræ s.m. porumb, s.m. porumb, ~i.
-ate[ var. akhardo]. akhardo].
kultùr/a, -e s.f. cultur/ă, -i.
kharel ( perf. khardæs) vb. tr. a striga, a
kulturæq/o, -i, -e, -e adj. de cultură, al
chema; a invita [ var. akharel ]. ].
(a, ai, ale) culturii.
khari/pen [-mos], -mata s.m. -mata s.m. chem/are,
k ùn/a, -e s.f. v. d o l a l i n. kun/i, -æ s.f. cot, coate. kun‡,
~a s.f. colţ, ~uri.
kur/i, -æ s.f. cuvertur/ă, -i. kurk/o, -e s.m. -e s.m. săptămân/ă, -i; duminic/ă, -i. kurkesq/o, -i, -e, -e adj. de săptămână (duminică), al (, ai, ale) săptămânii
-ări; invitaţi/e, -i. khaselin, ~a s.f. hambar, ~e, fânar, ~e, şopr/on, -oane. khasesq/o, -i, -e, -e adj. de fân, al (a, ai, ale ) fânâlui. khasesqipun‡,
~a s.m. căpiţ/ă, -e (de
(duminicii).
fân).
kurung, ~a s.f. ~a s.f. cioară, ciori.
khelel ( perf. perf. kheldæs) vb. intr., tr. a juca,
kutì/a, -e s.f. -e s.f. cuti/e, -i.
a dansa. kheli/pen [-mos], -mata s.m. -mata s.m. joc, ~uri; le
Kh
khelipnaça cu jocul. khelipnasq/o, -i, -e, -e adj. de joc, al (a,
khajn/i, -æ s.f. v. k a x n i. kham, ~a s.m. ~a s.m. soare, sori.
ai, ale) jocului. khelnorr/o, -e s.m. -e s.m. dim. jucări/e, -i. kher, ~a s.m. ~a s.m. cas/ă, -e.
kher, -æ
s.f. cizm/ă, -e; xarne ~ æ
labærel ( perf. labærdæs) vb. tr. a
cizme scurte, ghete.
folosi, a utiliza; labærindoj (labærindos) rindos)
kheral adv. de acasă.
folosind, utilizând.
khere adv. acasă.
labærd/o, -i, -e, -e adj. utiliz/at, -ată, -aţi,
kheresq/o, -i, -e, -e adj. de casă, al (a, ai,
-ate; folos/it, -ită, -iţi, -ite. labæri/pen [-mos], mata s.m. mata s.m. utiliz/are,
ale) casei. kherkotor, ~a s.m.încăper/e, s.m.încăper/e, -i [ v. şi:
-ări; folos/ire, -iri. labn/o, -e s.m. mijl/oc, -oace; instrument,
livni; sòba]. sòba]. kher/orro, -orre s.m. -orre s.m. dim. căsuţ/ă, -e. kherutn/o, -i, -e, -e adj. domestic, ~ă, ~i,
~e, unealtă, unelte. laćhærdæs) vb. tr. a laćharel ( perf. ( perf.laćh îmbunătăţi, a ameliora; a repara; a
~e. kherva‡,
corecta; a redresa; a aranja.
~a s.m. palat, ~e.
laćhard/o, -i, -e, -e adj. îmbunătăţ/it, -ită,
kherva‡esq/o, -i, -e, -e adj. de palat, al
-iţi, -ite; amelior/at, -ată, -aţi, -ate;
(a, ai, ale) palatului.
repar/at, -ată, -aţi, -ate; ordon/at, -ată, -aţi,
khetanes adv. în comun, împreună,
-ate.
laolaltă.
laćhari/pen [-mos], -mata s.m. -mata s.m. 1.
khetan/o, -i, -e, -e adj. comun, ~ă, ~i, ~e.
îmbunătăţir/e, -i; ameliorar/e, -i.2. -i.2.
khetani/pen [-mos], -mata s.m. -mata s.m.
repar/are, -ări; reparaţi/e, -i.
comunit/ate, -ăţi; colectivit/ate, -ăţi; o
laćh/o, -i, -e, -e adj. bun, ~ă, ~i, ~e.
sikl œvnenqo ~pen colectivitatea de
laćhes adv. bine.
elevi.
làmp/a, -e s.f. -e s.f. lampă, lămpi; mezaqi ~a
khil s.m. 1.unt. 1.unt.2. 2.(( în dial. urs.are
veioză.
conotaţie vulgară). vulgară).
lan pron. lan pron. pers. v. l a.
khor/orro, -orre s.m. -orre s.m. dim. ulcioraş, ~e. khosipnasq/o, -i, -e, -e adj. de şters, de ştergere; ~i dïrza cârpă de şters. ştergăt/or, -oare. khosn/o, -e s.f. -e s.f. ştergăt/or, khosn/orri, -orræ
s.f. 1. ( nakhesqi)
batist/ă, -e. 2. ştergătoare, cârp/ă, -e de şters [ = khosipnasqi dïrza] khur, ~ æ
s.f. călcâi, ~e; copit/ă, -e.
khur/o, -e s.m. -e s.m. mânz, mânji.
laq/o, -i, -e, -e adj. al (a, ai, ale) ei. lav, ~a s.m. ~a s.m. cuvânt, cuvinte; le laveça cu cuvântul; le lavença(r) cu cuvintele. lav, ~a - mamujutn/o, -e s.m. -e s.m. antonim, ~e. lavenq/o, -i, -e, -e adj. de cuvinte, al (a, ai, ale) cuvintelor. lavenq/oro, -iri, -ere, -ere 1. adj. v. l a v e n q o.2. o.2. s.m. s.m.(( învechit ) dicţion/ar, ~e. lavustik, ~a s.f. ~a s.f. dicţionar, ~e.
L
laθe pron. laθe pron. pers. voj la cazul abl. la (în) ea.
la pron. la pron. pers. voj la cazul acuz. pe ea, o.
le art. hot., pron. pers. 1. art. hot.,m.( sg.
lesq/o, -i, -e, -e pron. pers. vov la cazul
şi pl.), f. ( pl.), la nom. şi la cazurile
gen. al (a, ai, ale) lui.
oblice: oblice: ~ dades pe tatăl; ~ daden pe taţii;
lesθar pron. lesθar pron. pers. vov la cazul ablat. din
~ dajan pe mamele. 2. pron. pers. von, în
(de la; de(către), despre) el; prin
formă apocopată [ cf. le(n)], la acuz., acuz., pl. pe ei, îi, -i-; pe ele, le. legùm/a, -e adj. legum/ă, -e. lekhaipnasq/o, -i, -e, -e adj. de scris, al (a, ai, ale) scrisului; ~i mez masă de scris (birou) [v. [ v. şi x r a m o s a r i p n a s q o]. o].
intermediul (graţie, datorită) lui. lesθe pron. lesθe pron. pers. vov la cazul locat. la (în) el. lèw/o(s), -uræ s.m. v. Ò
a g a r.
li conj. v. v i.
leksikan/o, -i, -e, -e adj.v. l e k s i k a (l i)
perf. lićardæs) vb. tr.1. tr.1. a lićarel ( perf.
k a n o. leksika(li)kan/o, -i, -e, -e adj. de lexic, lexical, ~ă, ~i, ~e.
fărâmiţa, a sfărâma;.2. sfărâma;.2. a pulveriza. 3. a fulgui; ~ o iv fulguie zăpada.
lèksik /o, /o, -uræ s.m. lexic, ~uri; leksikosθar din leksikosθar din lexic. leksikosq/o, -i, -e, -e adj. de lexic, al (a, ai, ale) lexicului.
lil, lil, ~a s.m. ~a s.m. carte, cărţi. lilaval/o, -i, -e, -e adj. liliachi/u, -e, -i, -i; violet, ~ă, viol/eţi, -ete. lingvistikan/o, -i, -e, -e adj. lingvistic,
lel ( perf. perf. lilæs) vb. intr. a lua; lindos ~ă, ~i, ~e.
luând. lëmujal/o, -i, -e, -e adj. lămâi/os, -oasă, -oşi, -oase [ v. şi: paśgàlbeno şi: paśgàlbeno]. ]. len pron. pers. von la acuz., pl. pe ei, îi, -i-; pe ele, le.
in. lìnos s.m. lìnos s.m.in. literaturikan/o, -i, -e, -e adj. literar, ~ă, ~i, ~e. livàd/a, -e s.f. -e s.f. livadă, livezi.
lenq/o, -i, -e, -e pron., -e pron., adj. pos. al (a, ai, livnæq/o, -i, -e, -e adj. de cameră, al (a,
ale) lor. lenθar pron.pers. lenθar pron.pers. von la abl. de la ( din; de (către); despre ei ( ele); prin intermediul( graţie, datorită) lor. lenθe pron. lenθe pron. pers. von la locat. în (la) ei
livn„nq/o, -i, -e, -e adj. de camere, al (a, ai, ale) camerelor ca merelor.. livn/i, -æ s.f. camer/ă, -e; încăper/e, -i; sală, săli; klasaqi ~i sală de clasă;
(ele). leòjk/a, -e -e s.f. v.Ò
ai, ale) camerei.
a g a r n i.
leopàrd/o, -uræ s.m. leopard, leoparzi.
sovipnasqi ~i dormitor; beśipnasqi ~i sufragerie, living; xabepnasqi living; xabepnasqi ~i / ta ‡i bucătărie; thovipnasqi ~i (=
les pron. les pron. pers. vov la cazul acuz. pe acuz. pe el, îl
nang ærlin)[sin. rlin)[sin. s sòba ;
kherkotor ]. ].
-l-.
logikan/o, -i, -e, -e adj. logic, ~ă, ~i, ~e.
s.f. floare, flori; luludĕnçar
lokhæri/pen [-mos], -mata s.m. -mata s.m.
î, -æ lulud/ î,
uşur/are, -ări;uşurinţ/ă, -e; facilit/are, -ări;
cu flori;
înlesn/ire, -iri.
perf. luludisajlæs) vb. intr. a luludœl ( perf.
lokhorres adv. uşurel.
înflori, a se face floare.
lokh/orro, -orri, -orre, -orre adj.
luludœme adj. înflor/it, -ită, -iţi, -ite.
uşur/el, -ea [-ică], -ei, -ele.
lulug/i, -æ
lolan‡/i, -æ s.f. veveriţ/ă, -e.
lùng/o, -o, -źi, -źi adj. lung, ~ă, ~i, ~i [ v.
lol/i, -æ
subst. f. (pătlăg/ea, -ele)
s.f. l u l u d î.
şi sin. (în unele unele dialecte) dialecte) ućo; zinzardo ]. piedic/ă, -i. 2. s.f. lupunz, ~a s.m. ~a s.m.1. 1. piedic/ă, 2. s.f.
roşi/e, -i. lolikangl/i, -æ s.f. creastă/creste (de
(aćhavni) aćhavni) frân/ă,-e. lupùnz/o, -uræ
cocoş, găină, curcan etc.) lol/o, -i, -e, -e adj. roş/u, -ie, -ii, -ii. lolœrr/i, -æ
s.f. pl. zmeură.
s.m. v. l u p u n z.
lupunzi/pen [-mos], -mata s.m. -mata s.m. frân/are, -ări, obstrucţion/are, -ări; împiedicare, stânjenire.
lonærd/o, -i, -e, -e adj. săr/at, -ată, -aţi,
lùstr/a, -e s.f. -e s.f. v. d u d e
-ate.
lutun/i, -
lopàt/a, -e s.f. -e s.f. lopată, lopeţi. lopïnz, ~a s.m. ~a s.m. v. v. l u p u n z.
s q i r o v l i.
æ s.f. curc/ă, -i.
lutun/o, -e s.m. -e s.m. curcan, -i [var. xoraxano
loś, ~a s.f. ~a s.f. bucuri/e, -i.
baÒno].
lośali/pen [-mos], -mata s.m. -mata s.m. stare, stări
luv, ~a s.m..caban/ă, s.m..caban/ă, -e; colib/ă, -e.
de bucuri/e, -i; lośalipnaça cu bucurie. lośal/o, -i, -e, -e adj. bucur/os, -oasă, -oşi, -oase; vesel, ~ă, ~i, ~e. lośanœl ( perf. perf. lośajlæs) vb. refl. a se
luv/orro, -orre s.m. -orre s.m. cuş/că, -ti; coteţ, ~e; cocin/ă, -i; khanænqo ~orro coteţ de găini; balano ~orro cocină de porc.
bucura. lośi/pen [-mos], -mata s.m. -mata s.m. v. l o ś a l i p e n.
M
lośœl ( perf. perf. lośajlæs) vb. v. l o ś a n œ l.
màćk/a, -e -e s.f. v. m ï c a.
ban, ~i. lov/o, -e s.m. -e s.m. ban,
madikh conj.deşi; conj.deşi; cu toate că.
luludæl/o, -i, -e, -e adj. înflor/at, -ată,
mæw-mæw interj. miau- miau.
-aţi, -ate.
magàr/i, -æ s.m. v. x e r.
luludænq/o, -i, -e, -e adj. de flori, al (a,
magazìn/o, -uræ s.m. magazin, ~e.
ai, ale) florilor; ~o vast buchet vast buchet de flori; ~o
magnòli/a, -e s.f. -e s.f. magnoli/e, -i.
dubel ghiveci de flori. lulud„nq/o, -i, -e, -e adj. l u l u d æ n q o.
o]. maj adv. mai [ v. şi p o].
majanglutn/o, -i, -e, -e adj. anteri/or,
manuś, ~a s.m. ~a s.m. om, oameni; manuśen pe
-oară, -ori, -oare; de mai înainte; primul,
oameni; manuśençar cu oameni;
prima, primii, primele.
manuśenθar de manuśenθar de la (din), de (către) despre
majmùn/a, -e s.f. -e s.f. maimuţ/ă, -e.
oameni; manuśenθe în( la) oameni.
majmùn/i, -æ
s.m. maimuţoi,
(a, ai, ale) oamenilor.
maimuţoi. mak-mak! interj. mac - mac! maladi/pen [-mos], -mata s.m. -mata s.m. întâlnir/e,
manuśesq/o, -i, -e, -e adj. de om, al (a, ai, ale) omului. màp/a, -e s.f. -e s.f. hartă, hărţi.
-i. maladil/o, -i, -e, -e adj. întâln/it, -ită, -iţi, -ite. maladœl ( perf. ( perf. maladilæs) vb. refl. v. m a l a d œ v e l. maladœ/pen [-mos], -mata s.m. -mata s.m. v. m a l a d i p e n. n. maladœvel ( perf. ( perf. maladilæs) vb. refl. a se întâlni. màm/i, -æ
manuśenq/o, -i, -e, -e adj. de oameni, al
märàro s.m. mărar. marcidives, ~a s.m. ~a s.m. (ziua, zilele de) marţi. marel ( perf. perf. mardæs) vb. tr. a bate; (despre praf) ~ o pràxo a scutura. margarìna s.f. margarìna s.f. margarină. marn/o, -e s.m. -e s.m. v. m a n r o. [v. şi t i r d a r a màrta s.f. màrta s.f. (luna) martie [v.
s.f. bunic/ă, -i.
j, t r i n t o n a j ].
mamuxal/o, -i, -e, -e adj. porumbac, adj. porumbac, ~ă,
maruth, ~a s.m. ~a s.m. nor, ~i.
~i, ~e; pestriţ, ~ă, ~i, ~e.
maruthal/o, -i, -e, -e adj. nor/os, -oasă,
mamujutn/o, -i, -e, -e adj. opus, ~ă, opuşi, opuse; ~e lava cuvinte cu sens opus. man pron. pers. me la cazul acuz. pe
-oşi, -oase. cărnuri;(anat .)organ, .)organ, mas, ~a s.m. carne, cărnuri;(anat ~e. masal/o, -i, -e, -e adj. cărn/os, -oasă, -oşi,
mine, mă, m-.
-oase.
mandai/pen [-mos], -mata s.m. -mata s.m.
masàr/i, -æ
s.m. măcelar, ~i.
semnificaţi/e, -i. mangel ( perf. ( perf. manglæs) vb. tr. a cere, a ruga. mangin, ~a s.m. ~a s.m. marfă, mărfuri; manginençar cu manginençar cu mărfuri. manresq/o, -i, -e, -e adj. de pâine, al (a, ai, ale) pâinii. manr/o, -e s.m. -e s.m. pâin/e, -i.
masesq/o, -i, -e, -e adj. de carne, al (a, ai, ale) cărnii.
masxaln/o, -i, -e, -e adj.carnivor,~ă, ~i, -e. maśìn/a, -i, -e, -e s.f. -e s.f. maşin/ă, -i. maśkar, ~a s.m., ~a s.m., prep. 1. s.m. mijl/oc, -oace.; maśkarençar cu maśkarençar cu mijloace; brâu,
brâie. 2. prep. 2. prep. în mijlocul, în centrul;
mezorr/i, -æ s.f. dim. măsuţ/ă, -e;
printre, între; dintre.
r æt æqi ~i noptieră.
maśkarreàkci/a, -e s.f. -e s.f. reacţie reciprocă.
mïc/a, -e s.f. pisic/ă, -i; mâţ/ă, -e.
maśkarrelàci/a, -e s.f. -e s.f. interrelaţi/e, -i.
mi/a, -e s.f. mie, mii [ v. şi: xìlæda].
materiàl/i, -æ s.m. v. m a t e r i à l o. materiàl/o, -uræ s.m. material, ~e.
-uræ s.m. microbuz, ~e. mikrobùz/o, -ur milaj, ~a s.m. ~a s.m. vară, veri. milajesq/o, -i, -e, -e, -e adj. de vară, al (a,
me pron. me pron. pers. eu.
ai, ale) verii.
mekhlæs) vb. tr. a lăsa; a mekhel ( perf. ( perf.mekhl
minìstr/o, -uræ s.m. ministru, miniştri.
părăsi; a ierta ( despre păcate) [var.
minimàlo adj. invar. invar. minimal, ~ă, ~i, ~e.
mukhel ]. mukhel ].
ministèr/o, -uræ s.m. minister, ~e;
melaxn/o, -i, -e, -e adj. maro; şaten, ~ă, ~i, ~e; castan/iu, -ie, -ii, -ii. melal/o, -i, -e, -e adj. murdar, ~i, ~e, ~e. men, ~ æ
s.f. gât, ~uri [ v. şi: korr;gutup
ministerosθar de la (din) minister. ministerosq/o, ministerosq/o, -i, -e, -e adj. de minister, al (a, ai, ale) ministerului. minoritèt/a, -e adj. minorit/ate, -ăţi. minùt/a, -e s.f. -e s.f. v. m i n ù t o.
]. merel ( perf. mulæs) vb. intr. a muri.
minùt/o, -uræ s.m. minut, ~e.
mesmerigutn/o, -i, -e, -e adj. de miază-zi,
mirikl/o, -e s.m. mărge/a, -ele.
de sus, sudic, ~ă, ~i, ~e..
miriklŭtn/o, -i, -e, -e adj. împodob/it, -ită, -iţi, -ite.
v. m e s m e mesmerutn/o, -i, -e, -e adj. v. r i g u t n o. mesti/pen [-mos], -mata s.m. -mata s.m. libert/ate, -ăţi. mestes adv. (în mod) liber, degajat [v. şi vestes]. vestes]. mest/o, -i, -e, -e adj. liber, ~ă, ~i, ~e. metòd/a, -e s.f. metod/ă, -e; metodençar cu metode.
mètr/o, -uræ s.m. metr/u, -i.
mir/o, -i, -e, -e pron., -e pron., adj. pos. v. m i r r o. mirr/o, -i, -e, -e pron., -e pron., adj. pos. al meu, a mea, ai mei, ale mele. misal, ~a s. ~a s. f. exempl/u, -e. misalæqe adv. de exemplu. misìr, ~a s.m. ~a s.m. v. m i s ì r i. misìr/i, -æ s.m. porumb, ~i. urşi. 2. v. şi: mìśk/a, -e s.f. -e s.f. 1. ( spoit.) spoit.) urs, urşi.2. şi:
metrò/wo, - uræ s.m. s.m. metrou, ~ri.
r i ć h (i n o).
mez, ~a s.f. ~a s.f. v. m è z a..
miśto adv. bine. adv. bine.
mèza, -e s.f. -e s.f. masă, mese.
mïc/a, -e s.f. -e s.f. pisic/ă, -i.
mezaq/o, -i, -e, -e adj. de masă, al (a, ai, ale) mesei; ~i làmpa veioză.
mïndro adj. invar. mândr/u, -ă, -i, -e.
mïnr/o, -i, -e, -e pron., -e pron., adj. pos. v. m i r r
momentosq/o, -i, -e, -e adj. de moment, al (a, ai, ale) momentului.
o.
monumènt/o, -uræ s.m. moment, ~e.
mjawkerel ( perf. mjawkerdæs) vb. moràl/a, -e s.f. -e s.f. moral/ă, -e. intr. a mieuna.
morkòj, ~a s.m. morcov, ~i.
mjaw-mjaw interj. miau- miau. mòbil/a, -e s.f. -e s.f. mobil/ă, -e.
morn/i, -æ
s.f. peri/e, -i: dandenqi ~i
perie de dinţi.
mobilièr/o, -uræ s.m. mobilier, ~e;
mosq/o, -i, -e, -e adj. de gură, al (a, ai,
mobilierur„nq/o, -i, -e, -e adj. de
ale) gurii; de faţă, al (a, ai, ale) feţei.
mobiliere, al (a, ai, ale) mobilierelor. mobilime adj.invar. mobil/at, -ată, -aţi,
mothol ( perf. mothovdæs) vb. intr. v. m o t h o v e l . mothovel ( perf. mothovdæs) vb. intr. intr. a
-ate. mòd/o, -uræ s.m. mod, ~uri.
spune; a vorbi; a relata, a expune. mothovi/pen [-mos], -mata s.m. -mata s.m. relat/are,
modosq/o, -i, -e, -e adj. de mod, al (a, ai,
-ări; spuner/e, -i. mothowd/o, -i, -e, -e adj. spus, ~ă, spu/şi,
ale) modului. modulesq/o, -i, -e, -e adj. de modul, al (a,
-se; vorb/it, -ită, -iţi, -ite; relat/at, -ată, -aţi, -ate.
ai, ale) modulului. modùl/o, -uræ
s.m. modul, ~e.
motorìna s.f. motorìna s.f. motorină. mùc/a, -e s.f. -e s.f. v. m ï c a.
moxton, ~a s.m. ~a s.m. cufăr, cufere; ladă, lăzi;
mujalutn/o, -i, -e, -e adj.
cuti/e, -i; pustikenqo -i; pustikenqo ~ raft.
reprezentativ, reprezentativ, ~ă, ~i, ~e.
moxton/orro, -orre s.m. -orre s.m. dim. cufăraş, ~e;
mujutnes adv. oral.
lădiţ/ă, -e; cutiuţ/ă, -e, caset/ă, -e;
mujutn/o, -i, -e, -e adj. oral, ~ă, ~i, ~e.
sapunesqo moxtonorro savonieră. mol, ~ æ
s.f. vin, ~uri.
mukhlæs) v. vb. tr. mukhel ( perf. ( perf.mukhl tr. m e k
moli/pen [-mos], -mata s.m. -mata s.m. valoare,
h e l.
valori; molipnaça cu valoare.
munićìpi/o, -uræ
molkuć adj. invar.scump, invar.scump, ~ă, ~i, ~e;
s.m. municipi/u, -i.
munr/o, -i, -e, -e pron., -e pron., adj. pos. v. m i r
valor/os, -oasă, -oşi, -oase; costisit/or,
r o.
-oare, -ori, -oare; preţi/os, -oasă, -oşi,
mùr/a, -e s.f. -e s.f. v. k a l œ r r i.
-oase.
mur/o, -i, -e, -e pron., -e pron., adj. pos. v. v. m u r r o.
momel/i, -æ s.f. lumân/are, -ări.
murr/o, -i, -e, -e pron., adj. pos. v. m i r
momelœrr/i, -æ s.f. (dim.)
r o.
lumânor/ea, -ele; opaiţ, ~e.
murś, ~a s.m. ~a s.m. bărb/at, -e.
murśesq/o, -i, -e, -e adj. de bărbat, al (a,
nakhi/pen [-mos], -mata s.m. -mata s.m. trecer/e, -i
ai, ale) bărbatului.
nan, ~a s.f. ~a s.f. cadă, căzi.
murś/orro, -orre s.m. -orre s.m. dim. 1. bărbăţ/el,
perf. nanærdæs) vb. tr. a nanærel ( perf.
-ei. 2. (anat.) anat.) omuşor, ~i. musaj adv. musai. mus/i, -æ s. antebraţ, ~e. muśal ( perf. perf. muśajlæs) vb. intr. a lenevi.
scălda, a face baie cuiva. nanærlin, ~a s.f. ~a s.f. baie, băi [ = thovipnasqi livni]. livni].
perf. nangærdæs) vb. tr. nangærel ( perf. a dezbrăca, a despuia. nangi/pen [-mos],- mata s.m..
muśal/o, -i, -e, -e adj. adj. v. m u ś k a l o. muśkal/o, -i, -e, -e adj. adj. (spoit.) 1. leneş, ~ă, ~i, ~e 2. mirosit/or, -oare, -ori, -oare. muwkerel ( perf. muwkerdæs) vb. intr. a mugi. muzè/o, -uræ s.m. muzeu, muzee.
goliciun/e, -i. nang/o, -i, -e, -e adj. gol, goală, goi, goale; despui/at, -ată, -aţi, -ate. nangœ(ve)l ( perf. nangilæs ) vb. refl. a se dezbrăca, a se despuia. nangœ/pen
[mos], -mata s.m.
îmbăier/e, -i. nanœvel ( perf. perf. nanilæs) vb.refl. a se N
scălda, a face baie [ v. şi: najol ]. ]. nanœpnasq/o, -i, -e, -e adj. de baie,
na adv. nu. na-i (constr. constr. neg., formată din negaţia na
si ) nu există, nu este. şi verbul si nais ( perf. naisardæs) vb. intr. v. n a i s a r e l. naisarel ( perf. naisardæs) vb. intr. a mulţumi. naj, ~a s.m. ~a s.m. deget, ~e. najol ( perf. perf. najilæs) vb. v. n a n œ v e l. nakh, ~a s.m. ~a s.m. nas, ~uri. tr.1. a nakhavel ( perf. nakawdæs) vb. tr.1. trece (ceva).2. (ceva).2. a traduce. nakhavi/pen [-mos], -mata s.m. -mata s.m. 1.
constr.după ce. napal so constr.după narcìs/a, -e s.f. -e s.f. narcis/ă, -e. nasul adj. invar. rău, rea, răi, rele. nasuli/pen [-mos], -mata s.m. -mata s.m. răutate, răutăţi. nasvalenq/o, -i, -e, -e adj. de bolnavi, al (a, ai, ale) bolnavilor. nasval/o, -i, -e, -e adj., subst. m. I. adj. bolnav, bolnav, ~ă, ~i, ~e. II. subst. II. subst. m. bolnav, ~i. naśel ( perf. perf. naślæs) vb. intr. a fugi, a alerga; naśindoj alergând. n-aśti ( perf. perf. n-aśtisardæs) constr. vb. v. n - a ś t i s a r e l.
trecer/e, -i., petrecer/e, -i a ceva prin
n-aśtisarel constr. vb. (formată din vb.
ceva. 2. traducer/e, -i.
aśti(sar)el precedat de negaţia na) a nu
nakhel ( perf. nakhlæs) vb. tr., intr. a trece; a traversa.
putea să..., a nu fi apt/capabil să facă/ întreprindă ceva; a nu fi posibil. natùra s.f. natùra s.f. natură.
naturaq/o, -i, -e, -e adj. de natură, al (a,
nocienq/oro, -iri, -ere, -ere adj. de
ai, ale) naturii.
noţiuni, al ( a, ai, ale) noţiunilor.
nav, ~a s.m. nume, nume; denumir/e, -i.
noj, ~a s.f. noţiun/e, -i.
navn/i, -æ
s.f. substantiv, ~e.
næm/o, -uræ s.m. neam, ~uri [ =
nordutn/o, -i, -e, -e adj. de nord, nordic, ~ă, ~i, ~e [v. şi vordorigutno]. vordorigutno ].
ratesqe paśutne]. paśutne]. negativ, ~ă, ~i, ~e. negatìvo adj. invar. negativ, nekobor adj.,pron.nehot. câtva, câtăva,
nòrm/a, -e s.f. -e s.f. norm/ă, -e. notisarel ( perf. ( perf. notisardæs) vb. tr. a
câţiva, câteva.. câteva..
nota.
nepòt/a, -e s.f. -e s.f. nepoat/ă, -e [v. şi. ùnuka ].
notil ( perf. ( perf. notisardæs) vb. tr. v. n o t i s
nepòt/o, -uræ s.m.nep/ot, s.m.nep/ot, -oţi [v.şi:
arel.
ùnuko ]. nesav/o, -i, -e, -e pron., adj. nehot. unul,
novèmbra s.f. novèmbra s.f. luna) noiembrie.
una, unii, unele.
nùmaj adv. numai.
nev/o, -i, -e, -e adj. nou, nouă, noi, noi. ni adv. v. n a.
O
nić adv. nu; nici; deloc. niklœl ( perf. ninklæs) vb. intr. v. n i n k l œ l.
o art. hot.,pentru s.m., nom.,sg.: nom.,sg. : o raklo băiatul băiatul. obiektìv/o, -uræ
nikerel ( perf. nikerdæs) vb. tr. v. n i n k e r e l.
obiectiv, ~e. ~ e. s.m. obiectiv,
og/i, -æ v. d î. oj oj pron. pers. v. v o j.
ningerel ( perf. perf. ningerdæs) vb. tr. v. i n g e r e l.
okàzi/a -e s.f. -e s.f. ocazi/e, -i; la okaziaça cu ocazia.
ningerd/o, -i, -e, -e adj. v. i n g e r d o. ninkerd/o, -i, -e, -e adj. v. n i n g e r d o.
okaziaq/o, -i, -e, -e adj. de ocazie, al (a, ai, ale) ocaziei. okolaver pron., adj. dem. celălalt,
perf. ninkerdæs) vb. tr. tr. v. v. n i ninkerel ( perf. cealaltă, ceilalţi, celelalte.
n g e r e l. ninklœl ( perf. ninklæs) vb. intr. v. i n k
oktòbra s.f. oktòbra s.f. (luna) octombrie.
l œ
omonìm/o, -uræ
l.
s.m. omonim, ~e.
nirel ( perf. perf. nirdæs) vb. tr.a tr.a plivi.
v. v o n. on pron.pers. on pron.pers. v.
nìśte art. nehot., nom., pl. nişte.
opaś, ~a s.f. ~a s.f. v. p a ś.
nivèl/i, -æ s.m. v. n i v è l o. òper/a, -e s.f. (muz.) muz.) oper/ă, -e. nivèl/o, -uræ
s.m. nivel, ~e.
niv/o, - e s.m. nivel, ~e; nivosθe la nivel. nòcia, -e s.f. -e s.f. v. n o j.
opral prep., adv. deasupra; de deasupra; din sus. opre adv. sus, deasupra, în partea de sus.
opr-i constr. formată din prep. opral şi
pala' prep. pala' prep. palal în var. apocopată după.
art. hot.,f.,sg. i : opral i > opr-i :
palal prep., palal prep., adv. după, în spatele; apoi.
deasupra;opr-i deasupra;opr-i phal deasupra phal deasupra tablei.
palalprojektòr/o, palalprojektòr/o, -uræ
opr-o constr. formată din prep. opral şi art. hot.,m.,sg. o : opral o > opr-o : deasupra; opr-o vurdon desupra căruţei.
s.m.
retroproiect/or, -oare. palàt/o, -uræ
s.m. palat, ~e.
paleder adv. mai apoi, după aceea.
òr/a, -e s.f. -e s.f. oră, ore.
paledikhi/pen [-mos], -mata s.m.1. s.m.1.
oraq/o, -i, -e, -e adj. de oră, al (a, ai, ale)
reveder/e, -i. 2. recapitul/are, -ări.
orei; orar, ~ă, ~i, ~e. orenq/o, -i, -e, -e adj. de ore, al (a, ai, ale) orelor. orientàci/a, -e s.f. -e s.f. orient/are, -ări.
palem adv. iarăşi, iar, din nou. palemanel ( perf. perf. palemandæs) vb. tr. a readuce. palemmaladi/pen [-mos], -mata s.m. reîntâlnir/e, -i.
orientaciaq/o, -i, -e, -e adj. de orientare, al (a, ai, ale) orientării. othe adv. acolo. ov pron.pers. ov pron.pers. v. v o v.
palikerel ( perf. palikerd perf. palikerdæs) vb. intr i ntr.. a mulţumi. pal-odova loc.adv. loc.adv. (formată din pal(al) şi (k)odova ) după aceea.
ovel ( perf. perf. ondilo; ondil æs ) vb. intr. a
palpaledikhipnasq/o, -i, -e, -e adj.
deveni.
retrospectiv, ~ă, ~i, ~e.
oxtò num. card. opt.
panaìr/i, -æ s.m. târg, ~uri, bâlci, ~uri.
oxtòto num. ord. al optulea, opta.
panæl/o, -i, -e, -e adj. apos, apoasă, apoşi, apoase.
P
panærel ( perf. panærdæs) vb. tr. a uda; a da apă, a umezi.
pa prep. pa prep.((inclusiv în var. elidate: p-i, p-o,
panærn/i, -æ s.f. stropit/oare, -ori.
p-äl [ïl ] pe.
panesq/o, -i, -e, -e adj. p a n „ s q o.
paxarn/o, -e s.m. -e s.m. congelat/or, - oare.
pan„nq/o, -i, -e, -e adj. de ape, al (a, ai,
paxoj, ~a s.m. gheaţă, gheţuri. paxome adj. îngheţ/at, -ată, -aţi, -ate. pajal/o, -i, -e, -e adj. p a n æ l o. pa-l constr. formată din prep. pa urmată pe; pa-l khera pe de art. hot. äl (sau: ïl ): ): pe; pa-l case. pal prep. pal prep. palal în var. simplificată : pal-o; pal-i, pal-ël după.
ale) apelor. pan„sq/o, -i, -e, -e adj. de apă, al (a, ai, ale) apei. pan/i, - æ s.f. apă, ape. panœl ( perf. perf. panilæs) vb. intr. a deveni apă, a se transforma în apă.
pantalùn/a, -e s.f. pantalon, ~i [v. şi
paśal prep., paśal prep., adv. I. prep. I. prep. lângă, alături
xoleva ].
de.II. de.II. adv. pe lângă, pe aproape; de lângă.
pan‡ num. card. cinci.
paśasal ( perf. paśasajl perf. paśasajlæs) vb. intr . v. a s
pan‡to num. ord. al cincilea, a cincea.
a n d œ
papagàl/o, -uræ
s.m. papagal, ~i; le
~ençar cu papagalii.
l.
paśavi/pen [-mos], -mata s.m. -mata s.m. împrejurim/e, -i. paśgàlben/o, -a [-i] adj. blond, ~ă, blonzi,
papin, ~a s.f. ~a s.f. gâscă, gâşti.
blonde [v. şi: lëmujalo] lëmujalo]
pàpu(s), ~uræ s.m. bunic, ~i.
paśe adv. aproape.
paramìć/i, -a s.f. -a s.f. poveste, poveşti.
paśi/pen [-mos], -mata s.m. -mata s.m. apropier/e,
paraśtuj s.m. paraśtuj s.m. vineri (ziua de vineri).
-i.
perf. parikerdæs) vb.intr.v. p a parikerel ( perf.
paśkernavn/i, -æ adv. adverb, ~e.
l i k e r e l.
paślærdæs) vb. perf. paśl paślærel ( perf.
pàrk/o, -uræ s.m. parc, ~uri.
tr. tr.a culca pe cineva.
pàrk/os, -uræ
s.m. parc, ~uri;
parkosθar din parc.
primăv/ară, -eri [ sin. paśmilaj, ~a s.m. ~a s.m. primăv/ară, :ternomilaj, jekhtomilaj ]. paśmilaje adv. primăvara, în timpul
parn/o, -i, -e, -e adj. alb, ~ă, ~i, ~e.
primăverii.
paruvel ( perf. paruvd perf. paruvdæs ) vb. tr. a
paśmilaesq/o, -i, -e, -e adj. de primăvară,
schimba, a face schimb.
al (a, ai, ale) primăverii.
paruvi/pen [-mos], -mata s.m. -mata s.m. schimb,
paśnavn/i, -æ
~uri; schimb/are, -ări. parvarel ( perf. perf. parvardæs) vb. tr. v. p r a varel. parvarn/o, -e s.m. v. p r a v a r n o.
s.f. adjectiv, ~e.
paśpajal/o, -i, -e, -e adj. v. p a ś p a n
æ
l o. paśpan æl/o, -i, -e, -e adj. reavăn, reavănă, reveni, revene. paśpaśutn/o, -i, -e, -e adj. rar, ~ă, ~i, ~e.
şorţ, ~uri [ v. şi: pastern/o, -e s.m. -e s.m.şorţ, paśśilal/o, -i, -i, -e, -e adj. răcor/os, -oasă, kätrìnca ].
-oşi, -oase.
pastren/o, -i .sm. v. p a s t e r n o.
paśsovel ( perf. perf. paśsovlæs) vb.intr. a
[var.:: paś s.f., paś s.f., prep. I. s.f. I. s.f. jumăt/ate, -ăţi [var.
dormita.
].II. prep. dopaś; opaś ].II. prep.(( paś < paśal )
paśśuk/o, -i, -e, -e adj.ofil/it, adj.ofil/it, -ită, -iţi, -ite.
lângă; paś-o lângă; paś-o gav lângă sat; paś-i sat; paś-i len
paśutn/o, -i, -e, -e adj. apropi/at, -ată,
lângă gârlă; paśgârlă; paś- ël rukha lângă copaci.
-aţi, -ate; limitrof, ~i, ~e, ~i.
var. simplificată simplif icată a prep. paśa- prep. paśa- prep. (var.
pat/o, -e s.m. rond, ~uri, strat, ~uri (de
paśal ): lângă; paśa-lenθe lângă; paśa-lenθe lângă ei (ele);
flori).
pat/orro, -orre s.m. -orre s.m. dim.strătuleţ, dim. strătuleţ, ~e. patrad î s.f. s.f. sărbătoarea de Paşte, paşte. patræ s.f., pl. v. p a t r i n. patrin, ~a [-æ] s.f. frunz/ă, -e; patrinençar cu patrinençar cu frunze. pauj, ~a s.m. ~a s.m. păun, ~i. pärädàj/ka -ke [-ći] s.f. [-ći] s.f. pătlăg/ea, -ele.
peravel ( perf. perf. peravdæs) vb. tr. a doborî, a dărâma; a demola. perdæq/o, -i, -e, -e adj. de perdea, al (a, ai, ale) perdelei; ~i rrovli galerie.
î , -æ s.f. perd/ea, -ele. perd/ î perd/œrri, -œrræ
s.f., dim.
perdeluţ/ă, -e.
pätrunźèlo s.m. pätrunźèlo s.m. pătrunjel.
perel ( perf. perf. pelæs) vb. intr i ntr.. a cădea.
pe pron. pe pron. refl. v. p e s.
perfòrmer/o, -uræ
p-el constr. constr. v. v. p-ë l.
s.m. performer, ~i.
per/o, -e s.m. -e s.m. cartier, ~e, mahala, ~le.
pedagogikan/o, -i, -e, -e adj. pedagogic, peròn/o, -uræ
~ă, ~i, ~e. pekel ( perf. perf. peklæs) vb. tr. a coace, a prăji, a frige; a pârli. prăjir/e, -i; peki/pen [-mos], -mata s.m. -mata s.m. prăjir/e,
s.m. per/on, -oane.
perutnenq/o, -i, -e, -e adj. de vecini, al (a, ai, ale) vecinilor. perutn/o, -i, -e, -e adj., s.m. I. adj. vecin,
coacer/e, -i. pek/o, -i, -e, -e adj. copt, coaptă, copţi, coapte; prăj/it, -ită, -ţi, -ite; fript, ~ă, frip/ţi, -te;prăj/it, -ită, -iţi, -ite; pârl/it, -ită, -iţi, -ite; ars, ~ă, arşi, arse.. pek œl ( perf. pekl perf. peklæs) vb. tr. v. p e k e l. p-ël constr. ( formată prin elidarea voc. a din prep. pa înaintea art. hot. ël ) v. p a l.
~ă, ~i, ~e. II. subst. ~i; subst. f.: II. subst. m.: m. : vecin, ~i; subst. f. : vecin/ă, -e. pes pron. pes pron. refl., p. a III-a, sg. se. pesq/o, -i, -e, -e pron., adj. pos. al său (personal), a sa (personală), ai săi (personali), ale sale (personale). p-i pron., p-i pron., adj. refl. în var. var. simplificată simplif icată <
pesqi : a sa ( personală).
pen pron. refl. (p. a III-a, pl.) se.
perf. pillæs) piel ( perf.
pendex, ~a s.m. ~a s.m. alun/ă, -e.
pir/i, -æ
s.f. veveriţ/ă, -e.
pendexal/i, -æ
pendexlin, ~a s.f. alun, ~i. pendexn/i, -æ
s.f. v. p e n d e x a l i. i.
penq/o, -i, -e, -e pron., -e pron., adj. pos. al lor
vb. tr. a bea.
s.f. oal/ă, -e.
pir/o, -e s.m. -e s.m. v. p i r r o. pirr/o, -i, -e, -e s.m. -e s.m. v. p u n r o. pisaj, ~a s.f. ~a s.f. ( spoit.) spoit.) pisic/ă, -i [v. şi: mŸ ca, ca, śaneli ].
(propriu), a lor (proprie), ai lor (proprii), ale lor (proprii).
măcina.2. piśel ( perf. piśl perf. piślæs) vb. tr. 1. a măcina.2.
pentèl/i, -æ s.f. pastel, ~uri, crei/on,
(rar: dośel ) a mulge.
-oane de ceară.
piśtìr/i, -æ s.f. pros/op, -oape.
peravd/o, -i, -e, -e adj. dobor/ât, -âtă, -âţi, -âte; dărâm/at, -ată, -aţi, -ate.
perf. plaćandilæs) vb. intr, tr.a tr.a plaćal ( perf. plăcea.
plaćandil/o, -i, -e, -e adj. plăc/ut, -ută,
postav,, ~uri, pânz/ă, -e; poxtan, ~a s.m. ~a s.m. postav
-uţi, -ute.
ţesătur/ă, -i; hus/ă, -e.
plain, ~a s.f. ~a s.f. munte, munţi.
pokimasq/o, -i, -e, -e adj. de plată, al (a, ai, ale) plăţii.
plainaq/o, -i, -e, -e adj. de munte,
pokinel ( perf. perf. pokindæs)
montan, ~ă, ~i, ~e, ~i.
vb. tr t r. a plăti,
a achita.
plainenq/o, -i, -e, -e adj. de munţi, al (a,
ponæv/a, -e s.f. covoraş, ~e. por/i, -æ
ai, ale) munţilor. plain/œrri, -œrræ s.f., dim. muntic/el,
s.f. coadă, cozi.
porik, ~a s.f. ~a s.f. v. p o r i. portokàl/a, -e s.f. -e s.f. portocal/ă, -e.
-ei.
postin, ~a s.m ~a s.m..v. p o ś t i n. plaj, ~a s.m. ~a s.m. 1. v. p l a i n .2. suiş, ~uri, pòś/a, -e s.f. fular, ~e.
urcuş, ~uri. plajenq/o, -i, -e, -e adj. v. p l a i n e n q o.
pośom s.f. pośom s.f. lână. pośomaq/o, -i, -e, -e adj. de lână, al (a,
plakàt/a, -e s.f. -e s.f. v. p l a k à t o. plakàt/o, -uræ s.m. afiş, ~e.
ai, ale) lânii.
plàn/o, -uræ s.m. plan, ~uri.
-e; pośtaθar din (de pòśt/a, -e s.f. -e s.f. poşt/ă, -e; pośtaθar
plàstiko adj. invar. plastic, ~ă, ~i, ~e.
la ) poştă.
plàto adj. invar. invar. plat, ~ă, plaţi, plate.
pośtaq/o, -i, -e, -e adj. de poştă, al (a, ai,
plàź/a, -e s.f. -e s.f. plaj/ă, -e.
ale) poştei.
plaźaq/o, -i, -e, -e adj. de plajă, al (a, ai,
pośtàś/i, -æ s.m. poştaş, s.m. poştaş, ~i.
ale) plajei; de litoral.
blană, blănuri; şub/ă, -e; pośtin, ~a s.m. ~a s.m. blană,
plòd/o, -uræ s.m. v. p h e r r.
coj/oc, -oace.
plùg/o, -uræ s.m. plug, ~uri.
pòz/a, -e s.f. -e s.f. poz/ă, -e; fotografi/e, -i.
[v. şi m a j ]. po adv. mai [v. p-o constr. v. prep. p a.
perf. po‡isardæs) vb. tr. v. po‡isarel ( perf. po
podema s. podema s. pl. v. b u z e x.
p o d î s a r e l.
podil ( perf. podisajl perf. podisajlæs) vb.refl. v. p o d
praf; marel o ~ a scutura pràxo s.m. pràxo s.m. praf;
î l..
praful.
podisarel ( p.erf. podisard p.erf. podisardæs) vb. tr. v. p o d î
pravarel ( perf. pravard perf. pravardæs) vb. tr. a hrăni,
s a r e l.
pod îl (perf. pod îsajlæs)
vb. refl.
~
pes a se încălţa. sardæs) vb. tr 1. perf. pod î sard tr 1. a pod î sarel sarel ( perf. pod încălţa.2. încălţa.2. a potcovi.
i nvar.. practic, ~ă, ~i, ~e. pràktiko adj. invar
a alimenta pe cineva.[ var .: parvarel ]. ]. pravarn/o, -e s.m. întreţinător, ~i; tutor, ~i. prdal prdal prep., adv. i n t æ l . prefektùr/a, -e s.f. -e s.f. prefectur/ă, -i.
preokupàci/e, -i s.f. -i s.f. preocup/are, -ări. preparàci/a, -e s.f. -e s.f. pregătir/e, -i. prestàci/a, -e s.f. -e s.f. prestaţi/e, -i. prezentàci/a, -e s.f. -e s.f. prezent/are, -ări. prezentisard/o, prezentisard/o, -i, -e, -e adj. prezent/at,
prodùs/o, -uræ s.m. produs, ~e. produsurenq/o, -i, -e, -e adj. de produse, al (a, ai, ale) produselor. produselor. progràm/a, -e s.f. -e s.f. program/ă, -e. programaq/o, -i, -e, -e adj. de programă, al (a, ai, ale) programei.
-ată, -aţi, -ate. prezentisarel (prezentisardæs) vb. tr. a
progràm/o, -uræ s.m. program, ~e.
prezenta.
pronùnci/a, -e s.f. -e s.f. v. v a k æ r i p e n.
prezidènt/o, -uræ s.m. preşedin/te, s.m. preşedin/te, -iţi.
propozìci/a, -e s.f. -e s.f. propoziţi/e, -i.
primarì/a, -e s.f. -e s.f. primări/e, -i.
propoziciaq/o, propoziciaq/o, -i, -e, -e adj. de propoziţie, al (a, ai, ale) propoziţiei.
primil ( perf. perf. primisardæs) vb.tr. p r i m i s a r e l.
provìzi/a, -e s.f. -e s.f. provizi/e, -i. pućhel ( perf. pućhl perf. pućhlæs) vb. tr. a întreba.
perf. primisardæs) vb.tr. a primisarel ( perf. primisard primi.
pućhi/pen [-mos], -mata s.m. -mata s.m. întreb/are, -ări; chestiun/e, -i; pućhimatençar -i; pućhimatençar cu cu
printisard/o, -i, -e, -e adj. tipăr/it, -ită, -iţi, -ite. prin‡andi/pen [-mos], -mata s.m. -mata s.m. p r i n
întrebări. pućhimatenq/o, -i, -e, -e adj. de întrebări, al (a, ai, ale) întrebărilor.
‡ a r i p e n. prin‡anel ( perf. perf. prin‡angl æs) vb. tr. v. p
pućhipnasq/o, -i, -e, -e adj. de întrebare,
r i n ‡ a r e l.
al (a, ai, ale) întrebării.
prin‡ard/o, -i, -e, -e adj. (re)cunosc/ut,
punrangœ(ve)l ( perf. perf. punrangisajlæs)
-ută, -uţi, -ute.
vb. refl. a se descălţa.
prin‡arel ( perf. perf. prin‡ardæs) vb. tr. a
punr/o, -e s.m. -e s.m. pici/or, -oare.
(re)cunoaşte.
punr/orro, -orre s.m., -orre s.m., dim. picioruş, ~e;
prin‡ari/pen [-mos], -mata s.m.
lăbuţ/ă, -e.
(re)cunoaşter/e, -i. prin‡aripnasq/o, -i, -e, -e adj. de (re)cunoaştere, al (a, ai, ale)
vechi. purum, ~a s.f. ~a s.f. ceapă, cepe.
(re)cunoaşterii. prin‡arn/i, -æ
puran/o, -i, -e, -e adj. vechi, veche, vechi,
s.f. cunoscut/ă, -e.
pusavel ( perf. pusawd perf. pusawdæs) vb. tr. a
prin‡arn/o, -e s.m. -e s.m. cunosc/ut, -uţi.
înţepa.
problèm/a, -e s.f. -e s.f. problem/ă, -e.
pustik, ~a s.f. ~a s.f. manual, ~e; carte, cărţi;
procès/o, -uræ s.m. proces, ~e.
manual; pustikaθe în pustikaθar din manual; pustikaθe
prodùkci/a, -e s.f. -e s.f. producţi/e, -i.
manual.
produsisarel ( perf. perf. produsisardæs) vb. tr.
pustikaq/o, -i, -e, -e adj. de manual, al (a,
a produce.
ai, ale) manualului.
pustikaq/oro, -iri, -ere, -ere adj. v. v. p u s
phandel ( perf. perf. phandlæs) vb. tr. a lega.
t i k a q o.
phandlin, ~a [-æ]
pustikelin, ~a s.f. ~a s.f. bibliotec/ă, -i. pustikenq/o, -i, -e, -e adj. de manuale, al (a, ai, ale) manualelor; ~o moxton raft. registr/u, -e; catal/og, pustikva‡, ~a s.m. ~a s.m.registr/u,
s.f. v. p h a n d l
i p e n 2. phandli/pen [-mos], -mata s.m. -mata s.m. 1. legare, legări; legătur/ă, -i. 2. puşcări/e, -i.
-oage; klasaqo ~ catalogul clasei. putard/o, -i, -e, -e adj. desch/is, -isă, -işi,
phandipnasq/o, phandipnasq/o, -i, -e, -e adj. de legătură, al (a, ai, ale) legăturii; ~e lava cuvinte de
-ise. putardi/pen [-mos], -mata s.m. -mata s.m. v. p u t a r i p e n.
legătură. phandl/o, -i, -e, -e adj. leg/at, -ată, -aţi,
putarel ( perf. putardæs) vb. tr. a
-ate. phangli/pen [-mos], -mata s.m. -mata s.m. v. v. p h a
deschide.
n d l i p e n.
putari/pen [-mos], -mata s.m. -mata s.m.
phanglipnasq/o, phanglipnasq/o, -i, -e, -e adj. v. p h a n d
deschider/e, -i. perf. putardæs) vb. tr. tr. v. v. p u t a r putrel ( perf. putard
l i p n a s q o. phangl/o, -i, -e, -e adj. p adj. p h a n d l o.
e l. puzgand/i, -æ s.f. patin/ă, s.f. patin/ă, -e;
e
puzgand „nçar cu nçar cu patinele.
phari/pen [-mos], -mata s.m. -mata s.m. greut/ate, -ăţi; dificult/ate, -ăţi; pharipnasθe -ăţi; pharipnasθe în dificultate. phar/o, -i, -e, -e adj. greu, grea, grei,
Ph
grele. phabaj, ~a [ phaba] s.f. phaba] s.f. măr, mere. phabœvel ( perf. phabulăs) vb. intr. a se arde, a se bronza. phakva‡val/o, -e s.m. v. t r e ś.
phen, ~ ă s.f. ă s.f. soră, surori. phenăq/o, -i, -e, -e adj. de soră, al (a, ai, ale) surorii. phendi/pen [-mos], -mata s.m. spuner/e, -i; zicer/e, -i; relat/are, -ări.
phal, ~a [~ æ]
s.f.1. scândur/ă, -i;blană,
phendipnasq/o, phendipnasq/o, -i, -e, - e, -e adj. de spunere,
blăni.2. blăni.2. tabl/ă, -e (de scris) kali ~ [sau:
(a, ai, ale) spunerii; de relatare, al (a, ai,
skolaqi ~].
ale) relatării.
scânduric/ă, -i; phal/œrri, -œrræ s.f.1. s.f.1.scânduric/ă,
phend/o, -i, -e, -e adj. spus, ~ă, spuşi,
plăcuţ/ă, -e.2. -e.2. gunojesqi ~œrri făraş.
spuse; zis, ~ă, zişi, zise; relat/at, -ată, -aţi,
bentiţ/ă, -e, banderol/ă, -e. phand, ~a s.m. bentiţ/ă,
-ate.
phandavn/i, -æ s.f. conjuncţi/e, -i [var.
phenel ( perf. perf. phendă) vb. intr., tr. a zice,
onÂùnkcia]. k onÂùnkcia
a spune; a relata.
pherdin/o, -i, -e, -e adj. v. p h e r d o. pherd/o, -i, -e, -e adj. plin, ~ă, ~i, ~e; umplut, ~ă, umplu/ţi, -te.
phralikan/o, -i, -e, -e adj.frăţ/esc, adj.frăţ/esc, -ească, -eşti, -eşti. phrali/pen [-mos], -mata s.m. frăţi/e, -i.
pherel ( perf. pherdăs) perf. pherdăs) vb. tr. a umple; a
phukl/o, -i, -e, -e adj. umfl/at, - ată, -aţi,
acoperi (despre tematică).
-ate.
pherr,
~æ s.f. fruct, ~e [v. şi: plòdo,
phurdel ( perf. phurdăs) vb. intr. intr. a sufla;
frùkto].
i balval ~ suflă vântul.
pherrelin, ~ă s.f. ~ă s.f. livadă, livezi.
phurenq/o, phurenq/o, -i, -e, -e adj. de bătrâni, al (a,
pherrenq/o, -i, -e, -e adj. fructifer, ~ă, ~i,
ai, ale) bătrânilor; bătrân/esc, -ească, -eşti,
~e; de fructe. phir, ~ă s.f. ~ă s.f. pas, paşi. phiravd/o, -i, e, -e adj. plimb/at, -ată, -aţi, -ate; purt/at, -ată, -aţi, -ate. phiravel ( perf. phirawdăs) perf. phirawdăs) vb. tr. a plimba, a purta; phirawindos purta; phirawindos plimbând, purtând; a purta ceva, a umbla îmbrăcat în
-eşti. phuresq/o, phuresq/o, -i, -e, -e adj. de bătrân, al ( a, ai, ale) bătrânului, bătrân/esc, -ească, -eşti, -eşti. phur/i, -æ adj., subst. f. I. adj. bătrân/ă, ~e. II. subst. II. subst. f. bătrân/ă, -e.
ceva. phird/o, -i, e, -e adj. 1. umbl/at, -ată, -aţi, -ate; cutreier/at, -ată, -aţi, -ate; colind/at, -ată, -aţi. 2. vers/at, -ată, -aţi, -ate;
phur/o, -e adj., subst. m. I. adj. bătrân, ~i. II. subst. II. subst. m. bătrân, ~i. phurt, ~a [ă] s.f. [ă] s.f. pas, paşi.
experiment/at, -ată, -aţi, -ate. phirel ( perf. phirdăs) perf. phirdăs) vb. intr. a umbla, a colinda, a cutreiera; phirindoj umblând (colindând,cutreierând). phirerel phiri/pen [-mos], -mata s.m. umbl/are, -ări, umblet, ~e; plimb/are, ~e; plimb/are, -ări.
phus, ~a s.m. ~a s.m. pai, ~e. phusesq/o, -i, -e, -e adj. de pai, al (a, ai, ale) paiului. phutærd/o, -i, -e, -e adj. mândr/u, -ă, -i, -e; fudul, ~ă, ~i, ~e; ţanţoş, ~i. phuv, ~a [-æ]
s.f. pământ, ~uri; ţinut,
phiripnasq/o, -i, -e, -e adj. de plimbare, al ( a, ai, ale ) plimbării; de voiaj, de călătorie. phirn/o, -e s.m. -e s.m. artist, artişti [sin.
artìsto].
~uri; ţară, ţări. phuvæq/o, -i, -e, -e adj. de pământ, al (a, ai, ale) pământului.
phral, ~a s.m. ~a s.m. frate, fraţi. phralesq/o, -i, -e, -e adj. de frate, al (a, ai, ale) fratelui.
R
raćn/i, -æ s.f. raţ/ă, -e. raćn/o, -e s.m. -e s.m. răţoi, răţoi. ràdi/o, -uræ s.m. radio, ~uri. ràft/o(s), uræ s.m. raft, ~uri. raxami
ratval/o, -i, -e, -e adj. sânger/os, -oasă, -oşi, -oase ræt, ~a [-æ] s.f. seară, seri; noapte, nopţi. rætæq/o, -i, -e, -e adj. de seară, al (a, ai, ale) serii; de noapte, al (a, ai, ale)
rajarel ( perf. perf. rajardæs) vb. tr. a cârmui,
nopţii; ~i mezorri noptieră.
a domni, a guverna.
rætœ(rig)utn/o, -i, -e, -e adj. de vest,
raji/pen, [-mos], -mata s.m. -mata s.m. 1. domni/e,
vestic, ~ă, ~i, ~e.
-i; tirro (t œ ) rajimos domnia ta
rætºtn/o, -i, -e, -e adj.v. r æ t œ ( r i g
(dumneata). 2. autorit/ate, -ăţi.3. -ăţi.3. ( p. p. ext.) ext.)
) u t n o.
guvern, ~e.
realizisard/o, -i, -e, -e adj. realiz/at, -ată,
rakèt/a, -e s.f. -e s.f. rachet/ă, -e.
-aţi, -ate.
rakl/o, -i, -e, -e s.m. -e s.m. băi/at, -ieţi.
realizisarel ( perf. perf. realizisardæs) vb. tr. a
rakhel ( perf. perf. rakhlæs) vb. tr. a găsi
realiza.
[ var.: ]. var.: a r a k h e l ].
rekapitulàci/a, -e s.f. -e s.f. recapitul/are, -ări.
rakhl/o, -i, -e, -e adj. găs/it, -ită, -iţi, -ite;
rekomendàci/a, -e s.f. -e s.f. recomand/are, -ări.
păz/it, -ită. -iţi, -ite [ var.: var.: a r a k h l o ].
relàci/a, -e s.f. -e s.f. relaţi/e, -i.
rakhn/o, -e s.m. -e s.m. găsitor, ~i; paznic, ~i;
relacienq/o, -i, -e, -e adj. de relaţii, al (a,
îngrijitor, ~i.
ai, ale) relaţiilor relaţiil or..
ranćol/o, -i, -e, -e adj. portocal/iu, -ie, -ii,
relativ, ~ă, ~i, ~e. relatìvo adj. invar. relativ,
-ii.
relevànto adj. relevant, ~ă, relevan/ţi,
rang, ~a s.f. ~a s.f. culoare, culori.
~te.
ranglærd/o, -i, -e, -e adj. color/at, -ată,
reliefosq/o, -i, -e, -e adj. de relief, al (a,
-aţi, -ate; ilustr/at, -ată, -aţi, -ate; (despre ( despre
ai, ale ) reliefului.
exprimare) exprimare ) nuanţ/at, -ată, -aţi, -ate..
relièf/o, -uræ s.m. relief, ~uri.
ranglærel ( perf. perf. ranglærdæs) vb. tr. a colora; a ilustra.
rangl„nq/o, -i, -e, -e adj. de culori, al (a, ai, ale) culorilor. culorilor. rangl/i, -æ s.f. vops/ea, -ele. ranglime adj. invar. invar. v. r a n g l æ r d o. ranik, ~a s.f. ~a s.f. ramur/ă, -i; creangă, crengi.
~uri. 2. ordin/e, -i. rend, ~a s.m.1. s.m.1. rând, ~uri.2. rendarel ( perf. perf. rendardæs)vb.tr.a
rândui, a pune în ordine, a arnja. rendavel ( perf. perf. rendavilæs)
vb.tr.v. r
e n d a r e l.
rat s.m. sânge.
rendval/o, -i, -e, -e adj. ordon/at, -ată,
ratesq/o, -i, -e, -e adj. de sânge, al ( a, ai,
-aţi, -ate; dichis/it,-ită, -iţi, -ite.
ale ) sângelui.
reprezentàci/a, reprezentàci/a, -e s.f. -e s.f. reprezent/are, -ări.
reprezentisard/o, reprezentisard/o, -i, -e, -e adj. reprezent/at, -ată, -aţi, -ate. reprezentisarel ( perf. reprezentisardæs)
împărţi, a delimita în părţi. rigenre
vb.intr. a reprezenta. res, ~a s.f. ~a s.f. scop, ~uri;ţel, ~uri; la resaça cu scopul; le res„n
perf. rigærdæs) vb. tr.a tr.a rigærel ( perf.
ar din (de la)
scopurile.
rigenq/o, -i, -e, -e adj. de părţi, al (a, ai, ale) părţilor. rodel ( perf. perf. rodæs) vb. tr. a căuta;
resaq/o, -i, -e, -e adj. de scop, al (a, ai,
rodindoj (rodindos) căutând.
ale) scopului.
ròkl/i, -æ s.f. rochi/e, -i.
resel ( perf. reslæs) vb. intr i ntr.. a ajunge; a
rolesq/o, -i, -e, -e adj. de rol, al (a, ai,
fi suficient [var. [var.:: a r e s e l ]. l ].
ale) rolului.
respektisarel ( perf. respektisardæs) vb.
ròl/i, -æ v. s.m. r ò l o.
tr. tr. a respecta.
ròl/o, -uræ s.m. rol, ~uri.
respèkt/o(s), -uræ s.m. respect, ~e.
rovbaśel ( perf. rovbaślæs)
respektosq/o, respektosq/o, -i, -e, -e adj. de respect, al (a, ai, ale) respectului; de politeţe. restaurànt/i, -æ
s.f. r e s t a u r à n t o.
vb.
intr.a schelălăi, a scheuna. rovel ( perf. perf. rovllæs; rujas)
vb.intr.,
restaurànt/o, -uræ s.m. restaurant, ~e.
tr. tr.
resun/i, -æ s.f. vulp/e, -i.
a plânge, a deplânge.
rezidènc/a, -e s.f. -e s.f. reşedinţ/ă, -e.
rovl/i, -æ s.f. băţ, beţe; bast/on, -oane;
rezolvisarel ( perf. rezolvisardæs) vb. tr.
cârj/ă, -e; dudesqi ~i lustră.
a rezolva. rezùlt/a, -e s.f. -e s.f. rezultat, ~e.
rovl/œrri, -
œrræ s.f. dim. beţiş/or,
-oare. rozol/o, -i, -e, -e adj. roz, roză, rozi, roze.
urşi. . rićh, ~a s.m. urs, urşi..
rugil ( perf. perf. rugisardæs) vb. tr. v. r u g i s
rićhin/o, -e s.m. -e s.m. v. r i ć h.
a r e l.
rićhin/i, -æ s.f. ursoaic/ă, -e.
rugisarel ( perf. perf. rugisardæs) vb. tr. a ruga. rukh, ~a s.m. pom, ~i, copac, ~i.
rig, ~a s.f. ~a s.f. margin/e, -i, latur/ă, -i; parte, rukhenq/oro, -iri, -ere, -ere adj. v. r u k părţi; pagin/ă, -i; truposqe ~a părţile h e n q o. corpului; vak æripnasqe ~a. ~a. rukhenq/o, -i, -e, -e adj. de pom (copac), rigærd/o,-i, -e, -e adj. împărţ/it, -ită, -iţi, al ( a, ai, ale ) pomilor (copacilor). -ite. rukhesq/o, -i, -e, -e adj. de pom (copac), al (a, ai, ale) pomului (copacului).
Rumùnia s.f. Rumùnia s.f. România.
sajekh adv., adj. totuna, la fel; acelaşi, aceeaşi, aceiaşi, aceleaşi.
rumuniaq/o, -i, -e, -e adj. din România,
sajekhvar adv.totodată. adv.totodată.
al (a, ai, ale) României.
sa-l constr.formată din pron. nehot.
rumunikan/o, -i, -e, -e adj. român/esc,
sa(vorro) urmat de art. hot. (nom.,pl.) nom.,pl.) äl -ască, -eşti, -eşti.
[ïl ]: toţi, toate.
run‡ s.f. curent electric.
sàl/a, -e s.f. -e s.f. sală, săli.
run‡kampàn/a, -e s.f. soneri/e, -i
salàm/i, -æ s.m.salam, s.m.salam, ~uri.
electric/ă, -e.
salàt/a, -e s.f. -e s.f. salat/ă, -e.
argint. rup s.m. rup s.m.argint.
sal/i, -
ruthun/i, -æ s.f. nară, nări; rât, ~uri;bot,
cumn/at, -aţi. sal/o, -e s.m. -e s.m.cumn/at,
~uri; mutr/ă, -e. ruv, ~a s.m. ~a s.m. lup, ~i.
saligàr/i, -
æ s.m. melc, ~i.
salivàr/i, -
æ s.m. căpăstru, căpestre.
samaj, ~a s.m..anotimp, s.m.. anotimp, ~uri.
ruvesq/o, -i, -e, -e adj. de lup, al (a, ai, ale) lupului.
æ s.f.cumnat/ă, s.f.cumnat/ă, -e.
perf. sanærdæs) vb. tr. a sanærel ( perf. subţia. sandàl/a, -e s.f. -e s.f. sandal/ă, -e.
Rr
san/o, -i, -e, -e adj. subţir/e, -i, -e, -e. san/orro, -orri, -orre, -orre adj., dim.
rroj, ~a s.f. lingur/ă, -i. rroj/orri, orræ s.f. linguriţ/ă, -e.
subţir/el, -ică, -ei, -ele; graţi/os, -oasă,
rrom, ~a s.m. ~a s.m. rrom, ~i; bărb/at, -aţi.
-oşi, -oase..
rroman/o, -i, -e, -e adj. rrom, ~ă, ~i, ~e;
sap, ~a s.m. ~a s.m. şarpe, şerpi.
(ieşit din uz ) ţigan, ~i. rromn/i, -æ s.f. rrom/ea, -ele; rromn/ea,
sàp/a, -e s.f. -e s.f. v. x u n a v n i. sapunesq/o, -e, -e, -e adj. de săpun, al (a,
-ele; (ieşit (ieşit din uz ) ţigancă, ţigănci. rromn/œrri, -œrræ s.f. rromiţ/ă, -e; (ieşit din uz ) ţigăncuş/ă, -e.
ai, ale) săpunului. sapùn/i, -æ
s.m. v. s a p ù n o.
sapùn/o, -ur æ
s.m. săpun, ~uri.
[ var. : sarànda num. card. patruzeci [var. S
śtarvardeś ]. saranes adv.analog, adv.analog, prin analogie.
sa pron., sa pron., adj. nehot. v. s a v o r r o. sàbato s.m. sàbato s.m. v. v. s à v a t o. sàvato s.m. sàvato s.m. sâmbătă (ziua). savatone adv. sâmbăta. sad/o, -i, -e, -e adj. simplu, ~ă, ~i, ~e.
sarani/pen [-mos], -mata s.m.. analogi/e, -i. saran/o, -i, -e, -e adj. anal/og, -oagă, -oage, -ogi.
sarkasq/o, -i, -e, -e adj.al adj.al (a, ai, ale)
sav/o, -i, -e, -e pron., adj. pos. care;
fiecăruia/ oricui.
saven pe care ( acuz.,pl.); acuz.,pl.); saves saves pe care
sarkon pron.,adj. pron.,adj. nehot.1. nehot. 1.
(acuz.,sg.); cu care ( soc., acuz.,sg.); savençar savençar cu soc., pl.). pl.).
fiecare.2. fiecare.2.oricine. oricine.
sav/orro, -orri, -orre, -orre pron.,adj. -orre pron.,adj.
sarm/a, -e s.f. -e s.f. sarma, ~le
nehot. tot, toată, toţi, toate.
sarnævn/i, -æ
s.f. pronume, pronume.
sarsav/o, -i, -e, -e adj., pron.nehot. pron.nehot. oricare. sas vb. (i)si la formele de trecut (perfect, imperfect şi m.m.c. perf.) perf.) a fost, era, fusese. sasti/pen [-mos] s.m. [-mos] s.m. sănătate. sastipnasq/o, -i, -e, -e adj. de sănătate, al (a, ai, ale) sănătăţii. sasto(vesto),
saw/orre , -orri, -orre, -orre pron.,adj. -orre pron.,adj. nehot. v. s a v o r r o. sæ pron., pron., adj. nehot. v. s a. sel, ~ æ s.f. naţiun/e, -i. selœrr„nq/orro, -irri, -ere, -erre adj. de minorităţi, al (a, ai, ale) minorităţilor. sel/œrri, -
œrræ s.f. minorit/ate, -ăţi;
θar de la (din; dintre) sel œrr „nθar de minorităţi; etni/e, -i.
adj.1. întreg, întreagă, sast/o, -i, -e, -e adj.1.
sem vb. (i)si la ind. prez.,p.I, sg. eu sunt.
întregi, întrege. 2. sănăt/os, -oasă, -oşi,
semn/orro, -orre s.m., -orre s.m., dim. semn, ~e.
-oase.
senatòr/o, -uræ s.m.senator, s.m.senator, ~i.
sastresq/o, -i, -e, -e adj. de socru, al (a,
sèns/o, -uræ s.m. sens, ~uri.
ai, ale) socrului. sastrĕsq/o, -i, -e, -e adj. de fier / metal, al
sentimènt/o, -uræ s.m. sentiment, ~e. sentimentosq/o, -i, -e adj. de sentiment,
(a, ai, ale) fierului /metalului.
al (a, ai, ale) sentimentului.
sastr/i, -æ s.m. 1. fier, fiare. 2. metal, ~e.
septèmbra s.f. septèmbra s.f. (luna) septembrie.
sastr/o, -e s.m. -e s.m. socr/u, -i.
sèri/a, -e s.f. seri/e, -i.
sastrutn/o, -i, -e, -e adj. de (din) fier /
sevl/i, -æ s.f. coş, ~uri. si vb. a fi.
metal; metalic, ~ă, ~i, ~e.
si(ne) vb. (i)si la ind.,prez., p. aIII-a, pl.
sasuj, ~a s.f. ~a s.f. soacr/ă, -e.
ei /ele sunt.
savæq/o, -i, -e, -e pron., -e pron., adj. pos. al (a,
sigal/o, -i, -e, -e adj.urgent,~ă, adj.urgent,~ă, urgenţi,
ai, ale) cărei.
urgente.
savaxt adv. tot timpul, mereu.
sigand/o, -i, -e, -e adj. v. s i g a l o.
savaxtun/o, -i, -e, -e adj.veşnic, adj.veşnic, ~ă, ~i,
sigærel ( perf. perf. sigærdæs) vb. tr. a grăbi
~e.
(pe cineva, ceva).
savi/pen [-mos], -mata s.m.calit/ate, s.m.calit/ate, -ăţi.
sigæri/pen, [-mos], -mata s.m. -mata s.m. grăbir/e, -i; acceler/are, -ări.
sìgo adj. invar., adv. I. adj. invar. rapid,
siklærel ( perf. perf. siklærdæs) vb. tr. a
~ă, rapi/zi, -de. II. adv.1. adv.1. repede; în grabă.
instrui / învăţa pe cineva; sikl cineva; sikl ærindoj
2. curând; sigos curând; sigos
e la repezeală, în grabă;
în curând.. sigutn/o, -i, -e, -e adj.grabnic, adj.grabnic, ~ă, ~i, ~e; rapid, ~ă, rapi/zi, -de; iute, iuţi.
sigva‡ adj. invar. ager, ~ă, ~i, ~e.
instruind / învăţând. siklæri/pen [-mos] s.m. [-mos] s.m. învăţământ, predare. siklæripnasq/o, -i, -e, -e adj. de învăţământ, al (a, ai, ale ) învăţământului;
sikavd/o, -i, -e, -e adj. arăt/at, -ată, -aţi,
de predare, al (a, ai, ale) predării.
-ate; indic/at, -ată, -aţi, -ate; învăţ/at, -ată,
siklærlin, ~a s.f. cancelari/e, -i.
-aţi, -ate; instru/it, -ită, -iţi, -ite.
siklærnesq/o, -i, -e, -e adj. de profesor,
sikavel ( perf. sikavdæs) vb. tr. a arăta, a
al (a, ai, ale) profesorului.
ghida, a indica; (înv ( înv.) .) a învăţa pe cineva;
siklærn/i, -æ s.f. profesoar/ă, -e;
sikavindoj / sikavindos arătând (ghidând /
ćhavenqi ~i învăţătoare.
indicând / învăţând).
profesor,, ~i; siklærn/o, -e s.m. -e s.m. profesor
sikavimasq/o, -i, -e, -e adj. v. v. s i k a v i p n a s q o.
sikl ærnes pe rnes pe profesor; le sikl ærneça cu
sikavi/pen, [-mos], -mata s.m. -mata s.m. instruir/e,
profesorul; sikl profesorul; sikl ærnesθar de rnesθar de la( de către)
-i; indicaţi/e, -i; îndrum/are, -ări; ghid/are,
profesor; sikl ærnesθe la profesor.
-ări; învăţare.
siklil/o, -i, -e, -e adj. instru/it, -ită, -iţi,
sikavipnasq/o, -i, -e, -e adj. de instruire /
-ite; deprins, ~ă, deprin/şi, -se; învăţ/at,
învăţare, al (a, ai, ale) instruirii / învăţării.
-ată, -aţi, -ate.
sikavn/o, -e s.m. -e s.m. 1. ghid, ghizi.;
siklœl ( perf. perf. siklilæs) vb. intr. a învăţa
îndrumător, ~i. 2. indicat/or, -oare.3. -oare.3. (înv.) înv.)
( a acumula cunoştinţe învăţând). învăţând).
învăţător, ~i.4. ~i.4. balval æqo ~ giruetă.
siklœvi/pen [-mos], -mata s.m.
sikawd/o, -i, -e, -e adj. v. s i k a v d o.
învăţ/are, -ări; însuşir/e, -i.
sïkawd/o, -i, -e, -e -e adj. v. s i k a w d o.
siklœvnenq/o, -i, -e, -e adj. de elevi, al
sikil/o, -i, -e, -e adj. v. s i k l i l o.
(a, ai, ale) elevilor; ~o khetanipen
sikl. s.f. (abrev. < sikl ærn/o, -i ) v. s i k l
æ r n o / s i k l æ r n i.
colectivitatea de elevi.
siklærd/o, -i, -e, -e adj. învăţ/at, -ată,
siklœvnesq/o, -i, -e, -e adj. de elev, al
-aţi, -ate; instru/it, -ită, -iţi, -ite; pred/at,
(a, ai, ale) elevului.
-ată, -aţi, -ate.
siklœvn/i, -æ adj. elev/ă, -e. siklœvn/o, -e s.m. -e s.m. elev, ~i; sikl œvnen pe elevi; sikl elevi; sikl œvnes pe elev; le sikl œvnençar cu vnençar cu elevii; le sikl œvnenθar
de (către) elevi; sikl elevi; sikl œvnenθe la (în)
socio-kulturalikan/o, -i, -e, -e adj. socio-
elevi.
cultural, ~ă, ~i, ~e.
silàb/a, -e s.f. -e s.f. silab/ă, -e.
sòde pron. sòde pron. interog.( interog.( format format din pron.
sinesas vb. (i)si la imperf., p. a III-a, pl. (
interog.-rel. so + prep. românească de )
în unele dial.): dial.): ei /ele erau.
cât, câtă, câţi, câte.
sinì/a, -e s.f. -e s.f. masă, mese. sin/œrri, -œrræ s.f., dim. măsuţ/ă, -e. sinonìm/a, -e s.f. -e s.f. s i n o n ì m o. o. sinonìm/o, -uræ s.m. sinonim, ~e. sintàgm/a, -e s.f. -e s.f. sintagm/ă, -e. sir s.f. sir s.f. usturoi.
sìt/a, -e -e s.f. v. u © h a n d i. perf. sit î î læs) vb. intr. v. s i k l œ sitœl ( perf. l.
sòf/a, -e s.f. -e s.f. sofa, ~le; canap/ea, -ele. so-l constr.formată din pron. so şi art. hot. äl / / ïl : so-l duj amândoi, ambii; amândouă, ambele. solmisarel ( perf. perf. solmisardæs)
vb. tr t r.a
solfegia.. perf. sombeślæs) vb. intr. sombeśel ( perf. a se întruni, a face /a sta/ a participa la
situàci/a, -e s.f. -e s.f. situaţi/e, -i. sivn/o, -e s.m. croitor, ~i. sìvo adj. invar. gri. sï vb. sï vb. v. s i. skafed/ î , -æ s.f. masă, mese; faţă, feţe de masă. skamin(d), skamin(d), ~a s.m. scaun, ~e. skäpisarel ( perf. skäpisardæs) vb. intr. intr. v. x a s t r a l.
un consiliu/ consiliu/ la o adunare. somdasn/o, -i, -e, -e adj., subst. m, f. I. adj. membr/u, -ă, -i, -e. II. subst. m.: m. : somdasn/o, -e membr/u, -i (într-o organizaţie etc.) subst. etc.) subst. m.: m. : somdasn/i, - æ membr/ă, -e. somgod î/pen [-mos], -mata s.m. -mata s.m. conştientiz/are, -ări. s.m.viaţă în som‡ivi/pen [-mos], -mata s.m.viaţă
ski-phal, ski - phala s.f. schiu, ~uri; le ski-phalençar cu ski-phalençar cu schiurile. skòl/a, -e s.f. -e s.f. v. ś k ò l a. skolaq/o, -i, .-e, -e adj. v. ś k o l a q o. slòbodo adj. invar. v. v. m e s t o.
comun, coexistenţă, convieţuir/e, -i. sosq/o, -i, -e, -e pron. interog.-rel. so "
ce " (în gen.). sosten/i, -æ
[sostæ] s.m. izmană,
izmene; chil/ot, -oţi; şort, ~uri. sosθar pron. sosθar pron. interog. so " ce " la cazul
so so pron. interog.-rel.,conj. I. pron., I. pron., ad.abl. de la (din) ce; din ce cauză. interog. ce. II. conj. că. sovdalin, ~a s.f. v. s v. s o v k h e r k o t o r. r. sòb/a, -e s.f. -e s.f. camer/ă, -e; încăper/e, -i[ v. şi: livni ]. sociàlo adj. invar i nvar.. social, ~ă, ~i, ~e.
sovimasq/o, -i, -e, -e adj. v. s o v i p n a s q o. sovipnasq/o, -i, -e, -e adj. de dormit.
sovkherkotor, ~a s.m. ~a s.m. dormit/or, -oare [v.
struktùr/a, -e s.f. -e s.f. structur/ă, -i.
sin. sovdalin]. sovdalin].
sudutn/o, -i, -e, -e adj. de (din) sud,
sovthan, ~a s.m. ~a s.m. pat, ~uri.
sudic, ~ă, ~i, ~e.
soça pron. soça pron. interog.-rel. so "ce"la cazul sugèsti/a, -e s.f. -e s.f. sugesti/e, -i. soc.-instr. cu ce.
sumb, ~ æ s.f. sămânţă, seminţe ( de
specìfiko adj. invar. specific, ~ă, ~i, ~e.
plante).
spektàkul/o, -uræ
s.m.spectacol, ~e.
sumbærel ( perf. perf. sumbærdæs) vb. tr.a tr.a
spìdel ( perf. ( perf. spidæs) vb. tr. a împinge.
semăna, a însemânţa.
spitàl/o, -uræ s.m. spital, ~e.
sumùnc/a, -e s.f. -e s.f. v. s u m b æ.
sportiv, ~ă, ~i, ~ i, ~e. sportìvo adj. sportiv,
sung, ~a s.f. ~a s.f. miros, ~uri.
spòrt/o, -uræ s.m. sport, ~uri;
sungal ( perf. perf. sungajlæs) vb. tr. a mirosi.
sportosθar din sportosθar din sport.
sun/o, -e s.m. vis, ~e.
sportosq/o, -i, -e, -e adj. de sport, al (a,
superlatìvo s.m. superlatìvo s.m. superlativ.
ai, ale) sportului. s-s-s! interj. s-s-s-s. stàci/a, -e s.f. -e s.f. staţi/e, -i.
surn/o, -i, -e, -e adj. cenuş/iu, -ie, -ii, -ii; sur, ~ă, ~i, ~e [v. şi u©haralo ].
stadi, -æ s.f. v. s t a d î.
[v. şi sur/o, -e s.f. caz, ~uri, ocazi/e, -i [v.
stadiòn/o, -uræ s.m. stadi/on, -oane.
abser ]. abser ].
î , -æ s.f. şapcă, şepci; chipiu, ~uri; stad/ î
suthan s.m. suthan s.m. v. s o v t h a n. suv, ~a [-æ
] s.f . ac, ~e.
căciul/ă, -i [v. [v. şi kad î î]. ] .
suval/o, -i, -e, -e adj. cu ace.
stard/o, -i, -e, -e adj. v. a s t a r d o.
svak/o, -i, -e, -e pron., adj. nehot. fiecare.
starel ( perf. stardæs) vb.tr. v. a s t a r e l.
svakonesq/o, -i, -e, -e adj. al (a, ai, ale)
stràd/a, -e adj. stradă, străzi.
fiecăruia.
stradaq/o, -i, -e, -e adj. de stradă, al (a, ai, ale) străzii.
svùnto adj. sfânt, ~ă, sfin/ţi, -te.
strafin, ~a s.f. fulger, ~e; străfulger/are, -ări. strafinutn/o, -i, -e, -e adj. (stră)fulgerăt/or, -oare, -ori, -oare; strălucit/or, -oare, -ori, -oare. stratègi/a, -e s.f. -e s.f. strategi/e, -i. striźaresq/o, -i, -e, -e adj. v. b e l u t e s q
lei.. śagar, ~a s.m. leu, lei.. śagarn/i, -
æ s.f. leoaic/ă, -e.
śax, ~a s.m. ~a s.m. varză, verze. śaj vb. invar. a putea.
o.
śajarel ( perf. śajardæs) vb. tr. a face
striźàr/i, -æ s.m. v. b e l u t.
posibil, a permite.
śaji/pen [mos], ~mata s. ~mata s. m. v. ś a j n i p
śilal/o, -i, -e, -e adj. frigur/os, -oasă, -oşi,
e n.
-oase.
śajni/pen [mos], ~mata s.m. capacit/ate,
śilœl ( perf. perf. śilajlæs) vb. intr. a se face
-ăţi, putinţ/ă, -e.
frig.
śajnipnasq/o(ro), śajnipnasq/o(ro), -i(ri), -e(re), -e(re) adj.
śìn/a, -e s.f. -e s.f. şin/ă, -i.
de capacitate, al (a, ai, ale) capacităţii.
śing, ~a s.m. corn, coarne.
śajn/o, -i, -e, -e adj.1. adj.1. capabil, ~ă, ~i, ~e. 2. potenţial, 2. potenţial, ~ă, ~i, ~e. śajutni/pen [-mos], -mata s.m. -mata s.m. posibilit/ate, -ăţi.
śingal/o, -i, -e, -e adj., subst. I. adj. corn/ut, -ută, -uţi, -ute; corn/os, -oase, -oşi, -oase. II. subst. m.: m. : poliţ/ist, -işti. śingl/i, -æ s.f. agraf/ă, -e.
śajutn/o, -i, -e, -e adj. posibil, adj. posibil, ~ă, ~i, ~e. śand/o, -i, -e, -e adj. calm, ~ă, ~i, ~e;
śingva‡l/o, -e s.m. -e s.m. cerb, ~i [ v. şi
linişt/it, -ită, -iţi, -ite; blând, ~ă, blânzi,
].
blânde.
śir, ~a s.m. ~a s.m. început, ~uri.
śanel/i, -æ
s.f. v. m ï c a.
śarel, ~a s.m. ~a s.m. v. d u r æ r d o m i l a j. śarelesq/o, -i, -e, -e adj. v. d u r æ r d o m i l a j e s q o. śastrin, ~a s.f. ~a s.f. arm/ă, -e.
©èrbos
perf. śìrdæs) vb. intr., tr. a începe, śìrdel ( perf. a demara; śirdindoj demara; śirdindoj începând. śirdi/pen [-mos], -mata s.m. -mata s.m. început, ~uri; începer/e, -i; śirdipnasθar -i; śirdipnasθar de de la început. śirdipnasq/o, -i, -e, -e adj. de început, al
śastrintr/o, -e s.m. -e s.m. vânător, ~i; pistolar,
(a, ai, ale) începutului.
~i, trăgător, ~i (cu arma).
śirutn/o, -i, -e, -e adj. iniţial, ~ă, ~i, ~e.
śebl/i, -æ s.f. chibrit, ~uri [ v. şi jagavni ]. śel, ~a num. card. sut/ă, -e. śelto num. ord. al sutălea, a suta.
śiśàrk /a, /a, -e s.f. -e s.f. con, ~uri (de conifere). śïlavel ( perf. śïlavdæs) vb. tr. v. ś u l a v e l. śkòl/a, -e s.f. -e s.f. şcoală, şcoli. śkolaq/o, -i, -e, -e adj. de şcoală, al (a, ai,
śeral adv. mai cu seamă, îndeosebi.
ale) şcolii; ~o gonorro ghiozdan.
śerand, ~a s.m. ~a s.m. căpătâi, ~e; pern/ă, -e.
śkolutn/o, -i, -e, -e adj. şcolar, ~i, ~e, ~e.
śer/o, -e s.m. -e s.m. cap, ~ete.
śofèr/i, -æ s.m. v. ś o f è r o.
śer/orro, -orre s.m., -orre s.m., dim. căpş/or, -oare.
śofèr/o, -uræ s.m. şofer, ~i.
śerutn/o, -i, -e, -e adj. capital, ~ă, ~i, ~e; principal, ~ă, ~i, ~e. śifonièr/a, -e s.f. -e s.f. ś i f o n i è r o. śil, ~a s.m. frig, ~uri.
śokolàt/a, -e s.f. -e s.f. ciocolat/ă, -e.
śol, -æ s.f. fluierat, fluierăt/ură, -i; sâsâit, sâsâitur/ă, -i. śòldel ( perf. śòldæs) vb. intr., tr. a fluiera.
śopn/i, -æ
s.f. scară, scări [v. şi ukl æni
]. śopnærel ( perf. śopnærdæs) vb. tr. a urca scările.
śund/o, -i, -e, -e adj. auz/it, -ită, -iţi, -ite; vest/it, -ită, -iţi, -ite; renum/it, -ită, -iţi, -ite.
śośoj, ~a s.m. ~a s.m. iepur/e, -i.
śunel ( perf. perf. śund æs ) vb. intr. tr. a auzi;
śov num. card. şase.
a asculta, a audia.
śovto num.ord. al şaselea, a şasea.
śunipnasq/o, -i, -e, -e adj. de ascultare
śow num. card. v. ś o v. śtampime adj. tipăr/it, -ită, -iţi, -ite.
/audiere; auditiv, ~ă, ~i, ~e.
śtar num. card. patru.
śunitr/o, -e s.m. -e s.m. ascultător, ~i; auditor, ~i.
śtárto num. ord. al patrulea, a patra.
śùnk/a, -e s.f. -e s.f. şunc/ă, -i.
śtart/orro, -orre s.m., -orre s.m., dim. caiet, ~e.
śut s.m. oţet.
śtarvardeś num. card. patruzeci [ v. şi
śutal/o, -i, -e, -e adj. v. ś u t l o.
sar‡nda ].
śutærel ( perf. perf. śutærdæs) vb. tr. a oţeti,
śudræl/o, -i, -e, -e adj. adj. răcit/or, -oare,
a acri; a acidula.
-ori, -oare.
śutl/o, -i, -e, -e adj. oţet/it, -ită, -iţi, -ite;
śudrærd/o, -i, -e, -e adj. refriger/at, -ată,
acr/u, -ă, -i, -e, -e; acidul/at, -ată, -aţi, -ate.
-aţi, -ate ;răc/it, -ită, -iţi, -ite.
śuval, śuval, ~a s.f. ~a s.f. mătur/ă, -i; i elektrikani ~
śudræri/pen [-mos], -mata s.m. -mata s.m.
aspiratorul.
refriger/are, -ări, congel/are, -ări. śudrærn/o, -e s.m. frigider, ~e,
tr. v. u z śuzærel ( perf. śuzærdæs) vb. tr.
æ r e l. śuź/o, -i, -e, -e adj. v. v. u ź o.
congelat/or, -oare. śudri/pen [-mos], -mata s.m. -mata s.m. răcoare;
T
răcir/e, -i.
tàbor/o, -uræ s.m. tabără, tabere; şatr/ă,
śudr/o, -i, -e, -e adj. rece, rece, reci, reci.
-e.
śukar adj. invar. frum/os, -oasă, -oşi,
taxtaj, ~a s.m. ~a s.m. pahar, ~e.
-oase.
tàksi, ~uræ s.m. taxi, ~uri.
śukari/pen [-mos] , -mata s.m.
tal/o, -e s.m. baltă, bălţi.
frumuseţ/e, -i.
(spoit.) s.m. barbă [v. şi ©hor ]. tàlos (spoit.) s.m. hor ]. taml/o, -i, -e, -e adj. întunec/at, -ată, -aţi,
śuk/o, -i, -e, -e adj. usc/at, -ată, -aţi, -ate.
-ate, întunec/os, -at, -ată, -aţi.
śulavel ( perf. perf. śulavdæs) vb. tr. a mătura.
tamlipen s.m. tamlipen s.m. întuneric.
śulavn/o, -e s.m. măturător, ~i.
tàmn/a, -e s.f. -e s.f. v. d u r æ r d o m i l a j. tamnaq/o, -i, -e, -e adj. d u r æ r d o m i l a j e s q o.
tang adj. invar. îngust, ~ă, înguşti,
texarinaq/o, -i, -e, -e adj. de dimineaţă, al
înguste; strâmt, ~ă, strâm/ţi, -te; restrâns,
(a, ai, ale) dimineţii.
~ă, restrân/şi, -se.
telal prep., telal prep., adv. I. prep. I. prep. sub, dedesubt. II.
tar postp. tar postp. -θ a r evidenţiată eviden ţiată ca prep. v.
adv. de sub, de dedesubt; sub.
-θ a r.
telærel ( perf. telærdæs) vb. intr.1. intr.1. a
s.m. balanţ/ă, -e; cântar, ~e. taraz, ~a s.m. balanţ/ă,
pleca.2. pleca.2. a lăsa jos, a pune jos.3. jos. 3. a înjosi.
tasavel ( perf. perf. tasavdæs) vb. tr. a sufoca;
telæri/pen [-mos], mata s.m. plecare, s.m. plecare,
a îneca, a înăbuşi; a sugruma; a stinge.
plecări.
tatæl/o, -i, -e, -e adj. căldur/os, -oasă,
tele adv. jos; adv. jos; dedesubt.
-oşi, -oase.
teledikhærel (teledikhærdæs)
tatærd/o, -i, -e, -e adj. încălz/it, -ită,
a subestima, a subaprecia.
-iţi, -ite.
telefonisarel ( perf. telefonisardæs) vb.
perf. tatærdæs) vb. tr. a tatærel ( perf.
intr. a telefona.
încălzi, a face cald.
telefòn/o, ~uræ s.m. telef/on, -oane.
tatæri/pen [-mos], -mata s.m. -mata s.m.
telegràm/a, -e s.f. -e s.f. telegram/ă, -e.
încălzir/e, -i.
televizòr/i, -æ s.m. v. t e l e v i z ò r o.
tati/pen [-mos], -mata s.m. -mata s.m. căldur/ă, -i.
televizòr/o(s), ~uræ s.m. televiz/or,
tat/o, -i, -e, -e adj. cald, ~ă, cal/zi, -de. tatœl (
perf. talilæs) vb. int r .a se r .a
face cald, a se încălzi. tàv/a, -e s.f. -e s.f. tavă, tăvi.
vb. tr .
-oare. telidialèkt/a, -e s.f. -e s.f. v. t e l i d i a l è k t o. telinòt/a, -e s.f. -e s.f. not/ă, -e de subsol. telkarpatikan/o, -i, -e, -e adj.
tavàn/o, ~uræ s.m. tavan, ~e. tavanosq/o, -i, -e, -e adj. de tavan, al ( a,
subcarpatic, ~ă, ~i, ~e.
ai, ale ) tavanului; ~i lùstra / rovli lustră..
tel- prep. v. v. t e l a l.
tazes adv.(spoit.) proasp/ăt, -ătă, -eţi,
telœ(ve)l vb. intr. a se lăsa în jos, a
-ete.. [= xabepnasqi ta‡/i, -æ s.f. bucătări/e, s.f. bucătări/e, -i [= xabepnasqi
coborî. telphuvæq/o, -i, -e, -e adj.
livni]. livni]. subpământean, ~ă, subpământen/i, -e. tætr/o, -uræ s.m. teatr/u, -e. tætrosq/o, -i, -e, -e adj. de teatru, al (a,
telutn/o, -i, -e, -e adj. de jos; inferi/or,
ai, ale) teatrului.
-oară, -ori, -oare.
te conj. să; dacă. tè/a, -e s.m. -e s.m. ceai, ~uri [ var.: var.: ćæ jo]. jo]. teaq/o, -i, -e, -e adj. de ceai, al (a, ai, ale )
tèm/a, -e s.f. -e s.f. tem/ă, -e; temaθar de temaθar de la (din) temă. temàtik/a, -e s.f. -e s.f. tematic/ă, -i.
ceaiului. texarin, ~a [-æ] s.f. dimine/aţă, -ţi [v. şi
temperatùr/a, -e s.f. -e s.f. temperatur/ă, -i.
javin ].
tèniso s.m. tenis.
tenisosq/o, -i, -e, -e adj. de tenis, al (a,
tòmna s.f. tòmna s.f. v. d u r æ r d o m i l a j.
ai, ale) tenisului.
tòp/a, -e s.f. -e s.f. ( spoit.) spoit.) ming/e, -i [v. şi
teoretikan/o, -i, -e, -e adj. teoretic, ~ă, ~i,
golni ].
~e.
tòrt/o ~uræ s.m. tort, torturi ; guglipnasqo ~o / blàto tort [v.şi: blàto ].
terdipnasq/o, -i, -e, -e adj. de oprire, al (a, ai, ale ) opririi. terdœl ( perf. perf. terdilæs) vb. intr., tr. a
tradel ( perf. tradæs) vb. tr. a trimite; a conduce; a mâna; a îndruma; tradindoj trimiţând.
opri, a înceta.
tradin/o, -i, -e, -e adj. trimis, ~ă, trimişi,
tern/o, -i, -e, -e adj. tânăr, ~ă, tiner/i, -e.
trimise; cond/us, -usă, -uşi, -use; dirij/at,
ternomilaj, ~a s.m. v. p a ś m i l a j. tetrad î ves, ves, ~a s.m. ~a s.m. (ziua de ) miercuri, zilele de miercuri. tiàr/i, tiàr/i, -æ s.m. farfuri/e, -i. tìgr/o(s), ~uræ s.m.tigr/u, s.m. tigr/u, -i.
-ată, -aţi, -ate. tradi/pen [-mos], -mata s.m. -mata s.m. trimiter/e, -i; conducer/e, -i; dirij/are, -ări. tragaver adj. invar. mobil, ~ă, ~i, ~e. tragaveri/pen [-mos], -mata s.m. -mata s.m.
tiknenq/o, -i, -e, -e adj. de minori; al (a,
mobilit/ate, -ăţi.
ai, ale) celor mici.
tragval/o, -i, -e, -e adj. 1. vivace, plin,~ă,
var.: tikn/o, -i, -e, -e adj. mic, ~ă, ~i, ~i [ var.:
~i, ~e de viaţă, anim/at, -ată, -aţi, -ate.2. -ate. 2.
cikno]. cikno].
neastâmpăr/at, -ată, -aţi, -ate.[ v. şi:
tiknorrenq/o, -i, -e, -e adj. al (a, ai, ale)
biaćhavdo]. biaćhavdo].
celor mici.
trail ( perf. perf. traisardæs) vb. intr. v. t r a i
tìmp/o, ~uræ s.m. timp, ~uri.
s a r e l.
timposq/o, -i, -e, -e adj. de timp, al (a, ai,
traisarel ( perf. perf. traisardæs) vb. intr. v. ‡ i
ale) timpului.
v e l.
tint/a, -e s.f. cern/eală, -eluri.
tràj/o, -uræ s.m. v. ‡ i v i p e n.
tintaq/o, -i, -e, -e adj. de cerneală, al (a,
traktòr/i, -æ s.m. v. t r a k t ò r o.
ai, ale ) cernelii.
traktòr/o,-uræ s.m. tract/or, -oare.
tirax, ~a s.f. ~a s.f. pantof, ~i; condur, ~i;
tramvàj/o, -uræ s.m. tramvai, ~e.
încălţ/are, -ări.
transilvaniaq/o, -i, -e, -e adj.
tiraxn/o, -e s.m. -e s.m. cizmar, ~i.
transilvăn/ean, -eană, -eni, -ene; din
tirdaraj s.m. martie. tir/o, -i, -e, -e adj. pos. v. t i r r o.
Transilvania; al (a, ai, ale) Transilvaniei.
tirr/o, -i, -e, -e adj. pos. al tău, a ta, ai tăi,
transpòrt/o, -uræ s.m. transport, ~uri.
ale tale.
transportosq/o, -i, -e, -e adj. de
to adj.pos. ( < tirro ) v. t i r r o.
transport, al (a, ai, ale) transportului.
toalèt/a, -e s.f. toalet/ă, -e.
traśavn/o, -i, -e, -e adj. înfricoşăt/or,
-oare, -ori, -oare.; feroce. trebai/pen, [-mos], -mata s.m. -mata s.m. necesit/ate, -ăţi; cerinţ/ă, -e. trebal ( perf., imperf. trebulas) vb. intr. a trebui, a fi neesar. neesar. trebutn/o, -i, -e, -e adj. necesar, ~ă, ~i, ~e, trebuinci/os, -oasă, -oşi, -oase; util, ~ă, ~i, ~e. trèn/o, -uræ s.m. tren, ~uri; le trenoça cu trenul. trenosq/o, -i, -e, -e adj. de tren, al (a, ai, ale) trenului; feroviar, ~ă, ~i, ~e. trin num. card. trei. trine num. card. trin la cazurile oblice: oblice: le trine grasten pe grasten pe cei trei cai. trinećhonenq/o, -i, -e, -e adj. trimestrial, de (cu durata de) trei luni. trinto num. ord. al treilea, a treia. trintonaj s.m. trintonaj s.m. v. t i r d a r a j.
lal/ea, -ele. tuliphand, ~a s.m. ~a s.m.lal/ea, tumar/o, -i, -e, -e adj. pos. al tău, a ta, ai tăi, ale tale. tume pron. tume pron. pers. voi. tumen pron. tumen pron. pers. tumen în cazul acuz. pe voi. tumenθar pron. pers. tume în cazul abl. de la (din) voi; de (către) voi; despre (prin) voi; prin voi; prin intermediul vostru. vostru . tumenθe pron. pers. tume în cazul locat. la (în) voi. tumenqe pron. tumenqe pron. pers. tumen în cazul dat. vouă, vă, vi. tumença pron. tumença pron. pers. tume în cazul soc. cu voi. tuÒn/i, -æ s.f.sticl/ă, s.f.sticl/ă, -e [ v. şi valin; valin;
vo j ‡ga ‡ga]. tut pron. tut pron. pers. tu în cazul acuz. pe tine, -te-.
trolejbùz/o, -uræ s.m. troleibuz, ~e.
tùtk/a, -e s.f. -e s.f. v. l u t u n i.
~uri. 2. roată, roţi.3. roţi.3. truj, ~a s.f. ~a s.f. 1. jur, 1. jur, ~uri.
tutkàn/o, -e s.m. -e s.m. l u t u n o.
cerc, ~uri.
tuθar pron. pers. tu în cazul abl. de la
trujal prep. trujal prep. în jurul, împrejurul.
(din) tine; de (către) tine; despre (prin)
trujali/pen [-mos], -mata s.m. -mata s.m.
tine; prin intermediul tău.
împrejur/are, -ări; circumstanţ/ă, -e. trujalimatenq/o, -i, -e, -e adj. de circumstanţe, de împrejurări, al (a, ai, ale) împrejurărilor/ circumstanţelor. circumstanţelor. trujalxramo/pen [-mos], -mata s.m. -mata s.m. încercuir/e, -i.
tuθe pron. tuθe pron. pers. tu în cazul locat. la (în) tine. tuqe pron. tuqe pron. pers. tu în cazul dat. ţie, îţi, -ţi-. tuça pron. tuça pron. pers. tu în cazul soc. cu tine.
trujarel ( perf. perf. trujardæs) vb.tr. a încercui, a înconjura, a da roată / ocol.
Th
trùp/o, -uræ s.m. trup, ~uri; corp, ~uri. truposq/o, -i, -e, -e adj. de trup, al (a, ai, ale) trupului. tu pron. tu pron. pers. tu.
tha' conj. v. t h a j. thagar, ~a s.m. împăr/at, - aţi.
thagaresq/o, -i, -e, -e adj. de împărat, împărăt/esc, -ească, -eşti, -eşti; al (a, ai,
themesq/o, -i, -e, -e asj. de ţară, al (a, ai, ale) ţării.
ale) împăratului; thaj conj. şi.
themutnenq/o, -i, -e, -e adj. al (a, ai, ale)
tham/i, -æ s.f.leg/e, s.f.leg/e, -i.
cetăţenilor.
thamikanes adv.(în adv.(în mod) legal.
themutn/i, -æ
thamikan/o, -i, -e, -e adj. legal, ~ă, ~i,
themutn/o, -i, -e, -e I. adj. cetăţen/esc,
~e.
-ească, -eşti, -eşti. II. s.m. themutn/o, -e
than, ~a s.m. ~a s.m. loc, ~uri.
cetăţ/ean, -eni.
thanærel ( perf. thanærdæs) vb. tr. a
therd/o, -i, -e, -e adj. posed/at, adj. posed/at, -ată, -aţi,
localiza.
s.f. cetăţ/eană, -ene.
-ate. therel ( perf. perf. therdæs) vb. tr. a poseda.
thanenq/o, -i, -e, -e adj. al ( a, ai, ale) locurilor. thanutnenq/o(ro), thanutnenq/o(ro), -i(ri), -e(re), -e(re) -e(re)
theri/pen [-mos], -mata s.m. -mata s.m. posesi/e, -i; propriet/ate, -ăţi. theripnasq/o, -i, -e, -e adj. de posesie, de proprietate, posesiv, posesiv, ~ă, ~i, ~e.
adj. al (a, ai, ale ) localnicilor. thanutn/o, -i, -e, -e I. adj. local, ~ă, ~i, ~e.II. ~e.II. subst. subst. localnic, ~i. thav, ~a s.m. ~a s.m. aţă, aţe. thavdel ( perf. thavdæs) vb. intr. a curge; a se scurge, a se prelinge.
[var. : theś, ~a s.m. vultur, ~i [var.: phakva ‡ valo] valo].
thodin/o, -i, -e, -e adj. v. t h o v d i n o. thol ( perf. thowdæs) v. vb. t h o v e l. thovdin/o, -i, -e, -e adj.1. adj.1. pus, ~ă, puşi,
thavdin/o, -i, -e, -e adj.1. adj.1. curent, ~ă,
puse; situ/at, -ată, -aţi, -ate.2. -ate.2. spăl/at, -ată,
curen/ţi, -te; ~o pani apă curentă.2. curentă.2.
-aţi, -ate.
permanent, ~ă, permanenţi, permanente,
thovel ( perf. thovdæs) vb. tr. 1. a pune.
care se derulează în continuu; ~i
2. a spăla.
konferènca conferinţă permanentă; 3.
thovipnasq/o, -i, -e, -e adj. de spălat/
scurs, scurs, ~ă, scurşi, scurse,
spălare, al ( a, ai, ale) spălatului/ spălării;
thavdi/pen [-mos], -mata s.m. -mata s.m. curger/e,
~i livni baie [= nanærlin]. rlin].
-i; scurger/e, -i.
thovn/i, -
thavdlin, thavdlin, ~a s.f. robinet, ~e.
thovn/o, -e s.m. -e s.m. (persoană sau locul /
thavlin, ~a s.f. merceri/e, -i.
instalaţia sanitară / obiectul de spălat)
them, ~a s.m. ~a s.m. ţară, ţări; ţinut, ~uri;
spălător, ~i; spălăt/or, -oare.
themesθe în ţară.
thowel ( perf. thowdæs) v. vb. tr. t h o v e l.
æ s.f. spălător/easă, -ese.
thowdin/o, -i, -e, -e adj. v. t h o v d i n o.
udar, ~a s.m. ~a s.m. uşă, uşi.
thowimasq/o, -i, -e, -e adj. v. t h o v i p
uklæn/i, n/i, -æ s.f. v. Ò o p n i.
n a s q o.
uklœl ( perf. perf. uklilæs) vb.tr.,refl. a (se)
thud s.m. thud s.m. lapte.
urca, a se căţăra, a (se) sui.
thudesq/o, -i, -e, -e adj. de lapte, al (a, ai, ale) laptelui.
ulavel ( perf. perf. ulavdæs) vb.tr. vb.tr. v. x u l a v e
thudorn/i, thudorn/i, -æ s.f. cratiţă, crătiţe.
l. umal, ~a s.m. domeni/u, -i.
thul/o, -i, -e, -e adj. gros, groasă,
umblal, ~a s.m. tăciun/e, -i.
groşi, groase; gras, ~ă, graşi, grase.
umblavel ( perf. perf. umblavdæs) vb. tr., intr.a intr.a
thulpand, ~a s.m. v. t u l i p h a n d.
atârna, a spânzura; a depinde.
thuv s.m. thuv s.m. fum.
umblavn/o, -e s.m. -e s.m. umeraş, ~e.
thuværel ( perf. thuværdæs) vb. tr. a
universitèt/a, -e s.f. universit/ate, -ăţi.
afuma; a polua. thuvimb, ~a s.m. ~a s.m. coş, ~uri, horn, ~uri [ v.
ùnuk/a, -e s.f. -e s.f. nepoat/ă, -e.
şi: komìna]. komìna].
ùnuk/o, -uræ s.m. nep/ot, -oţi. un‡ilutn/o, -i, -e, -e adj. dat/or, -oare,
U
-ori, -oare [ var.:vun var.:vun ‡ ilutno]. ilutno].
ućhal, ~a s.f. ~a s.f. umbr/ă, -e.
urdon, ~a s.m. ~a s.m. v. v u r d o n.
ućhalin, ~a s.f. ~a s.f. loc, ~uri umbrite / cu
uźard/o, -i, -e, -e adj. v. ź u k e r d o.
umbră.
uźarel ( perf. uźardæs) vb. intr. v. ź u k e
ućhand/i, -
æ s.f. sit/ă, -e,
strecurăt/oare, -ori; ciur, ~uri [ v. şi
r e l. uźærd/o, -i, -e, -e adj. curăţ/at, -ată, -aţi,
sìta ].
ućhar s.m. cenuşă.
-ate.
ućharal/o, -i, -e, -e adj. cenuşi/u, -e, -i, -i.
uźærel ( perf. uźærdæs) vb. tr. a
ućhard/i, --æ s.f. acoperiş, ~uri.
curăţa; a face curat / frumos; a purifica
ućhard/o, -i, -e, -e adj. acoper/it, -ită, -iţi,
[var.: æs]. var.: śuź ærd æs
-ite.
uźo , -i, -e, -e adj. 1. curat, ~ă, curaţi,
ućharel ( perf. ućhardæs) vb. tr. a
curate. 2. neprihăn/it, -ită, -iţi, -ite.
acoperi.
[ var.: var.: śuźo; vuźo]. vuźo ].
ućharn/o, -e adj.capac, adj.capac, ~e.
uźunærd/o, -i, -e, -e adj. v. u ź æ r d o.
uć/o, -i, -e, -e adj. înalt, înaltă, înalţi,
u‡arel ( perf. u‡ardæs) vb. tr.,
înalte. intr. v.
ź u k e r e l.
varekas pron. nehot. varekon la cazul acuz.: acuz.: pe cineva, pe careva. varekasqe pron. varekasqe pron. nehot. varekon la cazul
V
dat.: dat.: cuiva.
va adv. da [ var.: ova ; sin: ja ].
varekon pron. nehot. cineva, careva,
vaxt, ~a s.m. timp, ~uri.
oareşicine, oricine.
vaxtan, ~a s.m. ~a s.m. ceas, ~uri; pendul/ă, -e.
varesav/o, -i, -e, -e pron., adj. nehot.
vaj conj. sau.
oricare.
vak, ~a s.m. voc/e, -i; glas, ~uri [ v. şi
vareso pron. vareso pron. nehot. oarece, orice; ceva.
Ÿlo]. kr Ÿlo
vare-sode pron. vare-sode pron. nehot. oricât.
vak ærel ( perf. vak ærdæs) vb. intr., tr. a
vasnipen [-mos] s.m. [-mos] s.m. v. v a s t n i p e n.
pronunţa, a rosti, a glăsui; glăsui; a conversa, a vorbi; a discuta; vak ærindos (vakerindoj) vakerindoj)
vasn/o, -i, -e, -e adj. v. v a s t n o.
pronunţând ( rostind; vorbind).
vast, ~a s.m. ~a s.m. mână, mâini; braţ, ~e.
vak æri/pen [-mos], -mata s.m. -mata s.m.
perf. vasdæs) vb. tr. a ajuta. vastdel ( perf.
conversaţi/i, -i; comunic/are, -ări;
vastesq/o, -i, -e, -e adj. de mână, al (a, ai,
exprim/are, -ări; vorbir/e, -i; discuţi/e, -i;
ale) mâinii.
pronunţi/e, -i; vak ærimata conversaţii;
vastin/i, -æ s.f. v. e l e f à n t o.
vak æripnaça cu pronunţie (conversaţie
vastni/pen [-mos] s.m. [-mos] s.m. importanţă.
etc). vak æripnasq/o, -i, -e, -e adj. de
vastn/o, -i, -e, -e adj. important, ~ă,
conversaţie, de comunicare, de exprimare;
importan/ţi, -te [var. [var.:: importànto]. importànto].
de rostire; de pronunţie.
vast/orro, -orre s.m. -orre s.m. dim. mânuţ/ă, -e;
vak ærn/o, -e s.m. -e s.m. vorbit/or, -ori; interlocut/or, -ori; crainic, ~i.
mâner, ~e; mănunchi, ~uri. vastuś, ~a s.m. ~a s.m. mănuş/ă, -i.
vakerel ( perf. vakerdæs) vb. intr., tr. tr. v. vaś prep. vaś prep. pentru.
v a k æ r e l. parlament, ~e. vakerlin, ~a s.f. ~a s.f. parlament, vakerlinæq/o, -i, -e, -e adj. de parlament, al (a, ai, ale) parlamentului. vakern/o, -e s.m. -e s.m. v. v a k æ r n o. [v. şi valin, ~a s.f. sticlă/, -e [v.
tuÒni].
vanr/o, -e s.m. -e s.m. v. a n r o. varekaça pron. varekaça pron. nehot. varekon la cazul soc.: soc.: cu cineva, cu careva. varekana adv. cândva; câteodată.
vaś-ël prep. vaś (înaintea articolelor ce preced substantive la pl.) pl. ) pentru; vaś-ël grasta pentru cai. vazdarel ( perf. perf. vazdardæs) vb.intr, tr.a tr.a
sublinia, a insista, a reliefa . perf. vazdæs) vb. tr. a ridica, a vazdel ( perf. înălţa; a construi. vazdi/pen [-mos,], -mata s.m. -mata s.m. 1. ridic/are, -ări. 2. revoluţi/e, -i.
vàz/i, -æ
s.f. câmpi/e, -i; livadă, livezi.
va‡e adv. încă.
virami/pen [-mos] s.m. punctualitate.
velinal/o, -i, -e, -e adj. venin/os, -oasă,
virklin, ~a s.f. v. v e r i n g.
virpek/o, -e s.m. pesm/et, -eţi, pâin/e,
-oşi, -oase. velìn/o, -uræ
viramesθar din punct de vedere.
adj. venin, ~uri.
-i prăjit/ă, -e, biscu/it, -iţi. vìzit/a, -e s.f. -e s.f. vizit/ă, -e.
verànd/a, -e s.f. -e s.f. verand/ă, -e; prisp/ă, -e.
perf. vizitisardæs) vb. tr. a vizitisarel ( perf.
verifikàci/a, -e s.f. -e s.f. verific/are, -ări.
vizita.
vering, ~a s.f. ~a s.f. lanţ, ~uri [ v. şi virklin ].
vizitizel ( perf. perf. vizitisardæs) vb. tr. tr. v.
vèrsi/a, -e s.f. -e s.f. versiun/e, -i.
v i z i t i s a r e l.
i nvar.. difer/it, -ită, -iţi, -ite; verver adj. invar divers, ~ă, diverşi, diverse. ververes adv. (în mod) diferit / divers/diferenţiat. ververi/pen [-mos], -mata s.m. -mata s.m.
vïnatòr/i, -æ
s.f. v. ś a s t r i n t r o .
voj pron.pers. ea.
vo jàg/a, -e s.f. -e s.f. v. v a l i n. vòlejo s.m. volei. volejosq/o, -i, -e, -e adj. de volei, al (a, ai,
diversit/ate, -ăţi; variet/ate, -ăţi; diferenţ/ă, -e; vèselo adj. invar. v. l o ś a l o.
ale ) voleiului. von pron.pers. von pron.pers. ei, ele. vòrb/a, -e [ căld.: vòrbi] s.f. vòrbi] s.f. v. l a v. vordorigutn/o, -i, -e, -e adj. v. n o r d u t
vestes adv. (în mod) liber. n o. vest/o, -i, -e, -e adj. liber, ~ă, ~i, ~e;
perf. vortardæs) vb. tr. a vortarel ( perf.
degajat, ~ă, degaj/aţi, -ate; voi/os, -oasă, îndrepta. -oşi, -oase sasto-vesto -oase sasto-vesto sănătos-voios [v. şi vortari/pen [-mos], -mata s.m. -mata s.m. 1. mesto]. mesto].
îndrept/are, -ări. 2. direcţion/are, -ări.3. -ări.3.
veś, ~a s.m. pădur/e, -i.
regl/are, -ări.
veśesq/o, -i, -e, -e adj.1. adj.1. de pădure, al (a,
vortorin,~a s.f. vortorin,~a s.f. rigl/ă, -e. vortorinæl/o, -i, -e, -e adj. îndung/at,
ai, ale) pădurii.2. pădurii.2. sălbatic, ~ă, ~i, ~e.
-ată, -aţi, -ate.
veśutn/o, -i, -e, -e adj. forestier, ~ă, ~i,
votan„nq/o, -i, -e, -e adj. de plante, al
~e.
(a, ai, ale) plantelor.
vi conj. (cumulativ) cumulativ) şi (de asemenea).
votanærel ( perf. votanærdæs) vb.
v. i l o. vil/o, -e s.m. -e s.m. v.
tr. tr. a planta, a sădi.
viram, ~a s.m. ~a s.m. punct, ~e; semn, ~e; o
vòtan/i, -æ s.f. plant/ă, -e; e votan„nçar
agorutno ~ punctul final; dikhipnasqo
cu plantele.
votravæl/o, -i, -e, -e adj. otrăvit/or, -oare, -ori, -oare.
~uri.2. zerabser, ~a s.m. 1. eşec, ~uri.2. accid/ent, -ente. zersur/o, -e s.m v. z e r a b s e r. r.
vov pron. pers. el.
zerv/o, -i, -e, -e adj. stâng, ~ă, ~i, ~i;
vræm/a, -e -e s.f. v. v a x t. vudar, ~a s.m ~a s.m.. v. v. u d a r.
zervi rig partea dreaptă.
vùlic/a, -e -e s.f. v. stràda.
zet s.m. zet s.m. untdelemn.
vùnäto [căld.: pl. căld.: pl. vùneci] adj. invar. invar.
zinzærd/o, -i, -e, -e adj. ( spoit.) spoit.) lung, ~ă,
vun‡ilutn/o, -i, -e, -e adj. u n ‡ i l u t n o. ~i, ~i; întins,~ă, întin/şi, -se. vurdon, ~a s.m. ~a s.m. căruţ/ă, -e.
zinzærel ( perf. zinzærdæs) vb. tr. a
vurdon/orro, - orre s.m. dim. căruţ , ~uri; vagonet, ~e.
întinde; a lungi, a face să devină lung.
vuźarel ( perf. perf. vuźardæs) vb. tr. v. u ź a r
zòn/a,-e s.f. zòn/a,-e s.f. zon/ă, -e.
el.
zor, ~ æ
vuź/o, -i, -e, -e adj. v. u ź o.
-i; zor -i; zor æça cu forţă; anel zor zor æça a sili, a
s.f. puter/e, -i; forţ/ă, -e; tări/e,
aduce cu forţa. W woj woj pron. pers. v. v o j. won pron. won pron. pers. v. v. v o n. wov pron. wov pron. pers. v. v o v.
adj. puternic, ~ă, ~i, ~e. zoral/o, -i, -e, -e adj. puternic, zorærd/o, -i, -e, -e adj. întăr/it, -ită, -iţi, -ite; consolid/at, -ată, -aţi, -ate; fix/at, -ată, -aţi, -ate.
Z
zorærel ( perf. perf. zor ærdæs) vb. tr. a întări, a consolida, a fortifica; a da puteri cuiva,
zàla adv.( adv.( urs.) urs.) v. z à l a g a. zàlaga adv. puţin. zembìl/a, -e s.f. -e s.f. zambil/ă, -e. zèbr/a, -e s.f. -e s.f. zebr/ă, -e. zelenærd/o, -i, -e, -e s.f. -e s.f. înverz/it, -ită, -iţi, -ite. zelenimatenq/o, -i, -e, -e adj. de verdeţuri, al (a, ai, ale) verdeţurilor. zeleni/pen [-mos], -mata s.m. -mata s.m. verde/aţă,
a împuternici pe cineva. zoræri/pen [-mos], -mata s.m. -mata s.m. I. întărir/e, -i; fortific/are, -ări; consolid/are, -ări.II. -ări.II. împuternicir/e, -i. zumavel ( perf. perf. zumavdæs) vb. tr. a proba, a încerca; zumavindos încerca; zumavindos încercând; a gusta (o mâncare). zumavi/pen [-mos], -mata s.m. -mata s.m. prob/ă, -e; încerc/are, -ări.
-ţuri. zèlen/o, -a adj.(m.f.sg.; m.f. pl.) verde, verzi; ( căld., pl.: pl.: zèleni). zèleni). zelenœl ( perf. zelenilæs) vb. intr. a deveni verde ( a se face verde).
Å ~ e [ v. źïl/to, -te [-ci] adj. galben, ~ă; ~i, ~e şi g‡lbeno ].
źiràf/a, -e s.f. -e s.f. giraf/ă, -e.
‡anel ( perf. perf. ‡anglæs) vb. tr., intr.1. intr.1. a şti,
joi, zilele de joi. źojd î ves, ves, ~a s.m. ~a s.m. joi,
a cunoaşte.2. cunoaşte.2. a şti, a putea.
źudèc/a, -e s.f. -e s.f. v. ź u d è c o.
‡angavd/o, -i, -e, -e adj. trez/it, -ită, -iţi, -ite; conştientiz/at, -ată, -aţi, -ate.
źudèc/o, -uræ s.m. judeţ, ~e.
.a ‡angavel ( perf. ‡angavdæs) vb. tr .a
źudecosq/o, -i, -e, -e adj. de judeţ,
trezi; a conştientiza.
judeţ/ean, -eană, -eni, -ene; al (a, ai, ale)
‡angavn/o, -e s.m. -e s.m. (ceas) deşteptător.
judeţului.
‡angli/pen, [-mos], -mata s.m. -mata s.m. cunoştinţ/ă, -e; ‡ anglimatençar cu anglimatençar cu
źukerdo adj. aştept/at, -ată, -aţi, -ate [ v. var. aźukerdo ]. źukerel ( perf. źukerdæs) vb. intr., tr. a
aştepta [ v. şi: aźukerel , a ‡ukerel,
‡akerel, u‡arel, u źarel ].].
cunoştinţe.
‡anglimatenq/o, -i, -e, -e adj.de adj.de cunoştinţe, al (a, ai, ale) cunoştinţelor. cunoştinţelor. cunoaşter/e, ‡ani/pen [-mos], -mata s.m. -mata s.m.cunoaşter/e, -i.
źulaj s.m. źulaj s.m. v. j ù l i o.
‡antri/pen [-mos], -mata s.m. -mata s.m. ştiinţ/ă, -e.
jungl/ă, -e. źùngl/a, -e s.f. -e s.f. jungl/ă,
‡èl/o, -uræ s.m.1. gem, ~uri. 2. gel,
perf. źutisardæs) vb. tr. v. ź u t i s źutil ( perf.
~uri.
a r e l.
‡enenq/o, -i, -e, -e adj. de
źutime adj. invar i nvar.. ajut/at, -ată, -aţi, - ate.
inşi/indivizi/persoane, al (a, ai, ale)
źuti/pen [-mos], -mata s.m. -mata s.m. ajut/or, -oare; ajutor/are, -ări; e źutipna ça cu ajutorul.
inşilor/ indivizilor/persoanelor. indivizilor/persoanelor.
źutisarel ( perf. perf. źutisardæs) vb. tr. a ajuta.
‡enesq/o, -i, -e, -e adj. de ins/individ/persoană, al (a, ai, ale)
Ω
insului/individului/persoanei.
‡en/o,-e adj. ins, inşi; individ, ‡aj, ~a s.m. ~a s.m. duş, ~uri.
indivizi; persoan/ă, -e (de sex masculin);tip, ~i;
perf. ‡akerdæs) vb. ‡akerel ( perf.
‡enutn/o, -i, -e, -e adj. personal, personal, ~ă,
tr., intr. intr. v. ź u k e r e l.
~i, ~e.
‡al ( perf. perf. gelæs) vb. intr. a merge, a se
până. . ‡i prep. până.
duce; ‡ andoj( ‡ andos) andoj( andos) mergând.
‡ivdærd/o, -i, -e, -e adj. învi/at, -ată, -aţi,
‡ali/pen [-mos], -mata s.m. -mata s.m. conduită,
-ate.
comportament, ~e.
‡anavel ( perf. perf. ‡anavilæs) vb.tr. a
‡ivdæritr/o, -e s.m. animator, ~i [ v. şi
înştiinţa, a anunţa.
animatòro].
‡ivel ( perf. perf. ‡ivisardæs) vb.intr. a trăi, a
-q/o, -i, -e, -e -e postp.(în genit.):lesqo ,
vieţui.
lesqi , les qe , les qe al, a , ai ale lui;
viaţă, vieţi. ‡ivi/pen [-mos], -mata s.m. -mata s.m.viaţă,
laqo , la qi , laqe, laqe al, a, ai, ale ei;
‡ivipnasq/o, -i, -e, -e adj. de viaţă, al (a, lenqo, lenqi, lenqe, lenqe al, a , ai, ale ai, ale) vieţii.
‡ivisarel ( perf. perf. ‡ivisardæs) vb.intr. v. ‡ i v e l .
lor. -q/o(ro),-i(ri), -e(re), -e(re) postp.(în
‡ivutn/o, - i, -e, -e adj. viu, vie, vii, vii.
genit., forma lungă, la urs. şi carp.) v.
‡ivutrenq/o, -i, -e, -e adj. de animale, al
-q / o, -i, -e, -e.
(a, ai, ale) animalelor ani malelor..
-ç-
-e;.animal, ~e. ‡ivutr/o, -e s.m -e s.m fiinţ/ă, -e;.
...ça postp. ...ça postp.(( cu soc.-instr.) cu.
‡or, ~a s.m. catâr, ~i.
...-ça(r) ..-ça(r) postp. v. ...ç a.
‡orn/i, -æ s.f. catârc/ă, -e. ‡or/o, -e s.m. v. ‡ o r.r. ‡ukel, ~a s.m. ~a s.m. câin/e, -i; ‡ ukleça ukleça cu câine.
-θ-
‡uklesq/o, -i, -e, -e adj. de câine, căin/esc, -ească, -eşti, -eşti; al (a, ai, ale)
(în abl.) -θar postp. -θar postp.(în abl.) din, de la; de (către);
câinelui; ~o luvorro cuşcă de câine.
despre; prin; prin intermediul,
‡ut, ~a s.m. evreu, evrei [v. şi
graţie...(datorită...).
biboldo]. biboldo ].
-θe postp. -θe postp. (în locat.) locat.) la; în.
‡ut/o, -e s.m. -e s.m. perech/e, -i. ‡uvl/i, -æ s.f. nevastă, neveste; muier/e, -i.
‡uvlæq/o, -i, -e, -e adj. de nevastă (muiere), al (a, ai, ale) nevestei (muierii); muier/esc, -ească, -eşti, -eşti.
-qlesqe lui, îi, -i-. -qe postp.(în -qe postp.(în dat.): dat.): lesqe
