1
UNIVERSITATEA ATHENAEUM FACUL FACULT TATEA TEA DE DE ADMIN ADMINISTRA ISTRAȚIE PUBLICĂ PUBLICĂ
LUCRARE DE DE DI DISERTAȚIE
Coordo Coordonat nator or Știin tiințific: ific: Prof. uni. dr. E!i"ia Va#i"$ Ma#t$rand: %&n'io$anu Ion$" (idiu
Bucur ucur$$ști )*+,
2
UNIVERSITATEA ATHENAEUM FACUL FACULT TATEA TEA DE DE ADMIN ADMINISTRA ISTRAȚIE PUBLICĂ PUBLICĂ SPECIA SPECIALILI-ARE AREA A ADMINIS DMINISTRA TRAȚIE EUR(PE EUR(PEANĂ ANĂ.. INST INSTIT ITU UȚII ȘI P(LI P(LITI TICI CI PUBL PUBLIC ICE E
LUCRA CRARE DE DISER SERTAȚIE
Pri!a Pri!aru ru"" și atriu atriuții" ii"$$ /ri!ar /ri!aru" u"ui ui Coordo Coordonat nator or Știin tiințific: ific: Prof. uni. dr. E!i"ia Va#i"$ Ma#t$rand: %&n'io$anu Ion$" (idiu
Bucur ucur$$ști )*+,
2
UNIVERSITATEA ATHENAEUM FACUL FACULT TATEA TEA DE DE ADMIN ADMINISTRA ISTRAȚIE PUBLICĂ PUBLICĂ SPECIA SPECIALILI-ARE AREA A ADMINIS DMINISTRA TRAȚIE EUR(PE EUR(PEANĂ ANĂ.. INST INSTIT ITU UȚII ȘI P(LI P(LITI TICI CI PUBL PUBLIC ICE E
LUCRA CRARE DE DISER SERTAȚIE
Pri!a Pri!aru ru"" și atriu atriuții" ii"$$ /ri!ar /ri!aru" u"ui ui Coordo Coordonat nator or Știin tiințific: ific: Prof. uni. dr. E!i"ia Va#i"$ Ma#t$rand: %&n'io$anu Ion$" (idiu
Bucur ucur$$ști )*+,
$
CUPRINS Inroduc$r$ 0 /a'. 1 I . Con#id$ra2ii '$n$ra"$ /riid ad!ini#tra2ia /u"ic 0 /a'. 3 1)Noţiunea de administraţie publică – pag. 5 2)Periodizarea istoriei administraţiei publice româneşti- pag.5
II. Ad!ini#tra2ia /u"ic4 /u"ic4 "oca"4 0 /a'. 5 1) !oluţia legislaţiei "n domeniu- pag. # 2) Principii contemporane de organizare a administraţiei publice locale- pag 11 $) Pricipiile organizării administraţiei publice locale "n %omânia- pag. 1$ &) Principiul sistemului departamental – pag. 1'
III. Con#i"iu" "oca" "oca" 0 /a'.+5 1) (era autorităţilor – pag. 1# 2) *omponen *omponența consiliului consiliului local- pag.2+ $)*onstituirea consilului local- pag 2+ &)(tatutul consilierului local- pag. 2+ 5) ,tribu ,tribuțiile consiliului local- pag. 21 )rganizarea și uncționarea consiliului local – pag. 2$
IV. IV. Pri!aru" 6i atriu atriuții"$ /ri!aru"ui 0 /a'. )3 1)Primarul – pag 25 2) ,legerea primarului – pag. 25 $) /andatul primarului – pag. 2' &),tribu &),tribuțiile primarulu primaruluii – pag. 2# 5),ctele primarului – pag. $+ ) %aportul primarului cu consiliul local – pag. $1 0) (uspendarea din uncţie a primarului – pag. $1 ') ncetarea mandatului primarului – pag. $1 #) %ăspunderea uridică a primarului – pag. $&
V. Conc"u7ii Conc"u7i i și /ro/un$ri 0 /a'. 18 Bi"io'rafi$
&
Introduc$r$ n ciuda etimologiei sale3 cu!ântul 4primar4 nu desemna o uncţie "n %oma ,ntică. *u!ântul a auns "n uz mai ales "n anturaul conducătorilor barbari ce s-au succedat la conducerea mperiului %oman de ,pus. ,stel3 persoana "nsărcinată cu conducerea unei curţii regale sau ducale se numea maor domus. 6a curtea regilor rancilor mero!ingieni3 maor domus sau praeectus palatii a!ea o putere atât de mare "ncât "şi putea detrona stăpânul 7cazul lui Pippin din 8erstal). 7traducere perectibilă) 9n primar 7din latina !ulgară primarius3 "nsemnând 4primul3 principalul4) este un politician care are rolul de autoritate e:ecuti!ă oicială a municipalităţii. n lume e:istă o !arietate de legi locale şi obiceiuri "n ceea ce pri!eşte puterile şi responsabilităţile primarului3 cât şi "n pri!inţa metodelor de a aunge aunge primar. ;arianta ranceză a cu!ântului este maire. n
os magistratul şe al unui oraş era numit 4magistru al cetăţenilor4 7<. ?@rgermeister3 Au. burgemeesterB burgemeesterB zonele din ?elgia unde se !orbeşte ranceza olosesc bourgmestre). Pe ili ilier erăă germ german anăă a pătr pătrun unss "n 9n 9nga gari riaa me medi die! e!al alăă inst instit ituţ uţia ia pClg pClgDr Drme mest ster er-u -ulu luii 74?@rgermeister4)3 care s-a păstat până "n prezent. Ain 9ngaria noţiunea a iradiat şi la răsărit de *arpaţi3 lucru care ace ca "n dreptul medie!al român "ntâistătătorul unei cetăţi să se numească pârcălab3 care era autat de consilieri numiţi pârgari 7din magE. 4pClgar43 4cetăţean43 preluat din nemţescul b@rger. n talia primarul se numeşte sindaco3 "n ?oemia starosta şi "n (pania alcalde3 termen pro!enit din limba arabă. n (tatele 9nite primarii sunt aleşi de obicei de către cetăţenii localităţii pentru un mandat mandat stabil. i "mpart "mpart puterea puterea de obicei obicei cu corpul legislati! legislati! local3 local3 cum ar i consiliul consiliul municipal. Primarii pot i şi conducătorii consiliului local3 iind uneori aleşi ca primari de către consiliu şi nu de cetăţeni3 "n timp ce sarcinile uzuale ale oraşului sunt delegate unui proesionist manager de oraş. n (alt 6aFe *ountG din statul american 9taE e:istă un primar al comitatului. n plus3 conducătorii e:ecuti!i ai tuturor comitatelor din Hennessee Hennessee şi 8aIaii sunt numiţi 4primari4. Hotuşi3 Hotuşi3 persoanele nu sunt numite3 ci alese "n uncţie. ,stăzi3 primarul este autoritatea e:ecuti!ă a administratiei publice locale care "ndeplineşte "n acelaşi timp şi rolul de reprezentant al statului "n relaţiile cu persoane izice şi uridice din ţară şi din străinătate3 precum şi "n ustiţie3 "n unitatea administrati! teritorială "n care a ost ales.
5
CAPIT(LUL I C(NSIDERA9II %ENERALE PRIVIND ADMINISTRA9IA PUBLICĂ.
1. NOŢIUNEA DE ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ. (era de cuprindere a noţiunii de administraţie publică cuprinde acti!itatea e:ecuti!ă3 care constă "n organizarea e:ecutării şi e:ecutarea "n concret a actelor normati!e3 şi este realizată de un sistem de organe ce poartă denumirea de organe executive. ,ceste organe3 care e:ercită atribuţii e:ecuti!e ormează uterea executiv!3
alături de celelalte două puteri organizate "n statJ "egiuitoare #i $u%ec!torea&c!. ,dministraţia publică cuprinde organele administraţiei publice centrale şi ser!iciile lor descentralizate şi organele administraţiei publice locale. ,ceste autorităţi publice "şi desăşoară acti!itatea sub conducerea generală a
) . PERIODI'AREA ISTORIEI ADMINISTRAŢIEI PUBLICE ROM(NE)TI.
2.1 Formarea statului dac. (tatul dac s-a ormat "n urul anului '2 ".8r.3 ca urmare a uniicării triburilor geto-dace realizate de către ?urebista3 conducătorul unei uniuni de triburi de la cetatea *osteşti-*etăţuie3 situată la sud de răştie. ?urebista a reuşit să ormeze un stat dac cu dimensiuni impresionante. Kuncţiile cele mai importante le a!eau preoţii şi cultul religios "n centrul căruia sa alat tot clerul. Aar cea mai importantă uncţie era aceea de apărare e:ternă. ,paratul de stat era ormat din regele care se ala "n !ârul ierarEiei3 care a!ea calitatea atât de legiuitor cât şi de şe militar3 care era autat de !ice-rege care3 cu e:cepţia cazului când cumula şi calitatea de rege3 era marele preot. %olul marelui preot era asigurarea prestigiului puterii şi realizarea constrângerii poporului "n !ederea realizării poruncilor. mediat "n apropierea regelui se ala un *onsiliu3 care a!ea atribuţii de sătuire3 din care ăcea parte marele preot şi prinţi ai casei regale2.
1 ,nton Hrăilescu. LArept administrati!M – ditura *.8. ?ecF ?ucureşti 2++'3 pag. 2 2 /anuel
2.2 Statul dac după cucerirea romană. *ea de-a doua campanie de cucerire a Aaciei s-a desăşurat "n anii 1+5-1+ d. 8r. sub conducerea "mpăratului Hraian. /oartea tragică a lui Aecebal şi căderea (armizegetuzei3 au marcat sârşitul celor apro:imati! două secole de e:istenţă a statului dac. *ultura şi ci!ilizaţia dacică au ost "ntrerupte3 iar o bună parte din teritoriul dacic a intrat "n stăpânirea %omei. n momentul cuceririi Aaciei3 %oma se ala3 din punct de !edere al ormei de gu!ernământ3 "n aza Principatului3 epocă inaugurată de domnia lui cta!ian ,ugustus. %oma stăpânea un teritoriu oarte mare care se "ntindea din ,nglia până "n rientul milociu şi din
2.3 Administraţia publică la debutul Evului Mediu românesc 275secolul al !"""lea.*ia+a o"itico,a%-ini&trativ! %u! retragerea aure"ian!. 6a sârşitul domniei lui ,urelian 720&-205)3 mperiul a renunţat la teritoriile norddunărene3 dar aşa cum arată istoricii3 a ost !orba despre o abandonare a Aaciei3 nu despre o cedare a acestor teritorii cui!a3 "ntr-un cote:t militar. %etragerea aureliană a reprezentat dispariţia statului de pe aceste teritorii. %etragerea aureliană nu a "nsemnat dispariţia bruscă a urmelor ostei structuri statale de pe acest teritoriu3 cEiar dacă a dispărut raportul administraţie publică centrală- administraţie publică locală3 speciic organizării statale3 elemente ale ostelor unităţi administrati!-teritoriale romane3 mai ales urbane3 au mai dăinuit o perioadă. ;iaţa urbană se ruralizează treptat3 arta şi meşteşugurile nu se mai practică cu miloacele teEnice de altădată3 iar goţii nu au ost interesaţi să se aşeze "n !ecEile oraşe daco-romane3 deoarece ei erau trăiau "n câmp descEis3 care se potri!ea mai bine cu organizarea lor gentilico-tribală. ncet3 "ncet se instalează enomenul ruralizării3 iar oraşele de altă dată !or i date uitării. ,şezările rurale !or reprezenta3 pentru mult timp3 principala ormă de organizare socio-economică şi administrati!ă$.
2.# $b%tea vicinală românească &n secolele '""'""". n această perioadă au a!ut loc importante transoramări "n structura politico-administrati!ă a obştii3 este !orba de $ /anuel
0 apariţia unui enomen de dierenţiere socială bazat pe prezenţa proprietăţii pri!ate şi a dierenţelor de a!ere. ,ceste dierenţieri sociale au condus la destrămarea obştii3 acum cei care a!eau rolul maor al organelor colecti!e - amenii buni şi bătrâni-3 au ost "nlocuiţi cu -mai mari ai satelor-3 identiicaţi la "nceput cu upâniiB care au preluat sarcinile sociale3 uridice şi militare "n cadrul obştii3 au de!enit treptat3 organe de dominaţie "năuntrul acesteia. Puterea politică deţinută de upâni3 la un moment dat pe cale ereditară3 !a sta la baza apariţiei şi consolidări !iitoarei puteri statale pe acest teritoriu&. rganul suprem de conducere3 era Sfatu" c$" !ar$3 care era ormat din reprezentanţi ai obştilor componente. ,cesta Eotăra "n probleme patrimoniale comune3 rezol!a litigiile dintre obştile componente3 stabilea contribuţiile acestora "n olosul "ntregii comunităţi şi organiza apărarea statelor.
2.5 (nceputurile moderni)ării administraţiei publice române%ti. ,nul 101' a "nsemnat perioada când turcii acceptau intrarea lteniei sub dominaţie Eabsburgică. probelmă importantă a acelei perioade a ost modul "n care urma să ie organizată şi condusă noua pro!incie. Organiarea a%-ini&trativ,teritoria"!. Pro!incia se "mpărţea "n cinci $u%e+e/
iecare udeţ se "mpărţea "n patru "!#i/ iar plasa cuprindea mai multe &ate. n runtea iecărui udeţ se găsea un vornic3 care a!ea atribuţi administrati!e iscale şi udecătoreşti. Plăşile erau conduse de i&ravnici3 iar satele erau conduse de 0rc!"a1i sau v!ta2i numiţi de stăpânii moşiilor3 iar mai târziu de autorităţile
administrati!e austriece. Primele semne ale modernizării pe care le-au introdus austriecii "n ltenia3 au ost o serie de principii moderne ale organizării administraţiei publice3 "ncredinţată unor uncţionari publici puşi "n sluba statului şi mai puţin "n sluba interesului personal. Aregătorii erau ne!oiţi3 la sârşit de mandat3 să-şi ustiice acti!itatea şi gestiuneaB a apărut pentru prima dată acti!ităţi administrati!e moderne 7construirea de drumuri3 ser!iciul poştal care asigura corespondenţa scrisă "ntre ltenia şi Hransil!ania)B "n 101# se introduce salarizarea dregătorilorB se reglementează rigurosJ sediul ,dministraţiei3 participarea la şedinţe3 ordinea de aşezare şi !otare3 introducerea postulanţilor3 organizarea şi acti!itatea cancelariei3 orarul şi repartiţia zilelor săptămânii pe resorturi3 !acanţele dregătorilor 5.
& /anuel
'
2.* +a%terea administraţiei publice române%ti moderne. Administraţia publică locală. %egulamentele rganice3 prin te:tul iniţial şi prin actele normati!e adiţionale3 au reglementat "n amănunt organizarea administrati!-teritorială a celor două Principate3 organele e:istente la ni!el local precum şi atribuţiile lor "n administrarea intereselor generale sau locale. n ceea ce pri!eşte organizarea administrati!-teritorială3 %egulamentele au menţinut mai !ecEile unităţi administrati!-teritoriale3 astelJ %egulamentele menţineau !ecEea "mpărţire a Principatelor "n udeţe 7/untenia) şi ţinuturi 7/oldo!a)3 ambele lipsite de personalitate uridică. 6a ni!elul acestor circumscripţii administrati!-teritoriale centrul "şi a!ea proprii agenţi3 numiţi "n /untenia o-cârmuitori3 iar "n /oldo!a ispra!nici administratori. ,ceştia a!eau atribuţii administrati!e3 astel separându-se administrati!ul de udecătoresc. rau numiţi de domn3 propuşi de (atul administrati!. Aeşi erau numiţi de domn3 ei nu erau doar simplii reprezentanţi ai intereselor domneşti "n teritoriu3 ci agenţi ai e:ecuti!ului3 "nsărcinaţi cu e:ecutarea ordinelor primite3 "n realizarea intereselor statale. i udeţele3 la el ca şi ţinuturile a!eau subdi!iziuni administrati!-teritoriale numite plăşi "n /untenia şi ocoale "n /oldo!a3 crea erau lipsite de capacitate uridică la el ca şi udeţele Oţinuturile. ,cestea erau conduse deJ "n /untenia de sub-cârmuitori3 iar "n /oldo!a de pri!igEetori de ocoale.
CAPIT(LUL II ADMINISTRA9IA PUBLICĂ L(CALĂ 3.E*OLUŢIA LE4ISLAŢIEI 5N DOMENIU.
/anuel
# (pre deosebire de administraţia publică centrală3 competentă la ni!elul "ntregii ţări3 administraţia publică locală este competentă numai "n limitele unităţii administrati!teritoriale "n care aceasta uncţionează0. 9n regim politic liberal !a a!ea drept consecinţă complementară recunoaşterea sau atribuirea unor libertăţi colecti!ităţilor locale3 iar un regim politic autoritar poate "ngădui pâna la un anumit grad3 libertăţile locale3 acestea iind "ntotdeauna riguros limitate3 aceasta "nseamnă o strictă subordonare. *olecti!ităţile locale3 indierent de ţara unde le găsim3 se caracterizează prin următoarele elementeJ exi&ten+a unui teritoriuB recunoaşterea unui anumit gra% %e autono-ie cEiar prin dispoziţiile constituţionale3 ustiicat prin e:istenţa intereselor
localeB principiul a"egerii autorit!+i"or "oca"e rin &u2ragiu univer&a" B un anumit gra% %e rotec+ie $uri%ic!/ sub aspect legislati! '.
(ub aspect terminologic3 sintagma autorit!+i "oca"e reprezintă termenul generic3 utilizat "n toate statele 9niunii uropene3 termenul de co"ectivitate teritoria"! iind olosit pentru a desemna suportul teritorial sau populaţia3 căreia i se aplică competenţele acestor autorităţi. n toate ţările 9niunii uropene3 "niinţarea autorităţilor locale a precedat-o pe cea statală#. n %omânia3 "ntre cele două categorii3 administraţia publică centrală şi cea locală sunt legături strânse determinate de caracterul unitar al statului nostru3 dar e:istă şi delimitări datorate aptului că la baza organizării şi uncţionării administraţiei publice locale se ală principiul constituţional al autonomiei locale.
Autonomia locală este considerată ca iind una dintre cele mai eiciente orme de autogestiune administrati!ă. ,utonomia locală asigură un "nalt grad de democraţie3 colecti!ităţile teritoriale autonome iind L!eritabile contraputeriM3 calitate "n care pot să pre!ină abuzul gu!ernului central1+. n practica udiciară3 se apreciază că3 ideea de autonomie locală3 a ost prezentă pentru prima dată la noi3 "n %egulamentele rganice3 dar numai pentru oraşe. 9lterior3 legile din timpul lui *uza3 din anul 1'&3 6egea pentru "niinţarea consiliilor udeţene şi 6egea comunală3 au recunoscut personalitatea uridică atât udeţelor3 cât şi comunelor3 "nzestrându-le Lcu organe deleberati!e şi reprezentati!e.M *onstituţia de la 1#&' a introdus3 după model so!ietic3 organe"e "oca"e a"e uterii %e &tat/ denumite iniţial &2aturi ou"are/ "n anul 1#5+ iind create comitetele e:ecuti!e3
ca Lorgane de direcţie şi e:ecuţieM ale acestora. 0 ;. Prisăcaru3 op. *it.3 2++23 pag.0&0 ' A.,postol Hoan3 op.cit.3 2++3 pag. 12# # >.iller3 op.cit.3 1##$3 pag. 10 1+ *. /anda3 op. *it.3 2++03 pag. 1#'
1+ (cEimbările care s-au produs "n societatea românească3 la sârşitul anului 1#'# nu puteau rămâne ără eect pe planul administraţiei publice organizată la ni!elul unităţilor administrati!-teritoriale3 alată "n timpul regimului socialist "ntr-o strictă subordonare aţă de administraţia centrală de stat. Prin Aecretul-lege nr.'O1##+ pri!ind organizarea şi uncţionarea organelor locale ale administraţiei de stat "n udeţe3 municipiul ?ucureşti3 municipii3 sectoare ale municipiului ?ucureşti3 oraşe şi comune s-au constituit primării, ca organe locale ale administraţiei de stat3 care au e:ercitat conducerea acti!ităţii administrati!e "n unităţile administrati!-teritoriale e:istente3 până la primele alegeri parlamentare lebere din 2+ mai 1##+. Aupă alegerile din 1##+3 a ost adoptată 6egea nr.5O1##+ pri!ind administrarea udeţelor3 municipiilor3 oraşelor şi comunelor până la organizarea de alegeri locale3 care pre!edea că3 până la ormarea viitoare"or organe "oca"e/ ca rezultat al alegerilor3 administrarea udeţelor respecti! a municipiului ?ucureşti3 municipiilor3 oraşelor şi comunelor se realizează de re2ecturi #i ri-!rii/ organe "oca"e a"e a%-ini&tra+iei %e &tat cu co-eten+! genera"!.
6a scurt timp3 această reglementare cu caracter pro!izoriu a ost "nlocuită cu 6egea 0O1##1 pri!ind administraţia publică locală3 care alături de 6egea 0+O1##1 pri!ind alegerile locale s-a alat la baza primelor a"egeri "oca"e genera"e organizate "n %omânia3 după răsturnarea regimului comunist. 6a ' decembrie 1##13 intră "n !igoare *onstituţia3 ca urmare a aprobării ei prin re2eren%u- na+iona" 3 *onstituţie care !a undamenta "n cuprinsul a doar & articole3 noua
ilosoie alată la baza organizării şi uncţionării autorităţilor administraţiei publice locale3 "n spiritul regelementărilor europene consacrate "n domeniu. n urma problemelor apărute "n timp3 datorită aplicării dispoziţiilor conţinute "n legile mai sus menţionate3 a ost adoptată 6egea nr.2&O1## prin care s-a modiicat şi completat 6egea nr. #O1##13 iar prin 6egea nr. 25O1## a ost modiicată şi completată 6egea nr. 0+O1##1. 9n an mai târziu 6egea nr. #O1##1 pri!ind administraţia publică locală republicată "n 1## a ost modiicată şi completată substanţial prin rdonanţa de 9rgenţă a
11 6.PRINCIPII CONTEMPORANE DE OR4ANI'ARE A ADMINISTRAŢIEI PUBLICE LOCALE.
rganizarea administraţiei publice locale din %omânia potri!it actualei *onstituţii se bazează pe aplicarea pincipiilor undamentale dominante "n prezent3 peste tot "n lume. n doctrina administrati!ă se analizează "n mod tradiţional3 principiul
d$#c$ntra"i74rii prin raportare la cel al c$ntra"i74rii3 d$conc$ntrar$a ca ormulă intermediară şi f$d$ra"i#!u". Prin aplicarea acestor principii se "ncearcă a se rezol!a cele două tendinţe care se maniestă "n gu!ernarea şi administrarea unei ţăriJ tendinţa la unitate 7centralizatoare) şi tendinţa la di!ersitate 7descentralizatoare). Principiul d$#c$ntra"i74rii presupune e:istenţa unor persoane publice locale3 desemnate de comunitatea teritoriului3 care au atribuţii proprii3 inter!enind direct "n gestionarea şi administrarea LaacerilorM colecti!ităţii 12. Prin descentralizare se renunţă la unitatea caracteristică centralizării3 rezer!ându-se colecti!ităţilor locale3 "n primul rând3 sarcina de a-şi rezol!a problemele şi de a-şi satisace interesele lor speciice.
-entrali)area concentrează ansamblul sarcinilor administrati!e din teritoriul naţional la ni!elul statului3 sarcini a căror "ndeplinire şi-o asumă printr-o administraţie ierarEizată şi uniicată.
-entrali)area administrativă3 iind pri!ită ca raportul natural al puterii centrale cu cea locală3 opusul ei ar i lipsa de raport3 ceea ce nu este posibil. ,stel %e¢ra"iarea nu rereint! ou&u" centra"i!rii/ ci -ic#orarea #i %i-inuarea concentr!rii uteri"or.
econcentrarea constituie o -!&ur! inter-e%iar! 7n roce&u" %e¢ra"i!rii/ iind pri!ită ca transer de atribuţii de la centru la agenţii puterii centrale alaţi la conducerea dieritelor organisme localeB ea "nseamnă mult mai puţin decât descentralizarea şi presupune recunoaşterea unei anumite puteri de decizie3 "n a!oarea agenţilor statului repartizaţi pe "ntreg teritoriul ţării 7preectul3 ser!iciile e:terioare ale ministerelor răspund ideii de deconcentrare). ,stel3 &ervicii"e u1"ice %econcentrate sunt structurile administrati!e prin care3 ministerele şi celelalte organe centrale "şi realizează competenţa pe "ntreg teritoriul ţăriişi "şi "ndeplinesc atribuţiile conerite de lege1$.
escentrali)area administrativă nu trebuie conundată cu %e¢ra"iarea o"itic! ce implică 2e%era"i&-u". 12 ,ntonie ogo!an3 Hratat de drept administrati!3 ;ol. 3 d. ,ll ?ecF ?ucureşti 2++53 pag. &5+ 1$ . ,le:andru3 /. *ărăuşan3 (.?ucur3 op. *it.3 2++53 pag. 222
12 ,lături de raportul de %econcentrare,%e¢ra"iare 3 numeroşi specialişti au sesizat conuzia creată adesea "ntre %e¢ra"iare #i 2e%era"i&-/ acesta din urmă iind pri!it ca o Lopţiune constituţională maoră3 deseori asociată unor circumstanţe istorice e:cepţionaleM. n doctrina clasică s-a e:primat opinia conorm căreia cele două instituţii sunt undamental dierite. Ae apt3 este !orba3 despre două descentralizăriJ una o"itic!/ 2e%era"i&-u" 3 care presupune ruptura unităţii legislati!e3 marile di!iziuni administrati!-
teritoriale de!enind state secundare şi dispunând de legislaţie proprieB şi alta a%-ini&trativ!/ care nu este legată decât de uncţiuni administrat!e.
,stel se consideră că ederalismul ar i orma cea mai proundă de descentralizare. n doctrina administrati!ă au ost "n mod tradiţional identiicate două orme ale descentralizării3 şi anumeJ %e¢ra"iarea teritoria"! şi %e¢ra"iarea te8nic! &au rin &ervicii39.
escentrali)area teritorială presupune e:istenţa unor autorităţi alese3 la ni!elul unităţilor administrati!-teritoriale3 autorităţi ce dispun de competenţă materială generală.
escentrali)area te/nică &au prin servicii presupune e:istenţa unor persoane morale de drept public care prestează anumite ser!icii publice3 distincte de masa ser!iciilor publice prestete de autorităţile statale. *oncluzia este aceea că3 gradul descentralizării administrati!e depinde deJ numărul ser!iciilor publice date "n competenţa autorităţilor publice localeB modul cum sunt organizate autorităţile publice locale şi raporturile lor cu cele centrale şi orma "n care se e:ercită controlul special eectuat de autoritatea centrală15. E"e-ente"e %e¢ra"i!rii &unt: er&ona"itatea $uri%ic!/ reo"varea rorii"or a2aceri #i autono-ie "oca"!.
Autonomia locală reprezintă dreptul recunoscut unităţilor administrati!-teritoriale de a-şi satisace interesele proprii după cum consideră oportun3 cu respectarea legalităţii3 dar ără inter!enţia puterii centrale. ,utonomia locală constituie principiul undamental al organizării administrati!-teritoriale a unui stat. Autono-ia "oca"! constituie un drept3 iar %e¢ra"iarea a%-ini&trativ! este un
sistem ce o presupune. a nu trebuie "nţeleasă "nsă "n sensul unei libertăţi totale3 cu eliminarea oricărei inter!enţii a statului atunci când aceasta se do!edeşte necesară. ,stel3 %e¢ra"iarea a%-ini&trativ! nu poate i concepută "n statele unitare ără e:istenţa unui control statal3 cunoscut "n practică sub denumirea de tute"! a%-ini&trativ!. ,ceasta se materializează "n sistemul românesc de organizare şi
1& ,ntonie orgo!an3 op. *it.3 2++53 pag.&52 15 /. Preda3 ?. ;asilescu3 op.3 cit.3 2++03 pag. 151
1$ uncţionare a autorităţilor administraţiei publice locale3 "n dreptul şi obligaţia corelati!ă acestui drept3 ce re!ine preectului de a ataca "n contencios administrati!3 actele acestor autorităţi pe care3 prin ser!iciul său de specialitate3 le consideră ilegale 1. ;
,ceastă "mpărţire a ost interpretată "n doctrina administrati!ă "n sensul că legiuitorul constituant a dorit să delimiteze3 "n cadrul administraţiei publice3 două sere cu regimuri uridice dierite. ,stel3 autorităţile administraţiei publice centrale de specialitate sunt "n e:clusi!itate autorităţi ale administraţiei de stat3 "n timp ce autorităţile administraţiei publice din unităţile administrati!-teritoriale se "mpart "nJ &ervicii u1"ice a"e autorit!+i"or a%-ini&tra+iei u1"ice %e &ecia"itate %econcentrate 7n unit!+i"e a%-ini&trativ,teritoria"e #i autorit!+i a%-ini&trative autono-e a"e co-une"or/ ora#e"or #i $u%e+e"or 3= .
Prin organiarea a%-ini&trativ! a teritoriu"ui 3 se "nţelege delimitarea acestuia "n unităţi administrati!-teritoriale3 "n scopul situării autorităţilor administraţiei publice locale şi udeţene3 precum şi a instanţelor udecătoreşti3 ca şi "n scopul aplicării principiilor autonomiei locale şi al descentralizării ser!iciilor publice. n ce pri!eşte organizarea administrati!ă a teritoriului3 "ncă se ală "n !igoare o lege anterioară regimului constituţional actual3 şi anume 6egea nr. 2O1#' pri!ind organizarea administrati!ă a %omâniei. Potri!it dispoziţiilor legale "n materie3 comunele3 oraşele şi udeţele sunt delimitate prin lege3 orice delimitare a limitelor teritoriale ale acestora3 putându-se eectua numai prin lege şi numai după consultarea prealabilă prin reerendum a cetăţenilor din unitatea administrati!-teritorială. *onstituţia %omâniei din 1##13 re!izuită şi republicată "n anul 2++$3 reglementează a%-ini&tra+ia u1"ic! "oca"! 7n atru artico"e 3 şi anumeJ art.12+ 7 Princiii %e 1a!)3 art. 121 7 Autorit!+i co-una"e #i or!#ene#ti )3 art. 122 7 Con&i"iu" $u%e+ean) şi art.
12$ 7 Pre2ectu" ). (ub aspectul modalităţii de redactare3 *onstituţia %omâniei a optat pentru o ormulă intermediară de teEnică legislati!ă aţă de alte *onstituţii europene care ie se rezumă la inserarea unei norme de trimitere3 ie cuprind un "ntreg titlu sau capitol consacrat administraţiei publice locale. ,stel3 *onstituţia %omâniei s-a limitat la a preciza care sunt autorităţile administraţiei publice locale 7consiliile comunale şi orăşeneşti şi primarii) şi3 respecti!3 1 A. ,postol Hoan3 Arept ,dministrati!3 ;ol.3 d. 23 pag.255 10 .;ida3 op. *it.3 1##&3 pag. 1#2
1& autorităţile locale la ni!elul udeţelor 7consiliile udeţene) precum şi principiile care stau la baza raporturilor dintre acestea1'. n ceea ce pri!eşte alegerea autorităţilor administraţiei publice locale3 organizarea şi uncţionarea iecărei autorităţi a administraţiei publice situată la ni!elul unităţilor administrati!-teritoriale3 *onstituţia ace trimitere la dispoziţiile legii. ,stel3 dacă ne raportăm la art. 0$ alin. 7$) lit. o) din *onstituţia republicată3 potri!it căruia Lorganiarea a%-ini&tra+iei u1"ice "oca"e/ a teritoriu"ui/ recu- #i regi-u" genera" rivin% autono-ia "oca"!M se reglementează prin lege organică3
constatăm că "n această materie era necesară adoptarea unei legi organice3 cerinţă respectată de 6egea nr.215O2++1. n art. 12+ din secţiunea a doua 7 A%-ini&tra+ia u1"ic! "oca"!) din capitolul ; consacrat administraţiei publice3 ca urmare a modiicării şi completării aduse prin legea de re!izuire sunt pre!ăzute cele trei /rinci/ii d$ a74 pe care se "ntemeiază administraţia publică din unităţile administrati!-teritoriale3 şi anumeJ d$#c$ntra"i7ar$a autono!ia
"oca"4 6i d$conc$ntrar$a #$ricii"or /u"ic$. Autono-ia "oca"! reprezintă un rinciiu con&titu+iona" 3
dar şi un -o% %e
organiare a a%-ini&tra+iei co"ectivit!+i"or "oca"e 3 care are o aplicare general !alabilă la
ni!elul "ntregului sistem al administraţiei publice locale1#. Autono-ia "oca"! reprezintă dreptul recunoscut unităţilor administrati!-teritoriale de a-şi
satisace interesele proprii după cum consideră oportun3 cu respectarea legalităţii3 dar ără inter!enţia puterii centrale. *onţinutul rinciiu"ui autono-iei "oca"e se regăseşte3 potri!it doctrinei3 atât "n acti!itatea administraţiei publice locale româneşti3 cât şi "n raporturile dintre autorităţile comunale3 orăşeneşti şi udeţene3 precum şi "n relaţiile dintre acestea şi autorităţile administraţiei publice deconcentrate2+. n acord cu standardele europene3 art. 12+ consacrat principiilor de bază aplicabile administraţiei publice locale este completat cu un nou alineat potri!it căruiaJ M 5n unit!+i"e a%-ini&trativ,teritoria"e 7n care cet!+enii aar+in0n% unei -inorit!+i na+iona"e au o on%ere &e-ni2icativ! &e a&igur! 2o"o&irea "i-1ii -inorit!+ii na+iona"e re&ective 7n &cri& #i ora" 7n re"a+ii"e cu autorit!+i"e a%-ini&tra+iei u1"ice "oca"e #i cu &ervicii"e u1"ice %econcentrate/ 7n con%i+ii"e rev!ute %e "egea organic!. >
6egea administraţiei publice locale nr. 215O 2++13 republicată "n 2++03 cadrul legislati! actual "n materia regimului general al autonomiei locale şi al organizării şi uncţionării autorităţilor administraţiei publice locale3 adaugă celor trei principii constituţionale3 alte trei principii şi anumeJ e"igi1i"itatea autorit!+i"or a%-ini&tra+iei 1' ,ntonie orgo!an3 op.cit.3 2++53 pag.&5' şi urm. 1# .;ida3 op. *it.3 1##&3 pag. 1#$B *./anda3 op. *it.3 pag. 2++ 2+ *. /anda3 op. *it.3 2++03 pag.1##
15 u1"ice "oca"e/ "ega"itatea #i con&u"tarea cet!+eni"or 7n ro1"e-e "oca"e %e intere& %eo&e1it.
Primul principiu enunţat3 adică autonomia locală3 care este cel mai important3 din care decurg toate celelalte3 este deinit "n lege3 iind preluată "n linii generale3 deiniţia ormulată "n Carta euroean! a autono-iei "oca"e adoptată la (trasbourg la 15 octombrie 1#'53 ratiicată prin 6egea nr. 1##O1##0J LPrin autonomie locală se "nţelege dreptul şi capacitatea eecti!ă a autorităţilor administraţiei publice locale de a soluţiona şi de a gestiona3 "n numele şi "n interesul colecti!ităţilor locale pe care le reprezintă3 treburile publice3 "n condiţiile legii.M Prin colecti!itate locală se "nţelege totalitatea locuitorilor din unitatea administrati!-teritorială. ,utonomia locală pri!eşte organizarea3 uncţionarea3 competenţele şi atribuţiile precum şi gestionarea resurselor care3 potri!it legii3 aparţin comunei3 oraşului3 municipiului sau udeţului3 după caz. ,utorităţile administraţiei publice locale e:ercită3 "n condiţiile legii3 competenţe e:clusi!e3 competenţe partaate şi competenţe delegate. ,utonomia locală coneră autorităţilor administraţiei publice locale dreptul ca3 "n limitele legii3 să aibă iniţiati!e "n toate domeniile3 cu e:cepţia celor care sunt date "n mod e:pres "n competenţa altor autorităţi publice. De¢ra"iarea co-eten+e"or c!tre autorit!+i"e a%-ini&tra+iei u1"ice "oca"e &e 2ace cu re&ectarea rinciii"or #i regu"i"or rev!ute %e Legea,ca%ru a %e¢ra"i!rii 3
iind !orba "n prezent de Legea nr. 3?@6. Potri!it 6egii nr. 1#5O2++3 descentralizarea reprezintă tran&2eru" %e co-eten+! a%-ini&trativ! #i 2inanciar! %e "a nive"u" a%-ini&tra+iei u1"ice centra"e "a nive"u" a%-ini&tra+iei u1"ice "oac"e &au c!tre &ectoru" rivat.
,ceeaşi 6ege-cadru 1#5O2++3 prin art. $3 deineşte /rinci/iu" #u#idiarit42ii Lcare constă "n e:ercitarea competenţelor de către autoritatea administraţiei publice locale situată la ni!elul administrati! cel mai apropiat de cetăţean şi care dispune de capacitatea administrati!ă necesară.M %aporturile dintre autorităţile administraţiei publice locale din comune3 oraşe şi municipii şi autorităţile administraţiei publice de la ni!el udeţean se bazează pe principiile autono-iei/ "ega"it!+ii/ re&on&a1i"it!+ii/ cooer!rii #i &o"i%arit!+ii "n rezol!area problemelor "ntregului udeţ. 5n re"a+ii"e %intre autorit!+i"e a%-ini&tra+iei u1"ice "oca"e #i con&i"iu" $u%e+ean/ e %e,o arte/ recu- #i 7ntre con&i"iu" "oca" #i ri-ar/ e %e a"t! arte/ nu e0istă raporturi de subordonare. Co-une"e/ ora#e"e #i $u%e+e"e &unt unit!+i a%-ini&trativ,teritoria"e "n care se
e:ercită autonomia locală şi "n care se organizează şi uncţionează autorităţi ale administraţiei publice locale3 potri!it legii.
1 ,ceste unităţi administrati!-teritoriale au personalitate uridică. n calitate de er&oane $uri%ice civi"e/ ele au "n proprietate bunuri din domeniul pri!at3 iar "n calitate de er&oane $uri%ice %e %ret u1"ic 3 ele sunt proprietare ale bunurilor din domeniul public
de interes local sau udeţean şi emit acte administrati!e de autoritate. 9nităţile administrati!-teritoriale sunt persoane uridice de drept public cu capacitate uridică deplină şi patrimoniu propriu. n ce pri!eşte /rinci/iu" $"i'ii"it42ii3 acesta se regăseşte "n dispoziţiile constituţionale3 care pre!ăd a"egerea con&i"ii"or "oca"e/ a con&i"ii"or $u%e+ene #i a ri-ari"or 3 "n condiţiile legii. Puterea lor nu pro!ine de la stat3 ci3 "şi trage orţa din
!oinţa alegătorilor care sunt reprezentaţi prin aceste autorităţi21. %ecent3 6egea nr. 0O2++& pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale a ost modiicată prin 6egea nr. $5O2++'3 "n sensul introducerii pre!ederii potri!it căreia3 alături de con&i"ii"e "oca"e/ con&i"ii"e $u%e+ene #i ri-ari3 şi re#e%inte"e con&i"iu"ui $u%e+ean este ales prin !ot uni!ersal3 egal3 direct3 secret şi liber e:primat3 soluţie ce reprezintă rezultatul unei !oinţe politice maoritare "n Prlament. *andidatul "n alegeri3 pentru a i ales3 trebuie să respecte anumite con%i+ii stabilite atât de Con&titu+ie cât şi de "ege. ,ceste condiţii de eligibilitate sunt cumulati!e şi se reeră laJ ca"itatea %e a"eg!tor/ %retu" %e a 2i a"e& #i %o-ici"iu".
Princi/iu" "$'a"it42ii a ost pre!ăzut "n 6egea pri!ind administraţia publică locală3 cu ocazia modiicărilor şi completărilor aduse reglementării anterioare "n anul 1##3 el decurgând e:plicit şi din conţinutul art. 1 alin 75) din *onstituţia republicată ce stabileşte căJ L 5n Ro-0nia/ re&ectarea Con&titu+iei/ a &ure-a+iei &a"e #i a "egi"or e&te o1"igatorie.>
n ce pri!eşte conţinutul rinciiu"ui "ega"it!+ii şi a consecinţelor sale3 "n doctrina actuală se precizează căJ "ega"itatea e&te "i-ita ac+iunii a%-ini&trative a a%-ini&tra+iei u1"ice "oca"e3 ea desemnând ansamblul normelor de drept aplicabile acesteiaB "ega"itatea e&te 2un%a-entu" ac+iunii a%-ini&trative "ega"itatea creea! o1"iga+ia entru a%-ini&tra+ia u1"ic! "oca"! %e a ac+iona nu-ai 7n &en&u" e2ectiv a" re&ect!rii nor-e"or %e %ret 66. Princiiu" "ega"it!+ii este garantat "n sensul repectării sale3 la ni!elul administraţiei
publice locale3 prin consacrarea răspunderii uridice şi prin aplicarea de sancţiuni disciplinare3 administrati!e3 materiale3 contra!enţionale şi penale3 după caz3 atunci când sunt "ncălcate normele legale.
Princi/iu" con#u"t4rii c$t42$ni"or decurge din autono-ia "oca"!/ deoarece organizarea re2eren%u-u"ui "oca" reprezintă o !eritabilă caracteristică a acesteia. Procedura de organizare şi desăşurare a reerendumului3 atât a celui naţional3 cât şi a 21 /.Preda3 ?. ;asilescu3 op.cit.3 2++03 pag. 1+ 22 *./anda3 op. *it.3 2++03 pag.2+0 şi urm.
10 celui local3 este pre!ăzută de 6egea nr. $O2+++ pri!ind organizarea şi desăşurarea reerendumului cu modiicările şi completările ulterioare. 6egea organică instituţionalizează re2eren%u-u" ca ormă principală de consultare a colecti!ităţilor locale3ără a se rezuma doar la aceasta. Nu sunt e:cluse nici alte orme de participare a cetăţenilor la treburile publice3 care deşi nepre!ăzute "n mod e:pres3 se subsumează şi ele3 alături de re2eren%u-u" "oca"/ modalităţilor de maniestare concretă a rinciiu"ui "ega" a" con&u"t!rii6;.
ntr-o ormulare generală3 toate aceste principii reprezintă re&cri+ii genera" o1"igatorii/ "nscrise "n *onstituţie şi "n legi3 care stabilesc direcţiile undamentale ale organizării şi uncţionării administraţiei publice locale şi potri!it cărora se ormează şi uncţionează autorităţile administraţiei publice locale3 se stabolesc raporturile "ntre acestea şi se e:ercită controlul statal asupra acti!ităţii lor. n art.121 dun *onstituţia republicată reeritor la autorit42i"$ co!una"$ 6i
or46$n$6ti a ost consacrată dubla natură uridică a acestora3 aspect ce relectă du"a natur4 ;uridic4 a co!un$i #au a ora6u"ui: de colecti!itate locală şi de unitate administrati!-teritorială2&. Potri!it art. 1 alin. 72) lit. d) şi e) din 6egea administraţiei publice locale nr. 215O2++1 republicată3 ce stabileşte semniicaţia unor termeni şi e:presii utilizate "n conţinutul legii3 con&i"iu" "oca"/ con&i"iu" $u%e+ean/ Con&i"iu" 4enera" a" -uniciiu"ui Bucure#ti #i con&i"ii"e "oca"e a"e &u1%iviiuni"or a%-ini&trativ,teritoria"e a"e -uniciii"or sunt
autorit42i d$"i$rati$ iar ri-arii co-une"or/ ora#e"or/ -uniciii"or/ ai &u1%iviiuni"or a%-ini&trativ,teritoria"e a"e -uniciii"or/ ri-aru" genera" a" -uniciiu"ui Bucure#ti #i re#e%inte"e con&i"iu"ui $u%e+ean sunt autorit42i $<$cuti$.
Potri!it legiiJ L7n &cou" a&igur!rii autono-iei "oca"e/ autorit!+i"e a%-ini&tra#iei u1"ice "oca"e au %retu" &! in&tituie #i &! ercea! i-oite #i taxe "oca"e/ &! e"e1oree #i &! aro1e 1ugete"e "oca"e a"e co-une"or/ ora#e"or/ -uniciii"or #i $u%e+e"or/ 7n con%i+ii"e "egii.M 9< PRINCIPIUL SISTEMULUI DEPARTAMENTAL.
(istemul organizării administrati!e a teritoriului are o inluenţă Eotărâtoare nu numai asupra conţinutului autonomiei locale3 dar şi asupra locului şi rolului autorităţilor de la ni!elul unităţilor administrati!-teritoriale intermediare. *onsiderând comuna şi oraşul ca iind unităţi de bază şi
1'
autono!i$i ;ud$2$n$ şi autoritat$ a ad!ini#tra2i$i /u"ic$ "oca"$. n baza art. 122 din *onstituţia %omâniei3 se pot ace alegeri directe pentru consiliul udeţean sau alegeri indirecte3 se pot institui unul sau mai multe organe permanente cu rol e:ecuti! sau nu. *ert este că autoritate la ni!el udeţean3 de ordin constituţional3 nu poate i decât consiliul udeţean. Hot la ni!el udeţean este reglementată şi uncţia de preect3 autoritate3 "nsă3 cu caracter statal3 preectul iind reprezentantul
CAPIT(LUL III C(NSILIUL L(CAL
1 SERA AUTORITĂŢILOR. 9na din noutăţile introduse prin *onstituţia de la 1##1 este aceea că administraţia publică "ncetează să mai ie "n e:clusi!itate o administraţie de stat3 aşa cum era "n perioada regimului totalitar. a se di!izează "n ad!ini#tra2i$ /u"ic4 d$ #tat şi
ad!ini#tra2i$ /u"ic4 "oca"4. 6a rândul ei administraţia publică locală3 "n uncţie de 25 ,. orgo!an3 Hratat de drept administrati!3 ;ol. . 3 d. ,ll ?ecF 2++53 pag. &$
1# competenţa teritorială a organelor care o e:ercită3 poate i c$ntra"4 7ministerele3 alte autorităţi centrale subordonate sau autonome) sau t$ritoria"4 7 ser!iciile publice deconcentrate)3 pe când administraţia publică locală3 după cum rezultă şi din denumirea ei3 "n uncţie de acelaşi criteriu poate i numai t$ritoria"4 sau "oca"4),. Potri!it art. 121 alin.71)3 Lautorit!+i"e a%-ini&tratiei u1"ice rin care &e rea"iea! autono-ia "oca"! 7n co-une #i ora#e &unt con&i"ii"e "oca"e a"e&e #i ri-arii a"e#i/ 7n con%i+ii"e "egii M.
Prin această dispoziţie constituţională3 con&i"iu" "oca" este caliicat iind una din autorit!+i"e u1"ice rin care &e rea"iea! autono-ia "oca"! "n comune şi oraşe. le
reprezintă o autoritate a autonomiei locale cu caracter deliberati!. *onsiliul local reprezintă o autoritate colegială a administraţiei publice locale3 aleasă "n !ederea soluţionării problemelor de interes local. ,stel3 la ni!elul unităţilor administrati!e3 din punct de !edere al &tructurii3 regăsim un organ co"egia"/ reprezentat de con&i"iu" "oca" 3 şi un organ unier&ona" 3 reprezentat de ri-ar. n acest el3 "n organizarea şi uncţionarea administraţiei publice locale din %omânia se relectă concepţia napoleoniană pri!ind administraţia publică3 potri!it căreia a %e"i1era e&te atri1utu" -ai -u"tor er&oane/ e c0n% a executa e&te -i&iunea unei &ingure er&oane. Prin prezenta dispoziţie constituţională3 consiliul local
este caliicat ca iind una din autorităţile publice prin care se realizează autonomia locală "n comune şi oraşe. le reprezintă astel o autoritate a autonomiei locale cu caracter %e"i1erativ3 o autoritate co"egia"! a a%-ini&tra+iei u1"ice "oca"e/ a"ea&! 7n ve%erea &o"u+ion!rii ro1"e-e"or %e intere& "oca" 6= .
6< COMPONENŢA CONSILIULUI LOCAL. Art. 121 alin 71)3 din *onstituţia %omâniei pre!ede că atât consiliile locale cât şi primarii
sunt a"e#i 7n con%i+ii"e "egii. *onsiliile locale sunt organe deliberati!e ale autonomiei locale cu caracter colegial3 iind astel ormate din consilieri aleşi prin !ot uni!ersal3 egal3 direct3 secret şi liber e:primat. Preectul este cel care stabileşte3 prin ordin3 numărul consilierilor3 potri!it art. 2# din 6egea nr. 215O2++1. ,cest număr !ariază3 "n uncţie de numărul locuitorilor3 "ntre # consilieri pentru localităţile care au până la 15++ de locuitori şi 20 de consilieri pentru localităţile care au peste &++.+++ de locuitori. ;
2 oan ;ida3 Puterea e:ecuti!ă şi administraţia publică3 %egia ,utonomă L/onitorul icialM3 ?ucureşti 1##&3 pag 120 20 oan ;ida3 op.cit.3 pag 1#'
2+ n 6egea nr. 2'O2++ este pre!ăzută procedura de constituire3 atât la consiliile locale3 cât şi la cele udeţene. ;alidarea consilierilor se ace de către udecătoria "n a cărei rază se ală unitatea administrati!-teritorială3 de un udecător desemnat de preşedintele instanţei. *onstituirea consiliului local se realizează "n termen de 25 de zile de la data când au a!ut loc alegerile. *on!ocarea consilierilor locali aleşi şi !alidaţi "n uncţie se ace de către preect "n şedinţa de constituire3 in ma:imum 5 zile de la pronuntarea Eotararii de !alidare. Pentru ca şedinţa de constituire să aibă caracter legal3 se impune participarea
!a;orit42ii con#i"i$ri"or "oca"i a"$6i 6i a"ida2i. Aacă această maoritate nu este realizată3 "n termen de $ zile se "ntruneşte din nou şedinţa. Aacă nici "n această situaţie consiliul nu este "ntrunit legal3 se !a proceda la o nouă con!ocare "n alte $ zile. Aacă consiliul nu se poate "ntruni nici la a treia con!ocare3 datorită absenţei nemoti!ate3 instanţa !a declara !acante3 prin Eotărâre3 locurile consilierilor aleşi care au lipsit nemoti!at la oricare din cele trei con!ocări. (esizarea instanţei se ace de către preect3 "n termen de $ zile de la data şedinţei.n cazul "n care locurile declarate !acante nu pot i ocupate cu supleanţi de pe listele respecti!e3 se !or organiza alegeri parţiale3 "n termen de #+ de zile. *onducerea lucrărilor de constituire se realizează de către consilierul cel mai "n !ârstă3 asistat de doi consilieri dintre cei mai tineri 76egea nr. 2'O2++3 art. $2). 9< STATUTUL CONSILIERULUI LOCAL.
Potri!it art. & din 6egea nr. &O2++&3 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale3 se impune3 pentru a putea i ales "n uncţia de consilier sau de primar3 următoarele condiţiiJ "mplinirea !ârstei de 2$ de ani inclusi! până "n ziua alegerilor3 să nu le ie interzisă asocierea "n partide politice3 să aibă cetăţenia română şi domiciliul "n %omâniaB persoanele respecti!e să aibă domiciliul "n unităţile administrati! teritoriale "n care urmează să ie alese.
Inco!/atii"it42i pri!ind statutul consilierilor3 le găsim "n 6egea nr. 11O2++$. ,stel3 uncţia de consilier este incompatibilă cuJ uncţia de primar sau !iceprimarB uncţia de preect şi subpreectB calitatea de uncţionar public sau angaat cu contract de muncă "n aparatul propriu al consiliului local respecti! sau "n aparatul propriu de specialitate al consiliului udeţean ori al preecturii din udeţul respecti!B uncţia de preşedinte3 !icepreşedinte3 director general3 director3 manager3 asociat3 administrator3 membru "n consiliul de administraţie sau cenzor la regiile autonome şi societăţile comerciale de interes local "niinţate sau alate sub autoritatea consiliului local ori a consiliului udeţean respecti! sau la regiile autonome şi societăţile comerciale de interes naţional care "şi au sediul sau care deţin iliale "n unitatea administrati!-teritorială
21 respecti!ăB uncţia de preşedinte sau de secretar al adunărilor generale ale acţionarilor sau asociaţilor la o societate comercială de interes naţional care "şi are sediul sau care deţine iliale "n unitatea administrati!-teritorială respecti!ăB uncţia de reprezentant al statului la o societate comercială care "şi are sediul ori deţine iliale "n unitatea administrati!-teritorială respecti!ăB calitatea de senator sau deputatB uncţia de ministru3 secretar de stat3 subsecretarde stat şi uncţiile asimilate acestora. Man%atu" con&i"iu"ui "oca" e&te %e atru ani şi se e:ercită de la data constituirii3
până la data constituirii consiliului nou ales. /andatul consiliului local poate i prelungit doar prin lege organică şi numai pe timp de război sau de catastroă. 6egea 215O2++1 consacră instituţia &u&en%!rii %e %ret a -an%atu"ui %e con&i"ier "oca"/ care inter!ine "n situaţia "n care consilierul a ost arestat pre!enti!. ,ceastă situaţie
se constată prin ordin al preectului3 urmare a sesizării ăcută către acesta3 de către instanţa de udecată. /ăsura suspendării durează până la soluţionarea deiniti!ă a cauzei care a atras suspendarea. n cazul "n care a ost găsit ne!ino!at3 consilierul are dreptul la despăgubiri3 potri!it legii. n e:ercitarea uncţiei3 consilierii sunt "n ser!iciul colecti!ităţii locale. @< ATRIBUŢIILE CONSILIULUI LOCAL.
Ain punctul de !edere al co-eten+ei &a"e -ateria"e 3 consiliul local dispune de co-eten+! -ateria"! genera"! 7n unitatea a%-ini&trativ,teritoria"! 7n care a 2o&t a"e& #i 2unc+ionea!. Ain punctul de !edere al co-eten+ei teritoria"e3 consiliul local are co-eten+! "oca"!3 limitată la unitatea administrati!-teritorială respecti!ă.
Potri!it art. 121 alin 72) din *onstituţia republicatăJ L *onsiliile locale şi primarii uncţionează3 "n condiţiile legii3 ca autorităţi administrati!e autonome şi rezol!ă treburile publice din comune şi din oraşe.M *onsiliul local are iniţiati!ă şi Eotărăşte3 "n condiţiile legii3 "n toate problemele de interes local3 cu e:cepţia celor care sunt date prin lege "n competenţa altor autorităţi ale administraţiei publice centrale sau locale 2'. 6egea nr. 215O2++13 astel cum a ost ea modiicată prin 6egea nr. 2'O2++3 consacră mai multe categorii de atribuţii3 "n interiorul cărora sunt enumerate atribuţiile concrete pe care le e:ercită consiliul local şi anumeJ a) atribuţii pri!ind organizarea şi uncţionarea aparatului de specialitate al primarului3 ale instituţiilor şi ser!iciilor publice de interes local şi ale societăţilor 2' ,. orgo!an3 Hratat de drept administrati!3 op.3cit.3 !ol. 3 pag. 5++-5+1
22 comerciale şi regiilor autonome de interes local. n e:ercitarea acestei atribuţii3 consiliul local aprobă statutul localităţii şi regulamentul de organizare şi uncţionare a consiliului localB ştatul de uncţii al aparatului de specialitate al primarului3 al instituţiiloe şi ser!iciilor publice de interes localB e:ercită "n numele localităţii3 drepturile şi obligaţiile corespunzătoare participanţilor deţinute la societăţi comerciale sau regii autonome. b) atribuţii pri!ind dez!oltarea economico- socială şi de mediu a comunei3 oraşului sau municipiului. n e:ercitarea acestei atribuţii3 consiliul local aprobă3
la
propunerea primarului3 !irările de credite3 modul de utilizare a rezer!ei bugetare3 bugetul local3 contractarea sau garantarea de "mprumuturiB stabileşte impozitele şi ta:ele locale. *onsiliul local3 aprobă documentaţia pentru lucrările de in!estiţii3 strategiile de dez!oltare economico-socială şi duce la "ndeplinire măsurile necesare "n procesul de integrare europeană "n domeniul protecţiei mediului şi gospodăririi apelor. c) atribuţii pri!ind administrarea domeniului public şi pri!at al comunei3 oraşului sau municipiului. n acest sens consiliul local Eotărăşte cu pri!ire la modalităţile de punere "n !aloare a bunurilor proprietate publică sau pri!ată a unităţii administrati! teritorialeB a!izează sau aprobă documentaţiile de amenaare a teritoriului şi de urbanism şi atribuie denumiri de străzi3 pieţe3 obiecti!e de interes local. d) atribuţii pri!ind gestionarea ser!iciilor urnizate către cetăţeni3 prin care consiliul local asigură cadrul necesar pentru urnizarea ser!iciilor publice din domeniul educaţiei sociale3 sănătate3 cultură3 sport3 tineret3 ordine publică3 situaţii de urgenţă3 protecţia mediului3 a monumentelor istorice3 e!idenţa persoanelor3 căi de comunicaţie3 canalizare şi alte ser!icii pre!ăzute de lege. e) atribuţii pri!ind cooperarea interinstituţională pe plan intern şi e:tern. *onsiliul local Eotărăşte cooperarea sau asocierea cu alte unităţi administrati!-teritoriale din ţară sau străinătate. n doctrină se "ntâlnesc şi alte clasiicări ale atribuţiilor consiliilor locale 3 şi anumeJ "n domeniul economico-inanciar3 de amenaare a teritoriului şi urbanismB "n domeniul social3 sanitar3 de protecţia mediului "nconurător3 culturale3 ştiinţiice şi religioase3 reeritoare la apărarea ordinii publice3 de asociere şi cooperare3 etc 2#. < OR4ANI'AREA )I UNCŢIONAREA CONSILIULUI LOCAL.
n ce pri!eşte or'ani7ar$a 6i func2ionar$a consiliilor locale3 legiuitorul constituant nu a pre!ăzut nici un el de dispoziţii3 nici măcar %urata -an%atu"ui/ lăsând aceste aspecte pe seama legii organice "n materie $+. 2# %.N. Petrescu3 op. *it.3 2++&3 pag. 10& şi urm $+ ,. orgo!an3 op. *it.3 2++53 pag. 5+2
2$ 6egat de !andatu" con#i"iu"ui "oca" reţinem3 "n primul rând3 alegerea acestuia pe o perioadă de 9 ani/ -an%at ce oate 2i re"ungit/ rin "ege organic!/ 7n ca %e r!1oi &au %e cata&tro2!. Con&i"iu" "oca" 7#i exercit! -an%atu" %e "a %ata con&tituirii 0n! "a %ata %ec"ar!rii ca "ega" con&tituit a con&i"iu"ui nou, a"e&.
6egiuitorul a a!ut "n !edere şi ipoteza reorganizărilor administrati!-teritoriale3 pe parcursul unui mandat stabilind e:pres o normă tranzitorieJ F Con&i"iu" "oca" &au con&i"iu" $u%e+ean/ ri-aru" recu- #i re#e%inte"e con&i"iu"ui $u%e+ean/ a"e#i/ 7n ur-a organi!rii unei noi unit!+i a%-ini&trativ,teritoria"e &au 7n ur-a %io"v!rii unor con&i"ii/ re&ectiv vacant!rii unor o&turi %e ri-ari &au %e re#e%in+i ai con&i"ii"or $u%e+ene 7#i exercit! -an%atu" nu-ai 0n! "a organiarea ur-!toare"or a"egeri "oca"e genera"e. > Con&i"iu" "oca" &e 7ntrune#te 7n #e%in+e or%inare/ "unar/ "a convocarea ri-aru"ui #i 7n #e%in+e extraor%inare/ la cererea primarului sau a cel puţin unei treimi din numărul
membrilor consiliului. *on!ocarea consiliului local se ace "n scris3 prin intermediul secretarului unităţii administrati!-teritoriale3 cu cel puţin 5 zile "naintea şedinţelor ordinare sau cu cel puţin $ zile "nainte de şedinţele e:traordinare. Proiectul ordinei de zi a şedinţei consiliului local se aduce la cunoştinţă publică locuitorilor comunei sau oraşului prin mass-media sau prin orice alt miloc de publicitate. rdinea de zi se aprobă de către consiliul local. F5n ca %e 2or+! -a$or! #i %e -axi-! urgen+! entru reo"varea intere&e"or "ocuitori"or co-unei/ ora#u"ui &au -uniciiu"ui &au 7n a"te &itua+ii &ta1i"ite %e regu"a-entu" %e organiare #i 2unc+ionare a con&i"iu"ui "oca"/ convocarea con&i"iu"ui "oca" &e oate 2ace %e 7n%at!.>
n absenţa !reunei precizări e:prese cu pri!ire la autoritatea competentă să acă con!ocarea3 "n situaţia #e%in+e"or extraor%inare şi3 respecti!3 F 7n ca %e 2or+! -a$or! #i %e -axi-! urgen+!/> această atribuţie3 se apreciază "n doctrină3 !a re!eni tot primarului3
care !a emite o dispoziţie "n acest sens $1. L n comunele sau oraşele "n care cetăţenii aparţinând unei minorităţi naţionale au o pondere de peste 2+Q din numărul locuitorilor3 ordinea de zi se aduce la cunoştinţă publică şi "n limba maternă a cetăţenilor aparţinând minorităţii respecti!e.M edinţele consiliului local se desăşoară lagal "n prezenţa maorităţii consilierilor locali "n uncţie3 prezenţa iind obligatorie. edinţele consiliului local sunt conduse de un preşedinte de şedinţă ales "n condiţiile legii.
$1 ,. orgo!an3 op. *it.3 2++53 pag. 5+$
2& edinţele consiliului local sunt publice. 6ucrările şedinţelor se desăşoară "n limba română3 limba oicială a statului. n consiliile locale "n care consilierii aparţinând unei minorităţi naţionale reprezintă cel puţin o cincime din numărul total3 la şedinţele de consiliu se poate olosi şi limba maternă a acelei minorităţi naţionale $2. L 5n toate cauri"e/ %ocu-ente"e #e%in+e"or %e con&i"iu &e 7ntoc-e&c 7n "i-1a ro-0n!. M Aezbaterile din şedinţele consiliului local3 precum şi modul "n care şi-a e:ercitat !otul iecare consilier local se consemnează "ntr-un proces-!erbal3 semnat de preşedintele de şedinţă şi de secretarul unităţii administrati!-teritoriale. Prin aceste semnături3 preşedintele de şedinţă şi secretarul comunei sau oraşului "şi asumă responsabilitatea !eridicităţii celor consemnate. 6a "nceputul iecărei şedinţe3 secretarul are obligaţia să pună la dispoziţia consilierilor procesul-!erbal al şedinţei anterioare ce !a i supus aprobării consiliului3 consilierii nemulţumiţi de conţinutul acestuia putându-l contesta şi cere menţionarea e:actă a opiniilor e:primate "n şedinţa anterioară.
CAPIT(LUL IV PRIMARUL =I ATRIBUȚIILE PRIMARULUI 3< PRIMARUL
Kuncţia de primar reprezintă o uncţie tradiţională "n administraţia publică locală3 nu numai "n uropa3 dar şi pe alte continente precum3 ,merica3 unde a pătruns inluenţa europeană$$. $2 A.,postol Hoan3 Arept administrati!3 !ol. 3 d. 23 pag. 200 $$ ,.orgo!an3 op. *it.3 2++53 pag. 51$
25 (ub aspectul e!oluţiei istorice3 "n %omânia3 prin 6egea comunală din 1'& s-a impus soluţia alegerii consiliului local şi a primarului de către locuitorii comunei rurale3 pe baza !otului cenzitar3 iind scutiţi de cens numai anumiţi uncţionari şi liber proesionişti. Pri-aru" era -agi&tratu" co-una" 3 căruia legea "i "ncredinţa "ntreaga administraţie a
comunei3 dar3 "n acelaşi timp3 era şi delegatul puterii centrale3 "n comunele rurale3 unde trebuia să ie conirmat de preect. n comunele urbane3 primarul era numit de Aomn3 dintre primii trei consilieri care "ntrunideră cele mai multe !oturi $&. 9lterior3 prin anumite reglementări s-a consacrat alegerea primarului de către consilui. n orice ormă era "n!estit3 numit sau ales3 primarul a!ea3 pentru perioada mandatului său3 calitatea de uncţionar public. 6egislaţia actuală a optat pentru soluţia alegerii primarului3 la el ca şi consiliul local3 direct de către comunitatea locală3 indierent că este !orba de mediul rural sau urban. 6< ALE4EREA PRIMARULUI
Potri!it 6egii nr.215O2++1 pri!ind administraţia publică locală republicată3 comunele3 oraşele şi municipiile au câte un primar şi un !iceprimar3 iar municipiile reşedinţă de udeţ au un primar şi 2 !iceprimari3 aleşi "n condiţiile legii. *onorm dispoziţiilor actuale ale 6egii administraţiei publice locale3 pe durata mandatului3 primarul şi !iceprimarul primesc o indemnizaţie lunară3 ca unică ormă de remunerare a acti!ităţii corespunzătoare uncţiei de primar3 respecti!3 de !iceprimar3 şi care reprezintă baza de calcul pentru stabilirea drepturilor şi obligaţiilor care se determină "n raport cu !enitul salarial. Primarul şi !iceprimarul nu beneiciază de sporul de !ecEime "n muncă şi nici de alte sporuri pre!ăzute de lege. Aurata mandatului constituie !ecEime "n muncă şi "n specializarea studiilor absol!ite. Primarii sunt autorităţi e:ecuti!e ale administraţiei publice locale. Primarii reprezintă comuna sau oraşul "n relaţiile cu persoanele izice şi uridice din ţară şi străinătate3 precum şi "n ustiţie. Primarul "ndeplineşte o uncţie de autoritate publică. l este şeul administraţiei publice locale şi al aparatului propriu de specialitate al autorităţilor administraţiei publice locale pe care "l conduce şi "l controlează. n această calitate a sa3 primarul răspunde de buna uncţionare a administraţiei publice locale. (emnul distincti! al primarului este o eşară "n culorile drapelului naţional al %omâniei.
$& ,.orgo!an3 op. *it.3 2++53 pag. 51&
2 şara !a i purtată3 "n mod obligatoriu3 la solemnităţi3 recepţii3 ceremonii publice şi la celebrarea căsătoriilor $5. /odelul eşarei se stabileşte prin Eotărâre a
20 candidează3 dar nu mai puţin de 2++ "n cazul comunelor3 $++ "n cazul oraşelor3 1+++ "n cazul municipiilor şi sectoarelor municipiului ?ucureşti şi 5+++ "n cazul municipiului ?ucureşti. Pentru alegerea primarului3 "n patrulaterele buletinului de !ot se imprimă3 "n ungEiul din partea stângă sus3 denumirea partidului politic3 alianţei politice3 alianţei electorale sau a organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri ori3 după caz3 menţiunea Lcandidat independentM3 "n ungEiul din partea dreaptă sus semnul electoral3 iar "n centru numele şi prenumele candidatului $. Aosarul ormat pentru primar3 potri!it dispoziţiilor 6egii nr. 0O2++&3 de către biroul electoral de circumscripţie3 sigilat şi semnat de preşedintele şi de membrii acestui birou3 se "naintează3 cu pază militară3 "n cel mult &' de ore3 la udecătoria "n a cărei rază teritorială se ală circumscripţia electorală pentru care au a!ut loc alegeri3 iar "n cazul primarului general al municipiului ?ucureşti3 la Hribunalul ?ucureşti3 "n !ederea !alidării mandatelor. ?iroul electoral de circumscripţie comunală3 orăşenească sau municipală3 după caz3 eliberează primarului certiicatul do!editor al alegerilor. Pentru primarul general al municipiului ?ucureşti certiicatul do!editor al alegerilor se eliberează de ?iroul electoral de circumscripţie a municipiului ?ucureşti3 iar pentru primarul de sector3 de către biroul electoral de circumscripţie de sector. Aata alegerilor se stabileşte prin Eotărâre a
Con%i+ii entru a"egerea ri-aru"ui . *a şi pentru consilieri3 6egea electorală
impune aceleaşi condiţii3 şi anumeJ să aibă drept de !ot3 să i "mplinit 2$ de ani până "n ziua alegerilor3 să aibă domiciliul "n unitatea administrati!-teritorială "n care urmează să ie aleşi3 să nu le ie interzisă asocierea "n partide politice. 6a sectoarele municipiului ?ucureşti pot candida şi pot i alese persoanele care au domiciliul "n municipiul ?ucureşti3 indierent de sector. ;< MANDATUL PRIMARULUI
-este de & ani şi se e:ercită de la data depunerii urământului "n aţa consiliului local până la data depunerii urământului de către primarul nou ales. /andatul poate i prelungit3 prin lege organică3 "n caz de război sau de catastroă. ,ceastă posibilitate de $ 6egea nr. 215O2++1 a administraţiei publice locale3 *omentarii pe articole3 pag. 2+5 şi urm.3 art. 50
2' prelungire prin lege organică reprezintă o constantă "n cazul mandatelor e:ercitate "n urma alegerii sau numirii "ntr-o uncţie de demnitate publică. *a"i%area -an%atu"ui ri-aru"ui se ace3 potri!it modiicărilor aduse 6egii
administraţiei publice locale republicată3 prin rdonanţa de urgenţă a
preectului şi se prezintă "n şedinţa de constituire a consiliului local3 dacă3 alegerile pentru consiliu şi pentru primar au a!ut loc la aceeaşi dată sau3 după caz3 "ntr-o şedinţă e:traordinară3 de către un udecător desemnat de preşedintele udecătoriei. n caz de in!alidare a alegerii a alegerii primarului3 ur să respect *onstitiţia şi legile ţării şi să ac3 cu bună-credinţă3 tot ceea ce stă "n puterile şi priceperea mea pentru binele locuitorilor comunei 7oraşului3 municipiului3 udeţului)... ,şa să-mi aute AumnezeuMB reuzul depunerii urământului atrăgând demisia sa de drept. 9< ATRIBUŢIILE PRIMARULUI
-sunt enumerate "n art.$ din 6egea 215O2++1 şi anumeJ a) ,tribuţii conerite de lege primarului "n calitate de reprezentant al statului "n unitatea administrati!-teritorială "n care a ost ales. n e:ercitarea acestor atribuţii3 primarul "ndeplineşte uncţia de oiţer de stare ci!ilă şi de autoritate tutelară şi asigură $0 6egea nr. 215O2++1 a administraţiei publice locale3 *omentarii pe articole3 pag. 21+3 art. 5#
2# uncţionarea ser!iciilor de proil3 atribuţii pri!ind alegerile3 recensământul3 reerendumul şi altele stabilite de lege. ,tribuţiile de oiţer de stare ci!ilă şi de autoritate tutelară pot i delegate şi secretarului unităţii administrati!-teritoriale sau altor uncţionari publici din aparatul de specialitate cu competenţe "n acest domeniu3 potri!it legii $'. n această calitate3 primarul poate solicita3 inclusi! prin intermediul preectului3 concursul şeilor ser!iciilor publice descentralizate ale ministrelor şi ale celorlelte organe centrale din unităţile administrati!- teritoriale3 daca sarcinile ce "i re!in nu pot i rezol!ate prin aparatul propriu de specialitate. b) ,tribuţii reeritoare la relaţia cu consiliul local. *u pri!ire la modul de e:ercitare a acestor atribuţii3 primarul prezintă "n aţa consiliului local3 "n primul trimestru3 un raport anual pri!ind starea economică3 socială şi de mediu a unităţii administrati!-teritoriale3 precum şi a altor rapoarte şi inormăriB eleborarea proiectelor de strategii pentru dez!oltarea comunei sau oraşului. c) ,tribuţii reeritoare la bugetul local. n e:ercitarea acestor atribuţii3 primarul e:ercită uncţia de ordonator principal de crediteB "ntocmirea proiectului bugetului local3 a contului de "ncEeiere a e:erciţiului bugetar şi supunerea lor spre aprobare consiliului localB iniţiază negocieri pentru contractarea de "mprumuturi şi emiterea de titluri de !aloare "n numele unităţii administrati!-teritorialeB !eriică prin compartimentele de specialitate3 a corectei "nregistrări iscale a contribuţiilor la organul iscal teritorial. d) ,tribuţii pri!ind ser!iciile publice asigurate cetăţenilor ce includJ coordonarea ser!iciilor publice de interes local prestate prin intermediul aparatului de specialitate sau prin intermediul organismelor prestatoare de ser!icii publice şi de utilitate publică de interes localB luarea de măsuri pentru pre!enirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţăB luarea de măsuri pentru asigararea in!entarierii3 e!idenţei statistice3 inspecţiei3 eectuării ser!iciilor publicede interes local şi a bunurilor din patrimoniul unităţii administrati!teritorialeB numirea3 sancţionarea3 suspendarea3 modiicarea şi "ncetarea raporturilor de ser!iciu sau3 după caz3 a raporturilor de muncă3 "n condiţiile legii3 pentru personalul din cadrul aparatului de specialitate3 precum şi pentru conducătorii instituţiilor şi ser!iciilor publice de interes localB asigurarea elaborării planurilor urbanistice3 emiterea de a!ize3 acorduri şi autorizaţiiB luarea de măsuri pentru realizarea lucrărilor "n domeniul protecţiei mediului şi gospodăririi apelor "n conormitate cu angaamentele asumate "n procesul de integrare europeană. Primarul poate delega atribuţiile sale !iceprimarului3 potri!it art.50 alin. 72) din 6egea 215O2++1B atribuţiile de oiţer de stare ci!ilă şi de autoritate tutelară pot i delegate şi secretarului unităţii administrati!-teritoriale sau altor uncţionari publici din aparatul de $' 6egea nr. 215O2++1 a administraţiei publice locale3 *omentarii pe articole3 pag. 2223 art. 5
$+ specialitate al primarului3 cu competenţe "n acest domeniu potri!it art.5 din 6egea 215O2++1$#. @< ACTELE PRIMARULUI
n e:ercitarea atribuţiilor sale3 ri-aru" e-ite %i&oi+ii cu caracter nor-ativ &au in%ivi%ua".
Aispoziţiile normati!e de!in e:ecutorii numai după ce au ost aduse la cunoştinţa publică3 care poate a!ea loc "n termen de 5 zile de la data comunicării lor oiciale către preect3 iar dispoziţiile indi!iduale de!in e:ecutorii de la data comunicării lor persoanelor interesate. /aoritatea dispoziţiilor emise de primar au caracter indi!idual3 ele !izând situaţia unor subiecte de drept determinate3 precum numiri "n uncţie3 aplicarea unor sancţiuni. Aispoziţiile cu caracter indi!idual se comunică direct celor interesaţi3 sub semnătură sau prin poştă3 cu do!adă de primire3 iar dispoziţiile cu caracter normati! se aduc la cunoştiinţa publică prin publicare "n presa locală sau prin aişare la sediul primăriilor şi "n alte locuri special amenaate3 accesibile publicului. Aispoziţiile primarului se a!izează pentru legalitate de către secretarul comunei sau al oraşului. ,cesta nu !a a!iza a!orabil dispoziţiile primarului pe care le consideră ilegale3 dar !a prezenta primarului moti!ele care au stau la baza reuzului său &+. n termen de 1+ zile de la data emiterii acestora3 secretarul comunică preectului dispoziţiile primarului3 "nsoţite de e!entualele obiecţii cu pri!ire la legalitetea acestora3 care se ace "n scris de către secretar şi !a i "nregistrată "ntr-un registru special destinat acestui scop. n acest termen de 1+ zile3 preectul e:aminează dispoziţiile primarului şi dacă consideră că acestea sunt ilegale3 poate solicita primarului reanalizarea dispoziţiei "n cauză3 cu propuneri moti!ate de modiicare sau de re!ocare a acesteia. Aacă "n urma inter!enţiei preectului3 primarul acceptă că dispoziţia este ilegală3 este posibil ca publicarea dispoziţiei să nu mai aibă loc. (ecretarul unităţii administrati!-teritoriale asigură comunicarea dispoziţiilor primarului şi altor autorităţi3 precum şi persoanelor interesate3 potri!it 6egii 5&&O2++1 pri!ind liberul acces la inormaţiile de interes public&1. ) RAPORTUL PRIMARULUI CU CONSILIUL LOCAL Primarul are obligaţia ca "n anumite situaţii speciale să prezinte consiliului local3 anual sau3 ori de câte ori este necesar3 inormaţii pri!ind starea economică sau socială3 a $# ,. Hrăilescu3 Arept administrati!3 diţia $3 d. *.8. ?ecF ?ucureşti 2++'3 pag. 5' &+ ,. Hrăilescu3 Arept administrati!3 diţia $3 d. *.8. ?ecF ?ucureşti 2++'3 pag. 5# &1 ,. Hrăilescu3 Arept administrati!3 diţia $3 d. *.8. ?ecF ?ucureşti 2++'3 pag.+
$1 comunei sau oraşului3 precum şi inormaţii pri!ind modul "n care sunt aduse la "ndeplinire Eotărârile consiliului localB !eriică3 din oiciu sau la cerere3 "ncasările şi cEeltuielile sumelor de bani din bugetul local şi comunică3 "n cel mai scurt timp3 consiliului local3 cele constatate. =< SUSPENDAREA DIN UNCŢIE A PRIMARULUI
> este reglementată de lege numai sub orma suspendării de drept3 care inter!ine "n cazul "n care primarul a ost arestat pre!enti!. nstanţei de udecată "i re!ine misiunea de a comunica preectului despre inter!enţia măsurii arestării pre!enti!e3 iar preectul3 prin ordin3 constată suspendarea mandatului primarului alat "ntr-o asel de situaţie. rdinul de suspendare se comunică3 de "ndată3 primarului care "l poate ataca la instanţa de contencios administrati!. (uspendarea durează până la "nceterea situaţiei care a atras suspendarea. Aacă primarul este găsit ne!ino!at are dreptul3 "n condiţiile legii la plata salariilor corespunzătoare pentru perioada "n care a ost suspendat. Ae apt nu este !orba de suspendarea mandatului3 cum se e:primă norma3 ci de L"ncetarea e:ercitării mandatuluiM. G< 5NCETAREA MANDATULUI PRIMARULUI
,re loc3 de regulă3 la data depunerii urământului de către primarul nou ales3 iar "nainte de termen3 are loc3 de drept3 potri!it art. 15 alin.72) din 6egea nr.$#$O2++&3 "n următoarele cazuriJ - decesB - demisieB - incompatibilitateB - scEimbarea domiciliului "n altă unitate administrati!-teritorialăB - condamnarea la o pedeapsă pri!ati!ă de libertate prin Eotărâre udecătorească deiniti!ăB - punerea sub interdicţie udecătorească prin Eotărâre udecătorească deiniti!ăB - pierderea drepturilor electorale prin Eotărâre udecătorească deiniti!ăB - pierderea3 prin demisie3 a calităţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei minorităţii naţionale pe a cărei listă a ost alesB 6egea nr. 215O2++1 pre!ede3 "n art.# alin.72)3 alte două situaţii "n care mandatul primarului "ncetează de dreptJ - dacă acesta se ală "n imposibilitatea e:ercitării uncţiei datorită unei boli gra!e certiicate medical3 care nu permite desăşurarea acti!ităţii "n bune condiţii timp de luni pe parcursul unui an calendaristicB
$2 -dacă acesta nu "şi e:ercită3 "n mod neustiicat3 mandatul timp de &5 de zile consecuti!. Primarul poate demisiona3 potri!it art.10 din 6egea nr. $#$O2++&3 anunţând "n scris3 consiliul local şi preectulB astel la prima şedinţă a consiliului local3 preşedintele de şedinţă ia la cunoştiinţă de această situaţie care se consemnează "n procesul-!erbal al şedinţei. Pe baza acestui "nscris3 preectul constată3 prin ordin3 "ncetarea mandatului primarului. rdinul preectului şi un e:tras din procesul – !erbal al şedinţei3 se "naintează /inisterului nternelor şi %eormei ,dministrati!e3 care !a propune
$$ - orice alte uncţii publice sau acti!ităţi plătite3 "n ţară sau străinătate3 e:ceptând uncţiile sau acti!ităţile "n domeniul didactic3 al cercetării ştiinţiice şi al creaţiei literarartistice3 precum şi a uncţiilor "n cadrul unor asociaţii3 undaţii sau alte organizaţii negu!ernamentale3 ără scop comercial. n cazul scEimbării domiciliului "n altă unitate administrati!-teritorială3 6egea nr. $#$O2++& pre!ede3 că "ncetarea mandatului primarului poate inter!eni numai după "nscrierea "n cartea de identitate al celui "n cauză a menţiunii corespunzătoare3 de către organele abilitate de legeB deci primarul poate a!ea reşedinţa "n altă unitate administrati!teritorială decât aceea "n care a ost ales3 ără a-i aecta durata mandatului său. 6egea nr. $#$O2++& art.1 alin.71) pre!ede că3 "n toate cazurile de "ncetare "nainte de termen a mandatului primarului3 preectul !a emite un ordin prin care constată "ncetarea respecti!ului mandat. ,cest ordin !a i emis "n baza unui reerat semnat de secretarul comunei sau oraşului3 precum şi a actelor din care rezultă moti!ul legal de "ncetare a mandatului primarului. Aacă primarul "şi depune singur demisia la preect3 aceasta este suicientă pentru emiterea ordinului de constatare a "ncetării mandatului. rdinul preectului poate i atacat de primar la instanţa de contencios administrati!3 "n termen de 1+ zile de la comunicare3 ără "ndeplinirea procedurii administrati!e prealabile3 potri!it art. # alin.7&) din 6egea nr.215O2++1. nstanţa de contencios administrati! are obligaţia legală de a se pronunţa asupra cererii de anulare a ordinului preectului3 "n termen de $+ de zile de la "nregistrarea cererii la instanţa competentă3 Eotărârea instanţei iind deiniti!ă şi ire!ocabilă.
/andatul primarului mai poate "nceta "nainte de termen3 prin !oinţa alegătorilor e:primată pe calea unui reerendum local care se organizează ca urmare a cererii adresate preectului3 de locuitorii comunei sau oraşului3 care nu sunt mulţumiţi de acti!itatea primarului. ,ceastă cerere !a cuprinde toate moti!ele care au stat la baza acesteia3 precum şi numele şi prenumele3 data şi locul naşterii3 seria şi numărul buletinului sau cărţii de identitate şi semnătura cetăţenilor care au solicitat organizarea reerendumului. rganizarea reerendumului poate a!ea loc dacă sunt "ndeplinite următoarele condiţiiJ - să ie solicitată de cel puţin 25Q dintre locuitorii comunei sau oraşului3 cu drept de !otB
$& - acest procent să ie realizat "n iecare dintre localităţile componente ale comunei sau oraşului&2. ?< RĂSPUNDEREA HURIDICĂ A PRIMARULUI.
%egimul uridic al răspunderii primarului este gu!ernat de principiul conorm căruia "n e:ercitarea atribuţiilor sale3 primarul este ocrotit de lege3 dar aceasta nu e:clude inter!enţia unor orme de răspundere. :istenţa acestui principiu nu "nseamnă că primarul este e:onerat de orice ormă de respundereB la el ca şi consilierii locali iind unul dintre aleşii locali răspunde3 "n condiţiile legii3 administrati!3 ci!il sau penal3 după caz3 pentru aptele să!ârşite "n e:ercitarea atribuţiilor ce "i re!in.
"nstituţiile, serviciile publice de interes local %i aparatul de specialitate al primarului . -se "niinţează "n principalele domenii de acti!itate3 potri!it ne!oilor locale3 "n limita miloacelor inanciare de care dispune consiliul local şi cu respectarea pre!ederilor legale. ,ceste instituţii şi ser!icii publice de interes local sunt organizate ie de către stat3 când asigură realizarea unui interes naţional sau local al statuluiB ie de către comună3 oraş3 municipiu sau udeţ3 când interesul pe care "l realizează este al colecti!ităţii respecti!e. Necesitatea organizării unui ser!iciu public este e!idenţiată de o ne!oie generală a comunităţii3 a unei cerinţe sociale de amploare. Pentru a se organiza un ser!iciu public nu sunt suiciente numai interesele unei persoane sau ale unui grup restâns3 ci ale unei colecti!ităţi determinate3 care se realizează numai dacă !oinţa autorităţilor abilitate de lege o conirmă prin normă uridică. ,şadar3 "n primul rând3 statul "şi organizează3 la ni!el central şi local3 ser!icii prin care "şi e:ercită puterea su!erană şi independentă3 cum ar iJ - ser!iciul public de putere publică care au ca obiect adoptarea unor norme uridice care să reglementeze "n mod unitar raporturile sociale dintre membrii societăţiiB - ser!iciul public de legierare care sunt "mputernicite cu e:ecutarea legilor şi Eotărârilor udecătoreşti şi satisacerea ne!oilor de !iaţă şi de muncă ale oamenilor 7sănătate3 securitate3 cultură etc.)B - ser!icii publice administrati!e - ser!icii publice udiciare. Pe plan local3 autorităţile adminstraţiei publice alese ale unităţilor administrati!teritoriale3 "n baza "mputernicirilor date de stat prin legi şi *onstituţie3 organizează &2 ,. Hrăilescu3 Arept administrati!3 diţia $3 d. *.8. ?ecF ?ucureşti 2++'3 pag.55 şi urm.
$5 ser!icii publice administrati!e pentru satisacerea ne!oilor comune ale populaţiei din unităţile administrati!-teritoriale. Pentru punerea "n aplicare a acti!ităţilor date "n competenţa sa prin acte normati!e3 ri-aru" 1ene2icia! %e un aarat %e &ecia"itate/ e care 7" con%uce . ,cest aparat de specialitate este structurat pe compartimenre uncţionale3 "n condiţiile legii. *ompartimentele uncţionale ale acestuia sunt "ncadrate cu uncţionari publici şi personal contractual. Ain aparatul de specialitate al primarului ac parte următoarele ser!iciiJ 1 < &erviciu" %e a&i&ten+! &ocia"! #i rotec+ie a co"i"u"ui 3 prin care se oeră asistenţă şi spriin pentru copii3 amilie3 persoane singure3 persoane !ârstnice3 persoane alate "n ne!oie3 abuzate sau cu dizabilităţiB 2) &erviciu" %e ur1ani&- #i a-ena$area teritoriu"ui 3 prin care se rezol!ă problemele comunităţii - asigură undamentarea3 elaborarea3 aprobarea si realizarea programelor de organizare si de dez!oltare urbanistica a oraşului 7 plan urbanistic zonal3 plan urbanistic de detaliu 3 studii de specialitate )B - "ntocmeşte documentaţia teEnică pentru amenaarea zonelor !erzi3 drumurilor3 pieţelor3 târgurilorB - gestionează procesul emiterii certiicatelor de urbanism şi a autorizaţiilor de construireOdesiinţareB - se preocupă de obţinerea acordurilor şi a!izelor3 conorm legislaţiei "n !igoareB - "ntocmeşte şi supune spre aprobare studiile şi detaliile de urbanismB - organizează concursuri locale pentru elaborarea proiectelor de urbanismB - conser!area arEitecturii tradiţionale locale si promo!area principiilor de arEitectura modernaB - elaborează programe si acţiuni pentru "mbunătăţirea continuă a aspectului arEitectural-urbanistic al oraşului3 păstrarea speciicului local si realizarea construcţiilor cu arEitectura speciică localăB - asigură "ntocmirea documentaţiilor necesare atribuirii şi scEimbării de denumiri de străziB - elaborează proiectele de "mbunătăţire a aspectului e:terior al clădirilor de importanţă deosebită care intră "n competenţa de aprobare si a!izare a *onsiliului 6ocalB - a!izează documentaţiile de urbanism şi de amenaare a teritoriului şi eliberează certiicatele de urbanismB - ace analiza operati!ă pri!ind respectarea structurii şi conţinutului documentelor depuse şi restituirea după caz3 a documentaţiilor necorespunzătoare 7"n termen de ma:imum 5 zile de la "nregistrarea cererii)B
$ - analizează proiectul depus pentru autorizarea e:ecutării lucrărilor3 pentru constatarea "ndeplinirii tuturor cerinţelor şi condiţiilor cuprinse "n a!izele obţinute de solicitantB - obţinerea3 "n numele in!estitorului3 a a!izelor şi acordurilor cerute prin certiicatul de urbanism3 "n !ederea obţinerii acordului unicB - pregătirea şi prezentarea documentaţiilor depuse spre analiză "n *omisia de ,corduri 9niceB - obţinerea a!izelor solicitate prin certiicatul de urbanism3 necesare "n !ederea emiterii acordului unicB - "ntocmirea şi emiterea acordului unicB - redactarea şi prezentarea spre semnare a certiicatelor de urbanism şi autorizaţiilor de construireOdesiinţareB - asigura e!idenţa si protecţia monumentelor3 ansamblurilor si siturilor istorice recunoscute ca !aloare de patrimoniu localB - cercetează in!entarierea construcţiilor !ecEi care au o !aloare deosebită 7care nu sunt monumente istorice) si ace propuneri pentru conser!area acestoraB - analizează şi propune a!izarea documentaţiilor pri!ind zonele de protecţie a monumentelor precum si integrarea uncţională "n localităţi a zonelor cu !aloare deosebitaB - analizează periodic starea de conser!are a monumentelor de orice el si ace propuneri celor "n drept pentru cuprinderea "n programele anuale de lucrări de proteare si restaurare a acestoraB - analizează şi ace propuneri pentru a!izarea documentaţiilor teEnice de inter!enţie asupra monumentelor de orice elB - asigură banca de date speciica acti!ităţii de urbanismB - undamentează dez!oltarea comple:ă a teritoriului oraşuluiB - coordonează elaborarea planului de amenaare a oraşului si realizarea programului de masuri pentru aplicarea strategiei de amenaare si de dez!oltare a teritoriului prin obiecti!e si opţiuni ale strategiei de dez!oltare a teritoriului oraşului3 domenii prioritare ale amenaării teritoriului prin gospodărirea comple:a a apelor3 inrastructura de transport3 telecomunicaţii3 energetica3 zonele proteate si construite3 restructurarea si realizarea de acti!ităţi economico-sociale3 dez!oltarea si modernizarea oraşului3 "mbunătăţirea ni!elului de locuire3 dotare si ecEipareB - eliberează certiicatele şi autorizaţiile de construire3 reconstruire3 modiicare3 e:tindere sau reparare a clădirilor de orice el3 monumentelor şi ansamblurilor istorice sau de cultură3 "mpremuiri3 lucrări cu caracter pro!izoriuB - ace propuneri pentru "ncEirierea şi concesionarea terenurilor pentru construcţiiB
$0 - eliberează a!ize pentru lucrările de construire ce se autorizează de către consiliul localB - supune aprobării studiile şi detaliile de urbanism şi urmăreşte modul de realizare al acestoraB - urmăreşte "mbunătăţirea continuă a aspectului urban şi ace propuneri pentru păstrarea speciicului local "n materie de arEitecturăB - urmăreşte şi ia măsuri ca reclamele şi irmele să se "ncadreze armonios "n aspectul municipiuluiB - colaborează cu unităţile de proiectare "n !ederea realizării unor proiecte care să respecte tradiţia locală şi cerinţele actuale de uncţionareB - "ntocmeşte e!idenţa cu denumirea străzilor3 pieţelor3 parcurilor şi a altor obiecti!e din municipiu şi se "ngrieşte de "ntocmirea lucrărilor pentru acordarea sau scEimbarea denumirilor potri!it dispoziţiilor legale "n !igoare3 precum şi asigurarea numerotării clădirilorB - asigură şi ia măsuri pentru amplasarea corespunzătoare a construcţiilorB - urmăreşte modul de e:ecutare al construcţiilor3 "ncadrarea "n pre!ederile autorizaţiilor de construire emiseB - urmăreşte respectarea calităţii "n construcţii şi ace propuneri3 "n condiţiile legii3 pentru desiinţarea construcţiilor nelegaleB - propune acţionarea "n ustiţie "n !ederea desiinţării lucrărilor sau de aducere la starea iniţială a terenurilor şi construcţiilor pentru care nu s-au emis autorizaţii de construire sau nu au ost respectate pre!ederile legaleB - urmăreşte ducerea la "ndeplinire a Eotărârilor udecătoreşti şi a dispoziţiilor Primarului3 precum şi a Eotărârilor de consiliul pri!ind desiinţarea construcţiilor neautorizateB - constată contra!enţii la normele pri!ind amplasarea şi autorizarea construcţiilor şi a altor lucrări potri!it dispoziţiilor "n !igoareB - ace propuneri pentru amplasarea pro!izorie a unor construcţii uşoareB - asigură urmărirea realizării programelor pentru punerea in siguranţa a clădirilor aectate de seismeB - asigură !eriicarea scrisorilor şi reclamaţiilor cu pri!ire la respectarea disciplinei "n acti!itatea de urbanism3 calitatea lucrărilor de construcţii3 protecţia teritoriului şi propune măsuri de soluţionare a problemelor !eriicateB - asigură relaţiile publice cu cetăţenii3 instituţiile publice şi societăţile comerciale pri!ind problemele de specialitateB - centralizează şi "nregistrează documentaţiile pentru obţinerea a!izelorB
$' - !eriică e:istenţa tuturor elementelor necesare la documentaţie "n !ederea obţinerii acordului unicB - ţine legătura cu emitenţii de a!ize "n !ederea asigurării emiterii acestora "n condiţii legale şi cu asigurarea tuturor măsurilor de "ndeplinire a condiţiilor impuse de normati!ele speciice "n !igoareB - centralizează a!izele emise3 le analizează şi emite acordul unic3 conorm legiiB - asigură ane:area acordului unic la documentaţiile pentru eliberarea autorizaţiilorB - "ndeplineşte şi alte atribuţii stabilite prin acte normati!e sau "ncredinţate de autoritatea deliberati!ă şi e:ecuti!ă. $) &erviciu" agrico"/ ca%a&tru 3 ţine la zi e!idenţa cadastrală a terenurilor din oraş3 care ac obiectul legii Kondului unciar B
- asigură realizarea3 reactualizarea planurilor
geo - topo şi cadastrale ale municipiului pentru supraeţele supuse eliberării de acte de proprietateB - "ntocmeşte lucrările necesare aplicării pre!ederilor legale pri!ind ondul unciar şi pre!ederile 6egii cadastruluiB - ţine e!idenţa domeniului agricol pri!at şi public al *onsiliului local şi asigură reactualizarea acestuiaB - propune3 anual3 modul de olosire a terenurilor agricole din intra!ilan şi e:tra!ilan din domeniul public şi pri!at al *onsiliului localB - participă la undamentarea preţului de concesionare şi "ncEiriere pentru terenurile cu destinaţie agricolă pe metru pătrat de teren3 pe zone ale localităţii3 caracteristici şi utilităţi3 inluenţa ratei inlaţiei şi ale rentei inanciareB - "ntocmeşte şi ţine la zi registrele agricole ale oraşului şi centralizatorul acestuia B - "ntocmeşte situaţiile statistice necesare şi asigură transmiterea lor B - eliberează certiicate de producător3 bilete de proprietate3 certiicate de stare materială3 ade!erinţe de şoma B - asigură administrarea păşunilor de pe raza oraşului3 comunei şi eectuarea lucrărilor de "ntreţinere a acestora B - undamentează ta:a de păşune pentru deţinătorii de animale din localitate şi din aara acesteia B - constată 7la cerere) pagubele produse la culturile agricole 7prin distrugerea de către animale sau prin enomene naturale)B "ndeplineşte şi alte atribuţii stabilite prin acte normati!e sau "ncredinţate de autoritatea deliberati!ă şi e:ecuti!ă. &) &erviciu" 1uget/ conta1i"itate3 elaborează proiectul bugetului local şi asigură publicarea acestuia "n presa localăB
$# -"ntocmeşte comunicările pentru iecare ordonator secundar pri!ind bugetul anual repartizat şi ori de câte ori au loc rectiicări de buget3 urmărind "ncadrarea sumelor solicitate pe capitole3 subcapitole şi titluri "n !olumul creditelor aprobate "n bugetB - "ntocmeşte note ustiicati!e pri!ind transeruri din bugetul de statB - asigură "ntrebuinţarea şi e:ecutarea bugetului localB - supune spre aprobarea *onsiliului local contul de cEeltuieli a e:erciţiului bugetarB - "ntocmeşte prognozele bugetareB - ţine e!idenţa descEiderilor de credite pe iecare unitate de "n!ăţământ pentru cEeltuieli de personal şi burse3 sănătate3 asistenţă socială3 artă3 cultură3 gospodărie comunală3 administraţie locală3 apărare ci!ilă3 energie termică3 abonamente călători3 in!estiţii3 - "ntocmeşte contul de "ncEeiere a e:erciţiului bugetarB - elaborează studii inanciare pentru undamentarea cEeltuielilor bugetare "n uncţie de necesităţile şi de spiritul de economicitateB - organizează3 controlează şi răspunde de modul de desăşurare a acti!ităţii de e!idenţă contabilăB - "ntocmeşte dările de seamă asupra e:ecutării planului de cEeltuieli "nscrise "n planurile anuale ale bugetului localB - "ntocmeşte bilanţul trimestrial şi anual pri!ind bugetul Primăriei3 precum şi centralizarea bilanţurilor ordonatorilor de credite inanţaţi din bugetul localB - primeşte şi !eriică e:trasele de cont ale băncilor cu documentele "nsoţitoare pri!ind mişcarea corectă şi e:actitatea datelor "nscrise "n e:trase cu cele din documentele "nsoţitoareB - "ntocmeşte notele contabile3 atât pentru ondurile bugetare3 cât şi pentru cele autoinanţate şi ondurilor speciale legal constituiteB - conduce e!idenţa cEeltuielilor şi creditelor organizate "n domeniul construcţiei de locuinţe conorm pre!ederilor legale "n !igoareB - angaează unitatea prin semnătură3 alături de conducătorul unităţii3 "n toate operaţiunile de patrimoniuB - organizează şi conduce e!idenţa contabilăB - asigură "ntocmirea3 circulaţia şi păstrarea documentelor ustiicati!e care stau la baza "nregistrărilor contabileB - ţine e!idenţa patrimoniului pri!at al Primăriei B - "ntocmeşte bonuri de mişcare pentru miloacele i:e recepţionateB - "ntocmeşte bonuri de consum pentru scoaterea din olosinţă a obiectelor de in!entar şi completează işele de e!idenţă a obiectelor de in!entar B
&+ - urmăreşte şi ţine e!idenţa mişcărilor miloacelor i:e şi a obiectelor de in!entar3 de la un loc la altulB - periodic ace puncta cu gestionarii de miloace i:e şi obiecte de in!entar3 iar "n cazul "n care se constată deicienţe ia măsurile ce se impun pentru intrarea "n legalitateB - "ntocmeşte registrul cu numerele de in!entar a miloacelor i:e şi completează işele de e!idenţă a miloacelor i:eB - participă la in!entarierea anuală a patrimoniuluiB - asigură şi !eriică "ntocmirea deconturilor pri!ind acordarea sub!enţiilor pentru transportul de călători şi decontările pentru dierenţele de preţ la energie termicăB - !eriică periodic proiectele de operaţiuni care ac obiectul controlului inanciar pre!enti! din punct de !edere al legislaţiei3 regularităţii şi "ncadrării "n limitele angaamentelor bugetare la ordonatorii secundari de credite stabilite potri!it legii "n baza dispoziţiilor ordonatorului de crediteB - !eriică situaţiile de lucrări şi răspunde pentru eectuarea decontării situaţiilor de lucrări B - ţine e!idenţa cEeltuielilor eectuateJ materiale3 in!estiţii3 sponsorizări3 onduri specialeB - ţine e!idenţa urnizorilor şi debitorilorB - răspunde de modul de stabilire şi reţinere a datoriilor către stat aerente salariilor şi "ntocmeşte documentele necesare plăţii acestoraB
- asigură e:istenţa3 integritatea şi păstrarea bunurilor3 !alorilor de orice el alate "n patrimoniuB - utilizează !alorile materiale de orice el3 declasează şi casează bunuri alate "n patrimoniu Primăriei3 - eectuează "n numerar sau prin cont "ncasări şi plăţi "n lei şi "n !alută de orice natură3 inclusi! salariile şi reţinerile din acestea şi alte obligaţii 3 controlează modul cum sunt gestionate aceste onduriB - eectuează controlul "n totalitate sau prin sonda "n raport cu !olumul3 !aloarea şi natura bunurilor3 posibilităţilor de sustragere3 condiţiilor de păstrare şi gestionare3 cuprinzând un număr reprezentati! de repere şi documente care să permită tragerea unor concluzii temeinice asupra respectării actelor normati!e din domeniul inanciar şi de gestiuneB
&1 - prezintă actele de control "ntocmite3 concluziile controlului eectuat pentru a se dispune măsurile ce trebuiesc luate "n !ederea "nlăturării abaterilor constatate şi a tragerii la răspundere a persoanelor care au să!ârşit nereguli sau au produs pagube materialeB - "ntocmeşte contul de "ncEeiere al e:erciţiului bugetarB - elaborează studii inanciare pentru undamentarea cEeltuielilor bugetare "n uncţie de necesităţi şi "n spiritul de economicitateB - organizează şi "ntocmeşte dările de seamă trimestriale şi anuale asupra e:ecutării planului de cEeltuieli "nscrise "n planurile anuale ale bugetului localB - organizează3 controlează şi răspunde de modul de desăşurare a acti!ităţii de e!idenţă contabilă B - organizează şi !eriică modul de gestionare a !alorilor materiale3 a ondurilor i:e3 a decontărilor cu debitorii şi creditorii3 e:ercită controlul periodic asupra organizării e!idenţei gestionare "n !ederea pre!enirii "nstrăinării3 distrugerii sau apro!izionării peste ne!oile reale ale subunităţilorB - conduce e!idenţa cEeltuielilor şi creditelor organizate "n domeniul construcţiilor de locuinţe3 conorm pre!ederilor legale "n !igoareB - "ntocmeşte notele contabile3 atât pentru ondurile bugetare3 cât şi pentru cele autoinanţate şi ondurile speciale legal constituiteB - "ntocmeşte **-urile pentru ridicarea de numerar din conturile unităţii B - "ntocmeşte constituirea de garanţii pentru personalul "ncadrat conorm dispoziţiilor legaleB - analizează e:ecuţia bugetului3 ace propuneri pri!ind !irările de credite şi modiicările de alocaţii trimestrialeB - centralizează solicitările lunare de credite ale ordonatorilor terţiari "n !ederea repartizării creditelorB - eectuează descEiderea lunară de credite "n conormitate cu pre!ederile bugetului local şi cu normele trezorerieiB - repartizează credite bugetare ordonatorilor terţiari "n conormitate cu aprobările conduceriiB - urmăreşte zilnic3 la trezorerie3 disponibilităţile băneşti "n uncţie de care se stabilesc priorităţile la platăB - centralizează lunar3 bonurile de consum primite de la magazie şi "ntocmeşte nota contabilăB - "nregistrează ustiicarea ordinelor de deplasare3 primite de salariaţii unităţiiB - !eriică borderourile de ustiicare a timbrelor poştale şi ace "nregistrarea consumului "n contabilitate B
&2 - urmăreşte "nregistrarea "n contabilitate a modiicărilor inter!enite "n patrimoniul publicB - asigură e!idenţa teEnico-operati!ă a bunurilor de in!entar şi a !alorilor materialeB - !eriică periodic şi pune de acord stocurile din e!idenţa teEnico-operati!ă cu e!idenţa contabilăB "ndeplineşte şi alte atribuţii stabilite prin acte normati!e sau "ncredinţate de autoritatea deliberati!ă şi e:ecuti!ă. @< &erviciu" %e a%-ini&tra+ie u1"ic! "oca"! 3 este structura de lucru a aparatului
propriu al *onsiliului local3 care "ndrumă acti!itatea de cunoaştere a pre!ederilor din actele normati!e3 asigură respecterea legalităţii legilor şi Eotărârilor
-A"$44 ' -$+-46"" Ș" $+E" (ectorul public este o necesitate pentru orice economie. Kunctionarea sa este impusa de imperectiunile pietei3 dar aceasta nu inseamna ca implicarea sa este intotdeauna optima. nteresele agentilor economici diera3 ceea ce inseamna ca niciodata nu !or i satisacuti deplin toti participantii la !iata economica. n plus3 sentimentul discriminarii este o caracteristica umana care ace ca de cele mai multe ori indi!idul sa se considere deza!antaat sau dea!orizat de o situatie pe care este obligat sa o accepte. Prin urmare3 se pot desprinde cate!a concluzii generale din unctionarea sectorului publicJ
&$ S implicarea statului in economie este o necesitate pentru orice economie dar si o posibilitateB S ormele implicarii statului diera de la tara la taraB S sectorul public coe:ista cu sectorul pri!atB S se maniesta relatii de complementaritate siOsau concurenta intre sectorul public si cel pri!atB S unctiile maore ale sectorului public sunt de alocare3 distributie a !eniturilor si stabilizare economicaB S alegerea publica nu se ace intotdeauna pe baza analizei cost-beneiciu acordandu-se prioritate principiilor etice si nu in mod automat celor de eicientaB S orma cea mai !izibila de maniestare a sectorului public este productia de bunuri publiceB S ondurile necesare producerii de bunuri publice se pot obtine prin acord !oluntar sau impozitare obligatorieB S preturile administrate pot i limita minima sau ma:ima si nu reprezinta preturile bunurilor publiceB S problematica e:ternalitatilor impune inter!entia publicaB S problemele sociale ale securitatii3 inegalitatii !eniturilor3 saraciei3 asistentei medicale3 impun masuri si politici macroeconomice cu caracter publicB S coordonatele sectorului public se scEimba in conte:tul globalizarii si integrarii economiceB S unctionarea sectorului public nu este perecta3 ea insasi inregistrand esecuri3 pe care societatea le poate ameliora ie printr-o scEimbare de inter!entie publica3 ie printr-o inter!entie pri!ata3 sau mi:ta. n concluzie3 integrarea %omaniei in structurile europene care inseamna adaptarea tarii la economiile dea membre presupune numeroase scEimbari. Aar acestea nu trebuie preluate de dragul de a se renunta la anumite practici ci3 trebuie selectate si utilizate numai acele masuri care corespund traditiilor si modului de gandire romanesc. ste ade!arat ca recepti!itatea la scEimbare este dierita de la indi!id la indi!id3 in unctie de gradul sau de educatie si mediul sau de e:istenta 7amilie3 prieteni3 colegi de munca).
&&
8"84"$9AF"E Antonie "or:ovan, ratat de drept administrativ, editia a # a, editura All 8ec;, 8ucuresti, 2<<5 Anton railescu, rept administrativ, editia a 2 a, editura All 8ec;, 8ucuresti 2<<5 Ale0andru +e:oiţă, rept administrativ %i %tiinţa administraţiei 8ucure%ti, 1==1 Apostol o>an ana, ? rept administrativ ?, Editua All 8ec;, 8ucuresti,2<<# -onstituț ia omâniei