Recuperarea in Scolioza in C

MINISTERUL

EDUCAȚIEI NAȚIONALE

ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ CENTRUL DE STUDII EUROPEAN PIATRA NEAMȚ

PROIECT EXAMENUL DE ABSOLVIRE A ȘCOLII POSTLICEALE SANITARE

Calificarea profesională:asistent medical Balneofiziokinetoterapie și recuperare

Coordonator, Prof. Ciudin-Andreia Ciudin-Andreia

Candidat, Zelinca Renata-Elena

Promoția 2014

TEMA PROIECTULUI PENTRU EXAMENUL DE ABSOLVIRE

RECUPERAREA IN SCOLIOZA IN C

Recuperarea in Scolioza in C

Page 2

Cuprins: 1.Argument

pag. 4

2.Capitolul I: Notiuni de anatomie si biomecanica ale coloanei coloanei vertebrale 1.1. 1.2. 1.3. 1.4. 1.5. 1.6.

Articulatiile Segmentul motor Vascularizarea maduvei spinarii Muschii coloanei vertebrale Curburile coloanei vertebrale Tipurile de tinuta

pag. 9 pag. 9 pag. 8 pag. 10 pag. 11 pag. 13

3.Capitolul II: Scolioza 2.1. Scoliozele Functionale

pag.17

2.2. Scoliozele structurale sau osoase

pag.18

2.3.Etiopatogenie

pag.20

2.4. Evolutie si Prognostic

pag.21

2.5. Scolioza Scolioza in C

pag. pa g.21 21

4.Capitolul III: Tratament 3.1. Kinetoterapia

pag.33

3.2. 3. 2. Mijloace Mijloace si metode metode folosite folosite

pag. pa g.35 35

3.3. Gimnastic Gimnastica a medicala medicala

pag. pa g.40 40

3.4. Ter Terapia apia Ocup Ocupatio ationala nala

pag. pa g.41 41

Capitolul IV: Studiu Studiu de caz -Studiu -Stud iu de caz nr.1

pag. pa g.43 43

-Studiu -Stud iu de caz nr.2

pag. pa g.45 45

-Studiu -Stud iu de caz nr.3

pag. pa g.48 48

5.Bibliografie:


pag.50

Page 3

Motivarea alegerii temei Tema aleasa de mine se num este „Recuperarea in scolioza in C‖.Am ales aceasta tema deoarece multe persoane,in special copii sufera de aceasta deformare cauzata de malformaţii congenitale,anumite boli degenerative,traumatisme ale coloanei vertebrale dar mai ales cauzata de postur a incorectă adoptată în copilărie. Deoarece nu toata lumea este familiara cu aceste deformatii,cum ar fi scolioza,cifoza sau cifoscolioza multi parinti nu dau importanta copiilor cu aceste deviatii,nestiind ca in timp pot fi afectate şi celelalte organe interne,determinând durere şi alte complicaţii medicale. Coloana vertebrală reprezintă componenta cea mai importantă a

aparatului locomotor cât si a scheletului osos.Ea este punctul de ancorare pentru celelalt celelaltee componente componente ale ale corpului corpului uman, reprezintand reprezintand elementul elementul esenţial de menţinere,ce dispune de un mare grad de mobilitate ce intereseaza articulaţiile intervertebrale;Din aceasta cauza trebuie sa

prevenim prevenim si sa tratam tratam orice orice deformare deformare a acesteia. Desi nu pare a fi o boala foarte grava ea afecteaza viata individului destul de mult,iar alegandu-mi aceasta tema am incercat sa gasesc cele mai stopă m bune metode metode de recuperare recuperare ale coloanei vertebrale,prin care să stopăm evoluţia deficienţelor acesteia.


Page 4

Capitolul 1. Notiuni de anatomie si biomecanica ale coloanei vertebrale

Segment complex, de o mare importanta functionala, coloana vertebrala este alcatuita din 33 sau 34 de segmente osoase (vertebre), 344 de suprafete articulare, 23 de discuri intervertebrale si 365 de ligamente cu 730 de puncte de insertie. Asupra coloanei vertebrale actioneaza nu mai putin de 730 de muschi cu actiune directa. La toate acestea trebuind adaugate formatiunile nervoase (somatice si vegetative), vasculare, etc. Segmentele osoase care alcatuiesc coloana vertebrala se numesc vertebre. Vertebrele au o parte anterioara numita corp si o parte posterioara numita arc. Aceste doua parti inchid intre ele canalul vertebral. Corpul vertebral este partea cea mai voluminoasa si are forma unui cilindru scurt, care prezinta doua fete (superioara si inferioara) si o circumferinta. Arcul vertebral are o forma neregulata. Posterior si median prezinta o apofiza spinoasa, lateral doua apofize transverse si deasupra si dedesubt cate doua apofize articulare (in total patru apofize articulare dispuse vertical). Intre apofiza spinoasa si apofizele articulare se gasesc lamele vertebrale. Portiunile care leaga arcul vertebral de corpul vertebral se numesc pediculi. Coloana vertebrala se imparte in patru regiuni, fiecare din ele fiind alcatuita, in mod normal, dintr-un numar fix de vertebre: - regiunea cervicala: 7 vertebre; - regiunea dorsala: 12 vertebre; - regiunea lombara: 5 vertebre; - regiunea sacrococcigiana: 9 – 10 10 vertebre;


Page 5

Vertebrele din fiecare regiune au caracteristici morfofunctionale legate de indeplinirea celor doua functii importante ale coloanei vertebrale umane: functia de a suporta greutatea capului, trunchiului si a membrelor superioare si functia de a asigura o mobilitate suficienta. Suprafetele de sprijin ale corpurilor vertebrale cresc de la o vertebra la alta, forma lor fiind determinata de solicitarile dinamice, in regiunea cervicala si in cea lombara, diametrul transversal al corpurilor vertebrale este proportional mai mare decat cel anteroposterior, ceea ce explica posibilitatile mai mari ale acestor regiuni de a realiza miscarile de flexie si extensie. Fiecare vertebra prezinta si diferentieri morfofunctionale, rezultate in urma mecanismelor de adaptare la solicitarile staticii si dinamicii bipede. 1.1.

Articulatiile

Intre vertebre se realizeaza o serie de linii articulare, care se clasifica in : Articulatiile corpurilor vertebrale – Suprafetele Suprafetele articulare ale acestora sunt date de fetele inferioare si superioare (usor concave). Intre aceste suprafete osoase se gasesc discurile intervertebrale. Recuperarea in Scolioza in C

Page 6

Acestea sunt formatiuni fibrocartilaginoase, constituite dintr-o portiune periferica periferica fibroasa fibroasa inelul fibros fibros – si si una centrala – nucleul nucleul pulpos. Nucleul pulpos nu nu are o pozitie pozitie fixa, el mobilizandu-se mobilizandu-se in in cursul cursul miscarilor. miscarilor. Deplasarile Deplasarile acestuia sunt posibile, deoarece este deformabil elastic si expansibil, aceste calitati fiind legate de continutul de apa. Nucleul se afla astfel intr-o permanenta presiune presiune si este usor de inteles de ce orice orice defect defect al inelului inelului fibros care-l care-l inconjoara permite hernierea lui. Limita inferioara a discurilor este alcatuita din lamele cartilaginoase, care protejeaza nucleul pulpos de presiunile excesive. In ceea ce priveste vascularizatia, la individul adult prezenta vaselor de sange se intalneste numai in conditii patologice. Nutritia cartilajului se face prin imbibitie prin lamele lamele terminale terminale ale suprafe suprafetelor telor articulare articulare vertebrale. vertebrale. Usor de inteles inteles deci de ce in conditiile unor solicitari permanente ale articulatiilor intervertebrale discul nu are posibilitatea unei nutritii corespunzatoare facilitandu-se astfel degenerescenta precoce a acestuia, (prin diminuarea sau chiar pierderea proprietatilor proprietatilor fizico-chi fizico-chimice mice ale acestuia). acestuia). Cand discul este este incarcat, incarcat, diminuea diminueaza za in dimensiune si se lateste. Trebuie remarcat faptul ca nucleul pulpos are o mare forta de imbibitie, marindu-si volumul in repaus, putand da (prin insumarea maririi volumului tuturor discurilor) o alungire de pana la 3 cm. a coloanei vertebrale la subiectul tanar, sanatos. Nucleul pulpos nu este inervat. Inelul fibros este inervat de ramurile nervoase provenite din nervii sinuvertebrali care inerveaza si ligamentul vertebral comun posterior (aceasta explica si caracterul durerii din hernia sau tasarea discului intervertebral). Rolul discurilor intervertebrale este multiplu: a) contribuie, prin rezistenta lor, la mentinerea curburilor coloanei; b) favorizeaza, favorizeaza, prin elasticita elasticitatea tea lor, revenirea revenirea la starea starea de echilibru echilibru dupa terminarea miscarii; c) transmit greutatea corpului in toate directiile diferitelor segmente ale coloanei vertebrale; d) amortizeza socurile sau presiunile la care este supus fiecare segment in mod special in cursul miscarilor sau eforturilor.


Page 7

In consecinta menajarea discurilor intervertebrale fata de solicitarile inerente reprezinta o obligativitate fata de insusi corpul nostru si trebuie urmarita pana si in cursul luarii celor mai banale pozitii, cum ar fi, de exemplu, statul pe scaun. Cand speteaza este inclinata inapoi lordoza lombara normala dispare, articulatia coxofemurala se extinde si solicitarea discurilor intervertebrale este mai importanta. In mod corect se sta astfel incat lordoza lombara sa se mentina, ceea ce atrage o mai buna echilibrare a coloanei vertebrale. Tehnica unui exercitiu fizic este cu atat mai corecta, cu cat respecta mai mult legile biomecanice de protectie impotriva solicitarilor discurilor intervertebrale. Articulatiile lamelor vertebrale – Intre Intre lamele vertebrale nu exista propriu zis articulatii. Totusi, ele sunt unite prin ligamente speciale denumite ligamente galbene, alcatuite din fascicule de fibre elastice, care prin structura lor permit apropierea si indepartarea lamelor vertebrale una fata de alta. Articulatiile apofizelor spinoase – Ca Ca si lamele vertebrale apofizele spinoase sunt unite intre ele prin doua feluri de ligamente: ligamentele interspinoase si ligamentul supraspinos. Primele se gasesc intre doua apofize spinoase iar Recuperarea in Scolioza in C

Page 8

ultimul este un cordon ce se intinde pe tot lungul coloanei vertebrale. In regiunea cervicala, ligamentul supraspinos este deosebit de bine dezvoltat si prin extremitatea lui proximala se insera pe protuberanta occipitala externa; el este denumit ligamentul cervical posterior si are rolul sa mentina pasiv capul si gatul pentru a nu se flecta flecta inainte. inainte. Articulatiile apofizelor transverse – Apofizele Apofizele transverse sunt unite prin ligamente intertransverse. Articulatiile apofizelor articulare sunt plane si permit numai simpla alunecare a suprafetelor articulare una peste alta. Articulatia occipitoatlantoida este o diartroza bicondiliana. Suprafetele articulare ale occipitalului sunt reprezentate de cei doi condili occipitali, care privesc in jos si inainte si in afara si au o forma convexa in toate sensurile. Suprafetele articulare ale atlasului sunt reprezentate de cele doua cavitati glenoide, ce privesc in sus, inainte si inauntru si au o forma concava in toate sensurile. Toate aceste patru suprafete articulare sunt acoperite de un cartilaj hialin. Suprafetele articulare sunt unite intre ele printr-o capsula subtire, intarita de doua ligamente, unul anterior si altul posterior. Aparatul ligamentar principal al coloanei vertebrale este alcatuit din doua ligamente (ligamentul vertebral comun posterior si ligamentul vertebral comun anterior), care formeaza doua benzi ce se intind pe toata lungimea coloanei vertebrale. 1.2.

Segmentul motor

La baza mobilitatii coloanei vertebrale se afla segmentul motor, alcatuit din discul intervertebral si ligamentele acestuia, gaurile de conjugare, articulatiile interapofizare si apofizele spinoase cu ligamentele lor. Segmentul motor poate fi impartit intr-un stalp anterior si unul posterior. Stalpul anterior este mai putin mobil, mai solid, prezinta relativ rare insertii musculare si constituie elementul principal de sustinere mecanica pasiva a coloanei vertebrale. Stalpul posterior prezinta numeroase insertii musculare si reprezinta elementul principal motor al coloanei vertebrale. 1.3.


Vascularizarea maduvei spinarii

Page 9

Irigatia maduvei spinarii se realizeaza de o maniera cu totul aparte si cunoasterea ei este indispensabila cunoasterii sindroamelor ischemice (de deficit sau lipsa a circulatiei sanguine), cu deficitele lor neurologice grave care pot sa survina in urma diverselor afectiuni. Maduva cervicala este irigata de mai multe artere importante, care provin din arterele spinale anterioare si posterioare (ramuri ale arterei vertebrale si ale arterei cerebeloase posterioare). Maduva lombara este irigata de artere care provin din arterele sacrate laterale, iar maduva dorsala este irigata de arterele cervicale si lombare. Zona vasculara cea mai critica se gaseste la nivelul D 4, la limita celor doua teritorii vasculare.

1.4.

Muschii coloanei vertebrale

Miscarile coloanei vertebrale sunt produse de un mare numar de muschi, care se insera fie pe coloana, fie la distanta de ea, cum sunt unii muschi ai gatului si muschii abdominali. Recuperarea in Scolioza in C

Page 10

Muschii gatului:     

muschiul sternocleidomastoidian; m. scaleni; m. drept anterior al capului; micul drept anterior al capului; lungul gatului; (pielosul gatului; splenius al gatului si al capului; fasciculul superior al m. trapez)

Muschii abdomenului:     

marele drept al abdomenului; marele oblic al abdomenului; micul oblic al abdomenului; transversul abdomenului; muschii lomboiliaci (patratul lombelor, psoasul iliac).

Muschii posteriori ai trunchiului:       



muschiul trapez; m. marele dorsal; romboidul; unghiularul; micul dintat posterosuperior; micul dintat posteroinferior; muschii cefei (splenius, marele complex, micul complex, transversul gatului, marele si micul drept posterior ai gatului, marele si micul oblic posterior ai gatului); gatului); muschii spinali, se gasesc in santurile vertebrale formate din apofizele spinoase si coaste (m. sacrospinali, paravertebrali) sunt in numar de trei: iliocostalul, lungul dorsal si spinotransversalul; m. intertransversali si muschii interspinosi.

1.5.

CURBURILE COLOANEI VERTEBRALE

In ortostatism si in repaus coloana vertebrala are o directie verticala si o forma usor sinuoasa mai ales in plan sagital. Curburile atenueaza socurile si


Page 11

favorizeaza mentinerea echilibrului coloanei pe bazin, usurand deci eforturile centurii musculare a coloanei. Aceasta atitudine si aceasta forma se mentin datorita jocului tonicitatii musculare, elasticitatii ligamentelor si discurilor, precum si datorita imbinarii anatomice a celor 24 de segmente osoase din care este compusa coloana vertebrala, segmente care isi adapteaza unul altuia diferitele suprafete articulare. Atitudinea coloanei vertebrale depinde de varsta, sex, profesiune, stare de oboseala, stare psihica, stare de sanatate, etc. Pentru pastrarea echilibrului in statiune bipeda se instaleaza, la inceputul celui de al doilea an de viata, curbura lombara cu convexitatea inainte (lordoza compensatorie). Echilibrul intrinsec. La adult, in statiune verticala, linia gravitatiei trece prin tragus, deci inaintea articulatiei atlantooccipitale, prin partea anterioara a umarului, usor posterior fata de o linie care ar uni cele doua capete femurale, prin mijlocul mijlocul fetei fetei externe externe a marelui marelui trohanter, trohanter, anterior anterior axului axului transversal transversal al articulatiei genunchiului si putin posterior celui tibiotarsian. Datorita curburilor coloanei, proiectia centrilor de greutate ai diferitelor segmente nu se gaseste pe linia proiectiei centrului general de greutate al corpului. De aceea, actiunea gravitatiei determina de la o vertebra la alta, solicitari rotationale, care tind sa accentueze curburile si care trebuie neutralizate, deoarece altfel coloana s-ar prabusi. Elementele care se opun solicitarilor rotationale sunt ligamentele. La coloana dorsala proiectia centrului de greutate trece anterior coloanei. Aceasta s-ar prabusi inainte daca daca nu ar interveni interveni forta ligament ligamentului ului vertebral vertebral comun comun posterior, posterior, a ligamentelor interspinoase si a ligamentelor galbene. Situatia este inversa la coloana lombara si cervicala; proiectia centrului de greutate trece posterior coloanei, iar fortele care se opun prabusirii sunt reprezentate de rezistenta ligamentului vertebral comun anterior. Ligamentele vertebrale au deci rolul de a absorbi o buna parte din solicitari. Alte elemente care au rolul de a absorbi solicitarile sunt discurile intervertebrale. Ele nu stau in tensiune ca ligamentele, ci sub presiune. Intre aceste doua categorii de elemente anatomice, ligamentele pe de o parte si discurile de alta, supuse unor forte contrare, se stabileste o anumita stare de echilibru, denumita echilibru intrinsec. Recuperarea in Scolioza in C

Page 12

In afara echilibrului intrinsec coloana dispune (dupa cum am mentionat) de un mare numar de grupe musculare, care prin tonicitatea lor ii asigura si un echilibru extrinsec, corsetul muscular.

1.6.

TIPURILE DE TINUTA

Echilibrul coloanei vertebrale nu se realizeaza in acelasi mod la toti indivizii normali. Aceasta face ca tinuta coloanei vertebrale sa difere de la individ la individ si ea trebuie pusa in legatura cu accentuarea sau diminuarea curburilor din planul anteroposterior, ca urmare a gradului de inclinare inainte a bazinului. Se deosebesc astfel cinci tipuri generale de tinuta: • Spatele normal. Este tipul de tinuta in care curburile vertebrale prezinta o arcuire normala. Este tinuta de drepti ―ostasesc‖ , in care inclinarea bazinului

este normala. • Spatele rotund. Este un tip de tinuta foarte frecvent intalnit. Convexitatea

dorsala coboara si cuprinde si vertebrele lombare, iar concavitatea regiunii


Page 13

lombare se micsoreaza si ca intindere si ca profunzime. Bazinul este inclinat usor inainte si in jos. • Spatele plat. Este un tip de tinuta mai putin frecvent intalnit. Convexitatea

dorsala si concavitatea lombara dispar, dar inclinarea bazinului ramane mica. Scapulele apar reliefate inapoi. Acest tip de spate provoaca scoliozele cu evolutia cea mai grava. • Spatele concav – plat plat (sau lordotic). Este si mai putin frecvent intalnit.

Concavitatea lombara se accentueaza mult prin inclinarea puternica a bazinului inainte, in timp ce convexitatea dorsala dispare. • Spatele concav – rotund. rotund. Este tipul de postura cel mai putin intalnit.

Concavitatea lombara se accentueaza, de asemenea mult, dar concomitent se accentueaza si convexitatea dorsala. Coloana vertebrala trebuie considerata ca o unitate functionala si fiecare tip de postura trebuie consider considerat at ca o adaptare spontana la anumite anumite conditii conditii deosebite deosebite de statica si dinamica. De asemenea trebuie luat in considerare rolul deosebit al bazinului in determinarea atitudinii coloanei vertebrale. Bazinul se costituie in suportul functional al coloanei vertebrale, participand activ la statica si dinamica acesteia. Orice disfunctie la nivelul acestuia (suferinta, asimetrie functionala sau statica) avand severe repercursiuni asupra ansamblului functional – biomecanic biomecanic al coloanei vertebrale. Bazinul impreuna cu membrele inferioare se constituie in suportul biomecanicii coloanei vertebrale. Biomecanica organului axial (coloanei vertebrale) Miscarile coloanei, indiferent de amplitudinea lor, sunt miscari complexe, in care intervin mai multe segmente vertebrale. Ele se realizeaza prin cumularea usoarelor deplasari ale corpurilor vertebrale, care au loc la nivelul discurilor intervertebrale, precum si la nivelul celorlalte articulatii. Aceste miscari sunt limitate de rezistenta ligamentelor, forma articulatiilor intervertebrale si de gradul de compresibilitate a tesutului fibrocartilaginos din care este alcatuit discul. Micile deplasari intervertebrale sunt posibile numai gratie prezentei nucleului pulpos, care trebuie trebuie sa sa aiba consistenta consistenta,, forma forma si asezare asezare normale. normale. Miscarile Miscarile Recuperarea in Scolioza in C

Page 14

vertebrale se executa pe nucleul pulpos ca pe un ax, nucleul jucand rolul unei adevarate bile mecanice (rulment). Se poate intelege ca pe un astfel de suport toate miscarile sunt posibile; totusi, acestea vor fi limitate ori calauzite de feluritele conformatii si pozitii ale apofizelor articulare, de ligamentele coloanei vertebrale si de corsetul muscular al acesteia. Prin tensiunea lichidului ce se afla intre elementele sale componente, nucleul pulpos are are proprietate proprietateaa de a fi fi elastic. elastic. Datorita Datorita acestei acestei proprietati proprietati sunt posibile posibile miscarile coloanei vertebrale si sunt inlaturate efectele daunatoare ale presiunilor presiunilor excesive excesive sau sau ale socurilor socurilor suferite de rahis. rahis. Intr-o atitudine atitudine de flexie flexie fortata are loc o apropiere a corpurilor vertebrale – in in partea lor anterioara – prin prin comprimarea partiala a discului in jumatatea lui anterioara si prin impingerea usoara posterioara a nucleului pulpos, in extensie lucrurile se petrec invers. Daca nucleul pulpos trebuie considerat rulmentul pe care se executa miscarile coloanei vertebrale, inelul fibros ramane elementul cel mai important al discului intervertebral, care rezista fortelor de compresiune si decompresiune. Din punct de vedere al goniometriei normale coloana vertebrala prezinta miscari complexe rezultate din micromiscarile cumulate ale tuturor articulatiilor intervertebrale: flexie – extensie, extensie, inclinare laterala, rotatia, si ca o rezultanta a acestora – circumductia. circumductia. Miscarea de flexie ventrala a trunchiului pe membrele inferioare se realizeaza prin participare participareaa nu numai numai a coloanei coloanei vertebra vertebrale le ci si a soldurilor. soldurilor. Sacrul fiind fixat, restul coloanei poate sa execute in intregime o miscare de flexie, dar nu toate segmentele participa in aceeasi masura. Amplitudinea cea mai mare in flexie se realizeaza in regiunea cervicala si in cea lombara. Miscarea de flexie are cea mai mare amplitudine la nivelul ultimelor doua vertebre dorsale si al vertebrelor lombare. Arcul cu concavitatea anterioara pe care-l formeaza coloana in intregul ei, nu este un arc de cerc, ci o linie curba, compusa din trei segmente, si anume: unul cu raza mai mica, pe care il formeaza coloana cervicala, unul cu raza mai mare pe care-l care-l formeaza formeaza coloana coloana dorsala, dorsala, si unul unul cu raza mica, al al regiunii regiunii lombare. lombare. In miscarea de flexie, portiunea anterioara a discurilor intervertebrale este comprimata, in timp ce ligamentul vertebral comun posterior, ligamentele galbene, ligamentele interspinoase, ligamentul supraspinos si muschii spatelui sunt pusi sub tensiune. Recuperarea in Scolioza in C

Page 15

In pozitie ortostatica, muschii care initiaza miscarea de flexie sunt cei ai peretelui peretelui abdominal, abdominal, mai mai ales dreptul dreptul abdominal abdominal si si cei doi doi oblici, oblici, psoasul psoasul iliac, precum si muschii muschii subhioidieni subhioidieni si si sternocleidom sternocleidomastoidien astoidieni.i. Odata miscarea miscarea initiata, grupul antagonist al extensorilor intra in actiune si gradueaza flectarea trunchiului, invingand fortele gravitationale. In ceea ce priveste miscarea de extensie in pozitie ortostatica, in extensie, lucrurile se petrec exact invers. Muschii santurilor vertebrale, deci muschii extensori, sunt cei care initiaza miscarea, apoi miscarea este controlata de grupul anterior. Daca insa miscarea de extensie se realizeaza in pozitia de decubit ventral, extensorii vor continua sa sustina miscarea. In miscarea de extensie, portiunile posterioare ale discurilor intervertebrale sunt comprimate, in timp ce ligamentul vertebral comun anterior este pus sub tensiune. Extensia este blocata in ultima faza de intrare in contact a apofizelor articulare si in ultima instanta si a apofizelor spinoase. Miscarea de inclinare laterala are maximum de amplitudine in segmentul dorsal. Cand are loc si un oarecare grad de rasucire a coloanei, atunci trunchiul se inclina si mai mult lateral. Miscarea de rotatie este maxima in regiunea cervicala. Coloana dorsala se roteste putin si numai daca se inclina lateral, in coloana lombara miscarea de rasucire se executa cand coloana este in extensie, mai ales in segmentul dorsolombar. Cand coloana este flectata, miscarea de rasucire din segmentul lombar nu este posibila, deoarece condilii vertebrelor sunt asezati vertical in articulatii si opresc miscarea; din aceeasi cauza, in flexie nu se poate face nici inclinarea laterala a segmentului lombar.


Page 16

Capitolul 2. SCOLIOZA

SCOLIOZA este o deviatie laterala, incomplet reductibila a rahisului, cu evolutie progresiva si cu consecinte asupra morfologiei si functionalitatii acestuia.

CLASIFICARE:

Scoliozele sunt impartite in doua grupe principale: scolioze functionale (nestructurale) si scolioze structurale. 2.1. SCOLIOZELE FUNCTIONALE:

A) atitudinea scoliotica B) scolioza profesionala si din tulburari de auz si vedere C) scolioza statica: - prin asimetrie de bazin (redoare a soldului) - prin ascensionarea congenitala a omoplatului - prin inegalitatea membrelor inferioare D) scolioza antalgica (sindromul vertebral din discopatia vertebrala)


Page 17

2.2. SCOLIOZELE STRUCTURALE SAU OSOASE:

A) Scolioza congenitala: 1) cu m alf ormatii ver ver tebrale tebrale asim asim etr ice : hemivertebre, blocuri vertebrale,

sacralizare, condrodistrofii (nanism) 2) fara mal mal for matii ver ver tebral tebral e : scolioza idiopatica a nou-nascutului

B) Scolioza aparuta in cursul cresterii: cresterii: 1) afectiu afectiu ni genetice genetice : sindromul Marfan, boala Ehlers-Danlos, boala

Recklinghausen, boala Lobstein, boala Marquio 2) afectiun afectiun i muscular muscular e (miopatii ): distrofii musculare, sindroame miotonice, ):

miopatii congenitale, miopatii metabolice 3) afec afectiu tiu ni neur neur ologice : boala Friedreich, poliomielita, paralizia cerebrala

infantila 4) rahiti smul Recuperarea in Scolioza in C

Page 18

C) Scoliozele secundare unor afectiuni dobandite: 1) osoase: traumatisme (fracturi-luxatii), costectomii, toracoplastie, 2) neurologice: neurofibromatoza, siringomielita, tumori vertebro-medulare, poliomielita, poliomielita, scolioze scolioze tetanice tetanice 3) empiem toracic cu retractie fibroasa

D) Scoliozele idiopatice(esentiale): cele mai mai frecvente(75%): 1) scolioza infantila(0-3 ani) 2) scolioza juvenila(3-14 ani) 3) scolioza adolescentilor (cea mai frecventa dupa pubertate) 4) scolioza idiopatica a adultului (posibil debut in adolescenta)


Page 19

2.3. ETIOPATOGENIE:

Scoliozele nestructurale (functionale)

Ele pot fi provocate de inegalitati ale membrelor inferioare, de anchiloze ale soldului in pozitii vicioase, de contracturi musculare paravertebrale antalgice ca in hernia de disc etc.Aceste atitudini scoliotice nu sunt evolutive si dispar odata cu disparitia sau corectarea cauzei care le-a produs. Scoliozele nestructurale, functionale sau atitudinile scoliotice se caracterizeaza prin faptul faptul ca deviatia deviatia laterala a coloanei coloanei este complet complet reductibil reductibilaa clinic si radiologic in pozitia culcat. Acest tip de scolioze nu se insotesc de modificari de structura vertebrala sau gibozitate si se reduc spontan sau prin interventie minima. Atitudinea scoliotica nu se insoteste de o rotatie a vertebrelor, dar se combina frecvent cu atitudinea cifolordotica. Aceasta situatie se intalneste in cazul unei cresteri rapide, insuficienta musculoligamentara, igiena vertebrala deficitara sau, uneori, inegalitate de membre inferioare cu dezechilibru al bazinului bazinului (dezechilibr (dezechilibruu mecanic mecanic redresat redresat prin aplicarea aplicarea unui unui talonet). talonet).

Scoliozele structurale Cauzele care duc la aparitia scoliozelor structurale pot fi neurologice, musculare, genetice, congenitale, metabolice, dar marea majoritate a scoliozelor au cauza necunoscuta (ex. scoliozele idiopatice: aproximativ 75%). Scoliozele structurale constau intr-o inflexiune laterala a rahisului cu raza mare de curbura ce antreneaza un aspect discret asimetric al ansamblului spatelui: un umar mai ascensionat, omoplatul mai proeminent, asimetria discreta a triunghiului taliei, un sold usor ascensionat si chiar un usor dezechilibru lateral al trunchiului. In scoliozele structurale coloana vertebrala prezinta modificari ce se accentueaza in perioada de crestere sau de-a lungul evolutiei bolii de baza care duc la deformari ale corpilor vertebrali, sunt insotite de gibozitate laterala prin rotatia rotatia vertebrelor vertebrelor in in jurul axului axului lor lor vertical vertical si sunt sunt rigide. rigide. Gibozitatea Gibozitatea este este situata de partea convexitatii curburii.


Page 20

2.4.EVOLUTIE SI PROGNOSTIC:

Scoliozele nestructurale (atitudinile scoliotice) nu sunt evolutive si dispar odata cu disparitia sau corectarea cauzei care le-a produs. Scoliozele structurale evolueaza in perioada cresterii, indiferent de etiologie (unele scolioze infantile se pot corecta spontan), fiind cu atat mai grave cu cat varsta de debut este mai mica. Odata incheiata osificarea scheletului inceteaza si evolutia scoliozei. La femeie, scoliozele structurale se pot accentua in perioada de sarcina, alaptare si menopauza, in urma unor eforturi profesionale (insuficienta musculoligamentara) sau in urma degenerescentei discale. 2.5. Scolioza in «C»

Scolioza in «C» dreapta sau stanga, in functie de partea in care este convexitatea, este o deficienta acoloanei vertebrale sub forma de deviatie in plan frontal, care da corpului o inclinare de partea concavitatii,in raportul cu gradul curburii. Compensarea Compensarea deviatiei initiale de o deviatie de partea opusa determinaaparitia scoliozei in «S»

Examenul clinic Examenul clinic trebuie sa contina examenul trunchiului si al coloanei vertebrale, precum si examenul neurologic si al celorlalte aparate si sisteme. Recuperarea in Scolioza in C

Page 21

Examenul trunchiului va avea in vedere echilibrul global al acestuia, pozitia bazinului, bazinului, pozitia pozitia umerilor umerilor in raport raport cu bazinul si in raport raport cu solul, solul, asimetria asimetria triunghiurilor formate de membrul toracic cu trunchiul ( figura 1). In cazul scoliozelor cu curburi importante, rotatia vertebrala poate fi responsabila de infundarea asimetrica a peretelui toracic anterior. La pacientul in ortostatism, examinat din spate, se identifica curbura prin palparea apofizelor spinoase. Firul cu plumb coborat de la nivelul apofizei spinoase a vertebrei C7 ar trebui sa intalneasca pliul interfesier in cazul coloanei normale. Cand firul este deviat la stanga sau la dreapta fata de pliul interfesier, scolioza este dezechilibrata la stanga sau la dreapta. Se noteaza de asemenea distanta de la apexul curburii la linia verticala descrisa de firul cu plumb. La examinarea din profil, in ortostatism, firul cu plumb coborat de la nivelul conductului auditiv extern ar trebui sa intalneasca relieful marelui trohanter in cazul coloanei vertebrale normale. Cand nu se intampla acest lucru, coloana vertebrala este dezechilibrata anterior sau posterior. Pentru studierea gibozitatii, pacientul este pus sa se aplece spre inainte din pozitia in in ortostatism ortostatism ( figura figura 2). Privind Privind tangential tangential spatele, spatele, pe directia anteroposterioara, se poate observa proeminenta regiunii paravertebrale de partea convexa convexa a curburii. curburii. Proeminen Proeminenta ta este cu atat mai mai pronuntata pronuntata cu cat curbura este mai accentuata. Aceasta parte proeminenta se numeste gibus si este data de rotatia in plan orizontal a vertebrelor. Sub masa musculara proeminenta se afla partea posterioara a coastelor, in cazul scoliozelor toracale sau apofizelor transverse, in cazul scoliozelor lombare. La pacientul aflat in pozitia asezat se examineaza rotatia umerilor in raport cu bazinul, bazinul, iar in decubit ventral se se poate constata constata stergerea stergerea scoliozelo scoliozelorr care nu sunt structurale. Bilantul neurologic este obligatoriu si poate decela unele anomalii in cazurile de scolioza idiopatica grava sau in cazul asocierii unor malformatii osteoarticulare sau ale sistemului nervos. Tot examenul clinic ar trebui sa deceleze o eventuala inegalitate de membre pelvine, care poate induce o atitudine scoliotica.


Page 22

Strategia terapeutica Tratamentul trebuie sa aiba in vedere varsta pacientului, precum si amplitudinea curburii. De asemenea, trebuie documentata evolutivitatea curburii prin masurarea unghiului Cobb la intervale de 6 luni. Pentru scoliozele de sub 15-20 grade, se recomanda tratament kinetoterapeutic. Pentru scoliozele cu unghiul Cobb intre 20 si 45 de grade, se recomanda tratamentul ortotic asociat celui kinetoterapeutic. Mentionam ca tratamentul ortotic este eficient inaintea atingerii stadiului Risser 2-3. Pentru curburile mai mari de 45 de grade, se recomanda in general tratamentul chirurgical. Se prefera ca artrodeza posterioara sa fie efectuata dupa inchiderea cartilajului in ―Y‖ . O artrodeza posterioara efectuata la varste mici risca sa accentueze ulterior curbura. Momentul efectuarii artrodezei este disputat intre diversi autori. Exista autori care sustin ca Risser 0 asociat cu persistenta cartilajului in ―Y‖ este o contraindicatie pentru artrodeza posterioara. •

•


Page 23

Pentru pacienti cu varste foarte mici, sub 10 ani, se poate incerca tratamentul cu corset gipsat, dat fiind faptul ca, la acesti pacienti, artrodeza posterioara nu poate opri evolutia scoliozei.


Page 24

Capitolul 3. Tratament:

1). PROFILACTIC: Trebuie combatute anumite deprinderi care pot favoriza sau accentua deviatia vertebrala, ca de exemplu, ,,atitudinea soldie‖, de sprijin pe un singur picior, pe pe care o iau adeseori adeseori copiii copiii si adolesce adolescentii ntii (mai (mai ales fetele). fetele). Purtarea Purtarea ghiozdanului cu carti este recomandabil sa se faca pe spate, iar daca se face in mana, sa se alterneze dintr-una in cealalta. De o importanta deosebita este mentinerea pozitiei corecte la masa de lucru de la scoala si de la domiciliu. Pentru a se asigura o pozitie corecta in cazul existentei unei deviatii vertebrale este recomandabila inaltarea mesei de lucru prin aplicarea pe ea a unui pupitru cu suprafata inclinata, care sa-l oblige pe scolar scolar sa mentina mentina pozitia pozitia corecta. corecta. Este recomandabil ca pacientul sa nu stea timp indelungat la masa de lucru, pana cand oboseala l-ar face sa ia o pozitie incorecta, ci sa faca pauze in care sa execute cateva exercitii fizice sau sa se intinda pe pat. Este necesar sa se incerce combaterea pozitiilor vicioase pe care unii copii si le insusesc in timpul somnului, ca de exemplu in flexie accentuata, sau in decubit lateral mereu pe aceeasi parte. Adeseori este utila montarea unei placi dure sub saltea. In cazul utilizarii corsetului Milwaukee, de exemplu, autoredresarea activa a coloanei in timpul somnului este favorizata de planul ferm al patului. 2). TRATAMENT IGIENO-DIETETIC: Se recomanda pacientilor cu scolioza o dieta adecvata astfel încât greutatea lor corporala sa fie optima în raport cu înaltimea si vârsta. Acest lucru este necesar mai ales la pacientii supraponderali, deoarece greutatea poate accentua deviatiile coloanei vertebrale. 3). TRATAMENT MEDICAMENTOS: Se administreaza antiinflamatoare (ibuprofen, fenilbutazona, aminofenazina, aspirina), antalgice si decontracturante, acestea din urma avand rol de relaxare a musculaturii ale carei contractii pot genera deformari ale coloanei. Administrarea de cortizon joaca un rol foarte important dar trebuie Recuperarea in Scolioza in C

Page 25

avut in vedere dozajul si stadiul evolutiv. Se mai administreaza calciu si clorocalcin. Se mai prescriu vitamine din grupurile D, B si vitamina C. 4). TRATAMENTUL ORTOPEDICO-CHIRURGICAL: ORTOPEDICO-CHIRURGICAL: TRATAMENTUL ORTOPEDIC Îsi propune corectarea si mentinerea deviatiei verebrale pentru a neutraliza riscul de agravare reprezentat de puseul pubertar de crestere. Un tratament ortopedic poate fi apreciat ca eficient daca la sfarsitul cresterii el reuseste sa mentina deviatia vertebrala la o valoare cel mult egala cu aceea de la inceputul tratamentului Tratamentul ortopedic dispune de aparate corectoare active si pasive. Aparatele ortopedice pasive realizeaza corectia deviatiei folosind forta de presiune, presiune, de obicei obicei la nivelul nivelul partii partii convexe convexe a curburii curburii si forta forta de tractiune tractiune care care tinde sa elongheze coloana si astfel sa reduca curbura.


Page 26

5.TRATAMENTUL 5.TRATAMENTUL BALNEOLOGIC: Bolnavul cu SCOLIOZA poate beneficia de tratament balneo-fizical in statiuni profilate profilate pe tratamentul tratamentul afectiunilor afectiunilor aparatulu aparatuluii locomotor locomotor (Felix, (Felix, Eforie Eforie Nord, Mangalia, Techirghiol etc.), unde asocierea factorilor naturali (apa minerala, namol terapeutic, climatul) este benefica si, impreuna cu programele de kinetoterapie adecvate, pot contribui la recuperarea functionala. Tratamentul balnear vizeaza urmatoarele obiective: * Incetinirea procesului degenerativ * Imbunatatirea circulatiei locale si generale * Ameliorarea sau mentinerea mobilitatii articulare si a fortei musculare. Tipuri de ape: * Ape termale algominerale (Felix, 1 Mai, Geoagiu) * Ape sarate concentrate (Sovata, Amara, Techirghiol) * Ape sarate iodurate (Bazna) * Ape sulfuroase sarate (Calimanesti, Govora) * Ape sulfuroase termale (Herculane) Terapia cu namol actioneaza prin cei trei factori cunoscuti: termic, fizic (mecanic) si chimic. Statiunile indicate sunt: * Techirghiol (si tot litoralul) care are namol sapropelic; * Amara, Sovata, Telega, Bazna, Slanic Prahova (namoluri de lacuri sarate); * Vatra Dornei, Borsec, Felix (turba); * Govora (namol silicos si iodat); * Geoagiu (namoluri feruginoase).

6.TRATAMENTUL 6.TRATAMENTUL PRIN ELECTROTERAPIE: Electroterapia are unele aplicatii in deformarile coloanei. Rolul sau este de a reduce retractiile si contractiile prin incalzirea profunda a regiunii (ultrasunete, Recuperarea in Scolioza in C

Page 27

diadinamici), de a asupliza musculatura si ligamentele retractate si sclerozate (ionizarile cu iodura de potasiu 4-5%, ultrasunete cu hidrocortizon 1% sau fenilbutazona), de a limita efectele dureroase sau anchilozele si artrozele secundare. Contracturile musculare, mai ales cele dureroase la solicitarile pasive, de intindere, mai pot beneficia de bai de lumina infrarosii, masaj, iar hipotoniile musculare de termoterapie, curenti aperiodici de joasa frecventa, curenti faradici si galvanizari. Electroterapia locala se adreseaza atat durerii ca simptom (electroterapie antalgica simptomatica), cat si contracturii musculare si ea sursa generatoare de durere (electroterapie antalgica patogenica). Dintre procedeele mai importante de electroterapie amintim: galvanizarile, ionoterapia electrica, faradizarea, curentii diadinamici, fototerapia si ultrasunetele. Ultrasunetele se folosesc în special pentru efectul mecanic, micromasajul celular, cresterea temperaturii locale prin frecarea indusa de bombardamentul cu ultrasunete, efectul fibrolitic ce dezorganizeaza procesele incipiente de fibrozare. Galvanizarea transversala este decontracturanta si antalgica, efectul antalgic fiind potentat de alegerea unor solutii medicamentoase cu efect anestezic de suprafata (xilina, novocaina). Esential este ca marimea electrozilor sa acopere integral zona de tratat, intensitatea curentului sa fie la prag si durata tratamentului suficient de mare (peste 20 de minute). Curentii diadinamici al caror efect antalgic este foarte bine cunoscut actioneaza si prin contractiile musculare pe care le induc formele excitomotorii (RS, PS, PL). Si aici, dozarea intensitatii si durata sedintei conditioneaza efectul terapeutic. Curentul interferential in aplicatie statica, dar mai ales dinamica, folosind frecvente excitomotorii în forma SPECTRU, aduce o contributie substantiala în pregatirea pregatirea musculaturii musculaturii pentru pentru program programele ele de kinetotera kinetoterapie. pie. 7.TRATAMENTUL 7.TRATAMENTUL PRIN MASAJ: MASAJUL este o procedura terapeutica a BFT, care consta in manevre executate pe suprafata corpului cu o anumita intensitate si intr-o anumita ordine, Recuperarea in Scolioza in C

Page 28

in functie de regiunea masata, de evolutia bolii si de starea generala a organismului, in scop terapeutic, igienic sau sportiv. 1. EFECTELE FIZIOLOGICE ALE MASAJULUI: Efecte locale a. Actiune sedativa asupra: - durerilor de tip nevralgic; - durerilor musculare si articulare. Actiunea sedativa se obtine prin manevre usoare, lente care stimuleaza repetat exteroceptorii si proprioceptorii existenti. b. Actiunea Actiunea hiperemianta hiperemianta locala locala se se manifesta manifesta prin incalzirea incalzirea si inrosirea inrosirea tegumentului asupra caruia se exercita masajul; aceasta actiune se obtine prin manevre mai energice. c. Indepartarea lichidelor interstitiale de staza cu accelerarea proceselor de resorbtie în zona masata. Masajul permite inlaturarea lichidelor de staza. Acest efect este benefic la persoane cu insuficienta venoasa periferica si apare dupa manevre profunde care conduc lichidul de staza de la periferie spre centru. Efecte generale Masajul duce la cresterea metabolismului bazal, stimuleaza functiile aparatului respirator si circulator, influenteaza favorabil starea generala a organismului, imbunatateste somnul, indeparteaza oboseala musculara. Toate aceste efecte generale se explica prin actiunea masajului asupra pielii care este un organ bine vascularizat si mai ales bogat inervat. Mecanisme de actiune Cea mai importanta actiune fiziologica a masajului este reprezentata de mecanismul reflex asupra organelor interne. Aceasta se explica prin stimulii care pleaca prin exteroceptor exteroceptorii si propriocep proprioceptori tori (stimuli (stimuli care sunt sunt de diferite diferite intensitati) pe cale aferenta catre SNC, iar de acolo pe cale eferenta, ajung la organele interne in suferinta. Un alt mecanism al masajului este actiunea mecanica produsa de manevrele mai dure ca framantarea, contratimpul, mangaluirea, rulatul, ciupitul, tapotamentul Recuperarea in Scolioza in C

Page 29

(care se face transversal pe fibrele musculare) ceea ce duce la tonifierea musculaturii, imbunatatirea functiei si fortei musculare. TEHNICA MASAJULUI: Masajul regiunii dorsale se executa asezând bolnavul în decubit ventral, cu mainile pe langa corp. Bolnavul este acoperit cu un cearceaf lasând descoperita numai regiunea de masat. Se începe cu netezirea sau efleurajul cu ambele palme intinse, pornind de la partea inferioar inferioaraa a toracelui toracelui pe pe muschii muschii paravertebra paravertebrali li si muschii muschii dorsali, dorsali, partea partea superioara a trapezilor, inconjurând umerii. A doua forma de netezire se face tot cu palmele întinse pe partile laterale ale toracelui tot de jos în sus facand terminatia la C7. O alta forma de netezire este netezirea pe coloana cu doua degete departate, cu spina vertebrala intre degetele departate. De asemenea, cu degetele mainii stangi departate, se face netezirea intercostala( luand fiecare coasta intre degete) intai pe partea opusa noua, apoi pe partea partea noastra. noastra. Ultima netezire este pieptene si se face pe muschii bine dezvoltati( marii dorsali) deruland pumnul de la radacina catre varful degetelor de 5-6 ori. Netezirea este o manevra manevra de de introducere introducere a masajului masajului sau de adaptare adaptare a mainii mainii maseurului cu tegumentul bolnavului (si invers), de intrerupere a celorlalte manevre care sunt mai dure si de incheiere a masajului, deoarece actiunea sa este calmanta, linistitoare, sedeaza durerea de tip nevralgic din tegument si este o manevra decontracturanta si relaxanta. Urmeaza framantarea sau petrisajul cu toate formele sale: framantarea cu o mana si framantarea cu doua maini ( incepând cu partea opusa noua, in 2-3 straturi de muschi, prin compresiuni si relaxari dintre police si celelalte 4 degete, ridicand muschiul de pe planul osos), si contratimpul(pe aceleasi straturi). Dupa fiecare forma de masaj se face netezirea de intrerupere. Framantarea este o manevra specifica musculaturii. Datorita efectului de tonifiere pe care il are framantarea este folosita pe musculatura flasca, atona sau atrofiata. Framantarea se executa intotdeauna transversal pe fibrele musculare, imbunatatind astfel contractibilitatea acestora. Pe langa efectul tonifiant framantarea are si actiune de asuplizare a musculaturii, a pielii si a cicatricilor.


Page 30

Geluirea este tot o framantare ce se face pe coloana precum si intercostal (cu 2 degete departate cu spina vertebrala între degete sau cu coastele intre degete). O alta directie a geluirii: cu degetele apropiate se face pe muschii paravertebrali dorsali.Toate formele framantarii se fac de 2-3 ori pe fiecare directie. Dupa netezirea de intrerupere urmeaza frictiunea care se face pe coloana cu doua degete departate cu miscari de sus in jos, stanga-dreapta, circular dreapta, circular stanga. O alta directie de frictiune este intercostala cu degetele departate cu miscari circulare si o alta cu degetele apropiate pe muschii paravertebrali, tot cu miscari circulare. Frictiunea se poate combina cu vibratia, obtinandu-se un efect decontracturant mai bun. Frictiunea este o manevra specifica elementelor anatomice dintr-o articulatie (cartilaje, burse seroase, ligamente, tendoane) santurilor intramusculare si originii insertiilor musculare. Are o actiune de capatare a elasticitatii tendoanelor si ligamentelor si de relaxare a lor, antiinflamatoare (la bursa seroasa) si indeparteaza lichidele interstitiale de staza dintre fasciculele musculare (cu resorbtia si indepartarea lor catre organele excretoare). Dupa frictiune urmeaza tapotamentul care se face pe muschii bine dezvoltati ca marii dorsali si trapezi (partea lor inferioara) avand în vedere evitarea zonei rinichilor precum si a coloanei vertebrale. Formele tapotamentului sunt: cu palma caus, caus, cu partea partea cubitala cubitala a degetelor degetelor si cu cu partea partea cubitala cubitala pumnului. pumnului. Tapotamentul este o manevra specifica musculaturii si se executa tot transversal (ca o hasurare). Are o actiune si mai tonifianta decat framantarea. Urmeaza vibratia care se face cu palma intreaga pe toata suprafata musculara prin trenuri trenuri vibratorii vibratorii destul destul de profunde profunde si rapide rapide pentru pentru a ajunge ajunge vibratia vibratia si si la organele interne . Vibratia are o actiune relaxanta, sedativa, calmanta. Se adreseaza atat tegumentului cat si fibrelor musculare. Dupa toate formele aplicate masajul se termina cu netezirile de incheiere. Dupa aceea facem kinetoterapie deoarece avem articulatiile costo-vertebrale care trebuiesc mobilizate. Pentru acest lucru facem miscarile de inspiratieexpiratie maseorul tinând palmele perpendiculare pe coloana dorsala si spunându-i bolnavului sa traga aer în piept dupa care bolnavul expira aerul, iar masorul apasa prin vibratii coloana dorsala (de 2-3 ori). Recuperarea in Scolioza in C

Page 31

In cazul scoliozelor urmarim echilibrarea si egalarea fortei de contractie a musculaturii paravertebrale in vederea restabilirii aliniamentului fiziologic al coloanei vertebrale. Astfel, vom executa manevre decontracturante (neteziri, geluiri, frictiuni, vibratii) pe partea concavitatii curburii scoliotice si manevre tonifiante (framantari, tapotament) pe partea convexitatii curburii scoliotice.

Obiectivele tratamentului: 1. Corectarea posturilor vicioase prin: posturari corective (coordonare si autocoordonare) si posturari hipercorective cu caracter antalgic. 2. Combaterea dezechilibrelor musculo – ligamentare. ligamentare. 3. Dezvoltarea grupelor musculare necesare mentinerii corectiei obtinute prin exercitiile exercitiile specifice specifice de recuperare recuperare si a gimnasticii gimnasticii medicale. medicale. 4. Constientizarea pozitiilor corecte a coloanei vertebrale, a umerilor si a bazinului, bazinului, prin adoptarea adoptarea unor unor posturi corective corective (corecte). (corecte). 5. Mentinerea si corectarea posturilor si aliniamentului corpului pe tot parcursul parcursul recuperarii. recuperarii. 6. Cresterea si refacerea mobilitatii articulare si musculare, treptat. 7. Tonifierea musculaturii afectate in regim de scurtare si de alungire, acolo unde este suferind (nivel c.v). 8. Corectarea si mentinerea tonusului muscular, prin exercitii si gimnastica medicala. 9. Cresterea fortei si rezistentei la nivel lombosacrat. 10.Educarea 10.Educarea si reeducarea constientizata prin perceptie a pacientului, a senzatiilor de echilibru, a orientarii miscarilor in spatiu, a senzatiei de verticalizare si de inclinare a corpului; senzatia de miscare rectilinie; senzatia de rotatie; senzatia de vizualizare; senzatia de lateralitate. 11.Reantrenarea 11.Reantrenarea pacientului la efort prin cresterea treptata a fortei si rezistentei la nivelul grupelor musculare, se vor introduce o serie de aparate ajutatoare in recuperare si reantrenare, cum ar fi: Recuperarea in Scolioza in C

Page 32

o

o

o

o

o

o

bicicleta ergometrica; ergometrica; stepperul; placa de echilibru echilibru si spalierul; spalierul; aparatul multifunctional helcometru; covorul rulant; gim-ball.

3.1.KINETOTERAPIA:

Kinetoterapia urmareste echilibrarea musculaturii paravertebrale si a bazinului. In general sunt eficiente exercitiile simetrice, angajand abductorii si adductorii coapsei, ca si muschii paravertebrali lombari, vizand mai ales sa ii creeze pacientului pacientului simtul simtul pozitiei pozitiei corecte corecte a bazinului bazinului si si sa tonifice tonifice muschii muschii care care asigura asigura echilibrarea acestuia. Modificarea lungimii si tonusului muschilor care mentin echilibrul bazinului este in general consecinta, iar nu cauza inclinarii laterale a acestuia in atitudinile scoliotice. Este necesar ca odata constituite aceste modificari, sa se corecteze si sa se reechilibreze lungimea si tonusul acestor muschi. In ceea ce priveste mobilizarea coloanei vertebrale in atitudinile scoliotice, se recurge de obicei la intinderea in lungime prin suspensii (de regula simetrice) la spalier si prin exercitii active de auto-intindere (ca si cand pacientul ar incerca sa devina mai inalt) in pozitiile pe spate culcat, sezand sau stand. Kinetoterapia atitudinilor scoliotice trebuie completata cu tonificarea complexa, simetrica, a intregii musculaturi a spatelui, abdomenului si membrelor, precum si cu exercitii pentru antrenarea capacitatii generale de efort, ca sporturi si jocuri sportive, indeosebi inot, volei, baschet. Exercitiile fizice corective, exercitiile analitice si cele pentru conditionare fizica generala trebuie sa asigure formarea simtului tinutei corecte (indeosebi simtului pozitiei corecte a bazinului), bazinului), sa asigure asigure un tonus tonus si o forta corespun corespunzatoare zatoare grupelor musculare care trebuie sa mentina tinuta corecta si pozitia echilibrata a Recuperarea in Scolioza in C

Page 33

bazinului, bazinului, precum precum si sa confere confere intregului intregului organism vigoarea generala generala necesara necesara si inlaturarea starii de hipotonie generala. Mobilizarea coloanei vertebrale trebuie sa preceada tonificarea musculara, pentru ca ca aceasta aceasta sa se poata face face pe un un schelet schelet cat se poate de de corectat corectat sau de de flexibil. Pentru mobilizarea coloanei vertebrale se folosesc urmatoarele procedee: procedee: a) Intinderea in lungime. b) Flexia Flexia laterala. laterala. c) Derotarea. d) Presiunea directa asupra gibozitatii. a) Intinderea in lungime actioneaza corectiv atat asupra deviatiei laterale a coloanei, cat si asupra rotatiei vertebrale. Intinderea se poate realiza in mod pasiv, sub actiunea greutatii corpului, prin: — atarnari atarnari in brate la spalier sau pe o bara; — atarnari atarnari prin prindere de cap cu un capastru, de obicei in pozitia culcat pe un

plan inclinat, inclinat, alunecos; alunecos; — se se poate efectua de asemenea prin tractiuni simultane de solduri si de cap sau

umeri, cu dispozitive speciale. In mod activ, intinderea se poate realiza prin auto-extensie, cu contractia muschilor paravertebrali. b) Flexia Flexia laterala, laterala, corectiva, corectiva, in directia convexitatii, convexitatii, este usor usor de realizat realizat in scoliozele cu o singura curbura, in,,C‖. In scoliozele cu dubla curbura,

corectarea prin inflexiune laterala se poate face prin mai multe modalitati: — actionand actionand simultan asupra ambelor curburi, dar in sens invers asupra uneia

fata de cealalta; — actionand actionand selectiv asupra uneia din curburi, in timp ce cealalta este fixata in

pozitie corecta corecta sau hipercorec hipercorectata. tata. Se poate fixa in pozitie corecta o curbura dorsala prin: — tractiune tractiune asupra bratului din partea concavitatii; Recuperarea in Scolioza in C

Page 34

— presiune directa asupra hemitoracelui hemitoracelui din din partea partea convexitatii; convexitatii;

O curbura lombara se poate fixa in pozitie corectata prin: — tractiune tractiune asupra membrului inferior corespunzator concavitatii; — ridicarea ridicarea fesei de partea convexa prin fixarea unui suport pe scaun in pozitia

sezand; — flexia flexia pe bazin a coapsei din partea convexitatii.

c) Derotarea vertebrala. In scolioze se produce o rotare a vertebrelor din curbura, care isi deplaseaza fata anterioara a corpului vertebral inspre convexitate, antrenand in aceasta rotare si coastele, ceea ce face sa apara o gibozitate in hemitoracele din partea convexitatii. Derotarea trebuie facuta in sensul invers. De exemplu, daca este prezenta o scolioza dorsala dreapta, derotarea trebuie sa se faca prin deplasarea umarului drept inainte si a celui stang inapoi. Pentru a fi durabila derotarea trebuie facuta activ, cu participarea contractiilor musculare corective. d) Presiunea directa asupra gibozitatii se aplica pe hemitoracele corespunzator convexitatii, in directie oblica dinapoi inainte. Ea favorizeaza atat derotarea vertebrelor, cat si reducerea curburii scoliotice. Presiunea se poate face manual, sau cu ajutorul unei pelote aplicata sub gibozitate, pe care apasa greutatea corpului.

3.2.Mijloace si metode folosite:

Complexul de exercitii se adreseaza scoliozei in „C‖ stanga, iar pentru scolioza in „C‖ dreapta se vor executa aceleasi exercitii, cu segmentele de partea cealalta.

1. Mers cu bratul drept sus, stangul pe sold se executa arcuirea bratului drept spre stangain ritmul pasilor; 2. Mers cu bratul drept pe crestet, stangul pe sold, din 3 in 3 pasi se executa arcuirea trunchiului spre stanga; 3. Mers cu piciorul stang pe banca de gimnastica si cel drept pe sol; mana dreapta pe crestet, stanga pe sold (pozitionare corectiva);


Page 35

4. Mers cu un baston asezat diagonal la spate, apucat cu mana dreapta de sus si cu stanga de jos; 5. Din pozitia stand executa indoirea trunchiului spre stanga, cu arcuire, iar mana dreapta sus, stanga pe sold (de 10 ori); fig. 1

fig1 6. Din pozitia stand piciorul stang sprijinit lateral pe un suport, piciorul drept pe sol, mana mana dreapta dreapta sus, stanga pe sold; executa executa indoirea indoirea trunchiului trunchiului spre spre stanga, cu expiratie, revenire cu inspiratie (de 10 ori); fig. 2

fig2 Recuperarea in Scolioza in C

Page 36

7. Din pozitia stand asezat cu un baston asezat diagonal la spate, apucat cu mana dreapta de sus si cu stanga de jos, executa intinderea bratelor inapoi cu extensia trunchiului – inspiratie, inspiratie, revenire cu expiratie (de 10 ori); fig. 3

fig3 8. Din pozitia stand cu bastonul apucat de ambele capete, executa ducerea bastonului bastonului lateral lateral stanga stanga (bratul (bratul drept sus, stangul stangul lateral), lateral), concom concomitent itent cu rasucirea trunchiului si usoara aplecare spre stanga (de 10 ori); fig. 4

fig4


Page 37

9. Din pozitia pe genunchi, cu mana dreapta pe crestet si stanga pe sold, va executa indoirea trunchiului spre stanga, cu inspiratie, revenire, cu expiratie (de 10 ori); fig. 5

fig5 10.Din 10.Din pozitia pe genunchi, cu mana stanga pe crestet si dreapta pe sold si sprijin pe genunchiul stang, cu dreptul intins lateral, indoirea trunchiului spre dreapta, cu inspiratie, revenire, cu expiratie (de 10 ori); fig.6

fig6 11.Din 11.Din pozitia pe genunchi, cu sprijin pe palme, executa ducerea piciorului drept intins inapoi, inspiratie, revenire cu expiratie (de 10 ori); fig.7


Page 38

fig7 12.Din 12.Din pozitia pe genunchi, cu sprijin pe palme, executa ducerea bratului drept oblic sus, cu inspiratie, revenire cu expiratie (de 10 ori); fig. 8

fig8 13.Din 13.Din pozitia pe genunchi, cu sprijin pe palme, executa deplasare mainilor spre stanga, cu revenire in pozitia initiala (de 10 ori); 14.Din 14.Din pozitia pe genunchi, cu sprijin pe palme, executa simultan ridicarea brtului drept drept intins intins sus si piciorul piciorul stang intins inapoi (de (de 10 ori); ori); fig. 9

fig.9 Recuperarea in Scolioza in C

Page 39

3.3. GIMNASTICA MEDICALA:

a. Stand in fata oglinzii: corectarea pozitiei globale si segmentare a corpului; intinderi active ale coloanei vertebrale (autoelongare) alternate cu relaxari. b. Stand Stand cu mainile mainile inclestate inclestate inainte, inainte, ducerea ducerea bratelor bratelor prin inainte inainte sus cu ridicarea pe varfuri si intindere maxima pe verticala, inspiratie; revenire cu bratele intinse prin lateral lateral in pozitie pozitie relaxata relaxata,, cu expiratie. expiratie. c. Departat stand, cu fata la oglinda: aplecarea lenta a trunchiului inainte cu spatele in extensie, bratele lateral, revenire: aceeasi miscare cu ducerea bratelor prin inainte inainte sus, sus, revenire revenire cu bratele bratele prin prin lateral. lateral. Se executa executa cu cu inspiratii inspiratii profunde. profunde. d. Mers pe varfuri cu mainile pe cap inclestate si intoarse cu palma in sus, coatele trase inapoi. e. Mers pe varfuri inapoi, mainile libere pe langa corp, trunchiul drept. f. Atarnare relaxata cu fata la spalier, trecere in atarnare activa (autoinaltare cu ridicarea gatului dintre umeri, barbia la orizontala, bratele intinse) cu departarea si apropierea ritmica a picioarelor. g. Sezand calare pe banca, indoirea trunchiului inainte cu bratele intinse incercand sa atinga banca cat mai departe posibil, revenire in pozitia asezat cu genunchii indoiti, talpile pe banca, mainile la ceafa, spatele in usoara extensie, coatele trase inapoi. i. Inainte culcat cu bratele in prelungirea trunchiului, mainile inclestate, picioarele picioarele departate: departate: extensia extensia trunchiului trunchiului cu ridicarea ridicarea bratelor bratelor inainte inainte sus si intindere voluntara: revenire. j. Pe spate spate culcat, culcat, mainile sub ceafa, ceafa, picioarele picioarele ridicate ridicate la 45-90* departare departareaa ampla si apropierea picioarelor intinse cu respiratie ritmica. k. Pe genunchi sprijinit pe palme, deplasare inainte cu o mana si genunchi opus, apoi cu mana si genunchiul de aceeasi parte. l. Atarnat activ cu spatele la spalier, cu picioarele intinse inainte spre 90* ; departarea si apropierea picioarelor, cu respiratie ritmica.


Page 40

3.4.TERAPIA OCUPATIONALA:

Este o metoda de reeducare activa care completeaza kinetoterapia folosind diverse activitati adaptate la tipul de deficiente motorii ale individului cu scop recreativ si terapeutic, ajutand bolnavul sa folosesca mai bine muschii ramasi indemni si recuperand functia celor afectati de boala, contribuind astfel la readaptarea functionala la gesturile vietii curente. Prin aceasta terapie se evita pasivitatea in care se fixeaza bolnavul spitalizat pe perioade mai lungi, lungi, trezindu-i trezindu-i interesul interesul pentru pentru diverse diverse miscari miscari utile utile si contribuind astfel la readaptarea functionala la efort. Principalele efecte pe care le urmarim prin aplicarea terapiei ocupationale sunt: - mobilizarea unor articulatii si cresterea amplitudinii miscarilor; - dezvoltarea fortei musculare; - restabilirea echilibrului psihic. Asistenta in terapia ocupationala se desfasoara in doua etape: — primirea pacientului pacientului si evaluarea evaluarea lui: este este cel mai mai important important moment moment penru ca ca

de calitatea evaluarii depinde alegerea mijloacelor si aplicarea tratamentului. — etapa etapa de tratament (asistenta propriu-zisa).

In cazul pacientilor cu scolioza putem aplica din activitatile esentiale tehnicile sportive cu caracter recreativ, cu practicarea integrala. Vom alege acele sporturi sau jocuri ce pot avea o contributie la atingerea obiectivelor terapeutice propuse. De exemplu: inotul, voleiul, baschetul, bedmintonul sunt foarte indicate in cazul pacientilor pacientilor cu scolioz scolioza. a. Inotul trebuie sa fie simetric si facut multi ani la rînd (bras, spate, fluture). Este un excelent mijloc activ de autocontrol, de reechilibrare a curburilor coloanei vertebrale si de dirijare a dezvoltarii simetrice a toracelui. Pacientilor care practica volei, bedminton sau baschet le vom spune sa-si foloseasca mai mult mana de pe partea unde se afla concavitatea curburii scoliotice deoarece umarul de pe acea parte este cazut.


Page 41

Gimnastica respiratorie, in apa, se face sub forma de inot sau programe specializate. Exercitiile se executa timp de 10-15 minute, bolnavul fiind imersionat pana la barbie, membrele inferioare intinse si atingand fundul bazinului bazinului cu varful varful degetelor degetelor de la picioare. picioare. Aceasta gimnastic gimnasticaa asuplizeaza asuplizeaza curburile, niveleaza centurile, stimuleaza autocontrolul si favorizeaza dezvoltarea simetrica a toracelui si cresterea capacitatii vitale. Rezultatele depind de gradul de stabilizare a evolutiei bolii si de încadrarea rationala a ergoterapiei in complexele de recuperare si readaptare functionala.


Page 42

Capitolul 4.Studiu de caz

Cazul nr. 1

Nume/Prenume Nume/Prenume : M. B. Varsta : 11 ani Data : 10.12.2012 Diagnostic : Scolioza dorsala stanga 9 Cobb Proceduri : 1. FES(electrostimulare FES(electrostimulare musculara functionala) 10’ 2.Masaj 10’

3.Kinetoterapie Exercitii: 1.Mers cu spatele drept,cu ridicarea bratului drept sus si stangul tinut jos,inapoi.Se jos,inapoi.Se executa executa 1 minut. 2.Mers pe varfuri,cu mingea medicinala(pernuta) pe cap,tinuta cu mana dreapta prin lateral,iar lateral,iar o mana stanga jos jos tinand tinand o gantera gantera mica mica sau o carte.Se carte.Se executa executa 1 minut. 3.Stand cu bastonul la spate,asezat in lungul coloanei vertebrale tinut de sus cu mana dreapta si de jos cu mana stanga: indoirea trunchiului spre stanga.Se repeta de 10-15 ori. 4.Aceeasi pozitie : Rasucirea trunchiului spre dreapta si revenire in pozitia initiala.Se repeta lent de 10-15 ori. 5.Stand cu piciorul drept sprijint pe un scaunel: ducerea bratului drept sus cu o pernuta in mana,si mana,si bratul stang indoit indoit la spate in in acelasi acelasi timp cu indoirea indoirea trunchiului spre stanga;Revenire in pozitia initiala. Se repeta de 10-15 ori. 6.Mers pe varfuri cu mana dreapta pe cap si mana stanga pe omoplat.Se executa 1 minut.


Page 43

7.Sezand cu coapsa stanga pe masa,piciorul drept atarnat in jos,mana dreapta pe sold si stanga sus,tinand prin lateral o minge pe cap;indoirea ampla a trunchiului spre stanga si revenire la pozitia initiala.Se executa de 10-15 ori. 8.Aceeasi pozitie : rasucirea trunchiului spre dreapta pastrand spatele in extensie si revenire in pozitia initiala. Se repeta de 10-20 de ori Concluzii: Pacienta a executat 30 de sedinte, a cate 3 sedinte pe saptamana, a avut o evolutie pozitiva , s-a recuperat functional complet.


Page 44

Cazul nr. 2

Nume/Prenume Nume/Prenume : A. A Varsta:24 ani Data: 27.02.2014 Diagnostic clinic: Discreta scolioza dextro-convexa lombara cu ingustare asimetrica stanga L1-L2-L3 -Rectitudine dorso-lombara -Hernie intraspongioasa subacuta,Scolioza secundara Proceduri: Tens acut 30’

Laser 3000 Hz 120 sec. 6 puncte


Page 45

Exercitii: Ex1: Mers pe varfuri cu mana dreapta pe cap si mana stanga pe omoplat. Se executa un min. Ex2: Sezand cu coapsa stanga pe masa, piciorul pi ciorul drept atarnat in jos, mana dreapta pe sold si stanga sus, tinand prin lateral o minge (pernuta) pe cap; indoirea ampla a trunchiului spre stanga si revenire la pozitia initiala. Se executa de 10-15 ori. Ex3: Aceesai pozitie: rasucirea trunchiului spre dreapta pastrand spatele in extensie si revenire in pozitia initiala. Se executa de 10-20 ori. Ex4: Pe genunchi cu sprjin pe palme: ducerea bratului drept inainte si sus si a piciorului stang inapoi, cu mentinera pozitiei 5 secunde; revenire si se repeta. Ex5: Culcat pe spate cu bratele in lateral si picioarele departate; indoirea trunchiului spre stanga cu ducerea bratului drept in prelungirea corpului si a stangului spre coapsa stanga; revenire in pozitia initiala. Se repeta de 10-15 ori

Ex6: Culcat pe spate cu bratele in lateral: ducerea piciorului stang la verticala cu asezarea mainii stanga pe soldul stang si a mainii derpete la ceafa si mentinerea pozitiei 5 secunde; revenire in pozitia initiala. Se repeta repeta de 20 ori Ex7: Culcat pe spate cu bratele in lateral: ducerea piciorului stang lateral cu indoirea trunchiului spre stanga prin aluncecare pe sol, mana stanga pe soldul stang, iar dreapta la ceafa si mentinerea pozitiei timp de 5 secunde: revenire si se repeta de 10-15 ori. Ex8: Culcat cu fata in jos, piciorele departate, mana stanga pe sold si bratul drept intins inainte: indoirea trunchiului spre stanga cu extensia spatelui si ducerea piciorului stang in lateral; revenire in pozitia initiala. Se repeta de 1015 ori. Ex9: Mers prin camera cu ducerea genunchiului stang la piept, la 5 pasi, cu mana stanga pe sold si cu dreapta tinand prin lateral o minge (pernuta pe cap). Se executa 1-2 min.


Page 46

Ex10: Stand cu piciorul stang stang sprijinit lateral pe un scaun, mana stanga stanga pe sold si dreapta la ceafa: indoirea trunchiului spre stanga cu 2-3 arcuiri si revenire in pozitia initiala. Se executa 1 min.

Concluzii: Pacientul a executat 10 sedinte,evolutia pozitiva,scolioza a disparut.


Page 47

Cazul nr. 3

Nume/Prenume Nume/Prenume : Radu Radu I. Varsta: 58 ani Data: 14.02.2014 Diagnostic: Coloana lombara cu dextro scolioza- convexa lombara; pensare globala L1-L2, L2-L3, si L5-S1 Articulatiile sacroiliace densificate bilateral, cea dreapta pastrand partial transparenta articulara. Evaluare: Lombalgie Proceduri: 1. CDD DF 2’+-2’ LP 4’+-4’

2.Laser 3000 Hz, 6 puncte, 120 sec. 3.U.S. ,1:10, 0,3 W ,4 minute 4.Bioptron 5 minute 5.Masaj sedativ cu diclofenac/Nicotinat de metil

Exercitii: Ex1: Pe genunchiul drept, piciorul stang intins lateral: ducerea bratului drept prin inainte sus si a stangului inapoi cu arcuire: revenire in pozitia initiala. Se repeta de 10-15 ori.

Ex2: Pe genunchiul drept, membrul inferior stang intins lateral cu varful sprijinit pe o carte, mana stanga pe sold sol d si dreapta sus, cu o carte; indoirea trunchiului spre stanga cu mentinerea pozitie 5 secunde si revenire. Se repeta de 10-15 ori. Recuperarea in Scolioza in C

Page 48

Ex3: Pe genunchi cu sprjin pe palme: ducerea bratului drept inainte si sus si a piciorului stang inapoi, cu cu mentinera pozitiei 5 secunde; revenire si se repeta.

Ex4: Culcat pe spate cu bratele in lateral si picioarele departate; indoirea trunchiului spre stanga cu ducerea bratului drept in prelungirea corpului si a stangului spre coapsa stanga; revenire in pozitia initiala. Se repeta de 10-15 ori

Ex5: Culcat pe spate cu bratele in lateral: ducerea piciorului stang la verticala cu asezarea mainii stanga pe soldul stang si a mainii drepte la ceafa si mentinerea pozitiei 5 secunde; secunde; revenire in pozitia initiala. Se repeta de 20 ori Concluzii: Pacientul a executat 10 sedinte,avand evolutie pozitiva.


Page 49

Bibliografie:

1. Dumitru Dumitru -Ghid de reeducare functionala, Ed. Sport-Turism, 1981 2. Dinculescu Traian -Balneokinetoterapie, Ed. Medicala, 1963 3. Esentialul in Reumatologie, Sub coordonarea Ruxandra Ionescu, Ed. Amaltea, 2006 4. Manual de tehnica a masajului terapeutic, Anghel Diaconu, Ed. Medicala , 2008 5. Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, T. Sbenghe, Editura Medicala, 1987 6. Electroterapie, Editura Medicala, A. Radulescu, 2004 7. Bilantul articular si muscular, Luminita Sidenco, Editura APP, 1999 8. Termoterapie, Cinteza D, Editura Libra Vox, 2003 9. Kiss Iaroslav -Fiziokinetoterapie si recuperare medicala, Ed. Medicala, 2002 10. Marcu Vasile -Masaj si kinetoterapie, Ed. Sport-Turism, 1983 11. Paun Radu -Tratat de medicina interna, Reumatologie, Ed. Medicala, 1999 12. Popescu Eugen -Compendiu de reumatologie, Ed. Medicala, 2000 13. Sbenghe Tudor -Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, Ed Medicala, 1987 14. Sbenghe Tudor -Recuperare medicala la domiciliul bolnavului, Ed. Medicala, 1996 15. Prof. Dr. Dinu Antonescu, Dr. Corneliu Obrascu, Prof. Alexandrina Ovezea -Corectarea coloanei vertebrale, Ed. Medicala, 1993 16. Curs de fiziokinetoterapie-www.elipetromed.ro-Onu Ilie


Page 50

Recuperarea in Scolioza in C

Recommend Documents