DREPT CIVIL. TEORIA GENERALĂ . ACTUL JURIDIC CIVIL Note de curs Lector univ. dr. Violeta Slavu
Capitolul I CARACTERIZAREA GENERALĂ A DREPTULUI CIVIL 1.1.Noţiunea de drept ciil Dreptul civil reprezintă o ramură a dreptului privat care reglementează raporturile patrimoniale şi personal personal nepatrimoniale nepatrimoniale stabilite între persoane persoane fizice şi/sau juridice juridice aflate pe poziţie de egalitate juridică juridică1. Din definiţie reţinem următoarele ele!ente e"enţiale : -
dreptul ciil e"te o ra!ur# de drept priat . O primă mare diviziune a dreptului este aceea în drept public şi drept privat. Dreptul public este alcătuit din din ramu ramuri rile le de drep dreptt publ public ic cum cum ar fi: fi: drep dreptt cons consti titu tuţi ţion onal al,, drep dreptt administrativ, drept penal, drept financiar, drept fiscal, drept internaţional public, ş.a. Dreptul privat este format din ramurile de drept privat cum ar fi: drept civil, drept comercial, dreptul muncii, drept internaţional privat, dreptul familiei ş.a. Distincţia între cele două mari diviziuni a dreptului se eprimă în
criteriile criteriile de deli!itare deli!itare a ra!urilor ra!urilor de drept !calitatea !calitatea subiectelor, caracterul normel normelor, or, obiect obiectul ul de reglem reglement entare are,, metod metodaa de reglem reglement entare are,, specif specificu icull sancţiunilor şi principiile care le guvernează". #stfel: unul din subiectele raport raportulu uluii juridi juridicc de drept drept publi publicc este este întot întotdea deauna una statu statull sau organi organisme sme aparţin$nd acestuia în timp ce în raporturile juridice de drept privat pot avea calitate de subiect persoanele fizice şi/sau persoanele juridice% majoritare pentru ramurile de drept public sunt normele juridice imperative ! care pot fi onerative sau pro&ibitive şi se caracterizează prin aceea că nu se poate deroga de la acestea", spre deosebire de ramurile de drept privat unde majoritare sunt '
generală, +d.*niversităţii (osif ). *rs, Drept civil roman. Teoria generală, +d.*niversităţii itu -aiorescu, ucureşti, 001, p.2 %
normele juridice dispozitive !care se împart în norme juridice supletive şi norme juridice permisive, caracteriz$ndu3se prin aceea că permit derogarea"% majoritare în ramurile de drept public sunt raporturile personal nepatrimoniale în timp timp ce pent pentru ru ramu ramuri rile le de drep dreptt priv privat at ma majo jori rita tare re sunt sunt rapo raport rtur uril ilee patrimoniale% sancţiuniile sancţiuniile sunt de natură diferită în funcţie de ramura de drept căreia îi aparţine raportul juridic concret. #stfel în dreptul civil, prin sancţiune se urmăr urmăreşt eştee restab restabili ilirea rea drept dreptul ului ui subi subiect ectiv iv încălc încălcat, at, în drept dreptul ul penal penal sancţiunea poate consta în amendă penală, pedeapsă privativă de libertate sau detenţie detenţie pe viaţă şi eemplele eemplele pot continua continua.. 4n ceea ce priveşte priveşte principiil principiilee precizăm că toate ramurile de drept drept sunt guvernate guvernate de principiile principiile fundamentale ale dreptului, de principii fundamentale ale fiecărei ramuri de drept şi principii specifice instituţiilor proprii fiecărei ramuri de drept% -
o$ o$ie iect ctul ul de re%l re%le! e!en enta tare re al drep dreptu tulu luii cii ciill îl reprez reprezint intăă raport raporturi urile le patrimoniale
şi
raporturile
personal
nepatrimoniale . Raporturile
patri!oniale sunt raporturile ce pot fi eprimate pecuniar. +le se clasifică în două categorii : a& raporturile reale care se caracterizează prin aceea că au în conţinutul lor dreptul de proprietate sau un alt drept real !dreptul de uzufruct, dreptul de uz, dreptul de abitaţie, dreptul de superficie, dreptul de servitute,
raporturile o$li%aţionale o$li%aţionale care se caracterizează prin aceea că au în ş.a. ş.a. " $& raporturile conţ conţin inut utul ul lor lor un drep dreptt de crea creanţ nţă. ă. Raporturile per"onal nepatri!oniale reprezintă acele raporturi ce nu pot fi eprimate pecuniar. +le se clasifică în trei categorii: a& raporturi priind priind e'i"tenţa (i )nte%ritatea )nte%ritatea *i+ic# (i !oral# a
per"oanei *i+ice care se caracterizează prin faptul că au în conţinutul lor drepturi nepatrimoniale cum ar fi: dreptul la viaţă, dreptul la întegritate fizică, ş.a.$& raporturi priind identi*icarea per"anei *i+ice (i,"au per"oanei -uridice care se caracterizează prin aceea că au în conţinutul lor drepturi cum ar fi: dreptul la nume, dreptul la domiciliu, etc. !pentru persoana fizică" dreptul la denumi denumire, re, dreptu dreptull la sediu, sediu, etc !pent !pentru ru persoa persoana na jurid juridică ică"" c& raporturi ce
decur% decur% din creaţia creaţia intelect intelectual ual## , adică acele raporturi juridice care au în conţinutul lor drepturi personal nepatrimoniale asupra creaţiei intelectuale
cum ar fi: dreptul la calitatea de autor al unei opere literare, artistice sau ştiinţifice, dreptul la calitatea de inventator ş.a.% -
calitatea calitatea "u$iectelor "u$iectelor.. 5ot fi subiecte de drept civil per"oana *i+ic# 3 subiect individu individual, al, adică omul în individu individualita alitatea tea sa şi per"oana -uridic# 6 subiect colectiv%
-
!etoda de re%le!entare a dreptului ciil o reprezintă egalitatea juridică a subiectelor raporturilor juridice civile, în sensul că voinţa nici uneia din
părţile raportului raportului juridic civil civil nu se subordonează subordonează voinţei celeilalte celeilalte părţi.
Ter!enului de drept ciil/ este susceptibil şi de alte înţelesuri după cum urmează: •
drept o$iecti reprezintă totalitatea normelor juridice adoptate de organele statului în scopul scopul reglem reglement entări ăriii relaţi relaţiilo ilorr dintre dintre oameni oameni . #n #nsa samb mblu lull acest acestor or norm normee desemn desemnează ează dreptul civil ca ramură de drept. Dreptul obiectiv se distinge de
dreptul po+iti în sensul că acesta din urmă este format din totalitatea normelor juridice în vigoare vigoare la un moment dat. #şadar distincţia între cele două noţiuni noţiuni este dată de dinamica dreptului% dreptului% •
drept "u$iecti reprezintă prerogative !posibilitatea" unei persoane de a avea o anumită conduită !în sensul de a3şi eercita drepturile prevăzute şi ocrotite de dreptul obiectiv " şi de a pretinde unei alte personae !persoana obligată" să aibă un
comportam comportament ent corespun corespunzător zător dreptulu dreptuluii său. În acest caz, dreptul este deinit în raport cu subiectul său !" •
drept ciil ca ra!ur# a (tiinţei -uridice care are ca obiect de cercetare dreptul civil ca ramură de drept !adică dreptul obiectiv"% obiectiv"%
•
ra!ur# de drept ciil parte parte a sistemului de drept unitar din )om$nia. 1.0. I+oarele dreptului cii. Prin i+or de drept ciil în sens material se înţelege condiţiile materiale de
eistenţă care generează normele acestei ramuri de drept.
pentru dezvoltări dezvoltări a se vedea (osif (osif ).*rs, op.cit. pp.#!$#% " (osif ).*rs, op.cit. p.#% "
2
2
În sens ormal prin i+oare de drept ciil înţelegem legea, uzanţele şi principiile
generale ale dreptului !art.' alin.' 7.civ.". #ltfel spus ozvoarele formale ale dreptului civil civil sunt sunt actele normative, adică actele ce emană de la organele de stat investite cu putere legislativă. legislativă. 5rin le%e în sens strict &stricto sensu' se înţelege actul normativ ce emană de la autoritatea legislativă în stat, adică 5arlamentul !7onstituţia, legile constituţionale, legile ordinare şi legile organice" 5rin le%e în sens larg &lato sensu' se înţelege alte acte normative cu putere de lege care însă nu emană de la 5arlament 5arlament !&otăr$ri !&otăr$rile le 8uvernulu 8uvernului,i, ordonanţ ordonanţele ele 8uvernulu 8uvernului,i, ordine, instrucţiuni şi regulamentele conducătorilor organelor centrale ale administraţiei publice centrale, precum şi acte normative emise de autorităţile administraţiei locale 6 &otăr$rile 7onsililui local, decizia primarului, etc." #şadar izvoarele formale ale dreptului civil sunt: •
7onstituţia,
•
9egea%
•
#ctele normative care emană de la organele administratiei centrale%
•
#ctele normative care emană de la organele administratiei locale%
•
9egi, decrete, &otăr$ri ale 7onsiliului de -iniştri edictate înainte de '0 în măsura ăn care mai sunt în vigoare%
•
)eglementările internaţionale !convenţii, tratate, pacte, acorduri " la care )om$nia este parte prin ratificare şi care au devenit parte integrantă a dreptului nostru intern%
•
)eglementările instituţiilor *niunii +uropene cu aplicabilitate directă şi, după după caz, caz, efect efect direct direct în dreptu dreptull intern intern,, dacă dacă reglem reglement entează ează raport raporturi uri juridice civile. 5otrivit art.; 7.civ. dreptul *niunii +uropene se aplică prioritar în materiile reglementate de 7.civil, indiferent de calitatea şi statutul părţilor.
•
7onvenţia +uropeană a Drepturilor Drepturilor Omului.
•
U+anţele înţele înţeleg$n g$ndd prin prin aceste acesteaa o$iceiul 2 cutuma c utuma adică o regulă de conduită impusă prin repetarea ei în timp" şi u+urile pro*e"ionale !reguli
<
care reglementează raporturile stabilite între membrii unei profesii sau , după caz, între membri şi clienţi în eercitarea profesiei. *zanţeţe sunt izvoare de drept civil dacă: o
nu contra contravin vin ordin ordinii ii pub public licee şi bun bunelo elorr mo morav ravuri uri !art.' !art.' alin alin < 7.civ."%
o
partea interesată face dovada eistenţei şi conţinutului conţinutului lor !art.' alin.; alin.; teza ( 7.civ.". 4n teza teza a(( a aceluiaşi articol articol se consacră consacră o prezumtie relativă în ce priveşte eistenţa uzanţelor publicate în culegeri elaborate de organisme autorizate în domeniu.
3uri"prudenţa formată din totalitatea &otăr$rilor &otăr$rilor judecătoreşti, nu poate fi izvor formal de drept civil, deoarele judecătorul aplică legea nu o crează. otuşi pe cale de ecepţie ecepţie este unanim unanim admis admis că jurispru jurisprudenţ denţaa 7urţii 7urţii de =ustiţie =ustiţie a *niunii *niunii +uropene +uropene şi jurisprudenţa jurisprudenţa 7urţii +uropene a Drepturilor Drepturilor Omului constituie constituie izvoare şi pentru dreptul civil. Deşi Deşi doctr doctrina ina nu este este unita unitară, ră, apreci apreciem em că şi decizi deciziile ile 7urţii 7urţii 7onsti 7onstitu tuţio ţional nalee pronunţate pe ecepţiile de neconstituţionalitate, neconstituţionalitate, precum şi deciziile 4naltei 7urţi de 7asaţiei şi =ustiţie pronunţate în recursul în interesul legii pot fi izvoare de drept civil.
Doctrina formată din literatura de specialitate, deşi formulează propuneri de lege erenda care de cele mai multe ori devin lege, totuşi nu poate fi izvor formal de drept
civil.
1.4. Nor!ele de drept ciil reprez ezin intă tă o regu regulă lă de cond condui uită tă gene genera rală lă,, obli obliga gato tori riee şi Nor!a -uridic# repr impersonală care poate fi impusă la nevoie prin forţa de constr$ngere a statului. răsăturile normei juridice: •
este generală !este aplicabilă la un număr nelimitat de cazuri"%
•
este impersonală !nu este edictată în considerarea unei anumite persoane"%
•
este obligatorie !prevederile sale pot fi impuse prin forţa de constr$ngere a statului"
5tructura nor!ei -uridice. Distingem între: ;
•
"tructura lo%ico6-uridic#. Din acest punct de vedere norma juridică este alcătuită din următoarele elemente: o
ipoteza 6 descrie împrejurările, condiţiile în prezenţa cărora se aplică
dispoziţia% o
dispoziţia 6 prescrie conduita pe care trebuie să o aibă o persoană în condiţiile descrise de ipoteză%
o
•
sancţiunea 6 stabileşte consecinţele nerespectării dispoziţiei.
"tructura te7nico 8 le%i"lati#. >ormele juridice sunt cuprinse în acte normative cu diferite denumiri !lege, decret, etc." adoptate de organismele competente cu respectar respectarea ea unei structur structurii te&nico3j te&nico3jurid uridice ice speciale, speciale, care permite permite înţelege înţelegerea rea conţinu conţinutulu tuluii acestora acestora în procesul procesul de interpre interpretare tare şi aplicare. aplicare. #stfel #stfel structur structuraa internă a unui act normativ cuprinde diferite diviziuni, în funcţie de compleitatea acestuia acestuia şi de metodolo metodologia gia te&nico3j te&nico3jurid uridică ică folosită folosită de legiuito legiuitorr !cărţi, părţi, capitole, secţiuni, paragrafe, alineate, articole"
Cla"i*icarea nor!elor -uridice 8 criterii •
în funcţie de obiectul de reglemet!re distingem: norme juridice constituţionale, constituţionale, administrative, administrative, civile, penale, etc.
•
în funcţie de c!r!cterul coduitei prescrise de dispoziţie distingem distingem între: o
nor!e i!peratie !norme de la care părţile nu se pot abate" , care la r$ndul lor pot fi : oneratie !prevăd oblig!"i! #etru #$r"i de ! s$%&r'i o anumi anumită tă acţiu acţiune" ne" şi pro7i$itie (iter)ic epres o anumită conduită a părţilor"
o
şi nor!e di"po+itie !norme de la care părţile pot deroga", care la r$ndul lor se impart în: per!i"ie ! permit subiectelor raportului juridic civil să dispună potrivit voinţei lor" şi "upletie !st!bilesc o !umit$ coduit$*
c!re este oblig!torie #etru #$r"i um!i + c!)urile + c!re !ceste!* #ri %oi"! lor* u !u st!bilit o !lt$ coduit$, . •
în funcţie de !tur! iteresului ocrotit #ri orm! -uridic$ ci%il$ distingem între:
?
o
nor!a de drept ciil de ordine priat# prin care se urmăreşte ocrotirea unui interes individ individual. ual. >ormele >ormele dispozit dispozitive ive sunt întotdeauna întotdeauna norme norme de ordine privată, însă nu toate normele juridice civile de ordine privată sunt şi norme dispozitive.
o
nor!a de drept ciil de ordine pu$lic# prin care se urmăreşte ocrotirea unui interes general, public. >ormele de ordine publică sunt întotdeauna şi norme imperative, darn u toate normele imperative sunt de ordine publică.
•
în funcţie de +tidere! c&m#ului de !#lic!re distingem: o
nor!e de drept ciil %enerale care se aplică în toate cazurile şi în orice materie, dacă o dispoziţie legală nu prevede altfel%
o
nor!e de drept ciil "peciale care se aplică numai în cazurile epres prevăzute de lege
•
în funcţie de teic! de el!bor!re distingem: o
nor!e de drept ciil deter!inate care la r$ndul lor pot fi co!plete !conţin toate cele trei elemente3ipoteza, dispoziţie şi sancţiune" şi
o
nor!e de drept ciil inco!plete9
de trimitere ( se completează cu un alt act normativ în vigoare şi
în alb $ se completează cu un act normativ ce urmează a fi adoptat
1.:. Interpretarea (i aplicarea le%ii ciile Interpretarea este o etapă premergătoare aplicării normei, al cărei conţinut este dat de activitatea raţională de cunoaştere a voinţei legiuitorului eprimată în norme şi care are ca scop, încadrarea corectă a situaţiilor de fapt şi aplicarea corectă a legii civile. >ecesitatea interpretării interpretării rezultă din: •
dinamica vieţii astfel înc$t oric$t de perfectă ar fi norma juridică în formularea sa nu poate cuprinde toate cazurile la care urmează să se aplice%
•
legiu legiuito itorul rul se eprim eprimă, ă, uneor uneori,i, în termen termenii prea prea genera generali. li. (nsta (nstanţ nţaa de judecată nu poate refuza judecarea sub cuv$nt că legea nu prevede sau că
@
este este întune întunecat catăă ori neînde neîndestu stulăt lătoar oare, e, deorec deorecee în caz contr contrar ar sAar sAar face face vinovat de denegare de dreptate% •
termenii, cuvintele folosite de legiuitor în cuprinsul normei, au sensuri diferite, iar formulările sunt neclare, ec&ivoce %
•
interpretarea este necesară şi pentru a lămuri eventualele contradicţii ce pot apărea între diferite acte normative normative sau c&iar între dispoziţiile dispoziţiile aceluiaşi act normativ.
Cla"i*icarea interpret#rii 6 criterii a"
în funcţie de org!ul s!u #erso!! de l! c!re #ro%ie distingem intre: •
interpretarea oicială) este aceea care provine de la însuşi organul de
stat care a edictat edictat norma juridică juridică supusă interpretării, interpretării, cocreti)&du/
se + orme iter#ret!ti%e 'i !re c!r!cter geer!l 'i oblig!toriu . •
*nterpretarea jurisdic+ională este aceea care provine de la un organ de
jurisdicţie jurisdicţie !instanţă sau alt organ care, potrivit legii, are atribuţii jurisdicţionale". jurisdicţionale". Dacă interpretarea provine de la instanţele interpretaree judiciară, judiciară, reprezent$nd judecătoreşti aceasta se numeşte interpretar
principala componentă componentă a interpretării jurisdicţionale. jurisdicţionale. O astfel de inte interp rpre reta tare re devi devine ne obli obliga gato tori riee numa numaii pent pentru ru cauz cauzaa în care care s3a s3a pronunţat cu ecepţia deciziilor asupra recursului în interesul legii pronunţate pronunţate de 4nalta 7urte de 7asaţie şi =ustiţie, c$t şi deciziile pronunţate pronunţate
de
7urtea
7onstituţională 7onstituţională
pe
ecepţiile
de
neconstituţionalitate, neconstituţionalitate, cazuri în care aceste interpretări devin obligatorii pentru instanţe. instanţe. •
interpretarea neoicială &doctrinară' este aceea care se dă normelor
juridice civile în doctrină doctrină sau de către avocat, în pledoariile sale în faţa instanţei. #ceastă interpretare nu are caracter obligatoriu dar poate fi însuşită de organul căruia i se adresează. b"
în funcţie de re)ult!tul iter#ret$rii distingem: •
interpretarea literală &în litera legii' 6 c$nd eistă concordanţă între
tetul legal şi situaţiile practice la care se aplică%
1
•
etens etensivă ivă &în &în spirit spiritul ul legii' legii' 6 dacă între tetul legal interpretat şi
cazurile la care se aplică nu eistă concordanţă în sensul că formularea legii este prea restr$nsă raportat la cazurile practice, motiv pentru care se impune o etindere a tetului legal şi la alte cazuri care nu s3ar încadra în litera lui% •
restrictivă &în sprijinul legii' 6 formularea tetului este prea largă în
raport cu conţinutul său real. c"
în funcţie de metod! de iter#ret!re 0olosit$ distingem: •
Interpretarea %ra!atical# constă în lămurirea conţinutului conţinutului unei norme juridice pe baza regulilor regulilor gramaticii% gramaticii%
•
Interpretarea "i"te!atic# constă în lămurirea conţinutului unei norme juridice , av$nd în vedere legăturile sale cu alte norme juridice fie din acelaşi act normativ, fie dintr3un alt act normativ.
•
Interpretarea i"torico6teleolo%ic# constă în stabilirea sensului unei norme juridice, în funcţie de finalitatea urmărită de legiuitor precum şi de contetul istoric dat .
•
Interpretarea prin !etoda analo%iei se baze bazează ază pe ideea ideea că, că, unde unde eistă aceleaşi raţiuni, trebuie aplicate aceleaşi norme juridice, trebuie dată aceeaşi soluţie.
•
Interpretarea lo%ic#: presupune desprinderea înţelesului unei norme juridice pe baza logicii formale. formale. 4n timp s3au conturat anumite reguli reguli şi argumente de interpretare logică după cum urmează:
Re%uli de interpretare lo%ic#: •
e'ceptio e"t "tricti""i!ae "tricti""i!ae e1ce#"iile sut de strict$ iter#ret!re 'i !#lic!re !e'ceptio interpretationi" et aplicatione" "% normele de ecepţie trebuie să3şi găsească o aplicaţie numai la ipotezele la care se referă neput$nd fi etinse la alte cazuri. 5e baza acestei reguli se rezolvă raportul dintre legea generală şi legea specială deoarece legea specială reprezintă ecepţia iar legea generală regula astfel astfel înc$t legea specială specială derogă derogă de la legea legea generală generală ! specialia generalibus derogant "
•
ude lege! u distige* ici oi u trebuie s$ distigem ( u$i le' non
di"tin%uit nec no" di"tin%uere de$e!u""% generalit generalitatea atea formulării unui tet legal conduce la generalitatea aplicării lui . •
orm! -uridic$ trebuie iter#ret!t$ + sesul !#lic$rii* i!r u + sesul e!#lic$rii e!#lic$rii ei (actu" interpretandu" e"t potiu" ut aleat ;ua! ut pereat , ceea ce presupune că norma juridică trebuie interpretată în sensul aplicării ei, iar nu în sensul în care să nu se aplice !art.'?1 alin.2 7.civ."
Ar%u!ente de interpretare9 •
Per a contrario9 acesta se bazează pe legea terţului eclus !atunci c$nd se afirmă ceva se neagă contrariul"%
•
A *ortiori rationae9 argumentul justifică etinderea aplicării unei norme la un caz neprevăzut de ea, deoarece motivele avute in vedere la stabilirea acelei norme se regăsesc cu şi mai multă tărie în cazul dat. o
A !a-or !a-orii ad !inu !inu"" !o particular particularizare izare a argument argumentulu uluii - ortiori' este epresia concentrată a raţionamentului B7ine poate mai mult poate şi mai puţinC !;ui pote"t plu" pote"t !inu",.
•
Ar%u!entul reducerii la a$"urd 2reductio ad a$"urdu! ', este procedeul prin care se ajunge la concluzia că o anumită soluţie propusă prin interpretarea dată este este sing singur uraa posi posibi bilă lă,, deoa deoare rece ce oric oricee altă altă susţ susţin iner eree ar duce duce la conc conclu luzi ziii inadmisibile, inadmisibile, absurde .
Reali+area (i aplicarea nor!elor -uridice ciile #ctivitatea de înfăptuire înfăptuire a dispoziţiilor şi opreliştilor opreliştilor cuprinse cuprinse în norma norma juridică apare ca un proces comple, desemnat prin noţiunea noţiunea de realizare a normelor de drept. #plicarea normelor de drept constă în activitatea desfăşurată de organele de stat investite prin lege cu atribuţii şi competenţe speciale pentru transpunerea transpunerea în practică a dispoziţiilor dispoziţiilor şi sancţiunilor normelor juridice. ormele juridice de realizare sunt : •
respectarea şi eecutarea prescripţiei normei juridice de către destinatarii ei%
•
aplicarea normei de către organele de stat competente. /tapele de aplicare a normelor juridice sunt:
'0
•
stabilirea situa+iei de apt 6 6 actul de aplicare bazat pe o corectă stabilire a situaţiei
de fapt este un act temeinic% •
stabilirea situa+iei de drept &caliicarea juridică " 6 stabilirea corectă a situaţiei de
drept conferă actului de aplicare •
emiterea actului de aplicare !&otăr$rea judecătorească" cu respectarea condiţiilor
de fond şi formă prevăzute de lege. Temein Temeinici iciaa şi legali legalitat tatea ea sunt condiiţiile de validitate ale actului de aplicare.
5entru valabilitatea acestuia este necesară respectarea cumulativă a acestor condiţii. #ctul de aplicare a normei juridice, adică &otăr$rea judecătorească nu trebuie confundat nici cu actele normative !legea în sens larg" şi nici cu actele juridice civile !acţiuni omeneşti facute cu intenţia de a produce efecte juridice".
Aplicarea le%ii )n ti!p Din punct de vedere al timpului, legile se succed. 9egea se aplică în intervalul de timp cuprins între momentul intrării şi momentul ieşirii din vigoare a acesteia. #şadar aplicarea legii în timp presupune: •
intrarea în vigoare a legii. 9egea devine obligatorie din momentul intrării ei în vigoare: legea intră în vigoare în trei zile de la data publicării ei în -onitorul Oficial sau la data stabilită prin dispoziţiile dispoziţiile sale finale%
•
prezumţia de cunoaştere a legii: de la data intrării în vigoare, nimeni nu se poate prevala de necunoaşterea necunoaşterea legii Cnemo censetur ignorare legem
•
ieşirea din vigoare a legii: punctul final al acţiunii unei legi este cel al abrogării% abrogarea este: epresă sau tacită !implicită"%totală !implicită"%totală sau parţială.
•
un ultim aspect se referă la legile temporare şi la desuetudine.4n primul caz nu este necesară abrogarea, fiind suficientă scurgerea perioadei de timp timp pent pentru ru care care acte actele le norm normat ativ ivee au fost fost adop adopta tate te.. Desuetitudinea intervine în acele situaţii în care datorită dispariţiei raţiunilor pentru care actul normativ a fost adoptat% acesta nu mai este aplicat, fără a fi abrogat.
#plicarea legii civile in timp este guvernata de principii si anume: 3 principiul neretroactiitatii le%ii noi noi si 3 principiul aplicarii i!ediate.
Principiul neretroactiit#ţii reprezintă reprezintă regula juridică potrivit căreia legea ''
nouă produce efecte numai pentru viitor în sensul că o lege civilă se aplică numai situaţiilor ivite după intrarea ei în vigoare nu şi situaţiilor anterioare. #cest principiu principiu este reglement reglementat at prin disp.art.? disp.art.? alin.' teza a ((3a din noul 7.civ. precum şi prin disp.art.'; alin. din 7onstituţie 7onstituţie care stabileşte: le%ea di"pune nu!ai
pentru iitor cu e'cepţia le%ii penale "au contraenţionale !ai *aora$ile . *aora$ile . Eituaţia pare simplă în sensul că orice lege nouă reglementează numai situaţiile juridice apărute după intrarea ei în vigoare iar legea vec&e se aplică situaţiilor juridice apărute înainte de abrogarea ei. #ceastă regulă este eprimată prin adagiul tempus regit actum.
otuşi în practică lucrurile sunt mai complicate în sensul că pot eista numeroase situaţii juridice care produc efecte succesive şi îndepărtate, fiind posibil ca o situaţie juridică să producă unele efecte ori să se epuizeze sub imperiul unei legi noi, care a abrogat legea ce era în vigoare în momentul naşterii acelei situaţii juridice, pun$ndu3se problema de a determina determina care este legea aplicabilă. 5rin principiul aplic#rii i!ediate a le%ii ciile noi se se înţelege regula de drept potrivit cu care de îndată ce a fost adoptată, legea civilă nouă se aplică tuturor situaţiilor ivite după întrarea ei în vigoare, ecluz$nd aplicarea legii civile vec&i. !art.? alin.;, ? 7.civ."
E'cepţia de la acest principiu este ultraactiitatea "au "upraieţuirea le%ii ciile ec7i. #ceastă ecepţie îşi găseşte aplicarea atăt în cazul în care legea nouă prevede în mod epres aceasta c$t şi în cazul normelor juridice supletive deoarece în acest din urmă caz părţile care întocmesc un act juridic lasă pe seama normelor juridice supletive, în vigoare la acel moment, stabilirea unor condiţii şi efecte ale actului juridic respectiv, astfel înc$t abrogarea găseşte legea vec&e încorporată, prin voinţa părţilor, în actele juridice înc&eiate sub imperiul ei. 5rin urmare dacă s3ar aplica acestor acte juridice legea nouă, s3ar nesocoti nesocoti voinţa părţilor, motiv pentru pentru care este firesc ca legea care a guvernat actul juridic respectiv să se aplice tuturor efectelor acestuia, c&iar şi efectelor ce se vor produce după abrogarea abrogarea ei.
'
Fin$nd cont de principiul neretroactivităţii c$t şi de posibilitatea legiuitorului de a opta între aplicarea imediată a legii noi şi ultraactivitatea legii vec&i deosebim trei categorii de situaţii juridice: 3 acta praeterita, adică faptele constitut constitutive, ive, mod modifica ificatoar toaree sau etincti etinctive ve de situaţii juridice, realizate în întregime înainte de intrarea în vigoare a legii noi, caz în care se aplică numai legea vec&e% 3 acta pendentia , adică situaţiile juridice în curs de formare, modificare sau stingere la data intrării ei în vigoare, caz în care se !#lic$ lege! ou$ +s$* legiuitorul
#o!te #o!te o#t! o#t! #etr #etruu su#r su#r!%i !%ie" e"ui uire re!! legi legiii %ec %eci.i. Dacă Dacă elemen elementel telee care care determ determină ină constituirea, modificarea sau stingerea sunt distincte, atunci pentru fiecare element se aplică legea în vigoare la momentul la care s3a produs% 3 acta utura, adică situaţiile juridice în curs de formare, modificare sau stingere după intrarea în vigoare a legii noi, caz în care se aplică legea nouă. 4ntre 4ntre neretr neretroac oactiv tivita itatea tea legii legii şi princi principiu piull aplică aplicării rii imedi imediate ate eistă eistă deoseb deosebiri iri esenţiale. #stfel, neretroactivitaea se referă la fapte şi raporturi juridice consumate în trecut, iar aplicarea imediată se referă la fapte juridice şi raporturi în curs de producere. >eretroactivitatea se opune retroactivităţii legii, iar aplicarea imediată a legii se opune supravieţuirii supravieţuirii legii vec&i.
Aplicarea le%ii ciile )n "paţiu prezintă un aspect intern şi un aspect internaţional. internaţional. )aportat la elemntul spaţiu, legiile coeistă. -spectul intern are în vedere raporturile juridice civile stabilite pe teritoriul
)om$niei, care în de regulă sunt guvernate de principiul teritorialit#ţii legii. legii. #stfel actele normative adoptate de autorităţile şi instituţiile publice centrale se aplică pe întreg teritoriul ţării cu ecepţia cazurilor c$nd legea prevede altfel !9egea nr.2';/00< privind dezvoltarea regională a )om$niei, 9egea nr.1' privind regimul zonelor libere,etc". 4n cazul actelor normative adoptate de autorităţile sau instituţiile locale, acestea se aplică numai în unităţiile administrativ3teritoriale respective, fără ca prin aceasta să se încalce principiul teritorialităţii, în sensul că pentru aceste tipuri de acte normative, competenţa teritorială se etinde numai la unitatea administrativ3teritorială administrativ3teritorială respectivă. -spectul interna+ional are în vedere vedere situaţ situaţia ia raport raporturi urilo lorr civile civile cu elemn elemntt de
etraneitate, caz în care conflictul de legi !creat între legea rom$nă şi legea străină atrasă
'2
în conflict prin elementul de etraneitate" se soluţionează ţin$ndu3se seama de normele conflictuale ale dreptului internaţional privat cuprinse în 7artea a G((3a a 7odului civil.
Aplicarea le%ii ciile a"upra per"oanelor 4n funcţie de destinatarii legii civile !pot fi persoane fizice sau persoane juridice" normele conţinute în legile civile se împart în 2 categorii: •
norme de drept civil cu vocaţie generală, care se aplică at$t persoanelor fizice c$t şi persoanelor juridice%
•
norme de drept civil care se aplică numai persoanelor fizice%
•
norme de drept civil care se aplică numai persoanelor juridice% juridice%
Capitolul II RAP
Caracterele raportului -uridic ciil9 -
caracter "ocial în în sensul că raporturile de drept civil se stabilesc între oameni !persoane fizice şi/sau persoane juridice"%
-
caracter du$lu oliţional în în sensul că pe de o parte este reglementat de o normă juridică care eprimă voinţa legiuitorului legiuitorului iar pe de altă parte raporturile juridice civile se nasc, se modifică sau se sting prin prin voinţa părţilor. părţilor. #şadara se poate spune că numai raporturile raporturile născute dintr3un dintr3un act juridic civil se bucură de acest dublu c&aracter voliţional voliţional < %
-
e%alitatea -uridic# a p#rţilor în în sensul că părţile sunt egale în drepturi şi obligaţii.
Pre!i"ele raportului -uridic ciil9 -
o relaţie socială%
-
o normă de drept care să reglementeze relaţia socială%
<
8abriel oroi, 7arla #leandra #ng&elescu, 0urs de drept civil.1artea generală, +d. Hamangiu, ucureşti, 0'', pp.; '<
-
un fapt sau un act juridic care determin determinăă naşterea, naşterea, modificarea modificarea sau stingerea stingerea raportului juridic civil.
I+oarele raportului -uridic ciil (zvoarele raportului juridic civil sunt actele juridice şi faptele juridice.
Cla"i*icare 6 criterii A. 2 r!#ort de %oi"! #$r"iilor* i)%o!rele r!#ortului -uridic ci%il se +m#!rt +3 -
eeni!ente sau fapte naturale, adică împrejurări care se produc independent de voinţa părţiilor şi de care legea, leagă naşterea de raporturi juridice civile. +. moartea, cutremur, inundaţia%
-
acţiuni o!ene(ti adică fapte omeneşti săv$rşite cu sau fără intenţia de a produce efecte juridice. #cţiuniile omeneşti săv$rşite cu intenţia de a produce
acte -uri -uridi dice ce iar acţiunile efec efecte te juri juridi dice ce poar poarăă denu denumi mire reaa de acte acţiunile omeneşti omeneşti săv$rşite fără intenţia de a produce efecte juridice dar care se produc în temeiul legii, se numesc *apte -uridice. 9a r$ndul lor faptele juridice pot fi
*apte -uridice licite 2;ua"i contracte& săv$rşite cu respectarea dispoziţiilor legale !gestiunea de afaceri, plata nedatorată, îmbogăţirea fără justă cauză" şi
*apte -uridice ilicite 2delicte (i ;ua"idelicte& săv$rşite săv$rşite cu nerespect nerespectarea area dispoziţiilor dispoziţiilor legale.
4. 2 r!#ort de s0er! de cu#ridere distigem +tre: -
*apte -uridice )n "en" lar% 2lato "en"u& care cuprind evenimentele şi actele juridice%
-
*apte -uridice )n "en" re"tr=n" 2"tricto "en"u& care cuprind evenimentele şi acţiunile omeneşti săv$rşite fără intenţia de a produce efecte juridice.
5tructura raportului -uridic ciil . +lementele constitutive: constitutive: •
subiectele sau părţile între care se leagă raportul juridic juridic civil%
•
conţinutul conţinutul raportului, raportului, alcătuit din drepturile si obligaţiile subiectelor !părţilor"%
';
•
obiectul raportului format din acţiunile şi inacţiunile la care sunt îndreptăţite părţile ori la care sunt obligate% obiectul eprimă conduita pe care trebuie să o urmeze părţile.
5u$iectele raportului -uridic ciil sunt sunt oamenii care participă la raportul juridic, fie in mod indivi individu dual al ca #erso!e 0i)ice* fie în cadrul cadrul uno unorr organ organism ismee ca #erso!e
-uridice. itula itularul rul de drept drepturi uri se num numeşt eştee subiect active iar persoana care se obligă în cadrul raprtului juridic civil poartă denumirea de subiect pasiv. 4n cadrul raportur raporturilor ilor obligaţion obligaţionale, ale, subiectu subiectull activ este denumit denumit creditor, iar
debitor or** denumiri ce se particularizează în funcţie de subiec subiectul tul pasiv pasiv este este denumi denumitt debit denumirile raportului juridic la care participă !într3un contract de v$nzare3cumpărare,
%&)$t $tor or 'i cum#$ cum#$r$t r$tor or55 într3un contract de donaţie se numesc părţile se numesc %&) do!tor 'i do!t!r5 într3un contract de depozit se numesc de#oet 'i de#o)it!r5 într3 un contract de furnizare de produse, 0uri)or 'i bee0ici!r etc." 4n cadrul raporturilor de obligaţii, părţile apar cu dublă calitate: de subiect activ şi de subiect pasiv.
Indiiduali+area "u$iectelor. um!i subiectu subiectull !cti% !cti% este determi determi!t* !t* 4n cazul raportu raporturil rilor or ciil ciilee reale reale um!i individ individualiz ualizat, at, de la naşterea naşterea raportului raportului juridic, juridic, subiectul #!si% 0iid edetermi!t* deoarece obligaţia de a nu aduce atingerea dreptului subiectului activ, revine tuturor ca o obligaţie generală. 4n raporturile juridice obligaţionale at$t "u$iectul acti c$t şi "u$iectul pa"i sunt întotdeauna deter!inaţi de de la formarea raportului juridic.
Pluralitatea de "u$iecte. )aportul juridic civil se stabileşte de regulă între două persoane !raport juridic simplu". )aportul juridic civil se poate lega între mai multe persoane, fie ca subiecte active, fie ca subiecte pasive, fie sub ambele aspecte. #stfel, + c!)ul r!#ortul re!l !de proprietate" subiectul activ poate fi o singură persoană sau, mai multe persoane caz în care eistă pluralitate activă !e proprietatea comună comună pe cote cote părţi, părţi, propri proprieta etatea tea devălm devălmaşă aşă". ". Eubiec Eubiectul tul pasiv pasiv este este întotd întotdeau eauna na
'?
nedeterminat fiind format din toate celelalte subiecte de drept civil obligate să respecte dreptul subiectului activ. #şadar în cazul raporturilor reale, pluralitatea pasivă eistă ab iniţio. 4n cazul r!#orturilor e#!trimoi!le, pluralitatea activă este mai rar înt$lnită, totuşi este posibilă în cazul coautoratului. 4n cazul r!#orturilor oblig!"io!le* care se caracterizează prin faptul că au în conţinutul lor drepturi de creanţă" pot fi: mai mulţi creditori ! pluralitate acti#"% mai mulţi debitori ! pluralitate pa"i# "% ori mai mulţi creditori şi debitori eist$nd ! pluralitate
!i't#&. 5luralitatea de subiecte în această categorie de raporturi juridice poate îmbrăca trei forme : -
o$li%aţia dii+i$il# !numită şi conjunctă" % este regula în materia obligaţiilor, în sensul că dacă părţile nu au convenit altfel, creanţa respectiv datoria este divizibilă. Dacă nu eistă convenţie nici cu privire cuantum, fiecăre parte va avea dreptul respectiv va fi obligată pentru părţi egale %
-
o$li%aţia o$li%aţia "olidar# "olidar# este aceea în care fiecare creditor poate cere debitorului întreaga datorie ! "olidaritate acti#" fie fiecare debitor este poate fi obligat la "olidaritatee pa"i#". (n timp plata întregii datorii ! "olidaritat timp ce solid solidari aritat tatea ea activă activă se poater naşte numai dintr3un act juridic, solidaritatea pasivă se poate naşte fie din lege fie dintr3un act juridic. Eolidaritatea funcţionează numai faţă de cei între care s3a născut, faţă de succesori obligaţia transmiţ$ndu3se transmiţ$ndu3se divizată %
-
o$li%aţia indii+i$il# este aceea care, prin voinţa părţilor ori datorită naturii obiectului obligaţiei nesusceptibil, prin natura sa, de divizare materială şi intelectuală, nu poate fi împărţită între creditori ! indii+i$ilitate acti# " sau între debitori ! indii+i$ilitate pa"i# ".
5c7i!$area "u$iectelor raportului -uridic ciil priveşte numai numai raporturile reale şi cele obligaţionale, deoarece în cazul raporturilor nepatrimoniale, subiectul activ este titularul unui drept intransmisibil, iar subiectul pasiv este nedeterminat.
r!#orturilor or re!le* se poate sc&imba numai subiectul activ deoarece (n c!)ul r!#orturil subiectul subiectul pasiv este nedeterminat nedeterminat.. #stfel #stfel sc&imbar sc&imbarea ea subiectu subiectului lui activ se poate poate realiza realiza prin : convenţie, moştenire, accesiune, uzucapiune, ocupaţiune, tradiţiune, &otăr$re
'@
judecătorească, prin act administrativ administrativ dacă legea dispune în acest sens, precum şi alte moduri stabilite prin lege. (n cazul r!#orturilor oblig!"io!le se poate sc&imba at$t subiectul activ c$t şi subiectul pasiv. Eubiectul activ poate fi sc&imbat prin : cesiune de crean+ă, subroga+ia personală nova+ie prin prin numi numită tă şi subr subrog ogaţ aţie ie în drep dreptu turi rile le cred credit itor orul ului ui prin prin plat plataa crea creanţ nţei ei şi nova+ie
timp ce subiec subiectu tull pasiv pasiv poate poate fi sc&im sc&imbat bat prin : cesiunea sc2imbare de creditor, în timp contr contrac actu tulu lui, i, nova+ nova+ie ie prin prin sc2i sc2imba mbare re de debi debito tor, r, stip stipul ula+ a+ia ia pent pentru ru altu altul, l, popri poprire, re, moştenire în cazul persoanei fizice, respectiv uziune, divizare şi transormare în cazul
persoanei juridice. juridice.
Capacitatea ciil# a "u$iectelor 7alitatea de subiect de drept civil presupune şi c!#!cit!te! ci%il$* cu cele două
c!#!cit it!te !te!! de 0olosi 0olosi"$ "$** !aptitudinea de a avea drepturi şi elemente fundamentale 3 c!#!c obliga obligaţii ţii"" şi c!#!cit!te! de e1erci"iu* !aptitudinea de a3şi eercita drepturile şi a3şi asuma obligaţii, săv$rşind acte juridice în nume propriu".
Conţinutul raportului -uridic civil este format din drepturile subiectului activ !formează latura activă" şi obligaţiile obligaţiile subiectului pasiv !formează latura pasivă" Drepturile şi obligaţiile sunt iterde#edete* adică drepturilor subiectului activ le corespund obligaţiile subiectului pasiv, iar obligaţiilor subiectului pasiv le corespund drepturile subiectului activ. (nter (nterdep depend endenţ enţaa drept drepturi urilor lor şi oblig obligaţi aţiil ilor, or, este este difer diferită ită în funcţi funcţiee de natur naturaa raportului civil. 4ntr3 4ntr3un un raport raport jurid juridic ic real, real, corela corelaţia ţia este este întot întotdea deaun unaa sim#l$: subiectu subiectull activ, activ, determinat, are numai drepturi, iar subiectul pasiv, nedeterminat, are obligaţia generală de a nu face. 4n raporturile obligaţionale, obligaţia poate fi sim#l$ !contract de împrumut, unde împrumut împrumutatul atul are obligaţi obligaţiaa de restituire" restituire" sau com#le1$* deoarece subiectele au dubla calitate de subiecte active şi subiecte pasive, adică au drepturi şi obligaţii interdependente interdependente !contractul de v$nzare3cumpărare, contractul de antrepriză etc.".
Drept "u$iecti ciil.
'1
Drept "u$iecti ciil este este posibilitatea recunoscută subiectului activ în limitele normelor juridice civil de a avea, o anumită conduită şi de a pretinde subiectului pasiv să aibă o conduită corespunzătoare, iar în caz de nevoie put$nd să apeleze la forţa de constr$ngere a statului . Dreptul subiectiv civil presupune aşadar trei componente: 3 posibilitatea subiectului subiectului activ de a avea o anumită conduită% 3 posibilitatea subiectului activ de a pretinde, în limitele legii, subiectului pasiv o conduită corespunzătoare corespunzătoare ce poate consta în a da, a ace sau a nu ace ceva" $ posibilitatea posibilitatea subiectului active de a apela la forţa de constr$ngere a statului, în
cazul în care dreptul său este încălcat.
Cla"i*icarea drepturilor "u$iectie ciile 1. Du#$ cum titul!rul dre#tului #o!te s$ 'i/l e1ercite 0$r$ s!u cu cocursul 6!ltei #erso!e distingem:
6
drep dreptu tull "u$i "u$iec ecti ti cii ciill a$"o a$"olu lut t este este acel drept în virtutea căruia titularul său poate avea o anumită conduită, fără a fi nevoie de concursul altei persoane pentru a şi3l eercita. Iac parte din acestă categorie at$t
Caractere -uridice -uridice: drepturile nepatrimoniale c$t şi drepturile reale. Caractere numai titularul său este determinat, ca subiect activ, subiectul pasiv fiind nedeterminat% îi corespunde corespunde obligaţia generală şi negativă de a nu i se aduce atingere% obligaţia este opozabilă erga omnes !revine tuturor celorlalte subiecte de drept civil"%
6
drep dreptu tull "u$i "u$iec ecti ti cii ciill rela relati ti este acel drept potrivit cu care, titularul titularul poate să pretindă subiectului pasiv o anumită conduită, în absenţa căreia dreptul nu se poate realiza. Iac parte din această categorie toate
Caractere -uridice9 -uridice9 este cunoscut at$t subiectul drpturile de creanţă. Caractere activ c$t şi subiectu subiectull pasiv% pasiv% îi corespun corespunde de o obligaţ obligaţie ie corelati corelativă vă ce poate consta în a da, a ace sau a nu ace ceva" este opozabil inter partes, în sensul că obligaţia corelativă incumbă numai subiectului pasiv.
0. Du#$ !tur! co"iutului dre#turilor subiecti%e ci%ile* distingem:
'
-
dreptul "u$iecti ciil nepatri!onial 6 conţinutul său nu poate fi eprim eprimat at în bani. bani. Drept Drepturi urile le nepatr nepatrimo imonia niale le se subcla subclasi sific ficăă în trei trei categorii şi anume: drepturi care privesc eistenţa şi integritatea fizică sau morală ale persoanei !dreptul la viaţă, sănătate, etc."% drepturi care privesc identificarea persoanei% drepturi nepatrimoniale ce decurg din creaţia intelectuală%
-
dreptul "u$iecti ciil patri!onial 6 conţinutul său poate fi eprimat în bani. (ncludem în această categorie drepturile "u$iectie ciile reale şi
drepturile de creanţ# 4. 2 0uc"ie de corel!"i! ditre ele drepturile subiective civile se clasifică în: -
dreptul "u$iecti ciil principal 8 acel drept care are o eistenţă de sine stătătoare, soarta sa nu depinde de un alt drept. Eunt drepturi reale principale: dreptul de proprietate, drepturile reale, dreptul de admi admini nist stra rare re al regi regiil ilor or auto autono nome me,, sau sau după după caz caz , auto autori rită tăţi ţilo lorr administraţiei administraţiei publice centrale şi locale, dreptul de concesiune ş.a.
-
dreptul "u$iecti ciil acce"oriu 6 acel drept care nu are o eistenţă de sine sine stătăt stătătoar oare, e, soarta soarta sa depin depinde de de un alt drept drept princi principal pal.. Eunt Eunt drepturi reale accesorii: dreptul de ipotecă, dreptul de gaj, privilegiile, dreptul de retenţie. oate drepturile reale accesorii presupun ca drept principal un drept de creanţă. Eunt drepturi de creanţă accesorii: dob$n dob$nda, da, dreptu dreptull născut născut din din clauza clauza penală penală,, drept dreptul ul de a pretin pretinde de arvuna, ş.a.
:. 2 0uc"ie de gr!dul de certitudie co0erit titul!rilor* distingem între: -
dreptul "u$iecti ciil pur (i "i!plu este acel drept care conferă titularului său un maim de certitudine, deorece nici eistenţa, nici eerciţiul său nu depind de vreo împrejurare viitoare%
-
dreptul dreptul "u$iecti ciil a*ectat de !odalit !odalit#ţi #ţi este acel drept care nu confer conferăă titula titularul rului ui său depli deplină nă sigura siguranţ nţă, ă, deoare deoarece ce eiste eistenţa nţa sau eercitarea lui depinde de o împrejurare viitoare, certă sau incertă. -odalităţiile sunt: termenul, termenul, condiţia şi sarcina.
respectarea următoarelor E'ercitarea dreptului "u$iecti ciil presupune respectarea 0
principii: -
drept dreptul ul subie subiecti ctivv civil civil trebuie trebuie eercit eercitat at cu respecta respectarea rea legii şi a moralei%
-
dreptul subiectiv civil trebuie eercitat eercitat în limitele sale eterne at$t de ordin material c$t şi de ordin juridic%
-
dreptul subiectiv civil trebnuie eercitat în limitele sale sale interne% interne%
-
dreptul subiectiv civil trebuie eercitat cu bună3credinţă bună3credinţă
A$u+ul de drept intervine numai în cazul nerespectării ultimelor două principii, asltfel spus în situaţia în care titularul dreptului, cu rea3credinţă, îl deturnează de la finalitatea lui. #şadar abuzul de drept presupune îndeplinirea îndeplinirea următoarelor cerinţe: -
să eiste un drept subiectiv civil%
-
autorul abuzului să fie titularul dreptului%
-
dreptul să fie orientat spre realizarea altui scop, dec$t acela pentru care a fost recunoscut%
-
dreptul să fi fost eercitat cu rea3credinţă.
Eancţiunea care Eancţiunea care intervine în cazul constatării unui abuz de drept constă în obligarea autorului abuzului, dacă este cazul, la plata de despăgubir despăgubirii pentru prejudiciul material sau moral creat.
Noţiunea de o$li%aţie ciil# 8 tripl# accepţiune. -
obliga+ia sau obligaţii obligaţii civile civile reprezint reprezintăă o categorie categorie de raportur raporturii juridice juridice ce
conţin drepturi de creanţă ! lato sensu"% -
obliga+ie ca îndatorire ce revine subiectului pasiv într3un raport juridic civil, stricto sensu"% de a da, a face ceva, a nu face ceva ! stricto
-
obliga+ie ca înscrisul care încorporează şi constată eistenţa unei creanţe !titlu
de credit, obligaţii 7+7".
<$li%aţie ciil# reprezintă îndatorirea subiectului pasiv de a avea o anumită conduită, corespunzătoare dreptului subiectiv corelativ, care poate consta în a da, a face ceva ceva sau sau a nu face face ceva ceva,,
cond condui uită tă care poate poate fi impu impusă să la nevo nevoie ie prin prin forţ forţaa de
constr$ngere a statului.
Cla"i*icarea o$li%aţiilor ciile 8 criterii.
'
4n raport de obiectul lor distingem: -
obligaţii de a da, a face, a nu face%
-
obligaţii pozitive şi negative%
-
obligaţii de rezultat şi de diligenţă !de mijloace".
4n raport de gr!dul de o#o)!bilit!te, obligaţiile civile se împart în: -
obligaţii obişnuite, opozabile părţilor%
-
obligaţiile opozabile şi terţilor ! scriptae in rem'%
-
obligaţii reale ! propter rem'
4n raport de s!c"iue, obligaţiile sunt: -
obligaţii perfecte%
-
obligaţii imperfecte.
4n raport de structur! lor, obligaţiile civile se subclasifică subclasifică în: -
obligaţii pure şi simple, care au un creditor, un debitor, un singur obiect şi nu sunt afectate de modalităţi%
-
obligaţii obligaţiile le complee, complee, adică cu pluralita pluralitate te de subiecte subiecte !activă, !activă, pasivă, pasivă, mită" mită" ori cu pluritate de obiecte%
-
obligaţii afectate de modalităţi, adică de termen sau condiţie.
<$iectul <$iectul raportului raportului -uridic ciil constă în acţiunea sau abstenţiunea la care este îndreptăţit subiectul activ şi este obligat subiectul pasiv.
Lucrurile la care care se referă referă conduit conduitaa părţi părţilor lor constit constituie uie obiect idirect* deri%!t al raportului juridic civil.
>unurile . sesul restr&s restr&s ! stricto stricto sensu" bunu 4n sesul bunuri rile le sunt sunt lucr lucrur urii util utile, e, cu valo valoar aree economică care pot fi apropriate sub forma drepturilor patrimoniale.
ses l!rg l!rg !lato sensu" prin bunuri se înţeleg at$t lucrurile, ca obiecte ale 4n ses drepturilor drepturilor şi obligaţiilor obligaţiilor patrimoniale, c$t şi drepturile asupra bunurilor.
Noţiunea de patri!oniu. 4n sens economic* patri!oniul reprezintă reprezintă totalitatea bunurilor unei persoane. 4n ses -uridic, patri!oniul poate fi definit ca fiind totalitatea drepturilor şi obliga obligaţii ţiilor lor patrim patrimoni oniale ale !cu valoar valoaree econom economică ică"" şi a bun bunur urilo ilorr la care care se referă referă,,
aparţi aparţin$n n$ndd unei unei persoa persoane. ne. otali otalitat tatea ea drept dreptur urilo ilorr alcătu alcătuies iescc activ activul ul patrim patrimoni onial, al, iar totalitatea obligaţiilor, pasivul patrimonial. 4ntre bun şi patrimoniu eistă o relaţie de la parte la întreg. unul poate fi privit individual 6 ut singuli 6 sau ca parte din activul patrimonial.
Caractere9 -
patrimoniul patrimoniul este o universalitate universalitate juridică fiindcă este format dintr3o masă de bunuri, de drepturi şi obligaţii cu un anumit regim juridic, distincte de universalitate%
-
patrimoniul patrimoniul ca universalitate universalitate nu se confundă cu conţinutul conţinutul său, adică cu bunurile bunurile şi drepturile ori obligaţiile asupra asupra lor.
-
patrimoniul patrimoniul este legat de persoană !fizică !fizică sau juridică"%
-
orice persoană are un patrimoniu% patrimoniu%
-
o persoană nu poate avea dec$t un singur patrimoniu% unicitatea de subiect şi unicitatea de patrimoniu% patrimoniu%
5atr 5atrim imon oniu iull epl eplic icăă şi asig asigur urăă
drep dreptu tull de %a %a-- %ene %enera rall al cred credit itor oril ilor or
c7iro%ra*ari. De asemenea patrimoniul eplică principiile tran"!i"iunii unier"ale cu titlu unier"al
(i cu titlu particular. Cla"i*icarea $unurilor9 7. 4n funcţie de !tur! !tur! buurilor buurilor şi c!li0i c!li0ic!r c!re! e! d!t$ de lege lege !art.' 7.civ." deosebim:
>unurile !o$ile 2!i(c#toare" se clasifică astfel9 -
mobile #ri !tur! lor 6 se transportă de de la un loc la altul, altul, fie că se mişcă de la sine, fie cu ajutorul unei puteri străine%
-
mobile #ri determi!re! legii 6 drepturi mobile mobile şi drepturi de de creanţă ce au ca obiect un bun mobil, acţiunile în justiţie privind un drept mobiliar%
-
mobile #ri !tici#!"ie !tici#!"ie 6 bunuri imobile prin natura lor dar pe care părţile unui act juridic le consideră anticipat mobile, av$nd în vedere că ele vor deveni în viitor mobile.
>unurile i!o$ile 2ne!i(c#toare& se clasifică în 9 -
imobile #ri !tur! lor !art. 7. civ."% 2
-
imobile #ri determi!re! legii 6 drepturi reale şi drepturi de creanţă care au ca obiect un imobil, acţiuni privind valorificarea valorificarea drepturilor mobiliare%
-
imobile imobile #ri desti!"ie desti!"ie 6 bunu bunuri ri mo mobi bile le prin prin natu natura ra lor, lor, dar dar care care sunt sunt considerate imobile fiind destinate ca accesorii pentru serviciul şi eploatarea imobilului respectiv
8. 4n funcţie de regimul circul!"iei lor -uridice sunt3 -
buuri !0l!te + circuitul ci%il* care pot face obiectul oricărui act juridic. 4n cadru cadrull aceste acesteii catego categorii rii disting distingem em pe de o parte parte bunurile care pot circula liber, ne3ngrădit şi pe de altă parte bunuri care pot i dob3ndite, de+inute de+inute sau înstrăinate, numai cu respectarea unor condiţii !e.armele de foc, muniţia,
etc." -
buuri sco!se di circuitul ci%il* care nu pot face obiectul unor acte juridice civile !bunuri aparţin$nd domeniului domeniului public".
9. Du#$ cum #ot 0i +locuite s!u u + e1ecut!re! uei oblig!"ii ci%ile* deosebim: -
buuri buuri 0ugibi 0ugibile le ( re" %enera se individualizează prin însuşiri specifice specie specieii din din care care fac parte" parte" : acelea care se pot înlocui unele cu altele în eecutarea unor obligaţii%
-
buuri e0ugibile 2re" certa sunt individualizate individualizate prin elemente elemente specifice specifice & 6 6 acelea care nu se pot înlocui unele cu altele, debitorul neput$nd fi liberat prin predarea altui bun%
;. Du#$ cum 0olosire! buurilor im#lic$ s!u u cosum!re! lor, deosebim: -
buuri cosum#tibile 6 îşi consumă substanţa ori sunt înstrăinate la prima lor întrebuinţare% întrebuinţare%
-
buuri ecosum!bile 6 pot fi folosite repetat, fără a fi necesară consumarea substanţei ori înstrăinarea lor.
<. Du#$ cum sut s!u u #roduc$to!re de 0ructe* bunurile se divid divid în: -
buuri 0rugi0ere 0rugi0ere 6 bun bunuri uri care produc produc periodic periodic,, fără consumarea consumarea substan substanţei ţei lor, alte bun bunuri, uri, denumite denumite fructe. fructe. Iructele Iructele sunt de trei feluri: feluri: fructe fructe naturale naturale sunt fructele care se produc fără intervenţia omului, adică cele pe care păm$ntul le produce de la sine !fructe de pădure, păşune nelucrată, precum şi <
sporul animalelor.", fructe industriale !se obţin cu intervenţia omului" şi fructe civile prin care înţelegem veniturile obţinute din folosirea bunului de către o altă persoană. Distincţia între cele 2 categorii de fructe este dată de modul de dob$ndire. #sfel fructele natura şi industriale se dob$ndesc prin percepere !culegere" în timp ce fructele civile se dob$ndsc zi cu zi !prin simpla trecere a timpulu timpului". i". 5roductel 5roductelee sunt produse produse ce se obţin obţin dintr3un dintr3un bun cu consumare consumareaa substanţei acestuia !copacii dintr3o pădure, piatra dintr3o carieră" -
buuri e0rugi0ere 6 bunuri care nu produc fructe.
=. Du#$ criteriul modului de #erce#ere, bunurile pot fi: -
buuri cor#or!le 6 au eistenţă materială%
-
buuri icor#or!le 6 au eistenţă abstractă, ideală.
>. Du#$ cum #ot 0i* ori u di%i)!te* 0$r$ !/'i scimb! desti!"i! ecoomic$3 -
buuri di%i)ibile 6 pot fi împărţite fără să3şi sc&imbe destinaţia economică%
-
buuri idi%i)ibile 6 nu pot fi împărţite fără să nu3şi sc&imbe destinaţia economică
?. Du#$ corel!"i! e1istet$ +tre buuri, acestea sunt: -
buuri #rici#!le 6 pot fi folosite independent, independent, neservind la utilitatea altui bun%
-
buuri !ccesorii 6 servesc la întrebuinţarea unor bunuri principale.
@. Du#$ cum #ot 0i s!u u urm$rite 'i su#use e1ecut$rii silite bunurile sunt: -
buuri sesi)!bile 6 sunt susceptibile de a forma obiect al eecutării silite%
-
buuri isesi)!bile 6 nu pot fi urmărite silit.
>i$lio%ra*ie G.>o G.>oro roi i C.A. C.A.An An%7 %7el ele" e"cu cu Cur" Cur" de drep dreptt cii ciil. l.Pa Part rtea ea %ene %enera ral# l# editura Hamangiu, ucureşti, 0'', pg.'3'0<.
I.R.Ur" Drept ciil ro!=n. Teoria %eneral# editura Oscar 5rint, ucureşti, 00', pg.23<% ''23'';% '123'1?%
I.R.Ur" Drept ciil. Teoria %eneral#. Per"oanele 8 cur" pentru I.D editura *niversităţii Citu -aiorescu, ucureşti, 00?, pg.'32% ;3?%
;
I.R.Ur" 5!aranda An%7eni Drept ciil. Partea %eneral#. Per"oanele !vol.(", ediţia a (((3a, +ditura Oscar 5rint, ucureşti, 000, pg.?32'% ?;3@0%
G7e. G7e. >ele >eleiu iu Drep Dreptt cii ciill ro!= ro!=n. n. Intr Introdu oduce cere re )n drept dreptul ul cii ciil.l. 5u$i 5u$iec ecte tele le dreptului ciil editura Jansa E)9, ucureşti, '1, pg.2'32<% @'3@, '03'''% G.>oroi Drept ciil. Partea %eneral#. Per"oanele editura #ll ecK, ucureşti, 00', pg.23?% <03<2.
Capitolul III TE
ne%otiu! -uri" caz în care eprimă operaţiunea juridică !e. v$nzare 6 cumpărare, donaţie, înc&iriere, etc"%
-
in"tru!entu! pro$atione" caz în care semnifică înscrisul constatator, suportul material care fiează operaţiunea juridică.
Cla"i*icarea actelor -uridice ciile 8 criterii #ctele juridice civile se clasifică în raport de mai multe criterii. #stfel:
7. 2 0uc"ie 0uc"ie de um$r um$rul ul #$r"il #$r"ilor or disti distigem gem +tre3 +tre3 -
actul -uridic ciile unilateral reprezintă rezultatul unei singure voinţe, al unei singure părţi !testamentul, renunţarea la un drept, oferta "%
-
actul -uridic ciile $ilateral reprezintă rezultatul acordului de voinţă a două părţi !contractul de v$nzare3cumpărare, contractul de locaţiune, contractul de mandat, etc."%
?
-
actul -uridic ciile !ultilateral este rezultatul acordului de voinţă a trei sau mai multe persoane persoane !contract !contractul ul de societate societate civilă dacă a fost înc&eiat înc&eiat de cel puţin 2 asociaţi, convenţia de împărţeală atunci c$nd sunt trei sau mai mulţi copărtaşi, etc.".
Preci+#ri9 -
noţiunea de parte nu este totuna cu noţiunea de persoană, în sensul că o parte poate fi formată din una sau mai multe persoane% persoane%
-
clas clasif ific icar area ea acte actelo lorr juri juridi dice ce în unil unilat ater eral alee şi bila bilate tera rale le !dup !dupăă crit criter eriu iull număru num ărului lui părţil părţilor" or" nu trebu trebuie ie confun confundat datăă cu clasif clasifica icarea rea contra contracte ctelor lor în unilaterale !contractul de împrumut, donaţia fără sarcini, etc." şi bilaterale, criter criteriul iul în acest acest caz fiind fiind conţi conţinut nutul ul lor. lor. oate oate contra contracte ctele, le, deci deci şi cele cele unilaterale sunt acte juridice bilaterale, în sc&imb actele juridice unilaterale nu sunt contracte, deoarece nu sunt rezultatul unui acord de voinţă ci rezultatul manifestării unilaterale de voinţă.
7lasificarea prezintă importanţă practică sub următoarele aspecte: -
regimul juridic al viciilor de consimţăm$nt este diferenţiat%
-
actele juridice bilaterale şi multilaterale pot fi revocate de comun acord de către părţi, printr3un act simetric celui de constituire ! mutus consensus$mutus dissensus', în timp timp ce asupra asupra actelor actelor unila unilater terale ale nu se poate poate reveni reveni prin prin
manifesta manifestarea rea de voinţă în sens contrar contrar a autorulu autoruluii actului, actului, dec$t în cazurile cazurile prevăzute epres de lege. lege.
8. Du#$ Du#$ sco#ul sco#ul urm$rit urm$rit l! +ce +ceier iere! e! lor deoseb deosebim3 im3 -
acte -uridice ciile cu titlu onero" sunt acelea în care, în sc&imbul folosului patrimonial procurat de o parte celeilalte părţi, se urmăreşte obţinerea altui folos patrimonial. #cestea se împart în acte co!utatie !acte juridice cu titlu oneros oneros în care care părţil părţilee cunosc cunosc sau pot să cunoas cunoască, că, din din c&iar c&iar mo momen mentul tul înc&eierii lor, eistenţa şi întinderea obligaţiilor ce le revin" şi acte aleatorii !sunt acte juridice cu titlu oneros în care părţile au în vedere posibilitatea unui c$ştig şi riscul unei pierderi, datorită unei împrejurări viitoare şi incerte, de care depinde întinderea sau c&iar eistenţa obligaţiilor lor % e. contractul de rentă viageră, contractul de asigurare, etc."% *mportan+a distinc+iei între aceste @
două două categ categor orii ii de acte acte juri juridi dice ce cu titl titluu oner oneros os cons constă tă în urmă următo toar arel ele) e)
resciziunea pentru leziune îşi găseşte aplicabilitatea numai în cazul actelor comutative% actele juridice aleatorii care se referă la jocuri de noroc interzise de lege, sunt lovite de nulitate absolută pentru cauză ilicită. -
actele -uridice ciile cu titlu %ratuit sunt acele acte în care se procură un folos patrimonial fără a se urmări obţinerea altui folos patrimonial în sc&imb.
acte de+inte de+intere"a re"ate te 6 sunt acele acte #cest #cestea ea se clas clasif ific icăă la r$nd r$ndul ul lor lor în acte juridice cu titlu gratuit prin care dispunătorul dispunătorul procură un avantaj patrimonial cuiva fără să3şi micşoreze patrimoniul !mandatul !mandatul gratuit, comodatul, depozitul neremunerat, etc."3 şi li$eralit#ţi 6 sunt acele acte juridice cu titlu gratuit prin care dispunătorul îşi micşorează patrimoniul cu folosul patrimonial procurat gratifica gratificatulu tuluii !legatul !legatul,, contractu contractull de donaţie, donaţie, mecenatul, mecenatul, etc.". etc.". *mportan+a distinc+iei între aceste două categorii de acte juridice cu titlu gratuit constă în următoarele) condiţiile de fond sunt mai restrictive în privinţa liberalităţilor%
regulile prevăzute în materie succesorală în legătură cu reducţiunea şi raportul se aplică numai liberalităţilor liberalităţilor nu şi actelor dezinteresate. *mportan+a practică a clasiicării actelor juridice juridice în acte cu titlu oneros şi acte cu titlu gratuit vizează următoarele aspecte) -
regim juridic juridic diferit diferit din punctul punctul de vedere vedere al capacităţi capacităţii,i, legea fiind mai eigentă atunci c$nd este vorba de acte juridice cu titlu gratuit !e. actele cu titlu gratuit nu pot fi înc&eiate de persoane lipsite de capacitate de eerciţiu sau cu capacitate de eerciţiu restr$nsă şi nici prin reprezentare sau după caz, nici cu autorizarea prealabilă a ocrotitorului legal"%
-
regim juridic diferit privind consimţăm$ntul% la actele cu titlu gratuit nu poate fi invocată leziunea%
-
în cazul cazul actelo actelorr cu titlu titlu oneros oneros obliga obligaţi ţiile ile şi răspun răspunder derea ea părţil părţilor or sunt sunt reglem reglement entate ate cu mai mu multă ltă severi severitat tatee !de !de eemp eemplu lu,, garanţ garanţia ia împot împotriv rivaa evicţiunii apare la actele cu titlu oneros şi numai în mod ecepţional la actele cu titlu gratuit"%
9. Du#$ Du#$ e0ec e0ectul tul lor lor deose deosebi bim3 m3
1
-
acte -uridice ciile con"titutie sunt acele acte juridice care dau naştere unor drepturi subiective subiective civile care nu au eistat anterior !e. convenţia prin care se constituie un drept de gaj sau o garanţie reală mobiliară, convenţia de ipotecă, etc."%
-
acte -uridice -uridice ciile ciile tran"latie tran"latie sunt acele acte care au ca efect strămutarea unuii drept unu drept subiec subiectiv tiv din patri patrimo moniu niull unei unei persoa persoane ne în patrim patrimon oniul iul altei altei persoane !e. contractul contractul de v$nzare3cumpărare, donaţia, donaţia, etc."%
-
acte -uridice ciile declaratie sunt acele acte care au ca efect consolidarea unui unui drep dreptt subi subiec ecti tivv civi civill pree preeis iste tent nt !e. !e. conv conven enţi ţiaa de part partaj aj,, actu actull confirmativ, tranzacţia, etc.".
*mportan+a acestei clasiicări se maniestă maniestă sub următoarele aspecte) -
actele juridice constitutive şi cele translative îşi produc efectele numai pentru viitor ! e nunc' în timp ce actele juridice declarative îşi produc efectele şi pentru trecut !e tunc'"
-
calitatea de av$nd3cauza !2abentes causam' o are numai dob$nditorul unui drept printr3un act translativ sau constitutiv% constitutiv%
-
în prin princi cipi piuu numa numaii acte actele le cons consti titu tuti tive ve şi cele cele tran transl slat ativ ivee sunt sunt supu supuse se publicităţii imobiliare% imobiliare%
-
numai actele juridice translative şi constitutive, dacă sunt sinalagmatice, sunt supuse rezoluţiunii sau după caz, rezilierii nu şi actele juridice declarative.
;. 2 0uc" 0uc"ie ie de im#ort im#ort!"! !"! lor deosebi deosebim3 m3 -
sunt acel acelea ea prin prin care care se urmă urmăre reşt ştee acte acte -uri -uridi dice ce cii ciile le de con"e con"er rare are sunt pre$nt$mpinarea pierderii unui drept subiectiv civil. #ctul de conservare este întotdeauna un act avantajos pentru autorul său, întruc$t presupune c&eltuieli mult mai mici dec$t valoarea dreptului ce urmează a fi salvat !e. întreruperea unei prescripţii, înscrierea unei ipoteci, somaţia, etc."%
-
acte -uridice ciile de ad!ini"trare ad!ini"trare sunt acelea prin care se urmăreşte să se realizeze o normală punere în valoare a unui bun sau patrimoniu. rebuie făcută distincţia între actul de administrare a unui bun singular ! ut singuli' şi actul de administrare a unui patrimoniu. 5rimul are semnificaţia unui act de punere în valoare a unui bun, fără să se ajungă la înstrăinarea lui, cel de al
doilea include însă şi acte care, raportate la un anumit bun, reprezintă acte de înstrăinare dar, raportate la un patrimoniu, reprezintă măsuri de normală eploatar eploatare, e, valorifi valorificare care a patrimon patrimoniulu iuluii respectiv respectiv !e. culegerea culegerea fructelo fructelor, r, asigurarea unui bun, înc&irierea unui bun, etc."% -
acte -uridice ciile de di"po+iţie di"po+iţie sunt acelea care au ca rezultat ieşirea din patrimoniu a unui drept sau grevarea cu sarcini a unui bun !e. v$nzarea, donaţia, renunţarea la un drept, constituirea dreptului de uzufruct, constituirea unei ipoteci, etc.".
*mportan+a acestei clasiicări presupune următoarele următoarele aspecte) -
capacitatea de a înc&eia acte juridice civile, în sensul că actele de conservare pot fi înc&eiate şi de cel lipsit de capacitate de eerciţiu% actele de administrare, în măsura în care nu sunt lezionare, pot fi înc&eiate de minorul cu capacitate de eerciţiu restr$nsă fără încuviinţarea prealabilă a ocrotitorului ocrotitorului legal, iar pentru cei lipsiţi de capacitate de eerciţiu, actele de administrare se înc&eie de reprezentantul legal% actele de dispoziţie pot fi înc&eiate de cel cu capacitate de eerciţiu deplină, de minorul cu capacitate de eerciţiu restr$nsă dar numai cu încuviinţarea prealabilă a ocrotitorului legal şi a autorităţii tutelare. 7ei lipsiţi de capacitate de eerciţiu pot înc&eia acte de dispoziţie numai prin reprezentantul lor legal şi cu încuviinţarea prealabilă a autorităţii tutelare%
-
în condiţiile unui mandat general, mandatarul poate înc&eia numai acte de conservare şi de administrare, pentru actele de dispoziţie fiind necesar un mandat special%
-
în materie succesorală, actele de conservare şi actele de administrare cu caracter urgent nu pot fi considerate acte de acceptare tacită a moştenirii, în timp ce actele de administrare care nu au caracter urgent şi angajează viitorul, precum şi actele de dispoziţie dispoziţie pot fi considerate acte de acceptare tacită a moştenirii.
<. 2 0uc" 0uc"ie ie de modul modul de de 0orm!re 0orm!re deosebi deosebim3 m3
20
-
acte -uridice ciile con"en"uale sunt acelea care iau naştere în mod valabil prin simpla manifestare de voinţă a părţii sau a părţilor, nefiind necesară îndeplinirea vreunei formalităţi%
-
acte acte -uridi -uridice ce ciil ciilee "ole!ne 2*or!ale& sunt acelea care pentru formarea lor valabilă presupun pe l$ngă manifestarea de voinţă şi îndeplinirea unei anumite forme prescrisă de lege !e. testamentul, donaţia, contractul de ipotecă, etc."
-
acte -uridice ciile ciile reale sunt acelea care nu se pot forma valabil dec$t dacă manifesta manifestarea rea de voinţă voinţă este însoţită însoţită de remiterea remiterea !predarea" !predarea" bunului bunului !e. comodatul, mutuum, darul manual, gajul cu deposedare, erc.".
*mportan+a clasiicării priveşte priveşte următoarele aspecte) -
în cazul actelor solemne nerespectarea formei ad validitatem prescrisă de lege se sancţionează cu nulitatea absolută%
-
în cazul actului juridic solemn înc&eiat prin reprezentare, este necesar ca şi procura să îmbrace îmbrace forma solemnă%
-
modificarea actului solemn nu se poate face dec$t tot prin formă solemnă%
-
regimul probelor este diferit în cazul celor trei categorii de acte juridice.
=. 2 0uc" 0uc"ie ie de co"i co"iutul utul lor deosebi deosebim3 m3 -
acte -uridice ciile patri!oniale sunt acelea care au un conţinut evaluabil în bani%
-
acte -uridice -uridice ciile ciile nepatri!oni nepatri!oniale ale sunt acelea al căror conţinut nu poate fi evaluat în bani !e.înţelegerea părinţilor unui copil din afara căsătoriei ca acesta să ia numele unuia dintre ei sau numele lor reunite"%
-ceastă clasiicare prezintă interes în materia nulităţilor !nu se pune problema
restituirilor restituirilor în cazul actelor nepatrimoniale".
>. 2 0uc"ie 0uc"ie de mometul mometul + + c!re +'i #roduc e0ectele e0ectele deosebim3 deosebim3 -
acte -uridice ciile )ntre ii 2inter io"& sunt acelea care îşi produc efectele necondiţionat necondiţionat de moartea autorului sau autorilor lor%
-
acte -uridice ciile pentru cau+# de !oarte 2!orti" cau"a& sunt acelea care deşi se întocmesc în timpul vieţii autorului lor, îşi produc efectele numai după moartea acestuia !e. testamentul".
2'
0lasiicarea prezintă importan+ă sub următoarele aspecte) -
actele actele juridice juridice mortis causa se bucură de o reglementare amănunţită, pe c$nd nu toate actele juridice înter vivos au o asemenea reglementare%
-
actele juridice mortis causa nu pot fi dec$t cele prevăzute de lege, deci sunt numai acte juridice numite în timp ce actele juridice inter vivos pot fi şi nenumite%
-
actele juridice mortis causa sunt acte juridice solemne, în vreme ce actele inter vivos sunt solemne numai ca ecepţie.
?. 2 r!#ort r!#ort de rolu rolull %oi"ei %oi"ei #$r"ilo #$r"ilorr deosebi deosebim3 m3 -
acte -uridice ciile "u$iectie sunt acelea al căror conţinut este determinat prin voinţa autorului sau autorilor lor !majoritatea actelor juridice civile intră în această categorie"%
-
acte -uridice ciile condiţie sunt acelea la a căror înc&eiere părţile îşi eprimă voin voinţa ţa numa numaii în priv privin inţa ţa naşt naşter erii ii actu actulu lui, i, conţ conţin inut utul ul aces acestu tuia ia fiin fiindd predeterminat de norma norma de la care părţile nu pot deroga !e. căsătoria".
*nteresul acestei clasiicări priveşte aprecierea condiţiilor condiţiilor lor de de valabilitate.
#stfel conţinutul actului juridic condiţie fiind stabilit prin norme juridice imperative, nu poate fi modificat de către părţi, în timp ce în cazul actelor juridice subiective, părţile pot deroga deroga de la normel normelee juridi juridice ce dispo dispozit zitiv ive, e, astfel astfel înc$t înc$t apreci apreciere ereaa valabi valabilit lităţi ăţiii unor unor asemenea acte juridice se face în limite mai largi.
@. du#$ leg$tur! leg$tur! lor lor cu mod!lit$"ii mod!lit$"iile le (terme* (terme* codi"ie* codi"ie* s!rci$, s!rci$, distigem3 distigem3 -
acte -uridice ciile pure (i "i!ple sunt acelea care nu cuprind o modalitate. +istă acte juridice care sunt incompatibile cu modalităţile cum este cazul actului de opţiune succesorală !acceptare sau renunţare la moştenire" sau actul de recunoaştere a filiaţiei%
-
sunt acel acelea ea care care cupr cuprin indd o acte acte -uri -uridi dice ce cii ciile le a*ect a*ectat atee de !oda !odali lit# t#ţi ţi sunt modalitate. +istă însă acte civile esenţialmente afectate de modalităţi cum ar fi contractul de împrumut !termen", contractul de donaţie cu sarcină, ş.a.
*mportan+a clasiicării se maniestă maniestă pe tăr3mul valabilită+ii şi pe acela al producerii eectelor juridice civile. #stfel în cazul actelor juridice a căror eistenţă este
esenţialmente guvernată de modalităţi, lipsa acestora atrage ineficacitatea actului. 2
7. du#$ r!#ortul r!#ortul ditre ele ele deosebim3 -
acte acte -uridi -uridice ce ciile ciile princi principal palee sunt sunt acel acelea ea care care au o eis eiste tenţ nţăă de sine sine stătătoare, soarta lor juridică nedepinz$nd de cea a altui act juridic. 7ele mai multe acte juridice sunt principale%
-
acte acte -uridi -uridice ce ciile ciile acce"or acce"orii ii sunt acelea care nu au o eistenţă de sine stătătoare, soarta lor juridică depinz$nd de soarta altor acte juridice principale !e. clauza penală, arvuna, ş.a." #ctul juridic accesoriu poate fi înc&eiat în acelaşi timp cu actul principal sau într3un moment diferit. De asemenea, el poate fi un act separat sau poate fi inclus în actul principal printr3o printr3o clauză.
-ceastă clasiicare prezintă importan+ă sub aspectul aspectul aprecierii valabilită+ii şi eicacită+ii actelor juridice civile . )aportul dintre actul juridic accesoriu şi actul juridic acceso sori rium um se4ui se4uitu turr prin princi cipa pale le !soarta principal este guvernat de adagiul acce !soarta actului actului
accesoriu depinde de soarta actului principal, în sensul că desfiinţarea actului principal atrage desfiinţarea şi a actului accesoriu".
77. du#$ leg$tur! leg$tur! cu c!u)! c!u)! deosebim3 deosebim3 -
acte -uridice ciile cau+ale sunt acelea a căror valabilitate implică analiza cauzei ori scopului lor% dacă scopul este imoral, ilicit sau lipseşte, actul juridic este lovit de nulitate !e. majoritatea actelor juridice civile"%
-
acte -uridice ciile a$"tracte 2necau+ale& sunt acelea a căror valabilitate nu implică analiza cauzei !e. titlurile de valoare, care pot fi puse în eecutare fără o analiză a cauzei sau scopului. +le pot fi la purtător !obligaţiuni 7+7, nominative sau la ordin".
78. + r!#ort de mod!lit!te! +ceierii +ceierii lor* lor* deosebim3 -
acte -uridice ciile "trict per"onale sunt acelea care pot fi înc&eiate numai personal nu şi prin prin reprezentare !e. testamentul"% testamentul"%
-
acte -uridice ciile ce pot *i )nc7eiate prin repre+entare sunt acelea care pot fi înc&eiate şi personal şi prin intermediul unui reprezentant !majoritatea actelor juridice civile pot fi înc&eiate prin reprezentare, ecepţie făc$nd doar acelea care potrivit legii pot fi înc&eiate numai personal".
5ormele care reglementează actul strict personal sunt de strictă strictă interpretare şi aplicare. De aici şi importan+a acestei clasiicări. 22
79. du#$ reglemet!re! s!u deumire! lor leg!l$* deosebim3 -
acte -uridice ciile nu!ite 2tipice& sunt acelea care au o denumire stabilită de legea civilă, precum şi o reglementare proprie !e. contractul de v$nzare3 cump cumpăr ărar are, e, cont contra ract ctul ul de dona donaţi ţie, e, cont contra ract ctul ul de ma mand ndat at,, cont contra ract ctul ul de concesiune, contractul de sponsorizare, testamentul, ş3a."%
-
acte acte -uri -uridi dice ce nenu! nenu!it itee 2atip 2atipic ice& e& sunt acelea care nu au o denumire şi reglementare proprie.
*mportan+a acestei clasiicări se manifestă în ceea ce priveşte determinarea
regulilor aplicabile actelor nenumite. #stfel actele juridice nenumite vor fi guvernate de regulile stabilite de părţi, iar pentru aspectele la care părţile nu au făcut referiri se vor aplica dispoziţiile generale din materia obligaţiilor, iar dacă acestea nu sunt suficiente se vor aplica regulile speciale care reglementează actul juridic civil cu care se aseamănă cel mai mult.
7;. du#$ modul de e1ecut!re* e1ecut!re* deosebim3 deosebim3 -
acte acte -uridi -uridice ce ciil ciilee cu e'ecut e'ecutare are dintr6o dintr6o dat# dat# 2uno 2uno ictu ictu nu!it nu!it (i act cu e'ecuta e'ecutare re in"tan in"tantan tanee& ee& sunt acelea a căror eecutare presupune o singură prestaţie din partea partea debitorului !e. !e. darul manual"%
-
acte -uridice cu e'ecutare e'ecutare "ucce"i# sunt acelea a căror eecutare presupune mai multe prestaţii eşalonate în timp !e. contractul de locaţiune".
*mportan+a acestei clasiicări priveşte priveşte următoarele aspecte) -
consecinţele neeecutării culpabile a obligaţiilor de către una dintre părţile contractante poate atrage rezoluţiunea !desfinţarea" contractului dacă este cu eecutare uno ictu sau rezilierea !desfinţarea" acestuia dacă este cu eecutare succesivă%
-
efectele nulităţii sunt diferite. #stfel în cazul actelor juridice cu eecutare uno ictu, nulitatea produce efecte şi pentru trecut şi pentru viitor ! e tunc, e nunc" în timp ce în cazul actelor actelor juridice juridice civile cu eecutare eecutare succesivă, succesivă, nulitatea nulitatea produce efecte numai pentru pentru viitor !e nunc".%
-
suspendarea eecutării pentru cauză de forţă majoră este aplicabilă numai în cazul actelor juridice civile cu eecutare succesivă%
2<
Condiţiile actului -uridic ciil 8 de*iniţie criterii de cla"i*icare Condiţiile actului -uridic ciil reprezintă acele componente care trebuie sau pot să intre în structura actului juriddic civil, aşadar elemente din care este format actul juridic civil.
Cla"i*icare. Cla"i*icare. 7ondiţiile actului juridic civil se clasifică în funcţie de mai multe criterii, după cum urmează:
7. + 0uc"i 0uc"iee de !s#ectu !s#ectull l! c!re c!re se re0er$* re0er$* deos deosebi ebim3 m3 -
c onţinutul ul actului condiţi de *ond 2condiţii intrin"eci& sunt acelea care privesc conţinut juridic civil !e. !e. capacitatea, consimţăm$ntul, consimţăm$ntul, obiectul, cauza"%
-
cond condiţ iţii de *or! *or!## 2con 2condi diţi ţiii e'tr e'trin in"e "eci ci&& sunt unt acel acelea ea care care se ref referă eră la eteriorizarea voinţei !e. forma autentică, forma scrisă, etc.".
8. + 0uc"ie 0uc"ie de oblig!ti%i oblig!ti%it!te! t!te! s!u eoblig!ti%i eoblig!ti%it!te! t!te! lor* lor* deosebim3 deosebim3 -
condiţii e"enţiale sunt acelea cerute pentru însăşi valabilitatea actului juridic, motiv pentru care ele trebuie îndeplinite în mod obligatoriu% nerespectarea lor se sancţi sancţione onează ază cu nevala nevalabi bilit litate ateaa actul actului ui !e.fo !e.forma rma autent autentică ică în cazul cazul contractului de donaţie, capacitatea, consimţăm$ntul, obiectul, cauza"%
-
condiţii condiţii nee"enţiale nee"enţiale 2)nt=!pl#to 2)nt=!pl#toare& are& sunt acelea care pot fi prezente sau pot lipsi din actul juridic civil, fără să3i afecteze valabilitatea.
9. + 0uc"ie 0uc"ie de s!c"iuil s!c"iuilee ce iter%i iter%i + c!)ul c!)ul eres#ect$r eres#ect$rii ii lor* deosebim3 deosebim3 -
condiţii de aliditate sunt acelea impuse impuse pentru pentru însăşi însăşi valabilit valabilitatea atea actului actului juridic civil. 4n consecinţă, nerespectarea lor atrage nulitatea actului juridic civil !e. formă autentică a contractului de donaţie"%
-
condiţii de e*icacitate sunt sunt acelea a căror nerespectar nerespectaree nu atrage nulitatea nulitatea actului juridic civil, ci alte sancţiuni cum ar fi de eemplu inopozabilitatea faţă de terţi terţi !sancţio !sancţionează nează actul pentru pentru care nu s3au respectat respectat condiţi condiţiile ile de publicitate imobiliară". imobiliară".
;. + 0uc 0uc"ie "ie de %oc!" %oc!"i! i! lor* lor* deose deosebim bim33 -
condiţii %enerale sunt acelea pe care trebuie să le îndeplinească orice act juridic civil !e. condiţii referitoare la capacitate, obiect, consimţăm$nt, cauză"% 2;
-
condiţii "peciale sunt acelea care se cer a fi îndeplinite numai pentru anumite categori de acte juridice civile%
<. + 0uc 0uc"ie "ie de i)%o i)%orul rul lor* lor* deoseb deosebim3 im3 -
condiţii le%ale sunt acelea stabilite prin lege%
-
condiţii conenţionale sunt acelea stabilite de părţile actului juridic civil%
1recizăre) iecare condi+ie a actului juridic civil poate i caliicată caliicată în unc+ie de toate criteriile mai sus analizate. -stel 6capacitatea de a înc2eia un act juridic civil7 este în acelaşi timp o condi+ie condi+ie de ond, esen+ială, de validitate, generală şi legală. legală. orma solemnă însă este o condi+ie de ormă, esen+ială şi de validitate pentru actele solemne dar nu şi pentru cele consensuale con sensuale şi reale.
Condiţiile de *ond ale actului -uridic ciil Condiţiile de *ond ale actului -uridic ciil sunt, sunt, :
capacitatea de a contracta%
consimţăm$ntul valabil al părţii ce se obligă%
un obiect determinat%
o cauză licită.
1. Capaci Capacitat tatea ea de a )nc7ei )nc7eiaa actul actul -uridi -uridicc ciil ciil Capacitatea de a )nc7eia actul -uridic ciil reprezintă acea condiţie de fond, esenţială, de validitate şi generală care constă în aptitudinea subiectului subiectului de drept civil de a deveni titular de drepturi şi obligaţii civile prin înc&eierea actelor juridice civile.
Re%ula capacit#ţii de a )nc7eia acte -uridice ciile 4n această materie, regula este capacitatea de a înc&eia acte juridice civile, incapacitatea fiind ecepţia. #cest principiu este reglementat fragmentar în art.''10, art.1@ alin.' precum şi în art.'?; din 7odul civil., precum şi dispoziţiile art.'7.civ potrivit căruia Cnimeni nu poate fi îngrădit în capacitatea de folosinţă sau lipsit în tot sau în parte, de capacitatea de eerciţiu, dec$t în cazurile şi în condiţiile stabilite de lege. 5entru corecta înţelegere a regulii capacităţii se impun următoarele precizări: -
în timp ce capacitatea este o stare de drept, discernăm$ntul este o stare de fapt astfel înc$t eistă posibilitatea ca o persoană deplin capabilă potrivit legii, să 2?
fie lipsită temporar de discernăm$nt !stare de beţie, &ipnoză, sub influenţa stupe stupefia fiant ntelo elor" r" dup dupăă cum eistă eistă şi posibi posibilit litate ateaa ca disce discernă rnăm$n m$ntul tul să fie prezent, izolat c&iar la o persoană incapabilă. 9ipsa discernăm$ntului discernăm$ntului la înc&eierea actului juridic civil se sancţionează cu nulitatea relativă% -
pentru persoanele juridice, regula este capacitatea de a dob$ndi orice drepturi şi obligaţii civile, cu ecepţia celor care, prin natura lor sau potrivit legii, nu pot aparţine dec$t persoanelor fizice !art. 0? alin.' 7.civ.". 4n ceea ce priveşte persoanele juridice fără scop lucrativ, regula capacităţii de a înc&eia acte juridice se subordonează subordonează principiului specialităţii !art.0? alin 7.civ."
E'cepţia incapacit#ţii de a )nc7eia acte -uridice ciile ca orice ecepţie este prevăzută epres de lege lege şi este de strictă interpretare interpretare şi aplicare.
Du#$ !tur! lor* deosebim incapacit#ţi de *olo"inţ# şi incapacit#ţi de e'erciţiu . 2 0uc"ie de +tidere! lor, deoseb incapacit#ţii %enerale %enerale şi incapacit#ţi deosebim im incapacit#ţ
"peciale. incapacit#ţii "ta$ilite "ta$ilite de le%ea ciil# !incapacităţi de Du#$ surs! lor, distingem incapacit#ţ eerciţiu şi majoritatea incapacităţilor de folosinţă" şi incapacit#ţi ciile "ta$ilite de le%ea
penal# !interzicerea drepturilor părinteşti părinteşti şi interzicerea de a fi tutore sau curator, precum şi alte măsuri de siguranţă luate de instanţa penală sau de procuror, de e. măsura de siguranţă ce constă în interzicerea dreptului de a se afla în anumite localităţi afectează dreptul la libera circulaţie ca drept subiectiv nepatrimoni nepatrimonial". al".
2 0uc"ie de modul + c!re o#ere!)$* deosebim: incapacit#ţi ce acţionea+# de
drept şi incapacit#ţ incapacit#ţii ce acţionea+#ca acţionea+#ca e*ect al unei 7ot#r=ri -udec#tore(ti -udec#tore(ti 2e'.decăderea din drepturile părinteşti".
2 0uc"ie de o#o)!bilit o#o)!bilit!te! !te! lor, deosebim: incapacit#ţi a$"olute şi incapacit#ţi
relatie. incapacit#ţi cu caracter caracter de "ancţiune "ancţiune 2 0uc"ie de 0i!lit!te lor se deosebesc3 incapacit#ţi şi incapacit#ţi cu caracter de protecţie. >erespectarea dispoziţiilor dispoziţiilor privind incapacitatea de a înc&eia acte juridice civile se sancţionează cu nulitatea actului respectiv.
0. <$iect <$iectul ul actu actului lui -uridi -uridicc ciil ciil reprezintă conduita părţilor stabilită prin acel act, <$iectul actului -uridic ciil reprezintă
2@
respectiv acţiunile sau inacţiunile la care părţile sunt îndreptăţite sau de care sunt ţinute. Obiectul actului juridic civil nu trebuie confundat cu conţinutul său, acesta din urmă fiind alcătuit din totalitatea drepturilor şi obligaţilor civile la care dă naştere actul juridic civil. Ori de c$te ori conduita părţilor se referă la un bun, acesta este privit ca un obiect derivat al actului juridic civil. 5rin $un în sensul dreptului civil, înţelegem un lucru care îndeplineşte cumulativ două condiţii şi anume: să fie destinat a satisface o nevoie socială şi să fie susceptibil de apropriere apropriere !subiectul de drept civil să poată dispune dispune de acel bun în sensul de a putea înc&eia acte juridice civile cu privire la acel bun.
Condiţii de aliditate 5entru a fi valabil, obiectul actului juridic civil, în sensul de obiect derivat, trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:
o$iectul actului -uridic ciil tre$uie "# e'i"te % dacă bunul a eistat dar nu mai eistă la data înc&eierii actului, condiţia nu este îndeplinită% bunul prezent în momentul înc&eierii actului juridic civil îndeplineşte condiţia Csă eiste% un bun viitor poate forma obiect valabil al actului juridic civil, cu ecepţia succesiunii nedesc&ise%
o$iectul actului -uridic ciil tre$uie "# *ie )n circuitul ciil % în sens larg !lato sensu" prin Ccircuit civil înţelegem totalitatea actelor şi faptelor juridice, în virtutea cărora se nasc raporturi de drept civil, în sens restr$ns !stricto sensu" prin epresia Ccircuit civil înţelegem doar actele şi faptele juridice menite să conducă la înstrăinarea sau dob$ndirea valabilă a unui drept sau bun. 4n analiza acestei condiţii de validitate a actului juridic civil ne raportăm la sensul strict al epresiei Ccircuit civil. 4n general bunurile aflate în circuitul civil pot fi dob$ndite sau înstrăinate prin acte juridice civile. #ceste bunuri numite şi bunuri alienabile formează regula. 4n consecinţă, în lipsa unei interdicţii eprese, sunt considerate a fi în circuitul civil, toate bunurile de apropriere privată. 5er a contrario bunurile ce aparţin domeniului public sunt scoase din circuitul civil. 9a r$ndul lor bunurile din circuitul civil se împart în bunuri ri care care pot pot circ circul ulaa libe liber, r, ne3n ne3ngr grăd ădit it !bunurile două două cate catego gori rii: i: a' bunu
alienabile" şi b' bunuri bunuri care care pot circul circulaa în condi+ condi+ii ii restri restricti ctive ve !armele şi
21
muniţ mu niţiil iile, e, materi materiale alele le eplo eplozib zibile ile,, produs produsele ele şi subs substan tanţel ţelee stupe stupefia fiant nte, e, deşeurile toice, metalele şi pietrele preţioase şi semipreţioase, obiectele de cult"%
o$iectul actului -uridic ciil tre$uie "# *ie deter!inat "au deter!ina$il % dacă bunul este individual individual determinat ! res certa reprezintă acele bunuri care potrivit naturii lor sau voin+ei eprimate de păr+i în actul juridic, se individualizează prin însuşiri proprii, speciice ( e. unicatele, o casă indicată
prin locaţia sa, stradă, nr, localitate", condiţia este îndeplinită prin ipoteză% res gener generaa repr reprez ezin intă tă acel acelee bunu bunuri ri care care se dacă dacă bunu bunull este este gene generi ricc !res individualizează prin însu+irile categoriei din care ac parte. -ceste bunuri se indică în vederea individualizării prin număr, greutate, măsură, etc ( e. o
tonă de gr$u, zece cămăşi, etc" condiţia este îndeplinită fie prin stabilirea precisă a cantităţii, calităţii, valorii, fie prin stabilirea numai a unor criterii de determinare, ce vor fi utilizate în momentul eecutării actului%
o$iectul o$iectul actului -uridic ciil tre$uie "# *ie po"i$il % obiectul nu este posibil doar în cazul unei imposibilităţi absolute !adică pentru oricine". 4n cazul unei imposibilităţi relative !doar pentru debitor" obiectul actului juridic civil este valabil, iar în caz de neeecutare culpabilă din partea debitorului se angajează răspunderea sa civilă. (mposibilitatea poate fi de natură juridică sau materială. +vident aprecierea acestei condiţii se face în funcţie de progresul te&nico3 ştiinţific pentru că ceea ce astăzi a stăzi nu este posibil, m$ine poate deveni posibil%
în sensul că acţiunea o$iectul actului -uridic ciil tre$uie "# *ie licit (i !oral în sau inacţiunea părţilor actului juridic civil să fie în concordanţă cu legea şi morala. Dacă obiectul actului juridic civil este în contradicţie cu legea sau morala, condiţia nu este valabilă.
4n afara acestor condiţii generale de valabilitate a obiectului actului juridic civil, pentru anumite acte juridice se cer a fi respectate şi anumite condiţii "peciale după cum urmează:
o$iec o$iectu tull "# *ie *ie o *apt# *apt# per" per"ona onal# l# a celui celui care care "e o$ o$li li%# %#66 potrivit noilor reglementări, această condiţia este cerută numai în cazul în care obiectul
2
actului juridic constă într3o faptă şi o consecinţă firească a principiului potrivit căruia o persoană nu poate fi obligată dec$t prin voinţa sa "
)n actele )ntuituu per"onae "e cere ca o$iectul "# con"tea )ntr6un *apt per"onal al de$itorului? condiţia se justifică prin caracterul intuituu personae al unor acte precum antrepriza, mandatul, în care însuşirile debitorului sunt det determ erminant nantee pent entru înc& înc&ei eier erea ea act actulu ului din punct unctuul de veder ederee al cocontractantului%
c=nd c=nd le%e le%eaa pre preed ede e e"te e"te nece nece"a "ar# r# (i auto autori ri+a +aţi ţiaa ad ad!i !ini ni"t "tra rati ti# #?? e. împrumutul împrumutul sau înstrăinarea armelor sau muniţiilor nu se poate face dacă nu se obţine autorizaţia administrativă administrativă prevăzută de lege.
4. Cau+ Cau+aa actul actului ui -uri -uridi dicc cii ciil l 5otrivit art.'2; 7.civ. Cau+a actului -uridic ciil reprezintă motivul care determină fiecare parte să înc&eie contractul. -otivul determinant poate fi: însuşirile însuşirile unei prestaţii sau calităţiile unei persoane şi se caracterizează prin faptul că este concret şi variabil de la o categorie de acte juridice la alta şi c&iar în cadrul aceleiaşi categorii. 7auza este o condiţie de fond, esenţială, de validitate şi generală a actului juridic civil. +a nu trebuie confundată cu consimţăm$ntul, împreună cu care formează voinţa juridică, nici cu obiectul obiectul actului juridic juridic şi nici cu izvorul izvorul raportului raportului juridic civil concret. concret.
Condiţiile de ala$ilitate a cau+ei actului -uridic ciil 5entru a fi valabilă, cauza actului juridic civil trebuie să îndeplinească cumulativ, următoarele condiţii:
"# e'i"te. 7auza nu eistă atunci c$nd lipseşte discernăm$ntul.9ipsa cauzei include şi ipoteza în care cauza este falsă. +istenţa cauzei se apreciază la momentul înc&eierii actului juridic civil.
"# *ie licit# . potrivit art.'2? alin . 7.civ., cauza este ilicită atunci c$nd este contrară legii şi ordinii publice. 7auza este ilicită şi în ipoteza fraudei la lege !cazul în care actul este un mijloc de a eluda aplicarea unei norme juridice imperative. 7auza ilicită se sancţionează cu nulitatea absolută a actului juridic civil.
"# *ie !oral#% cauza este imorală c$nd contravine bunelor moravuri !art.'2? alin.2 7.civ." 4n acest caz sancţiunea este nulitatea absolută. <0
Pro$a cau+ei 5rin dispoziţiile art. '2 alin.'şi 7od civil, se instituie două prezumţii: •
pre+u!ţia de ala$ilitate a cau+ei indife indiferen rentt dacă dacă acest acest elemen elementt este este menţionat sau nu în înscrisul constatator%
•
pre+u!ţia de e'i"tenţ# a cau+ei ceea ce înseamnă că nu trebuie dovedită cauza, eistenţa ei fiind prezumată de lege.
#mbele prezumţii sunt relative ! juris tantum" ceea ce înseamnă că pot fi răsturnat răsturnatee prin dov dovada ada contra contrarie. rie. 5rezumţiil 5rezumţiilee sunt sunt consecin consecinţele ţele pe pe care legea sau magistratul le trage dintr3un fapt cunoscut la un fapt necunoscut. 5rezumţiile sunt un mijloc de probă, care în funcţie de puterea doveditoare se clasifică în #re)um"ii rel!ti%e
: -uri" tantu! 8 !ce pot fi combătute prin proba contrarie" şi #re)um"ii #re)um"ii !bsolute : -ure contrară". et de -ure 8 ! ce nu pot fi răsturnate prin dovada contrară". Earcina probei revine celui care invocă lipsa ori nevalabilitatea cauzei şi poate fi făcută prin orice mijloc de probă !fiind vorba de un fapt juridic stricto sensu"
:. Con" Con"ii!ţ#! !ţ#!=n =ntu tul l Corelaţia dintre con"i!ţ#!=nt (i oinţa -uridic# #ctul juridic este manifestarea de voin+ă săv$rşită cu intenţia de a produce efecte juridice. Goinţa este de natură psi&ologică, fiind un obiect special de preocupare pentru psi&ologie. psi&ologie. Eub aspect juridic, voinţa se prezintă ca un fenomen comple în structura căruia consim+ăm3n ăm3ntul tul şi cauza cauza &scopu &scopul'. l'. 5rin urmare identi identific ficăm ăm două două elemen elemente: te: consim+ urmare corelaţia corelaţia
dintre consimţăm$nt şi voinţa juridică este de tipul parte3întreg. Goinţa juridică se formează pornind de la nevoia simţită de om, care se reflectă în mintea acestuia unde se reflectează asupra mijlocului de satisfacere a acelei nevoi, primind contur dorinţa satisfacerii nevoii. *rmează un proces de deliberare, întruc$t dorinţa nu răm$ne singură, ea se înt$lneşte şi cu alte dorinţe, în care se analizează avantajele şi dezavantajele pe care le prezintă dorinţele şi mijloacele de realizare a acestora. Odată cu stabilirea motivului determinant se trece de la deliberare la luarea &otăr$rii de a înc&eia actul juridic civil, act care devine astfel un mijloc de realizare a scopului propus.
<'
Principiile oinţei -uridice Goinţa juridică este guvernată de două principii: principii: •
Principiul li$ert#ţii actelor -uridice ciile numit şi principiul autono!iei de oinţ#, care care pres presup upun unee că dacă dacă se resp respec ectă tă lege legeaa şi bune bunele le mo mora ravu vuri ri,, subiectele de drept civil sunt libere să înc&eie convenţii ori acte unilaterale. #cest principiu comportă limite şi anume: a' ordinea publică & normele normele care reglem reglement entează ează ordine ordineaa econo economic mică, ă, socia socială lă şi politi politică că din stat"% stat"% b' morala !bunele !bunele moravuri"% moravuri"% c' normele imperative civile & normele normele de la care nu se poate deroga".
•
Principiul oinţei interne "au reale. Goinţa Goinţa juridi juridică că presup presupun unee dou douăă elemente% un element intern !psi&ologic 3 voinţa internă sau reală" şi un element etern !social 6 voinţa eteriorizată ". Dacă eistă concordanţă între cele două elemente, voinţa este aceeaşi, deci nu se pune nici o problemă teoretică sau practică. #lta este situaţia în cazul în care între cele două elemente nu eistă concordanţă. 5roblema care se pune într3o astfel de situaţie este de a determina care dintre cele două voinţe produce efecte juridice. 7u privire la această problemă s3au conturat două concepţii: concep+ia subiectivă potrivit căreia voinţa internă, reală produce efecte, concepţie consacrată de 7odul 7odul civil francez francez şi aplica aplicată tă şi în sistem sistemul ul nostr nostruu de drept şi concep+ia obiectivă potrivit căreia voinţa eternă este cea care produce efecte. #ceastă
concepţie este împărtăşită de sistemul german de drept.
De*iniţia (i condiţiile de ala$ilitate ale con"i!ţ#!=ntului Con"i!ţ#!=ntul reprezintă acea condiţie esenţială, de fond şi generală a actului juridic civil care constă în &otăr$rea de a înc&eia un act juridic civil, manifestată în eterior. 5ent 5entru ru a fi vala valabi bil, l, cons consim imţă ţăm$ m$nt ntul ul treb trebui uiee să înde îndepl plin inea easc scăă cumu cumula lati tiv, v, următoarele condiţii:
5# proin# de la o per"oan# cu di"cern#!=nt . 7apacitatea este o stare de drept în timp ce discernăm$ntul este o stare de fapt, astfel înc$t este posibil ca o persoană deplin capabilă să fie lipsită temporar de discernăm$nt !legea prezumă eistenţa discernăm$ntului discernăm$ntului la o persoană cu capacitate de eerciţiu <
depl deplin ină% ă% prez prezum umţi ţiaa este este însă însă rela relati tivă vă ceea ceea ce pres presup upun unee că ea poat poatee fi răstu răsturna rnată tă prin prin dovad dovadaa contr contrari arie". e". 9ipsa 9ipsa disce discernă rnăm$n m$ntul tului ui în mom moment entul ul înc&eierii actului juridic civil se sancţionează cu nulitatea relativă a actul%
Con"i!ţ#!=ntul tre$uie e'pri!at cu intenţia de a produce e*ecte -uridice . 7ondiţia 7ondiţia nu este îndepl îndeplinit inităă dacă manifestarea manifestarea de voinţă voinţă a fost făcută făcută în jocandi causa'" cau sa'" c$nd s3a făcut sub condiţie suspensivă pur potestativă glumă ! jocandi
din partea celui care se obligă !mă oblig dacă vreau "% cînd este prea vagă sau &reservatioo mentalis' mentalis' cunosc s3a făcut cu o rezervă mentală &reservati cunoscută ută de
cocontractant 6 cum este cazul actului fictiv , ca varietate a simulaţiei%
Con"i Con"i!ţ !ţ#!= #!=nt ntul ul tre$u tre$uie ie "# *ie *ie e'teri e'teriori ori+at +at . 7ons 7onsim imţă ţăm$ m$nt ntul ul poat poatee fi eteriorizat în scris, verbal şi prin gesturi sau fapte concludente. 4n ceea ce priveşte valoarea juridică a tăcerii, tăcerii , precizăm că ea poate valora consimţăm$nt lor epresă, dacă: a' legea prevede epres acest lucru" b' păr+ile, prin voin+a lor atri at ribu buie ie tă tăce ceri riii o an anum umit ităă se semn mni iic ica+ a+ie ie"" c' tă tăce cere reaa ar aree va valo loar aree de consim+ăm3nt, potrivit obiceiului"
Con"i!ţ#!=ntu Con"i!ţ#!=ntull tre$uie tre$uie "# nu *ie alterat printr6un iciu de con"i!ţ#!=nt !eroare, dol, violenţă şi leziune" .
Viciile de con"i!ţ#!=nt Giciile de consimţăm$nt sunt : -
eroarea%
-
dolul%
-
violenţa%
-
leziunea.
Eroarea 8 iciu de con"i!ţ#!=nt Eroarea reprezintă acel viciu de consimţăm$nt care constă în falsa reprezentare a realităţii la înc&eierea actului juridic civil.
Cla"i*icare 7. + 0uc"ie 0uc"ie de coseci"ele coseci"ele c!re c!re iter%i* iter%i* ero!re! este de dou$ 0eluri3 0eluri3 -
eroare e"te e"enţial# 9
<2
-
atunci c$nd falsa reprezentare priveşte natura actului, operaţiunea juridică !o parte crede că înc&eie un contract de v$nzare3cumpărare în timp ce cealaltă parte crede că este vorba de o donaţie" eror in ne%otio
-
atunci atunci c$nd falsa reprezent reprezentare are cade asupra asupra identită identităţii ţii obiectul obiectului ui !o parte negociază cu privire la un anumit bun în timp ce cealaltă parte are în vedere alt bun" error in corpore
-
atunci c$nd falsa reprezentare cade fie asupra calităţiilor substanţiale ale obiectului actul, caz în care poartă denumirea de error )n "u$"tantia! fie asupra persoanei cocontractantului, caz în care poartă denumirea de error
in per"onae!. -
eroarea nee"enţial# 2indi*erent#& eistă atunci c$nd falsa reprezentare cade asupra unui element mai puţin important al actului juridic civil. Din acest motiv, prezenţa erorii indiferente nu afectează valabilitatea actului juridic civil. Eancţiunea care intervine poate consta într3o diminuare a prestaţiei. Dar este posibil şi să nu intervină nici o sancţiune întruc$t este vorba de o uşoară reprezentare falsă a realităţii .
8. + 0uc"ie 0uc"ie de de !tur! !tur! re!lit$" re!lit$"ii ii 0!ls 0!ls re#re)et!te re#re)et!te** distigem3 distigem3 -
eroare de *apt este falsa reprezentare a unei situaţii de fapt la înc&eierea actul actului ui juri juridi dicc civi civill !poa !poate te priv privii obie obiect ctul ul actu actulu lui, i, valo valoar area ea,, pers persoa oana na cocontractantului"%
-
eroarea de drept este falsa reprezentare a eistenţei sau conţinutului unei norme norme de drept drept civil. +roarea +roarea de drept este esenţială esenţială atunci c$nd priveşt priveştee o normă juridică determinantă, pentru înc&eierea actului juridic civil !art.'0@ alin.< 7.civ." şi care potrivit art.'01 alin 7.civ. nu este accesibilă şi previzibilă. .
5tructura erorii +roarea, ca viciu de consimţăm$nt este alcătuită dintr3un singur element, de natură psi&ologică şi anume: falsa reprezentare a realităţii, motiv pentru care proba erorii este mai dificilă. Iiind un fapt juridic stricto sensu, eroarea poate fi probată prin orice mijloc de probă.
Condiţiile erorii <<
5entru 5entru a consti constitu tuii viciu viciu de consim consimţăm ţăm$nt $nt,, eroare eroareaa trebu trebuie ie să îndepl îndeplin ineasc eascăă cumulativ două condiţii: •
ele!entul a"upra c#ruia cade *al"a repre+entare "# *ie deter!inant pentru )nc7eierea actului -uridic ciil , ceea ce presupune că dacă s3ar fi cunoscut realitatea, actul nu s3ar mai fi înc&eiat%
•
)n ca+ul actelor $ilaterale $ilaterale "au plurilaterale plurilaterale cu titlu onero" e"te nece"ar ca partea cocontractant# "# *i (tiut c# ele!entul a"upra c#ruia cade *al"a repre+entare e"te 7ot#r=tor pentru )nc7eierea actului -uridic ciil. 5recizăm că în ceea ce priveşte actele bilaterale nu este necesar ca ambele părţi să fie în eroare pentru a fi în prezenţa erorii ca viciu de consimţăm$nt. 4n cazul în care ambele părţi sunt în eroare, fiecare dintre ele poate cere anularea actului pentru eroarea a cărei victimă este. #ceastă cerinţă nu se aplică în cazul actelor juridice unilaterale, deoarece nu eistă cocontractant.
5ancţiune 9 eroarea esenţială se sancţionează cu nulitatea relativă, indiferent de forma sa.
Dolul 6 iciu de con"i!ţ#!=nt Dolul "au iclenia reprezintă acel viciu de consimţăm$nt care constă inducerea în eroare a unei persoane, prin mijloace viclene sau dolosive, pentru a o determina să înc&eie un act juridic. Dolul este o eroare provocată.
5tructura dolului Dolul, ca viciu de consimţăm$nt presupune presupune două elemente: •
un ele!en ele!entt o$iect o$iecti i !ateri !aterial al ce constă în folosirea de mijloace viclene !maşinaţiuni, şiretenii, manopere dolosive" pentru a induce în eroare. #cest co misiv" c$t şi dintr3o inacţiune element poate consta at$t într3o acţiune ! apt comisiv
doll pri prin ret reticenţ cenţ## adică apt omisiv, cunoscut şi sub denumirea de do ! apt ascunderea sau necomunicarea celeilalte părţi a unei împrejurări ce i3ar fi trebuit făcută cunoscută '. Iaptul comisiv se concretizează în Csugestie sau Ccaptaţie dacă intervine în cazul unei liberalităţi !e. se speculează afecţiunea sau pasiunea unei persoane pentru a o determina să facă o donaţie sau un legat".
<;
•
un ele!ent "u$iecti intenţional ce constă în intenţia de a induce în eroare o persoană pentru a o determina să înc&eie un act juridic civil. 7u privire la acest element se impun următoarele precizări: •
provocarea unei erori erori din neglijenţă, neglijenţă, fără rea voinţă nu constituie constituie dol% dol%
•
lipsa discernăm$ntului şi dolul, sub forma captaţiei, se eclud%
•
nu eistă dol dacă cealaltă parte cunoştea împrejurarea pretins ascunsă.
Condiţiile dolului 5ornind de la dispoziţiile art. ''< alin. 7.civ. potrivit cu care partea al cărei consim+ăm3nt a ost viciat prin dol poate cere anularea contractului, contractului, c2iar dacă eroarea în care s$a alat nu a ost esen+ială p entru a fi viciu de consimţăm$nt, dolul trebuie să
îndeplinească o singură condiţie: •
"# proin# de la cealalt# cealalt# parte de la repre+entantu repre+entantull prepu"ul ori %erantul %erantul a*acerilor celeilalte p#rţi "au de la un terţ )n"# )n ace"t din ur!# ca+ nu!ai dac# dac# pa part rtea ea cocon cocontr trac acta tant nt## a cuno" cuno"cu cutt "au "au ar *i tre$ tre$ui uitt "# cunoa cunoa"c "c## e'i"tenţa dolului.. 7ondiţia se desprinde din dispoziţiile art.''<3''; 7.civ. otuşi ea nu eclude eistenţa dolului şi în categoria actelor unilaterale !e. dolul sub forma Csugestiei poate fi înt$lnit în cazul testamentului, care este un act juridic juridic unilateral" unilateral".. 5otrivit 5otrivit art.'02 art.'02 alin. 7.civ. dolul poate atrage anularea testamentului c2iar dacă manoperele dolosive nu au ost săv3rşite de beneiciarul testamentului şi nici nu au ost cunoscute de către acesta. 4n
ceea ce priveşte actele bilaterale, doctrina este unanim de acord că dacă dolul provine de la un terţ, dar cocontractantul cocontractantul cunoştea această împrejurare !com !compl plic icit itat atee la dol" dol" sau sau dacă dacă dolu dolull prov provin inee de la repr reprez ezen enta tant ntul ul cocontractantului, cocontractantului, condiţia este îndeplinită.
Pro$a dolului 5otrivit art.''< alin.< alin.< 7od civil, dolul nu se presupune, ceea ce c e înseamnă că persoana care invocă eistenţa dolului, dolului, trebuie să3l dovedească. Dolul este un fapt juridic, juridic, prin urmare poate fi dovedit prin orice mijloc de probă, inclusiv martori. Epre deosebire de eroare, dolul este mai uşor de dovedit datorită datorită elementul său obiectiv.
5ancţiunea în cazul dolului este nulitatea relativă. Violenţa6iciu de con"i!ţ#!=nt
Violen Violenţa ţa reprezintă acel viciu de consimţăm$nt ce constă în ameninţarea unei persoane cu un rău care îi produce o temere ce o determină să înc&eie un act juridic, pe care altfel nu l3ar fi înc&eiat.
Cla"i*icare6criterii 7. du#$ !tur !tur!! r$ului r$ului cu c!re c!re se !mei" !mei"$* $* disti distigem3 gem3 -
iolenţa *i+ic# 2i"& eistă atunci c$nd ameninţarea cu răul priveşte integritatea fizică sau bunurile persoanei%
-
iol iolenţ enţaa !oral !oral## 2!et 2!etu" u"&& eistă eistă atunci atunci c$nd c$nd ameni ameninţa nţarea rea cu răul răul prive priveşte şte onoarea, demnitatea sau sentimentele persoanei.
8. du#$ c!r! c!r!cter cterul ul !mei !mei"$ "$rii rii** deosebi deosebim3 m3 -
a!eninţ a!eninţare are le%iti le%iti!# !# cu un rău, care nu este viciu de consimţăm$nt !e. creditorul îl ameninţă pe debitor că îl va da în judecată dacă nu3şi eecută obligaţiile asumate"%
-
a!en a!enin inţa ţare re nele nele%i %iti ti!# !# in-u in-u"t "t## cu un rău, care poate fi viciu de consimţăm$nt.
5tructura iolenţei Giolenţa ca viciu de consimţăm$nt este alcătuită din două elemente: •
un ele!ent o$iecti e'terior care care constă în ameninţarea cu un rău%
•
un ele! ele!en entt "u$i "u$iec ecti ti care care constă constă în provo provocar carea ea unei unei temeri temeri persoa persoanei nei ameninţată.
Condiţiile iolenţei 5entru a fi viciu de consimţăm$nt, consimţăm$nt, violenţa violenţa trebuie trebuie să îndeplinească îndeplinească cumulativ, cumulativ, următoarele condiţii: •
"# *ie deter!inant# pentru )nc7eierea actului -uridic ciil , în sensul că temere temereaa provo provocat catăă persoa persoanei nei amenin ameninţat ţatee să o determ determine ine să înc&ei înc&eiee actul actul juridic. 4n aprecierea caracterului determinant al ameninţării se va ţine seama de v$rsta, seul, Ccondiţia persoanei ameninţată, criteriul aprecierii fiind aşadar, subiectiv. #meninţarea poate privi şi pe soţul, soţia, descendentul !copil" sau ascendentul !părinte, bunic" persoanei ameninţate. 4n plus, doctrina admite că poate fi asimilată acestor persoane şi persoana de care cel ameninţat este legat printr3o puternică legătură afectivă !prieten, prietenă"% <@
•
•
"# *ie in-u"t# adică nelegitimă , ilicită. 5# proin# de la cealalt# parte "au dac# proine de la un terţ cocontractant cocontractantul ul cuno(tea "au ar *i tre$uit "# cunoa"c# cunoa"c# iolenţa "#=r(it# "#=r(it# de c#tre terţ.i
5ancţiune9 violenţa ca viciu de consimţăm$nt se sancţionează cu nulitatea relativă a actului juridic civil.
Le+iunea6iciu de con"i!ţ#!=nt Le+iunea reprez reprezin intă tă acel acel viciu viciu de consim consimţăm ţăm$nt $nt care care constă constă în preju prejudi diciu ciull material suferit material suferit de una dintre părţi ca urmare a înc&eierii contractului. #şadar leziunea constă în disproporţia vădită de valoare între două contraprestaţii ce eistă în momentul înc&eierii contractului. 9eziunea se aplică, potrivit noilor reglementări at$t minorului c$t şi majorelui. 4n cazul minorului, leziunea este tot un viciu de consimţăm$nt iar restituirea intervine nu ca efect al minorităţii ci al pagubei materiale suferite de cel cu capacitate de eerciţiu restr$nsă. otuşi în acest caz, paguba se apreciază nu numai raportat la contraprestaţii ci şi la patrimoniul patrimoniul său ori alte circumstanţe.
5tructura le+iunii Etructura leziunii este diferită în funcţie de concepţia care stă la baza ei. #stfel : •
)n concepţ concepţia ia "u$iec "u$iecti ti# # leziunea leziunea presupune presupune două elemente: unul o$iecti const$nd const$nd în dispropo disproporţia rţia vădită vădită de valoare între prestaţii prestaţii şi unul "u$iecti const$nd în profitarea de starea de nevoie în care se află cocontractantul%
•
)n conc concep epţi ţiaa o$ o$ie iect cti i# # lezi leziun unea ea pres presup upun unee un sing singur ur elem elemen ent, t, pa%u$a 2pre-ud 2pre-udici iciul ul !ateri !aterial& al& care e"te e"te e%al# e%al# cu di"pro di"proporţ porţia ia de aloare aloare )ntre )ntre contrapre"taţii.
5rin urmare, leziunea în cazul minorului are la bază concepţia obiectivă 6 cel ce invocă leziunea trebuie să dovedească numai paguba suferită de minor, iar în cazul majorelui leziunea se fundamentează pe concepţia subiectivă, fiind necesar pe l$ngă disproporţia vădită de valoare între prestaţii, ca una dintre părţi să profite la înc&eierea actului de starea de nevoi, lipsa de eperienţă sau de cunoştinţe a celeilalte părţi.
Do!eniul de aplicare
<1
le+iun unea ea )n ca+u ca+ull !ino !inoru rulu lui i îşi găseşte 4n ceea ce priveşte per"oanele, le+i găseşte !inori rilo lorr cu =r" =r"ta ta cupr cuprin in"# "# )ntr )ntree 1: (i 1@ ani ani aplica aplicabil bilita itate te numai numai în privin privinţa ţa !ino !persoanele cu capacitate de eerciţiu restr$nsă". 7$t priveşte actele ce pot fi susceptibile de anulare pentru leziune, reţinem că ele trebuie să întrunească cumulativ următoarele condiţii: •
să ie acte juridice civile de administrare%
•
să ie acte juridice acte juridice bilaterale, cu titlu oneros şi comutative%
•
act actele să i ost înc2eiate de minorul între 8% şi 89 ani singur , ără încuviin+area ocrotitorului legal"
•
să ie păgubitoare pentru minor .
4n cazul leziunii majorelui, majorelui, pot fi atacate actele juridice juridice bilaterale, cu titlu oneros oneros şi comutative, indiferent dacă sunt de administrare sau de dispoziţie. 4n acest caz , acţiunea în anulare este admisibilă numai dacă paguba depăşeşte jumătate din valoarea pe care o avea, avea, la momentul înc&eierii contractului iar disproporţia se menţinep$nă la data cerrii de anulare. anulare. >u pot fi atacate pentru leziune !at$t în cazul minorului minorului c$t şi al majorelui" , contractele aleatorii, tranzacţia precum şi alte contracte prevăzute de lege !art.'< 7.civ.".
5ancţiune. 4n cazul leziunii devin incidente două sancţiuni alternative: -
nulitatea relativă%
-
reducerea sau după caz, mărirea uneia dintre prestaţii.
Co!paraţie )ntre iciile de con"i!ţ#!=nt +roarea, dolul, violenţa şi leziunea, ca vicii de consimţăm$nt se caracterizează prin următoarele următoarele asemănări:
toate reprezintă împrejurări de fapt care împiedică manifestarea liberă şi conştientă a consimţăm$ntului% consimţăm$ntului%
element elementul ul asupra asupra căruia căruia poart poartăă viciu viciul,l, trebu trebuie ie să fie determ determina inant nt pentr pentruu înc&eierea actului juridic, cerinţă cerinţă ce se apreciază de la caz la caz%
<
sancţiunea este în principiu aceeaşi, nulitatea relativă a actului juridic civil%
în cazul actelor bilaterale sau multilaterale nu este necesar ca viciul să fie comun%
sarcina probării viciului, revine celui ce3l invocă,% dovada viciului se impune întruc$t acesta nu se prezumă.
4ntre viciile de consimţăm$nt eistă şi deosebiri care privesc următoarele aspecte:
dolul şi violenţa au în structura lor două elemente !unul obiectiv şi unul subiectiv" în timp ce eroarea este alcătuită dintr3un singur element !subiectiv"% !subiectiv"%
cel mai greu se probează eroarea şi cel mai uşor leziunea%
spre deosebire de eroare care este spontană, dolul şi violenţa pot atrage şi răspunderea civilă delictuală, fiind fapte ilicite%
în cazul leziunii se poate cere fie anularea actului, fie reducerea unei prestaţii sau sporirea celeilalte, în timp ce în cazul celorlalte vicii de consimţăm$nt se poate cere doar anularea actului actului juridic civil.
or!a actului -uridic ciil 2condiţiile de *or!#& De*iniţie (i ter!inolo%ie or!a actului -uridic ciil reprezintă reprezintă acea condiţie ce constă în modalitatea de eteriorizare a manifestării de voinţă, făcută cu intenţia de a crea, modifica sau stinge un raport juridic civil concret ;. Eub aspect terminologic, epresia orma actului juridic civil , este susceptibilă de două înţelesuri, după cum urmează: -
stricto sensu, prin prin forma forma actul actului ui juridi juridicc civil civil se înţele înţelege ge mo modal dalita itatea tea de
eteriorizare a voinţei juridice% -
lato sensu, prin forma actului juridic civil desemnăm trei cerinţe de formă şi
anume: -
orma ad validitatem"
;
)aportul juridic civil concret apare prin mijlocirea unui act sau fapt juridic de care legea leagă naşterea, modificarea ori stingerea unor efecte juridice, pornind de la un raport juridic civil abstract. )aportul social, ca efect al reglementării juridice devine un raport juridic abstract, virtual. 5entru dezvoltări vezi (.).*rs, Drept civil rom3n. Teoria generală, editura Oscar 5rint, ucureşti, 00', pg.''23''<% ;0
-
orma ad probationem"
-
orma cerută pentru opozabilitatea actului a+ă de ter+i.
Principiul con"en"uali"!ului 4n sensul ei restr$ns, forma actului juridic civil este guvernată de principiul consensualismului, care la r$ndul său reprezintă o aplicare a principiului libertăţii actelor juridice civile?. 5rincipiul consensualismului consensualismului reprezintă acea regulă de drept potrivit căreia simpla manifestare de voinţă este nu numai necesară dar şi suficientă pentru ca actul juridic civil să i3a naştere în mod valabil, fără a mai fi necesară îndeplinirea vreunei formalităţi. #şadar potrivit acestei reguli, manifestarea de voinţă nu trebuie să îmbrace o formă specială pentru a produce efecte juridice. De lege lata, eistă o consacrare epresă, cu caracter general a acestui ac estui principiu în art. ''@1 7.civ. De asemenea acest principiu este este consacrat în mod epres pentru anumite acte juridice civile cum ar fi contractul de v$nzare3cumpărare !art.'?@< alin.' 7od civil", iar în sens mai larg în privinţa contractelor translative de drepturi reale !art.'@2 alin.' teza ( 7od civil". 5e de altă parte fiind vorba de un principiu, ecepţiile trebuie să fie epres şi limitativ prevăzute de lege.
Cla"i*icarea condiţiilor de *or!# ale actului -uridic ciil 4n doctr doctrină ină s3au s3au contur conturat at două două criter criterii ii în funcţ funcţie ie de care care pot fi clasif clasifica icate, te, condiţiile de formă ale actului juridic civil. #cestea sunt:
7. crite criteri riul ul cose coseci ci" "el elor or -urid -uridic icee c!re c!re se #rod #roduc uc + c!)u c!)ull eres eres#ec #ect$ t$ri riii !cestor codi"ii* + 0uc"ie de c!re distigem +tre : •
*or!a cerut# pentru ala$ilitatea actului juridic civil, cunoscută şi sub denumirea de forma cerută ad aliditate! sau ad "ole!nitate! , a cărei nerespectare se sancţionează cu nulitatea actului juridic civil%
•
*or!a cerut# pentru pro$area actului juridic civil, cunoscută şi sub denumirea de forma cerută ad pro$atione! , a cărei nerespectarea nu
?
5rincipiul libertăţii actelor juridice civile cunoscut şi sub denumirea de principiul autonomiei de voinţă, reprezint reprezintăă regula regula de drept potrivit potrivit căreia dacă se respectă legea şi morala, morala, subiectele subiectele de drept civil sunt libere să înc&eie convenţii ori să facă acte juridice unilaterale. #cest principiu împreună cu principiul voinţei interne !reale" guvernează voinţa juridică. 5entru dezvoltări vezi 8abriel oroi, Drept civil. 1artea generală. 1ersoanele, editura #ll ecK, ucureşti, 00', pg.';;3';?% ;'
atrage nevalabilitatea actului juridic civil ci imposibilitatea dovedirii cu alt mijloc de probă% •
*or!a cerut# pentru opo+a$ilitatea actului *aţ# de terţi , a cărei nerespectare se sancţionează cu inopozabilitatea inopozabilitatea@.
8. crite criteri riul ul sursei sursei s!u s!u i)%or i)%orul ului ui care cere o anumită formă pentru actul juridic civil, în funcţie de care distingem între: •
*or!a le%al#, care reprezintă forma impusă de legea civilă%
•
*or!a oluntar# "au conenţional# , care reprezintă forma stabilită de părţi.
or!a cerut# ad aliditate! or!a cerut# ad aliditate! reprezintă acea condiţie de validitate, esenţială şi specială, care constă în obligativitatea îndeplinirii formalităţilor stabilite de lege, în lipsa cărora actul juridic civil nu s3ar putea naşte în mod valabil. )aţiunile pentru care legea a instituit această formă ca fiind necesară pentru însăşi valabilitatea actului juridic civil sunt în principiu următoarele: •
atenţionar atenţionarea ea părţilor părţilor cu privire privire la importa importanţa nţa deosebit deosebităă pe care o au anumite anumite acte juridice civile pentru patrimoniul celui/ celor care le fac !e. donaţia, constituirea constituirea unei ipoteci, renunţarea epresă la succesiune%
•
asigur asigurare areaa libert libertăţi ăţiii şi certit certitudi udinii nii consim consimţăm ţăm$nt $ntul ului, ui, cum este este în cazul cazul testamentului%
•
eercitarea unui control al statului, prin organele statului, cu privire la actele juridice civile care prezintă o importanţă importanţă ce depăşeşte cadrul strict al interesel intereselor or părţilor părţilor !e. înstrăin înstrăinări ări de terenuri, terenuri, constitu constituirea irea unei societăţi societăţi comerciale".
Caracterele -uridice ale *or!ei cerut# ad aliditate! Iorma Iorma cerută cerută pentr pentruu valabi valabilit litate ateaa actul actului ui jurid juridic ic civil civil prezin prezintă tă următo următoare arele le caractere juridice:
@
C(nopozabilitatea presupune că terţa persoană este în drept să ignore, să facă abstracţie de actul juridic care trebuia adus la cunoştinţa altor persoane prin îndeplinirea formalităţii impuse de lege în acest scop 8&e. eleiu, Drept civil rom3n. *ntroducere în dreptul civil, subiectele dreptului civil, editura Jansa E)9, ucureşti, '1, pg.'?'% ;
reprezintă un element constitutiv, esenţial al actului juridic civil, motiv pentru care nerespectarea ei atrage nulitatea absolută a actului juridic civil%
este incompatibilă cu manifestarea tacită de voinţă%
este eclusivă, în sensul că pentru un anumit act juridic solemn se cere a fi îndeplinită o anumită formă, de regulă autentică !ecepţie face testamentul".
5entru asigurarea formei ad validitatem se impun a fi respectate, următoarele cerinţe: •
forma cerută ad validitatem trebuie să îmbrace în întregime actul juridic%
•
dacă actul solem se află în interdependenţă cu un alt act, şi acest din urmă act va trebui să îmbrace forma solemnă impusă de lege !procura dată pentru înc&eierea unui act solemn trebuie întocmită în formă autentică%
•
actul actul care care determ determin inăă inefi ineficie cienţa nţa unui unui act solemn solemn trebu trebuie, ie, în princi principiu piu să îmbrace şi el formă specială, solemnă !ecepţie face legatul care poate fi revocat şi tacit".
•
actul juridic prin care se modifică un act juridic solemn trebuie să îmbrace şi el forma solemnă.
Aplicaţii De lege lege lata, lata, princ princip ipale alele le acte acte jurid juridice ice pentru pentru care care legea legea pretin pretinde de forma forma ad validitatem, sunt următoarele:
contractul de donaţie !art.'0'' alin.' 7. civ."%
testamentul !art.'0<0 7. civ."%
revocarea epresă a unui legat !art.'0;' alin.' 7. civ."%
renunţarea epresă la succesiune!art.''0 alin. 7.civ."%
convenţia de constituire a unui drept de ipotecă imobiliar !art.2@1 alin.' 7.civ."%
actul de voluntariat, care, sub sancţiunea nulităţii absolute, trebuie înc&eiat în form formăă scri scrisă să !art !art.1 .1 alin alin.' .' din din 9ege 9egeaa nr.' nr.'; ;/ /00 00'' a volu volunt ntar aria iatu tulu lui, i, republicată"%
;2
contractul de cesiune a drepturilor asupra mărcii, care, sub sancţiunea nulităţii, trebuie înc&eiat în formă scrisă !art.<0 alin.' din 9egea nr.1'1 privind mărciile şi indicaţiile geografice"% ş.a.
or!a cerut# ad pro$atione! or!a cerut# ad pro$atione! reprezintă acea cerinţă, impusă de lege sau de părţi, care constă în întocmirea întocmirea unui înscris înscris cu scopul de a devodi devodi actul juridic juridic civil. Iorma cerută pentru probarea actului juridic civil se justifică, pe de o parte, de importanţa anumitor acte juridice civile, iar pe de altă parte, de avantajul practic, în sensul că prin redarea eactă a conţinutului actului juridic, contribuie fie la prevenirea litigiilor, fie la uşurarea sarcinii organului de jurisdicţie în ceea ce priveşte stabilirea situaţ situaţiei iei de fapt. fapt. >eresp >erespect ectare areaa aceste acesteii form formee se sancţi sancţione onează ază cu inadm inadmisi isibil bilită ităţii ţii dovedirii actului juridic civil cu un alt mijloc de probă.
Aplicaţii Deşi 7odul civil nu cuprinde dispoziţii privitoare la cazurile în care se cere forma ad probationem, totuşi eistă norme legale care fac aplicaţie acestei cerinţe, remarc$ndu3 se, din acest punct de vedere două procedee te&nico3juridice: te&nico3juridice:
instituirea formei ad probationem pentru o anumită categorie de acte juridice civile !cele al căror obiect are o valoare mai mare de ;0 lei 6 art.''' alin.' 7.civ. din '1?<% aceste acte nu pot fi dovedite prin proba cu martori%
instituirea formei ad probationem, cu caracter particular, pentru anumite acte juridice cum ar fi:
contractul de societate !art.'11< alin.'7.civ."%
contractul de depozit !art.'0< 7.civ."
contractul de comision !art.0<< 7.civ. "%
tranzacţia !art.@ 7.civ."%
contractul de cesiune a drepturilor patrimoniale de autor şi contr contract actul ul de reprez reprezent entare are teatr teatrală ală sau eecuţ eecuţie ie mu muzic zicală ală !9egea !9egea nr.1/ nr.1/' '?? mo modif dificat icată, ă, privin privindd drept dreptul ul de autor autor şi drepturile conee dreptului de autor"%
contractul de sponsorizare !art.' alin. din 9egea nr. 2/'< privind sponsorizările, sponsorizările, cu modificările modificările ulterioare, ulterioare, ş.a. ;<
or!a cerut# pentru opo+a$ilitate *aţ# de terţi or!a cerut# pentru opo+a$ilitate *aţ# de terţi a actului juridic civil, reprezintă acele formalităţi care sunt necesare, potrivit legii, pentru a face actul juridic opozabil şi persoanelor care nu au participat la înc&eierea lui, în scopul ocrotirii intereselor sau drepturilor drepturilor lor. 5rin această cerinţă se justifică idea de protecţie a terţilor faţă de eventualele efecte prejudiciabile ale unor acte juridice civile, epres prevăzute de lege. >erespectarea acestei forme se sancţionează cu inopozabilitatea inopozabilitatea actului juridic, în sensul că terţul interesat are posibilitatea să ignore un astfel de act.
Aplicaţii Iorma Iorma cerut cerutăă pentru pentru opo opozab zabili ilitat tatea ea actulu actuluii faţă faţă de terţi terţi devine devine aplica aplicabi bilă lă în următoarele situaţii:
publicitatea constituirii constituirii gajului bunurilor bunurilor mobile corporale prin înscrierea în #r&iva +lectronică de 8aranţii )eale -obiliare !art. <1 alin.' 7.civ."%
înregi înregistr strare areaa operaţ operaţiu iunil nilor or privin privindd ipotec ipotecile ile mo mobil biliar iare, e, a operaţ operaţiu iunil nilor or asimilate acestora, precum şi a altor drepturi prevăzute de lege în #r&iva +lectronică de 8aranţii )eale -obiliare !art. <'2 alin.' 7.civ."%
data certă a înscrisului sub semnătură privată, dob$ndită prin una din cele < modalităţi prevăzute în art.''1 73civ.din '1?<%
menţiu menţiunil nilee cu caract caracter er de protec protecţie ţie,, precum precum şi înreg înregist istrăr rările ile în materi materiaa dreptului de autor, ş.a.
Bodalit#ţile actului -uridic ciil -odalităţiile actului juridic civil sunt: termenul, condiţia şi sarcina.
Ter!enul Ter!enul &dies' reprezintă un eveniment, viitor şi sigur ca realizare, p$nă la care este am$nată fie începerea, fie încetarea eerciţiului drepturilor subiective şi eecutării obligaţiilor obligaţiilor civile.
Cla"i*icare (i e*ecte9 7. du#$ crit criteri eriul ul e0ectu e0ectului lui s$u* deos deosebi ebim3 m3 -
ter!enul "u"pen"i reprezintă acel termen care am$nă începutul eerciţiului dreptului subiectiv şi eecutării obligaţiei corelative, p$nă la împlinirea împlinirea lui% ;;
e*e e*ecte9 p$nă la împlinirea termenului se am$nă eerciţiul dreptului şi eecutarea obligaţiei, prin urmare creditorul nu poate pretinde eecutarea obligaţiei iar debitorul nu este obligat să3şi eecute obligaţia asumată% după împlinirea termenului efectul constă în aceea că drepturile subiective pot fi eercitate iar obligaţiile civile pot fi eecutate, prin urmare creditorul poate pretinde eecutarea obligaţiei de către debitor iar debitorul este obligat să3şi eecute obligaţiile asumate% -
ter!enul e'tincti reprezintă acel termen care am$nă stingerea eerciţiului dreptului subiectiv şi eecutării obligaţiei corelative, p$nă la împlinirea împlinirea lui.
e*ecte9 p$nă la împlinirea lui, actul se comportă ca şi c$nd ar fi pur şi simplu, prin urmare creditorul poate pretinde eecutarea obligaţiei de către debitor iar debito debitoru rull este este obliga obligatt să3şi să3şi eecut eecutee oblig obligaţi aţiile ile asumat asumate% e% după după împli împlini nirea rea termenului etinctiv dreptul subiectiv civil şi obligatia civilă se sting.
8. + 0uc"ie 0uc"ie de de titul!rul titul!rul bee0ici!rul bee0ici!rului ui termeulu termeului*i* distigem distigem33 -
ter!en )n *aoarea de$itorului !care reprezintă regula"%
-
ter!en )n *aoarea creditorului !cum este cazul depozitului, în care termenul este în favoarea deponentului, deponentului, ca regulă"%
-
ter!en ter!en )n *aoare *aoareaa at=t at=t a de$ito de$itorul rului ui c=t (i a credit creditorul orului ui !e. termenul dintr3un contract de asigurare".
9. + 0uc"i 0uc"iee de i)%o i)%orul rul s$u* s$u* disti distige gem3 m3 -
ter!en oluntar "au conenţional reprezintă termenul stabilit de părţi%
-
ter!en le%al 6 cel stabilit de lege%
-
ter!enul -udiciar 3 cel stabilit de instanţa de judecată.
;. + 0uc"ie 0uc"ie de criteriul criteriul cuo!'ter cuo!'terii ii s!u u* u* ! d!tei +m#liirii +m#liirii s!le* deosebim3 deosebim3 -
ter! ter!en en cert cert este este acel acel terme termenn a cărui cărui împli împlini nire re este este cunosc cunoscut ută, ă, ca dată dată calendaristică !e.# îl împrumută pe cu '000 lei p$nă la data de '.0'.001"%
-
ter! ter!en en incer incertt 6 este cel a cărui împlinire nu este cunoscută ca dată calendaristică !e. data morţii credirentierului în contractul de rentă viageră"
Condiţia
;?
Condiţ Condiţia ia ca modalitate a actului juridic civil reprezintă un eveniment viitor şi nesigur ca realizare de care depinde naşterea sau desfinţarea actului juridic civil.
Cla"i*icare (i e*ecte9 7. du#$ crit criteri eriul ul e0ectu e0ectului lui** deosebi deosebim m +tre3 +tre3 -
condiţia condiţia "u"pen"i# "u"pen"i# este acea condiţie de a cărei îndeplinire depinde naşterea actului juridic civil%
e*ect e*ecte9 e9 p$nă la realizarea condiţiei suspensive actul nu3şi produce nici un efect, practic el nu eistă% după realizarea condiţiei suspensive, se consideră, retroactiv, că actul juridic civil a fost pur şi simplu% în cazul în care condiţia nu se realizează, efectul care se produce constă în aceea că părţile se găsesc în situaţia în care nu ar fi înc&eiat nici un act juridic% -
condiţi condiţiaa re+olut re+olutori oriee care este acea condiţie de a cărei îndeplinire depinde desfiinţarea actului juridic civil%
e*ecte9 p$nă la realizarea condiţiei rezolutorii rezolutorii actul juridic juridic civil se comportă ca pur şi simplu% după îndeplinirea îndeplinirea condiţiei rezolutorii, rezolutorii, actul juridic civil se desfinţează retroactiv% dacă nu se realizează condiţia rezolutorie, actul juridic civil se consolidează retroactiv%
8. du#$ criteriul criteriul leg$turii leg$turii cu %oi"! %oi"! #$r"iilor #$r"iilor + re!li)!re! re!li)!re! s!u ere!li ere!li)!re! )!re! codi"iei* deosebim +tre3 -
condiţia cau+al# este acea condiţie a cărei realizare depinde de &azard%
-
condiţia condiţia !i't# este acea a cărei realizare depinde de voinţa uneia dintre părţi şi de voinţa unei alte persoane, nedeterminată !e. v$nd casa dacă primesc aprobare de transfer în altă localitate"%
-
co!diţia co!diţia pote"tati# pote"tati# care poate fi de două feluri: condiţia pote"tati# pur# este acea condiţie a cărei realizare depinde eclusiv de voinţa uneia dintre părţile actului juridic civil şi condiţia pote"tati# "i!pl# este acea condiţie a cărei realizare depinde de voinţa uneia dintre părţi şi de un fapt eterior nedeterminat !îţi împrumut împrumut cortul meu, dacă nu plec eu însumi în ecursie" .
;@
5arcina 5arcina ca modalitate modalitate a actului actului juridic juridic civil, civil, reprezint reprezintăă obligaţi obligaţiaa de a da, a face sau a nu face face ceva, ceva, impu impusă să de dispu dispunăt nător or grati gratific ficatu atului lui în actele actele cu titlu titlu gratuit gratuit 6 liberalităţi.
Re%le!entare9 art. 11 6 120 7.civ. Cla"i*icare (i e*ecte 7. + 0uc"ie 0uc"ie de #erso! #erso!! ! bee0ici bee0ici!rul !rului* ui* disti distigem3 gem3 -
"arcin# )n *aoarea di"pun#torului di"pun#torului !e. dispunătorul îi impune gratificatului să3i plătească o datorie a sa faţă de un terţ"%
-
"arcin# )n *aoarea %rati*icatul %rati*icatului ui ! e. dispunătorul impune gratificatului să folosească suma donată pentru a3şi plăti studiile"%
-
"arcin# )n *aoarea unei terţe per"oane ! e. se lasă prin testament o casă unei unei persoa persoane ne,, cu sarc sarcin inaa
acest acestei eiaa de a plăt plătii o rent rentăă viag viager erăă soţi soţiei ei
supravieţuitoare supravieţuitoare a testatorului"% testatorului"% -
"arci "arcina na !ai poate poate *i lici licit# t# "au "au ilic ilicit it#? #? !ora !oral# l# (i i!ora i!oral# l#?? po"i$ po"i$il il## (i i!po"i$il#. E*ecte9 sarcin sarcinaa nu afecte afectează ază valabi valabilit litatea atea actul actului ui juridi juridicc civil civil în caz de neeecutare a ei, ci numai eficacitatea acestuia, în sensul că neeecutarea sarcinii poate fi sancţionată cu revocarea actului juridic civil cu titlu gratuit prin care a fost instituită. instituită.
E*ectele actului -uridic ciil Prin e*ectele actului -uridic ciil se înţeleg drepturile subiective şi obligaţiile civile la care dă naştere, pe care le modifică sau stinge un asemenea act. +fectele actului juridic civil sunt guvernate de următoarele principii: •
principiul *orţei o$li%atorii 2 pacta sunt servanda &?
•
principiul ireoca$ilit#ţii actului -uridic ciil?
•
principiul relatiit#ţii 2 res res inter alios acta, aliis ne4ue nocere, ne4ue prodese potest'.
Principiul *orţei o$li%atorii ;1
Principiul *orţei o$li%atorii este este acea acea regulă regulă a efectel efectelor or actulu actuluii jurid juridic ic civil civil potrivit căreia actul juridic civil legal înc&eiat, se impune autorului sau autorilor săi întocmai ca legea !art.? 7.civ.".
E'cepţiile de la acest principiu sunt cazurile în care efectele nu se produc aşa cum au dorit părţile la înc&eierea lor, în sensul că efectele pot fi mai restr$nse sau mai întinse, independent de voinţa părţilor.
Ca+uri de re"tr=n%ere a *orţei o$li%atorii9 •
)ncetarea )ncetarea contractului contractului de !andat în cazul morţii, interdicţiei, insolvabilităţii şi falimentului mandatarului sau mandantului% mandantului%
•
)ncetarea )ncetarea contractului contractului de locaţiune locaţiune c$nd bunul înc&iriat a pierit în totalitate sau s3a făcut netrebnic de obişnuita sa întrebuinţare.
Ca+uri de e'tindere a *orţei o$li%atorii9 •
prelun%irea 2proro%are& e*ectelor actului -uridic ciil prin e*ectul le%ii?
•
prelun%irea e*ectelor actului cu e'ecutare "ucce"i# datorit# "u"pend#rii te!porare a e'ecut#rii lui pe tot ti!pul c=t durea+# cau+a de "u"pendare. Principiul ireoca$ilit#ţii
Principiul ireoca$ilit#ţii reprezintă reprezintă acea regulă de drept potrivit căreia actului bilateral nu i se poate pune capăt prin voinţa numai a uneia dintre părţi, iar actului unilateral nu i se poate pune capăt prin manifestarea de voinţă, în sens contrar, din partea autorului actului.
E'cepţiile de la irevocabilitate sunt acele cazuri în care actului bilateral i se poate pune capăt prin voinţa numai a uneia dintre părţi, iar actului unilateral prin voinţa autorului său.
E'cepţii de la ireoca$ilitate )n cate%oria actelor $ilaterale9 •
reocarea donaţiei )ntre "oţi?
•
)ncetarea contractului de depo+it la cererea deponentului?
•
denunţat de oricare dintre părţi% părţi% contractul de locaţiune *#r# ter!en poate fi denunţat
•
contractul de "ocietate ciil# poate înceta prin voinţa unuia sau a mai multor asociaţi%
•
contractul de conce"iune poate înceta prin renunţarea concesionarului% concesionarului%
;
•
(.a.
E'cepţii de la ireoca$ilitate )n cate%oria actelor -uridice unilaterale9 •
te"ta!entul?
•
retractarea renunţ#rii la !o(tenire dacă sunt îndeplinite condiţiile: a"dreptul de opţiune al renunţătorului să nu fie stins prin împlinirea termenului de prescripţie de şase luni de la data desc&iderii succesiunii% b" moştenirea să nu fi fost acceptată între timp de către un alt succesibil%
•
o*erta de a contracta poate fi revocată p$nă în momentul ajungerii ei la destinatar.
Principiul relatiit#ţii e*ectelor actului -uridic ciil Principiul relatiit#ţii e*ectelor actului -uridic ciil reprezintă acea regulă de drept potrivit căreia acest act produce efecte numai faţă de autorii sau autorul actului, nu şi faţă de terţi !art.@2 73civ.".
Parte reprezintă persoana care înc&eie actul juridic civil, fie personal, fie prin reprezentare, şi în patrimoniul ori persoana căreia se produc efectele actului juridic, a eprimat un interes personal în acel act.
Terţii sunt persoanele persoanele străine de actul juridic juridic ! penitus etranei'. A=n+i6cau+# sunt acele persoane care, deşi nu au participat la înc&eierea actului juridic civil, totuţi, suportă efectele acestuia, datorită legăturii lor juridice cu părţile actului. +istă trei categorii de av$nzi3cauză: •
"ucce"orii "ucce"orii unier"ali unier"ali sunt sunt persoa persoanel nelee care care dob dob$nd $ndesc esc un patrim patrimoni oniu, u, o "ucce"orii cu titlu titlu unier"al unier"al care sunt universalitate !e.moştenitorul unic" şi "ucce"orii persoanele ce dob$ndesc o fracţiune dintr3un patrimoniu !e. mai mulţi moştenitori legali"%
•
"ucce"orii cu titlu particular sunt persoanele ce dob$ndesc un bun individual determinat !e.cumpărătorul unui autoturism"% autoturism"%
•
creditorii c7iro%ra*ari sunt sunt acei creditori care nu au o garanţie reală pentru creanţa lor !gaj, ipotecă" dar se bucură de un drept de gaj general asupra întregului patrimoniu al debitorului lor.
?0
E'cepţiile de la principiul relativităţii sunt cazurile în care actul juridic civil ar produce efecte şi faţă de alte persoane dec$t părţile, prin voin+a păr+ilor actului. +cepţiile pot fi aparente şi reale.
E'cepţii aparente de la principiul relatiit#ţii9 •
"ituaţia "ituaţia a=n+ilor6cau+ a=n+ilor6cau+## reprez reprezin intă tă o ecepţ ecepţie ie aparen aparentă tă de la princ princip ipiul iul relati relativit vităţi ăţii,i, deoare deoarece ce succes succesor orii ii univer universal salii sau cu titlu titlu univer universal sal sunt sunt continuatori fireşti ai părţilor% succesorii cu titlu particular devin părţi cu acord acordul ul lor, lor, iar credit creditori oriii c&iro c&irogra grafar farii au dreptu dreptull de a prom promova ova acţiu acţiuni ni împotriva debitorului debitorului lor, în temeiul legii, iar nu din voinţa unor părţi%
•
pro!i"iunea *aptei altuia 2conenţia de porte6*ort& porte6*or t& este convenţia prin care o parte numită promitent se obligă faţă de cealaltă parte numită creditorul promisiunii promisiunii să determine o terţă persoană să înc&eie un act juridic. +ste o ecepţie aparentă pentru că înc&eierea actului juridic de către terţ depinde eclusiv de voinţa acestuia%
•
repre+en repre+entar tarea ea este procedeul te&nico3juridic prin care o persoană numită reprezentant, înc&eie un act juridic în numele şi pe seama altei persoane, numită reprezentat, astfel înc$t efectele actului juridic astfel înc&eiat se produc direct în persoana celui reprezentat. )eprezentarea poate fi convenţională !izvor$tă din voinţa părţilor", legală !îşi are izvorul în lege" şi judiciară !îşi are izvorul în împuternicirea dată de instanţă". +ste o ecepţie aparentă de la principiul relativităţii deoarece în cazul reprezentării convenţionale, convenţionale, reprezentatul este parte în contractul înc&eiat% în cazul reprezentării legale, puterile derivă din lege, iar în cazul reprezentării reprezentării judiciare, împuternicirea împuternicirea este dată de instanţa judecătorească%
•
"i!ula "i!ulaţia ţia este operaţiunea juridică prin care, printr3un act aparent public3 oste ostens nsib ibil il,, dar dar nead neadev evăr ărat3 at3 se crea crează ză o situ situaţ aţie ie juri juridi dică că dife diferi rită tă de cea cea adevărată, care este cuprinsă în actul secret !ascuns". Eimulaţia poate îmbrăca trei forme: a" actul ictiv este actul juridic aparent, înc&eiat numai de formă, a cărei eistenţă este contrazisă de actul ac tul secret, numit contra$nscris !e. pentru a sustrage un bun de la urmărirea creditorului său, debitorul înc&eie aparent un contract de v$nzare3cumpărare, prin care bunul este v$ndut altei persoane, cu ?'
care înc&eie un contract secret !contraînscris" prin care părţile stabilesc că deg2izat este proprietatea bunului nu se transmite cumpărătorului%b" cumpărătorului%b" actul deg2izat
acela prin care se ascunde adevărata natură juridică a actului !e.părţile au înc&eiat un contract de donaţie, în realitate ele ascund, deg&izează aceasta printr3un contract de v$nzare3cumpărare, aparent, dar neadevărat"%c" interpunerea de persoane în sensul că în actul secret !contra$nscris" se arată
adevăratele părţi ale actului. 4ntre părţi produce efecte juridice actul secret iar faţă de terţi produce efecte actul aparent, public dar neadevărat. Eimulaţia este o ecepţie aparentă de la principiul relativităţii, deoarece dreptul terţilor de a se prevala de actul public !aparent" ori de a opta între actul public şi cel secret derivă din lege, nu din convenţia părţilor actului simulat% •
acţiunile directe )n -u"tiţie. Desemnează acele situaţii situaţii în care, potrivit potrivit legii, legii, o persoană !reclamantul" !reclamantul" c&eamă în judecată o altă persoană !p$r$tul" cu care nu se află în raporturi contractuale, reclamantul fiind în raporturi contractuale cu o altă persoană cu care p$r$tul se află în raporturi contractuale +. a" în cazul contractului de antrepriză de clădiri, se recunoaşte dreptul lucrătorilor angajaţi de antreprenor de a acţiona în justiţie direct pe beneficiarul construcţiei, pentru plata remuneraţiilor remuneraţiilor ce li se cuvin !art.'1;? 7.civ."% b"în cazul contractului de mandat, i se recunoaşte mandantului o acţiune în justiţie impotriva submandatarului, substituit de mandatar, cu toate că mandantul este terţ faţă de contractul dintre mandatar şi submandatar !art.02 alin.? 7.civ.". #cţiunile directe sunt ecepţii aparente de la principiul relativităţii efectelor actului juridic civil, deoarece dreptul la acţiune izvorăşte din lege.
Eingura e'cepţie real# de la principiul relativită+ii eectelor actului juridic civil este "tipulaţia pentru altul care care reprezintă convenţia prin care o parte numită stipulant convine cu cealaltă parte, numită promitent , ca aceasta din urmă să efectueze o prestaţie în favoarea unei a treia persoane numită ter+ beneiciar , care nu participă la înc&eierea actului, nici direct, nici prin reprezentare. Etipulaţia pentru altul este o ecepţie reală de la principiul relativităţii deoarece dreptul terţului beneficiar se naşte direct în patrimoniul patrimoniul acestuia în puterea convenţiei dintre stipulant şi promitent. promitent.
?
Nulitatea actului -uridic ciil 5ediul !ateriei : >ulitatea este reglementată în 7artea a G3a 3 Despre obligaţii, itlul (( 6 (zvoarele obligaţiilor, 7apitolul ( 6 7ontractul, Eecţiunea a <3a 3 >ulitatea contractului !art.'3'?;" 7.civ. precum şi în alte izvoare formale ale dreptului civil. >oul cod civil spre deosebire de vec&ea reglementare dedică acestei instituţii o secţiune, stabilind în acest fel cadrul general privind nulitatea. De lege lata p$nă la intrarea în vigoare a noului 7od civil, nu eista o reglementare compactă a nulităţii actului juridic civil@. 5otrivit art. ? alin.2 7.civ. C #ctele juridice nule, anulabile sau afectate de alte cauze de ineficacitate la data intrării în vigoare a legii noi sunt supuse dispoziţiilor legii vec&i, neput$nd fi considerate valabile ori, după caz, eficace potrivit dispoziţiilor legii noi #şadar în materie de nulitate, dispoziţiile noului 7.civ. se aplică numai situţiilor juridice născute după intrarea lui în vigoare. +ste firesc să fie aşa întruc$t cauza de nulitate care eistă la momentul înc&eierii actului juridic, este cea care determină legea aplicabilă !legea în vigoare la momentul înc&eierii actului juridic civil". 7onceptul de nulitate: 4n esenţă, nulitatea reprezintă acea sancţiune de drept civil, care lipseş lipseşte te actul actul jurid juridic ic civil civil de efecte efectele le contra contrarii rii norm normelo elorr juridi juridice ce edicta edictate te pentru pentru înc&eierea sa valabilă. Ori de c$te ori actul juridic civil este înc&eiat cu nerespectarea normelor juridice edictate pentru înc&eierea sa valabilă, acesta va fi lipsit de efecte juridice ca urmare a intervenţiei sancţiunii nulităţii. #şadar deşi actul juridic civil eistă în materialitatea lui, totuşi efectele juridice ale acestuia nu se mai produc . 4n acest sens dispune art.' alin.' din noul 7od civil 1.
1
dreptul civil. Subiectele Subiectele dreptului 4n acest sens a se vedea Ge.4eleiu , Drept civil roman. *ntroducere în dreptul civil, ediţia a G3a revăzută şi adăugită de -arian >icolae şi 5etrica ruşcă, 7asa de editură şi presă J#>E# E)9, ucureşti, '1, pp.'3'2 generală. 1ersoanele, ed. Hamangiu, ucureşti, 0', C!rme T!m!r! Ugure!u, Drept civil. 1artea generală. p.% '0 #rt.' alin.' 7od civil dispune: C :rice contract înc2eiat cu încălcarea condi+iilor cerute de lege pentru înc2eierea sa valabilă valabilă este supus nulită+ii, nulită+ii, dacă prin lege nu se prevede o altă sanc+iune7 sanc+iune7
?2
>ulitatea'' actul actului ui jurid juridic ic civil civil îndep îndepli lineş neşte te următ următoar oarele ele funcţi funcţii: i: preve prevent ntivă ivă !in&ibitorie", !in&ibitorie", represivă !sancţionatorie" şi mijloc de garanţie a principiului legalităţii ' >ulitatea, cauză de ineficacitate a actului juridic se deosebeşte de celelalte cauze de ineficacitate după cum urmează: -
Re+oluţiunea'2 ce cons constă tă în desf desfin inţa ţare reaa unui unui cont contra ract ct sina sinala lagm gmat atic ic,, cu eecutare uno ictu, pentru neeecutarea culpabilă a obligaţiilor de către una dintre părţi, presupune un act valabil înc&eiat spre deosebire de nulitatea care presupune un act juridic înc&eiat cu nerespectarea unei condiţii de validitate% cauza de nulitate eistă în momentul înc&eierii actului juridic civil în timp ce rezoluţiunea intervine pentru o cauză ulterioară acestui moment% nulitatea se aplică tuturor actelor juridice în timp ce rezoluţiune intervine numai în cazul contractel contractelor or sinalagmat sinalagmatice% ice% începutul începutul prescripţ prescripţiei iei etinctiv etinctivee este diferit diferit în cazul acţiunii în rezoluţiune faţă de acţiunea în nulitate relativă. De asemenea sub aspect procesual dacă în cazul unui contract sinalagmatic se ridică at$t problema rezoluţiunii c$t şi a nulităţii, aceasta din urmă va fi analizată cu prioritate'<.
-
Re+ilierea'; prin care se desfinţează un contract sinalagmatic cu eecutare succesivă în cazul neeecutării culpabile a obligaţiilor obligaţiilor de către una dintre părţi se deosebeşte de nulitate întocmai ca şi rezoluţiunea%
-
Caducitatea care constă în lipsirea actului juridic civil de orice efecte datorită intervenirii unor cauze ulterioare înc&eierii sale şi îndependent de voinţa autorului spre deosebire de nulitate presupune presupune un act juridic valabil înc&eiat, o
''
pentru conceptual de nulitate în material dreptului internaţional internaţional public a se vedea Dumitr! Po#escu* Belici! !1im, (nternational public laL, volume , universitM course, 9umina 9e 5ublis&ing, uc&arest, 0', p.@<%Belici! !1im,&eoretical and practical practical issues of t&e treatM/ main ource of public international international laL, *niversul =uridic 5ublis&ing, uc&arest, 0', p.''% ' pentru dezvoltări vezi Ge.4eleiu , op.cit., p.'2% '2 în materia contractului de v$nzare cumpărare vezi !uel! T$b$r!' ,6 0ontractul de vanzare cumparare 7 , +d.7H ecK, 0' % '< G!briel 4oroi* C!rl! Ale1!dr! Agelescu , 0urs de drept civil. 1artea generală, ed. Hamangiu, ucureşti 0'', p.' '; in materia asigurarilor vezi !uel! T$b$r!' 60ontractul de asigurare, contract de adeziune sau negociat;7 6 în 7urierul 7urierul =udiciar nr. ''/00?, +d. 7H ecK, ucureşti, ucureşti, 00?, anul 9G((, 9G((, serie nouă, -sigurărilor6 : +d. )enaissance, ucure ști, (EE>';13@;?, pagini @03'0?% !uel! T$b$r!' Dreptul -sigurărilor6 0'0, (E> @13?0?312'3<<31, @13?0?312'3<<31, ''' pagini ?<
cauză ulterio ulterioară ară mom momentul entului ui înc&eieri înc&eieriii actului actului juridic juridic şi independ independentă entă de voinţa autorului său şi produce efecte numai pentru viitor% -
Reocarea ce constă constă în înlăt înlătura urarea rea efecte efectelor lor actul actului ui juridi juridicc civil civil datori datorită tă ingratitudinii gratificatului ori neeecutării culpabile a sarcinii spre deosebire de nulitate, presupune un act juridic valabil înc&eiat, în principiu liberalităţi şi o cauză ulterioară înc&eierii actului juridic% de asemenea prescripţia etinctivă este supusă unor reguli diferite%
-
Inopo+a$ilitatea intervine în cazul nerespectării unor forme de publicitate sau a lipsei ori depăşirii puterii de a reprezenta şi constă în lipsirea de efecte ale actului juridic faţă de terţi. #ltfel spus actul juridic produce efecte numai faţă de părţi. #ceastă cauză de ineficacitate spre deosebire de nulitate presupune un act juridic valabil înc&eiat, că efectele actului juridic se produc faţă de părţi însă nu pot fi opuse terţilor, cauze ulterioare momentului înc&eierii actului juridic. De asemenea spre deosebire de nulitatea relativă care poate fi acoperită prin confirmare, inopozabilitatea poate fi înlăturată prin ratificare%
-
Reducţiunea ca sanc sancţi ţiun unea ea civi civilă lă pres presup upun unee pe de o part partee redu reducţ cţiu iune neaa liberalităţiilor ecesive în cazul în care se încalcă rezerva succesorală iar, pe de altă parte reducţiunea unei prestaţii pentru leziune sau un alt viciu de consimţăm$nt precum şi în cazul impreviziunii şi spre deosebire de nulitate sfer sferaa de apli aplica cabi bili lita tate te este este mai rest restr$ r$ns nsă, ă, în sens sensul ul că se apli aplică că fie fie liberalităţilor ecesive, fie contractelor cu titlu oneros şi comutative, acte valabile.
Cate%orii de nulit#ţi (i re%i!ul lor -uridic >ulităţiile pot fi clasificate în funcţie funcţie de mai multe criterii după după cum urmează:
iteresului ocrotit ocrotit prin '.4n '.4n funcţ funcţie ie de !tur! iteresului prin norm normaa juridi juridică că încăl încălcat catăă la înc&eierea actului juridic civil nulitatea poate fi '? : -
nulitate nulitate a$"olut# a$"olut# înţele înţeleg$n g$ndd prin prin aceast aceastaa sancţi sancţiun unea ea de drept drept civil civil care care intervine în cazul nerespectării, la înc&eierea actului juridic a unei norme juridice ce ocroteşte un interes general. #ceste Cnorme juridice sunt
'?
absolută şi relativă potrivit art.' alin. 7od civil 5ulitatea poate i absolută
?;
imperative de ordine publică şi reglementează o condiţie de valabilitatea a actului juridic civil '@ !art.'<@ alin ' 7od civil '1"% -
nulitate relati# care sancţionează, nerespectarea la înc&eierea actului juridic a unei norme juridice ce ocroteşte un interes personal, individual !art.'<1 alin ' 7od civil '". 4n acest caz Cnormele juridice sunt imperative de ordine privată şi privesc privesc o condiţie de validitate validitate la înc&eierea actului juridic juridic civil 0%
7alificarea nulităţii ca absolută sau relativă' se face după următoarele reguli: -
în primul r$nd se are în vedere indicaţia legiuitorului. 4n acest sens potrivit noului 7od civil, nulitatea absolută este indicată prin epresia Cconstatarea nulităţii, iar nulitatea relativă prin epresia Cact Ca ct anulabil%
-
în al doilea r$nd dacă, din formularea tetului de lege ce face referire la nulitate, nu poate fi identificat felul acesteia sau tetul de lege reglementează o condiţie de validitate a actului juridic civil fără să stabilescă şi sancţiunea în cazul nerespectării ei, calificarea nulităţii se face pe baza criteriului naturii interesului ocrotit prin norma legală încălcată%
-
în al treilea r$nd în cazul în care apelarea la criteriul mai sus arătat nu rezolvă problema calificării nulităţii fie ca nulitate absolută fie ca nulitate relativă, devine incidentă prezumţia de nulitate relativă instituită de legiuitor prin dispoziţiile dispoziţiile art.'; 7od civil .
#şa cum deja am arătat, nulitatea sancţionează nerespectarea dispoziţiilor dispoziţiilor legale care reglementează condiţiile sale de validitate. #şadar #şadar nevala nevalabil bilit itate ateaa actulu actuluii jurid juridic ic civil civil este este consec consecin inţa ţa nevala nevalabil bilită ităţii ţii condiţiilor sale esenţiale adică a însăşi condiţiilor condiţiilor sale de valabilitate. 5ornind de la aceste precizări se poate spune că sunt cauze de nulitate a actului juridic civil următoarele: următoarele: '@
G!briel 4oroi* C!rl! Ale1!dr! Agelescu , 0urs de drept civil. 1artea generală, ed. Hamangiu, ucureşti, 0'', p.; '1 6/ste nul contractul înc2eiat cu încălcarea unei dispozi+ii legale instituite pentru ocrotirea unui interes general7 ' 60ontractul înc2eiat cu încălcarea unei dispozi+ii legale instituite pentru ocrotirea unui interes particular este anulabil7 anulabil7 0 G!briel 4oroi* C!rl! Ale1!dr! Agelescu* op.cit.,p.? ' =urispruden+ei Înaltei 0ur+i de pentru aspecte practice vezi !uel! T$b$r!' şi alţii în
: @23?;;32@3;, 6În cazurile în care natura nulită+ii nu este determinată ori nu reiese în c2ip neîndoielnic din lege, contractul este anulabil7 ??
-
încălcarea dispoziţiilor legale privind capacitatea civilă%
-
lipsa ori nevalabilitatea consimţăm$ntului% consimţăm$ntului%
-
nevalabilitatea obiectului actului juridic%
-
nevalabilitatea cauzei !scopului" actului juridic%
-
nerespectarea formei cerute ad validitatem%
-
nesocotirea limitelor libertăţii actelor juridice !normele imperative, ordinea publică şi bunele bunele moravuri"%
-
nerespectarea altor condiţii speciale, instituite pentru înc&eierea valabilă a anumitor acte juridice civile.
*nele dintre aceste cauze atrag nulitatea absolută, altele pe cea relativă. 4n cazul în care legea nu precizează felul nulităţii, revine interpretului, rolul de a stabili acest aspect după regulile mai sus arătate. 5rin urmare atrag nulitatea absolută a actului juridic civil următoarele cauze 2: -
încă încălc lcar area ea regu reguli lilo lorr priv privin indd capa capaci cita tate teaa civi civilă lă a pers persoa oane nelo lorr în cazu cazull nerespectării unei incapacităţi speciale de folosinţă a persoanei fizice impusă pentru ocrotirea unui interes general sau lipsa capacităţii de folosinţă a persoanei juridice ori nerespectarea principiului principiului specialităţii capacităţii de folosinţă a persoanei juridice fără scop lucrative !art.0? alin. şi 2 7.civ."%
-
lipsa totală a consimţăm$ntului, cu ecepţia cazului în care legea prevede sancţiunea nulităţii relative%
-
nevalabilitatea obiectului actului juridic civil sau a obiectului obligaţiei% obligaţiei%
-
nevalabilitatea cauzei !scopului" actului juridic civil, dar numai atunci c$nd cauza este ilicită !inclusive frauda la lege" sau imorală, dacă legea nu dispune altfel%
-
nerspectarea formei formei cerute ad validitatem%
-
încălcarea dreptului de preemţiune în cazurile epres şi limitative prevăzute de lege ! e.art <;alin.; din 9egea 7odului silvic nr./001 <".
Eunt cauze de nulitate relativă: -
viciile de consimţăm$nt !eroarea, dolul violenţa şi leziunea"%
2
pentru eemple a se vedea G!briel 4oroi* C!rl! Ale1!dr! Agelescu* op.cit.,pp.2;32@% pentru alte eemple vezi G!briel 4oroi* C!rl! Ale1!dr! Agelescu* op.cit.,p.21%
<
?@
-
lipsa discernăm$ntului la momentul înc&eierii actului juridic civil%
-
nerespectarea regulilor regulilor privind privind capacitatea civilă civilă a persoanei persoanei numai dacă: a" actul juridic de administrare sau de dispoziţie este înc&eiat de persoana lipsită de capacitate de eerciţiu 3 minorul sau interzisul interzisul judecătoresc% b" actul juridic de admini administr strare are s3a înc&e înc&eiat iat fără fără încuv încuviin iinţar ţarea ea ocroti ocrotitor torulu uluii legal legal şi este este lezionar pentru minorul cu capacitate de eerciţiu restr$nsă !minorul cu v$rsta cuprin cuprinsă să între între '<3'1 '<3'1 ani"% ani"% c" actul actul jurid juridic ic de dispoz dispoziţi iţiee s3a înc&e înc&eiat iat fără fără încuviinţarea prealabilă a ocrotitorului legal şi a instanţei de tutelă% d" actul juridic s3a înc&eiat pentru persoana juridică, de persoane fizice incapabile, incomp incompati atibil bilee sau num numite ite în organ organele ele de admini administr strare are şi de contro controll ale persoanei juridice cu nesocotirea dispoziţiilor dispoziţiilor legale şi produce o vătămare persoanei juridice respective !art.'' alin.' 7.civ."%e" actul juridic s3a înc&eiat cu nere neresp spect ectar area ea unei unei incap incapac acit ităţ ăţii spec specia iale le de folo folosi sinţ nţă, ă, crea creată tă pent pentru ru asigurarea unor interese individuale. individuale.
-
lipsa cauzei !art.'0; alin.' 7.civ" %
-
nere neresp spec ecta tare reaa drep dreptu tulu luii de pree preemţ mţiu iune ne în cazu cazuri rile le epr epres es şi limi limita tati tive ve prevăzute de lege !art.'; alin. şi art.20 alin.2 din 9egea nr.'?/'? nr.'?/'? a #r&ivelor naţionale, art.< alin. şi 2 din 9egea nr.'0/00' privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada ? martie '<; 6 decembrie '1".
Re%i!ul -uridic al nulit#ţii a$"olute (i nulit#ţii nulit#ţii relatie : 5rin Cregimul juridic al nulităţii înţelegem ansamblul regulilor care guvernează nulitatea absolută şi nulitatea relativă, prin prisma a trei aspecte: -
cine poate invoca nulitatea%
-
c$t timp poate fi invocată nulitatea%
-
dacă poate fi sau nu acoperită prin confirmare.
Eoluţiile cu privire la aceste aspecte sunt diferite după cum este vorba de nulitate absolută sau nulitate relativă. #stfel re%i!ul -uridic al nulit#ţii a$"olute se eprimă în următoarele reguli:
?1
-
nulitatea absolută poate fi invocată de orice persoană interesată: părţile actului juridic, av$nzii 6 cauză ai părţilor, terţi dacă justifică un interes, procurorul, procurorul, instanţa din oficiu precum şi alte organe prevăzute de lege ;%
-
acţiunea acţiunea în nulitate nulitate absolut absolutăă este imprescri imprescriptib ptibilă ilă etincti etinctiv, v, eercitar eercitarea ea ei nefiind condiţionată condiţionată de un termen%
-
în principiu, nulitatea absolută nu poate fi acoperită prin confirmare. 4n acest sens art. '<@ alin.< 7.civ. dispune: 7ontractul lovit de nulitate absolută nu este susceptibil de confirmare dec$t în cazurile prevăzute de lege. Din teza fina finală lă rezu rezult ltăă că în cazu cazuri rile le epr epres es prev prevăz ăzut utee de lege lege este este admi admisă să şi confirmarea actelor juridice lovite de nulitate absolută ?.
9a r$ndul său re%i!ul -uridic al nulit#ţii relatie este stabilit prin următoarele reguli: -
nulitatea relativă poate fi invocată, în principiu numai de persoana al cărei interes a fost nesocotit la înc&eierea actului juridic, adică: de reprezentantul legal al celui lipsit de capacitate de eerciţiu, de ocrotitorul legal al minorului cu capacitate de eerciţiu restr$nsă, de succesorii părţii ocrotite prin norma juridică încălcată la înc&eierea actului juridic civil, cu ecepţia acţiunilor intuitu personae, de creditorii c&irografari ai părţii ocrotite, de procuror în condiţiile art.<; 7.civ., precum şi în cazul în care actul juridic a fost înc&eiat fără autorizarea instanţei de tutelă, necesară potrivit legii !art.<; 7.civ."%
-
nulitatea relativă este prescriptibilă pe cale de acţiune şi imprescriptibilă pe cale de ecepţie%
-
nulitatea relativă poate fi acoperită prin confirmare, epresă sau tacită.
Con*ir!area reprezintă actul juridic prin care se renunţă la dreptul de a invoca nulitatea relativă. 5ent 5entru ru a prod produc ucee efect efectee juri juridi dice ce,, actu actull de conf confir irma mare re epr epres esăă treb trebui uiee să îndeplinească următoarele condiţii: ;
pentru dezvoltări a se vedea G!briel 4oroi* C!rl! Ale1!dr! Agelescu* op.cit.,p.<; în acest sens este art.'0'0 7.civ, art. 202 7.civ. 4n materia persoanei juridice potrivit art.' alin. 7.civ., nulitatea absolută sau relativă a persoanei juridice se acoperă în toate cazurile, dacă , p$nă la înc&eierea dezbaterilor în faţa primei instanţe de judecată, cauza de nulitate a fost înlăturată. otuşi c&iar şi în aceste cazuri nu este vorba de o confirmare propriu3zisă 3 G!briel 4oroi* C!rl! Ale1!dr! Agelescu* op.cit.,p.21 ?
?
-
să provină de la cel îndreptăţit să invoce nulitatea relativă %
-
în cazul viciilor, este necesar ca acesta să fi încetat în momentul confirmării% confirmării%
-
să cuprindă obiectul, cauza şi natura obligaţiei precum şi menţiunea despre motivul acţiunii în anulare şi intenţia de a repara viciul pe care se întemeiază acţiunea !art.'?2 alin.' 7.civ.
7onfirmarea tacită rezultă din fapte care nu lasă nici o îndoială cu privire la intenţia de a renunţa la dreptul de a invoca nulitatea relativă% persoana al cărui interes a fost încălcat la înc&eierea actului juridic civil eecută voluntar un astfel de act. .4n funcţie de +tidere! e0ectelor s!le distingem două categorii de nulităţi: -
nulitate parţial# reprezintă regula @ şi constă în desfinţarea numai în parte a efectelor efectelor actului actului juridic juridic civil, civil, menţin$nd menţin$ndu3se u3se celelalte efecte efecte deoarece deoarece nu contra contravi vinn legii legii.. +viden +videntt că nulita nulitatea tea parţia parţială lă se poate poate consta constata ta numai numai în catego categoria ria actelo actelorr juridi juridice ce compl complee ee,, care care presup presupun un mai mu multe lte clauze clauze şi implicit mai multe efecte. 5otrivit art.';; alin.,2 7od civil, clauzele nule şi cele consider considerate ate nescrise nescrise1 sunt sunt înlocu înlocuit itee de drept drept cu dispo dispoziţ ziţii iile le legale legale aplica aplicabil bile. e. 4n privin privinţa ţa contr contract actelo elorr înc&e înc&eiat iatee
între între mai multe multe părţi părţi,, c$nd c$nd
prestaţia fiecărei părţi se face în considerarea unui scop comun, nulitatea contractului cu privire la una dintre părţi nu afectează întregul contract, dec$t în cazul cazul în care care partic participa iparea rea aceste acesteia ia este este determ determina inantă ntă pentru pentru eiste eistenţa nţa contractului. #şadar în acest caz devine aplicabilă nulitatea parţială. >ulitatea parţială nu trebuie confundată cu :situaţia în care eistă mai multe acte juridice aflate în str$nsă legătură şi anularea priveşte doar unul dintre acestea% conversiunea actelor juridice% confirmarea% confirmarea% cazul în care, deşi actul juridic este lovit de nulitate absolută, aceasta este înlăturată prin îndeplinirea, ulterioară, a cerinţei legale nerespectate la înc&eierea actului juridic% situaţia în care forma cerută ad probationem nu este îndeplinită, însă actului juridic civil în sens de negotio iuris este valabil. -
nulitate total# reprezintă ecepţia şi odată constatată duce la desfinţarea actul juridic civil în întregime.
generală, ed. Oscar 5rint, ucureşti 00', p20<320;% Ge.4eleiu , Iosi0 R.Urs , Drept civl rom3n. Teoria generală, op.cit.,pp.'23'<% 1 deoarece contravin unor dispoziţii legale imperative @
@0
7lasificarea nulităţilor în totale şi parţiale nu trebuie confundată cu clasificarea acestora în absolute şi relative, deoarece criteriile sunt diferite, în primul caz fiind vorba de întinderea efectelor şi în cel de al doilea de natura interesului ocrotit, astfel înc$t în concor concordan danţă ţă cu aceste aceste criter criterii ii putem putem ident identifi ifica ca nulit nulităţi ăţi absol absolute ute şi parţi parţiale ale,, nulit nulităţi ăţi absolute şi totale, nulităţi relative şi totale respectiv nulităţi relative şi parţiale .
!tur! codi" codi"iei iei de %!l!bi %!l!bilit lit!te !te eres#ec eres#ect!t$ t!t$ la înc&eierea 2.4n 2.4n funcţ funcţie ie de !tur! înc&eierea actului juridic civil, distingem între : -
nulitatea de *ond care care intervine în cazul lipsei sau nevalabilităţii unei condiţii de fond a actului juridic !capacitate, consimţăm$nt, obiect şi cauză "20%
-
nulitatea de *or!# care intervine în cazul nerespectării formei cerute ad validitatem!8
<.4n funcţie de modul de %!lori0ic!re unii autori disting între nulitatea -udiciar#
drept 22: şi nulitatea a$"olut# iar alţii2 între nulitatea -udiciar# şi nulitatea de drept -
nulitate nulitate -udiciar# -udiciar#, ce formează regula în sensul că în principiu, nulităţiile presupun constatarea lor prin &otăr$ri ale unui organ jurisdicţional, jurisdicţional, fiind deci judiciare şi nu de drept: drept:
-
nulitate a!ia$il# , este aceea constatată sau declarată prin acordul părţilor, dacă prin lege nu se prevede altfel2<%
-
nulitatea de drept este aceea care operează de plin drept, instanţa fiind c&emată c&emată doar doar să o constate constate
dacă a inter intervenit venit un litig litigiu iu între între părţi, părţi, pe acest acest
aspect2;. #şadar în cadrul acestei clasificări distingem între situaţia în care părţile convin cu privire la nulitatea actului juridic civil înc&eiat, fără să mai fie necesară intervenţia organului de jurisdicţie competent !nulitatea amiabilă" şi cazul în care fie părţile nu se înţeleg în acest sens fie este vorba despre un act juridic civil care nu poate înceta printr3 un act simetric celui prin care a luat naştere !cum ar fi de eemplu recunoaşterea de pentru eemplificare eemplificare vezi G!briel 4oroi* C!rl! Ale1!dr! Agelescu* op.cit.,p.1 pentru dezvoltări vezi Iosi0 R.Urs , op.cit.,pp.013<2% op.cit.,pp.013<2% 2' în acest sens vezi G!briel 4oroi* C!rl! Ale1!dr! Agelescu* op.cit.,p. 2 D.Co)m! , Teoria generală a actului juridic civil, +d. Jtiinţifică, ucureşti, '?, pp.22'3222 22 pentru opinie contrară în sensul că distincţia dintre nulitatea de drept şi nulitatea judiciară nu eistă a se vedea G!briel 4oroi* C!rl! Ale1!dr! Agelescu* LorK cited.,pp.2032< 2< art.' alin.2 7.civ. 2; C!rme T!m!r! Ugure!u, LorK cited , p.% 20
@'
filiaţie, căsătoria" situaţii în care nulitatea actului juridic civil poate fi declarată numai pe cale judecătorească !nulitatea judiciară". 4n ceea ce priveşte clasificarea nulităţilor în nulităţi judiciare şi nulităţi de drept, majoritatea autorilor o consideră artificială, deoarece în toate cazurile nulitatea trebuie pronunţată de judecător. 5rin urmare acţiunea în declararea nulităţii unui act juridic civil nu este o acţiune în constatare ci o acţiune în realizare, indiferent dacă nulitatea este absolută sau relativă 2?. ;.4n funcţie de modul de cos!cr!re! legisl!ti%$ distingem între: -
nulitatea e'pre"# prin care se înţelege acea nulitate care este prevăzută într3o dispoziţie legală%
-
nulitatea irtual# sau implicită !tacită" este aceea care nu este reglementată epres de lege dar eistenţa ei rezultă din modul în care este reglementată o anumită condiţie de validitate a actului juridic civil sau potrivit art.';2 7.civ. Csancţ Csancţiu iunea nea nulită nulităţii ţii trebu trebuie ie aplica aplicată tă pentru pentru ca scopul scopul dispoz dispoziţ iţiei iei legale legale încălcate să fie atins.
5recizăm că această clasificare nu trebuie confundată cu clasificarea nulităţiilor în absolute şi relative av$nd în vedere criteriile diferite care stau la baza acestor distincţii. #stfel pot eista nulităţi virtuale şi absolute, nulităţi nulităţi virtuale şi relative, nulităţi eprese şi absolute precum şi nulităţi eprese şi relative.
E*ectele nulit#ţii E*ectele nulit#ţii reprezintă reprezintă consecinţele juridice ale aplicării sancţiunii nulităţii. #şa cum se desprinde din c&iar definiţia nulităţii, esenţa efectelor constă în lipsirea actului juridic civil de efectele contrarii normelor edictate pentru înc&eierea lor valabilă. Odată constatată, nulitatea conduce la desfinţarea raportului juridic generat de actul juridic civil lovit de nulitate. +fectele pot fi mai intinse sau mai restr$nse după cum nulitatea este totală sau parţială. +fectele nulităţii sunt însă diferite în funcţie de ceea ce s3a înt$mplat după înc&eierea actului juridic civil. )aţiunea acestei analize îşi găseşte izvorul în faptul că deşi cauzele de nulitate eistă în momentul înc&eierii actului juridic civil, constatarea 2?
C!rme T!m!r! Ugure!u, LorK cited, p.20% @
nulităţii intervine după acest moment astfel înc$t în perioada cuprinsă între momentul înc&eierii actului juridic şi cel al constatării nulităţii să ne aflăm în prezenţa următoarelor ipoteze:
actul nu a fost eecutat încă, caz în care aplicarea nulităţii duce la desfinţarea actului care nu mai poate fi eecutat%
actul a fost eecutat total sau parţial, p$nă la &otăr$rea de anulare. 4n acest caz efectele nulităţii vor consta în desfiinţarea retroactivă a actului şi restituirea prestaţiilor efectuate efectuate în temeiul actului anulat% anulat%
actul a fost eecutat iar dob$nditorul de drepturi le3a transmis la r$ndul său unor terţi subdob$nditori, p$nă la &otăr$rea de anulare a actului. 4n această ipoteză ipoteză efectele efectele nulităţi nulităţiii presupun presupun desfiinţa desfiinţarea rea actului actului eecutat% eecutat% restituir restituirea ea prestaţiilor efectuate în temeiul actului anulat% desfinţarea şi a actului subsecvent.
+fectele nulităţii se eprimă, în esenţa, în adagiul 64uod nullum est, nullum producit eectum7 .
rei rei princi principi piii guver guvernea nează ză efecte efectele le nulită nulităţii ţii,, în funcţi funcţiee de ipote ipoteza za în care care se încadrează actul juridic civil anulabil şi anume: '. Prici#iul retro!cti%it$"ii care se eprimă în regula potrivit căreia nulitatea produce efecte nu numai numai pentru viitor viitor !e nunc" ci şi pentru pentru trecut !e tunc". tunc". De la acest principi principiuu reţinem reţinem următoarele următoarele e'cepţii adică acele situaţii în care nulitatea produce efecte numai pentru viitor: -
cazul căsătoriei putative !art.20< alin.' 7.civ."%
-
cazul copiilor dintr3o căsătorie anulată !art.20; alin.' 7.civ.%
-
cazul cazul minoru minorului lui de bun bunăă credi credinţă nţă la înc&e înc&eier ierea ea căsăto căsătorie riei,i, care care păstre păstrează ază capacitatea deplină de eerciţiu dob$ndită prin căsătorie şi ulterior anulării căsătoriei !art.2 alin. 7.civ.
. Prici#iul re#uerii + situ!"i! !terio!r$ (re"titutio in inte%ru! " care reprezintă regula de drept potrivit cu care tot ce s3a eecutat în baza unui act anulat trebuie restituit astfel înc$t părţile raportului juridic să ajungă în situaţia în care se aflau înainte de înc&eierea actului.
E'cepţiile de la acest principiu sunt: @2
-
5ăstrarea de către posesorul de bună credinţă a fructelor culese c$t timp a fost de bună credinţă%
-
cazul celui lipsit de capacitate de eerciţiu sau cu capacitate de eerciţiu restr$nsă care este ţinut să restituie prestaţiile prestaţiile primite numai în limita folosului realizat%
-
cazul aplicării principiului C nemo auditur propriam turpitudinem allegans7 !nimănui nu îi este îngăduit să se prevaleze de propria incorectitudine pentru a obţine protecţia unui drept".
-
7azul 7azul c$nd c$nd dob$n dob$ndi ditor torul ul dintr dintr3un 3un act juridi juridicc prin prin care care s3a trans transmis mis ori constituit un drept de proprietate sau alt drept real principal, lovit de nulitate poate invoca uzucapiunea% uzucapiunea%
-
7azul 7azul în care care a inter interven venit it prescr prescripţ ipţia ia etinc etincti tivă vă a acţiun acţiunii ii în restit restituir uirea ea prestaţiilor eecutate eecutate în temeiul actului actului juridic lovit de de nulitate.
Prici#iul !ul$rii !ctului subsec%et subsec%et c! e0ect !l !ul$rii !ul$rii !ctului ii"i!l : 2. Prici#iul re"oluto -ure danti" re"olitur -u" accipienti" 7 poate fi definit ca fiind acea regulă regulă de drept în temeiul căreia, anularea anularea actului actului iniţial atrage anularea anularea şi a actului subsecvent, datorită legăturii sale cu primul.
E'cepţiile de la acest principiu sunt: sunt: -
cazul actelor de conservare sau de administrare administrare a bunului%
-
cazul locatarului de bună3credinţă !art.'1' alin. 7.civ."
-
cazul aplicării aplicării art.2@ art.2@ alin.' alin.' 7od civil, cazul subdob$ subdob$ndit nditorul orului ui de bună credinţă şi cu titlu oneros a unui imobil%
-
cazul aplicării art.;< alin. teza a ((3a 7.civ.6 anularea &otăr$rii declarative de moar mo arte te nu duce duce la desf desfin inţa ţare reaa acte actelo lorr juri juridi dice ce cu titl titluu oner oneros os dacă dacă subdob$nditorul subdob$nditorul a fost de bună credinţă%
-
şi altele.
O altă categorie de principii care guvernează instituţia nulităţii o reprezintă acele nullum este, este, nullum nullum produci producitt eect eectum um. principii de drept care înlătura regula 4uod nullum
#cestea sunt:
@<
principiul coner"iunii actului -uridic care eprimă în esenţă, înlocuirea actului nul cu un act juridic valabil%
principiul error co!!uni" *acit -u". #cest principiu înlătură nulitatea unui act în caz de eroare comună, obştească%
principiul r#"punderii delictuale care îl priveşte pe incapabilul minor. 4ntre principiul ocrotirii ocrotirii minorului şi cel al răspunderii civile delictuale este ales cel din urmă, ec&ival$nd practic cu menţinerea actului anulabil, ca fiind cea mai bună reparare a prejudiciului prejudiciului pricinuit cocontractantului cocontractantului prin fapta ilicită a minorului.
>i$lio%ra*ie G.>oroi C.A.An%7ele"cu op cit., pg.'0; si urm. I.R.Ur" op. cit., pg.'1@322;% pg.'1@322;% I.R.Ur" op. cit., pg.1@3'?<% pg.1@3'?<% I.R.Ur" 5!aranda An%7eni op. cit., pg.''13'@2% pg.''13'@2% G7e. >eleiu op. cit., pg.';3'2% pg.';3'2% G.>oroi op.cit., pg.'213;<.. pg.'213;<.. Cu#ris
Capitolul Capitolul I
C
p%. 1.1 Noţiunea de drept ciil ...............................................................................1 p%. 1.0.I+oarele dreptului ciil..............................................................................4 p%. 1.4.Nor!ele de drept ciil................................................................................. p%. 1.:.Interpretarea (i aplicarea le%ii ciile.........................................................H p%. Capitolul II RAP
Conţin Conţinutu utull raportu raportului lui -uridi -uridicc ciil ciil . ..1@ .1@ p%. <$iect <$iectul ul raportu raportului lui -uridi -uridicc ciil ciil ..0 ..011 p%. Capitolul III TE
@?
Caractere Caractere -uridice -uridice ............. .................... .............. .............. ............. ............. .............. ........0 .0 p%. Aplicaţii
.......................................................................4 ........................................................ ...............4
p%. or!a cerut# ad pro$atione! pro$atione! .............. ..................... ............. ............. .............. ............. ......: : p%. De*iniţie .......................................................... ............: p%. Aplicaţii
.......................................................................: ........................................................ ...............:
p%. or!a cerut# pentru opo+a$ilitatea *aţ# de terţi ..................4J p%. De*iniţie .......................................................... ............4J p%. Aplicaţii
.......................................................................4J ........................................................ ...............4J
p%. Bodalit#ţiile actului -uridic ciil ................................................................... p%. Ter!enul ............................................................................................ p%. Condiţia ..............................................................................................J p%. 5arcina
................................................................................................H ...................................................... ..........................................H
p%. E*ectele actului -uridic ciil ..................................................... ...........................................................................@ ......................@ p%. Principiul *orţei o$li%atorii ........................................................ ................................................................@ ........@ p%. Principiul ireoca$ilit#ţii ...................................................................@ p% . Principiul relatiit#ţii ...................................................... ......................................................................... ................... p%. Nulitatea actului -uridic ciil ....................................................... .........................................................................J0 ..................J0 p%. Noţiune ....................................................... ........................................J0 p%. Cate%orii de nulit#ţi (i re%i!ul lor -uridic.........................................J p%. Cau+e de inocare a nulit#ţii .............................................................:J p%. Re%i!ul -uridic al nulit#ţii actului -uridic ciil ................................:H p%.
@@
E*ectele nulit#ţii .................................................................... .............H0 p%. Principiul retroactiit#ţii ....................................................... ........................................................H0 .H0 p%. Principiul re"titutio in inte%ru! ............................................H0 p%. Principiul anul#rii actului "u$"ecent ca e*ect al anul#rii actului iniţial ..........................................................................H4 p%.
@1