Estetica

Estetica in industrie si constructii

CUPRINS

CAPITOLUL 1 ESTETICA INDUSTRIALA SI IN CONSTRUCTII………………….…4 CONSTRUCTII………………….…4 1.1. Generalita Generalitati. ti. Definitie……………………………………………4 1.2. Sc Scurt istoric al esteticii industriale si in constructii…………...5 1.3. Legile esteticii industriale si in constructii…………………….9

2.2.

CAPITOLUL 2 PRINCIPII, CATEGORII, NOTIUNI ESTETICE SI FUNCTIILE ESTETICII…………………………………………………11 ESTETICII…………………………………………………11 2.1.Principii estetice………………………………………………..11 Categorii es estetice………………………………………………15 2 2.3. Notiuni estetice…………………………………………………16 2.4. Functiile esteticii industriale…………………………… industriale…………………………………..18 ……..18 2.4.1 2.4.1.. Func Functi tia a soci social ala… a……… ………… ………… ………… ………… ………… ………… ………… ………… ……18 18 2.4.2. Functia economica……………… economica…………………………………………….19 …………………………….19 2.4.3. Functia educativa………………………………… educativa………………………………………………19 ……………19 CAPITOLUL 3 ELEMENTE DE REALIZARE ESTETICA A PRODUSELOR INDUSTRIALE SI DIN CONSTRUCTII……………………………….21 CONSTRUCTII……………………………….21 3.1. Forma……………………………………………………………21 3.1.1. 3.1.1. Consid Considera eratii tii gener generale… ale………… ……………… ……………… ……………… ……………… ……….21 .21 3.1.2. 3.1.2. Forma Forma,, figura figura,, imagi imagine… ne………… ……………… ……………… ……………… ……………. ……...2 ..21 1 3.1.3. 3.1.3. Efecte Efectele le psihol psihologi ogice ce ale forme formelor lor……… ……………… ……………… ……………. …….22 22 3.1.4. 3.1.4. Modali Modalitat tatii de real realiza izare re a form formelo elorr obiec obiectel telor… or………… ……………. ……..25 .25 3.1.5 3.1.5.. Form Forma a si funct functia ia…… ………… ………… ………… ………… ………… ………… ………… ………… …….. ..27 27 3.1.6. 3.1.6. Forma Forma si materi materialul alul……… ……………… ……………… ……………… ……………… ……………. …….28 28 3.1.7 3.1.7.. Form Forma a si tehno tehnolo logi gia… a……… ………… ………… ………… ………… ………… ………… ………… ……28 28 1

3.2. 3.2. 3.2.1 3.2.1.. 3.2.2. 3.2.2. 3.2.3 3.2.3.. 3.2.4. 3.2.4.

Estetica in industrie si constructii Culo Culoar area ea…… ……… ………… ………………… …………… ………… ……………… ………………… ………….. ...3 .30 0 Defi Defini nire rea a culo culori rii… i……… ………… ………… ………… ………… ………… ………… ………… ………… ……30 30 Caract Caracteri eristi sticil cile e culori culorii…… i…………… ……………… ……………… ……………… ……………. …….31 31 Surse Surse de culo culoar are… e……… ………… ………… ………… ………… ………… ………… ………… ………. ….32 32 Clasif Clasifica icarea rea culo culoril rilor or si a amest amestecu ecuril rilor or de culo culoare are……… ………..3 ..32 2

3.2.5. 3.2.5. 3.2.6. 3.2.6. 3.2.7. 3.2.7. 3.3. 3.3. 3.3.1. 3.3.1. 3.3.2. 3.3.2. 3.4. 3.4. 3.4.1. 3.4.1. 3.4.2. 3.4.3. 3.4.3.

Combin Combinati atiii si si cont contras raste te de culori culori……… ……………… ……………… ……………. ……..34 .34 Relati Relatia a formaforma-cul culoar oare…… e…………… ……………… ……………… ……………… ……………. …….37 37 Efecte Efectele le psihic psihice e si afecti afective… ve………… ……………… ……………… ……………… …………37 …37 Pro Propor portia… tia……… ………… ……… …………… …………… ………… ……………… ………………… …………....3 ..38 Legi Legi de propor proportio tional nalita itate… te………… ……………… ……………… ……………… …………… ……38 38 Metode Metode de punere punere in propor proportie tie……… ……………… ……………… ……………… ……….40 .40 Iluz Iluzia ia opti optic ca……… a………… ………… ………………… …………… ………… ……………… …………..… …..…45 45 Consid Considera eratii tii gener generale… ale………… ……………… ……………… ……………… ……………… ……….45 .45 Iluzia optica geometrica……………… geometrica…………………………………….…45 …………………….…45 Iluzia Iluzia optica optica de culoar culoare…… e…………… ……………… ……………… ……………. …….…… …….48 .48

CAPITOLUL 4 ESTETICA INDUTRIALA SI ERGONOMIA………………………….49 ERGONOMIA………………………….49 4.1. Ergonomia o stiinta multidisciplinara……………………………..49 4.2. Conditii Conditii de munca…… munca……………… ……………………… ………………………… …………………… ……….49 .49 4.3. Relatia Relatia dintre om-mas om-masina…… ina………………… ……………………… ……………………… ……………57 57 4.4. Factorii Factorii de mediu……… mediu………………… ……………………… ………………………… ………………….. ……..58 58 4.5. Ergonomia Ergonomia produsului produsului…………… ……………………… ……………………… ……………………. ………..66 .66 4.6. Aspecte Aspecte psihologice psihologice in ergonom ergonomie……… ie…………………… ………………………. ………….67 67 CAPITOLUL 5 ESTETICA INDUSTRIALA IN PREZENTAREA PRODUSELOR…68 PRODUSELOR…68 5.1. Consideratii generale…………………………………………….68 5.2. Relatia dintre estetica si calitatea ambalajelor……………….. ambalajelor………………..68 68 5.3. Investigarea functiei psihologice a esteticii ambalajelor……..69 5.4. Forma ambalajelor………………… ambalajelor……………………………………………….70 …………………………….70 5.5. Culoarea ambalajelor……………………… ambalajelor……………………………………………70 ……………………70 5.6. Grafica ambalajelor…………………… ambalajelor………………………………………………71 …………………………71 CAPITOLUL 6 ESTETICA INDUSTRIALA IN PROMOVAREA PRODUSELOR….72 PRODUSELOR….72 6.1. Imaginea firmei produselor………………………………………..72 6.2. Caracteristicile materialelor utilizate in promovarea produselor…………………………………………………………...72 2

Estetica in industrie si constructii 6.3. Materiale publicitare………………………………………………..73 6.4. Elemente de insotire a produsului………………………………..75 6.5. Spatii de prezentare………………………………………………..76

CAPITOLUL 7 DETERMINAREA CALITATII ESTETICE A PRODUSELOR INDUSTRIALE…………………………………….78 7.1. Cercetarea calitatii estetice a produselor………………………..78 7.2. Expertiza estetica a produselor…………………………………..84 Bibliografie………………………………………………………………87

3

Estetica in industrie si constructii

CAPITOLUL 1 ESTETICA INDUSTRIALA SI IN CONSTRUCTII 1.1. Generalitati. Definitie Estetica industriala este o disciplina care s-a impus in societatea contemporana deoarece are o larga aplicabilitate. Ea poate fi definita ca stiinta a frumosului in domeniul productiei industriale, fiind o activitate creatoare ce imbina in egala masura utilul cu frumosul, teoria cu practica, generalizarea si creatia materiala, conform unor  principii si metode stiintifice. Estetica industriala este o expresie a stiintei, tehnicii si artei, extinzandu-se si asupra unor aspecte ale mediului inconjurator uman care sunt conditionate de catre productia industriala. Estetica este o stiinta globala care cuprinde atat elemente de proicetare cat si elemente de psihologie a formelor, de teorie a consumurilor, de sociologie a gusturilor etc, scopul esteticii industriale fiind acela de a oferi designer-ului platforma necesara in toate actiunile practice ce urmeaza sa le intreprinda. Cerintele impuse esteticii industriale au un caracter specific interdisciplinar ea situandu-se intr-o zona de intersectie a mai multor  discipline cum ar fi: estetica cotidiana, ergonomia, stiinta comportamentului si a mediului ambiant, cercetarea stiintifica a viitorului, bionica si cercetarea stiintifica supra spiritului creator si a puterii de creatie. Denumirea de estetica provine de la cuvantul grecesc AISTETIKOS avand intelesul de fenomen care se refera la perceptia senzoriala. Ea s-a constituit ca disciplina filosofica specifica abia in secolul al 4

Estetica in industrie si constructii XVII-lea, termenul de estetica fiind introdusde filozoful german ALEXANDER BAUGMARTEN in lucrarea sa intitulata "Aestetica" publicata in 1750, separand termenul de estetica de cel de logica. Estetica generala studiaza frumosul in toate formele de manifestare, atat in natura cat si in domeniile creatiei umane si are un important rol formativ si educativ in societate. In cunoscuta revista americana "Time" se facea mentiunea ca: "Estetica industriala este fenomenul cel mai esential al secolului XX". Procesul fundamental de modernizare a productiei materiale este subordonat dezideratului principal de ridicare a nivelului de civilizatie prin satisfacerea cerintelor materiale si spirituale ale omului. In acest curs ne vom ocupa de "stiinta frumosului implicat in domeniul productiei industriale". Implicarea esteticii in toate domeniile a constituit un factor de real progres, contribuind la umanizarea produselor, activitatii si vietii. Azi apare evidenta preocuparea ca obiectul cu destinatie practica, produs industrial, sa retina atentia si prin infatisarea sa placuta. In acest scop se disting urmatoarele modalitati: a. folosirea ornamentului si decoratiei aplicate produsului deja conceput la parametrii functionali acceptabili. In acest caz decorarea formei obiectului este o operatie suplimentara care nu are utilitate, ea conferindu-i numai calitati estetice.  b. proiectarea estetica a produsului concomitent cu proiectarea sa tehnica e o modalitate care confera obiectului calitati estetice inerente. Forma obiectului este dependenta de functionalitatea la care acesta trebuie sa raspunda. c. exista si o situatie intermediara in cazul formelor care, desi nu cuprind ornamente aplicate, sunt concepute independent de functionalitate, situatie in care forma premerge functiunii. 1.2. Scurt istoric al esteticii industriale si in constructii Tendinta omului de a modela lumea si de a o transforma in folosul sau, este straveche. Productia in serie mare a condus la ieftinirea obiectelor si la democratizarea consumului. Un obiect este dorit numai daca este placut. Domeniul esteticii este vast, intinzandu-se de la obiectul de uz cotidian, pana la cele mai complexe aparate, de la ansamblul coerent al locuintei pana la intreg environment-ul uman. 5

Estetica in industrie si constructii In zilele noastre, estetica industriala ocupa un loc primordial, atat din punct de vedere economic - ca factor e seama a productiei - cat si din punct de vedere social - ca factor educativ, estetic si creator de mediu. Dezvoltarea accelerata a industriei si constructiilor a creat pe

langa avantaje si unele neajunsuri, in sensul ca s-au accentuat preocuparea fata de cantitatea si functionalitatea produselor in dauna calitatii estetice adancind prapastia dintre arta si industrie. Preocuparile fata de estetica produselor au capatat particularitati specifice in diverse tari ale Europei functie de personalitatea creatorilor si psihologia creatorului. Astfel apar curentele la moda in arta: L'ART NOUVEAU in Franta si Belgia, JUGENDSTIL Germania, SECESSION - Austria, cuvinte care au inceput sa fie cunoscute si in tara noastra (Transilvania si Bucovina) unde formele decorative ale tiparului, graficii comerciale si ale obiectelor au creat o ambianta unitara in mobilier si arhitectura. Pentru realizarea esteticii produselor, la noi s-au organizat scoli de arte si meserii unde multi meseriasi " artisti internationali" au devenit virtuozi realizatori, nu numai in domeniul productiei industriale dar chiar si in cel al artelor  pure. La aceste scoli s-au format sculptorii Brancusi si Paciurea exemple nesingulare. O contributie importanta la fundamentarea si dezvoltarea ideii de fuziune dintre arta si productia industriala de serie a avut-o printre altii si francezul PAUL SOURIAU (1852 - 1925) si care a fundamentat si dezvoltat doctrina denumita a functionalismului in lucrarea "LA BEAUTE RATIONELLE" (1904). El sustinea ideea incidentei utilului cu frumusetea rationala a obiectelor dand importanta functionalitatii. Si in Germania au existat preocupari fata de estetica produselor, adeptii acestor idei fixandu-si drept tel deviza “Muncim pentru perfectiune”. Ei au fost pregatiti in scoala de arte si meserii infiintata in anul 1907 de catre HERMAN MUTESIUS si intitulata DEUTSCHER WERKBUND care depindea direct de ministerul comertului si industriei din Germania. In jurul acestei scoli s-au adunat in scurt timp cei mai buni specialisti din industrie, meserii, comert, etc. care urmareau coordonarea tuturor eforturilor, indreptandu-le in directia unei calitati cat mai rationalizarii muncii, a tehnologiilor si in general a produselor industriale. 6

Estetica in industrie si constructii Standardizarea elastica si permanent dinamica era considerata ca o forta vitala prin intermediul careia se putea promova noul,utilul si frumosul stabilind criterii variabile, suscetibile si admise de bunul gust. Dupa primul razboi mondial cele mai multe produse sunt studiate si proiectate in cadrul unoi noi conceptii, produsele industriale implicand o angajare importanta din punct de vedere al repetarii, al standardizarii si al seriilor mari sau mici. Creatorul industrial nu-si mai putea permite sa aiba o cunoastere incompleta sau gresita pentru ca un produs realizat in mii sau sute de mii de exemplare costa mult producandu-se pagube materiale si spirituale in viata consumatorilor. Creatorul trebuie sa gaseasca solutii practice, dinamice si rezolvari eficiente in raport cu nivelul si gustul epocii si mai ales cu cel individual al consumatorului. Designer-ul trebuie sa fie un bun inginer, un bun comerciant, un bun artist, sociolog si chiar psiholog. Un continuator al preocuparilor scolilor lui HERMAN MUTESIUS a fost WALTER GROPIUS, care a infiintat in 1919 scoala "BAUHAUS" si care afirma ca a descoperit modalitatea de a coordona eforturile tuturor creatorilor de elemente artistice si tehnice concentrandu-le in directia unei armonii si eficiente sporite a relatiei dintre util si frumos in cadrul arhitecturii, prelucrarii materiei prime si circulatiei produselor creand o asociatie de mestesugari. In cadrul acestei scoli s-au realizat prototipuri de mobilier, corpuri de iluminat avand forma, coloritul si functionalitatea realizate intr-o maniera deosebita utilizand pe scara larga, materii prime noi prin realizarea unor combinatii inedite in forma si colorit. In 1933 dupa 14 ani de functionare scoala este desfiintata de nazisti, iar WALTER GROPINS si elevii sai sunt nevoiti sa paraseasca tara si sa emigreze in America. Acestia au continuat initiativele scolii BAUHAUS reproiectind o serie de produse care le-au diferentiat net de cele vechi prin forma, colorit, suplete, eleganta si frumusete. Dintre emigrantii din Europa in America se remarca inginerul francez RAYMOND LOEWY care a contribuit prin ideile sale la proiectarea si reproiectarea unor produse si tehnologii ce au adus mari beneficii fabricantilor americani. In 1929 el a scris celebra sa lucrare "La 7

Estetica in industrie si constructii Laideur se vend mal" (uratul se vinde rau ) si prin care arata rolul important al esteticii produselor pe pietele mondiale. Intre 1930 - 1934 majoritatea produselor mai importante din economia americana au fost reproiectate. S-a realizat cu aceasta

ocazie un adevarat stil industrial de proiectare si reproiectare a produselor. Astazi tot mai multi patroni sunt constienti ca-si pot mari profiturile daca implica design-ul in aria intreprinderilor lor. Cu toate acestea sunt multi manageri si tehnicieni din intreprinderi mici si mijlocii care au o idee vaga despre design-ul industrial. Astfel, ei se gandesc la produse elegante, la accesorii scumpe dar mai putin la creatorii de design care sa poata realiza produse frumoase. O serie de activitati de conceptie in diferite domenii se incheie acolo unde incepe executia. Proiectantul obiectului in serie asista neputincios la felul cum masina repeta la nesfarsit cele mai mici erori de conceptie. Estetica industriala se naste din: relativa independenta a masinii; necesitatea de a crea obiecte care nu sunt concepute pentru un individ anume, ci pentru o multitudine de anonimi, cu toata diversitatea de caracteristici care decurge de aici. Omul nu creaza numai dupa legile necesitatii, ci si dupa legile frumosului. In limbile romanice: "ars-artis" inseamna pricepere, indemanare; "artifex" inseamna mestesugar sau muncitor. In limbile germanice: "kunst" - arta - deriva din verbul "konnen" care inseamna a fi in stare, a putea. Arta si tehnica se intrepatrund structural. Orice arta cuprinde si un procedeu tehnic de realizare, si orice obiect creat printr-un anume procedeu tehnic tinde catre o oarecare valoare estetica. Spre sfarsitul secolului XX, o serie de inventii tehnice mai vechi isi gasesc acel echilibru intre tehnic, economic, ergonomic, functional si formal care face ca un obiect sa poata fi produs industrial in serie si folosit eficient. In acest sens, se pot da doua exemple graitoare: inventia masinii de cusut si a bicicletei.

8

Estetica in industrie si constructii Necesitatea studierii esteticii formelor industriale a fost relevata in Anglia inca din 1832 cand Sir Robert Peel atragea atentia ca produsele industriale engleze, in ciuda superioritatii lor tehnice, prezinta deficiente din punct de vedere al "pictorial design-ului". Ca urmare s-au creat in Anglia o serie de scoli de "arte si meserii". Pe aceasta linie a mers Henry Cole (1808-1882) unul din promotorii gandirii functionaliste engleze. Oameni de gandire si sensibilitate deosebita, cum au fost John Ruskin (1819-1900) si poetul si artistul William Morris (1834-1896) ganditor socialist utopic, au socotit masinismul ca un rau in sine. 1.3. Legile esteticii industriale si in constructii In anul 1951 Jaques Vienot a fondat revista "L'Estetique industrielle" in care a publicat o serie de studii schitand pentru prima data legile fundamentale ale esteticii industriale. Prin aceste legi el a incercat stabilirea unui echilibru intre factorii de baza care conduc la dezvoltarea productiei de bunuri corespunzand criteriilor esteticii industriale. Punand in practica aceste legi se ajunge la atingerea scolului final al esteticii industriale si anume: orice productie industriala trebuie sa fie generatoare de frumusete si bun gust. Aceste legi sunt: a) Legea economiei. Economia mijloacelor si materialelor  folosite (pretul de revenire minim) sa nu dauneze valorii functionale si nici calitatii obiectului considerat ca o conditie determinanta a frumosului util; b) Legea aptitudinii de utilizare si a valorii functionale. Este normal ca numai obiectele perfect adaptate functiei lor sa raspunda criteriilor esteticii industriale. Estetica industriala implica o armonie intima in caracterul functional si aspectul exterior al produsului; c) Legea unitatii si a compozitiei. Elementele constitutive ale unui produs sa fie concepute unele in raport cu altele si in acelasi timp toate in functie de ansamblu. Obiectele functionale sa corespunda legilor de echilibru static si dinamic in proportiile pe care le prezinta forma lor si tinand seama de proprietatile materialelor folosite; d) Legea armoniei intre aspect si functie. La produsele care satisfac legile esteticii industriale nu exista conflict ci numai 9

Estetica in industrie si constructii armonie intre satisfactia estetica pe care o simte spectatorul dezinteresat si satisfactia practica a celui care-l utilizeaza; e) Legea stilului. Pentru un obiect util nu se poate pretinde a avea un caracter de frumusete permanenta decat daca este conceput in afara influentei modei. Din caracteristicile estetice ale

produselor utile ale unei epoci, rezulta un stil care este expresia acesteia; f) Legea evolutiei si a relativitatii. Estetica industriala nu are un caracter static, ea este in continua schimbare. Frumusetea obiectelor utile este functie de stadiul de dezvoltare a tehnicii care necesita un timp de maturizare pentru a ajunge la stadiul de dezvoltare care-i va permite sa gaseasca o expresie estetica echilibrata si tipica; g) Legea gustului. Estetica unui produs util se exprima prin structura, forma, echilibrul proportiilor, detalii de prezentare, culoarea, linia sa si alegerea materialelor care asigura un plus de gust produsului; h) Legea satisfactiei. Elementele care dau frumusetea unui obiect util trebuie sa actioneze asupra tuturor simturilor umane, impresionand nu numai vederea, ci si auzul, pipaitul, mirosul si gustul; i) Legea miscarii. Obiectele destinate sa se miste in spatiu (aer, apa, pamant) isi gasesc in miscarea pe care o au, caracteristica esentiala a esteticii lor; j) Legea ierarhiei si a finalitatii. Estetica industriala nu poate face abstractie de finalitatea unui produs. Se stabileste astfel o ierarhie morala intre diversele proiecte si anume proiectele care vizeaza un obiectiv nobil legat de progresul umanitatii sunt prioritate celor care se refera la activitati minore sau au caracter distructiv si a caror admiratie fara rezerva este periculoasa; k) Legea probitatii. Estetica industriala implica cinste si sinceritate in alegerea materiilor si materialelor folosite. Nu este permisa utilizarea cu buna stiinta a unor acoperiri, placari sau carosaje in scopul disimularii unor materiale sau caracteristici susceptibile a compromite buna functionare a produsului; l) Legea artelor implicate. Estetica industriala implica o integrare a gandirii artistice in elaborarea produselor utile, 10

Estetica in industrie si constructii apeland la elemente de exprimare specifice diferitelor modalitati de creatie artistica pe care le adapteaza scopului.

CAPITOLUL 2 PRINCIPII, CATEGORII, NOTIUNI ESTETICE SI FUNCTIILE ESTETICII 2.1. Principii estetice Acest principiu se defineste ca o lege fundamentala a unei discipline, a unei arte sau a unei stiinte, aplicabila unei clase largi de sisteme sau fenomene fara a reflecta proprietatile specifice ale acestora. Ca principii estetice se pot aminti: echilibrul, simetria, ritmul, proportionalitatea si dinamica. a) Echilibrul - se poate defini ca o stare de stabilitate, de liniste si de armonie intre diferitele parti ale unei structuri sau fenomen. El este perceput ca moment de repaus in procesul miscarii fiind relativ in raport cu miscarea. Tendinta de echilibru, conservare si ireversibilitate, defineste ordinea care prezinta dispunerea elementelor unui sistem intr-o schema de relatii carei asigura integritate si stabilitate calitativa. Unitatea este proprietatea unor obiecte, procese sau fenomene complexe de a se manifesta ca un tot unitar in care elementele componente se coreleaza pastrandu-si in acelasi timp individualitatea. Echilibrul este opusul notiunii de dezechilibru dupa cum ordinea este opusul dezordinii si unitatea opusul diversitatii. Asupra echilibrului, o influenta o au unele proprietati ale imaginilor cum ar fi: ponderea vizuala, directia si omogenitatea.

Ponderea sau greutatea este asimilata cu forta gravitationala care atrage obiectele spre pamant, adica in jos, cu toate ca ponderea 11

Estetica in industrie si constructii poate actiona si in alte directii. Ponderea poate fi influentata de unii factori cum ar fi: amplasarea, adancimea spatiala, marimea, culoarea, izolarea, forma. O forma masiva amplasata central poate fi contrabalansata de forme mai mici dispuse excentric. Ponderea este direct proportionala cu adancimea atinsa de o zona din campul vizual. O forma mai mare va avea o pondere mai mare daca ceilalti factori sunt egali. Culorile vii au o pondere mai mare decat cele

inchise, ponderea este sporita de izolare. Forma regulata a figurilor  geometrice simple le face sa para mai grele. Directia fortelor vizuale este determinata de mai multi factori intre care se poate aminti si atractia exercitata de ponderea elementelor invecinate. Omogenitatea creeaza echilibrul unei imagini prin amplasarea uniforma a unor elemente repetitive egale ca pondere (ex: modelele de pe tapete). In cazul echilibrului se intalnesc doua relatii: relatia sus-jos, cand pentru redarea echilibrului portiunea inferioara a unei imagini vizuale trebuie sa fie mai grea, centrul de greutate fiind plasat sub centrul geometric; relatia dreapta - stanga pune in evidenta faptul ca vederea spre stanga e mai clara si mai precisa. O imagine e citita de la stanga la dreapta.

-

-

b) Simetria - e proprietatea unui ansamblu la un centru, o axa sau un plan. Ea este proprie atat lumii naturale (minerale, vegetale, animale) cat si creatiei umane asigurand armonie, echilibru si proportionalitate. Simetria se clasifica dupa mai multe criterii si anume: Dupa sistemul de referinta: in spatiul tridimensional in plan pe o dreapta Dupa elementele in raport cu care se produce: de translatie de oglindire (bilaterala) in raport cu o axa in raport cu 2 axe in raport cu o suprafata plana in raport cu 2 suprafete plane 12

-

Estetica in industrie si constructii Dupa proportia in care se realizeaza: absoluta relativa de contraste (antisimetrie) c) Ritmul se obtine prin desfasurarea in succesiune ordonata a doua sau mai multe elemente ale unei structuri caracterizata prin perioada, alternanta si simetrie.

Perioada indica repetarea unui element. Alternanta reprezinta schimbarea unui element cu altul. Simetria exprima caracterul regulat al repetarii anumitor fenomene. Ritmul poate fi compus din perioade de alternante egale ca durata sau cu durate diferite ale perioadelor si alternantelor obtinandu-se ritmuri incetinite sau accelerate. O structura este echilibrata daca numarul de elemente care se repeta nu este mai mare de 5. Orice dezordine in desfasurarea normala a ritmului se numeste aritmie.

Fig.2.1.

Ritmul poate fi realizat (fig.2.1) prin dispunerea diferita (fig.2.1a, b, c), prin modificarea dimensiunilor (2.1.d), a formei (2.1 e) sau a culorii elementelor componente (2.1.f). Asezarea elementelor la intervale regulate da impresia de neterminat si pentru a elimina aceasta impresie se marcheaza inceputul si sfarsitul (fig.2.2).

13

Estetica in industrie si constructii

Fig.2.2

Ritmul se poate considera si ca o simetrie de translatie si se poate realiza pe orizontala cand da senzatia de micsorare a inaltimii obiectelor sau pe verticala cand creaza senzatia de marire a inaltimii obiectelor si de reducere a greutatii lor. d) Proportionalitatea caracterizata prin legi specifice e una din insusirile de baza ale lumii materiale ea contribuind la realizarea echilibrata a unei creatii. Ea reprezinta raportul dintre dimensiunile partilor unui intreg sau intre fiecare dintre aceste parti si intregul. Operatia de determinare a rapoartelor  dimensionale se numeste punere in proportie. e) Dinamica - este determinata de tensiunea directionala a unei imagini aceasta depinzand de forma si orientarea obiectului analizat. Principalele modalitati de realizare a dinamicii unei imagini sunt: oblicitatea, modificarea gradientului dimensional, utilizarea unei forme dinamice, utilizarea miscarii stroboscopice, utilizarea culorii si luminii, utilizarea iluziilor optice. Prin oblicitate se obtin unele tensiuni directionale care transmit efectul de dinamism. Aceste tensiuni pot mari si efectul de adancime. Un contur trapezoidal e mai dinamic decat un dreptunghi, iar un contur cu varfuri rotunjite este mai dinamic decat un contur  poligonal. Miscarea stroboscopica se obtine prin schimbarea gradata a lungimii si inaltimii unui obiect care se contracta si se inalta trecand de la o stare de repaus stabil pe sol la o stare de forta dominanta de ascensiune. Culoarea si lumina pot conduce la contraste de suprafata asa incat culoarea care ocupa o suprafata mult mai redusa fata de proportiile 14

Estetica in industrie si constructii propuse are tendinta de a se concentra devenind provocatoare, iesind cu mult in evidenta fata de celelalte.

foarte

In cazul iluziilor optice s-a constatat ca imaginile receptate tind sa ia forma cea mai buna, mai echilibrata din punct de vedere vizual, imaginea reala diferind de cea perceputa.

2.2. Categorii estetice Categoria exprima proprietatile si relatiile esentiale si generale ale obiectelor si fenomenelor din realitatea obiectiva, fiind rezultatul procesului evolutiv de cunoastere umana. Categoria estetica desemneaza reactia emotiilor umane fata de realitatea obiectva reprezentand un instrument de recunoastere estetica a lumii. Ea este determinata de raportul stabilit intre afectivitatea contemplatorului si obiectul contemplat. principalele categorii estetice sunt: frumosul, uratul, tragicul, comicul, gratiosul, sublimul, grotescul, armonia, disarmonia, etc. a) Frumosul reprezinta reflectarea in constiinta umana a proprietatilor reale, materiale ale obiectelor care sunt apreciate pozitiv din punct de vedere estetic. Frumosul industrial ca si frumosul in general nu are un caracter normativ, invariabil sau abstract, el este generat de calitatea obiectelor fabricate, de a avea o perfectiune evidenta, clara si emotionala, declansand o reactie estetica pozitiva din partea consumatorului. Frumosul este o categorie prin care se reflecta insusirea omului de a simti emotie in fata operelor de arta, a fenomenelor, a fiintelor si obiectelor din natura si care are ca izvor principal armonia formelor, culorilor, sunetelor, miscarilor, etc. b) Uratul este categoria opusa frumosului. El reflecta insusiri disarmonice, disproportii resimtite ca disagreabile si respingatoare. Uratul este un flagel social care trebuie combatut promovand permanent frumosul, rolul acesta revenind esteticii industriale. Creatia artistica poate insa sa intervina asupra uratului din realitatea cotidiana in mod constructiv transformandu-l intr-un mijloc de a produce emotie artistica pozitiva. 15

Estetica in industrie si constructii c) Tragicul este categoria estetica ce exprima un conflict care duce la infrangerea sau disparitia in urma unor imprejurari nedorite a unor valori umane, a unor idealuri sau a unor categorii sociale valoroase. Tragicul se regaseste in general in creatia artistica. d) Comicul este categoria estetica in a carui sfera include in general fenomene, situatii, personaje din viata sau din arta care provoaca rasul. In viata si in arta comicul poate aparea sub multe forme, nuante sau aspecte cum ar fi: zeflemeaua, gluma, ironia, sarcasmul, etc. El se poate exprima prin: afisul satiric, reclama satirica, caricatura etc. e) Gratiosul este categoria estetica care vizeaza maiestria totalei depasiri a dificultatilor de finalizare a unei actiuni sau de modelare a unei structuri printr-o extrema suplete si continuitate a traiectoriilor gestice, grafice, melodice etc. f) Sublimul este categoria ce exprima insusirea unor obiecte sau a unor procese din natura si societate de o amploare neobisnuita. El provoaca sentimente de admiratie si consternare, uneori de teama fata de realizari umane de o maretie neobisnuita. g) Grotescul este categoria estetica contrara sublimului redand uratul fizic si moral printr-o imagine infricosatoare, fantastica, monstruoasa, fabuloasa. h) Armonia este o categorie estetica si filosofica care reprezinta coeziunea si coordonarea partilor componente ale unui intreg, coerenta interiorului cu exteriorul, unitatea continutului si a formei, armonia fiind un atribut al frumosului. Contrarul armoniei este disarmonia. 2.3. Notiuni estetice Notiunea poate fi definita ca forma logica fundamentala de exprimare care reflecta insusirile esentiale si generale ale unei clase de obiecte sau fenomene. Ea se dezvolta pe baza practicii social istorice, nu e 16

Estetica in industrie si constructii fixa, imobila, externa ci variabila, supla, elastica, redand realitatea obiectiva. In estetica se intalnesc notiunile de: compozitie, continut, forma, stil, stilizare, gust, kitsch, moda, modernitate, masura, etc. a) Compozitia reprezinta modalitatea de organizare armonioasa conform principiilor proportiilor, ritmului, simetriei, etc, a maselor, formelor, luminii, in scopul obtinerii unui tot organic unitar din mai multe elemente componente. Diferitele componente trebuie astfel dispuse incat intregul sa fie corect structurat si sa aiba o logica interna riguroasa. b) Continutul reprezinta totalitatea elementelor constitutive ale unui sistem, totalitatea caracteristicilor interne ale unui obiect sau fenomen, totalitatea relatiilor si proprietatilor unui obiect sau fenomen. c) Forma reprezinta totalitatea relatiilor existente intre elementele unui sistem, infatisarea exterioara a unui obiect sau fenomen, fiind o constructie conceptuala ce reflecta un continut intr-un mod mai mult sau mai putin adecvat. Continutul si forma se presupun reciproc, corelatia lor fiind o conditie a existentei obiectului sau fenomenului. d) Stilul e un mod de exprimare al gandirii intr-un anumit domeniu caracteristic unei anumite epoci istorice sau a unei zone geografice. Stilul ca notiune estetica cuprinde toate manifestarile activitatii umane (inclusiv a creatiei artistice). Stilul poate fi: al unei epoci istorice (gotic, baroc, rococo, etc) sau al unei tari (national - romanesc, brancovenesc, etc). e) Stilizarea apare ca o consecinta a modelarii diverselor  componente structurale ale unei creatii pentru evidentierea ideii esentiale. Ex.: Brancusi a stilizat forma pana la redarea unei idei, astfel a redat infinitul in "coloana fara de sfarsit", zborul in "Pasarea maiastra", tacerea meditativa in "Masa tacerii", tandretea in "Poarta sarutului", etc. f) Gustul reprezinta capacitatea de a intelege, sesiza si aprecia frumosul sau uratul (in natura sau in arta) finalizata cu sentimentul de satisfactie sau insatisfactie. Gustul este subiectiv, relativ si schimbator, dar se poate educa reprezentand cert 17

Estetica in industrie si constructii gradul de cultura, punand in evidenta personalitatea individului. La baza formarii si educarii gustului stau: cultura, traditia si nu in ultimul rand moda. g) Kitsch-ul desemneaza arta de prost gust, pseudoarta, precum si toate produsele artistice concepute in spiritul exploatarii doar a unora dintre stimulii ce intra in compunerea artei (stimuli de ordin biologic, etic sau magic). Cuvantul este un neologism imprumutat din limba germana. Este arta pseudoartistilor realizata in scopuri mercantile provenind din reproducerea sau copierea unor opere de arta remarcabile, multiplicate si valorificate comercial. In acest fel se poate naste un public kitsch orientat spre vulgaritate, mistic si melodramatic. h) Moda reprezinta totalitatea obiceiurilor si deprinderilor  unei colectivitati la un moment dat si intr-un anumit mediu social. Ea se identifica intotodeauna cu noutatea, are un caracter de efemeritate prin aparitia perpetua a elementelor noi spre care se concentreaza mereu preferintele, chiar daca aceste elemente noi provin din prelucrarea creatoare artistica a unora din trecut. i) Modernitatea este notiunea ce reprezinta caracterul a ceea ce este modern, a ceea ce se impune intr-un anumit cadru social, istoric, prin cerintele spirituale si materiale ale societatii. Modernitatea autentica are un caracter dinamic transformanduse in clasic atunci cand aparitia unei noi epoci devine o necesitate fireasca inevitabila. j) Masura este notiunea care desemneaza unitatea intre cantitatea si calitatea unui fenomen. Ea reprezinta unitatea dintre continut si forma, fiind una din premizele frumosului si este realizata de creatorul de bunuri prin corelarea adecvata a mijloacelor cu formele de expresie artistica in scopul atingerii unui ideal estetic. 2.4. Functiile esteticii industriale Valabilitatea ideilor, principiilor si metodelor esteticii industriale este dependenta de valoarea sociala, economica si educativa. Estetica 18

Estetica in industrie si constructii industriala trebuie sa se implice in activitatea de productie si desfacere a bunurilor industriale. 2.4.1. Functia sociala Procesul tehnico-stiintific contemporan afecteaza intregul complex al productiei industriale inclusiv conditiile de munca. Industria moderna solicita nu atat forta fizica a muncitorului cat capacitatea de concentrare a atentiei, precizie si rapiditate in reactiile fata de stimulii furnizati de sistemul pe care-l actioneaza. Pentru realizarea acestor  deziderate este necesara o conceptie clara si optimala a locului de munca pe plan formal, cromatic, acustic, etc. O conceptie rationala a masinilor, sculelor, pupitrelor de comanda. Toate aceste cerinte nu pot fi indeplinite fara a lua in considerare principiile esteticii industriale. Estetica industriala este deci corelata direct cu factorul uman productiv, cu natura si particularitatile muncii sociale, contribuind direct la umanizarea procesului muncii. 2.4.2. Functia economica Estetica industriala printr-o seie de parghii importante poate duce la cresterea eficientei economice si imbunatatirea calitativa a productiei industriale. Parghiile economice ale esteticii industriale pot actiona fie asupra produsului, fie asupra productivitatii muncii si anume: a) in primul caz se poate actiona asupra calitatii lui, a pretului de productie si deci a pretului de cost, inlesnind desfacerea avantajoasa a produsului pe diferite piete. b) in ceea ce priveste productivitatea muncii estetica poate duce la sporirea randamentului, la imbunatatirea conditiilor de igiena, de protectie a muncii si la organizarea stiintifica a locului de munca. Economia de mijloace si materiale utilizate, un pret de cost minim, fara diminuarea aspectelor esentiale (functionalitate, durabilitate, utilitate) ale produsului industrial sunt momente determinate pentru realizarea frumosului industrial. Modalitatile de elaborare a produselor industriale, de organizare a locului si a ambiantei muncii, presupune in esenta crearea unor forme a unor compozitii care se caracterizeaza prin eliminarea elementelor inutile, prin adecvarea deplina a formei si 19

Estetica in industrie si constructii structurii obiectului, deci prin obtinerea de forme simple, clare, expresive, dar si economice totodata. 2.4.3. Functia educativa Problema educatiei estetice nu trebuie legata numai de domeniul artistic sau al artelor plastice majore ci si de avantul nemaiintilnit al creatiei tehnice cand produsele industriale patrund si subjuga mediul cu materiale noi, cu aparate si masini noi. Estetica industriala reprezinta un mijloc important in formarea si dezvoltarea culturii estetice a omului contemporan alaturi de creatia artistica. Atitudinea estetica a oamenilor se formeaza in procesul activitatii materiale de productie. Omul modeleaza materia imprimand obiectelor masura inerenta fiecaruia potrivit legilor frumosului si armoniei. In epoca contemporana existenta umana nu mai poate fi conceputa in afara mediului tehnico-industrial. De aici rezulta si faptul ca productia industriala trebuie sa satisfaca nu numai tendintele tehnico-utilitare ci si pe cele estetice. Se impune deci educarea sensibilitatii estetice atat a producatorului cat si a beneficiarului produsului industrial. Dezvoltarea capacitatii de a realiza produse care sa satisfaca cele mai inalte exigente functionale si estetice constituie unul din mijloacele importante de educatie estetica a omului contemporan. O ambianta cotidiana cu calitati estetice deosebite ofera satisfactie in desfasurarea activitatii umane, mareste receptivitatea la frumos, dezvolta capacitati de apreciere a oricarei valori estetice, fie artistice sau extra artistice, contribuind la perfectionarea sensibilitatii estetice a oamenilor. Dezvoltarea esteticii industriale in epoca actuala a fost determinata de capacitatea acestei discipline de a participa la fabricarea unor produse in care sa se integreze armonios functionalitatea cu economicitatea si cu frumosul. Promovarea corecta a cerintelor esteticii, evitarea subestimarii sau supraestimarii valorii estetice a produsului industrial, sunt mijloace de baza pentru afirmarea functiei educative a esteticii industriale. Estetica industriala contribuie efectiv la impunerea unui anumit stil industrial la cultivarea si rafinarea gustului consumatorilor, la crearea frumosului industrial.

20

Estetica in industrie si constructii

21