ExtraDarea i Expulzarea Referat

EXTRĂDAREA ȘI EXPULZAREA SSL 2 VALENTINA BULEAC

1

[EXTRĂDAREA ȘI EXPULZAREA] VALENTINA BULEAC SSL2

2

1. EXTRĂDAREA

A. Considerente generale

Extradre reprezinta ce mi importnta forma de cooperre judicira internionla, fiind singur modlitte de prevenire i combtere  criminlitaii pentru  sigur securtte sttelor, ce individula i  ordinii judicire. Este o form  cooperarii judicire internionle în mterie penla, constând în procedur prin cre un stt suvern (sttul solicitt ccepta sa prede unui lt stt (sttul solicitnt o persona cre se fla pe teritoriul sau i cre este urmarita penl su trimisa în judecta pentru o infrciune ori este cautta în vedere executarii unei pedepse în sttul solicitnt.

!!

"ote fi definit c un #ct de sistena juridica prin cre un stt pe teritoriul crui s$ refugit un inculpt su condmnt, cre nu este cetaen l stului solicitnt, este predt l cerere sttului în drept $l urmari penl, judec su supune l executre

!

%. &. &. &'), e l extradre l mndtul europen de restre. * privire istorica i uridica#,revist +reptul#, nr. -/ 1

2



condmnarii penle# . Este un ct de cooperre  sttelor împotriv infrctorilor de un numit grd de periculozitte, pentru  impedic sustrgere cestor, prin refugiere pe teritoriul ltui stt, de l raspundere penla.

00

Extradre este un ct bilterl, juridic i politic. Este un ct bilterl, deorece implica cerere de extradre din prte sttului solicitnt i predre infrctorului de catre sttul solicitt pe teritorilui carui se refugiza. 'cest pote ve i un crcter politic, întrucât e se relizeza pe bz voinei liber exprimte  sttelor, respectându$se suvernitte i independen lor.in cele reltte se observa c extradre implica întotdeun doua stte 1 $ sttul solicitt 2 pe teritoriul carei se gasete infrctorul (extradre psiva 3 $ sttul solicitnt 2 cel cre cere extradre (extradre ctiva, i pote fi 1 sttul pe teritoriul carei s$ savârit infrciune3

•€

sttul împotriv intereselor carui  fost savârita

•€

2

2

0

'l. 4oroi, rept penl, prte generla, Ed. 5. 6. 4ec7, 4ucureti, /, p. 88.

'.9. :ulbure, Extrdre specte procesul penle, &evist rept "enl ;r. 0- pg. <= 3

3

4


infrciune3 <

sttul l carui cetaen este infrctorul. 5 instituie

•€

juridica de sine statatore, extradre  fost reglementta distinct i în 5odul penl +5rol l >>$le# din !=0/, reglementre cre supune extradre îndeplinirii unor condiii de fond stbilite de conveniile internionle su unor condiii de reciprocitte dintre stte. 'cest lucru reprezinta o constnta în reglementre extradarii, în sistemul nostru de drept, o constnta cre  contribuit l pastrre, de$ lungul timpului,  trasaturilor esenile le extradarii. ?n &omâni extradre este reglementta în 5onstituie $ rt.!=, 5odul penl$ rt.=, @ege 0-< privind cooperre judicira internionla , stfel cum  fost modificta prin @ege <-/ i @ege -A."otrivit dispoziiilor impertive din constituie, î n sistemul românesc extradarea se hotaraste de justitie.

&olul Binisterului Custiiei este circumstnit cdrului constituionl i consta, în esena, în1 exmenul de regulritte internionla (verificre conformitaii cererii cu trttul plicbil efectut nterior sesizarii utoritailor judicire, în czul extradarii psive, i, respectiv, posterior încDeierii instnei prin cre se stbilete ca sunt întrunite condiiile legle pentru  se solicit 4

extradre, în czul extradarii ctive3 întocmire i trnsmitere cererii de extradre3 punere în executre, împreuna cu Binisterul 'dministriei i >nternelor,  Dotarârii definitive de extradre, probre trnzitului. ?n tote czurile însa, mecnismul prevazut de @ege nr. 0-<, pentru  respect dispoziiile 5onstituiei, este de  ntura construit încât Dotarâre finla o re instn judecatoresca, nu numi în czul extradarii psive (din &omâni, dr i în czul cererilor de extradre formulte de &omâni. eosebire între extradre i expulzre consta în fpul ca extradre este o instituie de sistena internionla cre concura l judect penla su executre snciunii penle, pe când expulzre este o masur de sigurna, însai snciune penla.

B. Conditii pentru extradare

&omâni pote sa prede, l solicitre de extradre  unui lt stt, personele flte pe teritoriul sau cre sunt urmarite penl su trimise în judecta pentru o infrciune ori sunt cautte în vedere executarii unei pedepse de catre utoritaile judicire le sttului solicitnt.'nlizând @ege 0 din < i  @egii =/ din ! se observa urmatorele specte privind relizre extradrii trebuie sa îndeplinesca urmatorele condiii referitore l1 infrciune(fptele savârite, pedepsa, infrctor(person supsa 5

6


extradarii, procedura, competena.5ondiii referitore l infrciune1 $ sa se fi savârit o infrciune pe teritoriul sttului solicitnt, de catre un cetaen român ori prin fpt savârita sa fi fost lezte interesele sttului român. $ pote fi ceruta extradre de catre sttul român tât pentru infrciunile consumte cât i pentru infrciunile ramse în stdiul de tenttiva comise pe teritoriul sttului român. 'stfel trebuie îndeplinita condii dublei incriminari fara de cre sttul solicitnt n$r ve dreptul sa$l cera pe faptuitor, ir sttul solicitt nu l$r pred, întrucât nu l$r consider infrctor. e pote cord extradre i în czul în cre fpt respectiva nu este prevazuta de lege româna, ir pentru ce fpta este exclusa condii dublei incriminari print$o convenie internionla l cre &omâni este prte. 5onditii referitore l pedepsa1FExtradre este cordta de &omâni, în vedere urmaririi penle su  judecaii, pentru fpte  caror savârire trge potrivit legisliei sttului solicitnt i legii române o pedepsa privtiva de libertte de cel puin un n, ir în vedere executarii unei pedepse, numi dca cest este de cel puin < luni.#'stfel, infrciune pentru cre se cere extradre 6

trebuie sa prezinte o numita grvitte, în sensul ca trebuie sncionta, în legisli mbelor stte, cu o pedeps privtiva de libertte. 5ondiii referitore l infrctor1 $ person  carei extradre se cere sa fie cetaen român. ?ns în situi în cre se cere extradre unei persone cu lt cetaenie trebuie s specificam urmatorele. 5onform legii nr. 0-< sttul român pote cere extradre unui cetaen strain în numite condiii. ?n primul rând în &omâni pot fi extradi cetaeni straini în bz unor convenii su trtte bilterle su multilterle l cre &omâni este prte i pe bza de reciprocitte. ?n l doile rând, &omâni pote cere extradre unui cetaen strain dca infrciune  fost savârita pe teritoriul &omâniei su  dus tingere intereselor sttului nostru. ?n l treile rând, se pote solicit extradre unui cetaen strain, dca cest re domiciliul în &omâni su este cetaen l unui stt membru l )niunii Europene. ?n l ptrule rând, se pote cere extradre unui cetaen de lta origine, cDir din sttul l carui cetaen este, dca cest deine i cetaeni româna $ person  carei extradre se cere sa se gasesca pe teritoriul sttului solicitt. $ împotriv personei  carei extradre se cere, trebuie sa fie 7

8


pusa înmicre ciune penla 5ondiii referitore l procedura1 $ sa existe o cerere de extradre din prte sttului solicitnt. $ sttul cre primeste cerere de extradre v trebui sa$l resteze pe faptuitor. $ sttul solicitnt v trebui sa comunice sttului solicitt informii cu privire l desfaurre i finlizre procesului penl în cre este ntrent person extradbila. $ sttul solicitt v trebui sa comunice sttului solicitnt dt i loculpredarii personei extrdte. 5ondiii referitore l competena1 $ infrciune pentru cre se cere extradre trebuie sa fie comisa peteritoriul sttului &omân su în strainatte dr sa duca tingere intereselor sttului nostru. e semene,

‟‟

&omâni

pote refuz sa extradeze person reclmta pentru o infrciune cre, potrivit legisliei române,  fost savârsita în totul su în prte pe teritoriul sau. +

!<

‟

$ infrciune cre fce obiectul cererii de extradre  fost savârit în fr sttului solicitnt. ?n cesta situie, extrdre, pote fi refuzt numi dca legisli sttului român nu 8

utorizez urmarire bunei infrciuni de celsi fel, svrita în fr teritoriului sau, ori nu utorizeza extrdre pentru infrciune cre fce obiectul cererii.

C. Procedura extrădării

?n &omâni singur instritiie cre re dreptul de  întocmi i trnsmite cererile de extradre în numele sttului romn este Binisterul Cutiiei. "otrivit ultimelor modificari duse @egii nr. 0-<, prin @ege nr. <-/ cerere de extradre pote fi precedta de emitere unui mndt de urmarire internionla în vedere extradarii. Bndtul de urmarire internionla în vedere extradarii se pote emite în situi în cre, un mndt de restre preventiva su de executre  pedepsei nu mi pote fi dus l îndeplinire dtorita fptului ca, inculptul  prasit teritoriul sttului nostru. Bndtul se trnsmite 5entrului de 5ooperre "oliienesca >nternionla din cdrul Binisterului 'dministriei i >nternelor din &omâni. 5entrul de 5ooperre "oliienesca >nternionla v trnsmite cest mndt pe cnlele proprii *rgniziei >nternionle  "oliiei 5riminle (>nterpol.Bndtul de urmrire internionla în vedere extrdarii conine1 $ tote elementele necesre identificarii personei urmarite,$

9

1 0


o expunere sumra  situiei de fpt,$ dte privind încdrre juridica  fptelor,$ cerere de restre provizorie în vedere extradarii, în condiiile prevzute l rt. /A. din @ege 0-<.

C.1 . Extradarea pasiva ( Procedura î n care România este stat solicitant)

Extradre psiva reprezinta o forma  extradarii prin intermediul carei, l cerere unui stt strain, sunt predte din &omâni personele flte pe teritoriul sau cre sunt urmarite penl su sunt trimise în judecta pentru savârire unei infrciuni ori sunt cautte în vedere executarii unei pedepse su  unei masuri de sigurna în sttul solicitnt. ?n bz 5onveniilor i :rttelor rtificte, precum i  prevederilor legisliei interne, &omâni ccepta extradre cu îndeplinire condiiilor menionte în ctele normtive internionle i interne.

C.2 . Extradarea activa( România este stat solicitant)

Extradre ctiva reprezinta o forma  cooperarii judicire 10

internionle prin intermediul carei, l cerere utoritailor române, sttul strain carui i s$ facut solicitre preda personele flte pe teritoriul sau cre sunt urmarite penl su sunt trimise în judect a pentru savârire de infrciuni ori sunt cautte în vedere executarii pedepsei.< 5ând extradre  fost cordta l cerere sttului român, person extradta v fi dusa în ra i predta de urgena, dupa cz, penitencirului su utoritaii judicire competente. ca extradtul urmeza sa execute o pedepsa definitiva, el v fi depus l penitencir. ?n ipotez în cre extradtul  fost condmnt în lipsa, el v fi rejudect l cerere, sigurându$i$ se tote drepturile l parre. ?n situi în cre extradre s$ obinut în vedere trgerii l raspundere penla, urmarire i judect se vor desfaur potrivit procedurii de drept intern.

2. EXPULZAREA

Ţ

A.1. DEFINIT IA EXPULZ

ĂRII

>. &etc , &eglementre regimului extr adarii în legisli român a, în reptul nr. -8, p. !/8. 4

11

1 2


Expulzre este o masura de sigurna cre se pote lu fa de o ctegorie limitta de persone, i nume, ce  cetaenilor straini i personelor fizice fara cetaenie, cre nu u domiciliul în ra. 5onform 5odului penl, rticolul !!G, prin expulzre se înelege Fmasur de sigurna potrivit carei un cetaen strain su o persona fara cetaenie cre nu re domiciliul în r nostra i cre  comis o infrciune în r nostra i se interzice în condiiile legii ramânere s pe teritoriul arii F. Expulzre consta în îndepartre silita de pe teritoriul arii  infrctorului, cetaen strain su persona fara cetaenie, cre nu domiciliza în &omâni, dca în urm savâririi infrciunii, prezen lui pe cest teritoriu prezinta pericol socil. 'cesta masura de sigurna este destinta sa înlature stre de pericol ce decurge din tem ca cetaenul strain su ptridul domicilit în fr 12

teritoriului arii, cre  savârit o infrciune de competen instnelor arii nostre, r pute, ramâne în continure pe cest teritoriu sa savâresca noi infrciunii (de exemplu, infrciunii împotriv sttului, contr utoritaii, infrciuni economice. tre de pericol se deduce din fpt savârita i din împrejurarile comiterii cestei, din legatur ei cu mediul socil în cre  fost savârita. ?nlaturre cestei stari este posibila prin rupere infrctorului de cest mediu, dica, inând sem de condii s de strain, prin interzicere de  mi ramâne pe teritoriul arii, i, c urmre, prin îndepartre silita de pe cest teritoriu. 5orespunzator dreptului sttului de  stbili condiiile de intrre  strainilor, este dreptul sttului de  refuz unui strain continure ederii pe teritoriul nionl i, c urmre, de  recurge l expulzre s. "rin expulzre se înelege obligre strainului sa parasesca teritoriul sttului unde îi 13

1 4


re reedin. ?n cee ce privete însa condiiile de exercitre  dreptului sttului de  expulz strainii, dreptul internionl impune numite limite. e considera, stfel, ca ceste condiii nu trebuie sa fie inutil de drstice, sa se permita, eventul, expulztului, sa$ i lega sttul spre cre sa fie expulzt, sa se respecte, în legatura cu expulzre, drepturile elementre le personei, cum r fi excludere violenei,  deteniei ilegle. 'rticolul !0 l "ctului internionl privind drepturile civile i politice doptt de 'dunre Henerla  *.;.). în !=//, stbilete ca F)n strain cre se fla în mod legl pe teritoriul unui stt, prte l cest pct nu pote fi expulzt decât c urmre  unui decizi lute, în conformitte cu lege i dca riuni imperiose de securitte nionla nu se opun, el trebuie sa iba posibilitte de  prezent motivele cre pledeza împotriv expulzari sle i de  obine reexminre czului 14

sau de catre o utoritte competenta F. Exista însa i lte limite le expulzarii. 'stfel, potrivit rticolul 00 din 5onveni privind sttutul refugiilor din A iulie !=8! doptta de 5onferin *.;.)  plenipotenirilor, Fun strain nu trebuie expulzt într$o ra su un teritoriu în cre person su libertte s r fi meninte pe motiv de rsa, religie, cetaenie su opinii politice#. Expulzre, c masura de sigurna, se deosebete de expulzre c masura dministrtiva, prin fptul ca ce dintâi se i numi fta de strainul cre  savârit o infrciune i prezinta pericolul savâriri unor noi fpte i numi de catre instnele de judecta prin Dotarâre de condmnre. Expulzre dministrtiva se i,  cum o rta i denumire, de catre orgnele dministrtive, fa de straini consideri indezirbili pe teritoriul arii, dei nu u savârit fpte ilicite.

15

1 6


A.2. CONDITII REFERITOARE LA

Î

INFRACTIUNE N CAZUL EXPULZARII

"entru c instn de judecta sa pota plic masur de sigurn  expulzarii, trebuie sa constte îndeplinire numitor condiii.?n primul rând, instn trebuie sa constte, ca s$ savârit o infrciune. ei, lege un precizeza ntur i grvitte infrciuni savârite, consideram ca cest trebuie sa prezinte un numit grd de pericol socil concret, pentru ca, în cz contrr, e greu de cceptt ca dispunere masurii este justificta. ?n l doile rând, trebuie stbilit ca infrctorul re clitte de cetaen strain su ptrid cu domiciliul în strainatte. ?n principiu, cesta clitte trebuie îndeplinita în momentul savâriri infrciuni, dr clitte este bsolut necesra sa existe în momentul în cre se dispune masur. "rin urmre, dca ipotetic faptuitorul  dobândit clitte de cetaen român în 16

intervlul scurs între momentul savâririi infrciuni i momentul în cre se pronuna condmnre, masur de sigurna  expulzarii nu mi pote fi luta pentru ca un stt nu$i pote expulz proprii cetaenii. * lta condiie se refera l consttre pericolului în fiecre cz dt, în sensul ca ramânere infrctorului strain pe teritoriul arii este o premisa obiectiva  savâririi de noi infrciunii. ' ptr condiie cre pote fi îndeplinita se refera l fptul ca îninte de  plic cesta masura de sigurna, instn trebuie sa constte, ca în r în cre urmeza sa fie expulzt strainul, nu exista pericolul c cest sa fie supus l tortura su sa fie condmnt l morte.

B .1 CONDITII DE EXPULZARE A INFRACTORULUI

17

1 8


5ondiiile legle le expulzarii sunt1 sa fie vorb de un 

cetaen strain cre nu re domiciliul în ra3 cetaenul 

strain  savârit o infrciune l noi în ra3



dca

expulzre însoete pedeps încDisorii, punere în executre  expulzarii se fce dupa executre pedepsei (cesta masura  expulzarii nu însoete pedeps, e se pune în executre de îndta. &eiese din cele de mi sus ca expulzre este limitta de cetaenii straini su persone fara cetaenie, cre nu u domiciliul în ra i cre u comis infrciuni3 numi ceste persone pot fi expulzte. ?n czul când s$ plict i pedeps încDisorii, masur se duce l îndeplinire dupa executre pedepsei cu încDisore.

18

B.2. PROCEDURA EXPULZARII

Â

DELIBERAREA SI LUAREA HOTAR RII DE EXPULZARE

@ure masurii expulzarii se fce cu respectre unor reguli. 'stfel, instn cre dispune lure masurii expulzarii trebuie s constte cre este cetaeni strainului infrctor su cre este r unde îi re domiciliul infrctorul fara cetaenie, cest întrucât lure masurii respective trebuie sa iba o destinie precisa, explicit su implicit stbilita, stfel încât executre masurii sa pota prctic ve loc. "rimire unui strain expulzt pote fi refuzta de orice stt l carui cetaen nu este cel strain su pe teritoriul carui strainul fara cetaenie nu re domiciliu. *dta ieit din ra, strainul expulzt este liber sa locuisca în orice lta ra în cre s$r îngadui cest. >nstn trebuie s menioneze în Dotarâre ca, masur 19

2 0


este luta pe durta nedeterminta, deorece în stfel de czuri este forte dificil sa se stbilesca mi dininte cât v dur stre de pericol. ei lege nu prevede posibilitte luarii masurii pe timp limitt totui principiile generle plicbile în cesta mterie nu se opun c expulzre sa fie luta temporr, tunci când se tie cu sigurna ca stre de pericol este temporra. ?n concret, în ceste czuri nu se indica o dta, ci un moment legt de producere unui eveniment, cre îi înceteza efectele odta cu disprii împrejurarilor cre faceu c prezen infrctorului pe teritoriul arii s fie socotita c reprezentând o stre de pericol. ca person expulzta r dobândi ulterior clitte de cetaen român (de exemplu1 prin casatorie, masur v pute, dupa cz, sa fie ridicta su înlocuita cu lta masura de sigurna.

REVOCAREA EXPULZARII

20

Basur de sigurna  expulzarii însoete de regula pedeps încDisorii, lure cestei masuri implicând savârire unei infrciuni cu un grd de pericol marit. Executre masurii expulzarii este reglementta în rticolul <0A 5odul de procedura penla. "rocedur de punere în plicre difera dupa cum masur de sigurna însoete su nu pedeps încDisorii. 5ând prin Dotarâre de condmnre l pedeps încDisorii s$ plict i masur de sigurna  expulzarii, în mndtul de executre  pedepsei încDisorii, se v fce meniune c l dt eliberarii, condmntul s fie predt orgnelor. ?n prctic judicira pot exist situii când infrctorilor straini, cre executa pedeps încDisorii, li se corda, din oficiu su l cerere, eliberre condiionta. esigur, ca în semene situii, motivele cre u stt l bz eliberarii condiionte trebuie sa duca i l revocre masurii expulzarii.

21

2 2


&evocre pote sa fie dispusa de catre instna i dupa executre pedepsei cu încDisore, când, de exemplu, cetaenul strain devine prin casatorie cetaen român. e meniont, ca în prctic judicira, se ivesc numerose dificultai în privin executarii cestei masuri de sigurna i de cee instnele judecatoreti procedeza în prelbil l verificari tente pentru  stbili dca masur respectiva este executbila. :otodta, potrivit dispoziiei din rticolul !!G linetul ultim 5odul penl,  cum  fost modifict prin @ege nr. -!==, c urmre  derarii arii nostre l 5onveni împotriv torturii i  ltor pedepse ori trtmente cu cruzime, inumne su degrdnte, infrctorii straini cre u fost condmni pentru infrciuni savârite în r nostra, nu vor fi expulzii dca exista motive seriose de  se crede ca vor fi supui l tortura în arile în cre vor fi expulzi.

22

3. ASEMANARII SI DEOSEBIRI DINTRE EXTRADARE SI EXPULZARE

* prima semanre între extradre i expulzre o presupune fptul ca se plica numi infrctorului cetaen strain su fara cetaenie cu domiciliul în strainatte. :otodta nici un din cele doua masuri nu se v lu în eventulitte în cre infrctorul strain su fara cetaenie cu domiciliul în strainatte risca sa fie supus torturii su sa i se plice pedeps cpitla. e semene, în czul mbelor instituii trebuie sa se fi comis o infrciune stfel încât, ceste sa pota fi plicte, deosebindu$se însa prin fptul ca, în czul extradarii infrciune trebuie sa se fi savârit pe teritoriul sttului solicitnt, pe când în czul expulzarii infrciune trebuie sa se fi savârit pe teritoriul sttului nostru. * lta deosebire între cele doua instituii este din punct 23

2 4


de vedere procedurl. 'stfel, expulzre se deosebete de extradre întrucât ce dintâi se dispune din oficiu de catre utoritaile judicire, c urmre  comportarii necorespunzatore în r nostra  strainului su  personei fara cetaenie cre nu domiciliza în &omâni, în timp ce extradre se dispune l cerere unui stt, pe bza de convenii internionle de reciprocitte su în temeiul legii de extradre, dtorita fptului ca person respectiva  vut o comportre necorespunzatore în strainatte.

4. BIBLIOGRAFIE

1. Al. Boroi, rept penl, prte generla, Ed. 5. 6. 4ec7,

4ucureti, / 2. A. Boroi, I. Rusu$ 5ooperre judicira în mterie penl, ed.

5.6.4ec7 A 3. A.S. Tulbure, A.M. Tatu $:rtt de drep procesul, ed. 'll 4ec7

!

24

4. A.S. Tulbure, Extrdre specte procesul penle, &evist

rept "enl ;r. 0- 5. I.Retca, Extrdre cetaenilor români, &evist reptul ;r.

A-< 6. I. Retca , &eglementre regimului extr adarii în legisli

româna, în reptul nr. -8, 7. F. R. Radu, e l extradre l mndtul europen de restre. *

privire istorica i juridica#, revist +reptul#, nr. -/ 8. Camelia Serban Morareanu$ rept procesul penl 1 curs

universitr . Ed.  $, rev. $ 4ucureti , Editur 6mngiu, = 9. Constitutia României 10. Legea nr.302 din 28 iunie 2004 privind cooperarea judiciara internationala î n materie penala 11. Legea 296 din 7 iunie 2001 privind extradarea 12. Dttp1--III.just.ro13. Dttp1--III.scrigroup.com-legisltie

25

2 6

26


ExtraDarea i Expulzarea Referat

Recommend Documents