INCRUSTATIILE DEFINIŢIE Sunt Su nt mi micro cropro proteze tezele le cu dimensi dimensiuni unile le cel cele e ma maii red reduse use.re .reali alizat zate e in scopul restaurarii morfologiei coronare sau sunt elemente de agregare. CLASIFICAREA INCRUSTATILOR: -localizarea leziunii tesuturilor dentare ; -intinderea in profunzime sau in suprafata a microprotezei; -materialul -materialul utilizat pentru cofectionare; -aspectul estetic A: LOCALIZAREA LEZIUNII TESUTURILOR DENTARE 1)CAVITATE DE CLASA I -localizata la nivelul fetelor ocluzale ale dintilor laterali; 2)CAVITATE DE CLASA a II-a localizata la nivelul proximale si ocluzale ale dintilor 3)CAVITATE DE CLASA A III-a localizata la nivelul fetelor proximale ale dintilor frontali; 4)CAVITATE DE CLASA a IV –a localizata la nivelul fetelor proximale si orale ale dintilor
frontali cu interesarea unghiului incizal. 5)CAVITATE DE CLASA a V-a localizata la nivelul coletului B:INTINDEREA IN PROFUNZIME SAU IN SUPRAFATA A MICROPROTEZEI MICROPROTEZEI
-incrustatie intratisulara inconjurata pe fetele laterale de tesuturi dentare. I)INLAY -incrustatie II)ONLAY -incrustatie -incrustatie extratisulara inconjoara tesuturile dentare mai mult de 180 0. III)PINLAY-……cu elemente suplimentare de fixare reprezentate de crampoane sau pivot. INCRUSTATILE INLAY DUPA PREPARATIA CAVITATI SE CLASIFICA :
1) CAVITATI SIMPLE -(clasa -(clasa ,I,II,III,V) 2) CAVITA CAVITATI TI DUBLE DUBLE -la nivelu nivelull dintil dintilor or fronta frontalili , cu pastra pastrarea rea unghi unghiuri urilor lor,s ,sunt unt
realizate pentru leziuni localizate pe o fata proximala a dintilor frontali. 3) CAVITATI TRIPLE -sunt -sunt localizate la nivelul dintior laterali.Intereseaza in general fetele meziale ,distal,ocluzale.sunt utilizate ca elementa de agregare ale puntilor si ca elementa de imobilizareale dintilor(daca sunt realizate pe mai multi dinti) 4) CAVITATI ATIPICE
C :Dupa materialul din care sunt cofectionate
1 . Aliaje nobile cu continut ridicat de aur (916%0) ( 916%0) 2 . Mase ceramice ceramice (in tehn tehnolog ologia ia incru incrustati statiilor ilor integral integral ceramice sau mixte) ; 3 . Mase compozite(materiale hibride). De necesitate: Au-Pd-Ag (Palidor); Ag-Pd (Paliag)
Indicatiile incrustatiilor: 1. Restaurarea partiala a morfologiei coronare; 2 . Ca element de agregare meziala a puntilor; 1
3 . Ca elemente de echilibrare ocluzala. 4 . Ca elemente de imobilizare a dintilor afectati parodontal (mobilitate I - II); 5 . Ca elemente preprotetice, folosit drept sprijin al protezei partiale scheletate; 6 Ca el ele eme ment nte e de agre rega garre pen entr tru u pu pun nti tile le spe peccia iale le (“ (“in incr crus usta tati tie e incrustatie”)=incrustatie dubla (punti speciale).
in
Contraindicatii: 1)prepararea cavitatilor in structurile dintelui presupune forme precise care se pot realizaprin tehnologi clinicocli nico- terapeutice perfectionate 2)utilizarea aliajelor nobile sau a maselor ceramice moderne al caror pret este ridicat 3)obtinerea unei piese protetice cu dimensiuni de mare precizie in laboratorul de tehnica dentara. INDICATI ALE MICROPROTEZELOR ONLAY (EXTRATISULARE): -dinti care au coroane voluminoase si forme cilindrice(nu cei globulosi) -dinti integri cu fata vestibulara normal colorata -o igiena buco-dentara foarte buna -elemente de agregare la punti pentru edentatii reduse -elemente de contentie pentru mai multi dinti mobili din zonele frontale CONTRAINDI ATII CONTRAINDI ATII -tendinta la carie -igiena defectuoasa,manifestata prin tartruplaca dentara -conditi tehnico-materiale neadecvate -dimensiunea,daca esta foarte mica in sens vertical(scurti)transversal(subtiri) -dimensiumile mari ale camerei pulpare la dintii tineri contraindica pregatirea pt. Aceasta microproteza,fiindca santurile potajunge in apropierea peretelui camerei pulpare -dinti devitali datorita modificarilor de structura si de culoare la nivelul fetei vestibulare
TEHNOLOGIA INCRU TEHNOLOGIA INCRUSTATIILOR STATIILOR METALIC METALICE E I.Exam I.E xamenu enull clin clinic: ic:-- le lezi ziun unil ile e od odon onta tale le,, se re reco com man anda da unidentara fixa tip incrustatie.
pro rote teza za
II.AMPRENTAREA: în înreg regist istrare rarea a ele eleme mente ntelor lor ca campu mpului lui pro protet tetic, ic, preparatie dentara, dinti vecini, dinti antagonisti, relatie de ocluzie. Se fo folo lose sesc sc el elas asto tom mer erii de si sint ntez eza: a: si sili lico coni ni de ad adit itie ie.m .mat ater eria iale le termoplastice ;elatice din gr. elastomerilor de sinteza tape tehnologice pentru incrustatiile metalice: Lp I E tape I )M )Mod odel elul ul de lu lucr cru u :re :repre prezin zinta ta co copia pia poz poziti itiva va (fi (fidel dela) a) a cam campul pului ui protetic redat cu cea mai mai mare exacti exactitate. tate.Este Este realizat realizat prin prin turnarea turnarea pastei de gips in amprenta sau prin electroplacare. In fu func ncti tie e de de dest stin inat atie ie se di dist stin ing g mo mode dele le de ;;-lucru lucru ;de stud studiu iu si diagnostic;document diagnostic;documentare are ;duplicat ;duplicat ;preliminare ;pt.analiza functionala a ocluziei ;ale arcadelor antagoniste
2
II) Materialele din care sunt confectionate modelele indeplinesc urmatoarele caracteristici fizico-chimice : 1 Plasticitate; 2 Fidelitate; 3 Stabilitatea dimensionala: gipsurile dure si extradure se dilata nesemnificativ , 0,1% pentru cele dure si 0,05% pentru cele extradure ; 4 Rezistenta mecanica la rupere , abraziune, deformare ; 5 Rezistenta la socul termic Exemple de materiale : A. Materiale nemetalice : I)Gipsuri de toate categoriile normale ,dure,extradure(cl.I,II,III,IV)
Gipsurile dure(moldano,duralite-pentru socluri-(timpII) si extradure (modarok ,velmix(kerr) pentru turnarea arcadelor (timp I)au urmatoarele caracteristici : -expansiune minima in timpul zilei -maximum de duritate la nivelul suprafetelor -suprafete foarte netede . II) Rasini compozite :Epoxie Die , Blue Star
1 Sunt materiale superioare; 2 Foarte indicate in tehnologia incrustatiilor (modelul de lucru); 3 Integritatea marginilor cavitatilor, pragurilor, preparatiilor in ansamblu. 4 Moderne, costisitoare; 5 Nu sunt casante (modul de elasticitate mare) ; 6 Indicate in tehnologia modelului de lucru cu bonturi mobilizabile cu sau fara pinuri metalice . III) Mase de ambalat : tehnologia inlay ceramic-tehnica Vita in Ceram (arderea ceramicii pe modelul duplicat) ; termorezistente B Materiale metalice: 1) electrodepunere (Cu , Ag, Ni) =modelul galvanic =model de mare fidelitate si stabilitate , procedeu foarte rar utilizat . Alte materiale:cimentul silico-fosfatice;abandonate,rasini acrilice simple (R.A.S.);valoare istorica.materiale metalice =amalgame (Cu, Ag). N.B. Materialele predominant utilizate in tehnologia de lucru a modelurilor sunt gipsurile.
3
III) In
functie de tehnologia de realizare deosebim modele obt.prin : -turnare(cele din gips,mase plastice ,materiale compozite,aliaje usor fuzibile) -indesare(cele din cimenturi ,amalgame -galvanizare -pulverizare de aliaje usor fuzibile -ardere de mase ceramice
MODELELE SE MAI CLASIFICA IN : -modele monobloc - modele cu bonturi mobilizabile
LP.1)
TURNAREA UNUI MODEL GLOBAL DIN GIPS
’’Model unitar fix,,-este indicat pt. arcada antagonista,unde nu se afla substructuri organice preparate,exceptie facand la incrustatiile cavitatilor de clasa 1 si 5.fara interesarea fetelor proximale
a)materiale necesare: -gips dur sau extradur,apa,godeu,spatula,masa vibratoare,malaxor electic sau vacummalaxor. (este un aparat care realizeaza amestecarea rotativa a
pastei de gips intr-un recipient ermetic inchis racordat la o pampa de vid ce indeparteaza incluziole de aer) -amprenta se igenizeza prin spalare cu alcolii(etanol,metanol)aldehide(tehnosept),fenolii nehalogenati (sporicidin)etc. Se prepara pasta de gips,a carei componenta se poate stabili prin 2 metode : -metoda predozari in funcite de indicatiile producatorului ,proportia volumetrica este de 3/2sau 5/3 pulbere/apa. -metoda solviri progresive –se adauga gips in apa prin presarare 100g pulbere/30/45cm3apa pana cand in bol se realizeaza o piramida cu varful deasupra apei .apa trebuie sa fie la 180cdaca este mai calda acccelereza priza . -omogenizarea pastei pri:spatulare manuala se exacuta energic cu 120 de miscari pe minut.depasire timpului de spatulare distruge gelul format si scade rezistenta mecanica a modelelor.-utilizarea vacummalaxorului este cea mai indicata deoarece prezinta avantajul amestecului omogen cu indepartarea incluzilor de aer. -consistenta amestecului trebuie sa fie cremmos-fluida.dupa inceperea spatularii nu se mai adauga pulbere sau apa deoarece creste expansiunea de priza si se afecteaza omogenitatea amestecului. -b)confectionarea modelului propriu-zis: -se introduce pasta de gips in amprenta aceasta se face intotdeauna cu vibrarea amprentei asezata pe masuta vibratorie,mateialul se introduce treptat prin scurgere de la o margine a amprentei,astfel ca pe masura ce se umple,se elimina aerul dinspre fundul amprenteipe marginea opusa,in curgerea lui gipsul trebuie sa umple toate detalile si se toarna pana cand depaseste nivelul coletului cu 3-4 mm.timpul de priza este de20-30 min. c)confectionarea soclului:dupa efectuarea timpului de priza din amprenta se creaza retenti pe suprafata gipsului care sa adere la soclu se prepara o nuoa cantitate de gips din acelasi material(este incorect sa se folosesca un mataterial
4
de calitate inferioara deoarece apara diferente ale expansiuni de priza)pasta nou formata se depune intr-un conformator predestinat soclului.apoi se rastoarnaamprenta peste gipsuldin conformator si se astepata din nou priza gipsului 20-30 min dupa care se demuleaza amprenta.daca nu se folosec simulatoare ,extremitatea distala a amprentei se creaza o prelungire de gips a soclului ,pe aceasta prelungire (cheie)se creaza santuri de ghidaj in y,t x.Retentile t,y,x servesc la pozitionarea modelelor in ocluzie in timpul lucrului .Modelul antagonist se toarna peste modelul de lucru izolat dirijat de cheia de ocluzie cu o prelungire asemanatoare. La modelul antagonist se creaza o prelungire care constitue o imagine pozitiva a santurilor de ghidaj.prin lovituri cu ciocanul se separa cele 2 modele.Metoda cu cheie de ocluzie insumeaza o dubla eroare prima find amprenta segmentara a doua prin uzura chei nu se mai obtin reliefuri exact adaptate relatiei de ocluzie.
LP;2)Modelul cu bonturi mobilizabile -tehnica: Exista variate sisteme de realizare a modelelor cu bonturi mobilizabile: 1)metoda clasica cu inel de cupru 2)sisteme bazata pe pinuri dowell ( clasic ,sistemul Zeiser,procedeul Pindex- se
introduc in model dupa priza gipsului, inelele de retentie nu mai sunt necesare; etc). pinurile dowell -sunt tije cilindrico-conice care prezinta un cap retentiv ce se fixseaza in mijlocul bontului mobilizabil.pot fi :metalice sau plastice cu teaca sau fara teaca ,cu teaca si segment de pozitionare tronconic care se introduc in tecicu aceiasi forma 3)metodele prin sectionare fara pinuri (Model Tray,Accu Trac,Zack,BAFIX1etc ),consta intr-un conformator prefabricat din material plastic transparent cu proeminente sub forma de lamele.dupa sectionarea bonturilor repunerea lor in pozitie initiala este posibila gidajelor asigurate de lamele.
2)Sisteme bazate pe pinuri donwell
1 examinarea amprentei ; 2 igienizarea amprentei (spalare, igienizare, dezinfectie, uscare). hipoclorit 2%, timp de imersie 10-15 minute , spalare; 3 preparare gips : turnare amprenta : pentru inlay din gipsuri extradure Prepararea gipsului se realizeaza prin 2 metode -manuala; -electromecanica cu vacuum-malaxor (cea mai indicata pentru eliminarea bulelor de aer, a dozarii imprecise). Se obtin structuri rezistente, dense; b)Cofectionarea modelului propriu-zis - Aplicarea de gips superdur sub forma de pasta vascoasa , cu vibrare manuala/ mecanica-pe masuta vibratorie pana la umplerea amprentei, marginal o depaseste cu 3-4 mm ; - La nivelul bonturilor preparate se introduc tije metalice cu / fara teaca Pinurile fara teaca se izoleaza cu ceara ,lac ulei ;in varianta PINDEX tijele se fixeaza cu adeziv/ciment in puturi forate in dreptul preparatiilor.pentru dinti vecini sunt asezate inele(retenti)cu extremitate 5
zimtata(procedeul pindex –dupa priza gipsului,baza modelului se slefuieste intr-o suparfata plana perpendiculara pe axul de insertie a bonturilor mobilizabile.modelul se aplica cu baza pe stativul de inaintare a masini de gaurit ;in partea opusa a boturile coronare se proiecteza un fascicul luminos pt. a permite prin transparenta ,centrarea orificiului si ulterior a pinului in mijlocul sectiuni transversale al bontului mobilizabil.sistemul mai dispune si de un conformator pt. Soclu, adancimea de forare a lacasurilor pentru pinuri poate fi ajustata ,pentru forarea lacasurilor pt. pinuri in soclu se mai pot folosi si micromotoare si extremitatea activa prevazuta cu o talpa ce permite forarea;paralelografe inzestrate cu micromotoare)
3 Se depune amprenta turnata pentru priza (20-30 minute) 4 se izoleaza modelul primar 5 minute in apa ; 5 Turnarea soclului -gips dur cu vibrare manuala/mecanica; intr-un conformator special; grosime 2-3mm; priza. EX: la Moldarock soclul se realizeaza din Moldano. 1 Demularea amprentei : rezulta un model de arcada cu bonturi fixe . 2 Mobilizarea bonturilor : sectionarea proximo-proximala cu panze fine de fierastrau/discuri. 3 Se practica mici orificii in soclul modelelor ; se exercita presiuni pe tija pentru mobilizarea bonturilor=model unitar.
Observatii tehnice : Modelul cu bonturi mobilizabile este foarte utilizat in tehnologia protezelor fixe unidentare /pluridentare ;modelul unitar cu dimensiunea cea mai mica si precizia cea mai mare. Avantajele modelului cu bonturi mobilizabile : 1 macheta se poate modela proximo-proximal, zonele de inchidere marginala ; 2 ariile de contact proximal sunt modelate foarte exact ; 3 se evita gravarea arbitrara a bontului ; Este contraindicat modelul de hemiarcada cu bont fix (monobloc) in tehnologia incrustatiilor . (este un aparat care realizeaza amestecarea rotativa a pastei de gips intr-un recipient ermetic inchis racordat la o pampa de vid)
Modelul de hemiarcada (cu cheie distala de ocluzie) 4 poate fi obtinut : -cu bont fix( monobloc) -cel mai curent, nerecomandat .-cu bont mobilizabil(segmentar) : indicat in tehnologia protezelor fixe. La inlay adaptarea marginala si ocluzala sunt incorecte si restaurarile fixe genereaza inaltari de ocluzie.l 2a)Modelul de hemiarcada cu bonturi mobilizabile (pinuri Dowel): 5 conditionarea amprentei ; 6 se aplica proximo-proximal retenti ; 7 se toarna amprenta cu gips superdur ; 6
8 se aplica pinuri cu sau fara teaca ; pe pinuri se aplica lac iar superior se pune o sfera din ceara sau o tija din ceara pentru solidarizarea in acea pozitie a pinurilor ; ele pot fi mentinute in pozitie cu ajutorul unor sarme, prelungiri ,pe marginea incizala se fixseaza pinuri care prezinta o prelungire distantatoare; 9 priza gipsului superdur -20 minute ; 10 se practica santuri paralele de retentie, se izoleaza in apa sau ulei de parafina cateva minute, se toarna soclul din gips dur. Soclul este prevazut distal cu cheia de ocluzie. 11 Dupa priza soclului (30 minute) se prelucreaza modelul-soclare ; 12 Se exercita presiuni pe tija (s-au indepartat lamelele) ; 13 Prin frezare se mobilizeaza bonturile Rezulta modelul sectionat de hemiarcada cu pinuri Dowel. Modelul de arcada sectionat -procedeul Pindex-Dowel : 1 Turnare arcada din gips extradur ; 2 Se slefuieste plan gipsul ; 3 Cu 1 burghiu (2,5mm) se formeaza lacasuri in dreptul preparatiei, a crestei edentate, alte segmente detasabile ; 4 In lacasurile forate se fixeaza tije (adeziv, ciment FOZ) ; 5 Se izoleaza tijele ; 6 Turnare gips intr-un conformator pentru obtinerea soclului ; 7 Indepartarea modelului din conformatorul soclului ; 8 Sectionare proximo-proximala cu mobilizare, rezultand modelul de arcada cu bonturi sectionate , detasabile. 9 Utilizeaza pinuri metalice (tije Dowel) cu teaca dubla. MACHETA -reproducerea in volum si forma a viitoarei incrustatii sau coroane cu ajutorul diferitelor materiale. A:Materiale: 1 Ceara cel mai frecvent (clasic);picurare, fulare ; 2 R.A.S.-rasini sintetice autoplolimerizabile (direct in cavitatea bucala): materiale rigide, nedeformabile, contractie mare (metoda directa/indirecta) ; 3 R. D. C.-rasini diacrilice compozite foto PALAVIT GLC (Kulzer) cele mai indicate datorita caracteristicilor : -coeficient de contractie mic ; -timp de lucru mai mare ; -timp de priza mai mic ;
7
-dupa priza poate fi adaptata prin prelucrare ; -eliminata din tipar prin ardere la 650-700ºC, fara fisura tiparului
Observatie : Machetele din R.A.S. (metoda directa) vor fi perfectate marginal cu ceara sau acoperite total cu ceara pentru a fi mai usor eliminate din tipar. Caracteristicile materialelor pentru machete : 1 Sa prezinte o faza plastica la temperatura mediului ambiant -plasticitate ; 2 Dupa priza sa fie prelucrate prin frezare (R. A. S.-RASINI SINTETICE AUTOPOLIMERIZABILE) /sculptate (ceara) 3 Sa fie tolerate fizico-chimic(metoda directa) ; 4 Sa arda fara reziduuri ; 5 Sa nu se contracte, sa nu se dilate. B :Metode de obtinere a machetelor: 1) directa : macheta modelata de catre clinician (intraoral) ; 2) indirecta : de catre tehnician , in laborator, pe modelul de lucru ; 3) mixt : la machetele din R. D. C. ;rasini diacrilice compozite-este realizata in2 timpi ,1 se modeleza pe model in laborator de tehnician,2 se modeleza in cabinet de catre medic . 2)Metoda indirecta-cuprine 3 etape : a)pregatirea modelului pentru machetare; - se izoleaza bontul sau cavitatea cu soluti alginice -pectizol,izodent lacuri speciale-Lustrol, Die Spacer) ; se contraindica izolarea bontului cu apa pentru a evita fenomenul de contractie a cerii ; b)modelarea machetei; -ceara este topita pe lama spatulei si picurata in cavitate -ceara plastifiata se preseaza in interiorul cavitatii. 10) modelarea machetei este indepartat excesul de ceara.Intre suprafata dintelui si machetei trebuie sa existe o continuitate,suprafata machetei prin modelare se inscrie in morfologia fetei respective a dintelui,pentru fata ocluzala se realizeaza relief ocluzal in concordanta cu antagonisti. Cerurile pot fi: cerurile de inlay sunt sub forma de batoane,rosii,verzi si permit in stare fluida sau plastifiata machetarea . cerurile pentru coroane se gasesc sub forma de placi de ceara cu grosimea de 0,2-.....0,5sau mai groase. - racirea cerii pe modelul de lucru ; 8
- detensionarea machetei se mentine pe modelul de lucru timp de 612(12-20 ionescu)ore la o temp. de 230c; nu se va introduce macheta in apa in scopul detensionarii ;dupa randasu macheta se mentine in apa la o temp. de 35-37 0c timp de 30 de minute-prezinta riscul nesincronizari dilatari modelului cu a masei de ceara ,modificandu-se dimensional macheta. c)finisarea si pregatirea machetei pentru ambalare; -finisarea machetei cu o buleta imbibata cu solvent organic (acetona, toluen) cu scopul de a se indeparta urmele grasoase si a se netezi suprafata modelata.(dupa randasu se efectueaza prin suflare cu aer cald.) Indeparterea machetei de pe model Este relizata prin lipirea unei tije metalice (ceara,plastic)cu diametru de 1-1,5 mm in zona cea mai groasa .tija are forme diferite in functie de tipul de incrustatie :-pentru incrustatie simpla tija are forma unui segment liniar lunga de 3mm. -incrustatie M.O tija are forma de U cu bratele inegale -incrustie M.O.D tija are forma de U cu bratele egale Rolul tijelor : 1 mobilizare macheta ; 2 rol de transport; 3 canal principal de curgere a metalului in tipar 4 constituie scheletul pe care se aplica machetele accesorii (istm, sfera=macheta rezervorului de aliaj fluid)=metoda clasica. Macheta -materiale polimerice: -preparare RAS ce se va aplica in stadiul vascos strat cu strat pana la umplerea cavitatii; - se aplica in cavitati conditionate ; - se depune pentru priza auto- (R. A. S.) sau fotopolimerizare (R. D. C.) ; - prelucrare prin frezare, finisare si individualizarea contactelor ocluzale (ariile de contact, relatiile ocluzale) ; Observatie : Din aceste materiale rezulta machete rigide, nedeformabile cu coeficient de contractie minim. Modelajul final al machetei : perfect are adaptare marginala cu ceara rezultand o macheta mixta, ideala din punct de vedere al eliminarii din tipar.
9
Tijele : La rasini : se introduc in faza plastica in zona cea mai groasa. Tijele prefabricate se fixeaza cu rasini autopolimerizabile. Materiale ideale : RAS, RDC TIPARUL -reprezinta o cavitate delimitata de pereti din material refractar.Cavitatea tiparului are forma si volum identice cu ale machetei -Se obtine prin eliminarea machetei din ambalaj. Etape de obtinere a tiparului: a) pregatirea machetei pentru ambalare ; b) ambalarea propriu-zisa ; c) evacuarea machetei din ambalaj. a) Pregatirea machetei pentru ambalare: 1. detensionarea machetei- racirea lenta pe modelul de lucru ( 6-12 ore) . Se contraindica detensionarea termica in apa deoarece pot sa apara contractii, defecte de turnare; 2.realizarea machetei canalului de turnare-se aplica tija de ceara cu diametru de 1,5-2mm,sunt fixate prin lipire cu ceara in zona cu cea mai mare grosime a machetei-zonele indicate sunt :versantul lingual al cuspizilor linguali,v.vestibular al cuspizilor. vestibulari ambrazura proximala ocluzala,avand o lungime de 2,5mm. -unghiul de amplasare va fi mai mare de 900c in sensul curgeri metalului topit pentru a nu crea turbionarii 3. macheta rezervorului de aliaj fluid se realizeaza prin picurarea de ceara pe tija3-4mm sau este prefabricata (diametrul 3,5mm), plasata la 2-3mm de suprafata machetei portiunea de unire dintre macheta si rezervor se numeste istm si are diametru mai mare ca cel al tijei.rolul rezervorului este de a asigura cantitatea de metal topit corespunzatoare cantitati machetelor din tipar pe masura raciri si contractiei metalului. 4. modelarea machetei istmului (diametrul 2,5-3mm) =canalul secundar; 5. macheta canalului pentru evacuarea gazelor din tipar (se modeleaza din ceara trefilata sau fire de nylon,par de cal), cu diametrul de 1mm;se fixseaza cu o extremitate la macheta incrustatiei in zona cea mai indepartata de tija de turnare iar cu celalta extremitate la nivelul capacului conformatorului. 6. degresarea machetei viitoarei lucrarii : macheta se aplica pe capacul conformatorului, se curata cu o buleta imbibata intr-un solvent organic (alcool, acetona, neofalina)soluti speciale IZOLIT-KERRsau 10
WAXITUL ; se indeparteaza urmele de grasime, pentru a elimina eventualele tensiuni superficiale negative ce pot genera spatii intre macheta si materialul refractar ; ! Nu se insista cu solventii. ! Se contraindica trecerile repetate a machetei lucrarii prin flacara. b) Ambalarea propriu-zisa Masele de ambalat ale machetei pentru turnarea pieselor protetice metalice se diferentiaza dupa: --materialele ce le compun:sulfatice ,fosfatice,silicate,ceramice etc. -aliajul metalic care se utilizeaza:aliaje nobile,nenobile,lipituri Materiale si instrumentar : 1 mase de ambalat specifice aliajului metalic(materiale refractare); 2 conformatoare cilindrice (material plastic/metal );se alege mufa astfel incat peretii tiparului sa capete grosime de 10mm in toate sensurile - capac prevazut cu santuri concentrice din 5 in 5 mm (special pentru conformatoarele metalice); - cilindrul captusit cu azbest sau hartie creponata pentru a absorbi apa, pentru a facilita dilatarea higroscopica, termica, de priza=dilatarea totala si pentru a usura indepartarea ambalajului ; 5 vacuum -malaxor , masa vibratorie Caracteristici fizico-chimice -forma de prezentare:pulbere cu granulatie fina -este hidrofila,fiind conservatain flacoane ermetic inchise -pasta se obtine prin amestecul cu apa distilata sau lichidul ce o insoteste -pasta are un grad de plasticitate utilizata pentru acoperirea suprafetelor machetei si pentru copierea celor mai mici detali -infaza de trecere dela starea de pasta la cea solida isi mareste volumul -se produce dilatarea hidroscopica in mediu hidric,dilatarea termica sub actiune calduri 700-8000c -rezista la socurile produs de aliajul fluid impins fortat in tipar Prepararea masei de ambalat -pentru produsele care nu au lichid special .proportia de pulbere apa este de 3/1.se recomanda apa distilata deoarece este lipsita se saruri si nu are incorporate bule de aer
11
-temperatura operatiei de ambalare include temperatura camerei,a lichidului pentru prepararea pasteisi a machetei care seimpun sa fie egale..diferentele de temperatura determina contracti si deformari la nivelul machetei. Amestecul pulberii se poate efectua : -manual,cu spatula pentru cantitati mici pe placuta de sticla sau intr-un godeu,pt. cantitati mari intr-un bol de cauciuc. -electromecanic,intr-un malaxor sau intr-un vacummalaxorinsotit de pompa de vacuum. Metode de ambalare,exista 2 tehnici de ambalare : A. Intr-un singur material si un singur timp : -sunt utilizate vacuum-malaxorul si conformatorul -se pensuleaza masa de ambalat in strat foarte subtire pe macheta -macheta este fixsata cu extremitatea libera a tijei in orificiul din centrul canalului de pe capacul conformatorului,se aplica si tijele de evacuare a gazelor. -dupa asamblarea cilindrului la capac,conformatorul se aseaza pe masuta vibratorie si se toarna masa de ambalat sub vibrare continua pentru eliminarea aerului pana la umplerea cilindrului.este metoda corecta.priza masei de ambalat se definitiveaza dupa 50-60 min. B. In doi timpi: metoda forte precisa; -rar folosita; -in timpul 1 se aplica prin pensulare masa de ambalat in grosime de 510mm rezultand un nucleu refractar, consecutiv prizei; -in timpul 2 nucleul este usor umectat, dupa care macheta se aplica pe capacul conformatorului si se umple conformatorul prin vibrare mecanica; -se depune pentru priza. Metoda de ambalare cu 2 materiale unul specific si unul nespecific : -metoda contraindicata, abandonata azi ; -se foloseau 2 parti nisip/1 parte gips ; -nu se foloseste niciodata in tehnologia incrustatiilor. c) Tiparul-evacuarea machetei din ambalaj: - se realizeaza prin topire (ceara ) sau ardere (rasinile acrilice si compozite) ambalajul se conditioneaza termic prin etape de preincalzire si incalzire.
12
Etapa de preincalzire a tiparului: -se ridica temparatura lent ,de la 0ºC la 200ºC timp de o ora; -Rol : 1 se extrag tijele metalice din ambalaj; 2 evaporare partiala a apei; 3 eliminarea partiala a machetei din ambalaj; 4 se initiaza dilatarea termica a materialului refractar. Se contraindica ridicarea brusca a temperaturii. Etapa de incalzire a tiparului: -se ridica temperatura lent de la 200ºC la 750ºC; !!!! la ambalajele pe baza de sulfati. -se produce dilatarea termica totala a tiparului; -se elimina complet macheta; -se aduce tiparul la temperatura apropiata de cea de topire a aliajului nobil; -rezulta ambalajul refractar cavitar, numit TIPAR. Alegerea si topirea metalului -aliajul cel mai bun INLAY GOLD clasa I; -cantitatea de aliaj este functie de tipul de incrustatie; (incrustatia simpla1,5gr=3g;coroana ¾ 2,5duble=5g;triple.M.O.D3gr=6g)metal -aliajele nobile cu continut crescut de aur (peste 60% aur) se toarna in creuzete grafitice, pentru a evita contaminarea;pentru confectionare unei microproteze turnate se recomanda sa se topeasca o cantitate dubla de material fata de greutatea acesteia.cantitatea fiind necesara pentru canalul de turnare,rezervorul de aliaj lichid,si pentru a sae crea o presiune suficienta pentru a impinge aliajul fluid in toata cavitatea tiparului. -aliajele nenobile se toarna in creuzete ceramice. Surse de topire si aparate de turnare:sursele de energie sunt : I) flacara produsa de amestecul gazos diferit (oxigen+gaz metan=flacara oxigaz-cel mai des folosita; dezvolta o temperatura pana la aproximativ 2000ºC ; aliajele nobile cu aur crescut (9501150ºC); Amestecul de oxigen+hidrogen =flacara oxihidrica; 3000ºC, aliaje CrCo ; Amestecul oxigen +acetilena =pentru aliajele inalt fuzibile (Cr-Co, CrNi);3000ºC Amestecul oxigaz se contraindica datorita: -pericolului contaminarii aliajului topit cu un aflux superior de carbon; 13
-apar porozitati; -se pot modifica proprietatile mecanice rezultand o turnatura friabila;
Segmentele zonale ale flacarii: -daca utilizeaza corect zonele flacarii si un preparat special tip Borax (decapant, antioxidant) rezulta un produs de calitate. 1 Zona rece, situata langa duza pistolului; 2 Zona oxido-reducatoare (con albastru); 3 Zona oxidanta (aduce afluxul de carbon); contraindicata II. curentul electric: folosit in topirea indirecta: -cea mai indicata sursa; -este necontaminanta; -nu vine in contact cu aliajul; -daca aparatul are aflux de protectie (heliu), se obtin turnaturi de precizie; -caldura este determinata de bobine de inductie. Se contraindica topirea directa a aliajului in palnia tiparului (ideal in creuzet).
Intervalul de topire: -aliaje nobile pentru INLAY=950-1150ºC; -aliaje nobile pentru CERAMICA =1150-1250ºC; aliaje inalt fuzibile -aliaje nenobile Ni-Cr= 1250-1350 ºC; (cu interval de topire ridicat) -aliaje nenobile Co-Cr : 1350-1450ºC; -aliaje pe baza de titan =1600-1750ºC. Cel mai indicat procedeu = topire cu CIF cu mediu de protectie (cripton, argon, heliu) in creuzet si centrifugare automata. Aparate de turnat:CASTOMAT, TICAST, TIM 500, BEGO NAUTILUS
(curenti de inalta frecventa =C.I.F.) Aparate: 1. simple: (rudimentare) fronda de mana, rotaxul mecanic, cu valoare istorica; 2. centrifuga semiautomata (Rotojet-cu actiune electrica; Schloder-cu actiune mecanica); 3. centrifuga automata: (combine electrice) cel mai indicat mijloc de turnare; protectie de gaz inert; se evita oxidarile. Elementul principal de introducere a aliajului fluid in tipar il reprezinta forta de catapultare (centrifugare). 14
Este principalul mijloc de introducere a aliajului fluid fortat, in tipar. Centrifuga semiautomata tip Rotojet: -este armata prin 3-5 rotiri; -se plaseaza in lacasul metalic tiparul, care este situat in imediata apropiere a creuzetului, care prezinta un orificiu catre tipar; -se topeste aliajul cu flacara oxigaz; -se declanseaza centrifuga (electric/mecanic); -metalul fluid este catapultat in interiorul tiparului. Centrifuga automata: -aliajul se topeste in creuzet, la curenti de inalta frecventa; -topirea se realizeaza cu protectie de heliu (gaz inert); -aliajul topit este situat in apropierea tiparului; -se declanseaza centrifugarea; -prin catapultare, aliajul fluid este catapultat in tipar; -se obtin turnaturi de cea mai inalta precizie; Aparatul de turnat Combilabor-Haereus: -utilizeaza curenti de joasa frecventa; -topirea aliajului nobil se realizeaza in creuzete grafitice; -aliajul topit este aspirat in tipar prin presiunea negativa creata+curgere; -aliajul nu este contaminat, -nu sunt introduse fragmente din creuzet; -turnatura nu contine particule de material refractar; -nu este o introducere fortata prin catapultare; -cel mai indicat aparat. DEZAMBALAREA: Dupa turnarea microprotezei ,tiparul este lasat sa se raceasca aproximativ 5 minute dupa care se scufunda in apa rece.masa de ambala se fragmenteaza si se desprinde de pe metal odata cu introducerea in apa. Indepartarea totala se face cu ajutorul sablatorului .Sablarea turnaturii –este proiectat un jet de particule de : -cuart (oxid de siliciu), corindon, alumina-aliaje nenobile,corund; -PMA-particule polimerice -aliaje nobile ; Vor rezulta suprafete netede, mate ce ulterior vor fi prelucrate si lustruite .tija de turnare se sectioneza la o distanta de 2 mm ,reprezinta locul de prindere cu clestele in timpul probei. Prelucrarea finala se netezeste cu : Cu gume si polipant-pasta de lustruit verde (oxid de crom). 15
Cu filturi si pufuri (bumbac) -lustrul final. Se controleaza :punctele de contact proximale, gradul de frictiune, punctele de contact ocluzale, relatia de contact cuspid-fosa. Intervalul de topire: -aliaje nobile pentru INLAY=950-1150ºC; -aliaje nobile pentru CERAMICA =1150-1250ºC; aliaje inalt fuzibile -aliaje nenobile Ni-Cr= 1250-1350 ºC; (cu interval de topire ridicat) -aliaje nenobile Co-Cr : 1350-1450ºC; -aliaje pe baza de titan =1600-1750ºC. Cel mai indicat procedeu = topire cu CIF cu mediu de protectie (cripton, argon, heliu) in creuzet si centrifugare automata. Aparate de turnat:CASTOMAT, TICAST, TIM 500, BEGO NAUTILUS
(curenti de inalta frecventa =C.I.F.) Masele de ambalat pe baza de sulfati : ( DUROTHERM;EXPANSIT;CRISTOBALT) :- sunt utilizate in tehnologi ce nu depasesc 7000c la incalzirea tiparului: -turnarea aliajelor pe baza de aur; -fixarea pieselor protetice pentru incalzire -modele duplicat pentru turnare Masele de ambalat fosfatice:sunt rezistente la temperaturi de 1000 0c. -sunt cele mai utilizate in turnarea,otelurilor inoxidabile,aliajelor CrCo,aliajele de Ag-Pd,aliaje speciale pentru lucrari metalo-ceramice. BEGO-BEGONAL2,43%,TANCOVEST pt aliaje din Ti utilizeaza lichidul special Bego,CERAMIGOLD metalo-ceramice.La toate materialele se va urmari instructiunile producatorului. Masele de ambalat pe baza de silicati; -prezinta doar expansiune termica din aceasta cauza nu se folosesc la aliajale nobile ,sunt indicate la aliaje nenobile nichel-crom, fier- cromnichel Mase de ambalat ceramice:rezista la temperaturi mari necesare toprii portelanului. Mase de ambalat speciale:pentru turnarea Ti au la baza oxizi de magneziu zirconoum ,litiu . Aparate:
16
1. simple: (rudimentare) fronda de mana, rotaxul mecanic, cu valoare istorica; 2. centrifuga semiautomata (Rotojet-cu actiune electrica; Schloder-cu actiune mecanica); 3. centrifuga automata: (combine electrice) cel mai indicat mijloc de turnare; protectie de gaz inert; se evita oxidarile. Elementul principal de introducere a aliajului fluid in tipar il reprezinta forta de catapultare (centrifugare). Este principalul mijloc de introducere a aliajului fluid fortat, in tipar. Centrifuga semiautomata tip Rotojet: -este armata prin 3-5 rotiri; -se plaseaza in lacasul metalic tiparul, care este situat in imediata apropiere a creuzetului, care prezinta un orificiu catre tipar; -se topeste aliajul cu flacara oxigaz; -se declanseaza centrifuga (electric/mecanic); -metalul fluid este catapultat in interiorul tiparului. Centrifuga automata: -aliajul se topeste in creuzet, la curenti de inalta frecventa; -topirea se realizeaza cu protectie de heliu (gaz inert); -aliajul topit este situat in apropierea tiparului; -se declanseaza centrifugarea; -prin catapultare, aliajul fluid este catapultat in tipar; -se obtin turnaturi de cea mai inalta precizie; Aparatul de turnat Combilabor-Haereus: -utilizeaza curenti de joasa frecventa; -topirea aliajului nobil se realizeaza in creuzete grafitice; -aliajul topit este aspirat in tipar prin presiunea negativa creata+curgere; -aliajul nu este contaminat, -nu sunt introduse fragmente din creuzet; -turnatura nu contine particule de material refractar; -nu este o introducere fortata prin catapultare; -cel mai indicat aparat. CIMENTAREA : Incrustatiile metalice neconditionate : frictiune+FOZ Incrustatiile metalice conditionate : cositor, CIS, PCZ, cimenturi adezive = adeziune chimica. 17
DEFECTE DE TURNARE
Pot fi
negative : totale /partiale. pozitive.
I. Defecte de turnare negative totale :
Constau in absenta turnaturii. Cauze: aliaj insuficient topit in palnia tiparului (procedeul clasic) ce devine vascos si nu se insera; aliajul este topit dar este declansata tardiv centrifugarea (creste vascozitatea prematura a turnaturii) II Defecte de turnare negative partiale: Cauze : 1 cantitate insuficienta de aliaj; Evaluarea corecta a cantitatii de aliaj se realizeaza prin cantarirea pe balanta a machetei cu sistemul de tijare *densitatera aliajului = cantitatea de aliaj (Heraeus). 2 topirea insuficienta, prin nerespectarea intervalului de topire al aliajului ; 3 incalzirea tiparului la o temperatura inferioara, neconcordanta cu aliajul ; 4 absenta machetei de evacuare a gazelor ; 5 existenta unor zone inguste, subdimensionari ale tiparului , ce devin obstacole in curgerea aliajelor in tipar ; 6 forta de centrifugare si timpul insuficiente. III. Defecte de turnare pozitive : 1. Sfere : Cauze:
a) incorecta degresare a machetei ; b) absenta vibrarii mecanice ; cea manuala genereaza microspatii in care patrunde aliajul fluid .Masele de ambalat trebuie sa adere intim la suprafata machetei. 2. Aciforme, lamelare:
ambalajul introdus la o temperatura prea mare; evaporarea apei accelerata; fisurare; ambalajul preincalzit brusc este expus la microfisuri, unde patrunde metalul fluid; in momentul turnarii aliajul e catapultat in zone de rezistenta minima ; se fisureaza sau fractureaza tiparul ; IV. Defecte de turnare negative: Microcavitatile, porii : 1 subdimensionarea machetei istmului, canalului principal, rezervorului de aliaj
fluid 2 plasarea incorecta a machetei rezervorului de metal fluid (excentric) ; normal el va fi plasat in centrul termic al tiparului ;
18
3
supraincalzirea aliajului (metoda clasica :oxigaz) si topirea aliajului in palnia tiparului ; 4 forta de impingere si topirea insuficiente ;aapar pori la baza tijei (risc de porozitati crescut) ; 5 absenta mediului de protectie. V. Defecte de turnare volumetrice : 1. Supradimesionarea :
1 restaurarea fixa nu se insera pe bont/cavitate : Cauze : - detensionarea incorecta a machetei ;valori de dilatare mari ; -neconcordanta coeficientului de dilatare al masei de ambalat, mai mare decat coeficientul de contractie al aliajului la racire. 2. Subdimesionarea :
-racirea repetata a machetei ; contractii macheta ; -izolare excesiva cu vehicul gras a cavitatilor ; -coeficientul de dilatare al masei de ambalat mai mic decat coeficientul de contractie al aliajului la racire.
Etapele clinico-tehnice: cimenturi rasinice.
RECONSTITUIRI CORONO-RADICULARE ( R.C.R.) DISPOZITIVE CORONO-RADICULARE (D.C.R.) Proteze fixe unidentare care restaureaza morfologia si functionalitatea dintelui afectat. Fixarea=frictiune, cimentare-pivot intraradicular ; Pivotul=2/3 din preparatia radiculara (lojeta intraradiculara). Parti componente: 1 Segmentul radicular =dispozitiv=pivot sau stift intraradicular; 2 Segmentul coronar =bont artificial (cu o forma subdimensionata fata de coroana dintelui pe care il inlocuieste). Indicatii: 1 Restaurarea dintilor fracturati ; 2 Restaurarea dintilor devitali; 3 Dinti cu obturatii voluminoase; 4 Modificarea axului de insertie si a dimensiunii bontului coronar; 5 Alternativa coroanei de substitutie, pentru a fi acoperite de alte proteze fixe unidentare (coroane de invelis fizionomice, mixte) Avantajele reconstituirilor corono radiculare :
19
-datorita pivotului intraradicular se mareste rezistenta la rupere a dintelui; -se recupereaza dinti cu pierderi mari la nivel coronar; -corecteaza axul dintelui Materiale : metalice: 1 Aliaje nobile albe =Paliag, Palidor =scumpe; 2 Aliaje nenobile: Ni-Cr SOFT; 3 Aliaj baza cupru =Gaudent; nemetalice: 1 R.D.C.(conuri + adaus rasina ); 2 Compozite special elaborate -ramforsate cu fibre poliamidice ; 3 Mase ceramice (Al, Zr) utilizate in tehnologia integral ceramica. Lp. 18MACHETA COROANEI DE SUBSTITUTIE Tehnicile pentru confectionarea R.C.R sunt: -directe,machete este realizata pe dintele preparat in cavitatea bucal; -indirecta machete este realizata pe model in laborator Acestea pot fi :-total fizionomice ;partial fizionomice;nefizionomice. -modelul se toarna dintr-un gips dur (model monobloc sau segmentar cu bont mobilizabil) Tehnica indirecta : -modelarea machetei : 1 modelul este izolat 10 min.in apa saponata ,slouti alginice ,pectizol ,izodent, lacuri) ; 2 modelarea dispozitivului radicular -tija de ceara inlay este,plastifiata intr-o forma cilindrico-conica si este introdusa in canalul radicular astfel incat varful sau sa ajunga la extremitatea apicala a lojei radiculare . 3modelarea dispozitivului coronar poate fi : -sub forma unui bont coronar;(total fizionomic)D.C.R -caseta sau o semicaseta cu o fateta fizionomica(partial fizionomic)care poate fi :acrilica,compozita,ceramica.R.C.R 4 macheta dispozitivului coronar cu caseta R.C.R –se taie o fasie de ceara calibrata cu grosimea de 0,4-0,5mm si 2-3 mm latime si se infasoara in jurul perimetrului cervicalal bontului intim aplicata pe bont marginea dinspe incizal a inelului estemnla acelasi nevel cu suprafata de sectiune cervico-radiculara se izoleza si se mai taie o rondea mai mare decat prima si se aplica intim pe suparafata de sectiune cu pulpa
20
indexului ,se taie dintr-o folie de ceara calibrata un dreptunghi si caera se aplica cu baza la periferia portiuni oralo si partial proximal ,se aplica modelul antagonist ,modeland astfel fata orala prin picurare de ceara. -in cazul rasinilor acrilice se aplica sisteme retentionare in interiorul casetei;anse,fire de ceara,perle, -in cazul compozitului se folosesc lianti de tip SILANIC(prin punti de H)prin ceramizarea metalului si apoi silanizarea ,adezivi speciali. --in cazul cramicii arse pe infrastructura metalica unirea dintre metal si ceramica este chimica.prin schimbul de ioni dinte oxizi de metal si cei din masa ceramica. L.p19 Realizarea machetei D.C.R si pregatirea in vederea ambalari -Macheta dispozitivului coronar- bont artificial D.C.R-se picura ceara de inlay formand in jurul tijei de metal un bont de forma tronconica cu baza la nivelul placutei prin sculptare cu spatula .La nivelul placutei poate fi un unghi drept daca se acopera cu o coroana jaket din portelan ,sau in unghi deschis –CHANFREIN,CONGE’,in cazul acoperirii cu coroane metalice sau mixte. Ambalarea (vezi incrustati)masele de ambalat sunt pe baza de sulfati de calciu,aliajele utilizate nobile,seminobile.sablarea nu se indica in cazul materialelo nobile!!!! Finisarea-se prelucreaza cu discuri, freze,pietre fine diamamtateapoi se netezesc cu polipanti . 5 se verifica pe model dupa efectuarea probei in cabinet medicul alege culoarea elementului fizionomic si va returna D.C.R laboratorului. Materiale : metalice: 1 Aliaje nobile albe =Paliag, Palidor =scumpe; 2 Aliaje nenobile: Ni-Cr SOFT; 3 Aliaj baza cupru =Gaudent; nemetalice: 1 R.D.C.(conuri + adaus rasina ); 2 Compozite special elaborate -ramforsate cu fibre poliamidice ; 3 Mase ceramice (Al, Zr) utilizate in tehnologia integral ceramica. d) metoda mixta: -macheta se modeleaza pe model in laborator de catre tehnician ; -este perfectata adaptarea marginala si ocluzala de catre medic,cu ceara in cavitatea bucala; -metoda utilizata in tehnologia R.A.S. si R.D.C.;
21
Avantaje : - rezistenta mecanica pentru dintii partial distrusi ; - recuperarea dintilor devitali fracturati ; -restaurari protetice mixte -terapie mai conservativa. Se contraindica la dintii subdimensionati cervico-incizal, unde se aplica coroane de substitutie.
Observatie : Onlay+coroane partiale (vezi ambalare, turnare idem inlay.
curs
22
protetica)-model,
machetare,
