'vo.'' .** o
o
,*
,B
.
0
;
.;4411,,
L
;.",
'
...1.4,:igp..e
a
I
104) ' 414.
"..04i. .
.%.;
b
CC
;421'..,*.,%.` ,.
N.
tdt
==,
' :
:;
-
.",
,
"1.
..:.;,-' ,,d',..*"..0 , -' q k,
''' ").
,'.7r'..* www.dacoromanica.ro ,
; *.
. 4
,.
, A
t
A1
..4
, I
I
*.
IS T OR IA
BUCUR ES TI
www.dacoromanica.ro
T.
OR
ISTORIA BUCURE$TILOR DIN CELE MAI VECHI T1MPURI PINA IN ZILELE NOASTRE
de
CONSTANTIN C. GIURESCU PROFESOR LA UNIVERSITATEA DIN BUCURF.STI
EDITUR A PEN TRU LITER A TUR ABUCURESTI 1966 www.dacoromanica.ro
PARTEA INTI1
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE BIBLIOGRAFICA:
CE S-A SCRIS MAI DE SEAMA DESPRE
ISTORIA BUCURE$TILOR
Incrdrilor Numai tillurile articolelor privind irecutul Bucureftilor fortneatd un volum de diem sute de pagini.
S-a scris mult si in tot fclul &s'are trccutul Bucurestilor. Am scris nu numai noi, rotninii, care voiam
orasul Bucurcsti in cursul istorici tire, i anumc, din cele mai vechi timpuri pini la Rcgulamentul
si cunoastcm istoria capitalei noastre, vechilc ci monumentc, insituçiilc i felul dc viati al locuito-
Organic inclusiv, dcci pini aproapc dc vremea lui. Am numit accasti lucrare prima inccrcare stiintifica" deoarece lucrarca antcrioari, din 1858, a lui
rilor ei, dar si striinii, care, in calitatc de secretani domnesti, profcsori, doctori, ncgustori sau simpli cilitori, au zibovit i uneori s-au asczat dcfinitiv pc malurile Dimbovitei. Numai titlurile culegerilor dc izvoarc difcrite de la documente si inscriptii pini la planuri si hirti ale ghidurilor, articolclor dc tot felul, monografiilor i operelot dc sintczi privind trccutul Bucurestilor formeazi un volum dc citcva sute dc pagini. Astfcl stind lucrurile, c dc la sine intelcs ca nu avern intcntia i pretentia niel n-ar fi posibil, de altfel sa iniram aici tot cc s.a scris in legituri cu istoria capitalei. Nc vom multumi si indicim, pc categorii, lucririlc cc ni se par mai de seami si si trimitcm, pcntru rest; la bibliografia mcntionati in notelc acestor luctiri, la Repertoriul
A. Pclimon, intitulati Bacia, itioria funddrii Burnreftilor, este o povestire romantici, farä tcmei, a imprejuririlor in care ostasul Bucur, emu Husma, marc luptitor contra barbarilor", fiu al lui Laicvocli i totuna cu Radu-vocia, a intemeiat, catty sfirsitul secolului al X1V-1 t", orasul, dupi cc sc casätorise cu tica lui Bogdan, vocNod al Moldovci" I Fig. I
- liucur cicibanul. constdcrat dc Pappafoglu drept (ondatorul primithr al urbei Ducuread la 2001 I240-. tLitografic 8.A.)
r,
bibliografic al monumenielor fendate din Buturefli dc N. Stoicescu (1961) si la fiscle manuscrisc ale Biblio-
tecii centralc de stat.
' g.
S1NTEZE DEZVOLTATE SA1J RESTIONSE
Prima incercarc stiintifici de a infitisa trecutul capitalei noastre este aceea a lui Dimitrie Berindei, apiruti in 1861 in Revista ronnbul sub titlul re,rtii, Main isioric. Ea prezinti intrebuintim chiar principalele fase cc a incercat cuy inicie autorului
BUCUR CIOBANU bra. 1.4.
1.ne
we
444
7
www.dacoromanica.ro
inccputurile orasului 1-au adcmcnit si pe ostasul Dimitric Pappasoglu, bucurestean get-beget, niscut
in inima tirgului, la Hanul Zlitari", in 1811. El a consacrat acestui subicct doui lucriri: una, mai mici, in 1870, in care, revenind asupra unci mai vechi pircri exprimate in 1859, cu prilejul publicarii stampei sale cc infätisa pe ciobanul Bucur päscindu-si
oile pe malurile Dimbovitei (vezi fig. 1), nu mai crcde cl accsta ar fi strämosul fondator, ci socoteste
cl orasul s-a intcmciat pe la anul 1328", dupà
lui Dimitric. Intitulati Orasul Bucureili, resedintel capitald a Tdrii Ronldnesti 1459-1862, ea ilustreazi conceptia materialismului istoric, acordind o atentie precumpánitoare factorului economic si social. Apärutä recent, este bogar informara, utilizind nu numai o ampli bibliografie intre altele si o succintä sintezi a sa asupra veacurilor XIVXVI dar si documente inedite.
De mici proportii, dar utile pentru o informare
Cca de-a doua lucrare a sa, de proportii mai mari,
concisi, au fost cele trci sintczc alcituitc de profesorul Ion Licherdopol, de colegul säu de mai tirziu Enachc Ionescu si de acadcmicianul Constantin Moisil. Cca
apärutä sub forma. de fascicule in 1891
Pappasoglu
dintii a apärut in 1889, inaintca operei lui Gion ;
cu tidul
a doua, in 1922, ca introducere la ghidul Bucurestilor
la anal 1330 kind la 1850, e interesantà nu prin pirerile sale asupra intemeierii, ci prin amintirile personale, precise si
intocmit de maiorul M. Pintea ; a treia, publicara sub titlul Bucurestii vecbi in frumoasa revisti Boabe de grin, in 1932, duce povestirea pini in vremea
pitoresti, asupra Bucurestilor din prima jumitate a secolului al XIX-lea. Aproapc patru decenii dupi lucrarca lui Dimitrie Berindei, a apärut aceca, monumentalà, a lui Gh. Ioncscu-Gion, Istoria Bucurestilor; e contributia cea mai pretioasä din tot cc au dat predeccsorii nostri asupra istoriei capitalci. Cuprindc atita informatic
unirii definitive, din 1861, a Principatelor. Aceleiasi categorii, a sintezelor rezumatc, apartin trei lucriri
biruintele cistigatc asupra dusmanilor, peste Dunäre".
era acum locotenent-colonel in rczervi Isioria .fondeirii orasului Bucuresti...
i
de
de bunä calitate, culeasi din multimea de documente inedite de la Arhivele Statului i Academic, c scrisä
cu atita cáldurá pcntru zbuciumatul nostru trccut, si prezentatil grafic cu adra grijä, incit nu se poate si nu te imprcsioneze. Desigur, din punctul de vcdcre al conceptiei generale si, sub raportul documentar, indeosebi pcntru partea de istorie veche, pini la 1500, cartea lui c astäzi depäsiti. Pentru
vcacurile XVIXVIII, insä,
ea
ii pistreazi,
in
multe privinte, valoarea. Un rcpros care se poatc face lui Gion este cl, dei scriind la fincle sccolului al XIX-Ica si tipirindu-si cartea in 1899, s-a oprit a lisat deci la o parte tocmai veacul in care Bucurcstii au cunoscut o dezvoltarc rcmarcabili. Accastä lipsä a incercat, dar n-a izbutit s-o implineasci Frederic Dame, ziaristul, scriitorul, filologul i profesorul franccz care, venir dc tinir, la 23 dc ani, in Bucuresti, in 1872, a indrigit orasul nostru si a limas aici pinI la moarte, in 1907. Opera sa, scrisi cu prilejul si sub influcnta expozitiei din 1906 si dedicati predecesorului si prietenului säu n-a apucat si fic terminara; a apirut postum, in 1907, sub tirita Bucarest en 1906 i este in cca mai mare parte a ci asa cum arad si titlul o dcscriere a capitalci in 1906, proslivindu-se monarhia i clasa conducätoare ; vcacului al XIX-Ica nu i se consacrä cu cercctarca la 1800
decir 40 de pagini. A treia lucrare de sintezi se datoreazi lui N. Iorga ; ca a fost alcituiti cu priHui Lunei Bucurestilor, in 1939, si a apirut in
recente, scrisc, citesitrele, in opozitie cu cele precedente, de pe pozitiile matcrialismului istoric. Prima se intituleazi Bucuresti. Scull istoric i a fost publicara' in 1960 de un colectiv de nouil cercetitori ai Muzeului
de istoric a orasului 1 Cea de-a doua, apiruti un an mai tirziu, sub titlul Bucuresti. Pagini de islorie, se datoreazä lui Ion Ionascu, Aron Pctric si Pompiliu Caraioan i face parte din colectia publicatiilor Sock.t5tii pcntru rispindirea stiintci i culturii. Ultima
sintezi rezumatä formeazi introducerca istoricä a recentului Gbid Bucuresti (1962) si e rodul colaborärii a trei cercetätori 2. Toate aceste noi sintcze rezumare mcrg pini in zilele noastre istoriei contemporane acordindu-i-se un loe preponderent si pun la contributie ultimcle descoperiri arheologice si documentare. Tot aici, la rubrica sintezelor concisc sau rezumare,
trebuic sI adiugim articolcle intitulare Bucuresti sau Bucarest din dictionarcle i enciclopediile române si sträinc. Dimitrie Frunzescu, in al säu Dictionar topografic si statistic al Romiiniei, apärut in 1872, ne di
prima incercare autohtonä de acest fel, cu date precise, statisticc, asupra orasului din acea vreme. Urmeazi articolul similar al lui C. Alessandrescu din Dictionarul geografic al judeorlui Ilfou (1895); reficut si amplificar prin consultarca in manuscris a monumentalei opere a lui Gion, acest articol, de circa 120 de pagini in 40, a fost cuprins in primul si al cloaca volum al Martini dictionar geografic al Ronuiniei (1898-1899). E folositor in spccial pcntru partca statistici i descriptiva contemporani, cuprinzind intervalul 1870-1899. Acceasi observatie se impune i pentru articolul Bucuresti din Enciclopedia
Colectiv avind in frunte pe Florian Georgescu alcätuit din Gh. Cazimir, Paul Cernovodeanu,
acclasi an ; e bogar ilustratä si se intemciazi, in mare parte, pe descrierile cälitorilor striini care au trecut prin orasul nostru. Ultima sintezi, intocmiti la implinirea unui scmimilcniu de la prima mentiune documentará siguri a Bucurestilor ca resedinti dom-
si
neascil, se datoreazi lui Dan Berindei, stnincpotul
talei.
8
Ioana Cristache, P. Daiche, Val. Lcahu, P. Nästurcl, M. Nicolau-Golfin i Panait I. Panait. 2 Paul Cernevodeanu si Florian Georgescu au redactat cap itolul Scurt istoric, iar Dan Berindci Locuri istorice ,ni monumente de artd pe arterele
www.dacoromanica.ro
capi-
Romdniei, vol. 11 (1938) ; alcatuit de un colectiv, cl
e util mai ales pentru datele din intervalul 1900-1935. O sinteza concisa a cunostintelor actualc asupra trecutului i prezentului capitalci noastrc se &este in primul volum din Dictionarul enciclopedic romín (1962)
Dintre articolele asupra Bucurestilor apärute in enciclopediile straine scmnalätn pe accla, foarte subicctiv, din Universum al lui Joseph Meyer (1861), apoi articolele din Larousse du XX-e siècle, din Encyclopaedia britannica, din Marea enciclopedie sorieticd (Boabutas cooemma.q ani4uK.ionedus, 1951) accasta
dota' secolc i jumatate, a arterei principale a orasului ; o serie de informatii pretioase le-a avut de la Gheorghe
D. Florescu, unul din cci mai buni cunoscatori ai trecutului Bucurestilor. Tema a fost reluata in recenta lucrare (1962) a lui Stefan Ionescu, Podul Mogo,roaiei. Ca/ea Vicloriei. In sfirsit, in frumoasa placheta a lui Tudor Arghezi Cu bastonul prin Bucuresti (1961) sint strinse o searra prea putine din inegalabilele evocari ale maestrului privind locuri, oameni i fapte
-
din ultima jumatatc de vcac a victii orasului.
din urrni considera orasul nostru drept un punct inscmnat pe drumurilc de comert" inca la finele secolului XIV" si din enciclopedia germana Brockhaus, ultima editie.
LUCRAR' PENTRU INFORMAREA STRAINILOR. GHIDURI
EVOCAR'
Un grup aparte il formeaza lucrärile dcstinatc informarii sträinilor. Sint scurtc sinteze, adescori
Intcresante i utilc sint o serie intrcagi dc lucrad carc evoca aspectc ale orasului din a doua jumätatc a sccolului al XIX-lea si de la inceputul celui urtnätor. Nc gindim la cartea Bucurestii ce se duc a lui
precedind ghiduri ale orasului. Cea mai veche una din cele mai bunc c accca a lui Ulyssc de Marsillac, alt francez captat de farmccul Bucurcstilor. (Nu avem in vedere, in accastii prezentarc bibliogratia, dccit lucrarile dcstinatc special cunoastcrii orasului, constituind entitäti indepcndente, iar nu
Hcnri Stahl, apiirutil in doua cditii, una in 1910, ccalalta in 1935, in care, intr-un amcstec de umor, ironic adesca caustica i gingasi scnsibilitate, accst iubitor al vcchiului nostru oras nc infätiscaza aspectele lui pitoresti sau putin cunoscutc. Ne gindim la volumul italianului de origine Domcnico Caselli, cistigat i el, ca i Dame, de farmecul orasului ; in afarä de accst volum, intitulat Cum au fost Bucurestii odinioard (1935), el a mai scris, ca i Stoica Nicolaescu, Gheorghe Florescu si George Potra, o suma de articole scurte, in Gazeta municipald, asupra mahalalelor, caselor, bisericilor i locurilor putin cunoscute ale capitalci. Tot mahalalele cclor s'Arad 1-au atras si pc Ioachim Botcz ; el ni le infatiseaza
in volumul Prin Bucuresti odinioard ni (1956). Mizeria i promiscuitatca marginilor orasului, oropsite de edili", aspectele dezolantc din Ciurel, Caracas, Floreasca, Grant si Tci apar in articolc din aceeasi Gazetii municipal in anii 1933 si 1934 (vezi bibliografia, la finele accstui capitol). Evocatoarc, pline dc o discreta' mclancolie sint amintirilc scriitorului i poc-
tului Radu Rosetti, strinsc in volumul sàu Odinioard. Colonclul Popescu-Lumina prezinta 131,c/tres/II din trecut ,ri de astdzi (1935) ; in realitate, e un conglo-
merat de textc istorice
de amintiri personalc, prezentat insa intr-o forma putin ingrijita. Gh. Cossi
tescu infatiseazi Bucurestii vecbiului regat (1944), iar Victor Bilciurescu se ocupa de Bucuresti ,ri bucurefteni de ieri ,ri de astilzi (1945). 0 mentiunc deoscbitä merita Podul Mogosoaiei, a lui Gheorghe Crutzcscu, cu subtitlul Poses/ea unei strilzi (1943): e rcconstituirea,
facuta cu talent si ciildurii, a victii, titnp de aproape
informatiile, adcsca foartc valoroase cum sint acclea ale lui Sulzer din opera sa Geschichle des transalpiniscben Daciens (1780), sau, in cc priveste pe romani, acclea ale lui Ion Ghica din Scrisorile sale cuprinse
in lucrari de alta natura.) Aparuta sub titlul Cuide du voyageur ir Bucarest (1872) si insotita de un plan al orasului, ea da informatii pretioase. Urmeaza, in ordine cronologica, Bucarest, in colcctia Les capitales
du monde, in doui cditii, prima in 1892, a doua in 1910. E o schita subiectiva, impresionista, in carc se vorbeste i dc Bucurcsti, dar si de poporul roman, dc credintelc i cresurile lui, de ranitii din razboiul de la 1877. A aparut si in româneste in 1892, tradusa de Dumitru Stancescu. Tot Bucarest se intitu!caza i schita lui I. Lovcrdo, publicatii in revista Le monde moderne (1897). Date utilc pcntru perioada contemporana se gisesc in ghidul din 1896, in limba
germana, al lui Hans Kraus, aparut si intr-o a doua cditie, in 1902, dc data aceasta in limba franceza cu colaborarca lui Leon Bachclin, Bucarest et la Roumanie. Semnalam si ghidurile bilingvc, romanofranceze, ale lui Const. Bilciurescu, din 1897, si A. Costin rccte N. Petrascu din 1909, prccum si capitolul Bucharest din lucrarca amcricanului Harry
de Windt, anterioara cu un an (1908). In timpul ocupatici germane, in 1918, a fost tiparit de autoritatile de ocupatie, chiar in Bucuresti, un ghid prccedat
de o scurta introducerc istorica, sub titlul Fiibrer durcb Bukarest. Dura primul razboi mondial, trebuie semnalati lucrarea, tot in 1 imba germana, a lui
E. Oberhummer, apiruta in 1924 in Comunicarilc Societatii geografice din Viena, precum si douil 9
www.dacoromanica.ro
de la vechile grädini" pina la
lucrad destinatc vizitatorilor de timba engleza : Bu-
distractie si sport
charest, Romania's capital, a city of d?Pght" (Bucurerti, capitala Roniciniei, un orar al incintdrii) de Florence Farmborough (1924) si Strolls in old corners of Bucha-
si atitea alte stadioanele si cinematografele actuale aspecte ale vietii orasului intr-un moment dat, sa
res/ (Plimbdri prin vecbi colturi ale Bucurertilor) dc Ethel Greening Pantazzi si Juliette Tcodorini (1926) O huna' prezentare, Bucarest (1927), au dat tincrii geograti francezi Vergez Tricom si R. Fichcux, in urma stagiului lor in capita la noastra. Au urmat, in 1928, volumul Bucarest el ses environs de Olga Greceanu, un ghid in care sensibilitatea artistului completcaza informatia documentara, iar in 1936,
cu acelasi titlu, ghidul lui C. Pop si Al. MARIO. Profesorului Vintila Mihailescu i se datoreaza o i clara sinteza, L'érolution d'une pille: Bucarest, aparutä la Var sovia in 1937: e comunicarea pe care a facut-o la Congrcsul international de geografie din acel oras in 1934. Volumul Bucarest (1935) al cunoscutului scriitor Paul Morand, casätorit cu o románca scurtä
simpatizind poporul nostru, ar fi putut fi, tinind seama de talentul autorului, o opera literara si un
tinem, apoi, seama de seria momentelor istorice din dezvoltarea lui semimilenara, numai de &id e resedinta domneascd, sa consideram, in sfirsit, interesul crcscind pentru cercetarea Bucurestilor in ultimele
decenii, numärul tot mai mare al cercetatorilor al publicatiilor de pila al periodicelor consacratc in intregime sau in parte cercetirii trecutului Bucurestilor si ne vom putea usor da scama de masa considerabila a acestor contributii monografice. ultimul deceniu i jumatate au aparut, de pila, zeci de articole numai asupra sipaturilor arheologice de pe aria bucuresteana orasul si imprejurimile lui ; de asemenea, s-au cercetat in mod amänuntit manifestärile luptei de clasa, participarea bucurestenilor la diferitele miscari, räscoale si revolutii ale istoriei noastre. A le prezenta in cadrul capitolului introductir de fa/à, tifiar selectind pe cele mai reprezentative, e o
imposibilitate (numai pentru trei din cele douazeci
mare succes ; in realitate e, precedat de o introducere
si sase de capitole ale lucririi noastre am citat patru-
Cu caracter istoric, un reportaj, alcatuit repede, cuprinzind totusi i citeva observatii interesante. Informatie precisa' si simt artistic se gäsesc in lucrarca arhitectului Grigore Ionescu, Bucurerti, gbid istoric artistic, aparuta in 1938. Un elegant si sistcmatic Gbid, amplu ilustrat, alcatuit de un numeros colectiv
zeci
si
precedat de un scurt istoric", este contributia
recenta (1962) a Editurii Meridianc la cunoastcrca amanuntita a metropolei de astazi, a marilor realizari ale ultimului deceniu ; o forma rezumata a ghidului, sub titlul Bucurerti mic indreptar, aparuse inca in 1960; ea a fost tradusä in limbile de circulatie mon-
.si
trci de articolc tiparite sau sub tipar I) ; ne
vom multumi deci sa arn o parte a lor, pe cele care se refera la aspectelc institutionale sau la momcntele istoricc de seama, in bibliografia de la finele capii rugarn pe acci autori ale caror articolc sau contributii nu vor ti mentionatc sa nu tic-o ja in mime dc fati, sa nu va& in aceasta o des-
Mielo,- respective.
considerare a muncii sau rivnei Ion. Sintem, dimpotriva, adinc recunoscatori tuturor acelor care s-au sträduit s'A lumineze o parte cit de mica' din trecutul iubitei noastre capitalc. Faja munca lor, lucrarca de
t'ata n-ar fi fost cu putintä.
diala.
PUBLICATII DOCUMENTARE. PERIODICE ARTICOLE Paralel cu aceste contributii monograficc au apirut
luctirilor privitoarc
trecutul Bucurestilor c reprezentata de articolele sau contributiile monograficc privind tic momente din dezvoltarea orasului, tic aspecte sau institutii ale lui. 1ntr-una singura din publicatiile periodicc bucurestenc, in Gazeta municipald, se gasesc, de pila, zeci de articole Marea masa
a
la
privind numai trecutul mahalalelor sau carticrelor orasului. Sa inmultim acest singur exemplu Cu suma aspectelor institutionale, intinderea orasului, populatia lui sub raportul etnic si al categoriilor sociale cládirile publice i particulare, civilc i religioasc sträzile (ulitc, poduri", cal, osele, bulevarde) si de la birje si pietele, mijloacele de comunicatie muscali" pini la troleibuze si getaxuri alimentaren, luminatul si salubritatea orasului, asezamintele sanitare, de ocrotire si binefaccrc, locurile de petrecere,
si o seama de publicatii documentare cuprinzind izvoare referitoare la Bucuresti, de la inscriptiile bisc-
ricilor ti documentele de proprictate pina la cronici, planuri topograficc si albumc de stampe i fotografii. In ce priveste inscriptiile läcasurilor religioase si ale pietrelor de mormint, odoarelor, cartilor i vesmintelor ce cuprind, in afará de ceca ce se &este raspindit in diferite articolc, monografii si reviste, de la Monumentele strdbunilor ale inimosului preot bucurestean Grigorc Muscelcanu pina la multimea stirilor din Buletinul Comisiunii monumentelor istorice, trebuie
consultate cele dota capitole speciale din culgerea lui N. Iorga, Inscriptii din bisericile Romdniei, intitulate fiecare Oraptl 13ucurerti. Aclaugatn di o culegere amplä cuprinzind inscriptiile din capitalil pina la 1800
a aparut de curind sub auspiciile Institutultii de isto-
10
www.dacoromanica.ro
ric al Academiei Republicii Socialiste Romania. Cronici vechi bucurestene care sa priveasca adica numai orasul nu exista ; una singuri, in versuri, din veacul al XVIII-Ica, intitulata, intr-una din variante, Istoria ,ri a Bricureftilor... ar putea avea acest caracter exclusiv, relatind intrarea in capitala, in 1769, a stupailor", Aka a rusilor si a partizanilor
Tárii Riundne,rii
lor volintiri". Dar toate cronicile noastre vcchi, de la acelea din vremca lui Mihai Viteazul pinä la cronicile rimate din epoca fanariotilor patru numai in legatura cu Nicolae Mavrogheni I cuprind numcroase stiri privitoare la orasul de scaun. Pentru epoca
mai nottä, de la sfirsitul veacului al XVIII-lea pina la primul riízboi mondial, sint de scmnalat mai intii insemndrile Androne,rtilor, cditatc de Ilk Corals in 1947, o adevarata cronicä de familic a unei dinastii"
liste Romania in 1961, cealaltä, mai putin intinsa, dind la ivealä. 173 dc acte, alciltuita de Florian Georgescu, Paul Cernovodeanu, Ioana Cristache Panait si editata, in acelasi an, de Muzeul de istorie a orasului Bucuresti. Tot o culegere documen-
tara, dar de aka' natura, este aceea intocmita de Radu Albala sub titlul Bucureftii in lileraturd; ca reuneste un bogat manunchi de textc proza i poczic privind capitala noastra din veacul al XV-lea pinä in zilele noastrc.
Alexandru Lapedatu a dat la ivealä, in 1907, Catagrafia bisericilor bucureflene la 1810, extrasi din catagrafia generalä alcatuitä in timpul fázboiului
ruso-turc, lar I. Ionascu a publicat in 1959 o catagrafic din 1752 a 12 mahalalc ale orasului. Tot ca o catagrafie", dar moderni i insotita de bibliogra-
de preoti bucuresteni (1774-1848). Tot Corals a
fie si de numcroase referinte la materialul documentar
descoperit si insemnärilc cojocarului loan Dobrescu,
edit si inedit, poate fi considerat Repertoriul bibliografic al monumentelor ftudale din Bucurefli al lui N. Stoicescu (1961) ; el cuprinde atit monumentele civile, cit si pe cele religioase din rästimptil 1458
Batiste. Ele se referi la epoca
dascill la biscrica
1802-1830 si relateaza nu numai cvenimentele din Bucurcsti, dar si fapte de istorie munteanä si europeana. Adaugam apoi Bucureftii de alilidatd de Constantin Bacalbasa, o cronica a anilor 1871-1914,
aparuta in doua editii, ultima in 1935-1936; cuprinde nu numai insirarea cronologica a faptelor mai de seama si a faptclor diverse" petrecute in
1849.
Sapituri arheologice pe aria bucuresteana s-au facut si mai inainte, din initiativa Muzcului Muni-
Bucuresti, dar si comcntarii i aprecien i asupra lor. Pentru cine vrca sa cunoasca aspectul de huzur
cipal, explorindu-se, intrc cele doua razboaic mondialc, de catre Dinu V. Rosetti, uncle puncte de la marginea orasului Tei, Bucurcstii-Noi si din regiunea inconjurätoare Vidra, Leordcni, Snagov. Dar o ac-
petrecere al clasei stapinitoare la tinele veacului
tiune de mari proportii, sistematicil i de duratä s-a
trecut, sine de urmärit cronicile" lui Mihai Vaca-
intreprins numai dupa 23 August 1944, chid s-au explorat o serie de centre din chiar cuprinsul ora-
rescu
iscalea prin pseudonimul Claymoor"
pu-
la Alihai-Vocla, Radu-Voda, Curtea Veche, Curtea Arsä, Sf. Gheorghe-Nou, Sf. Nicolac-Selari,
blicate intre 1879 si 1903; o parte a lor, privind anii 1882-1883, au fost reunite chiar in volum.
sului
O cronica zilnica a Bucurestilor in timpul ocupatiei germane din 1916-1918 a dat Virgil Draghiceanu in 1920, intitulind-o, scmnificativ, 707 zile subt trit-
strada Apolodor, malul Dimbovitei in p-cijrna podului
ium pumnuhri german.
Culegcri dc documente bucurestene au fost publi-
cate de Ion Ionascu si de fratii Virtosu. Volumul cclui dintii, avind chiar ;west titlu, a aparut in 1941 si cuprindc actc din intervalul 1577-1897, privind proprietatile mänästirii Coltea. Emil Virtosu a dat la ivealä actcle in legatura cu proprietatea uncle se inalçà astazi Palatul Republicii ; impreuni cu fratele co 1 loria Oprescu, a tiparit in 1936 volurnul ineepulml edilitare 1830-1832, I. Documenle perdru isloria Bucureftilor, cuprinzind o importantä catagrafie
a ncgustorilor
i
mcseriasilor din vremea Regula-
Altha:-Vodä, locul blocului turn de lingä Tcatrul de precum si din veciniitatea imediata sau mai dcpartata a lui la FundcniiDoamnei, Dudesti, Popestii-Novaci. Rezultatele acesopereta', Thimaroaia, Gitilesti
tor sapäturi, efectuate dc o echipa dc spccialisti in fruntc cu V. Zirra, Gh. Cantacuzino, S. Morintz, Panait I. Panait, precurn si a cercetarilor istorice aferente s-au publicat in volumele Bucurefli, aparut In 1954, Bucurc,rlii de odinioard, in 1958, si Cerceldri arbenkice in Bircure,rli, in 1963.
Datelc statisticc constituid o insemnatä categoric
de documente cu privire la dezvoltarea orasului. in afaril de cele mai vcchi, cuprinse in diferitele catagrafii" sau recensiminturi publicate (vezi mai
mentului Organic. Un mänunchi de documente bucurcstene" a publicat si N. Iorga in Bulelinul
sus) si in periodicele de specialitate, mentionam
volumul XI (1932). Implinirca a cinci sute de ani de la prima mentiunc istoricä a
apärut in 1959, continincl date referitoare mai ales la rastimpul 1955 1958, si Ducurettii la a .VA'-a
Bucurestilor ca rcsedintä domneascil
Comisiei islorice,
in mod deosebit .4nuarul statistic al orapilui Bucurefli,
20 scptembric
aniversare a eliberdrii palriei, apärut in 1964 si cuprin-
1459, sub Vlad Tepes a determinat aparitia unci serii de publicatii documentare. Sint mai intii cele doui1 culegeri de documente inedite: una, amplä,
zind un vast material statistic referitor in special la perioada 1958-1963.
cuprinzind 613 acre, a lui George Potra, cu titlul
stiri din cele mai rare si mai insemnate asupra ora-
0 categoric foarte importanta de izvoare, dind
Bucure,rti
sului de altadata, sine relaçiib. calatorilor straini.
(1594-1821), editata de Academia Republicii Socia-
O adunare i comentare a pasajelor respective, de
Documente
privitoare la
isloria
orairului
11
www.dacoromanica.ro
la cele mai vcchi, din veacul al XVI-la, pina la rizboiul independentei, a intreprins Peal Cernovodeanu : lucrarea, in trei volume, in manuscris, e depusa la biblioteca Muzcului de istorie a ora;ului, unde poatc fi consultata. Dintre studiile in legitura cu härtile i planurile privind Bucurc;tii, locul intii il ocupa, Bra indoiala, accla al lui Gheorghe D. Florcscu, intitulat Din vechittl Bucurefti. Biserici, curti boierefli ,ri banuri F,,/re and 1790-1791 (hod don1 plan/in i inedite (1935) ; e
vorba de planurile ofiterilor austricci Purcel si Ernst, alcatuite in timpul ocupatiei militare din 1789-1791. Un plan al baltii Ci;migiului din 1844, la inceputul luctirilor dc asanarc, a publicat loan Bacili in 1935, un plan al unui sector al ora,ului din 1847, L. Moga,
in 1937, iar un plan al vcchii curti clomne;ti, Ion
capitalc de astäzi" i adauga o scama dc notatii in forma pregnanta specified marelui nostru poet. Ulti-
mul album infati;ind Bucure;tii a aparut in 1964; tcxtul ce-1 insote;te se datoreaza Sadoveanu.
Sint foarte multe periodicele, nu numai in romane;te, dar si in limbi straine, care prin titlul lor, de la Journal de Bucarest din 1849-1850 pini la cotidianul Informatia Bucurefliuluii de astazi, se refera la Bucure,ti. Aici nit vom lua in considerare decit pe acclea care, programatic, s-au ocupat, in cxclusivitate sau in parte, cu trecutul ora;ului. Desigur, in frunte trcbuie citata Gazeta municipal de sub conducerca lui M. Dragomircscu, gazeta care, in cei 16 ani de aparitie regulata, a publicat sute dc articole privind Bucure;tii de altadata ; exemplul i-a
urmat de
Iona;cu, in 1943. Tot Iona,cu a dat la iveala in 1959 un plan rusesc din 1770 al intregului ora;, cel
fost
mai vcchi plan cunoscut al Bucure;tilor. In sfir;it, in 1964 a aparut un studiu al lui Florian Gcorgescu asupra planului ccl mare al Bucure;tilor, ridicat in 1844-1846 de catre maiorul Borroczyn. 'rot printre publicatiile documentare socotim
cuprinzind studiilc
albumele
infilti,ind aspecte
vcchi si noi
ale capi-
talci. Primul pe carc-1 cunowem este albumul de fotografii al lui Carol Pop dc Szatmary, alcatuit sub un exemplar e inchinat doamnci Elena ajuns azi o raritatc bibliograficà. Dintre albumcic mai noi, scmnalam pc accla al lui Gcorge Olszcwski, aparut in 1929 si precedat de o introducere istorica. In 1935, Comisia monumentelor istorice a cditat albumul lui Victor Bratulescu Vecbi Cuza-voda i
rederi bucureflene,
iconografice,
cuprinzind reproducen i
si in culori
dupa stampele, gravurilc i tablourile cc infati;eaza locuri, monumente i scene din capitala secolelor XVIIXIX. In ultimul dcceniu ;i jumatate, de rcconstructie socialised a orawlui, au aparut trci
albume. Primul, tiparit in 1952 cu titlul Eyxapecn, §i dcstinat vizitatorilor sovietici, e precedat de o introduccrc istorica in care se arata momentele mai inscmnate dc viaçà bucure;tcana de la 1848 pina la 23 August 1944. Cel de-al doilea album, Bucurefti. (1956), se datorcazi arhitectului profesor Grigore Ioncscu ; dupa o scurta intro°rapt/ ,ri monumentele sale
duccre de caracter istoric se infatiFaza cititorului, cu explicatii substantiale, principalele clàdiri, civile
rcligioase, ale capitalei, din cele mai vcchi timpuri pini in zilele noastrc. Cel de-al treilca album, Bucurefti,
de Aurel Baith (1957), se remarca printr-o exceptionala prezentarc grafica ; prcfata lui, iscalita dc Tudor Arghczi, caractcrizcazil fcricit accst album clrcpt o imagine variatii i bogatil a monumentalei
i comunicarile mcmbrilor ; din
1937), a publicatiei Bucureflii, organul Aluzeului
pinacotccii municipiului. Incepind din 1964, apar, sub forma' de anuar, Alateriale de istorie ,ri muzeografie, cuprinzind mai ales contributiile cercetatorilor ;tiintitici de la Muzeid dc istorie al ornului Bucurc0i.
EVOLUTIA ISTORIOGRAFIEI PRIVIND BUCURESTII
9 iunic 1936), ale carei festi-
maria Municipiului a publicat frumosul album al lui Adrian Corbu, intitulat Bucureflii-Vecbi. Documente
sus-citatä. Societatea
lipsa de fonduri, n-a putut apärea dccit un singur volum, pe anii 1930-1934. Acela0 motiv explica se pare i sistarca, dupä numai trei ani (1935
infatiOnd mai ales monumente
vitati s-au dcsfa;urat pe terenul Parcului National azi Parcul de cultura i odihnä Herasträu Pri-
Informatia...
Bucure;tii-Vechi" trebuia sa ADA un anuar al ci,
religioasc. In legatura cu cea de-a doua Luna a Bucure;tilor" (9 mai
lui Ion Marin
Aruncind o privirc retrospectiva asupra numcroaselor publicatii in legatura co trecutul Bucure;tilor, constatam ea' de au urmat, cantitativ i calitativ, o curba ascendent.% maximum fiind atins in ace;ti ultimi ani. La inceput, lucrarile au avut un caractcr intimplator, detcrminat de interesul cite unui cercetator izolat ca Pclimon sau colonclul Pappasoglu,
sau de afectiunea purtati orwilui de vreunul din locuitorii luminati ai lui, ca Ionescu-Gion. Intemeicrea Aluzeului municipal
in 1929 a dat un oarecare
impuls cercetiírilor in legatura cu trecutul capitalci. Primul director in ordine cronologica al acestei institutii, dr. G. Severeanu, autorul citorva mici contributii scrise, a (limit ora;ului bogata sa colcctie de antichitati, din care uncle se refera la aria bucure;teana. Colaboratorii sai, Ghcorghe D. Florcscu
Dinu V. Rosetti, conducatori ci in00, mai tirziu, ai muzeului, au dat la iveala mai multe studii: primul
in legaturl cu Bucure;tii veacurilor XVIIXIX, cel dc-al doilea cu trccutul cel mai indepartat. Insti-
Corm: Informa//a Bucureftilor.
12
www.dacoromanica.ro
tuirea Lunci Bucurestilor" acest fel a avut loe in 1935
prima manifestare de a prilejuit i ca uncle de N. Iorga, publicatii, cum a fost editata de Municipiu in 1939. Dar un avint dcosebit au luat cercetarile in legaturil Cu istoria capitalei numai in ultimul deceniu si jumatate. Pe dc o parte, Muzcul municipal a fost rcorganizat, devenind Muzeul de istorie a orasului Bucurcsti, i punindu-i-sc la dispozitie fonclurile necesare pcntru o intensa campanie de s5p5turi, urmarita staruitor an de an, pentru publica= rezultatelor respective. Pc de alta parte, s-a dat muzeului un sediu corespunzator, Palatul Sutu, renovat cu grija, dispunind dc spatiul nccesar pcntru expuncrea obicctclor i marturiilor privind trccutul orasului, pcntru biblioteca i pentru tinerca unor cicluri de conferinte in legdturä cu accst trccut. In acelasi an, 1959, in care muzcul se instala In noul sediu fcricit asezat chiar in inima tirgului", la intretaicrea cclor douii mari bulevarde care strabat
Istorialor
orasul, se s5rbitorea implinirca a cinci sute de ani de la prima mentiune documentara sigurä a Bucures-
tilor ca resedinta domneasci. Accast5 särbitorire,
la care a luat parte, sub diferite forme, nu numai intreaga suflare bucuresteana, dar intregul popor romanesc in frunte cu cirmuitorii lui precum multi oaspeti din orascle de scama ale lumii, a determinat aparitia unei scrii intregi dc lucrari, incepind cu culegerile documentare si ispravind cu opercle de sintez5. Academia Republicii Socialistc Romania,
Muzeul de istorie a orasului Bucuresti, Societatea pcntru raspindirea stiintei si culturii, Socictatea de stiintc istorice i filologice, diferitele edituri ritelc publicatii periodicc de caracter istoric s-au
intrccut in a da la iveal5 lucrari privind orasul de ieri si de astazi. O alta serie de asemenca lucrari au aparut co prilejul implinirii a doua decenii de la momcntul crucial al istoriei noastrc contemporanc, care a fost 23 August 1944. Ceca cc deoscbcste insä
aceste dou5 serii de lucr5ri de cele anterioare este in primul rind faptul eli ele au fost alcatuite pc temciul
conceptiei materialismului istoric, ca s-a acordat o atentie precumpanitoare factorului cconomico-social, cá s-a pus in lumina lupta pcntru o viati mai huna a celor s5raci si multi.
BIB LIOGRAFIE
1.Sinteze dezvollate tau restrinse.
1. D. Bcrindei, Bucurescii, strain istoric, in Revista romdnd pentru htere ,ri arte, I (1861), 317-360 si 611 638 ; 2. Ion P. Licherdopol, Bucurestii, Bucuresti, 1889, 191 p. si o hartä ; 3. Lt.-colonel D. Pa-
ppasoglu, Istoria fonddrei orasului Bucuresti, capita/a regatului romiin de la anal 1330 pinii la 1850 culeash dupd mai multi scrillori meld, Bucuresti, 1891, 220 p. in 8° ; 4. G. I. Ionescu-Gion, Istoria Bucurescilor,
Bucuresti, 1899, 818 p. in 4°, cu ilustratii
5. Frederic Dame, Bucarest en 1906, Bucuresti, 1907,
IV + 640 p. in 8°; 6. Enache Ionescu, editia municipiului
Bucuresti (1943), 298 p. in 8°; 20. N. Vita-
manu, Lt.-col. Pappasoglu, primal istoriograf al Bumrestilor,
Bucurcsti, 1943, 16 p. in 8°; 21. George
Costescu, Bucurestii vechiului regal, Bucuresti, 1944,
397 + XIV p. in 8°, cu ilustratii ; 22. Victor Bilciurescu, Bncuresti
bucuresteni de ieri
de astdzi,
Bucu-
resti, 1945, 369 p. in 8°, cu ilustratii ; 23. Ioachim Botez, Prin Bucuresti, odinioard
astdzi, Bucurcsti, baslona
1956, 77 p. in 8°; 24. Tudor Arghczi, Cu
prin Bucuresti, Bucuresti, 1961, 159 p. in 8°; 25. Stefan Ionescu, Podul Mogo,roaiei. Ca/ea Victoriei, Bucu-
Bucurestii
resti, 1962, 141 P. in 16°.
Bucuresti,
du voyageur Bucarest, Bucuresti, 1872, VIII + 219 p. in 8° ; 27. Bucarest, in Les capitales da monde, Paris, 1892
in M. Pintea, Nod plan ,ri gbid al orasului Bucuresti, fa., p. IXXLVII ; 7. C. Moisil, Bucurestii vechi, in Boabe de gnu, III (1932), p. 385-424; 8. N. Iorga, Istoria Bucurestilor,
strdzi,
III. Lucrari pentrit informarea nilor. Gbiduri. 26. Ulysse de Marsillac, Guide
Bucuresti, 1939, 399 p. in 8°, Cu ilustratii ; 9. Bucuresti. Scurt istoric, Bucuresti, 1960, 160 p. in 8°
Bucarest,
Bucuresti. Pagini de istorie, Bucuresti, 1961, 211 p.
Bilciuresco, Guide de Bucarest el les environs. Ghidul Bucurestiului cu imprejurimile (enviroanele) sale, Buell-
10. Ion Ionascu, Aron Petric, Pompiliu Caraioan,
in 8°; 11. Paul Cernovodcanu
si
Florian Georgescu,
in Bucuresti-Gbid, Bucuresti, 1962, p. 18-50; 12. Dan Berindei, °rasa Bucuresti, repdinkl CaPlidd a Tdrii Romiinesti (1459-1862), Scurf
istoric,
Bucuresti, 1963, 301 p. in 8°, co ilustratii si o harta. II. Epoch,. i. 13. H. Stahl, Bucurestii ce se due, Bucuresti, 1910, 215 p. in 8° (a doua editic in 1935, 319 p. in 8°) ; 14. Neagu R5dulescu, In Bncurestii lui 33, in Gazeta municipald, 11 (1933), nr. 89 15. G. M., Bucurestiul... pitoresc! Stradlind cl/eta cartiere marginase, in Gazeta municipald, III
(1934), nr. 122 ; 16. Domenico Caselli, Cum au fort Bucurestii odinioard,
Bucuresti, 1935, 80 p. + VIII pl. in 4°;
17. Col. Popescu-Lumin5, Bucm-estii din 'recut ,ri de
Bucurcsti, 1935, 704 p. in 8°; 18. Radu RoBucuresti, 1942, 271 p. in 8°; setti, 19. Gh. Crutzescu, Podul lifogosoaiei. Povestea unei
astrIzi,
(a doua editie in 1910, p. 313-340) ; 28. J. Loverdo, Paris, 1897, 14 p. in 8°; 29. Const. Etienne
resti, 1897, 205 p. in 8°; 30. Dr. Hans Kraus
si
L. Bachelin, Bucarest el la Roumanie, Bucurcsti, 1902,
IV + 192 p. in 8°; 31. Harry de Windt,
Turkey
Ncw York, 1908, XII -I- 336 p. in 8° ; 32. A. Costin (N. Pctrascu), Orasul Bucuresti. La ville de Bucarest, in Literaturd arid ronilind, XIII (1909), p. 3-41 ; 33. Ffibrer durcb Bukarest, herausgegeben von dcr Druck- und B tichercistelle der M.V.R., and /he Balkan states,
Bucurcsti, 1918, 60 p. in 16°; 34. Florence Farm-
borough, Bucharest, Romania's capital, a city of delight", in Countries of the IVor/d, 1924, p. 1055 1068 ;
35. G. Vcrgez Tricom
si
R. Ficheux, Bucarest, Paris,
1927, 18 p. in 8°; 36. Ethel Greening Pantazzi
Juliette Teodorini, Strolls in old corners of Bucharest, Bucuresti, 1926, 78 p. si 10 planse ; 37. Olga Greceano, Bucarest et ses environs, Bucurcsti, 1928, 240 p. in 16°, cu 2 härti si 12 planuri ; 38. Vintil5 Mihailescu, 13
www.dacoromanica.ro
L'évolution d'une vide: Bucarest, Varsovic, 1927, 10 p. in 8° (in Compies rendus du Congrès international de ,géographie, Varsovie, 1934, t. III, p. 230-239) ; 39. Grigore 'oneself, Bucuretti.Gbid ;stork- ti artistic, Bucuresti, 1938, 421 p. in 8", ca 157 ilustratii si 5 planuri
40. Bueuretti. Mic indreptar, Bucuresti, 1960, 54 p. in 16° si o hartä ; 41. Bucuretti-Gbid, Bucuresti, 1962, 390 p. in 8' si 5 Flirt'.
IV. Publican documentare. Perio-
d i c e. 42. N. Iorga, Inscriptii din bisericile Ronidniei, fitsc. Ili, Bueuresti, 1905-1907, 374 p. in 8".
42 bis. Alexandra Lilian, Constantin Man, Haralambie Chirck Olimpia Diaconescu, Inscriptiile mettevale ale Romdniei. °raid Bucuretti, vol. 1 (1395-1800), Bucuresti, 1965, 935 p. in 4°. 43. Claymoor, La vie à Bucarest 1882-1883, Bucurest', 477 p. in 8°; 44. Const. Bacalbasa, Bucurettii de altadala, 4 volume, Bucuresti, 1927-1932, 335 +
320 + 258 + 206 p. in 8° (a doua editie in 1935
1936) ; 45. Virgil DrAghiceanu, 707 zile sub/ cultura pumnului german, Bucuresti, 1920, 367 p. in 8' 46. Ilie Corfus, insemnarile Andronettilor, Bucuresti, 1947, 143 p. in 8°; 47. "lie Corfus, O cronica a Buellrettilor (1802-1830), scrisa de un mettetugar, 161 p. (ms.).
48. Al. Lapedatu, Catagrafia bisericilor bucureflene
la 1810, Bucuresti, 1907, 59 p. in 8°; 49. Emil Virtow, Ion Virtosu i Horia Oprescu, Inceputuri edilitare 1830-1832, I. Documente pentru istoria Bucciret-
tilor, Bucurcsti, 1936, XV + 223 p. in 4°; 50. Em.
Virtosu, Palatal regal cum a fort in trecta, de /a Nicoke Grdmaticul la boierul Dinicu Golescu. Documente prezentate de..., Bucuresti, 1937, XXXI + 61 p. si 5 pl. 51. I. Ionascu, Documente bucurettene privitoare la proprietatile Manastirii Col/ea, Bucuresti, 1941, 445 p.
in 8', cu reproducen; 52. Fl. Georgescu, Paul Cernovodeanu, loana Cristache Panait, Documente privind istoria oratuhri Bucuretti, Bucuresti, 1960, VIII + 341 p. in 8° ; 53. George Potra, Documente priviioare la istoria orapilui Bucuretti (1594-1821), Bucuresti, 1961, 819 p. in 8" ; 54. N. Stoicescu, Repertorild bibliografic al monumentelor feudak din Bucuretti, Bacarcsti, 1961, 363 p. in 4°, Cu ilustratii ; 55. Br/curet-1d in literatura. Tcxte alcse i adnotate, cu un cuvint
inainte de Radu Albala, Bucuresti, 1962, XXXVI + 747 p. in 8".
56. Bucureili. Rezullakle sapaturilor arbeologice ti ale cercelarilor istorice din and 1953, Bucuresti, 1954, 263 p. in 80, ca ilustratii i planuri ; 57. Bucurettii
arbeolo,gice, VII (1961), p. 657-680; 60. S. Morintz, P. Roman, Dina Rosetti, Panait I. Panait i Gh. Cantacuzino, Sapciturile arbeologice din Buctiretti, in Materide fi cercetdri arheologiee, VIII (1962), p. 761-794; 61. Cercetdri arheologice in 13neuretti, Bucuresti, 1963,
388 p. in 8".
62. Anuarul statistic al oratidui Bururetii, Bucuresti, 1959, 175 p. in 16" ; 63. Bucureili la a XX-a anivertare a eliberdrii patriei. Cifre fi imagini, Bucuresti, 1964, 293 p. in 8". 64. Gheorghe D. Florescii, Din vechiul Bucuretti. Biserici, curl; boieretli hanuri intre and 1790-1791 dupa cloud planuri medite, Bucuresti, 1935, 186 p. in 4",
ea 5 planuri ; 65. loan C. Mali, Plana baltii migia, in Bucurettii-Vechi, IV (1931 1935),
p. 47-49; 65. L. Moga, Un plan inedit de la 1847 al mud sector din crap/ Bucuretti, in Bul. Co,;,. mon. isi., XXX (1937), p. 179 --184 ; 67. I. Ionascu, Un plan inedit al Curtii Vecbi din 1799, in Rev, is:. rom., XIII (1943), p. 55-77 ; 68. I. Ionascu, Plana carlo-
grafie inedit al oratului Bucuretti din anal 1770, in Simla, XII (1959), 5, p. 113-131.
69. G. Olszewski, Bucuretti (Bucarest), Note islarice fi stampe, Bucuresti,- 1929, 15 p. si 12 planse ; 70. Victor BrAtulescu, Vecbi veden i bucurettene, Bucu-
resti, 1935, 6 p. + 32 planse, in 4°; 71. Albumid
9 limit 1936, Bucuresti, 1936, 199 p. in 8°, cu ilustratii si planar ; 72. Adrian Corbu, Bucurettii-Vecbi, Documente iconografice, Bucuresti, Lunei Bucuretti, 9 mai
1936, 18 p. + LX X XIV planse si un plan, in 4°;
Eyxapectn, Bucuresti, 1952, nepaginat, in 4°; Teodor Enescu, Un album de folografii a/ lui Carol Pop de Szatbmary ca veden i din Bucuretti, in Studii fi cercetdri de bibliologie, I (1955), p. 291 299 ; 75. Gri-
gore Ionescu, Bucciretli, orapd monumentek sale, Bucuresti, 1956, 309 p. in 8°, ca ilustratii si un pian; Bucuretti. Fotografii Aurel Bad), Bucuresti, 1957. Cu o prefatil de Tudor Arghczi, 4 + 101 file, in 4°; Bticuretti, text de Ion Mari Sadoveann, Bucuresti, 1964 (nenumerotat).
Gaza,' municipald, 1932-1947, saptaminal, infolio ; 79. Bncureitii-Vechi, Buletinul Societáçii isto-
rico-arheologice Bucurestii-Vechi", I V (1931 1935), 180 p. in 4°; 80. Bucuretti, Le vista Muzeului
municipiului Bucuresti, IIII (1935-1937), 356+
152+217 p. in 8". 81. N. Stoicescu si Tr. Udrea, Muzeul de istorie a oratidui Bucureiti, in Studii, XII (1959), 5, p. 235 241 ; 82. Fl. Georgescu si Paul Cernovodcanu, Aluzeill
Dinu Rosetti,,Vantiertd arbeologic Bucuretti, In Materiale ,ri cercetdri arbeologice, VI (1959), p. 757 788 ; 59. I. lo-
de istorie a °rat:dui Bucuretti, 1960, 128 p. in 16" 83. I. si P. Panait, .Sedinta festiva de comunicari inchinald sarbatoririi orattilui Bucuretti, in Studii, XII (1959), 5, p. 241 -- 246 ; 84. Muzeul de ism,*
nascu, S. Morintz, Gh. Cantacuzino i Dina Rosetti, .Yantierul arheologic Bucuretti, in Materiale cerceldri
Bucuresti, 1964, 410 p. in 80.
de odinioard, Bucuresti, 1959, 239 p. in 40; 58. I. Ionascu, VI. Zirra, S. Morintz, Gh. Cantacuzino
a orapilui Bucurefti. Materiale de istorie
www.dacoromanica.ro
fi
muzeografie,
CADRUL GEOGRAFIC
,Dimbovitd, apd dulce, Cin'te ' bea nu se mai duce." (Zicala pcpulvi pemru
India 03ta in 175S)
Povestirea istoriei unui oras
ca si a unui po-
por
200) -- dupa meridianul de la Greenwich
i
la
incepe de obicei prin descrierea pamininhei pe care s-a desfasurat viata lui ; se cerceteaza asezarea acestuia, aspectul sau fizic, apele ce-I strabat, clima
44°24'49" latitudine nordica, aceste coordonate refe-
si bogatia lui intr-un cuvint, intregul cadru geografic. Aceasta nu din deprindere didactica sau din rutina, ci dintr-o necesitate organica, stiintifica, din faptul ca viata omului e strins legata in bine si In fati de pämintul pe care s-a asezat. Mai ales in vremea veche aceasta legatura a fost puternicä. Pe m'asura' ce sporeste civilizatia, pe m'Asura ce se inmultesc mijloacele tehnice cu ajutorul carora se poate supune sau modifica mediul fizic, insemnatatea lui scade. Ea nu va disparea insa niciodata. E necesar
meridian). Sau, cu alte cuvinte, Bucurcstii se Misa la aproape jumätate distança tare ecuator si pol (paralela de 450 trece putin la nord de Ploiesti I), in plinä zona temperata, si in partea de sud-est a Europei. Cam pe aceeasi latitudine se allá Yalta, in sudul Crimeii, i Genova, marele port italian de pe coasta Mediteranei ; dar cita diferenta, in cc priveste clima, intre aceste doua asezari i Bucuresti I
asado- sa cunoastem acest mediu fizic, sii-i cunoastem
sfirsitul intinsei cimpii care, incepind, pe de o parte, la nord-estul Milrii Caspice (sudul NIuntilor Urali),
caracteristic i le.
rindu-se la punctul de la Observatorul astronomic Filaret, unde e instalata luneta meridiana mare (cercul
In timp ce ele beneficiazi de adipostul muntilor vecinatatea mAni, orasul nostru e aproape de
si
pe de alta parte, la tarmul rusesc al Oceanului Inghetat
de Nord, se ispraveste tocmai la Dunärea olteana. Crivatul nu intilneste un obstacol apreciabil pe tot acest uria$ ses. Daca privim asezarea Bucurestilor numai in legaturá Cu tara noasträ, constatam ea el ocupa o pozitie excentrica, fiind foarte aproape de granita
ASEZAREA BUCURESTILOR
Ccl dintii care a incercat sa precizeze prin indicarea longitudinii si latitudinii asezarea orasului nostru a fost clericul Hrisant Notara, grec de neam, profesorul fiilor lui Constantin Brincoveanu si viitorul mitropolit al Ierusalimului. In lucrarea sa Intro-
aparutl in grecestc la Paris, in 1716, el da pentru Bucuresti, capitala Valahiei",
ducere in geografie,
coordonatele 47°,0 si 45°,0. Pcntru mijloacele de care dispunea atunci, grescala, in ce priveste latitudinea, nu e mare. In realitate, orasul nostru se afta la 26°5'48" longitudine estici (sau 1 orä, 44 minute, 23 secunde,
de sud si la marc departarc de cea de nord. Ii despart de Dunare, in linie dreaptä, vreo cincizcci de kilo-
metri, in timp ce pina in Muntii Maramuresului sint, in acceasi linie dreapta, patru sute cinci. Aceasta
mare diferentä scadc considerabil daca avem in vcdere numai Muntenia sau Tara Romaneasca, adica teritoriul initial a carui capitalä au fost, incepincl dc la jumatatea secolului al XV-lea, Bucurestii.
In raport cu accst teritoriu, ale carui botare sint in linii mari Carpatii, Dunfirea, Sirctul inferior si Milcovul, orasul nostru ocupa o pozitie mult mai
putin excentrica, fiind situat in jumitatea de est a 15
www.dacoromanica.ro
lui. Iar daca limitäm si mai mult zisul tcritoriu, luind in considerare numai Muntenia propriu-zisa, märginita dc Carpati, Olt, Durare, Siretul inferior si Mil-
intr-altul, calätori de tot felul, negustori i ostasi, Bucurcstii au fost un popas, un punct de oprirc. A trcia constatare este tot in legatura cu Dunärea.
coy, atunci constatäm ca Bucurestii sint intr-un punct cvasi central, in mijlocul cimpici muntenc,
De la Bucuresti, asczat in mijlocul cimpiei muntenc, se putea observa si supraveghea, cu relativa usurinta,
avind o asczarc similarii accicia a Craiovci fatil dc teritoriul oltcan. Examinind mai de aproape asezarea Bucurcstilor in raport cu Tara Romancasca, se impun trei constatad. In primul rind ca el se afla in larga zota Milroas4, care, coborind din regiunea muntilor si dealurilor, desparte cele douä stepe: Baraganul si Burnazul. S-a sustinut dc unii ccrcetätori ca Bucurcstii ar fi situati chiar pe marginea pädurii" sau pc unja dc dcmarcatic intrc padure i stepa". Realitatea este estica, deci sprc Barägan, coincide, in partca de miazazi, cu linia Alostistei, iar sprc nord-est o depaseste chiar. Astazi inca, dupa atitca stcole de dcfrisarc a pädurilor, intilnim masivc importante la nord-est,
tot curso! fluviului, intre gura Sirctului i accea a Oltului, dupii cum de la Craiova se facca acceasi operatiune pcntru portiunca cuprinsa intre Portilcde-Fier si gura Oltului. Accst aspect al aseziirii orasului a avut greutatea lui in hotarirea domnilor Tarii Romanesti de a fixa si mentine aici scaunul de domnie, intr-o epoca de lupta cu turcii, dupii cum apropierea dc Dunärc a Bucurestilor a fost un argumcnt puternic, dar in scris contrar, pentru otomanii care voiau sa tina in fritt Muntenia, constituind, in acest scop, raialc pc tarmul sting, la Turno, Giurgiu si Bráila, prccum i pcntru domnii nostri care se bizuiau pe sprijinul otoman. In rezumat, atit sub raportul economic, al posibilitatilor de trai si de schimb, cit si sub raportul
est si sud-est de Bucuresti. Cu cit ne ducem in
politic, al posibilitatilor
ca el se aflil in interior/II zonei pildnroase, a carei limita
trecut, cu atit aceste masive sint mai mari si cuprind
din toate pärtile orasul. In arnanuntita harta rusa a Principatelor, ridicati si redactatä intre 1828-1832,
se pot observa insemnate paduri care merg de la Pantelimon, din marginen Bucurestilor, pina la Mostistea circa 35 de kilomctri in linie dreapti trecind i dincolo de accasta apa i, inaintind, spre nord-est, sub forma de petece resturi ale codrului inchciat de altädata pina la Ialomita, pc carc o ating in regiunea Alexcni-Vadu Pietros. Aceeasi
harta arad un masiv pacimos mare si doua mici
de lupa i supravegherc reciproca, asezarea Bucurestilor, in mijlocul cimpiei muntcne, in cuprinsul zonei päduroase cc desparte cele doua stcpe zona strabätuta de o retea de ape si la o relativa apropicre de Dunire, se justifica, ii gaseste o explicatie satisfaciltoare.
INFATISAREA SI CONSTITUTIA SOLULUI
la est de Mosiifiea, intre accasta vale si satul ileana.
La nord-est de Bucuresti ea inseamnä pädurile de la rasarit de Stefänestii-de-Jos, de Afumati i de Sindrilita, iar la sud-est de oras, padurile de pe cele dota maluri ale Dimbovitei: in regiunca PitagheiOcheasca-Popesti, in dreapta apei, iar in regiunea Vasilati-Aprozi, in stinga ei. Mai departe, spre sud-est,
este masivul important de la Ciornuleasa, orientat spre extrcmitatea de nord a lacului Mostistea, spre satul Curatesti. Ar fi, socotim, fastidios sä insistäm mai mult asupra accstui aspect ; dovada e ficuta : Bucurestii s-au aflat, in epoca intemeierii lor, in cuprinsul zonei paduroase care despartea cele dota stcpc ale cimpiei muntene. Accasta zona, strabatuta de un fascicul dc riuri avind acceasi directie, riuri clintrc care pentru asezarea Bucurestilor a fost hotaritoare Dimbovita, presarata apoi cu lacuri bogatc in peste i cu poieni burle pentru agriculturii, oferea conditii optime traiului omencsc. A doua constatare cu privire la asezarea Bucurestilor in raport cu teritoriul Tarii Romanesti este ca el se aflä pe calca cea mai salda care lea& Dunarea cu Transilvania, si anume, la punctul de intretaicre a celor dota' drumuri ce, venind de la stravechile vaduri ale Giurgiului i Oltenitei, se indreapta spre trecatorile Carpatilor. Pc aceasta cale, pe care, din timpuri imemoriale, s-au perindat, intr-un sens
Orasul nostru s-a dezvoltat pe un ses intins, cu panta link de la nord-vest spre sud-cst, si sträbätut de dota' cursuri de apa: Dimbovita si Colentina. Punctul cel mai inalt de pe teritoriul Bucurcstilor, teritoriu luat in intelesul administrativ actual, adica pina pz..ste linia de centurä a forturilor, este la Chiajna :
95 metri deasupra nivelului madi; cel mai ¡os, in valea Colentinci, in dreptul amintitei linii de centura :
55 de metri ; asadar, o diferenta de 40 de metri. Aceasta diferenta scade daca Itarn in considerare orasul propriu-zis. Astfcl, pe malul drept al Dimbovitei, la nord de punctul trigonometric Moara Ciurcl,
gäsim altitudinca 91,43 metri, in timp ce la iesirca
din oras, din ¡os de Abator, tot pe malul drept, inregistram 63,10 mctri: difercnta este de 28,33 mctri. Contrastele cele mai mari si mai izbitoarc se inregis-
treazil acolo unde scsul coboara repede in lunca Dimbovitei: la Calca Piscului, undc diferenta intre punctul cel mai inalt (83,37 m) i cheiul Dimbovitei (65 m) este de 18,37 metri, apoi la Arsenalul Armatei,
unde aceeasi diferenta intre punctul cel mai inalt (87,50 m) i chei (71,60 m) este de 15,90 metri ; de asemenea la Dcalul Patriarhiei un rest mai rezistent din sesul originar ros de apele Dimbovitei unde diferenta este de 15,16 metri (86,86 m ata de
16
www.dacoromanica.ro
71,70 m). In lcgatura cu accst deal, e intercsant dc obscrvat cá punctul unde, in vcchime, se masura defectuos, ce-i drept altitudinca, era pragul uvii bisericii metropolitane. Planul Bucurevtilor intocmit de ingincrul Borroczyn i tiparit in 1852 arc urmatoarea insemnare in coltul din drcapta, jos, al uneia din cele patru planve: Inaltimea peste surfata MAni Negre, pragul de piatra al Lisa de intrare in biscrica
sfintei Mitropolii
este
=
32,85
stinjeni
Serban-voda...".
Apa Dimbovitei vi-a taiat in intinsul ves al Bucu-
Filaret (mai tirziu fintina Cantacuzino) din Parcul Libertätii, sau izvorul dc linga podul Cotroccni, pe malul drept al Dimbovitei. Din loess sau lut s-au facut tot soiul de oale i vase, inccpind cu cele de acum citeva mii de ani, descoperite la BucurevtiiNoi, la Tci, la Fundcni vi in atitea alte 01.0 de pe aria bucurevtcanii i pinä la produscle olarilor", a
caror mahala era, in vcacul al XVIII-lea, in jurul bisericii cu acelavi numc. lar din lut amestccat cu ccva nisip s-au facut caramizile ; un document din 1668 amintevte, in sud-estul Bucurcvtilor, pe malul
revtilor o Iona, mai larga sau mai sterna, dupa
drept al Dimbovitei, locul drept Caramizii"
rezistenta pe care a intimpinat-o in rocilc solului. Liirgimea cca mai mare o constatam in partea de
unde sint Carämidarii-de-Jos de astazi ; majoritatea caramidariilor, ca vi a gropilor de nisip i pictriv, au fost insa pe malul sting al Dimbovitei, unde grosimea stratului de loess e mai mica i dcci nisipul vi pietrivul mai aproape, i anume, in partca de nord nord-vcst a oravului ; aici, in nord-vest, se afla cartierul Caramidarii-de-Sus. Bucurevtenii au avut la indemina avadar matcriale de constructic ; le-a lipsit numai piaira pe care au trebuit s-o aduci fie fie de de la munte calcarul de Albevti, de pildii peste Dunare calcarul de Rusciuk, de buna calitate.
sud-est a oravului, i anume, la sud-est-est de Väca-
revti, unde ea atinge 2.960 de metri, deci aproapc trei kilometri, vi din jos de Dealul Piscului, Linde e de 2.190 de mctri. Cca mai mica largime se constatä in dreptul pintenului" de la Mihai-vociä, Linde distanta intre baza dealului pe care se ridica Arhivele Statului i inceputul pantei sprc strada Riureanu
este de circa 270 de mad. Actiunea de eroziune a apei nu s-a exercitat uniform pe tot intinsul luncii. In uncle locuri, din cauza rocii mai dure, au ramas portiuni mai putin roase, mai inaltc, constituind adevarate popine" sau gradivti". In afara de Dealul Patriarhici, eel mai putin ros, inaltimea lui maxima fiind la nivelul vcsului de la marginca luncii i constituind deci un martor"
al vcchii altitudini, dud Dimbovita a inceput sa-vi sape albia, in afara de el, mai este movila de la Radu-vocla, i movila mult mai tevita, numita de bucurevteni gorganul" nume dat de obicei movilelor artificiale, acoperind mormintc stravechi vi pe care se inalta biscrica Sf. Inc. A cxistat vi un gorganel" amintit, simultan cu gorganul", intr-o insemnare oficialä din 1724, iulic 20; el se afla in mahalaua Mitropoliei"
i
avea cladita pe el tot o
bisericá,§i anume, tot cu hramul Sf. In cc privevtc malorik luncii sau, cum i se mai spune, cu un termcn tehnic, a albiei majore, constatam ca, in general, cel sting coboara mai lin decit cel drcpt. Constitutia solului bucurevtean este azi bine cunoscuta gratie numeroaselor sondaje facute in difcritele
parti ale oravului, vi dintre care cel mai adinc este acela de la Filarct (1.008 m), executat in 1906. Sub un strat subtirc 0,50 m de pamint ncgru sau pamint de padurc, format din putrezirea frunzclor, se atlas un strat de loess sau lut, amcstecat in uncle locuri cu argilá, strat de grosime variabila dc la 1 mctru, pe malul Colentinci, la Floreases, pina la 12 mctri, pe malul drept al Dimbovitei, in Dealul :
Spirii, la Filaret etc. Sub loess dam de nisip, iar sub nisip, de pietriv. Mai jos, e un strat de argila, la nivelul canna se stringe apa freatici sau de infiltratie, intrucit argila n-o lasa sa trcaca prin ea, spre paturile inferioarc. La acest nivel sint izvoarcle de api rece, buna de bait, cum c izvorul fintinii lui
pe
APELE
Aria bucurevteana n-a dus lipsa de apa. Dimbovita, cu aflucntii ei, pe dreapta vi pe stinga, a strilbatut-o, Colentina, cu meandrele ci, a inarginit-o spre miazai rasärit ; lacuri i balti au fost in multe parti, nu numai jos, in luncii, dar vi dcasupra, pe
noapte
cimpie.
Cine vede astazi Dimbovita curgind supusa in fundul unci tranvei adinci, cu undele murdarite de rcziduuri de petrol vi de tot soiul de dejectiuni, cu
greu îi poatc inchipui cum arà'ta aceasti apl in vremca veche. Era un riu cu mers vcrpuitor, Cu meandre care au fost täiate in urma canalizarii, cu insule sau ostroave care au dispärut, cu aflucnti pe dreapta vi pe stinga, afluenti care au sccat, i cu o sumä de balti vi lacuri pe tot intinsul luncii. Pc malurile ei crevteau salcii i arini ; insprc apus, la Grozavevti, Cotroceni vi Sf. Elefterie, se intindea codrul ; stejari falnici, biltrini de sute de ani, se mai putcau vcdca inca in acca parte in prima jumiitate a vcacului trecut. Cind venca marc, cartiere intregi Grozavevti, Gorganul, Izvorul crau inundate (vezi fig. 2); umblai cu luntrca de la casa
la casa; lar dupi ce se trageau apele, prindcai ¡woe prin batik rilmase i, citcodata, chiar prin pivnite. 0 mare parte din oravcni beau apa Dimbovitei. O carau sacagiii cu sacalelc (vezi fig. 3), strigind apa de vinzare, aaap", sau numai aaap", i, mai sonor, 000p", vi o limpezcau gospodarii cu piatra17
www.dacoromanica.ro
,
Fig. 2 Inundatia din I3ucurc§ti provocatil de Dimbovita In vara anului 1864, in timpul lui Cura-voda. Accsta din mink insotit dc doi aghiotanti, cerceteaz3 carticrul inundat. Stampi contemporan1 (M.I.B.)
aced; mai tirziu, cci mai avuti o filtrau prin filtre de piatr5 poroas5. Ii tnerscse vestea ca are gust bun, ea' c usoari i s5nitoas5", cum spunc Del Chiaro, secretarul italian al lui Brincovcanu, ca c dulce" la &kit. Bucurestcnii ziceau Dimborild, apd dulce, cin'le bat nu se mai duce", §i accastà zicalä a fost inrc-
gistratil de multi dintre strainii care au trecut prin orasul nostru. Cel dintii care o noteaza c armeanul Hugas Ingigian, calkor la noi prin anii 1780-1785. De fa, zicala avea si un intcles figurat: traiul bun din Bucuresti sub toatc raporturilc, atit al belsugului si icftinàtáçii, cit si al libert5tii (fatil de regimul din Imperiul otoman), ospitalitatca si firca dcschis5 a bucurcstenilor fäccau pe toti cci care träiserá un timp aici sa doreasc5 a se stabili definitiv in orasul bucurici", sau, cel putin, aduca amintc intotdeauna cu pläcerc de cl.
iastc in apa Dimbovitei, din josul m5nistirii, in .ida cea noao", vad &alit ei tot de Alexandru-voievod cel Batrin. i mai sus, din sus de vechca resedintä sau Curte domneasc5, Dimbovita avuscse alt curs. Ne-o spune un act din 1775; el amintestc de o moari Cu douà roti pe care o stäpinise biserica domneasci din Bucuresti inainte de 1673, in apa Dimbovitei, din sus de Curtea domneasc5, impotriva vdei celei vechi", adic5 a vcchiului curs. In sfirsit, un alt document, inedit, din 1707, iunie 2, referitor la mosia satului Dudesti, lingà Bucuresti, pomeneste in dou5
rinduri matca Dimbovitei cca vcache", prccizind Fig. 3
Matca Dimbovitei n-a fost mcrcu nee*. In drcptul mànàstirii Radu-voda ea curgca prin alt5 parte. In 1649, Mad Basarab, intirind m5nastirii mosia sau ocina ci din Bucuresti, din jurul licasului, precizeaza: ...ocin5 aici in oras... imprejurul sfintci m5n5stiri, de la mow ceo recite a Dimboritei imprejur pre semne (dc hotar l)... pinä iarAsi la cursul vechi al Dimbovitci i cu cinci roti dc moara, cit a fost dat si a fost miluit de Alexandru-voevocl si de Radu-
vocvod". lar cu trci ani mai inaintc, la 25 septembrie 1646, intiírind printr-un act incdit, acelciasi män5stiri, un vad de moar5, Matei precizeaz5: Cc 18
www.dacoromanica.ro
Doty I": negustor ambulant de ara de baut ; unitatca dc mlisur3 era cola. (81.I.B.)
cbiar : ...ce iastc pre suptu malul Vacarestilor" si o
data Dimbovita cca noao". Cunoastcm cinci insule sau ostroave pe care le forma riul. Cca dintii era la Sf. Elefterie. Prima biserica purtind acest nume
biscrica Sf. Elefterie-
Vechi, astäzi la o distantä apreciabill de DimboSc afla, potrivit planului lui Sulzer, din 1780, chiar in insula, intr-un loc frumos, inconjurat de copaci bätrini, unde veneau adesea bucurestenii sa vita
se plimbe. A doua insula, de mici proportii, era in 1852 in dreptul Gradinii cu cai", unde se termina actuaba stradä Vasile Pirvan. A treia se afla, potrivit planului rus din .1770, cit i aceluiasi plan al lui Sulzer, intre Mitropolie i Curtea domneasca. Accasta trebuie sa fie insula sau ostrovul de care vorbeste documentul lui Matei Basarab cind intareste
biscricii domnesti un vad de moara despre baic si despre oslrov". A patra insula si cea mai mare era la sud-cst de Radu-Voda ; in planul din 1791 al ofiterului Purcel, ca are o lungime considerabila
peste
medico-legal. Bucurestioara eamintita pentru india datä la inceputul vcacului al -XVII-lea, intr-un act din 1608; numeroase altc acte din accst vcac, uncle inedite cum c, de pilda, cartea lui Dragoti judetul si a celor 12 pirgari, din 1670, mai 15 pomenesc de piriul" cc se chiamii Bucurestioarr. Nlahalagiii ii mai spuncau si altfel : Cacaina, nume care se &Idea adeseori apelor mici din marginca tirgurilor si satelor noastrc, cu malurile murdarite de dejectiuni si tot fclul de necuraçcnii. O asemenca apa era si la Iai o pomeneste atit Miron Costin, eft si Neculcc o alta la Focsani. Porecla Bucurestioarei carc uncori apare intr-o forma chiar mai accentuati rezulta limpcdc din douà acte ineditc, co datele 1725, mai 4 si mai 28, cuprinzind o hotarnica a unui loc a logofätului Staico, din mahalaoa Scaunelor". Acest afluent al Dimbovitei a subzistat in veacul al
XVIII-lea; un act incdit din 1764,
februarie 3, vorbeste chiar de puntile" de peste el. Cu vremca, insa, balta Icoanei, de uncle izvora, s-a
doi kilometri ; e im partita in doua de un curs mic un prival are case, mai ales in partea de apa
potmolit, a secat in cea mai mare parte; a secat
de miaza noaptc, vii i livezi ; drumuri mici o strabat
aceasta din urma se transformase intr-un sant" sau canal" de scurgere ; in planul manuscris al lui Bor-
in lung si in lat. Am intirea acestei insule, dispirute co prile jul canalizärii figurcaza dcci incä in planul Pappasoglu (1871) (vczi fig. 4), precum i intr-un plan al Bucurcstilor, alcatuit in intervalul 1872-1878
se pastreazi pina astäzi in numelc strazii intre Girle din cartierul Brosteni, strada ce amintestc cele cloud brate ale girlei care inchideau insula. In sfirsit, ultima insula Sc afla, in 1852, la iesirea din oras, in dreptul zalhanalci" sau Abatorului (vezi harta nr. 1). Dimbovita a avut, in cuprinsul Bucurestilor, mai multi afluenti. Cel mai dc seami a fost Bucure,rtioara, pe partea stinga. Izvora din balta Icoanci pe locul Gradinii Icoanei de azi bala' adinca, in care, dupa spusele bätrinilor de altädata, te putcai ineca, cu cal
cu tot, si marginitä de trestii ; sträbiltea mahalaua Säpunarilor sau Scaunelor
un document inedit din
1734, februarie 22, referitor la case si locuri din mahalaua Sapunari, zice: Uncle da Bucurcstioara in apoi pescäria veche si forma, in ulita Scaunclor"
spatele Spitalului Coltca, o balta numita bala de i se mai spunea lacul Sutului", dupa proprietatca Sutu din apropiere. De aici se impartea in doua brate : unul, cel mai dinsprc apus, apuca prin Tirgul Cucului, de la sud de SI. Gheorghe coborind spre Baratic, apoi, pe linga zidurile Curtii domnesti Curtea Vechc de mai tirziu se varsa in Dimboyita, in dreptul stradclei numitä Bazaca azi desfiintata adica in dreptul halci de carne din Piata Unirii. Bratul celalalt, dinspre risärit, taia Podul Tirgului de Mara actuala Cale a Mosilor apuca prin strada Radu Calomfirescu, taia Podul Vergului calea Calarasi de azi i apoi prin depresiunca unde sint strazile Udricani, Olteni i Labirint se värsa in Dimbovita, mai sus de jitnita domneasca", adica de magaziilc
la carvasara" (adica dc la vamä 1) ;
de grine, cam in dreptul Morgii sau Institutului
Bucurestioara ; pc vremca Regulamentului Organic, roczyn balta de altädata e redusä la un tercn mlastinos,
iar piriul a disparut. Tot pe partea stingä a mai fost, in prima jumatate a veacului al XVII-lea, un piriu al carui nume nu-I cunoastem si a cärui apä era folosita de tabaci" sau tabacari pentru lucratul pieilor. Se afla in regiunea de la vale de Sarindar-ZIatari, pe linga Vado! Cailor, i provenea, probabil, dintr-unul sau mai multe izvoare din coasta de deasupra luncii. Sc pare cä era totuna cu firul de apil care scurgea prisosul baltii Cismigiului pe atunci lacul lui Dura negutatorul" ; acest fir de apa se vede inca pe Plano! capimlei Romaniei, BicureIi, alcatuit in intervalul
1872-1878; el nu mai figureaza insi
in
planul
Orascu din 1893.
Pc partea dreapta au fost cel putin trei afluenti, trei girlite, dintre care cca mai cunoscuta se numea Dimbovicioara. Ea izvora, dupil cit se pare, din versantul de est al Dealului Spirii, i anume, aproape de extremitatea lui sudica, trecca prin mahalalele Sfintii Apostoli i Antim, se unca cu piriul numit Girlita, traversa Podul Calicilor actualmente Calca Rahovei in dreptul grädinii din lata strazii SI. Ilie
si apoi, pe linga fostul Hotel Avram" si pe linga crucea de la poalcle Dcalului Patriarhici, se viirsa in Dimbovita pe locul actualei Picte a Unirii. Lungimea ci era, potrivit Regulamcntului Organic, de 795 stinjeni, adici 1.563 de metri. Dupa o alta parere, exprimata recent, Dimbovicioara nu ar fi fost un aflucnt
al Dimbovitei, ci bratul ei care ocolea pe la miazazi ostrovul" din faça Curtii domncsti si care, in actele secolului al XVII-lea, e cunoscuta sub numcle de matca vcche". Chestiunca nu e inca definitiv lamurita. Afluentul Dimbovicioarei numit Girlita izvora el tot din versantul dc est al Dcalului Spirii, in dreptu I 19
www.dacoromanica.ro
t5 '
..
.
r
i
.
Ai
s
.:*".77-
,,,./......40.,..__
- 't i7.--,k,. j ._ .
'
-.
..ta:..... r____,,,
[1:-/1/4,''$ i1 , .;' 0},#
-
... . %. .,
......!../. 4,...
/.,:i.1 *ii..
4,
r. ,.,,.
,r ,tylr
L''.. .-,i7;-&,.;,,-.:,..-¡,...,,
A
'
'
II --'
-
-
;.
...,
to
E
4e077
..).
.0
LA.6.. . li. 1"
'3 7
,.
-
'...t.-- , _21..,=4,/ 1 V,-;
77:41',.:
;
pt,
It 4fr 4 4
. -.....2.,,,-- ,
-
)A,..?.;:er '
' V'W
:,,:::,,,.1.
2
% '%
'.;/!
20
.
4
A
g-
2 .:..
,
i,'..
.
a
a
-
,en
_
-
'-
.
,
-
4
1111"--
,
?:
.....
..*:;'1.1
,
\\
e
e.
www.dacoromanica.ro
limitei dintrc Arsenal si Cazarma Alexandria, traversa strada Batcriilor, forma o mici balti sau bilter lingi Biserica Albi din Postivari i pornca apoi pe fosta stradi a Girlitci, care in planul din 1911 se numestc Lupca Girlita, iar astizi se chcami Petre Locusteanu. Numelc vcchi al acestei strizi la care ar trebui si se revini e revelator: el arati trascul de odinioari al Girlitei, dupi cum, in mahalaua Brosteni, strada !rare Girle pistreazi amintirca vechiului brat al Dimbovitei, astizi dispirut. Din strada Girlitei, aflucntul se indrepta spre sud-est-est, faia actuala stradi Antim i mergca de se virsa in Dimbovicioara. Pappasoglu, in lucrarca sa ultimi asupra fondirii Bucurestilor, afirmi cl Dimbovicioara forma lacul
Izvor. Alte izvoarc au fost in coasta Filarctului,
i cl un brat al ei unea diferitelc bilti
In primivara anului 1871, sipindu-se pentru a Sc pune temeliile unui pod peste Dimbovita, la intretiierea Cu Calca Viciresti, a icsit la iveali un izvor fcruginos, carc a ficut vilvi in Bucuresti citiva ani de zile; venea multi lume s5-si faci aici
Dudescului
din lunca Dimbovitci, inccpind cu balta Arhimandritului i isprivind cu accea a lui Tircá. Accastà afirmatic nu se poate dovedi insá documentar ; observám apoi i faptul arati ci entuziastul Pappasoglu incepusc, sprc bitrinetc, sa incurcc lucrurile balta li Tired' era situati pe main/ sling al Dimbovitei, nu
pe cel drept, unde curgca afluentul de care nc ocupim. Ditnbovicioara mai exista incä in 1804, cind un document din 5 iulie o aminteste, arátind ci in ea urma si se scurgà apa unui sant din mahalaua Sf. Me. In prima jumitate a secolului al XIX-Ica
a sccat, s-a potmolit, ca i Bucurcstioara. O jalbi din 10 martie 1830 a locuitorilor din patru mahalalc Dudescu, Sf. Apostoli, Antim i Sf. Ilic arat5 Dimbovici oara e astupafi" i 6, din aceasti pricini, apele care vin dinspre Curtea Arsi, pe fosta girlitä", devenitä acum sant", ca i Bucurcstioara, Sc revarsi in amintitelc mahalale, producind pagube. Si in textul Regulamentului Organic (1831), la capitolul Pentru scurgerea tuturor mocirlelor din orapd Bocure,rtilor se arati ci Dimbovicioara... fiind astu-
pack acum se curiti", sprc a primi apa tuturor lacurilor ce vor fi prinprejur". Un alt afluent al Dimbovitci pe partea dreaptà era
girlita care se scurgca din lacul de la Filaret. Ea mergea de-a lungul actualei strizi a Liniriei ; in apa
girlitei spälau femeile lina oilor, uscind-o apoi in silciile de pe margine. 0 asemenea sälcioari" era la coltul Càii erban-voclä cu strada Lînáriei. Girlita existi i astázi, numai cl nu se mai vede, fiind cana-
lizati, curgind adici printr-un canal subteran, de-a lungul stràzii Liniriei. Al treilea aflucnt era privalul Cociocului, adici girlita prin care se scurgca prisosul de spa' al MO dintre Cirimidarii-de-Jos i dealul uncle sint astizi Cimitirul Bello si Crematoriul. Frivalul se mentinc i acum, dar cu un debit mai mic
Cociocul se tot micsorcazi prin gunoaiele ce se depoziteazi de citre municipalitate ; el se varsi in Dimbovita, lîngà Abator. Dirnbovita i aflue ntii ei de pe dreapta si de pe stinga primeau i apa diferitelor izvoare care izvorau
din coastele sau pantele ce scoborau spre tuna. Un asemenca izvor a dat numele mahalalei si strizii
alimentind lacul de jos. Un izvor bogat era in piclurea Cotroccnilor ; fiind descoperit de copiii voicvodului Alexandru Nforuzi i captat, a cipitat numele de Fintina beizadelelor". In Plana Cipnigiului, ridicat in mai 1844 de ingincrul K.N. Rimniccanu, sint indicate, pe partea dinsprc strada $tirbei-Vodi,
nu mai putin de cinci fintini", adici cinci izvoarc, din fiecare curgind un fir de api sprc bald"; amintirea li se pistreazi in numelc strizii $ipotul Fintinilor, dintre piateta de uncle incepc strada Brezoianu Cismigiu. Un alt izvor sau fintini a fost in dreptul bisericii Popa Tatu, care in vcchime a si purtat, impreuni cu mahalaua respectivi, numcle de Fintina Boului (vczi mai departe, la capitolul Mabalale).
cura ; se
infiintase si un tramcar special: Plata
Viciresti ; de la accst izvor, care a sccat cu prilejul canalizirii Dimbovitci, a rimas numele strizii Apele Minerale din partca locului. Dar dad 5 in cc priveste izvorul feruginos, siparea Sf. Gheorghe
transeii Dimbovitei a insemnat disparitia lui, ea a dat
la iveali, in schimb, un alt izvor, bogat, cu api buni si rece, dar nu mincrali, din sus de podul Cotroceni, pc malul drcpt. El existá i astral, captat prin trei tcvi ; alituri, un panou al I.C.A.B.-ului ves-
teste pe cetitcni: Apä de ',kit. Din izvor natural." Numcroasc au fost, din vechime i pini in prima jumitate a veacului al XIX-lea, Wide §i lacier& de pe aria actuali a Bucurcstilor. Ele se datorau, pe de o parte, celor doui cursuri de api, Dimbovita Colentina, care, in divagirile lor in luncile respective, formau asemenca oglinzi de api, pe de alti parte, izvoarelor. $i anume, nu numai izvoarclor care proveneau din coastcle cclor doui lunci, dar si unor izvoare care se aflau dc asupra, pc ses. Cca mai vechc mentiune documentará privestc Lacul Adinc, pomcnit intr-un act din 1571, mai 20; cl se afla in dreapta Dimbovitci, in p rcajma m5nistirii postelnicului Gheorma si a jupinesei lui, Caplea, flea' si putem determina mai precis asczarea lui ; ceca ce stim este cl intre acest lac si Dimbovita se intindeau livezi si vie pc care in anii 1571-1585 le stäpinea zisa ministire. In veacul al XVII-Ica, pe vremea lui Matei Basa-
rab, c amintit lacul lui Dura nevi/Nora", care se jntindea pe locul unde e astäzi lacul Cismigiului. I se zicca asa dupi nu mele unui ncgustor din vecinitate ; se prindca peste in acest lac, dupi cum se prindea si in Dimbovita si in helesteiele orasului. Ni s-a pistrat contractul, inedit, din I august 1855, prin care e concesionat pe trci ani pescuitul in lacul Cismigiului pentru suma de 9.500 lei vechi. lar in narturile, adici preturile maximalc din vremea fanariotilor, este trecut i pretul la pestele viu de Dimbo21
www.dacoromanica.ro
vita pc carc-1 aduc cu copäilc" la piatà cci ce-I prind.
prinse chiar in raza orasului ; asanatc, avind pe
In afara dc I.acul Adinc mai crau, pe drcapta Dimbovitei, in lunca, o serie intrcaga dc balti i lacuri Inccpind dc la Grozivcsti si pina la Caramidarii-dc-Jos,
maluri parcuri ingrijite, instalatii sportive si strandud, ele constituie o podoaba a capitalci si un permanent punct de atractic. Enumcrarca oglinzilor dc apä n-ar fi completa daci n-am pomeni i trci bele,rieie sau iazuri de peste, adica lacuri artificiale formate prin intcrventia miinii
cic se succcdau in accastä ordinc : 1. lacul dintrc Grozavesti i Cotroceni, cam in dreptul Cazarmii Malmaison ; cl se gasea in 1844, potrivit planului Borroczyn, pc proprietatea Sofiica" ; 2. lacul de la Sf. Elefterie, la cst de biserica, intr-un cadru romantic, inconjurat dc paclure ; 3. lacul Dudcscului, situat, potrivit unui document din 1804, aprilic 3, impotriva
luminatei curti gospod (viitoarca Curte Arsä) linga zidul grädinii dumncalui caminarului Dudescului" ; lacul Antim, linga manastirea cu acclasi nume ; balta dc linga ligdnia Mitropolici, la poalelc dealului" ; 6. balta cca mare a Brostcnilor, din jos dc Radu-Vodi ; 7. lacul Filaretului, pe locul cclui de
azi din Parcul Libertatii ; 8. Cociocul dintrc Caramidarii-dc- Jos si Dcalul Bellului. Sus, pe ves, densupra luncii, tot pe malul drept, dar in afara orasului, planul lui Purcel din 1791 aratä trci lacuri, tustrcic fara numc : unul se allá la sud-vcst-vcst de lacul Filarctului si la nord-vcst dc intretaierca drumului sprc Copaceni cu accla sprc Beresti ; al doilca vine la sud-vcst-vcst dc Dcalul Patriarhici ; al treilca, de forma lunguiata i cel mai marc din tustrelc, c la nord dc preccdcntul. Pc malul sting, in lunca, in afari de lacul lui Dura ncgutatorul (Cismigiul dc mai tirziu), mai crau doua lacuri in rcgiunca din No Cotrocenilor, i anumc, pc locul cazärmii din 1852, avind i doua insule, pe cea d espre miazäzi ridicindu-sc o movila ; =Malt,
pe proprictatea Procopic (cimpul Procopoaiei de mai tirziu), legat de Dimbovita printr-o girliti avind i cl, in mijloc, o insulä. In prcajma gorganului", asadar intrc Cismigiu i Dimbovita, era lacul sau balta dc la gorgan.
Dcasupra, pc ses, pc lingi lacul Icoanci i accla de la carvasara sau al Sutului, amintitc mai inaintc, mai crau lacuri sau bälti : 1. in capul Podului Mogosoaici, imcdiat la nord de actuala Piatä a Victoriei ;
in rcgiunea colii primarc de pc fosta strada a Clementei, azi C.A. Rosctti ; amintirca salciilor cc inconjurau accasta balta s-a pästrat multi vrcmc in numcle sträzii Salciilor, azi Julius Fail( ; 3. inaintea biscricii... Pantclimon", in partca dc cst a orasului ; 2.
indicatia o aflam intr-un act din iulic 1752, de la Grigorc Ghica. In afara dc complexul de lacuri si bälti legate dc Dimbovita i de accica de deasupra luncii, dc pe
omenesti, prin ridicarca unui zagaz sau iczaturi. Ccl dintii amintit intr-un documcnt din 3 martie 1632, apoi in altc douä din 4 iunic 1668 si 4 ianuaric 1672 este acela al lui $erban-voda, adica al lui Radu $erban (1602-1611) ; cl se afla, dupa toatc probabilitatile, pe locul actualului Parc al Libertatii ;
se utilizasera izvoarele coastclor vecinc. Cel de-al doilea era pc malul sting al Dimbovitei, in lunca, in partca de sud-cst a orasului, lingä biscrica lui Tirca ; el poarta chiar, la 1852, numcle de hclestcul biscricii lui Tirci". Cel de-al trcilca helcsteu sc afla la Julcsti (Giulcstii de azi) si sc alimenta cu apa din Dimbovita printr-un santulct. La 25 aprilic 1785, voda dadca ordin stapinului respectiv sa la masurile cuvenitc ca nu cumva, la vrco viitura marc a Dimbovitei, sa Sc umplc prea mult hclesteul i, rupindu-i-se
zagazul", sa sc intimple vreo inticcatura mahalalelor din Bucuresti". Dcsigur, toatc aceste lacuri, balti si hcicsteic dadeau o nota deosebitä, pitorcasca orasului ; ele potolcau in oarecarc masura arsita vcrii i contribuiau,
pe dc alti parte, la aprovizionarca cu pestc. Prczentau insa si mari inconvenientc : crau adevarate focare de paludism ; tintarii roiau pretutindcni. Apoi,
in timpul caldurilor, apa in multe din ele scadca, nu se mai putea primcni i, prin dcscompunerea materiilor organicc, incepea sa miroase. O suma dintre calatorii straini releva accst inconvenient, adäugind ca din cauza biltilor, acrul, in timpul verii, e ncsanatos. Astazi cele mai multe din bältilc, lacurile i helcsteiele legate dc lunca Dimbovitei, ca i cele dc dca-
supra, de pe ses, au disparut. Uncic au inccput sa se impotmoleascä sprc sfirsitul cpocii fanariote ; altelc au sccat in urma masurilor edilitarc de asanarc luate in perioada Regulamentului Organic ; in sfirsit, canalizarca Dimbovitci, adincirea albici ci i, dcci, impo-
sibilitatca de a mai alimcnta, la viituri i prin infiltratii, lacurilc si bältilc din lunca, lc-a dat lovitura finalä. S-au marit, asanat i infrumusctat, in schimb, iacurile Colentinci, iar cele timasc in lunca Dimbovitei au fost si ele asanatc. Facind suma, sintcm in cistig.
scsul ambclor maluri, trebuic amintita apoi salba de lacuri formatà de Colentina, si care ocolea orasul
in partca dc nord si est. Era mai intii lacul Mogo-
CLIMA
soaici, pc marginca caruia se afla splcndidul palat al lui Brincovcanu, apoi lacul Bineasa, acela al Heels-
triului, lacul Florcasca, lacul Tei, accla de la Fundeni si, mai departc, sprc sud-cst, lacul Ccrnica, stiut bucurcstcnilor mai ales prin mäniistirca lui. Astazi, cu cxceptia ultimului, accstc lacuri sint cu-
Asezarca Bucurestilor aproape de sfirsitul marii cimpii curasiaticc, fara adapostul muntclui si departe
dc o mare caldä
11
www.dacoromanica.ro
i
chiar de Marca Neagra, a dat
in schimb, ¡ama s-au inregistrat si 30° sub zero. In intervalul 1881-1900 au fost diferente maxime
crcste sau poate crcste si la Bucurcsti. Foioase de tot fclul, pomi i vita-de-vie, legumc dc once soi, flori nenumarate, toate reusesc si se dczvolti frumos in solul de padure pe care c claditä capitala. Copacii daca sint lasati ajung la dimensiuni i virste
anualc de 71°,1. Primavara e scurta; tranzitia se facc repede de la frigul icrnii la caldura veril, iar vcgetatia
impresionante: stcjarul de la Ghcrgani, in nord-vestul Bucurestilor, avca 800 (opt sute) de ani cind a cazut,
izbucncste dintr-o data, crestc vazind cu ochii".
doborit de o furtunä naprasnick in vara lui 1956. Dudul secular de linga biserica Batistci acopera co
climatului sit, un caracter confinen/al, co vcri, in general, foarte cilduroase i cu ierni friguroasc.
Temperatura, in luna lui cuptor, poate trece de 400;
Toamna, in schimb, e lunga i cu zilc i nopti minunate. Temperatura modcrata, frumusetea cerului, luminozitatca lui speciali, coloritul atit de variat al
vegetatiei, de la rosul circsilor pini la galbenul nucilor i aramiul stcjarilor, bogitia si frumusctea fructelor i lcgumelor de tot soiul fac din toamna bucuresteana si, in general, din toamna romincasca cel mai frumos anotimp al anului. Media precipitatiunilor anualc este de 500-600 milimetri ; in mod obisnuit, Bucurcstii primcsc o cantitatc de ploaic subnormald; dc accca, plantatiile, gradinile au nevoic sii tic udate in timpul veril.
Vintul dominant, stand in toate anotimpurile, este ccl dc nord-cst (Criratul). El aduce, in timpul icrnii, frigul cc' marc, virtcjurile dc zapada, viforelc ; in rcstul anului face sA scada temperatura. Alte vinturi sint cel de sud-vcst, Austrul, vint cald si uscat, de seceta, i vintul de sud-cst, Bid/di-011, care aducc ploaie. Climatul bucurcstean este i poatc ti si mai mult influentat dc prezenta suprafetelor de apii si a liegetatici. Carticrcle de nord ale orasului, din apropierea
coroana lui mai toata latimea strazii, iar cci doi aluni din fata Casei gradinilor, lingä Liccul Lazar, au ajuns
adevarati copaci cu trunchiul gros. In Cismigiu, la $oscaua Kisselef, pe chciurile Dimbovitei si in multe altc locuri din oras poti admira frasini, ulmi, stcjari, platani batrini cu coroane bogatc. Pe Strada Berzei, devalc, intrc strada Cobalcescu si Calca Plcvnei,
coroanelc platanilor de pe cele dota parti Sc uncsc formind, in timpul vcrii, un adcvarat tuncl umbros,
plin de räcoarc. La fcl, pe Bulevardul Dr. Petru Groza (fost al Ardealului), sprc Facultatca de mcdicinii, la fe! pe Principatcic Unitc, pc strada Vasclor,
in atitca altc locuri si parcuri din Bucurcsti. O mentiune speciala mcrita vechilc paduri
sträzi
in Parcul Filipcscu si
i
viilc
intinsc de odinioara. Dupa cum am aratat si mai inainte (p. 16), Bucurcstii s-au aflat in plina zona paduroasa ; codrul vcnca in uncle locuri pink' in marginca orasului. In 1632, Paul Strassburgh, tri-
peratura mai scazuta cu citeva grade. Cind te apropii,
misul regelui Suediei, in drum spre Constantinopol, c primit de Lcon-voda i insotit pink' la Vacaresti. La popasul de aici, cu ospát i cu excrcitii i intreceri cavaleresti, trimbitcic i cornurilc rasunau in padurile de aproape si-n codrul vecin", povesteste Stras-
intr-o zi de arsita, mai ales sprc seara, de Cismigiu si de Soscaua kisselef, simti o uncla de racoarc binefacatoare. Inmultirca spatiilor verzi si a oglinzilor
sburgh. Iar douil sute de ani mai tirziu, in 1821, un contcmporan al lui Tudor Vladimircscu =ti cà putin sprc rasarit de mahalaua Oltcni d'ideal in
de apä este nadar de recomandat si sub raportul climatului. In totului tot, acest climat nu e prca
padure. Codrii Grozavcstilor, Cotroccnilor i Lupestilor, pomcniti in documentele sccolului al XVII-Ica, vcneau pina-n Dimbovita. Nu numai manistirea Cotroceni, dar si biserica Sf. Elcfteric-Vechi au fost
lacurilor si a parcurilor, au in timpul verii o tem-
favorabil, variatiilc considerabile de temperatura avind
tot fclul de rcpercusiuni atit asupra sanatatii, cit si asupra ritmului de muna. Vara, in special, pe timpul caldurilor mari, i iarna, cind e gcrul näprasnic, se poate vcdca cit c dc influentat randamcntul accstci munci. De accca, gcograful Vintila Mihailescu a
putut spune, pc l'una dreptatc: Clima... ccl mai mace dusman al Bucurcstilor".
ridicate in poicni ale accstor codri. Cringul Procopoaici exista inca in a doua jumatate a secolului al XIX-Ica ; cl se intindca pe malul sting al girlci, intre Calca Plevnci i chci, pina inspre Facultatca de drcpt. O scama din aceste paduri de la marginca orasului alcatuiau branifti, aclica locuri pazite cu
in care nu se putcau taia lemne, nici cosi fin. La 1646, mai 30, Matci Basarab, intarind minastirii Radu-voda ocina ci de la Ciumcrnicu, intrc Dudcsti, Vacaresti i Popcstii-Conduratu, dA ordin si nu se
VEGETATIA
atinga nimcni de ca, macar cc om va fi". Iar prc cinc vor prinde calcind i cosind mosia manastirii si
Orasul nostru e asezat nu numai in mijlocul regiunii celci mai bogatc si mai populatc a tarii, dar si al aceleia cu vcgetatia cea mai variata. Tot cc creste pc intinsul pämintului romanesc, dc la tarmul mirii i Lunca Dunärii pina la plaiurilc muntilor,
taind padurca
continua documentul inedit
si fic volnici (calugarii) s5-i ia carul cu boi i sacurea si
sa-i faca marc certare", dupa cum era legea"
branistci. Ba inca, adauga Vocla: unul ca acela bine sa stic ca de mare prada va fi si bataie" si din parten domniei. Aceste sanctiuni severe lovcau, in primul 23
www.dacoromanica.ro
rind, in tirgovetii sraci, care, in iernile atit de
cipind asupra capitolului special destinat viilor bucu-
aspre ale Bucurestilor, ar fi indriznit si taie vrcun lemn din pidurea ministirii latifundiare. Ville alcitulau o adevärati cununä a orasului pitrundeau in multe locuri si in interiorul lui. Anti-
restene, aritim de pe acum ca ele au constituit o nota specifici a vechii noastre capitalc si au contribuit
puternic la viata economici a ei si chiar la stilul ei dc viati.
BIBLIOGRAFIE Afezarea Bucureitilor. 1. G.
Vilsan,
neFti despre romiini.Valabia ,ri Moldova, vi/ale/ele guvernate de principii strdini, de par. Hagas Ingigian (1758 1843), in Alear. sect. ist. Acad. Rom. s. 3, t. IX (1928-1929), p. 255-316; 15. D. Caselli, Balta
Bucure,rtii din panel de vedere geografic. Teme/la Buen-
Bucuresti, 1910, 56 p. in 8°, cu 6 planse si 3 hirti ; 2. Vintili Mitailescu, Bacureflii din panel de vedere antropogeografic ,ri etnografic, in Anuar de re,rtilor,
de la Gorgani. Pita ande se Intindea ea In veacul al XIX-lea, in Gazeta manicipald, III (1934), nr. 127;
geografie ,ri antropogeografie 1914-1915, Bucurcsti, 1915,
p. 145-225 si o harta; 3. Vintili Mihàilcscu, Vldsia
16. H. Stahl, Dimbovita, in BucureFtii-Vecbi, IV (1931-1935), p. 29---33; 17. loan C. Bkilà, Plana' bdIlii Cimigittl, in Bucureflii-Vechi, IV (1931 1935), p. 47-49; 18. G. Nicolaiasa, Trei acte baca-
Mostiflea. Evolutia geografica a dona regiuni din cimpia romiind, in Buletinul societatii... de geografie, XLIII
(1924), p. 1-200, cu fotografii si hirti ; 4. S. Mehedinti, O privire asupra capitalei, in Albumul Lunei Bucure,rtilor 9 mai 9 iunie 1936, Bucuresti, 1936,
reí/ene din veacul al XVII-lea, in BucureFlii-Vechi,
IV (1931-1935), p. 103-106; 19. D. Caselli,
p. 17-24; 5. P. P. Panaitcscu,
Cum au ajan: Buencapitala (dril?, in Interpretan i romdne,rti. Studii
ro-111
DImbovicioara de la Sf. Apostoli, in Gazeta municipald, V (1936), nr. 248; 20. G. Cantacuzino, Cerceldri arbeologice pe dealul Mibai-vodd fi imprejurimi, in Bacare,rtii de odinioar4, Bucuresti, 1958, p. 93-127; 21. P.
sociald, Bucurcsti, 1947, p. 219 de istorie economicd 230 ; 6. BucureFti. Rezultatele sdpdturilor arbeologice ,ri ale cercetdrilor istorice din anal 1953, I, Bucuresti,
Cernovodeanu si N. Vitilmanu, Contributfi la vecbea topografie a Bucure¡tilor: ostroval Dhnbovitei (sec. XVIXVII), in Studii, XII (1959), 6, p. 115-132;
1954, 263 p. in 8°, cu fotografii si hirti.
InfdtiFarea ,ri constitutia sola! u i. 7. C. Sfintescu, Zonificarea urbanisticd a muni-
22. Const. C. Giurcscu, Istoria pescuitalui fi pisciculturil In Romdnia, Bucuresti, 1964, 389 p. in 8°. V. si nr. 5. Clim a. 23. St. C. Hepites, Climatologia baca-
cipittlui BucureFti, in Pentru Bucurefti. Noi studii urbanislice,
teanu,
Bucuresti (1922), p. 1-60, cu planse ; 8. E. LiGeologia
zonei oraFului BucureFti,
Bucuresti,
1952, 83 p. cu 7 planse si 7 tabele ;
9. Proiect Bacare,rti, Schita planulai de sistematizare 1956 (manuscris) 10. Dinu C. Giurescu, Anateftertd. Condica de porunci
resciand anal 1898 s/n., in Anuarul slatisiic al oral-alai
a vistieriei lui Constan/in Brincoveann, in Studii Fi matedale de istorie medie, V (1962), p. 353-503 ; 11. Const. C. Giurescu, Biserica bucureFteand de la Gorgdnel, in
clima ora,rultti Bucw-efti,
Bucurefli pe anfi 1898 ,ri 1899,
si nr. 3.
Unele
Contributiuni la
Bucuresti, 1933, 160 p. in 8°.
V. Flor a. 25. Zach. C. Pantu, Contributiuni la flora Bucure{tilor ,ri a imprejurimilor sale, IIV, Bucuresti, 1908-1912, 96 + 96+95+164 p. in 4°; 26. Zach. C. Pantu, Contributiuni nona la flora Batirreftilor ,ri a imprejurimilor, Bucuresti, 1931, 15 p.
Gima Bisericii, XXI (1962), 7-8, p. 727; 12. P. Cotet,
Bucuresti, 1901, p.9-41
si III XXXI ; 24. Constantin loan,
date privind geomorfologia zonei ora,rului nr. 10, 1963,
Bucure,rti, in Probleme de geografie,
p. 69-92. V. si nr. I. Apele. 13. Dr. C. Pencscu,
In 8° ; 27. D. Caselli, CrIngul Procopoaiei, in Gazeta municipald, IV (1935), nr. 201 ; 26. G. Potra, Stejarul de la Gbergani, in Flacdra din 1 aprilie 1957. V. si nr. 1.
Memoria asupra apelor minerale feraginoase de la Vdcdre,rti, Bucuresti,
1873, 46 p. in 8°; 14. H. Dj. Siruni, Mdrturii arme-
421
www.dacoromanica.ro
Marta nr. -1
CONSTANTIN C GIURESCU : ISTORIABLIGURESTILOR
a
CADRUL FIZIC SI AEZARILE OMENETI DIN
a a
ARIA BUCURESTEANA
o
a
e'', Q. ...... .F41 , i .
a
O.
-
0.
a
O.
a
a,
P. G. '''' '''' ab..
i
1 ......-, All....
Q.
0.
a
l
i' o
-
r
-
Q.
a.
ga,
'..,
0 91
a_O
e
a
Q. a.
ao. 0
a ca
Q
a
a a
Q.
0
a
a
O.
a
aa
a
't
o
Q. 0,
a .1. Q
0
aa
0a
qciao.lc;
0-
0
,,,,o,.
o.
a ora a Ct
,..
C
C.
'.. lia.°-0.5.',8.-1;4:1!)-7'it-:,;:, n',.......):11. a - o.. a ,,,,. .!: 'Mr"! IC) 0. Q. Q
1,...1
0-:a.Q.,0 0.
Q Q.
a
a.
a
CL a-
a
a a QQ a ° ,,,..b. - bkatitaMt a men) a
o. a a
a
(Buroeft,,,v
a'
Cir
,,,.
Q.
a
a
a
ci.
0.
O
.
Reducer,*
"Op, -r;;;&o.- ' I\
0- 13' D.
%
*nit \VG/reline Iv-
- Ogturv:c .." .1...
O.
Q- Q.
,...)---
o.
44.¡Lu ,Wtt
a 0_
0.
o
a a ci 0 o. a
cL
O.
a
O.
o.
n
o-
T
.
a
a
a.
a
a
a a acL,..0.
a
a. a-
a ° a
a
Q.
a
a-
a
0
Q.
°-
n
O.
a
o.
Q
o
a
a a 0 (t.
Q-
',,,.
,,,,,
a
a
0-
o.
Q.
Q.
0
Q
0
0
Q.
a
a
Q. o a a.
a Cl.
OQ
q.,.
aa
a
Cups
0. a.
n
www.dacoromanica.ro
0. o
a.
n
a 6!,,F,S , a.,.......,0-
e
a
a. a
n
a Q.
Q.
..
a
CI
o.
c
: a aa a a a a a a a
a..
----
0 Q.
a
O.
a
a.
a.
.7-VElei!eu,tu. T i re i......)
e
a
o 0-
..
aao:ao , ''' ,..
T :,"
o-
0- a
a 0-
0O
a.
t Ou4s,3,1,)
a
O.
a Q.
a-
Q.
a. A
Q. a
a
a.
Q.
CL
o
Q.
4).gtiCaiii ..""',.. o a0. 0 -"',...
O.
Q.
o
o.
a
aa CL ,..( Bello')
Funden,)
O. o a Q a.''.... a 0a a n a 0. Q.
Q.. o
a.
0
o
o
...".>
,Aostorl
a ..."
0-
O. s'14 C'
0. O.
( Flat. 1inprbalr40%) ,..( F, I aret i.".::::.4". o_
o Q.
a
G..
a o.
o. O
a
G.
Q
a
Q.
(Papyon ri. LeoroW0
CL
a
a_
a
417-;')'''''-jelFsr"..4
o
a.
o_
a
fee';;;Xil'' '-'
0 2
1
,,,,,,/
....... .,
:
o.
0-
, , , ,
CL
%. T(Ce l'icx&p ,)
.-1,.'
Q
a
_
a
Ch.
a
0-
cl. Q.
..,..,1 t... ..
Q.
Q. a
a. a 0-
a
Q.
a. a 0 CL
a.
: ...... ' '
a a. ° a a.
a0
cl,:.
a.
a
0 o.
a
13.
OT(Sis Doefercaa'
o 0. Q.
I
(N.linn,s -.,
0'';,,, 1
0-
o-
Q. II a-a(A,,,.;.,,,v
a.
Q.
i ) 4.; 'S tr Avon)
, SAV r.P.Iff
0
no
li:(2utvlu. S011 0 a. 0 Q. 0 la Canners) CL ,, y .fA., Air Few+, a Q a aNI, . E r lase ceon I, o r.c,x4c....4e;
Qa(°Codi14111r:oresSPKALtilor; a _-_-.041"-
a O
CL
...
4
s,
C
O.
O. G.
,,,,,,,.. ......... ,,
G.
Q
a CodrilCotrocendiri'",°...0 !if,Y117/ .r..i.,,, O. rinCel CI. (Curl.* V4PC/V) et a Q ' a , , Aid., ileatioarnt., 1^.: .._..,,,n4, ,,,,z j = CL 0 . '''''' 0 , a a o Q 0a CL4e)t' Militate ... Q- (Bit:7)0,w... id4...-.3.":54.::;1;;): Q CI. ale 'a. 'a I. (At tii,w1 Iva ,0',,,,,:c 2 a'010 0
\
Q.
Ca o
rwa,sr)
....,m,ar,
Q.
a
a.
a
O.
0
0 Q. Q.
o
CL
a 0.
a. Q
CI.
a.
4.
ao
aaaQ
o.
a
t :0!mit..,:noligai
a
aa
(7:tc()Piaem:11.9li o
0. O.
Q.
0.. G.
a
oa
a Q.
aQ.
o.
n renecirikr)
....'"
,
Q.
a
a
a o. a
Q
a
o.
.
la
0."
-aae
Q.
° Qa O\tGitnic,lto rim )
r.
,nenf
.,
Q
a.
Q.
CL Q La?.
'''::.1.Ti..a bel.il
%.4,801--KOowl
a
Q.
a
O.
W, ,....n.....,..Q4e, .(C 'L:r .4....:;;na,.s..,:;".......:..11'. "autIt.."
CL 4, 0
O.
41-
a
o.
-o
ca:
Q.
a
a
aQ.
a_
a
a.
O-
o.
EX i Colencsiinsill) a.
:
a
Q
Q.
a
Q.
Q.
Q. aa 0 Q Q. O eaa a a.
i.
r Q'CI . O.
a
a
CI.
Q
0
a
o.
....
W 0[1.000,ti.
47)
(s
a
V ,C4,.. Pae..)0,,
G Ct
,,,
Q
o
Q.
o
O
a
o.a
a M 'lao
:
0- o.
0
Q.
Q
o
0-
M
0
a.
CL
Q'
a-
o
a
a
:::: 0. o.
ii
a cl
a
a
o
aCL.
O.
c' ,WITx , iti -13 a, Q. 7(17% 110-e.sco) '
Q.
Pisi LA 1300 Y.:9 (Airy
'4,
o0
Ct
....., Q.:
iMPREJURIMILE EUCURE;;ITILOR \
,'D,,,,bey'te)
Q.
n.
a a.
aa0
o
CL
. - 411 Q Q "CI .at q _x o % o ..: a . a .-4
AqEZARILE OMCNESTI DIN
(C4441
O.
a 0 0 a CI0
Q0. 9.0.QQ0.047.0.,, k&..wtrwt.<2
c.
o
a
a
w,e'. --%
CL
a
c,16,021.11,9,e.,:c,
...-
fit
o
CL cL
Cl
CL
Q
a0.-n Qa.cF-
Q. a
Q.
a. io.:
Q.
0
a a k, etlitt"ltril °' Ci a o a o. -21. ...ao q Q O. o. Q. 0 : Q 0'"..4.1 a . Q. G.
El/C/41110
Q.
Q
....
a
a
o.
o an o
a
O.
a.
0
O
an
Q.
Q.
.?...9 a hp.. ....It
_7.....7...
. ..
a
Q
o
a
o
a
o.
. .. -.
JhI4CL
0.
a
a
Q
Q.
0.41_00
r°:,is
c:
Q0_ a
o
a a0
o
o.
Q.
a go aa
(Oiullt)
--(Cringap.11aa.ia
- - --
4
Q. Q.
Q.
a.
G. , a
p
a). ta
0. .' a 6i ,s41 t ri . . a a ' .,... a a ii. ,,1 o a 68ffor Ct
' ...
,
01.
:
p
al Q
a
a
cL7.1
a i: n. ff a.
a
CL
a
n.
pet:Ny(1n, 0.
a .- D V
Q.0Q.
a
a. Q.
n.
Q.
...,1*
a%
O.
Q.
C.
a
cIL:-., 1...
o.
0.
Q.
."
simIiir, aces !ore T Warne penosdi a msraraor Q
a
a.
Tenure monster, rumens S Pe,,Oada co, /:,.,,,, .:. else, s, s
Q.
Q.
a a
a
a. CL
a
Q. 1%
a.
a
a
a
a.
a
a
COCIII
V
a a
0 Pro,: II Fier Tenure monetsv greceri 0 i pvee Ninon,
:
a
a. Q.
a
:- Okras
a
.
A Seleol,Pc V Nee:, tic
X Fersure mallets,* deck.
-:,
... 'd, ,,, 0.,, .. .1,-
O.
PiNA LA 1300
a.
a
a.
Q.
a
a a.
a
a
Q.
:T'W.Q (Binesso)O A
a
0a
O.
o-
a
7..-- °I ") ' -.
Q
o
G
Q
Q
CI
a
Q.
0
Q
-
CL-_-- - OV it
0
0
Q.
....
-.....
O-
2 km
1
Q.
0
a
O.
0
0.
Q
Q.
P. POLO«
PERIOADA COMUNEI PRIMITIVE. PRIMELE A$EZARI OMENESTI PE TERITORIUL ACTUAL AL BUCURE$TILOR
Aria bucureoleand a foil locnihl incd din paleolitic. De peste o sutd de milenii viola continud &toro-upa pe meleagarite captalci.
Zona de padure cuprinsa intrc lalomita i Dunare pc dc o parte, stepcle Baraganului i Burnazului pe
de alta, zona strabatuti de un fascicul de riuri presarati cu lacuri i poieni, a oferit din capul locului
conditii optime traiului omenesc. Solul de padurc era cxcelent pentru agricultura i cresterea vitclor, apa o aveau la indernini ; lemn, atit pentru ficutul bordeielor i caselor, cit i pentru nevoile gospodarici §i pcntru ars, Sc gasea din belsug ; padurea oferea
apoi un adaos de hrana prin vinatul, fructele si semintele sale, iar, la vreme de primejdie, adapost. Nu e de mirare nadar ca intilnim in aceasta zona, de la o margine la cealalti a ei, i in special de-a ungid apclor, un numar imprcsionant de asezari omcnesti. De la Crisani pe Ialomita pina' in Lunca Dunarii si din valea Mostistei pina la Butimanul si Tartasesti e plin locul de asczarilc oamenilor de acum citeva milcnii.
populatiei stravechi pe aria bucuresteana. Dc-a lungul Colentinei s-au constatat ascmcnca amad la Chitila, Mogosoaia, Bordei, Hcrastrau, lacul Tci, Plumbuita, Colentina, Fundeni, Ziduri-intre-Vii, halta Bolintineanu, Marcuta, Catclu. De-a lungul Dimbovitei, la Rosu-Militati, Ciurel, Cotroceni, Mihai-Voda, Dcalul Spirii (Arsenal), Radu-Vocia, Biserica lui Bucur, Duclesti, Dcalul Piscului, GIMa. Alte asezari, in interiorul liniei de centura a forturilor, s-au gasit la Bucurestii-Noi, Straulesti, Damároaia, Giule§ti, Popcsti-Lcordeni. In zona cxterioari din imediata apropicre a liniei de centura s-au constatat stravechi asczari la. Jilava, Magurele, Ciorogida, Arcuda, Buf-
tea, Caciulati. lar intr-o zona si mai larga, de jur imprejurul capitalei, sint acelea de la Branesti, dc la Vidra, vestitc prin descoperirile importante facute aici, de la Popcsti, pe malul Argesului, de la Tigänesti si de la Snagov, a c.arui insula muta o viata neintre-
rupta timp de mii de ani.
PRIMELE ASEZARI OMENESTI
Cit sint de vcchi accste asezari? In care din impartirile clasice ale lungii perioade ale comunei primitivc paleolitic, neolitic, bronz i her pot fi ele asczate? In sapiturilc din 1953 de la Mihai-Vodk pe Dealul Arhivelor, printre resturile ncolitice s-a gisit si o aschie de silex din epoca palcolitica, adica a pictrei cioplite, avind o vechime considcrabila : peste
Aria bucuresteanä hind situad in mijlocul acestei zone, e natural ca sà fi fost bine populata inca de la inceput. \ralea Colentinei si a Dimbovitei au atras in mod deosebit ; aici si gäsim numarul cel mal mare de asezäri. O explorare sistematica, sapaturi facute in cadrul unui plan dc mari proportii, asa cum se
o suta de mii de ani inaintea erci noastre. Sc poatc ca accasta aschie sil nu fi fost de acolo, ci adus5 din vecinatate ; in once caz, descoperirea altor urmc paleolitice, atit in cuprinsul Bucurestilor la capsitul
practica de citiva ani incoace, vor spori, sintem siguri,
Ziduri-intre-Vii, la caricra dc nisip dc la lieristräu, pe dealul bisericii Radu-Voda, la BucureStui-Noi cit i in preajma orasului intr-o cadera
numarul accstor asczari. Dar si atitea cite se cunosc astizi, ele sint de ajuns ca sa dovedeasca densitatea
de pietris din dreptul satului Pantclimon, pe malul drept al Colentinei dovedeste prezenta omului in
strAzii
www.dacoromanica.ro
25
noastre: c concluzia cc sc dcsprindc din sapaturile arheologice intrcprinsc in ultimii ani. In acea inde¡Arcata vrcmc, in care perioadele reci glaciarc au altcrnat cu cele caldc, ingaduind pe aria bucurc§wand traiul unor animale ca mamutul §i rinoccrul sibcrian cu blanä in perioadcle rcci, si clefantul si rinoccrul in cele caldc, pe lingi bouri, ccrbi, boi si lupi, omul a trait din cc putca culege fructc,
tit accasta epoca in douä civilizatii sau culturi materiale : una, mai veche, numita Glina III Schneckenberg, caractcrizatii adica prin descoperirilc fäcute in cel de-al treilca strat, cel de dcasupra, al a§czarii de Glina §i, in Transilvania, prin descoperirile dc la Schneckenberg (Muntele Melcilor), linga Brasov. Accstci faze mai vechi ii apartin o serie intreaga de a§czari de pe malurile Colentinei, ca, de pildä, a§ezarile de la Straule§ti, Bucurestii-Noi, Bincasa, lacul Tei (vezi fig. 5 si 6), Fundeni, Pantclimon ; de pe
din vinat si pcscuit. S-au
malurile Dimbovitei, cum sint asezarile de la Giule§ti,
descoperit oase de elefanti si cerbi la capatul strazii Ziduri-intrc-Vii §i linga mlastina din acel loc a Colentinci ; dc ascmenca, oasc de mamut in cariera de nisip dc la Herastrau. Din neolilic, adica din epoca pietrei lustruite, epoca al card inccput cadc la noi in mileniul al §asclea, lar sfirsitul pc la 1800 inaintc de era noasträ, avern urme mult mai numcroase. Pc tcmciul accstor urmc, arheologii dcoscbcsc, in cuprinsul cpocii neolitice, mai multe fazc sau civilizatii" Sc intrebuinteaza si tcrmcnul dc cultura materiale numite dupa localitätilc uncle s-au facut descoperirile caractcrizind re ficcare din ele. Cca mai vechc este civilizaria tip Dudefii, dupä descoperirile facute in 1954 si 1956, in partca dc sud-est a orasului, pc marginca terasei Dimbovitei, la locul numit NIalul Rosu. Urmcazil apoi, derivind din precedenta, civilizatia tip Bolin/ineann, caracterizata prin descoperirea facutä in apropiece dc halta cu accst nume, de la marginea lacului Tel. O asezare asernankoarc s-a gäsit §i in apropiere de satul Catelu. A trcia civilizatie, tip Bolan dupa descoperirea din insula lacului numit astfcl, la sud-est dc satul Manastirea (raionul Oltenita) e reprezen-
Ciurel, de pe dcalurile de la Opler si N1ihai-Voda, de pe colina de la Radu-Vodi si biscrica Bucur, de la Dudcsti si Popc§ti-Leordeni, in sfirsit a§ezirilc de la $trandul 1zvor, de pe Dcalul Piscului si de pc dealul din fata Penitenciarului Vacaresti. A doua civilizatic, mai noua si care deriva sau isi are rada-
toata epoca palcolitica din palcoliticul inferior pina in cel superior pc teritoriul actual al capitalei
seminrc, radacini
si
emite in prccedenta,
se
numeste
Tei-Bnearefli,
deoarcce se caractcrizcazii prin descoperirile dc la lacul Tei si Bucurestii-Noi. Accstci faze mai noi apartinc o alta serie dc a§czari tot pe malurile cclor dotiä ape. 0 scami dintre etc coincid Cu a§czarile fazci precedente, pc care le continua dc altfel ; asa sint a§ezirile de la Straulesti, Bucure§tii-Noi, lacul Tei, Pantclimon, Dcalul Piscului, ccl din fata Pcnitenciarului Vacaresti etc. In afara de acestca, semna-
läm asezärile de la Därnaroaia, de la Pipera
pc
teritoriul Gospodäriei Ferma Rosie" de pe dcalul unde este Academia Militara, de pe locul fostului Azil Elena Doamna, de la Cätelu etc. In sfirsit, din epoca fiera/ni, cind se descopera me§te§ugul prin topirca mincreului de a °brine
tata, pc aria bucuresteank de descoperirea de la Giule§ti, la marginea de nord-vest a ora§ului ; ea
fierul si a-1 lucra, epoca ce tine de pe la 800 i.c.n. pin5 la finele primului secol al erei noastrc, si care se Imparte de catre arheologii europeni in douä perioade, Hallstatt i La Tine, numitc astfel dupa localitatilc
reprezinta faza cea mai vcchc a acestei eivilizatii ;
uncle
fazele mai noi apar in a§ezarile de linga satcle Vidra, la sud, si Glino, la est de Bucurcsti. Acestc trei civilizatii Dudesti, Bolintincanu §i Boian tin pina
pe la 2500 inaintc de era noastra. Intrc circa 2500 circa 1800 ten., este, in sfir§it, civilizatia tip Gumelnita, caracterizata prin descoperirile facute pe colina cu acest nume, sprc est de Oltenita ruralä si reprezentata, in imprejurimile Bucurestilor, de straturi mai noi in acelea§i asczari dc la Vidra si Glina. si
Accstci civilizatii ii apartine si asezarea de la Stratile§ti,
dincolo dc Bucurcstii-Noi. De o deosebitä
importantä pentru 1ntreg neoliticul este asczarea de pe Dealul Arhivelor sau, cum i se mai spune, de la Mihai-Voda, in mijlocul orasului insu§i. Urmcle
descoperite aici indreptatesc concluzia cá acest bot dc deal carc inainteaza in lunca Dimbovitci a fost locuit chiar de la inceputul ncoliticului. Din epoca urmatoare, a bronzdui, in care oamcnii descopera me§te§ugul de a turna bronzul si a face arme si unclte din el, cpocii cc tine de pe la 1800 pini la circa 800 inaintca erci noastre, sint urmc si mai numcroasc. Pe tcmciul lor, spcciali§tii au impar-
s-au facut descoperirilc caracterizind ficcarc din accste perioade, cunoa§tcm dc asemenca o serie dc asezari omenesti pc aria bucuresteana. Este mai intii importanta a§ezare de la Bordei-Herastrau, care
a dat numele sáu civilizatici din prima pzrioadil a accstci cpoci (Hallstatt); ca corespunde civilizatici de acclasi caracter din Oltenia, numitc tip PlopsorVirtop. Sint apoi asczarile de la Damaroaia, lacul Tei, Pipera, Colcntina, Fundcni, apoi Ciurcl, RaduVod5, Biserica lui Bucur, Dealul Piscului, Pope§tiLeordeni. O deosebita mentiune meritä asezarea de la Arhivele Statului si aceea, intinsa, de la PopestiiNovaci de pe Arge§; ele sint reprezentative pcntru cea
de-a doua perioada a cpocii ficrului, pentru felul de viatá al inaintasilor nostri, dacii sau getii (vczi fig. 7). Si pcntru epoca bronzului si pentru accea a fierului, prezenta armclor si a uneltelor fabricate din accste metale e dcstul de rara pe teritoriul capitalci si al imprejurimilor ei imcdiate. Faptul se explica insä prin imprejurarca ca aceste metate nu se puteau produce pe loe lipsind minercurile asa incit elc trebuiau adusc din altc rcgiuni, cum c accea a vestului Oltenici, a Banatului sau a Transilvanici.
26
www.dacoromanica.ro
Cercetind numelc difcritelor asezari omenesti din epoca paleoliticä, neolitici, a bronzului si a fierului, o constatare se impune : intr-o scama din aceste asezari viata a continuat de-a lungul difcritelor cpoci, timp de multe milcnii. Straturile de rcsturi din aceste
epoci se suprapun. Tipice sint, sub accst raport, asezirile de la Radu-Vocla i Arhivelc Statului, apoi acelea de la lacul Tei, Fundeni, Ciurcl, Glina.
INDELETNICIRI SI APARTENENTA ETNICA Locuitorii accstor stravechi asezäri au avut ca indcletniciri de capetenie agricultura, crcsterca vitelor, vinatul si pcscuitul. Cea dintii nc c documentata prin boabele de gnu si mei ale cäror urmc, impreuna cu pleava si paie, s-au gasit in asczarea ncolitica dc la Giulesti, prin fragmcntele de risnite descoperite
la Dudcsti, la Glina si in altc asczari din neolitic. Crcdcm ca si forma superioara de agricultura care c viticultura, cresterea vitei-de-vie, a fost cunoscuta accstor indepärtati strämosi inca din epoca bronzului. Panta repcde sprc luncä i favorabil expusa a scsului de la miazäzi de Dimbovita i pantele dcalurilor de la Patriarhie i Radu-Vodä au indemnat de foarte
timpuriu pe localnici si cultive fructul scump lui Bacchus. Tracii, din marca familie a atora au facut parte dacii, erau doar vestiti pentru accastä indcletnicire inca din vremea homerica. Dcsprc cresterea vitelor sint marturie cantitätile mari de oase de bovine descoperite tot in asezarca de la Giulcsti. Iar locuitorii asezarilor de tip Gumelnita aveau, pe litiga casete lor, i oi, capre i porci. Ciincle fusese domesticit de la inceputul neoliticului ; calul e constatat in epoca bronzului ; el se intrcbuinta la cälärie, dovada zabalele care s-au gäsit in asezarilc din faza Tei-Bucurcsti.
E foarte probabil ca, inca din epoca bronzului, si fi cxistat si prisaci, prin.poienile padurii sau prin finete. Herodot, care serie la jumatatca sccolului al V-lea inaintea crci noastrc, releva multimca albinelor de pe malul sting al Dunärii ; sint atit de multe, inscamna el, incit impiedica oamcnii sa treaca fluviul. E, evident, o mare exagerare, o naivitate chiar ; nu mai putin semnificativa insa pentru dezvoltarea apiculturii indeletnicirc caracteristica tinuturilor noastrc inca de pe atunci. Cit dcspre vinat, in intinsele paduri ce acopereau altadata teritoriul bucurestcan, si desprc pcscuit, in cursurile de apä si in salba de lacuri si bälti, ele erau indcletniciri obisnuite ale omului de pretutinde ni in accasta indepartata vremc. E de obscrvat cO. undita i harpuna, sau harponul, sint printre cele mai vechi linche ale omului ; accasta din urma, lucratä la inceput din os, se crcde cA ar data inca din palcolitic.
Indepartatii strämosi ai bucurcstcnilor locuiau in bordeic mai mult sau mai putin ingropatc in pamint bordeic, de felul carora se mai puteau vedea inca atitca in plin vcac al XIX-lea la marginca orasului si chiar in oras ; locuiau, de asemenca, in colibe si in case cu pereti dc nuiele implctitc i muruitc sau lipite. La Dudesti s-au descoperit urmele unor asemenea colibe ; ele au o forma ovalä ; dimcnsiunilc uneia din ele: 3 x 1,50 metri ; adincimea in pamint, 40 de centimetri. Bordeicle ncoliticc de la Giulesti sint cam tot atit de mari: 3 x 2 metri, dar adincimea in pamint e de 1 mctru. In faza Boian a ncoliticului Sc construiesc, la suprafata solului, case dc forma patrata ; in faza Gumclnita, accstc case au citcodatii chiar dotia incaperi, dupa cum ne aratii miniaturile de lut ars descoperitc in asezarile de la Glina i Vidra. Antecesorii, din epoca neolitica, ai bucurestenilor stiau sA faca din locssul sau lutul carc se gäsca prctutindcni, la mica adincime, tot fclul de vase. Daca acelea din faza mai vcche, de la Dudcsti, nu impresioncaza in mod dcoscbit, in schimb vascic din faza sau civilizatia Boian atrag numaidecit atentia, atit prin forma lor, cit mai ales prin ornamentcle cc Ic impodobesc. Aceste ornamente constau adescori din desenuri geometrice ; motivele respective frecvent revin cirligele mcandrice" au fost Opte in peretii inca umczi ai vasclor i umplute cu o substanta albicioasa ; dupa arderea vaselor, contrastul intrc aceastii substanta i fondul negru sau ccnusiu este remarcabil. In faza Gumclnita gasim si vase pictatc cu o vopsca rosiatica i cu alb ; asa este, de pildä, capacul de vas,
in forma de cap de idol, gasit la Vidra in 1932. Din aceeasi faza sint i vasc pictate cu grafit, ceca
ce le da un aspect lucios. O deosebita importantä prezinta ccramica epocii bronzului, in special accca a fazci a doua, care poarta numcle de Tei-Bucuresti. Vasele de lut ars ale acestci cpoci oale, ccsti sau cani, strachini (vezi fig. 5 si 6) si n t de culoarc neagra, ccnusic sau galben-portocalic ; ele au perctii impodobiti Cu ornamente alcatuite din sirttri de puncte
sau unii, umplutc, ca si in faza Boian a neoliticului, cu o substanta alba, ornamente carc amintcsc in mod
izbitor pe acelca ale scoartelor românesti de mai tirziu, ale oualor incondciate i ale crestaturilor in lcmn. Acesti indepartati stramosi cunostcau metalele de la o vreme, le lucrau chiar pe loc. Inca in ncolitic s-au descoperit obiecte de arma" si de aur ; in faza Boian ele sint, ce-i drept, foarte rare, aproapc disparcntc ; in faza Gumclnita, insà, numarul lor se marcste.
S-au descoperit in asezarca de la Straulesti sulc de aramä, avind minere din os dc pasare. lar la Vidra, pe lingä unelte casnice si un topor de lupti, toste din aramä, s-a gásit, pe picptul zeitci" adica al vasului antropomorf dcscoperit in 1934 si un pandantiv" de aur, in forma de ccrc prevazut cu doua mici gauri prin carc trccca firul cc-1 sustinca. Din epoca bronzului sita numeroase uneltele armcic lucratc din accst metal. Pc aria bucurestcanä
www.dacoromanica.ro
27
s-au descoperit, in ascziírile din acca vreme, tot soiul de ascmcnea unelte si arme, de la seccri, cutite, undrele, ace dc cusut, fibule sau ace dc prins vcsmin-
tele pina la topoarc, virfuri de suliti si virfuri de i apare pcntru sageti. S-au gasit la lacul Tei turnatul unor asemenea unelte, ceca ce inscamni ca respcctivii mcstcri îi aduccau materia prima de aiurca, in cimpia munteani negäsindu-se mine de aramä i cositor ; se foloscau poatc si de obiecte vcchi,
stricatc, pe care le topcau
i
le turnau din nou.
infatisind schcmatic un trup fcmcicsc. Astfcl dc figurine de lut, dar si de os se inmultesc in asezarile neolitice din faza Gumelnita ; ele sint impodobite cu ornamente in linii si cercuri, infatisind, poate, vcsminte sau chiar tatuaje. Merita sa fie relevatä, sub accst raport, figurina, inaltä de 43 de centimetri, gasiti in 1934 la Vidra i cunoscuta sub numele de zcita de la Vidra" (v. si mai sus, p. 27). Este un vas antropomorf, adica un vas in forma dc trup omcnesc in spetä, un trup de femeic, lat ars
,
Fig. 5
(Vezi legcnda la l'ag. 29)
In epoca fierului, pe lingá acest metal, intrebuintat atit pcntru unclte s-au descoperit seceri si foarfcci cit i pentru arme, se constata o utilizare din cc in ce mai marc a argintului, din care se fac podoabe,
dar mai ales monede (vezi P. 33). Fcmeile accstor stravechi locuitori stiau si toarci si sa teasi, in special cincpa, mestesug pe care Hero-
dot in sccolul al V-lea inaintca crei noastre amintcste cu mari laude. Creste aceasta planta serie si singura si semanata, i dintr-insa istoricul grec ii fac haine tracii, foarte ascrnanatoare cu cele ficutc din in, asa ea cine nu cunoaste cinepa cu de-amanuntul nici nu poate deosebi daca-s de cinepa ori de in ; iar cine n-a väzut cinepi vreodatii arc sa creada ca-s de in". Inasezarea neoliticii de la Catelu faza Bolintineanu
s-a gasit un fragment de figurina de lut
in solduri i avind miinile adusc pe piept. Capacul vasului trebuia sà infatisczc capul acestui trup ; cl n-a fost gasit. In schimb, cunoastem, tot de la Vidra, un alt capac de vas antropomorf, reprezentind schcmatic capul omcnesc ; el e pictat cu alb si rosu. Se pare ca aceste figurine rcprezentau divinitatca feminina, simbolul fecunditatii, al vietii. Mortii si-i ingropau chirciti, cu genunchii la gura ; se pare ca era pozitia rituala, a ritului lor funerar. Asa a aparut scheletul, culcat pe stinga, cu capul indreptat spre sud-vcst i picioarcle spre nord-cst, in mormintul dat la iveali la extremitatea strazii Ziduri-intre-Vii, intr-o avezare din epoca de bronz. Ascmcnea morminte se gäsesc si in alte parti ale pamintului romanesc ; ele apartin i epocii neolitice, faza Gumelnita. Mai exista o a doua categorie de morminte, care apar spre sfirsitul epocii neolitice
28
www.dacoromanica.ro
inceputul aceleia a bronzului: sint asa-zlsele morminte cu ocru", in care trupurilc raposatilor erau
tula, epoca dc carc grecii homcrici ii mai aduceau
vopsite cu pämintel rosu. Sc crcde ca acestc morminte
franccz Eugène Pittard crcdc si el ea nimic nu ne
ar apartine nu autohtonilor, ci triburilor de pästori nomazi veniti din Räsärit: e o simpla ipotcza. Mai tirziu, in epoca fierului, inmormintarea se face de obicei prin incinerare. Cenusa rezultata era pastrata cazul mormin-
impiedica sa presupuncm ca locuitorii care au inaltat colibele funerare in epoca pietrci lustruite sint aceia care mai tirziu au primit de la istoricii vechi numelc de daci sau gcti". Dintre invatatii romani, rcgrctatul Ion Andriesescu impartasca acecasi parcrc. Prin
tului descoperit la Damaroaia sau al aceluia de la lacul Tei fie in simple gropi rotunde. Astfcl de
urmare, potrivit acestor trei invätati, creatorii civilizatiei neolitice tirzii din regiunilc noastrc ar fi chiar
fie intr-o urna sau amfora funerara"
aminte numai din legencla i cu mirare. Antropologul
L
,;
e
Fig. 5 Fragmente de vase de pirnint din epoca bronzului gasite la Lacul Tei. lingii Ducuresti, in 1929-1930. Omamentele ce linpodobesc 2CCSIC V2SC Sc g3sesc in arta noastr3 popular3 pe °Mi incondeiatc, crestaturi in lenin. scoarle. Circa 1600-1400 len. M.I.B.)
morminte de incinerare, din faza Bordei-Herastrau, s-au gasit la Ciurel si pe Dealul Piscului, aproape de Bellu. De asemenca, la Popesti-Leordeni: acestea din urma sint din faza a doua a cpocii fierului. Precis datat e mormintul de incinerare de la Snagov : in
el s-au aflat patru dinari de argint ai Republicii Romanc, din anii 69-42 i.e.n. Carui ncam au apartinut acesti stravechi locuitori ai ariei bucurestene? Un raspuns au inccrcat sa dea, in ce privcste perioada finará a ncoliticului, caracterizat prin civilizatia ceramicii pictate, i caruia, in aria amintitä, Ii corespundc civilizatia tip Gumelnita, atit invätatii sträini, cit si romani. Carl Schuchardt, inviitatul german care s-a ocupat de vechca populatie a Europei, atribuie hotarit accasta civilizatic pe care o caracterizcaza drcpt superioara" tracilor, si o considera ca o epoca stralucita a neamului aces-
stramosii nostri, dacii. Pata dc aceasta opinie exista insä o alta, sustinuta si ea de invätati cu autoritate, care cred, dimpotriva, cá locuitorii care au dat nastere remarcabilci civilizatii dc la finele ncoliticului sint altii decit creatorii civilizatiei bronzului. Potrivit accstci ultime opinii impartasiti la noi si dc Vasilc Pirvan si Constantin Daicoviciu ar fi avut loe in regiunile noastre suprapuneri de popoarc, in urma unor lupte grele, noii-veniti distrugind civilizatia predecesorilor. Asa s-ar fi intimplat cu namenii cpocii de bronz, care au distrus civilizatia antcrioara ncoli; asa au pätit apoi accstia, la rindul Ion, din partea oamenilor cpocii de fier, care au vcnit unii din regiunea Alpilor, coborind sprc sud-est si sud, altii cu-
noscuti sub numele de sciti din cstul asiatic sprc Rusia de miazazi. Dacii, clement al marii masc tracice, ar fi, In conceptia accstor învàçaçi, tocmai popu-
www.dacoromanica.ro
dad i la sfirsitui Xecolului al VI-lea inaintea era noastre, mai exact la 514, cu prilcjul expeditiei lui Darius, rcgele persilor, care in acel an a trecut, cu uriasa sa armata, prin Dobrogca ca sa faca razboi
scitilor de la nordul Mari Negrc. Acesti sciti intinseserl dominatia i asupra teritoriului dacic, deci si asupra cimpiei muntcne. De la ei provine asa-zisul pieptenc de bronz" de fapt o podoaba de harnasament gasit intr-una din carierele de nisip de la marginca Bucurestilor i aflator acum la Muzeul national de antichitati. El infatiseaza pc un calaret scit adapindu-si calul la o fintina. Tot scitilor Fig. 6 Ceramici tip Bucure§ti din epoca bronzului glsitA pe aria hucure,ware (Lacul Tei etc.), circa 1600-1400 len. (61.1.11.)
latia peste carc au niivalit oamcnii cpocii de ficr. Potrivit acestei ultime ipoteze, se admite deci ca dacii sau getii crau in tinuturilc noastre de pc la anul 1800 inaintea era noastre si ca ci sint creatorii
Triaj.
civilizatiei bronzului. Accentuam asupra termenului de ipotezd, deoarcce i accasta ultima opinie i cea anterioara nu sint dccit niste constructii conjecturale.
sting
Sigur c numai ca Hcrodot ii aminteste pe geti sau
li
se
datorcaza
virfurile
se pare
triunghiularc de sagcti din bronz dcscoperite la lacul Tei si la Bucurestii-Noi, precum i pe o aric mai largä in jurul capitalci armele i podoabele de la Gurbanesti (raionul Lchliu) si de la Ploiesti-
Asadar, prima stire istorica asupra dacilor sau getilor se refera la anul 514 len. E foarte probabil ca, la aceastii data, un trib al lor sa fi locuit i tärmul al Dunarii, in regiunea de padure cuprinsa intre
cele dota stepe, deci regiunea bucuresteana. De altfel, Baraganului i se si spune mai tirziu pustiul
in realitate stepa getilor".
BIBLIOGRAFIE I. Primele aFezdri omeneFti. 1.Reallexi-
Bucuresti, 1934, p. 6-9 ; 11. I. Berciu, Prime consi-
kon der Vorgeschichle linter Mitwirkung zahlreicher Fachgelehrter, berausgegeben von Max Ebert, Berlin,
deratiuni asupra neoliticului din va/ea Dundrii inferioare in legiitura cu descoperirile din judeml Vla,rca, in Bide/inn! Muzeului judeFuliti Vlairca Teohari Antonescu",
1924-1932, 15 vol. in 8'; 2. Ion Nestor, Der Stand der Vorgeschichtsforsch sing in Rumdnien, Sonderabdruck aus dem 22. Bericht der ramisch-germanischen Kommission, 1933, 170 p. in 8° ; 3. Bucurefli. Rezullatele sapdturilor arbeologice id ale cerceldrilor istorice din (mid 1953, Bucurcsti, 1954, 263 p. in 80 ; 4. Bucure,riii de odinioard. Bucure,rtii in lumina cercetdrilor arheologice
11 (1937), p. 31-105; 12. I. Nestor,
(articolc dc Gh. Cantacuzino, I. Ionascu, Sebastian Morintz, Dinu V. Rosctti si Vlad Zirra), Bucuresti, 1959, 239 p. in 4°.
14. C.S. Nicolaescu-Plopsor, Ume de noi aFezdri preistorice in preajma BucureFtilor, in Cronica mauls-
5. Dinu V. Rosetti,
I. Descoperiri paleolitice in preajma Bucure,rtilor ; II Sapaturile de /a Vidra. Rapant preliminar ; Bucurcsti, 1934, 60 p. in 8' si 5 pl. 6. C.S. Nicolaescu-Plopsor, Le paléolithique en Romanic,
Dacia, V VI (1935-1936), p. 41-107; 7. Sebastian Morintz i Dinu V. Rosetti, Din cele mai rechi in
timpuri Fi pina la formarea Bucure,rtilor, in BucureFlii
Bucuresti, 1959, p. 147-165; 8. Vladimir Dumitrcscu, Fouilles de Gumelnila, in Dacia, II (1925), de odinioard,
p. 29-103; 9. VI. Dumitrcscu, Le plastique anthropomorphe en argile de la civilisation énéolilbique balcanodanubienne de type Gumelnila, in fella-blab fiir prdhisto-
Probleme noi in
legatura ca neoliticul din R. P. R. in St. ,ri cerc, ist. :'eche,
1(1950), 2, p. 208-219; 13. E. Coma,
Rezullatele unele probleme ale neoliticului
sondajelor de la DudeFti
de la sud de Carpa/i, in St. Fi cert. ;sr. ¡'eche, VII,
p. 41 49. maticd ,ri arbeologicd, 11
(1922), p. 51-55; 15. I. An-
driesescu, Nouvelles contributions sur l' eke de bronze en Roumanie. Le dépôi de bronzes de Drajna-de-Jos et Pipit de Buchan, in Dacia, 11 (1925), p. 345-384; 16. Dinu Rosetti, Sapdturile arbeologice de la Snagor, I, in Rev, ist. rom., III (1933), p. 217-226; 17. Dinu
Rosctti, Din preistoria BucureFtilor, I. Civilizatia tip Bucure,rti. Die Bukarester Kuhur,
Bucuresti, 1936, 30 p. in 4° 18. Sebastian Morintz, Sap& urile de pe dealul Ciurel, in Materiale
,ri
cercelari
p. 658-663. 19. Dinu Rosati,
arheologice,
VII (1961),
10. Dinu Rosetti, Sapaturile de la Vidra; raporl pre-
Asupra tipologiei Fi lebnicei citorra aFezdri ,ri loccrinte pre- Fi pro/aislante din preajma Bucure,ridor, in Urbanismul, XI (1932), p. 96-102 si
liminar, in Ptiblicaliik Municipiulni BucureFti, nr. 1,
176-188.
rische und et hnographische Kunst,
1932-1933, p. 49 72 ;
30
www.dacoromanica.ro
II.
indeletniciri ,ri aparienen/4 el-
n i e d. 20. I. Andriescscu, Contributie la Dada fnainte de romani,
Iasi, 19/2,/24 p. in 8°; 21. V. Pirvan,
Gelica. O pro/oil/oda a Dadei, in Aten,. seg. fas/. Atad. Rom., seria 3, t. III (1926), p. 113-851; 22. Carl Schuchardt, Altenropa. Kulturen. Rassen. Vaker, cd. 3.
Berlin si Leipzig, 1935, XI, 355 p. in 8°; 23. V. Pir-
van, Dada. Civilizan& stravechi din regiunile earpalodanubione,
Bucurcsti, 1937, 218 p. in 80 (o noui cditie
in 1957, ingrijiti de R. Vulpc); 24. C. Daicoviciu,
Daker und Ramanen, in Siebenbiirgen, I, Bucurcsti, 1943, p. 175-186; 25. Const. C. Giurcscu, hloria romdnilor, I, editia a V-a, Bucurcsti, 1946:p. 15-30; 26. Isioria Romdniei, I, Bucurcsti, 1960, p. 3-212 (Orinduirea comunei primitive).
www.dacoromanica.ro
IN VREMEA DACILOR ST DACO -ROMAN ILOR
Pe sub deal, kind in drionul Giurgiului, la stilpul de plait-4 al al./near:trial, in capul troianului, lingd belefteul lui .Yerbanvodd..." (Hoiamiel privind Bucureltii, in documental] din 4 tunic 1668)
Matcrialul documentar de care dispunem pentru aria bucuretteand in epoca daca si daco-romana este
mita, de la Tinosul pc Prahova, de la Minastirea,
tot de caracter arheologic: ceca cc a iesit la ivealä prin satiaturi sistematicc sau prin descoperiri intim-
rioara'
platoare. Nici o stirc scrisd care sa se referc la accasta arie, nici o inscriptie, greaca sau romana doar citcva litcre nici o mentiune in cronicile sau scrierile dc alta natura, contemporane. Spre a ne putca da
seama deci de fclul cum s-a desfisurat viata pe aceastä aric in zisa epoca, va trebui sa ne folosim dc marturiile arheologice i sa le interpretam tinind
scama si de stirile pe care ni le dau izvoarele serse pentru regiunca tarmului sting al Dunarii.
Piscul-Coconi i Odaia-Vladichii, pe Mostistea
i salba de asezari de la Dunarc, intre Gura
Mostistei i Giurgiu.
Locuitorii acestor aseziri ii continua strävechile indeletniciri ; agricultura, in toate formele ei, i cres-
terca vitelor au locul de frunte. Generalul i scriitonil antic Ptolemeu al lui Lagos, care a insotit pe Alexandru Machedon in incursiunea pc care acesta a facut-o, in anul 335, impotriva gctilor, pe malul sting al Dunirii, in regiunea, se pare, a gurii Argesului, ne spune ca soldatii falangei au trecut prin lanuri inaltc de gnu" i ea, spre a putca inainta, au culcat acest gnu cu sulitels aplccatc". Tot de la
el Aim de un oras al gctilor, aproapc de Dunk.; bine popular, dar eau intarit", oras pe care Alcsandru l-a darimat din temelii", dupa cc mai intii ostasii sal II pradasera. CA crau multe asemenea orase in tara getilor sau dacilor este in afarä de once indoiall ;
PE VREMEA DACILOR Un fapt este sigur din capul locului, i anume, teritoriul orasului i imprejurimile lui au continuat sa fie bine populate si in aceastä vreme. Intr-o serie intreaga de asezäri, ca, de pilda, acelea de la MihaiVoda i Radu-Vodi, viata s-a desfasurat fârà intre-
rupere din epoca bronzului pinä la sfirsitul epocii fierului, deci pini la finele primului secol al erei noastre. Asezäri de ale dacilor s-au constatat si la Arsenal, in Dealul Spirii, la Biserica lui Bucur, la lacul Tci, la Pipera, Militari etc. In imprejurimile Bucurestilor a fost descoperiti, prin sapaturile din ultimii ani, o mare asezare dacica la Popestii-Novaci, lingà Arges ; sint bine cunoscute, de asemenea,
asezarile ceva mai depirtate, de la Crisani pe Jalo-
Fig. 7
- Fibula de argint dacice din epoca fierului, perioada h Vale, gatite
32
www.dacoromanica.ro
la
Popcatt-Novaci. (81.1.13.)
centura, s-a dcscoperit, in octombric 1953, cu prilcjul
puncrii unci borne, un vas dc pimint cu 299 de moncdc dc argint, tot imitatii dacicc, dar, de data asta, dupa tetradrahmelc lui Lysimach, rcgcic Traciei (323-281 i.e.n.). Accst fcl de imitatii au, pc avers,
capul lui Alcxandru Machedon, iar pe revers un ciläret. E n tip de moneda daca foarte rispindita : cxemplarc s-au gasit pe toata fata pámintului romanesc ; in citnpia muntcanä le constatiim la Pitcsti
1'1!
sau in apropicrea acestui oral, la Zimnicca, la Comana,
la Piscul-Cräsani, iar in aria bucurcskank la Pipera (vezi fig. 8). Tezaurul dcscoperit in accst din urmi
loc cuprindea dc asemenca imitatii dupa un tip Fig. 8
Monede dacice, Unkind pc cele macedonenc, glsite in preajma Huaircstilor. (NLI.B.)
tot un Ptokmeu, geograful Claudius, care utilizeaza
izvoare de dinainte de cucerirca romanä, anti in Dacia nu mai putin de 44 (patruzeci i patru) de asczari urbane, dintrc care o serie intrcaga purtind
inrudit cu cel de mai sus. Semnalam, apoi, tczaurul cu monede dacice, imitatii dupa cele grecesti, gasit in 1931 la Fundcni, i tczaurul dc la Popcsti-Lcordeni, continind imitaçii dupi tetradrahmele lui Filip al II-lea. Cind s-a canalizat Dimbovita au fost gasite monedc dace dc argint in apropicrc dc podul erbanVocia. In sfirsit, imitatii dace impreuna cu moncdc
terminatia specifica -dava (Sucidava, Utidava, Arci-
dava etc.). Fost-a oare una din aceste asezari pc locul Bucurcstilor? N-o putem afirma, in stadiul actual al cercetarilor ; dar faptul nu c imposibil. S-au gasit, pc aria bucuresteank mai multc tczaure cuprinzind fie monede grecesti, fie imitatii dacice ale accstora, fie vase si obiecte de podoabi din metal pretios. Citam, in primul rind, tczaurul de la Heelsträu, dcscoperit intimplätor in 1938, si datind din sccolul al II-Ica inaintca crei noastre. El era alcatuit din paftalc i 131106 de argint, un vas de ascrnenea de argint si 58 de monede din acelasi metal, imitatii dupa infatisatoarck tetradrahmc din Thassos. In alta margine a Bucurcstilor, la Colcntina, s-a gäsit, tot intimplätor, un tczaur cuprinzind iarài imitatii ale acclorasi moncdc greccsti. Pc de alta parte, la hotarul comunelor Bragadiru i Virtcju, la aproximativ un kilometru i jumitate la nord de linia de
Fig. 10
Imicajii de cupe deliene gSsite pe aria bucure1tean1. (MIS.)
grecesti autentice, din orascle Tomis i Dyrrachium (Durrazzo sau Durres) s-au dcscoperit in asezirile de la lacul Tei, Colentina i Herästräu. Vasul care cuprindea tezaurul de la Fundcni era el insusi o imitatie dupa vascle greccsti zisc dcliene sau din Delos, care se caractcrizeaza prin ornamente in relief acoperind peretii in intregime (vezi fig. 9).
0 alta imitatic de vas delian, impodobit cu reproducen i de monede dacice, imitind staterii lui Filip al II-lea, regcle Macedoniei, a fost gasit la Snagov, cu prilejul sapaturilor din 1933; mai inainte icsiscrä la iveala vase &lime de fabricatie locala, la Cräsani. Altc fragmente de asemcnca vasc s-au dcscoperit la Dämäroaia, la Pantelimon, la lacul Tci (vczi fig. 10), Cu prilejul siipaturilor din 1953, in asczarca daci de
la Arhivele Statului ; in numär mai mare s-au giisit, in sfirsit, in importanta asczarc dacica dc la PopestiiFig. 9
ImitaPi dacke de vase gteccstl, rise dclicne I. Gish i Fundcni,
lIngl Bucurctti. 1931 ; diametru 12,5 cm. Un altul, ascminator, tot la Fundaii, era plin cu nmnede dada. II. Gisit la Snagov In 1933. Ambcic vase din sec.
I
1.411.
(M.LI3.)
Novaci pe Arm, asezare care ar fi totuna, dupi ultimcle cercctäri, Cu Argcdava lui Bucrebista si undc a iesit la iveali o mary clädire, un adevärat palat al stäpinitorului local. Intercsant e faptul
www.dacoromanica.ro
33
intr-o scami. de asemenea asezäri dace s-au aflat, alituri de imitatiile dc vase detiene, i liparek locale carc serviseri la fabricarea lor, lar o cercetare rccenti,
in curs de publicare, a prccizat ca nu este vorba dc imitatii servile ale modelelor grecesti, ci de prelucräri Cu motive ornamentale originale, cum e, de pildä, spicul de gnu. Faptul ca s-au descoperit in cimpia munteadi in general si pe aria bucuresteanä in special atitca tezaurc
cuprinzind monede, vase si podoabe de argint aratä un nivel dc viati mai ridicat al populatici respective. Dacii nu se mai multumcau acum cu moneda greaci
pc care o putcau obtinc pcntru produscle lor, ci fabricau ci inii monedi de argint dupil modclul acesteia. Imitau de asemenca, dupi cum am aritat, vase grecesti ; importau apoi pcntru uzul päturii superioare a nobililor i a curtii regelui stofe pretioase, tesäturi fine, ba chiar i produsc alimentare sudice, vin i untdelemn ; resturi din amforele res-
pective, provenind din Thassos, Rhodos si Cnidos sau din cetätile pontice, ni s-au pästrat in multc din asczärile cimpiei muntene, la Crisani, Coconi, Ministirea, Zimnicca, Tinosul etc. Si nu uitim, de aide', cá dacii ajung sub Buerebista, in secolul I inaintca erei noastre, la o marc putere, ca statul lor se inunde pe o suprafati considerabili, ca armata ion atingc o cifra impresionantä : 200.000 de oameni, dupä mirturia geografului i etnografului antic Strabo. lar in secolul I al crei noastrc apare ccalalti mare personalitate a dacilor, Deccbal, sub care statul lor cunoaste o ultima mnàlçarc, çi, indati dupä aceca,
Ptolemeu, çi anume, Sorntan, in acceasi Muntenic de sud-vest, çi Tiasum, in ccntrul Munteniei. Pentru o asczare romanä pe locul capitalei noastre ar pleda totusi douä faptc : mai intii imprejurarca ea pe aici trccea drumul care, plecind de la Dunäre, fie din dreptul Rusciukului (Sexanta Prista), fie din dreptul Turtucaici (Transmarisca) noi credem de
la ambele vaduri, intilnindu-se, ca si mai tirziu, chiar la Bucuresti ducea sprc Transilvania. Acest drum din care s-a descoperit recent la TirgsorulVechi o portiune cu infrastructura de bolovani legati
cu mortar bine pistratä, precum si o c.irimicri Cu stampila legiunii a XI-a Claudia era päzit, in vremea dominatiei romane, de castrcle de la Mäläiesti
si de la Drajna-dc-Sus, ambele pc apa Teleajenului.
Normal era ca, in afara de acestc doui castre, din regiunea deluroasä, si fi fost si uncle in partea de ses a drumului mentionat, ap cum intilnim o serie intreagi de-a lungul drumului celuilalt, din vcstul Munteniei, care, plecind tot de la Dunäre çi trecind prin Putinci, Gresia, Filfani, Jidova, ajungea, prin pasul Branului, la Risnov çi apoi in Valca Oltului. Poate ca un asemenea castru a fost la Bucurcsti sau In zona bucuresteanä. In sensul accsta ar plcda desco-
perirea ficuti la Giulesti (vezi mai jos p. 35). Pe de aid parte çi acesta e al doilea fapt care militeazil pcntru o asezare militará romani la Bucuresti
traditia mai pistra, in secolul al XVII-lea, amintirea
unui val roman sau a unui troian", in partea de sud-cst a orasului. Aceastä traditic e consetnnati in documentul din 4 iunie 1668, confirmat la 4 ianuaric 1672, referitor la proprietatca sau mosia din Bucuresti
präbusirea.
PE VREMEA STAPINIRII ROMANE Intemciat-au oare romanii vrco asezarc mai insemnati pe locul actualilor Bucuresti? Elvetianul Sulzer, secretarul lui Alcxandru-vodi Ipsilanti si primul
dint= cercetatori care di indicatii asupra trecutului accstui oral, credc ca" aici, pe locul capitalei, sau in apropiere de ea a fost vechea localitate Pima, mentionati dc Ptolemeu sub forma Pinon cuprinsul Dacici Romane. Pe ce-si intemeiazii pärerea, Sulzer nu ne spune ; probabil, pe felul cum situeazi geograful antic aceastä localitatc in sud-vestal Niuntenici. N-avem nici un argument hotäritor in sprijinul acestei identificki ; ca rimine o simplä prcsupunere ;
Vas& Pirvan, in incercarca ce face, in Cairn, de a localiza orascic Dacici indicate dc Ptolerneu, crede
a Mitropolici. Arätindu-se hotarul accstei proprictiti, se dau, in actul din 1668, urmitoarele puncte de reper, foarte pretioasc si pentru aspectul de data al orasului: Din jos, din piatra de lingi coltul gardului mánástirii lui Pana... pini in piatra de la capul Podului Turcului, si de acolo pe uliti in sus pinii in piatra db ulita drcpt Mitropolia. i de acolo, pe lingi crucca doamnei Mirceoaia, pe cale in sus, pini in piatra drcpt Calicii... si... pc lingä Putul Calicilor, in jos, pe lingä lac, pc sub deal, pini in drumul Giurgiului, la stilpul de piatri al armeanului, In capul troianului, lingá helesteul lui Serbanvocli, si dc acolo, pe drum, in jos, spre oras, pini
in piatra drept Cárimizii çi pini in piatra drept crucea pirintelui domniei-mele Leon-vodi...". Termenul de troian", a cirui etimologie duce la numelc impiratului Traian, se &Idea de citre inaintasii nostri unui val roman si, prin extensiune, çi unui val din alte vremuri. Cind, in 1407, Mircea cel Bitrin däruieste
Ministirii Cozia satul Hinitestii din judetul Vilcca,
el aratä ca hotarul este pinä la troian çi Oda la apa Rimnicului": e vorba de vcchiul val roman,
ci ar putca fi vorba de o asezare cu numcle Ad Pinum si nu aminteste nimic de o identificare cu Bucurcstii. Tot asa de bine s-ar fi putut lua in
care mergca de-a lungul Oltului. Dcsigur, nu este
considerare, ba poate cu mai multi sorti de probabilitate, altc douil orase ale Dacici mentionate de
azi nu mai poate fi urmärit pc teten sa fi fost din alti epoci &eh accca a dotninatiei romane.
cxclus ca troianul" amintit in accasti parte de sud-est a Bucurestilor, in documental din 1668 troian care
34
www.dacoromanica.ro
Dar iarasi se poatc foartc bine sa avern dc-a lace cu
una din fortificatiile ridicate pcntru a apara acest punct de straja a drumului care clucea de la Dunare in Transilvania. Siipaturile arheologicc intreprinsc in ultimul timp
au dat la iveala pc aria bucuresteanä citeva urme din timpul dominatiei rornane. In marca asczare dc la lacul Tei, unde se constata' o viata neintrerupta
In tot accst timp, s-au gisit statuete romane, din bronz, infatisind zeitatile Venus si Apollo (vezi fig. 11). Ele pot sa provina din schimburile comerciale ale populatiei autohtone, dacicc, de asemenea
Foarte interesanta c i descoperirca 'care carc s-a facut in asezarea dc la Giulcti. Aici s-au gäsit o serie dc
o sabic, un topor, o andrea apoi o obiectc placa de bronz Cu un foartc mic fragment dc inscriptic citcva litcre , o a doua placa dc bronz si moncde
romanc: totul se pare di forma inventarul unui mormint dc militar roman, poatc al unui calaret sarmat care slujea in armata imperiala. Cea dintii placa provine, probabil, dintr-o armura sau dintr-un scut ; cea de-a doua, de la harnasamentul unui cal. De factura, evident, romana, ca arc in partea superioara doui capete de fcmcie, Eta in fatil, la mijloc doi delfini, iar in partea inferioari simbolul originii Romci: lupoaica aliiptind pc Romulus si pe Rcmus. Este evident, prin urmarc, ca aici, la Giulesti, in latura de nord-vcst a Bucurestilor, a fost o asczare romanii, poate villa" sau mosia unui fost ostas, poate chiar o asezare militara. In afara de accste urme, s-au mai descoperit, in diferite punctc de pe aria bucuresteana, monede din timpul dorninatici romane. Ele sint de douil feluri : monede de ale oraselor din provinciile vccine si monede de ale imparatilor romani. Din prima categorie fac parte monede din Tomis (Constanta), Odessos (Varna), Deultum (Burgas), Pautalia (Kiistendil), Nicopolis ad Istrum (Nicopol), Marcianopolis (aproape de Provadia), Serdica (Sofia), Traianopolis (Orikhova, pe Marita), Adrianopolis (Edirne,
tot pe Marita), Mesembria (Nesseber), pe coasta Marii Negre, la nord-cst de Burgas, si Viminacium (Costolac, pc Dunarca sirbeasca). Ele dovcdesc rclatii
comercialc cu tarmul drept al Dunarii i cu tarmul Mara Ncgre, ba chiar i cu °rase mai indepartate din interiorul Peninsulci Balcanicc. Din a doua categorie fac parte monedele imparatilor Marcus Aurelius,
Fig. 11 Statuca de broil., Infati§ind pe Apollo. Viet de stindard sau de baldachin, tot de bro., in formà de cap dc aceili, gAsite atnindoul la I.acul Tel. Sec. III e.n. (M.1.B.)
din expeditiile de prada ale acelciasi populatii pe malul drept al Dunarii, dar nu mai putin din stabilirea unor elemente romane provinciale in aceasta asezarc. Tot la lacul Tei a icsit la iveala un mormint de inhumatie datind din vremea ocupatiei romane. Schelctul, aflat sub un bordei, avca la git un colicr alcatuit din verigi dc bronz, separate prin margele de sticla alba, rotunde.
Scptimius Severus, Geta, Caracalla, Macrinus, Diadumenianus, Filip Arabul, Dccius i Gallicnus, deci din intervalul 161-268 e.n. ; de asemcnca monede ale imparätesclor Faustina senior, sotia lui Antoninus Pius si Julia Domna, sotia lui Septimius Severus. Credem cá sapaturi sistematice intreprinse pe aria bucuresteana, in genul celor din ultimul deceniu, vor da la iveala i alte urme din timpul dominatici romane. Cele descoperite pini acum sint suficiente
totusi ca sa dovedeascl existenta unor asczäri pe aceastii arie, in sccolele al II-lea si al III-lea, sa arate conlinuitatea victii omenesti in stravechile centre de la lacul Tei, de la Giulesti i dcsigur si din altc puncte dc pe intinsul capitalei noastre.
BIBLIOGRAFIE
I. Pe vremea dacilor. 1. I. Andricsescu, Piscul-Cri1sani. Descoperirile arbeologice din vara nnulni
1923, in Afem. sect. ist. Atad. Rom., seria 3, t. III (1926), p. 1-111; 2. V. Pirvan, Getica, 0 prom-
ittorie a Daciei, in Mem. sect. is/. Acad. Rom., seria 3, t. III (1926), p. 113-851 ; 3. Alihail Gr. Romascanu, Consideratiuni generale asupra originei monad. Conlribuliuni la cunoasterea circulaliei monelare din Dacia.
www.dacoromanica.ro
35
Tezaurul de la Colentina, Bucurcsti, 1932, 29 p. in ; Em. Panaitcscu, Numdrul gelilor p al clacslor. Co-
mentar dupd Drab°, Bucuresti, 1934, 16 p. in 8°;
Daicoviciu, Problema numdrului geto-dacilor. Consideraiii asupra unei lucran i recente, Cluj, 1934, 12 p. in 8°; 6. * * *, Ce cuprinde comoara gdsita C.
la Herds1rdu, in Gaz. mun., VII (1938), nr. 317;
7. * * *, Ned descoperiri arbeologice din jura capilalei, in Gaz. mun., VII (1938), nr. 339; 8. C. Moisil, Les letradracbmes de "[bassos el de la Macédoine l-ère
el leur circula/ion en Dacie, in Balcania, VII (1944), p. 3 22 ; 9. Const. C. Giurescu, Isioria romdnilor, 1, editia a V-a, Bucuresti, 1946, p. 31-116; 10. Bucur Mitrca, Un tezaur cu monete dacice descoperit la Bucuretti de o ecbipd de muncitori a intreprinderilor Sfatului Popular, in Bucurefli. Rezultatele sdpaturilor, Bucuresti,
1954, p. 13-25; 11. Sebastian Morintz, Gh. Canta-
cuzino, Sdpdturile arbeologice din seclorul Mihai-Vork, in Bucure,rti. Rezultatele siipdturilor, Bucurcsti, 1954,
p. 45-132; 12. I. Ioncscu, Vlad Zirra, D. Berciu,
Margareta Tudor, Sdpaturile arbeologice din set-torn! Radie-Voda, in Bucurefti. Rezultatele rapaturilor, Bucu-
resti, 1954, p. 132-183; 13. Irina Casan-Franga,
Stadia cunoftinjelor noastre despre cupele deliene" in general, cu privire speciald asupra cupelor deliene" getice (manuscris).
II. Pe vremea stdpinirii romane.14.Gr.
Tocilcscu, Fouilles el rechercbes archéologiques en Ron-
manic, Bucarest, 1900, 243 p. in 4°; 15. V. Pirvan, inceputurile vietii romane la gurile Dun Jrii, Bucurcsti,
1923, 247 p. in 8°; 16. V. Christescu, Istoria militara a Daciei 1?omane, Bucurcsti, 1937, X, 269 p. in 8°; 17. Colonclul C. Zagoritz, Castrul roman de la Mildefti,
Ploiesti, 1940, 22 p. in 8; 18. C. Daicoviciu, Daker und Rumänen, in SiebeNbiirgen, Bucurcsti, 1943, p. 175-186; 19. D. Tudor, 1?dscoale atacuri barbare" in Dacia Romand, Bucuresti, 1957, 99 p. in 8°; 20. Dinu V. Rosctti, Din cele mai vecbi timpuri ,ri kind la fortnarea Bucure,rti/or, in Bucurestii de odinioara, Bucurcsti, 1958, p.147-165; 21. Radu Vulpc,.,Vantierul arbeologic Popefti, in Materiale cerceldri arheologice,
III (1957), p. 227-246; V (1958), p. 337-350, VI (1959), p. 307-324; VII (1961), p. 321-338; VIII (1962), p. 457-462; 22. Radu Vulpe, Muntenia fi
Moldova in epoca romand, in Istoria Roniliniei, I, Bucti-
resti, 1960, p. 517-530; 23. M. Zgibea, Fibule din sec. III ,ri VI e. n. descoperite in slipa-turile arbeologice de la Militari, in Cercetari arbeologice in Bucurefti, Bucuresti, 1963, p. 373 384; 24. V. Leahu, 1?aport asupra sdpdturilor arbeologice efectuate in 1960 la Ca/du-
Non, in Cercetari arbeologice In Bucurefli, Bucuresti,
1963, p. 15-47.
www.dacoromanica.ro
PERIOADA DE TRECERE LA FEUDALISM SI FEUDALISMUL TIMPURIU
hi antra ariei bucureslene,la Cítrica 1/eche, viala omeneascd s-a desfaturai necontenii, din
veacul al IV-lea paw in al XIII-lea.
EPOCA PR1MELOR MIGRATII: NEAMURILE GERMANICE
O datä cu rctragcrea legiunilor si a administratici romane din Dacia', in 271-275, au plecat si bogätasii marii negustori, proprietari de domenii, exploatatorii de mine intr-un cuvint, cci care, Cu banii lor, putcau teal oriunde in imperiu. Grosul populatiei daco-romane insä, täranii, mcstesugarii, oräsenii säraci, au limas pc loc i i-au continuat viata sub noua stäpinire, a gotilor. De altfcl, accstia din urmä ocupaserä tinutul carpato-duniircan in calitate de fcderati", adicA pe tcmciul unci intclegcri. Rclatiile cu tärmul drcpt al Dunärii nu s-au intrcrupt ; negustorii au continuat sii trcacii peste fluviu, intr-un scns i in altul, cu märfurilc ion, moneda a continuat sa circule. Cu atit mai mult cu cit anumitc punctc intäritc dc pe malul sting, in special in rcgiunca olteanä, au continuat sI rämini In stapinirea romani i dupä Aurelian. Sub Constan-
tin ccl Mare, in anii 328-332, are loe chiar o recucerire a cimpiei muntene i oltene pcntru aproape trci dcccnii. Nu e de mirare deci cl s-au dcscoperit pe aria bucurestcanä, intr-o sumi de locuri, moncdc romanc din secolul al 1V-lea. Monedc de ale lui Constantin ccl Mare (306-337) s-au aflat pc locul Prin Dacia intelegcm nu nurnai provincia romanii,
dar si partca din teritoriul muntean, dcci si teritoriul viitorilor Bucuresti, care, taxi sä fi facia parte administrativ din provincie, a fost supusä totusi romanizirii. Accasta parte era inconjuratii aproapc complet de
provincii roman; era incadratà de un numiir de castrc romane i sträbiitutä de drumuri pe care
mcrgcau ncgustorii romani, plecind de la vadurile Dunärii.
fostci biscrici Sirindar, uncle e azi Casa Centrali a Armatci si pc fostul maidan Duca, undc se inaltä acum palatul Sfatului Popular al Capitalci. La lacul Tei s-au gäsit moncde de la impiratul Valens (364-378) ; la Mogosoaia, tot de la Valens, dar si de la Iulian Apostatul (361-363) si Valcntinian I (364-375). De la acesta din urma s-au gäsit moncdc si la Cringasi. Pe temciul explorärilor i sipiturilor fäcutc s-au constatat afeziiri omene,rii din seco/ti al IV-lea in urmätoarele punctc din cuprinsul Bucurestilor : la Curtca Vcchc, si anume, in Piata dc Flori, in strada Soarclui si in Pasajul Franccz, la
biscrica Sf. Dumitru dc linga Postä, la Mihai-Vodi, in dealul Arhivelor Statului, la Radu-Vocli i biscrica Bucur, la biscrica Dobrotcasa (Calca VAcarcsti), in strada Pitagora si la lacul Tel. Marca asczarc din accst din urmi loe este chiar un caz tipic de continuitatc a populatici dupä paräsirea Dacici, dcoarccc rcsturilc arheologicc descoperitc aici dovcdcsc prezcnta continuà a populatiei in sccolcic al JI-lea, al III-lea si al IV-lea ale crei noastre. Tot din sccolul al 1V-lea s-au idcntificat asezäri la Cringasi, undc
sipaturile au dat la ivcalà un cuptor de ars oalc, la Chitila, Mogosoaia, Pima, Fundcnii-Doamnci pc o aric mai largi in jurul capitalci la Sirulesti, la Ileana (raionul Lchliu), undc s-a dcscoperit iar un cuptor dc ars oale, si la Spantov. De la ncamurilc gcrmanice care au ocupat Dacia nu s-au gäsit urmc pe aria bucurestcani, ci in regiuni
mai depärtate. Aceasta nu inscamni insä el nu e posibil ca descoperiri viitoare sI ateste prezenta golilor i in zona dc pädure in mijlocul cäreia se aflä Bucurestii. Dupii cum se poatc ca ele sä ateste prezenta sarmatilor, neamul iranian, inrudit cu scitii si cu alanii de mai tirziu, ncam pe care izvoarcle
www.dacoromanica.ro
Deocamdata famine bine constatat ca in aceasti zon5 de padure populatia daco-romanil a continuat
Dar daca in privinta numelor de ape riuri, piriuri, lacuri constatam in aria bucuresteani si in regiunca inconjuratoare o bogata mostenire de la slay! si lucrul nu-i de mirare data fiind predilcctia pcntru viata legati de ap5 a acelora care veneau din tara nenumäratelor 13510, lacuri si riuri lucrul se schimba cind e vorba de numele asezarilor omenesti. Acestea, in marea lor majoritate, poarta
sa locuiasca, in numar inscmnat, in asezari dese,
nume rominesti. Fie nume terminate In -csti
dup5 parasirea Dacici.
scrise ale vcacului al 1V-lea Il amintesc in cimpia munteana. S-a formulat chiar ipotcza ca uncle mormintc din sccolul al III-Ica, dcscoperite la Giulesti, ar putca apartine eventual acestui ncam, care fusesc aliat cu dacii, pe vremca lui Dccebal, in luptcic impotriva romanilor.
si
vest si sud-vest dc Bucuresti. Tot in legatura
care arata descendenta din intemeietorul sau primul proprictar al asczarii si care sint in numar preponderent: Bucuresti, Vacarcsti, Dudesti, Giulcsti, Grozavesti, Birzesti, Dobroesti, Popesti etc., sau Cotroceni, Fundeni, Otopeni, Copaceni, Cozieni etc., fic nume aritind o apartenenta, o localizare sau o Baneasa, Mogosoaia, Lupcasca, Marcuta, porecla Cringasi, Afumati, Caciulati, Broscari, Rosu, Buftca etc., fie, in sfirsit, nume in Icgatura cu originca Sirbii, Tigania, ctnica a locuitorilor respectivi Grccii etc. sau cu diferite imprcjurari locale dc caracter cconomic sau de alta natura: Moara-Saracii, licrastrau, Postavari, Catelu etc. Ca sa nu mai vorbim de numele legate de un aspect al terenului, prccum Magurele, Cimpurclu, Movila etc. Fatä dc aceasta marc multime dc numc romanesti, numelc de origine slava date asczarilor omenesti stilt foarte
Cu regiunea paduroasi, dar de la nord de Bucurcsti,
putine, am putea spune chiar disparente. Citarn
sta numelc de Varia, purtat si de o apä care std.bate zisa regiunc. Cei mai mulo dintre cercetatori au vazut in acest de-al doilea nume tot un ecou al prezentei populatiei romanice: Vlasia ar insemna
citeva din ele: Colentina, care vine Irma de la numele apci, Glina, Bolintin, Tintava, Gradiste, iar mai
-eni
PERIOADA CONLOCUIRII CU SLAVII SI A ASIMILARII ACESTORA
Aici au gäsit-o clavil, ale c.aror triburi ocupa teritoriul tarii noastre in sccolul al VI-Ica. Ala Sc explicà
numele de Vlaica, pc care acesti noi ocupanti 1-au
dat regiunii paduroase de les: el insearnna tara vlahilor", adicii a populatiei romanice, si s-a pistrat pina In zilele noastre in lcgàrurá cu fostul judet dc la
acelasi lucru ca si Vlasca.
Slavii s-au asezat in toad aceasta regiune de Failure locuita de stramosii nostri si au dat nume noi, slavicc, la o seam5 din cursurile de va ce o str5bateau. Nu au schimbat numele Dunarii si al Argcsului erau nume strivechi, mostenite de la dad i dar au botczat din nou, cu nume de ale Ion, celelaltc cursuri de apa. I-au zis apci ce strabatea intinsele paduri de stejai ale cimpiei muntene DImbovita, de la damb, stejar ; celeilalte apc, care strabitea stepa necultivati a Baraganului, i-au zis Ialovnita de la ialov, sterp, pustiu ; din aceasta veche forma, atestata
in documentele veacurilor XIVXVI, a rezultat accca de astazi: Ialomita. Tot asa, au botczat cu nume slave Mostiflea de la most, pod Prabova de la prah, pral, deci riu cu maluri prafoase apoi Crivina,ClIniftea, Majlovd, S nagovtd, CiorogIrla, Coknfina.
Etimologia popular5 care s-a dat de unii diletanti, in veacul trecut, acestui ultitn nume, explicat prin
romanescul colea-n tina", n-are nici un temci ; in rcalitate, i aceasta de a doua aria bucuresteani, ca i Dimbovita, poarti tot un nume slay. Si cursul de apa de la care s-a numit apoi judetul Ilfovul 'poarta de asemenea un nume slay. Caci Elhov aceista e forma veche a numelui, in actele din secolele XVXVII vine din elha, care inseamni arin
sau anin. Aladar, Elhov, Ilhov, Ilfov e apa care curgca printrc arini, prin arinis. .38
departe de Bucuresti, Crivina (tot de la numele apci), Oltenita, Gumelnita, Spantov. Cum se explica num5rul mic de numiri slave de
sate, in raport cu numarul insemnat de nume dc ape? Pricina credcm cif stä mai intii in imprejurarea cil noii-veniti au fost, fat5 de daco-romani, inferiori numericeste, deoarece o mare parte a lor au trecut mai departe, peste Dunare, in Peninsula Balcanica.
Deci, din capul locului, numirul satelor in care s-au asezat slavii si carora le-au dat nume de ale lor a fost mai mic deck acela al satelor unde locuiau
autohtonii. S-a adaugat apoi faptul ca multe sate s-au format cu timpul, in perioada cind slavii erau asimilati de catre populatia romanica peste Du'fire, in Peninsula Balcanica, fenomenul a fost insi mai ales dup aceasta asimilare. Toatc satele din accasta ultima categoric au capatat, evident, nume românesti. In al trcilca rind, semnalam imprejurarea ca o seami din vechile sate s-au risipit, din vers
cauza vicisitudinilor istorice, intemeindu-se apoi altelc
noi, citeodati chiar in acelasi loc, alteori in vecinitate; cu prilejul acestor schimbari s-au schimbat, adesea, si numele respective. 2n sfirsit, notim si faptul ca o surni de nume vcchi, date de slavi, n-au mai avut, dupa asimilarea acestora, un inteles pentru generatiile urmatoare ; locuitorii satelor n-au mai stiut ce inseamn5 vechiul nume. Ala !nett, atunci and
oficialitatea sau proprietarul satului; sau, in uncle cazuri, satenii insisi au vrut sa-i schimbe numele, faptul s-a putut pctrcce foartc usor, far5 rezistent5
www.dacoromanica.ro
sau impotrivirc. Toatc aceste faptc explic numarul mic actual al numelor slave de sate in comparatic cu cele románesti. Numcle dc ape au fost mai rezis-
conducatorilor sciti, sarmati si, mai tirziu, pecenegi
tente, ele s-au mentinut, deoarcce aici n-au mai
in lunai Dimbovitei ; dc la el si-au luat numelc mahalaua din jur i biscrica ziditi deasupra. Tot In cuprinsul Bucurestilor, e amintit documentar, in
intervenit schimbäri, fluctuatii sau cread de unititi noi. Micile modificad formale din accst domeniu lalomita in loc de Ialovnita, Ilfov in loc de Elhov se explici prin tendinta la pronuntarea cea mai wadi, care e o caracteristica a limbajului. S'apiturile arhcologice au scos la iveali urme din accasti perioadi a conlocuirii cu slavii pe intreaga aric bucuresteana. La Curtea Veche s-a gisit ccramici din veacul al VI-lea, perfect databiLi printr-o monedi a lui Justinian (527-565). La fel in piatcta SE Nicolae-
cumani. Un astfcl dc gorgan movili artificialä
dar carc nu-i
a fost si in cuprinsul Bucurcstilor,
anul 1724, si un gorginel", iaräi cu o biserica pe el. Mult mai multe sint, in cuprinsul Ilfovului, numcle rimase de la ditari ; cic nu se explica' printr-o conlocuire, ci prin imprcsia puternica pc care a fäcut-o nivälirea cea mare din 1241, navalirile ultcrioare i stäpinirca dura exercitata de accst ncam asiatic. Poporul le atribuie multe din gorganele sau
Selari, unde s-au gasit de asemenea ceramici si o monedi de bronz de la acelasi impärat bizantin ; tot
movilele Ilfovului, cum sint acelea dc pe main' Colciaculni sau Colceagului numele accsta insusi e i de pc teritoriul titaresc sau pecenego-cuman
asa in dreptul Teatrului Casei Centrale a Sindicatelor.
comunclor Biliceanca, Dragoesti si Strainii-Dobreni.
In strada Soarclui, ca si in Pasajul Franc= din cuprinsul amintitci Curti Vcchi, aceeasi ceramica prefeudalä" din veacul al VI-lea. La Radu-Vodi s-a
in cea dintii si in perioada intermediara', a conlocuirii
gisit chiar ceramici de facturi slavà, lucrati Cu mina ; ca dateaza din vcacul al VII-lea inceputul vcacului al VIII-lca. La Cringasi s-a descoperit un bordei din
veacurile VIVII, de forma dreptunghiuladi, si o sägeati dc fier, care, prin forma ci, poate fi atribuiti aceleiasi epoci, dar se intilneste si mai tirziu, chiar dupa sccolul al X-lea. La Damaroaia a iesit la ivcalä un bordei aseminitor aceluia de la Cringasi i ceramica databila printr-o !none& din anul 539, de la Justinian. Asezari din secolele VIVII s-au descopent si la Colentina unde s-a gasit o moneda de
bronz de la Justinian, tot din anul 539
si
la
Mogosoaia. In sfirsit, la Ciurel, sipiturile din ultimii
am au scos la lumina zilei resturi de bordeie din secolele VIVIII.
Si in perioada accasta ultima a migratiilor, ca si romino-slave, Icgaturile cu malul drcpt al Dunarii n-au incetat ; traficul de marfuri nu s-a intrerupt, lar moneda bizantina a continuat sa circule in cimpia munteana. S-au gasit asemenea monedc in mai multe
locuri. Pappasoglu, in lucrarca sa asupra fundirii Bucurestilor, afirmi ca adesea s-au gisit i se gascsc acum, in suburbia Dobrotesei, la diferitc sapaturi,
moncte vechi romane si bizantinc". Un fapt sigur este ca' la Snagov, cu prilejul sapiturilor intreprinse in 1933, s-a descoperit o mom& de la imparatul loan I. Zimisccs (969-976). Alte monede bizantine s-au gisit lingi biserica Floreasca ; ele provin de la imparatii din dinastia Comncnilor: Alcxe (1081-1118) si loan al II-lea (1118-1143). Tot din vremea Comnenilor sint i moncdele bizantine de bronz, gasitc in 1920, cu prilejul sapiturilor unui loe de pe strada general Eremia Grigorcscu (fosti Armasului); la Ciurel s-au a flat moncde similare de
la finele secolului al XII-lea, lar pe vechiul Pod al Calicilor (Calca
ULTIMA PERIOADA A MIGRATIUNILOR: PECENEGII, CUMANII SI TATARII
Rahovei), un perper" bizantin
moneda de aur din secolul al XIII-lea. Dar n-au fost relatii numai cu sudul Duniirii ; ele s-au mentinut si ca Transilvania, atit inainte, cit si dupa cucerirea ungureasci. In cartierul Dobroteasa-Vad-
resti s-au gasit, prin 1932 sau inainte de accasti Perioada finala a cpocii migratiilor priveste ncai pe murile vcchi turcesti pecenegii i cumanii ditari ; ea cuprinde intervalul de la finek secolului al IX-lea pinä la fincic sccolului al XIII-lea. Cu cei
dintii, in special cu cumanii, a avut loe o conlocuire, care a läsat urme atit in toponimie, cit si in onomastici si in lexic. In toponimia ariei bucurestcne, influenta pecenegi i cumanä nu se face prca
data, trci moncde unguresti, dintrc carc doui dc la regele 5tefan cel Sfint inscriptia e Stephanus Rex" si una de la regele Salomon I, dcci inter-
valul 1000-1074. Pe de alta parte, pe locul fostci carimidirii Popovici, intre lacurile Tci i Floreasca, s-a gasit mormintul unui ciliret, cu parte din inventarul säu funerar: o soira de sa, zabali, sable, subtire
Tcleormanului, a sudului Olteniei, in' estul Bariganului si in uncle parti ale Moldovei. De la aceste
si incovoiati, asiatica, pinteni si o francisci" sau o securioe; ele apartin, dupa pircrca arhcologilor, asa-zisului ,,tip maghiar" si au fost datate secolul X", poatc din vrerrica luptclor intre maghiari
neamuri vcchi turcesti se pare ca ne-a rimas termenul gorgan" , care se da, in genere, movilelor
si bulgari. N-ar fi exc.lus, insä, si apartina i vcchilor bulgari, care, in veacul al IX-ka, si-au intins influenta
artificiale dispindite de-a lungul cimpiei, in special in stet* si din care multe reprczinei monninte ale
asupra cimpiei muntenc. Un alt mormInt dc calker s-a descoperit la Jilava ; judccind dupi inventarul
simtita ;
ca apare evidenta mai ales
in regiunea
www.dacoromanica.ro
un virf de lance, o zabalä dc ficr arhcologii sint de Once ca a fost, poate, al unui pcccncg si-1 dateaza in vcacul al XI-lea; o zabalä similarä s-a gasit in 1956 la Tangiru (raionul Giurgiu), spre sud dc Bucuresti. Dupa cc sasii vin in Transilvania si contribuic la dezvoltarca vietii urbane, negotul cu rcgiunilc de dincoacc dc Carpati capita un nou avint. Tot mai des strabat negustorii din Transilvania spre vadurilc de la Dunare ; tot mai des caräusii cu carcle de peste de la balta sau cu mart-a scumpa, rasaritcani, adusä dc peste marc, se indreapta spre trccitorile muntilor spre a ajunge la strävechiul Brasov, dcvenit acum Kronstadt sau la Hermannstadt (Sibiu). Pentru cci care se duccau spre vadurilc de la Giurgiu-Rusciuc sau Oltenita-Turtucaia, prccum i pcntru aceia care vencau de la cherhanalcle de la gura Mostistei sau de la Greaca, un popas obisnuit era pe locul undc se inalta azi Bucurcstii. Aici, pe accst loe, viata s-a desfasurat necontenit, in toati perioada migratiilor. Asezarca de la Curtca Vcchc, Aka' din inima insäsi a tirgului, foartc intinsa i intcns locuiti" intrebuintam chiar cxprcsia arheologilor in veacul al
Mihai-Vodä, uncle ccramica descoperiti este din cele mai interesante, la Dcalul Piscului, la Ciurcl, undc,
VI-lea, a continuat smi fie locuita si in veacurilc urmi-
o inconjurau. Sub raportul social, a avut loc o
toare. S-au gäsit aici urme din veacurile VIIIX, precum si din veacurilc XXIII. Sc poatc afirma
difcrcnticrc ; stäpinii feudali amintiti in Oltenia la 1247, in diploma Ioanitilor, sub numelc dc maiores terrae" adicä mai-marii pamintului", lar
ramas
aladar cmi, pc locul insusi uncle avea sa-si stabileasca resedinta cirmuitorul judctului Ilfov si, dupa el,
domnul Tärii Românesti, viata n-a incetat nici o clipa. De jur imprejurul acestci asezari central°, constatam, in acccasi perioada a feudalismului tim-
puriu, adica in veacurde X XIII, altc asezari ;
intr-un bordei, s-a gäsit un bulgare dc chihlimbar buzoian, la Bellu, la Cringasi, la Sträulesti, la Fundenii-
Doamnei, la Damaroaia. In accst din urma loc, sapaturile ingaduic, prin ccramica si ccicIaltc urmc date la ivcala, sa se precizeze trci faze succesive: prima din secolcic VI VII ; cca dc-a doua din secoMe IXXI, ultima din sccolul al XIV-lea. Cu sigurantä, viitoarcic säpaturi nc vor aduce stiri noi, care ne vor permite sa cunoastcm mai bine, in detalii,
viata de pc aria bucuresteanä in perioada cuprinsä intre Dacia Romana si intemeicrea Tarii Românesti. De pe acum se poate rasa' afirma cu toatä ccrtitudinca
cl accasta viati nu s-a intrerupt, ca ea a continuat In tot rastimpul milcniului intunccat al migratiilor, in numcroascic asezari ale ariei amintite. Locuitorii accstor asezäri au continuat sa practice agricultura In difcritcic ci forme ccreale, legume, pomiculturä si, foarte probabil, i viticultura sci crease-a vile mari, cal, turme de oi si de porci, prccurn si pasari, Sa pescuiascd in Dimbovita, Colentina si in lacurile arici bucurestene si vIneze in intinselc paduri carc
in sudul Moldovci sub calificativul potentes illarum partium", adica puternicii acclor parti", au existat cu sigurantä si in regiunca intermediara dintrc Olt si Milcov, dcci si in partile Ilfovidui si BueureOlor,
BIBLIOGRA FIE
Prima perioadd: neamurile germa-
rcsti, 1946, p. 246-279 (Slavii) ; 9. Const. C. Giu-
C. Daicoviciu, Problema continuildlii in Dacia. Clem observe:Ill fi preciz4ri de ordin istorico-
rcscu, Principal& RomiThe la inceputul secolulni XIX. Constatdri istorice, geogra fice, economice fi statistice pe temend barlii rase din 1835, Bucurcsti, 1957, 318 p. in 8°; 10. Maria Chisvasi-Comsa, Slavii pe teritoriul R.P.R. in sec. VIIX, in lamina cercetdrilor arbeologice, in Shall
n i c e.
1.
arbeologic, Cluj, 1940, 72 P. in 8° si 2 planse ; 2. D. Tudor, StdpInirea romand In suda Daciei, de la Aurelian
la Constan/in cel Mare, in Rev. ist. rom., X (1940),
p. 216-225; 3. D. Tudor, Constan/in cel Mare fi recucerirea Daciei Traiane, in Rey. is/.
rom., XIXII
(1941-1942), p. 134-148; 4. C. Daicoviciu, La Transylranie dans l'antiquité, Bucuresti, 1945, 269 p. in 8°; 5. D. Tudor, Arderea Sucidara, in Rev.
is/. ram., XV (1945), p. 149-155; 6. I. I. Russu, Constan/in cel Mare ca Dacicus, in Anuar. ici. Cluj, XI (1946-1947), p. 413.
Perioada conlocuirii ca slavij
fi a asimilarii acestora. 7. G. \Weigand, Die Namen der rum dnischen Judge im Altreich, in Balkan Archly, IV (1928), p. 168-177; 8. Const.
C. Giurcscu, Isloria rot/kW/or, I, editia a V-a, Bucu40
,ri cercetari
de
lam* ream, X, 1, 1959, p. 65-80; 11.
Ion Nestor si Eug. Zaharia, Sclpiiturile de la Dridu, in Materiale fi cercetdri arbeologice, VI (1959), p. 593-601 si VII (1961), p. 561-569; 12. Sebastian Morintz, Sdpa/wile de pe dealul Ciurel, in Materiale fi cercetari arheologice, VIII (1962), p. 761-767; 13. Iorgu Iordan, Toponimia romdneascd, Bucuresti, 1963, 581 p. in 8°.
IH. Ultima perioadd: pecenegii,
ma nii ,ri
ar
i.
ca-
14. Lazar Siincanu, Inf Tanta
orientald asupra limbii ,ri cult urii romiine, I-II, Bucuresti,
1900, CCCXXXV
407 + 279 p. in 8°; 15. G. \Vci-
gand, Unsprung der siidkarpathischen Flussnamen in Rum dnien,
www.dacoromanica.ro
in XXVIXXIX Jahresb.,
Leipzig,
1921, p. 70 103 ; 16. N. Iorga, Imperial cumanilor domnia liii Bdsdrabd.Un capitol din colaboras ja romeino-
barbard in evul media, in Afem. secf. ist. Atad. Rom.,
seria 3, t. VIII (1927 1928), p. 97 103 ; 17. Em.
Condurachi, Les trésors monétaires de la région carpathodanabienne et leur importante pour l'histoire des roamains,
in Balcania, VII, 1 (1944), p. 23 44 ; 18. Dinu V. Rosctti, Din cele mai veda' timpuri ,ri pindla formarea
Bucure,rtilor, in Bucal-Oil de odinioarj, Bucurcsti, 1958, 165 ; 19. Octavian Ilicscu, Despre un p. 147 tezaur de monede bizantine din vremea Comnenilor, gdsit
In Bucurefti, in Studii ,ri cercel4ri de numismatica, IU,
1960, p. 493-495. Pentru bale perioadele: 20. Const. C. Giurcscu, Isloria romdni/or, I, cditia a V-a, Bucurcsti, 1946; 21. Ir/aria Rominiei, I, Bucurcsti, 1960.
www.dacoromanica.ro
INCEPUTURILE ORASULUI BUCURE$T1
Negru-vodd a intemeiat °rapt/ Cimpulung Ti
a /rat diem intdrituri de cdrdmidd la
Bucurepi,
Tirgovifle, Floci ,ri Buzdu." (Itagunnul Luccari In 1605)
TRADITIA INTEMEIERII BUCURE$TILOR. NUMELE ORA$ULUI. Cit este de vcchi orasul Bucuresti? De cind dateaza asezarca urbana sau tirgul accsta? Si unde era situata
prima vatrà a lui, nucleul in jurul cäruia s-a dezvoltat? Sint intrebari la care raspunsurilc difera. In general, se admite CA orasul exista in vcacul al XIV-lea; multi dintre cercetatori, intre care si Ioncscu-G ion si N. Iorga, cred ca Cetatea Dimbovitei"
al card pircalab Dragomir a sfarimat in 1368 o oastc ungureasc5, e totuna cu Bucurestii, in timp cc altii, ca Al. Vasilcscu, autorul unui studiu special asupra
problemci, socot ca zisa cetate era in rcgiunca dcluroasä, pe cursul mijlociu al Dimbovitei, iar nu pe locul actualci capitale. Divergenta subzista si in cc privcste nucleul originar al orasului : o parte dintre cercetätori, incepind cu D. Pappasoglu i ispravind cu N. Iorga, se pronunta pentru colina dc la Radu-VodA, in timp cc alta parte
ere& ca el a fost pe malul sting
al Dimbovitei, anumc, in jurul curtii domncsti de mai tirziu (Piata de Flori).
Spre a putca làmuri aceste controvcrse si a ajungc
la un r5spuns intemciat, e necesar
sa cxaminam
atit tradilia in legatura cu intemeicrea Bucurestilor, cit si primele documente de care dispuncm. Este necesar, de asemcnea, sa cercetam comlifüle generale sau imprejurdrile care au promovat intemeierea orasului ;i apoi inceputurile dezvoltärii lui.
in ce priveste traditia, sintem in fata unei dublc
sau al Muntcni?.i. Traditia despre Bucur este consemnata' in scris la inccputul veacului al XIX-Ica de cätre sträinii care au stat in Bucurcsti. Consulul cnglez Wilkinson, in lucrarca sa asupra Principatclor, aparutä la Londra in 1820, spunc despre orasul nostru
ca cu aproape 400 de ani In urmä nu era decit un sat intins apartinind unui om numit Bucur, de la care i se trage numelc, pe care-1 pastreaza i astazi".
Asadar, Bucur era stapinul satului. Elvetianul François Recordon, secretarul lui vodi Caragea, in Le/tres sur la Valachie, tiparita la Paris in 1821, crcde
ca Bucur intemeietorul era pescar sau cioban". Un alt cnglcz, Walsh, in relatia sa de calätorie aparuta la Londra in 1828, afirma ca in vremurile vechi Bucurestii au fost un sat asezat intr-o rcgiune mlastinoasä, proprietatca unui !vier Bucur, de undc vine numcle". Francczul Raoul Perrin, in lucrarca sa asupra Principatelor (Paris, 1839), face din Bucur un negustor bogat; in sfirsit, gcrmanul J. Ncigebaucr, un prieten al poporului nostru, caruia i-a consacrat o serie de studii, serie intr-unul din ele, aparut la
Leipzig in 1848: legenda popularii... prctinde ca primul locuitor a fost un anume Bucur, care a si zidit prima biserica... la poalele povirnisului biscricii Radu-Vodä". Alaturi de straini, i ai nostri, bineintcles, au consemnat in scris traditia despre Bucur. Profesorul Iosif Genilie de la Sf. Saya, in a sa Geogra fie istorica, astronomicl, naturald ,ri dyad a continentelor in general
si a Romdniei in parte, aparutä in 1835, area ca Bucurestii sa zice ca s-au numit de la stapinul accstui loe, anume Bucur, a carui Inca se arati o
mostcniri. Pe dc o parte, se aminteste ca intcmcietor
mica biserici pe un delut kit= Radul-Vodä si Dim-
faimosul Bucur, pe de alta parte nu mai putin faimosul Negru-voda, intemeietorul Tärii Românesti
bovita". Aproape un sfcrt de veac mai tirziu, in
42
1858, A. Pclimon, in romantica sa inccrcarc asupra
www.dacoromanica.ro
rig.
12
--
Biscrica zisli a lui
Bucur. (C.C.G.)
inceputurilor orasului, scric urmätoarelc: Multc s-a
zis si se zice pin popor ca Bucur, intiiul fundator al Bucurestilor, era un cioban ce-si pästia oile pe tärmii Dimbovitii, aproape pe uncle se aflä astäzi Mänästirea Radu-Vodä". Dupä accsti doi, sint numerosi autorii romani care fac pomenire despre legendarul intemeietor al orasului.
Din cele de mai sus rezultä ca traditia despre Bucur, consemnatà in scris, in prima jumätate a vea-
cului al XIX-lea, atit de sträini, cit i de ai nostri, vedea ca intemeictor al asezärii pe primul stäpin al locului, care ar fi fost, dupà unii, cioban sau cioban si pescar, dupà altii negustor bogat sau boier. Lui i s-ar datora bisericuta zisa "a lui Bucur", din mar-
ginea Dimbovitci, lingä Mänästirea Radu-Vodi (vezi fig. 12).
Pap de aceasti concluzie, este evident ca pirerea unora dintre cercetitorii rccenti, care crcd cà numai
dupi 1858, cind sc publica romanul lui Pclimon, inccpc si apati in documente sub in flucnta accstci romantäri denumirea «biscrica lui Bucun> sau «Biscrica Bucure nu se mai poate sustine. Poporul din Bucure§ti numca astfcl rusticul Picas fnainte de aparitia incereirii lui Pelimon, care n-a ficut dc altfcl, In aceastä privintä, a numclui biscricii, dccit si consemncze traditia popularä. Adäugam desi marturiile striine si rominesti insirate mai sus sint peremptorii ch' in planul Bucurcstilor aleituit de
www.dacoromanica.ro
Borroczyn in 1844-1846 deci cu atitia ani Inainte de aparitia cärÇii lui Pclimon Sc citcvte ciar bis.
capitula de astizi. Sate cu acest numc intilnim multe,
Bucur", din jos dc bis. Radu-Vodr.
dar vi in Moldova vi in Transilvania. La 1407, Mircca
Dar tot traditia, i anumc, traditia consemnatä co mult mai inainte, inca' in vcacul al XVI-lca, pune in legatura cu inccputurile oravului pc Ncgru-voda'. Raguzanul Luccari, care a zabovit in Tara Romancasca pc vrcmca lui Mihai Vitcazul i carc in cronica sa,
aparutil in italicncvte la 1605, da' o suma de vtiri desprc trccutul nostru, spunc ca Negru-voda a intcmciat oravul Cimpulung vi a tras citeva intarituri dc caramidä la Bucurcvti, Tirgovivte, Floci loravul dc la gura Ialomiteij vi Buzau". Sc pare ca
ccl Bätrin intarcvte Manastirii Cozia, intrc altelc, satul Bucurcvti, pc Luncavat, in judctul Vilcii, deci In Oltcnia. Un alt sat cu accst nume constatärn in Telcorman, in actc din 1533 vi 1591. Satul Caragica, din fostul judct al Brailei, se cherna in vcchimc Bucurevti. In Moldova, Bogdan ccl Chior, fiul lui Stcfan ccl Marc, diruievte manastirii Voronct un sat Bucurcvtii, pc apa Moldovei. Tot cu acest numc a fost vi este Inca un sat al comunei Pochidia din raionul Tecuci, in rcgiunca Galati. Frunzescu, in
Luccari n-a avut la indemina o cronica' a Tárii Roma-
Dictionartd silt din 1872, nota sub Bucurevti o avezare
nevti, ava cum a avut una a Moldovci, ci vi-a luat informatia de mai sus din traditic. De altfcl, traditia dcspre Negru-voda era vic in sccolul al XVI-Ica ; poporul atribuia accstui intemeictor dc tara tot cc era mai vcchi : coati cum c cctatca dc pc cursul superior al Dimbovitei, notata cu accst numc de calatorul franccz Bongars la 1585 schituri i ma-
izolata tinind de comuna Salageni, in fostul judet al
niistiri
ca accica de la Caltalui, la Dunare i Baltcni,
in mijlocul codrului, arnbcle in fostul judct al Ilfovului in sfirvit, oravc, cum sint cele dc cam amintcvte Luccari. In Icgatura cu marturia accstuia, trebuie sa sublinicm insi faptul cà el nu vorbcvtc dc Intemeierm Bucurevtilor de catre Negru-vocli, ci aratä numai ca' in accst ora, ca vi in acelca de la Tirgovivte,
Buzau vi Floci, legendarul voievod a facut intarituri sau ziduri de aparare. Avadar, potrivit traditiei inre-
gistrate de Luccari, Bucurevtii cxistau ca tirg mai fnainte de Intemeierea Tarii Române,rti, concluzie admisibilä tinind scama de faptul ca in fiecare din viitoarele
vinu numai in Tara Romancasca sau in Muntenia,
Falciului. Iar actualul ora v Buhuvi s-a numit in
vcchimc Bucurevti. In sfirvit, in Transilvania intilnim un sat vi o comunä cu accst nume din raionul Brad, rcgiunca Huncdoara. Avadar, pe intreaga fata a patnintului nostru au fost i sint avezari cu accst mime. E un mime general ramiinesc fi, adeingilm Indatd,
caracteristic ronanesc. Din acecavi raclacinii vin vi numele avczarilor Bucura in Oltcnia, Muntenia vi Transilvania Bucureasa in raionul TirguJralui Bucuroaia, in raioancle Titu, in Muntcnia vi Oradea, in Transilvania, Bucurduti §i Bucurova vccbi ,ri
(Bucurovo). Unii filologi au afirmat ci Bucur este de origine albaneza" i 1-au apropiat de cuvintul bukurc" din accasta' limba, care inscamnii frumos". Ultimcle ccrcetari socot 'rasa cu mai multi dreptatc cá sintem in lata unei stravechi movteniri dacice, din fondul autohton al limbii, intre bimba tracilor, din care au facut parte dacii, vi limba ilirilor, ai caror
judete a trebuit sa existe un centru mai de seamä
descendenti slut albanezii, fiind o strinsa inrudire.
undc Sà Sc faca' schimbul produsclor. Rat-nine, bineinteles, ca noi descoperiri, arheologicc vi documentare, sa intarcasca accasta concluzie.
Pentru originea autohtona pledeaza rdspindirea accstui numc de persoanä vi a derivatclor lui pe intrcaga fatii
!Flue cele douil traditii analizatc mai sus nu este o ncpotrivirc sau contraziccrc. Cca dintii, a lui Bucur, se refera la intcmcietorul avezarii, la cel care, primul,
a batut parul", ava cum plastic se spunc intr-un document inedit din 7 iunic 1766 refcritor la ridicarca unci case pc un loc stcrp" din mahalaua
a piimintului romancsc, de o parte vi de alta a Carpatilor, apoi frecvenfa i vecbimea lui, apirind dc la cele dintii documente cunoscutc. Capitala
noastrc are deci, sub toate raporturile, un nume reprezentatir.
Antimului. Accasta traditie explic5, just, numele oravului, care intr-adcvar vine dc la un stravechi Bucur,
lar nu dc la bucurie, cum au crczut unii dintrc ccrcetatori, atit straini, cit i români. Traditia face totodata apropierea intrc intemcietor i biscricuta de aspect simplu, rustic, deci in concordanti co mijloaccic unui cioban sau pescar, de lingi Radu-Vociä. Sc vtic insä azi ca accasta biscricuta dateaz1 din prima
jurairitate a vcacului al XVIII-Ica, se pare din 1743;
se poatc ca inaintca ci sa fi fost alta, tot de lemn, ava cum c cazul la foarte multe din bisericile bucurevtene. Dar vi dc-a fost i dc n-a fost, accasta nu nc impiedica sa admitcm existenta unui stramov intcmcictor ca numcle de Bucur, stiipinul locului de pc malurile Dimbovitci uncle s-a infiintat la inceput said Bucurevti. Caci sat a fost, la intcrneicre, 44
CUM AU AJUNS BUCURESTII ORAS. LOCUL VECHII VETRE
Examinarca cadrului fizic in carc au luat navtcrc Bucurcvtii nc-a aratat cà crau intrunitc aici conditii foarte favorabile traiului omencsc. Sol de padure, deci excellent pentru agricultura i crevterea vitclor, apii din belvug, atit prin Dimbovita i Colentina, cit vi prin lacurile vi baltile lor, adapostul codrului vccin, cu vinatul i cu roadcic" sale, dcpartarc nu prca mare de Dunilre, cu pevtcle ei, vi de dcalurile de podgorie, toate accstea crcau premiselc unei dez-
www.dacoromanica.ro
Aict a fost tirgul din liluntru", cel dintii
voltári favorabile. De obicci, satcic sc asczau in prcajma
astäzi.
apci. Sc tincau lant, inca dc acum citcva mii dc ani, asezärile dc pc malurilc Colcntinci si ale Dimbovitei. Pc malul Dimbovitci, intr-un loe potrivit, s-a asczat deci i Bucur intemcictorul. In care loe anumc, pc movila de la Radu-Vocla sau pc malul sting, in drep-
ccntru comercial al orasului, aici pravaliile sau dughe-
tul vadului de la Curtca Veche? Pcntru a putea räspunde la intrebare, trebuic sá faccm apel la citcva
acte mai tirzii, dar care nc ingaduic sa tragem o concluzic si pcntru timpurile antcrioare. Este vorba anumc de documentele date mänastirii Sf. Troita sau, cum i s-a zis ulterior, Radu-Voda de citrc fundatorul ci i urma.sii accstuia. In cel dintii din accste documente, cu data 1577, iunie 15, Alexandruvoievod, porcclit de cronicä Oaie-Seacr, däruieste accstei sfintc, mari, dumnezeesti mitropolii din jos de Bucurefti, hramul sfintei si de viata incepatoarei Troite" vama dc la ocnele de sare Ghitioara, pe riul Teleajen si Telega, de lingä Hut Dohtcana (Doftana). In alt act, din 1579, noiembric 28, urmasul la tron fiul lui Alexandru, Mihnca, zis mai tirziu Turcitul, daruicste i cl manastirii ce sa numeste Sfinta Troità din jos de Bucurefti" satul Chisalctul din Ilfov. Exprcsia prin care se situa sau localiza manastirea,
din jos de Bucuresti", se intilneste in alte documente, cum sint accica din 1580, februarie 20 si
nilc ncgustorilor, aici ulitele cele mai vcchi. Formarca tirgului Bucuresti, ca si a cclorlaltc tirguri din Tara Româneascä, se leag5 de procesul cristalizarii i dezvoltärii continue a fortclor de productie si a rclatiilor de productie feudalc in sccolcic X XIII. Pe tcritoriul cuprins intrc Carpatii mcridionali i Dunäre, diploma data Ioanitilor in 1247 arata o dezvoltare economica remarcabili i totodata existenta unci societati fcudalc statornicitc in clementcle sale constitutivc fundamcntale. Amintita diploma atesta practicarea intensa a agriculturii, cresterii vitelor, pescuitului
i
moraritului ; apoi o circulatie
monetaril aducatoare de vcnituri ; dupa accca, difcrenticrea sociala intre stapinii de pilmint, feudalii numiti maiores terrae" §i tatinimea dependent"' ; in sfirsit, existcnta rentci fcudale in natura', in munca si in bani, trecutä in text sub forma foloaselor, slujbclor i vcniturilor, de care bcncficiau in primul rind boierii romini i, evident, si suzcranul. Accastä situatie se regäseste si in stinga Oltului, in Muntenia propriu-zisil, numitil, la accasta data, Cumania ; do-
vada, prevederea diplomci prin care se conceda Ioanitilor pc 25 dc ani toate vcniturile, foloasele slujbele ce vor aduna din amintita Cumanic, urmind
mai 14, sub forma care este linga orasul Bucuresti". Intr-o forma sau alta, ea revine apoi in numeroase
insa ca, dupá accst interval, beneficiile enumerate sa fie evaluate din 5 in 5 ani i impartite intre regele
actc Odd' in vremea lui Matei Basarab. Dar daca manastirca Radu-Vodä era din jos de Bucurcsti" sau lingä Bucuresti" , deci in afara orafului, accasta inseamnä ca vatra cca dintii sau nucicul originar al capitalei n-a fost in jurul colinei pe care era clädita manastirca. Caci de ar fi fost asa, normal era ca orasul sa continue a se dczvolta in jurul accstei
Ungarici
colinc, care ar fi trcbuit sa reprezinte inima tirgului".
In loe de accasta, constatam ca la mai bine de un veac dupà prima mentiunc documentará a Bucures-
tilor ca rescdinta domncasca, colina este In afara orapilni, din jos de el; abia pc vremea lui Matei Basarab ca ajungc sa fie inclusä in oras, reprezentind rnarginea dinsprc sud-cst a lui. Concluzia accstci
argumentari este ca vatra originará a Bucurcstilor n-a fost in jurul colinci dc la Radu-Voda, asa cum s-a crczut de unii dintre cercetätori ; ea s-a aflat in alta parte, anumc, in jurtd Vechi, a vechii rcscdinte domncsti, pc malul sting al Dimbovitei. Acest loe era In prcajma unui vcchi vad, a vadului
prin care trecca drumul cc vcnea de la Dunare. Dacä ar fi sa delimitilm, in orasul dc astäzi, vatra originara a lui, ea ar corcspunde aproximativ cu suprafata ce inconjura vcchca Curte domncascA. Iar hotarele curtii se cunosc : ele crau formate din vcchiul curs al apci, carc venca ccva mai la stinga celui dc azi, de ulitelc corcspunziltoare actualclor strizi $clari
Gabroveni si de o linic care mergea paralel cu actuala stradi lcpcari, la vrco 15 mctri sprc cst. Accasta e par/ea cea ntai ,'eche a Bucure.rtilor, simburcle
din care a crescut, in cursul veacurilor, capitala de
i
ordinul calugäresc.
In cadrul accstui proces amplu de cristalizare a societitii feudale romancsti arc loe i dezvoltarca tirgurilor ; semnificativ este faptul ea, in secolul al XIV-lea, dupa unificarca politica a Tara Romancsti sub Basarab I, cele mai multe din orasele conscmnate In actele de mai tirziu crau gata constituite, iar uncle din ele Cimpulung i Argcs, de pH& atestate documentar inch' de la inceputul vcacului, deci antcrioarc statului feudal independent. Acclasi feno-
men, chiar mai bine ilustrat de izvoarc, se constatä si in Moldova. La baza formarii tirgurilor a stat proccsul de separare a mcstesugurilor de argicultura. Mescria a jnscmnat asa cum subliniaza analiza facuti dc V.I. Lenin productie dc articole la comanda consumatorului" ; trcptat, s-a format o plata localä, mcstesugarul producind pentru locuitorii zonci invccinate. Fenomenul accsta, pus in lumina' de clasicii marxismului, se adevereste de timpuriu i pe tcritoriul tarilor románcsti. Chiar in prima faza a economici mcdievale, cind marca majoritatc a produsclor alimentare, de imbra'cäminte, de incaltaminte si de uz casnic crau obtinutc pe loe, in cuprinsul satului, de catre gospodari, cxista totusi un numar dc articole cc trebuiau procuratc dinafara, din anumite centre spccializatc, adicä din tirguri. In domeniul alimentar, de pilda, sarca era un articol dc prima neccsitate, pe care sätenii trebuiau sá si-1 procure fie mcrgind, cci din apropiere, dircct la ocnc asa In valca Trotusului sau in apropiere dc Olt, uncle
www.dacoromanica.ro
45
s-au intemciat, in vccinitate, tirgul Trotusului, respectiv Rimnicul-Vilcii, sau la malurile de sarc, in Vrancca, Rimnicul-Sarat, Buziu fie aprovizionindu-sc, cci aflad la distante mai mari, din depozitele facute in anumitc centre de stapirdi locali. Acclasi lucru cu pietrele de moarä, care se confcctionau din roca tare, tot in anume tirguri, cum a fost, foarte probabil, Hirläul in Moldova (Diploma Ioanitilor" mentioneaza atit morile in fiind, cit si pc cele ce se_vor face). O deosebita cäutare avcau articolele de ficrarie: seceri, coase, amnarc, scoabe, belciuge, !acate si chei, potcoave si cuic de potcovit, incs dc roti pcntru carde cc transportau la distante mai mari; se adaugau la acestea armcle dc tot felul, inclusiv topoarele. lar pentru acci majares /erras", o ceramica mai fina si anumc podoabe, luc.ratc tot in centre specializate. Caracterul predominant al mestesugarilor in tirgurile romancsti apare si in märturiile serse: din documentele de pinä la mijlocul secolului al XV-Ica, Ostra= in numar redus i rcflectind o imagine oricum inferioara rcalitatii, se cunosc 40 de categorii de mestesugari, din care 20 sint mentionate la °rase, 11 la sate si 9 pe domcniile fcudale ; pc m'asura cc actele devin mai numeroase, situatia aceasta se desemneaza tot mai complexa ; pentru a doua juma-
tate a veacului al XV-lea, mes tesugurile in tirguri sporesc de la 20 la 38. Bucurestii au urmat aceeasi evolutic ; este adevarat
ca pentru inceputurile sale nu dispunem de vreo dovadi scrisa, iar säpaturile arheologice nu pot da decit rezultate limitate ; vechea \rated' a tirgului n-a fost explorad decit in citeva locuri, din cauza clä-
dirilor care o acopera, asa incit stim prea putin desprc asezarea din secolele XIIIXIV. Chiar asa, insä, dispunem de clemente care atesta prezenta
foarte timpuric a mestesugurilor in aria bucurcsteana. Bucatile dc mincrcu, lupele i zgura de fier descoperite, intrc alte locuri, la Buftca si la Ciurcl, datind din secolele X XI, arad ca, in apropierea viitorului tirg, se practica, inca dc la inceputurilc cpocii feudale, operatia de reduccrc a mincreului. Ceca ce apare schitat in fcudalismul timpuriu se precizcaza net in epoca urmatoare, o data, de altfel, cu prima mentiune documentará sigura a Bucurestilor ; in aceasta epoca, atit rezultatele unor sapaturi arheologicc vezi, de pilda, cuptoarcle de redus rninereul de fier din sccolele XV si XVII, descoperite chiar la Curtca Vcche, la biserica Razvan si la Sf. Ghcorghe-Vcchi, deci in vatra originara a tirgului
si in jurul ei
cum si actele scrise, mai ales din secolele al XVI-lea si al XVII-lea, atesta o serie de mestesuguri legate de mctalurgie, prclucrarea lcmnului si a pietrei, a pieilor, de tesatorie, de alimentatie, cu diferitele ci ramuri de la brutari pina la rachieri de arta metalelor pretioasc, de facerea
canimizilor si a obiectelor casnice, de prestare de scrvicii (lautari, báici, barbicri) etc., meirelagaril alrdluind talegoria trenliald ,ri earatlerislicd a pop nIaliei basare/lene.
La productia mestesugareasca s-a adaugat negro!. La inceput, mestesugarii erau i negustori, isi desfä-
ccau singuri maría. Dovada numcle insusi de tirg, dc asczarc undc se fama un schimb dc produsc: termenul, foarte vcchi, datcaza inca din perioada conlocuirii romino-slave ; el ilustreaza pregnant procesul desfacerii unor mestesuguri de agricultura, avind drept consecind tocmai vinzarca produselor specialc,
a märfuridor aparute in urma acestei diviziuni
a
muncii sociale si care erau cauta= atit de säteni, cit si de mai-marii locului. Pina tirziu, in sccolele al XVII-lea, al XVIII-Ica si al XIX-lea, fcluriti mestesugari bucurcsteni isi dcsfac marfurile direct consumatordor, in dughene proprii. La acestia s-au adaugat dc tirnpuriu ind i negutatorii propriu-zisi, atit pcntru vinzarea mirfurilor locale, cit si pcntru a celor sträine, destina= mai ales stapinilor feudali i orasenilor bogati. Traficul remarcabil dc la Dunareade-Jos, constatat documentar inca in secolul al X-Ica, ilustrat apoi la 1281 prin actelc notarilor genovezi din Pera privind cunoscuta asezare de la Vicina, era destinat unui hinterland intins, cuprinzind cel putin Moldova si o mare parte a Tärii Rominesti. Cind monedelc bizantine din secolcle XXIII se deseopera necontenit nu numai pe lima Dunärii, pe malul sting, dc la Turnu-Severin i pina la värsare, dar si in interior, pina la Carpati, ba chiar si in Transilvania, cind, pe aceeasi arie, in cartierul Dobroteasa, s-au gasit monede unguresti din secolul al XI-lea, nu avem motive a ne indoi de circulatia unor marfuri de import, aduse dc negustori si in zona Bucurestilor si destinate, fireste, feudalilor locali. O contributie insemnati la formarca tirgului a avut factorul politic. Sc stie cil inainte de intemeicrea Tarii Romänesti, in veacul al XIII-lea, existau intre C.arpati si Dunare formatiuni politice mai mici, cnczate i voievodate. Patru ascmenca formatiuni nc sint cunoscute prin Diploma Ioanitilor" din 1247:
doid cnezate, ale lui loan si Farcas, situate, dupa cit se pare, in partite Romanatilor i ale Vilcii, dota voievodate: al lui Litovoi, pc Valea Jiului, trccind si peste munti in Han, si al lui Seneslau, in sthlga Oltului. Este insi foarte putin probabil ca in intrcg teritoriul din stinga Oltului, adica intre Carpati, Olt, Dunare, cursul inferior al Siretului Milcov, sa fi fost numai aceastä formatie a lui Senes-
lau. Av= indicii, ca si nu spunem probe, ci in räsaritul acestui teritoriu, in partile Buzaului, a existat
o alta formatie politica. O asemenea formatie, un cnezat sau un voievodat, e probaba sa fi fost in regiunca de padure, dens populata inca din evul mediu timpuriu, a Ilfovului çi Vlascii, intre Ialomita Duniire, Barigan çi Burnaz. lar accasta formatie
politica e de presupus ca a avut un ccntru administrativ, un loc in ea= sedea in mod obisnuit eneazul sau voievodul, undc se stringcau (larde i uncle se aflau dregitorii çi ostasii Cu ajutorul carora Sc
administra tinutul supus autoridtii lui. Nimic nu ne impiedica sa admitem ca accst centru a fost la
46
www.dacoromanica.ro
Bucurcsti, situat intr-o pozitie favorabili, cam in mijlocul accstei regiuni dc pildurc, si la un vad undc se uneau drumurile care, plccind dc la Dunirc, duccau sprc Transilvania. Dar chiar de nu va fi fost aici rcsedinta unui voievod sau a unui cneaz, tot trebuic si fi fost un tirg", un loc de schimb al produselor pentru tiranii regiunii. Asemcnea tirguri este cert cO au cxistat pe intreaga
suprafatä dintre Dunire i Carp*, Inainte de Inkmeierea Tdrii RomdneIi. Cuvintul insusi e de origine slavi ; el dateazi din vremea conlocuirii populatiei romanice a Daciei cu slavii si a asimilirii accstora din urtnä. Uncle din acestc tirguri, ajutate de imprejuriri favorabile, cconomice i politice, s-au dczvoltat
si au ajuns, dupä intemcierca domniei, dupä 1300, centre infloritoare; altelc au continuat si alba' o viatii mai modesta. Un excmplu dc ascmcnca tirguri, anterioare intemeicrii, a fost Tirgul-Dcalului de ling5
Pitesti, care si-a pastrat numcle pini tirziu, in plin veac al X1X-Ica. Tot un astfel de tirg, pentru scsul acoperit de piduri, c probaba sii fi fost, inainte dc 1300, Bucurestii. Sc poate ca transformarea satului lui Bucur in loc de schimb pentru taranii regiunii si se fi pctrccut cu mult inaintc de intemeiere ; noi credem ca ea era fapt implinit sprc finele veacului al XIII-lea, cind ncgustorii oraselor Transilvanici stribat Tara RomAncascA sprc a ajungc la porturile de la Dunare, uncle intilneau ncgustori räskiteni, Cu marfA adusi de peste mare" (mirodenii, coloniale, fructe i vinuri sudice) i unde putcau incirca pcstele biltilor. Carde cu mortin, crap si somri soiurile
care se exportau in mod obisnuit in Transilvania plccau nu numai dc la Briila i dc la gura Ialomitei, dar si din regiunca marilor bälti de la gura Mostistei,
unde se va dezvolta in veacul al XVI-lea orasul Cornitel i unde intilnim drumul pcstelui", si de la i dinsprc Giurgiu. De la accste din urm5 trci locuri dc incircare, drumurile convergeau sprc
Greaca
Bucuresti, pentru ca de aici inainte, dc la accst popas,
si tina acelasi sleau spre valca Telcajenului
si a
Prahovei. Din moment cc traditia pästrad in cronica lui Luccari pomencste printre tirgurile unde Negruvodi a ridicat intirituri i Bucurestii, aceasta nc ingiduie si presupunem cO asczarea de aici ajunsesc la 1300 la o important:a comparabili cu aceca a celorlalte centre mentionate de cronicarul raguzan. Dupi intemeierca Tärii Rominesti, pe vremea lui
dc marginile judetului, si anume, chiar pe locul unde va fi viitoarca Curte domneascl Domnii care au inceput a sta aici mai mult dupi pircrca noasträ un Mircca ccl 135trin, un Vlad Dracul si apoi, in mod sigur, un .Vtad Tepes in mod normal vor fi tras la resedinta pircàlabului, care, probabil intariti, ofcrca adäpostul ccl mai sigur. Chiar daci n-ar fi altc argu-
mente care si pledczc pentru existcnta unui tirg al Bucurestilor in prima jumitatc a veacului al XIV-les
de fapt, dupi Ore= noastrO, cl este anterior impOrtirca tara in judete, cirmuitc dc pîrciilabi, InquIrtire rare a Irebuit
intemcierii Tärii RomOncsti
alba Ioe sub Bararab,§i faptul cO pirciílabul Ilfovului
a trebuit si aibä o rcscdintii este totusi un argument. El n-a fost luat in considcrarc pin5 acum dc ccrcetätorii care s-au ocupat cu inceputurile Bucurcstilor ;
ni se pare insi ca arc grcutatc, cum au, in general, argumcntcle de bun-simt.
DE LA VLAICU-VODR LA VLAD TEPES Din vremai urmasului la tron al lui Basarab intcmcictorul, din vremca adicä a lui Nicolae Alcxandru (1352-1364), n-avem nici o stire, interni sau externa,
care si se refcre, dircct sau indircct, la Bucurcsti. Recunoasterca Mitropolici tärii, in 1359, dc catre Patriarhia de Constantinopol nu privestc orasul nostru ; noul ierarh ii stabileste rcscdinta la Curtcade-Arges, pc locul undc mai tirziu Ncagoc va ridica splendida sa catedrali ; dupi accca se va muta la noua Curte domneaset din Tirgovistc. Sub urmasul lui Nicolac Alexandru 'rasa, sub Vladislav I sau, asa cum ii spunca poporul, sub Vlaicu-vodi (1364 c. 1377), sine douà stiri care au fost puse in Icgaturfi Cu Bucurestii. Una de caractcr extern, din cronica lui loan de Kükülö (de Tirnavc), secrctarul de taini al regclui ungar Ludovic ccl Marc cronica terrninati intrc anii 1387-1395 se rcferä la Cctatca Dimbovitei" si la castclanul" acestcia, Dragomir, care zdrobcste oastca voicvodului Transilvanici ;
cealaltä, de caracter intern, intcmciatä pc traditie, priveste biserica Sirindar din capitali, dirimati in
Basarab cel marc" , cind teritoriul a fost impirtit
1898, si care a purtat mai inaintc numcic de Biserica
in judete cirmuite dc pirciilabi (castelani", in actele latine ale veacului al XIV-lea), Bucurcstii e probabil sà fi devenir resedinta pircOlabului de llfov. Chiar daci n-am admite cii fuseseri resedinta unui voicvod sau cneaz anterior intemeierii, este sigur ca pirci'abut care a cirmuit, dupl intemciere, judctul Ilfov, adici judetul arinisului" acesta e intelesul nuruclui in limba slavi a trebuit si aibi o resedinti intr-un punce al tcritoriului supus autoritritii sale. Convingent= noastril este ca accasti rcscdintil a fost la Bucuresti, asezat intr-o pozitic aproapc centrali fatii
Coconilor. Sii examinäm mai dc aproapc accste
doui
In toamna anului 1368, dupi 13 octombric, o armata ungari trccca Carpatii prin partca de risiírit
a Tirii Rominesti, in timp ce o a doua se concentra pc malul drcpt al Duniirii, in lata Scverinului. Vlaicu-vodii trimiiFse impotriva cclei dindi un corp
de oaste comandat arata cronica amintita de comitcic Dragomir rominul, castclanul adici pirdlabut lui de Dimbovita". Armata ungarä, sub conducerea voievodului Transilvaniei Nicolae,
www.dacoromanica.ro
47
ajunge la riul Ialomita, ocupa intariturilc facute aici de ai nostri i, intr-o prima badil; sileste pc Dragomir si se rctraga. Insi dupi accca continua
1368. N-avem un argument peremplorin in sprijinul accstci idcntificari, dupa cum, repctim, nu exista nici unul contra. Dar analiza imprejudrilor istoricc
cronica
inaintind mai dcpartc fãrã grijä printrc intärituri si paduri des; pe cind sc infundasc prin
considcratii de ordin logic pledeazi, dupi parerea noastri, pcntru identificarca cetatii Dimbovita" din
niste trccatori foarte inguste", zisul voievod Nicolae fost atacat dc multimea rominilor din paduri
a
1368 si 1396 Cu Bucurcstii. Traditia atribuic veacului al XIV-lea
din munti si a ramas mort impreuni cu vrednicul birbat Petru, vice-voievodul sau", i cu o suma dc alti ostasi de seama. Este evident ca accasti de a doua
lui Vlaicu-vodi (1364c.1377), sau, cel mai tirziu, a lui Mircca ccl Bitrin (1386-1418) zidirca biscricii Sarindar,care, la inceput, a purtat numcle de biserica Coconilor, adici a tinerilor fii (dc domn sau dc boier). Documente care si sprijine accastä
lupti, decisiva, a avut loc intr-o regiunc accidentad, muntoasii, la vest de riul Ialomita. Dar fapt care n-a fost relcvat pina acum indicarca locului luptei n-arc nici o Icgitura cu calitatca lui Dragomir, de pircalab al cetitii Dimbovita, nici cu siluarea acesiti Dragomir a putut foarte bine si fie capetenia cctitii dc la Bucuresti si s'a dca lupta cum s-a intimplat departe de aceasti cetate. Descrierca
luptci din toamna anului 1368 nu constituie un argument impotriva identificarii cetitii Dimbovita" cu Bucurestii, dupi cum nu constituie, e adevarat, nici unul pentru. Asa incit identificarca care s-a propus de catre profesorul Alexandru Vasilescu, in 1945, a accstei cet:iti cu cctatea de lingi satul Burlancsti (comuna Voincsti, raionul Tirgoviste) de
traditie nu avem
pe vrcmca
primul cunoscut pomenind numelc
de Sarindar este din 1615, februarie 26; un altul, din 1622, amintestc vinzarca unui loc inaintca Sarindarului" dar nici documente sau argumente care
s-o infirmc. Dimpotrivii, probabilititi sint pcntru cxistenta chorva Girola nu a uncia singurc pe aria bucurcsteard din a doua jumatate a vcacului al XIV-Ica. Una din accste biserici se va fi aflat la rescdinta pircalabului viitoarea Curte domneasci celelalte au putut fi la Sf. Ghcorghe-Vechi unde sapiturile arhcologice arati cxistcnta unui Facas mult
anterior celui ars in 1847 si unde mai tirziu va fi
fapt un fort patrat, Cu latura interioari de 25 dc
rescdinta Mitropoliei eventual la biscrica de jurimint (Sf. Dumitru), la Sarindar si la Mihai-voda.
mctri, la mica distand de apa Dimbovitei rimine si ea o simpli ipoted E probabil ca aici, pc cursul superior al riului, si fi fost punclul de vamd amintit
document
in privilegiile comcrciale ale Brasovenilor din sccolul al XV-lea ; accasta nu inscamni ca tot aici, si nu pe cursul inferior, se afla cetatca comandati de pircalabul Dragomir in 1368. Un argument in sprijinul identificara acestei ultime. cetati Cu Bucurestii s-ar putea scoate dintr-o imprc-
jurare ulterioari din iarna 1396-1397, cind voicvodul Tira Romanesti, Vlad, adversarul lui Mircca ccl Bitrin i omul turcilor, este asediat in cctatca Dimbovitei" de catre tibor, voievodul Transilvanici,
i, dupa o rczistend dc vreo doui luni, luat
prizonier impreuni cu toati familia sa. Documentul ungar din 8 ciccembric 1397, carc relatcazi faptul, nc spune ca Stibor a inaintat cu oastca sa in pirtile transalpine adica in Tara RomaneascI pina la cctatca Dimbovitei" (usque ad callrum Dombovicba
in care se refugiase zisul voievod, a ascdiat accasta cetatc si a stiruit in ascdiu atit de vocalum"),
mult, pini cind Vlad s-a predat, impreuni cu sotia, copiii i intreaga familie". Ni se pare putin probabil ca voicvodul si se fi refugiat cu top ai sai in fortul de la Burlancsti, cum credc Alexandru Vasilescu, si fi putut sustine, in aceasta foarte mica intaritura, un ascdiu indclungat. Mai normal era ca si se fi tras sprc miazazi, mai aproape de turci, protectorii deci sprc Bucuresti, care acre.' si alte posibilitati dc aprovizionarc i rezistenti. Convingcrea noastri este ca Vlad s-a inchis in amaga cetatc a Dimbovitei de pe carral inferior al rInlui. Tot aici, crcdem noi, a comandat si Dragomir pircilabul, biruitorul din
Nu avem nici o alti
stire
nici traditic, nici
despre Bucurcsti pini in vremca lui Mircea cel Batrin. Ce se va fi intimplat aici sub
Radu I si sub Dan I nu stim. O data cu sfirsitul vcacului al XIV-Ica, insemnitatea orasului credem ca a crescut. El era in drumul lui Mircea, a carui preocupare principalä, in tot timpul domniei, a fost apara= linici Dunarii, combaterea turcilor. Acestia, in 1393, desfiintcazi statul Bulgariei risiritene, iar in 1396, dupi biruinta de la Nicopole, incorporeaza i fragmentul apuscan, a carui capitala era Vidinul. Mircca trebuie sa poartc Cu noii stapini ai Balcanilor lupte grelc si lungi. Atcntia sa c Indreptata continuo asupra hotarului dc miazazi ; el zidcstc la Giurgiu, la inceputul domnici, cu mare chcltuiala,
o cctate de piaträ ; din Giurgiu da el documcntul din 1409 privind manistirea Strugalea. In drumurile
lui spre Dunire, Mircca se va fi oprit adeseori la Bucuresti: era un punct de unde se putea priveghea
usor intregul botar intre Silistra, posesiunea lui transdanubiana, si Turnu, strivechea cetate romana
bizantina. Nu-i dc mirare ca un izvor ce-i drept
tirziu,
vecbii Dacii a lui Dionisie Fotino,
1 Calificativul de cetate" dat locului fortificat in care se afla, la inccput, resedinta pircalabului, iar mai tirziu, aceea a domnului, s-a pastrat pina tirziu, in veacul al XVII-lea. Intr-un document inedit din
31 mai 1640, de la mitropolitul Teofil al Tárii Roma-
nesti, se vorbeste de o privilic a bisericii doamnei citim in document Maria. Si acea biscrica fost-au inchinata metoh la biserica domncasca din
hramul Blagovesteniia..." (Bunavcstire) adica zicem noi la biscrica, existentä i azi, de la Curtes Vechc. cela/e,
48
www.dacoromanica.ro
dar care se intemeiaza pe altele mai vechi, atribuie lui Mircca cel Bätrin intemeierca Curtii Vcchi, adica a celci dintii resedinte domnesti din Bucuresti. Data indicatä de Fotino pcntru acest fapt 1383 nu corespunde cu domnia lui Mircea, al carci inceput cadc trei ani mai tirziu ; trebuic si tinem insa seama de imprejurarea ca, nu numai la Fotino, dar si in cronicile muntcne din vcacul al XVII-lea, cronologia primilor domni, pini spre mijlocul veacului al XV-lea,
este cu totul gresitä. In sprijinul parerii ca Mircea cel Batrin a cladit prima curte domneasci din Bucuresti se poate invoca faptul, consemnat atit in Istoria Tdrii Romdne¡ii a lui Mihail Cantacuzino, cit intr-unul din izvoarele utilizate de Gheorghe Sincai, C a pe peretele ctitorilor bisericii domnesti de la Curtea N'eche, se aflau zugraviti trei printi cu
numele Mircea". Unul din ei era desigur Mircea Ciobanul ; al doilea infatisa probabil pe fiul säu, intrucit infrumusetase" si zugrävise" ctitoria pärinteascä.
Cel de-al treilea credem cà reprezenta
pe Mircea cel Batrin ; un alt domn cu numele Mircea n-a mai fost in istoria noastra (vezi si mai jos, p. 55). Astazi,
in urma repetatelor zugraviri, nu se mai
aflä, pe acel perete, decit chipul ciobanului" i acela
Stefan Cantacuzino, de la care s-a pastrat actuala pisanie. N-avem insa un temei serios ca punem la indoiall afirmatia izvoarelor citate mai sus. Impresia noasträ, intemeiata si pe examinarea
adevar acest voicvod a intemciat prima curte domneasca din Bucuresti, ridicind totodatä si o nouil biscrica in locul celci vechi, carc slujise pinil attinci pircälabilor si orasenilor. S-a afirmat de unii dintre cercctatorii anteriori Grigore Tocilescu, Ioncscu-Gion, Alcxandru Al. Vasilescu ca exista si un documcnt dc la Mircca dat in cctatea noastra Bucuresti" (,in arce nostra Bukurest"), la 20 iulic (1400), si ea cl reprezintä cca mai veche mentiunc a orasului ca resedinta domneasca. Faptul nu e sigur. Documentul in chestiune nu ni
s-a pástrat in original, ci numai in dota* copii in limba latina, dintre care una are drept loc al emisiunii Bucuresti, iar cealalta, Arges. Editorii din ultima vreme ai actelor noastre vechi au opinat pcntru vcrsiunea Arges, considerind pe ccalalta drept o croare a autorului copiei. Pini nu se va gasi originalul documentului, e preferabil sa facem abstractie de aceastii mentiune din 1400, dei, in fond, ea este posibilä, data fiind prezenta repetata a lui Mircca in partile
Giurgiulu
Aceleasi imprejurari dc lupa cu otomanii vor fi fiicut din Bucuresti un popas al domnici si sub doninii urmatori pina la Vlad Tepes. Si Mihail, fiul lui Mircca
imprejurärilor generale ale domniei lui Mircea, domi-
cel Batrin, si Dan al II-lea, i Vlad Dracul vor fi stat aici, in cetatea de pe malul Dimbovitci, supraveghind linia Dunarii. N-avern documente care s-o ateste, dar situatia pe care o constatam in vremea lui Vlad Tepes ne duce cu necesitate la aceasta
nate de conflictul cu puterea otomana, este cá intr-
concluzie.
al lui
BIBLIOGRAFIE I.
Tradilia intemeierliBucure,rtilor. oraiultii. 1. I. Popescu-Bajenaru,
Numele
Schibil Bellteni din codrul Vlâsiei, Bucuresti, 1912,
IV + 108 p. in 4°; 2. I. Conea,
Despre numele ora-
raid Bucure¡ti, in Sludii insemndri geografice, Bucuresti, 1936, P. 30-31 ; 3. G. Bezviconi, Caldtori rail in Moldova ,ri Muntenia, Bucuresti, 1947, 463 p.
in 8° ; 4. Al. Grecu, Relaride Toni Romdne,rti
ale
Moldovei ca Ragua (sec. XVXVIII), in Studii,
1949, 4, p. 105-124; 5. Colectivul I. Ionascu, Sdpdturile arbeologice din sectortd Radu-Vodd, in Buctire¡ii. Revine:tul sdpdturilor arbeologice ,ri ale cercetdrilor istorice din and 1953, I, Bucuresti, 1955,
p. 132-183; 6. Colectivul L. Lazarescu-Ionescu,
Sdpilturile
arbeologice
din sectorul Curlea-Veche, in
Bucure¡ti. Reza/a/ele silpdturilor arbeologice..., I, Bucuresti, 1955, p. 184-261 ; 7. 1. I. Russu, Limba
tracodacilor, Bucuresti, 1959, 158 P. in 8°; 8. Iorgu Iordan, Toponimia romdneascd, Bucuresti, 1963, 582
p. in 8°.
Cum
an ajuns Bucure,rtii
ora,r.
9. Gheorghe D. Florcscu, Din vecbiul Bucurepi, Bucuresti, 1925, XVI + 186 p. in 4°; 10. P. P. Panaitescu, Comunele medievale in Principatele Romeine, in Inierpretdri romdne,rti, Bucurcsti, 1947, p. 161 218 ;
II. Const. C. Giurcscu,
Principatele Romdne la incepu-
lui secolului XIX, Bucurcsti, 1957, 318 p. in 8°; 12. Const. C. Giurcscu, Un vecbi oras al Tdrii Romdne¡ii : Corndtelul, in Sludd ¡i articole de istorie, II,
Bucuresti, 1957, p. 95-130; 13. St. Olteanu, Alefiepigurile din Bucure,rti in seco/ele XVI ,ri XVII, in Studii, XII (1959), 5, p. 71-112; 14. Const. C. Giurescu, Tirguri san orine ,ri ceteni moldorene din secohil X
pina la mijlocul secolului XVI, ms., 1961, 547 p. ; 15. St. Pascu, Cristalizarea relatiilor Isloria
Rorndniei, II, Bucurcsti, 1962, P. 15-42; 16. St. 01teanu, Produclia mettepesdreascd din Moldova ,ri Tara
Romdneasc4 in sec. X XVII (Probleme de bazd in lumina cercetdrilor recen/e), in Studii, XV (1962), 4,
p. 869-896.
De la Vlaicu-vorld la Vlad Tepe,r.
17. P. P. Panaitescu, Al ircea cel Bdtrin, Bucurcsti, 1944,
365 p. in 8' ; 18. Al. Vasilescu, in Bu!. Com. mon. ist., XXXVIII
Ce/atea Dimborna,
(1945), p. 25-53;
19. Dan Berindei, Orad Bucure¡li In veacurile XIV, XV ,ri XVI, in Comunicári ¡i articok de istorie, Bucuresti, 1955,
p. 5-16; 20.
Bucurelti. Scurt istoric,
Bucuresti, 1960, p. 18-22; 21. Ion Ionascu, Aron
Petric, Pompiliu Caraioan, Bucurelli. Pagini de ittorie, Bucuresti, 1961, P. 16-21 ; 22. P. S. Nasturel, Ceta/ea Bucure¡ti in veacul al XV-lea, in Materiale de istorie ¡i mitzeisficd,
www.dacoromanica.ro
Bucurcsti, 1964, p. 141-157.
BUCURETII, RESEDINTA DOMNF,ASCA
La 20 septembrie 1459, V/ad Tepe f &idea
unbrisoo1n ceta/ea Bucuretti":
s-au implinit deci in 1959 cinci stile de
ani de la prima mentittne sigura a oratului Ca retedintd domneasa
BUCURESTIL RESED1NTA DOMNEASCA SUB VI AD TEPES Domnia lui Vlad Tepe (1456-1462) (vezi fig. 13), asemenea domniei lui Mircca cel Batrin, a fost domi-
natA de conflictul cu turcii. Obligatia de a supraveghea continuu si de a apAra hotarul dc la miazazi,
Dunarea, 1-a ficut pe acest nepot de fiu al luptitorului de la Rovine sa stea adcseori in cetatea de pe malurilc Dimbovitei. 'net* la 13 iunie 1458 dA el un act in latineste, linga cursul apei Dimbovita" ( iuxia fhwitun awe Domboriche"), expresie care se refer5, dupä toate probabilitatile, la Bucuresti. lar in anul urmator, 1459, la 20 septembrie, avem prima mentiune precisA a cetAtii" de aici. Voievodul intAreste la accast5 data, lui Andrei cu flu sal, lui Iova, lui Drag si unui al patrulea, al c5ru i nume nu se mai
poate citi, proprietatea lor, scutind u-i totodata de dari i slujbe", adica prestatiuni de munc5 (vezi fig. 14). Documentul, scris in limba slava si numit !wispy, este dat in cetatea Bucuresti" (tm rims, liviwntata"). Acest dlcum2nt- e important nu numai prin faptul c5 atestil in mod precis ti sigur cxistenta cetatii mentiunile din 1368 si 1392 am %but ca nu au un asemenca caracter, de aceea au si dat nasten: la discutii, la interpretäri diferitc dar si prin accea ea' arata, iarAsi in mod precis si sigur, Bucurestii ca resedintA domneasca. Sintcm convinsi am afirmat-o in paginile anterioare ca si inainte de aceasta
data. voievozii TArii Romanesti au stat, au trebuit si stea, in orasul de pe malurile Dimbovitei. N-avem ins5 dovezi documentare, categorice, precise. Prima de acest fel este actul din 1459, septembrie 20. 0 a doua este hrisovul din 1461, fcbruarie 10, prin care 50
Tepes intAreste slugilor" sale Bite si Godca satul Godenii: actul e dat tot in cetatea Bucuresti". Intre aceste dou5 mentiuni se situeaza acelea mai putin precise, din 4 iunie si 10 august 1460, care au formula: din cetatea riului Dimbovita" (,,ex castro fluvii Domboricha").
Pc temeiul faptului ca in actul din 13 iunie 1458 cursul apci Dimbovita", in timp ce in acela din 20 septembric 1459 se vorbeste de cetatea Bucuresti", s-a emis recent ipoteza ea' Vlad Tepes este eel care a ridicat aceast5 cetatc sau fortiSc spune
ficatie, si anume, in intervalul dintrc cele dou5 date indicate mai sus. Este probabil cà acest
voievod a facut lucrari la cetatca din Bucuresti, a consolidat-o, poate a marit-o. Noi credem ins5 ca ea exist5 mai dinainte, si anume, chiar din vremea intemeietorului tarii, asa cum afirm5 Luccari, scriitorul raguzan (vezi mai sus, p. 44); in aceastA cetate a Dimbovitci a fost asediat dup5 pArerea Vlad in 1396, timp de douii luni, si silit, in cele din tirmA, si se predea impreund cu
noastra
familia sa.
In patru din eel sase ani ai domniei sale il vedem, asadar, pc Vlad Tepes stind in Bucuresti, de unde cancelaria sa emite hrisoave de proprietate. Este evident ca voievodul a arkat, in intervalul 1458-1462,
preferintA acestui oras, si nu Tirgovistei, reseclinta anterioaril, din care da o serie de acte, ciar toate de la inceputul domniei, din anii 1456--1457. Aceasta preferinta, justificatA nu numai din considerente strategice, dar si prin posibilititile economice ale asczArii,
a avut la rindu-i tirmAri din cele mai favorabile asupra dezvoltarii Bucurestilor. Domnul era insotit de familia sa, de curtca sa, asadar de marii dregAtori si subalternii imcdiati ai acestora si de corpul de
www.dacoromanica.ro
oastc carc asigura paza persoanci domncsti, a curiii si
a orasului dc resedint5. Dar prczcnta tuturor
accstor dpetenii si a rnultimii de oamcni cc-i insotca, cu neccsitatilc lor, mai mari dccit acelca ale oamenilor dc rind, sub raportul locuintei, hranci, mintii, deplas5rii, inscmna pcntru mcstesugarii negustorii orasului, si chiar pcntru o zonii intreag:i
rurali inconjuriltoare,, un spor de afaccri sau, cum s-a zis mai tirziu, dc devcr", deci un spot. dc Atrasi de acest cistig, i alti negustori i mcseriasi, romini i straini, vin S Sc aseze in orasul Linde stau Voievodul i curtea sa. Populatia trestc, se ridica locuintc noi, orasul se intinde, îi m:ircste suprafata. Crcdem deci a nu gresi socotind pe Vlad Tcpcs ca pe unul dintrc ctitorii Bucurestilor, i anume, cel dintii constatat in mod sigur, documentar. Accst fapt va fi, poate, o surpriz5 pcntru bucurestcni, dupa cum o surprizii este, pentru multi, i ipostaza de ctitor bisericcsc a lui Tepes. El a ridicit, in 1461, o bisericii in Tirsor, iar traditia ii atribuic rosturi ctitoriccsti si in Icgätur5 cu miniistirea Snagov, ale cärci inceputuri sint insà mult mai timpurii, primul document rcferitor la accst líca fiind din vrcmca lui Nfircca cel Batt-in.
Dupà Vlad Tcpcs, fratelc si dusmanul siiu, Radu
ccl Frumos, omul prea plccat al turcilor, stri de preferint5 in Bucuresti. Din cele 25 dc documente avind indicatia prccisi a locului emiterii, nu mai putin de 18 sint date de aici, 3 din Ghcrghita, 4 din diferitc altc locuri si niel unul din Tirgovistc. Dar pc cind Tcpcs stitca in Bucurcsti ca sà poati prive-
Oca mai bine linia Dunirii, in vedcrca räzboiului Cu
turcii (vezi fig. 14), Radu ce! Frumos alcge acccasi
Fig. 13 Vhd
Tepcs. GraVtlri dintr-o ritura germani din see. X\ . (B. A.)
"
ro t's o
r
.114 , I
.tt
I
Is
Partcrt ,nperiorr t primului documcm in., din 2) scptembric 1.159, promcnini Fig. 14
cc.. Bueuresii. (B.A.)
www.dacoromanica.ro
51
rescdinta pentru un motiv diametral opus: ca fie mai aproape de turd, de accia prin a caror armati ocupase tronul si care se aflau, in cetatea de la Giurgiu, la numai citeva ccasuri de mcrs calare de Bucuresti. Scopuri diferite, dar care duc la acelasi
de scaun Bucuresti", precizeaza deci intelesul termcnului cetatca noua" a actclor din 1476. Adäugam apoi faptul ci in timp cc scrisoarea in latineste catre brasovcni, din 9 mai 1476, este data ex novo castro", un act intern o porunca" domncasca in slava,
rezultat : crcsterca orasului, dezvoltarca lui sub toate raporturilc. Apropierea de turci nu poate impiedica
din 8 mai 1476
insi, in 1473, pe Radu cel Frumos ca sa-si piarda nu numai domnia, dar si familia si toate bogatiile.
domnul cu intrcaga curte i cancclaria s-a dcplasat In 24 de ore pina la Gherghita si a si scris imediat scrisoarea amintiti. Mai normal este sa presupunem ca si aceasta scrisoare e data tot din Bucurcsti, de unde pleca spre Brasov potrivit textului scrisorii socrul lui Laiotä Basarab, boierul Sinadin al Cipitanului. In sfirsit, aducem si argumentul cá de cite ori se emite un act in latineste sau in slava. din Gherghita, numele localitätii este scris 'impede:
In toamna acestui an, in noiembrie, Stefan cel Marc intrcprinde o expeditie spre a inlocui pe acest supus al sultanului printr-un om al sill, Basarab cel Batrin, i Laiota, fiul lui Dan al II-lea. Lupta are loe pe Vodniu, un afluent al Prahovei, i durcaza trei zile (18-20 noiembrie), isprivindu-se prin retra-
zis
gerea precipitatä a domnului muntean. Nici in cetatea
anterior deci numai Cu o zi
este
dat in cetatea Bucuresti". E greu de admis ca
sa de scaun, in Bucuresti, Radu n-a putut rezista, si a trebuit si fuga lasind tot ce avea, familic, averi, steaguri, in mina invingitorului. In 24 ale aceleiasi
Gherghita, Girgiche, iar nu in alt mod, peri-
luni
Bucurcsti. In cazul acesta, cunoastem i numele unui negustor
povesteste letopisetul moldovean intr-o miercuri, lua Stefan-vodä cctatea si intra intr-insa lua pe doamna lui Radu-voievod si pe fiica lui, unica lui flick i toate comorile lui, i toate hainele lui, i toatc steagurile lui ; si pctrecu acolo trei zile
frastic. Pentru toate aceste considerente socotim ca termenul castrum novum", cetatea nouä, se refera la bucurestean din vremca lui Laiota Basarab,
cel
negustor al capitalei de care amintesc documentele. La
14 iunie 1476, voicvodul serie in latincstc brasove-
In veselie." O prima incercare a lui Radu de a-si relua tronul, in ziva de 28 noiembrie, se termini
nilor ca doi oameni si concetateni ai nostri din
dezastruos pentru armata turci ce-1 insotea : ea este
rasul salt"
literalmente distrusä, iar 2.300 dc prizonieri sint
nos/ro Novo existentes videlicet Demetrius cum socio
cetatea nouà a noastra, anume Dumitru i cu tova(bomines el
concives
nostri in Castro
trasi in teapa. 0 a doua incercare, dupä plecarea
suo"), i s-au plins cum ca brasovenii le-au oprit
reja, pentru citva timp, stapinirea, ca si fie insä, la inceputul anului 1475, dupa lupta de la Vaslui, definitiv inlätu rat.
i bunurilc" (res el bona"), adica márfurile lor ; sa faca deci bine sa le dea
lui Stefan,
reuses tc insä.
Radu ii
Din vremea lui, i anume din 1469, noiembrie 15, avem primul act pe care-I da un dregätor domnesc din Bucuresti: este scrisoarea, in latineste, pe care Neagul, marele vornic, o trimite sibienilor, aratind ca a judecat pricina dintrc un brasovean i patru greci, negustori de piper, pricina in care era amestecat si un italian" dupa nume, Gaspar, mai curind un dalmat si ca a dat dreptate celui dintii. Scrisoarea e interesanta si prin faptul ca aratä existenta a numerosi ncgustori sträini pe tcritoriul Tärii Romanesti, la Tirgoviste si la Bucuresti, cele doui capitalc.
Din vremca lui Laiota Basarab, urmasul lui Radu cel Frumos, ni s-au pastrat mai multe acte in latineste
date in 1476 in cetatea flour (novum castrum"). Unii dintre cercetitori au identificat aceastä cetate cu Gherghita, probabil pcntru faptul ca voievodul emite de aici, in acelasi an, la 16 ianuarie, la 25 februa-
rie si la 4 iulie, scrisori. Noi credem insa ca cetatea nouä" e aceea de la Bucuresti ; ne intemeietn aceasta parere pe urmiitoarele argumente : la Gherghita nu
se constatä, nici documentar, nici pe teren, vreo cctatc, in timp ce la Bucuresti ca este atestati in acea vreme de o serie intreagä de izvoare istorice. Pisarul unui document intern, din 1480, ianuarie 19, intrebuinteaza chiar expresia in cetatea notia
pe nedrept Iucrurile
indärät ; altfel, va lua el brasoveni.
dublu de la negustorii
In acelasi an 1476, la sfirsitul toamnei, Vlad Tepes,
insotit de o armata a lui Mateias Corvinul i avind sprijinul lui -Stefan cel Mare, care intrase cu oastea sa in Tara Romaneasci, izbutestc si ocupe tronul. O scrisoare a lui Stefan Báthory, comandantul armatci
ungarc, este scrisa in apropiere dc Bucuresti", la 11 noiembrie ; peste cinci zile, la 16 noicmbrie,
cu tot contingentul important turcesc venit in ajutorul lui Laiota, orasul cade in miinile aliatilor ; prada e bogata: ea cuprindea potrivit unci marturii contemporane cai frumosi, turcesti, multe camile, arme si munitii din belsug i citeva steaguri rcmarcabile. Cu acest prilej, Bucurestii sint calificati
de catre regele Mateias Corvinul, in scrisoarca pe care o adreseazi papel Sixt al IV-lea, drcpt cctatea cea mai puternica a tarii, intánità i prin lucriri dc
arti si de la natura". lar intr-o a doua scrisoare, din 4 decembrie 1476, ii spune din nou: cetatea cea mai puternicä a acelei tan". Din nefericire, Tepes
nu poatc pastra tronul ; abia plecaseri Stefan cel Mare si Báthory, cind Laiota, insotit de turci, se inapoie i, intr-o lupta data, se pare, chiar linga Bucuresti, in decembrie, invinse pe Tepes, care cazu pe cimpul de bätaie. Din garda personala de 200 de oamcni läsati de Stefan abia 10 scaparil Cu viata'.
52
www.dacoromanica.ro
!NITRE BUCURESTI
I TIRGOVISTE
cu viata faptul de a se fi
opus putetnicilor feudal
de la Craiova. I-au tiiat pasa capul supt un Or in Bucuresti", povesteste cronica tirii. Asa si-a Basarab cel Tinir, poreclit Tepelu§ (1477-1482),
si Vlad Cllugirul (1482-1495) stau mai mult la Bucuresti decit la Tirgoviste ; marca majoritatc a documcntclor cmcclarici sint cmisc in capitala cea noui, dc la les, a írii. Ea creste nccontenit, populatia sporcste, tot mai multi ncgustori si mcstcsugari
sc asazi aici. Din vremea lui V lad Cälugirul, din anul 1494, este primul diiltor striin sasul Michacl pixenmcister", deci constructorul de cetiti sau arhitectul militar pe care izvoarele istorice il mentioneazi la Bucurcsti; el venise spre a trata cu domnul
inceput domnia cvlaviosul Ncagoc Basarab: prin cxecutarca unui tinir cam nu implinisc optsprczecc ani. II va fi mustrat cugctul dup5 accmt ; c o intrcbare insi dad i m5nistirilc pc carc le-a ridicat
intrc ele frumoasa catedrall din Curtca-de-Argcs, ziditi de mcsterul Manolc si milostcniile pe cue le-a facut in tot Oricntul crcstin si mai ales la NIuntelc Athos i-au putut aduce alinarca.
orasului dc pe malurilc Dimbovitei, impresii asupra
Din unul din satcle dc lingi Bucuresti, din Afumati, este vitcazul voicvod Radu, care urmcazi lui Ncagoc ; cl trebuie si clea un sir intreg dc cu turcii si cu ccilal compctitori pini si-si asigurc scaunul. Pe piatra sa de mormint dc la Curtea-deArges, unde sculptorul I-a infitisat cälarc, cu buzdu-
lui, asa cum vor face altii, in vcacul al XVI-lea. Urmasul lui Vlad Ciilugirul, Radu cel Marc (1495-1508), va sta mai mult in vechea capitalä de la Tirgoviste; de aici sint emise majoritatea
ganul in mini si cu mantia fluturind, sc arati pe nume toate accste bitilii ; una dintrc ele s-a dat la cetatea Bucurcsti", alta iar la Bucurcsti" ; o a treia, din nou, la cetatea Bucurcsti, cu Vladislav
actelor cancelariei lui. Nu lipsesc insi nici acte cruise din Bucurcsti ; intr-unul din cle, din 1506, august 20, diacul sau logofitul mentioncazi cl 1-a scris in minunat scaunul Bucurestilor". Accst calificativ
voievod".
tirii construirea unui fort la Tirgoviste. Din neferi-
cite, accst cilitor nu ne-a lisat vreo descriere a
apare si in altc actc din acecasi cpoci, de pildá, in accla din 1516, ianuaric 11, scris in minunata.cetatc dc scaun Bucurcsti". Asemenca adjective nu trcbuic luate stricto sensu; ele reflecti un obicei al cancelariei bizantinc, care obisnuia si dca capitalei imperiului, Constantinopolului, tot soiul de calificativc
sttilucite. Asa se cxplici si calificativul rninunata
Dintre domnii urtnitori, o deoscbiti preferinti a aritat Bucurcstilor Vlad, zis Inccatul, fiul lui Vlidut (1530-1532); marca majoritatc a actclor lui sint date dc aici. In prcajma orasului si-a gisit cl i moartea, prin accidcnt: in septembrie 1532, mergind si se plimbe la satul Popcsti den jos dc Bucuresti", zicc cronica s-a inccat in Dimbovita cu cal cu tot. Se pare daca' c si admitem explicatia data de un izvor transilvincan ch domnul era dupi un chef prclungit.
Curtc-de-Arges" al documentului din 26 iunie 1515, sau rainunata cetate de scaun Tirgoviste" al aceluia din 8 mai 1514. Mai aproape de rcalitate ni se pare
expresia in vechiul oras al Bucurestilor", pe care o intilnim intr-unul din actcle lui Neagoc Basarab ; ea trcbuic pusi alituri de cxprcsia similari a altui document de la acelasi voicvod, document pc care
MIRCEA CIOBANUL SI BUCURESTII
diacul sau logofitul Florca arati ci I-a scris in scaunul vechilor domni, in Curtea-dc-Arges".
Si
Urmasul la tron al lui Radu cel Mare, Mihnea ccl Riu (1508-1510), :WI mai mult la Bucurcsti ; majoritatea documentelor lui slut date din acest oras.
In cc priveste pc Vlad ccl Thar sau Vlidut (1510 1512), succesorul lui Mihnca, el isi imparte timpul intre cele doui capitale ; adesca ziboveste insi si
prin satele din jurul Bucurcstilor si din Ilfov ; cunoastem o serie dc actc cmisc dc cancelarla lui in Migurelc, in Popesti poate cei din sud-estul orasi in Dridih sau Dridul. Vlidut si-a terminat sului domnia si viata in imprejurki tragicc chiar in Bucurcsti. Ajungind in conflict cu puternica familic boicrcasci a Craiovestilor, accasta ridicá impotriva lui
pc unul dintre ei, pe Neagoc, care-si va zice, in domnie, Basarab. Avind si sprijinul lui Mehmet, bcgul turc de la Duniire acesta vine cu oastea
in vrcmca lui Vlad Vintili, fostul judct",
adici primar, al Slatinci poreclit si Bragi-voicsi in accca a lui Radu Paisic vod" (1532-1535) (1535-1545), sint foarte numeroasc documcntcic emisc in Bucuresti. Lupta intrc cele doui rcsedinte, cca de la poalcle dealurilor, citind sprc munte, sprc Transilvania, si cca din tnijlocul pidurii, de la scs, privind spre Dunire, lupti comportind difcrite fazc in functic de imprejuririle politice si cconomicc, incepc a se dcscna tot mai limpcde in favoarca ccici
din urmi. Tot mai numcrosi sint domnii
un
Mircea Ciobanul, un Petru cel Tinir, un Alcxandru care stau aici, pe malurilc Dimbovitci, Oaic-Seaci la citcva ccasuri distant5 de mers intins calare de cetatea turccasci a Giurgiului, de undc poate sosi,
la nevoie, ajutorul militar ncccsar. Tot mai multi sint si boierii, negustorii, mestesugarii care-si fac
Craiovestii lovesc pc domn in marginca orasului,
case in prcajma Curtii domnesti. Afacerilc sporesc ;
la Viciresti. Invins i ficut prizonicr, Vliclut plitcstc
valoarca privilfilor, a locuintelor si a locurilor pe
sa
www.dacoromanica.ro
53
Sc poatc cladi crestc si ca. Vechiul hotar al orasului, din vrcmca lui Tcpcs, este depasit ; iau nastere tnahalale sau carticrc noi. Jumatatca vcacului al
dc-a curtnezisul, prinsc dc ziscic trunchiuri prin cuic
XVI-lea este un moment important in dezvoltarca orasului ; cl coincide cu prima domnic a lui Mircca Ciobanul (1545-1554), care a aratat o deoscbit5 grija cctatii sale dc scaun. °liar la inccputul stapinirii sale cronicarul sas
zis, tcritoriul pc care se aflau caselc si pravaliile, pe dc alta parte, sa permita controlul intrarilor i icsirilor, accstca putindu-se face numai pe la locurilz
care
I licronim Ostcrmayer d5 anul 1545
accst voicvod
a poruncit ca Bucurcstii sa fie ingraditi cu lemnc mad (adica trunchiuri) dc stcjar" (Bukarest mil rotten eytbenen likern bat mnstbrdnken lassen"). Detalii
astipra accstci ingradituri aflam, peste aproapc dou5 dcccnii, dc la c.515torul parizian Pierre Lescalopier, care, in drumul sat de intoarcerc de la Constantinopol sprc tara, ajungc in Bucuresti, venind de la Giurgiu,
lungi si groasc dc !can". Rostul accstci ingradituri era clublu: pe dc o parte, s5 dclimitczc orasul propritt-
lasate libere, prin portilc" ingraditurii. Dc o aparare propriu-zisa, in caz de razboi, impotriva unci armatc care ar fi atacat orasul, nu putea fi vorba timp indclungat: trunchiurilc dc copaci nu avcau rczistenta zidurilor si crau si susccptibilc de a fi inccndiatc. Asa incit ingraditura lui Mircca Ciobanul
nu arc atit caractcrul unci fortificatii propriu-zisc, cit mai mult al unei noi delimitan i a orasului. In afara insä de aceista delimitare a suprafctei claditc, Mircca Ciobanul a facia si o delimitare a motiei
de unde plccase in zori, in scam zilei de 17 iunie 1574. El spunc: Zidurile (les murs) accstui oras sint trunchiuri groasc de copaci, infiptc in pamint until ling5 ccIalalt si lcgatc impreuna prin grinzi
ord,renllor,
Fig. 15 Biscrin de la
Fig. 16 Va dc intrare si pisania la bistrin dc la Curt. Vcche, adausa ma¡ tiniu sub Stefan C.antacurino (1715). Forincarl un tot armonios si clegant bine proportional.. (P.B.)
%Mica curte donincasci din Bucuresti. aitoria lui Nlirrea Ciolranul (1545-1554 si 1558-1559) si cel mai ccebi Ilcas din cite se rastrcar, in capitala (Aril. Sc rid urnicle adausurilor indcpartate co pri-
!chi! rcstaurtrii. (C.C.G.)
adica a locului domncsc dc care se foloscau
locuitorii Bucurcstilor, facind pe el scmanaturi si gradini dc zarzax at, plantind vii .si livczi, instalindu-si
mori si prisaci. Accasni de-a doua delimitare s-a
A
1
4 4,
111
-
f.
ra-a_crl
L
-
54
www.dacoromanica.ro
efectuat prin puncrca de pietre de-a lungul botarului, in diferitc locuri, asa cum era obicciul din bätrini. Afläm stiri asupra operatiunii dintr-un document ulterior, al lui Matci Basarab, i antime, din porunca accstuia, din 6 septembrie 1636, datä tuturor orosanilor, marilor i mici din orasul domnii-mcale
din Bucuresti, ca sit lc fie lor de stäpinirc,
aib5
a tinea ocinele i mosiile i viile i livezile pre botara N'Irgue ,ri semne ce aft foil puse de rdposatul Alirceaoevod despre Vdcdreiti mai denainte vreme". Oräsenii stäpinised nctulburat, cu bunä pace", accstc locuri,
pinä cind un Saya, fcciorul lui Negre din Vidresti, hotarnicindu-si ocina lui fatii dc aceea a mänästirii Sfinta Troitii sau Radu-Vodä, indicase mosia orasului. Dcci apoi Saya citim in porunca lui Matei Basarab n-au tras ocina din hotarile cele batrine din sus, de undc au fost piatra cea din tufe si din piatra cca dintrc viile mänästirii Sfintci Troiti si din viilc orasului, care pie/re au foil puse de Afirceavoerod, ci au cAutat prin niste dirti ale Savei ficutc mincinoasc dc au luat hotarul ccl din luncä, de au tnutat piatra in sus sprc dealul orasuliii. Care lucru vazindu-1 prcotii i bätrinii orasului, mari i mici... vcnit-au... inaintea domnii mcale la divan de s-au jäluit dc Saya cum au mutat hotarul cel din lund si lc-au impresurat Saya mosiilc. Intr-accia domniia-
in a doua domnic a lui Mircca, deci in intervaiul tanuaric 1558-21 septembric 1559. E pacat ca nu ni s-a pästrat nici vechea picturii, din timpul lui Petru cel Tinär, picturii desprc care un izvor utilizat de Ghcorghe Sincai atirmä cà infiitisa trei chipuri cu numelc de Mircea. Unid era Ciobanul", ctitorul biscricii, celfilalt era lit!' ski, care, impreuni cu Petru ccl Tinär infrumusetascrii" i zugraviserà ctitoria pärinteasd ; cel de-al treilea crcdcm ca rcprezenta PC Mircca ccl Bätrin (vczi si mai sus, p. 49). E foartc prohabil ca domnul sa fi ridicat si un nou palat domnesc sau mficar s5-I rcparat pe cel existent. Dalmatinul Anton Veranciti, ajuns primat al Ungariei, citead in lucrarea sa asupra 'Fransilvaniei,
Moldovci si Muntenici, apärutä in 1538, castelul" din Bucuresti printrc cele trei cetäti dc piatri (arces lapideae") ale tOrii; celelalte douil crau la Tirgovistc si la Poienari, pe valca Argesului. Prin accst caster trebuie sä intelegem insäsi curtea domnuliti, cu palatul si biserica ei. Sapiturile arheologicc intreprinse
rcccnt in cuprinsul curtii arati d Mircea Ciobanul a
palatal si biscrica
ridicat clädirilc sale
pe
ruincic unci constructii mai vcchi". Ele au dat la ivealii si un remarcabil sistcm de alimentare cu apa, aceasta fiind adusii de la izvoarcic din vecinkate poatc izvoarele din preajma bisericii ZIAtari
mea
continua vodii singur am incalecat domniiamea in zioa sfintului Simcon Stil[p]nicu... septembrie 1, la leat 7145 [1636] si am mersu domniia-mea cu
prin apeductc sau urloaie" din olane de pAmint si strinsii intr-o visticric a apelor" azi i-am zicc un castel dc apil situatä chiar in ¡mediata veci-
top boicrii si Cu preotii si cu toti orosanii mari si mid si cu dlugärii de la Santa Troitä... la hotarul ccl din lund, dc uncle au fost scos Saya piatra de au mutat hotarul. Deci de acolca, din luna, am suit domniia-mca in sus la deal la piatra cca dintre vii si la piatra cca de supra din tufc, care botard ti pie/re au foil puse de Afircea-voevod. Pc temeiul celor constatate, Matci Basarab dà cìtig dc cauzi °Osenilor si Ic intärcste mosia in accastä parte, insprc Vádresti, potrivit hotärnicici facitte de Mircea Cio-
Mitate a biscricii domnesti.
banul.
Aproapc de ctitoria lui Mircca Ciobanul, dar in afara curtii, si anumc, pc locul crucii din curtca interioad a actualei Piete dc Flori, se afia, in vcacul al XVI-Ica, o altil biscrid, nuiniti in documente in doug fcluri: biscrica doamnci Maria" sau a doamnci Stanii si a doamnei Maria"; cea rnai vechc ~titule este in actul din 1629, august 20, de la Alexandru Fig. 17
Biserica Gredlor; azi nu nui exista. Dese,, din 1837 de Raffet. (N1.1.11.)
In sfirsit, tot lui Mircca Ciobanul se datorcad zidirca bisericii domncsti, de la Curtca Vechc, biserica pästratä pini astäzi (lingä Plata de Flori) i carc i
este ce/ mai vecbi Iiica,r in Nata, in forma /id originara,
din Bucureiti. Si mai inainte fusesc o biscrid in cuprinsul Curtii domnesti ; cu vremca, insä, ea se subrczisc, se stricasc, si atunci Mircca a ridicat, in locul celei vcchi, una nouä, in stilul caractcristic al vcacului al XVI-lea (vezi fig. 15 si 16). Ea era acoperitä cu olanc smältuite dc culoare verde. Nu ni s-a pästrat pisania pusä de domn o avcm numai pe accca din 1715, a lui Stefan Cantacuzino, care a reinnoit pictura, adinigind i frumosul chcnar de piaträ sculptata cc di ocol usii de intrare. Din noua pisanic rczultä ca Mircea Ciobanul n-a apucat sä infrumusetcze" si sil zugräveasd" ctitoria sa, aceasta fäcindu-se de flu' si urmasul sil.' la tron, Petru cel Tinär, impreunä cu fratii lui, Mircea si RAIL Ceca cc ar insernna cà biscrica a fost ridicatii
iC 1
www.dacoromanica.ro
1)' 55
Credem ti aceastA biserica, a direi origine a dat nastere la discutii, a fost ridicatà de cele douä fiicc ale lui Mircea Ciobanul: Maria, numitä uneori
si Marina, s-a cAsAtorit cu fratele lui Mihail Cantacuzino Seitanoglu ; Stana viitoarea sotic a marclui logofit Ivan Norocea: stirca ne-o dA un document din 11 itinie 1634 dc la Matci Basarab e infAtisatA, impreunA cu fratcle ei Pctru, viitorul domn, i Cu pärintii ci, pe una din scoartcle evangheliarului dAruit mAnAstirii Dionisiu dc la Muntele Athos. Douà documente posterioare, de la voievozii Alcxandru i Matei Basarab, ne informeazA cà accastA Ilia biscricä a fost distrusA cu desilvirsire de au ramas numai pAmint pustiiu" in 1595, la retragerea lui
Sinan-pasa din Bucurcsti, cind orasul, in general, a avut foartc mult de sufcrit (vezi mai jos, P. 65). Pc locul ci s-a ridicat, in 1753, o alta, cu hramul SI. Anton, distrusA la rindu-i de incendiul cel marc din 1847. De la acest dc al doilea làca a rAmas numcle de Sf. Anton, care se dà uneori, si astazi,
,. , I....., ffli: 7 ...me,. ...
,
r
),
.
.
..
' :''
t...... .........0 0,1 :14/ ,,II ;.......f nrt" " - " ' " " ',..:,:. r .". j " : r--,!....--t:-....., ..,.-il:_gi,,.
\
.I... 7.4..., I1:......,M'C. ...-_. 1. '. .1 -
.,17..er . 0.1 ,--,--7 4_ .,17:9::;,.1 -"vt -..., ....:-...e:.4. i l,,..i 1,,- -, ,. . L..._ , ...... ...t., s nt I...i. ...-,2,,.t., -,....,(Af .., .A---4-,....?,,z,,,f, 1' " ,-,2,; ..I, .....
,...... ry,.i ,
4)
..... .
---
J--1...
,.,
.
....._
--:11
./.::',<---:
---1.1-1.
s.:,--1-6-rit ,/,:,..i ,.......t ¿F.1.1./(2,......; »..,7->,.(2._-.:t7 ..,(4,.(i..7,.....-
-
,
J1-.,-.-........-._-:.---, ' i:
---;-
'
'-i"
-.7-
Ir (1 1,1 'gr...:-.TI or 7..:..-;,::,.. ';-::: ,.i,- "ir. --,r,r,..,,, 4(I. .61 1, . Zi A., I. ..., ,
r
.-
' ..,,,,,,,_/
;',
.10.
J.1...,... "
-
.4-.
"-
"
.
,
cc.
r r.4,4
prin inadvertentA sau de ncstiutori, bisericii ridicate de Mircca Ciobanul. In rcalitate, hramul acesteia din urrret a fost dc la inceput si este si acum Bunavestire.
Si in altc pärti ale orasului Sc constatk la sfirsitul ccici dc-a doua domnii a lui Mircea Ciobanul, lAca-
suri rcligioasc noi. Astfcl este, pc tArmul drept al Dimbovitei, la poalele dealului Arhivelor Statului, miinästirea SI. Niculae, ctitoria lui Ghcorma postelnicul
carc o inchinfi ca metoh mAnästirii Simopetra
....
%
'-+
(21:' ir'
.
)!. ,.; ..
,
-
,;4
Cartc dati dc Nccula a he Bobanca, judetul Bucurcstilor, i dc cci doisprcaccc pirgari, atcstind vinmrca unci pr3vilii si avind data 13 mai 1563 (AS.)
de la Muntele Athos si a sotiei sale Caplca, care o inzestreazA bogat si e si inmormintati in cuprinsul a fost biscricii ; de accca hicasul astAzi dispArut cunoscut mai ales sub numele de mAnAstirea jupinesci Caplca. Este probabil ca pe locul biscricii Rikvan,
Fig. 18
situatil la o mica distantä spre risArit de Sf. Gheorghe-
zice azi, presedintele sfatului popular si membrii
Nou si ridicatä pe vremea lui Matei Basarab de ciipitanul care i-a dat numele, sA fi fost alta mai
comitetului executiv intAresc lui Ghergoman Grecul i fiilor accstuia o prävälie cc este lingA biserica domncascä, din pazar ((i. .34p)", cumpäratA de cl dc la PanA sin (fiul lui) Stanciul co 4.500 de aspri, nesocotindu-sc aldAmasul (vezi fig. 18). PanA a vindut
vcchc. SiipAturile arheologice intreprinse in 1956 au scos la ivealá mormintc si fragmente de ceramici de la inccputul secolului al XVI-lca, ba chiar i ccramic5 dc la finele secolului precedent.
De pc la 1560 se crede ea' datcazil si män5stirea lui Ghcorma banul, constatatA documentar in 1567, si arda i se va spune mai tirziu a Grecilor (vezi
fig. 17). Ea era situatà pc locul cuprins intre strada Lipscani
i
biscrica
astAzi
Stavropoleos
nu se confunda co biserica lui Gheorma banul din vecinAtate; un act inedit din vremea lui Matei Basarab data exacti e 5 aprilic 1635 arati in mod limpcde cxistenta simulland a accstor &m'A läcasuri.
In vrcmca lui Mircea Ciobanul viata cconomicA era in plinA dezvoltare. Tirgul sau pazarul" cum ii spune, co un termen turccsc, cartea" orAseneasca
din 1563, mai 13
se afla in vccinitatea Curtii
cuprindea numerosi negustori strifini, pe ling5 cci romäni. Prin (locumentul amintit, scris domnesti
i
in limba slavà, Nccula al lui Bobanca, judetul
Bucurestilor i co cci 12 pingar ai sái
adicii, am
de bunAvoia lui si co stirea tuturor ncgustorilor". Printrc martorii
care
adevercsc vinzarca sint o serie
dc oräseni: Grozav i Fera i Marin i Badiul si Ncnciul, fiii lui Bacea, i Frango", apoi trei preoti si un diacon, un Serban croitor" i, in sfirsit, negustorii din pazar, anume: Franta i Anghcl Gheorghe al Simci si Boga si Ilie al lui Calabcte si Matraca si Cirstea, fiul lui Paracsotc i Rusta Sima al Licai si Isar Panaiote i Ghine, fratele lui Ghcrghc si Costandin si Ocsotc Pascaleasi si Sima al lui Ghcrghc". Desigur eà numcle nu constituie intotdcauna o dovadA de originca ctnicil a cuiva, el putindu-se explica si prin molí sau altc imprejurAri ; este totusi un indicio. DacA dintrc martorii
de mai sus, Grozav, Suban croitorul si Sima al Lidii par a fi, dupà toatc probabilitätile, romAni, in schimb Frango, Franta, Matraca, Paracsotc, Isar Panaiotc i Ocsotc Pascaleasä trcbuic considcrati
56
www.dacoromanica.ro
mai degrabi sträini, i anume, greci. De altfel, dacä Ghergoman, cumpädtorul, era, intr-adevär, grec, cum ii spunc documcntul, atunci nimic mai normal ca sä ti cerut i märturia conationalilor sIi, ncgustori ai pazarului". Negustorii din Bucuresti intrctin rclatii nu numai cu ccntrcic din Balcani i cu cele
din sudul Transilvanici, dar si cu Liovul, marelc centru galitian, i chiar cu indcpartata Moscovii. Remarcabilä c cresterca numärului cclor cc duc si aduc matiä de la Brasov: de la 10 ncgustori bucurcsteni care efectueazi 15 transporturi in 1503, sint inregistrati 38 de ncgustori si 120 dc transporturi in 1550. Totusi, sensul dominant al comertului bucurcstcan, date fiind conditiilc politice si livririle pc care le facem Porta, este sprc sudul Dunärii. (Pcntru altc dctalii asupra victii economice a orasului in aceastä epoci si asupra organizärii lui administrative, vezi mai jos, partea a doua.) Dar asupra accstei vieti, in plinä dczvoltare, a
orasului se abate, la sfirsitul primei domnii a lui Nlircea Ciobanul, o nenorocire, una din multcle de care e plinä istoria Bucurcstilor. Pcntru motive pe
care nu le cunoastcm bine, voicvodul ajungc in dizgratia Portii ; cl e mazilit la 28 fcbruaric 1554; in martie, inaintc de 12 ale lunii, porneste sprc Constantinopol, i de acolo, in surghiun, tocmai in Etiopia, avcrca fiindu-i in prcalabil confiscati. Dacii ar fi fost numai atit, faptul n-ar fi prczentat cinc stic cc gravitate; mai fuseserä doar i vor mai fi, si dupä accca, atitea altc maziliri! Dar se vede ca se intimplasc
ccva deosebit, deoarece, la ridicarea lui din scaun,
turcii ucid pe curtenii lui Mircea, atit romäni, cit greci, jefuiesc orasul i apoi ii dau foc: nc-o spunc limpcdc un act contemporan, intcmeiat pc afirmatia unui martor ocular, om dc al brasovenilor. Vor fi participat, poate, la accastil prada i unii dintrc
turcii stabiliti in Bucuresti ca ncgustori, cum este, de pildä, icniccrul &spiv care nc informcazii documentul din 1561, noiembrie 14, ienicer care se ciatorisc cu viduva unui Ivan bilrbicrul si puscse mina, cu accst prilej, si pe cele trci dughene" sau prävälii
n-a fost insä inlocuitä printr-o constructic din lemn
cum afirmä unii cercctitori, ci printr-una tot dc piatel
i zid. intr-adevär, cAlätorul franccz Lcscalopier, amintit mai inaintc, care vede Bucurcstii dupä douäzeci dc ani de la aceste cycnimentc si cam nc spunc ca palatul" domncsc era din !Dime tcncuitc Cu un amcstec de pimint si iarbä", adici paic tocatc,
nu se refcrà , dupä pärerea noasträ, /a aceartcl curie, ci la cladirea pc care Alcxandru-voievod o va ridica lingá ctitoria sa dc pe colina Radu-Voda.
Ranile orasului se inchid sub Pätrascu ccl Bun (1554-1557), urmasul lui Niircca. Dar dupi moartca accstuia, vcnind iaräsi in scaun Ciobanul", Bucurcstii sint din nou tcatrul unei sccnc singeroase. De data
accasta ind ca nu c provocad de sträinii turci, ci dc insusi domnul çirii. Pcntru a-si rizbuna asupra acelora care, prin pirile i intrigde lor, contribuiscrl, se vede, la mazilirca din 1554, avind, poatc, si altc pricini dc rifuialá, Mircea convoacii la Curte, in
fcbruaric 1558, vrco doul sutc dc fruntasi laici biscriccsti mari boicri, inalti icrarhi si o scamii de cgumcni cu ajutorul gärzii sale inarmatc, ii ucide pc toti. Sala ces mare a palatului trcbuic sii fi prczcntat un aspect groaznic, cu lesurile eizutc prctutindeni i cu singcic curgind piraic. O sccni similari se va petrece peste putin timp la curtes lui Alexandru Läpusncanu, in Moldova ; multe altcic la fcl avcau loe, in acest crud veac al XVI-les, in
toad Europa, de la Parisul noptii Sfintului Bartolomcu pinä la Nfoscova tarului Ivan ccl Groaznic. Lupta pcntru dominatia politici dintrc marii feudali si autoritatca centralä in stat se imbina cu lupta religioasä tot asa de cumplid claca nu mai cumplitä decit cca dintii. La noi, e adeviirat, n-au fost ascmcnca luptc religioasc, dar pasiunca
era de ajuns pcntru a provoca sccncic singcroasc de natura acelcia care a cutrcmurat Bucurcstii la inceputul lui 1558. In scptcmbric a anului urmätor, Mircca Ciobanul
îi inchcia viata. Trupul i-a fost inmormintit in biscrica domneascii, in ctitoria sa, pc carc nu apucasc
ale räposatului. Curtca domneascl a avut dcsigur
s-o zugräveasci si undc piatra sa funerari nu mai
si sufere si ca de pc urma focului si a pfázii; ca
cxistä.
BIBLIOGRAFIE
1.Bucurtelii reeedintd domneased sub Vlad Tepee. 1. Const. C. Giurcscu, O
bisericd a led V/ad Tepe, la Thor, in Bed. Com. ,,ion. ¡si., XVII (1924), p. 74-75; 2. St. Nicolacscu, him-iced oraptlui Bucureeti. Clnd au ajuns Bucureetii ¡cana de domnie al Tarii Romdneeti, 1939, 21 p. in 8°; Alcxandru A. Vasilcscu, Cendea Dimbovieei, in Bed. Co,,,. ,non. ¡si., XXXVIII (1945), P. 25-53; P. P. Panaitescu, Cum an ajuar Bucureetii capita/a
Idrii ?,
in
Inter/velar; romeingli, Bucurcsti, 1947,
P. 210-230; 5. Dan Berindci, Orapd Brecureeti ln veacurde XIV, XV ei XVI, in Comunicdri ,ri arlicole de istorie, Bucurcsti, 1955, p. 5-16; 6. I. Ionascu si Vlad Zirra, M4ndstirea Radu-Vodd fi biserica Bucter, in Bucureeiii de odinioard, Bucuresti, 1959, p. 49-89; 7. C. Stoide, Legdtura din/re Moldova ei Tara Romdneasc4 In a dona jumdtate a seconded al XV-lea, In Duda cercetdri sidedifice. Islorie (Iasi), VII, 1956,
www.dacoromanica.ro
57
I, ,ri
p. 59- 73 ; 8. P. P. Panaitcscu, Pefiln cel Marc oraful Bucuref/i, in Sindii, XII (1959), 5, p. 7--23. II.
illircea Ciobanul fi Bucureftii.
9. L. Lazircscu-Ioncscu, Dinu V. Rosetti, Gh. Io-
V. Rosetti, Cuivea- I eche, in Bucureilii de odinioard, Bucurcsti, 1959, p. 147-170 ; 11. R. Alanolcscu,
Aspeele din istoria llego/II/ni bueltreflean in secolul al
XVI-lea, in Sludii, XII (1959), 5, p. 25-69; 12. Paul
arbeolo-
Ccrnovodcanu, Caritoria lui Pierre Lescalopier in Tara
Rice din seclorul Cm-lea-Ved/e, in Bucurefli. Reza/ale/e My-ami/0r, Bucorcsti, 1954, p. 184-261 ; 10. Dinu
Romdneasc4 fi Transilvania la 1574, in .Vhidii i mairriede de islorie medie, IV (1960), p. 433-463.
ncscu, Gh. Astang5i, H. Tcodoru,Sapinurile
www.dacoromanica.ro
UN SECOL ZBUCIUMAT DIN ISTORIA BUCURESTILOR
rim disirus _visa forlificatie [palanca de /a Radn-14d1] fi am dal pradd foca/ni ,ri Ildcdrilor Mate case/e, bisericile, 0db:de si asezdrile lar boieresli." (Saisoarea lui SInn.p. cure NI,angi-pa,a)
Scena jefuirii i ardcrii Bucurcstilor dc c:itrc turcii veniti s5 scoati din scaun pc Mircca Ciobanul,
continuu. Si fiindci ele asigur5 un vcnit bun st5pi-
precuin si sccna ucidcrii boicrilor de c5trc accsta,
nilor respectivi, m5n5stirilc i boicrimca indrcapiii cu prcdilectic atcntia asupra Ion, achizitioninclu-lc
la inccputul noii sale domnii, sc vor rcpcta, sub difc-
in numar inscmnat (vczi
mai
jos, p. 128-129).
rite forme, in sccolul cc urincaz5. E un sccol zbuciumat, in carc lupta pcntru putcrc, manifcstati atit prin ciocnirca dintrc domn si marii boicri, cit si prin miscarilc accstora din urm5 impotriva concurcn-
tilor grcci la ocuparca dregAtoriilor, alterncaz5 cu lupta impotriva turcilor, lupta care inscamn5 toatc ororilc r5zboiului, si cu rcycndicarile armatci: ale c515rasilor si rosilor dc o parte, ale scimenilor d5r5banilcir Icfcgii, de alta, cirora li se adaug5 multimea cclor siraci. Un singur rilstimp de relativa' Uniste: domnia lui Matci Basarab, pin5 aproapc dc sfirsitul ei, cind fr5mint5rilc reinccp. Dar Cu toate incerc5rile prin carc trec, cu toatc distrugcrile prin foc si jaf la carc sint supusi, Bucurestii continua sa se dczvolte, continu5 sa crcasc,i atit sub raportul victii economice, cit i al intinderii si al populatiei. Conditiile care au f5cut din el capitala çánii, prccum
si bogitia pilmintului sint mai putcrnicc dccit toatc incercarile. La sfirsitul acestui secol zbuciumat, in preajma perioadci brincovenesti, orasul este ccl dintii
din tari, a intrccut cu mult pe toate cclelalte si a .ajuns ccntrul ccl mai insemnat, sub toate raporturilc,
din sud-cstul european ; intre Buda ungar5, acum rescdinta unui pas5 turccsc, si Constantinopol, nici un alt oras nu-I depAseste, nici ca numir de locuitori,
nici ca bogatic. Trebuie relevatä, in primul rind, inmultirea inestesugarilor-ncgustori si a ncgustorilor propriu-zisi. Sporestc num5rul ncgustorilor strAini
in special grcci si turci ca urmarc a faptului cl rclatiilc economice cu Imperiul otoman sint acum predominante. Valoarea pr5v5Iiilor bucurestene creste
BUCURESTII IN A DOUA JUMATATE A SECOLULUI AL X VI-Ica Inca lui Mircca Ciobanul, Pctru-vod5 ccl Tirt5r, avca numai doisprczccc ani la moartca tatalui san; a domnit dcci sub tutela mamci sale Chiajna, fiica lui Petru Rares, carcia contcmporanii ii mai spuncau i Mirccoaia". Dupli cc izbutestc, prin boicrii din partida ci, sa infringil pc compctitori, in luptelc de la Scrp5tc5ti i Boian, ea asigur5 scaunul fiului timp dc aproapc nota ani de zile, pinä in iunic 1568. Poatc in amintirea uncia din accstc lupte ridic5 Chiajna crucea din Bucuresti, cunoscuti in vcacul urmator asa, dc pilciA, in documcntul din 1668, iunic 4, privitor la dclimitarca mosiei Mitropolici sub numelc de crucca doamnci Mirccoaia"; ca se afla, dup5 toate probabilitAtilc, pe locul undc se inalt5 astìizi spitalul Brincovencsc. Ascmcnca cruci, in amintirca unci victorii, vor ridica in Bucurcsti, in vcacul urm5tor, Lcon-vod5, dupi biruinta impotriva boicrilor, la inceputul anului 1632, si Matei Basarab, dup5 ce infringe pc Radu Ilias, in octombrie acclasi an ; prima din aceste dou5 cruel, reficuti
de (ml lui Leon, de Radu Leon, se af15 si azi in curten biscricii Slobozia ; a doua, inlocuit5 in 1925
www.dacoromanica.ro
59
printr-una nouä, era pc malul lacului Fundeni, la circa 1.200 de metri sprc rásàrit dc Gara dc Est. In timpul domniei, Petru ccl 'Finar, impreunä cu Mirccoaia", malta manastirca de la podul Colcntinci", circia, din cauza invelisului, din tabla de plumb, a biscricii respective, bucurcstenii i-au zis Pill/I/billIa. Rcstauratii Cu grip in zilele noastre, avind,
in cuprinsul ei, i runic domnesti ridicatc dc Matci Basarab, accasta mänästire este unul din monumentele cele mai vechi si mai evocatoarc ale capitalei. Tot celor doi li se datoreaza i biscrica cca nouä
si impresioneze pe competitorii la tron, sa-i faci si renunte la incerciirile lor, dar care, in realitatc, nu impicdica pe altii sa rcinccapii. Stryjkowski viziteazi i incaperile palatului ; in iatacul dommilui cl afirma ca a vazut portretul lui Stefan cel Marc, co coroani pe cap si Cu sccptru in mina. in privinta acestei ultime informatii, s-au cxprimat indoieli de unii dintrc cercetatori, care crcd ca ar fi vorba dc o confuzic ; pare ciudata intr-adevar, la prima vedcre,
prezenta accstui portrct in rcsedinta Tarii Romancsti ; nu trcbuic si se uite insa faptul cà cele doua
a manastirii Snagov, singura care a rimas din tot
dinastii crau inrudite i cá inrudirca devenise si mai
complexul de odinioara de pe insula 1 acului. Unul
ales de oriseni: la 13 mai 1563, judetul" Necula
strinsi in urma casitoriei lui Stefan cu Maria, fiica lui Radu cel Frumos ; asa incit prezenta unui portret al marclui domn in palatul d in Bucuresti n-ar fi chiar asa de surprinzatoarc. Informatiile lui Lcscalopier sint printre cele mai pretioase. Am arätat mai inaintc (p. 54) cc spunc cl desprc imprejmuirca, din trunchiuri de copaci, a Bucurcstilor. Iatd acum celei despre palatul lui lake stiri ale lui despre ora Alcxandru, care nu era la Curtca Veche, ci pe colina de la Radu-Voda, linga nou a sa ctitorie. Acest palat povesteste Lescalopier este inchis ca i orasul" adica printr-o imprejmuire din trunchiuri de copad. Pcretii sint din birne de lcmn, i, tare ele, chirpici.
al lui Bobanca i cu cci 12 pirgari" intarcsc cumpärarca unci pravälii de lingil biserica domncascii (vezi mai jos capitolul special Administralia ora-
Am fost dusi sa vorbim Cu domnul intr-o sali marc acoperitä cu covoare turccsti, avind de jur imprejur o parte mai ridicata, inalta de vrco trei
pihri).
picioarc, ca la caravanscraiuri." Voicvodul stä pe scaunul sau, pe accasta parte mai ridicatä, la extrcmitatea opusi usii de intrare ; alaturi, un copil de casa care ia scrisoarca lui Lcscalopicr si o inmincazi domnului. Talmacirea ci era scrisa in latincste se face de un tälmaci, gasit co greu ; voda raspuncle in putine cuvintc. Frantuzului i s-a dat gazda intr-o casa burgheza", adici de orascan, unde i s-a trimis si un bucatar domncsc care i-a pregatit un ()spit bogat. La accst ()spit, la care au participat, clupa cum rezulta din povestire, si altii gazda i, probabil, boicri localnici s-att inaltat paharc: primul zice Lcscalopicr in sanitatea Domnului-Dumnezcu, al doilea in sanatatea voievodului, al trcilca
din sfetnicii constanti ai lui Petru, marele vornic Ncdcicu, tidied, la rindu-i, un licas la Sf. GhcorgheVechi, dcsigur in locul altuia, mai vcchi ; se admite ca data a ctitoriei lui 1562; accca indicati de actuala
pisanie: 7000 de la zidirca lumii", deci 1492 sau 1491, e gresiti. Biscrica vornicului Ncdelcu, refäcutil
In 1724 si arsä in focul ccl mate din 1847, a fost inlocuiti printr-una noua', cca de azi, in stil neoclasic.
Din vremca lui Petru ccl Tinar este si prima mentiunc dcsprc conducerea orasului printr-un cirmuitor
Sub Alcxandru al II-lea (1568--1577), porcclit
dc popor Oaie-Seaca" din pricina unci dari noi pe care o pusese asupra oilor stcrpe
pentru celelalte se plätea oicritul avem o serie de stiri interesante asupra Bucurestilor. Sint mai intii §tirile
pe carc ni le dau trei calatori straini: negustorul grcc din Hios .si totodatä emisarul turccsc Iacob Palcologul, carc trece prin oras, in drum spre Moldova, la sfirsitul lui iulic 1573, apoi calatorul polon Martin Stryjkowski, care stribate Bucurcstii in 1574, In sfirsit, parizianul Pierre Lcscalopier, care po-
poscste pentru citcva zilc in acelai an cu polonul Tustrci sint primiti de domn. Palcologul spunc cii i s-au trimis de la curte alimentelc i furajul neccsar Mi-a trimis dimincata si scara povesteste el gäini, carnuri, luminäri, piinc, vinuri, ora, fin, paie"; sotia voicvodului, inteligenta si culta levantina Ecatcrina Salvarcsso, compatrioatä a calatorului, ii facc
In sanatatca sultanului, al patrulea in sinatatea tuturor bunilor crcstini, intrc care nu ne cuprind si pe noi
chiar si un dar in bani. Stryjkowski ajunge in Bucurc.sti
Cilatorul polon vede tintuit de poarta curtii domncsti capul nenorocosului Vintilà i, alaturi, capul protec-
nirea tuturor dorintclor i asa mai departe. Indemnind astfcl cu bautura, se ridica in picioare, tinind sus paharul, beau... färä si se ascze, i te pretuiesc mult daca faci ca dinsii. Am aflat continua Lescalopier ca atunci cind voicvodul e si el de fatii, arc masa lui foartc sus, si linga diosa alta mult mai jos, uncle slut asczati cei cc mänincil imprcunil co cl ; ii cid vrcunul vrca sa beie, merge intii si sarutc picioarcle voievodului. $i minima tot cu capul gol."
torului säu, loan-vocla, care piense ucis miseleste de turci, dupi Walla de la Cahul. Spectacol infio-
In ziva urmitoarc primirii de catre voievod, la 19 iunic, frantuzul viziteazi orasul. N-am vazut
rator, destinat, in mintea celor care-1 ordonasera,
nici o chidire frumoasa, zicc cl ; douà biscrici, una
dupä dramaticelc imprejuriri din vara anului 1574, cind Vintilá, fiul lui Pätrascu cel Bun, instalat domo Cu ajutorul lui loan-vodi ccl Viteaz" al Moldovei caruia i s-a zis, din cauza urii boicrilor si calugarilor ccl Cumplit" este inliturat, dupa numai patru zilc de stapinirc, i dccapitat din ordinul lui Alcxandru.
adici pe catolici
al cincilca pcntru pace
i
dc
la al saselea incep Cu cci de fatii, facind multe uriri... de mintuire, sätfatate, drum bun si bun intors, impli-
bC
www.dacoromanica.ro
si de
i inchinarca Tot accstui Alexandru i se c'stcrrr manastirii de la podul Colentinci (Plumbuita) catre mäniistirea Xcropotam de la Muntelc Athos; e una din cele dintii minastiri inchin ate, until din primii pasi pe drumul care avea sa duc a la stapinirea dc
originca noastra romank de faptul ca oamenii tarii
catre calugarii straini a unei insemnate parti din terito-
ii zic adevarati urmasi ai romanilor" .si vorbesc romaneste", limba lor fiind alcatuit5 din cuvinte pe jumatate italiene si pe jumatate latine, ameste-
riul *floc noastre.
greceasca, alta a
lutcranilor
interesanta menti-
onarea acesteia din urma crau de lcmn ; toatc acoperisurile grit de sigla, de sindrila sau de stuf." Sc vede ca n-a vizitat Biscrica Domneasca, nici aceea
de la St. Gheorghe-Vechi. Lescalopier stic
cate cu greceste i Cu termeni de neinteles". Acestc informatii le-a capatat, dupä toate probabilitätile,
chiar in Bucuresti, si ele arata nivelul cultural
al
celor cu care venise in contact Lescalopien Parasirea orasului i drumul spre Bran se face intr-o träsura
domneascä trasa de cai buni" si in tovarasia unui secretar" al lui voda in realitate un timiras" al carui rol este sa asigure popasurile i mesele pe tot parcursul, pe socoteala domniei. Alte stiri asupra Bucurestilor in vrcmea lui Alexandru le datoram cronicilor interne si unor documente
si inscriptii contemporane. Domnul ii facuse intrarea in capitala la 3 iulie 1568, dupii cc Mirceoaia fusese chernata la Poarta, unde fiul ci Petru ce! Tiniir era arestat de a doua zi chiar dupa cc prcdase tributul. La nici douri luni dupil instalare, se formeaza Lisa o conjuratie vcchea poveste pusii probabil la cale de emisarii Chiajnci. Alexandru prinde de veste la timp i da pe mina calaului o seama dintre boierii conjurati. Au picric atunci povesteste cronica Radul logofatul de la Dragoesti,
si Mihnca de la Badeni, si Stan Udristea vistiaru, si Tudor de la B ucov, si Vladul Caplii, i Pitrasco, Calotk si Stan fiul Draguletului, i Radul stolnicul
Sub Alexandru c amintita i manastirea Sf. loan ctitoria lui Andrei vistierul si a fratelui salt Dumitru ; se afla pe locul ocupat azi de sediul central al C.E.C.ului (fosta Casa' de depuncri).
Pretioasa este o altä ;tire, privind alimentarea cu a Bucurestilor in acea vremc. Am aratat mai inainte ea sipaturile arheologice din ultimii ani au dat la iveala casa de ap5" sau, cum se spunca pe atunci Cu un termen exprcsiv, vistieria apclor" din aria
Curiea domneasca : un rezervor in care se vad, in
partea superioark gaurile prin care venca, pe olanc, apa de izvor. Probabil aceasta instalatie data din vremea lui Mircca Ciobanul, cel care cladise palatul si biscrica de la Curtca Vcchc. O inscriptie pastrata pina in zilele noastre arata pe Alcxandru punind sa capteze un izvor ; inscriptia, sapata pe o piatra avincl forma unui segment de cerc si prevazuta in panca
inferioara cu doul gaud destinatc tcvilor de ap5, e in limba slava i poartii data 1571 (7080), noiembrie 15; ea are urmatorul cuprins: ...Io Alcxandruvoevod i domn, care am fost din tinerete in pri-
bcgie in tara atipeasca 20 de ani si in Halep 14 ani in surghiun, co multe lacrimi i suspine pini ce mi-a dat Domnul-Dumnezeu scaunul domniei mele.., am dat domnia mea, dupi invatatura jupanului Dobromir, marele ban de Craiova, sa se faca acest izvor (sipot
de la Boldesti, si Radul fiul lui Socol vornicul si altii, septernbric 1". lar in anul urmator, la 4 septembrie 1569, sint taiati alti trei boieri, fui lui Dragomir postelnicul, anume Barbul, Cracca i Radu ; pietrele lor de mormint, puse de nefericita mama, indurerata pina la moarte", cum citim intr-una din inscriptii, se pot vcdea si azi in biserica de la Snagov. Neagoe Basarab, care-si incepuse domnia taind
sau fintina), ca sa fe de pomana domniei-mele si parintilor domnici-mele in vcci". Termenul istocinic" (m1.0411190 din inscriptie se poatc traduce si prin izvor i prin sipot sau fintina si, eventual, prin cismca. Intrebarea c data Alexandru a captat until din izvoarele din cuprinsul orasului sau clack
pe Vladut, a ridicat manastirea de la Curtea-deArges ; Alexandru al II-lea, avind pe cugctul lui
curte, pentru indestularea tirgovetilon Oricum, c primul document scris in legatur5 cu alimentaren
pe Vintila si o adevarata hecatomba de boieri, face un gest similar: ridica manastirea cu hramul Sfinta Troita pe colina de pe malul drept al Dimbovitei numita mai tirziu Radu-Voda din jos de Buellresti". Licasul servea, spre sfirsitul domniei, drept
Cu apa a bucurestenilor. Tot din vrcmea lui Alcxandru este si prima men-
el poarti titlul de sfinta, mare,
au dat si au adaos i baia nook cea mare, cu toata
dumnezciasca mitropolic" in acto! din 15 iunie 1577
vama ci" mänästirii de la podul Colentinci. Intarind donatia parintelui sat', Mihnea arata ca baia se afla linga orasul domniei mele". lar Radu Mihnca, nepotul lui Alexandru, precizcaza asezarca el: din sus de Curtea domneasca, linga aryl", dcci pe malul
:edit' metropolitan;
prin care voicvodul Ii diruieste vama de la ocna de sare numità Ghitioara, pc riul Teleajen, si alt5 varna de la ocna Telega, de lingii riul Dohteana". Sc pare ca pe locul acestei ctitorii fusesc alta mai
in legatura Cu apa adusa prin urloaie pcntru alimentarea Curtii domnesti, a facut o cismea, linga accasta
tiunc dcspre baile" din Bucurcsti. Un document ulterior, cu data 1585, octombrie 21, din timpul domniei lui Mihnea, arata ca tatal accstuia, Alexandru,
vechc, poatc din vremea lui Mihnea cel Rau, bunicul lui Alexandru ; asa s-ar explica fraza din documentul
Dimbovitei, si anumc, pe cel drept, in ostrov".
ulterior, cu data de 31 decembrie 1616, in care se
podul Colentinei
spune ca. manastirea a fost Innoild si zidita din temelia ci de batrinul, raposatul Alexandru-voievod".
Din momcnt cc bilii stapinite de manastirea de la i se dal.' calificativelc de nour si cea mare", inscamni ca exista si o alta, vcche si mai mica. Si aceasta era tot pc malul drcpt al
www.dacoromanica.ro
Dimbovitei, din ¡os de podul §erban-Vodit, linga morilc satului Beresti. 5tim dc altfel ca, pe vremea lui Alexandru, erau And hdi marl la sau lingil Bucuresti ; faptul
rczultii dintr-un act ulterior, in care
se spline limpcdc cil Nlanastirea Sf. Troita avca
ea o baie marc", care au fost factita... de raposatul... Alexandru-voievod". Dupil moartea lui Alcxandru al II-lea, intimplata in 1577, intrc 11 septcmbric si 15 octombrie, tronul
Tarii Romanesti a fost ocupat de tinärul silu fiu Mihnca avea vrco 13 ani carc a domnit sub tutela mamei sale Ecatcrina. Stäpinirea lui e intrcruptä de accca a lui Pctru arcel, fiul lui Patrascu cel Bun. 'fink-, frumos, cult, talcntat, cunoscind a compus i vcrsuri italicscriind mai multe limbi ncsti accst protcjat al regelui Frantci si-a facut intrarea in Bucuresti la 29 august 1583. Sccrctarul säu, genovezul Franco Sivori, nc da uncle informatii dcsprc oras, ark ind ci cxistil multe pravälii bine inzestrate cu marfuri", cil locuintcic, din lcmn muruit,
sint mici, dar comodc", cil palatul domnesc este de o marime mijlocic" i ca manastirea SI. Troità e infatisiltoare. Interesanta e scena inscaunarii lui Pctru Ccrccl, descrisa dc acelasi secretar: Sezind domnul in jetul sail, sub baldachin... marele spritar turc cc 1-a insotit tinu o mica cuvintarc boierilor si poporului adunat in piata dinaintea palatului... Dupri cc apoi, potrivit obicciului romänilor, ii puse pe cap, in forma de coroanä, o cucii dc brocard de
aur, lucrata cu pietre pretioasc, urmarä pe rind prelatii
i
dregätorii de seama si ceilalti boieri ce
sc aflau la curte pentru a saruta picioarelc domnului, in scmn de supuncre." Pctru Cercel n-a stat insa in mod obisnuit in Bucurcsti, ci a preferat Tirgovistea,
undc si-a construit din piatra un palat mic, dar frumos". Dupii nici doi ani dc domnie, c silit insil sa parilseasca tronul
banii lui Ntihnea fuscsera mai
tari. Rcintors din mazilie, accsta din urma ii reja rescdinta in Bucuresti. Putina vremc dupa accca, la 27 iunic 1585, soseste in capitalä, venind din Apus,
prin Transilvania, si indrcptindu-se spre Constantinopol, francczul Jacob Bongars. El c primit de Nlihnea, la curtca caruia intilneste pe un compatriot, marseiezul Berthelemy Bertrandy" ; scrisorile, in latinestc, ii sint traduse vcl-postelnicul ncavind suficiente cunostinte de nobili raguzani": e vorba, dupa mate probabilitatile, dc negustorii din Raguza
domnesc: In toata tara zicc el nu existä de piatri deck bisericile i manastirile, cate sint frumoase, i catkin' din Bucureiti". Termenul piatra" nu trcbuie luat slriclo sewn, in intelesul dc piatra cioplitil; putca sa fic i72id de caramida salt amestec de caramida si piatrit. in once caz, informatia dovedcstc ca palatul lui Nlircea Ciobanul, in care Nlihnca 1-a primit pc Bongars, nu c totuna cu palatul din lemn i chirpici in care Alexandru fusesc vizitat dc Lescalopier. Acesta din urma fusese asadar primit la Radu-Vodä, in casa ridicata aláturi dc manastirea Sf. Troita. Daca insä admitcm parerea unor cercc-
tätori cA fuscse primit tot la Curtea Veche, atunci trebuie sil admitcm si concluzia ca NIihnca refilcuse in piaträ asezarea antcrioara de lemn, ceca ce ni se pare putin probabil. Mai normal este sil credcm ceca ce rezultil din confruntarea accstor douri relatii dc calatorie, anumc ca existau, in Bucurcsti, pe vremca lui Oaic-Seacri 1i.a fiului säu Mihnea, doua resedinte: accca de zid Curtea Veche cu palatal ridicat de Ntircea Ciobanul, i accea dc lemn, dc pe colina de la Radu-Voda, ctitoria lui Alexandru al 11-1=.
Din vremea cclei dc-a doua domnii a lui Mihnea
(1585-1591), ni s-a pastrat un act care ne arata ca, in afara grädinilor de pe linga resedintelc amintitc,
domnii avcau, in cuprinsul orasului, si anume, pc malul drept al Dimbovitei, insprc Mihai-Vodä, in drcptul Gorganului, un inceput de gradini zoologicil. E vorba de cartea din 1587, februarie 6, data de judetul Baciul i de cci 12 pirgari, prin care se intarestc
manastirii Sf. Troitä moara din sus de Bucurcsti, &gel ciuldrie", moara facuta pe loe din orasul domnesc" de catre Dobromir vel banul Craiovei i rascumparata apoi de cutre Alexandru al II-lea. CiuOda" era un teten ingradit in care se tineau ciutc", asadar ccrboaice si cerbi. Mari vinatori care au fost domnii din acele vremuri se stic ca voicvodul Vlad Vintila de la Slatina si-a gasit sfirsitul intr-un
accident" aranjat la o vinatoare dc cerbi vinaturi mai mari" din apropierea Craiovei
i
altc isi
alciltuiscra deci, chiar in cupiinsul orasului, o ciutarie": e indepiirtata anteccsoarc a .gradinilor zoologice de mai tirziu. O gasim pomcnita, in acclasi loc, si pe vremea lui NIatei Basarab, intr-on act din 1649, fie cil ca continua sa existe, fie cil i se pästrase numai amintirca.
sau, cum ii spuncau sudslavii, Dubrovnik, care,
De un deoscbit intcres pentru viata economica
asezati in Bucurcsti, faccau afaccri. E prima mentiunc
a orasului i aratind totodata cistigul pe care-I avcau
&sine raguzani in capitala tarii ; din rindurilc lor va face parte, citiva ani mai tirziu, sub Nlihai Viteazul, i faimosul Luccari, cronicarul, in opera caruia gasim stirca, analizatil anterior, desprc intariturile ridicate de Negru-vocia. i Bongars a primit tain",
marii boicri de pc urma acestei vieti, este actul din 12 martic 1580 prin care Mihnca intareste lui Dragomir biv-vel-vornic, sotici lui i fiului lor o serie de proprietati, intrc cue 18 (optsprezcce) prävälii In Bucuresti. Notia din accste privalii Sc aflau pe ulita de caträ besearica Gheormei" ; fusesera facute dc Dragomir pe un loe daruit lui dc Alexandru al II-lea. Iar locul accla pre catete au fost ficute aceale privälii continua actul au fost impresurat de turci de mai denainte vreame. intru aceaia, raposatul
adici alimente si furaje de la curtc. El paräsestc Bucu-
restii in seara zilei de 2 iulie, trecind Dimbovita pc un pod i, insotind carele domnesti" care se duceau la Stambul, ajunge la Dunare. Pretioasa este informatia pe care ne-o dä Bongars asupra palatului 62
www.dacoromanica.ro
pärintelc domnici-meale 1-au scos de la acci turci... pentru cá .0 fost facind acei turd mare riotate si multi curvie i spurcäciune prinprejurul aceii beseareci." Alte trei práválii fuseser5 flicuse de Dragomir
i au scäpat. Pentru care nevoe sciipind si speriindu-sä, au fugit la Poartil...". Traditia este insä, macar partial, infirmatá de un document contemporan precis, anume cartea lui Ieremia al II-lea,
domn
pc tin loc cumpiírat de la Nica grecul cu 2.700 de
patriarhul de Constantinopol, clatatil octombrie 1591,
aspri ; lucrul lor il costase 10.000 de aspri. In sfirsit,
in care se spline 'impede cá Mihai banul ridicasc
ultimele sase pravillii, o pivnitil de piatra si case
la aceaskY dad, deci Inainle ea Alexandra eel &In i chiliile
deasupra pivnitii" le filcuse acelasi Dragomir, cheltuind
fi °cup& domnia, atilt biserica SI. Nicolae, cit
30.000 de aspri, pe un alt loe cumpArat de asemenea de la Nica grecul. Stäpinea deci acest fost mare drc-
de primprejur. Asa incit ni se pare rnai verosimil ca Mihai, asa cum o spune de altfel el singur in actul din 1594, aflind de ceca cc i se pregatea, s-o ti luat inainte, pribegind in Ardeal i, de acolo, la Poartii
gätor o avere considerabilä in Bucuresti, alcatuità din prävälii si dintr-o pivnitä de piatri, toate aducätoare de venit bun. Nu-i de mirare dacä si mänästirile, nu numai marii dregiitori, cäutau si aibA un numär cit mai important dc prävälii in Bucuresti. Prin donatii inscriind in schimb numele donatorului
in pomelnic si, uneori, ingropindu-i rämäsitele pimintesti chiar in intcriorul bisericii respective , precum si prin cumpäräturi, aceste mänästiri ajung si posede foarte multe prävälii in capitalä. Mänästirea lui Gheorma postelnicul si a sotiei lui, jupincasa Caplea, cumpäti °data sapte pràvàlii cu suma de 27.600 de aspri, privälii pe care i le confirmä Mihnea-
voievod in 1585-1586. Cea mai mare proprietarä de acest fel va ti, cu timpul, chiar ctitoria lui Alexandru Oaie-Seack mänästirea Sf. Troj ji, däruitä bogat de fiul säu Mihnea i devenitä sub nepotul
Radu Mihnea, care o reface in intregime, prima mäntistire a Bucurestilor. Un numär mare de prdvilii va stäpini i Mitropolia. Sub predecesorul lui Ilihai Viteazul, sub Alexandru
BUCURE§TII SUB MIHAI VITEAZUL In timpul domnici marelui voievod (vezi fig. 19), Bucurestii sint teatrul unor scene extraordinare prin intensitatea, rapida succesiune i inexorabila lor duritate ; o sceni aduce sau provoaca pe cealaltä, intr-o
inläntuire fatalii. Este o epoca viforoasà, de suferinte, de inilltare si de cfidere, intocmai cum a fost intreaga sedpinire a Viteazului", dominatä insii de idcea de capetenie a acestuia: lupta impotriva turcilor spoliatori i opresivi.
Drama a inceput la 13 noiembric 1594, in ziva in care multimea creditorilor turci a fost chematä
cel Räu (1592--1593), capitala vede repetindu-se scenele singeroase din vremea lui Mircea Ciobanul
la vistierie spre a se face socotelilc. Mihai se impru-
Alexandru Oaie-Seacä. Ele nu lipsiserä, nu-i vorbii,
trebuisc sa recunoascä i datoria enorma a predecesorului. Creditorii Il insotiserä in tad i aveau o atitudine obraznica, provocatoare ; merseserà cu indrizneala pinä acolo inch atacasera insusi palatal
nici sub Petru Cercel, nici sub Mihnea, dar sub Alexandru cel Räu
calificativul nu-i lipsit de semni-
o deoscbiti amploare. O cronicä a sasilor, deci un izvor extern, neinfluentat de rivalicatie
ele capita
litätile interne, ne spune cá acest voievod a täiat pe boieri ca pe vite si a domnit ca un tiran si un ptigin". Chiar Mihai Viteazul, pe atunci mare ban al Olteniei, era sA piará. Cáci domnul il acuzase utnblä impreund co un grup de boieri sa-1 fástoarne i il implicase in procesul acelui grup. Se pare cä Alihai a aflat la vreme de cc i se pregätea si a luat calea pribegiei. Intr-un hrisov din 1594 o spune limpede: Cind s-au intimplat domniei-mcle pribegie de la Craiova...". Traditia, consemnatil in cronica
mutase cu sume mari pentru a obtine domnia ;
domnesc. Mihai, care, in primul an al stäpinirii lui, inchciase aliançá atit cu principelc 'Fransilvaniei,
Sigismund Báthory, cit i cu domnul Moldovei, Aron Tiranul, primind de la cel clintii i un corp de oaste de vrco douii mii de oameni, sub comanda ciipitanului de Fagäras, hotäri si inceapii lupta. Avindu-si ostile strinse sosised i Buzestii din Oltenia, cu contingentul lor convoacil pe creditorii turci. Cind accstia se adunará, incepu intr-adevär socoteala, dar o socotealä singeroasä. Au pierit atunci, nu numai in Bucuresti, dar si in celelalte
liii Radu Popescu, prezintä insá lucrurile altfel, anume, ca Alexandru ar fi vrut sa-1 omoarc, deoarece ii iesise nume cum ca iaste fecior de domn". Deci au trimis cu urgie i 1-au adus la Bucuresti.
orase si tirguri ale tärii, si nu numai in Aluntenia, dar si in Moldova, toti turcii intre ei i multi i toti creditorii, indifercnt de twain ; o ieniceri data cu ei au pierit i inscrisurile datoriei.
Si trecind pe ling5 Biserica Alba pe vremea liturghiei, s-au rugat armasilor sa-1 lase si asculte svinta liturghie si, lasindu-1, au intrat in biserici i, rugindu-sä, s-au fag:lc-tuft lui Sfeti Nicolae, fiind hramul, cii, de-1 va mintui, sä-i facà mänästire in numele lui, precum au si fäcut. C5, ducindu-1 la domn i tägacluind de
Al doilea act a avut loe peste citeva zilc, cu prilejul sosirii in Bucuresti, venind din Ungaria, unde ocupase ceratea Raab, a unui emir turc, insotit de un detasament de peste douà mii de oameni. Emirul träscse in caselc vistierului Dan, case solide, de piaträ, si incäpätoare, situate, dupil traditie, in portiunea din oras delimitati de Calea Cálárai, Bule-
näpaste, au jurat Cu 12 bojari ca nu iaste fecior de
www.dacoromanica.ro
63
rig. 19 Mihai N'imana]. Gravuri in arana dupi portrctul executat la Praga in 1601 de Acgidiu Sadeler. (C.C.G.)
444
'
,cum priul. S.Cx.K."
vardul Hristo Botev (fost al Domnitei) i strazile Stclea si Mina. Mihai ii avea resedinta in palatul domncsc deia Radu-Vo da, lingä care se afla i tabara
dei victorioasi, n-a putut impiedica inaintarea armatei turcesti, mult superioara numericeste. Dupä un popas la Vacaresti si dupi cc orasul e pradat si ars de deta-
transilvanenilor. Emirul, ai carui ostasi facusera tot felul de excese in oras, bätindu-si joc de fcmci si copii, incearca sa puna mina prin viclesug pe domn, dar nu izbuteste ; accsta, in schimb, ataca prin surprindere tabara turca i ii da foc in cinci locuri ; cascle lui Dan visticrul sint bombardatc cu tunul, si cmirul, impreuna cu intregul sau detasament, arc soarta crcditorilor ; prada c barre bogata : saci dc aur, giuvaeruri, vcsminte i odoare pretioase, multe din ele luatc Cu prilejul campaniei in Ungaria. Evident, accasta dubla provocare nu putca ramine firà raspuns. El a fost dat prin expeditia de pedeapsa" conclusa de Sinan-pasa, in vara anului urmator, clupa ce doua inccrcari, a pasilor de la Dudare si a
samentul ungurcsc si de lefegii, care spuncau ca c mai bine s'a ja ci bogatiile decit dusmanul, oastca
tatarilor, in lama 1594-1595, fusescrä sfarimatc de Mihai i capitanii sal. Batalla de la Calugareni,
cu 800 de mesteri zidari si 17.000 dc lucratori"
lui Mihai se rctrage pe Dimbovita in sus, spre munti, asteptind oastca lui Sigismund Báthory, in timp cc
Bucurestii sint ocupati de armata lui Sinan-pasa. Acesta, voind sa-si asigure in capitala tarii un punct de sprijin putcrnic, fortifica' orasul. Cu trci mii de mcsteri i aptezeci de mii de salahori sa nu fie exagerate cifrele izvorului contcmporan ? recrutati din satcle i tirgurile ocupate, inconjura el mai intii Bucurestii cu o dubla aparare: un sant lat de
Amintim, sprc comparatie, ca stefan cel Marc a
ridicat cctatea de la Chilia-Noda, in vara anului 1479, (Cronica mido-germana).
64
www.dacoromanica.ro
CONSTANTIN C. GIURESCU
Harta or. 2
ISTORIA BUCUREVILOR
o.o
0
0.0 000
1/4
. 0.0 0 - oBariera Bariera
==...
Mogo;oaei
t e
S
srab t/ or
vistei ). 2
Bariera
Bar:era Tit:auk,' de Mare
Podului de
0
ogirh.,
j-
Cirnpul
Q
L
7,
P'rcuPe/n
3 3.
Mosilor ,
Dialsamon
o
Belvedere
° Bariera Mindritului
Herásträu
Bariera o. Tirgo -
PS:mint
DEZVOLTAREA BUCURESTILOR iNTRE 1300 si1831
Bariera 4Z,
Ilo/
k.
A.
&
o 515 St Voierozi
Ba 00orv/
(Cht.to Arista*
i.
o
cia. Amara'
A
A.
warier
A
,
frienei ffruisru
AtarMarr
BrIcoene,
00orul Vechi'
.
Bartera lancului
t 8,, Sera. (8,4.1N
5
A
3 55 Batqtet
8,5 ON*,
54 Pope kw
1,
QCI
Spre 801int117
. a.
Cotrocem
..81PoN.sors
6
a
a ea 56
50 Watseka,
a 8,3 0e4.9141cie
II/////° Bariers IVergului
8rincovea S
(Panteltmon) Kin.Sf
Curte
Irroni
27,
Arai
Thrnic/orr
'MS
4:P Aflti
rrorti ct;
valor
/nt
u.
chea bariere Dudesti
ç.
Bariera Spire' 3 5.00orta
Bariera Dudesti
a
N0111)10
Aienr
1 Carted Veche
2 Palatal Sutu
mo""
.tn Fcnsor
3 Casa Dinicu 6olescu
Manea Cavell
4 Casa D/mitrie Chica
Cb
5 Casa Rack Slat/per:mu
oce
6 Academia Dumneasc,1 7 Palatal Brincoveanu N
Coast Dudescul
8
9
II
Man. Brincoyeanu
a
Zalhanaua
10 lid I111/ COMA:WM VOO'd
Magi hloscu
s,
122
11
»
lui Serban Vodii
12
11
Co/pi
13
11
Pappasog/u
»
Grecilor
14.
4.
(Serbs n Voclä)-
27 Mah. Sf Vineri
16 Tirgu/ de dos
28
17 Maha/aua Brosteni
29
18 Mah Tabac/
30
0/tenilor »
din Sirbi Dobroteasa
19
Sarindar
31
»
I/dricani
20
Brezoianu
32
»
Mihai Vodi
21
Steiarul
33
gis Doamnei
34
»
Monte din Wan
Bariera Beilic
15 Tirgul de Sus
22
Dobrateasa
o
Mitropoliei n
II1 WINN . I
Hotarul in timpul lui Vlad Tepes, 1459
,4rhimandrituki
Bradu
24
Ole tari/or
36
25
Sépunarilor
37
Carte.? /Ira
26
MiCelarilor
38
Dealul Spirii
Postivarilor
o
500m
1 km
fr-
Palm Ivascu
23
»
Legenda
PI
PI
1,
PP
Mihai Viteazul , 1600 PP
C.Brincoveanu ,1700
MiirtVäciresti
fixat de Regulamentul Organic , 1 iulie 1831 4, P POLONIC
www.dacoromanica.ro
stinjcni si tot atita de adinc (circa 6 mctri), iar la marginca dinauntrul santului, o intiritura alcatuita din dotia rinduri de trunchiuri mari de 3
copad, spatiul dintrc ele fiind umplut cu painint. Sc rccdita dcci, dar in mod mai complex si cu un
caractcr militar
pronuntat,
ingraditura
din
vrcmca lui Mircea Ciobanul. Pe accastä intaritura circulara sint construitc nouä bastioanc sau basti", tot din trunchiuri dc copaci i pamint, fiecarc din ele putind primi cincisprczccc tunuri. Deosebit, se fortifica, iarasi prin trunchiuri dc copaci i pamint adäugindu-sc i cinci bastioanc complcxul de pc colina de la Radu-Vocla, inclusiv cimitirul din drcptul
actualei biserici a lui Bucur, alcatuindu-se asa-zisa palanca" a lui Sinan-pasa, pomenita in mai multe rinduri in documcntele veacului al XVII-Ica ; ca putea
cuprinde ca la zecc mii dc oameni. Biscrica manastirii de aici e transformata in moschee ; se parca cJ tara insasi va ajungc un pasalic turcesc ; Tirgovistea fusese i ca fortifirata, ca si I3ucurestii, si inzestrati cu O garnizoana puternici. Dar desfäsurarea ulterioarii a razboiului dovedi ca toate accste fortificatiuni crau inutile. Armata lui Mihai, unita cu accca a lui Sigismund Bithory, sili, printr-o ofensiva victorioad, pe Sinan-pasa sa se retraga. Nici nu se inccrcil macar, asa cum se intimplase la
Tirgoviste, o aparare a Bucurestilor. lenicerii spahiii jefuira cc mai ramasese i &dud for orasului. Sinan insusi se lauda, intr-o scrisoarc adresata lui Nisangi-pasa, ca a dat prada focului i flacarilor toate casete, bisericile, gradinile si vilele, adicä aseza-
rile boiercsti". Palanca" fu si ea distrusa, biserica fiind incendiad i azvirlitä in aer cu praf de pusca. Un document din 1614, fcbruaric 23, arati ca au stricat (Sinan) si au surpat... manastirea, insi mai ales a ars de foc din ciubucilc de sus pinä la temelic,
jos, si au ars pina la temelie si toatc par* dc prinprejur, trapezaria si toate chiliile". Iar un alt document, inedit, dc mai tirziu, din 1663, februarie 3, prccizcaza: Iar dupa accia, cind au fost in zililc raposatului Mihai-Voda, stricat-au turcii manastirca din tcmcliia ci, dc o au fost aprins cu iarba de pusca, deci au perit atuncc bucatele manästirii i s-au rasipit si Actiunea de distrugcre a Bucures-
tilor de calm armata lui Sinan e dovedita de altfel prin altc documente interne. Asa, de pildá, documcntul din 1632 refcritor la manastirea Stelea, spunc:
Deac-au venit Scnan-pasa cu multimc dc turci aici in Teara Rumancascii, de au robit si au stricat tcara si au ars toatc bcscaricile i manastirilc dc in toad' tcara..., au ars si manastirea Stelea". Am aritat mai inaintc (p. 55) actele privind biscrica doamnci Maria doamnei Stana, biserica distrusa si ea dc armatcic turccsti, de a ramas numai pamintul pustiu". Cind, dupa biruinta dc la Giurgiu, s-a intors Mihai-voda in orasul sau de scaun, aspectul acestuia era jalnic. Dar bucurcstcnii nu s-au läsat ; primind i ceva ajutoarc de la domnie, avind lcmn in pädurile de la marginea orasului si stuf in baltile Colcntinei
Dimbovitci, si-au refacut rcpcdc locuintele. Numai uncle läcasuri biscricesti, cum a fost manästirea SI. Troita, manistirea Stelca, biscrica doamnei Maria si doamnei Stana si uncle case boiercsti, de zid sau piatra, n-au putut fi refacute usor. Dar dc-abia isi incropiseril oamenii gospodariile chid, in toamna anului urmator, in octombric 1596, se produsc, pe neastcptIte, un atac al titarilor. Bucurcstii aid arsi Mihai era la Tirgovistc ; acceasi soarta din nou avura si Buzau' si Gherghita. E adevarat ca hoardcle se rctrascra in graba, nevrind sa primeasca lupta in cimp deschis; dui insä fusese ficut Orasul i satele inconjuratoare prczcntau un aspect dureros. Cronicarul contcmporan Balthazar Walter, martor ocular al distrugerilor din cci doi ani consecutivi, serie: Astazi de-abia se mai infitiscazi calatorului, ici si colo, cite o cask biscrici stricatc, ziduri in mina, In locul curtilor i cladirilor de a ciror privelistc se bucura odinioarr. Pc dcasupra izbucni si molirna, tovaras obisnuit al razboiului; Sc adauga i foametea, pcntru ca nenorocirca sa fic completa. Si totusi, cu o staruinta, energie si increderc in viitor care explica rcfaccrea necontenita de-a lungul veacurilor a orasului bintuit dc atitca nenorociri, Bucurestii re-
nascura din ccnusa lor. Nu stntem de paterea lui Gion, care crede ca orasul nu s-a mai ridicat bine pe picioarc deck in timpul lui Matci Bzsarab", asadar
abia peste aproape patru decenii. In realitatc, cu exceptia citorva läcasuri bisericcsti, a caror refacere a intirziat, incolo locuintele i pravaliilc s-au refacut relativ repcdc. Rcpcziciunca accasta se explica, pe majoritatca de o parte, prin felul construqiilor din Ictnn i impletiturl muruid, cu acoperisuri de
sau stuf, o mica minoritatc fiind de zid i cu acoperis de tigla sau olane pe de alta parte, prin bogatia pamintului. Erau de ajuns doi-trci ani de
cu rccoltc bune si prasile de vitc, pentru ea oamcnii sáji vada din nou gospodariilc inflorind. E adevarat cii dupa prapadul repctat din 1595-1596,
Mihai sta mai mult in altc resedinte, la Inccput la Gherghita, apoi la Tirgoviste, dar Bucurestii nu sint complct dclasati. Din accst ora da voievodul actc atit in 1596, in august, cit si in 1597, in aprilie ;
apoi in 1599, in martic si in mai. Tirgovistca va fi prefcrata si dc Radu Serban; marca majoritate a actclor lui proNin din aceasta vcche resedinta a pill. Gasim totusi i documente date din Bucurcsti in ultimii ani de domnic (1608-1610). Ultimul an al domniei lui Mihai Vitcazul a inscmnat o noua cumprina pentru Bucurcsti. In urma infringcrilor dc la Nacni i Bucov, voievodul trebuisc si pardscasci tara, indreptindu-sc spre Viena. Simion Movila, hawk lui leremia, domnul Moldovei, ocupa scaunul; dar armata carc-1 ajutasc sä biruiasca,
armata alcatuita din
lcsi
i
moldoveni, ii spori
singuri rasplata, jcfuind pretutindeni. O, saraca de tearä cc au pätit atuncca cxclama cronicarul
ca au pradat si au jahuit toad tcara, i manastirile, boiari, i sa'raci, pina ce au luat tot ce au gisit
www.dacoromanica.ro
65
acelasi timp, turcll praciau i ro.beau pc de alta parte. De la Mihai Viteazul a rimas in Bucuresti minastirea cc-i poarta numcle ; ea a fost ridicata, asa cum am arltat mai sus (p. 63), inca inainte dc a ajunge la domnie. Mihai o inzestreazi bogat, cu patrusprezece sate, dintre care treisprezece cumparate de el insusi de la mosncni cu suma de 472.000 dc aspri unul &wit de sopa sa, doamna Stanca. Restaurata cu grija in zilele noastre de catre Comisia monumentelor istorice e o intrebare daca au exfstat la inceput cele doui turle mici sau daca" au fost asa de apropiate, de inghesuite chiar, in turla cca mare, centralà avind de jur imprejur la el'insii." In
Tot Mibal Vitcazul a t acut §1 un poa peste Dimbo-
visa, podul riposatului Mihail-voievod", Cum spune un document din 1623; peste acest pod trecea drumul cc lega orasul cu ctitoria voievodali. La sfirsitul veacului al XVI-lea, Bucurestii ocupau o suprafata apreciabilri si pe malul drept. Cerceta-
torii de pina acum ai trecutului orasului subestimeazi, in general, dezvoltarea de pe acest mal. Ceca ce nu inseamni cii sintem de acord cu pirerea exprimatà in 1889 de profesorul Lichiardopol, unul din primii cercetitori temeinici ai ora§ului, care credea ca Bucurestii s-au dezvoltat, la inceput, mai ales pe mala deep ; nu socotim insä nici cA trebuie asteptat secolul al XVII-lea pentru a se constata mahalalele
chiliile ce adapostesc acum Arhivele Statului, pistrind incapatoarea pivnita cea mai veche din oras
intemeiate pe malul drept al Dimbovitei. Inca pe vremea lui Mihai Viteazul existau aici aglomerani
ctitoria lui Mihai Viteazul este unul din monumentele reprezentative ale Bucurestilor si o adevarata podoabil a lui (vezi fig. 20).
importante de populatie. Una a fost aceea a Fig.!20
Biserica Mihsi-Vodi; In fostele chilli reficute se afIlastilel Athivele Standui (LCS.O.R.).
C.0 4
°
PIP
fiffr'LL
r
-
66
www.dacoromanica.ro
postava-
t
Ip_1;
rdor, grupa ti in jurui _Biscricii Aibe, in aprojAcrea
versantului de est al Dealului Spirii. filpäturile intreprinse la aceasti biserici in 1954 si 1956 au dovedit
cxistenta unui prim läca§ din veacul al XVI-lea, avind aläturi un cimitir. Postävarii se indeletniceau Cu tesutul postavurilor pe care le spälau in lacul sau balta din mahalaua lor. Erau meseriasi de searni, cunoscuti, impreuni cu colegii lor de prin judete sub constatim in Ilfov, in Dimbovita etc. numele de postivari de tara". Marfa lor era inferioari celei produse in Ardeal, cu atit mai mult ii
celei importate din apusul Europei, totusi, satisficea nevoile päturilor de jos oräsenesti, ale negustorilor si mestesugarilor rnirunti, precum si ale unor fruntasi ai satelor. (Pcntru alti mestesugari ai orasului, vezi, mai jos, capitolul rcspectiv.) O alti aglomeratie sau mahala era aceea din jurul ministirii Tirnov, situati la est de mahalaua postivarilor. Aceasti ministire, avind la inceput o biserici de lemn, in locul cireia Matei Basarab a ridicat una de zid, s-a numit mai tirziu Sfintii Apostoli. In mahalaua din jurul mänistirii si-a avut
ocuinta, dupi pirerea n oastri, Andronic Cantacuzino, sfetnicul lui Mihai Viteazul ; aici gisim apoi asezarea fiului siu, a postelnicului Constantin Canta-
cuzino, a carui sotie, Elina, era fiica voievodului
restilor, pina in hotarul Grecilor, §1 din Calca Vldre§filor in jos, pini in Dirnbovita, si din palangi in jos, pini iar in Dimbovitr. Pe acest loc se adunaseri
oameni din toate pärtile, dc strinsurr, alcituind o slobozie. In prima sa domnie, Radu Mihnea, nepotul de fiu al lui Alexandru, da o porunci, la 6 septembrie (1613), ca si fie in pace si slobodi mabalaoa ce este
pre lingd pub:Mire de bit si de toate
dijdile si minciturile cite sint preste an in pelara domniei-meale... numai sa fie de treaba si de lucrul sfintei ministiri la ce va trebui". Dupi toate probabilititile, mahalaua exista dinainte de Mihai Viteazul,
din vremea lui Mihnea Turcitul, poate chiar din vremca lui Alcxandru, intemeietorul ministirii.
Credcm deci, in concluzie, ca la finele veacului al XVI-lea, sub Mihai Viteazul, lunca de pe malul drept al Dimbovitei era locuiti, pe o litime apreciabili, incepind din dreptul podului Mihai-Vocli pini dincolo de podul $erban-Vodi. Case izolate vor fi fost çi intre podul Mihai-Vodi çi podul de la lzvor, unde, pc malul drept, la poalelc dealului, se afla ministirea postelnicului Ghcorma si a jupinesii lui, Caplea, in timp ce deasupra, pc botul dealului,
se inilta frumoasa ctitorie a Viteazului". Aceste doui licasuri sint considerate, in actele de la finele
Radu Serban. Tot in aceasti mahala si-a avut, poate,
veacului al XVI-lea si inceputul celui de al XVII-lea,
locuinta si unul din boierii de vazi ai lui Radu Mihnea,
ca din sus" de oras. De asemenca, case izolate vor fi fost si de la vale de podul $erban-Vocli pinä in dreptul ministirii Sfinta Troiti, consideratä, in actele din acecai perioadà, ca din jos" de oras. Pe lingi aceste mahalale, mänästiri çi biserici erau apoi, tot pe malul drept, numeroase vii, livezi gridini, intre altele livedea domneascä" çi ciutiria" amintiti anterior. Livedca domneasci se intindea cam din dreptul gorganului" pinä in dreptul portii de sus a Curtii domnesti. Pentru multimea celorlalte livezi çi vii citim un singur document,
Constantin Baptista, zis si Cilibiul". De la aceasti porecli a lui Baptista altii cred ea de la aceeasi porecli a lui Andronic sau Constantin Cantacuzino
care vine din turcescul celebi çi insearnni nobil, de neam bun", s-a numit ulita principali, poditi, a acestei mahalale podul Cilibiului" si uneori chiar mahalaua insäsi. Trecind peste bordeiele si casele calicilor, de la vest si nord-vest de dealul" viitoarei Mitropolii, era, la est de acest deal, mahalaua din jurul ministirii Sfinta Ecaterina, ministire pomeniel documentar pentru india data' la 5 iulie 1589, dar care exista inca din timpul lui Alexandru al II-lea (1568-1577) si era inchinati nfinästirii Cu acelasi nume de la Muntele Sinai. Aceasti mahala se intindea
de o parte si de alta a drumului care, plecind din dreptul Curtii domnesti si traversind Dimbovita, o lua spre Giurgiu. Este o mahala foarte vechc, datind,
credem noi, inca din primele timpuri ale orasului. Cici acest strivechi vad al Dimbovitei din partea de jos a Curtii, ca si cel din partca de sus (in dreptul Cáii Rahovei de azi) au trebuit si aibi asezäri ornenesti si pe malul drept inca de la inceput ; vor fi stat aici paznici 'ai podului, care luau brudina" sau taxa de trecere, ostasi care privegheau, acoperind accesul, resedintei.dinspre miazizi, agenti ai vistieriei
care cercetau carde cu madi ce intrau in oras. In sfirsit, o alta mahala se formase pe lingl minästirea Sf. Troiti. Alexandru al II-lea, Oaie-Seaci, ctitorul acestui licas, ii diruise, pe malul drept al
Ditnbovitei, o bucatä de loc ale cirei hotare le cunoastem : De lingi crucea lui Istfan, din sus, cit tine palanga (lui Sinad-pasa), in jos, pc Calca Vici-
acela
din c mai 1585iunie 1586 >, prin care
Mihnea-voievod intäreste ministirii lui Ghcorma postelnicul si a sotiei lui, jupineasa Caplca, stipinirca asupra unci scrii intregi de asemenea proprietäti,
anume: 1. 12 rozoare de viie 'raga livezia, cumpirate de Alexandru-voievod cu 12.000 de aspri de la Costanclin Grecu si diruite de cl minästirii ; 2. mosic in locul minästirii çi livczi lingà vii si cu pomet, acolo la mänästire", &niki de Ghcorma postelnicul, care o cumParase de la oriseni cu 24.000 de aspri ; 3. 4 rozoare de viie acuite tot de Gheorma, care le cumpirase de la popa Bogdan din Bucurcsti cu 4.000 de aspri" ; 4. o livadä la Lacul Adinc, pini
In apa Dimbovitii, diruitä mänistirii de Nccula, feciorul Armei si al Mariei, In schimbul inscrierli in pomelnic a lui si a pirintilor lui ; 5. o livadi si Cu viie çi Cu locul, iar din Lacul Adinc pini iar in
Dimbovitr, diruiti de Miho negutitorul
in
schimbul inscrierii in pomelnic a patru suflete".
Dealul viitoarei mitropolii era acoperit de vii ; ele se intindeau si pe povirnisul sesului spre luna, din dreptul Dealului Spirii pini din jos de Viciresti.
www.dacoromanica.ro
67
obicei. Bucurcstii au fost pradati ; uncle lacasuri au ars ; s-au comis i omoruri. Un document din 1613, iunic 4, de la Radu Mihnca, nc spunc ca hrisoavelc
PREFERINTA ARATATA TIRGOVISTII. BUCURE$TI1 SUB URMA$11 LUI
MIHAI VITEAZUL
ale minastirii Sf. Ecaterina s-au picrdut cind cu rautatilc, cind a vcnit Batir Gabor craiul Cu ungurii aici in tara domniei-mcle
de proprictatc
In ultimii ani ai domnici sale, Mihai Vitcazul a stat mai mult la Tirgoviste. Va fi contribuit la accasta .i starca de ruina in care se giseau Bucurcstii dupa cele doui pridaciuni i focuri din 1595 si 1596, dar se vor fi adaugat i altc considercntc. Tirgovistea era mai aproapc de munti, mai putin cxpusa unui atac prin surpriza, cum fusesc raidul-fulger tataresc din octombric 1596. Pe de alta parte, era mai aproapc de Transilvania, spre care se vor indrcpta tot mai insistent privirile voievodului care in 1597 incepusc tratativc cu impiratul Rudolf, iar in 1598, la 9 iunie, inchciase un tratat cu accsta.
Tot in Tirgoviste a stat cea mai mare parte a timpului si urmasul lui Mihai Viteazul, Radu $erban (1602-1611). El totusi se intcresead si de Bucuresti: construieste un pod peste Dimbovita, podul $erban-
Voda, cum Ii spunc un hrisov din 3 martie 1631; pe aici trecca drumul sprc Giurgiu ; de la pod si-a luat mai tirziu numele drumul insusi care in portiunca din oras era podit cu birne transversale si chiar mahalaua vecinä. Tot lui Radu $erban i se datoreaza i helesteul" din partea de sud a orasului, amintit intr-un document inedit din 3 martie 1632;
el venca, dupi toate probabilitatlic, cam pe uncle este lacul din actualul Parc al Libertatii. Mai era un alt motiv, de ordin sentimental, carc-1 facea pe Radu $erban si vina din Tirgovistc in Bucuresti. Cunoscuse, insurat fiind, pe o vaduva, Elina, fata popci Constandin din oras din Bucuresti", cum ne
un document ulterior ; ca ii avea asezarea in satul Tintava, dincolo de Sabar, sprc vest de oras.
spune
Cu accasta vaduva a avut cl doi copii, nelegitimi, din flori", pc Constan/in, care va ajunge in 1654, dupi Matci Basarab, domn al Tarii Romanesti, si pe Alexandra. Pe vremea lui Radu $erban, c constatati documentar manästirea Ccrnica, la cst de Bucu-
resti, numita i manistirca de la grädistea Florestilor", ctitoria lui Ccrnica, marelc vornic dc si a sotici sale aci numelc de azi al läcasului Chcajna.
La inccputul ultimului an al dornnici lui Radu $erban, in ianuarie 1611, se produsc un atac prin sur-
prizi al principclui Transilvaniei, Gabriel Bithory, care, pc de o parte, se temca dc dommil muntcan
amintirea lui Mihai Viteazul era incri vie
i, pe
de alta, voia sa fie el stapin al Miantenici. In miczul
iernii, pe cind toad lumca statm la adapost, soldatii ardcleni trecura muntii, pe neasteptate, ocupara Tirgovistea, de unde Radu trebui si sc rctraga precipitat in Moldova, si cuprinsed apoi rcstul tarii. S-au facut atunci mari excese dc catre soldatcsca, locuitorii ncputind fugi in paduri, dupa strävechiul
luat atunci toatc averilc sfintei manastiri...
si
a
si
a ars si manastirca si a diat si un calugär ;
apoi atunci le-au luat
i hrisoavelc
si eartile dc
mostcnirc..."
Rautati" de acestea mai cunoscuseri Bucurestii si satelc de primprejur si in primul an al domniei lui Radu $erban, cind tatarii incercasera sa insc.auneze
din nou pe Simion Movili. Un ecou ni sa pastrat in actul din 1621, noiembric 9, prin care Turturea paharnicul vindc lui lirizea vel-vistier ocina de la Ciumernicu, la sud-cst dc oras, din cimpu, si den padure, si din apa Dimbovitii, ca vad de moad Cu livczilc" pc 7 000 de aspri gata; actcic de proprietate nu i le poate da, caci au perit de dotati, and au !dial a/aril pre utabi mien Pdtru banal de Glina".
Sc vede ca. un ccambul", adica un detasamcnt Vita-
resc, facuse un raid in regiunea bucuresteana, in timp cc grosul armatci se indrepta spre °grain, uncle a avut loc prima batalie, nedecisä, Cu Radu $crban.
Tirgovistea c preferati
i dc domnii urmatori.
Marea majoritatc a actclor emise sub Radu Mihnca,
in prima si cea dc-a doua domnie (1611-1616 si 1620-1623), sub Alcxandru Bias (1616-1618), sub Gavril Movila (1618-1620) si in prima parte a domniei lui Alexandru Coconut (1623-1627) provine de acolo, in timp ce actcle date din Bucuresti con-
stituie o mica minoritate. Abia din mai 1625 Coconut", nevirstnicul fiu al lui Radu Mihnea avuii stabileste statornic rescdinta in Bucurcsti. Asadar, timp de mai bine de un sfert dc sccol, Tirgovistca si-a reluat vechea calitatc de capitala a drii, fäcind o scrioad concurenta Bucurcstilor ; faptul a avut urmari asupra ritmului dezvoltarii acestora. Totusi, nu se poatc spune ca in accst ristimp ei au fost total ignorati. Dupi Radii $erban, i Radu Mihnea s-a intcresat de orasul de pc malurilc Dimbovitei. El reface, in 1615, ctitoria bunicului si pirintclui ski, construind o noua biserici, impunatoarc, si chilii trainicc, pe colina manastirii Sf. Troiti, colina care de atunci a si capatat, impreuna cu minastima însàli, numcic de Radu-Vodä (vezi fig. 21 si 22). li sporestc apoi considerabil averca, adiugindu-i satc, vii, valii ; aceasti minästire va ajungc, Cu vremea, cca sese la suirea pc tron, in 1623, 12 ani
mai bogati nu numai din Bucurcsti, dar si din intrcaga pica. Actcic ci de proprictatc sint in numar de 8.342 (opt mii trci sute patruzcci i cloud), iar rczumatcle, foarte sumare, ale accstor actc formcazi un volum de 543 de pagini.
Radu Mihnca confirma, la 10 ianuarie 1623, si scutirile de care se bucurau mahalagiii din jurul manastirii, yeti cumin, veri grec, veri sirbu, veri
68
www.dacoromanica.ro
arbinas, yeti ce om ar fi", de toatc dirile i muncile fatä de domnie. In noua biscrici, refic-uti radical in veadul al XIX-lea, a fost ingropat, la 5 fcbruaric 1626, cti-
torul Radu Mihnea, mort la Hîrlàu, ca domn al Moldovci. Piatra sa dc mormint s-a pistrat pina astazi.
Sub accst domn, care se inconjurasc dc o sum5 de
dregitori grcci, se produce prima reactiune impotriva cicmcntului sträin: e accca a lui Bircan, fost marc stolnic al lui Radu $erban, si a unui grup dc cipitani i iuzbasi. Complotistii sint insi dcscoperiti si plitesc cu capul incercarea lor. O a doua rcactiunc, mai puternici i care duce la indepirtarea domnului si
la uciderca dregitorilor sii greci, are loc sub
Alexandru iliai. cfit rniscirii sint, de data aceasta, Cirstea vornicul i Lupul paharnicul Mchedinteanul.
Daci cel dintii piere tiiat, cel de-al doilea, avind
acclasi motiv. Ei fuscseri insi inv insi dc catre boicrii
domnului la sat, la Minqti", adica la Batea de azi, in nordul Bucurcstilor. De data accasta, sub Leon, miscarca c mai puternici si obligi pc domn si ccdezc. Alai ales ti se adiuga i amenintarca grupului de
boicri pribegi, in fruntc cu Matci aga din Brincoveni, care, din Transilvania, se pregitea si coboare peste munti. Dc accea domnul stringc la Bucurcsti toati tara" in rcalitatc, numai boiari mari si mici i rosii i mazilii i toti slujitorii" si, vizind toti atita siricic i pustiirc tire, cauLi si atle dc unde cad acele ncvoi prc tara". Aflatu-s-au i s-au adevirat citim in asczimintul solemn pe care Lcon-vodi il da cu accst prilcj, la 23 iulie stil vcchi 1631 cum toatc nevoile si siricia Viril se inccp dc la grccii striini, carii amestcci domniile si vind
tara fiel mili si o prccupesc prc capetc asuprite (adici luind dobinzi mari), si dad vin aici in tara,
I .
I I I.I
'
I .
it,
°
G-s Ub
\ Pie
4
Stampl ,eche InfltisInd mInastirea Radu.V.13. In incinta for. mad de cbilii se al là biseri. mlnIstirii. (?t1.1.13.)
Fig. 22 Starnpl din sec. XIX InflrisInd m2n3stirea Radu-Voda si, In stInga, Dixrica lui Bucur; In Cali curse Dlinbovita (13.A.R.);
ajutor din Transilvania, izbutcste si ocupe Tirgovistea si Bucurestii, in timp cc domnul fuge, mai
ci nu socotcsc si umblc dupi obicciul tirii, ci strici toatc lucrurilc bunc ; i adaugi lcgi rcic si asupritc... si inca alte multe strciniri au aritat sprc oamenii tirii, nesocotind prc nici un om dc tara', instrcinind oamenii despre domnia mea cu pismc si cu nàpiti i
Fig. 21
cum spunc un cronicar contcmgol, fin i manta" poran la Braila. Indati inccpu vinitoarea dupi
greci, atit in Bucuresti, cit si in toati tara. Boieri, negustori, prelati intrc acestia si un arhicrcu fuel ucisi, iar averile lor pridate; un cipitan de al lui Lupu, anume Buzdugan, ariti, in accasti privinti, un deoscbit zel ; cl avca i sprijinul tirinimii, carc se aliturase rnicànii, pridind o scami' de aseziri boicresti. Dar sub noul domn turcii, vizind miscarea, maziliscri pc Alcxandru 1lia
i numiscri1
Gavril Movili atit Lupu, cit i acolitii lui ajung in mina turcilor, a faimosului Skender, pasa de Silistra, i sint trasi in tcapi in satul Ciocinesti, lingi Dunire. A trcia miscare impotriva grccilor, sub Leon-vodi, se imbini Cu o miscare a rosilor", PC
adici a unci insemnate parti din armata de tara, nemultumiti de greutatea dirilor. Inca sub predecesorul lui Leon, sub Alcxandru Coconul, fiul lui Radu Alihnca, avuscsc loc o rcvolt5 a criltirafilor",
adici a unci altc pirti din armata dc tan, pcntru
avorind sdracii fdrel mild" (mai ales). De accea, domnul,
imprcuni cu tot sfatul, facc lcgituri
i jurimint marc, de am jurat domnia mea Viril pe sfinta Evanghclic i marc afurisanic... in sfinta biscrici a domnici-mcle din Bucurcsti ; i dupi jurimint, cu tot sfatul tirii cilcat-am accle obiccc rcic si lc-am pus domnia-mca toatc jos, si am scos acci grcci strcini den tara afari ca prc nistc neprictcni tirii fiind si am tocmit domnia-mca i altc lucruri bunc care si tic
de lobos tirii". Astfcl, in cc privcstc pc rosii, se hotiriste ca ei si fie in pace de dijmi i gorstini si de viniriciu si si dca bir domnici-melc intr-un an dc doui ori, de un cal cite ughi jadia galbcni] 40, la Sf. Dimitrie si la Sf. Gheorghe". i aa, impozitul era foarte ridicat ; totusi, fati de rcduccrca consimtiti si fati de misurile luatc contra grccilor, Lconvodi izbutcstc si-si asigure concursul armatei si al
www.dacoromanica.ro
69
hoierilor si, Cu ajutorul acestora, si respingi pc pribcgii care venised cu oaste din Transilvania.
Lupta a avut loc, la 2 septembrie 1631, in marginea Bucurestilor, deasupra viilor, din jos de ministirea lui Mihai-vodi", asa cum ne arati cronica. Perit-au multi oameni de tot felul citim mai departe prins-au si pre Preda Brincoveanul, nepot lui Matei
aga, si pre Radul logofAtul de Desa i i-au riscumpOrat viata cu bani de la Leon-vod5 ; diat-au si pre Adam banul acolo In tabärä aceasta fusese asczat5 «din jos de mänistirea lui Panä vistiariul adicA de minastirea Sf. Ecaterina lingi drumul Giurgiuluio si pc Preda Floricoiul din Greci au intepat pre Nusa armasul si au trimis la impOritie
40 de unguri". Fäcut-au Leon-vodi
continua si o movili mare IMO' drum" ; ea acoperea trupurile celor cizuti ; peste movilä, care azi nu se mai deosebeste insi de terenul inconjur5tor, a asezat cronica
o crucc de piatri, care se pistreazil ilia' in curtea bisericii Slobozia ; inscriptia ei povesteste biruinta repurtati asupra pribegilor": si citi au c5zut in räzboi zac supt accasti movil5". Dar ceca cc nu izbutise prima dad va face Matei aga in anul urmitor. Cind, in urma mazilirii lui Leon-vodi surveniti
si din cauza accstor fr5mintiri fu numit Radu, feciorul lui Alcxandru Bias, pribcgii se gribid vin5 din nou din Transilvania, unde se refugiased
dupl insucccs. De data aceasta Mad avea forte mai mari: Oltenia intreagä era cu el ; ii asigurase putcrnicului pas5 de Rusciuk, Abaza. Radu, la rindu-i, avea ajutor de la moldoveni, undc tatäl su domnea, si de la t5tari. Lupta a avut loe
si sprijinul
tot lingi Bucuresti, dar in alta' laud, anume: din jos dc mAnistirea Plumbuitei". In ziva de 4 noiembrie 1632 se lovid sträjile, acelea ale lui Radu fiind infrinte ; a doua zi se dete bátá lia principalä, intre
grosul ostilor. Ea fu crincen5 si dud toad ziva, rätarii atachicl in mai multe rinduri. Spre seari, povesMatei repurti biruinta ; ear Radul-voda tcste cronica au dat dosul, fugind Cu mare
la gazda noasträ." Invite a doua zi ia curte, el se duce acolo Cu träsuri domnesti, insotit de un numär
de bOieri, dar si de vreo 200 de ostasi din garda domneasci, mai bine inarmati si imbrOcati ca accia din Transilvania". Toate sträzile si pietele orasului relateazi Strassburgh erau pline cu m5rfuri dc pret, pe care negustori italieni, greci, armeni si turci le expuseser5 spre vinzare. Multimea poporului era
atit de mare, inch se Orca cá toad romänimea se strinsese acolo. La curte, de asemenea, curtenii in numär foarte mare; ceremoniile lungi de tot ; luxul In imbridmintea oamenilor si in harnasamcntul cailor iarisi mare. Palatul insá c5dea in ruird din cauza vechimii si a deselor schimbari de domni." Vod5, purtind cu5m5, asteapti pe Strassburgh la usa silii de audiend, inclinind capul si tinind miinile
piept, dupà moda turceascr. Trimisul suede z ia loc pe un scaun alituri de domn ; in dreapta sint dregkorii drii i ai curtii, imbricati in costum de la
ceremonie, in stinga, citeva c5petenii turccsti. Cuvintarea lui Strassburgh, ca si scrisoarea regelui Gustav
Adolf sint tilmOcite in greceste si turceste de citre oratorul", aclici predicatorul curtii, preotul ortodox Benedict, de fel din Creta si care fäcuse studii dc tcologie timp de sapte ani la Wittemberg ; el stia si limba latinä, italianá si german5. Dup5 ceremonie are loc ospOtul. Inaintea principelui relateazä suedezul erau vase si farfurii de argint, la cei din mijloc vase de pimint ars, frumoase, sm5Ituite, la cei din coada mesei talerc i blide de lemn.
Cit tinu prinzul, bucatele nu se ridicad, ci se pused uncle peste altele, pini cind, incetul cu incctul, se iniltari ca o grimadii. Vinurile erau alese i foarte gencroasc". Cind domnul inchini, cu un pahar foartc mare, in sOnátatea regelui Suediei, dau tunurile de arami si pustilc de se zguduie cl5direa si se ciocnesc pe mad farfuriile. Boierii drii inchina ir, sOn5tatea domnului si beau apoi paharul, stind in genunchi. ,Ospitul tine ping seara tirziu. A doua zi,
spaim5
Leon-vodi, impreurd cu dregatorii sài i cu o escord de 1.000 de c5lAreti si 600 de pedestri,
domnic, Matci Basarab. Aceasti crucc a fost inlocuiti in 1925 printr-alta nou5, care a disp5rut in 1952; ea se afla insä nu ling5 Plumbuita, ci pc malul lacului Fundeni, pird undc va fi ajuns des-
in si/vis et vicino nemore"), iar linga domn, tarii si un cor de cint5reti" cinta", cu glas tare,
i cu capul gol". O nouä movili se ridici peste trupurile odor pieriti si o nouä cruce, dc piatd, vesti izbinda cclui cc avea sa-si zicl, in
insoteste pc trimisul suedez cale dc un ceas. Boierii caliresc cal asiatici" si poard splendide vcsminte". Trimbitele si cornurile r5sunO in p5durile de aproapc si in codrul vecin" (proximis
f5surarea
In romineste, cintecele strimosesti ale tarii (pa-
Pe cind domnca Leon-vocli, i anume, in martic 1632, la citeva luni dup5 biruinta repurtati asupra
Irian, carmen").
pribcgilor", trece prin Bucuresti, in drum sprc
Alaiul trece pe Rugg locul Medici recente cu pribegii", si Leon arad suedezului mormintele celor ucisi si crucile ridicate in semn
Constantinopol, Paul Strassburgh, trirnisul regelui
de biruintr. La popas, intr-o vale apropiad si
Suediei, Gustav Adolf ; insemnirile lui asupra orasului
frumoad", au loc Intreceri cavaleresti, in minuirea armelor, curse de cai, tragere la semn, domnul
si Curtii domnesti ant din cele mai prctioase. Ajungind in fata acestui intins si foarte mare oras «in conne-au specium vasti el ingentis oppidi» povesteste el intimpinat vreo sail' de boieri inarmati, venind sprc noi in fuga mare a cailor... i, desdilecind, ne salu-
tad in numele lui Lcon-vod5
apoi ne insotir5
dind cel dintii exemplu si risplätind cu dirnicie pe cei care se disting ; astfcl, unui nobil suedez, din insotitorii lui Strassburgh, li diiruieste
zece coti de stof5 de mOtasii, adusii numaidecit din Bucuresti".
70
www.dacoromanica.ro
secol, un rastimp de relativä liniste i de propasire :
domnia-mea cu ochii mei stilpii stoboarelor taiati scosi din tarinä si am crezut domnia-mea si mai virtos". Matei nu se 'Asa impresionat de faptul ca una din parti era vreo manastire vestita i bogatä, ca Radu-Voclä. In procesul pe care il avusese ea, la 20 ianuarie 1636, cu Saya, vataful din Vacaresti, pentru 80 de stinjeni de mosie, domnul da dreptate
e domnia de douazeci i doi de ani a lui Matei Basarab.
acestuia din urma. Iar in 1643, cind acecasi manastire
In toad aceasta domnie, nici turcii, nici tatarii nu ocupä Bucurestii ; nu au loc lupte interne pcntru
Sc judecä pentru vadul de moara de la palanca"
IN VREMEA LUI MATE! BASARAB Dupa atitea decenii de grele incercari ocupatii straine, lupte interne, executii, jafuri i incendii, molimä i foamete urmeazi, in acest zbuciumat
domnie, cu represiunile inevitabile subsecvente ; cit despre incercarile pe care le face Vasile Lupu, domnul
Moldovei, de a scoate din scaun pe vecinul &Au, ele dau gres, iar luptele respective nu ating orasul, purtindu-se destul de departe de hotarele lui. Doar spre sfirsitul domniei se produc tulburarile seimenilor si d:iribantilor, dar nici acestea nu privesc Bucurestii. Matei Basarab
impartit timpul intre cele douä resedinte ; in prima parte a domniei a stat mai mult la Bucuresti ; apoi a preferat Tirgovistea. 5i-a impärtit de asemcnea atentia si solicitudinea, construind In ambele orase i avind grija de hotarele respective. A promovat viata economica si culturala a tarii, a gospodarit bine finantele aparind insa, se insi a intretinut o telege, interesele clasci boieresti armatà de soldati platiti, care, alaturi de oastea de tara, au impus respect turcilor si au respins atacurile lui Vasile Lupu. Am arätat mai inainte (p. 55) felul cum a restabilit el, in 1636 prin cercetarea personala la fata locului hotarele de sud-est ale mosiei orasului Bucuresti, incalcate de un proprietar din Vacaresti, hotare ce fusesera precizate prin avezare de pietre pe vremea lui Mircea Ciobanul. Referitor la acest caz, un docu-
ment inedit, tot din 1636, arata ca, la reclamatia oräsenilor, iar domnul nostru, el s-au sculat Cu curte[a], cu boerii marii-sale ai tarii i cu orasanii Cu toti si au cäutat semnele si au pus piiatra iar la locu si au dat lunca orasului". Tot asa procedeaza Matei, prin cercetare la fata locului, i intr-un proces pe care il are biserica lui Gheorma banul cu manastirea
Mihai-vodà; se duce el insusi &Mare, la terenul in discutie, i acolo, dupä ce asculti partite si pe ofásenii batrini care marturisesc adevärul, d hotärirea. La fel va face el si cu prilejul procesului dintrc hiserica lui Gheorma banul, inchinata arhiepiscopiei din Pogoniana in tara greceasca" i minastirea
lui Sinan-pasa cu un Dumitru, nepotul popii Radului, ea pierde din nou. Desigur, faptul a produs impresie
si a fost comentat defavorabil dc care clerici. Intr-un act inedit din 28 mai 1643, mai multi calugäri mireni batrini arata, referitor la acest caz, ca Mateivocla n-au vrut sa bage in seami nici cartile Raduluivocia, nici marturisirea boierilor si a noastra, caci au fost singur Deci ei dau aceasta marturie si se afle, ca noi sintem oameni batrini, cu un picior In groapä i Cu altul afarr ; iar Matei-voda au tinut cu Dumitru si au fost singur piris". Lui Matei Basarab i se datoreaza refacerea Curtii domnesti din Bucuresti. In vara anului 1640, palatal
se gisea Inca intr-o stare precara, asa cum aflarn din relatia calatorului Deodat Bogdan Baksié : acesta, venind de la Dunare, zaboveste citcva zile pe malurile Dimbovitei i da o interesanta descriere a orasului. El mentioneaza mai intii movila i crucea ridicatä de Matei dupä hiruinta asupra lui Radu 1lia ; spune
apoi ca Bucurestii sint un oras Cara ziduri, asezat intr-o... regiune foarte bogata in grine i plinà de vite de tot soiul, de vii si de fructe ; abunda in peste, Dunarea Iind aproape, la vreo 30 de mile, si multe lacuri si mai aproape. Acest oras continua Baksié are pe toate pietile i strazile poduri de lemn, deoarecc,
fiind in cimpie, pe vreme de ploaie se face mult noroi, i caii, carutele i oamcnii umbla pe sträzi piete pe poduri. Palatal domnesc este asezat pe malul riului ; chiar pc riu se aft' o parte a numitului palat, i trebuie si treci prin palat cind intri in gra'dina, care este de cealaltä parte a riului. Palatal nu e de loc frumos, ci
aproape clarapanat,
i
unde
inainte erau ziduri de jur imprejur, acum este inchis cu lemne, i casele in care sta domnul skit in proast:4
stare. Deasupra portii curtii se aflä un turn si stau mcreu soldati de gardä ; inchisoarea, in afara curtii, e fäcuta din lemn." Baksie Ii incheie descrierea aratind
manastirii Mihai-vodä. Cele doua licasuri se judecau
ca in Bucuresti skit dupà cite se spune 100 de biserici", multe maniistiri" i 12.000 case de schismatici", adica de ortodocsi, ceca ce el echivaleaza, gresit, cu mai mult de 100.000 suflcte"
pentru un loc de linga biserica, cc apartinuse odinioara acesteia i fusesc ingradit cu stobori", adica
in realitate aceasta inseamna, dupa calculul obisnuit, numai 60.000. Prin urmare, in 1640, infatisarea Curtii
Cu gard fixat de stilpi. Documental inedit, din 5 apri-
domnesti lisa de dorit. Sprc sfirsitul domniei lui Matei insi, atunci cind o viziteaza minutiosul si
Ghiormei hanului, care este linga vii", metoh al
lie 1635, important prin faptul ca arata existenta In acelasi timp, sub Matei Basarab, a doua ctitorii purtind numele lui Gheorma banul, are urmatorul
precisul observator Paul de Alep, insotitorul patriarhului Macarie al Antiohiei, situatia era cu total alta.
domnia-mea Cu toti boierii mari i mici i cu toatä
lata insesi cuvintele acestui calator Ne duseram la curte, care e o ell:lire mare, inconjurati cu inta-
si am vazut
riri de lemn. Mai inainte era foarte invechita, dar...
pasaj : ,,Si s-au intimplat de am mers pe acolo insasi
curtea, luni dupä Paste...
la
biscrica
:
www.dacoromanica.ro
71
Matci-vodl a därimat-o si a rezidit-o cu totul din nou. Acest edificiu e uimitor de elegant, cu un aspect incintätor i mult mai frumos si mai \reset decit curtea din Tirgovistc." In afara orasului, Matei Basarab a mai facut rase domnesti la manastirea Plum-
undc a isprävit de ridicat, la 10 aprilie 1647, si o nouä bisericá, in locul celci vcchi. Rcstauratc Cu grijä, ca i intrcg complexul acestci mänastiri, cascle servcsc astàzi drept atelier dc timplärie cAlugärilor. Sc parc cä tot lui Matei i se datorcaza i alt rind de case domnesti, la Fundcni ; ruinelc tor cuprindeau incii, pini in anii din tirma, nistc pivnitc vaste, elegant boltite. Am atitat cu alt prilej cà accst bätrin voievod de tara a fost ccl mai mare ctitor dc lacasuri biscricesti al istoriei noastre In cuprinsul Bucurestilor, el face o biscrica nouà la manästirca Tirnor, din capul podului Cilibiului", mänastire numitä ulterior Sfintii Apostoli. Acest läcas e constatat documentar in 1585-1586, cind cumpara cu 400 de aspri o livada de la un oräsean din Bucuresti. Stim faptul din actul inedit cu data de 30 noiembric 1626, act care adaugä limurirca toate cartile" de proprictate ale manastirii sint peste Dunäre, la Tirnova, din pricina riutatilor". Ceca cc aratä legituri mai strinsc cu istoricul centru bulla,
din Balcani si explica i numcic ctitorici bucurestene. Matci Basarab face de asemenca, in 1652, impreuna cu
bis -vel logofatul Radu Cocorascul, o biscrica
notia, la mänästirca Sdrindar. Situata pc locul actuate.
Case ccntrale a armatei, ca a fost darimatä in 1896. Probabil tot Nlatei Basarab a ridicat si prima bisericii dc zid a manastirii Z14/ari, daca e si admitcm traditia, traditic potrivit carcia la inceput a fost un läcas de lemn, inältat de brcasla zlatarilor, adicä a mesterilor aurari si argintari, corespunzatori giuvaergiilor de mai tirziu. Semnificativ i aratind lärgimea de vedeni
intr-o vrcmc cind in apusul Europei bintuiau razboaiele religioase, e faptul ca el contribuic la ridicirca Bisericii cal/ice din Bucurcsti, in anul 1637. O scrisoare din 29 august acest an afirmi cá aceasta biscrici pc locul Baratiei de azi era mult infitisitoare" (molio ragguarderole"). Adaugam ea' tot in timpul domniei lui, si anume, in 1638, traditia punc ridicarea primci biscrici a armenilor din Bucuresti ; läcasul era de lemn si se afla aproape de locul unde se inaltä azi impunatoarea biserici de zid a acestei comunitati. In jurut orasului, pe o
nazi de 30-40 de kilomctri, a ridicat Matci Basarab manastirile Cd/ddrusani (1638 intrc 14 iulie si 20 octombric), pe malt', lacului, (1646) pe Dimbovita, prccum si biscricile de la
amintita mai sus, si de la Calugiireni, la pod". Sotia sa, doamna Elina, ridica, la rindu-i, o biscrici in satul Herdsli, mosia ci parintcasci uncle familia Nasturcl avca un splendid palat cu si una la trci nivele, lucrat in piatti cioplita Plumbuita,
Negoesii, si
pe Arges (1648).
Excmplul domnului indeamna si pe altii, boleti ostasi si inaltc lacasuri. Din accastä vreme,
dateaza bisericile bucurcstcne urmätoare : I. Biserica Sfintul Dumitru, zisä i biserica de juramint", deoarecc aici jurau, inainte de judecatä, cci care trcbuiau si depuni märturic. Situati indiratul Postei centrale, accasta biscrica a fost ridicatä pe
la 1650 de Badea Balaceanu, reprezentant al unci foarte vechi familii boicresti bucurcstene, ale cärui proprictäti se intindeau tocmai in accasta parte, 2. Biserica spre vest de Curtca domneasca ; Sf. Vineri, zidita in 1645 de aga Nita si de fiul sat' Cälin spatartil. Inzestratä in veacul al XVIII-lea
rcfacuta la 1839 dc ncamul l\lasturel din Heristii Ilfovului, ncam caruia-i apartinea i sotia lui Mat& Basarab, accastii biscrica, situata la intrctiierea Cali
Vacarcsti cu Calea Calarasi, poartä astäzi numcle de Sf. Vineri-Hercasca ; 3. Mänästirea Ritzvan ridicatä
mai probabil de capitanul Razvan, pomenit documentar in 1644. Pentru un oras in plinä dezvoltare cum crau Bucurestii lui Isdatei Basarab, o singura piata de desfacere a märfurilor, un singur tirg" sau cum se spunea pe vremea lui Mircea Ciobanul un singur pazar"
nu mai ajungea. Alaturi de cel vcchi, din ¡mediata vecinatatc a Curtii domnesti, si anume, din partea dc cst si nord-cst a ci, constatam until nou, tirgul de sus", in panes de nord-vcst, pe unde sint astazi Banca Nationala, Conscrvatorul si biscrica Zlatari. El ceca cc inseamnä' ca exista cu siguranta si sub Matci i poatc chiar mai inainte sub numele de pazarul de sus" (rcop n1a4p). In accst pazar si la data aratatä, Constantin Serban Basarab-voievod intarcste lui Costea
apare in documental din 1657, martic 6
cojocarul un loc de pravälie", cuprins intre asezarile lui Fota i Mazarachi. 5i daca traditia bucuresteana,
care pune intemcierea tirgului Mosilor" in legaturi cu Matei Basarab si anume, in legaturä cu pomenirea celor cazuti in lupta cu Radu 'has, corespundc rcalitatii, are un fond dc adevar, atunci tot in vremca accstui voicvod trebuie sa admitem i inceputul unui al trcilea tirg, Tirgul de Mara", care s-a tinut mai intii in preajma actualci biscrici Oborul-Vcchi, mutindu-se apoi, dupa ce orasul s-a intins, pe locul cuprins intre sfirsitul Cáii Mosilor I Halele Obor. Acest Tirg de Afarä" apare in cronica lui Brincovcanu la anul 1693, ca loe al executiei boierului Staicu
paharnicut Merisanul, care =blase dupil domnie. Din cauza numclui dc Tirgul de Afarä" care se &idea accstui de-al tram ring, cclui dintii i s-a zis, dc la o vreme, Tirgul Dinliiuntru". Asadar, in a doua jurnatate a vcacului al XVII-Ica, Bucurcstii au trci tirguri" sau centre speciale de desfaccre a marfurilor. Numilrul pravaliilor crcste considerabil ; crcste de asemenca valoarca lor. In documental din 1649 prin carc Matei Basarab intärcste manastirii
Radu-Voda poscsiunite ei, se arata cum un loe cu 4 pravalii cumpärat de Malcoci de la Pctre, fiul lui Dragomir vornicul, cu 67.000 de aspri dc argint, a fost revindut de Malcoci milniistirii cu 100.000 dc aspri ; deci o crestere dc 33.000 de aspri cinci-
72
www.dacoromanica.ro
zeci la sut5
intr-o vrane cind moneda e stabil5, nu se depreciazi. (Pentru alte detalii asupra viejii
care afirmi cl cca mai mare parte a tirii s a alipit seimenilor", sau un raport contemporan venetian
economice a orasului, vczi mai jos, capitolul Mellefu-
relatind cl la r5scoal5 participau soldatii i poporul",
gari
dar si din izvoarc interne.
124scoala a awn deci un bold& caracler social, fiind indreptat5 impotriva pose-
neguslori.)
dantilor. Pentru potolirea ci a fost necesarl intervcntia
RASCOALA SEIMENILOR §1 DOROBANTILOR. BUCUREST1, RESED1NTA STATORNICA
Dupil nistimpul de liniste i inflorirc care a fost domnia lui Mad Basarab, urrneazA iarisi, in istoria Bucurcstilor, ani de grcle incerairi, in care viirsarea de singe, prada i pirjolul sint urmate de molimi i dc foamete. Aceasta alternanti periodic5 este de altfcl am putea spune o caracteristic5 a vietii orasului nostru timp dc secole. Urmasul in scam al lui Matei, anume Constantin erban Basarab, zis Cirnul", tinind scam5 de atitudinea protestatar5 avut5 la Tirgoviste de ostasii Icfegii in ultimul an dc domnic al prcdcccsorului voi sa dizolvc corpul seimenilor urbi, care se do. cdiser5 cci mai vchementi. Acestia izbutir5 ins5 sa solidarizcze cu ci pc dorobanfi si incepur5, la 27 fc-
bruarie 1655, o niscoala cu un pronunjat caracter antifcudal. Sc porni mai trail o adevärata' vin5toare dupä boieri, acuzati al au indcmnat la desfiinjarca
scimenilor. Au picrit atunci Gheorma vel banul, Dr5ghici fiul Papei visticrul dc la Greci, descendent prin mama din Mihai Vitcazul, Gheorghc Carida
vistierul, Papa Brincovcanu, tat5I viitorului domn, Cristaa, fiul lui Socol clucerul Corniltcanul, Udrea sulgerul Doicescul, Prcda Beca de la Maia, Saya sufarul Cusciurcanul, Dumitrascu Frejurcanul, Dumitru comisul, Mihai ciohodarul i patru cäpitani : Gidea, B5ncili, Ivan si lancu de la alinesti. R5sculatii au pridat nu numai caselc boicresti, dar si pc ale negustorilor ; nici biscricilc n-au fost crutate, vesmintele prcotcsti scrvind pcntru a face din ele concise, altite i c5ite, iar cirtile de slujbi si odoarcic
hind vindute prin tirg. Si au jihuit
povestcste
toat5 teara din cap pink' in cap, si crucis curmezis ; mai pre scurt sI zicem, vecin pre vecin,
cronica
fin pe nas, slugi pc st5pin." Pe locul undc a cizut Papa Brincovcanu, in drcptul casclor sale de la poalele Dealului Mitropolici, ncpotul s5u, fiul volevodului Constantin Brincoveanu, a ridicat in 1713, iulic 20, o cruce dc piatr5 cu o inscriptie povcstind
faptul: cind s-au nidicat d5r5bantii asupra domnului si a boierilor t5rii, la leat 7163" (1655); accastO crucc, inlocuind pe cea vcche, de lemn, pus5 dc tail celui ucis, se afla i astizi in fiinj5. N-a fost ins5 numai o r5scoal5 a ostasilor. I s-au asociat si o 'Duna parte din orisenii s5raci, prccum si din ruminii sau t5ranii dcpcndenji. $tim accasta nu numai din izvoarc externe ca, dc pild5, cronicarul transilv5nam Kraus,
simultani a pasii de Silistra, a domnului Moldovci, Gheorghe Stefan, si a principclui Transilvanici, Ghcorghc Rakoczy II. Armata acestuia din urm5 zdrobi pc fasculati in lupta dc la Soplea, pc Tcicajcn (26 iunie 1655). Dar o datà cu sfárimarea scimenilor d5r5banilor si in urma sanctiunilor nccrutAtoarc ce urmani, disp5ru o !mina parte a armatci muntcnc.
Calirasii, la rindul lor, se ridicarl, nici doui luni mai tirziu, rcpctind, probabil pcntru acccasi pricini a apiskii fiscale, miscarea inaintasilor Ion din vrcmca lui Alexandru Coconut (vczi mai sus, p. 69). Dar ei, in numär dc vrco doui mii, fur5 batuti in lupta care avu loe la Cilug5reni. Rczultatul final al accstor misc5ri repetate a fost desfiimarea ostii pe cue se bizuia Matci Basarab ; domnii urm5tori nu-si mai pot ingiclui o politicii de rczistentA, asa cum f5cuse b5trinul voievod. Dad 5 Brincovcanu ar fi avut armata
dc la Finta, cl n-ar ti ispr5vit sub sabia c515ului, la Constantinopol. Lui Constantin $crban Basarab i sotici sale Bälasa li se datoreaz5 ridicarea /11itropolici din Bucurcsti. L5'casul, dominind din inAltimea colinci intrcgul oras,
nu era terminat complct in 1657. Paul de Alcp, care il vizitcaz5 in accst an, ne spunc, intre altcle, cl acoperisul, din plumb ca si la Plumbuita, ca si la mln5stirea Putna din Moldova necesitase peste 40.000 de ocalc din accst metal, ceca ce reprezint5 mai mult de cinci vagoanc. Biserica a fost tirnosit5, cu marc pompil,
sub Mihnea al III-lea, urmasul lui Constantin Serban Basarab, in anul 1658, patriarhul dc Antiohia luind
parte la ceremonic. Incepind din 1661, in accastil män5stire se fixcazi sediul Mitropoliei ; confirmat solemn, in 1668, iunic 8, cl va riminc definitiv aici. E de obscrvat cl resedinta cclui mai inalt icrarh al Tirii Rom5nesti a avut o cvolutie similar5 resedintci
domncsti. La inccput, in vcacul al XIV-les, a fost la Curtea-de-Arges, i anume, in m5n5stirca de pc locul undc Neagoc va ridica splendida sa catedrali ;
s-a muta apoi la Tirgoviste, in noua rescdinji a domnului ; in vcacul al XVI-lea a ajuns in sfirsit in Bucurcsti. In acest din urmil loe, primul scdiu a fost la m5nOstirea Sf. Gheorghc-Vechi, uncle era Scoala domnalsci dc slovcnie, care preg5tca diacii nccesari cancelarici. Intr-un act inedit din 10 dccembric
1734 privind un loe din Bucurcsti, citim: care loe mai dcnaintc vreme au fost al sfintei Mitropolii, fiind beserica SfIntului Gbeorgbie milropolie veache".
Cind Alexandru Oaic-Seacii ridici m5nistirea SI. Troi-
ti, pc colina de la Radu-Vod5 (vczi mai sus, P. 61), cl hot5r5stc ca scdiul metropolitan si se mute acolo. Asa sc cxplidi dcnumirca de sfinta, marc, dumnczciasca mitropolie" pe care o da' accstei m5nistiri docu-
www.dacoromanica.ro
73
mentul din 15 iunie 1577. Numai cA hotärirea lui Alexandru a fost anulati de imprejurärile vitregc care s-au abitut asupra läcavului la sfirvitul secolului.
Revenit la Sf. Gbeorghe, sediul Mitropolici va ramine aici, alternind msA Cu cel vechi din Tirgovivte, atunci cind domnii preferi oravul de la poalele dealu-
rilor. In sfirvit, prin läcavul ridicat de Constantin $erban Basarab, problema revedintei este dcfinitiv rezolvatä. In noua i impunitoarea biserica din virful
colinei se vor unge dc acum inainte domnii tärii,
opozanti, ia inceput, in 1658, un grup mal mic, bare care vi Preda Brincoveanul, vel-banul Craiovei, ucis in cascle domnevti in Tirgovivte" Bucurevtii fiind arvi, domnul stä in vechea capitalä apoi, in vara lui 1659, intre 25 iunie vi 25 iulie, un grup mai numeros treizeci de boieri tot de frunte", dupi spusele cronicii cuprinzind pe vel-vornicul Radu
Cindescul, pe vel-spätarul Udrivte, pe vel-clucerul Diicul Buiccscul vi o sutra' altii. Urmeazi, dupi pilda modelului siu, tuerca nu numai a creditorilor
asa cum ne spune cronica, arkind intronarca lui Constantin Brincoveanu ; aici se vor stringe, manifestind, cei nemultumiti de mersul treburilor, asa cum se va
turci, chemati spre a fi achitati, dar vi a tuturor musulmanilor din intreaga tarä. Sint atacate i cetätile tur.
intimpla sub Radu Leon, in 1668, vi apoi, de mai multe ori, in veacul al XVIII-lea; in sfirvit, aici, IMO Mitropolie, îi va tine vedintele, incepind din 1831 vi
drept ; la Fritevti, unde, pe vremea lui Mihai Viteazul, fuseserä bätuti titarii, se repurteazI chiar o biruint.ä.
pinä astäzi, Adunarea Nationali a tärii. Colina sau dealur din lunca Dimbovitei va deveni locul reprezentativ al capitalei.
iar dinspre Moldova amenintind oastea hanului, Mihnea e nevoit si se retrag5, prin trecAtoarea Branului, in Transilvania. In urrna lui, ocupa tronul Gheorghe
In afari de aceasti importantä ctitorie din Bucurevti, Constantin $erban Basarab a ridicat o bisericA vi la
Ghica, transferat de la Iasi. Dar armata turco-titati care-1 insotea pradi cumplit, din ordin, timp de trei
sud de ora', in satul Dobreni, uncle-0 avea o frumoasá avezare, ale cärei inclperi erau impodobite,
zile
dupä mirturia !ill Paul de Alep, cu picturi infätivind scene de lupte" vi unde vi-a ascuns avcrea, in nivte poloboace bigate in fundul helevteului, atunci cind a trebuit sä päräseascä, grabnic, i domnia i tara. Intr-adevär, in urma campaniei nenorocitc din Polonia la care, ca aliat al lui Gheorghe Rákoczy II, participase i el printr-un corp de oaste, turcii Ii ordonä se prezintc la Constantinopol. $tiind ce-I avteapti amintirea executärii lui Miron Barnowski al Moldovei
incä nu se vterscse Constantin $erban Basarab la in grabä calea spre Transilvania, in timp cenoul domn
Mihnea al III-lea, insotit de o oaste numeroasi de tätari, inträ in tarsi'. In acest moment, Bucurevtii au fost dati pradä focului de clue trupele din ariergara ale fostului domn i potrivit ordinului acestuia. Credea
cA astfel va face greutäti lui Mihnea. Ce e drept, acesta nu s-a putut aveza la Curtea domneascg, ci s-a instalat in cuprinsul mànástirii Radu-Vodä pc care a fortificat-o ca doul palisade de lemn, ca odinioari Sinan-pava, in timp ce boierii, ale ciiror case arseseri, locuiau prin altc mänästiri. Asa ne spunc Paul de Alep, care in acevti ani 1657-1658 a z5bovit pe meleagurile noastrc i a vizut cu ochii lui oravul ars. Mihnea al III-lea, una din figurilc cele mai curioasc vi mai interesante ale istoriei noastre, asemänätor lui Despot-vocli al Moldovei, avind ca i acesta remarcabile insusiri era crudit, poet, poliglot a vrut ti imite pe Mihai Viteazul ; a vi luat de altfel, incepind cu documentul din 13 jume 1658, numelc
de Io Mihail Radu-voievod". El ii propune sa Sc räscoale impotriva turcilor i incheie, in acest scop, o aliantä secreta' ca Gheorghe Rikoczy ; impirtävind planul säu boicrilor, constatä insä ca acevtia dau inclärat, ternindu-se de uriniiri. E ncvoit deci si-si amine
planul, dar intre timp suprimi pe o seami dintre 74
cevti de la Dunäre, atit pe tirmul sting, cit vi pe cel
Dar aliatul sAu Rikoczy fiind infrint de citre turci,
i trei nopti, avind si rizbune pe cei chuti cu
prilejul räscoalei prcdecesorului. Intäriturile Tkgovitii tot din ordin turcesc, därimate, lar domnul îi stabilevte revedinta la Bucurevti. Se poate spune ca acum, dupi räscoala lui Mihnea, rolul vechii capitale de la poalele dealurilor este incheiat ; domnii urmätori vor trebui sA stea numai pe malurile Dimbovitei, in apropicrea garnizoanei turcevti din Giurgiu. Bucurevtii prezentau iarävi imagines dezastrului ; dupi focul din 1658, urmasc prada turco-tätati din anul urmNtor, insotitä i ca de incendii vi tot felul de blestemätii. o foametc In 1660 s-a adaugat din cauza secetei cumplità ; ajunsese o miertä, adicä o misurN de 110 oca-
le de grine, 68 de galbeni, pret cu care cumpärai obis-
nuit o movie ; un document contemporan vorbevte chiar de foametea cea mari, and minca om pe om". In sfirvit, spre a pune virf nenorocirii, a izbucnit vi ciuma, adusä, probabil, de ovtile turcevti ; ea a tinut, dupä spusa cronicii, trei ani, in timp ce foametca a durat doi ani. Victimele au fost numeroase in special in Bucurevti i Tirgovivtc, facindu-se moarte nespusä", dupä afirmares aceleiavi cronici. Toate acestc calamitäti loveau in primul rind masa ces mare a tirgovetilor ; lor li se risipeau avezärile, dughenile, se furau lucrurile i mirfurile ; un nurnir dintre ci cädeau jertfä atacatorilor sau crau robiti. Fruntavii, boierimea, clerul Malt izbuteau, adesea, a se pune la adipost, rear:grind dupä trecerea furtunii. Dar oravul se refäcea in scurt interval. Un an, doi de recolte bune cum a fost sub Grigore Ghica (1660-1664): vi
s-au fäcut One i mierc i vin mult vi s-au deschis toati hrana säracilor" reluarea activitatii mevtevugirevti i comerciale, reclädirea rapidä a caselor dädcau capitalei vechea infätivare. Prin activitatea celor
multi, a tirgovetilor de rind, Bucurevtii crevteau, in ciuda repetatclor calamitäti ce se abäteau asupra lui. De accca, i dupä evenimentele anilor 1658-1659 refacerea oravului avu loe destul de repedc.
www.dacoromanica.ro
Un vestit cilitor turc, Evlia Mehmed 2ilib, cunoscut indeobste sub numele de Evlia Celebi, a väzut orasul o data' in 1659 si a doua 'para. in 1666. Iati cum il descric cl, la citiva ani numai dupi tot sirul de nenorociri cc cizuse asupri-i
Acest oras are in total
; ma12.000 de case... acoperite cu trestic si joritatca lor sint cu un cat... Case construitc din piaträ sau caramida... sint putine la numir si nenorocoase, deoarece stápînii lor ghiauri, la sapte-opt ani o data, fac cite o riscoali, iar titarii i turcii dau atunci foc orasului ; insi locuitorii, in acelafi an, refac casele lor
mici, cu un cat, dar sinitoase. Cu totul, existä vreo mie de dugheni, construite din scinduri. In toate aceste dugheni stau fete frumoase care vind mirfurile...
Sub fiecare dugheanä e previzuti o pivniti, si acolo se pistreazi fel de fel de vinuri, mied, rachiu i alte bäuturi." In total continua cilitorul turc sint mph, banuri de negustori ; in prezent isi incheie el capitolul respectiv acest oras prosperä din zi in zi." Descrierea lui Evlia Celebi corespunde in general
sau cinci pravilii ; se stia dimensiunca tip a privälici,
litimea ella ulitä. Astfcl, de pildi, in actul din 1626, iulie 20, Alexandru Coconul intirestc negustorului Sima, fiul lui lane Stati Sano, un loe dc douii priivale (ad ARA npirkall4), dupi cum la 1638, mai 1, mai multi bucuresteni, bätrinii tirgului", adeveresc ci minästirea Radu-Vodä poscdi in oras un loc... de 11 privilii" si un altul de 8". Priviliile crau intr-adevir, cum apune Evlia Celebi, ficute din lcmn ; asa se cxplicà termcnul lemnele" priviliei, care revine freevent in zapiscic contemporane. Astfel, in zapisul inedit din 1698, octomvric 7, privitor la o privilic din Bucuresti a lui Nica selarul, revendicatä de egumenul mänistirii Cernica, se arad ca mahalagiii au pretuit lemnele" privàliei drept talen i zece", bani pe care egumenul bi da Nicäi. Nici afirmarea lui Evlia cii sub fiecare privilie e cite o pivniti in care se vind biuturi nu trebuie si surprincli. In realitatc, sub foarte multe din aceste privilii existau pivnite, uneori construite din piaträ, in care se desficea produsul nenumi-
in multe locuri,
realitätii ; numirul caselor coincide cu acela indicat de
ratelor vii ce ocoleau orasul
Baksie, pe vremea lui Matei Basarab, si evident turcul n-avca de unde si stic ce spusese predecesorul sill. Si fi exagerat amindoi in mod identic? In once caz, cifra de o mic de priívàlii nu c de loe exagerati ; in general aceste pràvàuii aveau dimensiuni mici ;
pitrundeau in interiorul lui, ajungind pini in preajma centrului. Cit despre fade frumoasc care vind mirfurilc, era o vcche practici, aplicatil in special la circiutni sau pivnite ; crismirita frumoasi c amintiti i de alti cilitori, si nu numai la Bucuresti, dar pretutindcni in Muntenia si Moldova.
circa trei metri fatadä, de aceea, in documentele vremii,
se si apune in mod curent : un loc de douä sau trci
i,
BIBLIOGRAFIE
I. Bucureftii in a dona jumdtate a
se co lului XVI. 1. N. lorga,Fintina lui Alexandrurock Alircea, in Bul. Co,,,. mon. ist., XXVI (1933), p.32; St. Nicolaescu, Istoricul Mdndstirii Sf. Treime ( Radul-
Vodd) din Bucurefti, Bucuresti, 1939, 50 p. in 8°;
loan Sachelarescu, Din istoria Bucure f tilor, Plumb nita,
Bucuresti, 1944, 224 p. in 8°; 4. St. Pascu, Petra Cercel ,ri Tara Romcineascd la sfirsitul sec. XVI, Cluj, 1944, 313 p. in 8°; 5. N. Serbinescu,Istoria Aldndstirii Snagov, Bucuresti, 1944, 221 P. in 8°; 6. L. Lizirescu-Ionescu,
Dinu V. Rosetti, Gh. Ionescu, Gh. Astangii, Horia
Teodoru, Sdpdturile arbeologice din sectortd CurteaVet*, in Bucuresti. Rezultatele sdpdturilor, Bucuresti, 1954, p. 184-261 ; 7. Coniribufii la istoria inceputurilor picturii românefti, in Studii cercetdri de istoria artei, 1-2, 1954, p. 81 96 ; 8. Lia Lehr, Despre dezvoltarea
material. de istorie medie, IV (1960), p. 433-463 ; 14. Dr. N. Vitimanu, Bdile din Bucurefli in veacurile al
XVI-leaal XVII-lea, in Igiena, 1960, 4, p. 357-364.
Bucureftii sub Mibai Viteazul.
15. N. Iorga, Istoria lui Mibai Viteazul, vol. III, Bucuresti, 1935,299+226 p. in 8° ; 16. P. P. Panaitescu,
Mibai Vi/caza!, Bucuresti, 1936, 269 p. in 8°; 17. I. Ionascu, Vlad Zirra, D. Bcrciu, Margarcta Tudor, Sdpdturile arbeologice din sectorul Rada-Vodd, in Bucuresti. Rezultatele sdpdturilor, Bucuresti, 1954, p.132 183.
Pref erinfa ar d /aid Tirgovistei.
Bucureftii sub urmafii lui Mibai Vit ea z u I.
18. Stoica Nicolacscu, Podul lui Serban-
Volk din Bucurefti, in Gaz. mun., VII (1938), nr.335 ; 19. Hie Remus, Date necunoscute in legdturd Cu moartea
economicc7 a oraselor din Tara Romiineascd in anii 1501 1650, in Studii ,ri reftrate privind istoria Romdniei, 1,1954,
pabarnicultri Lupa Mebedinfeanul, in Rev. ist. rom.,
moo-Nor mändstiresti secularizate la 1863, in Studii, XII
regid bunuri publice Bucurefti, Aldnastirea Rada-Vodd,
p. 663-684; 9. Constantin C. Giurescu, Suprafafa
IX (1939), p. 274-280; 20. Ileana Leontc, Actele
(1959), 2, p. 149-157; 10. R. Manolescu, Aspecte
Bucuresti, 1948, 543 p. in 8°; 21. Paul Cernovodeanu, Crucea lai Matei Basarab de la Fundeni (ms.).
tesugurile din Bucuresti in seco/ele XVI ,ri XVII, in Studii, XII (1959), 5, p.71-112; 12. Lia Lehr, Comer-
Basar a b. 22. Sapte biserici ca averi proprii, Bucuresti,
sec. XVI si prima jumdtate a sec. XVII, in Studii
1899-1915, 212 + 175 + 114 + 132 p. in 8; 24.
din istoria negofului bucurestean in secoltd al XVI-lea, in Studii, XII (1959), 5, p. 25-69 ; 11. St. Olteanu, Mes-
IV. Bucureirtii in vremea lui Matei
1904, 255 p. in 4°; 23. Pr. Marin Dumitrescu, hm-
/al Tdrii Românesti fi al Moldovei in a dona jumdtate a
rica! a 40 de biserici din Romdnia, vol. I IV, Bucuresti,
materiale de istorie medie, IV (1960), p. 223-306 ; 13. Paul Cernovodeanu, Crildloria lui Pierre Lescalopier in Tara Romdneascd si Transilvania la 1574, in Duda fi
I. C. Filitti, Biserid ,ri clilori, Bucuresti, 1932, 48 p.
in 8° ; 25. D. Caselli, Biserica, banal ,ri mabalatta Zhitari,
in Gaz. mun., II (1933), nr. 96, cf.nr.100 si V (1936) 75
www.dacoromanica.ro
nr. 249 ; 26. C. Moisil, Bucurefiii fi imprejurimile
/a
mijlocul veacului al XVII-lea, in Bucurestii-Vechi, I V
(1930-1934), p. 7-28; 27. D. Casclli, De cine a lost
intemeiald Biserica ROzvan, in Gaz. mun., IV (1935), nr. 190; 28. Victor Brätulescu i Ilie Remus, Mdndstiri Bucuresti, 1935, 80 p. in ,ri biserici din jade; sil 8°; 29. Stoica Nicolaescu, Sfinta Aldndsiire Sdrindar din 13ucurefli, in Gaz. mun., IX (1940), nr. 424 si 426; 30. Constantin C. Giurescu, Matei Bararab, cel mai noi despre mare &tor bisericesc al neamului nostril. Idcasurile Itti, in Prinos inchinat inaltpreasjintitului Nicodim, patriarbul R orndniei, Bucurcsti, 1946, p.167 -176 ; 31. Lisio monumentelor de culturd de pe teriloriul R.P.R., Bucurcsti, 1956, XV + 196 p. in 8°; 32. Eugenia Greceanu, Casa de piaträ din Herdfii. Studiu arbilectonic, in Monumente "tutee, 1(1958), p.131- 148 33. Dan Berindci, Ispravnicul san ispravnicii scaunului cercetdri ftiinfifice. Istorie, Bucurestilor, in Studii
Iasi, XIII (1962), 1, p. 129-138.
V. Reiscoala seimenilor si dorob an tilor. Bucuresti, resedinta statornicd.
34. Ion D. Trajanescu, Mitropolia din BlICIlref ti, in Bul.Com. mon. ist., V (1912), p.137-176; 35. N. C. Bijcnaru, Rdscoala seimenilor (1655) ,ri stabilirea suprematiei politice a Mi Rákoczy asupra TOrii Romänefii, in
Arbiva din Iasi, XXXII (1925), p.99-115; 36. N. C.
Bäjenaru, Domnia /ni Constan/in VoclO .Yerba,, de la stabilirea suprematiei /ni Rdkoczy asupraTorii Românesti kind /a mazilirea //ti, in Arbira din ¡as, XXXII (1925),
p. 196-221 ; 37. Al. Cioränescu, Domnia /ni Alibnca
III (Alibail Rada) 1658-1659, Bucurcsti, 1936, 181
p. in 8°; 38. Gh. I. Georgescu, Foametea din 1660 in Tara Romdneascd, in Rev. ist. rom., XVI (1946), p. 355-359; 39. Constantin C. Giurcscu, Un vecbi oral al Tdrii Romcinesti:Corndleltd, Bucurcsti, 1957, 36p. in 8° (Extras din Studii ,ri articole de istorie, II); 40.
Paul I. Ccrnovodcanu, Rdscoala seimenilor ,ri dorobantilor din Bucuresti la 1655, Bucuresti, 1962, 83 p. in 16°.
www.dacoromanica.ro
BUCURESTII, MARE, CENTRU ECONOMIC SI CULTURAL iN A DOUA JUMATATE A SECOLULUI AL XVII-lea 51 iNCEPUTUL SECOLULUI AL XVIII-lea
Bmwreolii, oral park mare
foarie bogal" (amplissimum el ditissimm"). (CAlitor ungur care a vAzut ora;u1 in 1678)
Dupa grelele imprcjurari ale anilor 1658-1660, cind jafului turco-tatar i s-au adaugat focul, molima foametea, a urmat un rastimp de aproape sase deccnii de dezvoltare pasnici, normalä. Pina in 1716, Bucurestii n-au mai cunoscut nici ocupatie strainá, nici prada. N-au lipsit, e adevaratjuptele interne pentru
putere cu intrigile, persecutiile foartc adesea singeroase
si
razbunarile lor,
in prima perioada a acestu i
rastimp cade doar binecunoscutul conflict intre partida Cantacuzinilor i accea a Bälenilor dar aceste lupte nu ating masa mare a populatiei bucurestene, pe meseriasi i negustori, care-si \Tad mai departe d tre-
romancasci. Accstei prime tipografii i se adauga, sub Brincoveanu, o a doua, in vecinatate, in manastirea Snagovului, tiparind carti nu numai pcntru noi, dar pentru toti crcstinii Rasaritului, de la slavii i grecii Pcninsulei Balcanice, pina la arabii, gcorgienii si turcii crcstini din Oricntul Apropiat. Acum se infiin-
teaza scoala superioarä de la Sfintul Saya, asa-zisa Academic", care ajunge in scurtil vreme, prin profesorii ei, un centru pretuit in intreg Orientul grec, o adevarati vatra de lumina", dupa expresia contemporana. Acum se scriu cronicile ;Aril, in bimba romana
aceea a lui Radu Popescu, accca atribuita lui Stoica
burile lor si ajung la o deosebita insemnatate. Sc poate spune ca orasul se transforma acum intr-un mare ccntru economic, Cu mestesugari dc tot felul si cu marfuri acluse de pretutindeni, din Oriental turcesc si din Transilvania
Ludcscu, cronica lui Radu Greccanu, cronica anonima etc. in sfirsit tot in accasta perioada se realizeaza constructii laicc palatele domncsti de la Mogosoaia
vecina, din Moscova tarilor si Polonia crailor, din I umea germanica si din cca italiana. Bani de tot fclul
tectonice i sint pina astazi unanim admirate. Ca si nu mai amintim de numeroasele lacasuri biscricesti ale domnilor, boicrilor, ostasilor, ncgustorilor i mcstcsugarilor care dau Bucurcstilor o fizionomie rele-
circula intens ; crestc numarul zarafilor" care se ocupa cu schimbul lor. Ncgustorii i meseriasii sint organizati in fratii i bresle, cu o rinduiala precisa, Cu vätafi si starosti, cu biserici unde-si serbcaza hramul pe care fic le clädesc, fie le inzestreaza. Unii din acesti negustori au rclatii inalte, sint prieteni" ai domnilor ; altii se inrudesc cu familii boicresti ; c o intreaga fume
oraseneasca activa, intreprinzatoarc, instarita, posedind pravalii i pivnitc de vin, case si terenuri. Ea
si Potlogi
care constituie adevaratc reusitc arhi-
vatil de toti calatorii vremii.
ASPECTE ALE LUPTEI PENTRU PUTERE
punc pccetca ei orasului in accasta perioada, care inccpc
cu predeccsorii imcdiati ai lui *erban Cantacuzino si line pina in vremea Mavrocordatilor. A doua trasatura a Bucurcstilor dc atunci este inflorirea culturala. Acum ia fiinta, in 1678, la Mitropolie, prima tipografie a orasului nostru ; de sub teascurile ei va iesi vestita Biblie din 1688, cu räspindire general
In timpul primei domnii a lui Grigore Ghica, la 30 decembrie 1663, arc loc executarea postelnicului Constantin Cantacuzino, influentul boier muntean si
seful unui adevirat partid cuprinzind pc mcmbrii numeroasci sale familii si familiile inrudite. S-a intim77
www.dacoromanica.ro
plat aceasta in urma uneitirilor particiului acivcrs, al Balenilor, avind in fruntc pe vornicul Stroc Leurdeanu. Se deschide astfel un conflict care va dura aproape douà decenii, sub sase domnii, va face victime de o parte si de alta si se va impleti i cu alte manifestari ale luptei pentru puterea politica i economic:A. Una din aceste manifestiri se produce in domnia lui Radu Leon, urmasul la tron al lui Grigore Ghica ; este de fapt repetarea manifestarii mai vechi, din vremea lui Leon-
vocli (1631) si determinatà de aceleasi cauze: concurents pe care o faceau boierii i clericii greci boierilor
clericilor paminteni la ocuparca dregatoriilor, a posturilor care insemnau influenta i avere, precum la conducerea manistirilor, cu intinsele lor domenii. Räspindindu-se zvonul cá domnul, la indemnul celor
dot sfetnici greci in care se incredea, Nicola Sofialiul clucerul i Balasache paharnicul, ar avea de gind sa tale pe boieri, acestia se string la Mitropolie tragind clopotele" cum spune cronica cheama si pe slujitori", adica pe ostasi ; acestia li se alatura. Vazind ca tulburarea ia proportii, Radu Leon vine si el la fata locului, i dupi tratative, dà, in ziva de 19 decembrie 1668, un asezamint contra grecilor care, In buni parte, reproduce pe cel din 1631. Se afirma din nou, in introducere, cá toate nevoile i saracia (Aril
este de la grecii streini, cari amesteca domniile vind tara fira milä". Cei doi sfetnici greci indepartati acum din dregatorii
sint aratati ca vinovati
de asuprirea saracilor". Domnul, impreuna cu tot sfatul, face legatura si mare juramint", in sfinta Mitropolie cea mare din scaunul domniei-mele din Bucuresti", hotärind ca toate obiceiurile noi i rele introduse sa fie calcate" si puse jos", iar acei greci strelni" sa fie scosi din tara afara, ca... niste oameni rai i neprieteni ai tärii". Se acorda scutire larga de dad boierilor si mai restrinsa slujitorilor, beneficiarii principali fiind deci tot membrii clasei stapinitoare. Se prevede de asemenea ci mänastirile neinchinate vor fi cirmuite numai de egumeni rumáni, dupa obiceiul i tocmeala lor", si nu vor putea fi inchinate Totusi, nici acest asezamint nu multumeste pe boieri i slujitori, care, dupa ce facusera svat mare"
in satul Cotroceni, in marginea orasului, hotariti sa se plinga la impäratie i trimiserä intr-adevar acolo
o delegatie numeroasä. Rezultatul fu mazilirea lui Radu Leon ; Balasache, inchis citava vreme, pieri spinzurat ; ceilalti dintre grcci care nu apucara si fuga la timp din Bucuresti fura batuti cumplit. Povesteste Radu Popescu cronicarul ca lui Pascale gramaticul" si altora atita bataie le da slujitorii, cit ma mir cil traia, mai ales...Pascale, ea' 1-am vazut cu ochii cind ducea cu palme, care palme, il scotea den camara de dese si de multe, nu mai avea numar ; altul iar, care i-am uitat numele, de multi bataie i palme, gindea ca va sa moara i striga popa sà-I cuminece".Radu Leon a zugravit Mitropolia si a confirmat-o ca sediu metro-
o stim din hrisovul dat la 8 iunie 1668. Tot el a ridicat o biserica, linga crucea pusa de meal sal, in amintirea biruintei asupra pribepolitan ;
gilor" ; aceast
biscnicá, ruininciu-Se, ä tost inIo, cuita in 1743 printr-alta, de cätre biv-vel vistierui Constantin Nasturel ; ea poartä numele de Slobo-
zia, dupil slobozia" sau satul scutit temporar de dad al manästirii Radu-Voda, sat cc se afla in partea loculul. In timpul lui Antonie-vodä din Popesti (1669-1672), creatura Cantacuzinilor, care stapinira de fapt tara, avu loc, in Bucuresti, procesul de reabilitare a memoriei postelnicului Constando Cantacuzino si de condamnare a lui Stroe Leurdeanu, autorul moral al executarii acestuia. Fatä de dovezile aduse in in primul rind fats' divanului de fiii postelnicului
trei rävase" serse chiar de mina celui acuzat adresate unui partizan, Constantin paharnicul Verzarul, prin care cerca ca si (acá lui Constantin postelnicul moartc, ear intr-alt chip nu" Stroe fu condamnat el insusi la moarte. Rugindu-se insa de vaduva celui executat, Elina postelniceasa, l intorcindu-i o parte 13 pungi din banii pe care aceasta trebuise sa-i dea dupii moartea sotului, pedeapsa i se comuta in detinere la manastire si cilu-
Imbracat, cum spune cronica, numai cu antiriul si cu nadragii", avind atirnate de git cele trei ravase, fu purtat mai intii prin tirg, intr-un car cu doi boi, apoi dus la Snagov. In momentul garire.
cind il calugareau, Stroe a strigat Doamne, Doamne, Earl voe ¡mi este", iar cind, dupa datina monahala, i s-a schimbat numele, a avut indrazneala sä adauge :
Nu Silivestru, ci Mahmet". Dupa citeva luni de altfel, domnind incä Antonie-vocla, a fugit din manas-
tire si a trecut in Ardeal. Dupa ce se incheiati cei trei ani de stäpinire
acum
domnii erau numiti numai pe acest rästimp, dupa care urma fie reinnoirea, fie mazilirea ajunse pe tron, in locul lui Antonie, din nou Grigore Ghica. Acesta, consecvent cu cele petrecute in prima sa domnie, favoriza pe Baleni si prigoni pe Cantacuzini. Gheorghe vornicul, Ghencea clucerul, socrul lui erban Cantacuzino, si Stoica Ludescu, logofattil
si omul de casa al Cantacuzinilor, fura trimisi la ocna ; primul, peste un an, fu executat ; aceeasi soarta avura si doi capitani, täiati chiar denaintea portii" de sus a Curtii domnesti din Bucuresti. Radu logofatul, ginerele lui Mares banul, a
fost inchis, impreuna cu coconii" sai, in turnul clopotnitii" de la poarta Curtii
domnesti ; alti
boieri au fost pradati", adica amendati cu mari sume de bani. Lui Grigore Ghica i se datoreaza construirea celei de-a doua biserici din Curtea domneasca, biserica de jos", astazi disparuta. Tot el a inceput si ridicarea unor noi case, in cuprinsul aceleiasi curti. Cu acest prilej, se pare ea sotiile boierilor inchisi au fost puse si lucreze aláturi de salahori. Cel putin asa
relateaza cronicarul moldovean loan Neculce, care arata ca printre invinuirile aduse in fata divanului turcesc, in 1674, de dare Cantacuzini lui Grigore Ghica era si aceea ca le-a fost puind giupinesele
78
www.dacoromanica.ro
de au fostcirind var i pieaträ impreunä cu tiganii
BUCURE$TH SUB WRBAN CANTACUZINO
cei de dirvali la curtile domnesti". Aceste case noi s-au terminat de zidit sub domnia urmitoare, a lui Gheorghe Duca (1673-1678), fostul domn, in doul rinduri, al Moldovei. Ispravnic" cu aceasti treabä, adici insircinat cu ducerea la bun sfirsit a ei, era chiar $erban Cantacuzino. Cind totul a fost gata, in 1678, acesta ar fi spus, po. trivit unci cronici moldovenesti : ...bune case de un domn tinir", ficind astfel aluzie chiar la el insusi. De fapt, in acelasi an, a si izbutit, prin legiturile pe care le avea la Poarti, si obtini domnia
$1 CONSTANTIN BRINCOVEANU
Tárii Rom anesti.
Progrese importante atit sub raportul cultural, cit si sub acela al constructiilor face orasul in titnpul lui $erban Cantacuzino (1678-1688). in primul rind tre-
buic amintiti prezenta unor profesori onorabil plititi" de citre voievod spre a invita, in limba greaci veche limba stiintelor inalte pe fiii de boicri, numai pe ei, gramatica, retorica i filozofia". E nucleul din care se va forma, mai tirziu, sub Brincoveanu, Academia din Bucuresti (vezi mai jos,
In cei cinci ani de stipinire ai lui Gheorghe Duca, istoria Bucurestilor inregistreazi doul evenimente ce meritä si fie consemnate : primul este ciuma care bintuie cu putere in toamna si lama lui 1675. Din pricina molimei, adusi probabil de ostile turcesti, in drum spre Polonia, domnul, care trebuise si participe si el, cu un contingent de oaste, la expeditic,
p. 90). Tot sub $erban Cantacuzino se pare ca s-a dat o noui organizare i colii domnesti de slovenie" de la ministirea Sfintul Gheorghe-Vechi, scoali care se constati documentar inca' din veacul al XVI-lea. Aici se pregiteau viitorii diaci sau logofeti
nu cutezi, la intoarcere, si vina' in Bucuresti, ci rimase
in care s-a scris atita vreme in Odle noastre ; tot
la un sat Cocoristi, in Prahova, pini la Boboteazi". Cel de-al doilea eveniment, foarte important pentru istoria culturali a orasului i, in genere, a çärii, este infiintarea primei tipografii bucureitene. Ea se datoreazi mitropolitului Varlaam, care o instaleazi chiar In cuprinsul Mitropoliei. Cea dintii carte iesiti de
aici deprind acum, printr-un al doilea dascil, scrisul cititul in romineste cu literä chirilicá, bineinteles unii dintre feciorii de negustori. Sub raportul constructiilor, inregisträrn atit constructii laice cit i bisericesti. Din prima categoric face parte bona .Yerban-Vodii", cel mai mare si mai cunoscut dintre toate hanurile bucurestene (vezi si mai jos, subcapitolul Hanuri"). Situat pe locul ocupat astäzi de Banca Nationali, loe apartinind pe atunci ministirilor Radu-Vocli Mihai-Vod5, precum si mai multor particulari, el a fost ridicat in
sub teascurile acestei tipografii, in 1678, a fost Cheia
intelesului", o traducere ficuti de dascili invitati" a predicilor lui Ioanichie Galetowski, arhimandritul
Cernigovului, apäruti la Lvov, in a doua editie, In 1665. In prefata acestei prime tipirituri, Varlaam
domnesti pentru cancelaria, vistieria i cámara domneasci invätind limba slavii bisericeasci, limbi
arati ci vrind, dupi expresia biblicà, si sporeasci talantul intru neamul mieu ruminesc... apucatum-am i Cu multi usirdie am nevoit i dascili de
a doua jumitate a domniei. In acest scop, $erban cumpiri mai intii de la proprietarii respec-
tipografie am adus in sfinta... Mitropolie a scaunului Bucurestilor i i-am asezat, si de iznoavi tipografie adeci typariu de tipiritul cirtilor am riclicat, cu toate
proste, care-i vinde, in 1687, un loe de sase prà-
mestesugurile cite au trebuit". El nu arati de unde anume a adus dascälii" si litera trebuincioasa ; judecind insà dupä cele ce se petrec in Moldova, in domnia aceluiasi Gheorghe Duca, unde tiparul se reinfiinteazi in 1679, gratie ajutorului dat de tarul Rusiei si de patriarhul Moscovei, strum in drept si presupunem cá si in Tara Romäneasci instalatia, litera si dascilii" au venit tot din acelasi loc. Aceasti tipografie a Mitropoliei a continuat functioneze sub $erban Cantacuzino, in timpul ciruia se ¡tipäresc mai multe cirti ; in fruntea lor sti Biblia din 1688 (primele exemplare au apirut putin dupä moartea lui) ; functioneazi, de asemenea, sub Constando Brincoveanu.
Cind, spre sfirsitul domniei lui Duca, in 1678,
un cilitor ungur trece prin Bucuresti, acesta apare ca un oras foarte mare si foarte bogat" (amplissimum el ditissimum"), iar palatul lui vodi ca infitisitor sau, spre a intrebuinta propriile-i cuvinte, destul de regal si splendid" (regale el splendidum satis").
tivi
cum e, de pildä, jupineasa lui Cirstea Bogda-
terenul necesar, Cu priviliile i pivnitele de pe el, si apoi construieste, in locul lor, clidirea trainici si vasti, cu ziduri ca de cetate, care a devevàlii
nit de indati centrul comertului bucurestean. Detalii In privinta achiziçionárii terenului aflitn, intre altele,
din actul inedit de schimb, din 1690, martie 10, prin care Partenie, egumenul ministirii Cotroceni, ciruia $erban ii dicluse in proprietate perpetui hanul,
despigubeste ministirea Radu-Vodi. In acest act se arad ci voievodul luase de la zisa ministire 14 prdv4lii cu locul lor in Bucuresti, in mabalaua Grecilor, de au pus banal pre diana!"; se indica hota-
rele acestui loc : din muchea hanului den sus, dc la poarta cca mare, in lungu pint, in prdvelliile ce an Mat de la mandslirea lui Mibai-Vorla titre ulita cea mare, stinjeni 18 si stinjenul de palme 8 si una proasti, si in lat iar de la poarta cea marc din muchea hanului pieta' la local et au Thai de la Necula Parece stinjcni 8 pol" (8 si jumitate) ; se precizeazi in sfirsit cà pentru i priviliile ce i s-au luat, Ministirea RaduVocli capitä in schimb $erban murind intre timp neapucind si despigubeasci, si dea mosie pentru mosie" 7 prävälii in oras, la vad bun, la Sf. Gheor-
locul
79
www.dacoromanica.ro
ghc-Vcchi, i, pc dcasupra, 90 dc stinjcni la satul
asezate dc-a curmczisul : e Poda Mogosoaiei, cc lega
Vinata si cu helesteul vechiu". Hanul lui SerbanVoda a durat douà sute de ani, pina in 1883, cind a fost diirimat, spre a se construi in locu-i cladirea
de-a dreptul asezarea brincoveneasca de pc malul
Banc ii Nationale.
Pc partea cc-i revenise din intinsele proprietati pärintesti, parte situata de ambele laturi ale actualei Cal a Victoriei nu Sc taiase inca pe atunci Podul Mogosoaici si anumc, intrc bulcvardul Gheorghe Gheorghiu-Dej si strada Dobrogeanu-Gherea, getdinile prclungindu-sc &vale pini in strazile Brczoianu Domnita Anastasia, a ridicat $crban Cantacuzino, ca domn, o casii pcntru sine si familia sa ; n-avem o descricre a ci, dar judecind dupà celelalte manifestari i dupi mindria i pretentiile sale dc descendent al imparatilor bizantini, trcbuie si fi fost infatisatoare. Drept capela a locuintei, soda sa, doamna Maria, construi in 1683 anul asediului Vienei o fru-
trainica biserica, de zid, cu un pridvor
Dimbovitei cu mosia brincoveneasca din nord-vestul orasului. Mai inainte accastä mosic apartinuse sotiei unui Mogo, ascendent poatc al lui Mogo s serdantl, care in 1716 ridica monumentala cruce ce exista astazi in altarul biscricii Oborul-Vechi (vezi fig. 24). De la aceasta veche proprietara i s-a zis mosici Mo,go,roaia, dupa cum mosiei din vecinkate, Belneasa,
i s-a zis asa fiindcä a apartinut sotici unui ban, in speta, banul Ienachita Vacarcscu. Noul pod taia mai
intii locul lui Constantin aga Balaccanu, unul din cei mai vajnici advcrsari ai domnului, loc care venca
unde e Palatal Postelor, apoi locul fostului domn Serban Cantacuzino, despartind biserica Doamnei Maria de casete respective, trecea dui:A aceea pe linga inanastirea Sarindar, täia locuri stapinite de mänästirile Snagov i Caldarusani si se indrepta sprc miazA-
orasului, pädure in care Serban ii gisise scäparea, ascunzindu-se, intr-un ccas de cumpana, pe vremea prigoanei lui Ghica. Licasul a fost inceput la 26 mai st. v. 1679; intr-un hrisov din 20 decembric 1681
noapte. Acest nou pod" va deveni in scurtä vremc artera principaM a oraydni; de-a lungul lui, in cursul veacului al XVIII-lea si al XIX-lea, se vor clädi o seamä de asezäri boieresti, din care uncle ajung ulterior institutii de stat, apoi lacasuri bisericesti, magazine de lux, hoteluri, restaurante si tot felul de case de ale orasenilor. Numele si-1 va pastra pini in 1878, dui:A Razboiul Independentei, cind cdilii il schimba in Calea Victoriei : pe aici au intrat in oras, venind dinspre Capul Podului" (actuala Map a Victoriei) trupele victorioasc de la Plevna. Aproape de capätul dinspre Dimbovita al noului
voievodul spune: Noi singuri am infipt sapa la
pod, pc locul confiscat de la aga Balaceanu, dusmanul
I Cu mina noasträ jos in temelie caramizi am pus...". A fost apoi bogat inzestrat intre altele i s-a dat hanul" amintit alai sus, aducator de mari venituri i, la 25 octombrie 1682, inchinat celor 20 de ministiri mari cc sa zic lavre" de la Muntele Athos. Tot lui Serban i se datoreaza si o biserica mica de lemn, in mahalaua Scortarului, cam pe unde
sáu chut in lupta de la Zhnesti, construieste Brincoveanu, imitind pe predecesorul ski Serban Cantacuzino, un mare han: Han,! Constantin-Vodir, unul din cele mai de seamä ale orasului. Acest han amplificat, spre sfirsitul veacului al XVIII-lea, dc Avramic, patriarhul Ierusalimului, a durat si el mai bine de un veac i jutnatate ; in 1847 a avut de suferit de pe urma marelui incendiu. Därimat in 1860, pe locul lui, in 1894-1900, s-a construit Palatal Pos-
moasa
i
sustinut de coloane puternicc i cu un elegant chenar
de piatra sculptata impodobind usa dc intrare: e biscrica a Doamnei, astazi scoboriti sub
actuala
nivelul strazii i, ceca ce-i dauncaza, inghesuitä de cládirilc vecine. Dar cea mai insemnata ctitorie religioasa a acestei domnii ramine manastirca Cotroceni, ridicata intr-o poianä a padurii celei mari din vestul
pämint
raspunde astazi Calca Victoriei in cheiul girlci ; a fost
darimati in 1897. Sc pare ca si prima biscrici de la Gorgan, cca dc lemn, ar fi tot a lui ; el ar fi inchinat-o metoh manastirii Cotroceni. Meritä si fie semnalata, de asemenca, iezatura de pamint sau digul pe care il face domnul, din sus de moara Mitropolici, asadar, in actualul carrier Cotroccni, sprc a regula cursul Dimbovitei. I se datoreaza, se pare, si prima manufactura de postav superior din Tara Romancascil ; ca s-ar fi aflat la Afnmati, in marginca
de nord-cst a orasului: asa ne spune Mihail Cantacuzino in opera sa terminata in 1776. In sfirsit, pe drumul ce lega Bucurcstii Cu Giurgiu, la Calugareni, chiar pc locul luptci lui Mihai Viteazul, construieste un frumos i minunat pod" ; stirca si aprecierea o luilm din inscriptia marii cruci de piatra care i astazi sc vede, in drcapta soselei, lingil actualul pod. Progrese si mai mari se fac sub Constando Brinco-
telor.
Lucräri mari a intreprins Brincoveanu la Curtea domneascä ; despre ele fac amintire atit cronicile vremii aceea a lui Radu Popescu si letopisetul cantacuzinesc cit i memoriile secretarului dom-
nesc, Del Chiaro ; sapaturile arheologicc intrcprinse in ultimul timp confirma indicatiile acestor izvoare. Domnul a refäcut palatal, din piatra ; scara cca mare de la intrarc scara maestri", cum ii spunc Dcl era de marmura. Sala principala, lunga Chiaro
de peste 32 de metri si latä de 17,5, de proportii impunätoare deci, avea in mijloc un rind de coloanc scundc, legate prin arcuri semicirculare ; la extremitatea ei se afla un paraclis. Poate cO accasta sari
era ceca cc cronicile numcsc spataria cca mare".
vcanu (veii fig. 23). Bucurestii se imbogatesc in 1692
0 a doua sala, iarasi de proportii, era destinatä sedintelor divanului celui mare ; ea servea si drept sufragene pentru ospetcic festive. Cronicile amintesc de
Cu un nou pod" sau drum podit cu birne de stejar
spataria cea mica" sau cu stele": erau, se vede,
80
www.dacoromanica.ro
pictate pe tavanul ci ; in aceasta din urrnä se afla scaunul domnesc. E totuna oare aceastä spätarie cu stcle" cu sala sedintelor divanului? Raspunsul ni se pare afirmativ daca ne gindim la faptul ca domnul prezida aceste sedintc i ca, deci, scaunul domnesc trcbuia Si se aflc aici. Pentru consfatuirile restrinsc era sala numita divanul cel mic". Urmau
apoi altc s'Ah de audienta", prin care se ajungea la apartamentul domnului, alcatuit din mai multe incaperi, si la acela al doamnei, avind, dupi Del Chiaro, numai un iatac i doua odái. Asa se explica de ce urmasul lui Brincoveanu, Stefan Cantacuzino, a pus si se zideasca intr-un colt al gradinii domnesti, deci separat de corpul principal, un mic dar frumos
palat cu opt oclai, special pentru doamna ; el avea forma patratä. Probabil ca linga apartamentul doamnci era accla al copiilor ; mai tirziu se pare ea s-au cladit
case" deosebite pentru feciori ; ele sint arsc, in august 1712, de incendiul care a bintuit Bucurestii si a atins i Curtca domneasca. Faptul ca restul
cladirilor a scapat nevatamat ar pleda pentru o constructie separata. In cuprinsul palatului se gasea si ristieria, cuprinzind odai bine zidite, din piatra, cu usi ferecate, adevarate lafe-uri in carc se pastrau galbenii" de tot felul si tatue de argint, provcnind din multelc dad dijmc. Litiga palat se intindea ,greaina, care, in timpul lui Brincoveanu, se bucura de o deosebitä atentic ; de forma patrata, ea era
Oo
Fig. 23 Constantin Brincos... domnul Tirii Romancsti, si cci patru fii ai sai, Constantin, Stefan. Rada si Matei. Grasur, in aran* executata la Venetia. (B.A.)
4
81
www.dacoromanica.ro
ingrijità de un gradinar-scf dupà numc, Frincul, pare a fi fost de origine sträinä, poate francez, cum era si bucätarul-sef, poate italian ajutat de douilzeci dc grädinari. In 1707, grädinii i se da o mai mare amploare. in mijlocul ei, in centrul unor partere
de flori, domnul pune sil se construiascä un chiosc Cu coloanc de piaträ sculptata i impodobit Cu turi ; aici se lua masa in timpul veril; scrvea totodatil ca loe de odihnä. intr-o laturä a curtii domnesti se aflau odifile seimenilor, adica ale detasamentului de gar& ; la inceput de lemn, ele au fost zidite in
piaträ de cAtre Brincoveanu. Tot el a reparat
si
înàlçat zidul inconjurAtor al curtii ; lucrarea s-a terminat tocmai in preajma mazilirii. Mai inainte Cu mult, reparase turnul de la poarta de sus" a zidului
inconjuiätor, turn in care se tinea, intr-o odaic, praful de puscä si care, fiind lovit de trilsnet la 25 iunie 1691, särise in acr. AdAugase, cu prilejul repaspunc ratiei, si un ceas mare bätind orele, lucru letopisetul care n-au fost mai inainte la alti
domni". Bucurestenii apreciau inovatia, asa cum o apreciau i iescnii, cirora Vasile Lupu le pusese un astfel de ceas in clopotnita manästirii Trei Ierarhi.
.. _..._,.*:$i U*144101,121: ittutwibiail;
ia
intagiatist;
ruib s '1161'65AdliC' 0114611.11111kAQI
ligNAgkillisCAV,i
tlittOtiti.1ti&lPilli.t.4
it 14Ittiot[a '4 'A &V ligh
Palatul de la Curtca domneascä n-a fost singurul pe care-1 avca Brincoveanu in Bucuresti. Chiar in lata lui, peste Dimbovita, la poalele Dealului Mitropoliei, se afla, mostenit de la pärinti, un al doilea. Aici e gAzduit in 1702 clericul cnglez Chisthull, de la ambasada din Constantinopol ; cl gäseste palatul frumos, incApätor, zidit din piaträ, pitoresc, acoperit, dupä obiceiul çàrii, cu sindilä" i mobilat dupä felul caselor din tärile crestine, ceca ce o infätisare strAlucia in comparatie cu barbarele clädiri ale turcilor din vecinAtate ; in fatà adaugA e o largl grädinä ; in dreapta, alta, ceva mai el mica", ambele sint placute... dind destulä umbra' verdeatä". Alt rind de case a ridicat Brincoveanu tot pe malul drept al Dimbovitei, dar mai sus, pe locul unde se aft' astäzi Institutul Babes. Foile de zestre ale fetelor cuprind alte cinci case in Bucuresti, uncle din ele cu pivnite de piaträ. lar in preajma orasului, la Mogosoaia, a clädit pentru fiul sat' stefan, constructia isprävindu-se la 20 septembrie 1702, un
splendid palat care a inlocuit vechilc case, cumpil-
rate o data cu mosia in 1681. Situat in mijlocul unei vastc curti imprejmuite cu zid, palatul, de forma dreptunghiulark e alcAtuit din parter i etaj, acesta din urmä cuprinzind apartamentelc domnesti. O foarte frumoasä terasi acoperitil sau, cu termenul italian consacrat, o loggia", avind sase coloane de plate"' elegant sculptate (vezi fig. 25), da spre lacul sau iazul pc care-1 formeazA Colentina, in partea
de apus, i spre care cobori printr-o serie de trei terase legate intre ele prin trepte de piaträ. Pe peretii
si boltile uncia din °dal erau pictate scenele dru-
Fig. 24 Cruces serdarului Mogo} din 1719; in jurul ei s-a ridicat biserica Oborul-Vecbi. (C.C.G.)
mului pe carc-1 fAcuse Brincoveanu la Adrianopole, In 1703, drum ce-i produsesc atita grijä, dar se isprävise cu bine. O mentiune se cuvine i pivni/ei impärtite de un puternic stilp central in patru compartimente
82
www.dacoromanica.ro
o
ra.
siiiiis1111111 J
I
,74.1
I
111
Lair
r.-
11,
41
*Xi1.1, r
_.
r-
"
1011.-.:
..
,
'
rr.
g.
.-
-
,
-
-
4-r-
11"0-
1,
".."-""2".
1 .1
1+11.1
111.111M1
-;'1.-Tv-3-0--
"L
-
-
4
I
L
.ar
.
Fig. 25 Palau,' de la Mogooaia cldit de Constantin BrInenveanu;
Cost terminal N 20 septembrie
1702; fop& dinspre lac (N1.41.)
83
www.dacoromanica.ro
elegant boltitc, izolatil,
precum
i
bucrltdriei,
constructie
in dreapta intrarii in curte, de un aspect
original si interesant. Palatul de la Mogosoaia, bine rcstaurat in zilcle noastre i transformat in 1957 in muzeu de arta' brincoveneasca (vezi fig.' 26-27; cf. fig. 28) nu i se putea da o destinatie mai buna este cel mai inscmnat monument de arhiteetura laica din cite ni s-au pastrat in Tara Romancasca. Ceva mai departe de Bucuresti, sprc nord-vcst, si anume, la Potlogi, a inaltat Brincoveanu, in 1698, deci inaintea celui de la Mogosoaia, un palat asemanator, pentru fiul ski cel marc, Constantin. Perctii unora din odai crau impodobiti cu stucaturi ; odaia domnului avca si un tablou infatisind pe proprietar tinarul Constantin alaturi de pärintii sal. La
Dobreni, la sud de oras, pe una din numeroaselc sale mosii, a facut case de piatra gospodaresti, asa cum a facut si la Obile,rti i in atitca alte locuri de pe intreg cuprinsul tarii. Numeroasc sint, pc aria bucuresteani, lacasurile biscricesti ridicate de Brincoveanu, sotia i rudcle lui. In ordine cronologica, ele se insira astfel : prima e biserica de la Alogo,roaia, terminata in ziva de 20/30 septembrie 1688, asadar cu putin inainte de a fi ales domn. Urmeaza biserica, incapitoare, a manastirii Sf. loan numita de asemenca Sf. loan Grecesc, Sf. loan cel Mare si Baneasa inlocuind vcchiul läcas al lui Andrei vistierul si al fratelui ski Dumitru ; ea era gata la 10/21 iunie 1703. Azi nu mai existä ; a fost därimata la finele anului 1893 pentru a se ridica pe locul ci Casa de depuncri (actualmente sediul central al C.E.C.-ului). Linga mänastirii era casa vornicului Stroe Leurdeanu, asa cum aflarn din cloud acte cu data de 1677, februarie 15 si martie 1. Stim precis cind s-a ridicat noua biscrica a mänästirii
Sf. Saya; pisania, pastrata, poarta data 1709, iulie 20; ea arata ca, lingä làca, s-au ridicat si alte case tocmeale, ca sa fie scoala de invatat carte". Manastirca insasi era mult mai vechc, din a doua jumatate
a veacului al XVI-lea; un cgumen al ei apare ca martor intr-un act dat de Dumitru, judetul orasului, in 1619. Nici biserica Sf. Saya nu mai existä ; se afla pe locul statuii lui Mihai Vitcazul si a fost darimatä in 1869, cu prilejul deschiderii noului buleyard". Cea mai mare dintre ctitoriile bucurestenc ale lui Brincoveanu este biscrica Sf. Gbeorgbe-Nou (vezi fig. 29), in lata carcia strajuieste, azi, statuia voievodului. Manastirca respectiva exista si ea de mult ; primise, pe la inceputul vcacului al XVII-Ica, un loe in oras, de douil privälii, de la Cernica vornicul, ctitorul manastirii Cernica. Sub Antonic-voda din Popesti (1669-1672), contribuind cu bani, invatatul dragoman al Portii, Panaiotachi Nicusios, se intärise" mänastirea cu zid imprcjur i cu chilii" ne-o spune un act contemporan din 8 august 1671. Brincoveanu ridica o biserica noua si sporeste chiliile,
facind un han cuprinzator, adaugind si case patriarhicesti" i egumenesti". Arhitect a fost un anume
Vcselcil, poate italian ; Del Chiaro califica biserica 84
www.dacoromanica.ro
Fig. 26 Jilt din inland Mogo,oaia. (C.C.G.)
drcpt foartc frumoasi" (una bellissima
chieca").
Avcrea acestei ministiri bucurestcnc era considerabili ; domnul depuscse in contul ci, la Venetia, un capital care-i asigura un vcnit de 900 galbcni anual ; avea apoi numeroasc privilii in oras, doui hanuri (SI. Ghcorghe.si Constantin-Vodi), plus o sumi dc mosii, vii si robi tigani. Aici, la Sf. Ghcorghe,
au fost aduse, dc la ministirca lialki, dintr-o insula a Mirii de Marmara, rimäsitcic pimintesti ale nefericitului voievod tilat dc turci ca hain", imprcuni cu cci 4 copii ai sii, la Constantinopol in ziva dc 15 august 1714. Deasupra lespczii de mormint, Earl' nume atit dc mare era tcama ncfcricita sotic si
mama, Maria doamna, a pus o foarte frumoasi candela de argint cu urmitoarca inscriptic: Aceasti candela cc s-au dat la sfcti Ghcorghc ccl Nou lumincazi unde odihncsc oascic fcricitului domn lo Constandin Brincoveanu Basarab-vocvod si iastc filcuti dc doamna miriei-sale Maria, carca si miria-sa
nidijduieste in Domnul iarài aicea si i se odihneasci oascle ; iulic in 12 zilc, leat 7228" (1720) (vczi fig. 30). Doamnci i se datorcaz5 si Biscrica Dinir-o Zi,
numiti astfcl dupi cca antcrioati, consmtati documentar in 1670, la care si puncrca temclici, si timosirea sc vede cà vor fi c..izut in acecasi zi, la un an interval. (Ca s-ar ti lucrat i tcrminat ¡,,Ir-o cingurd zi cum explica altii numcle ni se pare putin probabil, chiar daca ar fi vorba de un läcas dc lemn.) ingrijitor sau ispravnic" Licasul, terminat in 1702 al constructiei a fost vcl-aga lanache Vicirescu, credinciosul sfctnic, tiiat o data cu Brincoveanu a ars in 1825; ccl actual pc strada Academici, col; cu strada Biscrica Icnci s-a terminas dc zidit la 1 septembrie 1827 prin grija vcl-stolnicului Stanciu.
Dintre rudele domnului, Mihai spitarul Cantacuzino, unchiul sac' dinsprc mama, om umblat
cult, cu deosebiti rivni pcntru geografic
i
arhi-
tecturk ctitorul tninistirilor Sinaia i RimniculSirat, a ridicat in Bucurcsti, in locul unui mai vcchi licas, pomcnit in martic 1670, ministirea Collect (1701-1702), Cu o biscrici i trei paraclisc, adiugindu-i ulterior (1703-1707) un :pica! cu 24 de pain/4, spiterie, (odd, oddi penCru daccd/i, prccum si alte ecarete. Tot lui i se datorcazi si o noui biserici dc zid, la Zldiari (1705) in locul celci vcchi, a lui Matci Basarab, prccum i biscrica Fundenii Doamnei, din marginea orasului, terminatii la 1/11 mai 1699 si impodobiti cu delicate stucaturi cxtcrioarc, de caractcr oriental, turco-persan, infitisind chiparosi, vasc cu flori, palate. Un alt unchi al domnului, sfetnicul
sit, de o viati intreagi si care la urmi
mai aprig, pricinuindu-i chiar moartea, stolnicul Constantin Cantacuzino, ridici la Afuntati, in nord-cstul orasului, case tcmeinice de plated si o biserici ; pisania acesteia poartli i-a ajuns dusmanul ccl
Fig. 27
Perdca dc biscria, dAruita de Con.. nt in Brincovearm. (C.CG.)
data 1696. In sfirsit, virul domnului, Stefan Cantacuzino, feciorul stolnicului, din cauza ciruia si in folosul ciruia s-a petrecut tragedia lui Brincoveanu, a impodobit... cu adaosul clopotnitei si cu altelc" 85
www.dacoromanica.ro
läcasul de la SfinIii Aposto/i pisania poartä data 10 iulie 1715, iar timpla accstei biscrici este una din cele mai frumoase ale tärii. Dar alaturi dc läcasurile inaltatc de domn si familia
lui sint o sumä altele datorate clericilor, boierilor, ostasilor i ncgustorilor. Niciodatä nu s-a construit in Bucurcsti mai mult si mai somptuos dccit in accastä epoca brincovencasca cc cuprindc sfirsitul vea-
cului al XVII-lea si inceputul vcacului al XVIII-lea.
pot enumera vrco douazeci de biserici
Sc
manastiri ridicate numai in oras in rastimpul amintit, färä sa adaugam Vacarestii lui Nicolae Mavrocordat Stavropoleos. Dintre lacasurile duratc de clerici, In frunte trebuie asezatä mänästirea Antim, ctitoria
mitropolitului Antim Ivireanul. A fost inceputa in 1713, intre 10 mai si 1 iulie, pe locul (limit de Dragusin vistierul Merisanul si de fiul ski Barbul, la care s-a adaugat un codru de loc" ddruit de Diicul Rudcanul biv-vel logofat si de fiul acestuia Chirca biv-vel sulger, si terminatä complet in 1715; data ultima ne-o da pisania, in greceste, de deasupra
usii de intrare. Manastirea avea si o magazie de piaträ" Cu pivnitä" dc yin i cu biicanie", clädite tot de Antim si scutite de Stefan-vodä Cantacuzino, prin hrisovul din 2 noiembric 1714, de toatc De altfel, invatatul ctitor a lasat mänästirii sale toata averea, facind asezamint sä fie ajutati tincrii cc vor sa invete, säracii, sträinii si facie de märitat lipsite. Bine proportionata, avind ziduri puternicc, un pridvor
stilpi de piatra, cu bazele elegant irnpodobite, o usa de intrarc impresionantii prin cadrul de piatra sculptatä cc-i da ocol, chenare de piatra sculptata la fcrestre, inconjurata apoi de chilii In caramida aparentä, totul rcstaurat cu grijà in zilelc noastrc, manastirea Antim face cinstc bisericii si este o adeviratä podoabä a capitalei. Tot cicricilor li se datoreaza : 1. Biserica Sf. Nicolae din Prund", rid icata, Cu
asa cum arata actul din 21 septembrie 1682, in prundu Dimbovitii, intre Curtea domneasca Mitropolie" de catre Theofan shimonahul care, dupä ce o zugraveste, o inchina metoh Mitropoliei, ficindu-i apoi i chilii ; aici urmau sa traga, potrivit actelor incdite din 9. 17 i iar 17 ianuarie 1684, calugärii
manastirilt.r Bistrita, Cimpulung si Arges.
Biserica nu mal exista
azi ; a fost expropriata si darimata in 1898; un stilp de piatra, in curtca Spita-
lului Brincovenesc, anted' locul unde se inälta odinioara. 2.
Biserica Toil S
sau a Sibilelor, numitä asa
fiindcä pe peretii dinafarä, sub streasina, sint zugravite sibilele, prezicatoarele antichitätii. A fost ridicata,
pe Podul Tirgului de Mara
Calea Mosilor de de catre preotul Fiera, in calugärie monahul Filoteu, inaintc de 15 februarie 1696, data la care o inchina si cl /sditropoliei ; mai tirziu, in 1726, azi
Daniil mitropolitul reface lacasul si-1 .zugräveste (vezi fig. 31). 3. Biserica 0/teni, amintita intr-un Fig.
28
lui Constantin aflatoare la Miami
SaIiia
Brincoveanu,
Al ilitar (MM.)
act din 8 februarie 1696, e ziditä din nou in
1722
de Nicolac, protopopul Bucurestilor, si de Constantin vataful, ajutind cu cc au putut i locuitorii maim-
www.dacoromanica.ro
r-
carcia ii fusesc dat de Nicolac-voda Mavrocordat. Dar cea mai frutnoasi biscrica boiercasca a vrcmii este aceea terminati la 30 septembrie 1722 de vellogofatul lordache Crepdesca ;:i de sotia accstuia Salta,
fiica lui Constantin Brincovcanu. Situata pc Podul
r-
Mogosoaici, linga putul cu zalc", ctitoria a fost F
f
1/341.
-
.1 -
inzestrata, dupa obiceiul vremii, cu un han, cu pravalii i altc avcri. Restauraren plinä de grija, sävirsita in zilcle noastrc de cat= Comisia monumcntelor istorice, si amenajarat dc cat= municipalitatc a parcului din fata, catre care cobori printr-o scara monumentala, au fäcut din biscrica Cretulescu, cu zidurile ci de caramida aparenta, cu silueta ei zvelta, un monument pretios, caracteristic i bine pus in valoare al Bucurcstilor. Dintre ostasi, Gheorghe Totoescul, capitanul de lefegii, ridica', impreuna cu soacra-sa, jupincasa Chita
data 7220 de la
Portärcasa", in 1711 sau 1712
zidirea" lumii ponte sa inscmne amindoi accsti ani biscrica Sf. Nico/oe din mabnInua Jitnifei, adica din mahalaua uncle au fost, odinioara, magaziile dc grinc
ale domniei. Noul lacas inlocuia, probabil, pc altul mai vechi, constatat documentar inca in veacul al Fig. 30
Fig. 29
Candela de deasupra mortnIntului Mk C.' BrIncoscanu pu* a de doamna tdaries. Stil mracteristie brincovencse. (C.C.G.)
Biscrim Si. Gheorghe asa cum ara. In 1867; In prim,' plan wad, Lipscani.
Y4'
Fotografie dc Saarmary (B.A.)
rer,' 1_,,I.
lalei respective. A purtat, citava vreme, din pricina noului ctitor, i numele de Biscrica Protopopului".
-
Biserica Siejard, azi därimata, fosta pe strada Luterana, in spatele Palatului Rcpublicii, Mud, dupä traditie, din lemn, pe la 1717, de un Maxim arhiereul" si refäcutä din zid in 1763; numele ei, ca i acela al mahalalei, se trägea de la un stejar 4.
batrin, falnic, din vecinatatea licasului. 5. Biserica Hagin, pe locul carcia, Ruga Hala Traian, exista dupä traditie, in vremea lui Constantin Brincovcanu, un mic schit, Cu o biscrica de lcmn si cu 3-4 augiri, dintre care unul fusese la lerusalim, era dcci
p.
1
-"
F"
I
IN
r-
p. 3
hagiu". Dregitorii domnului continua i ei traditia inaintasilor lor. In octombrie 1710 era gata biscrica ridicad pc locul vel-vornicului Pätrasco Brezoiand de uncle i-a rimas i numele de cam vel-clucerul Mnàilä Maracincanu i vel-vistierul Serban Bujoreanu. In anul urmator, in 1711, membri ai vcchii familii Nisturcl inalta o mica biserica dc lemn In mahalaua Cdrdmidarilor de Jos; ea va fi inlocuita tirziu, in 1854-1856, printr-una de zid. Nu se stic exact data construirii bisericii Stoicti, ctitoria lui i a sotiei Staicu logofatul cc fel de logofat? sale, Despa. Lacasul, tot de lcmn, era dinaintc dc 1726, cind ctitorul rascumpari locul tnai inaintc de la egumcnul manastirii Radu-Voda, domnesc
'A
.s
e .1
gr*?;4
") -
` ',1041
r 11,
It
j
87
www.dacoromanica.ro
In
'
s etir .
88
www.dacoromanica.ro
II
-
I Planfa I. Turnul Co4ei, construit in 1714-1715, ln faa bisericii i spitalului ; aspect din a doua jumatate a secolului al XIX-lea. In prirnul plan, In dreapta, un apar cu butoiul de apí si doniva.
www.dacoromanica.ro
XVI-lca. intr-adevär, un act din 1590, iunie
19,
se refera la un loe de casa, aproape dc jitnita domnicimcic, linga biserica". Cele mai numeroase, comparativ, sint insä biscricilc ridicatc dc nsefte,rugari. Care mcstesugari, in general, nu produc numai marfa, dar o si vind,
sint deci, totodata, negustori. in aceasta categoric intra o serie intrcagi de mcstesugari ncgustori bucurestcni, precum tabacii, cizmarii; clarii, brutarii,
otctarii, sapunarii etc. Doar bäcanii care vindcau marfa adusil dc departe, colonialc" i produsc sudice, chiristigii, carc-si aduccau chcresteaua din satcle noastre dc linga padure, brasovenii mai tirziu udricanii, lipscanii i gabrovenii, care sc aprovizionau din Udrii (Adrianopole), Lipsca i Gabrovo erau numai negustori ; la ceilalti, atclicrul facca una cu prävälia sau se afla linga ca. Inca in 1677, e amintitä o bisericä in mahalaua Sfintului Nicolae din Selari" ;
sub Brincoveanu, Ificasul e zidit din nou de $erban Cantacuzino paharnicul i dc negutätorii Apostol Lazar i Iorgu starbstcle ; pisania poarta data august 1700. Probabil cá cei doi din urrna crau cu banii ; de altfel, intr-un act din 1750, martic 8, prin care biscrica e inchina/ta Mitropolici, numai Apostol e
arätat ca ctitor, färä vreo amintire despre ccilalti
cc-si aveau asezarile in prcajtml-i. Inaintea accstei biscrici, pc a card usa de ficr, ulterioarä, si-a säpat numele hicatusul care a facut-o, Dumitru Pere, si data 1795, aprilie 30, fusesc o alta, cunoscuta sub numcle de biserica Sdpunari/or, cladita pe locul marclui
vornic Cernica : prima mentiunc e din 1675, iunic 5. Numelc se explica prin imprcjurarca cit unii dintrc macelari, din scul vitelor täiate, faceau säpun. sfirsit, amintim biscrica Negusiori, care exista la ince-
putul vcacului al XVIII-lea si era dc lcmn. A ars cu prilcjul incendiului din 1718, cind au ars tirgul" si a fost reconstruita in piatra", den mila a multi crcstini", in anul 1725 sau 1726. Crestinii" sint cupctii" sau negustorii asczati in numar marc in jurul lacasului, i dintre care o scamä s-au i inmor-
mintat in cuprinsul lui. Astfel, jupan Stanciul cojocarul", inmormintat in 1723, jupan Dumitrasco cupetul", in 1742, noicmbrie 24, Matei cupet", in 1747, august 9, Simeon cupet", in 1761, februarie 9 etc. Acesti cupeti" sau negustori erau organizati intr-o frätie, avind in frunte un vataf ; ea se transforma
apoi intr-o brcasla cirmuitä de un starostc. in actul inedit din 1661, manic 10, prin care Ghinca coiocarul vinde lui Cernica cupctul un loe de pravalic,
doi. Accasta biserica din Velar; se pare ca e totuna Cu acme numitä intr-un act din 1691, iunic 20, biserica doamnii Ilincai, cc sa chiama Siete Nicolae", care c aratata ca fiind linga mahalaua Zlatarilor. intr-un atare caz, rezultä deci ca printre ctitorii ei mai vcchi era si cca de-a doua sotie a lui Antonievoda din Popcsti (1669-1672), doamna Ilinca.
in oras in Bucuresti, in ulita cca mare" cu 90 de galbeni bani gata", adica pcsin, printrc martori,
intr-un act din 1670 gisim ca martor pe popa
Rusciuclu", adica din Rusciuk. Brcasla ncgustorilor
$Orban da la doamna". Biserica Otaari, numita
din Bucurcsti obtinc dc la Brincoveanu, prin porunca" din 25 martie 1700, sa plateasca birul in mod colectiv, pe temci de intelegerc sau ruptoarc", anume, 4.000 de ughi sau galbcni anual, in
astfcl dupa breasla respectiva, ai carci membri locuiau,
se vede, prin partea locului, e pomcnita pent= intiia data in 1681 ; era dc lcmn. Pc timpul lui Brincovcanu, in 1708, i se fac innoiri, iar in 1757 e inlocuita prin-
tr-una dc zid, noii ctitori fiind Nlargarit starostele
Niculac cupctul, adica negustorul. Tot un cum", anume jupinul Vasilii Potoccanul", cu jupincasa dumncalui Sanda i cu tiul lor jupin Ghinca" ispravesc de ridicat, la 1 scptcmbric 1692, biserica Sfintul Nicolne din .Virbi. Cu acclasi hram al sfintului Nicolac e hramul cel mai raspindit in bisericile bucurestene-
exista la inceputul sccolului al XVIII-lea un lacas de lemn pe locul celui numit azi Sf. Nicolae Tabard. Adaosul de Tabacul se explica prin accca ca la 1776 un Dima Tabacul si un Draghici Tabacul crau purtatori de grija biscricii, carcia C. Mavrocordat ii daruise
in afarä de jupan Gherghina judetul cu 12 pirgari", este
i
jupin Iorga vataf za cupcti", adica vital
de negustori ; sint de asemenca o serie de cupcti care-si pun si pecetile, ca, de pilda, cu, Cutar cupet",
cu, Dima cupct" ; printre ci este i jupinu Tudor
patru rate. Cunoastem numcic a o seamä de negustori de vazä
din epoca brincoveneascii. Unul este Panä negutätorul", cumnat cu Iorga stolnicul i cu Nedcico, feciorii cluccrului Nedelco din Bucuresti ; el tinca in casatoric pe fiica acestuia din urma, Anca, si luasc zcstre mai multe pravalii ne-o spunc documentul din 8 ianuarie 1681. Una din fctelc lui Panä, Ilina, era, la rindul ei, sotia lui Cirstea visticrul, inrudit cu Filipetii, lar fata lui Dcfta negutitorul" se casatorete in 1694 cu Harvat spätarul. Un alt negutator este Nita cupetul ; el vindc, potrivit actului din 26 iunic 1688, marclui logofat Constantin Brincovcanu,
In 1752 cacti de ritual. Lacasul de zid a fost rcparat in 1864 si in 1940. Un ncgustor strain, Tänasie de la Tirnova", din Bulgaria, dar asezat in Bucuresti, a Mat bani si se ridice aici o biscrica ; voia i-a fost indcplinita de nepotä-säu Stavro", in 1705, scptcm-
viitorului domn, o tigancil pe 25 dc talen. Un al treilca e Dima negutatorul spudcul", adica ccl invätat, a cärui jupineasa, dupa incetarca lui din viata, inchina, la 13 dccembrie 1694, via ei den
brie 8: e biserica
dc oi cu miei mänastirii Iverul de la Sfetagorr,
Scanne,
adica a scaunelor de mäcelari,
dcalul Bucurestilor", trei pravalii in ora
i cincizcci
adica de la Muntcle Athos. Un iubitor dc cultura, Pentru detalii asupra inestesugarilor bucuresteni
vezi partea a doua a acestei lucrari.
prietcn al filozofici, este negutatorul Manul Apostol care tipareste, pe chcltuiala sa, in 1713, la Tirgoviste 89
www.dacoromanica.ro
dou5 earth Pi/de filomficefli, in romineste, tradusi din grecestc, si Maxime filosofice,rii, in greaca vulgari, tradusi din italicnestc. Pe vremea lui Brincoveanu, poatc si a lui $erban Cantacuzino, a trAit un ncgu-
titor Ilagi Vasilic" ;
fcciorul lui, Dumitrasco, starostc dc ncgustori, di, la 22 fcbruarie 1734, o milt-
el case si hanuri", iar un lane zaraful, grcc dup5 numc, %indc chiar in timpul domniei lui Antonie, la 1 aprilie 1669, o suti de stinjeni de mosic la Flocosi, in Ilfov. Un Ghiorghic zaraful odabas" apare G"
negutitor mirturisitor", adici martor in docu-
mcntul inedit din 12 februaric 1688, privind o jumi-
turic asupra unor locuri si case in mahalaua Sipunarilor ; obicciul acesta de a merge la Ierusalim, in hagialic, era rispindit printrc negustorii capittlei, ca i, de altfel, printrc cci din celelalte orase ale tirii. Cca mai vechc mentiune de hagiu" pc care o cunoastem este accca din 15 februaric 1590, cind un Dumitru hagi" este citat ca martor Cu prilejul vinz5rii unei pràvàlii bucurestenc. El precede deci
tate din piv nita de piatri a lui Iane, nepotul lui Ghinca Matraca. Tot un Iane zaraful" poate
Cu mult pe sp5tarul Mihai Cantacuzino, care, insotind
Ianache Vicirescu, cel cc avea si piara o datä cu stipinul silt in ziva crunti de 15 august 1714. Un Cozma zaraful" apare ca martor in cartea pe carc
pc maici-sa Elina postelniceasa, a fost in 1683 in hagialic la lerusalim si la Muntelc Sinai. Un ncgustor
unul i acclasi cu cel din 1669 1689
vinde la 24 august
minitstirii Radu-Vod5 un loc de casA
aici
in Bucuresti", intre poarta ministirii Stelea i aceea a locuintei boierului Rudeanul. Un alt loe al ski se invecina cu acela pe care Brincovcanu, la 17 aprilie 1696, il diruieste dregitorului ski dc credinti,
cu vazi, pe vremea lui Brincoveanu, c Porfir cupetul"; el rim negot Cu blinuri scumpe samur sau zibclini (azi ii zicem vizon), cacom sau hermini, singeap sau petit-gris etc. si, dupi nume, pare a fi rus. De la el cumpira domnul blinurile dc prct dc carc avca ncvoic fic pentru casa sa, fie sprc a lc dirui mai-mirimilor turccsti dc la Stambul si din cetitile dunirenc. Condica visticrici arati ci i s-a
cci sase boieri rinduiti de domnic o dau, sub Brinco-
pl5tit accstui cum" la 20 dcccmbric 1696 suma
Cantacuzinilor. Egumenul mànàstinii Sf. Ecatcrina din Bucuresti arati anume ca dumncalui Nica zaraful, avind casi" pe un loe din oras al ministirii,
de 4.000 de talen i pcntru samurul procurat, riminind
si
i
se mai dca inci 3.000. Deosebit dc bogat
veanu, lui Barbu clucerul Biliceanul si lui Radu logofitul Glincanul (din Glina). Cam in aceeasi vreme triia si Nica zaraful ; feciorul lui, Panait, e amintit intr-un document din 10 decembrie 1734. Cu privirc la accst Nica ni s-a pistrat un intercsant document inedit din vremea lui loan Mavrocordat (1716-1719), din care se vede ci el era zaraful
bancherului de mai tirziu. Un alt negustor bogat in vrcmea lui Brincoveanu este Maxim cupetul
a mers pe cind domnea Stefan Cantacuzino (1714 1716) la dumncalui stolnicul Constantin.si la dumnealui spatariul Mihai de s-au rugat i s-au acolisit [au insistat, s-au tinut de capul lorl in tot fcliul... ca si-mi zici si-i vinz locul undc-i era casa, pini m-au chemat dumncalor pe mine si mi-au zis ca si-i vinzu acel loc; i eu nevrind si vinz locul apirindu-mi in tot chipul... mai pe urmi mi-au zis dumnealor accst cuvint, ci de nu voi vrea si-1 vinzu dc voe, il voi yin& i firi de voe. Deci eu, neavind ce face si auzind i cuvintele dumnealor, care imi
mirgelarul, cu privilii in inima tirgului ; feciorul lui, Constantin, ridicil biserica Sf. Elefterie-Vechi. Diata
zice. a ci il voi da Earl de voe, de nevoe mi-au fost a vinde locul jupinului Nicii in talen i 100." Mcntio-
sau tcstamentul, din 6 februaric
!lam, in sfirsit, pe dumncalui jupinul Dumitrasco zaraful", care, la 18 noiembric 1724, imprumuti pe Map, fimcia Albului cildirariul", cu 30 de talen,
inspirind incredere trebuie sA fi fost Apostol negutitorul", probabil totuna cu ctitorul dc la Sf. NicolacSelari (vczi mai sus, p. 89); el a contribuit, Impreuni
cu alti ncgutitori", la ridicarea chiliilor si caselor patricrsisti" de la Sf. Gheorghc-Nou si a fost cheltuitoriu lucrului acestuia", adici a tinut conturile constructiei, fiind si casier ; ne-o spune pisania, din 20 septcmbrie 1699, a accstor ecarete. $tim din alte mirturii ca accst Apostol era zaraf", deci echivalcnt
1735, prin care
accst urmas de negustor, cl insusi negustor pricopsit,
hotiriístc zidirca licasului, e un document din cele mai interesante, tipic pcntru accasti categoric de locuitori instiriti ai Bucurestilor. Vom reveni asupra accstci diatc mai 'os, in capitolul special consacrat ncgotului. Mcntionim, in sfirsit, un alt negustor, pc. brasovcanul Dumitru Nona, prictcn iubit" al lui Brincos canu, dupi însài cxpresia domnului. Mai inainte, Matci Basarab diduse un calificativ aseminitor Iui jupin Badea negut5torul din BrAila", prictcnului domniei-melc". Intr-un oras Cu o miscare comerciali atit de vie. uncle se vintur5 atitia bani de atitca feluri, c normal sá intilnim zarafi. Am amintit mai sus pe Apostol. Un Manolc zaraful" cumpiíri inaintc dc domnia lui Antonie-vodi din Popesti (1669-1672) un loc pe lingi biserica SI. Gheorghe-Vechi, clidind pe
din care 20 dc talen i cu zcace doi dobinda" adicil 20% ir 10 talen i firi dobindi, pini la Pastele viitor.
Pacca de care se bucuri orasul in epoca brincovcneasci, precum si dczvoltarca lui economicä favorizcazi dczvoltarca culturii. 5colile se inmultesc. Sc intemeiazi sc pare in 1694 in locul cursu-
rilor de pini atunci (vezi mai sus, p. 79) o scoali superioari cunoscut5 apoi sub numele de Academia din Bucurcsti
i
ca capita, la 1 septembrie
1707, un statut precis. In localul cel nou, cládit de domn, de la Sfintul Saya, vor fi trei dascili, cu salariu anual, carc vor preda logica, mctafizica psihologia, fizica si astronomia, retorica, gramatica §i ortografia. Sc vor face lecturi din Xcnofon, Plutarh
90
www.dacoromanica.ro
Tucidide, din cuvinearile lui Isocrat, Dernostene si ale sfintului Grigorc din Nazianz, din cintecele lui Pindar, fabulele lui Esop, tragediile lui Sofocic Euripide, din cugetarile lui Cato si Pitagora ; bincintelcs, se va citi din Evangbelie §i din Faptele apostohlor. Nu vor lipsi exercitiile practice, in scris, la gramatica, dindu-se atentie i ortografiei ; temele vor fi corectatc ; se vor face si dialoguri in contradictoriu. Cursurile vor avea loe numai cinci zilc pe saptamina, joia i duminica fiind rezervatc pentru vacanta i odihna invätaccilor". Scoala de la Coltea,
infiintata o data cu spitalul, intre 1703 si 1707, de cätre Mihai Cantacuzino, nu avea un caracter asa de inalt. Ea era totusi foarte utilá, cu cei doi dascali ai ei, unu pentru stiinti i altu pcntru invataturile incepatoare", dat hind numarul celor care doreau sa invete. Un document din 17 aprilie 1708, dat de Mihai Racovita, domnul Moldovei, vorbeste de aceastä nota creatie, uncle cei ce poftescu a nu-si pierde in zadar vremea tineretilor" pot in dar vistierul invätaturii sa cistige" ; el aminteste si de existenta spitalului de acolo, ideas dumnezecsc, vrednic de lauda". Vcchea scoala de slovenie" de la Sf. Gheorghe-Vechi, unde se pregateau diacii, logofetii
sau grämaticii necesari cancelariei si vistieriei dom-
serii intrcgi de cronici in limba romina: e un fapt de cca mai mare importantil pentru istoria noastrii culturalä. Acum serie
Radie Popescu, cel
mai de scama
cronicar muntean, importanta sa opera cuprinzind istoria Tärii Romanesti de la descalecat" pina la 1729; el rilspunde cronicii Cantacuzinilor,
a card
ultima parte a fost rctlactata dupä retragerea armatci austriece, comandata de generalul Vcterani, din tara (toamna lui 1688). Actin serie i Radtt Greceanu, istoriograful oficial al lui Constantin Brincoveanu, prccum
i
stolnicul Constan/in Canlacuzino. Accsta
din urtna alcatuieste !stork: Tdrii Romeinefli dintru inceput, lucrare neterminata, dar pretioasä prin sustinerea, cu argumente, a originii noastre daco-romanc, a unitätii neamului nostru si a continuitatii lui in Dacia. *Tot stolnicului i se datoreaza si Harm Tdrii Romcinefti, tiparita in greceste i latineste la Padova in 1700, cea dintii harta detaliata a Muntenici
tinind seama de vremca in care a fost alcatuita, o adevarati capodoperä a genului. Sa adäugam Cronica anonimd relatind rästimpul 1688-1714, apoi aceea, in greceste, a lui Mitrofan Gregoras, refcritoarc la evenimentelc anilor 1714-1716, sa tinem scama de traducerile in lirnha romina care au loe in accasta perioadä, traducen i in fruntca cärora sta aceca a Bibliei tipärite
nesti, ii continua existenta. O scama dintre acesti grämatici" depind de biserica domneasca a curtii, bencficiind de scutirile de carc se bucurau slujitorii acesteia. Astfcl, la 4 februarie 1665, Radu Leon acorda asemenea scutiri celor 3 preoti, 1 diacon 6 (sase) gramatici ai bisericii, Mihul gramaticul i
in
Vlãdilà grämaticul, Grama gramäticul, Nica gramaticul, Ivasco gramaticul, Bunca gramaticul" ; probabil ca unii din ei faceau i oficiul de dascali, in strana, la slujbä, iar nu de dascäli de invatätura, pcntru copii. Curtea fiind striijuita, nu e de admis existenta unei scoli in cuprinsul ei. Din scoala de slovenie de la Sf. Gheorghe vor iesi toti traducatorii din veacul al XVIII-lea ai actelor noastre slave, un Lupu dascälul, un Stanciul iereu, un Popa Florea
din Nyssa Capadocici etc. i vom ajungc in mod firesc la concluzia ca intinsa i bogata resedinta a Tarii Rominesti a fost, in epoca brincoveneascä, si un adevarat centru de cultura, cel mai important din tot sud-cstul europcan, intrecind orascle din Ungaria si Transilvania si lasind mult in urma pe acelea din
altii.
Tipografia de la Mitropolic continua sa tipareascä. Aläturi de ea se infiinteaza insa, cu chcltuiala domniei Cu stäruinta i munca lui Antim Ivircanul, alta noua la Snagov. La 6/16 fcbruaric 1696 aparca
prima tiparitura a acesteia pirga i roada nottà", cum citim in prefata anume, Slujba sfintilor Constan/in ,ri Elena. Carti ies nccontenit de sub teascuri
nu numai pcntru noi, dar pentru toatä ortodoxia. Acum, sub Brincoveanu, apare si primul text tipärit pentru turcii crestini : este un proschinitar", adica o descriere a Ierusalimului si a Palestinci, tiparit la Bucuresti in 1701 ; se utilizeaza nu caractere arabe, ci grecesti. Tot cu bani i mesteri trimisi din Bucuresti au apirut, in aceasta vreme, i texte in limba georgiana la Tiflis, in Cauca, si in limba araba, la Alep, in Siria. In afar(' de scoli si tipografii, Bucurestii inregistreaza in epoca brincoveneasca .si alcatuirea unci
1688, sa nc gindim in sfirsit ca Bucurestii sint
acum rcsedinta sau popasul preferat al atitor invätati, laici si clerici, grcci, ca, de pildä, profesorul Sevastos Kymenites primul director cunoscut al Acadcmici doctorul loan Comnen, Hrisant Notara, viitorul mitropolit al Icrusalimului, arhiercul Ghermano
Balcani, exceptind,
bineinteles,
Constantinopolul.
Fata de atitea parti pozitivc, Bucurcstii inregistreaza, sub Brincoveanu, si una negativi: ii pierde cirmuitorul ales de obstea orasenilor. Timp de un veac i aproapc jumatate, inccpind cu Necula al lui Bobanca din 1563, judetul" cu cei 12 pirgari" ai lui aparuse in mod rcgulat in documente ca autoritatea supreml oniscneasca ; de la Brincovcanu incolo nu-1 mai intilnim. Ultimul constatat documentar
este Scrban judetul", intr-un act din 1699, martie 10; la 2 iunie 1707 il gasim intr-un alt act, incdit, in ipostaza dc Serban cc au fost judet" ; nu mai apare insä nici until in functie. Care sa fie motivul suprimarii acestui reprezentant al obstii orasenesti? Si pinä acum, paza i linistea orasului crau asigurate
de vel-agá, omul lui voda ; pe de aka' parte, in caz de absenta a domnului din capitalä, intilnim Inca din prima jumatate a secolului al XVII-lea, exact din 1642 institutia ispravnicilor scaunului Bucuresti" de la until pinil la cinci la numar recrutati la inceput dintre dregatorii de rang secund, apoi d'm re marii drcgatori. Domnul isi puma exer-
www.dacoromanica.ro
91
cita deci autoritatca prin accstc organc ; suprimárca judetului care in celelalte orase ale tirii continua nu se poatc deci explica decit prin dorinta si existe
in cel mai mare centru al tirii, acum mult sporit
de a-si asigura si mai bine controlul administratici
depind cu totul de domnie.
ca intindcre, i ca populatie, si ca bogitie. Orisenii
nu mai au nici un organ propriu inalt, ales de ci,
BIBLIOGRA FIE I.
Aspecte ale luptei pentru pu/ere.
1. C. Giurcscu, Contributiuni la retain/ cronicilor muntent, Bucuresti, 1906, 160 p. in 8°; 2. I.C. Filitti, Arbiva Gbeorgbe Grigore Cantactizino, Bucuresti, 1919,
352 p. in
4°; 3. C.
Strempcl, Sprijintd acordat de
Rusia tiparului romdnesc in secold al XVII-lea, in Studii ,ri cercetdri de bibliologie, I
zino
(1955), p. 15-40.
Bacare,riii sub Serban Cantacusi Constantin Brincoveanti.4. C.
Giurescu, Introducere la volumul Const. Giurescu
N. Dobrcscu,Documenk ,ri restate privikare la Constan/in Brincoveanu, Bucurcsti, 1907, L, p. in 8°; 5. N. Irga,
Constantin-vodd Brincoveanu, Via fa ,ri domnia lui, Vilenii-de-Munte, 1914, 213 p. in 8°; 6. Virgiliu N. Drighiceanu, ln amintirea liii Constan/in Brincoveanu, 1714-1914. Local:wile voievodului. Privire arbeologia, Bucuresti, 1914, 112 p. in 8°; 7. Virgil Drighiceanu, Palatul /Id Constantin-votici Brin coveanu din Bucure,rti, in Btd.Com. mon. is-1., XIX (1926), p. 1-8 ; 8. N.Iorga, L'Acadimie" de Bucarest, in Rev. Hit. Sud-Es/, 1929, p. 1-11; 9. N. Irga, Biserica ,ri palatul de
la Afumati, in Bd. Com. mon. ist., XXIV (1931), p. 33-37s 10. Virgil Drighiceanu, O &kris brIncoveneasc,i dispdruld: biserica Sfintul Ion grecesc din Buctt-
reiti, in hcbinare Ini Nicolae lorga, Cluj, 1931, p. 138-142; 11. Dorica Voinescu, Biserica Antim, in Boabe de grin, IV (1933), nr. 9, p. 539-549; 12. G. Potra, Averea lui Prban Cantactrzino ¡i lntemeierea McIndstirii Cotroceni, in Rev. ist. rom., IV
(1934), p. 300-306; 13. Pr. Grigore N. Popescu,
Un colt de ora¡ ,ri un sfint ideal (Parobia ,ri biserica Hagiu" din Bucure¡ti), Bucuresti, 1935, 272 p. in 8°; 14. M. Reglcanu, Prima ctitorie de la Colka. Un document inedit, in Revista Arbivelor, III (1936-7),
p. 375-379; 15.
I. Ionascu, ,Vcoala de la Coltea in
veacul al XVIII-lea, Bucuresti, 1938, 15 p. in 8°;
16. Dan Simoncscu si Emil Muracade, Tipar romtinesc
pentru arabi in secolul al XVIII-lea, in Cerceldri literare, III, Bucuresti, 1939, p. 1-32; 17. Dim. C. Ionescu, Istoricul tipografiei in Bucure¡li, in Gaz. mun.
X (1941), nr. 454; 18. G. Potra, Biserica Sf. Nicolaelignite', in- Gaz. :nun. (1942), nr. 520; 19. I.D. Stcfinescu, L'église Doamnei" (de la Princesse) à Blaure,rti. Les peintures murales, in Bill. Co,,,. mon. ist., XXXVI (1943), p. 7-35; 20. Gheorghe Crutzcscu, Podtd Mogo¡oaiei. Popestea unei slrdgi, Bucurcsti, 1943, 298 p. in 8°; 21. Constantin C. Giurescu, Livres !tires imprimis it Bucarest, in Rev, ist. rom., XV (1945),
p. 275-286; 22. Aurel Decei, Din tipdriturile orlentale la Bug-m.40i seco/id al XVIII-lea, in Rev. ist. rom., XV (1945), p. 365-371; 23. Corina Niculescu,BisericaScanne, in Analecta, 111 (1946), p. 49-59
24. Radu Perianu, Un negustor brdilean prieten cu Maki Basarab, in Rev, hi. rom., XVI (1946), p. 344 354 ; 25. Constantin C. Giurescu, Relatide economice di,,/re romdni ,ri rtt¡i pind la Regulamentul organic, Bucuresti, 1947, 53 p. In 8° si o hard ; 26. L. Uzi-
rescu-Ionescu, Dinu V. Rosetti, Gh. Ionescu, Gheorghe Astangii, Hora Teodoru, Sdpaturile arbeologice din sectorul Curtea-Veche, in Bucure¡ti. Re.zultatele .rclpattrilor, p. 184-261; 27. Gabriel Strempel, Sprijinni acordat de Rusia tiparldui romdnesc in secola al XVII-lea, in Shield ,ri cerceldri de bibliologie, I (1955), p. 15-40; 28. Stefan Olteanu, Me¡te,rugurile din Bucure,rti in seco/ele XVI si XVII, in Shall, XII (1959), 5, p. 71-112; 29. Pr. Nicolac Serbinescu, Mdriurii istorice despre monumentele religioase din Bucu-
refill de altddat4, in Bis. ort. rom., LXXVIII (1960),
1-2, p. 83-116; 30. G. Potra, Portia domneascd de slovenie de la biserica Sf. Gheorgbe-Veciti din Buellre,rti,
in Glasul bisericii, XX (1961); 31. I. Nanu,
Un monument istoric de ark) religioasd: &fork: mitropo-
Maui Antim Ivireanul, in Bis, or!. rom., LXXIX (1961), 3-4, p. 223-318 ; 32. Dan Berindei, Irpravnicul sail ispravnicii scant:dui Bucure¡tilor, in Shad ,ri ceret/rid iiiinti fire. I storie, Iasi, XIII (1962), I, p.129 138 ; 33. Radu Popa, Alogoloaia, Bucurcsti, 1962, 89 p. in 8'; 34. N. Stoicescu; Hanul lui Constantin Brincovean,,, in Materiale de istorie ¡i muzeografie, Bucuresti,
1964, p. 346-354.
www.dacoromanica.ro
BUCURETII IN PERIOADA FANARIOTA
Daca pentrst lard, se, genere, perioada fanariold inseanina o scddere polifica morale), pentru Bucure,di ea reprezinia an spor ea 'Winders, pop ulafie
Privid in general, perioada fanariotilor este o perioadä de regres. Sub raport politic, se inregistreazi, incontcstabil, in toate privintele, o scadere. Armata nationalä c foarte reclud, iar domnii ajung nistc simpli functionari ai sultanului, carc-i schimba des; presiunca fiscala se accentucaza ; atmosfcra moralä e grca ; intriga, mita si bacsisul au tot mai mare prct ; in schimb, carat-Ureic devin din ce in cc mai rare. Sint si uncle aspectc pozitive: se desfiinteaza stravechea institutie a Ruradniti: taranii devin deci, legal, libcri, chiar dacä exploatarea lor, lipsindu-le pämintul, continua' de catre stipinii mosiilor pe care sint asezati. Desfiintarea rumániei poate fi conside-
rata ca prima lovitura adusi sistcmului feudal, ca inccputul desträmarii feudalismului. Un alt aspect pozitiv e intemeicrea de scoli, spitale, aseziminte filantropicc, prccum si alcatuirea de legiuiri noi ; toate acestea nu compenscaza insi marile scaderi ale perioadci fanariote, perioadi ce se intindc pe
gospodarie.
anii de rcstriste: au loe razboaie, cu toatc necazurile si greutatilc incrente lor ; bintuie molime, in special fioroasa ciuma ; izbucncsc focuri care transforma in cenusa, in citeva ceasuri, mahalalc intregi ; se adaugi cutremurcle, uncle foartc putern ice, si inundatiile, destul de dese. Dar dupa ficcare incercare, orasul se reface, uncori uimitor de repede, si merge inainte. Este impresionanta vitalilatea Bucurcstilor
de fapt a bucurestenilor avindu-si temciul pe de o parte in activitatea Ion neincetata, ca mcscriasi, negutitori, cultivatori, si in puterea Ion de adaptare la imprcjuräri atit de diverse si adesca potrivnicc, pe de aid parte, in cnoacitatea lor de rcfacere, ca in tendinta lor spre noutate, spre progres. Asa se explicil de cc a putut orasul, cu mate cumpcnele prin care a trecut, sa se mentina, sa sporeasci si sa ajunga la ceca ce este astazi. Dar pentru a intelege progresul Bucurcstilor in accastä vreme trcbuie sa tinem scama mai intii de
mai bine dc un secol (1716, in Moldova 1711-1821). Totusi, Bucurestii cunosc in accst ristimp, in care incepc si se dezvolta dcstramarea feudalismului, o evolutic ascendentä dezvolmrca economica c in progrcs ; se infiintead manufacturi in oras si in apropierca lui ; mestesugarii sint tot mai numcrosi si mai specializati ; apar i mestcsuguri noi ; populatia creste ca numar i nivel cultural ; suprafata orasului
Factorul politic. Resedintä, acum necontestata, a Ora, orasul este nu numai centrul economic ccl mai important, dar si ccntrul puterii politice si administrative,
se
mareste, prin infiintarea de noi mahalalc sau carticre ; se construiesc tot mai multe case si privalii de zid ; numärul lacasurilor bisericcsti sporeste considerabil ; apar, in sfirsit, preocupari edilitare, infiin-
este magnetul care atrage si grupcaza in jurul ci, dupa cum, la Constantinopol, palatul sultanului, Sublima PoartA", sau, in extremitatea cealalta a Europei, intr-o aid lume, curtea din Paris a regilor
tindu-se primele cismele, ca api adus5 pe olane
Frantei. Dregitorii cauti sa fie sau sa ramini in Bucu-
de la izvoare dinafara orasului, si luindu-se misuri in ce priveste curitenia, luminatul si alinierea strizilor. Nu lipsesc, bineinteles, nici in aceast5 vreme,
resti, cit mai aproapc de domn ; banul Olteniei se muti aici (1761), lasind la Craiova un caimacam
centrul sprc care tindc tot cc este energic, putere creatoarc, spirit de initiativa, dorind de a ajunge. Curtea domneasca din Bucurcsti, undc se fac numirile in dregatorii, cu foloascle respective, unde se dau scutirile de däri, dc uncle sc revard favorurile,
sau
loctiitor. De altfel, acum, dupi reforma lui 93
www.dacoromanica.ro
Constantin Ma% rocordat, dregatoria este singurul
detasament de catanc", sub comanda cäpitanului Stefan
criteriu al nobletci, al boicriei, cu diferitele ci avan-
Dettine zis Pivoda, care inträ pe neasteptate
in
tajc. Toad lumea alearga dupä slujba, mare sau
Bucuresti
iau prizonier pe domn si familia
lui
mica, dupä leafä. De aceea dregatoriile se inmultesc
(25 noiembrie 1716). Cu acest prilej s-a fasculat si multimea säracä din oras si, impreunä cu catanele", au atacat caselc boieresti i pravaliile ; un cronicar contemporan aratä cá nimic nu era in stare sa scapc pe cei urmariti ; ei nu puteau sä se ascunda nici in case, nici in pravalii, nici in manästiri, nici in hanuri". Iar un alt cronicar contcmporan adaugä: Atita groaza era, cit limba de om nu poate povesti". Au pierit atunci i citiva dintre dregatorii laici clerici, grcci tarigradeni. in locul lui Nicolae Mavrocordat, dus prizonier la Sibiu, turcii numesc domn pe fratelc lui, pe loan. Scurta stapinire a acestuia doi ani si vreo trei luni inseamna pentru in-
considerabil ; ajung sa fie, spre sfirsitul vcacului
al XVIII-lea, sapte mari vornici si trei mari logofeti sub voclä Caragca (1812-1818) patru si stau con Mid in capitala ; nu mai amintim dc puzdcria dc slujbasi ro ijlocii si mici. E normal ca intr-un asemenca ccntru, carc concentreaza toata puterca politica
i unde se aduna veniturile intregii tad,
sa sporeasca numarul mestesugarilor si negustorilor ;
ei produc si vind tot soiul de märfuri autohtone si straine ; se stabilcsc legaturi directe cu Lipsca (Leipzig),
vestitul centru comercial al Europei Centrale. Unii
dint= negustori string averi mari si au capitaluri importante in numerar, anuntind pc viitorii bancheri. In acelasi timp apar in viata socialä a orasului lucritorii manufacturilor ; numarul acestor Iticratori sporcste spre sfirsitul epocii fanariote.
PINA LA TRATATUL DE LA KUCIUK-KAINARGI (1716-1774) Epoca fanariotilor incepe, si in Muntenia si in Moldova, Cu domnia lui Neculai Mavrocordat, care ocupase mai inainte functia de mare dragoman sau talmaci al Portii. El inträ in Bucuresti la 10 februarie 1716; citeva luni mai tirziu, in iunie, izbucneste razboiul dintrc turci i austrieci. Acestia din urma, sub conducerea vestitului general Eugeniu de Savoia, victorie la Petrovaradin (5 august); cade in luptä insusi marele vizir, Gin-Ah, repurteaza
o
strälucita
cel ce condamnase la moarte atit pe Brincoveanu cu fiii sal, cit i pe Stefan Cantacuzino cu rudelc sale.
Nicolae Mavrocordat, dupa o incercare neizbutita de a opri patrunderea catanelor", adica a soldatilor
i
treaga tan'', dar pentru Bucuresti, in special, un
cumul de nenorociri: in februarie 1718 ia foc orasul,
incendiul pornind dintr-o casa mica
si proasta.
Atit s-a atitat foc mare povesteste Radu Popescu cronicarul cit mergind asupra Curtii domnesti, au ars toate casele, scäpind numai cele boltite, trecind foc i peste Curte, au mers pinä la margine, arzind i tirgul, si manästiri, si case boieresti, si tot ce era inainte." Amintirea acestui foe s-a pastrat multi vreme ; intr-un document din 1754, februaric 10, privind doua pravalii din partea tirgului uncle sa fringe fierul", se spune ca ele au fost stapinite de o biserica din Tirgsor pina la domnia lui Ionvocla Mavrocordat, cind au ars focul Bucurestii... arzind i accale doao pravalii". Dupä foc a urmat, In primavara si vara aceluiasi an, secetä grozavä deci, foamete. Atit de cumplita a fost accasti foamete ne povesteste acelasi cronicar cit multi oameni murea de foame, nu numai la tarä, ci i in Bucuresti,
in toate diminetile se gasea oameni morti pe uliti de foame". Ea a tinut pina la noua recoltä ; intre timp, in primävara urtnatoare a trebuit sa se aduca faina de la turci". in sfirsit, dupa foc si foamete, a izbucnit ciuma, tot in 1718; o aduscsera, ca de obicei, armatele turcesti venite din Rasarit, unde
din tara, se rctrage pcntru un moment la Rusciuc, de uncle revine cu ajutor turcesc. Reintors in Bucu-
aceasta molima era endemica. Un act inedit, din luna noiembrie, privind un codru de loc din sus de Curtea domneasca cc vine aläturea de Dimbovita", nc arata cá acest loe fusese al popii Dima i, apoi, al preotesei
resti, el pcdepscste pe citiva dintre cei care trecusera
lui,
de partea nemtilor": boicrii Barbu Bälaccanu, Patrascu Brezoianu i Lupu Costachi sint decapitati ; mitropolitul Antim Ivireanul, caterisit", adica depus si trimis in surghiun la Muntele Sinai, e ucis pe drum, in Peninsula Balcanica, de garda turceasca ce-1 insotea i aruncat in riul Tundja, un afluent al Maritzei. Apoi Mavrocordat trimitc impotriva austriecilor, in Oltenia, mai toate fortele putine
mai departe in document
austrieci, in Oltenia, si ingrijat de partidul filo-austriac
de care dispunea. De aceasta imprejurare profita ceilalti membri ai partidului filo-austriac Serban Bujoreanu vornicul, Grigore Baleanu logoBtu', Golescu spatarul, Ilie Stirbei vistierul si altii pentru ca sá anunte pe austrieci ; acestia trimit un de altfel
Ila. Iar cind au fost acum de curind
Itii //mark
citim s-au intimplat i prcotesii
de dime. Se pare ca domnul insusi a
cazut victima molimei, murind la 23 februarie 1719; cronicarul Radu Popescu sustinc ca ar li pierit de
lungoare", adica' tifos. E probabil ca ambele boli sa ti bintuit Bucurestii. In asemenea conditii grele
foametc si ciumil
rcia tronul Nicolae Mavrocordat, intors la Stambul de citeva luni de la Sibiu, din captivitatea austriaca. In timpul domniei lui, de unsprezece ani si jumätate, fad razboaie i navaliri, orasul a izbutit sa se refaca chiar sti creasca. In acest rastimp, domnul 'Malta falnica sa ctitorie de la Vacaresti, spre sud-est de
94
www.dacoromanica.ro
0
go,
tor
I
Mil- I
(
I'
?A7
';
r
;dig%
rA
)
1
I
I. .16
I o
I
1.
.
- 4,, a ,
ersz%. ,
X
f ,
)1,,.
¡ di . I
,
A )) f 10
95
www.dacoromanica.ro
S'L r
1
oral (vezi fig. 32). Temeliile ei se pusesera inca din prima domnic, in 1716; lucrul se rcluasc in 1719, constructia biscricii era gata in scptembrie 1722: asa nc spune pisania, in liraba romana, dc dcasupra usii de intrare. Tirnosirca avu loc, cu mare pompa, doi ani mai tirziu, la 24 scptembrie 1724. Bogat inzestrata, manastirea trcbuia, ca din veniturilc ci, poirivit asczamintului cuprins in hrisovul solemn dat dc domn, streinii sa-i primcasca, prc goli sa-i imbrace, flAminzii sa-i sature, bolnavii sä-i caute, pre cci din temniti sa-i cercetcze cu mila". In cuprinsul lacasului era si o bibliotcca ; ea cuprindea carti biscriccsti si profane in diferitc limbi, anume grecesti, latinesti, greco-latine, arabesti etc.": asa nc spunc Efrem, patriarhul Ierusalimului, care a cercetat-o. Accasta biblioteca nu trebuic confundata cu biblioteca personalä a lui Nicolac Mavrocordat, celebra printrc contcmporani, continind unicate cumOrate cu bani grci, nici Cu biblioteca tinarului ski fiu Constantin, al carei catalog il cunoastem. La curtca accstui domn au stat de altfel invatati renumiti, cum a fost clasicistul stefan Berglcr, din Bra-
in hrisov spitalul intemeiat la Coltea de Mihai Cantacuzino este numai de bolnavi dc cci cu ranc si bubosi". Prin urmare, face el acest nou spital, care,- pe linga partca dinlauntru", undc vor fi cei atinsi dc alte boalc", va avea si o parte dcnafara", cu case" izolatc pcntru ciumati, ca la un lazaret", asa incit sa nu se smrecluiascii" adica sA se connici ceilalti bolnavi, nici poslusnicii", tamincze adica ingrijitorii accstora. Pcntru intrctincrc, Ghica da spitalului si manastirii trci mosii mari domnesti Draganestii in Prahova, Picrsica in Ialomita Rusii in Tcleorman plus viile domncsti de la Sarata.
In vremea lui Grigorc al II-lea Ghica are loc si reorganizarea vamii sau carvasaralei" din Bucuresti ; cuvintul carvasara" vine din turcescul kervan stray (kiarvan seray)", adica locul, clidirea unde trag caravancle. Intr-adevar, marfurile importate, atit de peste Dinka, cit si din Transilvania si dinspre miazanoapte soseau in oras in caravane de care Cu coviltir
sau de cai purtind poveri", totul bine päzit. Nu avem detalii asupra acestei reorganizan, daca domnul
sov, si medicul Vanderbcch, care a alcatuit o descricre istorico-fizico-ropografica" a subsolului Oltenici. Lui Nicolae Mavrocordat i se datoreaza i ridicarea,
a precizat locul unde se facca vamuirea si daci a ridicat vreo cladire in accst scop ; stim numai faptul sc produce in 1733; un an mai tirziu, se re-
in 1723, a paraclisului, inglobat in locuinta mitro-
organizeaza intregul sistcm vamal al çarii, sporindu-se taxcic si rcvizuindu-sc cotcic pc care le primeau manistirilc, in urma diferitelor donatii domnesti, din acestc
politului
azi
a
patriarhului
paraclis
a
carui
timpla e o adevarata bijutcric. Tot el a ficut case domnesti", Cu foisor" pentru frumoasa priveala" si cu grädina, pcntru plimbarca domnici-mcle si a altor domni cc s-ar intimpla a fi in urma domniimele": asa citim in actul din 2 martic 1724, prin care acorda minastirii Radu-Voda o mila anuala de 60 de talen, drcpt despagubire pentru locul de pc mosia ei pc care ridicasc zisele case. in jurul acestora s-a dezvoltat apoi o intrcaga mahala, care si-a luat numelc de la foisorul amintit. Cascle domncsti nu s-au piistrat ; a camas insä pina astazi biserica, purtind acclasi numc, ridicata alaturi, in 1745, de sotia lui Nicolae Mavrocordat, doamna Smaranda. O noua epidemic de cium5 marchcazi sfirsitul acestei domnii, dupá cum marcase si inceputul ci. Domnul insusi ii cade victima ; moare la 14 scptcmbrie 1730 si e ingropat in ctitoria sa de la Vacaresti, intr-un frumos mormint de marmura. Accasta cumplita naprasnica boala" cum ii spunc cronicarul ivindu-se si in vara lui 1734 intr-un act inedit din
5 martic 1735 citim: cind au fost asta-vara, fiind boala ciumei in oras" determina pe Grigorc Ghica, unul din urmasii in scaun al lui Nicolac Mavrocordat, sa intemeieze, la rasarit de Bucurcsti, pre apa Colintinii, la fintina cc sa zicc a babel", un spital dc saraci
bolnavi" cu o sectie spcciala pcntru ciumati. in hrisovul pe care-1 da voicvodul, la 12 octombric 1735, de inzestrare a acestui spital si a manistirii
taxc. O preocupare similara, de caracter economic, constatam si pe vremca urmasului in scaun al lui Grigore al II-lea Ghica, Constantin Mavrocordat. Acesta construieste, prin anii 1739-1740, un bezesten", adica o mane cladire patrata, cu pravalii de jur imprejur, ca in pieta" ; explicatia termenului, tot de origine turceasca, ca atitia alti termeni privind comertul si marfurilc, nc-o da insusi sccretarul domnultii, francezul Flachat, care adauga cA accste pravalii nu putcau fi ocupatc deck de ncgustori straini... grcci, turci sau unguri" si numai cit timp i5i vind marfurile pe care le-au adus. Dacit vreunul din ei vrea sa se aseze dcfinitiv in oras, atunci mai-marcle brcslei c insarcinat si-1 ajute a-si face locuinta".
Sc pare ca bezestcnul" a fost numit mai tirziu hanul Gabroveni", deoarece aici trageau de prcferint5 negustorii din Gabrovo, cunoscutul centru mestesugaresc bulgar ; el vcnea dcci chiar in spatcle Curtii domnesti, in inima tirgului". Accasta domnic a lui Constantin Mavrocordat, cca mai lungi (1735-1741) din cele 6 domnii muntenc ale lui a mai stapinit dc patru ori si in Moldova inscamna pcntru istoria Bucurestllor o succesiune de grelc
incercari. Elc sint in Icgatura cu razboiul turcoineeput in vara anului 1737 si incheiat austriac prin pacca de la Belgrad (18 septembrie 1739)
la
cit sufera lumea, si in special siracimea, de lipsa
care se adauga o serie de calamitati naturale. prima lunä a campaniei, turcii sint in defensiva; armata austriaca, sub comanda gencralului Wallis, pitrunde in tara, ocupi Cimpulungul si Curtea-de-
unui loc rinde si he ingrijiti cei bolnavi ; caci
Arges si inainteaza spre Bucuresti, de unde Mavro.
vecine, ridicate intru cinstea si lauda marelui mucenic si Mmddlatoriu Pandeleimon" [Pantelimon], se arati citim
96
www.dacoromanica.ro
cordat se retragc sprc a nu pati ca tatal sin in 1716. Catanele" ajung la Cotroceni la 22 iulie, dar dupa douä saptamini numai sint obligate si se retraga in fata dctasamentului turcesc, care insotea pe domnul
reintors. E lesnc dc inchipuit cc s-a petrecut in oras in accst rastimp. Cronicarul moldovean loan Neculce ne spune cä turcii, la rindul lor, au facut rea prada" in Bucuresti ; Alitropolia au prefäcut-o in mecet" sau geamie di s-inchini intr-insa pase. lar, dupa aceca, in al doilea an al räzboiului, in noiembrie 1738, cind tätarii, neizbutind si treacä muntii in Ardeal si sufcrind pierden, se intorceau furiosi, pradind i arzind", acelasi cronicar adaugi: Au lovit pren Bucuresti, hind domnul in scaun, s-au prädat tirgul tot, cu manastiri cu tot, s-au gasit multime de avere. Si domnul n-au putut sä ispravascä nimic, si nu-i lasä si prade ; cc-u gäsit, a boierilor pribcgi si nepribegi si a negutitori pin hanuri, tot au luat." Alai mare ncnorocire a fost
nc arata pe de alta parte cá cxistau, la acca datä, trci
biserici noi in partca de rasarit a Bucurcstilor, anume biserica Ceauf Precup", linga care se va cladi peste sase ani biserica Olari de accea un plan din 1847 arc urmatoarea mentiune: biserica Ceaus Precup, ce-i zice astazi a Olarilor" apoi biserica Panielimon, cu acelasi hram deci ca i manastinca, i biscrica Zanca/ni (Verbi).
Breslele de mestesugari si negustori sporesc ca nu mar, isi diferentiaz1 din ce in cc mai precis domeniul de activitate i inccp sa aiba si importantä politicá. Aceasta se vede cu prilejul miscarilor din 1753, 1764, 1765
care si este numitä miscarea rufetu-
rilor" adica a brcslelor
si 1769, cu prilejul intrarii
armatei ruse in oras. Motivul acestor miscari e dc ordin economic : apdsarea fiscald excmivd a unor domni
roaiei", arata cä au murit de duma sora noastra
fanarioti si a creaturilor accstora, doritoare dc a se imbogati in cel mai scurt timp i trcbuind, pe de alta parte, sa plateasca sume enorme la Constantinopol atit meghistanilor" sau inaltilor demnitari turci, cit si fanariotilor influcnti care erau capuchehaiclele" sau reprezentantii diplomatici ai domnilor la Poarta. Prilejul miscarilor este oferit de lupta dintre boierii si acolitii domnesti, multi din ei greci, ocupind dregatoriile importante si lucrative, si ceilalti boicri, in majoritate romani, din opozitie. Este, asadar, o reeditare a luptelor i främintärilor din veacul al XVII-lea, avind ca scop pitierea cu multiplele ei avantajc. in accasta luptà pentru putcre, opozitia
Marica i fie-sa Ioana, nepoata noastra", i cA, inainte de moarte, au läsat cu diata", aclica testament,
facc apel la oräseni, la masa mestesugarilor i negustorilor bucuresteni, fagaduindu-i micsorarea därilor
Mitropolici casele cu locul cit cuprinde din mahalaoa Popescului, linga podul lui Serban-Voda". Tot
;i determinind-o astfel sä se miste. Asa s-a intimplat in 1753, cind in ziva de Sf. Constantin (21 mai/ 1 iunie), tot norodul Bucurestilor" cxprcsia este a istoricului contemporan Mihai Cantacuzino s-a strins la Mitropolie si, in frunte Cu mitropolitul Neofit, s-a dus la dregatorul turc, cc tocmai sosisc
insä cinma, tovarasa obisnuita a razboiului. Ravagiile
ci sint extraordinare: o notitä contemporana aratä ca ar fi pierit in Bucuresti 33.000 de oameni, 233 de
preoti si 3 arhierei, iar cronicarul grcc Dapontes spunc ca numai din iulie pini la 1 octombrie 1738 au murit 10.000; cifrele, in special prima 33.000 de oameni
ni se par totusi exagerate. Un document
inedit din 25 martie 1740, dat de doi bucuresteni, Andrei si Cirstca, fratii jupineasii Alaricai Leunda-
In acelasi an, 1738, a avut loe si un cutremur puternic in ziva de 31 mai, pc la trei jumätate dupa masa
si s-au abätut asupra tarii si lacustele, o alta plaga periodicä a vremii. Erau asa de multe, incit le rineau oamenii cu lopctile. De aici, lipsa, foametc. Sccuiul
Kelemen Alikés, care zaboveste citva timp prin Bucuresti in iarna 1739-1740, spune ca piinea lipseste in ora i adauga : Nu e de mirare, cid de nicaieri nu se poatc aduce nimic ; iar aci e inghetat totul tun: apa, moara i morarul". In cele trei decenii care urmeaza, pini la razboiu I ruso-turc din 1768-1774, Bucurcstii nu mai cunosc praclaciuni ale armatelor straine ; mai bintuic insa ciuma in doua rinduri, o data in 1756, si alta data in ultima domnic a lui Constantin Mavrocordat (1761-1763). Dar cu toate ravagiile molimci, populatia, la sfirsitul acestui rastimp, e sporitä, iar orasul creste ca intindere, adaugindu-si noi mahalale. Pentru aceste noi mahalale sé cladesc noi biscrici, cum c accea cu hramul Eleflerie, terminatä de zidit la 4 mai 1744, aceea din Olari, a carei pisanie poartä data octombrie 1758 si arati ca ctitori pe Dumitrasco
In capitalä spre a ancheta o plingere impotriva domnului Matei Ghica si a grecilor sal, si a confirmat aceastä plingere. Urmarea a fost scoatcrea I ui Matei din domnia Tarii Rominesti i transferarca lui in Moldova. In 1764, domnind Constantin Racovita in realitate insä grecul Iordache Stavracoglu
bas sau
prim-capichihaia" o samä din boierii opozitiei, in frunte cu batrinul i ambitiosul Constan-
tin Dudcscu, sint inchii i, la urma, pusi chiar in lanturi. Motivul : sa spuna cc s-a fäcut cu 2.806 dc pungi de bani desprc care se afirma ca ar fi fost incasatc in plus, in domnia predeccsorului, peste cele 7.200 recunoscute oficial. Tratamentul dur aplicat
capitanul i alti crestini", sau biserica Finfina Bou/ni,
celor inchisi, pe de o parte, dar mai ales apasarca fiscalä in continua crestere produce reactia populatici bucurestene ; indemnatä de boierii opozitionisti ramasi libcri, multimca se rascoalä, clibercaza cu forta pc cei din inchisoarc i apoi o parte din ca porneste sa Sc plingä unui capigibasa sau agent turc cc Sc afla in capitalä, iar alta parte spre Curtca
numitä ulterior Popa Tatu, ctitoria lui Alihai Cantacuzino. Un hrisov din 1752 al manastirii Padtelimon
domneasca. Speriat de cele intimplate si tcmindu-se de urrnari, Constantin Racovitä, alcoolic inveterat,
Racovita vel-vistier, pe Mihai bacanul, pc Iancu
97
www.dacoromanica.ro
se sinucide, bind o cantitatc enorma de spirt de melisà (7 februarie 1764). Domnia fratclui i urmasului sail la tron, Stefan Racovita, incepe prin taierea a doi boieri: stolnicul Stefänache Cremidi i medelnicerul Iordache Bijescu ; executia are loc la poarta de jos a Curtii domnesti si urmareste sa bage groaza in opozitie i s-o fad sa nu mai reclame. Urmeaza stoarcerea tarn prin did grele i expedierea pungilor de bani la Constantinopol. Dar din cele 2.800 de
pungi, reclamate din nou, nu se pot implini decit 200. Pentru rest, sint pusi la inchisoare, potrivit indicatiilor aceluiasi faimos satrap Iordache Stavracoglu, optsprezecc mari boieri, legati de git si de picioare". Nemultumirea creste darile grele nu i, peste citeva luni, populatia scazusera de loe
orasului se mica din nou. O insemnare contemporana ne aratä cá s-a intimplat rascoala din partea rufeturilor [breslelor] din Bucuresti, vincri, a doua dupa Inältare adica la 13/24 mai 1765 stringindu-se la Mitropolie cu sunet de clopote, ccrind
de la mitropolit si de la boieri mila
i ierlare de
ddjdii". Dar oamenii lui yip& turnagiul cu dumnealui spatarul i aga Ipsilanti, cu bclii i albanezii,
cu pistoale... i-au imprastiat la [ceasurile] patru din zi ; si au taiat la poarta din jos adauga insemna-
pe unul Coman bogasierul din Giurgiu, pe un rob al lui Panaioti ceausul si pe un croitor ; iar pe boierii fruntasi ce erau inchii i-a mutat cu inchirea
soarea de la camara la beciurile dindarat...". Cu acest prilej se pare ca au fost atacate i uncle case boieresti.
Asa ar rezulta din actul inedit cu data de 7 iunie 1766, in care, relatindu-se o cercetare asupra casei boierilor Rudeni din mahalaua Antim, Sc spune ca unul din mahalagii, Draghici bacanul, a marturisit
cal si el la acci bolovani au taiat cu toporul, pus fiind da silnici in vremea trecutei dupi urma razmi-
a grozavci apasäri fiscale. In primavara lui 1769, bande turcesti, venite de la Rusciuc i Giurgiu, sub pretextul räzboiului cu ruii, jefuiesc si ucid in Bucuresti i in alte orase ale tarn. O cercetare oficiala
facuta la 9 mai de un reprezentant al sultanului constata eá in capitalä au fost ucise 42 de persoanc, barbati i femci, i ranite 25; de pe urma jafului a suferit i Biserica Armeneasca. Garnizoana turceasci
trimisa de vizir spre a asigura paza orasului era redusa : vreo opt sute de oameni. Aflind de accst lucru, Carazin, inteles cu spatarul Pirvu Cantacuzino,
expediaza un corp de volintiri", adica de voluntari romani i arnauti, impreund cu ceva cazaci ; accstia ataca, la 16 noiembrie 1769, in revarsatul zorilor, prin surprinderc, Bucurestii, gonesc, ajutati de or-a"feni, pe turci si prind pe insusi domnul tarn, Grigorc al 111-lea Ghica, ascuns in hanul lui Serban-Voclä, intr-o privalie lipscancasca". Este evident ea Ghica, daca ar fi vrut, putea scapa, retragindu-se sprc Dunäre ; adevarul este ca i-a convenit sá cada prizonier, deoarece se temea ca, ducindu-se la turci, sa n-aiba soarta domnului moldovean Grigore Callimachi, decapitat numai cu douà luni inainte. Poatc 6, in sinea lui, era chiar favorabil rusilor. Indata dupä succesul loviturii, sosi si colonelul sou polcovfusese inaintat tare timp cu trupe nicul Carazin ruscsti ; el imparti pufti 1i praf la multi din/re ord,renii
iar pe domn il expedie, prin Iai, la Petersburg, unde fu bine primit de imparateasa Ecaterina. Desfasurarea ulterioara a operatiunilor militare in preajma Bucurestilor nu e intotdeauna favorabila : Pirvu Cantacuzino piere intr-o lupta linga Comana, iar detasamentul ski c distrus ; Carazin insusi trece printr-un moment greu. In iunic 1770, rusii, operind o concentrare a fortelor in vederea batalici decisive, se retrag din Bucuresti, care e ocupat de noul domn, aderenli,
rite". Mara dc cazul cind termenul razmirita" nu se refera la cele petrecute in razboiul din 1738;
Manolache Giani, numit de turci cu o luna mai
un asemcnea inteles al lui vom intilni
februaric, pe dud era numai ban al Craiovei, sa intrc in capitalil, dar nu izbutise. De altfel, noua situatie dureaza putin. In urma infringerii grave
i
in legatura
cu razboaiele din 1768-1774 si 1786-1791 (vezi mai jos, p. 104). Miscarea breslelor bucurestene n-a
ramas fära urmari. Dei reprimatä, ea a dus, peste trei luni, la mazilirea lui Stefan Racovitä, trimis in insula Mitilene (Lesbos), si a contribuit la executarea patronului acestuia, Iordache Stavracoglu. La plecarca mazilului din Bucuresti s-a strins tot norodul, strigind, injurindu-1 i aruncind in careta lui
cu noroi si cu baliga": asa ne spune alta marturie contemporana. 0 manifestare semnificativa au avut paturile popu-
'are ale orasului in timpul razboiului ruso-turc, cc izbucncste citiva ani mai tirziu, si anume, cu prilejul intrarii primului detasament rus, in noiembrie 1769,
in Bucurcsti. Declaratia de razboi avusese loe la 30 octombrie 1768; in tara exista un partid filo-rus, in frunte cu Pirvu i Mihai Cantacuzino legatura
se facuse prin emisari, cum era maiorul Nazarie Carazin ; el gasise adercnti si in rindurile maselor, care asteptau de atita vreme o usurarc a greutatilor,
inainte. Accsta mai incercase la 26 ianuarie
i
la 5
pe care o sufera vizirul in lupta de la Cahul (1 august)*
NIuntenia e ocupatä din nou de rusi: trupele Ion reintra in Bucuresti la 25 noiembric 1770, iar Giani se retrage peste Olt. In timpul acestor operatiuni militare, orasul, evident, a suferit pagubc ; s-au dirimat i stricat case ;
s-au pierdut bunuri. 0 serie intreaga de märturii, cum sint, de pilda, actele inedite din 15 octombrie 1772, 29 aprilie 1775 si 19 mai 1780 amintesc de zapiscle präpädite in vremca räzmiritii". Intcresant e cazul rclatat de actul din 29 aprilie 1775: Leita ovreica din Bucurcsti" da jalba lui vocla cum cis este mai mult de 30 de ani de dud cu sinfonic [lutelegere, contract] i cu tocmeala pe an cite talen i 30 am luat un loe de la sfinta Mitropolie, pc carele am cheltuit aproape de cinci pungi de bani de am facut case si am plätit chiriia pe ficstecare an, dupa tocmeala ; in rremea rdzmirilii, din intimplarea vremilor,
98
www.dacoromanica.ro
ncmaiputind a sta aicca, in Tara Romaneasca, allii am mers 1i en in Transilvania. Viind de acolo, toate ceale dupe inprejur, le-am gasit stricate, fari numai cc ramasease zidurile pe care puteam de a le drege Cu mai putinä cheltuiala" ; locul ins:4 cu aceste ziduri fusese dat, intre timp, altuia, si anume, fratelui cconomului Mitropoliei. Roaga deci sa i se
faca dreptatc, ca va fi cu päcat acum, la vreme de batrinete, sä umblu pe [la] usile oamenilor". Raportul
din 16 mai 1775 a cclor insarcinati cu cercetarea accstui caz aratä ca reclamanta avuscsc intr-adevär, pe locul amintit, pivnita de zid cu casa deasupra, care s-au slrical din razmirila, la anul 1769". Cu prilejul retragerii din iunie 1770, orasul ar fi putut fi ars, asa cum s-a intimplat cu alte localitati in timpul accstui razboi, si cum patise el insusi mai inaintc de atitea ori. A intervcnit insä imparateasa Ecaterina, care la 5 martie a scris contclui Rumiantev sa potoleased zelul gcneralului Stofeln ; acesta, in timpul retragerii, adoptase metoda incendierii oraselor si satelor. Mi-e teamä scric imparateasa ca acecasi soarta si nu alba Bucurestii" ; de altfel adauga Ecaterina ea este pentru creatie, iar nu pcntru distrugerc. Din aceasta vreme a prezentei rusilor in Bucurcsti,
din india jurnatate a anului 1770, dateazä un plan al unei portiuni din oras, si anume, al marginii de sud si vest a lui, cu manastirile Vacaresti i Cotroceni ; este cel mai vechi din cite planuri cunoastem astazi ; redactat in frantuzeste, probabil de un 'Ater rus, el se pastreaza in arhivele din Viena. Un alt plan al Bucurcstilor, de data aceasta al orasului intrcg, i mult mai detaliat, infatisind ulitele, bisericile
si asezdrile mai de searna, Cu legcnda in latineste, a fost intocmit de otiterii topografi rusi, in 1770; el se gäseste in arhivele din Moscova. Dupa lungi tratative, dintre care o parte s-au purtat si in martie 1773), s-a ajuns, Bucuresti (decembrie 1772 in sfirsit, la semnarca tratatului de pace de la Kuciuk-Kainargi (21 iulie 1774); textul lui s-a tipärit, in ruseste i in romaneste, in orasul nostru. Intre clauzele tratatului era si ames, foarte
importanti, ca Rusia sa poatä interveni la Poarta in favoarea Principatelor, iar Poarta sa tina scama dc accste interventii. Sc acorda amnistie generala libertate pentru cei cc ar voi sa piece din tara,
averea. De aceastä ultima dispozitie se folosi Mihai Cantacuzino, fratelc lui Pirvu, stabilindu-se in Rusia. Niciodata nu s-au ridicat in Bucurcsti si in imprcjurimile lui mai multe läcasuri bisericesti ca in epoca
fanariota. Sc inalta ctitorii noi, din pajiste", cum se spunea pe atunci, sau se inlocuiesc cele vcchi, de lemn, sau de piaträ", insä darapanatc. Circa saptczeci de asemenea lacasuri dateazä din rästimpul amintit, si multe din ele, prin pisaniile lor, ne ajuta sa precizam cronologia creslerii Ireplale a orasului, a forman: de noi mabalale. Construicsc toate categoriile
socialc, de la domo pina la orasenii de rind,
de la vlaclica pina la opincii. Sint mai putine Icicasurile don't:0 decit in veacul lui Matei Basarab i Brincovcanu ; sint in schimb mai multe cele boicresti. Le ridica nu numai marii dregatori, vistierii, logofetii, spatarii si ceilalti divaniti, cu venituri multe, dar si cci de mijloc i cei marunti. Clädesc nu numai mitropolitii, dar si preotii mahalalelor i simplii monahi.
Sc adauga apoi ctitoriile, mai putinc, ale ostasilor, de la capitani la seimcnii de rind, i, mai multe, ale negustorilor pricopsiti si ale mestesugarilor, cu vatafii si starostii Ion in frunte. In sfirsit, i alti
oräseni, care nu-si anti totdeauna in chip lamurit meseria sau categoria, sporesc multimca acestor lacasuri.
Calatorii straini ce trcc prin Bucuresti sprc fincic epocii fanariote ramin adinc imprcsionati de marele Ion numar. Englezul Bentham remarca', inca in 1785, ca sunt putinc orasele care sa aiba un asemenea numar de biserici intr-un spatiu atit de mic". Compatriotul ski William Hunter, in 1792, si spaniolul Domingo Badia, in 1807, dau amindoi cifra de 360 de lacasuri, rusul Bantis-Kamenski, in 1808, lc evalueaza la peste 300, afara dc paracliselc din cascle boiercsti", iar francezul Lagarde (1812) si consulul W. Wilkin-
son (1814-1818) fac o estimatie record: 366 de biserici si 20 de minästiri. Evident, toatc sint exa-
gerari, dar exageräri scmnificative.
Dintre ctitoriile domnesti, in afara cclor amintite la domniile respective, citärn aici mai intii biserica de zid ridicati in 1747 de Constantin NIavrocordat pcntru mänästirea Sf. Spiridon ; ea inlocuia un lacas mai vcchi, constatat documentar in 1680. Situata pe malul drept al Dimbovitei, in dreptul inccputului Cali Victoriei, accasta biserica, a arei pardoscala a ajuns azi sub nivelul strazii, pose& o pisanic in limba greaca i arabd, precum si o icoana cu inscriptie
araba: faptul se explicä prin imprcjurarea cà Mavrocordat, o data cu zidirca biscricii, a inchinat manastirea Patriarhiei de Antiohia, titularul acestcia, arabul Silvestru, fiind de fata i supraveghind lucrarile. Tot hramul Sf. Spiridon are si incapatoarca biscrica cea mai mare din Bucurcsti a manastirii ridicate pe podul" erban-Voda de Scarlat Ghica in 1766 si terminate la 30 septembrie 1768 de fiul succesorul lui la tron, Alexandru Ghica. Prin hrisovul pe care-1 di, acesta din urtnä hotiraste ca din venitul manastirii fuscse bogat inzestrata cu 1flOii, bälti de peste i cu pravalii in oras sa se inzcstrczc in fiecarc an nouä fete särace, si anumc, trci fete de
neam de boier scipatati", primind fiecarc cite 250
talen, trei fete de a doua stare, de boicrnasi sau de negutitori", cite 200 de talen i trci fete de a treia mina, cite 50 de taleri". Accasta ctitorie nota'
fu numiti de citre oräseni Sf. Spiridon-Nou" spre a o deosebi de ccalaltä, din vecinatate, inchinata la Antiohia. Refacuta somptuos, cu materiale dc buna calitate, intre anii 1852-1858, ca adaposteste nu numai rimasitele pamintcsti ale primului ctitor, Scarlat Ghica, dar
si
acelea ale dccapitatului Constan99
www.dacoromanica.ro
tin flangerliu si ale ultimului domn fanariot, Alexandru Sutu.
Biserica Olari, avind drept ctitori pe vel-vistierul Dumitrasco Racovid, pe Mihai bacanul, lancu
Dintre biscricilc boiercsti ridicate in Bucuresti in epoca fanariota, marca majoritatc datead din prima parte a acestei cpoci, adica pinä la inchcicrea päcii dc la Kuciuk-Kainargi (1774). Am pomenit mai inainte citcva din ele, anume biserica dc la OborulVechi, ziditi in jurul crucii ltii Mogo', biserica Cretulescu i accea a Ienei. In 1731, la 29 iunie, se termina läcasul Sf. Nicolae din mahalaua Brosteni, ctitori hind Stefan, logofätul de divan, si sotia sa, Anica. Un an mai tirziu, in 1732, Nicolac ceausul Bozianu, deci un mic drcgator, facea aproape de
capitanul si
actuala biserica armcana lacasul numit Caintata; accst
nume, curios, a fost pus in legatura dc unii cercetatori cu porecla Bucurestioarei, ceca ce ni se pare putin probabil, altii yid in el o formä &dyad din grecescul Katutob insemnind sarmana" ; in sprijinul unci atare cxplicatii ar vcni paralelismul cu biscrica Fldminda, zisä Saraca"
in planul lui Purcel,
din 1791, arc ambcle numiri construita intii din lemn, la 1766, si apoi de zid, la 1782, dc marele vornic Istrate si de Constantin Crctulescu. Caimata biscrica unde-si scrba patronul brcasla lautarilor a fost darimati in 1890: era in calea marclui bulevard
care strabate orasul de la apus sprc räsarit. Tot un ccaus, cu numele Radu, a inältat, in 1760, biserica
ce-i poard numcle, in locul alteia mai vechi, dc lemn ; pomclnicul biscricii poartä data 1757, ianuarie
7. Un Udrccan clucer" termini de zidit, la 15 scptcmbric 1735, biscrica ce-i poarta numelc: Udricani. Un an mai tirziu, in 1736, vel-vistierul (?) Constantin Nästurel i sotia sa Ancuta ridicau biscrica Dobro-
¡taro, refacutä in 1847 si apoi din nou, intrc 1887 si 1893. Tot lor li se datoreaza si biscrica Slobozia, terminati la 8 septembric 1743 in locul vechiului lacas al lui Radu Leon (vczi mai sus, p. 78). Doua lacasuri a ridicat si domnita Bd1a,ra, flica lui Constantin Brincovcanu, casatoritä cu Manolache Lambrino :
until, mai mic, la care e ctitor si sotul ei, pe atunci vel-ban, in 1744; celalalt, mai mare, construit de ea singura, dupä moartca sotului, i isprivit in septembrie 1751 ; nici until din aceste doua nu mai exisd astäzi ; pe locul lor se inald actuala biserica, ziditä intre 1881-1888, si care, ea insasi amenintata cu darimarea din cauza cräpäturilor produse de cutremurul din 1940 si agravate dc modul defectuos in care au fost construitc fundatiile, s-a rcstaurat temeinic acum, in ultimii ani. In locul vechii biserici de juramint" (Sf. Dumitru), Radu, logofatul de vistierie, termina, la 30 noicmbrie 1753, un nou lacas
inchina cpiscopiilor dc Rimnic si Buzäu. La Sf. Stefan, dinspre Calca Calärasi, pisania poard data 1768, august 25 si arata drcpt ctitor pc Stoica cluccrul. Al doilca lacas cu acelasi hram, dar a, ind azi porecla
Cuibu ea Garza", exista in 1766, in partea opusa a orasului ;
el a fost refäcut mai tirziu de clucerul
Dona si sotia lui Zamfira ; piatra de mormint a clucerului c din 1830. In octombric 1758 se termina
alti
crestini pravoslavnici". Rccor-
dul numärului de biserici ridicate
il
detinc, intre
boieri, Mihái Cantacuzino, autorul Genealogiei Cantacuzini/or si al Looriei Tdrii Romdne,rti, partizanul
rusilor, care i-au dat gradul de general si la care se si retrage dui:a pacea de la Kuciuk-Kainargi. Lui i Sc datoreaza in Bucuresti: 1. Bistrica de Vdcdre,rtilor, inchinati ca metoh Episcopici de Rimnic ; azi nu mai existä, pe locul ci la lioedea
inaltindu-se Ateneul Roman. 2. Biscrica [That:a dupa poreclä Biserica luminata", ¡am actualmente Popa Tatu ridicati intrc 1760 si 1774. 3. Schiln Allgureantr, inccput de socrul du, vel-
Bonita
logofatul Constantin Vaarescu si terminat de el la 5 octombrie 1756. Dint= clerici, ridica lacasuri nu numai inaltii ierarhi, mitropolitii, dar si preotii dc mir i monahii. Intre mitropoliti, trebuie pomenit in primul rind Daniil, care -a pästorit la inceputul epocii fanariote. In afara de refacerea bisericii Sibilelor, amintita mai inainte (vezi mai sus, p. 86), tot lui i se datoread si inaltarea bisericii Verga/ni, numita astfel, se pare, dupi boierul lui Brincovcanti, proprietar in partea locului ; a ajutat" insä cu bani, bineinteles nu accsta, cum ne-am fi asteptat, ci, asa cum ne arad pisania, jupincasa Ancuta, fiica popii Vladului" ; constructia era gata la 4 scptembrie 1724. Mitropolitul Stefan (1732-1738) reface, din zid, bescrica lui Lucaci", numiti astfel dupa primul ei ctitor, dcspre care n-avem alte tiri. Läcasul a ars in 1847, cind cu focul cel mare, si a fost rcfacuta de enoriasi in stil neoclasic, cu coloane ; aici a slujit ca dascal, cintind in strana, Anton Pann (1798-1854); bustul lui, ridicat prin subscriptie publica, se afid in fata bisericii, in stinga. Mitropolitul Grigore al II-lea a inaltat, pc la 1764, in partea de miazazi a Bucurestilor, unde aveau proprietati boicrii Barbatesti, un schit de lemn i 1-a inchinat Mitropoliei ; in locul
lui a ficut in 1818 loan sälaru" ajutat si de altii o biserica de zid, terminind-o la 27 octombrie ; ca e cunoscutä azi sub numcle de Bdrbdtescu Vecbi si a fost refacuta in 1858. Preotilor de mir li se datoread mai multe licasuri biscricesti din vremea aceasta. E mai intii Biserica Alba din Calca Victorici, ridicata
in secolul al XVIII-lea, la o data ce nu se poate preciza, dc popa Neagul Dirvas" si de doua jupinew", Rada si Visa : asa ne spune pisania noului lacas,
cel de azi, rcfacut in 1827, noiembrie, de marcle clucer Nicolae Träsnea si de sotia lui Maria. Este apoi biserica Popa Nan, ziditi intii in 1719 de un Nanu preotu", ajutat dc credinciosii Ruse, Ecaterina, Manole, Marula" si refäcuta', potrivit pisaniei
pastratc, in anul de la facerea lumii 7273", adicä 1764-1765, de Dumitrache gramaticul", ajutind altii, intrc care Dudul zlatarul" care a fost ispravnic" la ridicarca läcasului si capitanii Stan si Rada. Accst de al doilca lacas s-a darimat
100
www.dacoromanica.ro
in noaptca de 20 iulie 1910 si a fost inlocuit prin biscrica dc azi. Tot un preot, cälugärit apoi, popa Gheorghe calugarul", a inceput biserica Precupelii Vecbi, terminatä la 15 august 1773 de Nastase siimeanul Mojucul" si de sotia lui, Milca. Un alt calugär, care avuscse si calitatca de dichiu", adica de cconom" sau administrator al bunurilor vreunci
Niescu, ruda ca primul
sAu
testa-
Mai numcroase decit ale ostasilor sint lacasurile ridicatc de ncgustori si mcseriasi sau mestcsugari. Cu banii läsati de Constantin cupctul", m'id negustorul, fiul lui Maxim, alt cupct" vcstit, s-a inältat, terrninindu-se la 4 mai 1744, bine proportionata biscrica Sf. Elefterie, in cuprinsul intinsci paduri
larasi un calugar, i anumc Isaia Noväceanu, impreuna Cu sora lui, Sanda, i sotul acesteia, Atha-
din aceasd parte de vest a Bucurcstilor si litiga un lac format de Dimbovita. Restaurad Cu grijä de Comisia monumentelor istorice (vczi fig. 33), ea poarta astazi calificativul de Vechi" sprc a o deosebi de monumentala biscrica, avind acelasi hram, ziditä in apropiere, In preajma celui dc-al doilca razboi mondial. Un alt cupet", lane din Buzau, inchcie, la 15 septembric 1744, cladirea bisericii numid azi
nasic, a facut, pe la 1745-1748, biserica Sf. I/ie de lingä Podul Calicilor (Calca Rahovei); ruinata de cutremurul din 1802, a fost zidita din nou, cu banii vornicului Fotache Stirbei, tcrminindu-se la 15 august 1838. Cel mai frumos tacas ridicat de un cleric si, in acelasi timp, unul din cele mai frumoasc ale Bucurestilor un adevärat giuvacr este, fära indoiala, Biscrica Davropoleos dc lingi Posta centrali.
Fig. 33
zice asa fiindei ctitorul bisericii, ieromonahul arhimandritul Ioanichie, originar din oräselul Ostanita, in Epir, a ajuns mitropolit dc Stavropolis Ii
chic a clädit
exccutorul
avere.
miinastiri, a ridicat, in 1773, ajutat si de altii, biserica Dichill, numita si Tirchiletti, fiindei sc afla in mijlocul acestei mahatale, pe atunci la marginea Bucurestilor.
(localitatc in
i
mentar ; el a contribuit esential la ridicarea hicasului (1808-1810), jertfind, in acest scop, intrcaga sa
Biscric2 SI. Eleticric-vechi, tip dc biscrici bucurcpcani din xcolul al XVIII-!c2. (I.CS.O.R.)
Peninsula Balcanic5). Acest Ioaniinceput un han ; il constad:Ti
la
documentar in 1704; apoi a ficut biserica, terminad la 30 octombric 1724; ea scrvea hanului drcpt capeta. Prin pridvorul sáu, cu elegante coloane sculptatc, usii dc prin chenarelc de piatri ale ferestrclor intrarc, prin briul bogat, din ghirlandc dc frunze i
L
si flori, cc-i da ocol, prin admirabila timpla de lcmn, si, in sfirsit, prin proportiile ei atit de rcusite, biscrica
Stavropoleos este o podoabi a orasului nostru. O mentiune specialä meritä Schielll Alaicilor, dc la poatele dinspre räsirit ale Dealului Spirii, schit ridicat in 1726, Intre 27 iulic si 1 octombric, dc maica
V.,
Tatiana Hagi Dina, in calugäric Timothcia. Ispravnic al constructici a fost vel-capitanul dc scimeni Pashali ;
rl
iar inzestrarc bogad intre altele 300 de stinjcni din mosia domneasca ce iastc in marginca orasului
o
Bucurcsti dcspre Podu Calicilor &supra" a primit de la voievodul Nicolac Mavrocordat i sotia accstuia,
te"\
Smaranda. Frumos restaurat in vrcmca noastra prin grija patriarhului Justinian, Schitul Maicilor adaugä
o nota deoscbid coltului linistit de oras in care se afla. $i
.
rlla
--
sint ctitori. Un Thanase capitanul" si
cu asociatul lui sau, cum ii spunc pisania, sotiia dumncalui" Stanciul, vataful de brutari, ispravesc, la 8 scptembric 1763, biserica Stejarul, fosta pe strada Luterana, in spatele Palatului Republicii. Am arätat
61.
(vezi mai sus, P. 100 si 101) ca alti doi ostasi au contribuit la ridicarca biscricilor Olari i PrccuperiiVechi. Mal tirziu, in a doua perioada a cpocii fanadote, Panait Bäbeanul vcl-capitan za lefegii", ajutat si de alti cnoriasi, va zidi biscrica I coanei (terminad
la 2 septembrie 1786), iar Nicolae Däräscu biv (rost) polcovnicu", biscrica Amzei; numele accstei biscrici se explica prin cel dc-al doilca ctitor, Amza
www.dacoromanica.ro
101
Popa Soare ; se vede ca accsta din urrna a reparat-o
BUCURESTII IN A DOUA PARTE A
sau s-a impus in vreun fel oarccare atentiei urmasilor. terminata la 25 scptembrie 1733, se dato-
PERIOADEI FANARIOTE (1774-1821)
rcaza jupinesci Manta, sora lui Manta cupetul si a sotici accstuia, Stanca. La Silivestru au fost ctitori jupin Pirvan" boiangiul i sotia lui, Stanca ; pisania
In accasta a doua parte a perioadei fanariotc arc loe accentuarea fenomcnului de destramare a feuda-
poartä data 1743, iulic 15. Stanca lasä acestci biserici,
lismului si de pregatire a trccerii spre capitalism.
care iaste facuta cu toata cheltuiala noasträ", nu mai putin de patru pravalii, patru razoare de vie
Este rastimpul in care se constituie capitaluri importante, rezultind pe de o parte din exploatarea mo§iilor,
In dcalul Lupestilor, diferitc odoare si vase. In locul
pe de alta din extinderca comertului, a camatarici si din arendarea ocnclor i vamilor. Mestcsugurile se inmultesc si se specializeaza ; apar o serie de manufacturi. Destramarea feudalismului este favo-
vcchiului läcas, de lemn, de la Otelari, s-a facut unul nou, de zid, de catre Margaritu staroste jupinu Nicolac cupctu" ; pisania poartä data iulie 1757. Biserica Batiste, numitä astfel dupa lacasul anterior : biserica lui Batiste", amintit in 1660,
rizata si de ideile de libertate, egalitate i fraternitate enuntate de Revolutia Franceza i purtatc de armatele
aprilie 5, e ctitoria, din 3 noicmbrie 1763, a vatafului
ei in intreaga Europa.
Manciu si a sotiei sale, Ilinca. lar loan croitoriul" ridica, in 1766, dupä 12 august, un schit" din jos
Tot in a doua parte a perioadci fanariotc, influenta Constantinopolului in viata de toate zilele a orasului atinge maximum. In imbracamintc, in mobilier, in viata socialä, chiar in alimentatie, tonul da capitala
de Curtea domneasca
inchina Nlitropoliei ; bisei poarta hramul Taierea capului Sfintului loan. Tot negustori
rica lui, renovata, se Ail in gura pietei
sau mcstesugari de frunte par a fi si jupin Maxim ; dipreuna cu frate-sau Gheorghe", feciorii jupinului Grigore Miulctu, cci care inlocuiesc vechiul läcas de lemn, de la Botcanu, ridicat de räposatul jupin Mihul, printr-unul de piatra" ; pisania e din 6 iunie 1760. Din a doua perioada a cpocii fanariote dateaza alte patru biserici asemanatoare. Prima, Sf. Constan/in,
e opera, din scptembrie 1785, a cojocarului Constantin Besleaga, a croitorului Constantin Melcescu si a selarului Hagi Panait, contribuind cu bani si Pitrasco
croitorul si Ion Coica. A doua, biserica lzvorn, de pe malul drept al Dimbovitei, se datorcaza de asemenea unui grup de meseriasi: loan luminararul, Hagi Miu abagiul, Petcu croitorul si Stoian Ciolac caramidarul. Ei ridicä, in timpul primei domnii a lui Alcxandru Moruzi (1793-1796), un lacas de zid, in locul celui vcchi de lemn, care se stricasc. Cea dc-a treia biseried, Popa Rust!, e inaltati de Manolathe, vataful de harabagii, adicä de caräusi ; data pisanici : 17 martie 1813. Cca de-a patra, din 1817, cu hramul S Voievozi, se datoreazä lui Stoian bacanu, fiul lui Pctre Stenct Gabroveanu", lui Dumitru cojocaru si altor enoriasi ; a fost reparata in 1903.
Dintrc bisericile ridicatc de oräseni, care nu se incadreazi intr-una din categoriile de mai sus, semnalärn pe accea numita Spirea Veche, dupa ctitorul ci, doftorul" Spiridon Kristofi sau Spire.% cum ii
spuneau, mai scurt, localnicii. Deoarece piatra lui de mormint poarta data 1765, pare probabil ca läcasul sa fi fost anterior cu citiva ani macar ; unii cercetatori
cred ed exista in 1740, altii o socot de prin 1750". Perechca acestei biserici, Spirea Nona, e trecutä in catagrafia din 1810; nu se §tic cine a intemciat-o. In aceeasi catagrafie gasim i biscrica Sf. Treinse din Dudesti, ctitoria din 1804 a lui
Faun plugaru, until din orascnii de la margine, care facea i plugarie.
impäratiei turccsti, de unde vin domnii, cu rudelc si anturajul lor, cu luxul i creditorii lor, cu garda carc-i pazeste. Numele tesäturilor de bumbac, de matase, de fir
sint, in marea lor majoritate, turcesti ;
tot asa numcle covoarelor, al multora din obiectele de podoaba si al giuvaerurilor. Costumele curtii, ale boierilor i chiar ale negustorilor imitä pe cele constantinopolitane ; felul de primire, mincarurile ales; lcgumele de soi, anumite dulceturi, prajituri §i zaharicalele, o seamä de bauturi sint aidoma ca pe tarmurile Bosforului. In constructia caselor mai mari, orasenesti, ca si in accea a vilelor" de la marginca orasului, a chioscurilor" cum se spunea atunci sc intrebuinteaza elemente turcesti i se imprumutl numirile respective. Din perioada fanariota s-au irnpämintenit la noi atitia termcni turcesti i turco-grccesti care träiesc i azi; de atunci borangicul, atlazul, ibrisinul i ha/al,'!, testeana §i jordana, de atunci tcrmcnii tehnici bina, giurginvea, dusumea, cbiosc, caldarim, chimer, i avuz; de atunci cirdamalele, mataco-
mobairul, papal;
/e/e, iaurtul, ciorba, pila/ti, prccum i pdtldgelele, conopida §i angbinarea; apoi baclavalele, sarailiile, cataiftd, mult imbunätatite de noi ; dupä accca acode/ele §i serbeturile. Sporesc cafenelele undc se scrvesc cafele cu cafinac ; se aduce de la Stambul si de la Udrii sau cum ii spun turcii Edirne, sitian, baba, tables,
rah& si tot soiul de fructe sudicc, de la smochine, in tabanuri,§i turn/ale pink' la rodii, fisticnri §i coconari. Pesti dc mare conservati scrumbii, lacbertk, sardele, (in, (chefali afumati) apoi stacoji sau homari
stridii se pot gasi la beIcanii i pcscarii cu marfa subtire" din Bucurcsti. Zlätarii, adica giuvaergiii argintarii de atunci, iti ofera gbin/nri sau Mil, deci bijuterii in forma de floare, din diamante si saf ire, cercci cu pernzele, paf/ale de tot soiul, apoi zarfuri §i
§i felegeane, adica ccsti de cafea neagra cu suporturilc lor, lucrate in fi//gran, siraguri de miírgean, de Ales;
pot sä-ti faca si un toc de tipsii de argint, de tumbac
sau de mina, dupä pofta inimii.
102
www.dacoromanica.ro
Sute de termcni, privind toate domeniile vietii oräsenesti, se introduc acum ; domnul i curtca lui imiti pe accea a sultanului ; boierii imiti pe domn ; negustorii i meseriasii privesc la bojen i adopti ei, pe cit lc di mina", ce yid la acestia. Tendinta
spre lux, sprc haine scumpe, spre podoabc, spre mincaruri de soi, e generalä: de la dregitorii din protipendadi" pini la ultimul slujbas, de la toptangiii care stipinesc tirgul i eirora li se potriveste
populari mai grase-s negutitoriile decit domniile", pini la ncgustorasii cc desfac cu paralicul, zicala
de la starostii de bresle sau rufeturi pini la ultima calfä. Multe avcri se pripidesc din pricina accasta, multe case se stria ; ca si impied ice litirea acestei tendintc bolnivicioase, nesibuite, spre lux, unii domni, mai gospodari, iau misuri, interzicind impor-
tul unor articole costisi toare i child ci inii pilda cumpätärii. Dar acestea sint exceptii, incercäri Chi a doua zi.
Dupi pacea de la Kuciuk-Kainargi, este numit domn Alexandru Ipsilanti, unul din putinii fanarioti care dezmint regula (vezi fig. 34). f
Cult, bun gospodar, ncurmärind avere cu once pret,
ca altii, a guvcrnat mai bine de sapte ani de zile (26 sept. 1774-15 ian. 1782) in linistc, chivernisind tara i läsind amintirea unci abundente i ieftinätiti nemaiintilnite pini atunci. Bucurestilor le-a dat o deosebiti atentie; realizärile lui, de tot felul, in cuprinsul orasului ne indrcptitesc si-1 socotim printre ctitorii acestuia, asemenea lui Brincoveanu i Mircea Ciobanul i poate chiar mai mult deck acestia. A ficut o nota delimilare sau hatärnicire a Bucureftilor,
cu scopul de a nu mai construi nimeni in afara ei, si a insemnat noul hotar prin cruci. Nu ni s-a pistrat hrisovul respectiv, dar o stim din pitacul" sau
adrcsa lui Mihai Sutzu din 19 iulie 1784, in care se spune: in domnia domnici-sale fratclui Alcxandru Ipsilanti s-au fost pus imprejurul Bucurestilor chip de cruci scmne, ca acestea si fie hotar al orasului". A stabilit apoi la 67 (saizeci si sapte) numärul maha-
asa afirmi scriitorii contemporani Nicolae Villara in lucrarea sa apirutä in 1777 si Manasse Eliad. Pcntru a fcri Bucurestii de inundatiile dcstul de dese ale Dimbovitci ultima avusese loe chiar in 1774, anul suirii sale pe tron a pus Ipsilanti, avind concursul tehnic al elvetianului Sulzer, care a ficut misuritorile necesare, si se sape un canal de derivatie al apelor riului spre Arges ; gura canalului se afla la satul Lungulct din judetul Dimbovita, sat care de atunci s-a numit &min. Pc de alti parte, in vcderea alimentärii Cu api bunä, de izvor, a bucurestenilor, a captat izvoarele de la Teplesti ne-o spunc hrisovul din 1804, decembric 18, al fiului sin Constantin Ipsilanti a construit un apcduct de olanc si a infiintat, in 1777, primele cismele sau fintini cu astfel de apä in oras. Erau doui ascmenea fintini ; citim din hrisovul pe care Il dà domnul lalclor :
-
Fig. 34- Alexandru lpsilanti, voievod al Tirii Romlne,ti (1774-1782) apoi al Moldowei (1786-1788), apoi iar4i al Tara RomAnevi (1796-1797). Stampi contemporani. (C.C.G.)
asadar, precizim noi, aproapc de Curtea vcche si alta pe Podu Mogosoaici, la mahalaua sfintci mánistiri Sirindari, insä co apä din adaugi hrisovul adus4 din depdrlare, ca izvoarc
domneasci
mare cheltuiald, sprc a se adipa obstca Cu api curatä 5i
limpede, mai ales in vremi zlotoasc, cind girla
Dimbovitci... curgc turburc si cu multe necuritenii". In ce priveste clidirile, lui Alcxandru Ipsilanti i se datoreazi o serie intreagi. A inccput prin a ridica, pe Dcalul Spirii, o noud curie domneasca, fiindcä cca 'eche devenise, incà dinainte de fizboiul ruso-turc
din 1768-1774, de nelocuit. Lucririle au inccput in martie 1775; constructia principali palatul era gata la fincle lui 1776, urmind a se mai face zidul Inconjuritor, grajdurilc, bucätiriile i odiile de lingi zid destinate garzii dc seimeni si albanczi. Ca aspect,
1 octombrie 1779, hotärind regimul lor: una
lucrarca se pare cl nu prezenta nimic dcoscbit ; fusese ficuti cu mcstcri de mina a doua (vezi, mai ¡os, p. 105); sub raportul asezirii insi, pe dcalul ce
in tirgul dinliuntru, pe ulita cc se zice din boiangii
domina Bucurcstii i de undc privelistea era unici,
la
www.dacoromanica.ro
103
alegerea fusese fericitä. A construit apoi, in 1776, pe podul" Scrban-Vodä, case de primire a turcilor ce veneau la noi cu difcrite misiuni, spre a nu mai obliga pc locuitorii orasului sä-i gazduiasca ; aceste case au purtat numelc dc beilic, nume pe care-I avea, de altfel, i zisul pod". Pcntru Academia" de la Sfintul Saya, complet reorganizata prin hrisovul din corpul didactic avea acum nona ianuarie 1776 dascäli, iar cursurile durau doisprezece ani, cuprinzind,
intre altele, limbile latina, franceza si italianá , a zidit un local incapator, terminat in 1779. A infiintat o scoalä de preoti la Mitropolie si un orfelinat sau, cum Sc spunea atunci, un orfanotrofion, adica hra-
dat de voievod la 10 noiembrie 1778. In sfirsit, reorganizeaza justitia, infiintind patru departamenturi", dintre care unul pcntru judecätile de criminalion", iar celelalte trei pentru lucruri i datorii", deci chestii civile, stabilind reguli stricte de rccrutare si de comportare a judccatorilor i tipärind (septembrie 1780), la tipografia din Bucuresti, codul cc-i poarta numele. Avind parte de liniste si de recolte bogatc, tara fiind apoi, potrivit tratatului de la Kuciuk-Kainargi,
scutita de haraci fad de turci timp de doi ani, se produce, pentru o scurta perioadä, un belsug si o
El va avca douà sectii: una la mänästirea domnitei Masa pentru 100 de baieti si alta la manastirea Antim pcntru 100 de fete ; domnul clä fondurile necesare sporirii odailor cc vor adaposti pe orfani ; acestia vor fi ingrijiti din pruncie pina la sase-saptc ani"; se prcvede personalul neccsar, se specifica veniturile si se dau instructiuni precise cu privirc la cresterea copiilor ; hrisovul denota o deosebitil
ieftinätate remarcabilä. Reproducem in accastil privintä aprecierile unui contemporan, Dionisie Eclesiarhul, consemnate in hronograful" ski: Eftinatate era la marfuri si la dobitoace, boii, vacile, oilc, caprele cu putin pret, bucatele [adica grinele] mai cu putin pret. Si pentru ca s'A fie stiut si... de mirare celor ce se vor a fla dupil noi, vom serie ccvas din parte [adica dìnd exemple] : bou de jug, 10 lei, 12, 15 cel ales ; vaca, 6 lei, cu lapte ; cal, cirlan de trci ani, 8 lei, 10; cal bun de cälärime, 20 lei, ales 25, ear cel bocresc, telcgar, pretul cel mai mare 40 lei ; oaia cu miel, 1 leu, capra cu icd, 1 zlot ; carnea °calla, 1 para
grid gospodäreasca. Se construiesc case noi la mana-
sau mult 2; vinu vadra, 10 paralc pe ales, ocaua
stirea Radu-Vodä, iar sotia lui Ipsilanti, doamna
de vin la circiumä, 2 parale ; &tia, 2 sau 3 parale ; puiu, 1 sau 2 parale ; ou5, zece de o para ; gisca,
crestere de copii, prunci Orad da parinti". Prin hrisovul din 1 martie 1781, Ipsilanti statorninire
i
ceste organizarea
i
veniturile acestui asezamint.
Ecaterina, ridica o bisericil nota, in locul celei vcchi, ruinate, la manastirea Sf. Ecaterina de linga Mitro-
polie. Bineintcles, curtea cea noua, de pe Dealul Spirii, ii avea si ea biscrica sau capela proprie ; ca purta tot hramul Sf. Ecatcrina. In afara orasului,
6, 7, 8 paralc ; curca, 10 parale, curcanul cel mare,
15; faina de gnu, o para, cind era mai scumpä o
constituind un despartämint special, vornicia de
para si o lascaie ; era si pestele berechet ; morunu proaspat la Dunare, ocaua, 4 parale, la tirg la scaune, ocaua, 8 paralc ; crapu, somnu, 5 paralc 4 ocaua ; cosacu i alt peste marunt era o para ocaua i nici il lua cineva ; raci, 20 de o para ; icre tescuitc de morun, 30 parale ocaua, de cele proaspetc, 20 parale ocaua ; fasolea, lintca, mazarea, 1-2 para ocaua...". A fost intr-adevär o epoca' de ieftinatate i belsug, dar ea n-a durat mult. Chiar urmasul la tron al lui Ipsilanti, anumc Nicolae Caragea, pune dari grele, intre altele o darc de zcce lei pe fiecare casa, dare reclusa ulterior la sase lei. Vine apoi räzboiul rusilor austriecilor cu turcii, in 1787-1792, cind Bucurestii trec din nou printr-un moment de cumpana, nu atit din pricina operatiunilor militare, cit a urtnarilor räzbédului, a cinmei aduse de armatele turcesti. In momentul inceperii ostilitätilor era domn la Bucuresti Nicolae Mavrogheni, fost tilmaci si protejat al marelui amiral turc (vezi fig. 35). Fusesc
poduri", cu venituri precise, in cadrul nou infiintatei
numit la 6 aprilie 1786 si-si facuse intrarca in capitalä
institutii Obsteasca epitropie, care avca in grija sa
la 28 mai. Chiar de la inceput a aratat un deosebit interes resedintei sale. Una din primelc masuri cc ja este extindcrea retelei dc cismcle cu api de izvor.
voievodul repara i infrumusetcaza biserica manastirii Märcuta, incepe zidirea une manastiri la Giulesti, pe care o va termina Mavrogheni, zideste case dom-
nesti la Afumati, pe mosia cumparata de la Mihai Cantacuzino, ccl stabilit in Rusia, si ridica un chiosc" sau o casa de vara, dupa modclul turcesc, la Herastrau, pe malul lacului, si un al doilea la Cotroceni. Alexan-
dru Ipsilanti, dindu-si seama de importanta pc care o aveau, pe de o parte, pentru incasärile visticriei, pc de alta parte, pentru viata cconomica a orasului, care insemna nu numai o crestere a nivelului general, dar si, in ultima analiza, a vcniturilor domniei, a dat o deosebita atentie meolefugarilor i negus/ardor bucurcsteni, intarind, prin hrisoave, modul de functionare a breslelor vechi i organizarea celor noua. S-a ingrijit de asemcnea de intretinerea podurilor", adica a pavajelor de lemn de pe sträzile principale,
problemele de gospodarie i cdilitatc, scolile i cutia
milelor", adica fondurile de ajutoarc. Carvasaraua" sau vama ii are, incepind din 1778, un sediu stabil,
In accst scop capteaza' izvoarele bogatc de la Cretu-
au lucrat 22 de mesteri olari din Muscel
in cascle si magaziilc, ridicate in accst scop, de mana-
lesti
stirca Coltca pe un loc sterp" al ei, in mijlocul tirgului", chiar linga spital ; pentru acest sediu velvamesul va pläti mänastirii o chirie anuala de 180
Dimbovita i pina in toamna, inainte de 11 noicmbrie, instalcaza o serie de cismele, incepind de linga capul Podului Mogosoaiei, unde-si ridicase intre
de talen i sau lei ; aflarn toate aceste detalii din hrisovul
timp chiosc cu oclai i cu toatä podoaba sus si jos
104
www.dacoromanica.ro
c drcpt, sprc a ajuta pe turci oaste cuprinzind 10.350 de oameni, impartiti in 110 steaguri, in afari de cci care pazeatt hotarele. Avea i citeva tunuri, iar arscnalul Il instalase in Hanul Zlitarilor. Cu aceasta oastc i cu detasamentele turccsti cc i se adaugara a rcspins cl pe austriccii care trecuscri muntii si ocupaserii o serie de manästiri Sinaia, Cozia i Tismana si uncle localititi. A
si havuz", i pina la curtca din Dcalul Spirii, in acest din urmil loc ficindu-se o cismca i afari din pond", adicä in afara imprejmuirii, pentru orasenii din partea locului. Lingi chioscul de la capul podului, inconjurat de o frumoasa griclina cu lalele, garoafe i trandafiri, gradinä desenatä i plantata chiar de el, a inältat In 1787 si o biscricä actuala biserici Mavrogheni cu hramul Izvorul Tämäduirii, inzestrind-o cu mosii si vcnituri. Tot aici, i anume asa cum citim in
A organizat o oastc
pitacul din 17 iunie acclasi an alituri foisorului domnesc, in maidan, impotriva portii curtii foiso-
vaniei ; la inccputul lui martie 1788 adrescaza cl un
rului", a hotarit un nou loc de tirg, uncle si vie locuitorii cu cele cc au de vinzare" ; ziva saptaminalä de tirg era joia, in timp ce la Tirgul de Afarä ramäsesc martca i vincrea. Spre sfirsitul anului urmätor, 1788, sprijina infiintarea unei tipografii, zisä de la cismca",
unde, in fcbruarie 1789, apare lucrarea in vcrsuri a vel-caminarului Manolache Persian°, intitulatä Faye vilejefli ale liii Afavrogbeni §i dedicata, bine-
putut patrunde chiar in coltul de sud-est al Transit-
manifest tuturor locuitorilor din tinutul Brasovului", indcmnindu-i sa se supuna i, mai mult fapt scmnificativ pentru cunostintele istorice i planurilc politice ale lui Mavroghcni sa se alcatuiasci
iaräsi la accst principat dc uncle s-au dezghinat". Rezultatul este cá locuitorii din satele Säccle, Tirlungeni, Zazcni (Zizin), Purcircni, Podila, Prejmitc (Prejmer) i Harman fac act de supuncre si pleachine", iar voievodul ii asigura, la 6/17 octombric
inteles, domnului. Acest Mavroghcni, om inalt, uscätiv la obraz i strajnic", cum ni-I infatiscazA Dionisie Eclesiarhul, a fost o intercsantä personalitatc. N-a facut casi buna cu boierii pc care i-a impus, sub diferite pretexte, la sume mari de bani ; a impus, de asemenea, pe negustorii bogati. Dupä izbucnirea räzboiului, a trcbuit, fireste, si sporeasca apasarea fiscalä, spre a Mad i intretine oastea ce crease ; se observa totusi i acum o anumitä intelegere fata de cci saraci. Pentru a-si da seama de starea realä de lucruri, Mavrogheni ficea adesca,
1786, de drcapta i crestineasca sa obliduire". Dezvoltarca ulterioati a operatiunilor militare fiind insa defavorabila turcilor care sint tau batuti la Märtincsti, in Rimnicul-Sarat, si picrd Occakovul,
travcstit, inspectii: cerceta pravaliile, bisericilc, uncori
curtile dregatorilor. Cci prinsi cá nu-si ficeau
tau peruci, ca la curtea franceza inträ in Bucuresti in scara zilci dc 9 noiembrie ; principcic de Coburg,
datoria sau ca inselau erau pedepsiti pe loc. Pe hoti
comandantul lor, e intimpinat a doua zi de titre
ii spinzura in uiiçá, lasindu-i cite o zi si-i yacht lumea.
mitropolit, holen i rcprezcntanti ai orisenilor, chiar la chioscul" lui Mavrogheni, la capul podului (vezi
si
Dicluse ordin ispravnicilor chiar de la inccput, la 1 iunie 1786, sa ridice tepi pe la toate drutnurile si raspintiile", in care si se sape aceste cuvinte: ccl cc va face hotii, ucideri seau va fi gazda de hoti... cu aceasta pedeapsa de moartc se va osindi : intepatu". lar peste alte opt zile, la 9 iunie, poruncise si i se
i Iasii Mavroghcni c obligat si se retraga; la 18 octombric 1789 pariiscstc Bucurcstii, lar la 15 noiembrie trece peste Dunare, undc, dupá mai putin de un an, pier; in urma unci intrigi criminalc a marclui vizir, executat i cl dupii aceca, drcpt pedeapsi. Primele detasamente de nemti cu coada" pur-
Hotinul
36). Dupä cc s-au instalat, ofitcrii austricci s-au apucat de spune Dionisie Ecicsiarhul muzicä si de baluri, dupa obicciul lor, si nu prca grijca de räzboi... i iubea i boicrii, mai virtos muicrilc, muziccle i balurilc ncmtesti, ca si aduna cu ci la fig.
faca un foisor" la Tirgul dc Mara, la Oborul-Nou,
uncle urma sa mcargi la zilelc de tirg
citam
insusi tcxtul pitacului pentru a cerceta si a intreba pe locuitorii tárii dupre afara : cum pctrec si cc fel se poartä ispravnicii i zapciii judetului?". Avea ;i ciudatcnii: asa, de pildä, umbla imbräcat in costum de marinar turc, cu genunchii goi si cu ccalma un fel de turban pe cap ; se plimba prin Bucuresti intr-o träsura trasa de doi cerbi (vezi fig. 35) ; alta-
data, sprc a-si anta dispretul fatä dc boieri
Fig. 35
Nicol= 1112vroglicni, doninui Tini Rol/111=0, Intr.° trawl rasa de doi ccrbi. Stampl contcmporan3. (B.A.)
ale
caror privilegii nu le-a atins insi si-a numit calul clucer. Din cauza accstor ciudatenii, adaugindu-se si vralmasia boierilor umiliti i usurati de parale Mavroghcni a fost infatisat, in genere, intr-o lumina cu totul defavorabilä: judccata nu e dreaptä fiindca nu tine seama si de uncle aspectc pozitivc. Caci in afara de activitatca sa sub raportul cdilitar, cultural bisericesc, cl a dovedit, sub raportul militar, insusiri
pc care nu be intilnim la nici un alt domn fanariot. 105
www.dacoromanica.ro
_
orpe ff.
Fiuf nee rr in Der -)ua1n6e. iron belt 11 :Isar
r inntfime v. be F6nejm wig Der l au61riaDif
pm. unfrr Cosnan'bo bes)itarre6af "Orin} v.Sen6 ivFefivn ant 1,rr gtifticfifedu brat .0c f, c r
*31 506i1r9 A inn KOZOP.11789. 8 fi-rizerrt efor e.rpatng 351*7 ler Znstrutrt in bit ft01, D ivortitia/4( *Dirt t
biíriennas Der stag, rbic 'Kr Glen) be s
aftwaw ben 05rtri1ri frt. se. ..4auvritr r6foigf bit fr§er Sae fruffif n
georgowo genonten. r grits Puin.6
)iirYen va n Der-Yrnfacf;r3i 3/83,
1
;".
46*
joaltor--1
'
,1 V
1"
iLr.
-
. .P., r: a "vt ° ' ' -f ..t.... ca
.
fe -
Ov.,
...-
r
. 't
f I
k
r. 4
5
I0.
,
.
o
1U.ti -T,:ra
r . 4--3.caV N- . ...
, .1th 1,, abP.'I !
{-alt
I,
f
g p II,'
cele vesclitoare". Marturia Ecicsiarhului
'
A
.3
,
41
4
Olr
a unui
sului, un spital pentru ciumati, avind
i biscricl propric, au murit in Bucuresti, dupi catastifcle ciocli-
lor, zecc mii de oamcni. A urmat o nona inccrcarc, mai putin gravä, ce-i dreptul, §i anume, foametca din 1795. Cu acest prilej, a avut loc o operatiunc de specula, caracteristici moravurilor fanariotilor §i ilustrind in chipul cel mai sugestiv dorinta de imbo-
gätirc cu ()rice prct a acestora. Moruzi a obligat pc morarii din Bucurcsti sa cumpere griul numai de la magazia sau jitnita domneasca, la prctul dc 40 de lei chila, gnu pc care el il achizitionase cu 7 lei. Oräscnii au platit dcci piinea, multumitä obladuirii pärintcsti" a domnului, cu aproape de rase ori mai muli deal irebuia. Pc de alta parte, acelasi Moruzi
a cumparat porumb ca bani imprumutati de la imprumutati, vorba vine, caci, dc fapt,
,, %
I r,
contcmporan dcci aratä cä boicrimca muntearal petrecea in timpul razboiului; greutatile apasau, ca de obicci, asupra locuitorilor de rind. Ca o consecinti cumplitä a razboiului izbucneste ciuma. Francczul Chalgrin, carc stà trci zile in Bucuresti la inceputul lui august 1792, aratä ca orasul era bintuit dc accasti molima. Ea s-a prelungit si in timpul stapinirii lui Alexandru Moruzi (1793-1796). In timpul accstuia din urtna, care infiinteaza, la marginca ora-
manistiri
-,..,
e
iti...r,i.p', ',..0y.'.rj.i.,,'.
,
- ' 1...51.
.
%.
-rn 41.
4,4i:est.!
:, ,
fr _o - ',' 41r.
-.--t.......--,.
.
114'
-
Reprcuntanti ai dcrului i boicrimii primcsc armata austriaci Fig. 36 la 10 noicmbric 1789; reprezentarea din ultimul plan a orasului, cu zidul de apirare prevImt Cu tumuli cared da ocol c fantezista. Stampl contcmporana (B.A.)
n-au mai fost restituiti niciodatil §i 1-a revindut cclor lipsiti cu prct indoit §i intreit". Tot in timpul accstui fanariot au bintuit §i licustele, facind mare strickiune in bucatc". Cu toate acestc incercari, orasul creste necontcnit ca suprafata i ca populatie. In timp ce sub Al. Ipsilanti constatam 67 de mahalale, catagrafia din 1798 arati 93, asadar cu 26 mai mult. Chiar daci am admite ca, intre timp, uncle din vcchik mahalalc se scindasera ceca ce dovcdeste totusi inmultirea populatiei este sigur insä cl se infiintascri si mahalalc noi; dolma sint biscricile care se ridicä in acest rastimp. Pe linga cele amintite anterior (vezi, mai sus, p.99-101), asa este, de pildä, biserica Manta Brutarld, terminad la 30 august 1787, prin staruinta
cheltuiala lui Manca, starostcic de brutari din Bucuresti. Tot asa, biserica ridicatä in partea de miazäzi a orasului, in 1796, dc doi localnici, Udrca Pavel si Stanca, biserica numitä azi Bürbritescu-Nou. Se continua in acelasi timp inlocuirea vechilor licawri, de lemn sau de zid, dar ruinate, prin altele noi. Acesta e cazul cu biserica Sf. Panielimon, ridicatä
106
www.dacoromanica.ro
i In
in timpul razboiului, in anul 1790, ctitori fiind, potrivit pisanici, parintele popa Ivan ot Silivestru i
muzicilc la masa i dupa cc au mincat, s-au sculat si,
[si] Costandin logofkul Boränescu i jupin Costandin Caramzulia i jupin Ene Manciulescu alti pravoslavnici crestini". Acc popa Ivan ot Silivestru"
cocoanele lor si au si jucat, si tiind jocuri pini scara si iaräsi puind masa i, dupa mask jucind pina in
ridicind masa, a poruncit pasa si joacc boicrii cu
doilea lacas exista in 1792: asa rczulta dintr-o inscm-
puterca noptii, au zis capitan-pasa lui voclä sä-i opreasca pe una mai aleasä pentru culcarc, ca stic el ca sunt bucurestencele iubitoarc de impreunari ;
narc pc evanghclia biscricii.
si
este
i
ctitorul noii biscrici lancn Vecbi; acest al
Catagrafia din 1798 a fost intocmità in timpul
asa s-a si fäcut, i celcIalte le-a dat la paturile aga-
domniei lui Constantin Hangcrliu, until din fanariotii cei mai spoliatori din citi au existat. Därilc sint mult
i boierii s-au dus la cascle Ion, poruncind vocla postclnicului sa spuie muierilor sa le faca cu voie. Ear dimincata, a daruit turcii pc muicri bine,
sporite, se reinfiinteaza, sub numcle de gostinarit,
socotind ca sunt cocoancle boierilor, i le-au slobozit.
vcchiul vacOrit, iar incasarea se face in chip salbatic, de agenti fiscali insotiti de turci. Taranii sint chinuiti In tot felul ca sa dea bani", iar unii din ei crcifi cbiar.
Apoi camarasu le-a dezbracat de haincic cu care le-a fost imbracat si le-a dat drumu, si mai trccind vreo dotia-trei zilc, capitan-pasa a plecat la Dii"
Dar aceste cxcese provoacä picirca lui Hangerliu. La 11 februarie 1799 se emit dottä firmane secrete, unul de mazilire, iar celälalt de executare. Peste douà saptamini i ceva, la 1 martie, apare la Curtea domneasca din Bucuresti un capigiu turc, insotit
(Vidin).
de un arap mare" si buzat", groaznic la chip"; ci situ primiti de domn in iatacul sàu. Dupa o scurta
periodic. Chiar in ziva cind Ipsilanti, vcnind de la Constantinopol, trecusc Dunarca si se afla in satul
convorbire, Hangerliu e impuscat de capigiu, iar arapul ii taie capul ; slujitorii i boierii care alerga-
Radovanul din Ilfov
sera la strigatcle celui atacat nu indräznesc sä inter-
vina cind aud cuvintul magic firman". Trupul, dccapitat i dezbräcat, a fost tirit de picioare pe scara
palatului si apoi aruncat in curte, uncle a stat o zi, in zapada i noroi, in väzul tuturora. intreaga scena
lelor,
In primii ani ai sccolului al XIX-lea, domn fiind Constantin Ipsilanti, fcciorul lui Alcxandru (1802 1806), Bucurcstii sint atini, succesiv, dc trei calamitäti naturale, dintrc acelca care, de altfel, revcncau 26 octombrie 1802
Sc pro-
duce un puternic cutrcmur de pamint, care darima o suma de clädiri atit in Bucuresti, cit si in celclaltc orase. Atunci s-a prabusit turnul de la Radu-Voda s-au produs stricaciuni Turnului Coltei i Hanului Serban-Vocia". Cronica lui Dobrcscu adauga ama-
nuntul cá s-a crapat pamintul cit ar incapca un
e caracteristicä pentru nivelul politic la care ajunscse
om cu calu" si ca a iesit ncste apa cu hum:4 ncagril
tara spre fincle cpocii fanariote. In alte privinte, pcntru moravurile vremii, e caracteristica o alta scená, tot din timpul lui Hangerliu i petrecuta tot
cc putea intocmai ca pucioasa". Mai grca a fost
la Curtca domneasca. La inceputul anului 1799 sosca
in Bucurcsti, pentru doua saptamini, ca sa se odihneasca, protectorul domnului, Husein Küçük, marcic amiral turc, cel care incercase zadarnic, timp de un an, sa infringa pe Pasvantoglu, rcbelul pasä de la Vidin. Hangerliu 1-a primit, bineintelcs, cu toate onorurile, facindu-i, cum spune Dionisie Ecicsiarhul, zcefeturi", adicä ospete cu pctreceri variate. A poftit in urma amiralul ca vocla sa chcmc pe bocrii cci mari cu cucoancle lor la zeefet". S-a dat porunca, dar boierii au venit singuri, fOri cucoanc". Ceca cc, väzind Hangerliul continua' Eclesiarhul povcstirea nu i-a silit, ci a trimis pe postelnicul cel mare si pe cämärasi dc au adus muieri podarese, curve si circiumarese, insä au ales muieri mai chipese si mai frumoasc si le-a imbracat Cu hainc frumoase din cámara lui vocla, fagaduindu-le daruri domnesti, faci toata voia lui capitan-pasa [marcle amiral] si a agalelor lui i sá sc sloboazi la chcfuri. Deci, la vrcmca mesci, le-a poftit la masa sa scaza cu boicrii, si aducindu-le vel-postelnicul, le-a numit cá sint cocoancle boicrilor, aratind: cati, accasta e Brincoveanca, accasta Golcasca, accasta e Corneasca, accasta e cutarc i aceasta cutarc... Capitan-pasa,
väzindu-le, s-a bucurat si, sezind toatc la masi cu boierii i voda i capitan-pasa cu agalelc, zicindu-le
incercarea din 1804, septembrie 9, cind a izbucnit,
de la o spitarie din Silari", focul naprasnic tare In 12 ore a prcfacut in cenusa centrul comercial inclusiv vcchca Curtc domneasca si o buna parte din mahalalc ; pagubelc s-au cifrat la 30.000
de pungi, adicä 15 milioane lei, o sumil cnorma pentru vremea accea. In sfirsit, in anul urmator, 1805, Dimbovita s-a revarsat in doua rindud, nimicind potrivit afirmatici cronicarului contemporan Naum Rimniceanu
toatä lunca... i cascic
din ea". Constantin Ipsilanti era sà ispra'veasca la fel cu Hangerliu. Turcii ii reprosau cà simpatizcaza pc rusi i el are lcgaturi Cu rasculatii sirbi care, sub Carageorge, se ridicaserä impotriva stäpinitorilor
otomani abuzivi. E mazilit deci (24 august 1806); capigiul care aducca firmanul se pare ca mai avca inca unul, secret, de executare, a hainului". Ipsilanti,
prevcnit de cram ambasadorul rus la Constantinopol printr-un curier tatar care, mcrgind in goana, sosestc la Bucuresti in trei zilc i trei nopti", o ia insä inainte. Convoaca pe boicrii din divan (vezi fig. 38), lc recomanda si cirmuiasca tara in lipsa sa i, inconjurat cad, adauga el, se va intoarce de o gardä personalä dc citeva sute de ostasi, porneste spre Brasov (28 august 1806) ; de acolo se indreapta spre Kiev, unde isi Iasi familia, apoi spre Petersburg. Potrivit tratatului de la Kuciuk-Kainargi,
www.dacoromanica.ro
107
, --, -
/*' i
___------:"--sls---,A1)."-"""tt.\'(<1,-,..,0 i ht- .. x, ,
1/4'..°7
---,,-
41.
.
0
'
' 4'10 "
, If
-*. -7
`',--
ji
, .
t fiv ; r
4,
.11 , , L',.
1
.1
11
7
\,. ' ,
1_,
,
V
-N
L
7,.'isi,.., .4-.
,6i
-".A
1
.
1
3i, , -,, 407
-
'OD
-
.
. ittlay.firT-
4:3
,
)A
E
--..;$
, Avt,,
ICI -y
4. 4-
ct4
Ì'14.1
.
Z4::
-
,
SY'
Fig. 37 Disc dc argint din 1806 la biscria de la Cun. Vcche, (Limit de Constantin Ipsilanti volevod. (CC.G.)
rusii aveau dreptul sa intervinä la Pout"' in favoarca ccrcrca arc Principatclor; ci cer deci acum caracter ultimativ, prcväzind o data precisà restabilirca lui Ipsilanti pc tronul Muntcniei, ca si a
domnului moldovcan, care fusesc mazilit in acclasi timp. Turcii, dupi oarecarc czitarc
francczii
indcmnau sa reziste consimt sa satisfaca pc rusi ; dar rilspunsul sosind peste data prcvazutä, razboiul nu mai poate fi impicdicat. Trupcic rusesti patrund prin patru locuri in Moldova (22 noicmbrie) si
inainteazI sprc miazäzi, ocupind partca dc rasirit a Munteniei. In ciocnirile de la Fierbinti, din Ilfov si de la Oltcanu, pc Ialomita, turcii sint infrinti strinsi dc aproape si de populatia orasului si de garda
domneasca de 150 de arvati" sau croati, carc se inchiseseri in ministirea Radu-Vodä, trebuie
evacucze in grabi Bucurestii, undc rusii, in fruntc cu gencralul Miloradovici, intra la 25 decembric 1806. Dupä douä zile ii face aparitia si Constantin Ipsilanti, reluindu-si tronul. Potrivit dispozitici date dc domnul reinstalat, boicrii, breslcic si poporul dc rind depun, la 22 ianuarie 1807, un juramint dc credinta fatä dc tar. 0 alta miis'ura pe care o ja Ipsilanti c alcatuirea unui corp de oaste paminteanä, cu uniforme ciziicesti. Printre noii ostasi, este, in Oltenia, Tudor Vladimirescu ; acesta va ajungc, in 1810,
comandantul primului batalion de panduri", iar In 1811 va conduce spre Calafat un detasamcnt
108
www.dacoromanica.ro
important, depäsind *ase mii de oameni. Dar cu
dcosebi ; iar dintre cei de origine rusa, foartc multi
toatc acestc pregatiri militare, Ipsilanti, care se visa rege al Daciei", ba chiar si al sirbilor, nu e in stare sa-si aperc capitala. Cind turcii iau ofensiva, in mai 1807, el párasete Bucurestii, i abia sc.apä sa nu fie prins la Buzau de un dctasament care venca dinspre Braila ; rcintors in august la 8 ale lunii il constatam iarasi in Bucurcsti cl trebuie sa-1 evacueze din nou, dupA douazeci de zile (28 august) i, de
primisera o cultura occidentalä. Cind accsti ofitcri
data aceasta, definitiv. La 7 aprilie 1808 se citea
soscsc in Iasi si in Bucurcsti, ei aduc un mod de viata
si anumite deprinderi care sint pe placul boierimii noastre
i chiar al burghe-
in special al fcmeilor
zici avute. Sc dau receptii, se fac baluri si pareceri toad lumea c nebuna dupa dans", serie in aprilic 1810 generalul Kutuzov ; inccp sa se stabilcasca si legaturi de familie. Generalul Miloradovici se casatoreste cu o Filipeasca, gcneralul Bagration,
la Mitropolie nota comandantului-scf, generalul Prozorovski, anuntind ca, prin ordin imperial, Constantin Ipsilanti c scos din scaun ; Principatele urmau sa fie cirmuite de aici inainte, in Mc politice, de scnatorul
Kusnikov. Intrerupt pentru citva timp, prin armistitiul de la Slobozia (24 august 1807), rizboiul se rcia in primävara lui 1809 i, dupa luptc Cu rezultatc diferite, se incheie prin pacca de la Bucuresti (28 mai
PM
m...
a
ape&
IX!,
,
1812). Era primul tratat care se incheia in orasul nostru ; el prevedea ca hotar al imparatici tarului Prutul.
In timpul administratiei rusesti are loe, in 1810, o catagrafie sau statistica a eparhiei Ungro-Vlahici, mitropolit fiind Ignatie; ca arata pcntru Bucuresti numai 89 de mahalale cu 4 mai putin decit in 7.503 case si 32.185 de locuitori virstnici 1798 nesocotindu-se deci copiii i nici strAinii. Credem ca accasta catagrafie e inferioara rcalitätii, cum sint in general, de altfel, statisticile vrcmii, mai ales ca
a fost ficutil in timp de räzboi, si nu de organcle specializate, ale vistieriei. Dar faptul cel mai intcresant de relevat in privinta istoriei Bucurestilor din timpul cit au stat aici armatele rusesti in razboiul din 1806-1812 este influenta, in sens occidental, exercitata de ofiterii acestei armatc. Si mai inainte anumite idei incepusera sä-si faca
-
4j
1
7
':
irg
9'
Fig. 38 Sala tronului din palatul domnesc In 1806; domnul in conversatie at un trimis stain. (B.A.)
cu o Vacareasca ; limba franccza se audc tot mai mult ; cascle prind a se mobila
Cu
mobila din Apus,
drum, pe de o parte, prin preccptorii apuscni, francezi si italieni in special, de la curtea unora dintre domnii fanarioti si a unora dintrc marii boieri, pe de alta, prin personalul consulatclor sträine infiintate potrivit tratatului de la Kuciuk-Kainargi. Rcvolutia franceza usurä acest proccs si direct, prin influenta
de la Viena in special, de unde:vencau si trasurile elegante, ruinitor de scumpe. In citiva ani se poatc observa cum moda Occidentului, in imbracimintea feminina, in mobilicr, in felul de a-primi, face progrese considcrabile. Se poatc afirma ca acum, in acesti ani de la inceputul secolului al XIX-Ica, se produce cotitura hotAritoarc in viata bucuresteana :
cxercitata de ca asupra spiritelor din intreaga Europa, pina in partile noastre, räsäritenc, si indirect, prin
acum influcnta constantinopolitana incepc sA scadA, iar cea apuseana sa creasca.
cmigrantii din care unii îi &ill un rost in Principate. 0 scrisoare a unui francez din Bucurcsti, datata 15 octombrie 1793, aratä marele intcrcs pe
schimbare. Pe unii dintre bucurestcni, traditionalisti convinsi, ea ii scandaliza. Sint semnificative, in pri-
care l-au trezit noile idei in capitala Tarii Romanesti,
unde ele cistiga zilnic prozcliti", intrc care mai toti negustorii din Ianina si din Albania stabiliti aci"; acestora li se da chiar calificativul caractcristic revolutionar: des sans-ctdoties". Ofiterii armatei de
ocupatie austriaca, in 1789-1791, adusesera cu ci o scanfá din obiceiurilc apusene, mai ales muzicele si balurile nemtesti" relevate de Dionisie Eclesiarhul (vezi mai sus, P. 105). Fenomenul se generalizeaza si se adincestc in timpul administratiei rusesti din 1806-1812. Unii dintre ofiterii armatei tariste erau chiar dc origine apuseana, germani i francezi in-
Nu toati lumen era insa dc acord cu
aceasta
vinta accasta, reflectiilc pe care le facc in cronica sa dascalul loan Dobrcscu dc la biscrica Batistci : Mucrilc Cu capetelc goale si tunsc, dezgolite pina la briu. Oamenii ii lepAdased portul §i-§i luoasc portu strain, ca pAginii, unii nemtcste, altii frantozest; altii in alte chipuri, cu parul tuns, cu zulufi, ca mucrile. Apoi se amestecau Cu ci [cu rusii] si cei mai procopsiti le invata agile lor, unii sfrantozeste, altii nemtestc, altii talieneste. Si intra invatatura lui Volter [Voltairc]... pre carele il avca,
paginii, ca pre un dumnezeu." Dar toate
acestc
iercmiadc nu putcau schimba mersul vrcmii. 109
www.dacoromanica.ro
loan-vocia Caragca, noul domn numit dupä incheic-
rea pácii, ii facu intrarea solemna in Bucurcsti la 24 decembric 1812. Era prototipul fanariotului : inteligent si cult, pretuind literele i artele a tradus el insusi din italieneste in grecestc opt comedii ale lui Goldoni dar fara scrupulc, cinic si mai ales dominat de dorinta de a face, cu once prct, avere. In accst scop, toatc mijloacele sint bune. Fiscalitatca se accentucaza ; darile se string cu mare strasnicie ; se infiinteazä biruri noi, dintre care citam, pcntru caracterul lor special, fara precedent, birtd temndei §i birul femedor re/e" sau de moravuri usoarc : accsta din urma trebuia sa produca 100.000 de piastri
anual, ceca ce aratá cit de intinsä era prostitutia in capitala. Din cauza abuzurilor agentilor fiscali si a dregatorilor de tot felul a limas, dupa accea, timp de peste o jumatate de veac, vorba : se furä ca in vremea lui Caragea". Cind a plecat din tara, spre Apus, nu la Constantinopol, i inainte de incheicrea termcnului de sapte ani, pe cit Ii fusesc data domnia, accst fanariot izbutise sa-si realizezc visul: avea o avere imensa, pe care unii din contemporani o evalucaza la 18 milioanc de piastri. Nu e de mirare ca o ascmenea administratie a provocat o incercare de rcactiune: ne rcferim anume la complotul urzit in 1816, care urmärea, intre altele, uciderea voievodului si a celor bogati, laici si clerici, complot descoperit insä i inabusit inainte de a trece la actiune.
De numcle lui Caragea se leaga si o groaznica epidemic de ciuma, una din cele mai cumplitc din cite au bintuit la noi. lzbucneste in 1813, adusä de la Constantinopol, unde, in toamna anului precedent, facca peste trei mii de morti zilnic. Bucurcstend fug care incotro ; din locuitorii saraci ai mahalalelor, rämasi pe loe, mor cite o suet pe zi. Si sparse orasul povcsteste cronica ineditä a cojocarului dascal loan Dobrescu
si se duseri care incotro
le-au väzut ochii." Si ramase tirgul pustiu". Incotro ascultai continua cronica accasta sa auzia : «paziti, la o parte, ca vin cioclii cu mortii», cite opt, cite zece, unul peste altul morti i cei zmreduiti [contaminati] dupa cara, la ordie [lazaret], cu plingind. si-i cara de prin toatc mahalalilc ping cind n-avca ce le mai face si sta prc ulitc
morti." Undc intra molima, din zcce scapa unu sau doi, la alte locuri, nici unul". Ciuma lui Caragea"
a durat in oras mai mult de un an de zile, virulenta maxima fiind din august 1813 pina in ianuarie urmator ; in restul tarii si mai mult. Sc pare ca numarul total al victimelor a depasit saptezeci de mii. Alaturi de accste aspectc negative, istoria Bucurestilor inregistreazil acum, in accasta penultima domnie fanariotä ultima c a lui Alexandru Sutzu (1818-1821) i citeva faptc pozitive. Cca mai
importantä, prin urmärile si rasunctul pe care 1-a avut, a fost intemcierea noii scoli romanesti", cu trei dascali, dintre care al trcilea, eel mai inalt, trebuia sa predca matematicile, gcografia i agrimensura
sau masurarea pamintului", practica facindu-se pe locurile virane din oras. Pentru acest post este recomandat, la 6/18 martie 1818, un Lazdr inginer, ce a venit acum de curind din pärtile Transilvaniei". Caragea ii da aprobarca, si Gheorghe Lazar caci de el e vorba îi incepu cursul, adäugind insa, la matcriile prevazute initial, si geografia istorica, gramatica si filozofia. El putu astfel sa expuna ideilc invatatilor Scolii ardelene privind originea romani', unitatea i continuitatea neamului nostru, i sa inspire elevilor sai printre care erau i oameni in virsta
dragoste pcntru trecutul accstui neam si incredere In viitorul lui. Noua scoalä avea drept sediu citeva chilli ale mänastirii SI. Saya, in lata Universitätii de azi, unde e statuia lui Mihai Viteazul ; tot aici functionase i vechea Academic, pe vremca lui Constantin Brincoveanu i Alexandru Ipsilanti ; numai ea atunci cursurile se ficeau in limba greacä i, evident, in alt spirit. 0 alta fapti pozitiva este infiintarea, in 1817, a unui teatru
de socictate", cu actori recrutati din rindurile tineretului bucurestean, elevi ai
colii grecesti ; ini-
tiatoarea accstui teatru a fost domnita Ralb, culta intcligenta fiica a voievodului ; reprezentatiile au avut loe intr-o sala cu parter i trei rinduri de loji, amenajatä de ea la Cismeaua Rosie, acolo unde fáspundea in Podul Mogosoaiei vechea ulita a fintinii, am zice azi unde da strada Nuferilor in adicA Calca Victorici. Repertoriul era in greceste i cuprindea piese inspirate din antichitatea clasicä ; alaturi
de acestea se jucau insä, de catrc o trupa de actori profesionisti veniti de la Viena, si tot felul de alte piese, comedii, tragedii, ba chiar si opere. Tot acum, anume, in anul 1818, se infiinta in Bucuresti prima cele anterioare apartinusera
lipografie parliculard
-
bisericii sau fusesera facute cu sprijin domnesc ; proprietarii ei erau doctorul Constantin Caracas, stolnicul Radu Clinceanu si Dumitru Topliceanul. Ea functiona in cascle domnesti" de la Cismcaua lui Mavrogheni, dincolo de Capul Podului ; de accea se si zicea tipografia de la cismea". In accastä tipografie s-a tiparit, dupa indicatia foii de titlu, i
editia rom5neasca a legiuirii lui Caragea, aparuta in vara anului 1818; editia greceasca stim ea s-a tipärit
la Viena. 0 altä noutate pcntru bucuresteni a fost ascensiunea unui balon primul pc care-1 vcdcau locuitorii orasului ; evenimentul" a avut loe la 26 iunie st.v. 1818, in Dealul Spirii, la Curtea Arsä, si
a fost consemnat de un contemporan, ceausul
Costachc de la biserica Amzci ; mahalagiii si-au amintit multi vreme de basica" lui voda Caragea. In epoca fanariotä i in special in ultima parte a ei, se intemciaza la Bucurcsti sau pe o arie mai
larga in jurul orasului, o serie de manufacturi in legatura cu textilelc, hirtia, sticla i produscle alimentare. O descriere a tarilor noastre, alcatuitä dc un turc, intre 1742 si 1752, aminteste la Bucurcsti o fabricA" de postav, infiintata de curind" ; ea lucra un postav bun", de culoare albasträ, care
110
www.dacoromanica.ro
revenca la 90 de bani cotul", nadar la 1 leu si 30 de bani metrul. Mai importanta este intreprinderea de acelasi fel a boierului Radu Slatineanu, facuta pe mosia lui, la Potiovaliftea, in Ilfov ; o constatam sub Alcxandru Ghica (1766-1768) si sub domnii urmätori ; in 1784 avca peste 150 de lucratori, mesterii fiind adusi din strainätate. Cu prilejul refacerii repuncrii ei in functie de catre Alexandru .Moruzi, In 1794 o vremc ramäsese in parasire aflarn ca intreprindcrea avea acum 340 de lucratori cu totul, dintrc care 243 de postävari. Multi dintre acesti lucratori specializati se rccrutau, desigur, dintre
dupa ce arata, in general, utilitatea industrici intii, sa fie de cinste i podoabä politiei [colectivititii]
postavarii de tara", care fabricau un postav mai
Din textul hrisovului pe care-1 acordä domnul la data amintita rezultä ca celelalte doua intreprinderi,
putin bun, mai grosolan si care lucrau atit in orase,
cit si in sate. In Bucuresti, la sud de Dimbovita, era o mahala intreaga de ascmcnea postavari" ; biscrica ci Sc numea Biserica Alba din Postävari". In 1776, un prcot al accstei biserici, anume Gavril, roaga Mitropolia sä-1 primeasca si pe el ca poslusnic postävar intre ccilalti preoti postavari ai Mitropoliei", obligindu-se
sA
dca anual cite 20 coturi
[coti]
postav vinät". Iar la sud de oras, intre PopestiLeordeni si Frumusani, era un sat intreg de astfel de mestesugari, numit dupä ei Postávari. Intr-un document din 1797, de la Alexandru Ipsilanti, c
amintita o manufactura de postav cc este
a doua, si nu aibl trebuintä" zisa politic sa aduca din strainatate acest fel de lucru", le acorda dreptul
monopol, stabileste
de
regimul fiscal al
celor 40 de lucrätori straini intrebuintati si hotaräste scutirea de dad a pravalici din Bucurcsti in care vor desface hirtia. O harturghic sau, popular, moara de hirtie" infiinteaza i Alexandru Moruzi In 1796, pe apa Sabarului, in Ilfov, cedind-o apoi Mitropoliei, fiindca accasta are... tipografia sa, care lucreaza
i
tipäreste cartile trcbuincioase obstci".
de la Fundeni
i
Batistea, nu mai functionau.
A existat si o sticlirie" sau intreprindere in carc se fabrica sticla ; nu e vorba de cca vcchc, de la Sotinga, constatatä documentar incä din secolul al XVII-lea, ci de una noui, intemciati de banul Dumi-
trache Ghica, in a doua jumitate a secolului
al
XVIII-lea. Ea se afla, se pare, la nord de Bucurcsti, intr-un catun de lingi satul Bälteni, catun carc s-a si numit, din cauza accasta, Steclariea. Asa il gAsim In harta rusa din 1835, data la care intreprinderea incetase a mai functiona.
aici,
Sub raportul produselor alimentare, constatan.'
lingä orasul domniei-mele Bucuresti, pe apa nimbovitei, facuta intr-adins mai mult pentru folosul acestui oras". Alte intreprinderi lucrau tesäturi de bumbac
fabrici" de arpäcas, paste fainoase i bere. In reali-
si matase. In 1800, un Stanuta, fiul lui Tudorache
lista
tate, ele erau sau atelierc Cu un numar mai mare de lucratori forma de cooperatie simpla capita-
perne, plapome, brine", cu dreptul de monopol pc 15 ani, prelungit apoi pe inca doi ani si jumatate. In 1819 intreprinderea lucra Inca; proprietar, cu
sau manufacturi. Pentru primul produs exista o instalatie sau moara" la Ageoli, in Ilfov ; ca apartinea boicrului Scalia Greceanu, care mai avca inca una in satul Cornelli din Dimbovita. La 26 februaric 1792, Mihai Sutzu lc acorta scutiri de däri atit in cc priveste lucratorii, cit i magazia din Bucuresti,
japca, era acum Manolc Balcanu. O alta manufactura
care va avca exclusivitatea vinzärii ; varna se va pläti
de testemeluri, mai mica insa, constatam chiar in
numai la cantitatile exportatc in Moldova sau in Turcia. Un document din 8 iulie 1798 ne arati ca
Tarigrädcanu, face la Marcuta, in nord-estul orasului, o manufactura de testemele, bohcelc, macaturi,
Bucuresti, la ipotul Fintinclor, pe marginea de miaza-
noapte a viitorului Cismigiu. Tesaturi de matase numite ghermesituri", de m'Atase amestecata cu bumbac, numite cumasuri", de matase cu fir, precum si salud" de matase si alte specialitäti lucra manufactura intcmciatä de marele vornic al obstirilor, Grigorc Ghica. Din hrisovul pe care i-1 da domnia la 13/25 ianuaric 1803, se vede cä aceastä intreprinderc utiliza 158 de lucrätori i meseriasi scutiti dc
dan i care stat si ca ea dispunea si de o pravalie de boiangeric in Bucurcsti, de ascmenea scutita de dan. S-au infiintat de asemenea fabrici" de hirtie sau, cu termenul grecesc, harturghii" ; de aici romanescul
hardughic", inscmnind cladire sau magazie mare, in stare proasta". Existascra asemenea intreprinderi si mai inainte, in sccolul al XVII-lea, pe Valca Oltului, dar incetascrä a mai functiona de mult. In 1768 constatam o astfel dc harturghie la Fundeni, lingà Bucurcsti, pe apa Colentinci ; opt ani mai tirziu, gasim si o a doua la Balima, in Prahova, pe apa Lcoatei. In august 1776, Alexandru Ipsilanti da un hrisov acestor doua intreprindcri, in care,
s-a scos la mezat o fabrica de fidca cu ergalii instalatii
adica
de arama si de lcmn" ; ca apartinusc
raposatului Dumitrache Turnavitu, un favorit al lui Mavrogheni, si va ajunge, in cele din urma, in stapinirea doamnci Ruxandra Hangcrliu. Sub \Toda Caragea, ea producca fidca, macaroanc i paste numitc critarachia", chipriotica" i ostrachia" (adica de felul cclor din Creta, din Cipru si in forma de scoici). In deccmbrie 1815, domnul, cifra noului proprietar, Hagi Ion Mustacov, uncle privilegii, ii lauda produsele, aratind cá sint superioare acelora de Galati si cgale cu produsele dc Adrianopol. In cc priveste bcrea, aflarn dintr-un raport austriac ca prima fabrica s-a intemeiat in 1809, in timpul rázboiului ruso-turc, de catre un german, Johann Timpel de Gotha. Ea era situata in marginca Bucurcstilor ; a durat pina
in 1821, cind a fost distrusä in timpul Zaverci". Aparitia accstor manufacturi in Bucurcsti, la marginea lui si in satcle arici bucurestene marcheaza faza de tranzitie sprc noile rclatii dc productie, relatiilc capitalistc. Sc trece astfcl de la productia 111
www.dacoromanica.ro
mcstesugareasca, cind fiecare mestcsugar lucra in atelicrul lui si de la atelierele de cooperatie capitalistá simpla,
la intreprindcri mai mari, cu zcci
si
chiar sute de lucr4tori salariali uneori ci primesc o parte din salariu in alimente si lcmne i cu o munc4 specializal4. Faza urmätoare, incepind de la mijlocul sccolului al XIX-lea, va fi aceea a industriei propriu-zise, a fabricilor utilizind Situatia accstor lucrätori manufacturieri este insä grea ; ei lucreazA de la rhäritul soarelui pinä seara tirziu ; cine lipseste färä a fi bolnav e nu numai amendat, dar adesea pedcpsit i cu bätaie i inchisoare.
Lucrätorii reactioneazä insä impotriva accstui rcgim dur de exploatare ; astfcl, muncitorii de la manu-
factura de postav din marginca Bucurestilor poart Cu epistatul", un lung proces de la 1796 la 1803 adicä seful manufacturii, piná reuscsc sä-1 faca' sä le pliteascd un salariu potrivit cu munca prestatà.
Lucrätorii manufacturilor sint deocamdatä inca putini i rispinditi, li se adaug5 insä lucratorii vechilor atclicre, tabacii in primul rind, categoria cea mai
numeroasä si mai puternicä dintre meseriasii bucuresteni. Cu totii laolaltä formeazä o masä care va incepe sä-si spunä cuvintul si in domeniul politic. O prima' manifestare va aves loe in 1821, cu prilejul miscärii lui Tudor ; o a doua, mai puternia, in 1848, cind vor fi un element de seam.i in sustinerea revolutiei si al guvernului provizoriu.
BIBLIOGRAFIE
1. Pina la tratatul
la Kuciuk-
In Manca sanilard, 1957, nr. 3, p. 274-279; 19 bis.
Bucurcsti, 1904, 255 p. in 4°; 2. N. Docan, Memoria despre Incra-rile cartografice privitoare la razboiul din 1787-1791, in Mem. sect. ist. Acad. Rom., s.2, t. XXXIV (1911-1912), p. 1249-1360; 3. N. Iorga, O prigonire politice', sub fanarioti, in Mem. seg. ist. Acad. Rom. s.3, t. IV (1925), p. 377-380; 4. I. Tuduccscu, Comoara. Un act de superstilie petrecut in Bucuretti, anchetat ,ri judecat in and 1796, in Revista
din anul 1770, in Studii, XII (1959), 5, p. 113-131 20. Panait I. Panait, Aspecte din lupia populatiei bucurettene impotriva regimului turco-fanariot (17161821), Bucuresti, 1962, 62 p. in 16; 21. Petre S. Nästurel, Schitul Maicilor din Bucuretti, Memorip
Kainarg i.
1.
de
Vote biserici ca averea /or proprie,
p. 55-60; noto despre biblioteca Mavrocordatilor ti despre viata munteneasc4 in timpul lui Constaniin-
Arbivelor, I,
5. N. Iorga,
nr. 1-3 (1924-1926),
vod4 Mavrocordat, in Mem. sect. ist. Acad. Rom., s. 3,
t. VI (1927), p. 135-170; 6. Const. C. Giurcscu, Istoria lui lordache Stavracoglu, Bucuresti, 1927, 16 p.
in 8° (Extras din Omagiu Ini I. Bianu); 7. Pr. Vasile Radu, Aldndstirea Sf. Spiridon ,ri patriarbul Silvestru al Antiobiei, in Rev. ist. rom., III (1933), p. 11-31 8. I. C. Filitti, Un grec roma-triza, stolnicul Stefanachi Cremidi (+1764), in Cercetari ti documente privitoare la
isioria Principatelor
Romdne,
Bucuresti, 1935,
p. 46-51; 9. L. Moga, Un plan inedit de la 1847
al unui sector din °raja Buctiretti, in Bid. Co,,,. mon.
ist., XXX (1937), p. 179-184; 10. L. Moga, La,,ìirin
ca privire la vechimea bisericii Sf. Pantelimon din
Buctiretli, in Bill. Com. mon.
ist., XXX (1937),
p. 175-178; 11. Cczar Serbu, Contributil privitoare la domnia lid loan Mavrocordat ti la unele evenimente
contemporane ei, Galati, 1939, 79 p. in 8°; 12 . V. Mihordea, Biblioteca domneasa a Mavrocordatilor. Contribulii la istoricul ei, in Alem. sect. ist. Atad. Rom., s. 3,
t. XXII (1940), p. 359-419; 13. N. Iorga,
Dona pagini din istoria fanariotilor, in Alem. seg. isi. Acad. Rom., s. 3, t. XXII (1940), p. 421-436; 14. H. Dj. Siruni, O ndvalire necunosculd a bandelor turcelti in tarde romiThe la 1769, Bucuresti, 1940, 63 p.
in 8°; 15. R. Rosetti, Familia Rosetti. Il. Celda//e ramuri, Bucuresti, 1940, 135 p. in 8°; 16. Maria
C. Marincscu, Umanistul Pelan Bergler (1680-1738), Viola ¡i activitatea sa, in Re:'. ist. min., XIXII (1941-1942), p. 163-215; 17. Const. Giurescu, Studii de istorie socia/a, Bucuresti, 1943, 349 p. in 8°; 18. I. Neda, Despre biserica Sf. Elefterie din Bucuretti,
in Rev, ist. rom., XVI (1946), p. 298-299; 19. Dan Berindci, Spitale in Bucurettii :m'aculo' al XVIII-lea
I. Ionascu, Planul cartografic inedit al oral-1,11d Bucuretti
istoric (ms.).
II. Bacureftii in a dona parte a e p ofanariote. 22. Lazar 5Aineanu, Infinenta
cii
orienta/4 asupra limbh ,ri culturfi romiine, I II, Bucuresti, 1900, CCCXXXV + 406 + 279 p. in 8°; Radu Rosetti, Arbiva senatorilor din Chitindu ¡i ocupatia ruseascri de la 1806-1812, in Ad. Arad. Rom. sect. ist., s. 2, t. XXXI (1908-1909), p. 359 527 ; N. Docan, O povestire In versan i inc4 necunosculd
despre domnia /ni Mavrogheni, in An. Acad. Rom. Ale,,,. sect. lit., s. 2, t. XXXIII (1911), p. 417-516 D. Furtunä, Preotimea romcineascil in secola al XVIII-lea. Starea ei cultura/4 ,ri materiald, Välenii-de-
Munte, 1915, 262 p. in 8°; 26. N. Iorga, Constantin-
,ri revolutia sirbeascd, in Rev. ist., VII (1921), p. 139-143; 27. Const. C. Giurcscu, Legiuirea
vod4 Ipsilanti
l /ti Caragea, Un anteproiect necunoscut, Bucuresti, 1923,
32 p. in 8°; 28. Virgil Dräghiceanu, Biserica Spirea Veche din Bucuretti, Note istorice, in Bu/. Com.
MOO.
XVII (1924), p. 58-59; 29. Const. C. Giurescu,
Uciderea voievodultti Constan/in Hangerli. O povestire
In versuri necanosculd, Vilenii-de-Muntc, 1926, 10 p. in 8° ; 30. N. Iorga, Istoria industrillor la romdni, Bucurcsti, 1927, 226, p. in 8°; 31. Al. Busuioceanu, Un pala' domnesc din vremea fanariotilor. Curtea nona
din Bucuretti, Välenii-de-Muntc, 1930, 16 p. in 4°;
32. P.P. Panaitescu, Corespondenta lui Constantin Ipsi/anti ca gttvernul rusesc 1806-1818; pregdlirea Eteriei ,ri a renatterii politice ronuinetti, Bucuresti, 1933, 125 p. in 8°; 33. Dan Simonescu, Din aciivitatea lipograficel
a Bucurettilor (1678-1830), in Bucurettii-Vechi, I V (1930-1934), p. 118-135; 34. Dan Simonescu, loan-vod4 Caragea fi traducerile lui Goldoni, Bucuresti,
1935, 23 p. in 8°; 35. Emil Virtosu, Batica lui roda
Caragea, in Gaz. to un. IV (1935), nr. 165; 36. Dr.G.Sc-
vereanu, Intrarea printului Josias de Saxa-Coburg in
Buctiretti la 10 noiembrie 1789..., in Bucuretti, 2 (1935),
p. 268-290; 37. Victor Papacostea, Esquisse sor
les rapport! entre la Roumanie et l'Epire, in Balcania,
112
www.dacoromanica.ro
=-:-.
..... ,-_,--.
61=r
....--
-
_4"kt
-17
°
'
-
',
A
.
JD.
.
1
If
VII
cl
ej s. 00 ej
cl
o.
. --
n
4.1
fl 4.0
E ta.
F.,
u
-
..- u ...
oo
!i
4
...t.,o o
LE
e
.... c ...
.
V, zr.
'V 7E ci 8
4) "
g
H .6
.
S..
..7..
: i..7...
= ..-
ej
7
8
!,
E
.4.
o t.
C.
2 o o.
'es
,2 i, $
, 41
.......
ii-..
....
.......
ti''''.....77 .._.
00
0.0
et
0
'TJ
www.dacoromanica.ro
I (1938), p. 230-244; 38. Stefan Chicos,
Cum se
Pm, aprovizionarea armatelor lui Mibai Viteazul, Alatei Basarab fi Nicolae Mavrogbeni, Bucuresti, 1939, 80 p.
in 8°; 39. D. Bodin. Insemndri cu privire la Tudor Vladimirescu in rdzboiul ruso-turc din 1806-1812, Bucuresti, 1939, 7 p. in 8' ; 40. Const. C. Giurescu,
Canalul lui AlexanAu-vodd Ipsilanti, in Rev, ist. rom.
XI (1941), p. 1 7 ; 41. M. Holban, Autour de deux rapports inédits sur Caragea et Callimacbi, in Rev.
Hist. Sud-Est, XVIII (1941), p. 175-241 ; 42. Ariadna
Camariano, Le tbéiitre grec à Bucarest au début du XIX-e siècle, in Balcania, VI (1943), p. 381-416;
43. C. Serban, intreprinderea manufacturierd de postav de la Pociovaliftea fi Bucurefli, in .Vtudii, V (1952),
nr. 3, p. 86-105; 44. Al. Vianu, Mifcarea nationaleliberatoare ,ri A'icolae Alavrogbeni (1787-1790), in Studii, IX (1956), 5, p. 45 62 ; 45. Nestor ramanano, Un document important referitor la organizatia revolutionard secretd din Bucurefti (1816), in Studii,
IX (1956), 5, p. 127-130; 46. A. Otetea, Complohtl Mibail Gross, in Emlékkjnyv Kelemen Lajos..., Cluj,
1957, p. 497-507; 47. Const. C. Giurcscu, Princi-
patele Romiine la incepraul secolului XIX, Bucuresti, 1957, 318 p. in 8°; 48. C. $erban, Bresiele bucureftene in !scold XVIII, in Studii, XII (1959), 6, p. 55-89;
C. $erban, Aspecte din !Iola ord,renilor din Tara Aloldova impotriva asupririi feudale in secolul XVIII ,ri la inceputtrl secoluhri XIX, in Studii, XIII (1960), 6, p. 27-45 si XIV (1961), 3, p. 623 658 ; G. Barbu si Dan Berindci, Viata medicaid fi sanilard a orafului Bucurefti in timpul rdzboirilui ruso-turc Romdneascd
din
1806-1812, in Ana/ele romiino-sovietice, Sectia
Medicini, 1961, 3, p. 65-89; 51. I. Ionascu, Concluzii
grefite in istoriografia burgbezd despre Amnia lui
Ni-
coke Mavrogbeni, in Siudii, XV (1962), 1, p. 69-109; 52. Const. C. G iurescu, Chloride bucureftene ale lui Nico-
lae-vodd Alavrogbeni, in Bis. ort. rom., LXXX (1962),
3-4, p. 339-380; 53. A. Otetea si C. Serban, Situatia
social-economica a Moldovei ,ri Tdrii Románefti in perioada
de trecere de la feudalism la capitalism, in Istoria Romd-
niei, III, Bucuresti, 1963, p. 624-685; 54. Pr. N. Cazacu, Biserica Balifte din Bucurefti, istoric (ms).
www.dacoromanica.ro
BUCURE*TII IN TIMPUL MISCARII LUI TUDOR VI.ADIMIRESCU
Si A PRIMEI DOMNII PAMINTENE
Eu nu cant cera f pentrn mine, ci (ara ¡fi carad drepteifile cele robile de fanarioli." (Scrisoarea lui Tudor citre boieri, la 4/16 aprilie 1821)
BUCURESTII $1 MISCAREA LUI TUDOR VLADIM1RESCU Raporturilc dintre Tudor si Eteric, constatatc
documentar la fincic anului 1820, skit concrctizate in legimintul solemn, cu jur5mint pe cruce si evanghelic, pe care el Il incheic, in prima jumiltate a lui ianuarie 1821, cu Iordache Olimpiotul cu 1
loan Farmachc, conducAtori militari cteristi. Citesitrci
se angajau sà lupte solidar pcntru clibcrarca de sub jugul asupritor al barbarilor", folosindu-sc, in acest scop, de toatc mijloaccle. La 13/25 ianuarie 1821, deci cu citeva zile inainte de a plcca din Bucu-
resti in Oltenia, spre a incepe miscarca, Tudor primca, contra chitantEi, suma insemnatà de 20.000 de talen i dc la dumnealui fratele Pavel Maccdonski", cterist notoriu ; calificativul dc frate" era ccl obisnuit intre mcmbrii Eteriei. Peste dota zilc, la 15/27 ianuaric, marii dregkori Grigorc Brincoveanu, Grigore Chica i Barbu Vkiircscu, mcmbri in consiliul
de sasc numit de muribundul domn Alexandru Sutzu pcntru girarea trcburilor publice
i
lustre;
eleriiti de frunIe, dau lui Tudor o incredintare scrisil,
solemnk in carc se spunc: Fiindc5 este si se fad obstcscul folos ncamului crcstinesc i patriei noastre, drcpt accia, ca nistc buni i crcdinciosi frati crcstini toti i iubitori ncamului, d
, sluger Teodore, le-am ales sd ridici norodnl co arme ,ri sd urmezi precut,/
eiti porcIftrit. $i noi nc juriim din parte-ne subt aceste isc5lituri... cil la toatc vom da ajutor cu mijloacele folositoarc i cuviincioase i vom lucra unde i la
ce ni
sit' va cuveni pcntru obstescul folos" (vezi fig. 39). 0 zi mai tirziu, la 16/28 ianuaric, lui Tudor i se ataseazil ca adjunct Dimitrie Macedonski, sudit
114
www.dacoromanica.ro
Fig. 39
Tudor Vladimirescu, stamp ulterioari. (B.A.)
4. 7
l,f,;.?
0,ss tp-1/
fit
v.
ti 1
o
I
r
0
1111'
J1
-
-
CI
-
"
A
-0p
rus, fost ofiter in armata tarului i frate cu Pavel, cel care ii avansasc banii. In sfirsit, peste site doui zile, la 18/30 ianuarie in noaptea urmatoare, Alexandru
Sutzu, ultimul domn fanariot, murca dc o moarte care n-a fost fad binuiala Tudor pleca din Bucurcsti, insotit de o gar& dc 40 de arnauti caliri, dati dc lordache Olimpiotul si de bimbasa Saya, cei doi comandanti militari ai Eteriei in Muntenia. Proclamatia pe care Tudor urma s-o citeascá la Pules prima sa proclamatic fusesc rcdactata in Bucurefti, inainte de plccarca spre Oltenia, si anumc, in intclegere cu boicrii muntcni eteristi si pe cind Alexandru Sutzu domnea Inca. Din toate acestca rezulti in mod limpcde ca pregitirea miscarii lui Tudor s-a facut in Bucurefli, in capitala tarii, si in legaturi Cu Etcria. Rominii atit cei din Muntcnia, cit si cei din Moldova urmau si fie un factor important in rascoala care trebuia si asigure, Cu sprijinul Rusiei, dezrobirea tuturor crestinilor dc sub turci. Cad Alexandru Ipsilanti, conducatorul Eterici si
pretutindeni ca in spatelc säu vcncau fortele militare ruse. Sprijinul acordat cteristilor de consulul general rus din Bucuresti, Pini, prccum i recrutarile dc soldati cteristi i stringerca dc fonduri pentru Etcrie pe tcritoriul imparatici ruscsti, in special in orasele
de pc tarmurile Märii Negre, cu Odcsa in frunte, intarcau aceasti credinta. Era, normal s-o impardseascii si Tudor, care participase la rizboiul ruso-turc
Tudor Vladimirescu purtind caftan Imblinit I adull co fund alb; Mgt el un °filer de panduri. Scull la margin. Bucurepilor; In Fig. 40
drcapta, DImbovita co dotal mod de »p
i doi pcscari Cu undlta. (B.A.)
din 1800-1812 i care, pcntru meritcle lui, obtinusc gradul dc parucic (locotenent), Ordinul Sfintului Vladimir, clasa a treia, un incl cu piatra prctioasi chiar calitatea dc sudit" sau supus rus. A reduce insi pc Tudor numai la ipostaza de agent in slujba Etcriei este, dupi parerca noastra, a-1 diminua, a prezenta numai un aspect al accstci personalititi revolutionarc. A mai fost si un altul, foartc important, csential chiar, aspettul de exponent al pdlurllor mijlocii fi mid moped, panduri, ((Irani, pe de o parte, meseriafi ,ri ord,reni sdraci pe de al/a, adica al
tuturor celor nemultumiti, striviti dc dad i supusi abuzurilor dc tot felul, al tuturor celor care aspirau la o viati mai }mina', mai dreapti. Dad Etcria s-a scrvit de Tudor, credcm ci si Tudor s-a scrvit de Etcric spre a-si atinge scopurile proprii. Este cxclus ca o fire si un temperament ca al lui, wi cum apar din proclamatiite proprii si din marturiile contcmporanilor, si se fi multumit cu rolul de simplu instrument al altora, si nu fi ciutat si realizczc si dczidcratelc piturii din care se ridicasc, deziderate care corespundeau de altfel interesului ',savior largi ale poporului. Ca ar fi urmarit si un scop personal, accla
de a ajungc domn, c mutt mai putin sigur, dcsi nu cu desavirsire cxclus. Eu nu caut ccvas pcntru
www.dacoromanica.ro
115
mine, ci jara If
cantó drepIryile cele robile de fanarioti",
scrie Tudor cAtre boieri, la 4/16 aprilic 1821, si n-avem temci sA nu-1 credem. lar un contcmporan manor ocular, Ignatic lakovenko, functionar la
cunostintA cA locotenentul Vladimircscu c degradat din calitatea de cavaler al unuia din ordinele rusesti cA nu mai pose& nici un titlu la protcctia majestAtii-
Consulatul rus din Bucurcsti, il caracterizeazA prin cu-
sale imperiale". A urmat apoi, pcntru Ipsilanti, un comunicat oficial inserat la 17/29 martie in Oesler-
vintele : dusman numai al abuzurilor din Muntenia".
reicbiscber Beobacbler, oficiosul lid Metternich, comu-
Cu armata sa, alcAtuitä in primul rind din pan-
nicat prin care se anunta cA scful Eteriei va fi scos din serviciul Rusiei" i i se va face cunoscut cA m.-s. impäratul dezaprobA in chip formal intreprinderea sa si cA nu se va putca astepta niciodatA la
duri, soseste Tudor, venind din Oltenia, la Cotroceni, In marginea Bucurestilor, la 19/31 martic 1821 (vezi fig. 40). Cu trei zile mai inaintc adresasc el, din Bolintin, o proclamatie cAtre toti locuitorii capitalei, boicri, negutAtori sau altA stare, romani si strAini, prin care
le cerca si vie la un glas i intr-o unire cu crestinescul norod, cc este pornit numai pentru dreptate" ; cei cc se vor impotrivi vor fi socotiti vfajmasi". El arilta totodatà cA numArul celor care il tirmcazd adunarea norodului" trece de saisprece mii".
(Cifra avca in vcdere, credcm, si pe partizanii din Oltenia.) AceastA proclamatic a fost cititA la rAspintii,
de cAtre preoti, in timp ce pandurii descArcau in aer pistoale. Apclul lui Tudor gAseste rAsunet in pAtura
muncitoare a capitalci: o mic de tabaci" sau cari din mahalaua Radu-VodA i cele vecinc ei, asadar un numAr insemnat din cei mai de scamA
vreun ajutor din partea Rusici". Aceste dezavuAri constituiau insä o adeväratà catastrofA pentru miscarea revolutionarA. Ele fAceau
sd se prAbuseascil suportul pe care se bizuiserä atit Ipsilanti, cit si Tudor. UrmArile nu lipsirà sa se vAdeascA imediat. Banul Grigore Brincoveanu, unul din cci trei mari dregitori care dAduserA inscrisul din 15/27 ianuaric, plecase din Bucuresti incA in ziva de 28 februaric (12 martie) la Mogosoaia, mosia sa, iar de aici la Brasov. Consulul rus, Pini, i cel austriac, Fleischhakl, insotiti de boierii cei mai de vazà, Grigorc si Iordache Filipcscu, Alexandru Ghica, Constantin Samurcas, Nicolae Mavro etc., pAtisirii
ei Bucurcstii, la 16/28 martie, pornind tot sprc
mestesugari bucurestcni, se alaturA stirea nc-o dA chiar unul din aghiotantii lui Tudor, anume
Brasov. Tudor, dindu-si scama de starea creatA prin refuzul Rusiei de a sprijini Eteria, incepu sA lucreze
Mihai Cioranu. O nouA proclamatie, la 20 martie
pentru consolidarea situatici proprii. O data ce nu
(1 aprilie), adresati locuitorilor capitalci indicA modvele pentru care s-a inceput miscarea ; ele sint pierderea privileghiurilor noastre i jafurile cele nesuferite care le pAtimea fratii nostri". Ea cuprinde
se mai putea bizui pe armata muscAleascil, el trebuia
apoi uitare de istov celor mai inaintate lucrate",
vorba de o miscare a celor sAraci i obijduiti impotriva
deci aninislie, in sfirsit, un vibrant apel cAtre unire: Fratilor, citi n-ati lAsat sA se stingà in inimile dumneavoastrà sfinta dragoste cea cAtre patrie, aduceti-vi amintc cA sinteti pArti ale unui neam... SA nc unim dar continua Tudor Cu cotii, mici §i mari,
marilor cApetenii politicesti" i bisericesti", deoarece aceasta ar fi luat repede aspectul unui rAzboi civil, ar fi justificat deci o interventie armatA a inaltei
ca niste frati, fii ai uncia maici, sa lucrAm cu totii impreunä, fiestecare dupà destoinicia sa, cloligarea fi nallerea a dona a drepIdtilor noasIre." Ce-1 f Acuse oarc pe Tudor sà-si schimbe punctul
de vedere initial, acela exprimat in proclamatia de la Pades, in care spunca : ...Pre balaurii care nc inghit de vii, cApeteniile noastre zic atit cele bisericesti, cit i cele politiceti, pini cind sA-i suferim a nc suge singele din noi? PinA cind sa le fim robi?" Ce-1 determinase si acorde acum amnistie tuturor deci
i
balaurilor" care nc inghit de vii"
sA facA acel insistent apel la unirc? Un fapt de cca mai mare importantA, i anume, dezavuarca miscArilor revolutionare de catre tar si guvernul ruscsc. Accastä dezavuarc, urmarc a obligatiilor pe carc le avca tarul ca membru al reactionarei Sfintc tocmai atunci se tinca o intrunire a monarhilor rcspectivi la Laybach (Ljubliana) s-a produs, Aliante
in ce-1 privestc pe Tudor, sub forma unci dcpese a contelui Capodistria, ministrul de externe rus, ciltre Pini, consulul general din Bucurcsti, la 23 februaric (7 manic) 1821. 1 se aducca accstuia la
sA arate turcilor ca miscarea din Muntenia era o miscare generalä, a inIregului popor, care dorea schim-
barea sistcmului anterior, fanariot. Nu mai putca
fi
Porti. Nu mai putea fi vorba nici de o continuare a actiunii etcriste, deoarcce aceasta ar fi justificat incA si mai mult o pAtrundere a trupelor turcesti in stinga DunArii. Politica viitoarc a lui Tudor se contura deci cu nccesitate, in urma dezavuArii de cAtre tar, in chipul tirmAtor : pe de o parte, trebuia sA stringA in jurul lui cit mai multi, dad se poate chiar barters,: obfle, de la marii dregAtori pinA la *and clAcasi, pentru ca miscarea sA aparä ca fiind cxpresia
Inittror, pe de altA parte, trcbuia sd se diferentieze de mi¡carea eterisid, cu care pornisc initial in mod solidar, pentru a nu se expune räzbunärii turcesti. In lumina acestei indoite necesitAti, atitudinea i gesturilc lui Tudor, dupà cc ajunge la Cotroccni, &yin clarc logice. Intr-adevAr, in intervalul dintre 16 si 23 martie st.v. 1821, au loe tratativc cu inaltul cien cu boierii rAmasi in Bucurcsti ; se fac concesiuni de o parte si de alta. Pentru a impresiona masele i chiar pC cei co care trata, in ziva de 21 martie (2 aprilie), la orelc 2 dupA amiazA, pe o vrcmc splendidA, Tudor,
inconjurat de ostirc, ii face intrarca solemnä in capitalA, venind de la Cotroceni. CAlare, avind lingA
cl un prcot cu crucea si un pandur purtind stcagul de mAtase albA, conducAtorid miscArii tine in minA
116
www.dacoromanica.ro
nu sabia, ci o piine mare, scmn al belsugului si
al
pacii. Era o indicatic limpedc pcntru popor dc sensul si de scopul actiunii sale.
Ca rczultat al tratativelor, are loc, in ziva de 23 martic (4 aprilic) un schimb de acte: Tudor cla boierilor un jutimint" scris, prin care declara' mai intii ca nici odinioari nu voi cugeta, nici de fata, nici prin chip de viclenic, asupra victii si a cinstci cuivas din patriotii [compatriotii] mci sau asupra hrapirii averii sale si apoi ca de astazi inainte, cunoscind [recunoscind] vremelnica stapinire a tarii, voi cere toate trebuincioasele ostirilor a se implini prin poruncile accstii stapiniri". Pc de alta parte, mitropolitul tarii, cpiscopii dc Buzau si Arges si 53 de boicri de difcrite grade dau lui Tudor o carte de adcverire", prin care declarà ca pornirea dumncalui slugcrului Teodor Vladimirescu nu este rea i vatamitoarc, nici in parte fiecaruia, nici patriei, ci folositoare i izbavitoare". Caractcristic pcntru noua orien-
tare e faptul ca in iurimintul" sac' Tudor aratä ca pricina a relelor de care a sufcrit poporul oblacluirca doninilor cc au stapinit pini acuma" ; nu se mai vorbeste nimic dc boieri sau de inaltii icrarhi. Asadar, cu un domn nou, pc placul multimii deci, subintelegem noi, un domn yin/In/eon toate s-ar schimba
in bine. indata dupa accea, Tudor adrcseaza tirii o noua proclamatic, tiparita de data aceasta, prin care cere tuturor contribuabililor si rccunoasca vremclnica stapinire" asa cum facusc i cl si sa-si plateasca irnpozitele curcnte, impozitc care se richcau, pcntru lunile fcbruarie i martic, la nu mai putin dc 48 dc talen i sau lci de lude", adica dc unitatea contribuabila' cuprinzind patru tarani (deci la 12 taleni de cap); numai ostasii ce-1 urmcazil sint scutiti. Doua zile dupii schimbul de actc intre Tudor si boieri, soseste Ipsilanti la .Colentina, venind din Moldova, si ccrc bucurcstcnilor doui milioane de lei pcntru intretincrca armatci sale. Bimbasa Saya merge sa i se prezintc ; se infatiscaza dc ascmcnca trei reprezentanti ai bulgarilor, vcniti dc la Filipopoli, Sliven i Osman-Bazargic. Intilnirea cu Tudor arc
loe pc un term ncutru, in cascic de la cismcaua Mavrogheni, dincolo de Capul podului. Cci doi comandanti militari vin insotiti &care de o escorta
un prim scmn dc neincredere. Cc s-a inarmata discutat i cum s-a discutat, nu stim precis: nu ni s-a pastrat vrcun protocol, nici vrco marturie directa ; logica lucrurilor cerca insa lui Ipsilanti sà caute si obtinä colaborarca lui Tudor, in timp cc lui Tudor ii impunca asa cum am aratat rezerva, daca nu dc-a dreptul ostilitatc. O spuscsc de altfel ritos lui Udriski, sccrctarul Consulatului austriac din Bucurcsti, cu trci zile inainte de sosirca lui Ipsilanti la Colentina, deci la 3 aprilic st.n., declarindu-i: Eu nu sint dispus sa VATS singele romanilor pcntru Grecia
si nu vreau ca printr-o masura nesocotitä i pripita sa intreprind ceva in dctrimentul poporului roman". Deocamdata, se stabili un modus vivendi, ficcare din cei doi comandanti atribuindu-si partca de tara' pc
care o controla armata respectiva', adica Ipsilanti judetele din nord, pina in Olt si cu cxceptia citorva plaiuri, iar Tudor judetele din sud si Oltenia intrcaga,
plus plaiurile amintitc. Dar accasta situatie dc aparenta' intelegere nu putea duna; chiar in cursul lunii aprilic, prin scrisorile din 10/22 trimisa de Ipsilanti lui Tudor si 14/26 raspunsul accstuia din urmä
Sc ajungc la o rupturi. Tudor ii dadca scama ci, dupa dezavuarca tarului, interesele lui i ale tarii crau divergente de acelea ale lui Ipsilanti si ale Etcrici. Sa ne fie ingacluit a vorbi dcschis raspundc el la 14/26 aprilie prin intermediul boicrilor
fiindca
lucrurile au ajuns prca departe... Cc poate fi comun intre greci i daci [romani]?... Nc-au fagaduit vin numai in trcccrc pe la noi [aluzic la manifestul dat dc Ipsilanti indata dupa intrarca in Moldova] si acum se intaresc pe pamintul tarii noastre, dispretuiesc guvernul legitim, distrug orinduielilc...
lucruri cu neputintä de la un popor lipsit...". Pcntru once cventualitatc, Tudor ocupase, in
ccr
cursul lunii aprilie, punctcle stratcgicc din Bucurcsti,
adica Mihai-Vocla, gradina, imprejmuiti cu ziduri, a logofatului Belli° (Bcllu), pe $oseaua Giurgiului, apoi, dupa scrisoarea din 14/26, Mitropolia si manasLinea Antim. Fortificase mai cu scama Cotroccnii prin santuri cu tabic adicä redutc i mcterezuri imprejurul manastirii". Aici locuia 'Tudor acum,
impreuna cu sfätuitorul sàu, cpiscopul llarion Ghcorghiadis al Argcsului la inceput statuse citva timp in oras, in casa, existenta si azi, a lui Giani, unchiul
lui Tcodor Orasanu, pe strada numita mai tirziu a Poetului, iar azi Enachita Väcarcscu, la numärul 7. Ocupase dc ascmcnca vadul de peste Argcs, la Gostii ccl de peste Sabar. in acclasi timp, sprc a impicdeca, dupa plecarea lui Ipsilanti la Tirgovistc (12 aprilie st.n.), pe boierii divanului sa plrascascil Bucurestii, le fixasc domiciliu obligatoriu in frumoaselc case dc la Belvedere ale lui Dinicu Golescu, din marginca dc apus a orasului.
nari,
S-a gindit oarc Tudor sa rcziste cu armele turcilor? Chiar daca la inccputul actiunii va fi avut accasta intentic dcsi in toate proclamatiile sale insistä asupra faptului cii nu s-a ridicat impotriva Portii este sigur ca, dupa dczavuarca tarului, el nu mai putea starui intr-insa ; ar fi fost in contrazicere cu intrcaga sa politica dc dupi amintita dczavuare. Pc cincl se fortifica la Cotroccni, Tudor pri-
mise dc la pasa de Giurgiu o scrisoarc particulati, cu asigurarca cà sultanul c dispus a dczrädicina abuzurile din Tara Romaneasca si a lua in scamä dreptcle sale ccrcri". Trimisul pasii comunicase in acclasi
timp in sccrct lui Tudor ca' turcii niclajduiesc in crcdinta i cooperarca lui pcntru alungarca lui Ipsilanti din Tara Romaneasca". Daca-i ajuta in accst scop cu credinta i nu-i tradcaza, sultanul il va face chiar domn peste principat". Tudor ar fi dat un raspuns favorabil, continuind totusi lucrarile de fortificatie ; trata deci, dar cu arma in mina. Cind insa armata turceasca s-a apropiat dc oras Rusia, prin 117
www.dacoromanica.ro
I
4
Fig. 41
Uciderea lui Bimbasa Sara si a eteristilor 7/19 august 1821. (M.I.B.)
protocolul din 12/24 martie, scmnat de ambasadorul ci la Constantinopol,
cci mai multi crau arnauti §i bulgari. O parte a tor, in frunte cu capitanul Atanasc Chimariotul, apuca' si se inchidä in biserica 0/ ni i sustinu acolo un adevirat ascdiu. in cele din urmil, insk fiind bätuti cu tunurile de simbitä de la prinzcior pina duminedi in discard", furà cxterminati cu totii. Pc sträzile orasului, timp dc trci zilc, avu loe o adeväratà vinätoarc a oamcnilor lui Saya; pcntru ficcare cap pe care il ,aduccau, soldatii turci primenu o moue& de aur. Au pierit, cu acest prilej, si multi nevinovati si s-au facut multe pagubc. O cercetare oficialà le-a evaluat la 130.921 taleri a stabilit ca au fost arse cu totul", cu acest prilcj, nouäsprezecc case de locuit, biscrica Olteni väliilc scrdarului Nicolae Cucul, iar stricäciuni au suferit biserica Protopopului si alte nouilsprezcce case. Soldatcsca turcä a fäcut tot fclul de excese ; numai intr-un singur loe s-au descoperit, dupi aproape un an, cadavrele a saptesprczccc fcmci ucisc. Fig. 42 Foaia de titlu a cronicii manuscrise a
convcnisc la ocuparca
Principatelor de eitre ostirile Portii -- Tudor a parisit Bucurcstii (15/27 mai), insotit dc 4.000 dc panduri pedestrime, 500 de cäläreti si 6 tunuri. Sc stic cc a urmat : peste sase zilc, la Golcsti, el era arcstat de citre Iordache Olimpiotul, sub acuzarca ci a trädat Etcria, dus la Tirgoviste si acolo, dup5 o judecati sumará, executat. S-a putut intimpla accasta dcoarece pandurii, iritati
lui
mahalaua Batistei. (B.A.)
dc asprimea nccrutkoare a
conducätorului lor, carc pedcpsea cu moartea once abatcre de la disciplina intrc Bucuresti i Golesti fuseserà spinzurati douàzcci i sase nu-I apiíraserä, läsaserà sá fic luat din mijlocul tabcrei. Douà sipti-
mini si ccva dupä moartca lui Tudor, la 7/19 iunic, armata Eterici era zdrobità de turci la Drägäsani, iar scful ci, Ipsilanti, se rcfugia, in mod lamentabil, in Transilvania. Intre timp, Bucurcstii fuscserà ocupati (16/28 mai) dc detasamcntelc otomanc carc trecuseri Dunärca pe la CaTárasi i Giurgiu. Bimbasa Saya, in loe sä apere capitala, asa cum primisc ordin, trccu dc partca turcilor, trädind pe etcristi, ba mai mult, isi luà chiar angajamentul si colaborcze la sfärimarca accstora. Dar dupä cc, intr-adevär, contribui la vinarca resturilor etcriste, isi primi räsplata, fiind impuscat, prin surprindcrc, imprcund cu cci doi
aghiotanti ai lui, Ghcnciu i Mihali, din ordinul comandantului turc, Chchaia-bci (vezi fig. 41). Sccna
a avut loe, la 7/19 august, in casete de pe Podul Mogosoaici, undc accst comandant îi stabilisc scdiul, case care apartinuscti mai inainte lui Ienächità Viicärescu si uncle etcristii bucurcstcni proclamascri incepu-
tul micàrii, inältind steagul clihcràrii. (Astäzi, in acestc case, situate peste drum dc Posta ccntralä transformate, se aflà Ccntrala Pronosportului".) O data cu omorirea lui Saya, inccpu exterminarca tuturor o5t4IOlor lui, opt sute la nuniär, din care 118
www.dacoromanica.ro
CIAJDI n
6,itt
ca'4.4t,fif ,
et' Aisie.lif/T tn,
t:pito
loan Dobrescu din
In primele luni ale ocupatiei, inci inaintea omoririi lui Bimbasa Saya, executiile sc tinuscri lant. Cronica lui Dobrescu (vczi fig. 42) ne di, in privinta accasta,
BUCURE$T1I SUB DOMNIA PAMINTEANA A LUI GRIGORE GIIICA
date precisc: la 21 mai, 11 insi au &Rut in tcpi la capul Podului Tirgului de Mara"; la 23 mai,
Miscarca condusi de Tudor,. cu tot sfirsitul ei tragic, nu rimase insä fArA urmilri. Turcii, care avuscscri prilcjul si se convingi, pe pielca lor,
au tiiat doi insi, until la Butuc, altul la Beilic" la 29 iunie, au faint 12 crestini pi la toatc rispintiilc
tirgului"; la 13 iulic, au mai tiiat saptc apostati
de fidclitatca" fanariotilor, consimtiri la restabilirca domniilor pimintenc si la indepirtarca grccilor din dregitoriile civile, militarc i ccicziasticc. Fu numit domn al Tärii Rominesti, la 1/13 iulic 1822, Grigorc Ghica ; el intri in Bucuresti cu halal" la 24 scptembrie (6 octombrie) si, primit Cu bucurie de popor, care avuscse atita dc sufcrit de pc urma ocupatiei turccsti, isi stabili rcsedinta in palatal clidit, chiar in accl an, in stil neoclasic, pe mosia sa de la Colcntina, in marginea de nord-est a orasului (vczi fig. 43). Primii ani ai accstei domnii pimintene furl dcstul dc grei. Ocupatia turceasci costase, numai pini in hale 1822, cincisprezece miliame de piattri. Au trcbuit
pi la räspintii"; la 18 iulie, au mai ea' iat 4 crcstini, piriti de un ciocoi"; la 21 iulie, au mai spinzurat un crestin inaintca priviliei lui Nästasc Cotarul, in rispintii"; la 4 august, au diat incA trei apostati
in tirg". lar la Colcntina, la asezarea lui Grigore Ghica, un put... ce-1 avea, cu 12 gileti pentru udatul florilor, plin cu trupuri moartc... s-au gisit". Si viata economicii a orasului avu mult dc sufcrit. Dispäruri o serie de manufacturi i intrcprinderi.
Fabrica de here a lui Johann Timpel fu arsä dc panduri ; pc aceea de tcstemele de la Mircuta o distruseri turcii; se desfiintari cele dc tesäturi fine ghermesut, sal de Stambul
de hirtie, dc farfurii.
Tipografia de la Ciusmca ii incetii activitatca ; cu litercle ei se jucau copiii pe
Fig. 43 P313tul Mica din canierol Tei ;
a
fort terminal In 1822.
(B.A.)
.
N.
r
1
J
"'\
.01.
ts.
119
www.dacoromanica.ro
puse impozitc grele ; ca si le poati pläti, dranii
vinduri o parte din vite cu preturi dcrizorii. Pe 1824, capitatia crcscu de la 33 la 39 de piastri pe bimestru de lude ; in plus, din zecc lude se ficuri unsprezcce. Sporul era de aproape 15 piastri anual de cap dc locuitor. Oicritul, dijmäritul, vinäriciul tutuniritul furä trip/ate. Profitind de carenta tunporad a administratici, pini la numirca lui Ghica, si dupi aceea, se formaseri bande dc riuficatori ; chiar drumurilc sprc Bucuregti crau ncsigure ; o scami de negustori, intrc ci i brasoveni, ii picrduri viata. Orasul fu bintuit de incendii ; nu ca cele de la Iasi, undc la 9 august 1822 au ars circa 3.000 de case si 19 licasuri bisericesti, dar totusi intinsc. Astfel, in 1823 a ars ulita $erban-Vodi sau Podul Beilicului". Tot un fel de foc a fost si falimentul sau bancruta, dc un milion i jumätate de lei, a marelui negustor i banchcr bucurestean, al doilea ca impor-
tanti, Polizu sau Polizaki, in august 1826; e cel dintii cracb dc fclul accsta cunoscut in istoria negotului capitalei. Oräsenii erau nemultumiti si de noua
administratic, de unii oamcni din jurul lui vodi ; Sc fac o scamä dc pamficte, serse citeodati chiar pc hirtia pachctclor dc tutun, pamfletc in care boierilor lui Ghici si in special favoritilor acestuia moravurik fanariote nu se puteau stirpi dintr-o data li se dau porccle usturitoare. Astfel, lui tefan &Hu i se spunc covrigarttl, lui Filip Lens &clan/arid, lui Niculac Trilsnea tiganul si lui Chiriac, ciocohd. In special c criticat visticrnicul Barbu Wie.Arescu, acuzat dc dclapidäri ; nu scapä dc gura bucurestenilor nici banul Dinu Crctulescu.
Golescu, personalitatca culturali cca mai prcgnantä a vremii i fruntasul generatiei liberale, progrcsiste, infiintead, pc lingà scoala mai vechc de la Golesti, pentru Idieti, reorganizad si mAriti mult dupi 1821, o ,rcoald n0114, pentru fe/e, pe mosia sa Belvedere, din
marginea de apus a Bucurestilor. Programul ci, bogat
bi variat, de caracter atit teoretic, cit bi practic, cuprindea nu numai invitarea limbilor : romäncstc, frantuzcste, italicneste i ncmteste" si a diferitelor discipline teoretice : aritmetick grämatick retoricii, ghcografie, istorie universalä, mitologia, moralul", dar si economia casei, cusiituri, croituri, pictura sau zugrävcala, muzica i dantu". Tot Dinicu Golescu, inconjurat dc o grupà intreagi de adepti ai idcilor noi, in majoritate oameni tincri intrc carc si viitorii domni Gheorghe Bibescu si Barbu Stirbey a infiin-
tat, dupi intoarcerca sa din lunga cilatorie intreprinsä in striinitate (1824-1826), Sotietatea româneasca". Sediul ei era in casele lui Dinicu din Bucuresti, de pe Podul Mogosoaici, case frumoase, incäpiltoare, ce vor devcni, mai tirziu, resedind domneascil (vezi mai jos, p. 128). Statutele socictätii, intocmite de I leliade, cuprindcau un vast program de propäsire culturalii a natiunii. Sc prevedea : 1. dczvoltarca gi transformaren in colcgiu a scolii de la SI. Saya si infiintarea unei scoli similare la Craiova ; 2. crearen de scoli normalc in capitalcle
prima ofertä de pavajc cu piaträ ; autorii sint arhitectii Hard (Hartel) i Frei.; ald. Fiind aprobati, in aprilie Sc inccp lucririle, iar la 30 scptcmbric 1825 se terminri podul de piiaträ al Tirgului de Afarä": stirea o lam din cronica lui Dobrcscu. Luminatul Sc imbunititestc ; francczul &champs, care a stat
de judet ; 3. crearea de scoli primarc in fiecare sat ; ; 5. abolirca 4. intcmcierca de gazcte in limba monopolului tipografic ; 6. Incurajarea de traduceni in limba patrici" bi tiplirirea lor ; 7. formarca unui tcatru national". Dar pc lingä accst program cultural, Dinicu Golcscu avca i unul dc reforme politice hi socialc ; cl apare clan in lucrarca sa insemnare a cd/dtoriei mea/e..., apäruti la Buda, in 1826 si poatc fi rezumat in urmätoarele punctc: libertate, culturä, impuncre proportionalä cu averca, abolirea privilegiilor. Idei similare, de caracter revolutionar, avcau alti contemporani, in special tincrii care se duccau in nunfar din cc in cc mai mare in Apus, la studii. Until dintre ci era cälugirul Ettfrosin Potter', bursicr mai intii in Italia, la Pisa, apoi la Paris. El prcconiza desfiintarca scutirilor i privilegiilor fiscale, impune-
in Bucurcsti in aceastil vremc vreo zcce ani, arati ca in
rea generali dupi avere, de la divanit pini la plu-
preajma räzboiului ruso-turc din 1828-1829, nu mai era trebuinti dc a avca felinar sprc a icsi din
gari", cgalitatea la admiterc in slujbe, libertatea tiparului, inmultirca Icolilor, dezrobirea tiganilor. In
casä" i adaugi: progrese mari, materialc si morale,
acest sens alcituieste Poteca in 1827 un Proiect de reforme, in care afirmä, intrc altele, cirmuitorul este hi slujeste bincle norodului, iar nu norodul este slujeste pcntru cirmuitor". Terenul cel mai propice pcntru dezvoltarea acestor idci crau Bucurcstii, orasul in carc se putca observa mai bine ca oriunde deoscbirile dc clad sociali si
Si totusi, se simtc un progres in multe privintc fatii de cc a fost. Orasul incepc si-si schimbe fata.
In afarä de rcpararca temeinici a podurilor" de lcmn dc pc arterele principalc, acum, in timpul accstci dornnii pämintenc, i anumc, in 1824, se face
fusescrä implinite incá inaintc de sosirea rusilor". In spccial, accstc progrese erau vizibilc in latura culturali. Dorinta de invätätuti, cc se manifestase viu in prcajma miscärii lui Tudor, se intensific5 acum. Printr-un firman primit de Grigore Ghica indatä dupà numirca ca domn, se hotiirisc, o datä Cu indcpärtarca grecilor din dregkorii, armad biscrici, si dcsfiintarca bcolii superioare greccsti teme/ja rlutálilor" cum i se spune atit de expresiv. In schimb, se rcia scoala romäneasci a lui Ghcorghc
Lazar, unde profesor este acum Ion Heliade, elevul ccl mai dc seamä al marclui ardelcan. Tar Dinicu
de averc, orasul contrastclor izbitoarc, unde alituri dc palate si case boicresti &call cocioabe hi bordcie, unde bogitia bi luxul strigitOr erau vecinc cu sat-Ada bi chiar
Cu mizcria. De aceea in Bticuresti se vor si produce miscärile protcstatare bi incerearile de schimbare ale rcgimului, avind drcpt concluzic rcvolutia din 1848.
120
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE I. Bucureftii fi mifcarea Ini Tudor
Vla di m i r e s c u: 1. N. Iorga, Scrisori inedite ale hti Tudor V/adimirescu din anii 1814-1815, in An. Acad. Rom., ¡Item. seq. ist.,
t. XXXVII (1914-1915),
p. 121 160 ; 2. N. Iorga, lordacbe Olimpiottil, rinzdtorn! liii Tudor Vladimirescu, in An. Acad. Rom., ¡Vern. sec/. ist.,
3. N. Iorga,
t. XXXVIII (1915-1916), p. 447-459 ;
Izvoarele contemporane asupra mifcdrii
ha Tudor Viadimirescu, Bucurcsti, 1921, XVI +
in 8°; 4. Emil Virtosu, T odor V ladimirescu, glose, .japte fi documente noi (1821), Bucurest', 1927, 187 p. in 8°; 5. D. Bodin, insemndri ca pririre la Tudor Vladimirescu in rekbohil ruso-turc din 1806-1812, Bucuresti, 1939, 7 p. in 8° ; 6. Ion I. Nistor, Tudor Vladimirescu ,ri S finta Aliag4, in Men,. sect ist. Acad. Rom., t. XXII (1939-1940), p. 607-631; 7. D. Bodin, Tudor Vladimirescu in Bucurefti, in Rev. ist. rom., XIII (1943), 2, p. 17-36; 8. A. Otetea, Tudor Vladimirescu ,ri mifcarea eterista in Tarile Románefti, Bucuresti, 1945, 411 p. in 8°, cu 22 dc planse ; 9. C. Greccscu, Inca un
423 p.
act inmlit in legtitur4 cu mifcarea de la 1821 in Tara Ronuineasa, in Rev. ist. rom., XVI (1946), p. 1-9;
10. I. Corfus, Case arse in Bucurefti in timpul nciderii uhimilor derifti, 19-21 august 1821, in Rev. ist. rom.,
XVI (1946), p. 284-288; 11. Marcel Romancscu,
Contribgh /a cunoafterea hti Tudor Vladimirescu, in Balcania, V, 1 (1947), p. 3-32, cu 5 plansc ; 12. Ion Neaqu, Oastea pandurilor condusii de Tudor Vladimi-
rescu in rdscoala din 1821, in Stall fi referate,
Bucuresti, 1954, p. 1003-1043; 13. S. Stirbu,
II,
Rds-
coala din 1821 fi leglinrile ei cu erenimentele internalionale,
Bucuresti, 1956, 487 p. in 8°; 14. A. Otetca,
Legamintul lui Tudor Vladimirescu fa/4 de Eierie, in Studii, IX (1956), nr. 2-3, p. 125-133; 15. A. Otetea, 0 nond istorie a mifairii din 1821, in Studii, X
(1957), 2, p. 201-212; 16. Ioana Cristachc Panait,
Orafttl Bucurefti ,ri arcoala popornhti din 1821, Bucurcsti, 1960, 60 p. ; 17. Problemele tratatulni Istoria Kominiei". Rdscoala cot:thud de Tudor Vladimirescu, in S
XIII (1960), 5 p. ; 18. A. Oletea, 140 de ani de la
rdscoala poporului condusa de Tudor V/adimirescu, in Lupta de chisel, seria V, XLI (1961), 5, p. 41-58; 19. N. Adaniloaie, 140 de ani de la rdscoala poporului condus4 de Tudor Vladimirescu, in Stall, XIV (1961),
3, p. 551-570; 20. Dan Berindei si Traian Mutascu, Aspecte militare ale riiscoalei populare din 1821, Bucurcsti,
1962, 227 p. in 8° si plansc ; 21. Dr. N. Vátlimanu, Casa Ordfenilor (ms.).
II.
ifftcureftii sub domnia pc1mintea-
nd a Ini Grigore Chita. 22. I. C. Filitti,
Frdmintdrile politice fi sociale in Principalele Rom/Me de la 1821 la 1828, Bucurcsti, 1932, 192 p. in 8°; 23. Ilic Corfus, insemndrile Androneftilor, Bucurcsti, 1947, 145 p. in 8°; 24. Gh. Gcorgcscu, Spiritul rerolgionar dinainte de 1848 in Tara Romtineascd ,ri Moldova, II! (1821 1831 ), in Viola romänearcd, I
(1948), p. 183-205.
www.dacoromanica.ro
iNNOIRI IN EPOCA REGULAMENTULUI ORGANIC
Stdpinirea... donad sd dea alit ora,rulni Bucureftilor, cit ,ri ce/orla/te orare slobode ale Valabiei o norrel dorada a pdrinte,rtii sale ingrijiri, all socotit cd le d;:irtriascel drepturi de a-fi cbivernisi ale lor interesuri prin sfaturi ord,renefli alcaluite de mildnkid alese de ceitre instr,ri läcnitorii acestor orare." (Regularnentul Organic al Prii liomAncpi, 1831)
IN VREN1EA RAZBOIULUI DIN 1828-1829 SI
A GUVERNARII LUI KISSELEF
Pini la plätirea despilgubirii dc razboi, in suma de zece milioanc de ducati (galbcni) olandezi, Rusia va detine drcpt gaj
Principatcic si cetatea Silistrei.
Inca de la inceputul fázboiului, Grigorc Ghica Daca in cc privcste razboaiele epocii fanariote urmärile dcfavorabile au prevalat asupra cclor favorabile, raportul este invcrs clnd ne rcfcrim la razboaicle sccolului al XIX-Ica. Teritoriul tarilor noastrc creste, sporcste putcrea politick realizindu-se indepcndenta,
sporcstc dc ascmcnca bogatia, multumita libertatii comcrtului. Inccputul Il face razboiul din 1828-1829,
dintre rusi si turci, razboi provocat, pc de o parte, de dorinta celor dintii de a clibcra pc crestinii din Imperiul turccsc, pe de alta parte, de tendinta politicii tariste de a ajungc la marca deschisil si calda din miazilzi. Trupcle ruscsti ocupa Iasii la 7 mai st. n. 1828; avangarda lor c la 12 mai la Colcntina, iar intrarca solemna in Bucuresti arc loe la 16 mai. Operatiunile militare se desfasoara in chip favorabil rusilor, care, in vara anului urmitor, sub comanda generalului Dicbici, trec Balcanii, cucercsc Adrianopolul i ajung pe tarmul Marii de Alarmara, la Rodosto, la vrco suta patruzcci de kilometri vest de Constantinopol. Sultanul c obligat sà ccara pacca ; ca se inchcie la 2/14 scptcmbric 1829 la Adrianopol. In cc nc privwc, se hotara restituirca cclor trci raialc, Bràila, Giurgiu si Turnu, hotarul tarii urmind tbahreg-ul Dunärii, adica sforul apci", dcci linia de cca mai mare adincimc ; capatam, in fclul accsta, si insulcic din stinga tbahreg-ului; se hotara, de asemenca, deplina libertate" a comcrtului si a navigatici, pe Dunare si pc marc, respectarca tuturor privilcgiilor i imunitatilor dc care se bucurau Principatcic si confirmarea dc ckre Poarta a Regulamentului privind administratia i conducerca lor.
parasisc scaunul ; acclasi lucru trcbuisc sa-1 facà
i
Ionitä Sandu Sturdza in Moldova ; in locul ambilor fu numit guvernator, cu titlul de presedinte plenipotentiar al divanurilor Moldovei i Valahici" si cu resedinta in Bucurcsti, contele Pablen, din Alinistcrul dc Extcrne, diplomat de cariera si consilicr intim al tarului ; lui ii succcda, la 2 februarie st. n. 1829, gcncralul Petra Tb. fe/labia, iar accstuia, gcncralul adjutant Panel Kisseliov, cunoscut la noi sub numcle
de Kisselef. Accsta din urma era o personalitatc remarcabilk Fäcuse o stralucita caricra militara Sc distinscse prin vitcjie in cursul razboitilui ; era apoi in contrast cu predeccsorul ski un spirit luminat si generos, acccsibil ideilor inaintate si un iubitor al poporului. Ca administrator s-a dovcdit priccput, cnergic Bra' brutalitate
i
dezintercsat.
A fost dcci un noroc pcntru noi ca' 1-am avut drcpt cirmuitor aproapc patru ani i jumatate, de la 7/19 noicmbrie 1829, cind ordinul de numire il gascste la Zimnicea, i pinä la 1 aprilic st. n. 1834, data numirii lui Alcxandru Ghica, primul domn regulamcntar. Kissclef soseste in Bucurcsti la 12/24 noicmbric 1829 si prcia conduccrea intr-un
moment grcu, cid ciuma, tovarisa obisnuita
a
razboiului, facca ravagii. Gratic masurilor cncrgicc luatc, molima fu stivilitä ; izbucni insä, indata dupa accca, holcra. Ambclor flagcluri le-au cazut victime, in Principatc, dupä 'atele statistice oficiale, 46.520 de locuitori, adic5 16% din populatic. In oras,
in august 1831, murc:tu cam 60-70 de insi pe zi. In aceste grele condilii au lucrat la Bucuresti, din
122
www.dacoromanica.ro
iulie 1829 pina in rnartic 1830, cele doua comisii, una de munteni, si alta dc moldovcni, avind ca secretan i pe Barbu Stirbey, respectiv Gheorghe Asaki, pentru alcatuirca Regulamentelor Organice. Aprobatc,
cu mici modificäri, dc guvcrnul din Petersburg, votate, impreuna cu citcva legi si regulamente anexe, dc Adunirilc obstcsti extraordinare din Bucurcsti si Iasi si ratificate de Poartii, accstc regulamentc au
intrat in vigoare la 1/13 iulie 1831 in Tara Romaneasca si la 1/13 ianuarie 1832 in Moldova. Dispozitiile crau, in general, accleasi in ambele tad ; difcrcau numai bugctele, cifra ostirii si uncle dctalii ; dc aceea se vorbcste, obisnuit, de Regulamentul Organic, la singular. Dacä el raspundca, in general, dorintei de reforme in cc priveste organizarea statului dorinti exprimata in mai multe rinduri sub diferite forme in Principate in deceniul cc a urmat
miscarii conduse dc Tudor nu raspundca insi interesclor taranimii, care, dimpotriva, primeste prin
cl o grca lovitura. Regulamentul Organic a format tcmciul cirmuirii Principatelor mai bine de un sfcrt de veac, pin?" in 1858, cind a fost inlocuit de Convenia de la Paris,§i poate fi socotii drept prima noastra i totodata inccputul organizarii moderne a statului roman. O deosebita grin' a aratat Kisscicf Bucurestilor La 5 martie st.v. 1830 lua flint?'" o comisie pcntru infrumusetarca orasului", alckuitii din opt membri, dintre care doi doctori i doi arhitecti, iar la 30 ale lunii era gata regulamentul special de infrumusctarea orasului", regulament inclus apoi in lcgiuirea fundamentala, in Rcgulamentul Organic. El prevedea o serie intreaga de masuri privind precizarea hotarului, strajile dc la margine, secarca baltilor i mocirtclor, instituirea de piete, de oboare, de locuri de plimbare, de cimitire, apoi luminatul public, infiintarea unui fiindca, dupi cuviintk trebuic a avea acest teatru oras un teatru" a unui serviciu de arhitectura cu un arhitect si a unui serviciu sanitar cu cinci doctori". Sc preconiza de asemenea ca, radicindu-se planul orasului, sa se deschiza prin mahalalc drumuri largi
constitutic scrisa
si puse pe link"; pe aceste drumuri s-ar putea sadi in toata lungimea lor pe amindoui partite copad care si inchipuiasca aleiuri ; acestc utite atunci, aratind o priveala frumoasil i multumitoare, va indemna
pc multi a-si face licuinta acolo, cu mutt mai bine decit pe ulitile cele strimte i strimbe, carc acum se numesc ulite mari, si asa, dupä o curgcre de vreme, orasul sa va afla mutat in acele mahatale i soarta Bucurcstilor se va asemana cu soarta tuturor oraselor
Europci, undc cetatca cc si zice veche este cea mai urita vcdcre, in vreme cc cetatca cca nouä arata o frumusete deoscbiti, un aer folositor, multumire sanatatc cclor ce licuesc intr-insa". Suma necestra pentru infäptuirca lucrarilor edilitare o data pentru totdeauna" era de 1.684.488 dc lei, dintrc care exproprierca locurilor mccsare pictelor i pavarca accstor picte reprczenta 500.860 lei, iar scurgerca mocirlcIon" din oral, 411.218. Sc hotäri apoi instituirca unei
conducen i comunalc, alese de ord,reni, revenindu-sc deci in cc privcste principiul cicctiv la sistcmul cc fusesc desfiintat sub Brincovcanu. Stipinirca
citim in textul Regulamentului Organic dorind sa dca atit orasului Bucurestilor, cit si celortalte °rase slobodc ale Valahici o noui dovada a pirintestii sale
ingrijiri, au socotit sà le daruiasci drepturi de a-si chivernisi ale Ion intercsuri prin sfaturi oräscncsti alcrituite de madulari alcsc de citrc insusi lacuitorii acestor orase." Bucurestii urmau si aiba un sfat
coinpus din cinci madulari" sau membri si doi
suplcanti. Orasenii romani care aveau 30 dc ani si o proprictate de 20.000 dc lei, prccum si) strainii care statcau de doi ani in oras si plateau o chide de 300 de lei anual urmau sa alcaga dcputati: cite unul la 30 de alegatori, pe timp de 3 ani ; iar dcputatii minimum patruzeci urmau sa alcaga din sinul lor pc membrii sfatului. Operatiunca are loe, pcntru prima (Dark la 9 noiembric 1831, cind se alcg 80 de deputati, cci mai multi in vapscaua" sau culoarca de galben: 21; apoi, la 15 noicmbric, dcputatii alcg, prin vot secret, si fiind si o balotatic" (balotaj), pe membrii sfatului: trci boicri, hum care Ghcorghc Bibcscu, viitorul domn, si doi ncgustori. Sfatul administrcaza orasul, intocmcstc bugctul si asigura exccutarea lui. Primcic trci bugctc ale Bucurotilor, pc anii 1831, 1832 si 1833, insumind 330.000 dc franci la venituri si 210.000 la chcltuicli, se soldcazi Cu un exceden! dc 120.000 dc franci: stirca nc-o da un bun cunoscator al starilor de la noi, francczul Bois le Comte ; tot de la el aflam ca bugctul capitalci
intrecea bugetcle tuturor celorlalte °rase ale TA;ii Rominesti luate impreunk Mastirile prevazute in regulamentul dc infrumusetare a Bucurcstilor se pun in aplicare: se delimiteaza orasul, perimetrul lui stabilindu-sc la 9.800 (noui mii opt sutc) de stinjcni, adica 19.227,6 mctri, se instituic zece baricre, pazite dc sträji baricrc prin carc se facc, in mod exclusiv, intrarea i icsirca din oras. Se dau nume proprii ulitclor sau strazilor
multe din ele n-aveau, fiind determinate prin indicarea unui tirgovet mai cunoscut de acolo sau prin vecinatatea unci biscrici sau institutii ; se numeroteaza apoi casele strazilor. Se continua pavarca ulitclor
din centru cu piatri dc riu (bolovani); dintr-o scrisoare a arhitectului I lartl, datata 6 iunic 1830, aflarn
ca se pava, in accl momcnt, in doui locuri: sprc Mitropolic" i linga Stavropolcos" ; la fincle anului
1831 erau pavate o serie de ulitc, intrc carc: ulita Covacilor, a Mratici, a Nemtilor sau Ncmtcasca actuala strada Smirdan ulita din dosul Setarilor; Sfintul loan-Nou etc. ; suprafata pavati insuma 3.499 de stinjcni patrati si 2 palme. Sc trascaza al= cca mare", intre capul Podului Mogosoaiei i dum-
brava Muesli": ea va purta mai tirziu numelc dc $oscaua Kissclef. Lucrarile, comportind o alee cell-
trail si doui lateral; printre tci", inccp in 1832; in 1835 ele nu eratt inca ispravite. Incepe, dc asemenea, sccarea baltacurilor" si a mocirlelor, sapín123
www.dacoromanica.ro
cum a fost, de pildä,
du-se canale de scurgerc
canalul care ducca la Dimbovita, din josul morilor de la Sf. Eleftcric", apele bältilor din rcgiunea Caput Podului-Filantropia sau dcsfundindu-se cele vechi,
astupatc. Sc ape' felinarc incrucisatc", adicil alternativ pc o parte si pe alta a ulitcloi, la depiirtare dc zecc stinjeni (circa 20 dc metri) until de altul se lumincazi cu untdcicmn sau unturä dc pcstc", tinindu-se aprinsc in principiu 12 ore pe toata noaptca, iarna si vara". In 1831, Bucurcstii sint luminati in accst fcl ; in 1832 vine rindul Iasilor, Craiovci Focsanilor. Sc imbunätäteste scrviciul pompic-
rilor, comandindu-se pompe de inccndiu noi la Petersburg.
alcatuise harta politici Bucurcstilor", in patru foi" ; la 2 aprilie 1830 o cerca comisia de infrumusctarc. 0 nod nouä cla orasului infiintarca armatci p5min-
ten; potrivit dispozitiilor Regulamentului Organic. Regimentul intii dc infantcric isi arc garnizoana in Bucuresti, ca i regimcntul de artilerie si un cscadron dc cavalcrie (vczi fig. 44 si 45). In toamna lui 1831 au loe manevrc mixte, ruso-rominc, pc cim Colcntinci si a Hcr5striului, in prezenta lui Kisscicf. Un martor ocular, tinärul Pappasoglu, viitorul istoriograf al Bucurcstilor, cl insusi ostas, cu gradul dc lunar" (aspirant de ofitcr), povestcste ca Iumea toatä, adunatii din oras, era Ora de bucuric väzind oscirca noastr5 manevrind Cu vechia ostirc rus5". In 1833
L
A
*t A
; 10';
Fig. 44
Infantcric roman] In pas alergator.
13csen
de A. Raffct
In 1837. (M.I.B.)
sc formcaza si prima tabär5 a ostirii roman; in cimpia Márcuçii, intrc Pantclimon si satul Dobrocsti" ;
Populatia orasului incercatä de molimcic ce bintuic in 1829-1831 primestc un numär dintrc bulgarii care, la retragcrea trupclor rusesti din drcapta Dunärii, ii päräsiscr5 vcchilc lor locuinte si se rcfugiascrä la noi. Scutiti pc timp de trci ani dc once
däri, iar pe alti saptc ani urrnatori dc 50 la stit5, ci se asaza in diferitc mahalalc, dar mai ales in OborulVcchi, Olari, Sllivestru i Batiste, si se indcletnicesc cu tot soiul dc mcstcsuguri, cu negotul Cu grädi-
regimcntul intii infanterie stä acolo pin5 toarnna, fiind inspcctat la sfirsit dc gencralul Kisselcf, care Imparte decoratii. In timpul cpidcmici de holcr5, in 1831, s-a instituit in jurul Bucurcstilor un cordon sanitar Cu soldati din tinára noastrà ostirc. Vrind dca scama de fclul cum se exccutau ordincic, Kissclef a vcnit, intr-o droscä Cu patru cal, la podul dc la Fundeni, uncle pizea un soldat din Mehedinti, si a dat sii trcacä peste pod sprc a intra in oras. Soldatul oprindu-I, generalul scobori, scoasc dota ruble sa-si
näria. Sc face o statistici a populatici orasului in
i le intinsc, zicind: Na, brat tcbe, bacsis ; lasä
deccmbric 1831 ; tabloul respcctiv, pc culori, cuprinde numärul casclor, biscricilor, intreprindcrilor
mine 13ucuresti". La care soldatul ii räspunse cA nu
vitclor ; o a doua statistica a Bucurcstilor arc loe in 1832; in sfirsit, o a trcia, in 1834. Ingincrul Ott
vrea sä-I cinsteascii, si-i zvirle jos. Kissclef ii zvirli cele doui ruble, peste care soldatul puse indat5
poate pune mina pc bani, fiind holeri, dar daca
124
www.dacoromanica.ro
piciorul si, indreptind arma, cu cocoasele ridicatc, ii strigä : Nazat, cà trag foc". Pappasoglu, care
povesteste intimplarca, arad cá gcncralul a inceput
si zicä bravo si intr-un hohot de ris s-a intors la drosca" ; a dispus apoi ca soldatul si fie filcut caprar si sa i se mai dca zcce rublc, iar ofiterul care-I instruisc
inaintat, din praporcic, parucic, adica din sublocotenent, locotenent. Dupà asta adaugä Pappa-
organclor de stat. Cele douà foi alc lui Heliadc avurä din capul locului succes si contribuirá la rispindirea gustului de a citi. Publicul cititor i§i putea procura acum cartile doritc prin librärla pe carc Friedrich Walbaum o infiintasc in Bucurcsti, libràric uncle ofiterii rusi gilseau, in vara lui 1829, o bunä parte
sä fie
din cärtile intcrzise in Rusia" tarului
Kisselcf nu mai inccta de a lauda ostirea romäneascä si povestea la toti generalii säi... farsa dc spirit care i-a jucat-o santincla romineasc5."
apartinc lui Alcxandru Ivanovici Mihailovski-Dani§i desprc care lcvski, viitorul general-locotenent consulul prusian C.A. Kuch spunca ca era bine aprovizionatä cu cärti sträinc. Tot in accastä vrcme,
soglu
0 alta noutatc pentru bucurcstcni, foartc importantä de ascmenea, a fost aparitia presei romänesti. Dinicu
Golescu incercase in 1828 si scoatä o gazetà, dar
guvernul lui Grigore Ghica nu-i däduse autorizatia necesarä. Atunci trimiscsc in Apus pe un protejat al säu, I.M.C. Rosetti, care scoscse in acclasi an, 1828, o foaie intitulatä Fama Lipsccii; ea incctä insä curind, prin moartca cditorului. O noui incercare a lui Dinicu Golcscu, in timpul rázboiului ruso-turc, dc a i se incuviinta scoaterea unui ziar muntean, avu, de data accasta, succes ; foaia apäru sub conducerea lui Heliade §i puna titlul Curierld romcinesc; primul numiir arc data : 8 aprilie st.v. 1829. Acestei foi
care, potrivit instiintarii" sau prospcctului,
trebuia si poartc numelc de Carierid Bucureflilor i se adaugii, in 1836, un suplimcnt literar, cu titlul neobisnuit Curler de ambe sexe. Iar incepind din 8 decembric 1832 inccpu si se tipiireascä un Bldelin la nevoie si de doui ori pc oficial säptäminal säptarninä cuprinzind deciziilc si corespondenta
expresia
in prcajma puncrii in vigoarc a Regulamentului Organic, se infiinteazi Arhirele Slandai, institutie de stat avind grija pasträrii actclor vechi ; rcgulamentul
Fig. 45
flora jucat3 dc ostaii noii armatc romAnc (dcsen dc A. RAT. in 1837). (Nt.I.B.)
dc functionarc e dc la inccputul lui iunic
1831.
Pinä atunci, accasti griji fuscsc in sarcina Mitropoliei ; dar lucrul se fäcuse dcfcctuos, intermitcnt si numai pcntru uncle actc mai importante. Procesul de modernizare, dc scuturarc a hainei constantinopolitanc si de inlocuirc a ci prin una apuseanä, proccs inceput, dupä cum am ariltat mai inaintc, in anii 1806-1812, e acum in puna desfä-
surare. Nu numai femcilc, dar si tincretul adopti cu entuziasm tot cc vine din Apus: vcsminte, mobiHer, maniere, fcl dc a primi. Limba francezil a dcvc-
nit limba societätii inalte, inlocuind limba greack atit de pretuitä in epoca fanariotilor ; ea se audc peste
tot in saloane ; c intrebuintatä in mod curent in 125
www.dacoromanica.ro
in plus, rata dc cele existente privind clàdirilc orasului, cultura locuitorilor, rcpartitia averilor. Sc poatc
spune, pc drcpt cuvint, ca Bucurcstii rcprezintä, in accastä cpoca dc tranzitie, un cumul al contrastclor.
O observa, dc altfel, peste putin timp, la inceputul domniilor regulamentare, toti calatorii straini, indiferent din cc tara vin. Cäpitanul Helmuth von Moltke, viitorul fcld-maresal, trecind, in noiembric 1835, in drum spre Turcia, prin capitala noastra, scric :
In Bucuresti se vad colibc din cele mai
pacatoasc lingii palate in stilul ccl mai modern linga biserici in stil bizantin ; cea mai amarnicä saracic... lingá luxul ccl mai triumfator ; Asia si Europa par a se atingc in accst oras... Aci intilnesti palate, cluburi, teatrc, modistc si croitorcsc, ziarc cchipaje ; dar cum pui piciorul afaril, te scufunzi in salbiltacic." lar in anul urmätor, in 1836, profcsorul Fig. 46 Basboicrul Gb. i'ilipescu, dup1 dcsenul Jul Dousault. De remarcat calpacul cu fundul mare, rotund, i ciubucul foarte lung (B.A.)
corespondenta boicrimii ; Kisselcf o intrebuinteaz1 si in corespondenta oficiala, iar Heliadc, in Curieral românesc, are, incepind din 1833, si articole in limba
franceza. La fe!, din acclasi an, Buletinal oficial. Pe sträzile Bucurestilor se intilnesc tineri imbracati dupä moda Parisului, cu haine turnate pe corp vorbind frantuzestc, cu batrini purtind inca imbracamintea larga, in falduri, a Constantinopolului, pastrind pc cap slicul vast, simbol al rangului ighemoniconului (vezi fig. 46 si 47). E un contrast
Saint-Marc Girardin, mcmbru al Academiei Franccze, cantor si el pe meleagurile noastrc, face urmatoarele constatari: Ceca ce sare in ochii strainului la Bucuresti este eurioasa deosebirc intre locuinte. Inchipuiti-va citeva dintre cele mai prapadite magher-
nite ale noastre, iar in mijlocul lor palate strälucite, Nrá nici un fel de clädiri care sa faca tranzitia ; cind un aspect de sat, cind unul de capitalä iata ceca ce sint Bucurestii. Cele mai murdarc dughcni sint vecinc Fig. 47 - Divanul boieresc dupi desenul lui A. Raffet, 1837. De reMart. c8 unii boicri mai poartii bd sqmintul fanariot ca ecalpacub, in formi dc pot.tp ca furdul unirla% Irs timp ce alta sint imbricati &pi mala apuseanI. Preeideazi mitropolitul. (C.C.G.)
4
126
www.dacoromanica.ro
cu cele mai aratoase case ; icsi dintr-o locuinti
aminteste una din cele mai frumoase clidiri ale Parisului sau Vienci, si dai dc o cocioaba pacatoasa dc lemn."
l'Ef E t );:
'I 11;
BUCURESTII IN VREMEA DONINIILOR REGULAMENTARE (1834-1848)
Clauza libertatii comcrtului pe Dunire si Marea Neagra, inscrisil in Tratatul dc la Adrianopol, a avut consecintcle cele mai importante asupra dez-
Fig. 48
(Inductor bltua In 1846; annul (NI.I.B.).
voltarii economice a tarilor noastre i, prin urmare, asupra intregii vieti romancsti. Produsele noastre putind fi vindute in mod libcr, oricui, la pretul pietei, nemaiexistind monopolul de cumparare turcesc pentru o serie intreaga de articole si la preturi sub acelea ale pietei, rezultatul a fost o deoscbita afluenta
de cumparatori, in special in porturilc de la Dunäre si in capitalii, o miscare comerciali vie, cistiguri substantiale pentru producatori. Grinele sint din ce in ce mai cautate ; vase numcroase vin si le incarce
la Braila, care, la inceputul lui martie 1836, este declarata pork-franc ; ca urmare, marfuri straine de tot felul se depoziteaza aici. Reluarea cxportului importului are loc indata dupä semnarea päcii ; balanta ne este constant favorabili, iar volumul afacerilor sporeste continuu. Bunastarea creste, lucrul se observa mai ales in orase i, in primul
rind, in Bucuresti. In cei patrusprezece ani care
Fig. 49
Medalla financier bitutl In 1846, revcrsul
alcgolic
apa potabili 44167 pc olanc. (81.1.B.)
dcspart plccarea lui Kisselef de Rcvolutia de la 1848, capitala creste mcreu, in special sub raportul populatici ; sporcste simtitor numarul meseriasilor si al
lucrare cfcctuati in timpul lui Gheorghe Bibcscu
negustorilor ; potrivit statisticii din 1832, ci ating cifra de 3.269 (trei mii doui sute saizeci i noua)
(1842-1848), si al carei istoric c intercsant. Sc planuisc si se ridicc in Bucurcsti o statuic gcncralului se prcvazuseri i fondurile Kissclef ncccsarc 15.000 dc galbcni cind gcneralul, multumind, refuzi, in iunie 1843, onoarca cc i se Cam; adaugind
sint impartiti in 38 de corporate ; apar si forme incipiente ale industrici capitalistc, cum e fabrica dc postav dc la Tunari (1843)(vczi mai jos, capitolul industrie) ; se dezvolta lucrärile edilitare, se ridici clidiri publice ; multi oräscni ii inlocuiesc casele vcchi, dc birne sau implctitura muruita, prin case de catimida.
In timpul lui Alcxandru Ghica, primul dorrin regulamcntar (1834-1842), arc loc o actiunc de mari proportii in ce privcste pavarea ea pialrd de Hit (bolovani) a strazilor Bucurestilor. Este destinati in accst
scop suma importanti dc 4.958.367 de lei, =partizata pe zccc ani. Cu prilcjul pavarii se fac i uncic alinieri ; intreaga operatiune e pusa sub supravegherca unui comitct de patru persoanc, intrc care prcscdintcle sfatului orisencsc, tchnician si autor al planurilor fiind ingincrul statului, Vladimir de Blarem-
berg. Tot sub raportul edilitar, trebuic mentionati Infiintarea de tifmele cu apa filtratä din Dimbovita,
ca ar prcfera, cu banii rcspectivi, si se intrcprinda o lucrare dc utilitate publica. Sc hotari atunci si se infiintczc intre altcic o scric de fintini sau cismele. Lucrarca s-a cxccutat dc ingincrul hidrotect" franccz Jean Marsillon ; masina hidraulic.i, acjionati cu aburi, fu adusi dc la Paris si instalati intr-o cladire
ridicati in 1846 pe malul sting al Dimbovitei, pc locul ocupat azi dc palatal unde a fost succcsiv Vama postei i Procuratura. Tcvilc neccsarc retcici din oras s-au comandat la Resita, in Banat. Cu prilejul inaugurärii cismelelor una din cic mai cxisti
inca, pc strada Franzclari, col; cu Silivcstru
s-a
bitut si o medalic comemorativä, in 1846 (vezi fig. 48
si 49); in anul urmator, la 21 scptcmbric 1847, s-au inaugurat, intr-un cadru fcstiv, in prczcnja domnului si a guvernului, i fintinilc cu jocuri dc apä dc la 127
www.dacoromanica.ro
Soseaua Kissclef. A ccastä osea, de aproapc trei
Idlometri, incepuse si fie amenajati Ina in 1832, cind s-au fäcut primele plantatii dc tei pe cele cloud laturi ; in 1843, horticultorul gcrman Meyer si ajutorul sat' Wirer au alcätuit, la inceputul soselei, un pare co arbori i arbusti ornamentali, unii adusi din Italia. Aspectul era infätisator ; cind, in octombrie 1853, gazetarul englcz O'Brien, oaspetc al Bucurcstilor pentru mai multe luni, vizitcazà. Soseaua Kisselef, el aratä ca PC ambele parti ale ci este o
Casa incäpiitoare si fätoasä a lui Dinicu Golescu, pe Podul Mogosoaiei, una din cele mai frumoase ale Bucurestilor de atunci, este vindutà, &pa moattea lui, de cätre urmasi, statului (1832); ea serveste mai intii ca sediu al sfatului administrativ, apoi ca resedintä domneasca. In accst scop i se fac reparatiile transformärile necesare, in 1838, de care arhitectul de origine spanioli Xavier Villacrosse, stabilit la noi, i a cärui amintire o pästreazä pasajul co acest numc ; cheltuiala depäseste suma de 312.586 lei,
gradini publici... una din cele mai frumoase din
preväzuti initial. Tot Villacrosse a ridicat si vcchca
Europa". In acecasi ordine de idei, amintim amena-
primäric sau casa orasului", din marginea Pietei
a frumosului parc din mijlocul
de Flori ; clädirea, isprävitä in septembrie 1842, a
capitalei. In accst loe era din vcchime un lac numit, in sccolul al XVII-lea, lacul lui Dura negutkorul" ; lacul avea peste, iar pe fata lui poposeau rate sillbatice. Sub Ghcorghe Bibescu, se botan i amenajarea accstui lac si transformarca tercnurilor vecinc lui intr-un parc. In mai 1844 se ridicä planul, iar prin decretul din 15/27 februarie 1845 tot complexul trecu In stapinirea sfatului oräsencsc. Sc fäcurä plantatii si se traserä alei de acelasi horticultor Meyer ; in vara anului urmätor, 1846, consulul francez din
cäzut pradä marclui foc din 1847 (vezi mai jos, p. 130). Un alt arhitect strain, germanul Joseph Hard (Hartel),
jarca Cipnigialui,
stabilit de mult timp la noi, a clidit Spitalul Brincovenesc cu anexcle sale ; ni s-au pästrat contractele respective: primul, pentru clädirea principalk din 28 august 1835; cel de-al doilea, pentru anexe, din 4 iulie 1837. Un arhitect francez, Lt petit, lucreazA
Bucuresti putea vorbi de grädina din centrul orasuite. Numele actual, Cismigiu, inseamnä, in turceste, purfátorul de griji al cismelelor" ; el a inlocuit
vechiul nume al lui Dura, deoarcce acest dregkor tehnic locuia aproape de malul lacului, la poalele
f
pantei spre Särindar. S-au ridicat, in aceastä vremc, si numeroase clädiri
I
i particulare. Pentru nevoile armatei s-au construit cazärmi ; una din ele, pe Dealul Spirii, a purtat numele de Alexandria deoarece a fost fäcutä
publice
in 1839, sub Alexandru Ghica ; o alta s-a inaltat mai tirziu, sub Bibescu, pe malul sting al Dimbovitei,
In fata Cotrocenilor. Tot sub Bibescu s-a inceput construirea Tee:Irani National. Domnul trimite o
Fig. 50
adresi un ofis", cum se spunea pe atunci sfatului administrativ, cerindu-i si intre in cores-
pondentä cu vreun arhitect din cei mai cunoscuti din partite Europei, ca si chibzuiasel planul" clädirii. Locul ales era cc' ocupat de hanul lui Filaret",
pe Podul Mogosoaici, plus locul vecin al familiei Merisescu. Devizul insuma 20.300 de galbeni ; el fu aprobat la 15/27 august 1843; in decretal respectiv
se spune cà acest teatru va ti nu numai sprc folosul Bucurcstilor, dar al intregului ncam románesc, prin influcnta izbävitoarc cc va avea atit asupra bunelor näravuri, cit i asupra desàviririi limbii nationale dezvoltarea litcraturii romänesti". Ridicarca clädirii a inccput in 1846; ea a durat pini in 1852, dui:ill plasi
nurile arhitectului viencz A. Hefft, dccoratia interioati datorindu-se germanului Mühldörfer. A fost o constructie reusitä (vczi fig. 50), cu o acustica remarcabilä ; cu atit mai mare e paguba suferitä prin distrugcrea accstui insemnat ideas de artil de catre bombardamentul aerian hiticrist din 24-25 august 1944. 0 nouä clädire, pe locul celei vechi, este una din primele obligatii ale capitalci de azi.
Teatrul National ; a fost distrus de bombardameute:e hidcriste la 24-25 august 1944. (S)
in 1838 pentru Grigore Cantacuzino, probabil la casa cu lanturi" de pc Podul Mogosoaiei, numità mai tirziu casa Moruzi, devenità apoi sediul Muzeului municipal si därimati, Bra rost, in 1941 (vezi fig. 51).
Acesti arhitecti sträini lucrau pentru protipendadä pentru institutii ; marea masä a oräscnilor ridicau casele, de zid, co mcsteri locali, nepretentiosi, sau cu mesteri veniti de peste Dunäre, din Balcani.
Concomitcnt cu pavarea sträzilor orasului, incepe
si se dea atentie si sosclelor care leagl Bucurcstii cu orasele celelalte. Un ingincr franccz, Balzano, face proiectul si harta retclei ruticre. Bibcscu le trimitc, la 27 februaric 1845, sfatului administrativ, cerindu-i si decidi exccutarca acestei retele, soselele fiind cel intii semn al inceperii tivilizatiei unui neam s,i
singurul mijloc al desivirsirii ei". Sfatul ii clà
incuviintarea si lucrärile incep ; un raport consular francez, din 16 iulie 1846, relevä imbunitätirea
drumurilor, in special in vecinkatea capitalei". In
128
www.dacoromanica.ro
1
www.dacoromanica.ro
"}_s, ' -
'
.
'
Mee,
*
tw.t. .
Avvi
,
101151111
niNEDI
0:11; aa
4,
i
1111...
'
I
i
I
i
/
:
It',
i
I
,
-.o
1.1
1
1
i
.
.
o
,/
,1
,
'
.
,, ,
)
I
!
I
1
1' yI
)'
,, A)
r
,, IN
,,,
-,''' , ,, ,,'
','
'
,, ,', . ,. 4
)).j1" 4' A'
.1,
129
www.dacoromanica.ro
oras Sc amena)caza alcca de pc Dcalul Mitropolici, asezindu-sc la capitul ci de jos, sb Bibescu, patru obeliscuri i facindu-se plantatii.
In general, sc observi o tendintä de innoire si de infrumusctarc. Abatele italian Domenico Zanelli, care viziteaza Bucurestii in 1841, dupa cc aratil ca uncle carticrc stilt elegante, sträzile bine pavate,
avind case incapitoarc i privaIi care cxpun, in ferestre frumos &ice, tot felul dc mirfuri...", con-
chidc: orasul... se face din ce in ce mai frumos, incit nu vor trece prca multi ani, çi va deveni unul
din orasele cele mai importante din Orient". 0 impresie asemanitoare are cilitorul franccz H. Des-
prcz, in 1847. In Bucuresti, spune el, te simti in mijlocul agitatiei unui mare oras i poti constata toate semncle unci civilizatii care incepe... Alituri de casele rispinditc ca intr-un sat mare, magazine bogatc çi locuinte particulare somptuose se ridic:a in fiecare zi... si astfcl, in ficcare zi, capitala Valahiei
Sc dezbraca de caracterul san oriental pentru a lua aspectul oraselor din Occident." Dar accasta impresie
dc oral occidental" c valabilii numai in cc privcste antra orasului, partea locuita de cei bogati, de bojerime si burghezia cca mai instäritä ; aici sint strãzile pavatc cu piatra, çi cismelele cu apa filtrati, çi clidirik mari, i magazinele luxoase ; restul orasului, mahalalele nu se deosebesc, sub raportul edilitar, de ceca ce fusesera mai inainte. In perioada regulamentara, Bucurestii trec i prin citeva incercari. Prima este cutremund din seara zilci de 11 ianuarie 1838, care produce pagube mari materiale, dar, din fericire, putine victime. A doua este inundatia Dimbovitei, intimplatä in noaptca de 16/28-17/29 martie 1839, cind coati tunca fu acoperitä de ape ; raportul austriac din ziva urmatoare apreciaza cxagerat suprafata inundatá ca la o
treime a orasului. Cea mai grea incercare a fost insi focul izbucnit in ziva de Pasti a anului 1847 la 23 manic stil vechi si care, pornind, din imprudenta unui copil, de la casa Drägancscu, de pe uli ta frantuzeasca
adici, am zicc azi, din extremitatea
de sus, dc linga Calca Victoriei, a strizii 30 Dccembric,
a cuprins, in citeva ccasuri, tot centrul comercial çi s-a intins pink' la groapa de nisip de pe 5oseatia Vergului, pc o distanta dc mai bine de 2 kilometri (vczi fig. 52). Pompicrii,
rcorganizati
militareste
in 1845 si formind o roatil ostaseasca impärtiti in 6 sectii, nu putura impiedica, din cauza vintului puternic, care ducea buciti de kmn aprinse la distante mari, látirca sinistrului. Au ars atunci 1.142 de pravaliie 686 de case de locuit, 12 biserici minästiri si 10 hanuri, in total 1.850 (o mie opt sute cincizeci) de cládiri. Pagubele au fost imense ; la Paris, unde periodicul L'Illustration relateazi in (iota
numere niprasnicul sinistru, ele erau evaluate
la
peste 80 de milioanc de franci. Pentru a veni in ajutorul sinistratilor, diferitele institutii alocari din bugetele lor sume importante: manistirile inchinatc &Aura 700.000 de lei, Mitropolia çi episcopiile, 500.000; vistieria, de la rezerva, 300.000; domnul ceda aproape o treime din lista sa civili ; trimiscrä ajutoarc moldovenii çi transilvanenii ; sultanul tarul adiugari obolul lor ; baronul Rothschild subscrise 2.000 de galbeni: a fost o actiune de ajutorare nu numai general romineasci, dar europeani. S-au strins, in total, 3.577.795 de lei si 35 de parale. Grape çi acestor ajutoare, gratie interventiei statului
se institui o comisic de reclidire çi aliniere dar in primul rind gratin cnergiei, staruintei si increderii in viitor a bucurestenilor, casete çi magazinele se refacura repede. Ceva mai incet a mers refaccrca
uncle din ele, ca biserica SE Anton, din actuala nap de Flori, çi biserica Stelea nu se bisericilor ;
mai reficura niciodata. Un fapt insemnat este prefaccrea in spiritul public
ce arc loc in perioada 1828-1848. invitimintul lui Gheorghc Lazar, continuat de elevul acestuia in cadnil scolii de la Sf. Saya, care capita o noui organizare (colcgiu) prin Regulamentul OrgaHeliade
tinerctul care se intoarcc de la studii, din strainitatc, presa nou infiintata, publicatiile istorice literare, originalc si traducen, cc apar intre timp, societatik literarc çi artistice care iau nastere, toatc
nic
accste clemente provoaca o mare schimbare in cugcte. Fig. 52 Focul care a diatrus o parte din Bucurciti In aiva de Pali' a anului 1847. Stampl Pappasoglu (B.A.)
Doua sint ideile principale care se cristalizeazi in accasti vreme: una e Meta nationald, a propisirii si a unititii romincsti, ca limbil, ca literatura çi chiar
ca forma politici. De aceca numele de Dacia, tara care cuprindca odinioara tot pämintul románesc, revine adesca in titlurile tipariturilor vrcmii Nicolae Bälcescu si August Trcboniu Laurian incep sil publice din 1845 la Bucurcsti Magazinul isioric pentru Dacia, in timp cc la Iasi Kogálniccanu scoate in 1840 Dacia literarci de aceca figura lui Mibai Vittazul, voicvo-
dul care realizase pcntru intiia data unitatea noastri politica, provoaca un interes deoscbit (acclasi Nicolae LA ANUL 1841 APRILIE. IN VIDA DE 1414Ci .
Bilcescu va scrie Isioria romiinilor sub Mibai-vodd Viteazul). A doua idee principala care domina spiritele este idcca democratia-liberald, a luptei impotriva
fcudalismului, a chemarii la o viati mai buna a mul130
www.dacoromanica.ro
vczi, de pilda, programul Filarmonicii explica de ce se ajunge la incercarea, inabusita in germene, de la 1840 al carei program cuprindea reforma in sens democratic a statului si improprietarirea pe cale cmbaticara a clacasilor si apoi la revolutia din 1848.
timii necalite, a inláturarii rcgimului aristocratic, in
care o mina de oamcni, avind totul, asuprcsc exploateaza pe ceilalti. Progresele pc care le fac aceste dota idci principal, In spiritele luminatc si, in primul rind, in lumea cclor tincri si in patura burgheza, in puna ascensiune,
BIBLIOGRAFIE
I. In vremea rdzboinlui din 1828
XIX, Bucurcsti, 1957, 318 p. in 8°; 12. A. Otetea,
1829 fi a guverndrii !ni Kisselef. 1. Pom-
Geneza Regulamentului Organic, in Studii
trois présidents plénipotentiaires (1828-1834), Paris,
1914, XXVII 362 P. in 8°; 2. C. Moisil, Arbivele Statulni fi Regulamenttd Organic, Bucuresti, 1930, 24 p.
reg
in 8°; 3. I.C. Filitti, la
m e n tar e (1834-1848). 14. Gh. Bibescu,
Romdnia de la Adrianopol la BaBa-Liman, 1829-1849.
Principatele Romdne de la 1828 1834. Ocupalia ruseasc;ici Regulamentul Organic,
Domnia Ini Bibescu, vol. III, Bucuresti, 1893-1894, XIII 467 si 744 p. in 8°; 15. I.C. Filitti, Domniile
Bucuresti (1934), V -I- 385 p. in 8° (lucrare de capetenie) ; 4. C. Moisil, Prima sfat ordfenesc al Bucureftdor, in Bucureftii-Vecbi, IV (1930-1934), p. 136 154 ; 5. Paul Sandulescu, Istoricul pavajelor bucureflene, Studii fi documente,
articole de
istorie, II, 1957, p. 387-4.02; 13. C. Moisil, Comisia infrumuseidrii orafultti Bucurefli din anal 1830 (ms.). II. Bucureftii In vremea domniilor
piliu Eliade, La Roumanie an XIX-e sacie. II. Les
romdne sub Regulan/en/ni organic,1834 1898, Bucurcsti, 1915, XVIII + 688 p. in 8°; 16. I.C. Bäciià, Plantd &Oil Cifmigiului, in Buchreflii-Vechi, IV (1930 1934), p. 47-49; 17. * * * O scrisoare despre gro-
Bucuresti, 1936, 192 p. in 8°;
cutrenturulni din Bucurefti in 1838, in GaZ. mun., V (1936), nr. 235; 18. Emil Virtosu, Ion
6. Aurel Saya, Regulamentele Organice ale Valabiei fi Moldovei, vol. I, Textele puse in aplicare la 1 ittlie 1831 in Valabia fi la 1 ianttarie 1832 in Moldova,
zdvia
Virtosu, Horia Oprescu, Inceputuri edilitare, 1830 1832, Bucuresti, 1936, XIX + 224 p. in 4°; 19. Emil Virtosu si Ion Virtosu, Afezdmintele brincovenefti.
Bucuresti, 1944, LX + 368 p. in 8°; 8. I. Nistor, Ravagille epidemiilor de cima fi bolerd fi instituirea
cordonului carantinal la Durare, Bucuresti, 1945, 43 p. in 8° (Extras din Alem.secf. ist., Atad. Rom.); 9.G.Bezviconi,CdIdtori rufi in Moldova fi Muntenia, Bucurcsti, 1947, 463 p. in 8°; 10. T. Evolceanu, Principiile pentru sistematizarea capilalei cuprinse in legittirile ce
O sut4 de ani de la infiintare, 1838-1938, Bucuresti,
insolesc Regulamentul Organic al Tdrii Romdnefti, in Arbitectura R.P.R., 3, 1954, p. 28-31; II. Const. C. Giurescu, Principatele Romdne la inceputul sec.
perioada regulamentar4 fi in anii unirii (1831-1862),
1938, LIV + 479 p. in 4°; 20. Gh. Florcscu,
Casa
cu laniuri (Casa Cantacuzino-Creltdescu-Moruzi), Bucuresti, 1946, 16 p. in 8°; 21. Dan Berindci, Dezvoltarea urbanisticd ¡i ediliiard a ora,sulni Bucurefti In
In
Studii, XII (1959), 5, p. 133-158; 22. G. Potra,
Alimentarea cu apd a bucureftenilor de altddaM (ms.).
e
www.dacoromanica.ro
11
84
Rerolnlia de la 1848 a fost in primal rind o rerolittie a bucureftenilor.
Revolutia muntcana de la 1848 a fost in primul rind o revolutic a bucurcstenilor. Pregatita din timp minutios in Bucurcsti, si-a avut aderentii cei mai numerosi si mai hotariti in masele popularc bucurestene, s-a desfasurat mai ales in cadrul Bucurestilor
ccscu (vezi fig. 53) participase si la miscarca revolutionara din 1840, initiata de un grup de tineri patrioti, In frunte cu Mitica Filipescu, miscare care urmá'rea sa rastoarne pe domn i guvernul ski si sa introduca reforme libcrale, intrc care improprietarirea claca-
si a fost rcprimata prin ocuparca Bucurestilor dc
silor. Condamnat la trei ani inchisoarc
s-a tinta
catre armatele straine. Prin rcvolutia de la 1848, burghczia in ascensiune economici avind in fruntca ci tincrctul luminat
scama de faptul ca nu era inca major
Balcescu
si alaturi taranimca cxploatata de mosieri si arendasi a urmarit sa rastoarne rcgimul oprcsiv al boierimii feudalc, care impiedica progresul societ5tii romllnesti.
fusese gratiat in 1843 si, in acelasi an, intemciase, impreuna cu ccilalti trei, Fratia". Era, dintre intemcietori, incontestabil, personalitatea cca mai puternici, avind cel mai mult simt politic si temperamentul
cel niai gencros ; in acclasi timp, si cultura cca mai intinsa si mai temeinica. 5i ccilalti trei eran spiritc luminate si entuziaste ; Ion Ghica adauga acestor insusiri un dcosebit simt diplomatic. Scopul societatii
politice secrete Fratia" era reforma statului PREGATIREA 51 DESFA5URAREA REVOLUTIEI
Pregatirca ideologicil a revolutiei incepe
si a
societatii in sens liberal, democratic. Treptat-treptat, numarul adcrentilor, atit civili, cit si militari, crcste ; printre ci se afla multi negustori i meseriasi din
Bucuresti. Sistemul dc organizare era pc grupc de cite zece, fiecare dintre mcmbri cunoscind numai pe asa
cum recunoaste Nicolae Balcescu cu carca lui Tudor ; ea e hranità de programelc diferitelor societati, incepind cu Societatea literati intemciatii sub Grigore Ghica, continuind cu Societatea filarmonica cu Societatca litcrarà, pornitä in octombrie 1843 caci toate accstc societati litcrare artisticc aveau i preocupari socialc i ispravind Cu Societatca politicá secreta Fratia". Aceasta ultima societatc a fost intcmciata tot in 1843 de catre patru tineri Nicolae Balcescu, Ion Ghica, A. G. Golescu maiorul Christian Tell prin juramint, pe cimpul Filarctului, din marginea Bucurestilor. Nicolae Bäl-
cel care-1 initiase. Toti erau datori arco//are, pina la jcrtfa avcrii si a vietii ; secretul trcbuia pästrat in modul cel mai riguros. In pritnavara anului 1848, comitetul de conducere al societatii se alcatuia din treisprezcce persoane : fratii Nicolae si Constantin Balcescu, fratii Nicolae i 5tcfan Golcscu, fratii Dumitru si Ion Bratianu, Alexandru G. Golescu zis si Negru sau Arapila, spre deoscbirc de s'ami C. A. R.setti, ski Alexandru C. Golescu, zis Albu Ion Ghica, Gheorghe Magheru, Ion Voinescu, Christian Tell si Ion Heliade, cc si-a zis mai tirziu si Radulescu. Accst comitct a ales la rindu-i, din s'Una silla, un comitct executiv format din Nicolae 13alcescu, Ion Ghica i A. G. Golescu : prirnul
132
www.dacoromanica.ro
ultimul crau elcmcntele cele mai inaintate sub raportul
ideologic. Dupa discutii aprinsc, in urma carora comitctul cxccutiv si in special Balcescu izbuti si impuna inscrierea in program a improprietaririi taranilor, se ajunsc la rcdactarca proclamatiei, in 22 de punctc, ce cuprindca toatc revendicarile rcvolutionarilor si care cchivala cu o noua constitutie. Partca introductiva si inchcicrca, precum si stilul In genere, in forma inflacarata i mistica a vremii tradeaza pana lui Heliadc ; fondul insä, adicà reven-
¡uncir sau cadet Maghcru avca 20 dc ani se duce, impreuna cu un grup, in ulita Lipscanilor, si aici, pe o scara, linga prävalia lui Danielopol, citestc Prockmalia; un alt tinar, poctul Catina, face acclasi
lucru in Piata Sf. Ghcorghc. Redarn tcxtul cclor 22 de puncte ale accstei proclamatii, chiar in forma insirarea lor : 1. Indepcndenta... administrativa si legislativa pe tcmciul tractatclor lui Mircea
dicarile propriu-zise i argumcntarea istorica si politica, crcdcm cO se datorcazä conducerii supreme in primul rind, lui Nicolac Bälcescu. Miscarea trcbuia sii inccapa simultan in difcrite punctc ale tOrii: in Bucurcsti, unde era masa cca mai mare a aderentilor, la Izlaz, in Romanati, unde garnizoana fuscse cistigatä, in Vilcea si in Prahova. Potrivit planului, un grup dc revolutionari in frunte cu Hcliadc i cu maiorul Christian TcII, se duce la Izlaz ; aici, in dimineata zilci de 9/21 iunic, dupa slujba religioasa efectuata de preotul Sapcil si un
cmotionant cuvint al accstuia, se citestc, in fata multirnii dc siiteni i a ostasilor, proclamatia. tildan dupii accca, se formeaza, chiar acolo, pc Cimpul Rcgencrarii" din Izlaz, un guvcrn provizoriu alcatuit din Hcliade, Ten, Stefan Golcscu, Nicolac Plesoianu preotul Sapca ; cl instiinteaza printr-o adresa pe
voda Bibcscu de cele petrecute si-i ccre si ascultc glasul patrici si Si sc punä in fruntea acestei mari faptc", sá-si dca, prin urmare, consimtamintul si sa iscaleasca noua constitutiune". Apoi, impreuna cu armata i satenii, porncste, prin Caracal, spre Craiova,
unde, autoritatile ncputindu-sc impotrivi,
i
se facc
calduroasa primire.
In acceasi zi in care aveau loc evenimentele de la Izlaz, la Bucuresti se produce un atcntat impotriva lui Bibescu. Pc cind acesta, insotit de ministrul dc interne Villara, se intorcea, in trasura, de la Sosca, pe scara, trci tincri Grigore Peretz, Dumitru Crctulescu i Iancu Paleologu
trasera asupra lui, dintr-o
birjä, la Capul Podului, cite un foc de pistol, fila' a-1 rani insä: unul din gloantc se opri in epolet. In urma accstui atentat, politia proceda, in aceeasi
Fig. 53
Nicolac 1.51ccsai. Pictura in ulci. (Mili)
noapte i in dimincata urmatoare, la arcstäri masive ;
serie dintre fruntasi, intre care C. A. Rosetti maiorul Voinescu II, sint prinsi ; altii scapa, travestindu-se si ascunzindu-se. In dimincata zilei de 11 iunic,
domnul se duce la cazirmile armatei spre a lua un nou juriírnint de credintä ; ofiterii dcpun acest juramint, aran cii vor apara tara de dusmani, dar nu vor värsa singe dc roman. Trci ore mai tirziu, ci vin apoi in corpore la palat i repeta declamtia ca nu vor trage in fratii lor. Atitudinca armatei a avut inscmnatate. In dupa-amiaza acelciasi zilc, bucurestenii, in special ncgustorimca, mcseriasii, in frunte cu tabacii, si tincretul, atitati i indrumati de fruntasii
care scapascrii nearestati, incep si Sc miste. Pe la orele 4, clopotul Mitropolici prindc a suna intr-o dunga : scmn de primejdie i dc adunare. Tinarul
Vlad V. si neamestec al nici unei putcri dinafara In cele din intru ale sale." 2. Egalitatca drcpturilor politice." 3. Contributie generan." 4. Adunantil generan compusa de reprezentanti ai tuturor snrilor sotietatii." 5. Domn responsabil ales pc cinci ani si cautat in toatc starile sotictätii." 6. Imputinarca listei civilc ardicarca de once mijloc dc corumperc." 7. Rcsponsabilitatea ministrilor si a tutulor fonctionarilor in fonctia cc ocupa." 8. Libertatea absoluta a tiparului." 9. Oricc recompensa si vic de la patric, prin reprczcntantii sai, iar nu dc la domo". 10. Dreptul ficcärui judct de a-si alcge dregatorii sai." 11. Gvardie nationala." 12 Emancipatia manastirilor inchinate." 13. Emancipatia dicasilor ce se fac proprietari prin despagubirc." 14. Des-
www.dacoromanica.ro
133
robirca tiganilor prin despagubirc." 15. Representant al tarii la Constantinopol dintre romani." 16. Instructic egalA i intreaga pcntru tot romanul de amindouä
scxele." 17. Dcsfiintarea rangurilor titulare, cc nu au fonctii." 18. Dcsfiintarca pedepsei degradatoare cu bataia." 19. Desfiintarea atit in fapta, cit i in vorba a pcdcpsci co moartca." 20. Asczamintc penitentiare undc sa se spele cei criminali de pacatele
lor si si casa imbunatätiti." 21. Emancipatia israeli-
tilor si drepturi politice pentru once compatrioti de alta credinta." 22. Convocarca indatä a unei
titlurilor de boicrie, singura deosebire intre romani de aici inainte fiind aceea a virtutilor si a slujbclor catre patrie". Al treilea decret hotäraste desfiintarea cenzurei,
oricc roman avind dreptul de a vorbi,
a scrie si a tipari slobod asupra tuturor lucrurilor" ; defaimarea victii private sau indemnul la nesupuncre ata' de legi i guvern vor fi insa pedepsite de tribunalelc competente". Al patrulea dccrct priveste In fiintarea gpardiei nalionale in toata tcara" ; ea va fi organizata de Ministerul de Interne. In sfirsit, al
Adunante generale extraordinare constituante, alcse spre a representa toate intcresele sau meseriile natiei, care va fi datoare a face constitutia tirii pe temciul acestor 21 de articole decretate de popolul roman." Multimca se stringc numaidecit ; apar stcaguri, cocarde si csarfe tricolore ; palariilc se impodobesc Cu pena je tricolore (vezi fig. 54) ; in aclamatii i urale,
toti se indreapta spre palat. Bibescu, vázmnd ca nu are spriiinul armatci, iscaleste, seara, pe la oree 10, i accepta noua constitutie de fapt Prodamalia
formarca unui guvern provizoriu, a carui lista e prezentati de rcvolutionari. Cum insa, a doua zi, 12 iunic, consulul tarist, Gh. dc Kotzcbuc, protestcaza formal impotriva noii orinduiri, carc desfiinta, de drcpt i de fapt, Rcgulamcntul Organic, si päräseste Bucurcstii, domnul, cuprins dc teama i ncvoind sa ia asupra-,si consccintelc misciirii, abdica in dupaatniaza zilci de 13 iunic si se retrage, prin Cimpulung, in Transilvania. Anuntind acest fapt in ziva urmatoare,
guvcrnul provizoriu arata totodata tarii i noua sa formatie, rcconstituita, cuprinzind si pc cei de la Izlaz. In fruntc c Guvernul vrcmclnicesc", organ suprcm, prczidat de mitropolitul Neo& i numarind ca mcmbri pe Heliadc, Stefan Golcscu, Tell, Magheru pcntru citcva zilc numai, un mare ncgustor bucurcstean, Gh. Scurti. Vin apoi imitind cabinctul rcvolutionar franccz sccretarii guvernului vrcmel-
nicesc": C. A. Rosctti, N. Balccscu, A. G. Golcscu si Ion C. Bratianu, adicii clementele tina.; cele mai
dinamicc. In sfirsit, e Ministerul vrcmclniccsc", alcatuit din Nicolac Golcscu, ministru dinlauntru"
Fig. 54 Grup de rcvolutionari bucurcsteni la 11 iunic 1848. Cingatorilc, csarfcle i pcncic pitariilor sint tricolore. Pe drapclul tricolor deviza rcvolutionarilori Drcptatc, frItie". Desen contemporan In culori de C. Pctres.
sau de interne, Ion Cimpincanu, luptatorul din anii 1838-1842, care fusese inchis la Margineni i despre care iesisc cintccul in Bucuresti : haideti, frati, la Margincanu, sa scapam pc Cimpincanu", ministrul drep-
tatii", loan Voincscu II, ministrul trcbilor dinafara sau de cxtcrne", C. N. Filipescu, ministrul finantii", Gh. Nitcscu, obstcscul controlor", colonclul I. Odobescu, ministrul de razboiu", Heliadc, ministrul instructici publicc", Scarlat Cretulcscu, comandantul gvardici nationale", Constantin Cretulcscu, prcsidentul sfatului or'Asencsc" apoi va fi Cczar BolMargarit Mosoiu, seful politici". liac In acecasi zi, adici la 14/26 iunic, guvcrnul revolutionar da i primcic sale decrete : ccl dintii privind infiinlarea steagalli nalional, in trei culori, albastru,
galben, rosu, cu dcviza dreptate, fratic". Al doilea decret hotäraste desfiintarea rangurilor arde, ad ica a 134
(B.A.)
cincilca dccret prevedc desfiintarea pcdcpsei degra-
datoare cu bataia" si a pedepsei ca moariea, care de atitia ani nu s-a simtit nevoie a se intrebuinta in Tara Romancasca". Peste alte dota zilc, adica la 16/28 iunie, se dccreteazá elTherarea Inturor arestaIilor polilici din manastiri, temnite i cene", iar ccva mai tirziu (26 iunie/8 iulie), desflinjarea robici, tiganii devenind astfcl oamcni libcri.
Toatc aceste decrete sint comcntatc in organul de presa al rcvolutionarilor Pruncid romdn, carc, sub conduccrca lui C. A. Rosetti si a asociatului ski Winterhaldcr, apare la Bucurcsti chiar dc a doua zi, la 12/24 iunie, i continua sá iasa, cu regularitatc, de trci ori pe saptamina, pina la 11/23 septembrie.
Tidul articolului de fond al primului numar este
www.dacoromanica.ro
Trdiasa Romd nia libel* Un al doilca organ, Poporul suveron, scos de un grup cuprinzind, intrc"altii, pc Nicolac Balcescu, Dimitric Bolintincanu, Grigorc Alcxandrescu i Cczar Bolliac, apare peste o saptamina, la 19 iunic (1 iulic) i durcaza si cl tot pini la 11/23 scptembric. Arc ca moto: Libertate, egalitat; fratcrnitatc" lozinca Revolutici Francczc schimbat dc la 2 august inaintc in Vox populi, vox dei. Glosul popoltdui, gland lui Dumnevu. In programul
din primul numar citim: Tinta accstui jumal este a sprijini drepturile poporului roman... Va avea drept tintà asemenca unirca provinciilor romane, asadar, unirea Muntcniei cu Moldova, revendicare pe care o vor inscrie i moldovenii in programul lor Dorintele partidei nafionale, publicat in august 1848 in Bucovina.
Locul uncle se tin marilc intruniri, manifestatiile de rnase este cimpul Filaretului, care capati numelc dc Cimpul Libertätii azi Parco! Libcrtatii. Acolo, pe o tribuna ridicat, avind la cele patru colturi cite un steag tricolor, vorbesc oratorii ; acolo se stringe multimea oriscnilor ; acolo arc loc marca manifestatie din ziva de 15/27 iunie i apoi accca, grandioasi, de la 13/25 august, cind se string delegatiile satelor
i
oraselor din mai toatc judetelc
tarii: peste douSzeci de mii dc tarani, in afara de masa bucurcstenilor. I. In privinta Irnproprietdririi acestor tärani, problema capitalä, nu Sc trccc insii la fapte. Pc lingi opozitia boicrilor proprictari, mai era, din ncfcricire, i opo-
zitia chiar a unei pirti din guvernul revolutionar, anumc, a accicia reprczentate prin Heliade Odobcscu ; chiar si rcstul guvernului nu era dc acord asupra formulei, adici asupra cuantumului
modalitatilor operatiunii. In loc sa Sc vina cu un dccret, ca i in problemelc aritatc mai sus, sc amina asadar rczolvarca improprietäririi pini la convocares Adunärii Obstcsti, care va aves si decidi suprafetele si si giíseasca modalitatea despigubirii proprietarilor
pcntru pamintul luat. In accst scns da guvernul provizoriu, la 16/28 iunic, o proclamatic citre toti proprictarit de mosii". Totodati, sätenii sint invitati si continue Ind timp de trei luni si prcsteze, contra plata, chica, spre a se putea stringe recolta ; Sc adaugi de altfel: vrijmasii vostri nu erau si nu sint boierii, ci pravilcle cele rete si greselile domnilor". In asemenca conditii, nu e de mirare ca proprietarii, de acord cu o parte a ofiterilor, in frunte Cu coloneii Solomon si Odobescu i maiorul Lacusteanu, dau
lovitura de la 19 iunic (1 iulie). Dupa o intrunire in dimineata acestci zile, in sala Momulo", in carc guvcrnul fusesc violent atacat pcntru planurilc sale de exproprierc chiar de gincrele lui Solomon, o delegatie de ofiteri vine la palat, sub prctextul de a complimenta" guvernul, in realitatc spre a-1 aresta. Planul reuseste pentru moment ; fati ins3 de reactia imediata a bucurestenilor, care fac baricade pe ulite, se string in mare numir i, dcsi primiti cu salve ordonate de Solomon care pricinuicsc sapte morti i mai multi
räniçi top oamcni dc rind, din popor dau asalt palatului cu acest prilcj s-a rcmarcat Ana Ipiltescu guvcrnul provizoriu redevine stapin pc situatic in dupa-amiaza acciciasi zilc, iar cci doi colonci
maiorul sint arcstati si trimisi in judecatii. Tcll, inaintat cu doui grade, devine general, cap al armatei i ministru dc razboi ; se fac dc ascmcnca o serie de schimbäri in comandamente. Normal ar fi fost ca, micar dupa accasta provocare, si se fi trecut la actiune in c.hestiunea improprictaririi. Nu sc face insi nimic ; abia la 9/21 iulic, dupi staruinta lui Nicolae Bilcescu, se infiinteaza, prin decret, o Cornitie a proprieldlii, din care fac parte 17 delegati ai proprietarilor si 17 tirani, cite unul de fiecare judct. Presedinte era Alexandru Racovita, viceprcsedinte,
priceputul
ingincr agronom Ion
Ionescu de la Brad, moldovcan de origine, prictcn al lui Balccscu si al lui Ion Ghica. Discutiilc in comisic fuel aprinsc, fiecarc parte sustinindu-si aprig punctul de vedcrc ; tiranii cereau ca lotul si aibi 16 pogoane la baltä, 14 la yes, 11 la deal si 8 la munte; proprictarii nu admitent. Dupi noui sedintc çi tocmai cind, in sfirsit, se parea ca se ajungc la un compromis, guvcrnul, prin Heliadc, dizolvä comisia (19/31 august),
anuntind cil problema va fi rezolvad de Adunarca Obsteasca, dcci vechea formula'. Accasti adunare constituanti, de 250 de deputati, nu mai avu insi cind si in fiinçil, dcoarece evenimentelc se precipitara.
Revolutionarii îi daduseeä seama ca miscarca lor, desfiintind Rcgulamentul Organic, ii va atragc in mod firesc dusinania guvcrnului rcactionar prig ; gestul consulului Kotzebue, care, protcstind categoric, pirasisc Bucurestii a doua zi dupi scmnarca noii constitutii dc catre Bibcscu, fuscsc doar o confirmarc elocycnti. De aceca, ci se ingrijiscra, Inca din vrcmc, si aibi dc puma lor pc turci, sa' limureascii
acestora ca rcvolutia nu urmarea si rupa Icgaturilc cu Poarta i ca intelcg, dimpotrivi, si rcspcctc vcchiul ci drept dc suzcranitatc. In accst scop, trimiscsera, Inca dc la 17/29 mai, la Constantinopol, pc Ion Ghica, i cl izbuti, intr-adevir, sa convingi pc inaltii demnitari turci. Totusi, fati dc protcstelc rcpctate ale cabinctului de la Petersburg, guvcrnul otoman fu obligat si trimiti un delegat, pc Suleimanpasa, cumnatul sultanului, ca sa se informczc la fata locului i si ja misurile ncccsarc. Pritnit in chipul cel mai cilduros de titre guvern i populatie accasta din urma demonstrind astfcl nu simpatia ei fart dc turci, ci atasamentul fati de revolutie Sulciman se multumi cu o schimbarc care nu inscmna o inabusirc a Ecvolutici, ci o atenuare a ci ; rccunoscu, in locul guvernului provizoriu, o locotenenta domncasca", alcatuita insi tot din persoanc apartinind vechii formatii, i anumc, din Hcliadc, Nicolac Golescu si Christian Tell. Cero dc asemcnca uncic schimbiri in tcxtul constitutici si sfatui pe revolutionari si trimiti o dcicgatic la Constantinopol sprc a °brine dc la sultan rccunoasterea noului regim si a constitutei modificate. Delegatia, din care faces 135
www.dacoromanica.ro
parte, intrc altii, Nicolae Bilccscu, Dumitru Bratianu oi $tefan Golcscu, plcci intr-adevir la Istanbul ; aici insi gi.si o aka' atmosfeei. Guvcrnul tarist lucrase intcns intre timp ; nemultumit de atitudinca lui
Suleiman, stiruise, in chip amcnintitor, si fie inlocult printr-un trimis mai cncrgic i obtinuse numirea unui nou comisar, Fuad-paoa, rcfcrcndar al divanului imperial. Delegatia muntcani nu fu, bincinteles, primiti i, dupi o lungi aotcptarc zadarnici, trebui
.
si se intoarci indirit. Determinanti pcntru accasti schimbarc de atitudine a Portii fusese convingerea formati
la
Constantinopol
cá
.
puterile apusene,
Franta oi Anglia, nu sint dispuse si sprijine mili-
.;
Fig. 56 - Monumcntul pompicrilor cleuti In ciocniren co turcii la 13 septembrie 1848 In Dealul Spire!. Inscriptia are urmatorul cuprinst J..upt3torilor de la 13 scpternbrie 1848, poporul roman rcamosc3tor, 1900"
Fig. 55- 135t1lia pompicrilor co turcii In Dcalul Spirci, la 13 scptcmbric 1848. Stampl dc Pappasoglu. (B.A.)
tárete, in accl moment, Turcia, intr-un eventual rizboi cu Rusia. Cad, paralel cu demersurile diplomatice intreprinse la Poarti, guvcrnul tarist luasc oi uncle dispozitii militarc. Trupele concentrate in Basarabia primiseri ordinul si fie gata de a intra,
in Principate. La un moment dat, se zvoni chiat la Bucureoti di ele ar fi oi trecut Prutul i el se indreaptil incoace. Acest zvon produsc o adevärati parka' ; o parte a guvernului provizoriu, inclusiv Heliadc, piräsi precipitat, la 29 iunie (11 iulie), capitala, indreptindu-se spre Tirgoviote. De aceasti imprejurare se folosi din nou partida rcactionafi sprc a pune mina pe putere. Mitropolitul Neofit, lipsit de caractcr i, in fond, un retrograd, trccu de partca rcactionarilor, tridind, ba didu chiar si o proclamatic, dezavuind miocarea revolutionari i realizirile ei
de pini atunci. Dar nici aceasti a doua lovituri nu duri mai mult dccit prima. Unul dintrc fruntaoii revolutiei plccase spre Focoani pentru a verifica
dad armata tarului a trecut hotarul ; constatind totul nu fusese deck o niscocire, se intoarse rcpcde in Bucureoti, oi aici, stringind din nou multimea, pe tabaci in primul rind, sili pe rcactionari si se retragi, pc lamcntabilul mitropolit si revina asupra celor afirmate anterior i rcinstali guvernul provizoriu
(30 iunie/12 iulie). Cu prilejul inàbuirii ccici de-a doua incerciri contrarevolutionarc se distinsc compensatic pcntru purtarca inaltului ierarh o fati biscriccasci, oi anume, prcotul Ambrozic de la Epis-
copia Buziului ; smulgind fitilul aprins al unui tun, el cipitii porccla de popa Tun". Caracieristici pentru starca de spirit a bucureotenilor, pentru pornirea lor impotriva a tot ce simboliza vechiul regim este scena cate are loe in ziva dc 6/18 septembric,
cu o siptimini inainte de inibuoirea revolutici. In acea zi multimea ridicil de la Ministerul Treburilor Dinliuntru, uncle se pistrau, exemplarul oficial al Regulamentului Organic oi al Athondologiei, adici 136
www.dacoromanica.ro
al condicii in care crau inscrisi toti boicrii, cu titlurile respective, i, dupä ce le purta, cu alai de mort, in sunetul clopotclor, prin tirg, lc arse la Mitropolie, fila cu fila, obligind pc consccventul" ierarh sa afu-
riseasca Regulamcntul si pe cci care ar voi sä-I
granitä 22 dc fruntasi rcvolutionari ; cl fu urmat de un al doilea, cuprinzind numele a Inca 69 dc persoane. Dintrc exit*, unii, dupa cc au fost dusi in ghimii, ached' intr-un fcl dc slepuri aco peritc, Cu puntc, pc Dunare, de la Giurgiu la Orsova, au plccat
mai departe, spre Paris ; altii s-au indreptat sprc Transilvania, pe Valca Prahovci. Cci mai numerosi,
rcintroduca, sá prezideze operatiunca arderii i sä iscileasca, la urma, comunicatul respcctiv. Peste o saptamina, trupelc turccsti, insotite de Fuad-pasa, isi faccau intrarea in Bucurcsti. Bilcescu preconizase rczistenta armata, la hotar, impotriva oricärei violäri a tcritoriului national ; parcrea lui nu fusese insa urmati, i corpul de citeva mii de volintiri" si panduri, steins lingS Rimnicul-Vilcii si comandat de Gh. Maghcru, nu inträ in actiune. Totusi, patrunde-
au sosit, prin Rusciuc-Varna, in primävara lui 1849, la Constantinopol, iar de aici au fost trimisi la Brussa, in Asia Mica, undc au limas, ca pensionani
rca ostasilor lui Fuad in capitala Ora nu se facu
Vilcii (28 scptcmbrie/10 octombrie), trccc, impreuna
fati viirsare de singe. Atunci cind regimentele turcesti
cu citiva °fired, muntii la Sibiu. hare timp, patrun-
ajunsera in drcptul cazarmii infanterici, pe Dcalul Spirii, se produsc un incident cu detasamentul de pompieri ce tocmai cOuta SS intrc in zisa cazarma, incident care imediat se transforma' intr-o ciocnirc singeroasii, in cursul careia cazura de glont, de o parte si alta, morti si raniti (vczi fig. 55 si 56). In curind, insä, lucrurile se lamuriti, si trupcic turcesti ii continuara inaintarca, ocupind orasul, nu aril a se dcda la o serie de excese. In dimineata accleiasi zile, inainte de pitrunderea acestor trupc in capitalä, Fuad-pasa convocase la Cotroceni, in tabara, pe mitropolit i notabilitatile, sprc a le comunica hotarirea Inaltei Porti. Raspun sera la apel o scama dintre fruntasii revolutici, apoi multi boicri reactionari, bucurosi de intorsatura pz care o luau lucrurile, in totul intre trei i patru sutc de persoane. Fuad citi un firman al sultanului prin
sera i trupcic tarului in Muntcnia (15/27 septcmbric),
care locotenenta era dizolvata, in locul ei fiind numit un caimacam, logofatul dreptatii Constantin Cantacuzino", i se restatornicea ordinca Icgali", adica aceca a Regulamcntului Organic. La lectura accstui firman, tinerctul revolutionar, in frunte cu Balcescu, protesta' energic, iar unul din fiii lui Cantacuzino
astipra revolutionarilor din Moldova, care formuleaza, copiind proclamatia in 22 de punctc, programul din august, si in mai mica masura asupra rcvo-
conjura' pe tad' ski sii nu primeasca demnitatca cc i Sc oferca. Total fu in zadar insä ; temliadu-se dc o rascoala a multimii, trupele turcesti patrunscra repede in oras, in timp ce revolutionarii din &lcgatie furä retinuti in tabara ; Heliade si Christian
dupa o zabava de citeva luni pc malul drcpt al DunOrii,
ai turcilor, care le dadeau cite o mic dc piastri dc om pe luna, pina in 1856. Ghcorghc Maghcru, dupa
dizolvarea corpului ski de oastc dc la Rimnicul-
ocupind partes de rasarit a tarii si inaintind pin:I la Bucurcsti, uncle isi facura intrarca, in fruntc Cu gcncralul Liaders, la 2/14 octombrie. Jumatatc din ora § ramase in stipinirca lor, in timp cc in ccalalta ¡Limn:ate comandau turcii.
Scum perioada de trci luni cit a durat revolutia in Muntcnia a avut totusi urmari inscmnatc. Ea a produs o misc.-ire a masclor, o zguduirc a societatii, in spccial a clasci poscdantc, a facilitat patrunderca ideilor de reforma sacia/ñ, carc-si vor gasi, mai tirziu, expresia in dispozitiile din 1858 ale Conventici dc la Paris (egalitatca tuturor in lata legilor, suprimarea
titlurilor nobiliare) si in lcgilc din 1863-1864 ale i Kogalniccinu: sccularizarca avcrilor minastiresti i improprictärirca taranilor. Pe dc alta parte, prin influcnta cxercitatä, in mai marc masura
lui Cuza
lutionarilor din Transilvania, ca contribuie la intarirea si adincirea ideii de Imitate nationala. In sfirsit, prin propaganda in Apus a fruntasilor exilati, ca determina un puternic curent dc opinie publica si guvernamentalii
Tell, care nu merscscra la Cotroceni, ii gasiri rcfugiu la consulatul cnglez, al carui titular, Colquhoun,
in favoarca Principatelor, curent carc-si va dovcdi eficacitatea cu prilcjul incheierii Tratatalui §i apoi a Convenfiei de la Paris (1856, respectiv 1858). Nu este, prin urmarc, exagerat a afirma ca revolutia munteani dc la 1848 care a fost in primul rind revolutia Bucuresdlor sea la baza Romanici mo-
primi, sprc pastrare, si o sumä de bani, in galbcni. Unul dintrc cele dintii actc ale noii stapiniri fu intocmirca dccrctului prin care se trimitcau peste
dcrne, ca ea a influentat putcmic, principial si politic, accasta dczvoltarc, ea' pasoptistii" au bincmcritat de la patrie.
BIBLIOGRAFIE 1. Colescu-Vartic, Zile
rerohnionare,
Bucurcsti,
1898, VIII + 500 p. in 8°; 2. S. Albini, Iniroducere la vol. Anal 1848 In Principalele Romiine, t. VI,
Bucurcsti, 1910, CXXXVIII p. in 8°; 3. Olimpiu Boitos, Paul Bataillard el la rfro/Nion roumaine de 1848, Paris, 1930, 159 p. in 8°; 4. Olimpiu Boitos, 137
www.dacoromanica.ro
Raporturile romdnilor en Ledru-Rollin fi radicalii fran-
cezi In epoca revoltiliei de la 1848, Bucuresti, 1940,
283 p. in 8°; 5. G. Fotino, Din vrernea renafterii
nationale a Tdrii Rontdnefti. Boierii Golefti, Bucuresti, 1939; 4 vol. in 8°; 6. P. Constantinescu-Iasi, Popa Rada Sapcd, un conducdior de fruti/e al revoltiliei din 1848, Bucuresti, 1945, 40 p. in 8°; 7. Gh. GcorgescuBuzau, As/recta agrar al revolutiei din 1848 In Mun-
tenia, editia a doua, Bucure§ti, 1948, 237 p. in 8°;
Al. Grccu, Premizele revoluliei de la 1848 In Tara
Romdneascd, in Viola romdneascd, 1(1948), p. 168-182; P. Constantincscu-Iasi, Intelectualii ,ri revolulia de la 1898 In Principatele Roptcbte, Bucuresti, 1948,
61 p. in 8°; 10. N. Popescu-Dorcanu, Nicolae Bdlcesen fi revoltilia de la 1898, Bucuresti, 1948, 163 p.
in 8°; 11. Aurel Rimniccan, Tdranii In revolulia de la 1848, Bucuresti, 1948, 87 p. in 8°; 12. M. Roller, Ana Ipdtescu, Bucuresti, 1948, 19 p. in 8°; 1898 In Principatele Romdne... Album, Bucuresti, 1948, 174 p.
si 15 pl. in 4°; 13. Gh. I. Georgcscu-Buziu, N. Bidcesen, Bucuresti, 1956, 256 p. in 8°; 14. Dan Bcrindci, Contradicliile de clard in desfdpirarea revoluliei muntene
din 1848, in Studil, XI (1958), 3, p. 27-49; 15. Ioana si Panait I. Panait, Participarea maselor populare din Bucurefti la Infi-ingerea comploturilor reacliunii din innie
1848, in Studii, XIII (1960), 6, p. 83-98; 16. Bucurefti. Senil istoric, Bucuresti, <1960>, 159 p. in 8°;
17. Florian Georgescu, Participarea maselor pop tt lare buctireftene la revoltilia din 1848, Bucuresti, 1962,
117 p. in 16°.
www.dacoromanica.ro
BUCURETII IN EPOCA PREGATIRII INFAPTUIRII UNIIM (1849 1861)
Sd Irdiasa Cuza! Sd
Irdiated domna
nosh-fa" (Strigltele septum ale multirnii din Bucureol yi ale pranilor. In ziva de 24 lanuarie 1859.)
Cei treisprczccc ani carc urmeaza dupa revolutia din 1848 au o deoscbitä insemnatatc in istoria orasului. In accst rästimp se pregatestc si sc infaptuicstc Unirca Principatelor, act fundamental nu numai in dezvoltarea poporului roman, dar si in accca a
locurilor Sfintc" dc la Icrusalim. In rcalitatc, cl
Bucurestilor. Cáci in urma accstui act ci dcvin incepind din dccembrie 1861 capitala unci dri aproape
3 julie 1853, armatelc tarului trcc Prutul, iar la 15 ale
dublate ca suprafati
i
populatic si. iau un avint
ncmaiintilnit pinä atunci. O caractcristica a accstui nistimp este rolul crcscind
burghcziei, care cucercstc pozitii noi in viata cconomica i politick sporind intreprindcrilc zncstesugarcsti, industrialc, comcrcialc i bancarc ale al
orasului, introducInd tchnica nouà a masinilor miscate de motoare si impunindu-se din cc in cc mai tnult in viata politica. Concomitcnt, sporestc numarul functionarilor de stat si particulari, prccum si al lucrätorilor.
Dubla ocupatie a Bucurestilor, inccputi in scptembric 1848, se prclungeste ; are loc, ce-i dreptul,
o reducere a efcctivului trupelor in martic 1850, dar ultimele detasamente nu pleaca deck la fincle lui aprilie 1851, adica dupi doi ani i apte luni de la venire. Intre timp, in urma conventici de la Balta-Liman, fusese numit domn al drii, pe termen de saptc ani, Barbu Stirbey ; stirea soseste in capitala la 23 iunie 1849. Noul numit era un bun administrator, si lucrul s-a simtit atit in gospodiria generala, cit i in aceea a Bucurestilor. Din ncfericire, cheltuiclile i repercusiunilc dublei ocupatii amintitc, prccum
acelea legate dc razboiul Crimeii, dzboi care inseamna pentru orasul nostru o nou5 ocupatie de trei ani, impiedicà sa se fad mai mult. Acest razboi a avut ca pretext si punct de plecare un difercnd intrc
catolici si ortodocsi cu privirc la drepturilc asupra
a fost detcrminat tot dc problema mostcnirii imperiujui turccsc a omului bolnav", cum i se spunca
in cercurilc diplomaticc si in presa timpului si de interesele antagonistc ale Rusici si Anglici. La
lunii intri in Bucurcsti. Sultanul &clad razboi la 23 octombric i, indati dupa aceca, la 29 ale lunii, Barbu Stirbey, incredintind putcrca unui sfat administrativ cxtraordinar, paräscstc domnia, pornind sprc Viena. Anglia si Fraga, sprc a nu Lisa Turcia s3 fie infrintä, ca in 1828-1829, declara la rindul 'or rizboi Rusiei, la 27 rnartic 1854, si organizcaza un corp expeditionar. Luptelc trcbuiau sa se poartc In Dobrogea, unde trupcic franco-cnglczc si debarcascra ; se hotari apoi insa, pcntru ratiuni multiple, mutarca tcatrului de operatiuni in Crimeca. Rusii, concentrindu-si acolo fortcic, se retrased din *He, noastre ; la 31 lac 1854, generalul Gorccakof anunta sfatul administrativ ca paraseste Bucurcstii. In locul lor venira insá austriccii, care inchciaseri, la 1 iunic,
un tratat in sensul acesta cu turcii. In manifestul pe care-1 dau catre populatie, ci afirma cil rostul lor
este s-o apere de nccazurile rczbelului" çi sa-i asigure linistea i siguranta". Fapt este cil bucurestenii n-au privit Cu sitnpatic catancic" imparatesti, comandate dc gencralul Coronini; dc altfcl, ele s-au dedat la tot soiul dc excesc. O corespondenta
din Bucuresti, publicata in august 1855 in Gazelle de Co!ogne, scmnalcad cA numai in curs dc un an dc la intrarca acestor catane s-au constatat, juridic in
capitala munteanä mai bine de patruzcci dc
asasinate". Alituri de dezavantajele ocupatici, si o realizare pozitiva: un foarte bun plan al orasului, executtt de capitanul chesaro-craiesc Friedrich Jung
www.dacoromanica.ro
139
in 1856: c o imagine fidela a Bucurcstilor, impartit pc culori, cu ulitele, institutiile publicc, biscricile, cascle principale, gradinile, viilc i livezile lui. Un alt °fuer al armatci dc ocupatic, capitanul Stefan Dietrich, notcaza, in 1855, o serie de imprcsii asupra orasului. Accsta se compune dintr-un adevarat labirint dc strazi strimbc, strimtc, foartc murdarc adesca chilomctrice" ; chiar in centru, in cca
mai elcganta parte", ele sint foarte rau pavatc".
pe malurilc Dimbovitci hure 1849 si 1854. E orasul serie cl in cartea sa de amintiri apiiruta la Paris se vad aici palatc sau ccl putin case de locuit frumoasc si cocioabe ingrozitoare ; cchipagii icsitc din atelicrcle lui Bindcr sau Clochcz si condusc de vizitii in livrca de gala, apoi carutc enorme tranContrastelor
silvanene, ticsitc aidoma corabiei lui No; si trasc de opt, zece, douazcci de cai sau icpc cu minjii
Luminatul, in timpul noptii, e mizerabil" ; in schimb, paza orasului c buna ; o asigurii numcrosi gardisti...
zburdind libcri pe lingi ele, cal focosi dc rasa ruscasca' sau ungurcasca i bivoli mari cu ochii rosii ; barbati eleganti i fcmci elegante, imbracate dupa ultima modä
pe toatc strazile si la toatc raspintiile, ccrcetind pe toti trccatorii fara dcoscbirc". Foarte bine organizat este si corpul pompierilor, indeplinindu-si cu constiinciozitate datoria". Bucurcstii au o multime de piete mari, in care se tin tirgurile zilnice ; accstca misuna dc cumparatorii i vinzatorii produsclor
a Parisului (vezi fig. 57), si tarani invesmintati ca dacii de acum dota mii de ani ; albanezi in haine murdare, stribätind strazile si vinzind braga... si prävalii undc sint expuse dulciuri de la Boissicr si de la Potel si Chabot ; calugari fumindu-si lulcaua in circiumi sau pe mormintc, in cimitircic din mijlocul orasului, alaturi dc tigani lautari, in antcrie
lungi i largi, purtind la briu vioara, cobza, naiul,
gata sali ofcre scrviciile la vrcun botcz, vrco nunta sau vrco inmormintarc. Viata oricntala, cc se duce, si cca curopcana, care o inlocuicste, merg cot la cot, sc succcd ca intr-o panorama." Putin dupa vcnirca trupclor austricce, se rcintoarce dc la Viena si Barbu Stirbey ; la 5 octombric 1854
t
era din nou in Bucurcsti i pastra scaunul pina la 7 iulic
1856, cind se implincau cei sapte ani de domnic. In accst rastimp de sapte ani, Bucurestii se imbogi-
Fig. 57
Sardi boicrevi la osea In plimbarc pc la 1854. (Din albumul Skizzcn aus dem DonaufCrstentum) (13.A.)
tire. Gasesti aici cai si tot felul de vitc dc diere, movilc de cereal; paie... nemasurate cantitati de cele mai frumoasc si mai bune fructe, tot felul de legume i toatc spcciilc de pesti... in cantitati mari".
Toamna bucuresteana, ncobisnuit de luna`, in contrast cu primivara, care aici nu exista", il incinta este anotimpul ccl mai frumos, caci nici chiar Italia
nu poate ofcri zile mai curatc si mai dulci, nopti mai luminoase si mai placutc". In rezumat, orasul poatc fi comparat cu un diamant de foartc marc pret in montura cea mai rudimentara" acceasi comparatie, referindu-se la tara intreaga, o facuse, cu saptc dccenii mai inainte, si Lady Cravcn, calitoarca englcza. Moldova si Valahia adaugi Dietrich
sint bucati de paradis pcntru o mina harnica'
o cultura inteleapta." Cit dcspre romin
si
!si
inchcic capitanul austriac notatiile el este foarte abil si avid de cultura". Sugestiva pentru un alt aspect de atunci al Bucurestilor, acela al contrastclor, ni se pare descrierca lui Eugene Poujade, consulul francez, care a zabovit
tcsc cu citeva constructii i institutii noi ; au loe si uncic inovatii in domeniul tehnic. In 1850, inainte de august, se infiinteazä o comisic specialä pentru infrumusetarca" capitalci, asa cum se infiintasc una cu douhcci de ani mai inainte (vezi mai sus, p. 123). Intre hotaririle ci este si accea cu privire la infiintarea de cimitire noi, in afara de raza orasului ; ca urmare, iau fiinta' cimitirele Belln unde se pare ca a cxistat totusi un inceput inca inainte dc 1830 Sibila Vineri, pe Calca Tirgovistii azi Calca Grii Gbencea, lingá drumul cc duce la Domnesti. Se face un pod nou peste Dimbovita. Maiorul Rudolf vitei
Artur Borroczyn, vcchi slujbas al statului, ridicase un minutios plan al Bucurcstilor, in 99 de planse mari, cuprinzind toatc asezarile omcnesti ; un rezumat al lui, in numai 4 planse, i cu indicarea cclor
5 vapsele" sau culori ale orasului, s-a litografiat In 1852. Se reinfiinteaza in 1849 Scoala militara de infantcrie, intemciata in 1847 si care, in urma evenimentelor din 1848, se desfiintase ; elcvii se primesc prin concurs : ci trebuiau si tic cele patru lucrad ale aritmcticei asupra numerilor intreg:, fracsionare proportie", apoi geografia i limba franceza. O clädirc nota' pcntru aceasti scoala militara se va ridica mai tirziu, in 1885, la capul de sus al Strazii Izvor, deasupra luncii. In 1852 se infiinteaza o scoala de agricultura, la Pantelimon, in marginea capitalci ; In anul urmator ea avea si o ferma model ; se faceau plantatii de duzi, in vedcrca extinderii cresterii vicrmilor-dc-matase. la nastere, de asemenca, o scoalä de mica chirurgic anteccsoarea modestä a
140
www.dacoromanica.ro
Faculdtii de medicin5. O deosebid satisfactic producc lucdrile tcrminarca in 1852, dup5 ani dc zilc
incepused in
1846
a clädirii Tcatrului National
sau, dupä numirca de atunci, a Teatrului cclui Marc. Inaugurarca, cu deosebit fast, avu loc in scara zilei de 31 decembrie 1852, in prezenta lui vodO, a guver-
nului si a tot cc era mai de scamä in oras ; biletele pentru accastO reprezentatie de inaugurare ajunscsed SA Sc vind5 cu mari supraprcturi. Gazetarul cnglez O'Brien, care zaboveste la noi citeva luni in toamna urmAtoarc, spline ca tcatrul din Bucurcsti are o infAtisare sclipitoare" si CA este unul din cele mai frumoasc i izbutitc rearm cc poti giísi intr-un oras european" (vczi si fig. 58). i intr-adevär, tcatrul nostru era, la aced dad, prin proportiile si dispozitia sa interioad, al treilea din Europa. Dintre imobilele particularc ale cpocii, trebuie rclevat palatul lui Barbu tirbcy, ridicat in 1852 dupA planurile alcAtuite initial de arhitcctul orasului, Michel Sanjouan, mort in 1837, si revizuite pe urmA
de Moritz von Ott si Villacrosse. Sub raportul inovatiilor tchnicc, semnalam, in primul rind, introducerca telegrafani. La 10 martic 1855 se inaugurcad linia Bucuresti-Giurgiu ; indad dupa aceea incep lucrárile pentru intinderca unui nou fir, sprc Braila. O alta inovatie se refed la limit/al:11 orasului, cu lAmpi, in locul vcchilor opaitc si luminäri. Sc introduc mai intii, in 1854, de dare gcrmanul Carol Knappe, làmpile cu ulei de rapid Teatrul National e unul din benefician i iar dupi ca petrol. La 8 octombrie numai trci ani, 1856 se iscalea contractul prin care Bucurestii urmau sa fie luminati cu astfel de lOmpi: primul oras din lume care aplica inovatia ; Viena o va avea abia in 1859. Contractantul, Teodor Mehedinteanu,
instalead distilcria, cu o capacitate de 2.710 tone anual, la Rifov, lingà Ploicsti ; ea incepe si functioncze in martie 1857, iar in mai primelc 15mpi cu petrol luminau Bucurcstii. Tot din accased vreme, si anume din 1853, datead infiintarea primci mori de mari proportii, miscad de un motor cu aburi: moara lui G. Assan 1; noutatea a fost atunci mult comentad.; concurentii rAspindised chiar zvonul cO fdina m5ci-
natA la accastä moati ar fi inferioati celei produse dc morilc Cu va, ceca ce era, bineintelcs, inexact.
alciltuit astfel incit sa constituie reprezentarca cea mai exacta a intcrcsclor tuturor clasclor socictatii". Dorintcic ambclor divanc urmau si fie transmisc marilor putcri prin intermcdiul unci comisii spccialc numite de aceste puteri si care, impreuni cu comisarul Portii, ii avea resedinta in Bucurefti. DupO o intens5 activitate propagandisticil dcsfAsurati de arm Comitctul central unionist si de ziarcle din Bucurcsti se Concordia era oficiosul partidei nationale procedA la alegerea divanului muntcan, i mcmbrii
lui se intrunid in capitali in ziva de 11 octombric st. n. 1857. Un corcspondent strain notead ca in scara acclei zile tot orasul era iluminat. Speranta bucuria se manifcstau putcrnic pretutincieni."
Embleme luminoasc cuprindcau cele patru punctc ale partidei nationale, i anumc : unirc, autonomic, print strain, constitutic", toatc accstca sub garantia
11411iela D01.
TE tilfi IflI t\ESIi
11/1,/,11- 11/11/11,E
MIriii la I.% Ilea OW
iE Al REPRESENTA h TE.1TRI NOE: PENTEU
erraventowa menu exiM I nuti
pilail
0 MIMI 'A DE FUME .44-48mustra0D4-4.*-, ....A.... . a...
.5... .
41
.
sommommomea... TAZAIIIIX VILLAS= MILLOT. ISLILLILL.11 NO luAli
rv
le. I* N....ea TIN. IJ ILLS= NS I
KrAere 4.
/Una. Var...,
1,111,
UN BRAME DE FAMILLE. wslya
am at ...nun PINUNTiJA,
ft
Amintirca inovatiei s-a pästrat pinA astäzi in numele
sträzii vecinc Vaporul lui Assan": a fost primul motor cu aburi la o intreprindere bucuresteard. Tratatul de la Paris (30 martie st. n. 1856), care punea cap5t dzboiului Crimeii, prcvedca cà populatia Principatelor va fi consultatä, pcntru ca, pc temeiul dorintclor ei, liber cxprimate, si se alcOtuiascA
viitoarea constitutic, ce avea si înlocuiascà Regulamentul Organic. In acest scop, urma si1 se convoacc
imediat", in ficcarc principat, un divan ad-hoc, 1 Inaintca morii lui Assan, a cxistat pe mosia lingä sosca, Moara de vapor" a lui
Colentina,
Chircor Anusoglu, care, la 15 ianuaric 1845, o vinde unui alt armcan, Hagi Agop Ghenovici.
Fig. 58 Afi,u1 reprezentatici din scara dc 18 mai 1854 In noul local al trului National, In bcneficiul artistei Ralila Stocnesni. (M.I.B.)
-
colectivi a marilor putcri. La 20 octombric, validOrile
crau terminate, iar la 21 se adopta in :awning/ale motiunca cuprinzind cele patru punctc. Cu citcva zile mai inaintc, si anumc, la 16 octombrie, divanul ad-hoc moldovean votase o motiunc in 5 punctc, cuprinzind accleasi dorintc. Comisia special5 din Bucurcsti inregistrA dcci si transmisc mai departe, la Paris, aceste dorinte ale poporului roman exprimate de cele dona divanuri 141
www.dacoromanica.ro
ad-hoc. Mari le putcri nu aveau insä un punct dc vedere comun: in timp cc Franta ti Rusia sustineau acmsta din urma cu unirea, Austria ti Turcia sprijinul Angliei erau impotriva ei. Sc ajunge in cele din urrna la o formula de compromis: sc pre-
vizu anumc prin conventia inchciata la Paris, In ziva dc 19 august st. n. 1858, ca Muntenia ti Moldova vor purta numelc de Principe:Irk (fui/e, avind o Comi-
sie centrali, cu sediul la Foctani, care va prcgati legile ti o Curte de casatic comunä, tot la Foctani; armatele vor primi o organizatic identicä sprc a forma, la nevoie, una singura. In schimb, fiecare tara iti va avea domnul ei, ales dintre cetateriii, In a doua generatie, care indeplinesc anumite conditii: de virsti minimum 35 dc ani de avere minimum 3.000 de ducati venit anual, ti de rang social sa fi ocupat functiuni publice timp de zece ani sau sa fi fäcut parte din Adunare. Domnul'va ckmui Cu ajutorul minittrilor, care vor fi fispunzitori; va exista o Adunare legislativa ; toti cetatenii vor fi egali in fate, legilor: privilegiile ti rangurile
de boicrie se desfiinteaza. Prin aceasti conventic, care devine noua constitutie a tarilor noastre, Regula mcntul Organic incetcazi juridic de a mal exista, deti uncle dispozitii administrative au continuat a Sc aplica pina la alc.atuirea noilor legi. Urma acum sa se faca alegerea noilor domni. In Moldova, partida nationalä sau unionistá hotarl, drept candidat, in seara ziki de 3/15 ianuarie 1859, pc colonelul Alexandru Cuza, fost ispravnic de Covurlui i care-ti (Muse o demisie rasunitoare din acest post ca protest impotriva falsificarii alegcrilor pcntru Divanul ad-hoc. Cuza dcvenise popular
prin accst gest; avea de Adel o seama de insutiri care-1 faceau simpatic. Era chipet, inteligent, cu farmcc personal; pe de akà parte, complct dczintcresat, dar, in acelasi titnp, intelegind nevoile multimii luptind pcntru satisfaccrea lor. Participase la incercarca de revolutie din Iasi. in 1848, §i, ca toti si
tinerii luminati din gcneratia sa, era insufletit de ideca unitatii politice románetti. Avca i uncle cusururi ii placeau, mai ales ii placisera, petrccerile prelungite, i dispunea de rezerve scntimentale dar accste cusururi crau privite cu indulgentà de contemporani, ca intotdeauna, de altfel, la noi. Nu-i de mirare deci ea' intruni unanimitatca voturilor (5/17 ianuarie); contribui insa la succes i faptul cá nici unul din
ceilalti doi candidati ai partidelor adverse Mihai Sturdza ti fiul lui, Grigore Sturdza nu puteau obtine majoritatea.
In Muntenia se vorbca, la inceput, dc Gheorghe ti de Barbu Stirbey, fottii domni ; dupa alegerea din Moldova, incepu &I circule insa ti nu-
dcoarece o indiscretic ar fi putut prdvoca intcrventia
acelora dintrc marile putcri care crau ostile unirii, determinind, eventual, o precizarc a tcxtului Con-
ventici de la Paris in sensul ca nu poatc fi alma una ti acecati persoana in ambele tad. In Camera electiva munteana, deti Bucurettii, mobilizind pc toti partizanii, alcsescra, la 12 ianuaric 1859, ntonoi deputati ni partidei naflonale, unionitti progresitti, totuti, majoritatea o alcatuiau elementele conservatoarc, partizanii ultimilor doi domni. Pentru a impiedica o concentrare a acestor elemente conservatoarc in jurul unui singur candidat, deputatii
partidei nationalc au intrebuintat o tripli tacticä: pe de o parte, prin manevrc de culise, au intrctinut si adincit diviziunea in sinul taberei adverse, pe de altI parte, au c5utat si au rcusit sI micsorcze numarul deputatilor conservatori prin casarea alcgerilor neregulate efectuate in uncle judetc, In sfirtit, mijloc esenlial, au mobilizat masele, canalizind i utilizind dubla dorinta care le anima: a unirii sub un domn nou ti a unor reforme democratice care sa le asigurc o viati mai bunä. Presiunca masclor s-a cxercitat din plin asupra Camcrei elective in zilele de 22 ti 23 ianuarie 1859. Marea majoritate a celor stet* in jurul sälii de tedinte a Camerei, pc Dcalul Mitropolici, era alcatuiti din meseriati ti ncgustori bucurctteni, avind in frunte puternica breaslä a tabacarilor, care se manifestasera cu putere i cu prilejul mitcarii din 1821 ti al revolutiei din 1848; restul erau tarani din satelc din jurul capitalei. Sub presiunea maselor, majoritatea conservatoare a Adunarii a trebuit sa admità casarea akgerilor nercgulatc din uncle judcte, invalidind astfcl tapte deputati ai ei,
in timp ce partida nationalà pierdea numai doi. Apoi ca accepta solutia propusä in dimineata zilei de 24 ianuarie de catre partida nationalà de a alege ca domn al Tärii Rominetti tot pe Alexandru loan Cuza. Accasta solutie prezenta avantajul de a impka
pc toata lumea, de a nu crea, in lupta dintre cele doua taberc, invingatori çi invinti. Ea constituia, In acclati timp, pentru dcputatii conservatori intimidati, inspaimins tati chiar de manifestarile de mase
din cele doui zile precedente, o ictire onorabili" din impasul in care ajunsesera. O seamii dintre .acetti dcputati au marturisit de altfel consulului austriac Eder, chiar in scara zilci de 24 ianuarie, dupä alcgere, ea dada nu intervenea solutia Cuza, erau convinti ea n-ar fi parasit in viata sala de tedinte". Primirca noului ales de catre bucuretteni, la 8/20 februarie, intr-o duminica dupi mask a luat caracte-
Bibcscu
rul unci manifestatii extraordinare, cum nu se mai vazuse niciodata. Tot poporul il attepta ; se intirase,
mele lui Cuza. E foarte probabil cá atunci cind
de o parte ti dc alta a drumului, cu 15 kilometri
delegatia moldoveana care se ducca la Constantinopol. si prezinte rezultatul alcgcrii trecu prin
inainte dc intrarea In ora'; Podul Mogotoaiei gemea dc lume ; pina ti acoperiturile casclor erau plinc. In sunetele muzicii, ale clopotelor tuturor bisericilor ti in strigitele entuziastc si necontenite ale multimii
Bucuretti, unde i se dadu un banchet, sa se fi discutat Cu reprezentantii partidei unioniste muntene ti eventu alitatea alegerii accstuia ; s-a pastrat insä secretul,
a strabatut Cuza oratul pina la Mitropolie, unde
142
www.dacoromanica.ro
a depus jurimintul legiuit. !si dildcau scama cu totii ea incepe o noui crk mai bunk in dezvoltarea statului si poporului nostru. Si foarte multi intelegeau cil incepe o era' noui i pentru oras, ca sc pun temeliile unui viitor strilucit, ea' Bucurestii vor deveni capitala unicil a tara unite, cu toatc avantajele de tot fclul ce decurgeau din noua ipostazi. Intr-adevir, foartc multi îi dideau scama i desfi-
surarea evenimentelor va dovedi-o in curind sistemul previzut de Conventia de la Paris, cu doui
capitale, cu doui Camere, cu domnul obligat si i Iasi, Intr-o vreme cind nu existau inca la noi cii &t'ate, nu putea si
circule mereu intre Bucurcsti
dureze, ci el trebuia si dual destul de repcde la unir.ea
deplink Asa s-a i intimplat. Dupi tratative care au durat mai bine de un an, sultanul iscili, la 20 noiembrie/2 decembrie 1861, firmanul prin care se recunostea unirea completi, dar numai pe timpul vietii lui Cuza. La primirea firmanului, domnul didu o proclamatie (11/23 decembric) aducind la cunostinta tuturora faptul. Unirea este Indepliniti eitim in proclamatie ; accst fapt miret, dorit de generatiile trecute, aclamat dc corpurile legiuitoarc, chemat cu cilduri dc noi, s-a recunoscut de malta Poarti si de puterile garante... In zilele de 5 si 24 ianuarie ati depus toati a voastri incredere in alesul natiunei, ati intrunit sperantele voastre intr7un singur
domn ; alcsul vostru vi di astizi o singuri Rominic." Cele dota Camere sint prorogate i convocate impreuni /a Bucure,di pentru ziva de 24 ianuarie 1862. In loc de doui capitale, rimine acum una singuri :
aceca dc pc malurile Dimbovitei. Faptul era dc previzut de altfcl. Muntenia, mai marc i ca suprafati i ca populatie decit Moldova, era si mai bogati, cu vcnituri mai mari, cu bugct mai importa- nt. Bucurestii avcau un numir de locuitori dublu dccit
' o intindere mai mare, o viati mcstesugircasci comerciará mai vie, o cifri de afaccri superioari. Inca dinaintc de Unire, o scami dintre boierii moldoveni luaseri obiceiul si vini, in timpul icrnii, pentru citeva siptitnini, la Bucurcsti, undc viata pulsa mai puternic si posibilititilc dc relata, de petrecere si de afaceri erau mai mari. In perioada dintre 24 ianuarie 1859 si 20 noicmbrie 1861, uncle institutii comune ¡si çi stabiliseri sediul central aici. Astfel, la 1 ianuaric 1860, unificindu-sc vimile, se
hotäri ca administratia centrali si fie la Bucurcsti, laii rirnlnind numai cu o sucursali. Dupi aceea, cu prilcjul unificirii armatci, se decise mai intii ca Ministcrul de Rizboi muntcan si gire= i treburile celui moldovcin, si apoi, contopindu-se acestea dota', resedinta ministcrului unificat fu stabiliti in Bucuresti
(31 august 1860). Scnsul curentului era deci ciar: Fig. 59 Litem! Gheorghe Lazar, riclit la 1890. (LC.S.O.R.)
W(1
im
7-1
P"gin J61
FT
TIwww.dacoromanica.ro
Fig. 60 Vedere a Bucurcltilor dinspre Teatrul National spre Biscrica Lute rana. O seama de case slnt acoperite cu °lane. Fotografla Cicuta de Angercr In 1856. (LCS.O.R)
T., 4 I.
I
I
-
-
4
fik5,
--
I
11/11/11
10?'
ogifr 4.
E
'
-
Pit -74-
7,4, 04 hrl. 17' (At'''.
Sc &Idea preferint5 capitalei muntene, i aceasta nu dintr-o pornire subiectiva, ci pcntru temciurile obiccfive aritate mai sus. Ca realizan i gospodäresti, in anii ce dcspart Tratatul de la Paris de unirea completa (1856-1861), e mai putin de notat. In 1860 incepc in Bucuresti pavajul sistematic", Cu piatra cioplita ; pinä acum se intrebuintascra bolovani de riu. Se paveaza pc portiuni mici", mai mult Cu titlu experimental, Strada FrancezI azi 30 Dccembrie si Strada Germana azi Smirdan ; piatra se aducc de la Comarnic i V5lenii-de-Munte. In acelasi an, ingi-
ncrul I. N. Maxentian, salariat al comunei, intrcprinde
o lungi si temeinica cercetarc in regiunea muntoas5 a judctelor Prahova i Dimbovita sprc a descoperi cele mai bune roci pcntru pavajele Bucurcstilor. Tot in 1860 se taie i Bulevardul Academiei, intre strada Coltei i Podul Mogosoaiei azi zicem: intre Piata Balcescu i Calea Victoriei primul fragment al marii artcre care, dupa trci decenii i jumatate, va
44.
Un fapt trebuie mcntionat: inmultirea casclor de zid dovedind crestcrca nivclului material al orasenilor fatà de cele de lemn si de pamint, care
predominau in epoca feudalä. Recensamintul din 1860 inrcgistrcaza 16.236 clidiri dc zid, 2.184 cladiri de lemn si 4.992 cridiri de p5mint ; cele dintii depasesc deci cloud treimi din numärul total al cladirilor bucurestene (vezi si fig. 60).
O scama dc cälätori straini vizitcaza orasul in aceastä vremt: germanii Ferdinand Lassalle si Wilhelm Derblich, francezul Lancelot si vestita scriitoare, de origine romani, Dora d'Istria. Pc toti impresioncaz5 conlrashd izbitor al clidirilor, costumclor si averilor, bogatia i varietatca marfurilor, multimea i frumusetea griidinilor, viata trepidant5, de afacen i petrcceri. In special Lassalle e puternic impresionat de orasul nostru, de aspectul caleidoscopic" pe care-1 okra o plimbare cu una din birjele strälucite bucurcstene, pe lit' care cele mai bune
drosti germane par niste carute tiranesti". Ii plac
ajunge si strabata orasul, in intregimea lui, de la apus spre räsarit. In 1861, la 1/13 februaric, isi inccpc functionarca Arsenalul armatei ; el nu poatc
splendidcle gradini" ale boierilor i gradinile publice
fabrica ins5 tunuri, asa cum se planuise la inceput, ci e mai mult un atelier dc reparatii i dc lucrani
intrece Cu mult tot ce poate arata Germania".
mai simple.
ci echipajc, cu toaletcle noi ale cucoanclor, il Iasi' stupefiat", cu toate ca vizuse o privcliste similara
Sub raportul cultural, c dc relcvat intemeicrea, 1860, a doua gimnazii, Ghcorghe Lazar" si Nfatei Basarab", care vor devcni mai tirziu liccc in
(vczi fig. 59). In acelasi an, la 1 scptembric, ia fiinta si $coala de silvicultura, avind 4 profesori si 20 de elevi.
In privinta carona nu cunoastc nici un oras, afara de Paris, care an putca si i se compare. Cismigiul Soseaua
Kisselef (vezi
fig.
61),
cu
stralucitele
In capitala Frantei. lar Tcatrul National, ca frumusete a constructiei, joc al actorilor si splendoarea costumclor, nu poatc fi comparat cu nimic din Germania, afara de Opera din Berlin ; ba Inca foyer-ul intrece
144
www.dacoromanica.ro
wa,
AN.
Avze71-4ia
ci/t'
telet Yrizie /1'
Toti poartI costum evropenesc". SA se observe esarfcic, Plana IV. Grup de revolutionari bucuresteni, la 11 iunie 1848. culorile perpendiculare pe hampI, nu paralele ; pe cutricolor. Drapelul are brliele, cocardele i, la pälàrii, penajulbarca galben'i sta scris : Dreptate, featie. Acuarela comemporana de C. Petrescu (B. A.)
www.dacoromanica.ro
Fig 61 Sosenua Kisselef sub 25pailil. In &esp douil siniute de mi. (S)
. -
pe al accsteia. A mincat aici, impreunä
un cunos-
de altfel, penal' a da impresia imparçialitáçii, cá accastä
cut, o farfurie dc fructe glasate, cum n-a gustat
pletori se explica prin luxul cc crcste mercu, freeventa ocupare a tarii de dare armatele straine tocmai atunci erau la Bucuresti i turcii i austriecii numarul mare al strainilor neinsurati i risipitori". Lancelot =mama- centrul orasului, compus din patru sträzi principale, unde se allá teatrul si palatul domnesc" si care se distinge prin frumoasa alinicre
Cu
niciodata si pe care n-o va uita in veci. W. Derblich,
stind in oras pe timpul ocupatiei austriece, releva grädina Warrenberg" sau a Castrisoaiei, la ale carei spectacole se poate distra lumea in ficcare duminica joi" ; intrarea e 60 de creitari. In apropierc se allá
Gradina cu cai" azi
linga Facultatea de drept de uncle Inca este obiceiu sa se adune lumea
eleganta" ; aici s-au dat i piesc de teatru, ca Mireasa din Messina a lui Schiller ; acum s-a instalat o trupa franceza de café-chantan!; reprezentatiile ei, in care
dupa pare= lui Derblich bunul-gust, bunacaviinta.si moralitatea skit cálcate in picioare", publicul bucurestean galloman" le gusta cu multi prime". Virtuosul german constata apoi ca moralitatea ar intra numai cu scirba in gradina Mimi", situata' intre cele douil amintite anterior, dcoarece aci este arena hetairelor", adici a curtezanclor.
Lumca nobilä a barbatilor din Bucuresti adaugi Derblich se pare insa ca dà preferinta... accstui gen de distractii si, pe la miczul noptii era deci prczcnt si onorabilul ii vezi navalind aici cu gramada... Petrecerile adescori degenercaza in adevarate orgii...". Zisele curtezanc abunda in tot orasul
continua cälatorul neamt
se inmultesc zilnic
ca ciupercile" ; lc intilnesti in &care strada, in fie-
care'restaurant, baic si hotel" ; Hamburgul afirma el, exagerind incontestabil lucrurilc cu miile sale de baiaderc inscrise, este un sat spartan in comparatie cu Hilariopolis, orasul bucuriilor, Bucuresti". Adauga
de prävalii si magazine elegante, cafencle si bazaruri aprovizionate cu obiccte de cca mai diversa prove-
nienta: palarii de confectiunc engleza, mobile din Germania, de un gust pretentios, sciatic si caroscrie [trasuri] austriece, armurärie din toate partite, stofe si mode de Paris, librarie «Hachette» etc. In afarä de acest cartier continua Lancelot nu sint decit aglomerari neregulate de case, care par tot afitea orase sau sate, legate intrc ele prin trei sau patru mari drumuri cc merg pini la marginea orasului." Prezenta cärtilor de la Hachette" nu e o surpriza ; se stie doar cit erau de gustatc la noi publicatiile de once fel franccze ; librariile se inmultiscra ; existan acum acelea ale lui C. A. Rosetti-Winterhalder,Ioanid,
Danielopol, la care se va adauga apoi libraria, cu mare viitor, a lui Soccc. N-am curajul ii inchcic Lancelot prezentarea Bucurcstilor si dcscriu mihnitorul contrast dintrc abjecta mizcric si avutia coplesitoare care imparte populatia in doua clase opuse..."
Dora d'Istria apreciaza Bucurcstii drcpt un oras frumos... mai ales un oras intcresant", cu contraste din cele mai izbitoare. In picioarc, in spatele unei trisuri splendide, in care femei elegante poarta ulti-
www.dacoromanica.ro
145
capitaliste in capitala RomAnici. De o parte, cct bogati oamenii de afaceri, ncgustorii, bancherii, impletindu-si interesele cu acclea ale boierimii si arendasilor de partea cealaltA, lumea oropsitA, tir-
mcic mode ale Parisului, stA, imbrAcat intr-o manta
-
amplA, ale cArei falduri de purpurA acoperA fustanela
albA, un arnAut cu chipul martial, aruncind din timp in timp cite o privire satisfAcuti asupra hangerului de la briu. O tinärA cuconitA care acum a pArAsit
-
govetii säraci, muncitorimea, me§tqugarii märunti,
Boulevard des Italiens trece pe lingá un tigan in
täranii lipsiti de pArnint veniti in oras pentru a cistiga o piine ; sArlicia acestora contrasteazA puternic cu luxul i averile noilor si vcchilor bogAtasi. Dar concomitent cu Bucurestii contrastelor, un Bucuresti in plinA dezvoltare, fremitind, in care viata, sub toatc aspectele ei, pulseazd puternic.
zdrcnte, ale cArui trAsilturi oachese aratA caracterul indelebil al castelor inferioare din I-lindustan." Asadar, acelasi Bucuresti al contrastelor izbitoare pe care-I observaserA cAlAtorii din epocile antcrioare, ba
chiar mai accentuat, arAtind dezvoltarea relatiilor
BIBLIOGRAFIE I. N. Iorga, Viata
1955, 394 p. in 8°, cu ilustratii ; 8. Dan Berindei,
,ri domnia liii Barbu Dimitrie doma al Tdrii Romiinesti (1849-1856), VAlenii-
Frdmintiíri politice ,ri socia/e in jura akgerii domnitoruin; Cuza in Tara Romcineascd, in Studii, VIII (1955),
de-Munte, 1910, 303 p. in 8°; 2. CApitan Nicolae
Uic5, Istoricul Poolei militare de infanterie de la anul
2, p. 51-74; 9. Dan Berindei, Dezvoltarea urbanisticd
1847-1911, Bucuresti, 1911, 212 p. in 8°, cu 63
edifitard a orasului Bucuresti in perioada regulamentarii
,ri in anii Uniril (1831 1862), in Studii, XII (1959), 5, p. 133-158; 10. Const. C. Giurescu, Bucurestil alegerea /ni Alexandru loan Cuza, in Studii privind Unirea Principatelor, Bucuresti, 1960, p. 347-386;
fotografii; 3. I. C. Filitti, Alegerea de la 24 ianuarie 1859, Bucuresti, 1938, 16 p. in 8°; 4. I. Nistor, Principatele Romiine sub ocupa/la ruseascd 1 in/je 1853
-
17 septembrie 1854, in Mem. Sed. ist. Acad. Rom., t. XX (1938), p. 221-253; 5. I. Nistor, Ocupa/ja austriacd in Principate 1854-1857 dapd rapoartele lui Coronini, in Mem. Sea. ist. Acad. Rom., t. XX (1938),
11. Dan Berindei, Frdmintdri social-politice bite:tres/ene in anii 1859-1862, in Materiale de istorie muzeografie,
Bucuresti, 1964, p. 81-100; 12. loan V. Cojocaru,
p. 133-195; 6. loan M. Neda, Din istoricul Poaki militare, in Rev. rom., XV (1945), p. 226-228;
Materiale prirind dezvoltarea industriak a orasidui Bucuresti in perioada Regir/amen/u/id Organic si in anfi premergdtori Unirii Principatelor (1831-1859), in Ala/o-fide de
7. Simion Alterescu si Florin Tornea, Teatrul National I.L. Caragia/e (monografie) 1852-1952, Bucuresti,
istorie
o
www.dacoromanica.ro
,ri
muzeografie, Bucuresti, 1964, p. 177-187.
BUCURE*TI, CAPITALA ROMANIEr (1861-1918)
e
De /a I tizboinl intime/den/el pind la rdzbola/ peniru inire.gfrea neamuld (1877-19/6), Bucure,r/ii ,ri-au dttb/a/ suprafala ,ri populalia.
DE LA UNIREA COMPLETA PINA LA RAZBOIUL INDEPENDENTEI
Perioada care tine de la unirea celor doua princiCu o singura capitala, pina la sfir§itul primului razboi mondial,
Proiectul e combätut cu energic dc Kogalniceanu si sustinut de primul-ministru Barbu Catargiu ; dezbaterile tin mai multe edinte. Intre timp, are loc, tn ziva de 8/20 iunie, o discutie in Camera asupra intrunirii proicctate de clemente din opozitie pe
pate intr-un singur stat, Romania,
are o deosebita importanta in dezvoltarea Bucurwilor. Tn acest rastimp (1861-1918), inregistram o crwere
considerabila de populatie §i de suprafatii, nemaiintilnita pina atunci, precum §i imbunatatiri edilitare ; ora§ul ja, in cartierele centrale, dar numai aici, nu si in cartierele marginaF, un aspect occidental. Procesul e mai lent in prima parte a acestui rastimp, pina la razboiul independentei, se accentueaza dupa razboi
i
capatä un impuls nou prin dezvoltarea
industriará a ora. ului, indeosebi dupa votarea legii pentru protejarea industriei nationale, care apara marca burghezie romana de concurenta industria.,ilor
din alte tari. In a doua jumatate a domniei lui Cuza, ciocnirca intereselor de clasa e puternica, pasiunile sint vil: e vremca cind se discuta i apoi se decide secularizarea averilor manastire§ti §i improprietarirea tara-
nilor (legea rural», cind are Inc lovitura de stat
t
din 2 mai 1864, cind, in sfir§it, Cuza e silit, de catre monstruoasa coalitie, sa abdice; hotaririle cu privire la toate aceste evenimente au inc in Bucure§ti. In centrul preocuparilor sta chestia agrara, necesitatea de a fi improprietäriti taranii. La 25 mai/6 iunie 1862 vine in discutia Parlamentului proiectul de lege ruralä, alcatuit inca din 1860 de majoritatea
conservatoare a Comisiei centrale de la Focpni. El reprezinta expresia cea mai reactionara a raporturilor agrare dintre proprietarii de mo§ii §i taran'.
Fig. 62 -- M. KoglIniccanu. 147
www.dacoromanica.ro
Cimpul LibertOtii in vederca arsivcrsárii rcvolutiei dc la 1848. Intrucit guvernul socotca ca' intrunirea
va fi un prilcj dc agitatie, de tulburarc a ordinii, Barbu Catargiu are o icsirc impotriva unor asemenca
agitatori". Pacca, domnilor
declari cl in con-
cluzie, neintelcgind scnsul adinc al revolutici de la 1848 si al comemoririi ei, nici neccsitatea stringcntil a rcformci agrarc pacra i odihna c sdiparea tirii,
voi prefcra moartca inainte di a aka sau a lisa si Sc calce vrcuna din institutilie tirii." Nus stia ca moartea il astepta afari. Intr-adevär, pc cind, in trisura prcfectului de politic Cu accsta alituri, pOrasca Dcalul Mitropoliei, trecind pc sub turnul clopotnitei dc la intrarc, un nccunoscut trase, din acest adipost, deci din imediati apropierc, un glont asupra lui, carc-i sfirimi coloana vertebrali si-1 ucisc pc loc. Asasinul n-a putut fi prins, i cerceOdle, nici atunci, nici mai tirziu, n-au dus la vreun rczultat. Un fapt este insi sigur: crima a avut caracter
politic. Statuia cc s-a ridicat, mult mai tirziu, lui Barbu Catargiu se AA pc pajistca de la inceputul suisului spre Mitropolie, in dreapta, la o oarccare depilrtare de locul undc a fost ucis.
Lcgca rurali, desi vocal
de Camera,
la trci
zile dupi asasinat, n-a fost promulgati de Vodi Cuza, intrucit nu corcspundea intercsului national, nevoilor maselor. In schimb, s-a rcalizat o cvasi unanimitatc end a fost vorba dc legea secularizirii averilor minastiresti. Problcma se discuta de dccenii
inca la 1821 se ceruse si Sc rcintoarci mOnistirilor inchinatc ocirmuirii pOmintesti"
dar
nu se putuse ajunge la un acord. La 25 noicmbrie st.v. 1862, un jurnal al Consiliului de Ministri hotira sechestrarea tuturor veniturilor accstor mOnistiri dcpuncrea lor in tczaurul statului, iar la 22 decembrie st.v. Camera, prin votul ei, lc inscriscse in bugc-
tul statului. In vara lui 1863, guvernul ajunge la concluzia secularizárii, oferind cOlugarilor greci o despOgubirc de 80 de milioanc de piastri ; cifra se allá in memoriul remis dc trimisul roman la Constantinopol, Costache Negri, ministrului dc extcrne al Portii, Aali-pasa. Accsta din urmil se pronunti pentru
o conferintil a puterilor garante care sa solutioncze chestiunca i facc demcrsuri in accst scop. Fata' de primcjdia de a vcdea reglementindu-se dinafari o
chestiunc vitali pentru noi, care privea o insemnati parte din tcritoriul national, Cuza hotäri s-o rezolve el, de acord cu guvernul Í Cu Camera. Trimisc deci, la 11/23 dccembrie 1863, prim-ministru fiind Mihail Kogalniceanu (vczi fig. 62), iar ministru al cultelor, Dimitrie Bolintineanu, un mesaj Camerci, imprcuni cu proiectul dc sccularizare a avcrilor minastircsti, a tuturor minOstirilor, inchinate si neinchinatc: in felul acesta, calugirii greci nu mai putcau spunc ca s-a luat o misuri discriminatoric, carc-i lovea exclusiv. Proiectul provoaci un mare cntuziasm ; in mai putin de un ccas, dupi discursuri intlacaratc, cl este votat cu imcnsi majoritatc: din 100 de voturi, 97 sint pcntru si numai 3 contra. Ulte-
rior, in 1865, s-a oferit calugirilor greci o &spagubire sporità la 150 milioane piastri i s-a depus un aconto de 6 milioanc ; ca fiind insO rduzati sperau si obtinä mult mai mult Parlamcntul roman consideri chestiunea inchisà, cum a si rOmas. Dar daci* in cc pritrcste sccularizarea, lucrurile mersera usor, nu tot asa se intimpli cu cealalti mare problemä, a improprictiririi tgranilor. Dupi refuzul
lui Cuza de a sanctiona legea, conscrvatoare, din 1862, se depuse, in primivara lui 1864, la 13/25 martie, prim-ministru fiind tot Mihail Kogilniceanu, un nou proicct, progresist. El prevedea si se dea taranilor fruntali, cu 4 boi, cite 5 filci i jumitatc (falcea avind circa trei pogoanc, aproapc un hectar jumatate), celor mijlocafi, cu 2 boi, cite 4 filci, iar cclor pd/mali, care, ncavind boi, munccsc cu palmele, cite 2 filci i jumatate. Acest proiect intimpini rezistcnta majoritätii, formate din mari proprictari ; unii din ei il calificau drept o nebunic" i ar Ii fost bucurosi de o nou5 ocupatie strOini care si le scape averilc. Kogalniccanu ii apiri cu energie si cilduri proiectul. Declar cu franchete spunc cl, adresindu-se Camerci ea sint pcntru imbunititirea soartei taranilor, el in accasta imbuniitatire vid fundarea nationalitatii romane... Doug mii de boieri nu fac o natie: acesta e un adevar cc nu se poate contesta... Este timpul ca, inaintea interesului privat, si ne
&dim la intercsul cel obstcsc, ca inainte de a ne ocupa de mosiile cele mici, si nc ocupim de =Oa mare, Romania, cum fäceau pärintii nostri." Proprietarii erau initaçi l de proiectul de lege electoral-a
depus de Kogilniceanu, proiect care echivala cu o sentinta de moarte" pcntru minoritatea care pini atunci, potrivit legii electorale ccnzitare, dispusese de viata politici a tarii. Intr-adevir, in 1859 fuseseti doar 4.138 de alegitori, in 1861, 4.599, lar in 1863, 5.0491 Asa se explica de ce se ajunge la o incordare maxima si de ce atunci chid, la 2/14 mai 1864, Camera
se pregiteste si dca un al doilea vot de blam guvernului, KogOlniceanu citeste decretul de dizolvare a ei i cvacueaza pe deputati cu ajutorul unci companii de soldati. In urma accstei lovituri de stat",
Cuza da o nota constitutie, numiti statut, 'care, supusil ratificirii populace, prin piebiscii, fu aprobati1
Cu o imensä majoritate (682.621 de glasuri pentru, 1.307 contra si 70.220 abtineri sau absenti ; nici mficar toti marii proprictari n-au indriznit si voteze contra!). Pe tcmciul noii constitutii, se promulga legca ruralk la 14/26 august 1864, si improprictirirea 0-candor se indeplini. Desi se pot aduce critici felului in care s-a aplicat accastä improprictirire çi s-au adus rOmine totusi faptul ca ca a reprezentat
o ecapi importanti in viata tirinimii noastre si a f Acut inceputul unci serii de reforme agrare la capitul
cärora tot pimintul a ajuns in miinile celor ce-1 muncesc. Dar claci improprietarirea tiranilor i notta lege electorali insemnau pasi inainte, in sens democratic, ele ficurà lui Cuza çi multi dusmani. Acestia, recrutati atit din rindurile mosierilor, cit si din acelea
148
www.dacoromanica.ro
ale opozantilor politici, speculau nemultumirea provocata de starea rea a finantelor, de anturajul sau camarila" domnului si de uncle deficiente personale ale acestuia lcgatura cu frumoasa Maria Obrenovici i cautau prilejul favorabil ca sa-1 distoarne. Se pärea ca cl se va ivi in august 1865, cind Cuza plccase in strainatatc, la Ems, in Germania, sill ingrijcasca sanatatca. Se puse la cale atunci o miscare dc strada in Bucuresti, folosindu-se nemultumirea
Populatia Bucurcstilor n-a rcactionat la inlaturarea
de curind sc instituisc monopolul, i accstia nu-si
lui Cuza, n-a luat apärarea domnului c drcpt ca era si grcu s-o faca, deoarccc faptul s-a pctrccut noaptea, rcpcdc i Cu concursul armatci dar nici nu s-a bucurat, cum ar fi vrut complotistii. Ea nu putca totusi sa uitc CA, in vremea lui Cuza, orasul dcvenisc capitala tarii unite, cuí se imbogatise cu seama dc institutii noi, in special de invatamint, ca industria si comertul sporiscra, cuí bunastarea locuitorilor lui crcscusc. Sub raportul institutional, nona lcgc administrativa, din 1864, inlocuisc vcchiul sfat odiscnesc, prc-
mai puteau vindc fiber produscle dar mai ales de prccupetii de fructe i legume (vczi fig. 63), pe care o rem-lea ordonanti a primarici ii obliga sa-si
vazut de Regulamentul Organic, printr-un consiliu comunal, iar in locul magistratului" instituisc primaria. In 1859 se infiintasc un Oficiu de statistica ; conduca-
dcsfaci marfa in ghere te anumc construite. In dimineata zilci de 3/15 august izbucneste tumultul: gheretele sint arse, iar multimea precupetilor ataca si devasteazi localul pri mârici, situat lîngà Hanul Manuc", zvirlind arhiva in Dimbovita. Armata intervcnind hid imcdiat, tulburiltorii grit imprastiati, dupa ce Iasi pe tcren vreo 20 de morti si multi räniti. Se fac vreo 200 de arestari ; intre cci pusi la popreala se afluí si Ion C. Bditianu, C.A. Rosctti si Costachc
torul lui, invatatul ardelean Dionisie Pop Martian, poate fi socotit intemcietorul statisticii stiintifice din tara noastra, lar publicatia lui A nalele shills/ice, aparuti in 1860, un prctios tczaur dc informatii asupra drii. Curtea de casatic, carc, potrivit Conventiei de la Paris, trcbuia si fie la Focsani, pcntru care se
unor catcgorii dc producatori si ncgustori. Era vorba dc cultivatorii de tutun din jurul capitalci
Fig. 63
°limn cu mud co fructe ; cintareste
Cu
palania" sau cintaruI
roman. ( M.I.B.)
Briiiloiu. Cuza, vestit telegrafie, ii intrerupc cura si se intoarce imediat in tara'. Dar cercetarile intreprinse se suspenda; domnul nu voia sä se faca vilva marc in jurul accstci chestiuni de care si asa se sesiza,sc
Poarta ; cu prilejul zilci sale onomastice, la 30 august st.v., Cuza amnistiaza pe toti cei implicati. Fclul cum dccursesera lucrurilc cu prilcjul mi5carii de strada arata cuí, farä concursul armatci, once incer-
care de rasturnare era sortita esecului. De accca, nemultumitii, nth conservatori, cit si libcrali, uniti intr-o monstruoasi coalitic, cauta si izbutcsc
cistige de partca lor pe unii comandanti de unitati militare din capitala: colonclul D. Krctzulcscu, cornandantul rcgimcntului dc infanteric, colonclul Haralambie, comandantul regimentului dc artilcrie fapt deosebit de important pcntru rcusita complomaiorul Lecca, comandantul batalionului dc tului vinatori, ai carui soldati asigurau garda palatului in noaptea loviturii. Cuza, dcsi prevenit cu citcva ccasuri inainte ca se punc la cale ceva, nu ja totusi misurile nccesare, mai ales cuí prcfcctul politici, Alcx. Beldiman, il asigurasc reproduccm propriile-i cuvinte ca o revolutiunc in Bucurcsti sau in tara este imposibila" ; se multumcste doar cu dublarca garzii. In noaptca dc 10 sprc 11 fcbruaric st.v. 1866,
dupa miezul noptii, vrco 40 dc complotisti, intrc
2-4..7.
care o scamä de ofitcri inarmati, patrund Chi grcutatc
in palat si sparg usa dormitorului in care se aflau Cuza, si nu doamna Elena, ci Maria Obrcnovici. Sub amcnintarca pistoalclor, domnul iscalcstc, pe spatele unui ofiter, actul de abdicare ; este dus apoi in casa
-
unui partizan al lui C.A. Rosetti, dupä aceea la Cotroceni si de aici e pornit, intr-o trasura inchisa, spre hotar, ajungind la Brasov, si, de acolo, la Viena. 149
www.dacoromanica.ro
4J
th
. 7.4
r.
s.
';5'.
-7-=w1.
%.0,..
MM.
..
tr.mmtrottir*Itttis
limmit iststewflUfl1:sts
Fig. 64 - Atcneul Rornin Cu gridina din fail; fotografie de prin anul 1930, (M.I.B.)
propuscse apoi, dupa unirca completi i ca o compensatic pcntru pierderca rangului de capitila, Iasii,
ii stabili sediul, cum era si normal de altfel, la Bucuresti ; instalarca avu loc la 15/27 martic 1862. Tot aici se infiinta, in 1864, si Casa dc conscmnatiuni, dcvcnita apoi Casa de dcpuncri i conscmnatiuni.
Cel mai mare numar dc institutii insi capata capitala,
in vrcmca lui Cuza, sub raportul invatiimintului al culturii. La cele douä gimnazii intemciatc in 1860 (vczi mai sus, p. 144), se adauga in 1865, un al treilea : Mihai Vitcazul". Existau, de mai inaintc, in Bucuresti trci scoli superioarc": de stiinte fosta scoala dc ingincric dc !itere i dc drept, aceasta din urma
infiintata in 1859. Prin decretal din 4/16 iulic 1864 se instituic in locul lor Universitatea, cu trci facultäti", rectorul si decanii fiind alesi de corpul profcsoral. Tot in 1864, care este i anul legii generate a invatämintului, lege ce a durat ptnil in 1898, deci timp de aproapc trci decenii si jumitate, sc infiinmai ales prin staruinta pictoteaza in Bucurcsti rului Gheorghe Tattarcscu 150
$coala dc bele-arte sau,
cum i s-a spus atunci, $coala dc pictura si sculptura, precum si Conscrvatorul de muzica si arta dramatica, accsta din urma sub directia lui A. Flechtenmachcr (1 noiembrie). Se acorda totodata un fond de 100.000 dc lei pentru marirea cladirii $colii de agricultura de la Pantelimon. Meritä sä fie semnalat si Institutul de la manistirea Sfintii Apostoli, de pe malul Dimbo-
vitci, intemciat in toamna lui 1865, pcntru tinerii aromini care urrhau SS devina profcsori" in Macedonia. Pc linga scoli iau nasterc si o serie de societati institutii culturalc. 'in 1862, se constituic Societatca
romana dc stiinte ; printre fondatori crau doctorii Bacaloglu, Barasch, Felix si Iatropol. Doi ani mai tirziu, in 1864, se intemciazi Muzcul national de antichitati, colectia cea mai importantä a lui fiind alcatuita din piesele tczaurului de la Pietroasa (Cloica ca pa/). Un an dupa accca, in 1865, ia finta, cu spri-
jinul doctorului Nicolae Kretzulcscu, carc a fost in trei rinduri
prim-ministru al lui Cuza-vocla, Socictatea dc stiinte naturale din Bucuresti. Acelasi Nicolac Kretzulescu dontribuic la infiintarea, tot in 1865, a Societatii Atcncul Roman", pcntru care se va ridica, peste mai bine de doui deccnii, monumentala clädire din centrul capitalei (vezi fig. 64).
www.dacoromanica.ro
7
.".
Scopul societAtii era räspindirea, prin conferinte, a cunostintelor utile de tot felul in rindurile poporului, In special in päturile mijlocii. In sfirsit, tot Nicolac Kretzulescu redacteazà, iaräsi in 1865, regulamentul pcntru instituirea unei Societäti literare ; ea va lua fiintä in anul urmitor, 1866, sub numcle de Societatea literarà românà, transformatà in 1867 in Societatca academia' romini si ulterior in Academia Rominil (vezi fig. 65). O mentiunc specialä se cuvinc presei. Din vara lui 1856 pinä in vara lui 1864 anul improprictiririi si al Statutului lui Cuza apar nu mai putin de 82 de periodicc, dintrc care 14 in limhi straine ; sint periodice politice, culturalc, oficialc, umoristice.
Sub raportul edilitar si urbanistic se lucreaz5 Mai putin. Bulcvardul Academiei azi al Republicii
fäiat in 1860, nu este continuat. Sc incepc insä, in 1864, pavarea Podului Mogosoaiei cu gresic i granit, adus °rick ar fi de necrezut faptul tocmai din
Scotia ; de altfel, lucrarea merge incet i dä nastere la procese ; ea se va termina abia in 1872. Un antre-
prenor franccz, Godillot, marele furnizor de cchipament al lui Napoleon al III-lea i apoi al armatei noastre Ii plätiserAm pini la 1 ianuarie 1865, asa
Fig. 65
Sediul Acadcmici Republicii Socialism Romania, in Calca Victorici
(A)
cum aflim dintr-un act inedit, nu mai putin de 7.225.095,03 franci aur semneazä contracte pentru construirca halelor din Plata Marc sau Bibescu-Vocli (azi Piata Unirii) si pentru amcnajarea pictelor Amzei si Episcopiei. Aceste contracte erau insä oneroase
pentru primärie, aveau un caracter leonin": aprecierea apartinea chiar unui compatriot al lui Godillot,
francezului Emile Picot, care va sta, in calitatc de secretar al lui Carol I, intre 1866 si 1868, in Bucuresti. Cel mai important fapt in legituri cu lucrärile publice e insä scmnarea, la 1 septembric 1865, a contractului prin care se concesioneazi societätii engleze Trevor-
Barklay construirca liniei feratc BucurestiGiurgiu: prima linie ferati de pe teritoriul de atunci al Romaniel. Zicem de atunci, deoarece in Dobrogea exista, la acca data, calea feratà CernavodaConstanta, datä in exploatare incä din septembrie 1860. Se infiinteazi, de cätre particulari, citeva intrcprinderi mai importante, in special in domeniul metalurgiei. Francezul Louis Lemaitre, care obtinuse concesiunca fabricirii noilor mäsuri i greutilti devc151
www.dacoromanica.ro
-II -
jA
1,1:,
...........;,4
.....
_
#to
r. 11
v.-
.
'
t
,
g
,,,
u.nlynis !f
, o
e
r -1,44, A
rit
rst"
..'"Ht 4
Fig. 66
Casa Universititii, fosti initial casa Librccht, apoi Casa Filipescu. (M.I.B.)
Ir
,
4,
îfr
Cu mesteri priceputi
Cu materialc sctimpe, uncle
adusc din stairntatc, cind Sc produsc detronarea ; urmarea fu arestarca lui era acuzat dc malversa-
rate obligatorii dup5 introducerca sistemului apuscan: metru-kilogram-litru (legca din 15/27 scptembrie 1864), deschise, in acelasi an, o turn5torie pe malul
sting al Dimbovitei, in marginca de sud-cst a orasului ; din ca se vor dezvolta, mai tirziu, Uzinele
Timpuri noi" de astizi. Un alt striin, clvetianul Ehrhard Wolf, avea o intreprindcre metalurgic5, pc Dealul Filaretului ; pe cl il trimitc, ca spccialist, Ministerul de Rizboi, la Odcsa, ca s constate starea tunurilor noastrc cc fusescri duse acolo, in timpul r5zboiului Crimeii ; raportul lui, inedit, se afla in arhiva Cuza-vod5 de la Academia Repubficii Socialiste
Romania. Si aceastä intreprindere s-a dezvoltat mult,
in dccursul vrcmii, ajungind Uzincic Steaua rosie"
dc astízi. In alti ramur5 industriall, a ceramicii, mcntionam fabrica sistematic5" de caramidi a lui Max Tonolla, instalat5 in 1865 dincolo de marginca dc nord a orasului ; mai inaintc cu zecc ani, in 1855,
e amintitil cariimidiria cu masini"
,
1r
I..
s..
F,'
a
serdarului
punerea casci sub sechcstru i apoi vinderca Gheorghc Filipescu, viitorul maresal al palatului, ca apartinc azi Universitatii ; se af15 pc strada Dionisic Lupu si are o grädinil intinsi i frumoas5, cum putinc sint in Bucurcsti (vezi fig. 66). Locotcnenta domneasca instituit5 la abdicarca lui Cuza, locotenent5 compusi din conscrvatorul Lascir Catargiu, liberalul Nicolac Golescu i gcncralul tiuni
ci ; ajunsä in stapinirea lui
Nicolae Haralambic, organizi plebiscitul care trebuia si se pronunte asupra alegerii ca domn a principelui strain" Carol de Hohenzollern. Evident, plebiscitul &du rczultat foartc favorabil, i principele, care stribatuse drumul din Gcrmania pini la Turnu-Scverin sub un alt nume, dcghizat i cu un pasaport elvetian sc tcmca si nu fic oprit dc austrieci, care tocmai sc pregiteau dc r5zboi cu prusienii ii f5cu intrarca in Bucurcsti in ziva de 10/22 mai 1866. Urnn votarca noii constitutii, in
Filipescu.
ziva de 29 iunic/11 iulic, dupa: discutii aprinse, consti-
Sc construicsc multe case particulate, in gcnere case modeste, dc burghezi mijlocii i mici. Dintre
tutic care marcheaz5 formarci i organizarca regimului burghezo-mosiercsc si apoi o lung5 perioadä dc instabilitate ministerialä, schimbindu-se in cinci ani, pinä in 1871, zece guvernc i f5cindu-se trcizeci
casele mari, notim pc =ea, luxoas5, ridican dc Librecht, directorul postelor i ccl mai putcrnic membru al camarilci" lui Cuza. O ispravise tocmai,
de remanieri. Patirnilc politice erau foarte vii ; criticile
152
www.dacoromanica.ro
priveau nu numai-pc-ministri, dar si pe capul statului. Itiomentul de incordare maxima a fost in martie 1871, determinat, pe dc o parte, de afacerca Stroussberg",
pe de alta, de manifcstatia dc la sala Slatincanu" (,,Capa"). Afaccrea Stroussbcrg, dupa numele concesionarului gcrman care construia reteaua principan de c.ii .feratc de la noi (vczi si mai jos, p. 155), consta
in aceea ca, din cauza relei gospodariri si a unor operatiuni frauduloase, zisul concesionar nu mai putea pláti cuponul subscriitorilor din strainatatc care avansasera banii necesari lucririlor. Intrc altcic,
depozitul dc titluri
i
actiuni sigurc care trebuia
sa garanteze plata accstui cupon fusese inlocuit prin actiuni fad valoarc, din vina sau cel putin din slabiciunca pästratorului dcpozitului. Acesta, un german, Ambronn, era insä din intimii familici Hohenzollern, numit prin staruinta lui Carol I si impotriva vointei
guvernului nostru, care recomandasc pc asociatul lui C.A. Rosetti, pe Winterhalder. Asa incit scandalul
se rasfrinse si asupra capului statului. Manifcstatia de la sala Slätineanu" arc inc in seara zilci de 10/22 martie 1871, cind colonia gcrmana din Bucuresti, in fruntc cu consulul german von Radovitz, intrunita in zisa sail Ca sa sarbatorcasca printr-un banchet ziva dc nasterc a impäratului, victorios in ritzboiul Cu Franta, este atacata cu pietre de o ccata' de manifcstanti, printrc care se Oscan i unii deputati. Bucurcstcnii voiau sit-si arate in fclul accsta si sim-
prin care lc asiguram treccrea trupelor lor prin tara.
Cind au sosit in preajma capitalei, in drum sprc Dunare, populatia i-a primit cu simpatic, iar primarul, C.A. Rosctti (vczi i fig. 67), a rostit un calduros cuvint de omagiu. Turcii, care nc cerusera sa luptam
aläturi de ci, vazind atitudinea noastra, incepura sit nc bombardeze orascle de pe malul Dunärii. Drcpt raspuns, tunurile românesti trasera asupra Vidinului, iar Parlamcntul, in sedinta din 9/21 mai 1877 proclamä independenla Mri Motiunct votata Cu accst prilej, dupa discursul ministrului de cxternc Mihail Kogalniccanu si pe cind mii de bucurcstcni se adunasera pe Dcalul Mitropolici, manifestind, are urma-
torul cuprins: Camera ia act ca räzboiul dintrc i Turcia, ca ruperca legaturilor noastre cu Poarta i indepcndcnia absolutä a Romanici au primit confirmarca oficiali". Sc stic cum s-a dcsfasurat razboiul, se cunoaste jertfa de singc pc carc au adus-o ostasii nostri la Plevna, la Rahova si la
Romania
Smirdan. Cind s-au intors de pc cimpul dc lupti Fig. 67
Statuia
lui C. A. Rosetti, In pista Rosetti, opera sculptorului W. Hegel, 1903.
patia pentru poporul franccz invins, care ne sprijinise
in lupta pcntru unirc i nc ajutase, prin cele douit rnisiuni, civilä i militara, la rcorganizarea pe baze modcrnc a aparatului dc stat in titnpul lui Cuza, voiau insa, in acelasi timp, sa faca si o dcmonstratie care, trccind peste colonia amintin, tintca in principele, de origine germanit, din capul statului. Intcicgind gcstul, Carol I convoca a doua zi, 11/23 martie,
la palat locotencnta din 1866 spre a-i remite abdicarca sa ; Lascar Catargiu refuza insi s-o primcisci si constitui guvcrnul conservator, carc tint' pinä in 1876. Sub acest guvcrn ministru dc ritzboi fiind gcncralul Em. Florcscu se luara o serie de masuri privind sporirca potentialului nostru militar. Numarul ostasilor fu marit, se introdusc armament nou, intrc altcle artilcrie moderni dc cimp, se facura mancvre repetate, cu efective mari. Asa inch desi mai existau uncle deficiente razboiul ruso-tare din 1877 ne gäsi in situatia dc a putca participa la el, cu fortelc noastre proprii, de a aduce o contributic substantiala la victoria finalS, contributic apreciatil atit de aliatii rust, cit si de obscrvatorii militari neutri. Razboiul inccpu in urma rtiscoalci crcstinilor
-
W4'7- i Pi ,
din Peninsula Balcanica, impotriva dominatici turccsti apasitoare. Sprc a nu-i Lisa sa fie striviti dc artptatcle
turccsti, mult superioare ca numar si care se dcdasera la reprcsalii salbatice, in special in Bulgaria, rusii intervcnirl i declarara ritzboi Portii. Prevazind faptul, noi inchciasem cu ci, dupa intcicgcrca prin-
r-.
row-
cipiala de la Livadia (Crimeca), din toamna lui 1876, o conventie scrisa la Bucurcsti, la 4/16 aprilie 1877, 153
www.dacoromanica.ro
,i
.
,
1 A,
'." it 11'
r
fi
14,:t.
,
.
'I
-fi_,....
1.
r, --
-_,A
-
'
.. -
'I'
-
-" '...,'_Aortz.k: '
ir .----- ---
Riliiii tiv: ... 4 ,./ ......
'
Iir 1
......
.,
it
,
..
'
.711-111113
1
' "',4 1
s--
,4-.MOr
'' j-tff r.,, ri' iiii--4-.--
-
ji
,
..,
11 I i
ttri,,
41,- ---
,.
f
*I I, ,.....,
;
r
''.-4 ri
Rik ,
'
.
- , ,,,--
.1...-
,
Trl
Fl
-
_
.
........
,
iti ,
1411Lr 3r
',,
h
r
.
CaF t.f
r
-
r
___,
4- iftl
i. ..: - .- -
.-oi a.
.'g .ir.z.
, ,-
'
/ '
74.
-
(C.C.G.)
si si-au fAcut in ziva de duminica 8/20 octombrie 1878 intrarca solemna in oras, pe Podul Mogosoaici, care de aici inainte va primi numele dc Calca Victorici,
bucurcstcnii le-au arätat in chip impresionant dragostca si admiratia lor ; de mult nu mai intrasc in Bucurcsti o oastc romineasci invingatoare. In amintirea luptclor purtatc, municipalitatca schimb5 si
numcic altor cal si strazi : Calca Tirgovistei dcveni Calca Grivitci, Podul de P5mint Cales Plevnei, vechiul Pod al Calicilor zis si al Calitei, zis si Calca Craiovei dcvcni Calea Rahovci, strada GermanA sc pref5cu in strada Smirdan, iar drumul spiv Hcr5strriu si Podul Vcrgului fur5 numitc Calca Dorobanti i Calca C5I5rasi. Ulterior vor fi botczatc
altc artcrc si pictc Cu numc amintind dzboiul indcpcndentei sau neatirn5rii, precum si pe unii din cci ce c5zuser5 in lupte: maiorii Sontu, Giurcscu §i Enc, cipitanul Valtcr M5r5cincanu etc. §i
In dstimpul dintrc 1866 si 1877, orasul sporcste ca populatic, dc la 162.000 de locuitori la 177.302, aladar cu 15.302 suflete, ceca ce inseamni un spor mcdiu anual de 1.391 unitäti ; c putin in raport cu crcsterea pe care o vom constata in deccniile urtn5toare. Explicatia stä si in faptul ca in tot acest interval Cu cxccptia anilor 1869 si 1876 constadm un permanent deficit sub raportul spordni natural: num5rul mortilor intrecc pe acela al niiscutilor.
-I -
r1-. flir 4 -'::-' ,
e f r.
d, U le, 4, -44 L.
I
-.,=--.`-z-7-T
-,..'-'..-kti, 4.,. ....% ..!... L ...'
\-
*
c.---
-
N
Fig. 68 Bucurcytii in 1869, .acuri din Turnul CoIçii. Dcscu dc Prcziosi.
----
Er.
-\
,
.....
...;:y.
.... -., ir r f
r
'
Astfel, in 1866 acest deficit era de 838 de unit:* in 1870 de 2.795, in 1873 dc 3.477, cifd maxima. ; dc altfcl, in accst an Sc inregistreaz5 si un deficit absolut, adic5 o sc5dere a cifrci populatiei fati de anul precedent (167.875 fatä de 168.908 in 1872, prin urmarc, o sc5dere dc 1.033 unititi). Mortalitatca ridicat5 se explic5 prin conditiile igienicc si sanitarc care lasä dc dorit : Dimbovita nu c canalizad, si revArdrile ci crecaza o zona insalubr5, dc infcctic ; nu cxist5 inca o rctea de canale in oral; foartc muld
!Lime bea ap5 din puturi, apa dc izvor, adusi pc olane, fiind cu totul insuficient5. Dac.5, totusi, Bucurestii inrcgistreazil un spor aproape constant de populatie, aceasta
se cxplic5 prin afluxul de locuitori
dc la tara si din orascic de provincic. Concomitcnt Cu sporirca numirului bucurestenilor creste numärul casclor. Potrivit datclor statisticc, cxistau in 1878 in capitali 31.037 de case ; cele mai multe in culoarea dc Negru : 5.681 ; dupii ea venea culoarca de Albastru, cu 5.175, apoi cea de Galben, cu
4.857, de Verde cu 3.891 si, la urmi, culoarca dc Rosu, adic5 ccntrul comercial, Cu numai 1.430. Intre anii 1850 si 1860 se construised 3.673 dc imobile, intre 1860 si 1870, 3.730 (vczi fig. 68), iar intre 1870 si 1880, numai 1.889. Pentru facilitarca
constructiilor de case §i pentru a veni in ajutorul burghezici, care, spre a construi, se imprumutase pe piat5 Cu dobinzi mari, se infiind, la 17/29 dccembric 1874, Creditul funciar urban din Bucuresti, care acorda imprumuturi cu dobind5 redus5, luind ipotecil
154
www.dacoromanica.ro
asupra imobilelor respective. Cifra acestor imprumuturi, acordatc locuitorilor din capitalä, s-a ridicat pinä' la sfirsitul anului 1914 la importanta surnä de 200 de milioane lei aur. Dintrc cladirile publicc, se cuvine sa fie relcvat palatul in stil neoclasic al Uni-
si o mare parte a retelei din Muntenia si Moldova de concesionarul german Stroussbcrg ; noua gara, situata in partca opusi a orasului, era gata in 1872; ea se numen Gara Tirgovistii ; isi va schimba numele
versitätii, inceput in 1857 si inaugurat la 14/26 deccmbrie 1869, realizare a arhitcctului Alcxandru Orescu (vczi fig. 69). in fata lui se va dezveli, la 8/20 noiembrie
Ca deschideri de strazi, relevam continuarca Bulcvardului Acadcmici sprc vest ; noua portiunc, pina la marginea de apus a Cismigiului, e gata in 1871. Pe Podul Mogosoaiei se modernizeaza cismelele Sc instaleaza 51 de guri de apä pentru stropit pavajul ; licitatia respectiva arc Inc la 1/13 septembrie
1874, de ziva eroului, simbolica statuie a lui Mihai Vitcazul (vezi fig. 70); lucrarea, nu lipsita de imperfcctiuni, se datora sculptorului francez Carrier-
Belleuse. Inca din 1872 crau gata Halelc centrale, din Plata Bibescu-Voda, si /hide Amzei ; felul dc constructic al lor, din zidarie, schelet de ficr i sticlä, imita pe accla al Halclor din Paris.
Sub raportul realizärilor cdilitarc, se constati un progres in douä directii: al luminatului si al mijloacelor de comunicatie. in martic 1868 se incheie contractul de concesionare a luminatului cu gaz acrian al Bucurestilor, iar la 31 octombrie/12 noiembrie 1871 arc loc inaugurarea, cu solemnitate, a Uzinei de gaz situate in Cimpul Filaretului, in stinga actualului Parc al Libertatii. Progresul este incontcstabil ; noul sistcm de luminat al orasului, mult
superior fatä de lampile cu petrol, atrage atentia tuturor strainilor care viziteaza orasul. in cc priveste comunicatiile, reprezentantul unei societati belgiene,
Harry Hubert de Merv& Slade", obtine, la 3/15 iulic 1871, prima concesiune pcntru tramvaielc cu cai ; anul urmätor functiona linia Gara Tirgovistii (numita ulterior Gara dc Nord) Pinta Sf. Ghcorghc. Aceastä linic, cc figurcaza si in planul Bucurestilor, tiparit de Ulyssc de Marsillac in 1872, urma traseul Calca Tirgovistii (mai drziu, Grivitei), strada Manea Brutaru (General Budisteanu) Luterana Cimpineanu (azi 13 Decembrie) Teatrul National strada Biserica Ienii si apoi strada Coltei (azi Bulevardul 1848) pina la Piata Sf. Gheorghc. Treptat, s-au instalat
i
alte 1juli,
trci din ele plecind din Piata Sf.
Gheorghe i ducind la Bariera Mosilor, la Vacaresti si
in Gara de Nord abia in 1888.
1867.
Viata industrialä a orasului sporeste. Sint mai intii intreprinderi de caracter militar : pe linga Arscnalul din Dcalul Spinii, intemciat in 1861 si mark succesiv, exista Pirotehnia si Pulberaria, sau, cum se spunca inainte, Erbaria de aici i strada Erbarici ambcle
in partca de vest, dincolo de Cotroccni. Se adauga Uzina de gaz aerian de la Filaret, cu rczervoarelc ei imense cu depozitcle de carbuni. Vin dupä aceea diversele ateliere" : eel mai important, al Cailor Feratc, situat pe locul undc se inalta azi monumcntalul Palat al Ministerului Transporturilor Telecomunicatiilor ; amintirca i se pastrcaza in numcle strazii Atelicrului, care face legatura dintrc Calea Grivitci i Nap hie Pintilic (fosta Matachc
Mäcelaru); pe accasta strada era intrarca. Al doilca atelier apartinea Societatii de tramvaic ; aici se reparau i se intretincau vagoancle respective ; al tram era al Primarici, undc, de asemenca, se rcparau vehiculcle i uncItcle scrviciilor ci. in 1872 cxistau, in afani de accea a lui Assan, Inca altc cinci mori cu motor ; una din ele era in drcptul strazii Morilor, la est de Uzincle Lcmaitre". Existau, de asemenca, fabricile de bere Luther, infiintatä in 1869, linga capul Podului dc Pamint (Calca Plevnci), i Opler, cu grädina respectivä, la vest de strada Izvor ; pe Fig. 69
- Vednul palat al UnivcrsitAtii terrain. In 1869. (M.I.B.)
la depoul societätii situat in $oseaua Bonaparte
(azi lije Pintilie). Paralel cu tramvaiele, se infiintcaza i omnibuse sau tramcare, trase tot de cal;
accstea nu mcrgeau pe sine, ci pe caldarimul gol, si oprcau nu numai in statii, dar si de cite ori lc faceau
semn pietonii amatori ; un astfcl de tramcar ducca din Piata Sf. Gheorghe nodul de cal de comunicatie al orasului la izvorul de ape mincralc de la intretäierca Cäii Vicaresti cu Dimbovita ; din cauza pavajului prost si a gropilor, calatoria cu accst tramcar era insä o adevarata incercare de rezistenta fizica. Foarte importantä pentru dezvoltarea Bucurestilor si pentru legaturile cu orasele din provincie a fost introducerea cailor ferate. Prima linie, spre Giurgiu (vezi mai sus, p. 151), se inaugureazi in ziva de 26 august/7 septembrie 1869, gara fiind situatil la Filarct, sus, dcasupra lunch. Cea dc-a doua linie, sprc Tirgovi.ste i Pitesti, din care se despartea, la Chitila, o alta spre Ploiesti, a fost construita ca I5b
www.dacoromanica.ro
fi
-
44 414:.
4
LI 4
Fig. 70- Statuia 1u Mh4 VitcznI n rap Universlti. Sculptor: Curricx-Belleust, 1874. (A
156
www.dacoromanica.ro
7.V.1110
aceeasi Ara& se afla si o intreprindere textila, cu razboaie de testa. Spre nord-vest de oras, la Chitila,
din sticla groasii slefuita, nu sint mai prelos de principalelc strizi din Petersburg." In genere, Bucurestii
se ridica in 1876, cu capital roman i francez, o mare
au multe trasaturi curopene"; caractcrul lui partirezulta insi din arnestecul cular conchide ca accstor trasaturi curopene cu acelea ale influentei
fabrica de zahar, prima din Muntenia. Numirul muncitorilor crcste continuu ; ci se recrutcaza atit din populatia oraseneasca, in special dc la margine, cit si din elementele cc vin de la tari. Inca in 1876, M.G. Obedenaru scria: Bucurestiul [sic II a devcnit de citiva ani o pompa aspiratoarc, in ceca cc priveste muncitorii, zilerii i proletarii". In acest rastimp, pini la sfirsitul razboiului independentci, au loc si primele incercari de organizare ale muncitorilor industriafi, precum i primelc lor organe de presa. In 1872 se intemeiaza Asociatia 1ucratorilor din Romania, avind ca organ Lucrdiorul romárti urmarind solidarizarea muncitorimii in cadrul unei politici care si-i apere interesele. lar in 1877 apare in Bucuresti foaia organul cercurilor socialiste din capitalä ; demn dc relcvat e faptul ca, dcsi, principial, aceste ccrcuri crau impotriva razboiului, au sustinut totusi pe eel din 1877, intrucit acesta era un riízboi drept, care trebuia sa aduca poporului inde-
turcesti.
pendenta.
=tea de canale, cind Sc taic mari artere de comunicatie si se ridica numcroasc cladiri publice i particulare, and fapt esential industria intra intr-o nota etapa de dezvoltare, caracterizata insii i prin patrun-
O searni dc calatori straini viziteaza orasul in rastimpul de care nc ocupam ; observa' i ei contrastcle pe care le semnalascra predecesorii lor ; dar din cc in ce se inmultesc acum, in special in urma razboiului independentei, necia care relevä aspcctul ingrijit, european'', al partii centrale i surpriza de a intilni un asemenca oras, aici, la marginea Peninsulei Balcanicc si a Orientului. Astfel, englezul Albert de
Burton ii expriml admiratia pentru gradul de civilizatic complet neasteptat" pe care 1-a constatat in
Bucuresti, intr-un oras din Orient, asa de izolat de rcstul lurnii". Corcspondentul de razboi Frédéric
Kohn-Abrest scrie, in 1877, ca romanii au stiut sa faca din capitala lor unul din cele mai placute orase ale Europei, o adcvarata oaza in mijlocul unci civilizatii relativ putin avansate". Tar militarii civilii rusi Sc intrec in a lauda Bucurestii. Generalul Alcxandru Vcresciaghin, fratele vcstitului pictor, serie ca prima imprcsic pe care o face orasul e foartc buna" ; parca e scufundat in gradini ; strada principala, a Mogosoaiei, c lunga, larga" ; pavajul ei, cxcelent", ar putca ti invidiat nu numai la Moscova, dar si la Petersburg. Tar birjarii ce sint aici, o curati inclitare." O impresie asemanätoarc are si scriitorul
Vscvolod Garsin: Orasul accsta
arata el
are
un aspect absolut european, cel putin strazile pc care am trecut noi. Oriental a limas numai faptul ca strazilc sint ingustc i intortocheate. In schimb, pavajcle sint admirabile, exista instalatii de gaz dc luminat [aerial* tramvaie cu cal, case si pravalii frumoasc. Curitenia e ca la Petersburg." Comparatia. cu accst impresionant oras al Nordului revine si in memoriile unei surori de caritate care a fost la noi Cu prilcjul razboiului independentei. Strazile principalc ale Bucurestilor serie ea remarcabil de frumoase si largi; avind vitrine uriase cu case foartc frumoasc i pea
DE LA RAZBOIUL INDEPENDENTEI PINA LA PRIM', RAZBOI MONDIAL Cucerirea independentei di un nou impuls vietii poporului nostru, impuls care se manifesta si in dezvoltarea orasului. Este perioada in care au loe marile lucrari cc asigura' bucurcstenilor o alimentare Cu apa dc buna calitate, cind se intreprinde rectificarea si adincirea cursului Dimbovitei, ferindu-se
orasul dc periodicele inundatii, cind Sc executa o
derea tot mai accentuata a capitalului strain. Orasul crcste continuo ca suprafatä i populatie ; fatii de cc crau in 1878, accstca se dublcaza pini la 1916; apar cartierc noi, atit in intcriorul orasului, in locul vechilor maidane, cit i la marginen lui.
Prima lucrare edilitara de mari proportii a fost i adincirca cursului Dimbovitei. Planurile fuscseri intocmitc de arhitectul Grigorc Cerchcz, iar iucrarile s-au cxecutat de antreprenorul franccz A. Boisquerin, a carui oferti fusese gasita mai avantajoasa. Inccpute la 21 noiembric st.v. 1880, ele au durat pinà in 1883. S-a sapat o trance de la Ciurcl pini din jos de Abator, asa incit Dimbovita sa nu mai poata niciodata, inunda orasul ; totodata s-au taiat si uncle cotituri pc care le facca cursul apci. in fclul amt.% uncle locuri care erau in stinga riului au ajuns in drcapta lui si viceversa ; au disparut ' de asemenea bratele secundare si ostroavele. Actincindu-se albia Dimbovitei, lunca s-a asanat, nu s-au mai format 13510 i starea sanitara a orasului a cistigat. O consecinta importanti a fost si faptul ca s-a putut intreprinde o vasta retea de canals in oras, drcnind apele menajere si cele provcnitc din ploaie sprc
rectificarea
gira, care arc acum un nivel mult mai jos. Peste malurilc taluzatc ale transeci s-au construit podurde ;
in 1889, ele crau in numar dc 12, dintrc care 7 de piatri si 5 de ficr. Paralel Cu operatiunea rectificarii si adincirii albiei,
au inceput lucririle pentru asigurarca unui debit mai marc de apa potabila, atit din Dimbovita, prin filtrare, cit si prin captarca izvoarelor bogate din imprcjurimile orasului. S-au construit mai intii trci bazine mari la Arcuda, unde apele Dimbovitei erau 157
www.dacoromanica.ro
filtratc, apoi trccute in rczervorul de la Cotroccni, co o capacitate de 40.000 mctri cubi, i de aici impinse, cu aiutorul pompclor uzinci hidraulicc de la Grozavesti uzinfi terminata in 1890 in reteaua dc conductc si tevi a Bucurcstilor. Accasti Inca, extinsa trcptat, a fost exccutata pe strazile principalc de un concesionar strain, englezul W. Lindley ; el a
instalat nu mai putin de 35.000 metri liniari
lucraren era gata in 1887. Pc litiga apa filtrata, de Dimbovita, s-au inceput si lucrari pentru captarca apelor subterane, a izvoarelor de la Ulmi si Bragadiru, potrivit cercetarilor si proiectelor facute, in intervalul 1891-1899, atit de ingincrul roman Elie Radu, cit i de specialisti straini, intrc care si I,indley. Lucrfirile pentru sporirea i imbunatatirea cantitatii
de va necesara Bucurestilor au continuat in tot intervalo! de carc nc ocupam ; era si normal, dcoarece trebuia facut fatà unui consum merco sporit, pe de o parte, prin cresterea rapicla a populatici, pe de alta parte, prin exigentelc tot mai mari ale fICCStela ; s-a adaugat i faptul ca era neccsara o cantitate Fig. 71
Piata Victorici, ua cunt arca prin anii 1930; in &capta, l'alatul Funclionarilor Publici; In stinga, Palaiul Stursa. (S)
I
din ce in cc mai insemnata de apl.!' pentru ncvoile stropitul sträzilor, havuzurile nevoi I imitate insä la partea centrala a orasului, i pentru acelea edilitare
ale industriei, in dezvoltare. In cc priveste arterele principale de circulatic, se desävirseste mai intii mande Bulevard Vcst-Est ; in 1890, primar fiind Pachc Protopopescu, el c prelungit in ambele directii atit dincolo de extrcmitatea Cismigiului, spre Cotroceni, cit i dincolo de Plata Balcescu, tarad Calca Mosilor, stracla Traian si inaintind spre Soseaua Iancului ; in 1895, intreaga artera, de la un cap la celalalt, era gata. Cu un an mai inainte, in 1894, primar fiind Nicolae Filipescu, se incepuse
tale= celuilalt mare bulevard, Nord-Sud, si anume, a chola portiuni a lui : prima intre Plata Victorici (vezi fig. 71) si Plata Romana', portiunc numita azi Bulevardtil Ana Ipatescu ; cca de-a doua, de la Plata Marc sau Bibescu-Voda sprc miazazi, portiune numita astfizi Bulevardul George Cosbuc. Totodata se tala i Bulevardul Independentei, acind lcgatura intre Cimpul Filarctului i Dimbovita. Lucrarea celor dothi mari bulevarde, Vest-Est si Nord-Sud, care taie crucis orasul, impärtindu-I in patru sferturi,
-
158
www.dacoromanica.ro
durat, ficcare, dcccnii intrcgi vi s-a New in etape pe de o parte, nu erau fonduri, pe de alta, nu exista continuitatc in preocupan; eel de-al doilca bulevard a
s-a ispravit de taiat abia la sfirsitul anului 1943, lar alinierile finale, din dreptul Spitalului Coltca,
V WV
au avut loc dupa ultimul razboi mondial. Importanta pentru dcgajarca circulatiei vi pcntru viitoarea dezvoltare a orasului a fost i trasarea asa-zisclor soselc", similarc bulevardelor de centura" ale Parisului, dind ocol suprafetei clidite de atunci i constituind, in 1893, pe mari distante, limita de fapt a Bucurestilor Ele erau, incepind de la Plata Victorici spre cst : $oseaua Bonaparte, azi lije Pintilie, $oseaua Stefan eel Marc si Soseaua Mihai Bravu, apoi de la Plata
..".11;r114Ar
Victoriei sprc vest: Soscaua Basarab, azi Nicolac Titulescu, iar in partca de miazazi, $oseaua Pandurilor vi $oseaua Viilor. De-a lungul cclor doua maluri
ale Dimbovitei, curgind supusa in fundul transcci, vi anume, pc tot parcursul ci citadin, de la Grozavesti pina la Abator, se trasara strazi largi numite splaiuri" ; termcnul a fost format probabil dupil francezul esplanade. $i in alte parti ale orasului se deschid numeroase artcre noi ; o enumerare a Ion e imposibila In cadrul acestei lucrari ; ne multumim sa semnalam, cu titlul de exemplu, bulevardul numit azi Gheorghc Dimitrov, taiat in 1890, vi bulevardele
Fig. 72 Tnnini cu ni pc Cain $c(Lan-Vuall. (KM)
vi
Filantropia
azi 1 Mai
Jianu
azi Aviatorilor
vi Bulevardul Nou azi Dacia acesta din urma taiat in 1910. Se continua pavarca, introducindu-se, dupa 1879, calupurile de granit dobrogean (Turcoaia i Iacob Deal); s-au incercat ',Ina in 1880 si granitul italian i porfirul belgian de Qucnast, in afarä de granitul i gresia de Scotia, amintite mai inaintc. Dupa 1906 incepe sa se preferc pavajul asfaltic, accsta asigurind o suprafata carosabila neteda.
pe o seama din arterele principalc ale oravului (23 decembrie 1912). Concomitent crau in functiune vagoanele Cu cal; ultimele au fost retrase la raceputul lui 1929. In cc priveste tramcarele Cu cai, o noua concesiunc c acordatä in 1891 unui antreprenor, Toma Blindu, care vi-a legat numele de acestc ncpretentioasc vehicule ; ele durcaza pina in 1904. Pe timpul expozitiei din 1906, a functionat un tramcar electric, facind cursa Plata Tcatrului Plata Expozitici ; taxa era destul de mare: o bancutä", adica cincizcci de bani sau jumatate dintr-un leu aun. O inovatie in domeniul comunicatiilor a constituir-o lelefonid. Inceputurile rctelei bucurcstene datcaza din 1890.
Pc aceste artere noi i pe cele vechi circula acum
tramvaie numeroase, si nu numai cu cai, dar si electrice. In 1890, noiembrie 30, ia nastere Ind o societatc de tramvai concesiunea Frederic° Thalassa i conte E. Graziadei cu un capital de 2 milioane lei aun; aceasta noua societate", cum ii spuneau bucurestenii, instalcaza o serie de linii, vagoancic
avind tot tractiune animalä (vezi fig. 72); pune insa si o linie electrica, pc Bulevardul Vest-Est : Cotroceni-
Obor, una din cele dintii in Europa. Inaugurarca liniei electrice a avut loc la 9 decembrie 1894. Bene-
ficiile ambelor societati fiind mai mult decit mari vcchca socictate a dat, in 1906, la un capital de 2 milioane, un beneficiu de 764.471, deci mai bine de 38% se infiinteaza, cu capital in mare parte liberal, la 26 mai 1909, o a trcia, numita Societatea comunala a tramvaielor Bucuresti (S.'I'.B.), in care primaria era cointeresata, primind, pcntru aportul ei, o cota-parte progresivi din beneficiu. Dupa ce cistiga procesul intentat de partidul conservator, venit intre timp la putere, proces rasunator, caracteristic pentru moravurile politice ale vremii, aceasta a trcia socie-
tate incepe exploatarea liniilor de tramvai electric
Sub raportul luminatului, retcaua de gaz acrian se cxtinde, si in 1894 se introduc becurile Auer, care dideau o lumina mai puternica. Dar faptul prin-
cipal, in rästimpul de care ne ocuparn, e introducerca luminii electrice. Prima 'instalatie s-a facut in 1882 la Palatul regal din Calea Victoriei, de undc se alimenta si Palatul Cotroccni, apoi Tcatrul National, la reprezentatiile festive, si Gradina Cismigiu. Primaria si-a instalat lumina electrica tnai intii la Abator, in 1888 ;uzina de la Grozavcsti care deservea
orasul s-a construit intre 1888 si 1892; cca de la Filarct dateazi din 1908. La inccput, au fost pe sträzi lampi cu arc voltaje, cu globuri mari ; le-am apucat inca la $oseaua Kisselef, pc Bulevardul Lascar Catargiu si pe Bulevardul Vcst-Est. In 1906 cxistau in total numai 151 (o suta cincizeci i tutu) de asemenca
lämpi, plus 66 cu incandesccnti. In aceasta perioadil s-au ridicat o serie dc cladiri, uncle din ele monumental; pcntru institutiile publice. In 1882 se cladeste, in lata Cismigiului, pe bulevard, localul Monitor:dui oficial azi sediul dimetiei generale a Arhivelor Statului iar in anul
urmätor, vasta &Wire a Ministerului de Finantc, 159
www.dacoromanica.ro
4./.
'III. iii1ï si si ii II i
Firir7 11
11
.1
11110
I
II II II II 11
\is
II !I 11 III
d
-T110111
kw/
II II 11 I
"
r
Fig. 73 Palatul Justipci.
(S),
.
n q
Fig. 74
Iiolul Atencului Roman. In fund, Inceputul celor doul sari care duc la 6212 de spect no,. (S)
J.
Fig. 75 Muzeul de ittorie natural Grigore Antipa". (S)
4,00,
AL&
I'.., - r .... , t I ..! ! ! t !ism -if_
tt
,
i.,;
..... ..
°
o
% °I :
5.
,.
i
L.,
Or
-
;
,
"-`, '
7:!'
r
. .
A
i
r 1-
r
-I
5,, 1-"'
: Z:
° e.
E
r-,,.
AN
....
: . A
17
-...
-
..", Orr .... 11r,; -1-!. ---:::----- -...... 1
A '"
-
i.
,a.--,- -.A.------,4
-
.. 3. .- 0- t, ,..
,:,,,,,
-:-
1
::
. ,,,,, °, 4Ff
.
. ..e
....._
7
-,
www.dacoromanica.ro e,
pc Calea Victorici, continuind cascle Romanit. In acecasi vreme se lucreaza, dupa planurilc arhitectului
francez Paul Gottereau, la partea ccntrala, noua, a Palatului regal in martie 1881
proclamarea regatului avuscse loe legind-o dc cca vcche, din stinga,
printr-o sali circulara, cu acoperisul in forma dc cupola. Impunatoarca cladirc a Atcncului Roman, ridicata prin stäruinta lui Constantin Esarcu
era dati un lcu pcntru Atencu"
formula
c gata in 1886
(vezi fig. 64 si 74). Urmeaza o serie dc clàdiri destinate invanmintului: accca a Ministcrului Instructiei Publice, in 1887, pc strada Diaconcselor, azi Spiru Haret, cladirca Liccului Lazar, In coltul de sud-vest al Cismigiului, in 1889, si cladirca colii de comcrt, in 1890. 'Tot din 1890 este i localul Institutului medico-legal. Doua constructii monumentale, palatul
inceputa, sub conduccrca gcncralului bclgian Brialmont, in anul 1883. Paralel cu cladirile publice, se inalta accica ale particunrilor. Potrivit statisticilor, s-au construit, in intervalul 1885-1905, minus anul 1902, pentru care nu sint cifre cxactc, nu mai putin dc 14.970 (patrusprc-
zccc mii nouil sute saptczcci) de imobilc. Cifra mi mai mare o gasim in 1890: 1.179 dc imobilc ; cca mai mica in 1901, anul sccetei, deci an de criza : numai 252. Sc construicsc case dc tot felul, i marunte,
Ministerului de Agricultura si Domenii, in stil renaissance, §i Palatul de justitic, cu o impunatoarc fatada (vezi fig. 73), sint gata in 1895. Curtea de conturi isi are localul sau, linga accla al Ministcrului de Finante, in 1898. Doi ani mai tirziu, la fincle
lui 1900, c gata somptuosul Palat al Postelor (vczi fig. 76), a carui piatra fundamentall fuscsc pusa la 24 octombric 1894 si care costase, inclusiv instalaOle, suma de 6.071.227 lei aur ; fatada accstui palat seamana cu fatada Palatului Postclor din Geneva. O alta cladire somptuoask tot pe Calca Victorici, pc locul fostei manastiri Sf. loan grcccsc, c Casa dc economii, depuncri si consemnatiuni ; inaugurarca ci arc loc in 1901. Urmeaza palatul Facultatii de medicina i localul Institutului de bacteriologic, ambcle din 1903. Altc doua institutii de cultura', i anumc, Muzcul de istorie naturala (vczi fig. 75) si Institutul
geologic (vezi fig. 77), ii au cladirile gata in 1906; sint situate la inceputul Soselei Kisselcf. Piatra fundamentalä a palatului Camerci de comert si industrie azi sediul Bibliotccii ccntralc dc stat (vezi fig. 78)
in Strada Doamnci, s-a pus in ziva dc 11 mai 1908. Dintre ministerc, accla al Lucrarilor Publicc isi construieste intre 1906 si 1910, arhitcct fiind Petre Antonescu, un impunator palat, in stil ncoromanesc, azi scdiul Sfatului popular al Capitalei ; acclasi stil il regasim si in Casa corpului didactic, terminan cu putin inainte de intrarca Romaniei in primul razboi mondial. Numai Palatal Primarici sau, cum se
spunea pe atunci, ospelul comunal" n-a avut noroc. Dei exista un intercsant proiect, acela al arhitectului Mincu, pärintele stilului ncoromanesc, dcsi toata lumca era de acord ca Bucurcstii au nevoie de o primärie reprezentativa, totusi, din cauza intrigilor politice si a ambitiilor personale,
lucrarca nu s-a facut. Nu e cazul, ca i la sträzi, sa dam lista completa a cladirilor publicc ridicate intre 1878 si 1914: Icoli, localuri administrative (vczi fig. 79), judecatoresti, sanitare, militare (vezi fig. 80) etc. Mentionam doar, pentru a incheia acest capitol, lucrarea de mari proportii, foarte costisitoarc s-a dat cifra de 200 dc milioane lei aur si, pina la urma, inutila, a fortificatiilor Bucurestilor,
Fig. 76
Popa =trait. (P.II)
fa mahala, asemanatoare casei tarancsti
doui ocnite
despärtite de o sari si case de burghczi mici mijlocii, de obicci in stil vagon", incaperile vcnind la rind, de-a lungul unui culoar sau geamlic, si case mad, boicresti", ale mosicrilor i potcntatilor politici, cautind sa imite pc cele apusene, asa-ziscle bdiels parti cullers. Din accasta ultima categoric citarn citcva ; uncle din cic exista i astazi. Este astfcl Palatal Cantacuzino, pe Calca Victoriei, actualmente sediul Uniu-
nii Compozitorilor si al Muzeului George Encscu, mai inainte scdiul Presedintiei Consiliului de Ministri (vezi fig. 81) ; Palatal Cretulescu, pe strada StirbeiVoda, mai inainte scdiul Muzeului de artä rcligioasä. 161
www.dacoromanica.ro
.
. j
.
erirp7
*
*nt
I .
.,t r3t;
-
R..,
10
-
C
a
Fig. 77 - institutul geologic, la Inceputul Soscici Khscicf. (S)
RIP
In Pinta Victorici se ispravca dc construit in 1901 luxosul i prea impodobitul Palat Sturdza (vczi fig. 83 si 84); proprietarul n-a apucat sl-I locuiasca, murind intre timp, asa inch clädirea a devenit scdiul Ministcrului de Externc; azi nu mai exista, in locul lui inaltindu-se palatul, imbräcat in marmurä, al Prescdintici Consiliului de Ministri. Nu mai este nici casa Marghiloman, in locul carcia s-a ridicat un bloc avind la parter magazine si Cincmatograful
..).° _ Or
L
rat 1
.,
Patria". Au ramas in schimb casa Monteoru, pe
A.S. A 1
1-
1I i
4
..
il a
. .
,un
i'lly n.: In:..1a
, _iF. 1
, ...
^...-
ri A,...
= .......,
et; ,...---;-,,, ',ji
f
... _____
,
Nail
,'
I
A"'
_.
.
_........ 0 '
ip
.,..1
..,
,,...'
..:,..1-4
i...,01.
-..... qv 0.4 i
mil alb
II
I
Calea Victoriei, intre fostul Minister de Finantc Academic, azi Casa scriitorilor Mihail Sadovcanu", apoi casa Carp, pe Dorobanti, actualmente ambasada
turca, casa Ion Lahovari, tot pe Dorobanti, casa Dimitrie Ghica, pe strada Spätarului, casa colonel Macca, acum sediul Institutului de arheologie si al Muzcului national de antichitäti, pc strada I. C. Frimu ; casa Alexandru Florescu, tot pe I.C. Frimu, adapostind azi Institutul de Lingvistica al Acadcmiei Republicii Socialiste Romania, casa Assan, astäzi Casa oamcnilor de stiinta (vezi fig. 82). irullor s-ar putca mult lungi: sint case si palate, luxos construite, din materiale de bunä calitate,
pcntru a
caror
edificare s-au cheltuit
avcri si a cäror intretinere reprczenta, de ficcarc, Fig. 78
Palatul Mosel, actualinente sedlul Bibliotecii Centrale de Stilt Republicii Socialistc Romania (P.B.)
munca satclor de pc palate.
162
www.dacoromanica.ro
mosiile
stàpinilor acestor
r
.
a/
rig. 79 Athivelc statului. In curtca interienra se .ni biserica ; gula ei se vede in ninlocul fustelor chili, refacute, ¿lc nulnIsticii Milui.Vod.sS)
In 1910 s-a constituit o Societate comunal5 dc locuintc ieftine cu participarea Primrici, avind de scop si construiasc5 locuinte pcntru cci Cu venituri modestc. Ea a inccput intr-adev5r si ridicc ascmcnca locuinte, in diferitc p5rti ale orasului, deasupra
Cociocului, in latura sting5 a Soselei Kissclef etc. Pc de alti parte, planul din 1911 arati, pc strazile Morilor si Octavian, in partea dc sud-cst a orasului, o serie intreag5 de locuintc-tip, pc loturi-tip, purtind numele Ciminul propriu". Dar, din cauza pretului totusi urcat, deci a ratelor lunare corespunziltoare,
4
aceste locuinte ieftinc n-au fost accesibilc deck functionarilor i prea putin ca sà nu ziccm dc loc luctitorilor din fabrici, ccfcristilor i tramvaistilor. Ei au r5mas sà locuiasdi la mahala, in case mizcre, lipsite de avantajelc civilizatiei citadine.
I
Construindu-se mult, s-au creat, in chip firesc, cartierc noi. Ele s-au dczvoltat atit in interiorul orasului, ocupind o parte din numeroascle maidane
locuri viranc, cit si la margin= lui. S-au niscut Suter, in partea de sud a orasului, primul proiectat Ina din 1893 pc locul unei vechi b5Iti asanate, ce151alt ocupind si povirnisul sprc lund al dealului de la Filaret,
si
astfel cartierele Grammont si
ambcle existente In 1906. Un alt cartier se formeazii
intrc 1900 si 1916 in lunca Dimbovitei, sprc SI. Elefteric, avind ca arteril principali strada Costache
Fig. 80
Casa Central
Armatel, ratada clinspre Calca Victoria (C.CG.)
163
www.dacoromanica.ro
-1
n Of
ANN
_.
Iva
Fig. 81 Palatul Cantacuzino, scdiul Muzcului Enescu ti al Uniunn Compozitorilor. (S)
Fig. 82 Casa oamertilor de ,tiint.1, eonstrult1 In 1914; sehitect I.D. Berindel. (A)
R
e
:4
'-
11! 91111674-
o
I
oit4
11111:111115t,
,
:
164
www.dacoromanica.ro
will
tj
-
.
'T
0.1"
e'r
..0
R.
t.
ffe
o0
.
ID1
t.,L
:1 - r u
N.,-
-
0"...:4
11)
.0G
-
I ...-
I;
-...
'
1
:
R r)rt.,-
'
;11
ii. :
e
I
ANOLIn9:-..°
r,
'
, igi .8.' - ,,,,.......
.
i
.. .
1 ',
,
,-.P m
AI,
u
4
!
I
i
I
nt '
Fig. 83 Palatul Sturm din Pi20 VIctotici; a servit ca scdiu al Allnisterului dc Externc pinA In pfC211112 alui de-al donea rizboi mondial. (NLA.)
..,
.........
..
' ,..,.. ,6
r
,
'64
r
I..
rr
.6..
..
..
to
..A
I
--"a
I
,
'
;
LkI
..
*.t. r . ' .
P .
r
;;
44'1.444.4 i4
'
r
4
Ii
,' 41444.4
mg.
,_
atz.-!
, .77at.
I
a
-474 1
Fig. 84-. Interior al palatului &urn. (S)
www.dacoromanica.ro
165
Pig. 85
Calm Vietoriei la
lomputul sec. XX, vedcre spre Posta Central!' vi
Ca.
de Depuneri; In primul plan, spre
drmpta, Mamie hotel
de Frania; in arInga, biserica Zlatari. (51.1.13.)
V
f ';
IMI
:
E Hn-7;
FRANTA , s
L A
'
I Negri. In mijlocul orasului, prin parcelarea unui
Se construicsc hotelc cu mai multe etale, cunt e
intins loc viran, proprictate particular ä a urmasilor cunoscutului librar si editor Gheorghe Ioanid, ja nastere un cartier, cu case elegante, de-a lungul bulevardului nou", numit mai tirziu Dacia, o portiune ràminind rezervati pcntru griclina publicä,
Marcie Hotel de Franta" ( Grand-Hoiel de France"), terrninat in 1882, pe locul vechii case Damari, In fata bisericii ZIAtari (vczi fig. 85), si Hotelul Luvrului", la coltul sträzii Skindar cu Calea Victoriei ; Hotelul
Parcul Ioanid. Un alt pare boieresc, cu imobile
Boulevard", opera arhitectului Al. Orescu, exista Inca' de prin 1871; in 1877, proprietarul instaleazä
sc couture= de
api curenti in camere: era ultimul cuvint al con-
prin 1910; el ii va lua forma definitiva abia in
fortului. Tehnica betonului armat, care se introduce si la noi, face cu putinti constructii tot mai inalte. Prima &Aire cu multe ctajc din Bucuresti utilizind
luxoase, Parcul Filipescu", incepe
Sá
perioada dintrc cele dota rizboaie mondiale. De o parte si de alta a nou trasatului Bulevard Lascar Catargiu actualmente Bulevardul Ana Ipitescu Sc ridicâ intre 1894 si 1914 un al treilea cartier cu locuintc frumoase. La periferie orasul se dezvolt5 in special de-a lungul arterelor de penetratie, unde circiumilc si priviliile miruntc se inmultcsc, atinind calea taranilor care si-au desficut produscle i sint buni de cinste". In sfirsit, semnalOm infiintarea, in 1898, in nord-vestul Bucurestilor, pc mosia Makinc§ti-Grefoaicelc, a lui Niculac Bazilcscu i prin
initiativa lui, a unei noi asezIri numitc BucurestiiNoi. Lumea nevoiasi cumpiri loturi, la inceput cu un leu i zece bani metrul pitrat, mai firziu pini la 2 lei si saizeci metrul, si incepe face case. Pini in 1913 se achizitionaseri loturi dc clue 1.423 de calteni, reprezentind o suprafatà dc aproape 144 de hectare.
Orasul nu creste numai ca suprafati, ci inccpc si se dczvoltc si in indItime. Dan ftind valoarea terenului, in carticrele centrale, proprictarii respectivi cauti si-1 utilizcze la maximum, construind imobile cu
mai multe etaje. Fenomenul inccpc a se dcsena dupä
1860, cind existau in Bucuresti numai 58 de case Cu doui etaje, fan de 1.327 cu un etaj si 13.321 Cu parter ; el Sc accentucazä in special in ultimul dcccniu inainte de 1916 si va cunoaste o dezvoltare deosebita in perioada dintre cele douii rlizboaie mondiale.
noua tehnici a fost Hotelul Athénée Palace", planurile datorindu-se arhitectului francez Théophile Bradeau (vezi fig. 86); o alta, blocul Imobiliara", dintre Calea Victoriei i strada Academici, lingä pasajul cu acelasi nume. Dezvoltarea industriali Sc intensifici dupi votarea, In 1887, a primei legi de protectie a industriei nationale. Am aritat in paginile anterioare cilsi mai inainte de aceasti data au cxistat in Bucuresti i imprejurimile
lui imcdiate o seatnä de intreprinderi industriale, precum i citeva atelierc" metalurgicc mai dczvolrate. Dezvoltarea acestora a fost frinati insá tocmai in preajma dobindirii independentei de convcntia, comercialii incheiatä cu Austro-Ungaria in 1875, care, dacii a insemnat, sub raportul politic, recunoasterca drcptului de a trata i scmna asemenca conventii, dcci indepcndenta vamali fati de Turcia, sub raportul economic a lnsemnat insli o adeviirati subjugarc, o invazic a pietei dc catre produsele industriale austroungarc fan de care acelea ale mestesugarilor si ale industriei noastre incepOtoare nu pot lupta. O seami de intreprinderi, in special tibicäriile, specialitatc bucuresteani, slut ruinate. Situatia aceasta tine aproape
un deceniu, lovind in interesele pa Sub presiunea cercurilor interesate i, in general, a opiniei publice,
conventia ca Austro-Ungaria e dcnuntati in 1885
166
www.dacoromanica.ro
Fig.
86
Hotel Palace.
At 110Ike
--,C,..,..!.
innE
LA
Ls
E
/111
_
u
.8 elJ
rriCl
krirt
protectioniste la dotazeci dintre articolele pe care le producem noi. In 1887 se merge mai departe: Parlamentul votcazi legea pcntru protectia industriei nationale, lege care confer-ea intreprinderilor ce vor avca minimum 50.000 lei capital, 25 de lucratori instalatiile necesare deci intreprinderi ale marii burghezii o serie de avantaje fiscale, tarifare si
de alta natura. Ca rczultat, intre 1887 si 1912 se infiintcazii, pc temciul acestei legi, pe teritoriul Rominiei, 769 (saptc sute saizeci i nouA) de intreprinderi, din care 274 lichideazä uncle avcau un
J
t
/
it_tirlEt11-11
iar in anul urmätor Sc incheie convcntii comcrciale cu Rusia, Franta i Elvetia ; ele preväd tarife vamale
p u
de räsärit a Bucurestilor ia nasterc in 1912 Fabrica de ciment Titan". Se infiinteazi intreprinderi de textile si pielärie ; in aceastä din urmä ramurl sint de mentionat fabricilc Grigore Alexandrescu i Prodanof, ambcle in partca dc sud-est a orasului, lingä Dimbovita. Creste numarul intreprinderilor graficc ; doua dintre ele, Univcrsul" i AdevArul", se dezvolta panic' cu ziarele pe care le scot. Apar si primele intrcprindcri chimicc i clectrotehnice. In 1899, la o populatie bucuresteana de 282.071 locuitori, inregistram 24.843 de muncitori in industrie i comert ; in 1904, numarul
lucratorilor este de 27.255, la care se adauga 3.477
caracter artificial ; in 1915 cxistau, pc acclasi teritoriu,
de ucenici ; fatil de populatia totalil, insumind 290.740
847 de ascmcnca intreprinderi, utilizind 58.871 dc persoane, lucratori si administratic. In Bucurcsti se
dc locuitori, accste doua categorii imprcunil rcprczing ccva peste 10,5%. Daca adaugam insa i famitale respective, atunci numärul cclor care traiesc de pc urma salariilor primite din industrie este considcrabil. In 1916, in momcntul intrarii noastrc in razboi,
infiinteaza fabrici noi, in diferitc ramuri, iar atelicrelc intrcprindcrilc vcchi, mai mici, se maresc, isi sporcsc i utilajul si numirul lucratorilor. In 1893 crau in Bucuresti 115 intrcprindcri industriale, dintrc care 102, cu 7.128 de lucratori, beneficiau de legca incurajärii industriei nationalc ; in 1902 numärul intreprinderilor bucurcstene crcscuse la 178.
In ramura alimentara apar o serie de fabrici ca : Fabrica de bcrc Bragadiru", intcmciata in 1894, fabricile de conserve Staicovici, Stirbei (la Buftea), apoi mori i brutärii sistematice, distilerii, fabrici de uleiuri vegetate ca Assan si Hermes etc. In ramura metalurgica crcsc vechilc intreprindcri Lemairre si Wolf accista din urma fabricä in 1877 focoasc pcntru munitii de rilzboi, iar intrc 1900.-1910 i apar altcic noi. incepe sä produca utilaj pctrolicr In ce priveste materialcle de constructii, se inmulteste numarul caramidiriilor, iar in 1887 Societatea de bazalt artificial si de ceramica de la Cotroceni instaleaza un cuptor circular si un malaxor ; cardmizilc sint fasonatc mecanic. Dincolo de marginca
se poate spune cA orasul a dpatat si un caracter industrial. Accst caractcr se va acccntua apoi mutt in perioada dintrc cele douä rizboaie mondiale in mod hotäritor, dupa 23 august 1944. Comertul crestc i cl ; se inmultcsc magazinelc ; vitrinelc devin din cc in ce mai aträgatoare ; apar, dupil moda Parisului, si o serie de magazine generate"
cuprinzind tot fclul de märfuri, din toatc domeniile. Citäm, din accastA categoric, magazinele Luvru", distrus in 1911 de un puternic inccndiu, Magazinul general" si Universel". In 1900 crau in Bucuresti, dupa statistica oficialä, 3.910 pravalii ; numarul Ion crestc in 1905 la 5.631, aritind (led un spor remarcabil. O nota caractcristica a comcrtului bucurcstcan il constituie comerftd ambulant, reprczentat in special
de oltcni", care duc in cosurile sau vasele Ion, ce atirna la capetele cobilitei" purtate pc umeri, tot soiul de produsc de la zarzavaturi, fructc, peste,
www.dacoromanica.ro
167
of,"
-
87 laurgiu; fotografie din 1867 de Szatmary. (B.A.)
Fig.
Fig. 88
hurt ciimicelu
Mielul gras I" Olteni
cu miei riiaçl. Itngl Piata Unirii,
1930.
pe la 1930. (51.1.13.)
mica diferenta dc prct
iaurt i giini, la gaz, otct, c5rbuni i flori pin5 in cele mai indepärtate colturi ale orasului (vezi fig. 87-89,93,
dispenseazil gospodinele dc a se mai duce In piati sau la prilv'alie (vezi si mai jos, cipitolul despre ncgot). Dezvoltarca victii industriale si comerciale in Bucuresti a fost favorizati si dc reteaua de band care ia nasterc in accasti vreme, asigurind creditul in conditii mai bunc decit inainte. Banchcri si case mai mid de bancil au existat Inca' din prima jumiitate a sccolului al XIX-lea. Citàtn astfel pc Solomon Halfon, de la care s-a pa'strat o scrisoare cifrata' adresatà lui la 17 septembrie 1830 de cäminarul Stefan Hagi-Moscu, al ca'rui risunkor faliment, in 1838, dupi cc i se protestasera citeva polite la Viena, a lovit pe multi bu-
98). Lor li se adaugi moth", care poart5 in spatc curse-gtitare" si tot soiul de vase de tinichca (vezi fig. 90 si 91), apoi balcanicii mai ales bulgari, albanczi turci care find brag5, pistil, salep un fel de bragi ficrbinte limonada, inghetati, bigi-bigi" i alte zaharicale cc fac deliciul coi
piilor (vczi fig. 92,94,99); mai sint evrcii din Dudcsti
Väcarcsti, cu hainc vechi", prilncile din satcle de primprejur, cu lapte cov4sit" (vezi fig. 95), tiganii tigancilc cu ,,fiare vechi", floricele", porumbielu fierbinte", flori de tot soiul, obiccte de os si de lemn si cite altele (vezi fig. 96 ;i 97). De dimincatà i pin5 seara tisuni orasul de strigitele variate i pitoresti
curesteni ce-i incredintaseri nu numai economiile lor, dar si zestrea fetelor, banii copiilor rninori si, uneori, intreg capitalul ; pe Manoah Hillel, al ca'rui
ale accstor negustori ambulanti, care
pcntru o
Fig. 90 Curse, grime I" Ne-
Fig. 91 .Curse, gritare l" Mcgustor ambulant, cu obiectc din 12611 si sirml. (S)
gustor ambulant mob cu atticole de tInichca. (M.1.B.)
Fig. 89
Ne-
gustor ambulant de isn't pc la
Fig. 92 Alvitar, fotografle din 1867 de Szatmary. (B.A.)
r I.
o
www.dacoromanica.ro
.
Fig. 93
Negustor ambulant de
Fig. 94 Negustor ambulant de placintl; fotografie de Saatmary. (B.A.)
funii de usturoi In gura piepi" Unirii. (A)
Vlnaltoare ambulant3 Fig. 95 de lapte covIsit ; fotogmfie din 1867, de Smtmary. (B.A.)
contoar a ars in focul ccl mare din 1847 si care a
important de actionari de acccasi provenicnt5, Banca
donat, prin testament, importanta sa avere Universi-
Nationalä a fost, chiar de la inceput, un putcrnic instrument dc influentä si control al accstui partid
din Bucuresti pentru bursc si premii. Accsti banchcri dildeau bani cu imprumut, dar cu dobinzi ridicatc ; aveau i rclatii cu cascic din striinAtate, trägind asupra lor polite si onorind pc ale acelora. In octombric 1865, sub Cuza, se intemciazä Banca tiltii
Romänici, cu un capital värsat de zecc milioanc ; ea va dcveni, dupl decenii, Bank of Roumania Limiied.
Dar o viatä bancarä importantä incepe in Bucuresti abia dupà intemeierea, in 1880 a inceput sa functioneze la 1 dccembrie
a Bancii Nalionale a României,
careia i s-a acordat privilegiul de a emite hirtic-mo-
nedä. Realizatil in timpul guvernärii de 12 ani a partidului liberal, incadrati cu conducatori i personal
recrutati din rindurilc partidului si avind un numär
care a izbutit
asigurc dominatia vietii economice.
In perioada cc urmcazI dupä 1880 iau nasterc in Bucuresti o serie de bänci inscmnate, uncle cu capital româncsc, altele cu capital sträin, o a treia categoric cu capital mixt, romäncsc i sträin. Citilm astfel :
Banca agricolä, cu capital romänesc, intemciatà in 1894, Banca generala rominii, cu capital german din Berlin, intemciatà in 1897, Banca dc scont, cu capital romänesc, in 1898, Banca de credit romfin, cu capital austriac, in 1904, Marmorosch, Blank & Co., cu capital roman, franccz, german i magliiar, in 1905, Banca
comercialä romänä, cu capital austriac, franccz belgian, in 1906, Banca romäncascii, putcrnica cita-
Fig. 96 Tig3aci vInaind flori
Lustrul I" Lustragioaici facInd Oman unui trecitor; al3turi, o vinaltoare de flori. (MIS.)
Fig. 97
in Fiala Unirii.(A.S.)
www.dacoromanica.ro
&IA nccamuflata a partidului liberal, in 1910, si Banca Franco-Romana cu capital romin i franccz, in 1914. Dar al5turi dc aceste institutii bancarc mai importante apar o multimc altele, mai mici, grupate in jurul Bäncii Nationale, in patrulaterul mrtrginit dc Calca Victorici i strazile Doamnei, Smirdan si Stavropoleos. In special pc strada Lipscani, ele se tin lant. Ca urmarc a dezvoltarii industriei i a crestcrii negotului, a sporirii institutiilor de stat si a scolilor de tot felul, populatia orasului crestc si ea. Dc la 177.646 de locuitori, cit era in 1878, ea ajunge la 203.375 in 1891, la 287.233 in 1900, la 331.307 in 1910, cu prilejul recens'amintului din acel an, la 362.452 in 1914, anul izbucnirii primului razboi
noilc cladiri publice:
Banca Nationala, cel mai
frumos templu ridicat norocului orb", Casa de de-
puncri si consemnanuni, asa de gratioasi, ca
ai
vrea sa vezi depunindu-se acolo obiecte dc arta si consemnindu-se toatc tablourile lui Grigorescu", Palatal de Justitie, capabil sa cuprincla pledantii avocatii celor cinci parti ale lumii", Palatal Postelor strivind vecinatatea si in lata ciruia primul-ministru Mitia Sturza, stiind cit a costat, isi face cruce. Releva plimbarea pe Calea Victorici si la Sosca a bucurestenilor eleganti, apoi inmormintarile pompoasc, unde pini i cci saraci fac lux, in sfirsit, moravurile blinde" ale populatiei. Tot un francez, A. Muzet, care a cu-
noscut orasul in prcajma primului räzboi mondial, e impresionat de numarul mare al bisericilor si de accla al spitalelor. Dar ceca cc Il mira in special este desfisurarea luxului feminin" ; elegantcle de pe
Calea Victoriei sint imbracate cu o grip pe care n-o gasesti decit in marile capitale". t
p, J. "%Nor
-4/P 11:
Dar aceasta desfasurare de lux, ca
'
89.6-401,
t-
se completeaza prin infiintarea in 1881 a Scolii. nanonale de poduri isosele urmasa vcchii scoli pentru invataturi spetiale privitoarc la lucrari tehnice",
14711r
0
Fig. 98
si aspectul
ingrijit al centrului orasului, nu trebuie sa faca a se uita celfilalt aspect, al mahalalelor, inotind in noroi sau pral, Bra lumina, bra canalizare, cu case adesea insalubre. Imbunatätirile edilitare sint pentru o minoritate ; multimea celor saraci nu beneficiaza de loc sau prea putin de ele. Sub raportul cultural, ca si sub accla economic si edilitar rastimpul 1878-1914 arc o deosebita insemnatate in istoria Bucurestilor. Invat5mintul superior
infiintate sub Barbu Stirbei, in 1852, de ingincrul
Olteni Cu COUrIk. tnamna, In Nap Mare, azi Piata Unirii.(M.1.11.
mondial, si la 381.279 in 1916, anul intrarii noastre in razboi. lar suprafata orasului intelegindu-se prin accasta nu numai spatiile cladite, dar si curtile, gradinile, pietele, locurile viranc trece dc la 2.925 de hectare in 1878 la 5.614 hectare in 1914. Potrivit acestor cifre, luatc din statisticile oficiale, se poate dar afirma ca in rastimpul dintre razboiul independentei i primul razboi mondial, Bucurcstii si-au dublat atit populatia, cit i suprafata. Calatorii straini care vizitcaza orasul in aceasta vreme sint impresionati dc cele cc vid, de o scamä de aspectc ale lui. Inca in 1879, francczul de Moiiy releva putcrca si vitalitatca" Bucurcstilor. Compatriotul
francez Lébn Lalanne si care in 1862 se numea $coala de ponti i oselc, mine si arhitecturi a Faculatii de teologic (1884) si a Acadcmiei superioare de studii comerciale si industriale (1913). In invatämtntul mediu pe atunci se spunea secundar se infiinteazi noi gimnazii, care apoi, prin completarea succesivä a claselor, devin licee: gimnaziul Dimitrie Cantemir i Gheorghe incai. Se dezvolta invaamintul comercial si profesional, cel normal si primar, precum si invatamintul particular. Tiparul ia avint. Apar tot felul de ziare i reviste, politice, literare, stiintifice, artistice i satirice. Presa cotidiana sporeste. In 1884, august 20 st.v., italianul Luigi Cazzavillan scoate Univers/d, la inccput mai mult o foaie de anunturi si reclame, dar care, treptat,
devine ziarul cu cel mai mare tiraj din tan% Patru
saki André Bellesort, care ne cerceteaza in 1905, vorbeste dc caracterul vcscl" al orasului, inecat in verdeata, dc strazile lui inteirninabile", in care coliba se sprijina de zidul villei, spectrul cocioabei de iluzia palatului". Diferitcle grupe etnice nu sint prea amestecate : exista un cartier ruscsc al muscalilor unul armcnesc, un cartier evreiesc, unul
ani mai tirziu, in 1888 de la 15/27 august aparc Adevdrld, sub dircctia lui Alexandru Beldiman, apoi, de la 24 fcbruarie st.v. 1898 inainte, sub a lui Constantin Mille, ambii dc convingcri democrate si imprimind foii pe care o conduceau aceasta directie. Din 1904 (februarie 2/15) apare si o editie matinal5 a Adevdruhd, mai intii sub titlul Adevdrld de dimineafd, apoi (8/21 decembrie) sub acela de Dimineala. Presa politica e bine reprezentati, cele dota partidc de guver-
bulgiresc, apoi strazi cu bacani greci. II impresioneazi
namint" avind chiar si oficioase in limba franceza.
170
www.dacoromanica.ro
Conservatorii au Tirnpul, ilustrat prin stralucita
pinä acum, crcatia literati româneasca. Numcroasc
colaborare a lui Eminescu ; primul numar icse la 15/27 martie 1876; mai apar, servind acelasi partid, Constitutionalul (1889-1900), Conserva/oral (de la 1900 inainte), Epoca (1885-1889 si de la 2/14 noiembric 1895 inainte), prim-redactor fiind la inceput Barbu Delavrancea, si La Rottmanie (de la 16/28 octombrie 1898), de nuand takista, adicä exprimind punctul de vedere al lui Take Ionescu. Liberalii, in afarä de Romiinul, vcchea foaie a lui Rosetti, scoasä in 1857, dispun de l'Indépendance rournaine (de la 19/31 iulie 1879), de Voider nationald, al card prim numar apare la 10/22 iulie 1884, si de Viitorul (de la 1907 inainte). Ta fiind, in 1886, presa muncitoreasca, ea devenind, din 1894, zilnica (vezi mai los, p. 174). Foile satirice continua o veche traditic
mud de la Iasi la Bucuresti (1 aprilic 1885) ; dintre revistele care apar in capitala, semnalarn Literatorul Revista literard (1880-1905, cu intermitenta), organelc cenaclului Al. Maccdonski ; Revista nond (1887-1895), de sub conducerca lui B. P. flascleu ; Literatura ,ri aria romänd (1896-1910), a lui N. Petrascu ; Semdraiorul (1901-1910), intemeiat dc Vlahutá i Cosbuc, condus o vremc de N. Tonga i uncle au scris St. O. Iosif, M. Sadoveanu, D. Anghel, Ion Gorun, Sandu Aldea etc. ; Convorbiri, devcnitc apoi Convorbiri critice (1907-1910), ale criticului litcrar Mihalachc Dragomirescu, i Viata notal (de la 1905), revista simbolistilor, conclusa de Ovid Densusianu.
reviste stau la dispozitie.
Convorbirile literare se
bucuresteana ; conduse, intre altii, de Caragiale (Moftul romiin) si Ranctti (Furnica), ele nu crud, ca i inaintasele lor, nici guvernul, nici pe capul sta-
tului si niel capeteniile politice i religioase europene, pe imparatii Austriei i Rusiei, pe papa de la Roma.
Apar case de editud, cu tipografii
i
capitaluri
superioare acelora de care dispusesed predecesorii. Se remarca in special Editura Minerva", care publica' cu grid operele scriitorilor reprezentativi ai vremii si operele clasicilor. De mai mici proportii e activitatea, in aceasta directie, a casei Socec" instalata
In imobilul din Calea Victoriei azi magazinul Victoria" si a casei Sfetea". Remarcabila, sub raportul difuzarii, al raspindirii gustului de citit, se dovedeste Biblioteca pentru top", a editorului si librarului Leon Alcalay ; alcatuita din volumase a 30 de bani, ea pune la indcmina multimii traducen i din operele ce-i dreptul nu intotdeauna ingrijite
literaturii universale ; pe calea aceasta la cunostind marele public, care nu putea citi in limbi stdine, de Tolstoi, Dostoicvski, Emile Zola, Guy de Maupassant, Jules Verne, Sienkiewicz i atitia alti scriitori cu fairna mondialä. Si Editura Minerva" a scos o asemenea bibliotecä" populara, la acelasi pret ; traducerile ei erau mai ingrijite, dar numarul volumelor difuziunea ion mai mica.
Dar accentul principal cade pe opera de creatie originak, in literatura, stiind i ard. E vremea cind serie neintrecutul Caragiale apar Momente, schite, amintiri, Teatru
i
Nuvele, povestiri
strinse apoi
toate in Opere complete la Minerva" ; end Eminescu publica cele mai frumoase poczii ale sale (anii 1878 1883), cind George Cosbuc &A la iveala Balade fi idile, Fire de tort, Ziarul unui pierde-vara, cind Mihail Sadovcanu incepc splendida serie a povestirilor, chid se manifestä Delavrancca, Vlahud, Al. Macedonski, Octavian Goga, Bratescu-Voinesti, Emil Girleanu,
Ion Gorun, Panait Cerna, Ronetti Roman, Pare Ispirescu, Sandu Aldea, N. D. Cocea, cind apar primele poezii ale lui Tudor Arghezi i versurile lui D. Th. Neculud si A. Toma, cind, intr-un cuvint,
se vadeste, cu o putere
si varietate nemaiintilnita
Fig. 99 mpAnica I" Negustori ambulAnti dc lirnonna ; tmul poarta (ca. (ht.1.11.)
Foartc importand c i crcatia artistica. Expozitiile din Bucuresti ale lui Theodor Aman (vczi fi g. 100), Nicolae Grigorescu, Ion Andreescu, fiu al capitalei, si Stefan Luchian arata ea pictura româneascil a atins
un grad de maturitatc, de perfcctie care o face sii stca cu cinste aläturi de pictura marilor popoarc ale lumii. Orasul însui, cu mahalalelc lui, cu tipurilc lui pitoresti, dar si cu mizeria lui, inspira pc accsti trci
maestri, in special pe Luchian, carc-i consacrii o serie de pinze. Spre sfirsitul cpocii incep sa se manifeste i Pitrascu, Pallady, Iscr i Tonitza. In sculptura se impune Ion Georgescu, cxpozant la Salonul din Paris (1880) si autor, !rare altele, al statuii lui Gheor-
ghe Lazar din lata Universitätii (1885). in muzica, bucurestcnii au prilejul sä-1 ascultc pc George Enescu. Activitatea stiintifica este i ca insemnata. Sc lu-
crcaza in toate domeniilc: in medicina, ilustrata prin
profesorul Victor Babes, directorul Institutului dc bacteriologic, si ncurologul Gheorghe Marincscu, ambii invatati de renumc curopean, in matcmatici,
www.dacoromanica.ro
171
,
' ..
I..' " .
., . 'et: "4, ',..igit.
o.r
;
. Tx.
--.
'.,1,
.
2
.
.,
;..7-...r...,,, :--
1
4.
e 0 -..'imk.i a 4; m
- .,1 ,,. ..
!"- --. 4-./..; --r. -
.,.:
.'''''','L
"
J. t
1
.
i ki,.
. '4 7'; LVI
.. 1. "
'.. t
)1.e.....
. ..
.......
.7.11,"
1;L:, v-
v: . . 4.
I.
l ' Ve0 .
.....:
... , ,,,
.
.,-
7
;;"
0 ,....-.,.......-
...-,-- .,
:-.....
1....g,?.
-
..
-
46:-.1,.. -
- .-40 ... '
i
1-.. 4 '' .-'''',, :-..!,;,...4".r?=, '.
t
o
.g
y
II-
.
..
'
li
.
-
't l'', 4: '.
..
.1
..
=
,
'
'
r=t- .
.
fil'l
t.'
.
.. ,!6a.
..!..
,,,
-1.ii ..,i`.-,-14t
.
.11**
- ....
,
A "
[..
U
7t.6417;.
,
_
;II t t
4.4
t
`-
ri-wzz r.
4t. ^
.
r
4 '4'
r!J ii;mti
.
.
-
'
i.-
41,
I
;
t
0.
d,
1'/Aq ioo.
..!!. !!, ;.yta
04. ,
..... .44 PI
,
Fig. 100
uncle se rcmarcil Gheorghc Titeica, in geologic, unde publica lucran i inscmnate Ludovichlrazec Gheorghe
Murgoci, in stiintele naturalc, al caror reprezentant valoros c botanistul Dimitric Brindz5. Acrodinamica tehnica au un stralucit exponent in Aurel Vlaicu. Avionul lui, construit in Arsenalul din Bucuresti, uimestc, in august 1910, pc locuitorii capitalci, care avusescra totusi, cu aproape un an inainte (octombrie 1909), prilejul si vada zburind pe francezul Blériot, pe tcrcnul de la hipodrom. Istoriografia cunoastc o dezvoltare remarcabila. Academia incepc (1887) editarca marii colectii de documente externe Hama-
Mineul Theodor Anun. instalat in Costa locuin/A a artistului. PC wads CA. Rosetti; aiprinde picturi, &set, acuarcle si sculptuti ale lui Anon (1831-1891). (WA.)
literari §i stiintifici alituri de Buletinele cclor doua comisii amintitc mai sus si de acela al Societatii gcografice, apar o serie intreaga dc reviste i anuare privind toatc domeniile tiintei. Este, si sub accst raport, o perioada de intensa activitatc, de emulatic crcatoarc.
Sub raportul victii politice, perioada intre 1878 si 1914 inscamni consolidarea regimului burghezomosicresc i este dominatI dc lupta celor doua partide,
aki§i publica in Memoriile ei numcroase studii avind drcpt autori atit pc reprezcntantii generatici mai vechi,
liberal si conservator, pentru putere. Ele se succed
in fruntc cu B. P. Hasdcu si A. D. Xenopol, cit si o intreaga pleiadl de tincri cercetätori, dintre care
Cind rabdarea partidului din opozitie e pc sfirsite,
chant pe loan Bogdan, Dimitrie Onciul, Grigorc
la Dacia" (fostul Han Manuc"), la Lyric" (in sala tcatrului), la Eforic", In care guvernul e atacat violent ; urmcazi apoi manifestatii de strada, Incadrate de agcnti electorali zgomotosi ca, de pilda, faimosul Popa Tache" al conservatorilor sprc a impresiona factorul constitutional", La alegcri, presiunea administratiei se face simtita sub toatc formele ; intra in functic i bitele si chinorozul", cu
Tocilcscu, Nicolac Iorga, Vasilc Pirvan si Constantin Giurcscu. Sc infiintcazä Comisiunea monumcntelor istoricc (1892), avind drcpt scop restaurarca intretinerca accstor monument; Comisia istorici a
Romanici (1910), urmarind publicarea, in conditii stiintificc, a vechilor noastre textc. Societatca romani
de geografie, infiintatä Inca din 1875, editcaza, in aceasta perioadä, Marele digit:mar geografic al Romeiniel, provenit din contopirea dictionarelor geografice
judeiene. filologie, dupa Hasdeu, se remarca Ovid Densusianu.
Alaturi dc publicatiile periodice ale Academiei, corespunzind cclor trei sectii ale sale istorica,
periodic la cirma statului, liberalii stind ccl mai mult.
el organizeaza intruniri in diferite säli din Bucuresti,
care erau minjiti adversarii. Uncle sectii de votare, ca de pildi, aceea de la Maidanul dulapului", pe Calea Serban-Voda, îi ficusera o tristä celebritate din asemenea procedce. Dar toate acestc agitatii se pctrec intr-un cadru restrins, situ, dupa exprcsia consacratii,
furtuni intr-un pahar cu apa" ; din cauza Icgii elec-
172
www.dacoromanica.ro
torale cenzitare, marea masä a locuitorilor tarii si o inscmnata parte dintrc bucurestcni nu participa la viata politica. Modificarca din 1884 a constitutiei
nu largcste &tit prea putin accst cadru, cu toata lupta dusa de C. A. Rosetti i partizanii lui, care, infrinti, se retrag din Parlament. Ceca cc intercscazi in primul rind clientela partidclor guvernamentale sint afaccrile", posibilitatilc dc imbogatire cit mai mare si in cit mai scurt timp. Au loc procese, adcseori scandaloase, in legatuti cu contractcic de furnituri ale ministerclor si primarici ; ics la ivcala adevarate panamalc". Orasul creste intr-adcvar i Sc infrumuseteaza in cartierele ccntrale, industria si comertLI sporcsc, dar in paturile tarancsti si in lumca muncitoare de la orase nemultumirea crestc. In primavara anului 1888 (martie-aprilic) are loe o prima rabufnire a accstei ncmultumiri : taranimea se rascoala intr-o buna parte a tarii, dar mai ales in judetele din jurul capitalci ; cu accst prilej, muncitorimca bucuresteana
4
manifestä solidaritatca ci Cu rasculatii. Dupa scrbarile jubiliarc din 1906 se implincau 40 de ani de domnie
a lui Carol I
cu prilcjul carora are loc cxpozitia de pc vcchiul Cimp al Libertatii, transformat in parc (vezi fig. 101) si impodobit cu numcroase pavilioane, se produce puternica rascoalä tar:incased' din 1907; In dosul dccorului stralucit apare dureroasa realitatc. Milsurile care se iau a doua zi dupi singeroasa represhine a rilscoalei mii de tarani impuscati, sate rase cu tunul i anumc, legca invoielilor agricolc (de-
cembric 1907), specificind maximum de arena si minimum de salariu, apoi infiintarea Casci rurale (februaric 1908), avind dc scop cumpararca mosiilor de la marii proprietari i revindcrca lor taranilor, in loturi de cite cinci hectare, dupa aceca legca prevazind arendarea obligatorie catre taranii constituiti in obstii a mosiilor statului i comunelor (aprilic 1909) sint
paliative, miisuri dilatorii, care nu rezolva fondul problcmei. Sc vedca din ce in ce mai limpedc ca va fi necesara o noui improprietarirc in masa, ca la 1864. Interventia armatci noastrc in Bulgaria, in iulic 1913, Linde ostasii-tarani vazura o tara de mici loturi Orancsti, faril latifundii boieresti, contribui si ea la intarirea convingcrii ca e necesara i posibila rczolvarca problemci prin exproprierca marilor mosii i improprietarirea cclor lipsiti de piimint. Pcntru a da putinta legala sa se aduca la indeplinire accst program in
limitele, bineintcles, ale intercsului burgheziei si pcntru largirea bazci electorate in sensul votului universal se fac pe temeiul propuncrii prczentate in Parlament la 24 februarie 1914, spccificindu-se articolele din constitutic cc urmcaza a fi modificate
alegeri de constituanta. Noua camera se intruneste intr-adevir in Bucurcsti, la 5/18 iunie 1914, si numeste o comisic din sinul ci spre a prezenta, in scsiunca de toamna, propuncri concrete. Time timp, izbucncste
insä primul razboi mondial (15/28 iulie 1914), si solutionarea chestiunii se amina. In perioada 1878-1914, concomitcnt cu cresterca, intr-o proportie insemnatä, a numarului muncitorilor
Fig. 101 - Lattrl
din Par.'
Libertitii ; moschei. (S)
In
drcapta, ininarctul fostci
industriali, arc loe inceputul organizarii lor politice. Mai inainte se intemeiaserä in Bucurcsti formatii de ajutor mutual, incepind cu Casa de ajutorarc i prcvcdere a lucratorilor tipografi, care a pornit sa functioncze la 1 octombric 1858 si privca nurnai o categoric dc muncitori, i ispravind cu Asociatia generala a lucratorilor din Romania, intemeiati la 1/13 octombrie 1872, la Ateneu, i care cuprindca lucratori din
toate ramurilc de productie, atit romani, cit si straini". De la accst prim stadiu, se trece, dupa rilzboiul indcpcndcntei, la formarca de asociatii profesionale avind dc scop apararca intercselor proprii si lupta impotriva patronilor. Si de data accasta, tot tipografii sint in fruntc, Cu asociatia lor De fteptarea , intemciatä la Bucuresti, la 30 scptcmbric st. v. 1879, Cu periodicele lor Govora §i Galen/berg, ambele din 1886; foaia anterioara, Socialism!, editata in capitala, in 1877, avuscsc o existenta scurta'. Lucratorii, In rindul carora patrunde tot mai mult invatatura marxista, îi dau seama ca mijlocul cel mai eficacc pcntru realizarea revcndicarilor ion este greva. In iunieiulic 1888 are loe in capitala grcva gcnerala a lucrätorilor tipografi, iar in august acelasi an, grcva ccferistilor ; in anul urmitor, o delegatic dc muncitori participa la primul congres al Internationalei a II-a, tinut la Paris, sub conduccrea lui Fr. Engels. In 1890, bucure.stenii N,5,1 prima manifestatic de 1 Mai ; ca a
avut loe» de fapt, la 22 aprilic st. v. si a strabatut 173
www.dacoromanica.ro
face si triumfe programul partidului ; de aceca, Inca in 1897, ei propun trecerca in partidul liberal, iar in 1899, la congresul al VI-lea, ei se despart efectiv de P.S.D.M.R., tridind pe vechii lor tovarisi. Partidul social-democrat primeste o grea lovituri ; formal dizolvat, cl intri intr-o perioadi de reorganizare, de refacerc, care se accentueazi in 1905, anul primei revolutii ruse. In acest an, la 21 fcbruarie st. v., ia nastere la Bucuresti primul sindicat muncitoresc din Romania, prin stiruinta muncitorului timplar I. C. Frimu, fiu de Oran sirac (vezi fig. 102). Exemplul lui,
convingitor, e urmat pretudindeni: pini intr-un an §i jumätate, se intemeiazi in toatil tara peste 50 de sindicate, iar la 31 august 1906 are loc prima conkrintä sindicali care alcge un consiliu general sindical. Concomitent se produc o serie de greve, dintre care, in Bucuresti, in 1905, greva tipografilor i aceea a cizmarilor, iar in 1906 greva muncitorilor de la Regia monopolurilor statului si a factorilor postali. In 1907
cind a izbucnit mama riscoali tirineasc.i dovcdind prin amploarea i intensitatea ei neccsitatea acuti a rezolvirii problemei agrare in favoarea maselor largi da la sate, muncitorimca era alituri de täränime, si intrunirea si motiunea prin diferite manifestatii
1
de la sala Eforia" din Bucuresti (11/24 martie), eliberarea de citre ceferistii din Pascani a täranilor arestati, solidarizarea cu risculatii a unui grup de petrolisti din Prahova isi arita punctul ei de vedere, protestind impotriva represiunilor dezläntu ire de cercurile guvernantc. In 1910, in urma congresului tinut in Fig. 102- 1. C. Frimu. (1.1.)
orasul, plecind din Strada Acadcmici 24, uncle era clubul muncitorilor, si mcrgind pini la Filaret. acclasi an, apar i noilc gazete Skagit, nip i Manca. Un important pas mai departe in sensul organizirii este constituirea, in 1893, in urma congresului de la 31 martie st. v., a Pal-lid:did social-democrat al maid/ardor din Romdnia (P.S.D.M.R.). Dc data aceasta, muncitorimca are un par/id politic, cu un program precis de revendiciri. Se hotira lupta pentru: votul universal, egal i direct, firi deosebire de sex, religie si rasa", cgalitatca in drcpturi a femeilor, impozitul progresiv asupra vcniturilor, ziva de lucru de opt ore, rcpausul duminical etc. In cc privcste tirinimea, nu Sc preconiza Incá cxproprierea mosilior i improprictirirea subsecventi, ci riscumpirarea treptata" a pimintului, acordarea de credite i unelte, desfiintarea prestatiei, precum si a abuzurilor la invoielile agricole etc. Partidul social-democrat incepe si reprezintc o forti : din 1894 el are ca oficios o gazeti zilnicä, Lumea nota.
Din rindurile lui fac parte, alituri de
masa muncitorilor, si o seami de intelectuali, adepti ai ideilor socialiste, desi ei mnii mari proprietari sau burghezi cu stare ; crau a§a-zi§ii generosi", in frunte cu Vasile Mortun, Gheorghe Diamandi si Alcxandru Radovici. Dar accsti generosi" n-au tiria dc caracter necesari unci lupte indelungate, in opozitie, spre a
Bucurcsti in zilele de 31 ianuarie-2 februarie st. v., partidul social-democrat, dezorganizat prin plecarea generosilor", se reconstituie ; programul e foarte asemänitor cu eel din 1893. Cind, In 1913, trupcle noastre tree peste Dunäre si cind, prin Tratatul de la Bucuresti (28 iulie/10 august), se hotiriste noul statut teritorial al popoarclor din Balcani, partidul social-democrat adopti o atitudine contrati rizboiului. Dar in timp cc conducerea oportunisti a partidului se mentine la o condamnare principiali, o parte a muncitorimii, in frunte cu stefan Gheorghiu, dulgher i fiu de dulgher din Ploiesti (vezi fig. 103),
ja o atitudine hotiriti, votind, in Intrunirea de la 27 iulie st. v. din capitali, o motiunc prin care protesteazä impotriva anexärii, Bra' o consultare prealabilä a populatiei respective, a Cadrilaterului. Tratatul de la Bucuresti, din 28 iulic st. v. 1913, n-a
fost primul prin care se punea capät unui rizboi din Balcani. Tot in capitala noasträ s-a incheiat tratatul din 19 februarie st. v. 1886, prin care lua sfirsit rizboiul, zis de zcce zile", dintre Bulgaria si Serbia.
In anii cc au urmat tiscoalci din 1907 i, in parte, sub influenta zguduirii produse de aceastà räscoali, au luat nastere doui partide politice: partidul conservator-democrat, sub presedintia lui Take Ionescu, partidul national-democrat, sub dubla presedintie a lui N. Iorga si A. C. Cuza. Takitii, exponenti ai burghezici mici i mijlocii ridicate in conditiile dezvol-
174
www.dacoromanica.ro
tarii capitalismului, se constituie in organism politic la inceputul lui februarie 1908, printr-un congres in Bucuresti, i rcpurteaza, intr-un scurt interval, o serie de succcse clectorale, in special la Colegiul al II-lea. Ei participa la guvernarea conservatoare de
sub presedintia lui Titu Maiorescu, in 19/2-/913, in timp ce celälalt organism politic, national-democrat,
fondat in 1910, avind mai putin räsunet in mase propovaduind antisemitismul, famine permanent in opozitic.
BUCURE$TII IN TIMPUL PRIMULUI RA ZBOI MONDIAL Izbucnirea primului razhoi mondial (28 iulie st. n. 1914) a avut drept pretext asasinarea, la Sarajevo, a
principclui mostenitor al Austro-Ungariei, FranzFerdinand, si a sotiei acestuia de catre un tinar sirb, Gavril Prinkip : in realitate, motivul adevarat, adinc,
al razboiului a fost ciocnirea de interese a puterilor imperialiste, care, potrivit concluziilor lui V. I. Lenin,
urmäreau acapararea de noi teritorii si subjugarea de natiuni straine... jefuirea bogatiilor acestora" si distragerea atentiei celor ce muncesc de la crizele politice interne". Cele doua tabere in luptà de o parte Anglia, Franta si Rusia, formind Tripla Intelegere sau Antanta, plus Belgia, Serbia i Muntenegru, de partea cealalta Germania si Austro-Ungaria, adicii Puterile Centrale cautau fiecare si atraga de partea lor, spre a-si spori fortele, diferitele state europcne
Fig. 103- tdan Gheorghiu. (LI.)
si cxtraeuropene. Intr-adevar, alaturi de prima tabära infra in razboi Japonia (23 august st. n. 1914), Italia
in luptä nu voiau sa nc aprovizioneze cità vremc nu crau sigurc de participarca noasträ la razboi. Pcrioada de neutralitate dura doi ani dc zile ; in accst rastimp
(10/23 mai 1915), aläturi de cca de a doua, Turcia
se dusera tratative diplomatice ; inca la 1/14 octombric
(10/23 noiembrie 1914) si Bulgaria (10/23 septembrie
1914, guvernul roman avea din partca Rusiei recunoasterea dreptului de a-si anexa regiunilc din monarhia austro-ungarl cu populatie romana"; in cele din mina se ajunse, la 4/17 august 1916, la un tratat formal de aliantä cu puterile Antantei, tratat deocamdatà secret, iscalit la Bucuresti dc reprezentantii diplomatici ai acesteia, prin care se hotära ca
1915). Tara noastrá era solicitata de ambele tabere. Aveam cu Austro-Ungaria inca din 1883 un confidenil cunosteau numai capul statial tratat de aliantä tului, ministrii de externe dar intrucit ea era cca care atacase, nu fusese atacata, consiliul de coroano de la 3 august st. n. 1914 socoti ca nu e cazul si se aplice prevederile acestui tratat proclama neldralitatea armald. 0 mare parte a opiniei publicc cerca si intram in razboi alaturi dc Antantä, spre a dezrobi pe fratii din Transilvania, impotriva
Romania sä alipeasca, la finele razboiului, provinciilc
locuite de romani ale tcritoriului monarhici austroungare". Intre timp se vindeau cereale putcrilor centrale, i aceasta prilcjui o serie de afacen i hatiruri
politica de opresiune i deznationalizare. Avuti loe,
cu permisele de export" de pc urma cirora se imbogatira o seamä de acoliti politici i dc samsari. In
in acest sens, o serie de manifestatii si de intruniri
noaptea de 14 spre 15 august 1916, in timp cc in
publice la Bucuresti, de obicei in sala Dacia", la care luará cuvintul, aläturi de Take Ionescu, Niculae Filipescu, Barbu Delavrancea i reprezentanti ai românilor de peste munti, ca preotul Vasile Lucaci si Octavian Goga. Armata fu concentrati i ocupa pozitii de-a lungul Carpatilor ; inzestrarea ci cu armament modern si in cantitate suficienta nu se putu face insa, deoarece noi nu aveatn uzinelc corespunzatoare, iar taberelc
satele tarii se trageau clopotele i suna goarna vestind
carora guvcrnele maghiare reactionare duceau o
mobilizarea general, primele noastrc trupc trecura Carpatii i incepura inaintarea in Transilvania. Dar la citeva zile numai dupä accca avu loc dureroasa infringere de la Turtucaia, i bucurestenii se temurä de o eventuala treccre a dusmanului biruitor peste Dunare. Ea nu se produse pentru moment ; in schimb, se produsera citeva bombardamente acriene, in tim175
www.dacoromanica.ro
pul zilci, cu avioane Taubc, iar noaptca, in doua rinduri, cu balonul dirijabil Zeppelin. Au fost sute de morti si räniti, iar urmele lasate in zidurile cladirilor pe strada Atcna, pe strada Berzci, nu departe de casa parinteasca a scriitorului accstor rinduri, pc strada 13 Septembrie, la Arhivele Statului sc mai vazura multi ani dupa accea. Atacati de forte superi°arc numcriccste si mult mai bine inarmatc, atit in Dobrogca, cit si in Transilvania, trcbuiram sa nc
mita saptaminal acasa. ii vcdcam facind cos.& la Posta ccntralä, unde má duccam sa citesc, batute la lipitc de zici, comunicatele de räzboi ale masinä aliatilor. Aceleasi comunicate francez, englez, rus si italian se puteau citi si in ziarele ncmtcsti
retragem mai intii pe linia muntilor, apoi, dupä o
ungurcsti, in special Nene Freie Presse si Pester Lloyd, care crau de vinzarc in 1917-1918 la Libraria Alcalay", nu insa si in Bukarester Tageblat I, in varianta romancasca a acestcia,Gal,-paThicurevlilor, si, mai tirziu, in Lumina, dc trista amintirc, a lui C. Stere. Marcsalul
luna de rezistenta indaratnica, in care respinscseram inccrcarilc dc strapungcre si dupa cc dusmanul trccu
Mackcnscn, comandantul trupclor de ocupatie si, ca atare, rcsponsabil, in ultima instanta, de exploa-
Minima pe la Zimnicea, sprc rásárit. 0 mare lupta datä pe Ncajlov, la sud-vcst de Bucurcsti, parea, la inccput, ca va opri frontul si va apära capitala de ocupatic ; pina la urmil insa furam infrinti un
tarea dura a tcritoriului ocupat
general roman fiind luat prizonicr, planul operatiunii cazu in mina adversarului i trcbuiram sa continuilm rctragcrca sprc Siret. In ziva de 23 noicmbric/6 dcccmbrie primcle detasamcnte de germani patrun-
sera in Bucurcsti. Am vazut, din dosul jaluzelclor trasc, trccind pe strada noastra patrula de ulani, cu caii la pas, cu coifurilc acoperitc dc pinza, cu lancca fixata la scara din stinga a scii ; in fund, pe dcalul Spirci, ardca Arscnalul. Lumca statea zavorita prin case si se temea de armata imbricata cenusiu (feldgran"), care napädise orasul. Bucatarii dc campanie nemtcsti erau instalatc in curtea palatului, in Calea Victoriei ; la ,,Capa" se asezascra bulgarii. Imediat ,ordonantelc" autoriapirura lipite pe ziduri tatii de ocupatie, Cu tot felul de masuri i rcstrictii. Trcbuiscm sa predam, inca in ajunul intrarii nemtilor,
toatc armcic: de la revolver si pusca de vinätoare, pina la sable si floretä. Au venit la rind: trasurile, caii, bicicletcle, zaha'rul care depasea cantitatea dc cinci kilograme de familic, gazul lampant, vascle de bucatäric i cazanele de arama, clantele de la usi, de alam3, precum si un numar dc saltcle, cearsafuri, covoarc I blänuri. Incepind de la 24 aprilie 1917, s-au luat clopotele de la biserici, lasindu-se, de fiecare oras, cite unul. Bucurestii si judetul Ilfov sint impusi, in mai 1917, la o contributic de 86 milioanc lei pentru cheltuiclilc de administratie ale tcritoriului ocupat, rcstul tarii ocupate acopera difcrcnta pinä la 215 milioanc. Sc emite, din ordin, in ianuarie 1917, de catre Banca generala a Tarii Romanesti filiala, dc fapt, a bancii Diskonto-Gcsellschaft din Berlin hirtic-moncda, bincinteles f 'Ara acoperire aur ;
acevta emisiune a atins, pini la urmä, suma de 2 miliardc 175 milioane Ici si ne-a ramas in spinare. Erau bancnote de 1.000, 100, 20 si 1 leu, de 50 si de 25 dc bani. Inccpc o exploatare sistematica l fad crutare a tcritoriului ; se ia tot cc se poate lua ; se Iasi locuitorilor, ca hrana, numai minimum neccsar sprc a-si tine zilcic. Grinc, vitc, petrol, lemn dc conpina si macesc, structic, lina, laptc, peste, fructc ghinda si jir
totul se stringc si se cara in Germania ;
pe dcasupra, laditcle de cite cinci kilogramc de alimente pe carc ficcare soldat avea dreptul sa le tri-
locuia in casa
Meitani, pe Brezoianu, in fata Pietei Valtcr Maracincanu ; il vedcam citeodati trecind spre Sosca, calare, flancat de doi aghiotanti si purtind faimoasa caciulä de husar impodobitä" cu capul de mort st cele dotiä ciolane incrucisate. Cind bulgarii au pus intr-o noapte mina pc o seamä de manuscrise slave de la Academic si au vrut sa le transporte, impreuna Cu cite. a evangheliarc fcrccate in argint luate de la muzcu, peste Dunarc, accst comandant al ostii dusmanc, scsizat de reprezentantii institutiilor noastre, a fiicut totusi
un gcst care a imprcsionat pe bucuresteni: a dat ordin tclefonic sa fic oprit camionul bulgar era aproapc dc Giurgiu
si intors indärät. Marea majo-
ritate a scolilor nu s-au putut dcschide in primul scmestru ; localurilc erau parte rcchizitionate, parte stricate. In toamna lui 1917, Liccul Lazar" intram
atunci in clasa a sasea
a functionat in cladirea colii normalc de la Sfinta Ecatcrina. Acasa, urmaream, in ficcare seara, pe harta se putcau procura ascmcnca harti dc la librárii mcrsul operatiunilor militare. Ecoul biruintclor de la Marasti si Marascsti, ajuns in Bucurcsti pe difcritc cái una din ele crau ranitii germani, din care o parte fuscsera instalati in avuscsc un cfcct inviorätor, stenic asupra populatici noastre. Un alt moment de imbarbatare a fost comemorarea de cinci sutc de ani de la moartca lui Mircea ccl &Win, la inccputul lui februaric 1918, cind profcsorul Dimitrie Onciul a rostit spitalelc orasului
la Mitropolic, dupa slujba, cuvintul de pomenire. Enumcrarca poscsiunilor
din titlul voicvodului :
Amlasul, Fagarasul, tinutul dintrc Dunare si mare, in momentul accla cind Dobrogca era ocupati in intregime, cind cca mai mare parte din restul tarii
zicea sub cizma dusmanului, cind cram, dupa vorba poporului,
cu apa
la
gurr, ne-a
dat
incrcdcre, nc-a facut si speräm in triumful drcptatii noastre. Au urmat zilele grelc ale preliminariilor de la Buftca si ale Tratatului dc pace de la Bucurcsti. Acesta din urmä, scmnat la 24 aprilic /7 mai 1918 de reprezentantii putcrilor ccntralc si accia ai guvernului roman
prczidat de Alcxandru Marghiloman, prevcdca ccdarca Dobrogei si a und fî1ii dc teritoriu de-a lungul muntilor, in suprafata de 5.600 de kilometri patrati, cuprinzind virfurile dominante ; nc impunea, de asemenea, conditii economice foarte grcle, care faceau din noi aproape niste robi. Industria, comertul,
176
www.dacoromanica.ro
finantele erau supuse contxolului german ; petrolul intra in mina lor ; santierelc dc la Dunire erau luate cu o chirie ridicoli pc zcci dc ani ; ni se lisa atit cit si putcm munci pentru altii. Tratatul de la Bucuresti a rcprczentat tipul tratatului de exploatare, colonialist ;
el aräta tuturor ce avea si ajungi lumea daci
biruia Germania lui Wilhelm al II-lea. Din fericire, desfisurarea operatiundor militare pe celelalte fronturi lui un alt curs ; cumpina rizboiului
se apleci in favoarea Antantei. Bulgaria, in urma ofensivei din Macedonia a generalului Franchet d'Es-
percy, ecru pace ; armata austro-ungari, in &scornpunere, pirisi frontul italian ; cea germani, impinsi necontenit indárár, in Fr-4.nm de generalisimul Foch, trebui si ceari si ea incetarea ostilititilor (29 octombric/11 noicmbric 1918). Noul guvern roman predesedinte al consiliului fiind generalul Coandi nunti Tratatul de la Bucuresti, care, desi ratificat de corpurile legiuitoare marghilomaniste intrunite la las, nu fusesc promulgat niciodati, i, cu o zi inainte de armistitiul din Apus, mobilizi oastca ce ne rimisese, dindu-i ordin si intre din nou in Transilvania ; intre timp, se produse evacuarea Bucurestilor dc citre trupcle germane ; ocupatia durase aproape doi ani, exact 707 zile. Pribusirea Austro-Ungariei &du posibilitate maselor rominesti din Transilvania si Bucovina, unde exista, ca si in intregul Imperiu austro-ungar, o situatie revolutionari, si hotirasci in mod liber asupra soartei lor. La 15/28 noiembric, bucovincnii se intrusi proclamará unirea cu Rominia. Trei zile mai tirziu, la 18 noiembrie/1 decembrie, in cctatea care vizuse pe Mihai Viteazul biruitor si pe Horia tras pe maxi', in Alba-Julia, se strinseri reprczentantii poporului rominesc din Transilvania, din Maramures, din Crisana si din Banat si intr-un glas hotiriri unirea. Ei proclamará totodatä o serie de principii democraticc, intre care: Votul obstesc, direct, egal, secret... pentru ambcle sexe... reforma agrari drepturi si avantaje" pentru muncitorimea industriali, ca in cele mai avansate state industriale", O dclegatic a adunirii veni la Bucurcsti ca sá adudi la cunostinta guvernului nostru cele hotiritc. Sfirsitul anului 1918 vizu rcalizarea statului national unitar, Elsa cum il visase Nicolae Bilcescu, asa cum il doriseri Kogilniccanu i Eminescu (vczi fig. 104). Pe drept cuVint, s-a afirmat recent: Desivirsirea unit* nationale a Rominiei era o neccsitate istoridi obiecti% justi i legitimi, care concorda in intrcgimc cu nizuintele de veacuri ale poporului nostru i cu insusi scnsul dezvoltárii istorice" (Gh. Ghcorghiu-Dcj). Dar tot acelasi sfirsit de an vizu i singele muncitorilor curgind in Bucurcsti, salvcle de gloante inchizind pentru vccic gura acelora care cereal' piinc
din Octombrie. Muncitorimea era principia/ impotriva rizboiului si pentru pace, dovadi schimbarca de titlu a periodicului Romlnia munciloare, care sc transformi in 1914 in ¡os rdtbohil dovadi confcrinta socialisti
interbalcanici din Bucurcsti, din 6 iulic 1915, care urmireste si suscite o puternici miscarc populari in favoarca pàcn, pentru o neutralitate absoluti i stricti, pentru fritia intre popoare", dovadii manifestatia de la Galati, din 13 iunic 1916. Traiul, si asa grcu, al
lucritorilor din fabricilc i ateliercle capitalei, se inräutiteste in timpul ocupatiei germane. 0 serie de intreprinderi sint rechizitionate si lucrcazi sub regim militar ; alimentele, rare, se scumpcsc ; nu existi nici un fel de ajutor in caz de board sau invalidiFig. 104 Lent, rnonumentul ridicat In mintirea oataallor elzutI In rieboiul pentru Intregirca nezmului. Inscriplia principal arc urmltorul cuprins:
Spune/I generaliilor viItorare cl noi am Clad suprensa ¡call pe dmpurile de b1taie pentru intrcgir. neamului". (C.CG.)
drepturi. Spre a intelegc cum s-a putut ajungc la accasti groaznici cnimá, c neccsar sá ccrcetim condiçiilc materiale si morale ale vietii muncitorcsti din capitalá in anii rizboiului si mai ales in ultima parte
a lui, de dupi izbucnirea Mari Revolutii Socialistic 177
www.dacoromanica.ro
tate. Izbucnirea revolutiei burghezo-democratice ruse,
Fig. 105 Casa din Calea Modlor unde a funcPonat, pia In anul 1918. una din primele dpografii muncitoreati Ilegale. (II)
la 27 februaric/12 martic 1917, la Petersburg, dar mai ales victoria Mari Revolutii Socialiste, sub conducerea lui Lenin, la 25 octombrie/7 noiembric acclasi an, inseamn5., in acestc imprejuriri, un mo-
In frunte pe vechiul
ment crucial. Decrctul asupra picii", adoptat de al doilea Congres al Sovietelor, a doua zi dupi luarea puterii, decret prin care muncitorimea din tärilc in rizboi era indemnati si lupte pentru cauza picii
riali a muncitorimii era din cele mai grcle ;
totodati cauza eliberirii maselor muncitoare si exploa-
tate ale populatiei de sub once robie si exploatare", face o putemici impresie pretutindeni, inclusiv in
tara noastri. Inca in martie 1917 se räspindesc in manifeste revolutionare (vezi fig. 105), iar femeilc muncitoare organizeazi in accasti lunk in ziva de 26, o impresionanti manifestatie pentru piine si pace, manifcstatie in cursul cireia politistii slut luati la goanä. Prin venirea din Moldova a muncitorilor demobilizati, noile idei ii fac drum si mai adinc, cistigi un numir tot mai marc dc aderenti. Revendicarile se rostcsc tot mai hotirit. Se formeazi
Bucuresti
i devotatul luptitor socialist
Alecu Constantinescu.
La plecarca nemtilor din Bucuresti, situatia mateTara
fusese secituiti ; recolta din 1918, foarte slab5, lipsu-
rile devencau tot mai mari. Era natural ca acei ce lucrau si cearà si li se asigure lor i copiilor lor viata de toate zilele. Au ficut-o nu numai prin memorii serse, dar si prin greve i demonstratii dc stradi care erau mult mai impresionante, aveau o putere de convingere mult mai mare. Au avut loc greve ale ceferistilor, muncitorilor de la Regie, metalurgistilor, tipografilor etc. Din nefericire, in loc si se cerceteze cu atentie dezideratele muncito-
ocupat, grupuri maximaliste", care actioneazi in
lucru esential si se ja misurile necesare i pentru satisfacerea lor, s-a crezut ci se poate rezolva problema cu gloante. Patronii de fabrici, bancherii, bogitasii, toti bencficiarii regimului, au cerut guvernului si le apere averile. lar guvernul, care se tcmea ca miscarea muncitoreasci si nu duck dupil exemplul proletariatului rus, la insisi fisturnarea rcgimului
ilegalitate, conduse de un comitet bucurestean avind
politic
nu numai in capita15, dar si in alte orase din teritoriul
rimii
178
www.dacoromanica.ro
Partidul
social-democrat,
devcnit
acum
Partidul socialist din Romania, publicase Declaratia
in care proclama drept tel final realia utilizat forta. Rezultatul a fost masacrul din Piata Teatrului i strada de principii,
zarea societitii socialiste"
Cimpineanu, in ziva de 13/25 decembrie 1918, cind au cazut 102 morti. Un bloc de piatra, cu inscriptie,
gravará pe marmura, aminteste astizi trecatorului de crima sáviritá acum aproape cinci decenii (vezi fig. 106).
1 --I. 1r-
Fig. 106
'
Inscriptia 3e.rat3 pe locul untie au fost Impuscati mundtorii la 13 Deemnbrie 1918. (5)
BIBLIOGRAFIE I. De la Unirea completa la rdzboiul
independentei.
Fr. Damé, Histoire
la Roumanie contemporaine depuis l'avinentent des princes 1.
de
indigines jusqu'à nos fours (1822-1900), Paris, 1900,
VII + 451 p. in 8° si o harta; 2. Marin PopescuSpineni, Contributiuni la isloria Invdtamintului superior, Bucuresti, 1928, 295 p. in 8°; 3. N. Iorga, Istoria Inv& tdmIntului romanetc, Bucuresti, 1928, 351 p. in 8° 4.W.G. East, The Union of Moldavia and Vallachia 1859. An Episode in diplomatic History, Cambridge, 1929, IX + 220 P. in 8°; 5. P. Henry, L'abdi cation du prince Cuza el
1934, 14 p. in 8° si o plat*" ; 9. Paul Sinduiescu,
Isioricul pavajelor bucurettene, Bucuresti, 1936, 192 p in 8°; 10. Marcel Emerit, Les paysans roumains depuis
traité d'Adrianople jusqu'r) la libiration des terra (1829-1864), Paris, 1937, 579 p. in 8°; 11.1. Velicu, Inslitutul de la Sfintii Apostoli Inceputul mitcdrii le
de
redetteptare a romdnilor macedoneni,
In Rev, ist.
XIXII (1941-1942), p. 272-286; 12. Const. . C. Giurescu, Siorafata motillor nand:M.0 secularizate la 1863, in Studii, XII (1959), nr. 2, p. 149-157; rom.,
13. Dan Berindei, Dezvoltarea presei bucurettene
perioada formarii
Romanic., Paris, 1930, 485 P. in 8°; 6. T.W. Rikcr, The making of Roumania. A study of an international problem 1856-1866, Oxford-London, 1931, VIII + 592 P. in 8° (si in traducere romaneasca : Cutis s-a
la primul rcizboi mondial. 14.
Infaptuit Romania. Staid unei probleme internationale 1856-1866, Bucuresti, fa., 702 P. in 8°) ; 7. Al. Lapedatu, In jurul asasinarii liii Barbu Catargiu, in Mem. Sect. ist. Acad. Rom., t. XIV (1933), p. 185-226;
8. General Radu Rosetti,
Un document inedit asupra mi,rcarii de la 3 august 1865. Scrisoarea lui Nicolae
Rosetti Balanescu cake Alex. loan Cuza, Bucuresti,
In
organizdrii statului national roma,,
l'avinement de la dynastie de Hohenzollern au tréne de
(1856-1869), in Sludii, XV (1962), 3 p. 667-684.
II. De la rdzboinl independentei pind
Anuarul
statistic al oratului Bucuretli pe anii 1900 ji 1901, Bucuresti, 1904, in 8°; 15. André Bellessort, A &avers la Roumanie I. Autrefois si aifjourd'hui, in Revue des deux mondes, XXV (1905), p. 830-873; 15. Fr. Damé, Bucarest en 1906, Bucuresti, 1907, IV + 548 p. in 8°; 16. N. Popcscu-Ricman, Povestea lntemeierif oratului Bucuretlii-Noi. Standaloasele abuzuri savIrtite de ferocele economist N. Bazilescu, Bucuresti, 1913, 244 p. in 8°; 179
www.dacoromanica.ro
17. A. Muzet, La Roumatue
272 P. in 8°; 18. Titu Maiorescu, Istoria conlemporand
a Romciniei (1866-1900), Bucurcsti, 1925, 456 p.
istoria P.AI.R., Bucuresti, 1960, 659 p. in 8°; 37. Presa munciloreascd fi socialista in Romdnia, vol. I, 1865-1900, Bucurcsti, 1964, 1.388 p. in 8°; 38. Deac
in 8° ; 19. Ion Ionescu, Istoricul invdfdmintului in Romdnia pina la infiinfarea fcoalelor finlitecnice, in
Augustin, Momenle din inceputurik mifcdrii muncitorefti in oraful Bucurefti, in Makriale de istorie fi muzeografie,
nouvelle, Paris, 1920,
volumul fcstiv al colii politchnicc din Bucuresti, din mai 1931, p. 105-295; 20. C. Bacalbasa, Bucureffii de aliddad, 4 volume, editia a doua, Bucurcsti, 1936, 376 + 271 + 262 p. in 8°; 21. Enciclopedia Romdniei, vol. III, Bucuresti, 1939, p. VIII + 1181 in 4° ; 21. G. Calincscu, Istoria literaturii romdne, Bucuresti, 1941, 948 p. in 4°; 22. Barbu Angelescu, Societaka rolluind de ftiinle. 50 de ani de activitae 1890-1940, Bucuresti, 1942, 141 P. in 8° ; 23. G. Costescu, Bucure,rtii vechiultti rega, Bucuresti, 1944, 397 + XII p. ; 24. V. Bilciu-
Bucuresti, 1964, P. 5-22; 39. G. Tudoran,,Viefan
Gheorgbiu, propagandist fi organizator de seamd al mifciirii muncitorefti din Romdnia, in Ana/ele Institutatti,
X (1964), 1, p. 13-16; 40. N. Copoiu, Congresal de reconstituire a Partidului Social-Democrat din Romdnia
(1910), in Ana/ele Institaului, XI (1965), 6, p. 3-13 Mifcarea muncitoreascd din Romeinia, Bucuresti,
41.
1965, 456 p. in 8°; 42. G. Potra, Alimentarea cu apa
a bucureftenilor de altddad (manuscris).
III. Bucurefiii in timpul primului
rdzboi ni o ndi al. 43. Z.181." Im Zeppelin gegen
rescu,Bucurefii fi bucurefteni de ieri fi de azi, Bucurcsti,
1945, 369 P. in 8°; 25. t. Buiuc, S.T.B. Scur, iskric
Bukarest, von dem ersten Offizier eines Z
Luftschiffes,
p. 18-20; 26. Ilic Corfus, Asemndrile Androneftilor, Bucuresti, 1947, 145 p. in 8°; Rdscoala fdranilor din
45. Const. Bacalbasa, Capitala sub ocupalia dupnanului,
Berlin, 1916, 107 p. in 8°; 44. N. Georgescu, puterea Pumnului de fier", Iasi, 1918, 96 p. in 8°
al celor 38 de ani de activitate, in Bucurefti, 1947,
Carafoli, Aurel Vlaicu (1882-1913), Bucurcsti, 1955,
Braila, 1921, 256 p. in 8°; 46. C. Kiritescu, Istoria rdzboittlui pentra intregirea neamaui, editia a doua,
revolutionare ruse asupra inceputurilor mifcdrii muncitorefli din Romdnia, in Studii fi referae privind istoria
pumntdui german, Bucuresti, 1920, 367 P.
1888, Bucuresti, 1950, IX + 562 p. in 8°; 27. Elie
vol. IIII, Bucuresti, fa., 504+702+573 p. in 8°;
56 p. in 8° si ilustratii ; 28. Despre fi:fine* mifairii
Romdniei, t.
Virgiliu N. Draghiccanu, 707 zile subt cultura
in 8°;
Enciclopedia Romeiniei, I, Bucuresti, 1938, p. 883
II (1954), p. 1223-1262; 29. Primele
936 ; 49. Gh. Gheorghiu-Dej, 30 de ani de lupia a parlidului..., ed. a II-a, Bucuresti, 1952, 64 P. in 8°; 50. I. Gheorghiu, Relatfile romdno-ruse In perioada neutralitalii Romdniei (1914august 1916), in ..S'tudii ,ri referale privind istoria Romdniei, t. II, Bucurcsti, 1954, p. 1445-1518; 51. V. Liveanu, Evenimentele
asociaii muncitorefti in Romdnia, in Studii, X (1957), 1, p. 65-89 ; 30. Victor Rata, Luptele muncitorefti In Romdnia, in anfi 1880-1890, in Studii ,ri rejera/e... (1954), p. 1275-1291 ; 31. Ilca Melincscu, 1 Mai in Romdnia hure 1890-1900, in Ana/ele Institutului de istorie a partida/:1i de pe iingd C.C. al P.M.R. (Se va cita sub forma: Analele Institutului) I (1955)
imediat premer,gdloare armistilittlui de la Focfani
1917,
in Studii fi rejera/e..., II, p. 1519-1549; 52. C. Daicoviciu, L. Bányai, V. Cherestesiu, V. Liveanu,
nr. 2, p. 57 70 ; 32. Victor Rata, Greva din august 1888 a muncitorilor ceferiéti de la Atelierele centrale ale cdilor ferate din Bucurefli, in Analele Institutului, I (1955), 1, p. 5-25 ; 33. V. Rata, Grevele muncitorilor tipografi din Bucurefii din 1886-1888, in Analele lnsti-
Lupia revolufionarei a maselor
factor boiliritor in un/rea
Transilvaniei ca Ramada, in Studii, XI (1958), 6, p. 21-56; 53. V. Liveanu, Mifcarea muncitoreascd din Buctirefti in anii 1917-1921, in Studii, XII (1959),
rut;tlui, 11 (1956), 5, p. 25-44; 34. V. Rata, Congresal de creare a Partidului Social-Democratic al muncitorikr din Romdnia (1893), in Ana/ele Institutatti, V (1959),
5, p. 159-185; 54. C. Nutu si A. Egyed, Adunarea
de la Alba-lulia. Unirea Transilvaniei ca Romeinia, in Din istoria Transilvaniei, II, editia a doua, Bucuresti,
6, p. 49-61; 35. Gh. Unc si C. Mocanu, O pagina
1963, p. 436-455; 55. Const. C. Giurescu,
eroicd din lupta muncikrimii din patria noastrd : 13 Decembrie 1918, in Ana/ele Institutului, V (1959), 1,
1
de-
cembrie 1918, in Glasul patriei din 1 decembrie 1964,
p. 78-102; 36. Leclii in ajutorul celor care studiazd
p. 1.
e
www.dacoromanica.ro
!NITRE CELE DOUA RAZBOAIE MONDIALE (1918-1939)
PoPalatia Bucure,rtilor, de 382.853 de localtori In 1918, a cresta/ la 786.929 in
1936: e, in primal rind, urmarea dezpol-
icIrii economice a orapdni, strint lega/t: de
intregirea polilla a .dalulni.
Denvirsirea unitätii nationale, in 1918, a avut
neccsarc, apoi prin imprejurarea cil patronii respcctivi
consecinte din cele mai importante asupra dezvoltärii Bucurestilor. Devenit c.apitala unci nri cu suprafzta
puteau locui in capitalä, ca toatc avantajcic ei, intre care acela al contactului permanent Cu autoribitile de stat dispensatoare de contracte de furnituri çi cu oamenii politici influenti, avca o deosebità grcutatc. Se poate spune ea' in rästirnpul dintre cele douà
populatia mai mult decit dublan, avantajat apoi de faptul cil organizarea centralizan a statului, cu atributiuni din ce in ce mai sporite si mai complcxe,
impunea crearca la ccntru a unui numär tot mai
räzboaic mondiale Bucurcstii au devcnit un oras
mare de institutii, cu personalul aferent, Bucurestii au cunoscut o crcstere exceptionali, nemaiinti1nit3 niciodatä in dccursul istoriei sale. Fenomenul de dupà 1859, cind avuscse loc formatea statului national, s-a repetat, la o scarà irisa mult sporiti, dupii
industrial important, dispunind acum si de o industric
1918. S-a dovedit inca o dan c5 factorul
grca, capabilä sI fabricc echipament de cale feratä locomotive çi automotoare apoi tevi trase armamcnt, dar lipsindu-i industria producitoare de masini industriale
i
agricole.
politic
a avut inscmnitate In dezvoltarca orasului, cl dupä cum la inceput amasa dezvoltare a fost influentatä de imprejurarea cil Bucurestii au devenit capitala Tärii Romanesti sau Munteniei, apoi, in secolul al XIX-lea, capitala Principatelor Unite, tot asa acum ca a fost influentan de faptul cil orasul a devenit capitala României intregite. Dar factorul principal a fost cel economic. 1ntr-adevir, dacä n-ar fi avut loe o insemnan dezvoltare economicii, se putea ca Bucurestii sä rämina numai centrul politic si administrativ, asa cum a timas de pildi Ankara fan de Istanbul, Washington fati de New York sau Canberra fan de Sydney. A avut loc insä accastä insemnan dezvoltarc cconomicä. Industrializarca a ficut progrese mari. S-au intemeiat in Bucurcsti o serie de fabrici noi, s-au märit multe din cele existente. Conccntrarea in capitalii a atitor intreprindcri industrialc se expficä, pe de o parte, prin faptul cil aici era o masä importantä de consumatori, deci c.5 o bunä parte din produsc se putea desfacc pe loc, pc de altä parte, prin usurinta procun'ah miinii dc lucru, a tchnicicnilor si a creditelor
DEZVOLTAREA INDUSTRIE!.
COMERTUL
51 BANCILE
Dupä primul rázboi mondial s-a acccntuat in intreaga tan proccsul de industrializare ; de la 440 de milioanc lei aun, cit era in 1919, capitalul invcstit in industrie a crescut la 950 milioanc in 1936: asadar, un spor de 116%. Niciieri insä, in nici o parte a tcri-
toriului, acest proces n-a avut amploarca si ritmul din Bucurcsti. Sute de intreprindcri noi uncle de mari proportii s-au infiintat ; multe din cele vcchi s-au märit. La 1 ianuaric 1938, productia industrialä bucuresteanii reprezenta 17,2% din intrcaga productie
a tärii. Sau, In lei, 11.144 dc milioane din totalul de 64.567. lar daca adiugàm çi judctul Ilfov, adicä, dc fapt, vecinätatea imedian a capitalei, pc o razi dc vrco 30 dc kilomctri, atunci valoarca productici
www.dacoromanica.ro
181
bucurcstene Sc ridica la 14.475 milioane sau 22,4%.
Cifrele sint si mai impresionante daca ne referim la anumite ramuri industriale. In industria texti15, de Okla, Bucurestii dau, la aceeasi data, circa 31%
din toad productia çarii, iar industria uleiurilor vegctale, 37,8%. Asemcnea cifre au si determinas pc unii cercetatori sa afirme c.a industrializarca capitalei s-a fäcut intr-o masura anormala". Am arätat mai inainte (p. 181) motivele care explica acenta stare de lucruri ; de au precumpanit fata dc acelea care ar fi impus asezarea industriilor intr-alta parte, uncle materia prima era imediat accesibila, nu trebuia transportata, sau undc mina dc lucru costa mai putin. Urmarind istoricul industrializarii Bucurcstilor in
rastimpul dintrc cele dou5 razboaie mondialc, se pot distinge trei perioadc: prima, Oral la izbucnirca crizei economice din 1929; e perioada cind se crceaza
sau se maresc multe intreprinderi ; cea de-a dolia, perioada crizei, cuprinzind anii 1929-1932, ani de stagnare i, sub uncle raporturi, de regres ; a trcia, din 1933 inainte, care inscamna o rcluarc a procesului de industrializare, determinata, pe dc o parte, de politica de inarmare i cchipare, pc de alta, de legea din 1 august 1936. Aceasta lege incuraja infiintarea de fabrici care sa produca articole ce nu se mai fabricasera pini atunci la noi (tcvi trase, aluminiu, cabluri i aparate electrice etc.); se acordau avantaje vamale i valutare la procurarea din sträinatate a masinilor sau instalatiilor necesare si se prohibea
once import de asemenea articole pc un anumit interval de timp, de la 16 pina la 32 de luni. Un foartc putcrnic sprijin a gasit proccsul de industrializare in tarifelc vamale protectioniste, adica prevazind taxe vamale ridicatc, prohibitive, la importul articolelor care se fabricau si la noi. Dar aceste tarife, apirind pc de o parte industria nationala, i-au 'ragaduit acesteia, pe de alta, sa aiba un caracter monopolist, sa evite concurenta strainatatii i sa impuna deci pietei interne preturi urcate, de specula. Cu atit mai mult cu cit difcrite fabrici producind acclasi articol, de pilda hirtia, tabla etc., s-au cartelat, adica au fixat de comun acord acelasi pret si si-au impartit piata in arii de dcsfacere, it/Oldie/a ded fi concurettla inlernd, dupa ce o sugrumaseri pe cm externa. Rczultatul a fost specularea consumatortdui, asadar a paturii taranesti si a populatici cu venituri mici
din orase, carc a trebuit si plateasca preturi mai mari deck cele normalc. Cistigurile industriasilor, In toata aceasta perioada, au fost extraordinarc, mai ales ca, pe lingä salariile mid plätite muncitorilor, foarte multi din ei au practicas i evatinnea Arcola'. In .special la furniturile dc stat s-a cistigat enorm, mai cu scama atunci cind comisiilc de rcceptie erau intelegatoare". Nu e in intentia noastra i nici nu s-ar putea in cadrul acestei lucran i de sinteza sa aratam toate intreprinderile industrialc sute la numar care iau
nastere in Bucuresti in rastimpul dintre cele doui
razboaie mondiale. Nc vom margini si indicarn citeva din cele mari, si in primul rind pe acelea care produc articole ce nu se mai fabricasera pina atunci in orasul nostru. In domeniul industriei grele, metalurgiee, citam Uzinele Malaxa" azi 23 August" care au inceput ca ateliere pentru reparat locomotive, spre a ajunge vaste intreprinderi de construit locomotive si automotoare inclusiv motoarele Diesel neccsare ; ele dispun si de mai multe cuptoare electrice pentru turnarea otclului de calitite
si a
otclului de scule. Alaturi, in acecasi parte de räsarit a Bucurestilor, ant Uzincic pentru fabricarea tevilor azi Uzinele Republica" ; ele s-au Cara sudura
infiintat in urma legii din I august 1936. Acestc douil mari intreprinderi s-au realizat gratie sprijinului masiv al statului, sub forma de credite i comenzi ; de Adel, inginerul N. Malaxa stia sa-si asigure, prin generozitati bine calculate, concursul intregii oficialitati. In cealalta extremitate a orasului, linga Bucu-
restii-Noi, s-a infiintat o aka' uzinä metalurgica, de produse
laminate,
sub numele Laromet"
azi
Uzina de laminate neferoase. Un laminor poseda Industria fierului" ; capacitatca lui era de 10.000 tone anual. Ford-Romana", instalatä la Floreasca, monta, carosa si repara automobilele cunoscutei fabrici americane, iar Fichet" construia case de bani, instalatiuni de safe-uri §i mobile de otel. In domeniul industriei textile trebuie semnalatä infiintarm primelor fabrici de tesut fire de mátase; pinä in 1923 asemenea intreprinderi nu existasera in Bucuresti. Din aceasta categoric fac parte tesätoriile Jacquard" i Adesgo", Cu ciorapii bine cunoscuti.
Incep si Sc produca, din 1935 inainte,
si fibrelc
aril ficiale de mitase" ; ele poarta numele de viscoza"
sau rayon". 0 mare fabrici de asemenea fire artificiale, numitä azi Viscofil", se instalcaza la PopestiLeordeni, la sud de oras, dincoace de linia forturilor.
Mirosul greu, de hidrogcn sulfurat, ii anunta prezenta inainte de a fi in fata ei. Filaturi i tcsatorii moderne se instaleaza in difcritc parti ale Bucurestilor :
Coddington-Lamb", cu capital cxclusiv englezesc in
cartierul Colcntina, Balkan" in Tei, Dimbovita" in Dudesti, Dacia" la Bucurestii-Noi. Spre nord de oras, in comuna Balotesti, ia fiinta in 1938 filatara de in, cinepa si sizal numitä Scceratoarea". Sint apoi postäväriile sau fabricile de postav i stofe: Postivaria romana" pe Soseaua Pantelimon, Mioara"
pe Soseaua lancului
si
Saturn" intre gropile"
Ouatu i Cutarida. Industria textilä intrebuinteaza, la 1 ianuarie 1938, cel mai mare numar de lucratori: 17.911 fatä de cci 7.424 intrebuintati in metalurgie, 5.659 in industria chimica, 5.258 in industria alimcn-
si 1.737 in morarit. Interesanta e dezvoltarea pc care o ia ramura industriei clectrotehnice producind o serie de articole care pina acum nu se fabricatara'
sera in Bucuresti : becuri electrice in fabricile Lumen" Tungsram", telcfoane i aparate electrice de scmnalizare i transmisiuni la Standard Electrica Romána" i Einor", aparataj electric la Korbcr si
182
www.dacoromanica.ro
Mann", masini electrice de calcat la Industria electrica romani". In ce priveste acumulatorii i pilele electrice, pe lingä mai vechea intreprindere Tudor", existenta din 1911, se infiinteaza, in intervalul amintit,
alte trei : Rova", Eol" i Crypton". O industrie noua este si aceea de avioane ; exista doui intreprinderi de acest fe!: S.E.T." a ingincrului Zamfirescu, producind in subsidiar aparate de radio, si I.C.A.R. ; ele nu iau insa o dczvoltare deosebitä, rämin intr-un stadiu incipient. Tot noua este si industria de articolc de cauciuc de la Jilava. In celelalte ramuri industrialc asistam la crearea de noi unitati pentru articole care
se dezvolta. Accst control se excreita, pe de o parte, prin participäri la industriile existente, pe de alta
parte, prin infiintari de industrii noi ; operatiunile se fac indeobste prin bancilc bucurestenc cu capital strain care finanteaza viata industrialä. Sapte ascmenea banci aveau in 1928 un capital de 1.095.000.000 lei. Citäm, ca exemplu, dintre ele, Banca MermoroschBlank, care avca participatii la nu mai putin de 95 de intreprindcri industrialc. Bincintelcs, alaturi de aceste band cu capital strain, sint si cele Cu capital
autohton, in frunte cu Banca romaneasea, citadcla liberala.
se produceau si pinä atunci sau la marirea celor
Din 1924 inainte, exista un institut dc credit spc-
existente. In industria uleiurilor vegetale, Bucurestii au acum patru mari fabrici Phifonix" cea mai moderna, pe .5 oseaua Viilor Assan", Zimmer" si Hermes" din cele sase cite existá in intreaga tarà; in industria grafica se adauga, in 1920, exce-
cializat in directia finantarii industrici, si anume,
lenta Intreprindere Cultura nationala", pe Calea
.Societatea Nationala de credit industrial, cunoscut indeobstc sub numelc dc Crcditul industrial. Potriv it legii dc infiintarc, aceasta societate avca de scop sA acorde creclite industriilor, sa mobilizcze creantele industriale si sa incurajeze dczvoltarea industriala
$erban-Voda, cu intreaga instalatie tipograficä si de legatoric adusa de la Viena. Vinduta in 1930 statului,
a tarii. In 1928, ea finanta 490 de intreprindcri cu
ca i1i schimbi numcle in Imprimeria nationalä".
din intreaga productic a tarii ; foarte multe din cele 490 de intreprindcri finantatc crau din Bucuresti si
Ritmul constructiilor de imobile face sa creased' numarul intreprinderilor producatoare de caramizi si tigle : cl se ridica in 1935 la 30 din totalul de 145 in intreaga tarà. De asemenea, face sa creasca numarul unci serii intregi de industrii producind articole nccesare accstor constructii ; in ce priveste oglinzile, de pildä, Bucu-
restii au cinci asemenea intreprinderi din totalul de 20 pe intreaga Romanic. In rastimpul dintre cele doua razboaie mondiale Bucurestii devin aladar treptat un oral industrial. Ei au acum o intreaga gama de industrii : de la industria grea, metalurgica, pina la aceea electrotehnica si a aparatelor de precizic, de la industria alimentara,
o productie de 19.289 de milioane, reprezentind 30,8%
imprejurimile lui. Sediul Crcditului se afla in cladirea din fata Universitätii, unde actualmente se afla TAROM-ul. Restul bancilor fac in general operatiuni pe termcn
scurt in legAturà cu comertul. Acesta ja avint in deceniul 1919-1929; pretutindcni se deschid maga-
zine, deverul" e in crestcre si multi crcd 6' el va spori mereu. In rcalitate, criza din anii 1929-1932 isi arc repercusiuni scrioase si asupra vietii bancarc si comerciale. Asezaminte importante bancare, care fäcuserà imobilizàri masive in investitii industriale pe termen lung sau in imobile somptuarii, specu-
cu numeroasele ei ramuri, pina la aceea a materialclor
lasera asupra valutei sau oferisera deponentilor dobinzi
de constructie, de la industria textil5 si a pielariei pina la cea chimica si grafica. Din rolul de capitalä a unei çàri eminamente agricole" au ajuns la acela dc exponent al unei dezvoltari industriale tot mai
prea mari, se prabusesc. Marmorosch-Blank, Banca
accentuate. 0 mare parte din populatia orasului
(vezi mai sus, p. 168) nu se mai pomcnisc asemenca lovitura pentru locuitorii capitalei. Dupi criza apar noi institutii bancare ca Binag"-ul, creatie a statului, destinata agriculturii, Banca agrara, cu capital german ; ia dezvoltare mai vechca Band urbana. Dintre diferitelc ramuri de comert, accca alimentard este cea mai bine si mai variat reprezentata. Bucurestii
lucreaza in difcritele intreprinderi industriale ale lui ;
sute de mii dc persoane depind, direct si indirect, de aceste intreprinderi. Comertul, administratia, poli-
tica, intr-un cuvint, intreaga viatá a capitalei si, in ultima analiza, a tarii, c influentata de industria hucuresteana. Totusi, aceastä industrie prczinta lacune inscmnate :
nu exista inca o industrie producatoare de masiniunelte si masini agricole, ramuri esentiale pentru o
franco-romana, Banca Bcrkovitz, Banca Chrissoveloni o serie de altele incetcaza ; mii de deponenti isi pierd banii ; de la falimcntul lui Hagi-Moscu
rämin in continuare orasul in care cci Cu mijloace maninci si beau bine, in contrast Cu cei ncvoiasi, care abia î1i tin zilele. Am putea spunc chiar ca
dezvoltare organica ; de ascmenea, industria chimica e prea putin dezvoltata ; accste lacune vor fi reme-
aceasta traditic isi gaseste acum o manifestare optima.
diate dupa 23 august 1944, in perioada construirii
si magazine imbie pe trecitori. Bch-ell:111e sint raspindite
social ismului.
in tot orasul. Uncle foartc mari, ca Dragomir Niculescu", pe Calca Victorici (vczi fig. 107), in coltul de nord-est al Pietei Teatrului unde sint azi magazinele Romarta" sau Dinischiotu", la inccputul strazii Deccbal", ofera protipendadei politice si eco-
In al doilea rind, o buni parte a industriei bucurestcne ca si a industrici tärii in genere se aflä sub controlul capitalului strain, care, in perioada stabilizarii relative a capitalismului (1923-1928), isi intareste pozitiile, iar in aceca a crizei (1929-1933)
Nu mai putin de cincisprezecc catcgorii dc localuri
nomice a orasului tot soiul de coloniale" si deli183
www.dacoromanica.ro
catesc", de la fructele i mirodeniilc cxotice pinä la nesfirsita gami a produsclor pOmintului nostru.
locante si birturi populate pot si se apropie de ele
Aliituri de un morun sau nisctru urias, vczi in vitrind
cutiile de icre negre, lingO ele homari sau stacoji" de Constantinopol, aläturi vinat de tot felul ; intr-un
mezelicuri". 0 categoric de localuri care se dezvoltä mult in primul deceniu dupil rOzboi sint bodegile sau localurile de aperitive ; spcta existase si mai
alt compartiment
inainte
sint brinzeturile, româncs:i si
sträine, in altul bäuturile in sticle, de o varictate impresionant5, intr-un al trcilea conscrvele de tot fclul, de la sardele pinä la compoturi i gcmuri. Poti sà zAbovesti intr-o ascmcnea visticric a bunitOtilor ccasuri intregi ; ai imprcsia cá produsele
alimentare nu numai ale tOrii, dar ale lumii intregi si-au dat intilnire aici. Sint apoi magazincle specializatc, care vind numai anumite categorii dc comestibilc : astfcl, meZeictriile, dintre care trebuie relevat5
seria de magazine ale firmci Rochus" ; magazincle de cafea ,ri ceai, multe din ele tinutc de armcni, specialisti in materic ; in accastà categoric inträ sirul de magazine standard ale firmei Iuliu Meinl", cu centrala la Viena, add'ugind celor dotfá produse amintite ciocolata i diferite dulciuri. O caracteristici a Bucurestilor grit cofelarille, cu prOjituri excelente, a caror faimg a depasit, pe drcpt cuvint, hotarelc. Si in aceasta ramurä gOsim acum o retea de localuri ale uneia i aceleiasi firme: Zamfircscu", de pildO, sau Angelescu". Dacä numgrul berdridor creste, el nu poate insO nici pe departe concura numärul cfrciu-
rigor sau, cu prctentiosul termen tehnic, al debitelor de bOuturi spirtoasc". In privinta aceasta nu dezmintim de loe pe strämosi, chiar daci acum viile nu mai dau ocol orasului si nu mai ajung pinä aproape in inima lui, ca la o mie sapte sute. Doar restaurantele, cu variata lor gami, de la localurile de lux din centru si de la osea Cina", Mon jardin", Colonnade" la mai putin pretentioascle grädini de pe strada 11 Iunie, de pe diferitele soscle i cii un Rosianu",
un ROcaru", Roata Lumii", Coana Victorita" etc.
si pinä la puzdcria de consumuri, ospOtiírii,
ca numar. De altfel, in multe circiumi se iau si gustari,
i
avusese in Tripcovici" un exemplar de
soi, bine cunoscut si aprcciat in capitalil. N-au prins si nu s-au inmultit antomatele, adicil localurile in care, introducind o fisi intr-un aparat, primesti sandvisul sau preparatul dorit (vezi fig. 108) ; se vede ca" bucurestcanul vrea si vadil pe ccl ce-1 serveste, ii trebuie o ambiantä vie, lar nu un sistem mecanic, impersonal, pe care nu-1 poti consulta si, eventual, interpcla. Si cafenelele stilt in scAdere ; dispare Terasa Otetelesanu" celebra terasil undc se intilniscri
timp de decenii poetii i prozatorii pentru a face loe Palatului Telefoanclor ; dispar o seamä dintre vcchile localuri de taifas, scbwartz si joc de biliard ; locul le e luat de magazine cu clever mare, cum sint, de pild5, reprezentantele de automobile. Cel mai mare magazin universal" bucurcstean in aceastä perioadà este Galcries Lafayette", pe Calea Victorici, ocupind localul, mult mirk, al vechii firme Socec", care famine de altfel, cu cOrtile papetäria ei, ca un raion sau despärtAmint in noua intreprindere. De un nivel mai putin pretcntios, cu articole mai icftinc, sint, pe Calea Victoriei, in fata Postei centralc, si pe Calea Grivitei, in fata Gärii de Nord, magazincle universale Sora". In ultimii ani inainte de cel de-al doilea rOzboi mondial, in perioada 1935-1939, comertul bucurestean adage punctul sOu culminant. Numilrul maga-
zinelor e maxim ; pe sttizi intregi, ele formeazä un sir ncintrcrupt. A flucnta e asa de mare pe Lipscani, inch se intcrzice circulatia vehiculelor pe portiunca dintre Smirdan si Piata Sf. Gheorghe. Dar nu numai centrul e plin de pravAlii ; acelasi spectacol il aced Calea Grivitei, de la intretäierea cu strada Buzesti,
Fig. 107 Mania Dragon& lescu
Nicuvestità in perioada dintre cele
doul azboaic
184
www.dacoromanica.ro
rnondiale.
(M.1.13.)
pina departe dincolo de garä, Dudestii, de dincoacc de Traian pinil la inceputul Vitanului, Calea Mosilor, dc la bulevard pinä la Obor ; Oborul insusi e plin de pravalii i clepozite cu marfuri necesare taranilor, dc la caciuli, hainc, articole de botez i nunta pina la cherestca, butoaie, vasäric, sticlarie, fieraric, recipiente de tinichca i aramà. De altfel, o data cu cresterca considerabila a orasului, atit ca suprafata, cit ca populatic, incepe sa Sc produca fenomenul aglomerarii magazinclor pe cartiere; tendinta e ca ficcare cartier sa giíseasca, in cuprinsul lui, toatc
poporami", alcatuit in jurul generalului Al. Averescu.
produsele
innoitoare. in loe s-o rcalizczc, cl mcrsc pe dru-
de
care arc ncvoic ; accasti
tendinta
se va accentua dupa cel de-al doilca razboi mondial si-si va afla, in ultimul dcceniu, o infatisatoare expresie in corectcic i chiar elegantele magazine-standard
alimentare, aprozarc, piinc, carne,
produsc zaharoase, ferometal etc. care se intilnesc pina in cele mai depártate colturi ale fostelor mahalale.
adus rezultatcle la care ca era in drcpt sa se astepte
si ca au impins pc unii fruntasi cu convingcri dc dr. N. Lupu i Grigorc Iunian si se stinga dcspartä de partid si sa formeze grupari proprii. Tot o dcziluzie a fost i noul organism Partial,/ Accsta din urma, remarcabil ostas, se bucurase dc mare popularitate in timpul si la finele razboiului ;
el agitase problema raspundcrilor" pcntru gravele deficiente, materialc si morale, constatatc in anii 1916-1919 si se prezenta ca exponent al unei miscari murilc batute ale politicianismului ; unii dintre colaboratorii sal se dovedira oamcni de afaccri, iar Bucu-
restii vazura arzind stocurilc de marfuri ale aprovica sa zionärii Antrepozitelc Giagoga, de pilda dispara urma malversatiunilor. In accstc conditii, c natural ca nici cele doua guvernari ale Partidului poporului (13.111.1920 17.X11.1921 si 30.111.1926 2.VI.1927) si nu fi corespuns asteptarilor. E naturala, de asemcnca, despartirea de partid a fruntasului dr. Petal Groza care intemeiaza o gruparc Mulpmea plimbIndu-se pc Calca Victorici hum Capsa i pato'; Fig. 108 pe dreapta firma primului bufet automat din Bucurepi; din sus de ea, blocul Imobiliara. (S) Fotografie din perioada premerglitoarc celui de-al dollca rasboi mondial.
EVOLUTIA VIETH POLITICE
,.
Cele doua mari reforme, votul universal si improprietärirea taranilor, formulate inainte de izbucnirea primului razboi mondial si realizate dupä terminarca lui bineinteles, in limitele pe care le impu-
neau interesele statului burghez au avut adinci influente asupra vietii politice. Partidul conservator, format in primul rind din proprietarii de mosii bizuindu-se pe regimul electoral cenzitar, dispare o data cu disparitia acestuia din urma i cu micsorarea considerabilä a bazei economice a celor dintii. Dispare, cam in acelasi timp, prin moartea lui Take Ionescu (1922), si Partidul conservator-democrat, prea mult legat de persoana intemeietorului isefului ski. Apar, in schimb, noi formatii politice. Primul, in ordine cronologick e Partidul taranist. Ar fi fost ncvoie de un organism care sa urmarcasca sistematic i staruitor ridicarea i intärirea economica 5i culturalä a taränimii, lipsita atita vreme dc conducatori proprii i formind, in regimul cenzitar anterior, zestrea" electorala a guvernelor ce se
ri
.,,,......
succedau la cirma OHL Dar in loc si mearga pe accst
drum, si stäruie in aplicarea consecventa a principiului care fusese la baza aparitiei lor, taranistii fuzionarä cu Partidul national din Ardeal, care primise i ramasitele takiste, si alcätuira astfel un organism cu ideologie hibrida, in care influenta conduccrii blajene, dc tendinta conservatoare-reactionarä, se
-
dovcdi preponderentä. Nu e de mirare dcci ca cele doua guvernari ale national-taranistilor" (16.XI. 1928 18.1V.1931
si 6.V1.1932-14.X1.1933)
n-au
insemnat un real progres in viata taranimii, n-au 185
www.dacoromanica.ro
proprie, Frontal Plugarikr, Cu un program avansat, prog resist.
Primul razboi mondial, Care pricinuise poporului multe suferinte, foamete i ruina cconomica, a grabit procesul de radicalizare al mawlor, iar exemplul Revolutiei din Octombrie si victoria proletariatului rus au influentat lupta muncitorilor din tara noastra. In Moldova, demonstratiik muncitoresti, grevele mincrilor, petrolistilor i forcstierilor luau amploare, in timp ce in teritoriul ocupat dc trupelc germane, organizatale socialiste, actionind In ilegalitate, chcmau poporul sa se impotriveascä jefuirii tarn de catre ocupanti. In Transilvania, lupta dc clasä a prolctariatului se imbina cu lupta impotriva asupririi nationale. In acestc conditii, manifcstatia de la Bucuresti din 13 decembric 1918 in Piata Teatrului National inabusita singeros de guvernul liberal greva general:a' din octombrie 1920, care a ridicat la lupta mari pierden i
aproape intregul proletariat din Romania, a scos in evidenta gradul de radicalizare i capacitates de lupta revolutionara a clasei muncitoare". Se produce acum un proces de clarificare ideologica, o profunda
schimbare in felul de a gindi al clasei muncitoare. In sinul partidului socialist apar si se dezvolta grupele comuniste ; sociaJitiisi masele muncitoare incep
sa se orienteze tot mai hotarit spre ideile marxismleninismului. In mai 1921, Congresul general al Partidului socialist, reunit in
zilele de 8-10, la
sediul din strada Acaderniei al ziarului
§i continuat apoi, in zilele de 11-13, la clu-
bul din strada Sf. Ionia, a hotärit, Cu o majoritate zdrobitoarc de voturi, crearca
Partidului
Comunist din Romania i afilierea lui la Internationala a III-a. In perspectiva istorica a celor patru decenii ;i ju-
matate cc au trecut de atunci, crearea Partidului Comunist din Romania a marcat o etapa noua, de o covirsitoare importanta, in lupta proletariatului si a maselor muncitoare din tara noastra. Chiar de la primul congrcs, partidul §i-a inchinat toate fortele pentru
triumful marelui ideal socialist". Dar prin programul
sau revolutions; Partidul Comunist a devenit imediat tinta atacurilor atit ale guvcrnului din acel moment, condus de generalul Averescu, cit ;i ale guvernului urmator, in frunte cu Ion I. C. Bratianu, O marc parte din congresistii care votaseri inftintarea Partidului Comunist au fost arestati, li s-a fäcut procesul cunoscut sub numele de procesul din Dealul Spirii" (1922) i, in cele din urma, in 1924,
Partidul Comunist a fost pus in afara legii, raminind In accastä situatie timp de doua decenii, pica indata dupä 23 august 1944. Si-a continuat Irma activitatea in ilegalitate (vezi fig. 109-110), indrumaid munci-
torimea pe tcmeiul hotarkilor congreselor sale, in special ale Congresului al V-lea (1931), si organizInd,
in perioada de plina criza economica si de scadere a salariilor, o serie de actiuni greviste i revendicative, marcate de demonstratiile muncitorilor ceferisti
bucuresteni din 29 ianuarie 1931, februarie 1932, 28 ianuarie 1933, i, indeosebi, 2 februarie 1933, cind partidul a aplicat o forma inalta dc lupta a clasei muncitoare greva cu ocuparea intreprinderii, insotita de organizarea unei largi miscari dc solidaritate In afara'. In fata amploarei luptelor muncitoresti care primejduiau insesi temcliile politice ale regimului burghezo-mosieresc, guvernul a recurs la masurl extreme : decretarea starii de ascdiu cu tribunalele si
curtile militare respectiNe si o noua desfiintare" a Partidului Comunist ilegalizat inert din 1924. In lata acestor masuri represive, Comitetul Central al Partidului Comunist a hotarit masuri pcntru declan-
sarea unui nou val de greve, la Ateliercle Grivita si in centrele feroviarc din tara'. La Bucuresti, lupta s-a desfäsurat sub conduccrea directa a organizatii-
lor de partid de la Ateliere, undc s-au evidentiat zeci zeci de activisti revolutionari. Muncitorii i
dc la Grivita declara greva, ocupind intreaga incinta a Atelierelor si cerind respectarea drepturilor cucerite anterior, eliberarea conducatorilor arestati, ridicarea stärii de asediu i existenta libera a sindicatului a cornitetului de actiunc (vezi fig. 111). Ca si la 13 decembrie 1918, autoritatile au raspuns cu gloantc la cererile indreptatitc ale muncitorimii : in dimincata zilei de 16 februarie, armata, adusi in graba in jurul Atelierelor, trage in grcvisti ; multi dintre ei sint ucisi sau raniti, peste 2.000 sint arestati. In proccsul
de la Craiova, proces care a avut un larg ecou international, determinind numcroase solidarizari cu cei udecati, conducatorii clasei muncitoare in frunte cu Gh. Gheorghiu-Dej i Chivu Stoica au fost con-
damnati de Tribunalul militar la muncil silnica de la 15 la 25 de ani. Dar cu toate aceste mäsuri, guvernele nu au izbutit si opreasca mersul inainte al miscarii muncitoresti din tara noastra. Luptele ceferistilor de la Grivita au relevar combativitatea revolutionara a acestui detasament al clasei muncitoare, hodrirea sa de a-si apira interesele vitale", inscriindu-se
totodati printre primelc mari actiuni ale prolctariatului mondial:, impotriva1 fascismului"1. Activitatea
Partidului Comunist a continuat atit direct, cit sub alte forme, in special sub aceea a comitetelor antifasciste ; in iunie 1933 s-a constituit in Bucuresti Comitetul national antifascist, alcatuit din muncitori §i intelectuali de la studenti la profesori universitari, literati si artisti care au editat in octombrie un buletin, iar in anul urmator s-a format un comitet
similar al femeilor. Tot in 1934, in august, a luat fiinta Asociatia Arnica U.R.S.S.", grupind pe cei care se interesau de marea tara vecina çi urmärind sa aduca la cunostinta publicului romanesc realizarile acesteia. S-au constituit si o serie de alte organizatii
ca Liga muncii (1933), Blocul pentru apararea libertatilor democratice, Comitetul pentru arnnistie, Reuniunea universali pentru pace (1937) etc. Dar toate accste organizatii, dupa o existenta legalä 1 Nicolae Ceausescu.
186
www.dacoromanica.ro
mai mult sau mai putin scurta, sint dizolvate de
inscmnat o imbunitatire a situatiei economice si financiare, grav atinsa de criza mondiala, imbunlt5tire folosind in primul rind burghczici, si o degrevare a prinimii chiabure si a mosierimii prin legca conversiunii datoriilor agricole. Dar sub ea
autoritati. , Partidul liberal, care guverneazä si de data aceasta,
ca si in epoca anterioara, cel mai mult (1918-1919, 1922-1926, 1927-1928, 1933-1937), urmäreste in mod stäruitor dezvoltarea si intärirea burgheziei, pe de o parte prin legiuirile sale, pc de alta prin institutiile financiare de care dispune. In prima guvenare de patru ani, el alcatuieste, dar tara' respectarea formelor legale prevazute, o nou'l constitutie (28 martic 1923) si face sa se voteze de eitre Parlamentul ski o serie de legi organice privind administratia,
a avut loc i cresterca curentului de extrema dreapti,
care a fost lasat s'a actioneze. Dcziluziile provocate de guvernarile deficiente ale noilor formatii politice, averescana i national-taranista, precum si de accca, falimentarä, a guvernului
de tehnicieni in fru. nte cu N. Iorga (1931-1932), ca i metodele
i sectarismul Partidului liberal folosisera, in ultima analiza, acestui curent ; dupa vcnirea
finantele, bogätiile subsolului etc. Spre sfirsitul legislaturii, se produce, Cu asentimentul sefului partidului
la putere in Gcrmania a lui Hitler (1933) ciracul lui Mussolini, devenit repedc superior" ca metoda, organizare si cruzimc, profesorului ski curentul de extrema' dreaptä isi modeleaza actiunca potrivit exemplului de la Berlin, cu sugestii i stipendii primite de acolo. Constituindu-sc ca partid, in 1929, sub numelc Garda de fier si sub conducerea lui Cor-
Ion I. C. Bra'tianu, renuntarea la drepturile sale a
mostenitorului tronului, principele Carol (4 ianuarie 1926). Reintoarcerea acestuia dupä mai bine de patru ani (6 iunie 1930) provoacli o sciziune in Par-
tidul liberal: in timp cc majoritatea e contra celui reintors, minoritatea, in &unte Cu Gheorghe Bratianu,
neliu Codreanu
fiul lui Ion I. C., e pentru i determina, in cele din urma, recunoasterea faptului implinit. Cca de-a doua
o alta ramurk in fruntc Cu A.C. Cu-
za exista mai de mult
guvernare lungi (1933-1937), sub conduce= lui Gh. nurescu, a dupi cc I. G. Duca e ucis
Fig 109
acest curent ajunge in lupta
Casa din strada Mitropolltal Grigore tu. 69 In care a nvut loe Confcrinta pe tul a ccfcriltilor In mulle 1932. (1.1.)
-
'.
e
.
t
-
*
'
l44114.
" rfr-
.4
'
3
"N.
311":.
1
-' 11I
'
www.dacoromanica.ro
187
s.
_ .
-11
"10, s,
1
,Fig. 110 Casa din strada Ecoulul nr. 29 In care al uncsionat In 3E/11/1932 In ilegalitate redaciia organului central al Panidolui Comunist Roman Sdoteian (LI.)
Fig. Ill
Atelierele C.F.R. Grivna In zilele marlior lupte ale muncitorilor ceferisti din 15-16 februarie 1933.(I.1.)
GC
}
_
s.
o
al
188
www.dacoromanica.ro
directä, la alegerile din decembrie 1933, cu guvernul si Partidul liberal, pe al drui presedinte, I.G. Duca, il asasincazil.
Reinfiintatä sub numcle de Totul
CRE$TEREA POPULATIEI $1 A SUPRAFETEI BUCUREFTILOR. NOI CA RTIERE
pentru tara", fosta Garda' face o propaganda intcnsä, in special in rindurile tineretului ; paralel cu cresterea
puterii lui Hitler, a indräznelii lui Mussolini si a rebeliunii lui Franco, in Spania, sporeste numärul partizanilor ; asa incit, in alegerile din decembrie 1937, in care pentru prima data' guvernul nu reali-
In 1918, capitala numira 382.853 dc locuitori, Cu 1.305 mai putin dccit in anul precedent (384.158).
zeazi cota majoritarr de 40% din numirul votu-
Era, pentru india datä, de la 1880 incoace, cind se inregistra nu numai un deficit considerabil in ce priveste numärul niscutilor fatä de al mortilor
rilor, aceastä formatie extremistä reuseste alcaga' 66 de deputati si da multora imprcsia ca la noi alegeri
3.931 fatä de 13.631, fenomen explicabil din cauza dar si un diferitclor consccinte ale rizboiului
va spori considcrabil, ajungind repedc o forti hotäritoare. Acest fapt determina intreiga dezvoltare ulterioarà a politicii interne. Spre a bara calca sprc putcre formatiei lui Codreanu si nevrind si apeleze
deficit ablaut, noii-vcniti, din provincic si din satele
la national-tileinisti, al cäror sef, Iuliu Maniu, fäcca, si principial si personal, o opozitie tenacc,
rcgele chemi la puterc formatia Goga-Cuza, tot de dreapta, dar advcrsarä gardistilor" ; iar cind accasta se dovedi a nu putea impiedica excesele partizanilor ei, recurse la misura extrema' a deshintarii tuturor partidclor politice si la instituirea unui regim de dictaturä, inlocuind constitutia votati de guvemul liberal in 1923 printr-o alta, care ii &idea puteri foarte mari (februarie 1938). Noul guvern, cuprinzind citiva fosti prim-ministri si o serie de consilieri regali, sub presedintia mai intii a patriarhului Miron Cristea, apoi, dupä moartca acestuia, a lui Armand Calinescu, institui o nouà i unic5 formatie politic5 : Frontul Renasterii Nationale. Dezvoltarea politicii europene, in care Germania
vecine, nemaiacoperind golul provocat dc marcle numär de morti. Deficitul rclativ se mentine si in 1919, cind statistica inregistrcazä 8.137 de näscuti fati dc 10.307 morti, dar numärul locuitorilor orasului crest; in totalitatca lui 389.078 prin afluxul noilor-veniti. Cresterea e de circa zecc mii pc an in anii urmätori, pin:1 in 1927, cind populatia Bucurestilor atinge 472.035 unitäti. In 1928, adäugindu-se si comunele suburbanc 12 la numiir, uncle din ele ftind creatii recentc, de dupä rizboi cifra se
ridici la 569.855. De aici inaintc, sporul anual e mult mai mare, el variind izare circa dou'azeci trcizeci de mii. De la 599.782 in 1929, populatia trcce la 631.288 in 1930 anul recensämintului la 661.295 in 1931, la 708.943 in 1933, la 786.929, in 1936 si la circa 870.000 in 1939, cind izbucncste cel de-al cloaca rizboi mondial. In dot.tizeci si unu de ani, populatia Bucurestilor a crescut asadar cu 127% : e tea mai ,,,are creftere Inregistratcl in cum,'
impune tot mai mult hotiririle ei, excrciti o influenti directä i imediatà asupra imprejurärilor interne de la noi. Dupä conferinta de la Miinchen (octombric 1938), in care Cehoslovacia fu sacrificatä de aliatii sal apuseni in timp ce Uniunea Sovieticä era gata sä-i acorde asistentä militará, presiunca hitlerismului spori asupra sud-estului europcan. La noi sasii isvabii hitleristi au planuri de dominatie, iar gardistii inmultesc actele de tcroare. In martic 1939, aruncind la o parte once ipocrizie, trupele blindate ale lui Hitler ocupi Praga si intreaga tarä, Cased ca nici de data aceasta si Sc produc5 reactia Apusului. In fata amenintärii tot mai evidente, guvernul roman, sub presedintia lui Armand Cilinescu, ia doui mäsuri care par, la prima vedere, antagoniste : incheie, la 23 martie, un tratat comercial cu Reichul, prin care acesta îi asigurä, in conclitii avantajoase pentru el,
isioriei sale.
petrolul i griul nostru. Pe de alta parte, cam in acecasi vreme, acceptä garantiile" politice ale Angliei,
se cráciese o serie Intreag5 de tcrenuri viranc cuprinsc
hitleristä
incheind cu ea un tratat in acest sens (13 aprilie 1939). Credea seful guvernului roman fäcindu-si iluzii ca astfel vom putea scipa numai cu sacrificii materiale. L-am auzit repctind aceasti vorbä :
dau petrol si gnu ca sä nu dau singe si pämint". In aceastä situatie fu gäsitä Romania la izbucnirea cclui de-al *doilea rizboi mondial, la 1 septerrbrie 1939.
Ca o consecintä a acestei crested, se mareste si supra-
fata orasului. Nu in aceeasi proportie, deoarecc de la 5.614 hectare in 1918, ca atinge 7.800 in 1939, asadar,
sporeste cu numai circa 39%. $i asa e foartc mult chid ne gindim la raportul intre suprafata i populatia marilor centre europene, cind constadm, dc pilda, cl Bucurestii au, la acceasi suprafat5, o populade de aproximativ patru ori mai mica decit a Padsului. Nu e de mirare dcci el, din lipsa vcniturilor comunale necesare, lucrärile edilitarc sufcrä, cl, la sfirsitul rästimpului de (Iota' decenii dintrc cele dow1 fa..zboaie mondialc, foarte multe case din cartiercle
de margine, la mahala", n-au nici lumina electric% nici api curenti, nici canalizare. Crestcrea mai micA a suprafetci orasului in raport cu aceca a populatici
se explici mai intii prin faptul cl se parcelcaz5 in vechiul perimetru, pe de aid parte prin cresterca In Ind/lime a constructiilor. E perioada cind apar blocurile", cind case Cu mai multe ctajc i apartamente se construiesc pe toatc artcrcle principale. Dintre cartierele noi care iau nastcre prin parcclama tercnurilor viranc in cuprinsul vcchiului perimctru al orasului, semnalim, mai intii, pc cele din partea de nord, asa-ziscic parcuri". In stinga $osclei Kiqselef, cum mergi spre Bäncasa, se complctcazi 189
www.dacoromanica.ro
-f1111 Fk
I
-' y,: o
,
J. 1.
'Pm
.
Fig. 112 Locuinte ieftine".
0.6
(I.C.S.O.R.)
parcul" Delavrancea si se infiintcaza parcul" Domeniilor pe un tcren al Ministerului de Agricultura §i Domenii, cu case tip vila, construite pc parcele date nu numai functionarilor zisului minister, dar §i altora. In partca drcapta a soselci se completeazi Parcul" Filipcscu unde-si ridica locuinte somptuoase bogatasii capitalei ia nastcre Parcul" Bonaparte, iar mai spre miazänoapte, intrc oseaua Jianu azi Aviatorilor i lacul Herästrau, un al treilca,
in care o parte c formata de parcelarea Uzinelor comunale Bucuresti (U.C.B.), parcelare inaccesibili insa slujbasilor märunti i lucritorilor acestci institutii. In aceeasi regiune de nord, i anume, la nord de $oseaua stefan ce! Mare, intre velodrom si hipodromul Floreasca, ja nastere Parcul" Tunari, marginit spre räsarit de Bulevardul Barbu Vacarescu. In locul gropii" lui Ouatu dupa numele lui Constantin Ouatu, proprietar de terenuri de aici se ridica, intre Bulevardul Filantropici azi 1 Mai
si Calca Grivitei, un cartier intreg ; unde a fost groapa", umpluta i nivelata, se amenajeazi o gradina publica, iar lir' 1ga ea se inaltä scoala i biscrica (1928-1934). Casele sint modcste la uncle ajungi cu mina la acoperis; mai toate au grädinitä, cu flori §i pomi i, adeseori, cite o boltä de vita. Mai spre
nord, c un alt cartier, in preajma fostei gropi" a lui Cutarida, cel cu fabrica de carimidä ; aici s-au construit si case tip locuinte ieftine" (vczi fig. 112). Groapa mnsái, umpluta i ca, s-a transformat, ca accea a lui Ouatu, intr-o grädina publica, pusä in valoarc complet, prin instalatii i amenajari pcntru copii i printr-un stadion, abia in anii din urma,
dupa al doilea fázboi mondial. Cine vede astazi
aceste dota' carticre nici nu-si poate inchipui macar cum aratau ele prin 1910, cind in fundul gropilor" pline de balirii se adäposteau caramangiii" i manglitorii", adica pungasii Bucurestilor. In partea de vest a orasului semnalarn mai intii cartienil ingincrilor cefcristi, in dreapta Cali. Grivitei, chiar in fata Girii de Nord, apoi cartierele noi din preajma Cotrocenilor: unul jos, in lunes Dimbovitei, format din vile, multe din ele apartinind ofiterilor, altul sus, pc margines platoului, in coasta 5co1ii de razboi (azi Academia militara generan). Un cartier nou ja nastere i intre Cales Plevnei i Splaiul Indcpendentei, pe o parcelare a domeniului militar. Se completeazá
i
cartierul Sf. Eleftcrie, trasindu-se
sträzi noi, cu nume de medici, i construindu-se, ca prctutindeni in parcuri, case in forma de vila, cu parter i etaj, inconjurate dc verdeata ; toatc accstca apartin burgheziei, in timp cc lucratorii locuiesc in case saracacioase, la mahala". Intre Cimitirul Ghencea i Drumul Sara
cäruia in mod grcsit i s-a spus chava vreme Drumul Serii (vezi mai jos, p. 225) este parcelarea Ivänescu. O asemenea parcelare intilnim si in partea de miazazi a orasului, intrc sanatoriul de tuberculosi si strada Pieptinari: ea se datoreaza fostei institutii ccferiste
Casa muncii". O a treia, de mai rnici proportil are loc pe tcrenul fostului sanatoriu Sutzu, la trinetäicrea strizilor Mintuleasa i Dimitrie Racovitä, in partca de rasarit a orasului. In aceeasi parte sint §i parcurile Radorin i Berindei, intre Calca Dudesti §i oseaua Vitanului, precum i Parcul Mihai Bravu, intre Soscaua Mihai Bravu i oseaua Vergului. In sfirsit, la sud de intretaierea oselei Iancului cu oseaua Pantclimon, la Vatra Luminoasa, se infiinteaza un nou carticr de locuintc tip, construitc de
190
www.dacoromanica.ro
fosta institutie a Asigurarilor socialc. Alituri de aceste cartiere i parcuri noi, iau fiinti o serie de mici par-
Dar alaturi dc accasti crestere in suprafald este cresterea In bid/time, care, ea mai ales, permite cazarea
celari, pe diferite terenuri particulare. Ele cuprind citeva case, de obicci in acelasi stil, grupate in jurul unei singure sträzi sau inträri" ; frecvent este tipul
rare de parcele de Cátre oameni Cu venituri modcste,
populatiei mereu adäugite. Imobilc cu multe etajc si apartamente, asa-zisele blocuri", in care locuintele, economic calculate, se in§iri ca cclulcle intr-un fagurc, apar pretutindeni. in special centrul, unde tcrenul e din ce in cc mai scump, marilc artere, in primul rind cele dota bulevardc, care taie crucis orasul, si Calca Victoriei, apoi çi celelaltc cal si, de la o vreme, chiar strizi mai putin insemnate \N'id ridicindu-se imobilcle inalte cu rindurilc de ferestre la fel, adevarati stupi omencsti carc uncori se transforma in vicspare. Uncle blocuri au cite saptc-opt ctajc, ca blocul Carlton", de tristä amintire, dirima de cutremurul din noiembric 1940 si in locul caruia s-a construit un altul solid, ca blocul Wilson", ca blocurile simetricc de lingä Biscrica Italianä sau
muncitori din fabrici, ceferisti, setebisti, rcangajati militari, functionari miírunti. in felul acesta se inte-
cele din spatele Ion, pe strada Vasilc Conta. i uncori puteai sä intilnesti ca, dc pildá, in strada Maria Rosetti,
meiazä Ddmeiroaia, la sud-cst-est de 'Bucurestii-Noi, Ce/atea Voltmldreascd, spre Afumati, i Apdrdto.rii Pa/riel, intre $oseaua Oltenitei i oseaua Berceni,
una lingi alta, o casa vcche, bätrineasca, de la luceputul veacului al XIX-lea, avind in fatä ccrdacul cu stilpi sculptati, alituri casa vagon" a cclei de-a doua jumätäti a veacului i indati dupi ea blocul" sau macar blocusorur caractcristic perioadci dintrc cele doui rizboaie mondiale.
a doui constructii laterale si o a treia in fund ; citarn,
dintre numeroasele grupuri simetrice de acest fel, pe acelea, infatisitoare, de pe Bulevardul Balcescu, Bulcvardul 1 Mai, strada Cobilcescu, strada Maria Rosetti etc. Dar pe Ruga' faptul cil, trcptat-treptat, tercnurile
virane din interior se parceleazi si se acoperi de constructii noi, trebuie subliniatä infiintarea a o suma' de cartiere märginase, dincolo de limita orasului. Ele iau nastere fie prin improprietirirea demo-
bilizatilor din fázboiul 1916-1919, fie prin cumpi-
tustrele cu fosti combatanti. Dincolo de groapa Floreasca se formeazi, incepind de prin 1922, o nota aglomeratie, cu scoala respectiva. Pe izlazul comunal al Dudestilor sint improprietäriti, in 1930-1931, o seamä de locuitori, in jurul unci mai vechi asczäri
rázletc de prin 1919-1920; astazi carticrul poartä numele de Parcul Libertatii si nu trebuie confundat cu parcul numit la fe!, din Cimpia Filaretului, unde a avut loe Expozitia din 1906. In preajma fabricii de cimcnt Titan" azi Bucurestr si apoi a marilor uzine numite astizi 23 August" si Republica", se dezvolta cartierul Bolla Alba, cu muncitori de la aceste intreprinderi i mici functionari. Cefcristii Sc nazi in special in unghiul cuprins futre calle fcrate cc duc spre Chitila i Mogosoaia, formind
comuna Grivila; ea avea in 1930, potrivit recensimffitului, 5.759 de locuitori. La aceeasi datä, comuna Lttpeasca, pe soscaua spre Alexandria, numära 9.805 locuitori ; si ea, ca i Grivita, e alatuitá exclusiv din parceliri. O alta aglomerare suburbanä, Progresul, ia fiintä in partca de miazizi, pe Soseaua Giurgiului; infatisarea nu corespunde irisa numelui. Dincolo de
podul Colentinei, unde era limita orasului, se formeaza, incepind din 1924, de-a lungul soselei spre Fierbinti, o nota aglomerare numitä Andronache. Paralel cu aceste noi aseziri suburbane, care, dezvol-
tindu-se, tind sa se uneasc5 cu orasul propriu-zis, cresc si cele existente dinainte de 1916. In aceasta categorie inträ Mililarii, unde sint multi subofiteri, cu populatie ceferisti si de muncitori
NO1LE CONSTRUCTII. MI JLOACELE DE COMUNICATIE
Sc construicste pc c.apete, atit de particulari, cit si de institutiile dc stat. Sc construicste atit inaintc de 1929, in epoca prosperitätii", chut preturile crcsc continuu, cifra de afaccri sporestc i capitalurile invcstite se amortizcazi relativ repedc, cit si dupi 1929, adica dupa izbucnirca crizei, cind, din cauza supraproductiei, se produce crahul de la bursa din New York si preturile coboarl catastrofal. Capitaliude disponibilc se investesc in clädiri, mai ales legca asigura constructiilor noi dota' avantajc substantialc, anume, scutirca de impozitc pc zcce ani si inchirierea libera, deci la pretul pietei, mult urcat fatä de pretul rcgimului legal impus de Icgca prelungirii contractclor dc inchirieri. In intervalul 1920 1934 indusiv se ridic.:a in capitalà 29.518 cladiri, maximum fiind atins In anul 1928, cu 3.484 de clädiri.
inglobeazi toate aceste asezäri din jur, dupi cum
Multe institutii de stat ii fac localuri proprii, infitis'Atoare. Se terminä clidirea cca nouà a Universitätii, inceputi inainte de rIzboi, pe strada Edgar Quinet, strada Academiei si cele dota bulevardc, ocupindu-se astfcl, impreuni cu vechiul local, tot patrulaterul mirginit de amintitcle artere. Facultatca de drcpt ¡si inaltä mai tirziu, in 1935, dupä planurile arhitcctului
inainte, in decursul secolelor, inglobase satele vecine,
Petrc Antonescu, o frumoasa clidire separata
unul dupa altul (vezi si mai jos, p. 255).
extremitatca tercnului dcstinat initial Garii ccntralc
slujbasi de la Regie, &masa, vechea asczare dc 11110 lacuri, cu restaurantele ei avind peste proaspät, scos din lacul vccin, Colentina, care se intinde de-a lungul soselei spre Urziceni. incetul cu incetul, orasul
la
191
www.dacoromanica.ro
si apoi, dupa ce s-a renuntat la accst proiect, Cetatii univcrsitare (vczi fig. 113).in vccinatatc se construieste
cu bani strinsi prin subscriptic publica un cámin al studentilor. Licecle i1i fac, multumita eforiilor colare care procura fonduri de la parintii clevilor respectivi, clàdiri proprii impunatoare. Citärn, printre
cele mai mari, cladirea Liceului Mihai Viteazul",
unele din ele de mari proportii, cum e aceea din pini la palatal Academici de inalte studii comerciale si industriale azi Institutul de studii economice Vladimir Ilici Lenin" (I.S.E.) din Plata Romana. Trebuie subliniat numai faptul cä ele sint numcroasc ca o buna parte adesea cea mai mare a cheltuiestrada arhitcct Mincu, linga Piata Filantropiei
accca a Liceului Gheorghc Sincai", pe Calca SerbanVodä, in fata cociocului" (vezi fig. 114), a Liceului
lilor de constructie respective n-au fost date de
Dimitrie Cantemir", in partea opusä a orasului,
Tot initiativci i contributiei particulare se datoreazä
pe strada Viitorului, clädirea nou infiintatului liceu pcntru copiii din carticrul Calea Dorobanti-Floreasca, liccu numit la inccput Mihail Eminescu", apoi Titu Maiorcscu" ; in accastä monumcntali clädire se aflä
ridicarca a o serie dc biserici in diferite parti ale orasului. Mult mai incapatoare decit cele vechi,
azi scoala medie nr. 7 Ion Luca Caragiale". Si celelalte licce noi cum sint, de piltra, Spiru Haret iAurcl Vlaicu isi construiesc localuri proprii. Colegiul
Sf. Saya" isi modernizeaza i mareste asezarea, iar Liccul Lazar" adauga s'AH noi placutei elidid din marginea Cismigiului. Se mareste i cladirea Politchnicii, din strada Polizu. Una din cele mai impun'Atoare clädiri si mai bine asezate, cu o frumoasa perspectiva, este accea a Scolii de razboi azi in fata Academia militara generará (vezi fig. 115) cärcia se inaltä Monumental croilor patrici ; a fost terminata in 1940. Nu c cazul ar fi si fastidios a anta aici toatc clädirile noi destinate invatamintului de diferite grade, de la simplele scoli primare
stat, ci de cei interesati, adica de pärintii elevilor.
jucrate solid, din beton armat i cu materiale de buna calitate, unele din ele sint adevärate reusite arhitectonice. Citarn astfel biserica din Parcul Domeniilor,
lingi Arcul de Triumf, inceputa in 1937 si care nu s-a terminat inca de impodobit ; ea are intrarea, catapcteasma si o serie de elemente decorative din marmurä sculptatä. Tot asa, biserica Sf. Vineri-Noua,
de pe Bulevardul Basarab, a cirei fatada cuprinde un mozaic de mari proportii in tonuri pastclate. Monumentala biscrica Sf. Elefterie, nu departe de gratioasa ctitoric omonitni a lui Constantin cupetul (vezi mai sus, p. 101), ar fi cistigat cu siguranta daca turlele mici erau mai bine proportionate in Fig. 113
Facultatca de drept, cildire de o armonie c1asic3; 1ntre coloane, statufle marilor jur4ti ai lumii, construitl In 1935. (S)
1
t
192
www.dacoromanica.ro
2
aI
r410
if
-
j.
/4
fi
4.
V... is
a
Fig. 114
. ,=
t_
I-iceul Gheorghe Sincai". pe cal. 5erban-Vodi; In Cap intrirli, bustul mArclui clnurar transilvinean. (1.C.S.0.11)
Fig. 115 Academia Milhari general! 11 blocurik noi cc o Incadreazi.
,
4\
II 4
-.10
,.7f-
193
www.dacoromanica.ro
Ell Ell
111111 111111111
In" .t
"71rarar'w4E:1, 'kirk&
not_
111-11".. , .1r1f 1
II." I
- mtinnie_ä
.
,
!!.iflhuI
!k:iar .
-
MY, ,
..s
4 cs
t.
Fig. 116 Fostul Minister de Interne, azr Sediul Comitctului Central al Parddului Comunist Romin. In prim plan, curter Palatului RepuWeil. (S).
taport Cu masiva turli centrali. O mentiune meritii si Biserica Italiani, in drimidi aparentä, avind alituri campanila caracteristicil. In total, s-au construit in intervalul 1919-1944, in oras si in suburbane, 23 de biscrici noi, afarä de acelca ale altor confesiuni, de läcasurile altor culte. Statul doteazi citeva din ministere cu localuri noi sau mireste pc cele vechi. Din prima categoric fac parte Ministcrul dc Interne, inceput in preajma celui de-al doika rizboi mondial, si Ministcrul de Externe, care a inlocuit impodobitul Palat Sturdza din Piata Victoriei. Sint clädiri monumentale, construite cu griji, din materiale de buna calitate (vezi fig. 116-117).
Ministerul de Finante ii construieste un nou local in fats celui vechi, pe Calca Victorici, pentru administratia centralä, si o serie de imobile, reusite,
pcntru administratiile sale financiare i pentru perceptiile sale care stiteau pini atunci in clidiri improprii, plitind, pc deasupra, i chirii mari. Ministerul
de Rizboi mireste vechiul local din Plata Valter Miricineanu, i construiestc alituri, in continuare. Tot aläturi de vechiul local fosta casa Vcrncscu dar separat dc ,el, Ii clädeste Ministcrul Economiei
Nationale un inalt imobil parter si opt etaje din virful ciruia se ponte vedea tot orasul. Clidire noui, masivà, e si aceca a Prefecturii Politiei capitalci
azi sediul central al Militiei ; ea a indus si:clädirea
veche, mult mai modestä. In preajma celui de-al doilea rizboi mondial se incepe noul local al Bincii Nationale, alituri de cel vechi i mult mai mare decit acesta (vezi fig. 118) ; de asemenea, localul, impresionant, al Administratiei centrale a Ciilor Ferate, in fata Girii de Nord (vezi fig. 119); ambelc vor fi terminate dupi 23 august 1944. Gara mult sporiti sub raportul capacititii de trafic, cauta si imbracc o haini noui, adäugindu-si un portal monumental, cu coloane de
granit (vczi fig. 120). Decenii a durat constructia Muzeului etnografic de la Sosea, azi Muzeul de istorie a Partidului Comunist, a miscArii revolutionare i democratice din Romania ; inceput
inainte de 1916, arhitcct fiind Ghica-Budesti, el a fost terminat abia dupi eel de-al doilea rizboi mondial ; clidirea, monumentalä, din cirimidi aparentä, avind chenarele usilor i ferestrclor din piatrà sculptati, este o podoabi a orasului. In 1927, un incendiu distrugea palatul regal ; noua clädire, mai vasta, se datoreazi arhitectului Nenciulescu ; la impodobirea ei au lucrat o scami dintre marii nostri artisti ; darn, de pildi, !titre altele, pictuTonitza. Neat numai cà temelia constructici n-a fost mai ridicati, asa inch partcrul si domine Calen Victoriei, nu sa fie dominat de accasta ca acum. Astäzi palatal a devenit sediul Consiliului dc Stat i eel mai marc muzeu de arta rii al Muzeul de arta al Republicii Socialiste rile lui
194
www.dacoromanica.ro
_.; 7-2 III Hi MI Ail SI FR En ninimmram urn
Fri
VIII
min'I
MI MI Mail MI !ell MI MI VIM
:a gi Two ni
F
Romania
dupa cum Luvrul din Paris, vechiul
Fig. 117
Clidirea Costului Minister de Extcrne, azi Presedintia Consi-
liului de Ministri, In Piala Victorici. (S.)
palat al regilor Frantei, a fost transformat in cel mai mare muzeu al ei.
Masa cca mare a constructiilor bucurestene in intervalul dintre cele doul razboaie mondiale o
formeaza insa constructiilc particularilor, multimca de case, mici, mijlocii i mari, care se ridica prctutindeni, de la centrul ocupat de blocuri de raport si de magazine pini la marginca mahalalelor. Sint case de toata mina si in toatc stilurile, intr-un amcstec caleidoscopic : pe acccasi strada gasesti tot ce poftesti.
Variatia e foarte mare, ochiul e necontenit solicitat de imagini diferite ; unitatea stilisticà, arhitectonica sufera insa. Doar uncle cartiere, construitc mai in urma, in care s-a impus un anumit tip de cladire, nu de stil cum sint cartierele de vile de la Cotroceni sau din parcuri se prezinta mai unitar. Societatea comunalä de locuinte ieftine ii continua activitatea. La fincle anului 1931 ea construise 2.835 de asemenea locuinte din care 1.640 avind numai partcr, iar 1.195 pact. i etaj. Pe de alta parte, Casa autonoma a constructiilor, intemeiata in 1930, inccpc si ea si cladeasca, dar pe o scara redusa ; pina in 1935
nu ridicase decit circa 70 de locuinte individuale in cartierul Cotroceni si 22 de apartamente in 11 imobile in parcelarea de la Vatra Luminoasi. In aceeasi parcelare construieste si Casa asigurarilor socialc apartamcnte pentru asiguratii ei, pentru uncle categorii de functionari publici i citiva scriitori. Altele se fac pe Bulcvardul Lacul Tei, altelc pe Soseaua
Iancului etc. Dar toate accste locuintc ieftinc" au doua cusururi fundamentale : sint foarte putinc in raport cu ccrintele si mai ales sint scumpe, revin la preturi prea ridicatc fata de veniturile lucratorilor, ale muncitorilor din industrie i comcrt. Dc accca se putca spune, pe drept cuvint, in 1935, ca pinà atunci se construiserä, de fapt, locuinte ieftinc numai pentru micii-burghezi" i ea nu se facuse nimic pentru populatia säraca". La acea data, cind existau in Bucurcsti 82.600 de cladiri, s-a constatat statistic ca circa 250.000 persoane" reprezentind aproximativ o
treimc a populatici capitalei locuiau in circa 125.000 camerc", deci doui persoane de camera ; problema, pcntru cei cu venituri mici, era o adevirata plaga". Se preconiza o solutic radicalä", constind din numeroase apartamente pcntru familii de cinci persoanc, suprafata cladita minimá fiind de 10 m2 de persoana i costind circa 140.000 de lei ; suma, imprumutata de stat sau de municipiu, era rambursabila in 20 de ani, cu o anuitatc de 7.200 lei anual, deci 600 lei lunar la un salariu de 3.000 de lei, ceca ce reprezenta 20%. Din ncfcricirc, solutia a ramas numai in stare de proicct ; nici statul, nici
municipiul n-au finantat o asemenca campanic dc constructii.
Se dcschid bulevardc i strazi noi. Citam astfcl Bulcvardul Marästi, paralcl cu oseaua Kissclef,
www.dacoromanica.ro
195
fäcind legiltura intre hipodrom strada P.S. Aurelian, Bulcvardul Dr. Calindcru azi Bulcvardul Eroilor carc prclungeste strada Stirbei-Voc15 pinä la Acade-
pc lingä Ilipodromul Florcasca, spre miazänoaptc, iar vechiul drum la Lacul Tciului devine Bulevardul
mia militati generan, punind in valoarc sprinceana"
Sc deschid numeroase sträzi in carticrele noi, in
platoului pe care se aflä aceastä institutie i ing5duind
parcuri, in parcenrilc din interior sau din suburbane. La 1 iulie 1933, numärul bulevardelor, sträzilor, splaiurilor, aleilor, pasajelor si funditurilor bucurcstene atinge cifra dc 1.960 (o mic nota sute saizeci). Pc accastà suprafatil sporit5, cresc si mijloacele de comunicatic. Tramvaielc cu cal sint inlocuite pretutindcni prin tramvaic clectrice ; ultimele sapte vagoane cu tractiunc hipo" dispar in prim5vara lui 1929. Traseul pe uncle striizi strimte i aglomerate din ccntru c modificat, iar capul liniilor se mutä tot mai departe, sprc periferie. In 1930 numirul cantorilor transportati este de 133.324.200. Reteaua atinge, in decembrie 1935, lungimca dc 86 kilometri si 700 metri, calc dublä, iar personalul de toate catcgoriile, 4.893 persoane. in mai 1936 cxistau 352 de vagoanc
Lacul Tei, punind in valoarc intreag5 accasti regiune.
una din cele mai frumoasc perspective bucurcstene. Magistrala Nord-Sud ajungc acum pinä la Magistrala Vest-Est, cxpropriindu-se i därimindu-se ultimelc case din portiunca finalä, intre actualul bloc Wilson si Biscrica Icnei. Sc inccp, in preajma cclui dc-al doilca rizboi mondial, in 1936, formele pentru exproprierca a nu mai putin dc 111 (o suet' unsprczece) imobilc, spre a se putca prclungi Bulcvardul Coltci pirn ¡os la tata ; costul accstci operatiuni dc marc amploarc, comparabil5 cu str5pungerea Butevardului Haussmann la Paris, este dc 373.685.516 lei ; ca va fi gata abia in 1943, si bulcvardul se va inaugura in luna noicmbric a acelui an, luind numcle de Bulevardul Brincoveanu (azi Bulcvardul 1848). in partea
dc nord a orasului, Bulevardul Barbu Väckescu, pornind din 5oscaua tcfan cel Marc, este prclungit,
motor si 259 de remorci ; pcntru gararea lor erau cinci dcpouri, pc soselele Bonaparte si stefan cel Mare, pe Calca Serban-Vociä, la Cotroccni si la
PtLtcui cel nou al Bincli Nationale, fatatla principall spre
Bucurestii-Noi. Printr-o lege votatil in aprilic 1935, Societatca Tramvaiclor Bucuresti capat5 exclusivitatea tuturor transporturilor mecanice de cantori in
Fig. 118
ser. Doarnmi. in primul plan, drcapta, intr.. la Biblioteca Centrala de Sur. (A.)
+Os
-
t1
julI
1111 fir IL
OAR MR'
LI
Eli
in cc
Pi' Tt.s.
'VOL '6V% .r. n"'
I.:.
11101
40-, -
_
196
www.dacoromanica.ro
um
git
10
I II
au,
/5112111
Me)OW a Fig. 119 Palatal administrativ al Cailor Petate &amine, devenit ulterior sediul Miaistelut Cililor {-Crate. Fotograrie luata lnainte de construirea inctdreaz) astazi palatu In drcapta i la stInga. (S.) blocurilor Fig. 120
Gara dc Nord. (S.)
-7
-
'
197
www.dacoromanica.ro
comun, asadar si a autobuzclor, pe teritoriul orasului
al suburbanclor lui. Pind atunci transportul cu autobuze, care luase o mare extindere indatä dupä si
rizboi, era asigurat de diferiti concesionari particulari
sau dc societiti ca Sardat"-ul de scurti durati ; vehiculele lor insà 15sau foarte adesca de dorit sub multe raporturi. In mai 1936, S.T.B.-ul avea in circulatic 150 de autobuze ; numOrul lor creste, in anul urmitor, la 316. Pentru ele incepe si se construiasci in 1938 un depou special in oseaua Panduri.
Noile mijloace de comunicatie, aviatia i radioul,
cuceriri strilucitc ale stiintei modern; apar si ele in Bucurcsti, indati dupi rizboi. Dad pini in 1916 exista numai o aviatie militark avind aerodromul la Pipera (circa 141 de hectare), dupi incetarea ostilitáçilor ia nasterc
i aviatia civilà,
comerciali.
aprilic 1920 se intemeiazi Compania franco-rominii de navigatic aeriana, cu capital romOnesc, dar subventionati si de guvernul francez, polonez i cehoslovac ;
populare rominesti pini la concertele simfonice opera', apoi conferinte, informatii si reclame comerciale. Nunfirul ascultkorilor a crescut repede ; bucurestenii, mari amatori de noutate i distractie, au adoptat dc indata noua inventie ; cci care nu puteau sA-si procure un aparat cu limpi, perfectionat, dar costisitor si crau multi din acestia ascultau la cel simplu, cu galena", tinind la ureche receptorul. In 1928 erau In ora; 14.587 de abonati la radio ; in
1930, dupi doi ani numai, ei ajunseseri 48.505. Am avut, imediat dupä ràzboi, i un serviciu public de radio-telegrafic ; prin el se puteau trimite telcgrame in strOinitate mai iute decir prin telegraful obisnuit. Telefonul a luat o mare extensiune ; modernizarea retelei i introduccrea in locul centralclor manualc a centralei automate, intr-un imobil special construit, pe locul Terasei Otetelesanu, s-a ficut prin Societatca
anonimä români de telefoane, infiintati in cu capital strain (american).
1930
ea asigurà traficul aerian pe unja Bucuresti-
Belgrad-Budapesta-Viena-Praga-Paris, intr-o direc-
Orasul este legat deci de o serie de mari centre; ulterior se Incheie conventii cu sociefiti strOine care asiguri comunitie, Bucuresti-Istanbul intr-alta.
LUCRARILE EDILITARE
catia pe cale aeriani i cu alte centre europcne. Aeroportul se afli la Bineasa (128 de hectare) ; aici ateri-
zeazi avioanele companiei franceze Air-France", care fac legatura cu Occidental, ale acelei poloneze
Luceirile edilitare incearci sa çinà pasul cu cresterea suprafetei i populatici orasului. Se pune in primul
Lot", care uneste Danzigul si Varsovia cu Sofia,
rind problema apei potabile si a celei pentru nevoile
Salonicul, Atena, Rodos si Lydda, in Palestina, ale companiei cehoslovace C.S.A.", ale celor douä companii italiene, Ala Littoria" i Avio Linee Italiane", unind Bucurestii cu Roma si Torino, ale companiei germane Deutsche Lufthansa" din Berlin si ale
industriei i salubritätii. Gintititile pe care le primcsc Bucurestii se dovcdesc tot mai insuficiente, in special in timpul verii. Se fac lucräri importante atit la Arcuda,
companiei ungare Malert" dc la Budapcsta. Tot Bineasa este i aeroportul avioanelor societAtii roma-
nest ,,Lares", care in maximum trei ceasuri ating marginilc tOrii. Un al doilca se infiinteazi la PopestiLeordeni (circa 136 de hectare); pentru aviatia spor-
mirindu-se si debitul
i
puritatca apei filtrate din
Dimbovita, cit si in regiunea Clinceni-Slobozia, unde se capteaz5, prin puturi colectoare, o serie de izvoare subterane, intocmai ca la Bragadiru i Ulmi (vezi mai sus p. 127). Cantitatea de apà pompati anual In oras trece de la 29.127.000 rn3 in 1923 la 42.500.000 In 1938;
tivi este si aeroportul Giulesti (163 de hectare), iar pcntru zborurik Bra motor ale planoristilor, acrodromul Dudesti-Cioplea (circa 64 de hectare); toate functioncaz5 la finele perioadei de care ne ocupAm,
totusi, ea nu ajunge; chiar daci n-ar fi pierderile de pe conducti i risipa unora dintre cetiteni, care, sprc a-si ricori, de pildi, pepenii sau sticlele de vin, Iasi si curgi peste ele in nestire apa de la cismea, tot e insuficienti. De aceea, in 1939, se pune in lucru o
in 1939.
nouà captare, de data accasta din riul Arges, in dreptul
In cc priveste radiodifuziunca, Inceputurile ci la Bucuresti dateazi din 1925, and Asociatia prietenilor radiofonici a ficut o serie de auditii publice utilizind postal experimental al Institutului electrotehnic uni-
comunei Crivina, la vest de Bucuresti ; apa urmeazi si fie adusä printr-un canal deschis, in lungime de 22 de kilometri, pini la comuna Rosu, si de aici trimisi apoi in oras. Lucrarea va dura ani de zile si se
versitar ; s-au adOugat apoi emisiunik postului Direc-
va termina dupi al &ilea rizboi mondial, inaugurindu-se la 7 noiembrie 1950. Sc incepe totodati siparea de puturi la mare adincime intre 160 si
tiei gencrale P.T.T. Societatea rominil de radiodifuziune numiti la inceput Societatea de difuziune radiotelefonici din Romania s-a intemeiat la 22 dccembrie 1927, iar emisiunile ei regulate au inceput
la 1 noicmbrie 1928. Postal de emisiunc, pe unde medii de 364,5 metri, a fost instalat la Bineasa, nu departe de aeroport ; mai tirziu, in 1939-1940, s-a construit i un post pe unde scurte, dc 32,5 metri. Programcic cuprindeau muzici variati, de la cktecele
230 de metri chiar in interiorul orasului, obtinindu-se o apä buni i foarte curad. Desi debitul lor e relativ mic, utilitatca acestor puturi s-a dovedit mai ales in timpul celui de-al doilea rizboi mondial, cid,
din cauza bombardamcntelor aeriene, o parte din conducte Rind scone din functiune, locuitorii unor cartierc s-au aprovizionat cu api de aici.
198
www.dacoromanica.ro
Retcaua dc conductc principale, numite i artcre, si de conducte secundare, pentru distribuirea apci in
oras, crcste. Ea va ajunge, prin lucrárile Uzinclor Comunale Bucuresti (U.C.B.), de la 51, respectiv 332 de kilometri, in 1923, la 108, respectiv 725 km in 1942, aladar mai mult decit dublu. Sc instalcaza, in diferite punctc, fintini tisnitoare sau havuzuri, rcluindu-se oveche traditie ; uncle din ele, ca Fintina Zodiacului, in fata
Parcului Libcrtatii, executan in 1934 de arhitectul Octav Doicescu i ingincrul Dorin Pavel, sau Fintina Mioritii, din fata Vilci Minovici, la osea, sint remarcabile, adevarate opere de arta. Se instalcaza de ascmcnca inovatic fericitä mici fintini cu 3.0 potabila, foartc apreciate de cetateni in timpul verii ; numärul lor se va inmulti considcrabil dupa al doilea räzboi mondial. Rcteaua de canale, pentru scurgerea apclor uzate, menajere sau industriale, crestc si ca in proportic : de la 285 km in 1923, ajungc, dupa 19 ani, la 614 km, deci iarasi mai milt deck dublu. Dimbovita, in fundul transcii ei,
devine un adevarat canal colector";
apele ci slut permanent poluate de reziduurile uleioase ale uzinci de la Grozavesti si de tot ce aduc
a apelor aduse din Ialomita, asigurindu-se astfel un debit suficient si constant Colentinei in lunile de vara, s-a inceput curatirea si amcnajarea salbci de lacuri din jurul Bucurcstilor. Rind pe rind au fost asanate, pinä in 1939, lacurile Bäneasa (40 dc hectare), Herastrau (77,4 hectare) si Floreasca, lucrärilc continuindu-se, in perioada urmatoarc, la Lacul Tei (150,6 hectare, imprcuna cu Floreasca), apoi la lacul Fundcni (120 hectare) si urmind sa se termine cu lacul Cernica. In felul acesta s-a rcalizat si se realizeaza o marc opera
edilitara, importanta nu numai sub raportul igicnic, dar si cstetic si recreativ, crcindu-se o adevarata podoaba a orasului, o zona de recrcatic i agrcmcnt si influcntindu-se in bine si microclimatul bucurestean. Cici, paralcl cu asanarca lacurilor, se lucrcaza, inccpind din 1936, lila amcnajarea Parcului national azi Parcul de culturil si odihna Herasträu pc un vast teren cuprins intre Soseaua Kisselef i lacurile Herastrau si Florcasca. Sc expropriaza citcva zcci de locuinte mizcrc de altfel si o intreprindere industriala, se fac plantatii, se trascazi alci, si in citiva ani, pini in mai 1939, se inzestreazä Bucurestii cu
cel mai vast spatiu verde" din cuprinsul lui. Mai
canalele orasului. Din aceasti cauza, aspectul ci nefiind din cele mai atragatoare si mai ales din nevoia de a se
inaintc inca se amcnajasc Padurca Bancasa, deschizindu-se drumuri si construindu-sc un rcusit restau-
prin lucrari incepute la 16 padurea si lacul Snagov, la o distal* de 35 de kilomctri nord de oras. Acccsul
obtinc de-a curmezisul capitalei o mare artera de
rant; de ascmcnca
circulatie, larga si infatisatoare, s-a ajuns acurn citcva deccnii la concluzia acoperirii Dimbovitei, printr-un
septembrie 1929
planscu de beton (proiectul din 1934). Operatia s-a realizat partial, pe portiunca cuprinsa intre Calca Victoriei i Podul erban-Vocla (1936) ; unii sint de
acestei ultime paduri era insa dificil pcntru marca multimc, din cauza lipsci unui mijloc dc transport
pärere ca ea sa fie continuata spre a avea cit de curind
o larga artera, care, impodobita cu pcluze de iarba si trandafiri intre cele trei parti carosabile, sa straban Bucurestii, de la Ciurel pina dincolo de Abator. Ea ar deveni sustin partizanii acestei solutii dad s-ar face si constructiile corespunzatoare de imobile pe ambele laturi, unul din cele mai frumoasc bulcvardc
nu numai ale tärii, dar ale Europei. Exista insa si o alta solutie, care e mai costisitoare, a pasträrii Dimbovitei neacoperite cu debit sporit, de aria curan, deviindu-se cursul ci spre miazazi, in partca actualmente acoperin i insotindu-1 de o salbi de oglinzi de apa", incepind Cu un lac mare la Ciurcl, continuind cu o serie de lacuri sub cornisa, la Cocioc Balta Alba, si ispravind cu lacul, amenajat, de la Leordeni. Aceasta solutie pastreaza orasului elementul natural, viu, care e apa curgatoare i c mai indican
pentru imbunitatirca microclimatului bucurestean. O lucrare hidraulica importantä a fost &Apnea unui canal in drcptul comunci Bilciuresti de pe Ialomita, care aduce o parte din apele acestui riu sprc a spori debitul Colentinci si a asigura astfel nivelul lacurilor In curs de asanare in jurul capitalei. Aceasta operatic de asanare a lacurilor Colentinci, mai inainte adevarate focarc de infectie din cauza apclor statute si a tintarilor, a inceput sa fie realizatä in noiembric 1933, dupa ce fuscse in prealabil studiata ani de zile. S-a creat din lacul Buftca, un mare rezervor de acumulare
ieftin si permanent. In partca de räsärit a Bucurcstilor s-au facut uncle mici lucrari de amcnajarc in padurca Pustnicul, pe malul bàlçii Pasarea, in fata manastirii Cu acelasi nume. S-ar fi putut spori spatiilc verzi", in
chiar cuprinsul orasului, Cu atit mai mult cu cit planul de sistematizare din 1935 prevedea o suprafata considerabila de tcrenuri libere care urmau sä fie plantate. Lucrul nu s-a fäcut atunci ; o scama de asemenca spatii libere au fost parcelate cazul parcelarilor Florcasca i Vatra Luminoasa ; se va realiza dupa 23 august 1944, in cadrul unui plan consccvent urmarit. Pe malul lacurilor asanatc iau nasterc, in ultimii ani ai perioadei dintrc cele doua razboaie mondialc, stranduri i cluburi sportive, multe insä din accstea din urmi au un caractcr cxclusivist, nu sint acccsibilc oamenilor muncii. Stranduri se infiinteaza si in cuprinsul orasului: la $oseaua Kisscicf ccl mai marc in dreptul Strazii Izvor (Strandul Bragadiru"
azi Izvor"), apoi la Ciurcl, la Ghcncea, la Gara de Est, in sfirsit, strandul de lux, cu valuri, de la Lido" (vezi fig. 121). Pentru luminatul orasului, accentul cade acum pe clectricitate. Gazul aerian continua sa fie intrcbuintat atit pe strazi, cit si in case, dar in toatc constructiile noi din cartierelc ccntralc li intr-o scama din cele vcchi se introduce lumina cicctrica. Pe bulevarde, pc artcrcic
principalc, pe multe dintre strazi se instalcaza bccuri Cu incandescentä. Dar mahalalelc rämin inca ani dc
www.dacoromanica.ro
199
de sistematizare", publicat in 1935. El cuprindca o serie de principii si directive juste ; din picate, aplicarca lui a fost, sub multe raporturi, defectuoasii. Vina o poarti i diverscle interese particularc care au prevalat asupra celor gencrale. Un excmplu in aceasta privinta unul dintr-o mic este strimtarea Magistralei Nord-Sud, incepind din dreptul strizii C.A.
Rosetti spre miazinoapte, din cauzi ca proprietarul terenului de pc latura stinga, un personaj influent politic, fost dc mai multe ori ministru i putred de bogat, n-a admis si i se expropricze portiunca neccsat* portiune pe care a ridicat blocul Lido. In rezumat, punind laolalta realizarile cu deficientele, pozitivul cu negativul, stabilind, cu alte cuvintc, suma, se poatc totusi afirma ea, sub raportul cdilitar, s-a facut, in intcrvalul 1919-1939, un efort in vcdcrea modemizarii Bucurestilor. Nu s-a filcut insa atit cit trebuia, si, mai ales, efortul n-a fost uniform si echitabil disiribull. S-a dat, ca si mai inaintc, atentie deose-
biti centrului, cartierelor locuite dc cei avuti, ficindu-se prea putin pentru cartierele marginase, locuitc de muncitori, de lumea ncvoiasi.
VIATA CULTURALR Fig. 121
Strandul co valori, Lido. (A.)
zile Bra lumina. Meriti sa fie relevat faptul ci in 1935,
din totalul de 158.043 de gospodirii, cite numarau Bucurcstii, numai 63.346 sau circa 40% avcau instalati clectricitate, restul dc 94.697 utilizind tot vechile mijloace de luminat. Abia din timpul primariatului lui Dem. Dobrescu incepe preocuparca pcntru extin-
Fcnomcnul de centralizare, de concentrare in Bucuresti pe care 1-am observat in viata industriala a Ord este si mai vizibil, se manifesta in mai mari proportii in viata culturali. Sint sectoare intregi in care majoritatea absoluta a manifestirilor, in altele marea majoritate, iar in citeva unanimitatca lor au loe in capitala OHL Bucurestii absorb fortele de crea-
tic, actioneaza ca o mare pompi aspiratoare, spre
Bellu. A inceput si functioneze la 25 ianuarie 1928;
paguba cclorlalte centre. Oameni de stiinti, literati si artisti din restul orasclor tirii universitare sau neuniversitare cauta Cu tot dinadinsul si vini la centru" ; Viafa romiineascd, importanta revista iesear* se muta la Bucuresti ; tot aici paradoxal Ii are sediul i asociatia care urmireste ridicarca vechii si glorioasei in ale culturii capitale moldovenc. Invatamintul bucurestean de toate gradcle cunoaste in perioada 1919-1939 o noui dezvoltare, care foloseste insi in primul rind burgheziei i tarinimii chiabure. Cel superior se completcaza prin inftintarea Facultatilor de farmacie i medicini veterinara, a Academiei de inalte studii agronomice (1929), a colii superioare de arhivistici i palcografie i prin transformarea $colii de poduri i osele in $coala politehnica, adaugindu-i-se sectii noi. In invatamintul secundar sau mediu sporesc liceele teoreticc (Spiru
prima persoani incincrati a fost Profira Ficraru,
Haret", Aurel Vlaicu", Mihail Eminescu", Iulia
casnica, dc 40 ani".
Hasdeu" etc.), de asemenea liceele" termenul acesta i gimnaziilc comerexerciti un adevirat miraj ciale, industriale, profesionale, tehnice, de mcnaj etc.;
derea rctelei in cartiercle märginase ; lucrul insa merge incet, i izbucnirca celui de-al doilea rizboi mondial gascste o serie din aceste cartiere intr-o stare deplora-
bili sub raportul lucrarilor edilitare. Cele doui uzine, de la Grozivesti i Filaret, ambelc termoelectrice, nu mai sint suficiente. De aceea se instalcaza, prin intreprinderea strainä Brown-Boyen, si se pune in functiune, in primavara lui 1931, uzina hidroclectrica de la Dobresti, pe cursul superior al Ialomitei, curentul fiind adus in capitalä printr-o finie de inalta tenshine si transformat de la 110 kilovolti la 30 si a. poi de la 30 la 5 kilovolti. O inovatie care a provocat mari discutii si n-a fost
admisi dc titre biserica a constituit-o Crematoria, pcntru incincrarea mortilor. Clidirea s-a inaltat pe dealul ce domini Valea Plingerii, in coasta Cimitirului
In privinta sistematizirii orasului s-a ajuns, pe tcmciul lucrärilor unci comisii, la planul director 200
www.dacoromanica.ro
CONSTANTIN C GIURESCU
ISTORIA BUCURESTILOR
Harta nr, 3
BANEASA
COM
o
2 k in
BUCURESTII
aine3c' os° -
Flittina Miorita
Vila 0
iNTRE
He , ras
1 IULIE 1831 si 23 AUGUST 1944
Minovici
so
/I e
Rond
'era Bahntmednd
iir Arnod T F. F.
Hip TraP
-Ape,
Wedsa
Pepin/era-
4'0
r'ast räu
utullw Criclun
Fabr airinnda
o
Hag/ Tudorache Q cy.
0
At*/ C R
o
COLENTINA
Rond IL
Palatul Damn 6hica
143
Vayeene
a
Fati P000v/ci
Fa& cir, _Cupric/a.,
Ate CFR Lawn
easca
110
by,
a
Vi
Cyn.Colinn
5rThcove3nu0
Hanu/CA
Spitalul
Colent
II
Parcu/ Greet
Ga a ber(deEs
Eder de ret4,,,
Moen nurei
Belvedere ,4 C. A M
I, CD
Cara de
Acaaerm Rom
Nord
in Capra
inf,ran
z.
0 /7
Mon
Dinky Cok
I
ncu Nou
fC
S
s
Mi/ 'tar/
31
Statule Leui
Cotroceni
fa Coro/ de 1.1
Griddr: a. Castripaaia fr
C?rnpul
-a CO
J3 34
Ora n
n,sla
Reno,
Ca,
Supendiri de &ill)°,
1/0/e,
I
53
Mon frollor5aoi4y.
(Worni.nberg)
e
aL9.18°
N.:11°nel, mm11,1110
k
r
a.
;.."
Circa, Sido/, iatui
Casa Soare
Josh
Cotroceni
tisnitoare
.°
SpHa/ml
Panduri
°
itropolia:
V'
I,
a a,
Seo ale
era
..CiaCanU/
ociP U 14,
sr r.
Cadina...
La seple nuci
I' ,' * Cimpla e'2.*
re Datnnesti
Libertitil I
*t Serninaridui t .q Oa a
he
rirlirul
26 Facultatea de Drept 27 Statuia Kogilniceanu 28 Liceul Oh. Lazar 29 Busturde din Cimigiu 30 Mon Erodor francezi
8 Dep
1
1
Central
31 Larul Universal 32 Min. Justifiei 33 Monitorul Oficial
I Piafa Victoriel 2 Mai ay/ Zoologic 3 Monetiria I muz Etnografic)
34 Min. Lucarilor Pub/ice 35 ArhiveleStatului
Crematoria
36' Casa Miha/ache Chica 37 Casa de Depuneri si Consemnat/uni 38 Hotel de France 39 Banca Marmorosch Blank
4 Insti tutul Geologic
5 Min. de Externe 6 Monumental Aviatori/or 7 Bufetuf 8 Primiria sect IV Verde 9 Scoala de Forlorn's/ Sosele 10 'Mon. Erodor C.F.k 11 Palatul Adm . CFR. 12 Casa Cerkez 13 Pa Istul Cantacurino 14 Casa 043sescu
Bellyful
Observ astronoinic
milder
44 Libriria Alca/ay 45 Libriria Carteo Romimeasci
Cit4m
r°
Seraan
4.,,
' Vodi t
r
46 Scoala de Arhitecturd 47 Banca Na.tionali
- Belhi-
9
areidinirii
iSrae/
15 Casa CI Trubetzkoi 16 Casa Oh. Manu
I
de
zarzavat
"4,
17 Casa Scar/st Kretzulescu (muz &amino -Rus) 18 Casa Monteoru 19 Min. Finante
-- .
.,
i
//
i tt's
i
.
C
J
// \\/// /N ,
.,
o".
48 Bursa '.9-52 Statude Ghstazir,h'ehade
LEGEIVDA
-
20 Palatal Stiitey 21 Hotel Athenie Palace 22 Casa rn. Aman 23 Casa Librecht ( Fifipescu) 24 Fundatia Dalles 25 Casa de Culturi a student/for
40 Libriria Socec 41 Prefectura Politiei Capita/a/ 42 Casa pictor Gh..Titta-rescu 4,3 Elbe/a Spita/e/or Clyde
6radina
Primele
Inchisoarea
PO
Clidiri
Viciresfi
Q.
Rédulescu , M/hoi Vitezu/ Spiru Haret
de tremvai cu cal It
8/PC trice
Statui
Q O. Pa rcuri-isi grao'ini ft L Vita- de vie t t t Cimitire
53 Spita/u/ Cap
54 Min. de Domenii 55 Palma C A . Rosetti 56 Statuia C Brincoveanu
57 Iv/la:ma (Plata Romei) 58 Fintins Cantacuzino
POLONIC
www.dacoromanica.ro
numarul lor total atingc cifra dc 106 (o suta sase). In invatamintul primar se ajungc in 1934 la 181 (o suti optzeci i unu) de scoli, dintre care 140 de stat
Gheorghe Titeica matcmatici, Ion Cantacuzino si Constantin I.
si publica invatatii nostri dc scamil
in
Parhon in medicina, Traian Savulescu in stiintele natural; Horia Hulubci in fizica, Nicolaic Iorga
si 41 confesionale ; ele adapostesc 47.735 dc cicvi eleve si au un corp didactic de 1.305 persoanc. In acelasi an, numarul gradinitclor este de 82 (71 de stat si 11 confesionalc) cu 124 de conducatoare si 6.254
Vasilc Parvan in istoriografic i arhcologie, Simion Mehedinti in geografic i etnografic, Ludovic Mrazck in geologic, Emil Racovitä in spcologic i atitia altii. Aici se ridica o nouil i numeroasa gcncratic de invatati i cercetatori stiintifici, in toatc domeniile, de la
de copii. Sc infiinteaza amine pentru studenti si studente atit pe facultati, cit si regionale, pc judete precum si internatc pcntru clevi ; se sporcste
biologic si tchnica, pina la disciplincle umanistc.
de asemenca numärul burselor ; fata dc epoca antee un progrcs ; totusi, nici rioara 1878-1916 uncle, altelc nu sint suficiente sprc a asigura tuturor elcmentclor inzestrate dar sarace fii dc posibilitatca de a-si face tarani si de muncitori studiile. In fclul acesta, forte care ar fi putut spori patrimoniul cultural si tchnic al natiunii se picrd, ramin ingropate, nevalorificate, in lumea satelor si a perifcriilor orasclor. Si acum, ca si in epocile anterioare si ca intotdeauna
Apar institute stiintifice noi, de la Institutul de scruri si vaccinuri Dr. I. Cantacuzino" (1 aprilic 1921) si Institutul dc chimic industriala al Universitatii (1920), la ccl de ccrcetari agronomice (1927) (vczi fig. 122) si la cel zootchnic (1930), de la Institutul roman de energic (1926), de igienil si sanatate publica (1927) la Institutul experimental pentru cultivarca i fermentarea tutunului (1929), la cel de cercetari forcstiere (1933), la Institutul central de statistica (1934). In domeniul istoriografici, mentionam Institutul de
peste tot, in toate Odle, csentiala pcntru viata
istorie nationalk infiintat, in prima lui forma, in
culturala este opera de crealie origina/d, in stiinta, lite-
1931, si Institutul de istorie universala (1937). Nu e
ratura si arta, contributia nota prin care natiunca
cu putinta, in cadrul accstei lucrari, sà citim toatc
sporeste atit patrimoniul sat', cit si pe acela al umanitatii. In privinta aceasta, Bucurcstii au o larga parte; se poate spune, faril exagerare, ca majoritatca accstor creatii originale au loe in capitala tarii. Aici cercetcaza
institutele, societatile i asociatiile care urmaresc promovarea tiinçci, niel tipariturile lor, periodice sau nu.
si
Fig. 122 - Institinul agronomic Nicolac 13Alccscu. (P.B.)
u,
I
www.dacoromanica.ro
201
Gala Galaction si George Cälinescu evoca cu talent Bucurcstii de la fincle veacului precedent si cind se manifestä ca romancieri Gib Mihkscu, G.M. Zamfirescu i Radu Tudoran. Poezia are in Tudor Arghczi pe cel mai strälucit reprezentant al ei ; teme, nuante i modaliati formale noi ies la ivealä in poeziile lui I. Minulescu, Al. Philip-
pide, G. Bacovia, Ion Pillat, Ion Barbu, V. Voiculescu.
In ara, manifestarea principalii e tot pictura, ca in epoca precedenti. Tonitza e in fruntea strälucitci si variatei grupe de maestri care cuprinde pe Pätrascu, Pallady, Stefan Popescu, Buncscu, Iscr, Rcssu, Steriade, Däräscu, Teodorescu-Sion. Talcnte noi se ridici : Demian, Lucian Grigorescu, Ciucurenco, Adina Moscu i atitia altii, unii frinti de boalä i mizerie inainte de a-si fi dat deplina m'Asura. Numcroase
expozitii la Atencu, la sala Dalles" aratä publicului bucurestean originalitatea i varietatca picturii roma. neti contemporanc. Dar aläturi de picturii, inregistram opere de valoare si in sculptura. Unele din ele, ca statuile lui Kogälniccanu (vezi fig. 123) si Brincovcanu de O. Han, statuia soldatului francez si accea a centaurului de I. Jalca, bustul lui Dclavrancca de C. Mcdrea, impodobesc pietcle i grädinile orasului. Pe linga' vechca pinacoteca' a statului, se infiintcazä, in 1933, pinacoteca municipiului, in casa, donatà in acest scop, a amiralului Urseanu. Anassie Simu däruicste statului, in 1927, muzeul ski cuprinzind opere de valoare picturi, desene si sculpturi, romincsti si sträine strinse cu pasiunc i pricepere in cursul unci vieti intregi. In fostul palat al artelor
Fig. 123
Statuia lui Mihail Kogillniceinu, in piala Kogillniccanu. (A.)
Ne märginim sä afirnam numai ca ele sint numeroase, ca se publicä mult si din cauza accasta calii ca se tinde spre o specializare tatea suferà uneori
tot mai accentuatä. In vederca stringerii relatiilor culturalc, se infiinteazä, in 1924, Institutul francez de
din timpul expozitiei de la 1906 se infiinteazä Muzeul militar, iar in casa Moruzi zisä si casa cu lanturi de pc Calca Victorici (vezi fig. 51) ia nastcre, in 1929, Muzeul municipiului Bucuresti, cuprinzind tot fclul
de märturii dcspre trccutul orasului. O mentiunc specialä se cuvine Muzeului satului, infiintat in 1936:
e un muzcu etnografic de o deosebità insemnätate (vezi fig. 124).
Pentru prima datä, Bucurestii au, in mod permanent, o opera' si o orchestra filarmonica', ambelc
inaltc studii in Románia, cu sediul in Bulcvardul Dacia, iar in 1933 Institutul de cultura' italiana in România, in casa Discscu, pe Calca Victorici. In
creatii românesti. Spectacolele cclei dintii, in localul fostului Tcatru Lyric din Piata Valter Märkineanu,
literaturä domina' romanul ; in epoca anterioarä accen-
Folcscu, Niculcscu-Basu, Steránescu-Goang5, con-
tul chuse pe nuvelä. E vremea cind Liviu Rcbreanu dä la ivealä puternicele opere: Ion, Padurea spInzuralilor, Rdscoala, primul si ultimul din aceste trci romane infätisind viata rcalä, rara idcalizarca senaratoristä, a täranului român dc dincolo si de dincoace de Carpati. E vremea cind Sadovcanu publica' trilogia istoricä : Zodia Cancerului, Nunta domnilei Ruxanda §i Fralii Jderi, acesta din urna o impresionana fresa a epocii lui Stefan cel Marc. E, in sfirsit, vremea cind apare seria de romanc incepind cu La Medeleni ale lui Ioncl Tcodoreanu, liricul icsean mutat in cncrgeticii Bucuresti, aceca a lucidului i subtilului Camil Petrescu, accea a fecundului Cczar Petrescu, cind
ccrtele celei de a doua, la Ateneu, unde publicul
spectacole in care se releva' artisti de talia lui Gheorghc
ascultà capodoperele muzicii universale, bagheta tinind-o un George Georgescu, Ioncl Perlea, Alfred Alcssandrescu i uneori insusi George Encscu, contribuie mult la formares culturii muzicale bucurestene. Teatrul continua marea sa traditie, actorii nostri
ajungind si se impura si intr-un ccntru atit de pretentios ca Parisul: cazul Marioarci Ventura, Elvirci Popescu, Alicei Cocea si a lui Yonnel, inca* o dovadä a capacitätii artistice românesti. Meritä si fie relevatil
nu numai inmultirea teatrelor, dar si inflorirca, in accasa epoca', a unui gen nou : revista sau tcatrul de estrada', ale ckui spcctacole montate de C. Tänase la
202
www.dacoromanica.ro
Carabus, gradina dc vara de pe strada Academici, unde e azi Ministerul de. Interne, si de Nicu ianu la Alhambra", In dosul Postei, fac si se descreteasci multe frunti i satisfac, prin criticilc lor spusc
ttt t
Ii
in glumi dc insusi Tinase, de Stroe, de Vasilache, pe bucuresteni, mari amatori de opozitie, intotdcauna dispusi si combata" stipinirea. Opereta, in schimb, unde stralucea N. Leonard, e in scadere ; s-ar zice
ca o data' cu moartca acestui talcntat interpret, in 1928, genul insusi primestc o gret lovitura. Caractcristica e difuziunea cinematografului e spectacolul cel mai frecventat ; numirul sälilor crcste continuu : :
In 1939 ele ating cifra maxima i cuprind sali modernc ca Aro" (azi Patria), pe locul fostei case Marghiloman,
1
sau Scala" (azi Republica"). De altfcl, o data cu progrescle tehnicii, dupa introduccrca sonorizarii, cinematograful ajungc si faca o conc-urenta reclutabili tcatrului: cl devine spectacolul preferat i tipic epocii
noastre, spectacolul marilor masc. O alta distractic de mase e sportrd. Fotbalul cuccreste pe bucurestcni, rugbiul mai putin ; exista acum zece tercnuri amena¡ate i doua stadioanc : cel dintii, al Academici nationale de educatie fizica (A.N.E.F.), in coasta Dealului Spirii, celalalt, la Giulesti, ridicat cu prilcju J ceferiadei" din 1939, ciad se implincau 70 de ani de la inaugurarea primci c.ii ferate. Societitile de sport sint numeroase: statistica acata, in 1939, 77 cu o singuri sectie (41 de fotbal) si 39 cu mai multe ; exista 24 de terenuri de tenis si 14 sili de box i cultura fizica. Sc infiinteazi un nou hipodrom, de trap, la Floreasca ; se amenajeazi si un patinoar artificial, din ¡os de Terasa Otetelesanu". In difuzarea culturii, contribuind, de altfcl, sub uncle raporturi, prin initiativele ce iau, si la crearea ei, un rol important au periodicele, de la gazetele zilnicc pina la revistele de specialitatc, catele de editurd §i difcritele asociatii socieldji caturale, incepind cu cercurile stiintifice, !iterare i artistice si isprivind cu ateneele
populare. In ce priveste presa, perioada dintre cele doua rizboaie mondiale inseamni, in Bucuresti, un rästimp de ampli dezvoltare. Vechilc foi îi sporesc tirajul ; apar altelc noi, condusc, prea adesea, de gaze-
tari cu talent, dar fari tinuta, cu stiinti dar Mil convingeri, adevarati condoticri ai cuvintului, inchirlindu-si pana grupurilor de interese sau curentelor politice, interne si cxterne, care-i plätesc. Reportajul politic si senzational constituie o caracteristici a acestei prese. Cuanta, intemciat de inginerul T. Enacovici, ajunge, sub directia conferentiarului de logia Nae Ioncscu, stipendiatul puternicului trust german I. G. Farben Industrie", un oficios al grupirii gardiste, de extrema dreapta, afiliata hitlerismului. Cnrenta, creatia pamfletarului Pamfil 8eicaru, sustine fascismul italian ; tot gardiste sint i revistelc kinduiala §i Axa. Editata in conditii foattc grelc, presa socialista s-a manifestat continuu : Lupia
de
clara (1
iulie
20 octombrie 1920) =cita o mentirme speciala, ea fiind organul de presa care a militat hotärit pcntru
Fig. 124 Poarti dc lenus £ culptatl la 2,fuzz.ul Satului din Bueuresti ; In fund blscrica de lemn adusA din Transilvania. (C.C.G.)
crcarea partidului comunist. Dupil cc partidul c
declarat ilegal, in 1924, presa lui este interzisa ; oficiosulSocialismul c suprimat. Primul numir al Scinteii apare la 15 august 1931, in ilegalitate, tipäritsi difuzat de mcmbri ai partidului, infruntind vigilcnta autoritatilor. Se publica i alte organc ilcgalc : Alarma, Noi rrem paniint, Brazda, Perla rol u, Cazarma etc.; ele au toatc o existenta scurta ca si ziarcle sau periodicele care, apärind legal (Arena, Clopotul, Soarele, Reporter, Defteptarea, Veac non §i Bluze albastre, ultimcle dota' scoase in 1932 de Alexandru Sahia) sint dibuite de Siguranti ca fiind, in realitate, comunistc, deci, succesiv interzisc. (Lui Sabia, cate, murind la 29 dc
ani dc ftizie, n-a apucat sàji dca intreiga mäsura a talcntului sau 'iterar, i se datorcaza si prima cartc romancasci asupra Uniunii Sovictice : ea a apirut In 1935 sub titlul: U.R.S.S. azi). Presa partidelor carc Viitorul libcralilor, alterneazi la guvernarea tirii Dreptatea national-taranistilor, indreptarea avcrescanilor este, in general, putin ; n-au o soartil mai Firma' nici oficioasele cclorlalte grupiri, de opo-
www.dacoromanica.ro
203
zitic: Milcarea libcralilor gcorgisti, Aurora lupistilor etc. Mai mult intcres trezeau uncle gazcte noi neinregimentate, dar cu simpatii de stinga, precum Lupia si Facla. Apar, in accst rastimp, i ziare de format mic, cu prct rcdus Tempo e primul din accasta catcgoric.
In anii 1935-1938 se publica' la Bucuresti nu rr.ai putin de 49 (patruzcci i nota) de gazae, dintre care 30 cotidiene, 17 saptiminale si 2 de doua sau trei ori pe saptamina, fara sa punem la socoteala insä s'Aptaminalelc cnciclopedice sau bazar" dc genul Vremea §i Rea/ha/ea ilustratd. Lipscste insa un mare cotidian,
bine informat si cinstit scris, pus cxclusiv in slujba colectivitatii nationale si a progrcsului social. In ce privcste periodiccic spccializate, adia revistele, bulctinele, anuarcle consacrate
unei singure ramuri,
numarul lor, in acclasi rastimp, este impresionant : 287 (dota' sute optzcci i apte) dupa un calcul apro-
ximativ, cifra fiind in once caz sub realitate. Un singur exemplu : in domeniul cercetärilor istorice apar la Bucuresti, in rästimpul amintit, paisprezece periodicc, incepind cu Afemoriile Segiunii istorice ale Academiei, Revista istoricd i Revista htoricd romdnd isprilvind cu Arhira romdneascd, Isiros i Balcania.
Numarul cditurilor crestc. In locul Minervci" ia nastere, prin contopirea si cu alte case, Cartea romancasca" ; se editcaza opere literare, bibliotcci de popularizare si un Dictionar enciclopedic al limbii romanc. Cugetarca" lui Georgcscu-Delafras tipareste tra-
duceri din scriitorii de mare circulatic, o biblioteca a clasicilor romani, manuale didactice si o Enciclopedie intr-un singur volum. In timp ce Pavel Surucontinuä sa editeze opere de N. Iorga, iar Casa scoalelor arc o activitate relativ reclusa din lipsä de mijloace, Nationala-Ciornei" tiparcste opere litcrarc si stiintificc,
Forum"
romane, in special din lumca anglo-
saxona, iar cotidiencle Universul §i Adevarul lucrad de caractcr memorialistic, istoric si literar. O mcntiune
specialä =rifa' Cultura nationala", carc pune in circulatie lucräri alcse din domeniul literaturii universale si romane si mai ales Fundatia pcntru literatura si arta, care intr-un timp scurt face sa apara, sub con-
duccrea lui Al. Rosati, o serie intreaga dc lucrad, stimulind creatia literati i tiintifica a vremii. In special douà din bibliotecile" ci, biblioteca Enciclopedia", cuprinzind lucräri de sinteza, si Encrgia", cu povcstiri ale marilor infaptuitori, au un dcosebit succcs in masa cititorilor. Un &nomen intercsant, aratind dorinta dc cultivare a paturilor largi, este aparitia ateneelor populare. Aproa-
pe In fiecare cartier apare un ascmenca atcneu undc se tin confcrinte, au loe seclintc litera= si artistice diferite manifestari culturale ; uncle atenee, ca, dc pildä, acelea din Tei si Carimidari, au si cinematografe. Numilrul accstor institutii este dc 43 (patruzeci si trci) in 1939, culoarca de Albastru avind 13, cea de Verde 12, iar cele de Galbcn i Ncgru cite 9.
BIBLIOGR AFIE O parte din expuncrca faptclor acestui capitol se
intemciazi pe amintiri i informatii personalc. Pcntru rest, citcz urmatoarele :
I.Procesul de industrializare. Comertul ,ri b â n cil e. 1. Enciclopedia Romdniei,
vol. III, Bucuresti, VIII + 1181 p. in 4°; vol. IV, Bucuresti, 1943, 1083 P. in 4°; 2. Liliana Georgcscu,
Localizarea ,ri structura industriei romdnesti, Bucuresti,
1941, 247 p. + 7 harti ; 3. G. Strat, Industria roma-
neascd In cadrul economiei europene, Bucuresti, 1945, 109 p. in 8° si 12 tabelc ; 4. Milan Popovici, Aspecte din istoria finantelor ora,rului Bucurefti, Bucuresti,
1960, 240 p. in 8°; 5. Mihai $tefan, Capitalul strain relative a capitalismului, 1923-1928, in Contributii la istoria capitalului strain in Romdnia, Bucuresti, 1960, 592 p. in 8°; 6. N. N. Constantinescu, !Vio-carea capita/u//ti
in bdnci ,ri industrie in perioada
strdin in bdnci, industrie, comer,
cre,rterea dependentei
economice a Romdniei lata' de capita/ni strain In perioada
crizei mondiale din 1929-1933, in Contributii la istoria
capitalului strdin in Romdnia, p. 188-278; 7. N. N. Constantinescu si V. Axenciuc, Capitalismul monopolist
In Romdnia, Bucuresti, 1962, 326 p. in 8°. II. 8. Manea Mänescu si N. N. Constantinescu,
Situatia economica din Romdnia ,ri colditiile de muncd ,ri de trai ale clasei muncitoare in perioada premergdtoare grevei generale din 1920, in Analele Institutului,
VI (1960), 5, p. 17-40; 9. C. Mocanu, Participarea
muncitorilor din Bucurefti la greva generala din 1920 in Ana/ele Institutului, VI (1960), 5, p. 41-69 10. Titu Georgcscu, Urmdrile grevei generale din octombrie 1920. Crearea Partidului Comunist din Romdnia, in Analele Institutului, VI (1960), 5,
p. 75-94.
11. V. Hurmuz si N. Lupu, Procesul conducdtorilor luptelor aferiftilor ,ri petroliftilor din ianuarie-februarie 1933, in Analele Institutului, V(1959), 3, p. 5-28; 12. A. Dcac, Solidan/atea internationald a celor ce muncese cu conducillorii eroicelor lupte ale ceferiftilor ,ri peirolio-tilor din ianuarie-februare 1933, in procesul de la Bucuresti-Craiora (1933-1934), in Ana/ele Partidului, V (1959), 3, p. 29-48; 13. A. Deac, Gh. Mate i, Miscarea de solidaritate internationald luptele eroice ale ceferiftilor
,ri
petrolio-tilor din
1933,
in Analele Institutului, IX (1963), 1, p. 35-50. 14. Titu Georgcscu, Contributia intelectualitayii la lupia antifascistd din Rominia (1933-1944), in Analele Institutului, XI(1965), 3, p. 35-51 ;14 bis. Al.Gh. Savu,
Unele aspecte privind pozifia partidelor politice din Romdnia in preajma instaurdrii dictaturii regale, in Ana/ele Institutuhti, XI (1965),3, P. 118-131. 15. Nicolae Ceausescu, Partidul Comunist Romdn continuator al /ripie; revolutionare ,ri democratice a poporului romdn, al traditiilor mi,rcdrii muncitorefti ,ri socialism
din Romdnia, Bucurcsti, 1966, 91. p.
III. Cre,rterea papulaliei ,ri a supra-
204
www.dacoromanica.ro
f elei B sic ur elt ilo r. 16. Indicatorul statistic al
Dorin Paye!, Lucrdri bidraulice In curs de realizare In
jura! Bucure¡iilor, in Asanarea, p. 33-60; 27. Ing. Vuzitas, Regimul hidra:die al Dimbovilei in legaturd cm canalizarle °regula Bucurefli, in Asanarea, p. 113-134; 28. Cum sint organizate ,ri cum funclioneazd Uzinele Comunale Bucure,rti, Bucurcsti, 1945.
satelor ¡i unitalilor administrative din Romdnia cuprinend rezultatele recensdmintulta general al populaliei din
Bucurcsti, 1932, XLII + 850 p. in 8'; 17. Ing. Gh. Virtosu, Locuinle pentru populalia 29 decembrie 1930, nevoia,rd
¡i problema comasarilor, Bucurcsti
104 p. in 8'; 18.
<1935>, Plana director de sistematizare decre-
268 p. in 4'; 29. Pctre P,aiche
si
Ana Benc, Aspecle
tal la 9 mai 1935. Memoriu justificativ ,ri planuri, Bucu-
ale dezvolldrii edilitar-urbanistice ale capitalei filtre
resti, 1935, 164 p. in 4°, cu ilustratii
doud rdzboaie mondiale, in Materiale de islorie ,ri muzeografie, 1964, p. 119-139; 30. Alexandru Ccbuc, Aspecte din viala tenor mabalale bucure¡lene in perioada 1900-1944, in Materiale de isiorie ,ri muzeografie,
i
planuri.
19. ***, Construcliile ridicale in Bucurefli de/a 1920, in Gaz. mun., IV (1935), nr. 197; 20. Luca Baclescu,
Atelierele noi Stefan cel Mare ale Sociadlii comuna/e a tramvaielor Bucure¡li, Bucurcsti, 1930, 27 p. in 8° 21. Enciclopedia Rominiei, vol. IV, Bucurcsti, 1943,
cele
Bucurcsti, 1964, p. 101-117; 31. G. Bczviconi, Necropola capita/el (manuscris).
1083 p. in 40; 22. St. Buiuc, S.T.B. S curt istoric al celor 38 de ani de aclivitate, in Bucure¡ti, 1947, p. 18-20.
V. Vier 1 a culi ur a l d. 32. Bucurefli, in Enc. rom., II, p. 566-578; 33. G. Calincscu, Istoria hierainri romdne, Bucurcsti, 1941, 948 p. in 40; 34. Titu
IV. L u cr a r i edi li tare. 23. imprejurimile Bucurtitilor, in Bucure¡ti, gbid oficial, Bucurcsti, 1934, p. 57-62 ; 24. Primaria Municipiului Bucure,rti. Planta
Gcorgcscu, Mircca Ioanid, Presa P.C.R. ,ri a organiza¡Mor sale de masa 1921-1944 (prezentare bibliograficd),
Bucurcsti, 1963, 384 p. in 8°; 35. Titu Gcorgcscu,
director de sistematizare decretal la 9 mai 1935. Memorin
justificativ ,ri blanuri, Bucuresti, 1935, 164 p. in 40 cu
Influenla luptelor muncitorimii din 1933 asupra dezvoltarii presei revolulionare ,ri democratice indrumate de P.C.R. din orapd Bucure,rti, in Maieriale de istorie ,ri
ilustratii i p-lanuri ; 25. N. Caranfil, Efectele asanarii Colentinei °supra Bucureftiultri ,ri re,giunilor invecinate, in Asanarea, Bucurcsti, 1936, p. 9-32; 26. Dr. Ing.
muzeogra fie,
e
www.dacoromanica.ro
Bucurcsti, 1964, p. 23-37.
BUCURESTII IN TIMPUL CELUI DE-AL
DOILEA RAZBOI MONDIAL
Nici una din calamitatile nalurale abrilule asupra Bucureflilor in decursd inCregii sale istorii n-a produs a//lea vidime mir-o
luna tit a produs In mai pu/in de dourl
ceasuri bombardamentid aerial' din 4 aprilie 1944.
Cel de-al doilea razboi mondial a izbucnit, in cadrul
D!mbovita si Bulevardul Ardealului, a strazii nou
contradictiilor dintre puterile imperialist; din cauza dorintei de necontcnita cxpansiune teritoriali si de dominatie a Germaniei hideriste. Problema Danzigului si a culoarului polonez au fost, ca i uciderea arhiducelui Franz Ferdinand inaintea primului razboi mondial, doar pretextul inceperii ostilitatilor. Chiar daca polonezii cedau, Hitler, care afirmase succesiv, * dupà fiecare nou cistig tcritorial incorporarea Austrici, anexarea pàrii sudcte din Cehoslovacia ca nu mai arc nici o pretcntie a si dovedit-o in martie 1939, cind a inghitit toati Cchoslovacia ar fi gisit cu siguranta altccva, alt pretext ca sa dezlantuic masina sa de ritzboi. Primul act al marii conflagrata a fost foartc scurt: in mai putin de trei saptamini, Polonia era complet ocupata. Inainte de 20 septembric 1939 au aparut in Bucuresti primele automobile cu refugiati polonezi ; vedeai pe acoperi;ul masinii o saltea, doua-trei valize, cc putusera lua in fuga ; inauntru, membrii familiei, femeia adeseori plingind, barbatul cu expresia obosclii pe tap, copiii, mai top blonzi, uitindu-se mirati la noi, parte din accsti refugia ti au fost gazduiti in casele bucurestenilor ; pentru ceilalti, ca si pentu ostasii care scapaserä dc incercuirc si se rctrasesera pe teritoriul nostru, s-a amcnajat un asa-zis lagar in Dobrogea, care s-a dovcdit insa a fi numai cu numele, deoarcce au putut mai toti sa piece mai departe, in Orientul Apropiat sau in Apus. Indata dupi cotropirea Polonici, are loc o alta lovitura germanä, de data accasta
deschise care lega prelungirea Stirbei-Voda dc palatul Scolii de razboi, un car cu boi a obligat pe sofcrul primului-ministru sa incetineze i chiar sa opreasca. In acel moment s-a apropiat automobilul atentatorilor acestia veneau din Germania, unde fusesera instntiti i echipati i, din imediata apropicre, au fost trase numeroase gloantc de revolver, care ucisera
la noi, dar nu dircct, ci prin interpusi : asasinarca primului-ministru Armand Calinescu de catre legionari. Faptul s-a. produs la 21 scptembrie, in plina zi, pe cind victima se ducea Cu autotnobilul de la minister spre casa. Pc portiunca, putin frecventatä, dintre
pe loe pe Armand Calinescu si pe agentul sail dc siguranti. Cu acclasi automobil al lor, asasinii se indreptara sprc sediul Societatii de radiodifuziune, din strada General Berthelot (azi Nuferilor) si acolo, fortind intrarea si imobilizind personalul tehnic, izbutira sa anunte la microfon singeroasa isprava.
Stupoarea ce a cuprins pe toata lumca n-a durat insä decit o clipá. Asasinii au fost imobilizati §i arestati chiar in cuprinsul localului Radiodifuziunii, complicii au fost ga'siti çi ei i, spre scara, pe acelasi loc unde il impuscasera' pe primul-ministru, au primit pcdcapsa cuvenita ; trupurile au ramas o zi
ncridicate, spre a fi vazute de toad lumca. Dupa un minister de citeva zile, al gcneralului Argesanu,
a urmat guvernul C. Argetoianu, cu o durata de vreo doui luni çî, dupa aceca, guvernul G. MIArascu, acesta tinind, cu uncle remanieri, pina' la 4 iulie 1940. In primavara incepe marea ofensiva germanii in Apus, care duce, pe de o parte, la oca. parca Danemarcii çi Norvegiei, pe de alta, la desfiintarea puterii militare franceze. In momentul in cire maresalul Pétain, care, dat fiind trecutul sau, n-ar fi trebuit niciodata s-o facä, a acceptat armistitiul, s-a vazut limpede ca se prabusise nu numai Franta, dar intregul sistem politic european din
care Caeca parte si Romania, ca Germania deven,ea, Pcntru moment cel putin, stapina Europei. Forurile
206
www.dacoromanica.ro
conducatoare romanesti au incercat sa aplicc vcchea,
si din legionari. In primele trei luni Bucurestii vazura
traditionala politicl de bascula", sa nc apropicm
scencle de räzbunare ale acestora din urma : asasi-
de biruitor, politica pe care au practicat-o, de alud, de atitea ori, statele mici. Ea n-a rcusit. Noul guvern Gigurtu, cu toati legiuirea rasista pe care a intro-
narea in noaptca de 26 spre 27 noiembric 1940, dupá miczul noptii, in cazematelc fostului fort de
dus-o, n-a izbutit sa cistige bunavointa invingitorului.
Romania fäcuse parte dintre bencficiarii tratatclor de pace ale primului räzboi mondial ; Germania sprijinca pe fostii invinsi ; accstia, incurajati de manic
ei succese militare, cereau acum in mod deschis revizuirea granitelor. Convorbirilc directe cu guvernul ungar neducind la nici un rczultat, Roma-
nia a fost nevoita sa accepte asa-zisul arbitraj", de fapt Dictatul de la Viena (30 august), hotarit dinaintc de cci doi ministri de externc ai Gcrmanici hitleriste i Italiei fasciste, perfidul von Ribbentrop cinicul Ciano, i si ccdczc o suprafatä de 42.243 kilometri patrati din Transilvania, cuprinzind Maramurcsul, Crisana si nordul Transilvaniei, inclusiv Clujul. Cind s-a auzit de noul hotar impus de Dictatul
la Playa, a peste saizeci de persoane fosti demnitari ca gencralul Argesanu, Victor Iamandi, Gavrilä Marincscu, magistrati militari, ofitcri i subofitcri inchisi din primcle zile ale noului regim. Alti trci dctinuti au fost lichidati in beciurile Prefecturii dc
politic, iar doi intr-o pädure de lingil Ploicsti. In aceeasi zi in care avca loe macclul de la Jilava prefectura, fostul ministru Virgil Madgcaru era luat, indata dupa-amiaza, de la domiciliul ski din Bucuresti,
suit intr-o masina, dus in padurea Snagovului impuscat ; Nicolae Iorga, ridicat dc la Sinaia, tot dupi-amiaza, aves acceasi soared, in marginca comunci Strcjnicu, la sud de Ploicsti. Bincintcles, crimcle
nu furl pcdepsitc. Se adiuga, la accstc actc singeroase, si o calamitate naturala : cutremurul catastrofal din noaptca de 9 spre 10 noiembric, cel mai putcrnic
de la Viena, a fost in intreaga tara o izbucnire de
din cite bintuiscra pini atunci Bucurcstii. Cutre-
indignare. Partidul Comunist, numeroase cercuri politice, organizatii dcmocratice i patriotice, inclusiv gru-
murul a facut sa se prabuscasca blocul Carlton, prici-
puri ale armatei, s-au ridicat impotriva accstui arbitraj". S-au fäcut intruniri de protest, dar nu s-a trecut la o rezistentá cu armcle impotriva executarii Dictatului, deoarece imprejurarile ne erau cu totul potrivnice. In acest moment, grcu pentru destincle tärii sale, poporul amain s-a gäsit singur, Bra nici un sprijin dinafara, päräsit de toate puterile Europa'''. intrucit insä Hitler urmarea sa puna stäpinire deplina pe Romania, el se folosi de starea de tensiune, de grava nemultumire,
provocati de Dictatul de la Viena, i determina, prin legionari i prin omul sail de incredere, gencralul Ion Antoncscu, o lovitura care duse la abdicarea lui Carol al II-lea si trecerca intregii puteri in miinile conducitorului" Antoncscu (5-6 septembric 1940): intronarca dictaturii militaro-fasciste. Formal, continua sa fie un rcge, Mihai I, fiul lui Carol, dar rolul lui era pur dccorativ. /ndata dupa accca, in octombrie, isi facura aparitia in capitala ofiterii germani, cu automobilele i autocamioanele respective ; vencau, aparent, in calitatc de consilieri tchnici ; in realitate,
puneau, impreuna cu personalul economic civil, stapinirc pe tali', aservind-o masinii de razboi" hitleriste. Aceasta aservire exercitata prin societatile
create ad-hoc in Bucuresti (Rogifer", Kontinental Oel" etc.), prin urcarea artificiala a cursului märcii, prin cumpararca produselor romanesti la un pret inferior celui mondial si prin inglobarca Romanici In sistemul clearingului central dc la Berlin, a costat tara noastra in timpul celui de-al doilca räzboi mondial uriasa suma de circa 92.490.300.000 de lei valuta 1938 sau circa 660.753.500 dolari S.U.A., acceasi valu 5.
Conducatorul" formase un guvern alcatuit din citiva cunoscuti personali, militari Nicolae Ceausescu
i
civili, precum
nuind moartca mai tuturor locatarilor sài surprinsi in somn de sinistru : circa trei sute de persoanc. Legionarii insä nu crau multumiti cu accst guvern,
In care ei nu avcau decit o parte: voiau totul, cit mai repede. De aceea provocara asa-zisa rebeliunc"
din 21-23 ianuarie 1941, atacind Prcsedintia Consi-
liului de Ministri, in care Antonescu se inchiscse cu citiva din apropiatii lui, i facind tot soiul de crime si jafuri in oras. Cu acest prilej au fost omoriti,
In mod salbatic, o suma de evrci din Bucurcsti, iar luptatorul comunist Constantin David, ridicat de acasä, a fost dus in paclurca Pantclimon i impuscat. Intrucit Hitler era multumit de serviciile adose de Antoncscu, armata germana de pe tcritoriul Ora noastre no ajuta pe legionari ; asa melt, cu ajutorul detasamentclor sale militare, adusc repede din provincic, conducatorul" putu et' inabuse rcbcliunca : unii dintre legionari putura fi arcstati i chiar con-
damnati, acum ca nu mai era vorba de Iorga Madgcaru ; cci mai de seami insa izbutira sa trcaca hotarul si se refugiará in Germania, carc-i adapostisc si mai inainte, formind acolo un elemcnt dc mancvra la dispozitia lui Hitler, care avu astfel un mijloc de prcsiune in plus fatä de Antonescu. Urma, la inccputul primaverii, trecerea prin marginca Bucurestilor, indreptindu-se spre Dunirc, a diviziilor blindate hiticristc, destinate invaziei in Iugoslavia i Grecia. O zi intreaga', necontcnit, au huruit tancurilc pc oseaua Giurgiului ; aspcctul balaurului ncsfirsit, cu solzi de otcl, era imprcsionant,
infricosätor chiar. O batrinä, cu mina la gura, privca cum trec ; am auzit-o spunind unci vccine :
Astia vor sa faca pral toata lumca", dupa care a adaugat, incet de tot: Trasni-i-ar Dumnezcu sà*-i tr5sncascal" Era de astcptat ca in lata unci ascmcnca
forte, armatcic cclor douil state balcanice si nu se poata opone multi vrcmc; c ceca cc s-a intimplat: 207
www.dacoromanica.ro
cu toata rezistcnta dirzä iugoslavä i grcacii, in clouà
astfel incit, la 2 aprilic 1944, comunicatul oficia
luni, diviziilc lui Hitler crau pc tarmul Adriaticii,
anunti ca Prutul a fost atins i depäsit chiar. Douil zilc dupi aceea, la 4 aprilic, avea loe primul mare bombardamcnt aerian asupra Bucurestilor. El a inceput aproape dc ora 14 si a fost efectuat de valuri
la capul Matapan i in Creta, salvind de la infringerea
totall armata italianii din Albania, care, dupa cc incercase, in dispretul oricarui drept, sa piltrundi in Grecia, era in primejdie de a fi zvirlita in mare de cei pc care ii atacase. Pe la sfirsitul lui mai si in prima jumitate din iunie, bucurestenii au vazut trccind in scns invers trupe motorizatc, tunuri antitanc, o armata intreaga, care mergea sa ocupe pozitiile de atac impotriva Uniunii Sovieticc. Declaratia de razboi a Germaniei hitleriste impotriva Uniunii Sovictice a avut loc in ziva de 22 iunic 1941, data la care inccpc o notta faza in istotia celui de-al doilea räzboi mondial. Gencralul Antonescu se hotarisc sä participe la operatiunile militare in calitate de aliat al lui Hitler ; justificarea lui era cii, In feltd acesta, ar putca repara pierderilc tcritoriale
care statul roman le sufcrisc. Aceasta hotarire dc a participa la razboiul irnpotriva Uniunii Sovieticc
Antonescu a luat-o de unul singur, Brà sa
aiba
asentimentul vreunui for constituit. Parlamentul ales
la inceputul verii 1939, sub regimul Frontului Renasterii Nationale, fusese dizolvat ; nici un alt organ delibcrativ sau consultativ
nu-i luase locul.
In prima tuna a ostilitatilor, Bucurestii au fost tinta citorva incursiuni aeriene sovietice; ele n-au facut insa pagube materiale mari, nici multe victimc omcnesti. Masuri dc camuflare si de alarmá' se luaserä inca dc la izbucnirea rlzboiului mondial, din toamna lui 1939; se instalaserä in diferite puncte ale orasului, pe acoperisurile mai inalte, sirene de alarmä magaoaie", cum le spunea mahalaua care, cu puternicele lor suncte modulate, vestcau aparitia avioa-
succcsive de bombardiere ale Statclor Unite. Lumea
nu se astcpta la bombardament ; credea c.a e un simplu exercitiu de aparare pasivä, asa cum mai avusesera loe inaintc. Au fost lovitc in special carticrele de vest si nord-vest ale orasului Cotrocenii, Grivita, Steaua si in primul rind regiunea Garii de Nord, uncle s-a intrebuintat sistcmul covorului" de bombe. Au cazut bombe si in alte cartiere, ca, de pilda, in Calea Victoriei asupra Hotelului
Splendid" si a Parc-Hotelului" de alaturi, unde Ii avea sediul misiunea militara germani, ambelc hoteluri fiind complet distruse si o mate parte a locatarilor ion ucisi. S-a tras si cu mitralierele de pe bor-
. dul avioanelor. Numarul victimelor a fost foartc mare ; niciodatä in istoria Bucurestilor n-au picrit, in mai putin de doua ceasuri, atitia oameni; n-am putut sa-mi procur o cifri exacta, ea este insä de ordinul mii. Uncle bombe au cazut chiar deasupra adaposturilor, omorind pe toti ocupantii lor, cum s-a intimplat la Cotroceni, pe Calca Serban-Voda si pe strada Plesoianu colt cu Sibiceanu ; in acest din urma loe au fost numarati 73 de morti, toti avind fata groaznic crispata. In holul de la intrarc, la Hotelul Splendid", au fost peste o suta de morti, cei mai multi ucisi de suflul" bombci. O stiva" Intreaga de morti a fost strinsa in cuprinsul Atelic-
americana si englezi. Dar imaginea razboiului, a
relor C.F.R.-Grivita, unde, potrivit manifestului din 1 mai 1944 al Frontului Unic Muncitoresc, au c.azut peste 1.500 de muncitori" ; numai dintrc ingineri subingineri au pierit mi-a spus-o un carturar circa cincizeci ; o a doua stivä de morti s-a clädit In lata Atelicrelor, pe Calca Grivitei ; o a trcia, linga Restaurantul 5 lei", tot pe Calea Grivitei. Cea mai
uriaselor pierden i suferite la asediul Odesei, in Crimeia, pe Don, pc Volga i toata lumea se intreba cc catita armata noasträ acolo e vie in fata
medicina', unde s-au transportat mortii din cartierul Cotroccni si din alte cartiere. La Cararnidarii-de-Jos,
nelor. 0 data cu indepärtarea frontului, atacurile acriene incetara ; ele vor fi rcluate in primivara lui 1944, fiind cfectuatc, de data aceasta, de aviatia
bucurestenilor. Ziarele publica ncsfirsite anunturi mor-
tuare pentru cei cazuti, uneori insotite de fotografiile tinerilor. De la o vreme, ele sint asa de numeroase
textul lor e asa de impresionant, incit guvernul hotäraste ca sa nu mai fie publicatc, dupa cum suspenda
i
publicarea listelor oficialc ale ofiterilor
cäzuti. Atmosfera e din ce in ce mai grea ; lumea ii da scama ca am intrat intr-un angrenaj naprasnic, care pina la urmä ne va idrobi, çi cii singura noastra s'capare e *sa icsim cit mai curind din tovarasia celor
cc nc 'due la pieire. Unii dintre evreii bucuresteni sint dusi in laga re in Transnistria ; cei ràmali pe ioc prestcaza munci curatitul zäpezii, de pilda, mai tlrziu indepartarea darimaturilor provocate de hombardamente. Intre timp, se produce cotitura hotaritoare in desfasurarca razboiului. In urma marii victorii a batiliei de pe Volga, incepc inaintarea progresiva i succesivä a intregului front sovietic,
mare se pare ca a fost in cuprinsul Facultätii de in cuprinsul parohiei, au pierit circa 140-150 de persoane, dintre care 75 potrivit rcgistrului de inmormintari au fost ingropate in cimitirul cu acelasi nume; Intr-una din case a murit mama Maria Cilugaru i cu toti cci saptc copii, cel mai mic fiind Inca sugar ; a fost inmormintata cu el la picpt. In cartierul Dudesti-Cioplea, unul din cele putin atinse, au pierit 21 de persoane. Nenorocirca
a vrut ca bombele sii loveasca un mare numar de trenuri in Gara dc Nord, incarcate, gata de plecare, sau care soseau cu refugiati din Moldova. A fost un adevarat carnaj. Ab doilca bombardament, dc data accasta çi cu bombe incendiare, a avut loc dupi unsprezece zile, la 15 aprilie 1944. A fost loviti greu Universitatca, darimindu-se partca \recite çi
arzind etajul mansardat din cladirea noua ; o
serie de biblioteci de seminar, intre care biblioteca scminarului de istorie veche, cu cartile lui Grigore
208
www.dacoromanica.ro
Tocilescu i Vasile Pirvan, si o parte din biblioteca seminarului de istoria rominilor au dispirut In Mari. Tot atunci a fost distrusi complct si clidirea dc alituri a Carpi rominesti". Bombardamcntele au urmat
apoi la intervale mai mari sau mai mici, citcodati foarte apropiate (luna mai) ; altcrnau atacurile din timpul zilei, cfcctuate de bombardierelc amcricane, cu cele de noapte, ale bombardierelor engle2e. Acestea
din urmi, vopsite in negru i purtind numcle de vicluvc ncgre" (black widows), actionau, dupi cc lansaseri in prealabil strugurii luminosi", adici ciorchini dc rachete purtate de parasute; ci luminau asa de puternic, incit, se vedea ca ziva, ingiduind lansarea bombclor pe tintele alcse. Spectacolul era inspäimintitor, avca ceva apocaliptic. Atacurilc erau anuntate, in genere, cam cu cincisprczece minute inainte, in momcntul cind avioanele, trecind hotarul, se indreptau sprc Bucuresti ; atunci sirenele dideau prcalarma" : in clipa aceca activitatca inceta ; pictonii incepeau si fuga spre adiposturi ; automobilele particulate si ale institutiilor Sc indreptau in
vitezi sprc bariere, ciutind si iasi cit mai repcde din oral. De multe ori sivoiul de vehicule era inca pe sosca, compact cazul s-a repctat la gituitura formati de podul strimt de peste Colcntina cind sirenele anuntau alarma". Atunci, cei care erau aproapc de vrcun adipose oarecare pidurice, pile de copaci, casa : adiposturi iluzorii I
cLi
rh
o chestie de noroc ; ci viata ta si a alor titi e In functic
dc sfertul de secundi in care a fost apisat declansatorul de bombe. Am intcics acest lucru la bombardamentul din 4 aprilie, and o bombi, in loe si atdi pc casa mea, in strada Berzei, a cizut pe casa de peste drum, dirimind-o i ucigind pe cci diniuntru. Aceste bombardamentc aericne au avut influenti asupra vietii capitalei. Autorititile s-au dispersae, asezindu-se in difcrite centre urbanc si rurale ; au plecat de asemenea cei avuti ; marea masi a locuitorilor a rimas totusi pe loc ; dar activitatea lor a cipitat un caracter fragmentar, intrerupt, ncsigur ;
triia intr-o stare de tcnsiunc permancnti ; cu totii dorcau si se ispriveiscii situatia infernali cici ficcarc zi sau noapte putea aduce pcntru oricine sfirsitul. Cind s-a produs, in august, putcrnica fiecare
ofensivi sovietici, atmosfcra psihologici era la punct pentru o mare schimbarc. Dar sprc a intelcge cum s-a pregitit accasti schimbare si cum s-a produs ea, trebuic cxaminatc uncle fapte politice din timpul dictaturii antonescienc. Partidele politice fusescri dizolvate in fcbruaric 1938 Mg. 125 Ca. din strada Soldat Candrea nr. 27 In care a funcOonat tipografia ilegalt a Panidului Comunist Roman In anii 1939-1940, unde s-au p3rtt Selnieia, bola de flak! si alte publimpi ale panidului. (1.1.)
1110
41o.
.
"-
alergau
intr-acolo ; ccilali se asczau la pimint, asteptind si trcaci urgia. Erau momentcle cele mai penibile ; iti dideai seama cil nu poti face nimic ; ci totul c
sk¡It: 10,
,
r'
www.dacoromanica.ro
209
prin noua constitutie ; de fapt, conducerea celor doua partide dc guvernimint" national-taranistii si liberalii, adica presedintii si membrii birourilor"
radio-emisiune numit Rominia libera". Existau tipografii clandestine raspindite in oras (vczi fi g. 125); cea mai importantà dintre ele, tipografia centralá, a fost descoperiti insi de autorititi. La citeva
comitetelor ccntralc continuau si subziste. Cind gencralul Antoncscu a fost insircinat, in septembric 1940, cu formarca guvernului, el s-a adrcsat conducull accstor douä partide, care au pus ca o conditic prealabila abdicarca lui Carol al II-lea. Dupa cc abdicarea s-a produs, ele au refuzat insä sa colaborczc direct si prin reprezentanti politici de prim-
zile dupi inceperea razboiului cu Uniunca Sovietici, Partidul Comunist lanseaza un manifest dc protest impotriva accstui rizboi, cerind ridiearn intrcgului popor romfin Impotriva cotropitorilor fascisti ; aceasti idee e reluata si In altc textc difuzate in lunile iulie si august si in
ordin, permitind totusi unor tehnicicni" salt spc-
special
in
Platforma-program
din
6
scptembric
r
i
%k
ci
-
t. L.
.
Fig. 126 Casa conspirativ5 din str. Armencasa nr. 15 ande In noaptc de 13-14 iunie 1944 a avut loc scdInta reprezentantilor Partldului Coma. nist Ronaln, ai Palatului si al armatei,constituindu-se Comitetul militar. (1.1.)
1941. Reactiunea organelor de represiune ale lui Antonescu nu intkzie: au loe o serie intreaga de procese impotriva luptitorilor comunisti ; ca urmare
recrutati din rindurile lor sa intre In guvernul
Antonescu. In martie 1943, a doua zi dupä batalla dc pe Volga, Gheorghe Madsen, impreuna cu un numcros grup de fosti sefi de organizatii, s-a despärtit de vechea conducerc liberali, accasta nevrind admita frontul unic politic preconizat de fostul prim-ministru. Partidul Comunist, interzis inca din 1924, asupra mcmbrilor ciruia s-a dezlantuit in timpul
dictaturii antonesciene intregul aparat al Sigurantei, a continuat sä actioneze din ilegalitate. Chiar la 1 septcmbric 1939, in momcntul inceperii cclui de-al doilea razboi mondial, el a instalat in plin Bucuresti, in imobilul din Calea Victoriei nr. 134, un post de 210
a unuia din ele e condamnat la moarte la 4 iulie 1941 si exccutat prin Impuscare, la Jilava, tinarul Filimon Sirbu. La 28 ianuaric 1943 apare in ilegalitate, In Bucuresti, primul numar al ziarului Romiinia cuprinzind apclul intitulat Popord ronteln ¡rebuje impiedice nimicirea sa, iar in iunie 1943, din
initiativa P.C.R., ia fiintii Frontul Patriotic Antihitlerist. La 12 aprilic 1944, la opt zile dupa primul bombardament masiv al Bucurestilor, se produce propunerea Uniunii Sovieticc de a acorda Rominici un armistitiu, cu conditia de a rupe legiturile Cu Germania i dc a continua lupta alituri de armata sovietica. hare cele sase puncte ale propunerii, cel
www.dacoromanica.ro
din urmi privca desfiintarca Dictatului de la Viena si acordarea de ajutor pentru cliberarea Transilraniei de nord. Respinsi de guvernul Antonescu, aceastä propunere intireste temciul pc care se constituic, la 20 iunie 1944, si in secret, bincinteles, Blocul National Democratic, alcatuit din patru partidc : comunist, socialist, liberal fractiunea condusii de
Dinu Brätianu, acesta punind conditia si nu fie i national-tärinist. primit in bloc Gh. Titiriscu In prcalabil, la 1 mai 1944, se realizase Frontul Unic Muncitorcsc, cuprinzind atit pe comunisti, cit
atia militará ; cind Sc prezinti aici, in dupi-amiaza zilei de 23 august 1944, e arestat. Acclasi lucru sc cu vicepresedintele guvernului, Mihai Antonescu, cu alti membri ai lui, convocati succesiv. De la Palat,
cci arestati, luati in primirc de o formatie patriotici
de lupti, condusi de Emil Bodnaras, sint dusi inchisi in imobilul din strada Constantin Buret nr. 27, din cartierul Vatra Luminoasi, in partea de est a Bucurestilor (vezi fig. 127). Dupi arestarea conducatorului" si a colaboratorilor lui imediati, urmeazi, in scara aceleiasi zilc, comunicarca la radio
a'.
Fig. 127
pe socialisti, lar Partidul Comunist organizase o
intreagi retea de actiune, de civili i militari (vezi fig. 126). Existau deci premiscle neccsare pcntru a se trece la o actiune in vederea iesirii din rizboiul care se vcdea limpcde acum de toati lumea ne ducca la o catastrofä. In momcntul cind ofensiva sovictici, inceputi pe frontul moldovenesc, se dezvoltä i incepe inaintarea sprc miazäzi, cind armata hitleristi, loviti
Casi conspiras
a
l'Artidului Comunist Romln In cArticrul
Vatra Luminoasá.
prin care se anunti faptul si se di ordin armatei sä-si intoarci artncle impotriva hideristilor si si
lupte alituri dc armata sovictici. Ordinul a fost executat pretutindeni de unitätilc noastrc militare, iar populatia civili a Bucurestilor in primul rind a primit stirea cu bucurie, intelegind el ca inscamnä sfirsitul perioadci de extraordinarä tensiune i nesi-
puternic, e in continuä retragerc, in accst moment se produce insurcctia nationalä antifascistä, initiati, organizatil si condusi de Partidul Comunist Roman.
guranti in carc triise pini atunci. Pcntru hider4ti surpriza a fost totali. Ministrul lor in Romania,
Marcsalul Antoncscu dupi ocuparca Odesci, cu nemaipomenite pierden i de vieti rominesti, conducätorul" îi autodeccrnase accst rang militar este primit la Palatul regal, ceruse audienti spre a discuta situ-
legatiei din Calca Victoriei, iar unititilc lor militare
Manfred von Killinger, s-a sinucis a doua zi, in localul
n-au putut intreprinde dccit o silbada actiune de rizbunare, ad a mai fi in stare si modifice situatia creati'. Avioancle germane situate in nordul orasului,
www.dacoromanica.ro
211
la Otopeni, au intreprins, potrivit ordinului primit de la Hitler, un bombardamcnt sistematic asupra Bucurestilor, o pilonare" timp de doui zilc i doui
de pc strizile Brezoianu si Cimpincanu. Au fost
trupelor, imprcunä cu trupcle noastre, urrnäreau pe hitleristi in retragere. lar la 12 septembrie avea loc la Moscova scmnarea Conventiei de armistitiu. Potrivit acestci Convcntii, Romania se angaja si luptc impotriva Gcrmaniei hiticriste cu cel putin 12 divizii de fapt, am luptat cu 16, plus altc formatiuni se obliga sil rcstituic toate obiectele si materialelc luatc de pe tcritoriul U.R.S.S. si si acoperc o parte
avariate Palatul regal, Atcneul, Presedintia de Consi-
din pagubelc pricinuitc, plätind in mirfuri, timp
liu, in Piala Victorici, Muzcul dc stiintc naturalc Grigorc Antipa si o sumi dc c.lidiri particularc.
de 6 ani, suma de 300 milioane de dotan. Sc prcvcdea, in acclasi timp, ca Romania urma si primeasc.:1 Transilvania de nord. Hotarul cu Uniunca So ietici rilminca
nopti (24 si 25 august). Au fost lovite atunci si distrusc Teatrul National, inaugurat in 1852, Palatul Socictitii functionarilor publici in Piata Victoriei (vezi fig. 71), o scric dc blocuri din ccntru, in special
O inccrcarc a dctasamcntelor hitIcriste dc a piitrunde
in oras dinsprc miazinoapte a fost rcspinsi de unitáçilc noastrc militarc si de gärzilc patrioticc ; o luptä aprigi a avut loc la Podul Bineasa. Acestc
accla
fixat prin conventia din iunie 1940.
Actul dc la 23 August, prin consecintcle lui imediatc
si indcpirtatc, a fost hotäritor in dczvoltarca istorici noastrc contemporane. Dc atunci a inceput o noui fazi in viata poporului roman si a capitalei lui. Din punct dc vederc cdilitar, istoria Bucurcstilor In timpul cclui de-al doilea rilzboi mondial arc mai putinc dc inregistrat. Dictatura antonescianä incepe
gärzi, organizatc dc Partidul Comunist, au contribuit la arcstarea i dezarmarca hiticristilor in diferitc puncte de pe aria bucuresteani i i-au impicdicat sA faca' distrugcri (vczi fig. 128). In aceeasi vreme, un atac al aviatiei anglo-americane distruge aerodromul hitle-
prin a desfiinta, in octombrie 1940, primiriile de
rist dc la Otopcni, oprind astfcl continuarea piloflare Bucurestilor. La 29 august ii ficeau intrarea In capitalä cc fusese intre timp cliberati dc citre armata rominä (efcctivc: peste 37.000 oamcni) si de girzile patriotice (efcctive: circa 2.000 oamcni) primele dctasamente blindatc sovicticc, apoi la 30-31 august formatii importante, in timp ce grosul
sectoare, pentru ca, dupi citcva luni numai, dindu-si scama cA crau neccsare, sa lc rcinfiintcze (inceputul lui mai 1941). Diírimil apoi frumoasa clidirc restaurata' a Muzcului militar din parcul fostei expozitii azi Parcul Libertätii ca si faca. loc unui ccnotaf ; evenimentelc precipitindu-se nu s-a
acesta insi
mai realizat. In locul lui se inalti astizi, dominind orasul, Monnmeniul eroilor hotel penfru liberiaira poporuhri fi a pa/riel, penfru socialism (vczi fig. 129).
Fig. 128 Aspcct din lupia unci formalluni patriotice din Bucureti in timpul insurectiel armate din august 1944. (II
dar. 41.
4,3 lin.1111
11'
PD. -Wfr
-wp
o
s.
11g
t4
em
411.
ro. 212
www.dacoromanica.ro
,3
"
e3- 1,"'"
"r-Zr.
JOS Tot in accst ristimp arc loc inceputul introduccrii retelei dc gaz mctan in Bucurcsti. In noiembric 1943
sc inaugureaz5 Bulevardul Brincoveanu, carc formeazd una din portiunilc marii artcrc Nord-Sud inccpute cu o jumitate dc secol mai inaintc (vczi si mai sus, p. 158). Reccnsämintul cfectuat la 6 aprilie 1941 a dat pentru Bucuresti cifra de 992.536 de locuitori, dintrc
d
Intrarca tn Parcul Libcrtatil ; Sfonumenttil croilor luptet a pattlei, pcntru tux ;alit, (S.) pcntru libcrtatca poporului
Fig. 129
care 805.001 pcntru orasul propriu-zis, iar 187.535 pcntru cele 12 suburbanc. Num5ru1 total al gospodariilor era 274.441. Fatä dc populatia intrcgii täri :lc= a capitalei reprc13.535.757 de locuitori zenta un cocficient de 7,33%.
BIBLIOG R ti FI E
I. Bricareftii in timpul celui de-al
doilea rdzboi mondial. 0
marc parte din descrierea faptclor accstui capitol se intemeiaz3 pc amintiri i informatii personale, precum si pc informatiilc date de diferiti martori oculari. Pentru rest citez : I. Reinfiintarea sectoarelor municipiului, in Gaz. MUM
(1941), nr. 469 din 4 mai ; 2. Pe marginea prdpastiei, 2 vol., Bucurcsti, 1942, VIII + 288 si VIII 4- 454 p. in 8°, cu ilustratii ; 3. RecensdmIntul general al Romdniei
din 1941, 6 aprilie. Dale sumare provizorii, Bucurcsti,
1944, XXIII + 300 p. in 8°; 4. Emil Virtosu,
Despre
dddirile bombardate In Bucurecti de biller-41i, 1958 (ms.);
5. Col. I. Cupsa, conf. G. Matei, col. I. Focseneanu,
conf. B. Balteanu, conf. Ion V. Zaharescu, Contributia
Romdniei la rdzboin/ antibillerist, Bucurcsti, 1958 573 p. in 8° ; 6. Florian Gcorgcscu i Alocandru Ccbuc, Evocdri. Locuri fi case din Buturefli legate de lupia P.C.R., Bucurcsti, 1961, 136 p. in 16° si un plan ;
7. Ion Ionascu, Aron Petric, Pompiliu Caraioan, Bucurcsti, Pagini de istorie, Bucurcsti, 1961, 212 p.
in 8°; 8. Gh. Ghcorghiu-Dcj, Articole ¡i cuvIntdri, august 1959mai 1961, Bucuresti, 1961, 466 p. in 8°; 9. N. N. Constantincscu si V. Axenciuc, Capi&limnl monopolist in Romdnia, Bucurcsti, 1962, 326 p. in 8°; 10. Contributia Romdniei la victoria
asupra fascismului, Bucurcsti, 1965, 199 p. in 8°. II. 11. Ion Popcscu-Puturi, Principalele trdolturi ale regimului p61/tic din Romdnia in perioada dictalurii
www.dacoromanica.ro
213
surecliei armate ,ri a hotel pentru eliberarea patriei (23 august-25 octombrie 1944), in Ana/ele Institutului, VIII (1962), 4, p. 20-53; 16. Ion Popescu-Puturi, Insemndtatea istoricri a insurectiei armate din august1944,
militare-fasciste ,ri a agresiunii bitleriste, in Analele
p. 65-84; 12. N. N.
Institutului, IX (1963), 6, Constantincscu, Tudor Paul, Aspecte
ale situatiei clasei munciloare din Romdnia In perioada iunie 1941 august 1944, in Analele Institutului, VIII (1962), 5, 88; 13. N. N. Constantinescu, Exploap. 61 jefuirea economiei romdnesti de care Gertarea august 1944, in mania bitlerista* In perioada 1939
in Analele Instant:dui, X (1964), 4, p. 19-34; 17. General-maior in rezervä Emilian Ionescu, Momente din timpul doboririi dictaturii militare-fasciste, in Ana/ele Instittaului, XI (1965), 6, p. 30-37; 18. General colonel in rezervä Victor Dombrovski, Bucure-
Analele Institutului, IX (1963), 6, p. 85-100; 14. M. Covaci, Din lupta muncitorilor din Bucuresti in anii dictaturii militare-fasciste si ai rdzboiului bitlerist (1940 1944), in Ana/ele Instittaului, XI
in Ana/ele ilia In zilele insurectiei din august 1944, 46. 19. Nicolae
Institutului, XI (1965), 6, p. 38
continuator al Ceausescu, Partidul Comunist Romdn hotel revol taionare ,ri democratice a poporului romeln, a traditiilor miscdrii muncitoreiti ,ri socialiste din Romdnia, Bucurcsti, 1966, p. 91.
(1965), 4, p. 145-156. III. 15. Col. C. Nicolac, It. col. A. Lupàsteanu, V. 13irzà*, Episoade eroice din limpid desfasurdrii in-
Ci)
www.dacoromanica.ro
BUCURESTII CON STRUCTIEI SOCIALISTE
IsIoria Bucureolilor duk1 23 august 1944 rejlecld celei mai mad prefaced a sociefiltii romeinef1i din MI cuprinsul ;florid sale, prefacere efecluaM din ,ri sub permanenta conducere a Partidului Comunist Romdn.
Istoria Bucurevtilor dupa 23 august 1944 reflecta istoria ccici mai mari prefaced a socictatii romanevti
din tot cuprinsul istoriei sale. Este istoria trccerii dc la faza capitalista la orinduirca socialista', cu toate i problcmcle pe care le pune accasti treccre, cu toate consecintcle pc carc le provoaca' ea in toate domcniilc vietii sociale i individualc.
fenomenele
avut loc in ziva de 24 fcbruaric 1945
cca mai mare din cite a vazut vreodata capitala au cazut ucivi de gloante trase din interiorul Ministcrului de Interne 6 (ase) bucurevteni. Instalarca guvernului dr. Pctru Groza a adus dupa sine recunoavterca, de catre
guvernul Uniunii Sovietice, in ziva de 9 martie 1945, a instauradi administratiei româncvti in Transilvania de nord. lar restabilirea vechiului hotar sprc Ungaria, anularea dcci a Dictatului dc la Viena, vi-a gasit
exprcsia in Tratatul de pace dc la Paris din 10 februarie 1947, dupa dezbatcri in care Romania a fost putcrnic sustinutä de Uniunca Sovictica. Accst tratat
SCHIMBARI FUNDAMENTALE
Perioada care incepe cu 23 august 1944 se poatc imparti in douil : 1. pinä la 30 decembrie 1947: este
etapa preliminar, dc pregatire
2. dupa 30 dccembrie
1947:
tranzitie ; etapa de aplicare i
a principiilor socialistc, de construire a noii socktati. In prima etapa se face pregätirea treptata in faze succesivc, a noului climat psihologic vi politic (vezi fig. 131), in cca de-a doua se pavevte la sociali-
zarea mijloacelor de productic, la dezvoltarea economicil pe baza' de plan vi la o noua structurare icrarhizare a valorilor sociale. Modificarea cca mai importanta politica', legata vi de cele mai mari manifestari de mase pe care le vazusera Bucurevtii ping atunci, a fost alcatuirea guvernului dr. Petru Groza, la 6 martie 1945. Schimba-
rca, inscmnind trecerea pe primul plan a noilor forte politice, in opozitie cu cele vcchi, care predominasera in formatiile antcrioare (guvcrnul general Sanatescu i guvernul general Radescu), nu s-a facut
fara varsare de singe: in manifestatia dc masc cc a
a inscmnat recunoavtcrea marilor ¡cafe Bade de poporul roman in razboiul antihiticrist (23 august 1944mai 1945) la carc a participat cu 16 divizii, intre care divizia Tudor Vladimirescu", o divizic antiacriana, corpul de aviatic vi o brigada' antitanc, plus completarile repetate, in total peste 538.000 de oamcni, fiind a patra putcrc dupa U.R.S.S., S.U.A. vi Anglia sub raportul cfcctivclor angajatc in
Dintre evenimentele mai importante ale primci ctape trcbuie relevata reforma agrara din 22 martie 1945, Conferinta nationala a P.C.R., in octombrie 1945, vi reforma monetara din 15 august 1947. Cea dintii a cxpropriat, cu citcva cxceptii prevazutc de lege, tot ceca ce depävea suprafata dc 50 de hcctare i, pe pamintul astfel obtinut (1.468.000 hcctare), a improprietarit 918.000 tarani saraci, dindu-le 1.109.000 hectare, rcstul constituind rezerva de stat. Reforma a privit pc toti movicrii, dcci i pc cci stabiliti sau refugiati in Bucurevti ; ea a inscmnat lichidarca movierimii ca clasi ; benefician, pc aria bucurevtcana, au fost taranii saraci in comuncic suburbane vi cele cuprinsc intre ora v linia de ccnturi
www.dacoromanica.ro
215
socialiste, a
a forturilor. Confcrinta nationalä a stabilit un intreg
program pentru reconstructia Ora si a adoptat un nou Statut al partidului. Reforma monctarä din 15 august 1947, pc de o parte, a pus capät inflatici,
un sccol de la izbucnirca in Bucuresti a revolutiei de la 1848 s-a votat legea pentru nationalizarea intrcprinderilor industriale, a celor minierc, bancare, dc transport i dc asiguari. Banca Nationalä fusesc etatizatä Ind mai dinainte, prin legea din 28 decembrie 1946. lar la 30 manic 1949, restul din mosiile expropriate in 1945 a trecut i cl in proprictatea statului. Au urmat apoi, in octombrie 1950,
a venitului national. Inflatia ajunscse asa de marc In prcajma reformei, incit salariile i pensiile nu mai puteau asigura nici hrana cea mai modesti inscmnam, pentru viitorime, citeva preturi oficiale din intcrvalul
9-14 august 1947: un kilogram dc malai, loco moaa (en-gros) 47.000 lei, unul de ardei gras 30.000, cartofi noi 60.000, mazare verde bosbe 60.000, bame 120.000, usturoi 120.000, pätligele vincte calitatca I (peste 300 grame bucata) 34.000, mere calitatca I 55.000, pere obisnuite
Hotarirea cu privire la planul decenal de electrificare a tirii, in decembrie acclasi an notarirea cu privirc la primul plan cincinal dc dezvoltarc a cconomiei Ora, in deccmbrie 1955, la Congrcsul al VII-lea al
Partidului Comunist Roman, Ilotarirea cu privire la ccl de-al doilea plan cincinal, in iunic 1960, la eel de al VIII-lea Congres, Hoarirea privind planul sesenal (1960-1965), iar in iulie 1965, la ultimul
140.000, 64.000, struguri 60.000, prunc brumärii 300.000, In Piata Obor s-a cerut insà in brinzà
ziva dc 14 august 1.200.000 lei pc kilogram ; un rnctru de stofä in Lipscani, 1.200.000 s-a ccrut la
un mctru de
18.000.000
1, Directivele privind planul pe 1966-1970 §i Directivele planului de 10 ani pentru dezvoltarca encrgcticii (vczi fig. 132).
Congrcs
mätase,
1.500.000, iar la negru" sau pe sub mina*, 6.000.000 etc.
Prima etapi s-a incheiat prin abdicarea, la 30 dccembric 1947, a rcgelui Mihai si prin instaurarea
1
concomitena a Republica Populare Romane. In
Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Roman
conform noii numerotari a congreselor partidului, care incepe de la Congresul dc constituire a Partidului Comunist Roman, din mai 1921.
sprc a intrcbuinta formularea felul acesta lua sfirsit fostului presedinte al Consiliului dc Stat, Gh. Gheoretapa strategicä de dcsävirsire a revoghiu-Dej
lutiei burghezo-democratice" i incepca o nota etapl istoricä a infäptuirii sarcinilor rcvolutiei
Fig. 130
UZINELE _,L.
--AA , r',-.7101, ......
--,,-,
Urincle Electron!. (S.)
417.7.41.7,,
I
_
.
r t-'7-", 'r.
.non yr.., it% 7, 7.311111,41.1 gIMIU
,
",7 4..
07,LiTiLi ,L.C7t,11 0 11,1 ita it-li ti --'----ILN 1I--1i-1-,,I-. ii-.1 1-,!1 ITZ-1. 1,-1 _,L...1 LL-i. 7171. -it il a .tALL if ' », 11 .0 Vi.1 it.:1 lidl 'D iniliLii,, t .; 1 _I;I- ' ;- -1 + i-, . ki LL L i-
I Mr:Pri:1117-77-_..
,-
LI: .11
-
1
orna11114.2.
I
agia. P
[ .1415:1
l'--: 1
-
I
se,
J
'
216
I
f
1,2
a
Ala
patria
in
carea Partidului Comunist si a cclui socialist, in ziva de 11 iunie a aceluiasi an exact cind se implinca
urmare a razboiului, pe dc alta, a stabilit un nou raport intre salarii i prcturi, precum si o nota repartizarc, favorabili taturii muncitoarc, manuale si intelcctualc,
insä pinä
construirii socialismului
noasträ". Dupa cc, mai intii, in februarie 1948, se formase Partidul Muncitoresc Roman, prin unifi-
I
1._
1,11111
-
Juli11¡Lilt www.dacoromanica.ro
E
-
Ghcorghe Gheorghiu-Dcj vorbind la mitingul oamenilor muncii din capitall, In fata scdiului Partidului Comunist Rotran, In Fig. 131.
ziva de 30 august 1944. (1.1.)
o
Aspect din sala mare a Palatului Rcpublicii Socialiste Rominta In timpul rilor Congrcsulul al IX-Ira al Pa rtidului Comunist Romtn. Tovarisul Nicolae Ceauscseu. secretar general al C.C. al Partidulti Comunist Romin, pruinta Raportul Comitctului Central. (A.) Fig. 132
ç.
'E'
-
.3
-
t i
-
`""717
'_
7 R
Jet -
".
A.
.° ..
...
-'"
? ....--
EJ .
,
.
i
. e.
. .
- it- --"
,=
-=
..-
.
~I p
-_
.
I
.
g ..../ ... 11. illf ../1. - I '..-
..... ......
,,,_ . Ir...
_
t
mor .1.
_
-
- ..r.---. -
.
.1
....... .
__,, _ -. -.
_
41
.,' 1-.-,*. .4
.
-A,
.-. .. ..... r__...n.-- .4,-
_ -- - - :/"' -,''' tir". .t."......,... . , .
,...
A - _...
,.-
.. -.
._
,11
.....7
Ibt. . LIO,
' r7r.. . 'Ir . i-
-
.... :
'
. -.3.
...
--
--1," -" --
..o.'
:
-..
..4. .
- .
-
.-
,
. rs.. ...,....d . a -.A ' Ir'''', .." , .. ..'
- ..EMT ...".
- VO
,....1 e
(..
, t: 7...
.. ...."..,
,
-
y:
:
47'
4 ._ó
.4
217
www.dacoromanica.ro
j.
,
\
: =,.
,
I
1 i
(7oselei Iancului, Electrocablul", pe 5oseaua Cätelu,
I II
I
.
E 5 _.
. I I. 7 hir'
3 a
1
eI
,,'Ell
i;;.
ir ,,
i
4i4d-T E
r
,
,i,...,
4
i ..
11
-
lie 074
r-
masini agricole la SemAndtoarea" pc Splaiul lilacpendentei, bicicleta in fabrica de lingi Halele Obor. O dezvoltare deosebid ja industria electrotehnicä ; din cele 10 unititi ale ei, cu peste 10.000 de luctitori, uncle, ca Uzinele de masini electrice" din dealul Cotrocenilor, sint complet noi; altele, ca Electroaparatajul", pe Bulevardul Stadionului, in dreapta
--,-
4,
11*-11 ley,
(vczi fig. 130, 133, 134). Aceste fabrici bucurestene produc frigidere (Pinguin i Fram), aparatc de radio, tcicvizoarc si tot soiul de aparataj electric. In domeniul confcctiunilor si al industrici grafice, orasul nostru poseda asdzi cele mai mari intreprindcri dc acest fcl din sud-cstul european : Fabrica de i tricotaje Bucuresti" care este o intreprindere cu total nouil a fost construid in
confectii
2111!'''
il
---,
Fig. 133
---""k,
4
sau Electronica", pe strada Baicului, au fost mult m5rite i modernizate, ajungind de ncrecunoscut
1948-1949 (vczi fig. 135-136) fati de nucleul pentru confcctii ale armatci (A.P.A.C.A.) originar, si Combinatul poligrafic Casa Scinteii, instalat la cap5tul de miazänoaptc al $osclei Kissclef, intr-o cridire de vaste proportii, cea mai mare din Bucure7ti
4
thinele Electronica, montaj pe bandA (S.):
lucrad din materiale de bunä calitate (vezi fig. 137). Tot de vaste proportii este i Combinatul de cauciuc Fig. 134
-
Fabrica Electrofar, una din sectii. Lucr3toarele poart3 tome
oebelari de prom* (S.)
INDUSTRIALIZAREA SOCIALISTA A ORASULUI
Aceste hodriri au avut o influend dcosebid asupra dczvoldrii Bucurestilor, intensificind procesul de industrializare a lui. Au fost create intreprinderi noi, producind articolc care mai inainte se importau, au fost mult m5rite intreprinderile existente si s-au asigurat conditii dc lucru superioare celor anterioarc. La 31 decembrie 1962 existau in Bucuresti 256 de intreprindcri importante, dintre care 196 de intreprinderi republimne, de mari proportii, 22 de intreprinderi locale si 38 de intreprinderi cooperatistc. Fad de accste intreprinderi, cele circa 5.000 dc unidti mici mestesug5resti care existau in 1961 nu reprczentau decit 0,4% din totalul productiei ora-
sului. De altfel, intre timp, o parte din ele au si intrat in sectorul cooperatist. Totalul salariatilor intreprinderilor industriale la finelc anului 1963 era de 276.854, iar suprafata de teten ocupad de aceste intreprinderi totaliza 1.940 de hectare. Cea mai importantä ramuril, atit ca pondere in totalul productiei, cit i ca num5r de salariati, este industria constructiilor de masini si a preluctirii metalelor ; ea utiliza, la data adtad, 93.741 persoanc ;
urma apoi industria textili cu 48.011 salariati, cea alimentad, cu 23.979, si cea chimicà, avind 21.344. Sc construicsc acum, pentru intiia dad, in Bucuresti, autobuze 7i troleibuze la uzinele Autobuzul" 218
www.dacoromanica.ro
X
;
I
de la Jilava (vczi fig. 138), dezvoltat in jurul micului nucleu de odinioara', precum i impuniíroarea uzina
Fig. 135
Fabrica de confecçii
i tricot* .,13ore{ti" (S.
de anvelopc Danubiana", de pe Soseaua Oltenitei, lîngä Popcsti-Leordeni, construita' in 1961
(vezi
fig. 139). S-a intemeiat o fabrica nota de produse chimicc, Uzinelc 9 Mai", dincolo de Dudcsti, spre Catelu, in locul vechii pulberärii a armatci: produce insecticide
i
Fig. 136 - Una din sectiile fabricii de confeqii i tricotale Bucurc§ti (S.)
ingrasaminte chimice (vezi fig. 140).
Alaturi se afli Iccchim" sau Institutul de cercetari chimice, cu laboratoarc speciale ; mentionam de ase-
menea Fabrica de masc plasticc Bucuresti", din Strada Ziduri Mosi, rcprofilata in 1956 (vezi fig.142). In domeniul alimentar s-au facut intreprindcri pentru
produse care s-au bucurat imediat de aprecicrca bucurcstenilor, in spccial a tinerctului: sucul" dc fructe o fabrica la Bucurestii-Noi si inghetata pe bilt" sau in diferitc ambalajc. Fabricilc de conserve s-au marit producind sorturi altadata inexis-
1
tente, ca gcmurilc, concurentcic rcusite ale dulcetei ale marmcladei, acum foartc apreciare. O noutatc sint i fructele i legumele congelare" ale fabricii
Antrcfrig" de fina Pantclimon ; ele vor fi din cc In ce mai apreciare. O fabrica' moderna de produse lactate Bucuresti", cu o capacitate zilnica dc prelucrare de 200.000 litri lapte, a inceput sá functioncze In 1960, lar o fabrica de ciocolata, in 1962.
In ultimii ani au intrat in productic o serie de fabrici noi: de tevi sudatc, de mobila la Militari 219
www.dacoromanica.ro
1
iftI ttttttfflit
eCt
CL
11 ,111111111it --mucot
r
la
1:
*)i
.
s.
,
_1J
i
r
Fig. 137
220
Combinatul poligrafic Casa Scinteii. In primul plan, alcca care duce la Pal:ilk:inn] Economic; Nationale, In timpul .pozitiei
www.dacoromanica.ro
din 1964 (A.
r
3
Fig. 138
Vedere general
si Pipera (vezi
tttttrtttrE!
a Combiaatului de cauctue Jilava" (S.)
fig. 141)
de obiccte sanitare din
portclan, de piese pentru radio (transistori) la Baneasa
(vezi fig. 143) etc. La finele analni 1961, productia industrie butureflene depe,,rea ea 20% produetia din 1938 a lniregii Românii.
Alaturi de aspcctul tchnic-economic trebuic luat in considerare cel social. 5i in privinta aceasta progrcsul este incontestabil, tot asa de vadit ca si sub rapor-
tul tchnic. Exista grija de a se crea conditii de viata din ce in cc mai bune pcntru omul muncii. Lucratorii fabricilor bucurestene iau masa la cantincic unitatilor respective (vezi fig. 144), care se prczinta in conditii bune : mincare suficicntä, gätitä satisfäcitor si la preturi modice. Multi dintrc copiii mici ai lor ii petrec ziva la cresä ; fabricile au servicii medicale, cluburi cu sali dc conferintc i cercuri artistice si sportive. Lucratorul bucurestean
astazi scama de locul important pe care il ocupi in viata poporului ; el are o constiinta profesionalä
.1ME
jr
a ro-
r
ir,.p2s,;, 1
.1c1wilmor,,
a.
civica in continua cresterc.
Fig. 139
&elk
la Uzina dc anrclopc Danubiana" (S.)
221
www.dacoromanica.ro
,
Fig. 140
Fig. 141
Seqie la Uzinele chirnicc 9 Mai"; fabrica de oxigen (S.)
Fig. 142
Seelie la Fabrica dc rnase plastice Bucurcsti" (A.)
fi
222
g-
www.dacoromanica.ro
Fabrica de mobill Pipera" (S.)
NNW MOO.
.
r,
EJ
1.
,
Fig. 143
Sectie la Fabrica de cransistori Binc-asa" (S.)
Fig. 144
Sala de mese a Fabricii de co:legit t tricotaje flucuresti" (S.)
" 1
co
www.dacoromanica.ro
eft
223
CRESTEREA SUPRAFETEI ORAWLUI. NOILE CONSTRUCTII Fenomenul de extindere a Bucurestilor, de crestere
in suprafata, a continuat
i
dui:a 23 august 1944.
Accasta crcstere nu s-a marginit la o singura regiunc,
ci a avut loc peste tot si in special linga arterele de penetratie. Au luat nastere noi aglomeran i sau complexc de locuinte, iar limita orasului a fost impinsa mai departe, coincizind in uncle portiuni chiar cu unja ferata de centura a forturilor ; acesta e cazul cu limita spre nord i nord-vest. Pentru o mai buna administrare i, in acclasi timp, pcntru o stimularc a initiativelor locale, a fost sporit in 1950 numá'rul subdiviziunilor administrative: din patru, cite crau inainte, s-au facut opt. S-a schimbat si numelc lor generic: din sectoare in raioane punindu-se in concordantä cu numcle subimpartirilor administrative pe intreaga tara iar in privinta numclui propriu, s-au inlocuit culorilc" mostenire bizantino-turca prin numc de personalitati, nationale i mondialc, si date sau carticre istorice. Cele 8 raioane ale Bucurestilor se succed in ordinea
224
urmiltoare, de la stinga la drcapta: 1. Grivita Rosie, 2. 30 Decembrie, 3. 1 Alai, 4. 23 August, 5. Tudor Vladimirescu, 6. Nicolae Balcescu, 7. V. I. Lenin, 8. 16 Februaric. Suprafata totalä a accstor opt raioane este de 25.596 de hectare sau 255,96 kilometri patrati. Intinderea cea mai mare o are raionul 30 Decembrie, cu o suprafatä dc 5.486 de hectare, hotarul lui nordic coincizind cu linia de cale ferata a forturilor ; raionul
eel mai mic este 23 August, avind numai 1.858 dc hectare (vezi harta 5). Sporirea aceasta considerabila a suprafetei teritoriului Bucurestilor de la 7.800 hectare in 1939 la 25.596 in 1950 nu inseamna sporirea in proportie a saprafelei claile. Ea este in primul rind o mäsurä administrativa care permite supravegherea unci regiuni cc interescaza, direct si indirect, dezvoltarea orasului. E o masura luata in
pederea pillar/dui,
privind
atit spatiile cladite, cit si cele vcrzi. Pentru orasul propriu-zis, suprafata fixata anterior la 10.015 hectare a fost sporita la 12.700 de hectare, tinindu-se scamä pe de o parte de constructiilc cc urmeaza a se ridica. Fig. 145
www.dacoromanica.ro
carticrul Florcasca pc margin. gropi". In prim-plan toboganul copiilor (A.)
Blocurile turn din
route;
Harta nr. 4
CONSTANTIN C. GIURESCU ISTORIA BUCURESTILOR Acrobat,'
internal/one/1, B.ineasa
Co I
BUCURESTII E AS fa
Ncotae
iNTRE 23 AUGUST 1944 SI 1966 e
Diunatvai
Cara
o
Jiu
Pajupa
4.0inaw ruhgrJ
Palatu/ ,,CJN Sonten-
Pawlnone! de Export a Econorntet Nat
Podul onstanta Rat Pnc
inane. a
auGniat ru os
PariuItkCalluri
ibdihi"
roans
41.
Henistrau" d a
a
OS rrulaerfomf
ff
Oalatul domnesc Asia Ar.atorear
Chita
Spiff!tt/ Flinders,.
ulesti
Cringaoi
FUNDEN!
I./b./
Tratru Muncd
,aiu Sp, a
Spdalul Covntina
Cons oeMonstr,
Filantro R
Basara Mat
r Ciurel
Polite
Maleta Obor
a.taBanok
ACieferni,
R S.R
e
N4111110 rtlen
CII Grid
h/prC
Vo,ro
C
Be,
Stedionut
3 lo
$0
e
ßd. Piled
-B
rearm
1. A PM e a Poporni at
de
Oros&
Bul..Dr
Piata Muna
Po, &odor. Perna Academia Mhitarl
...a/1.7
Ceneraia
° 23 August
uI
Ira 4
A atrior area dunare
Dru
60me.plexulasPor.h
mul Tabe Parcul(V
tr
a a ,, CI
'1
O.
O.
88 a
S
Sud
Nn
rt;
Brin e ove a nu
,o
Bercent
01141. GA. Marine co
www.dacoromanica.ro
111
Fig. 146
Blocuri noi pc ;oscaua Alihai Bravo (A.)
data' fiind sporirca populatiei, pe dc altä parte de necesitatea de a acopen i prin plantatii deficitul de spatii verzi 2.570 de hectare spre a ajunge la norma prevázuti de 20 de metri pátrati de cap de locuitor. Suprafata cláditä a sporit totuvi in mod insemnat. S-au construit carticre noi de locuinte pmtru oamcnii muncii, cartiere alcátuite din blocuri
sint complcxele P.T.T. de la baricra Rahovci, la inceputul voselei spre Alexandria, sau complexcle I.T.B. (fost S.T.B.) din carticrul Tci, blocul I.T.B. de pe Bulevardul Magheru, blocul penult functionarii
de la Finante pe Calca Victoriei etc. Alte blocuri de locuinte muncitoresti s-au ináltat pe Bulevardul 1 Alai (raionul Grivita Rovic), pe strada Maior Coravu
(raionul 23 August). Complexe mai mici, cuprinzind case fárá etaj sau numai cu un etaj, s-au rcalizat in
cu mai multe etaje vi situate, in general, spre marginea
alte puncte ale oravului, ca, de pild5, la Baneasa.
oravului. inceputul 1-a fácut carticrul Ferentari, realizat in 1945-1947, cu aproapc 600 de apartamente ; a urmat apoi cartierul Bucureftii-Noi, undc in piata márginiti de blocurilc infátivátoare, Cu parter
Aráturi de accste complexe trebuicsc notate vi uncle blocuri izolatc. Tendinta este si se clideasci pe terenurile virane singuraticc, in special acelea de pe marile arterc. in accasti directie, relevám blocurile carc
trei ctaje, s-a construit vi un cinematograf monumental, iar in stinga bulevardului, un teatru in acr liber. De mari proportii stilt carticrele noi de la unde aláturi de groapa" mizerá, desfiinFloreasca tatä i transformatá in parc, se inalti un adevárat ora v (vezi fig. 145) vi de la Vatra Luminoasd, in apropicrca stadionului vi a Parcului 23 August". Pentru ceferivti s-a ridicat cartierul de locuinte de
s-au construit pc Magistrala Nord-Sud (blocul pe locul fostului Carlton", blocul I.T.B., blocul Institutului de fizicá, blocul ocupat de Afinisterul Sänátitii), pe Calca Movilor, Calca Dorobanti (colt cu Gr. Alcxandrescu, in Piata Dorobanti), pe Soseaua hic Pintilic, pe Bulevardul Gheorghe Duca, pe Bulevardul Republicii, pe strazile Brczoianu vi 13 Decembric etc. S-a utilizat sistemul supractajárii", sporindu-se cu unul sau mai multe ctajc clidirilc care prezintä conditiile necesare ; uncle din accste
la Triaj. Impresionante sint blocurile noi ce márginesc Academia militará gencralá, pe 'oseaua Pandurilor, ca acelea construite in ultimul timp pe Calea Grivitci, pe Soseaua Mihai Bravu (vezi fig. 146), pc Soseaua
Giurgiului (vezi fig. 147), pc Drumul Särii (nu al Serii", cum se spunca mcrcu grevit) vi pe strada Vätafului colt cu Drumul Tabcrei. Diferite institutii intreprindcri vi-au construit
construiesc com-
plc :e de blocuri sau case pentru salariatii lor. Asa
supraetajári formeazá adevárate blocuri : cazul imo-
bilului clädit in fata Pietei de Flori vi al accluia de pe Calca Victorici, in fata Muzcului de artä popularä.
Prin crcdite acordate de intrcprinderi vi de stat, uneori prin mijloace personate, s-au construit multe locuinle individua/e, de cáramicil i acoperite cu 005, intr-o seamil de carticrc märginave. De ase225
www.dacoromanica.ro
alstii,
**-'6 IV° .1:1 -4
lb,*
.CC .'
11
e
r, 4
-
-Fig. 147
Blocuri noi pe SOS. Giurgiului; blocul turn are 17 nivele (A.)
menea, mai ales in ultimii ani, blocuri mici, de cite
4-6-8 apartamente, prin
asocierea rcspectivilor
benefician. Construirea de locuinte pentru oamenii
blocuri mari, blocuri mici, case indivimuncii s-a accentuat incepind din anul 1957, iar duale din 1961 a luat un avint deosebit. Cifrele, in privinta accasta, sint concludente: in 1957 si 1958 s-au construit 6.517 apartamente ; in 1959, 7.031; in 1960, 7.770; in 1961, 15.144; in 1962, 12.925, iar in 1963, 13.623. Parti intregi dintr-o serie de magistrale ale orasului si-au schimbat complet infatisarea : e vorba dc Calca Grivitci, in portiunca dintre Podul Constanta
si Gara de Nord, de Bulevardul Dimitrov, filtre Mihai Bravu i Gara de Est, de bulcvardcle Ilic Pintilie, stefan cel Marc, Mihai Bravu si 1 Mai, de Bulevardul Dinicu Golescu, rcconstruit in intregi'me pe latura opusa Garii de Nord (vezi fig. 148), de 5oseaua Viilor, de inceputul Cali Plevnei ; Magistrala Nord-Sud e o artera nota, marginit5 de blocuri falnice. Trcptat-treptat, orasul nostru ii schimba infatisarea ; dispar caselc mizere, construite adesea fara autorizarie, din matcriale proaste in 1954
existan la periferie (Pantclimon, Colentina etc.) 1.961
dc asemenca case, care fusesera ridicate In ultimul si sint inlocuitc de cladiri monumental; deceniu inzcstrate cu confortul modern. S-au realizat ansambluri arhitectonice remarcabile, ca acela din jurul Silii Palatului (vczi fig. 149), ansamblul din Piara
Garii dc Nord, cel de la intersectia Bulcvardului 1 Mai cu Calca Grivitei (fosta Piafa Chibrit) (vezi fig. 150), cel din Bulcvardul Magheru sprc Piata Eminescu, fosta Romana (vezi fig. 151), ansamblill din Piata Amzei etc. In timp ce, inainte de 23 August 1944, accentul, In materie de constructii, cazuse pe cladirile particular; acestea intrecind ca valoare i volum pe cele
publice, dupa 23 August raportul s-a inversat. E un fcnomcn explicabil, marcind trecerca de la regimul individualist la ccl socialist. Intr-adevilr, daca faccm suma clidirilor publice care s-au construit in Bucuresti In rastimpul 1945-1956 fabrici, localuri administrative, de invatamint, medicalc si militare, institutii de cercetari stiintifice, sali de spectacolc, s'ah sportive si stadioane etc. constatam ca ele depasesc
ca volum si valoarc c.ladirile de caracter particular. Este o imposibilitate sa aratam aici in amanuntime
tot ce s-a rcalizat sub acest raport ; nici nu si-ar avea load, de altfel, in prezenta lucrare. Ne vom multumi deci sil citam realizkile reprczentative in domeniile respective. Cea mai marc cladire din Bucuresti, aa cum am ar5tat si mai inainte, este Casa Scinteii, realizara intr-un interval de circa sase am (1950-1956), prin contributia intregii colectivitilçi romänevti. Este totodat5 si o constructie din cele mai ingrijite, intrebuintindu-se materiale de o calitate superioara i dindu-se atentie detaliilor (vczi fig. 152 si 153). 0 reusita arhitectonica putcm considera sediul Consiliului Central al Sindicatelor din
226
www.dacoromanica.ro
strada $tefan Gheorghiu (Parcul Filipescu). Tot asa, aerogara de la Baneasa. Remarcabila sub toate raporturile este monumcntala Sala a Palatului R.S. Romania, terminata in 1960, salä in care au loc marilc congrcse, apoi concede, spectacolc de teatru si film, precum
_
1.
si difcrite alte manifestari culturale (vezi fig. 154). - Impresioneaza de asemenea, prin spatiul inchis sub uriasa bola' metalick pavilionul, de formá circulará,
1
.. -3
Care adilposteste expozitfile economiei nationale.
Data Teatrul National n-a putut fi Inca reclädit dar reconstruirca acestui vechi läcas de arta nu va mai intirzia s-a inaltat, in schimb, o impunatoarc opera si s-a dat o deosebita atentie teatrelor
IT
I IIIII 1111
4e . I r..i..
(
\
..'''
in aer liber, infiintatc in parcurilc de cultura' si odihnk
Orasul poseda astazi sase ascrnenca teatre, dintrc
care relcvarn pe cele numite N. Balcescu", 23 August" si tcatrul din Parcul de cultura
si
0
odihna
lictistrau". Cuk un dcosebit gust a fost renovat Teatrul evreicsc dc stat. S-a construit si o scrie
Fig. 148
s I,
T-1
17J1
1
Al
4
...Pi
lf
'
r." NI 'i
,,
Illocuri noi pe Bulcvardul Dinicu Goles. (S.
Fig. 149 Sala Palandui Republicii Socialism Romania g o parte din blocurile cc mirgincsc Pita Palatului ; In fund. blocul turn cu 18 nivcle (A.)
6.00/
4#11.7,1119'
r
-
:=
I
Imo
um
7P-P'
I
NM,
micrrd,
www.dacoromanica.ro
227
AS,
r.
."rii::',prop
rt
ts
Is fin.
r
.11
1.0
"pf
'Ng"
ruNII r
-Irrii1
UI
.4-;411 4 " wilw*-1;Wrr-v;'.111.4-9".:11111Pr-1 " wt-ye N4 lar "UPI
IINurWI
-mow AL
17g. 150
P ma 30 Decenibrie Iota Pia/1 Chibrit, reprezentativa pentru noul aspect al orasului (S.)
Fig. 151
ko,
Pia/a Romani
si
sflr.litul Bulevardului Magheru co blocu
nou (S.)
1/
228
www.dacoromanica.ro
Fig. 152
Sala dc marmura a Casci Scintcii (S.)
Fig. 153
Combinatul poligrafic Casa ScIntcii, sala linotipclor (A.)
229
www.dacoromanica.ro
intreag5 de cinematografe noi, ca Infrätirea intre popoarc" la Bucureltii-Noi, Vas& Alecsandri" lingä in prczent Teatrul Ion Piata Cosmonautilor
cele doui cinematografe din raionul Lenin, dintre care until pe strada Drumul Creangä"
apoi indipätoarele cinematografe cu säli dc 800 de locuri
1 Mai", G. Cosbuc", Florcasca", Gri-
de inot Cu apä incàlzitâ (vezi fig. 156). In fruntea clädirilor pcntru institutele de cercetäri stiintificc vine, desigur, complexul Institutului de ccrectäri nucleare dc la Mägurcle, la sud-sud-vest de oras, cu reactorul atomic si laboratoarcle de cercetäri. Institutul de proiectäri miniere (IPROMIN) arc un aspcctuos local nou in Calea Victoriei colt cu Calca
vita", Luceafärul" etc. S-a adaptat la multe din cele vechi si la toatc cele noi ccranul lat (cinemascop), iar cincmatograful Patria" a fost amcnajat pcntru ecranul panoramic. La fincle anului 1963 functionau 109 cincmatografc publice, inclusiv cele sindicale.
Grivitei, Institutul de ccrcetäri metalurgicc (I.C.E.M.),
Un titlu de mindric al Bucurevilor dc dupä 23 August ii constituie stadioanelc: accla din Parcul 23 August", Cu o capacitate de circa 80.000 dc spectatori, cel mai marc din sud-estul european
dc pavilioanelc noi care s-au adiugat la diferite
(vezi fig. 155). Stadionul Republicii" (fost A.N.E.F.),
dublat fati de cel vechi, Stadionul Dinamo", mai mic, dar foarte ingrijit, elegant chiar. In acelasi domeniu, meritä sä fie relevatc cele (Iota hale de sporturi de la Floreasca, una cuprinzind un bazin Fig. 154
Interimail SIIR Palatului R. S. Rcminia, cea mai mate sail din Bucure,ti (S.)
un altul impozant, in Cringasi, iar pcntru Institutul de inframicrobiologie s-a construit un sediu modern dotat, ca i institutelc antcrioare, cu toati aparatura stiintific5 nccesarii. In domeniul medical, in afarä
spitalc, e de rclevat maternitatea din strada Polizu, spitalul din $oseaua Panduri, a cärui zidirc a inceput inainte de 23 August, Spitalul de copii Emilia Irza" din fata Parcului Tei (vezi fig. 157) constructia, in linii moderne, reusite, datorindu-se arhitectult Grigore Ionescu marele spital de la Fundeni, inconjurat de un parc de 24 de hectare, Institutul pentru expertiza i rccuperarea capacitätii de munci din strada Romulus si sanatoriile de la nord de oras, din regiunea Balotesti. La finele anului 1963 Bucurestii aveau 63 de spitale cu 19.545 de paturi ; existau PP"
,. --
-
-
.-----.--1
-2r 7
4. í 7;7,,
.,
LL,
c
At I
...s -
'
-
.
z
-
-
.
. ,
o 411,
o j.
230
www.dacoromanica.ro
wf
!".
r
.
-
o.
.
11
r
"VIM
Fig. 155
vcdcre gencrall. Fotografic dc pc plat(onna turnulu1 dc lansarc cu pararta (P.%
Stadionul ..23 August"
Fig. 156. Sala sporturilor Florcasta-s(P.B.)
o
t
s.rs
117111111
nr In.. )
111-11 k
231
www.dacoromanica.ro
--
Fig. 157
Spitalul Emilia Ima" din Cata Parcului Te' (P.B.)
257 de circumscriptii medico-sanitare si 115 farmacii. In domcniul scolar trcbuie amintite seria de localuri
noi pentru scolile de 8 ani, ridicate in diferite parti ale orasului (Giulcsti, Cringasi, Vatra Luminoasà, Bucurestii-Noi, Colentina etc.), precum i märirea unora din cele existente, apoi douà clädiri mai mari destinate pregitirii clectrotehnicienilor : una, cu o caracteristicá fataclä curbä, lingä Liccul Gh. in marginca Cociocului, alta vecini cu clädirea Spitalului Emilia Irza" si avind un stil asemädätor acestcia. Patriarhia a rcnovat complet doui läcasuri bisericesti: I. Vechca minästire din veacul al a Plumbuitei, instalind aici difcrite atelicre XVI-lea
viziune .palatul din strada-Nufcrilor (vcchea stradä a Fintinii) cuprinzind si_ o sala proprie pentru concerte publicc.
CRESTEREA POPULATIEI
Bucurestii aveau, la recensämintul din 6 aprilie 1941, o populatie de 992.536 locuitori, formind 274.441 de gospodärii i locuind 102.559 de elidid. In 1948 numärul crescuse la 1.041.807, arkind deci
transformind trista ruini dc dupá primul fázboi
un spor de 49.271 locuitori in timp de 7 ani, sau
mondial intr-o frumoasä asezarc ; 2. Schitul Maicilor,
o medie de 7.039 pc an. Media este micà, raportata
nu departe de Antim, la poalcle Dealului Spirii,
la accca de 32.136, care se constata in intervalul 1930-1941 ; ea se explicä Una prin urmarile de tot
intr-un colt pitorcsc i linistit al orasului. Sub raportul localurilor administrative, Bucurestii s-au imbogi'tit cu o clädire de mari proportii a doua ca märime din oras anume, Palatal Calor Feratc,
subsol, partcr
i
11
etaje
al cärui
schelet din bcton-armat fusese turnat inainte de 23 August a servit ca adäpost in timpul bombardamentelor
aeriene
din 1944
dar la care
s-a lucrat inca' timp de peste un deceniu (vczi fig. 119). Lingá el, pe partea =lata a Bulevardului Dinicu Golcscu, s-a inältat incapätorul cämin al ceferistilor, cu parter si opt etaje. Pentru postä, telegraf i telcfon s-a construit un impunätor spatios local in unghiul pe care-1 face Calca Dudesti
cu strada Theodor Sperantia, iar pentru Radiotele-
felul ale räzboiului. Noul recensimint din 21 februarie
1956 arata o populatie de 1.236.905 locuitori, deci o crestere fata de 1948 de 195.098, ceca cc da un spor mediu anual de 24.487. In 1959 cifra locuitorilor Bucurestilor se ridica' la 1.285.606, lar la fincle anului
1963 la 1.366.794; sporul mcdiu anual in rästimpul 1956-1963 este dcci de 18.555. Din accst spor, o parte mai micä o formeazä excedentul natural, al nasterilor fatä dc morti, iar partca cea mai mare o reprezintli noii-veniti, de la tarä
din orasele de provincie. Pentru anii 1948-1953 avem ca excedent natural: 4.336, 7.594, 6.690, 6.716, 7.981 si 9.624 locuitori ; noii-veniti dau respectiv : 20.051, 16.793, 17.697, 17.671, 16.406 si 14.763.
232
www.dacoromanica.ro
Cifrelc ama ca, in general, excedcntul natural sporeste, CA, potrivit Cu progreselc medicinei i ale masurilor de igiena, mortalitatea scade, in special la copiii mici, ceca cc e un fenomen imbucurator. In medie, pe intreaga suprafata a tarii deci cifrele sint cu atit mai valabile pcntru Bucurcsti aceastä mortalitate a scazut la copiii sub un an de la 16,4%, in 1946, la 8,1%, in 1957, s-a redus nadar cu mai mult
de jumatatc. Iar nascutii morti au sca'zut, in acelasi
interval, de la 2,6% la 1,7%, coborind, in 1963, la 1,1%. In acelasi timp, durata medie a vietii a crescut, ajungind, in 1961, la aproape 66 de ani. In 1953, cxistau in Bucurcsti circa 513.000 de sala-
riati, reprczentind circa 17% din totalul salariatilor tarii ; in acclasi timp, muncitorii bucuresteni reprezentau peste 16% din totalul muncitorilor tarii. In 1964 cifra salariatilor s-a urcat la 683.600. O masa' atit de importantä de populatie pune o
noului plan edilitar si de sistematizare, plan care a inlocuit pc cel din 1935, capitala noastra se va infatisa prctutindeni, pc intrcaga ei suprafatä, de la ccntru pina la periferie i intr-un viitor nu prea indepartat, asa cum se cuvine unui oras modern. Datoria tuturor dar in primul rind caci capitala e obrazul tarii a noastra, a bucurestcnilor, este sa contribuim din toate putcrile si sub toate raporturile ca sa realizan) cit mai curind acest plan. In ce privcste apa, s-au facut lucrad importante pentru sporirea dcbitului atit al apci potabilc, cit si al acelei industriale si de salubritatc. In 1955 consumul zilnic al apci potabilc era dc circa 250.000
de metri cubi, din care circa 147.000 provcncau din Dimbovita (filtrele dc la Arcuda) asadar, apa de riu iar restul din surscic subtcrane dc la Ulmi
si Bragadiru, precum si din puturile bucurcstcnc
necesare de provizii de tot fclul, precum si a apei potabile. Nici nu-si dau scama bucurcstenii cit con-
accstea din urma dind circa 9.500 metri cubi. Pentru apa industriala, de salubritatc de irigatii, s-a construit canalul de aductiune din Arges, de la punctul Crivina, linde s-a facut barajul necesar ; debitul lui, la inccput dc 5 mctri cubi pc
suma zilnic, cc cantitäti imcnse de produse alimentare
secunda, poate fi sporit prin suprainaltarca canal ului,
se desfac in zecilc de piete ale capitaki si in maga-
la 15 mctri cubi i chiar la 20 pc secunda. Pcntru
scrie intreagä de probleme. In primul rind, asigurarea alimentarii ei, procurarca continua a cantitatilor
zincle
respective. Numai dota exemple: in luna
august 1955 s-au vindut in cele 42 de piete ale orasului
2.500.000 kg de cartofi, 1.500.000 kg dc mapa, 800.000 kg fasole verde si aproapc 9.000.000 kg Eructe. Iar in zecc zilc din octombrie acelasi an : 1.300.000 kg
dc cartofi, 800.000 kg dc ccapa, 823.000 kg de rosii, 273.000 kg de ardei grasi, 417.500 kg de struguri si
220.000 kg de mere. In februarie 1957 existau in Bucuresti 43 de pietc de desfacere a alimentelor, de atunci numarul lor a crescut. A cxistat si o plata de desfacere a lucrurilor vcchi, asa-zisul Talcioc", Taica corespondentul fostei hale de vechituri Lazar"
de odinioarii (vezi fig. 158). Acest Talcioc"
a functionat intli la Colentina, apoi s-a mutat, in aprilic 1955, in Dudesti, dincolo de extremitatca linici de tramvai 18; dupa accea, s-a desfiintat
de mate adir'
cresterea
dcbitului de va potabila
s-a construit
lucrarilc au inccput in 1956 si s-au tcrminat in 1960 un apeduct circular de bcton, Cu diamctrul dc 1,50 m, tot de la barajul de la Crivina, pe Argcs, pina la filtrelc de la Arcuda ; de aici la Bucurcsti s-a ficut un nou apeduct lucrärile au inccput in 1958 si s-au tcrminat in 1959 pc linga cele doui existente. Planurilc prevad o sporirc a apci potabile In 1970 pina la 800.000 metri cubi zilnic, utilizindu-sc in accst scop, in afara dc Dimbovita i Argcsul,
Riul Doamnci i chiar Dunarea. Ele prcvad de asemenca construirca a dou'i rezervoare, unul in partea dc sud a Bucurestilor, care s-a i dat in cxploa-
tare in 1960, altul in partea de nord, sprc a asigura o distributic uniforma si constanta a apci potabilc pe toata suprafata orasului. In intervalul 1947-1957, rctcaua de apa (artcrc i conducte) bucurestcana a Hala de vcchituri, In Calca
Fig. 158
Vicircsti, dura primal arlo/
mondial; a fost ultcrior dãrlmatl (51.I.B.)
LUCRAR! EDILITARE
Unul din domcniilc in care s-a lucrat mai mult in perioada de dupa 23 August e domeniul edilitar. Idcca dominantä a fost lichidarea contrastului dintre cartiercle centralc si periferice, dotarca acestora din urma cu elementele edilitarc retea dc apa potabila, canalc, lumina electric.a, pavajc, termoficare i spatii verzi care asigura viata in conditii civilizatc. S-au obtinut realizari importante in aceasta directie ; lucrarile sint in plini desfasurare i exista certitudinea ca. prin staruinta i continuitate, prin aplicarea, Cu mijloacele financiare si tehnice corespunzatoare, a
s.5
www.dacoromanica.ro
,
I
233
sporit Cu 46.000 de mctri, iar numárul cismelelor publicc a sarit de la 135 la 965. Daca in 1938 s-au consumat in Bucuresti 32.118.000 metri cubi de apà potabila, in 1963 cantitatea a crcscut la 129.546.000, adicd de patri ori mai mal. Paralel Cu sporul consumului de va, a sporit si numarul i capacitatca cana-
lelor colectoare de scurgcre a apci uzatc, menajere industriale. Pina in 1952 se canalizaseri 86 de strazi periferice, insumind 16.500 de metri. Dintrc lucrarilc reccnte, semnalam trci mari canalc colectoare, la trei margini ale orasului : I. Canalul GiulestiCringasi-Podul Constanta-Bucurcstii-Noi-Casa Scinteii, deservind cartierele de nord-vest i nord ; 2. Canalul zis B. 6, in partea de cst i sud-cst a capitalei, in lungime dc 5 kilometri, cu o inaltime de 3,40
mctri si o M'Orne de 3,10, avind o capacitatc zilnica de 864.000 mctri cubi i deservind rcgiunca industrialii 23 August, Bulcvardul Muncii, Catclu, Balta Alba i Mihai Bravu ; 3. Canalul de pe Dnimul Gazarului, in sudul orasului (raionul N. Bificescu). dcservind cartiercic cuprinse intre 5oscaua Oltcnitei si Soseaua Giureiului. Prin aceste noi constructii,
reteaua de canale, care a crescut,
in intervalul 1947-1957, cu 56 km, a ajuns, la fine1e anului 1963,
la 760,1 km, cu 181,9 km mai mult decit in 1938. Un progres considerabil s-a facut in domeniul consumului de electricitate. La inceput, Bucurestii au fost alimentati de cele dota vechi centrale din interiorul orasului, Grozävesti
i
Filaret, ambele
termoelectrice; s-au adaugat apoi nu mai putin de sase centrale extcrioare, dintre care douä hidroclectricc, Dobresti i Moroieni, ultima o importanta creatie
nouä, de dupi 23 August, si patru termoelectricc : Doicesti, iarasi o creatie de searna noua, SchituGolesti, Floresti si Cimpina. Astazi Bucurestii sint conectati la sistemul energetic national, asa incit primcsc, la nevoie, energie clectrica din diferite centrale ale sistcmului. De la centralele exterioare, cnergia este adusa prin finii dc inaltà tensiunc, mon-
tate pe piloni metalici, si e transformati in statiile din oras. Cea mai mare parte din energia clectrica bucuresteana e consumata de industrie ; urmeaza In ordinc descrescincla luminatul public si particular, precum i utilizarile menajere, apoi tractiunea electrica i trolcibuze), in sfirsit, pomparea apei De la 156.672.000 kilowati/ore, cit se consumau in
(tramvaie
Bucuresti in 1938, s-a ajuns In 1963 la 1.135.688.000, adica de circa sapte ori si un sfert mai mult ; acläugarn ca astazi Mate fIrcizileSticureftilor sint luminate electric
In ultimii ani lucrärile au pornit in 1958 s-a introdus sistcm ul termoficarii", adica al incalziri prin centrale de caldura, similare centralelor electrice, cäldura urmind a fi distribuirá' prin conductc ; inccputul s-a facut cu complexcle dc blocuri noi (Calca
Grivitci, Grozavesti etc.) si cu unitatile industrialc din vecinatatea lor. La finele lui 1964, retcaua dc tcrmoficare m'asura circa 62 km, cu peste 200 puncte termice ; numarul apartamentelor incalzite astfel se ridica la 35.000. 234
S-a lucrat mult si in ce privcste pavajele. S-a dat atentic dcosebiti cartierelor marginase, dar s-au facut renovad importante si pc arterele ccntrale. Predomina acum asfaltul ; pc uncle strazi s-au intrcbuintat calupurile de granit dobrogcan ; multe strazi marginase
s-au soseluit cu *tea dc riu, pietri i nisip. Este o imposibilitatc a arata in detaliu lucrarile de pavajc efectuate in intervalul 1944-1962; ne marginim a afirma ea suprafata lor e considerabila : 4.670.000 metri piitraçi, depasind tot cc se lucrase timp de
60 dc ani sub vechiul regim. Numai in doi ani potrivit constatildi fficute la fincle lui 1952 s-au pavat 813.000 inctri patrati de strada. Ca lucrad mai
importante citim rcnovarca in 1955 a unci mari parti a Bulcvardului Nord-Sud, asfaltindu-se pc o infrastructura de bcton portiunea dintrc Piata Nicolac Balcescu i Plata Victoriei, prccum si, in continuare, Soseaua Kisselcf pina la Arcul de Triumf ;
apoi rcnovarea, in aceleasi conditii, in 1957-1958, a Bulevardului Vest-Est, pc portiunea dintre Opera si
strada Traian, scotindu-sc totodata liniile de
tramvai. S-a asfaltat, in 1956-1957, si Bulevardul Nordului, adica artera de roca& carc leaga Podul Herastrau de Baneasa. S-a amenajat Piata Victoriei, marginita de spatiul verde rczultat prin darimarea Palatului functionarilor publici in urma bombardamentului aerian din 24-25 augusi' 1944; lampadare inalte i puternice ii dau ocol, inundind-o de lumina in timpul noptii. S-a degajat Biserica Cretulescu, amenajindu-se plata din t'ata ei i stabilindu-se o trecere in trepte din Calea Victoriei in strada 13 Decembrie. Numeroase piete pcntru desfacerea produselor alimentare au fost Intemeinte in diferite cartierc ale orasului, facindu-se expropricrile necesare si cladindu-se compartimente i pravalii noi ; in fclul acesta, fosta Piatä a Domenillor azi 7 Noicmbrie a capätat un aspect nou, placut, si au apilrut
pietele Fercntari, aceea dc litiga fosta groapä a lui Ouatu, Piata G. Cosbuc etc. O crestere considerabila s-a inrcgistrat in ce priveste spatiile verzi. Ele au sporit de la 2.019.392 metri pitrati in 1944 la 4.712.020 in 1955, la 5.093.600
in 1956 si la 8.600.000 in 1960, asadar o crestere de circa 326%. S-au crcat parcuri noi, si anume: I. Parcul 23 August", amenajat pe locul vcchii gropi a Vergului si a terenurilor insalubre de primprejur, in suprafata totala de circa 70 de hectare. Parcul cuprinde si un complex de sport si cultura, constituir dintr-un stadion de 80.000 de locuri, un turn Inalt de 90 metri pentru lansarca cu parasuta,
un teatru in acr liber de 3.500 locuri si tercnuri de tenis, baschct, volei, patinaj. Stadionul a fost inaugurat, ca i Teatrul de opera si balet, la fincic lunii iulie 1953, cu prilejul celui de al patrulea Festival mondial al tineretului i studentilor, tinut in Bucurcsti ; 2. Parcul Circului, de o intindere cam cit a Cismigiului, amenajat In 1962, pc locul gropii Tonola (vczi fig. 159) ; 3. Parcul Nicolae Bälcescu din partea de nord-vest a orasului, in raionul Grivita
www.dacoromanica.ro
Rosie avind o suprafatil de circa 12 hectare, cu un
teatru in acr liber de 2.000 de locuri ; 4. Parcul amenajat in ultimii ani pe locul fostei gropi Cätelul ; 5. Parcul Copilului, pe local vechii gropi a lui Cutarida ; are o suprafatil de 6 hectare si diverse instalatii de gimnasticä i jocuri pcntru copii ; 6. Grädina Giulcsti", dc circa 4 hectare, intre $oseaua Giulcsti si calea feratä ; 7. Grädina George Cosbuc", in partea de sud-vest a capitalci, la intretaierea
Bulevardului Cosbuc cu strada Elena Doamna"; 8. Grädina dintre Bulevardul Republicii i Soseaua Mihai Bravu ; 9. 0 serie dc gridini mai mici scuaruri amenajatc in diverse puncte ale capitalei, In cartierele Vcrgu, Dudcsti, Vitan, Picotänari, Fcrentari, in fata Palatului administrativ C.F.R., a vechii Universifáti, vizavi de Academia Republicii Socialiste Rominia, pe Calca Victoriei etc. In afara parcurilor noi, s-au miírit cele existente. Fostului Pare national dintrc Arcul de Triumf, Herastrau i Bäncasa azi Parcul dc culturä si odihnä Herästräu" i s-au acläugat 50 de hectare i este inci
Fig. 160 $oscaua Kisrcicf dc la Pima &Midi la Arad dc Trim( stinga, parch
nest.
lacul IleristrAu ; vcdcre din clicopter (S.)
zind tot fclul dc instalatii si distractii pentru cci mici. Vegctatia variatä, o frumoasi alce de tran-
susceptibil de o nou5 sporire. Aici s-au construit un teatru in aer libcr si un oras al copiilor", cuprinFig. 159
i
dafiri, drumuri asfaltate, statui prcsäratc in diferitc puncte, o largi esplanadä Cu jocuri de apä, cluburi bazc sportive, originalul i pitorcscul Mu= al satului, restaurante si chioscuri dc riicoritoare, o
-
Circul dc Stat, cu alcea circului gi blocurile noi ce-o mArgiin drcapta circului, parcul dc pc local fostei gropi Tonola, Cu until din noile blocuri. Vedcre din clicopter (S.)
hali de expozitic
i dominindu-lc, i, unindu-lc intinsa oglindi dc apä a lacului HerästrAu, co insula umbritä de plopi inalti (vezi fig. 160), toate laolaltä fac din acest parc de circa 190 dc hectare nu numai
un loe de odihni, recrcatic si destindcre, dar si dc imbogätirc a cunostintelor. Trcbuie, in sfirsit, sá ad'Augäm parcurilc si grii-
dinilc carc, mai inaintc, proprictäti particularc, au
fost puse acum la dispozitia marclui public. In aceastä catcgoric intrà: 1. Parcul Palatului de la Cotroccni
azi
Palatul pionicrilor
in
suprafatä
dc 14 hectare si cuprinzind inca arbori din vcchca Vidure carc acoperea altädatä intrcaga rcgiunc, cobo-
\
r
O
.:.
rind pinä la Dimbovita (vezi fig. 161); 2. Parcul dc 2 hectare al fostului Palat regal din Calca Victorici azi Palatul Rcpublicii Socialistc Rominia. Zidul inalt de incintä dinsprc strada 13 Dcccmbrie a fost därimat si s-au trasat alci noi ; parcul inconjura monumcntala Sala a Palatului, terminatä in 1960, si e märginit de elegante blocuri noi, in culori pastelate (vezi fig. 162); 3. Grädina fostei case Librccht, apoi Filipcscu azi Casa Universititii fäcind pcreche Cu Gridina Icoanci dc peste drum. Si aici, zidul inalt, cu cioburi de sticlä dcasupra, a fost dilrimat i inlocuit printr-o implctiturä dc sirmii care ingäduic tuturor trecatorilor si se bucurc dc florile, pomii i arbustii gradinii. Prin sporirea spatiilor vcrzi parcuri, grädini, scuaruri se face nu numai o operi de insämitosire infrumusetare a orasului, dar se revine si la ceca cc a constituit altädatä caractcristica Bucurestilor. Capitala noastri trebuie si redevini un oras al gri-
www.dacoromanica.ro
235
dinilor
scufundat in grädini", cum spunca in
1877 Alcxandru Veresciaghin iar locuitorii ei, incepind Cu copiii, trebuic necontenit indemnati si
441,'171I
tl
,
indrumati sä le apere, si le pizcasci. aci un copac crestc tot asa de incet si de greu ca si un copil ;
1*'
trebuie multi iubire i griji ca sä-1 pop vcdea marc.
41111.111A4,
.4k=1 MIJLOACE DE CONIUNICATIE
In perioada de dupä 23 august 1944, Bucurestii s-au imbogitit Cu un mijloc nou de comunicatic cu unul dc telccomunicatie: troleibuzul i televizinnea.
Fig. 161
Cel dintii a fost introdus in 1949, mai intii pe portiunca Piata Victoriei-Hipodrom, pc un trascu total dc 5.700 dc metri, fiind apoi prclungit pini la Acrodromul Bincasa, iar j directia ccalalti pini la Cotro-
Palatal Cotroccni (S.)
ceni, via Gara de Nord. 0 noui linie s-a instalat in 1956 pe Magistrala Vest-Est, alta in 1958, pe Fig. 162
O pane 1 parcului din spatele Palatulut Republica RornInia. In fund .in stInga, Atencul Romln (A.
Socialism
Magistrala Nord-Sud, apoi altele pe diferite arterc ; la finele anului 1963, existau opt linii de troleibuze in
riLEJ-111111;... .111. i t t '11.
.11
i.
II
,
_
r.
qt.
236
in,
www.dacoromanica.ro
lungime de 70 de kilometri. in 1964 s-a extins Cu inca 15 kilometri reteaua de trolcibuze care comporta o serie de avantajc, intrc altele zgomot redus, lipsa sine-
lor si a emanatiilor de gaze si s-a continuat inlocuirca prctutindeni in centru a liniilor de tramvai ; inceputul, in privinta accasta, s-a facut, acum citiva ani, pe Magistrala Vest-Est, portiunea Operä-strada Traian.
Televiziunea s-a introdus in 1957; studioul este pe strada Molière, lar antcna pe Casa Scinteii. Emisiunile
au sporit continuu ca numar de zile ; ele erau, la inceputul lui 1958, de cinci ori pesaptamina, azi de sase ori i vor ajunge, dcsigur, zilnice. Recent, reteaua
noasträ de televiziune a fost conectata cu accca a Uniunii Sovietice si a celorlalte state socialistc (Interviziunca).
In ce priveste celelalte mijloace de comunicatie, se constata, in general, o sporire. Liniile de tramvai 25 la numar in 1960 au fost prclungite pina la periferia orasului (Andronache, Progresul etc.) chiar dincolo de ea (Chitila, Popesti-Leordeni, J lava) ;
Fig. 163
Vcdcre parliall
a
lacului Snagov (S.)
la fincle anului 1964 ele avcau o lungimc
de 258 de kilometri. S-au introdus vagoane noi, tip Festival", de capacitate si vitezi sporita, construitc de Uzina Electroputere" de la Craiova i prevazute Cu opt roti grupate in boghiuri. S-au prclungit de asemenea uncle din liniile de autobuze sint 38 de toate pini la o distantii de 20-30 de kilometri In jurul orasului, deservind astfel satele respective ;i ingaduind bucurestenilor sa viziteze imprejurimile capitalei, cm padurile i apele lor. Se poatc ajungc cu autobuzul pina la Branesti, la Copiceni, la Milli-
fig. 164
Zapadi cca mare din fcbruatic 1954. Fotografia luatl pe CalcA Victorici in dreptal cactirici Bucurcpi, foal Capa (S.)
lesti, la Balotesti bj chiar pinà la Calugareni, la Tincabesti si la Snagov (vezi fig. 163); lungimea retelci, la finele lui 1964, atingca 345 de kilometri. Daca in cc priveste autoturismcle, numarul lor a crescut mai incet,
proccsul intcnsificindu-se in ultimii ani, in schimb a sport simtitor numarul autocamioanclor. In privinta trenurilor, s-a realizat legatura Cu lacul si Padurea Snagovului printr-o derivatie care se desface din linia Urzicenilor, la Caciulati. A fost construita,
in bunä parte, prin munca voluntara a cetatenilor, in special a tineretului, ca i partea noua a Stadionului Republicii, ca i Stadionul 23 August" si atitca alte
realizari de dui:4 1944. In vara anului 1962 complexul bucurestean era deservit zilnic de 102 perechi
de trenuri de calätori, dintre care 70 in Gara de Nord, 14 in Gara Basarab, 5 in Gara Obor, 6 in Gara Titan si 7 in Gara Progresul, care a luat locul vechii Gad Filarct ; numärul statiilor de trafic mixt: calätori i maría, spccializate precum si al haltelor era de 23.
i
tehnice
0 data Cu
cresterea suprafetei orasului, s-au inmultit punctele de interscctie ale cailor ferate cu arterele de penetratic i Cu sträzile Bucurestilor. Existau, in 1956, 72 de ascmcnea intersectii, i dintre
ele numai 6 erau prevazute cu pasaje inferioare sau superioare i cu pasarele, ceca ce producca intirzieri i perturbari in circulatie, uncori chiar accidente.
www.dacoromanica.ro
237
Posta sporit numarul oficiilor i agcntiilor ; ele au atins in 1956 cifra de 49, dintre care 4 oficii mari dc sector, 2 oficii speciale, 35 dc oficii urbane si 8 agentii ; in 1959 crau in total 56; se constata o crestere continua a lor, pe masura infiintarii de noi carticre. Acceasi crestere se inregistreaza si in privinta telefonului ; liniilor existente in 1956-74.000 i descrvite de cele 4 centrale interla numär concctate automat li se adauga linii noi ; astfcl, la 1 iunic 1963 a fost data' in functiunc o noua centran' automati, Centrala Est, cu o capacitatc initialä de 6.000 linii. Numarul total al abonatilor la telefon, la finelc anului 1964, era de 134.150. Traficul aerian dc calatori, posta si marfa continua' sa se faca prin Acroportul Baneasa, dotat cu o aerogafa' moderna. Aparitia noilor tipuri de avioanc, cu rcactie, avind viteza i capacitatea sporitä TU 104 de pildá a necesitat lungirca pista de la Baneasa ; se prevad i mici aerodromuri, cu suprafata reclusa intrc 3.000 si 5.000 de metri patrati pentru aterizarea elicopterelor, in difcrite puncte ale orasului. Cu toan multimea si diversitatea mijloaccior de comunicatie, traficul a suferit in iarna de pomina
din 1954, luna februarie, cind o zapacla uriasa a acoperit Bucurestii (vezi fig. 164). Pe Bulevardul 1 Mai, pe partea carosabin, ea avea o inaltime intre 2 si 3 mctri ; unde o ingramadise viforul, atingea 4,5
si chiar 7 mctri, ca, de pila, in drcptul caselor Pruteanu, de pe amintitul bulevard. La Spitzlul Filan-
tropia se facuse poteca pe deasupra gardului ; trecà. torii se uitau de sus in curte. Tramvaiele n-au circulat, 1ntre Piata Filantropiei i nata Chibrit timp dc sase saptamini, mai ales din cauza stratului gros de gheata intre 75 centimetri si un metru format dedesubtul zapezii. Oamcnii care au murit in vremca aceea n-au putut fi ingropati zile intregi au trebuit sa fie dusi la cimitir cu sania. O asemenea
zapa& n-a mai fost in Bucuresti din 1875, cinc', tot in fcbruarie, ca a atins pe sträzi, in uncle locuri, 4 metri inaltime, iar circulatia s-a intrerupt timp de o saptamina. Cca din ianuaric 1917, din timpul ocupatiei nemtcsti, a fost mai mica; ca a acoperit totusi casete scunde dc la Obor.
activitatc stiintifica dcsfasurata in numeroasele insti-
tute de cercctare depinde acum, in ultima de Academie, care c reorganizata in vara anului 1948
atit sub raportul componentei, cit si sub acela al rolului si icrarhiei in stat, dcvenind, in locul fostei societati de consacrarc, prca adesca influentata de alte criterii decit cele ale meritului, un organism oficial, de stat, i anumc, forul superior de indrui coordonarc stiintifica, literara i artistica. Dintre trasaturile caractcristice ale noii victi culturale in genere, deci i ale cclei bucurcstene, relevam In primul rind preocuparca constanta de ridicare a nivelului cultural al masclor printr-un complex de factori: invatamint, difuziune a cartii ieftine, biblioteci, formatii artistice de la tcatrele i orchestrele de stat pina la echipcic intreprindcrilor industrialc concursuri i expozitii. si ale diferitclor institutii
mare
O alta caracteristica este dezvoltarea nofi culturi socia-
liste. O a treia caracteristica, i cea mai pregnanta,
dupa pare= noastra', o formeaza finalitatea vietii culturale, care, paralel cu progresul cunostintelor, urmireste formarea omului nou, constructor al societatii socialiste, dezvoltarca multilateran a personalitatii sale. In sfirsit, trebuie subliniate condilfile superioare create oamenilor de stiinta, litcratilor i artistilor,
prouirea care li se aran, noul loe pe care il ocupa ei in ierarhia socialä. In invatamintul bucurestean a crcscut atit numarul scolilor de diferitc grade, cit i accla al elevilor studentilor. S-au creat facultati noi, s-a infiintat Academia de stiinte social-politice Stefan Gheorghiu", de pe linga C.C. al P.C.R. In invatamintul de cultura' generalä, adici in invatämintul elementar de opt ani
i mediu, cifra elevilor, in anul scolar 1963 1964,
a fost de 208.812, asadar cu 112.084 mai multi decit in anul scolar 1938-1939. lar numarul studentilor a crescut de la 17.791, cit era in 1938-1939, la 53.148, adica s-a triplat. Numai in anii 1956 si 1957 au fost
infiintate 22 de noi scoli elementar; in special in carticrcle marginase, ui s-au construit 76 s'AH noi de clasa' ; altc 80 dc sali s-au adaugat in 1958. In 1959,
1960 si 1961 s-au construit 39 de localuri de scoli elemcntare i mcdii, cu 750 de sali de clasa. Iar in 1962
s-au adaugat altc 240 de sali de clasa. In total s-au
inältat, in intervalul 1945-1963 nu mai putin de 102 scoli elementare i mcdii cu 1.487 sali dc clasa. Trebuie relevati i sporirea caminclor i cantinelor studentesti intr-o proportie insemnan : numarul total
VIATA CULTURALA
al studentilor din camine in anul scolar 1963/1964 era de 22.503, iar al acelora care luau masa la cantine dc 20.474.
Transformarca socialista' a societätii romanesti are repercusiuni putcrnice si in viata culturala. Aceasta prezinn caracterc i aspecte noi, rcflectind schimbarile social-cconomice si
politice, precum si noua
conceptie dcspre stat, natiune, om si munca. Bucurestii sint intr-o m'Asura si mai mare ca inainte centrul cultural diriguitor al tarii. Intr-adevar, intreaga 238
Un fapt din cele mai importante este difuzarca tot mai mare a cartii. Numarul cititorilor a crescut considerabil. Opere literare care altadan se trageau In citeva mii de excmplare se trag azi intr-un numar inzecit. Volumul al trcilea al romanului Un om In/re oameni c vorba de Nicolac Balcescu a aparut in 1957 in 30.150 de exemplare ; o editie din Fralii Jderi,
www.dacoromanica.ro
romanul epocii lui Stefan cel Marc, dc Mihail Sadovcanu, in 24.150 de excmplare, una din Morometii
lui Marin Preda, infatisind viata unci familii de Otani din scsul muntean, intre cele doua' räzboaie mondialc, in 15.150 de excmplarc. lar volumul M. Eminescu, Opere alese, editia din 1964, in colectia Scriitori romani", s-a tras in 35.180 exemplare,
toatc legate. Cit despre Bibliotcca pcntru toti", prezentind opercle clasicilor nostri in conditii ingrijite si la prct foarte rcdus, ea a atins tirajc care altadata ar fi parut fantastice. Teatral lui Caragialc a fost tiparit, in 1956, iar Operele lui Topirceanu, in 1955, in cite 40.100 de excmplarc. In ra'stimpul de zecc ani, intre 1953 si 1962, opera lui Creanga a aparut in 2.439.000 cxemplare, in afara de editiilc in limbi
strainc, accca - de dinaintc de 1944 - a lui Sadovcanu, in 1.876.000 exemplare, iar pocziile lui Emincscu, in 1.097.000 excmplare ; aceleasi poczii, in toatc cditiile trasc pinii in 1944, de abia au totalizat 100.000 de excmplarc, adica circa a unsprczccca parte din tirajul deccniului 1953-1962. Activitatea edito-
tiara se repartizcaza intre saisprezece mari edituri de stat, specializatc, toatc cu scdiul in Bucuresti: 1. Editura politica" ; 2. Editura Academici Rcpublicii Socialiste Romania ; 3. Editura pentru literatura ;
4. Editura pcntru literatura universala ; 5. Editura tincrctului ; 6. Editura stiintifica ; 7. Editura tchnica ; 8. Editura didactica l pedagogica ; 9. Editura Meridiane" ; 10. Editura Scinteia" ; 11. Editura militara; 12. Editura transporturilor i telecomunicatiilor ; 13. Editura de stat pcntru imprimate i publicatii (E.S.I.P.) ; 14. Editura agrosilvica ; 15. Editura mcdicala ; 16. Editura muzicala. La accstea se adauga
activitatca editoriali a unor institutii, cum este, de pildä, Societatea pcntru raspindirea stiintci si culturii, Socictatea de stiinte istorice i filologicc din Republica Socialista Romania, Asociatia slavistilor din Republ:ca Socialista' Romania etc. In 1957 s-au tiparit lucra'ri totalizind 41.390.000 (patruzcci
unu de milioanc trei sute nouazeci de mii) cxemplare, dintre care 25.861.000 carti diverse si 15.529.000 manuale colare; in toamna anului 1964 acestea din urma au atins cifra de 25.000.000. Numa'rul traducerilor a sporit considcrabil, i toate traduccrile, din toate limbile, se prczinta intr-o forma
aleasa, ingrijita. Faptul se explicl prin imprcjurarea ca fiecarui traducator i se asociaza' un literat, primul rispunzind de cxactitatea traducerii, cel de-al doilea de forma ci literata.
Cresterea numarului de cititori se datorcaza inmultirii masive a bibliotecilor, in special a bibliotecilor populate, de cattier, si a cclor sindicalc. La fincle anului 1963 cxistau in Bucuresti cu total 1.686
de biblioteci, avind in frunte cele doua bibliotcci rcpublicanc - a Acadcmici (vczi fig. 165) si Biblio-
teca Centrala' de Stat - continuind cu cele 14 biblioteci universitarc i incluzind nu mai putin de 676 de bibliotcci documentare, ale institutiilor intreprinderilor, 281 de biblioteci scolare si 708
bibliotcci pcntru marcic public (zaionale, ale caselor dc cultura, sindicalc i popularc). Ca o realizare deosebita in accst domcniu amintim infiintarca Bibliotccii Centralc de Stat, ale duel sàli dc lcctura s-au deschis la 23 august 1956; din vara lui 1958 ea functioncaza in localul fostci Camcrc de cornett, pe strada Doamnci. A fost de asemenca reorganizata i marita biblioteca fostului Atcncu Roman azi Societatea pcntru raspindirea stiintei i culturii iar Bibliotccii Acadcmici i s-au adaugat o noua sala
de lectura, pcntru disciplincle stiintifice, si un nou dcpozit, modern, cu sase nivele.
A sporit mult i numarul muzeelor, caselor memoriale, co/Nil:or §i gakriilor de aria. S-a infiintat in 1949 Aluzeul de arM al Republicii Populare flomiine, instalat in fostul Palat regal din Calea Victoriei ; cl adapostcstc opere ale pictorilor, desenatorilor i sculptorilor nostri de scama, o sectic de pictura curopeana, una de arta feudalä romancasca si o sectic dc arta oricntala. Aici au loe i marile cxpozitii retrospective (Grigorcscu, Luchian, Patrascu, Pallady, Tonitza etc.). Tot o scctie de arta feudala, i anumc, din epoca lui
Brincovcanu, a fost instalata in 1957 in splcncliclul palat de la Alogomaia, dcvenit acum unul din cele mai frumoase si reprczcntative muzcc romanesti (vezi fig. 25). Creatii n oi, inscmnate sint Mutestl de istorie a Partidului Comunist a mifcarii revolutioflare democratice din Romdnia, in acccasi cladirc cu prccedentul, si Muzeul romdno-rus, cuprinzind marturii asupra relatiilor dintrc cele dotia popoarc dc-a lungul veacurilor. Muzeului mililar central
i s-a amenajat in 1957 un local pe Strada Izvor, in fosta Scoala
; la fel, in 1958, Muzeului de istorie a Bucureftiului, in Palatal Sutu din fata Universitatii. Au un caracter memorial: I. Muzeul piclor Ch. Tal/anejen, in fosta lui locuinta, pe strada Domnita Anastasia, locuintä amintind vechilc hanuri, cu intrarc bolded' i curte intcrioara ; 2. Muzeul George Enescu, in Palatul Cantacuzino ; 3. Muzeul profesor dr. Victor Babe'; 4. Afuzeul dr. Ch. Marinescu ; 5. Casa memorialà a poetului I. Alinulescu; 6. Casa
memoriala C. No/tara, pc Bulcvardul Dacia. 0 a treia categoric de muzee o formeaza colectiile unor pasionati i priceputi colcctionari de arta, daruitc statului inca' din timpul victii sau de catre urmasi si puse astfel la dispozitia marelui public. In accasta categoric infra : 1. Muzeul Zambaccian; 2. Colcctia profesor Ch. Oprescu"; 3. Colcctia Elena ,ri dr. I. Dona" i 4. Colectia Moise Veinberg", toatc patru cu remarcabile opere de pictura romancasca si strainä ; 5. Colectia Maria ,ri dr. G b. Severeanu", dc caracter mai ales arhcologic ; 6. Muzeul de aria feudala
Dr. Minovici" (vezi fig. 166) ; 7. Muzeul C. Medrea §i Afuzeul de arid Cecilia Frederic Storck, cu opere de sculptura ; 8. Colectia Barbu .Sidlineanu", de ceramica romancasca ; 9. Colectia de artä plastica
Dr. Mircea Iliescu"; 10. Colectia C. Karadja", de caractcr mixt (vasc, tesaturi, icoane etc.). Mcntionam, in sfirsit cele trei muzec inchinate tchnicii: Afuzeul
www.dacoromanica.ro
239
o
=7,
Fig. 165
Biblioteca Acsdemiei Republica Socialiste Romania. Localul a fort terminat In 1937 (S.)
tliintelor experimentale, din Bulevardul Ana Ipatescu, Muzeul Centrulni de documentare tebnicd, din Parcul
i Muted Casa Tebnicii C.F.R."; un caracter similar are si Muzeid pompierilor, inaugurat la Foisorul de foc in septembrie 1963. Esentiala in viata culturala, constituind elementul principal al ei, este creatia originald in §tiintli, arti si literatura'. Alai ales sub acest raport, rolul Bucurestilor apare urias. Aici are loc o foarte mare parte din opera de creatie, aici sint grupatc majoritatea institutclor de ceroctare stintifica, precum si un mare numar de literati si artisti. Libertatii,
de istorie nationala, de istorie universala', dc cercetär balcanice si de bizantinologie au fost grupate in vederea coordonarii activitáçii lor intr-unul singur, halliard de istorie al Acadvniei, accentul a cazut mai intii pc publicatiile 'de izvoare si pe sapáturilc arheologice. In ultimii am, Sectia de stiinte istorice a Academiei a alcatuit, cu colaborarea cercetatorilor din intreaga tara, Tratattd de istoria Romdniei,
din care primele patru volume
au si aparut. In filologie, trebuie relevat Dictionarul limbii romdne ¡iterare contemporane, in patru volume, precum i Dictionard limbii romdne moderne, intr-un .singur volum, care dá i etimologia cuvintelor. Au aparut de asemenca o serie de dictionare §i lexicoane tebnice foarte
utile ; in curs dc publicare este Dictiona-
In patru volume, simburele viitoarei enciclopedii rominesti dezvoltate ; primul volum a
Prin noua organizare data' in 1948, Academia Republicii Socialiste Romania este forul suprem care indru-
ra enciclopedic,
mcaza si controleaza intreaga activitate de cercetare stiintifica. Specialistii .sint grupa ti in institute, iar numarul acestor institute e in continua crcstere. Dintre creatiile noi, mentionam Institutul de fizicd atomicd
apirut la finele anului 1962, al doilca in 1964, iar al trcilca in 1965. Pentru studierea istoriei Partidului Comunist Roman
mic inaugurat in 1957, Institutul de inframicrobiologie,
s-a creat in 1950, pe linga Comitetul Central, un Institut special caruia, in 1966, i s-a dat o noui dezvoltare extinzindu-i-se domeniul de cercetare
Institutsd de pe/rol ,ri gaze, Insliintul de cdi fertile etc.
asupra intregii noastre istorii social-politice.
O atentie deosebita s-a dat cercetarilor in domeniul mcdicinci un mare congrcs international s-a tinut
In literaturi, o preocupare de seamil a fost descrierea, pc de o parte, a vechii societati romanesti de dinainte de 23 august 1944, cu inegalitatile scaderile ei, pc de alta parte, a societatii noi, socialiste, cu inceputurile, problemele i realizirile ei. S-a infatisat vecbiul nostru sal, atit eel din cimpia
al Academiei,
de la Magurele, cu un reactor ato-
la Bucuresti in 1957 in acela al agronomiei, Cu diferitelc ei ramuri, si in domeniul fizicii nuclearc. De asemenca s-a lucrat mult in domeniul geologiei. In istoriografic, unde cele patru institute anterioare 240
www.dacoromanica.ro
II
a
,
=,
Planla V. Aspect din Piava Palatului Republicii Socialiste Romania ; blocurile au fatade in culori pastelate. in f-und, stinga, blocul-turn (A.).
www.dacoromanica.ro
zitie una cu alta. Alaturi de numele consacrate ale in frunte cu Mihail Sascriitorilor vcchii generatii doveanu si Tudor Arghezi apar numc noi : in poezie, Mihai Beniuc, Eugcn Jebelcanu, Cicerone Theodorescu, Radu Bourcanu toti publicind insa inainte de 23 August Ion Banuta, Maria Banus, Veronica Porumbacu ; in tcatru, Aurcl Batanga,
munteanä (Descult de [Zaharia Stancu i Morome(ii
de Marin Preda), cit i ccl din Ardeal (Am plecat din sal de Ion Vlasiu), apoi burgbezia §i mosierimea (Drum cdtre oameni al aceluiasi, Bietul loanide §i Scrina negru de G. Calinescu), insistindu-se asupra deficientelor acestor douii ultime categorii. Marginea orasului,
mahalaua" incipienta de odinioark a fost de asemenea sugestiv prezentata, cu lumea ei atit de amestecati (Groapa de Eugen Barbu). Pentru noua societate romaneascä de dui:a 23 August, citarn operele Mitrea Cocor de Mihail Sadoveanu, Strdintd §i Setea de Titus Popovici, In °rap/ de pe Mure, de Francisc Munteanu, Cordovanii de Ion Lancranjan
Horia Lovincscu, Al. Mirodan. Problemele litcrarc
de Radu Tudoran. Ogorul intins, Earl haturi, la sate, si uzina moderna la °rase constituie cadrul actiunii accstor opere, accentul cazind
din 18 martie 1954 si Luceafdrul, ultimele doua reviste ale Uniunii scriitorilor din R.S.R., ca si in Viola
asupra schimbarilor fundamentale intervenite in viata oamenilor muncii.
Problemele i tipurilc reprezentative ale noii lumi
culturalc in genere
sint dezbItute mai ales in
cele trci saptaminale bucurestene : Conkmporantd, care,
reluind istoricul titlu al fostului periodic iescan din epoca 1881-1891, apare inccpind dc la 20 septembrie 1946, Gazeta literard, al card prim numär e
Dundrea revdrsatd
romdneascd
(lunar), strämutatä mai dcmult de la Iasi.
ii gasesc expresie si in arta plasticä. Pictura famine o manifestare principala ; dintre numcrosii ei reprezentanti amintim pe Corneliu Baba, Ciucurencu, I. Miren, C. Piliuta, Vincentiu Grigorcscu, Ion Ghcorghiu. Bucurestii pose& numeroase sali de expozitie, si ele slut in
Adaugam cà intr-o surnä din operele literare proza si vcrsuri de dupa' 23 August Bucurestii apar pc primul plan ; o simplä trecere in revista' a cuprinsului volumului antologic Bucureftii in literaturd (1962), alcatuit de Radu Albala, face dovada accstei afirmatii. Acceasi dubla preocupare se intilneste si in poezie
Fig. 160
Muzcul de 1.1 fiudali
al
Academiei Republicii Socialiste
Rom-Inia Dr. Minovici", a prove de gara Mogowaia cladireta c In ail
si in teatru : cele douà lumi sint infatisate in opo-
medieval cogle. (M.)
I
www.dacoromanica.ro
241
Fig. 167
Monumcntul eroilor patriei, In fa¡a Academiei militare generale. (S)
permanentä ocupate fie cu productia contemporanilor,
fie cu retrospective. In sculptura trebuiesc amintite trei realizad in tot atitea piete ale orasului : Monumentul eroilor patriei, in fata Academiei militare generale, ridicat in 1957 (vezi fig. 167), Monumentul soldatului sovietic de Baraschi, in Piata Victoriei, si Monumentul lui Lenin, de Boris Caragca, in fata
resti, in cartiercle vechi i noi ale orasului (Allo, ati grefit numärul, Dona lozuri, ('asele au amintiri etc.).
palatului Casei Scinteii.
Realizad mult sporite s-au inregistrat si in domeniul sportului. Prin stadioanele, arenelc, salle si terenurile sale de sport, Bucurestii sint astázi unul din orasele europene cele mai bine inzestrate sub
Muzica se bucurä de o pretuire tot mai larga ; pe linga cele trei mari orchestre, a Filarmonicii, a
recrutat acum, pcntru india (Dará, campioni mondiali.
acest raport. Iar din rindurile sportivilor sài s-au
Radioteleviziunii si a Cincmatografiei, existente de mai
inainte, Bucurestii posea acum o serie intreaga de orchestre i ansambluri muzicale, de la aceca a Sfatului Popular pina la diferitele formatii din intreprinderi
si
institutii. arta, cinematograful, are, dupa
Cea mai nota
23 August, posibilitati superioare cclor antcrioare.
SI
PLANUL DE SISTEMATIZARE PERSPECTIVELE BUCURESTILOR
In imediata vecinatate a capitalci, la Buftea, se ridica
un intrcg complex, o cctate a filmului" ; realizarile:din ultimii ani, Eruplia,
Bärdsanului, D-ale carnavalultd, Scurlä poveste, Lupeni 29, Ptidurea spinzuraplor, precum si uncle documentare, ca Theodor Aman, Histria §i Doina (Maui, marcheaza un vadit progres.
De relevat, de ascmcnca, ca actiunea unor filme se desfasoara, in intregimc sau in parte, chiar in Bucu-
Marea schimbare produsi dupa 23 august 1944, noua conceptie politica i sociala', Cu toate consecintele implicatiile ei, fac necesar un nou plan de sistematizare La baza acestui nou plan sta Dccizia Comi-
iMasuri izolatc i sporadicc cu privirc la limitarea intinderii orasului, la alinierca caselor, la curatirea Dimbovitei, la salubritate intilnim inca in epoca
242
www.dacoromanica.ro
tetului Central al Partidului Comunist Roman, sintetizad in Hotarirea Consiliului de Ministri nr. 2.448 din 1952, care prevedc ca planul de reconstructie socialista a orasului Bucurcsti trebuie sa oglindeascä avintul i inflorirea continua a economiei i culturii nationale i si creeze conditii pentru a asigura satisfacerea nevoilor materiale i culturale mereu crescinde ale maselor de oameni ai muncii din Bucuresti". In vederea alcatuirii noului plan se crecaza prin aceeasi hodrire a Consiliului de Ministri un organ special, Institutul Proiect-Bucuresti. Tchnicienii acestui organ, arhitecti i ingincri de seama', alcátuiesc o prima Schild a plan:11M general de sistema-
care e gata la 31 dccembrie 1954. Urmeaza o a doua schita, imbunatatid, in 1956, si aceasta, completad cu sugestiile si observatiile a o sumä tizare,
de foruri tehnicc si politice, e aprobad, in iulie 1957,
de Comitetul cxecutiv al Sfatului Popular al Capitalei. In sfirsit, in urma Directivelor Congrcsului al VIII-lea al Particlului Comunist Roman, schita capad, la finele anului 1962, o nota forma. Noul plan de sistematizare [Auca de la premisa ca Bucurestii vor avea in 1975-1980 o populatie stabilä de 1.700.000 de locuitori, plus 150.000 200.000 flotanti. Se prevedc terminarca cartierclor noi incepute in diferitc zone de pe aria orasului la Balta Alba, pe Soseaua Giurgiului, la Drumul Taberei i Fcrcntari in sud, la Ghencea i Berceni ; in nord, in cartierul Jiului, la Bucurestii-Noi i Coleo-
tina. Concomitent cu accste noi constructii, are loe si o actiunc de restructurarc, demolindu-se cartiere insalubre
cum a fost, de pila, groapa" Flo-
reasca, transformad' azi in parc si inconjurata de fanariotilor (vezi mai sus, p. 103). In Regulamentul Organic sint incluse, intr-un capitol special, masurile comisiei pentru infrumusctarea orasului. Dupä focul din 1847 se alcatuieste primul plan de sistematizare al unui cartier, i anume, al aceluia dintre biscrica Sf. Gheorghe i Spitalul Coltei. In 1864 se hota-
ráste, prin lege, ca fiecare strada si alba un plan de aliniere. Dar abia in 1894 se prevede, tot prin lege, ncccsitatea de a se intocmi un plan general
de sistematizare a intregului oras. Concursul care
se tine in acest scop, in 1906, nu duce insä la un
rezultat satisfacator. In 1914, serviciul tehnic al
primariei incepe el intocmirea unui asemcnea plan ; lucrul continua dupa razboi, si in 1921 se ajunge la sanctionarea I punerea lui in aplicare. Dar dezvoltarea considerabilä pe care o in orasul in urma unirii din 1918 face ca acest plan sa nu mai corespundá.
cartiere noi in plina dczvoltare
i reamenajindu-se
cartierele vechi. Pentru a se remedia macar partial inconvenientele multiple care rezuld din intinderea exagerad a Bucurestilor, unde, in 1954, cascic avind numai partcr ocupau 86% din suprafata construid, s-a hodrit sa se construiasca in inaltime. Vor fi puse In valoare, prin
constructii adecvate, elcmentcle
naturale ale reliefului bucurestcan, adica, in primul rind, marginea sesului spre lunca Dimbovitei si a Colentinci. Cei vechi numcau aceasta margine sprinceana" sau buza" dcalului ; arhitectii de azi zic cornisa". Ea urmeaza s'A fie valorificata, mai ales pe partea dreapta a Dimbovitei, prin clädiri monumentale, in genul Acadcmici militare gencrale. Asemenea cladiri, la capatul unor lungi perspective, vor da orasului o nota dc monumcntalitatc. Dimpotriva, cornisa Colentinci, mai joasä i incadrata intr-o zona' verde, cere o tratare diferid, peisagistica, in consonand cu lacurile i plantatiile zonci, accasta neexcluzind insa construirea de locuinte cu putine nivele inscrise armonios in peisaj. Sc va crea mai intii un
mare lac in depresiunea Ciurel-Giulesti, de circa 500 de hectare ; apoi, sub cornisa de sud a Dimbovitei, o suita de 7-8 lacuri mai mici intrc 5 si 20 [Arscnal-Splai, Parcul Tineretului (Code hectare cioc), Birzesti-Vitan etc.], ispravindu-se printr-un lac mai intins la Leordcni. Salba de lacuri a Colentinei va fi continuad i amplificatä, amcnajindu-se In amonte lacul de la Sträulesti, iar in aval cele de la Plumbuita i Pantelimon. Artere noi vor usura circulatia, descongestionind anumite sectoare. Sc va com-
pleta inelul principal de circulatic, unindu-se prclungirea Soselei Mihai Bravu cu Calca Ferentari si Bulevardul Niculae Titulescu cu Soseaua Basarab, asigurindu-se si o latime de circa 90-100 de mctri. Un alt inel, dincolo de lacuri, va da ocol arici bucurestene, constituind el acum bulcvardul de centura, In timp ce celalalt a ramas in interiorul orasului. O noua artera s-a deschis din Piata Unirii catre dealul Serban-Voda: e Magistrala Nord-Sud, marginita de
blocuri impunatoare ; in urmatorii ani, o noua Magistrala Est-Vest se va deschidc, unind ansamblul de la Balta Alba cu centrul orasului. O esplanacia va lega Stadionul 23 August" dc centrul cartierului Balta Alba ; o alta, prin carticrul Obor, va duce spre lacul Fundeni. Catre Casa Scinteii vor converge noi perspective, dinspre vcst (Grivita Rosie),
In vederca intocmirii unui nou plan, se fotogra-
dinspre nord si dinspre cst, pc la miazanoapte de lacuri. Intersectiile suparatoare de azi cu linii de cale feratä vor fi rczolvate prin pasaje superioare
ridica planul lacurilor formate dc Colentina, in
sau inferioare. E posibil si se realizeze
fiazä, din avion, in 1927, intreaga arie bucuresteank pini la unja de centura a forturilor ; totodata se
vcderea asanärii lor, si se alcatuieste primul proicct
al unui briu verde, de plantatii, in jurul orasului. O comisie speciala lucreaza la noul plan de sistema-
tizare; proicctul e gata la 1 noiembric 1934 si se decretcaza la 9 mai 1935. Accst plan director de sistematizare" cuprinde o serie de principii i mäsuri juste ; din 'Acate, el n-a fost aplicat in mod stäruitor consecvent, interesele particulare prevalind de
multe ori cu ajutorul presiunilor politice
si prin
coruptia functionarilor (vezi si mai sus, p. 200).
mai tirziu
si un mijloc de transport in comun de mate capacitate si vitezä (metrou, monorail etc.). In cc privestc intreprinderile industrialc, urmeaza sa se ispräveasca cele in curs de construirc, iar intre 1965 si 1970 sä nu se construiasca dccit un numar de industrii neccsare descrvirii populatici. Tinind seami ca, potrivit recensarnintului din 21 fcbruaric 1956, populatia Bucurcstilor reprezenta 7,07% din 243
www.dacoromanica.ro
aceca a t5rii intregi, industria bucuresteana, Cu un coeficient, in acelasi an, de 24,1% din productia industriali a tarii, era, proportional, de aproape trei ori i jumitate mai mate (exact : 3,4). Linde fabrici urmeaza a fi mutate ; asa, de pila, cele din zona lacurilor.
Spatiile verzi vor fi mult sporite, continuindu-se ritmul imprimat dupa 23 August si facindu-se plantatii masive in regiunea lacurilor existente si viitoare si in genere in jurul orasului. In locul cartierelor insalu-
bre darimate si al cladirilor dezafcctate, se vor ridica edificii noi si se vor amenaja griclini ; astfel, de p11d5,
pc tcrenul fostului Arsenal, vor fi construite noile cLidiri ale Universitatii. In cartierelc vechi sc va
incuraja alc5tuirea gradinilor dc fatada", in fata imobilclor, a grädinilor particulare, pe o portiunc din curtca caselor, prccum si a gradinilor verticale" prin acoperirea fatadelor si a calcanclor cu plante agatitoare ; iar in noile ansambluri de locuinte se vor realiza ample spatii plantate.
Una din cele dintii clidiri care va trcbui s5 se
ncscu decir tot accst Bucuresti, unde cel mai marc poet al neamului nostru a seria cele mai frumoase poezii si a avut i anii de cea mai grea sufcrinta'. De pe unul din punctele dominante ale orasului, el va strájui asupra obstii românesti, al carel genial interpret a fost.
Bucurestii au in lata lor un viitor stralucit. In momentul de fatà ei sint, kit sub raportul pdpulatiei si al intinderii, cit si sub acela al vietii economice si culturale unul dintre cele mai importante centre din sud-este! Europei. Avem mai multe fabrici mai multe institutli de cultura decit oricare dintrc capitalele statelor balcanice. Prin pozitia lor geografica, Bucurestii fac legatura intre centrul i rasaritul Europei, intre statele din jurul Balticii i acelea de pe tiirmurile Egeii, Adriaticii i Madi Negre. Sint un nod de drumuri ; de aici rezult5 i rolul lor sub raportul international: acela de trAsitura de unire i totodatä de sintez5 intre clemente diferite ca esenta i stil. Amestecul kit de putemic care se observa: in viata bucuresteana'sintr-atitea domenii
ridice in Bucuresti in anii cc urmeaz5 este Palatul comunal, sediul autoritatii supreme orasenesti. De multe decena se tot fac planuri (vezi si tnai sus, p. 161); un teten admirabil, in plin centru, la intretaierea Bulevardului BlIcescu cu Bulevardul Republicii, a fost destinat in acest scop ; in 1956 s-a tinut si un concurs, urmarind totodata sistemati-
In pop ulatie, autohtonii primind necontenite adaosuri, de clemente alogene, In Infdlisarea caselor, care reflecta
zarca Pietci B51cescu, concurs la care s-au prezentat nu mai putin de 49 de proiccte ; ramine si se t-eaci la actiune i si se doteze capitala cu un scdiu demn
costumelor pe care le intilneau in orasul nostru ; astazi, multumiti suprimarii distantelor si noilor
de ea pe acest teren sau in alta parte. Va fi reconstruit Teatrul National, fie in acelasi loc i Cu un
ai Orientului Indepartat si ai Africii; orasul nostru e din ce in ce mai cunoscut ; tot mai numeroasc congrese si manifestari internationale au loe aici ; miine el va fi un nume familiar multora dintre locuitorii stateldr celor mai indepartate.
aspect care s'A aminteasea sau si sugereze pece! vechi,
fie in alt loc, mai potrivit. Si, desigur, nu e loc mai ,indicat
pentru o monumentalá statuie a lui Mihail Erni-
Si la acest capitol o parte din expuncrea faptelor se intemeiaza pc informatii i amintiri personale. Pcntru rest citez :
1. Gh. Gheorghiu-Dej, 90 de anide lupia a partidului,
Bucuresti, 1961, 47 p. in 8°; 2. R. Laurian, Recon-
structia socialistd a orarului Bucuref ti, in Arbitectura urbanism, 12, 1952, p. 6-15; 3. R. Laurian, Spatii libere plan/ate In oropel socialist, in Arbitectitra R.P.R., I, 1954, p. 16-24; 4. Institutul de proiectare ProiectBucuresti, Schita planului general de sistematizare a °watts' Bucuresti, 1954. Memoria, 2 vol. manuscrise,
Bucuresti, 1954, 444 p. in 4°, cu o serie dc anexe ;
5. T. Evolccanu, Principiile pentru sistemalizarea capitalei cuprinse In legiuirile re Insolesc RegulamentulOrganic
al Tdrii Romdne,rti, in Arbitectura R.P.R., 3, 1954, p. 28-31; 6. Institutul dc proicctare Proiect-Bucurcsti, Scbila planului general de sistematizare a ora"alai Bucureiti, Bucuresti, 1956, 2 volume manuscrise,
un adevarat mozaic, uneori excesiv de stiluri, in alimentalie, o adevirata sintezi europeanä nu c o intimplare ; este consecinta asezarii Bucurestilor si indicatia rolului pe care-1 joac5. In secolul al XIX-lea cilatorii erau surprinsi de varietatca tipurilor si relatii politice, poti vedea in Bucuresti reprezentanti
545 p. in 4°, cu o serie de anexe ; 7. Radu Laurian
Concursul pentru sistematizarea Pielei Nico/ae BdIcescu
din Bucuresti, in Arbitectura R.P.R., 1957, p. 1-17; 8. Din realizdrile edilitare In anii republicii, in Inf. Buc. din 27.XII.1957 ; 9. Comunicatul Directiei centrale de stalislicd asupra indeplinirii plantdui de ski al
R.P.Romdne pe anul 1957, in ScInteia din 25.11.1958 ; 10. Arh. Rica Marcus, Parcuri ,ri grddini In Rondnia,
Bucurcsti, 1958, 315 p. in 4°; 11. Constructia 'mor mari canale colecloare, in In'. Buc. din 28.111.1958 ; 12. Ing. Sef. Gh. Vladimirescu, Dale asupra lucrarilor alimentdrii cu apd a orasului Bucuresti, 1958 (manuscris) ; 13. M. losa si P. Daiche, Dezvoliarea industriei din Bucuresti despre nationalizarea principalelor
mijloace de productie, in Studii, X11(1959), 5, p. 211 230 ;
14. Extras din mersul trenurilor, 27.V.1962
25.V.1963, Bucuresti, 1962, 64 p. in 16°; 15. Schita planula general de sistematizare a orapelui Bucurefti.
244
www.dacoromanica.ro
Memoria general, Bucurcsti, 1962, 259 p. in 4° (manuscris) ; 16. Ce se va construi in capitald, in Scinteia
din 25.I.1963; 17. Adunarea solemnd cu prilejul celei de a 30-a aniversdri a eroicelor lupte din februarie 1933...
Cuvintarea tovardsului Chiva Polca, in San/tia din
16.11.1963 ; 18. G. Sonca, Activitatea Partidultd Munci-
toresc Rome1n pentru pregairea ,ri infaptuirea actului revolutionar al nationalizdrii principalelco mijloace de productie din 11 iunie 1948, in Ana/ele Institutirlui,
IX (1963), 3, p. 31-44; 19. Al. Cebuc, As/tecle din dezvoltarea transporta/ti de ed/dion In Bucuresti In atta pueril populare, in Ala/enlate de istorie ,ri muzeografie, Bucurcsti, 1964, p. 327-332 ; 20. Bucure,rti la a XX-a aniversare a eliberdrii fiatriei. Cifre ti imagini, Bucurcsti, 1964, 295 p. in 8°; 21. Magistralele cadterii, in Sdnteia
din 21 noiembrie 1964, p.1 ; 22. Gl. Ion Rasoviceanu, Gl. D. Vitelcanu, Uniidjile armatei romdne In actiune, in ScInteia din 14 august 1964; 23. Ansiar:ti statistic al R.P.R. 1964, Bucuresti, 1965, 669 p. in 8°: 24. G. Wertheimer, Al uzeul memorial pictor Gb.Tattarescu, Bucuresti, fa., pliant nenumerotat ; 25. Zina superioare de Brincu, Zece ani de la infiintarea
partid Pelan Gbeorgbin" in Ana/ele Institutului, II (1956), 1, p. 20-28; 8. 26. Elena Iorditchescu-Lascu,
Bucurestiul dupa 13 ani, in Inf. Buc. din 22 august 1957; 27. Sesiunea extraordinard a Sfatului popular al Capitalei, in Informatia Buc. din 13 septembric 1957; 28. Bucuresti, oras al culturii, Bucuresti, 1957, 32 p.
in 8°, cu ilustratii ; 29. 90 de ani de viatd academia In tara noastri, Bucurcsti, 1957, 178 p. in 8°; 30. Cbemarea Consilitdui ord,renese Bucure,rti al Frontului Democratiel Popular:, in Inf. Buc. din 15 februaric 1958; 31. Florian Georgescu si Paul Ccrnovodeanu, Muzeul de istorie a orasului Bucuresti, Bucurcsti, 1960, 128 p. in 16°; 32. Conferirla Organizasiei ordsenesti de partid Bucuresti, in Se/rífela din 30.1.1962; 33. Bucu-
resti-gbid, Bucurcsti, 1962, 392 p. in 8°, cu ilustratii hirti ; 34. A VII-a sesiune a Sfairdui popular al
Capitalei, in Inf. Buc, din ian. 1963; 35. Valorificarea moslenirii literare, Bucurcsti, 1963, 120 p. in 4° (ms.); 36. Matei Ioncscu, O nona unitate a Muze-
ului de istorie a oras:din Bucuresti: Muzeul pompierilor
din Foisorul de foc, in Materiale de istorie ,ri muzeografie, Bucurcsti, 1964, p. 241-248; 37. Gh. Tutui, insemnatatea Conferintei Nationale a P.C.R. din octombrie 1945 pentru desdvirsirea revolutiei burgbezodemocratice si trecerea la revolujia tocialistd, in Analele Institutului, XI (1965), 5, p. 13-22.
www.dacoromanica.ro
PAR TEA A DpUA
www.dacoromanica.ro
INTINDEREA ORASULUI. SATE DE PE ARIA BUCURESTEANA SI SATE INCORPORATE. PLAN URI ALE BUCURESTILOR
Intinderea orapdm Bucttrettilor film' mull mai ,,,are deal nunuIral populatiel, de actin, Inainte va fi poprit fiecare de a mai face once zidire tau clddire afard din coprinsul cel de arum al °rat ului, ale carnia semne
cele urtneiloare..."
(licgularncruul Organic al TIM IlornAncati, 1 iulic 1831
Pc dc alti parte
iNTINDEREA ORASULUI De la intemeierea orasului i pina astizi, Bucurestii au crescut necontenit. Pap' de ce presupunem ca era sub Vlad Tepes, acum cinci secole (1459), suprafata lui actual a e de vreo sued cincizcci de ori mai mare.
S-a intins mereu, in toate directiile, fari sà tina seama de misurile dc stivilire care s-au luat succcsiv, de-a lungul vcacurilor. Ritmul dezvoltarii lui n-a fost acelasi ; la inceput mai lent, el s-a accentuat la finele secolului al XVII-lea si in secolul al XVIIIlea; a capitat un impuls deosebit dupa unirea principatelor (1859) si cca din 1918, atingind fummum-ul in ultimul deceniu. Am aratat in capitolele anterioare cá aceasta dezvoltare se explica in primul rind prin factorul economic cresterea productiei mestesugaresti si a ncgotului
in epoca feudala, a industriei si negotului in secolele al XIX-lea si al XX-lea apoi prin factorul politic, Bucurestii devenind capitala unui stat din ce In ce mai mare. Dar ca sa intelegcm aceasta necontenita expansiune a orasului nostru, trebuie sa tinem seama si de alti doi factori, unul de ordin etnic, altul
i cu accasta ajungem la factorul
tehnic orasul nostru n-a fost marginit de zidurl dc aparare, prevazute cu turnuri, ca orasele din Transilvania sau cele apusene. Spatiul n-a fost limitat, tirgovetul n-a trebuit sa se restringä in limitelc incintei fortificatc, ca brasovenii, de pildä, sau sibicnii. De accca, prccum si din cauza cutremurclor dese, nu s-a cladit In indltime; case cu etaj n-au existat la noi pini in vcacul al XIX-lea
decit ca rarisime cxceptii ; in general, aveau numai parter (vezi fig. 168-170), iar cele boiercsti, un parter inaltat i subsol (vezi fig. 171 si 172). N-a trebuit deci sa ne inghesuim, nici si construim cite doua si trci etajc, ca in orasele din Germania medicvala (Frankfurt, Nilrnberg etc.). Rczultatul a fost ci
orasul s-a late mereu ii ca a facut, foartc multi vremc, impresia unui sat urias, inccat in verdcata. Dar accasta intindere excesiva s-a rcpercutat in tau asupra luctirilor edilitare ; avind o suprafata disproportionata fata dc numarul locuitorilor, nu s-au putut face strazi pavate pc toatä intindcrca lui, nici retea dc spa, canal si lumina. Neexistind ziduri fortificatc dc incinta i nici descried amanuntite ale orasului pcntru vcacurile XV-XVII,
nepastrindu-ni-se nici o hotarnica intrcagi pcntru
cu case risipite, incon _Pirate fiecare de curie ti grainci;
acestc vcacuri, este imposibil si dim o dcscriere exacta si detaliata a hotarclor lui (vczi fig. 173). Primul plan al Bucurcstilor, cunoscut in
oräscanul, in privinta aceasta, nu s-a dcosebit de skean. De altfcl, Bucurestii au fost, la inceput, tot un sat i, in cursul dezvoltarii lor, au incorporat o serie intreaga de sate. Bucurestcanul a vrut sa-si aiba curtea si gradina lui, cit mai mare, dad se poate cu Rya& si vie ; de aici, intinderca considerabila, spatiul cladit fiind o mica fractiune a cclui necladit.
momentul de Eta, este accla alcatuit dc armata rusl in timpul razboiului din 1768-1774 (vczi mai jos, p. 259). Asa incit, pcntru epoca anterioara, sintcm redusi la concluziilc care se desprind din uncle mentiuni sporadice ale actelor interne, la deductiilc cc rezulta din prezenta biscricilor si a manastirilor, din pomcnirca mahalalelor si din accca a satelor vccinc.
dc ordin tehnic. Ccl etnic e in legatura cu felul cum se infipseaza asezarea tipica románeasca, satul,
249
www.dacoromanica.ro
I-Ialelor), cu strkile de azi $elari si Gabroveni si cu o linie care mergea paralel cu actuala wadi Sepcad, la vreo 15 metri spre est. Limita orasului, la nord de Dimbovita, credem cl era format5 dc actualele strki Ilfov, Lipscani, Decebal, Calca VAckesti, J ignitci i Spanio15. Bincinteles, c un trascu aproximativ : cam pe aici trebuie s5 fi fost marginea ora-
sului, tirgul" sau cartierul comercial, venind sprc räsdrit de Curtca domneasc5. La sud de Dimbovita, Bucurestii cuprindeau, dupà pkerea noasträ, fisia corespunzitoare din lund, mirginitä iar5si aproximativ dc actualelc sträzi: Oitelor, Radu-Vocli, Artei, Sf. Apostoli i Militiei (fool Politiei). Inàlçimilc de la Mihai-Vocli i Radu-Vodà crau, in vremca aceca,
din sus", rcspectiv din jos" de Bucuresti ; tot in afara orasului era si colina sau Dealul Patriarhici (vczi harta nr. 2). Prima hotirnicie a orasului pomenit5 documentar este accea din vremea lui Mircea Ciobanul (1545-1554). E vorba, in realitate, de o dublA hotär-
pe de o parte, a °rat:dui propriu-zis, care a fost inconjurat cu o ingrkliturä formatä din trunnicie :
chiuri mari de stejar, pc de alta, a motiei oratului, adicA a terenului inconjuriltor pc care orasenii fAccau agri-
culturk avcau vii i grklini de zarzavat, mori, priski etc. (vezi mai sus, p. 54). Din nefericirc, nu ni s-a pktrat o descriere amanuntild a accstci dublc hotknicii, adicä a punctelor de reper sau a semnelor", asa cum existä pentru alte hotknicii din acceasi vreme. Astfel cà nu putem determina precis intinderea orasului si a mosiei lui la mijlocul veacului al XVI-lea. Ceca ce putem afirma este cl el crescuse
Fig. 168 - Casi bunresteanl de la Inceputul secolului al XIX-lea ; a se observa coloanele cu npiteluri ale pridvorului. (M.A.)
ca suprafatà i c5 tocmai accastä crestere determinase,
dupä toate probabilitkile, delimitarea lui Mircca. Aceste concluzii i dcductii slut susceptibile dc mo-
dificki in mkura in care material nou documentar va iesi la ivea15.
-
Fig. 169
Cum trebuic sIl ne inchipuim, sub raportul intinderii, Bucurestii lui Vlad Tepes? Incontestabil, ca un oras cu suprafat5 redus5' ; el cuprindca lunca
i anumc, dup5 pkerea noastrà, cam din dreptul scdiului Sfatului Popular al regiunii Dimbovitci,
Bucuresti (fosta Prefecturà de Ilfov), in dosul Casei
de depuneri (C.E.C.) pinà putin mai jos de podul Scrban-Vocli, cam in dreptul sträzii Spaniole, pc malul sting, si a strizii Oitelor, pe malul drept. Asadar, el cuprindca cloud yawl ale Dimbovitei, cel principal, unde rkpundca drumul cc venea de la Dunk; de la Giurgiu (cu o ramur5 dinspre Oltcnita), deci vadul din dreptul podului Serban-Vod5, vadul de-al cloaca, din dreptul stfázii Selari si a Cki Rahovei, unde rkpundea drumul care venea tot de la Dunke, dinspre Zimnicea i Turnu, precum si dinspre Oltenia de miazki. Partea cea mai insemnatä a orasului era pe malul sting al Dimbovitei, unde el
ocupa si o portiune a sesului de dcasupra luncii ; in aceastä parte se afla Curtea domneasca, ale ckei botare corcspundeau cu vcchiul curs al apci (curgea
ccva mai la stinga celui de azi, de-a lungul sträzii 250
www.dacoromanica.ro
CasI wale din Bucuresti Cu pridvor; acoperisul e din °lane; intrarea la pivnill prin glrliciul din 1311. (M.1.B.)
Ceva mai multe informatii avem pentru vremea lui Nlihai Viteazul. Pe malul drcpt al Dimbovitei existau
la sud de biscrica Slobozia ridicati de Leon-yoda in 1632, in amintirca biruintei asupra pribcgilor
acum citeva mahalale care nc ingiduic si aratim cit crescuse orasul in accasta parte. Era mahalaua Postäbiserica Alba exista varilor, a cOror bisericä in secolul al XVI-lea: ne-o spun si sipkurile arheologice. Era mahalaua mOnIstirii Timov, numitä mai tirziu Sfintii Apostoli, apoi bordeiele i cOsutele calicilor", in dreptul Ciii Rahovei, la vest de dealul" viitoarei Mitropolii, dupa aceca vechea mahala de
(vezi mai sus, p. 70), si de aici, prin mahalaua Brostenilor, rispundea la Dimbovita, la sud de colina Radu-
lingO drumul Giurgiului, unde exista acum i mOn5stirea Sf. Ecaterina, in sfirsit, mahalaua de lingä
manastirea Sf. Troitä. Hotarul orasului, la sud dc Dimbovita, pleca din dreptul podului Mihai-Voda construit de voievod spre a lega direct ctitoria lul de oras, mergea, probabil, pe la poalele versantului de est al Dealului Spirii, cam pe actualele sträzi Sfintii Apostoli i Bateriilor, trecea pe la sud de biserica Alba-Postavari, cotea spre sud-est, täind Podul Calicilor (Calca Rahovei), trecea pe la marginea de sud a colinei viitoarei Mitropolii, i apoi apuca spre est, cam de-a lungul actualei strIzi Principatele Unite, täia Podul Beilicului (Calea erban-Voda)
si rispundea la Dimbovita intre strada Oitelor si colina de la Radu-Voda, care rárninca iaräsi din jos" dc Bucuresti. La nord de Dimbovita, hotarul pornea, probabil, din dreptul podului Mihai-Voda, mergea spre miazanoapte pc actualelc sträzi Domnita Anastasia si Brezoianu, apoi spre est, pe Sirindar in sus,
trecind pe la nord de biserica, continua pina in actuala nap' Bilcescu, dupä aceea, pe la nord de actuala bisericä a Coltei apuca spre sud-est, taia strada Sfintilor i Podul Tirgului de Mara (Calca Mosilor), apoi, pe actualul Bulevard Hristo Botev (fost al Domnitei), se indrepta spre sud, trecca pc la est de biscrica Stelea, azi dispäruta, taia Podul Vergului (Calca Calarasi), la rasarit de caselc lui Dan vistierul, cobora spre miazizi, taind Calea Vicaresti si ajungea la Dtmbovita, undc c Morga astazi sau putin mai spre rasarit de ea. Veacul al XVII-lea inseamnä o noua crestere a suprafetei Bucurestilor ; ea se produce mai ales in timpul prielnicei domnii a lui Matei Basarab i spre sfirsitul veacului, sub 5erban Cantacuzino si Constantin Brincoveanu. Pe vremea lui Matei Basarab are loe o hotämicie partialä, anume, a mosiei Slobozia, proprictatea minastirii Radu-Vod5, mosie care se invecina cu aceea a orisenilor, fiind situati in partea de sud-cst a Bucurestilor. Accasta hotarnicie c amin-
Voda, care facca parte din oras in a doua jumOtate a domniei lui Matei Basarab. Intr-adev5r, un document inedit din 1645, august 20, prin care voicvodul intireste manästirii Sfinta Troita sau Radu-Voda
satul Lupcstii, arata ca accst lacas este din own! Buturefii", iar nu din jos", ca mai inainte. La nord de Dimbovita, hotarul pornea tot dc la Podul Izvor, urca apoi pe actualul Bulcvard Schitu NlOgurcanu, cotca spre risarit, pc actuala wadi 5tirbei-Vod5, ajungea in Podul Mogosoaici (Calca Victorici), in dreptul Palatului Republicii, continua pe strazilc numitc azi C.A. Rosetti si Maria Rosati, taia strada Galati (fosta Tcilor, fosta Vasilc Lascar) i, apucind
spre sud-est, ajungea la actuaba intretaicre a OH Mosilor cu bulevardul. De aici cobora spre miaz5zi cam prin dreptul strazilor Nlintuleasa, Mircea-Voda, Olteni incluzind in oras biscrica Olteni i räspundea la Dimbovita lingà biserica Dobrotcasa. Epoca fanariotilor inseamnä un spor considerabil al suprafetci Bucurestilor. Iau nastere pretutindeni,
ark spre miazinoapte, cit si spre miazazi, atit in partea dc apus, cit i in cca de rasarit, mabolale noi, care-si fac biscrici de zid (vezi mai sus, p. 99). Hotarele vcchi sint cu mutt depasite. Printre mOsurile dc ordin edilitar pe care le ia Alcxandru Ipsilanti, domnul gospodar (1774-1782), este si o noui hoarnicire a orasului. Nu ni s-a pastrat documentul respectiv ; o stim insa din pitacul Cu data 1784,
iulie 19, al succesorului in scaun Mihai Sutu, care Fig. 170 Vederc a Bucure,tilor 'pre mlnistirea Antim Mitropolie. scam3 de cast sin, scopente co Fotografic din 1867. (M.I.B.) i
A17"1P/7 ' L I' 1
.41.6110.
spre sud-sud-vest, incluzind mOnastirea Mihai-Voc15, apoi pe la poalelc versantului de est al Dcalului Spirei
pina din jos de actualul Schit al Maicilor, intemeiat In 1726, cotca durn aceca sprc sud-est-est, ajungind
o
I10,1:111
;110 .
ibo.
i
44
14.4
iP
,
At#4 o
-rt. ,, i p.
41.
a 251
www.dacoromanica.ro
"
YP-:.--t' 1-4, ..j.";us o '
s;D:10
Avind ca punctc de repel- in primul rind noile biserici, hotarul orasului, la sfirsitul domniei lui Brincoveanu, credem c..i era urmatorul : la sud de Dimbovita el incepea de la Podul Izvor, mergea
v
.
tità intr-un document ulterior, din timpul domniei lui Stefan Cantacuzino (1714-1716).
'...
CI
I
be
in
ill
i
Fig. 171
Veche cas1 boicreasca pe str. Spatarului, &valid apoi
casa
Fig. 172
(M.I.B.)
Casa marclui ban M. Ghica la 1850; acuarela de 13rnmscr. (M.! B.)
arata ca in domnia domniei-sale fratelui Alexandru Ipsilanti s-au fost pus imprejurul Bucurestilor chip de cruci semne, ca acestea sa fie hotar al orasului" ; totodata ne instiinteaza ca, pe linga fixarea
de a stavili expansiunea orasului ; dar nici ca n-are mai mult succes. Bucurestii cresteau continuu. La 30 august
noului hotar, se facuse si o catagrafie, inscriindu-se cele citeva case care s-au fost aflat atunci" in afara
hotarului. Scopul era ca sa nu se mai cladeasci alte case dincolo de acest hotar. Totusi, doi ani
abatorului, argumenteaza astfel : fiindca acum nu este orasul acela de mai nainte, ci, din mila lui Dumnezeu, s-au marit si s-au adaogat". Calatorul rus Dimitrie Bantis-Kamenski noteazil, la 26 mai 1808: Orasul
numai dui:a sfirsitul domniei lui Ipsilanti, adica in 1784, constatam cá dispozitia nu se respectase ca o sumä de noi case se adlugasera la cele din catagrafie. De accea, Mihai Sutu da' pitacul sus amintit. hotarind ca in soroc de 40 de zilc" sa se tragi un
Bucurcsti e cu putin mai mic decit Moscova, ca extindere, dacl socotcsti nenumaratcle gradini din oral si din imprejurimi". lar in mai 1820, alt rus, Iakovenko, impresionat si el de marimea curtilor caselor si a gradinilor, aratä cà Bucurestii au de
nou botar, adica al doilca rind de cruci, mai pe
jur imprejur peste 20 de verste", adicä peste dourtzeci de kilometri.
dinafara, osebit dintr-accstea puse rnai dinainte". Se va intocmi si o noua catagrafie a caselor aflate intre
cele doua rinduri de cruci si se va interzice once noua constructie, atit in accasta zonä, cit si in afara ci. Contravenientilor li se vor darima casele si vor primi i alta pedeapsa, deosebitä. Interesant e preambulul pitacului in care domnul se adreseazä marclui
spitar, insarcinat cu aducerea la indeplinire a ordinului i care constituie o descriere a felului in care se tot lätea orasul. Faccm dumiteale in stirespune Sutu ca de trebuinta este a-si avea orasul Bucuresti
hotarul sau jur imprejur cunoscut i pazit de a nu se intinde si a se lati nimenca mai mult cu faceri de casa alar din hotar, pcntru caci i taranii de pe afara, nepopriti fiind, vin pe marginea orasului cu locuinta... de pricinuesc spargeri satclor judetului, §i straini, nccunoscuti, ncstiuti, i tigani cu feluri de dobitoace, amestecindu-se de nu se poate cunoaste bucuresteanul de ;Aran." Totusi, nici hotarirea lui Sutu n-a fost respectatä. In 1798, sub Constantin Hangerliu, constatarn aceeasi preocupare si aceeasi decizic
1801, boierii divanului, cerind domnului, printr-o anafora, si hotarascl mutarea zalhanalei", adici a
Aprecierea lui Iakovenko nu depasqte mult rcalitatea, deoarece perimetrul orasului descris in Regulamentul Organic (1 iulic 1831) masoara 9.800 de stilljeni, adica 19.227,6 mctri. Si trebuie si se tina seama dc faptul ca mai crau case si dincolo de accst perimetru oficial, ca intotdeauna de altfel. In Rcgulamcntul amintit exista un capitol special intitulat Pentru poprirea Intinderii orarralui ,ri hotarltele sale intra-ri ,ri e,riri; asadar, vechea poveste I Articolul intii al acestui
capitol incepe prin urmätoarea fraza : Intinderea orasului Bucurestilor fiind mult mai mare decit numarul populatici, de acum inainte va fi poprit fiecare dc a mai face once zidire sau cladirc afara din coprinsul ccl de acum al orasului, ale caruia scmne
sint cele urmatoare". Se dau apoi aceste semne" sau puncte de rcper ; ele constituie o descriere precisa, asa cum nu avem pcntru secolele anterioare. Hotarul
pleca de la streaja Podului Mogosoai", adica din actuala Piata a Victoriei, spre est, pe soseaua care merge spre gradina dumncalui postelnicului Filip pIni
252
www.dacoromanica.ro
Ar,--
.7%\
4
-...;:..,-...,..-
F7R.-
--
-
A
.<
Fig. 173
la circiuma lui Anghelache, Cu no. 934, viipscaoa galbink" (culoarea de galben) ; de aici, la circiuma vistierului Nestor", in acceasi v5psca" ; apoi la putul care este lingá casa lui Päun tiganul" ; mai departe, la streaja podisorului, lingA o cruce" poatc una din crucile hotarului lui Mihai Sutu lar de aici la sfirsitul soselei de la Tirgul de Mark', dcci Bariera Mosilor. Hotarul continua pe lingk Obor"... pink la casa supt no. 1.393 vApscaoa neagrä", apoi la Drumul Sirii" asadar un al doilea drum de acest fel, in partea de ráskrit a Bucurestilor, dcoscbit de cel din partea de apus, al cárui nume s-a pastrat pira* astäzi. De aici, pe drumul care merge catre Vitan, pe litiga zalhanaoa vistierului Moshu pink la podul dc peste Dimbovitk, de la morile din Vitan" ; apoi Dimbovita, pink la cotitura din mahalaoa Caràmidarilor", mai departe, spre dealul Váckrestilor", si de aici la un pise unde este un put" poatc putul care se AA si astäzi la poalelc Dcalului Piscului Semnul sau reperul urmktor era la strcaja podului $erban-Vodi" ; apoi pc deal in sus" ; dupà aceea, pe din dosul grAdinilor i casclor podului lui Serban-Vodä in mahalaoa FlAminda, merge linic drcaptà" ;
de aici piná in dosul hanului ghcneralului Varlam, pink la locul ce s-au hotkrit a se face plata pentru adunarca caralor". Apoi prin ulita catre strcaja Spirii", in Dealul Spirii ; dupà accca se intoarce sprc strcaja de la Izvoru Tamiduirilor, mergind pink la Dimbovitk", de aici, pe la moara Vliclichii, in mahalaoa Sfintului Elefteric pina la podul de parnint"
(Calea Plevnei) ; apoi linie dreaptä pink in grádina lui Procopic", cunoscutk mai ales sub numcle sotiei accstuia, Procopoaia", mai
.
departe, la streaja
podului de pämint", si de aici, apucind in sus ulita
cca dintii in drcapta", merge drumul drept pink' in streaja din ulita Tirgovistii" (Calca Grivitci), dc unde incepe ultima portiunc a perimetrului, de-a lungul
Rcprozentarc fantcaist5 a Bucurc§tilor, dupl o gravurl In arana In
1717. (S.)
ulitci, drcpt pink la streaja Podului Mogosoaii", punctul de plecarc al descrierii. La fiecare din cele 23 de semnc" sau repere arktate rnai sus, Regulamcntul hotHriiste s5 se pue cite o piaträ drcpt botar, si ficcare piatrà de opt palme domncsti lungul aproape doi metri si latul o palma in toatc pärtile, care sä fie bAtute in pAmint dc patru palme".
Locurile pc unde se putca intra i icsi din oras erau asa-zisele streji" satt batiere" accst ultim temen se intrebuintcazä in Regulamcntul Organic zece la numár. Tata asezarea lor, potrivit insusi textului oficial: 1. Podul ilIogotoaii, 2. Ulila Fierdstrdului (Calea Dorobanti de azi), 3. Tirgul de _Ajara, 4. Drututti Pantelimonultd, 5. Drumul Dudeflilor fi VitanuThi ce merge la Silistra, 6. UN,' Dobrotesii, 7. Poda lui ,,Verban-Vorld, 8. Poda CaliIii (Calca Rahovei), 9. Podul de pdminl (Calca Plevnci), 10. UlitaTirgoviflii
(Calca Grivitci). In 1852, asadar peste doukcci si unu de ani, in planul Borroczyn (vezi mai jos, p. 260,
319) numärul barierelor" sporisc la 13, si numcle unora se schimbasc ; gksim acumbariercle: Bdrbdtescu in sudul orasului, aproape de hrCimitirul Bellu, Cardmidari, la Cärämidarii-dc-Jos, Iancului, pe so-
seaua cu acelasi nume, Nota, in partca de miazinoaptc, intre baricra Herästrau si a Tirgului de i Dealul Spirii. Peste alti patru ani, in planul lung, constatkm o a patrusprczecca barierk, la Cotroceni. Afläm totodaa i echivalentele de numc ale unora dintre accste batiere. Astfcl, Batiera Nouà se mai numca i Mindritu, barierei Iancului i Sc zicca Delea-Vcche, baricra Scrban-Voclà era totuna cu aárbiltescu, iar Batiera Calitii cu a Craiovei. In ristimpul dintre 1 iulie 1831 data aplicirii si 14 mai 1895, ltegulamcntului Organic muntean data promulgärii noii lcgi pcntru mArginirea supraAfark,
253
www.dacoromanica.ro
fetei Bucurestilor (iar vechea preocupare), orasul
din 1895 este, la rindul lui, del:asir. Se fixeaza o nota'
crcscuse considerabil in toate directille si mai ales sprc nord i vcst. Oficial ins5, perimetrul si suprafata sa nu se schimbasera decir prca putin. in comentad& cc insotesc planul din 1893 asadar, cu doi plan intocmit ani numai inaintc de legea amintiti
limita; ea se poate urmiri in planul oficial ce ¡oso-
de G. A. Orascu, seful serviciului tehnic al Primariei,
se indica drcpt suprafata a orasului 30 de kilometri pätrati, lar drept perimetru 20.270 metri, deci numai cu circa un kilometru mai mult dccit in 1831. Accst perimetru, pornind de la Piata Victoriei sprc vest, urma Soseaua Basarab, Calca Zinca Golcasca, Calca Pandurilor, Soseaua de centura" sau Soseaua Doamnei, apoi mica strada a Odoarei (200 de metri), So-
seaua Viilor, apoi o linie conventionala de lingi Cimitirul Bellu pina la intilnirea Cali Vitanului cu Mihai Bravu, dupa aceea sosclelc Mihai Bravu, Stefan cel Marc i Bonaparte, ajungind iar in Piaça Victoriei. in realitate, situatia era cu totul alta, locuintele i fabricile dcpasiseri accst perimetru, i tocmai de aceea s-a venit cu noua lege, crezindu-se
teste ghidul din 1934, plan intocmit dupa datele Primariei municipiului Bucuresti". Depasiri mari ale vechiului hotai constatam in partca de nord si nordvest a orasului, unde limita o formeaza acuma linia de cale feratä spre Constanta, de la desfacerea ei din linia Ploiestilor pina imediat la est de cantonul 8. Dc asemenw, in partea de sud, unde s-au adäugat car-
tiere intregi la sud si vest de Cimitirul Bellu. In schimb, intr-o sumi de locuri, noua limita este oricit ar parea de curios hui/Infra celei vechi. Astfel, Cimitirul Ghencca, ca si Parcul Ivinescu de alituri i cartierul nou de la vest de Drumul Särii ramin in afara orasului ; tot ala, portiunea de la nord nord-cst de inchisoarea .Vacaresti, cuprinzind strada Luncii, strada Inelul, strada Sezitoarei, Fun-
ditura Spiterului etc. La fe!, o portiune intreagi intre Dimbovita i Soseaua Vitanului, precum si alta la capul Soselei Vergului, de o parte si dc alta a acesteia, cuprinzind si strada Cetatea Aref. Explicatia
de data accasta ca se va pune capar extinderii orasului.
sti in faptul ca aceste portiuni periferice au fost
Suprafata trece acum dc la 30 dc kilometri pitrati sau 3.000 de hectare la 5.614 hectare, asadar, se du-
alipite comunelor suburbane care, intre timp, fusesera anexate Bucurestilor. Noua .suprafata a Bucurestilor trece acum de la 5.614 hectare, cit fusesc in 1918, la 7.800 in 1939, deci un spor de circa 39%. Pentru a se impicdica o noua extindere a orasului, se proiecteaza, in perioada dintre cele doua razboaie mondiale, o centuri de plantatie, un inel verde" in afara caruia s'A nu se mai poatá construi. Acest proiect nu devine 'rasa realitate, intre altelc din lipsa de
bleaza aproape. Noul hotar al orasului incepe potrivit planului lucrat de Institutul gcografic al armatei la kilometrul 5 pe Soseaua Kisselcf, (1895-1899)
dincolo de rondul II (azi Arcul de Triumf), merge spre cst pina la intrarea Gridinii Herastraul-Vechi", apoi spre sud-est, pina la marginea de miazinoaptc a carierei de nisip de la Floreasca (proprietatea Corncscu), dupa aceea spre nord-est-est, atingind lacul
fonduri. Dar si daca se realiza, ar fi putut el oare
Tei i ajungind la cursul de api al Colentinei ; urmeazi
st:avili extinderea Bucurestilor?
Colentina si marginca dintata a podisului spre lunca
dente, de la palisada lui Mircea Ciobanul la crucile lui Alexandru Ipsilanti si Mihai Sutu si la strajile Regulamentului Organic dovedesc contrariul. Fapt
acesteia, apoi coboara spre sud si sud-vest, tirad Soseaua Pantelimon, Calea Vergului, Calca Dudesti, Soseaua Vitanului (la sud-est de biserica Tirca"), apa Dimbovitei (la sud-est de Fabrica de dei) i ajunge
la sud de Inchisoarea Vacaresti, la punctul unde Calza Vaciresti da in Soseaua Oltenitei. De aici Sc indreapta spre nord-vest-vest, pe Ruga' marginea de apus a Cimitirului Bellu, atinge Calca Rahovci la kilometrul 4,620, apuca spre nord-nord-vest, pe linga marginea de apus a Cimitirului Ghencca civil, pinä la marginca de vest a Fabricii de ciramidi a Societatii de constructii. De aici se indreapta spre nord, de-a lungul marginii podisului spre lunca, atinge Dimbovita la vest de Moara Ciurel i apoi se indreapti spre nord-vcst pe litiga marginea de apus a Cimitirului Sf. Vincri, ajungind la kilometrul 5 de pe Soscaua Kissclef, de unde a pornit. Forma orasului este aceea a unui poligon mai lat in jumitatea de nord si ascutindu-sc spre sud. Dar nici acest hotar, in c-urpinsul cáruia era doar
destul teren liber, ca sa nu mai amintim locurile virane din interiorul suprafctei cladite, nu rezista. Dupa razboiul din 1916-1918, Bucurestii devenind capitala unci tari mai mult decir dublate ca suprafata si populatie, cresterca continua puternic, i hotarul
Incercarile prece-
i acest ultim botar a fost depasit dupi al doilea razboi mondial. Tinindu-se seama pe de o parte de sporul dc populape, deci de constructiile ce urmeazi a se face, pe de alta parte de necesitatca de a se completa spatiile verzi spre a se ajunge la norma de 20 de mctri patrati de cap de locuitor, suprafata orasului propriu-zis, fixata mai intii la este cesa
10.015 hectare, s-a stabilit, prin ultimul plan de sistematizare aprobat in 1957, la 12.700 hectare. lar suprafata totali a celoi opt raioanc in care e impartit acum orasul nostru se ridie la 25.596 de hectare sau, rotund, 256 de kilometri patrati. Hotarul de nord, in cuprinsul raionului 30 Decembrie, a sarit de la linia Constanta la linia de centura a forturilor. Aceasta e situatia
in momentul de fati; noua limita, atit a orasului propriu-zis, cit si a complexului celor opt raioane, asigura dczvoltarea pcntru o perioada mai indelungata. Cit va dura ea si care vor fi proportiile Bucurcstilor peste un sccol? Grcu de raspuns, tot asa dc greu
cum i-ar fi fost unui contemporan al lui Kisselef si spuna cum va arita orasul peste o sutil de ani. In once caz, lusa, planificarea socialista Ii asigura o dezvoltare ordonata si sistematica.
254
www.dacoromanica.ro
SATE DE PE ARIA BUCURESTEANA SATE INCORPORATE
neasca portiuni intrcgi. Asa face, de pildà, $erban Cantacuzino, in 1683, diruind fratclui sat, N1ihai 250 de stinjeni de mosie, dc la Tirgul de Mara pini in apa Colentinci ; asa face Necu-
Bucurcstii au fost la inceput un simplu sat, ca
lai Mavrocordat, inzestrind minastirca zidita in 1726 de Tatiana I lagi Dina (Schitul Maicilor) Cu
celelalte multe care acopereau regiunea de pidure si de ape dintre Arges si Mostistea, Ialomita i Dunire, una din regiunile cele mai bine populate ale sesului
300 dc stinjcni din mosia domneasca cc iaste in marginca orasului Bucurcsti dcsprc Podul Calicilor desupra". Cca mai vechc mentiunc despre un sat de pc aria bucuresteani mai vcchc chiar decit prima mentiune sigura desprc Bucurcsti este accca din 1453,
muntean ; inca din cele mai vechi timpuri, cu mult
Inaintea erei noastre, asezirile omencsti se tincau lant de-a lungul Dimbovitei si Colentinei (vezi mai
sus, p. 25). Dupi cc au devenit ora
i
resedintä
domneasca, Bucurestii au inceput si se intindä incetul cu incetul, au cuprins intrc hotarele lor satele vecinc, le-au incorporat. Fenomenul n-are nimic specific ; cl se constata la toatc marile aglomeratii europene de la Paris pinä la Moscova si extra-
aprilic 29, privind Dragomireitii de la Din/barite, pc care Vladislav-voievod il intircste manastirii
curopcne. Sc intilneste si la o serie de alte oiase romi-
mai erziu ocini vel-vornicul Ivasco Golescul ; Alexandru-voievod i-o intircstc la 30 ianuaric 1577. Dragomirestii au ramas in afara orasului propriu-zis ; admi-
azi dublu : DragomiBolintinul. E vorba de satul restii-din-Deal si din-Vale de la vest de Chiajna, imcdiat dincolo de linia forturilor. In acest sat avca
nesti, de pildi la Iasi, Focsani, Tirgu-Neamt, Rimnicul-Vilcii, Brasov etc., dar nicaicri e si natural n-are amploarea de la Bucuresti. 0 serie intreagi de sate au fost Inghitite" de molohul bucurestean, in special in ultimele doua secolc ; altcle sint pe
nistrativ fac parte insil din raionul 16 Februaric. In schimb, Grozdrv,r/ii, amintiti pcntru intiia data la
9 octombric 1492, sint astazi incorporati, formind unul din carticrele capitalei (vezi fig. 174). Intr-un
punctul de a fi In momentul de fati; pc altele le asteapti acecasi soarta intr-un viitor mai mult sau mai putin indepartat. Locul pe care s-au dezvoltat Bucurestii a fost loe dornnesc sau m(:>sie domneasci ; el cuprindca nu numai vatra" orasului, adica spatiul clidit, indusiv curtile i gridinile, ci se Intindea pe o anumita suprafatä, destul de mare, si de jur imprejurul vctrii. Pe aceasti mosie ii aveau orisenii vii i livezi, mori, prisaci i gridinirii ; aici ficeau fin pcntru vite ; aid ii pasteau turmele. Era, de fapt, mosia lor, cu pietre de hotar stravechi, dcspirtind-o de mosaic celelalte, ale mosnenilor, boierilor i ministirilor. De drept, cu exceptia acelora care cumpiraseri de orasenii la donnnie sau dc la cei diruiti de ea erau numai
act din 21 aprilie 1559 sc pomencsc Grozavestii-dcSus", deci existau i cei de-Jos". Avcau mori pc Dimbovita ; satul ajunge in stapinirea manastirii Sf. Neculai, numiti mai tirziu Mihai-Vodä, care il exploateazi sute de ani, pina la secularizare. Tot in afara
orasului propriu-zis, dar ficind parte administrativ din raionul V. I. Lenin, sint i Mdgurelele ; sc parc de aici a dat Vlad-voievod cel Tinir (1510-1512) unul din actele sale. Alt sat vechi, din partca de nordvest a Bucurestilor, au fost Gittle,rtii; la 2 aprilic 1548
Mircea Ciobanul intareste lui Stroe din Gluiest?' mosia pe care a cumparat-o : toati partea lui Giulea, de la rovina lui Micul piral la Colintina". Giulea poatc si fi fost intemeietorul asezarii de aici numelc
uzufructuari, uzufructul transmitlildu-se din generatie In generatie ; dreptul de proprietate raminea al domniei, care putea sa donezc din aceasti mosie dom-
-
Complexul de camine studeniepi Groxivelti ridicat pe locul satillui de odinioari. (S.)
Fig. 174
asp r-
-F;e1,
LIP!, ir
gMil
-.J.J
1.1LA
J1- J'A
-71111 I
J
it
1
J
J-1!) ?!!! 4Air ttEll I
f
3-11,"-Lv u i!
-t,:pah
t.
255
www.dacoromanica.ro
dar ponte vi numai unul din stilpinii ei, satul preexistind. In general, toate sack sint mai vechi decit prima mentiune documentará asupra lor ; uneori, cu secolc mai vcchi. Credinta noastra este ca multe din satelc de pe aria bucurevteana existä ina dinaintc de intemeierea tarii vi cá ele continua stravechi avezari (vezi vi mai sus, p. 26). Si la Giulevti s-a produs o difcrentiere ; in harta Principatclor, ridicata intre 1828 vi 1832 de topografii ruvi, constatam trei avezari
cu acest nume, una lingd alta: Cu 52 de gospodarii, Giulcvtii-din-Vale, cu 24, vi Giulevtii-Domnevti numiti i Rudcni, cu 71. Cam in
acceavi vremc Cu Giubetii apar in documcnte Fundenii ; la 23 august 1559, Mircea Ciobanul intarevte
lui Baldovin ocina in Fundeni, partca tatalui sau Sin, toad". Atins astazi de marginea de nord-est a Bucurevtilor, satul e cunoscut mai ales prin dclicata ctitorie, din 1699, a lui Mihail Cantacuzino, impodobitä cu vtucaturi cxterioare de caracter oriental. Cu numele de Mdicdnefli au existat cloud' sate pe aria bucurevteana: unul in partca de miazänoapte a oravului, ,,pe Colcntina", celälalt in sud-estul lui. De eel dintii aflim prima mentiune sigura in documentul din 1582, august 12-26, prin care Mihnea-voievod intärevte o mina' ale cdrei hotarc sint: de la drumul Maicanevtilor pina la drumul Racului i pina la apa Colentinei". Amintirea acestui sat, care vi-a schimbat numele mai tirziu in Turloaia vi azi e incorporat in Bancasa, s-a pästrat in padurea Maicancvti, de pe movia Bancasa, trccuta in Marele dictionar geografic, §i
In cimpia Maicaneasca, situata la nord de Bucurevtii-
Noi vi la vest de Padurea Baneasa. Intr-un plan din 1854, movia Mäianevti vine la nord de movia Giu, cvti, a mänastirii Sarindar, vi la vest de Herästrau. Cel de-al doilca sat cu numele dc Maicanevti e pome-
nit in actul din 18 octombrie 1560 privind ocina de acolo a diacului Tatomir i a fiilor sal. El era situat
din jos de Bucurevti", cum aflam dintr-un zapis inedit cu data 14 decembric 1662 vi avca numeroasc
vii in dealul Maidinevtilor", adia pe povirnivui i deasupra, pe platou. Era in vecinätatca Brovtcnilor vi a Caratni-
platoului spre lunca Dimbovitci
darilor-de-Jos ; faptul multi din zapisul inedit dat la 12 aprilie 1744 manastirii Radu-Vocla dc care un
ocuitor Nedelco, ce-vi avea casa pe dealul" amintit, linga viia cea mare" a minästirii. Astäzi face parte din oral. Acceavi e situatia fostului sat Grecii sau Grecenii de pe malul drept al Dimbovitei, din jos de ministirca Radu-Voda, sat pe care Alexandru-voicvod, la 30 ianuarie 1577, i-1 intarcvte vel-vornicului Ivavco Golcscul. Documentul precizeaza: Grecenii de tinga Bucure,r1i, cu tot hotarul". La sud-est-est de oral, imediat dincolo de linia de centura a forturilor, se afia satul Gima, vcstit prin dcscoperirile arheologice acute aici, descoperiri ce arata o continuitate de viatä
omeneasca timp de milenii (vezi mai sus, p 26). La 20 mai 1563, Petru eel Thar intarevte lui Stan, fiul lui Mum logofätul, movia sa veche vi dreapta din ocinä vi dedina", dupa expresia documentului
acest sat. Mai tirziu, se formeaza douà avezan; in 1828 exista Glina Androncscului", zisä vi Serbdnita", vi Glina Filipcscului", purtind numcle proprictarilor respectivi ; azi li Sc spune Glina Macri" vi Glina Gherman" ; ambelc tin de comuna Catelu. Numcroasele cumpene de put din Glina douilsprezece, una linga alta au inspirat lui Carol Popp de Szatmary, in vcacul trecut, o interesanta pictura. In partca dc miaza-
noapte a oravului, linga apa Colentinei, crau doua sate: Clank: vi Racul. De ambelc amintevte documentul
din 1582, august <12-26, > pomenit mai inainte in legatura co Maianevtii. Clanta se afla, se pare, pe locul Herasträului de astazi ; mai aves, potrivit actului inedit din 29 aprilic 1626, vi un al doilca numc : Paduretii de la Tutele". Racul era vi el prin apropicrc ; numele e ponte in legatufa cu racii care pini astäzi Sc prind in Colentina. Tot pe aceasta apil, in regiunca
Herastrilu Baneasa, era vi satul de rumäni Cirstienefti, Cu vad de moarä ; o parte din sat c intarità de Petru cel Tinär la 8 aprilie <1564-1568> manastirii Sf. Niculae zisd vi Pilcov, iar mai tirziu Mihaiareia Ii fusese diíruitä de ctitorii lacavului, Voda Gheorma banul vi sotia lui, jupineasa Caplca. Vecin de hotar co Cirstienevtii vi cu Fundcnii a fost Tdtarul, numit vi Tillaranii; primelc mentiuni documentare slut din 6 mai 1603 vi 20 aprilie 1623. 0 serie de sate
au incorporat Bucurevtii in parten de sud-est a lor. In afard de Greci vi Maicanevti, ei s-au mai intins vi asupra Dudevtilor, Cioplei vi Ciumcrnicului, Brovtenilor vi Caramidarilor-de-Jos, Vacarevtilor vi
zevtilor. Documentar, Dudeflii apar in actul din 29 aprilie 1577, o data cu Vdcärevtii ; printrc martori este vi Ciliman din Duclevti". Pentru hotarul acestui sat se judeck in vremea lui Constantin Brincovcanu, Radu Dudescu biv-vel cdpitan de margine, cu minastirea Radu-Vocli vi civtig5. Prin hrisovul, incdit, pe care i-1 di domnul, la 2 iunie 1707, hrisov foarte frumos, impodobit cu culori vi aur, se arata cum s-a facut cercctarea hotarului, mergindu-se drcpt peste luna la matca Dimbovitii cca vcachc". Printrc cei care au vtiut semnele" au fost Iane postavariul" vi Ghcorghe postivariul" vi Serban mevterul" ; pe locul unci vechi pietrc, picritc, s-au gasit, potrivit .obicciului, ca'rbuni". Ca sa cure totuvi conflictul co manastirea, Radu Dudescu Ii claruievte o bucata de loe din movia Dudcvtilor, loc delimitat pe de o parte de pisco! ce iaste pre marginea de sus a viilor domnevti de la Vacarevti", pe de alta de putul de la hodaia luminarariului vi a paicului". La Ciop lea, amin-
tita sub numele de Ceplea" in acelavi hrisov, avca movie tot manastirea Radu-Vodä. I-o vinduse la 27 ianuarie 1621 Radu Postclnicul din Heravti, pe 70 de galbeni". Mai spre sud, in luncii, era Ciumer'lied. La 9 noiembric 1621, Turturea paharnicul vinde lui Hrizea vel-visticr ocina aici din cimpu vi den padure vi din apa Dimbovitii, cu vad de moara vi Cu livezile", pe 7.000 de aspri gata ; zapiscle vechi de proprietate nu i le poatc da, aci au perit de rdoCOO cind au täiat tatarii pre unchiu-mieu Pltru, banul
256
www.dacoromanica.ro
de Glina". Brollenii, din jos de ministirea Radu-Voclä, CtIrdmidarii-de-Jos, azi cartiere ale Bucurestilor, au fost, pe la mijlocul secolului al XVII-lea, sate deose-
bite. Cci dintli sint incorporati in tistimpul dintrc Matei Basarab si Constantin Beincoveanu
in 1696
apar ca mahala ultimii la inceputul veacului al XVIII-lea. Intr-un act din 12 aprilie 1744 privind vinzarea de vin pe dealul" MAicOnestilor, apar ca martori Jane pircilabul ot Brostcni" i Stanciul ptrcalabu ot aramidarii-de-Jos". In micile circiumi din Brosteni, pierdutc printre viile localnicilor mai toate casele desfäccau vin ii plOcca si zabovcascä, la sfirsitul cpocii fanariote, francezului Lauren-
çon, care ne-a lisat o interesantä carte cu observatii asupra Tärii Romänesti. Väcdre,clii sint pomeniti ca douà asczäri deoscbite: Vacärestii-de-Jos i cci de-Sus, in pritnul act din 29 aprilie 1577 carc-i mentioneaza ; tot atunci apar i Birzeflii; pe vremea lui Mihai Viteazul gOsim Birzestii-de-Sus si de-Jos (1598, aprilie 24). lar un sfcrt de veac mai tirziu, la 13 august 1623, constatim i Birzestii din mijloc, ce se cheamä Homoce,rli"; domnul intareste aici o ocini din cimp si din pädure si din apä i cu mori din vatra satului i cu trei rizoarc dc vie si Cu livezi si de pretutindeni". i la Väcarcsti erau vii numeroase ale mosnenilor din sat, ale märaistirii Radu-Vodä
o mahala oriseneascA. Spre miazInoapte de Sirb se afla satul °held. Actul din 1617, martie 6, prin care
Alcxandru Tha confirm5 ministirii de la Colentina (Plumbuita), intre altcle, 4 pogoane de vie in sat la Olteni", vie diruiti pe vremca lui Mihnca Turcitul (1577-1583 si 1585-1591) pare a privi mai eurind
aceastä asezare decit pc omonima ci din judetul Ilfov. Satul a fost incorporat in vcacul al XVII-lea; un document din 8 februarie 1696 il aratI ca mahala" a orasului. In partea de sud-vest a Bucurestilor sc afla satul Lupe,r1i. Pe vremea lui Alexandru-vodA 1 1568-1577), care il cumpärä de la jupanita sau jupineasa C.aplea din Peris, pe 26.000 de aspri, sprc a-1 dirui ctitoriei sale, mänästirii Sf. Troitä, asczarea avca numai 13 case". In dealur Lupcstilor Dealul Spirii dc azi erau, ca si in dealul Miic.änestilor si
in dealul Väcärestilor vii numeroase ; multc din ele apartineau tot ministirii Radu-Vodil, care le cumpärase ; printre vinzitori gäsim amintiti, intr-un act din 1649, pe Dinu postelnicul Usurel din Bucuresti"
i pc Anca roaba". Satenii din Lupcsti au
vita. Pcntru un vad de moari al aceleiasi mänästiri latifundiare Radu-Vodä, pe care i-1 inecaseri" cu moara lor, asezatä din jos, o seami de mosneni din
purtat proccs cu minOstirea, sub Constantin $erban, sustinind ca nu sint rumini ai ei, ci i-au imprcsurat Radu-vodä [Mihnea] in sili". Egumenul aduce insi in fata divanului actul de cumpärätoare i danic din vremea lui Alcxandru si ruminii picrd. Ci i-am dat spune Constantin §erban in hrisovul domnia-mea din 5 mai 1655 de grumazi pArintelui egumcnului Serafim... si i-am bOtut domnia-mea in divan si au rämas rumänii dc lege si de judecati." Din act se vede cl si la mijlocul vcacului al XVII-lea asezarea era tot
Vicaresti, e proms in 1598; limurirea pricinei se face prin patru mesteri dc moarä" din Birzesti, Oresti
mica: sint pomeniti numai 12 rut/IA[1i cu feciorii lor ; intre ei, Stoian croitorul Cu feciorul lui Simbotin" si
si ale domniei ; o tranzactie asupra uneia din ele intilnim la 23 februarie 1580. Erau i mori pe Dimbo-
Mogosoaia ; ei dau drcptate mosnenilor, care,
Stefan croitorul", fratele lui Stoian, cu fcciorii
totusi, despOgubesc ministirea, plätindu-i 4.170 de aspri. Unul din cele dintli sate inglobatc in partea de sud-est a Bucurestilor au fost .Slrbii. Ei veneau in preajma bisericii de azi Sf. Nicolac-Sirbi de pe Calea Viciresti. Un document din 1668, iulie 17, prin care
lui". Amintirca numelui satului de odinioarä o pästreazi Lup'easca" de astäzi situatä pc fosta movie a lui.
se botOrniceste un loc al bisericii Sf. Gheorghe-Vechi,
din imcdiata vecinätate a ei: 1. Obile11ii, pe Colentina,
mentioneazä ca punct de reper ulita cea mare desprc Swim, care vine dc la Sirbi i mearge la tirgu". Pe temeiul acestui documcnt s-a crezut cl asezarea
la räsirit de oras (1575, aprilic 12), intrc Dobrocsti
îi pistra Inca situatia de sat, in afara orasului. In
sus, p. 70). 2. Sf1rce,riii, pc Dimbovita ; la 30 ianuaric 1577, Alcxandru-voievod intireste vcl-vornicului
realitate, el fusese incorporat ; faptul rezulta ciar din cloud' documente. E mai intii acela inedit din 28 mai
1639, prin care Matei Basarab intireste Bisericii Domncsti un vad de moarl in apa Dimbovitii despre bae, despre ostrov, de cea parte", vad pe care-1 revendim si mänästirea Radu-VodA. Printre cei care dau märturie sint i 12 preoti din Bucure,r1i, anume: popa Dumitru eel bätrin... si popa Stancird de la Sirbi
§i popa Marco" etc. Cel de-al doilea document e hotarnicia din 12 decembrie 1666, emisä de Gherghina judetul si cei 12 pirgari ai 13ucurestilor ; intre cei ce subscriu actul este i Stoian pirgariul ot Sirbi",
ceca ce inseamni iaräsi cl orasul cuprinsese intre hotarele sale vechea asezare. Cind se zideste, sub Brincoveanu, biscrica (1692), satul era dc mult aladar
Tot in a doua jumatate a vcacului al XVI-lca sint pomenite o serie de sate de pc aria bucurestcana sau Florcstii-de-Sus ; aiei a Gib:4dt Radu Bias, in 1632,
Cu armata sa de moldoveni, tätari si turci (vczi mai
Ivasco Golescu jumitate din accst sat si Cu morilc cu via si cu livezile". Era situat la sud de Grozävesti, dupä cum nc arata ciar un plan din 1854. 3. Dobroglii, la nord-est de Marcuta, pomcnit pcntru India data la 1 iulie 1584. 4. Detwii, la sud-cst de oral,
In accea§i regiunc cu Bobestii si VAcirestii ; prima mentiunc e din 3 ianuarie 1586. 5. Hodopenii azi Otopeni care-si tragc numcle dc la un Hodopi sau HodobA ; la 14 fcbruarie 1587, Mihnca Turcitul intärestc mänästirii Sf. Troita, intrc altcle, jumitate din acest sat, däruit ei dc Mihai postclnicul. 6. Rofinl sau Rosul, pe Dimbovita, lingä Cringasi, la vest de
oral. La 30 aprilie 1587, un Ncagul din Rosiu" vindc stinjcni dc movie
lui
Dan vtori-visticr. 257
www.dacoromanica.ro
7. Bobeflii, intre Catelu i Glina, imediat dincolo de
cu data de 2 aprilie
unja de centurä a forturilor. Un Mihai din Bobesti" apare in 1593; curind dupil aceca, la 21 august 1598, constatam Bobestii-da-Sus" i cci de-Jos". Amindotia crau in stipinirca lui Udrca vel-armasul, care le lasä prin testament da voi peri eu la razboi"
erau in
imprcunä cu altc sate, sotiei sale Musa. 8. Mogo,roaia,
undc Brincoveanu va malta splendidul san palat, e amintita pentru india data' la 24 aprilic 1598, sub Mihai Vitcazul. 9. Tot sub Mihai Viteazul e constatat si satul Flore,rtii, pc Colentina, la cst de oras el se impartea atunci in trei asezari distincte: Florestii-de-Sus, de-Mijloc si de-Jos ; pe locul accstora din urrna, la punctul zis Gradistea-Florcstilor, sc afla, in 1608, manastirea ridicata de Cernica, marele vornic, manastire numita apoi dupa ctitorul sat'. Cronicile pomcncsc, in prima jumatate a veacului al XVI-lea, doua sate din vecinatatea Bucurestilor : Afuntalii §i Popqlii. Ccl dintii, situat spre nord-est dc Pasarea, dincolo de linia forturilor, c bastina lui Radu de la Afumati, viteazul voievod care s-a batut de atitea ori cu turcii (1522-1529); de aici, din satul cc sa numeste Afumati", da el documental din 11 scptembrie 1525. Celalalt, aratat ca fiind den jos de Bucuresti", e satul Popestii-Romäni, la nord de Soseaua Oltenitei. Aici s-a inecat, in Dimbovita, cu cal cu tot, Vlad-Vocia, in septembric 1532; se pare ca era, potrivit unui izvor ardelean, dupa un chef prelungit.
Dintre satele incorporate astazi de oras trebuiesc amintite
i
Cotrocenfi, Cdrämidarii-de-Sus, Biineasa §i
Strauleiti. Codrii Cotroccnilor sint pomeniti, alaturi de aceia ai Grozavestilor i Lupestilor, in veacul al
XVII-lea; intr-o poiani a acestor codri a ridicat
preajma
de Bucurcsti ; pe vremca lui Mihai Viteazul exista diferentierea in Stilpenii-de-Sus i cci de-los. Cit despre Belesche a scris oare corect diacul numele
credem cá venea spre vest sau sud-vest de oras, in regiunca cuprinsa intre Dimbovita asezarii?
Ciorogirla.
Au disparut dc ascmenca numelc satclor Baaci, Belnefti, Furdnefti i Berefti. Cel dintii, sat important, cu
a fost cumparat cu 24.600 de aspri pe vremca lui Mihnea Turcitul (1577-1583 si 1585
rumâni
se afla, se pare, in regiunea manastirii Nlarcuta, ctitoria din 1587 a visticrului Dan. Traditia
1591)
consemnata, cc-i dreptul, intr-un cintcc popular face din Balaci, de tirziu, de dupil Brincoveanu unde se trag boierii Balaceni, un concurent al Bucurestilor, in epoca intemeierii orasului. Cit tcmei are insa accasta traditie e greu de spus. Banestii, de asemcnea sat Cu rumäni, vcneau lìngä Glina, impreuna cu care sint amintiti intr-un act de intarire din 1620, mai 6. Hotarul satului mcrgea pina la Dimbovita pina la balta dinspre apus, de linga Cula si Leordeni,
dcoarece intarirea cuprinde formula: din cimp din vatra satului, de pretutindeni". Linga Banesti erau Furduestii, tot una cu Leurdenii (azi Leordeni), fiind un al doilea nume al acestora sau al unei parti a lor. Echivalenta se aft' In hotarirea data la 17 aprilie 1618 de 22 de boieri megiasi, care, judecind pricina dintre jupineasa Grajdaria si Oancea logofatul pentru mosia Leurdédin Mute si din ape)"
nilor ce le zic Furduesti", stabilesc ca ambele parti au drepturi asupra ci. Leurdenii sint pomeniti documentar pentru prima data' in 1592, martie 1 (vezi si mai
Serban Cantacuzino manastirca sa in 1679. Caramidarii-de-Sus, din fata Grozavestilor, pe malul de nord
jos, p. 259).
al Dimbovitei, ii trag numele dc la indeletnicirea locuitorilor care, asemenca celor din extremitatea
catune
opusa a orasului, din Caramidarii-de-Jos, se indeletniceau Cu faccrea i arderca caramizilor. Asczarea exista
in prima jumatate a sccolului al XVIII-lea altfel denumirea dc Caramidarii de-Jos in 1744 n-ar avca sens iar biserica, ctitorie a trei clerici si un macelar, c din 1805. in ce priveste Bilneasa, numele arati ca satul a fost proprietatea unei sotii de mare ban, in spetä a Joitei, viduva marelui ban tefan Vicarescu, accsta achizitionindu-1 in 1761 ; pe atunci proprietatea se numea Cirstienesti. Strifideftii, in partea de nord-vest, lIngá Bucurestii-Noi, par a fi satul din care provine megiasul jurator cu titlul de armas amintit de o inscmnare de la fincle secolului al XVII-Ica sau inceputul celui de-al XVIII-lea. Nu se poatc prcciza asezarea satclor Stilpeni §i Belescbe, ale ciiror numc au disparut, sate amintitc tustrele in documente din veacul al XVI-lea. Pänatesti compara ca nume cu Panatatil din raionul Cisláu venea undeva pe Colentina, probabil spre nord-vest de oras ; asa ar rezulta din actul
1548. Stilpenii se pare câ Birzestilor, deci spre sud-est
Pentru a incheia lista asezarilor ruralc sate sau care au fost, sint pe punctul sau vor fi in curind incorporate de oras, amintim si pc cele de mai jos, care figureaza toate, impreuna cu numartil gospodarillor respective, in harta statistica intocmita in 1828-1832 si data la ivealä in 1835: 1. Pantelimona, cu 70 de gospodarii, format in jurul spitalului i ctidin 1735 toriei ale lui Grigore Ghica ; 2. Colentina, numita i Tela, azi carticrul de nord-cst al ora-
sului, pe atunci avind 49 de gospodarii ;
a
fost in-
corporata administrativ orasului in 1833 ; 3. Plumbuita, linga manastirea cu acelasi nume, Cu 23 de gospodarii ;
4. Ciare/u, cu faimoasa moara de pe Dimbovita ; 5. Floreasca ; 6. Herdstrdn, in partea de miazanoapte, si 7. Golcifiea, numita si Doctor Caraca,r, in amintirea vrednicului medic care a pierit la 31 octombric 1828,
ingrijind bolnavii de tifos, avind tuspatru intre 5 si 20 de gospodärii ; 8. Cringa,rii, in nord-vest, catun neinscmnat, cu maximum 5 gospodirii. Pentru asezarile recente, formate in secolele XIX
XX si incorporate azi in oras, vezi mai sus, p. 191 si 166.
Noua delimitare administrativa din 1950 a inclus in raza orasului urmatoarele comune si cartiere noi:
258
www.dacoromanica.ro
Damaroaia in raionul Grivita Rosie, raionul 30 Decembrie, Teiul-Plumbuita, Andronachc si Colentina, in raionul 1 Mai, Balta Alba in raionul 23 August, Cioplea i Dudesti in raionul Tudor Vladimirescu, Serban-Voda Aparatorii Patriei in raionul Nicoale Bälcescu, Tudor Vladimirescu in raionul V. I. Lenin, Militari, Rosu, Cringasi i Giulesti in raionul 16 FeGrivita
i
Bancasa
in
bruarie.
O serie intreaga de comune rurale au fost apoi subordonate raioanclor orasului, si anumc : Chitila *i Mogosoaia raionului Grivita Rosie, Otopeni raionului 30 Decembrie, Cetatea Voluntarcasca raionului 1 Mai, Fundeni-Dobroesti si Pantelimon raionului 23 August, Catelu raionului Tudor Vladimircscu, Popestii-Leordeni si Jilava raionului N. Bilcescu, Magurele i Bragadiru raionului Lenin, Chiajna Dragomiresti raionului 16 Februarie. Incorporarea atitor sate i catune din cele 64 (saizeci si patru) indicate in paginile precedente a lasat urme in infätisarea orasului. Cind aceste asezari rurale au devenit mahalale sau cartiere periferice, ele au pästrat ulitelc lor, adesca strimte i cotite, au pistrat casele, asezate dupa cum a vrut fiecare si acope-
razboiului din 1768-1774, si anume in anul 1770, si poarta' tidul, in ruscste, Plana! orapilui Bucuresti. Scara este 1/14.280, iar legenda in limba latina, amestecata cu unele clemente grecesti i romänesti. Resedinta voievodului, de pila, e numita aula vel residencia principis", adaugindu-sc si termenul corte" (curte). Planul cuprindc 85 de indicatii (numere si litcre majuscule), dintre care 56 referitoare la biscrici i manastiri, iar 22, la asezari boicresti ; cuprinde, de ascmcnea,
o miniatura' a Turnului Coltci, in intregimca lui. Nu e lipsit de uncle inadvertcnte in cc priveste localizarca bisericilor si citcva detalii ; totusi, valoarca accstui plan, cel mai vcchi din cite cunoastcm azi, este remarcabila. Exista', in acccasi arhiva din Moscova, si o copie, la scara' identicä, dar cu mici deosebiri in cc eclesia metropolitana", de pila, priveste indicatiile in loe de mitropolie" dupa accst plan, alcatuitä de un Ivan Naghit. Tot din timpul räzboiului ruso-turc, terminat prin pacea de la Kuciuk-Kainargi, i anume, din intiia jumatate a anului 1770, dateaza un plan al marginii de sud si de vest a orasului, cu manastirile Vacarcsti Cotroceni. Alcatuit in frantuzestc, probabil de
rite, de multe ori, cu stuf sau paie. Indata ce iescai din
un ofiter rus, in legaturä cu lupta cc s-a dat in accasta margine hure armata rusa si un corp
centru, din tirgul propriu-zis, cu numeroasele lui
de cavalerie turca, planul se pastreaza in Arhivele
pravalii, cu case ackarii, i intrai in acestc mahalale, aveai intr-adevar impresia cá ai intrat in lumea satelor. Nu-i de mirare asadar ca o suma dintrc calitorii straini au relevat caracterul acesta rural, de sat mare, al Bucurestilor si ca, in plin veac al XIX-lca, Richard Kunisch, in cartea sa, aparuta in 1861, spune despre
din Viena. Un alt plan al Bucurestilor, cu mai putine indicatii insa decit cel rus, este planul din 1780 al clvetianului Fr. I. Sulzer, plan tiparit in lucrarea accstuia Gen-bielde des transalpinischen Daciens, aparuta in 1781. Sulzer a
orasul nostru ca este o gramadä de sate, indesate unul intr-altul".
trait ani de zile, in calitate de secretar, la curtca lui Al. Ipsilanti ; a cunoscut bine orasul si tara; planul sin are insä unele deficiente, dintrc care cca mai importanta este ca n-a redat exact intinderea Bucures-
tilor la sud de Dimbovita. Räzboiul turco-austriac din 1788-1791 a prilcjuit alcatuirea a nu mai putin de trci planuri ale Bucurestilor ; tustrele se datoreaza ofiterilor austrieci. Primul face parte din harta generala manuscrisa a Muntenici, in 108 planse, ridicatä intre scptcmbric 1790 si mai
PLANURI ALE BUCURE5TILOR
1791, sub conducerea colonelului Spccht, si se gascste
Au cxistat oare planuri, tiparite sau manuscrise, ale Bucurestilor inainte de veacul al XVIII-lea? Se pare ca da. Cercetätorul Mihail Romascanu ne-a afirmat in scris ca a avut in posesia sa pina in 1950 o harta in culori a Ungariei i tárilor vecine, tiparita la Amsterdam in 1535 si preväzuta la cele patru colturi cu pla-
nurile oraselor Buda, Praga, Belgrad si Bucurcsti. Daca s-ar adeveri data 1535, harta ar prezenta o deosebita importanta. Pe de alta parte, Ulysse de Marsillac, in ghidul sin, apárut in 1872, aminteste de planul orasului Bucuresti, fácut in secolulu al XVII-lea". Niel acesta nu ni s-a pastrat.
in plana 72; nc da indicatii cxacte asupra morilor podurilor Dimbovitci, asupra viilor i spatiilor verzi ale orasului. Mult mai dctaliate sint cclelalte doua planuri, privind cxclusiv Bucurestii, cxecutate de
ofiterii lieutnant" (sublocotenent) Ferdinand Ernst oberlicutnant" (locotenent) inginer F. B. Purcel, ultimul, judecind dupa nume, probabil roman de origine. Planul lui Ernst n-a fost terminat ii lipseste legcnda i poarta data 1791" ; accla al lui Purcel are in titlu mcntiunea datci de 9 noicmbric 1789", cind orasul a fost ocupat de trupcic austriccc de sub comanda feldmaresalului principe de Saxa-
Gel dintii plan, sub raportul cronologic, din cite
Coburg ; el este, dupä parerea noastra, putin anterior,
cunoastem astazi, este acela manuscris i colorat pästrat in Arhiva centrala de stat de istorie militará a U.R.S.S. din Moscova. El a fost alcatuit, pe o foaie
citeva luni sau un an, planului Ernst. In general,
de 76 x 112 centimetri, de un anonim, in timpul
accste doua planuri se aseamana mult ; sint i diferente, de pildä, cu privirc la griídini si la asczarea trupelor la nord de oras, prectim si la redarea in mod 259
www.dacoromanica.ro
ciar a ulitelor poditc si nepodite, a viilor si a unor mori. Si scara e deoscbità: 600 de klafter-i un fel dc stinjen, klafter-ul de Viena avind 1,896 mctri sau 1.500 pasi la Ernst, 1.400 de klafter-i la Purcel. Planul acestuia din urma' cuprinde 91 de biscrici si mänistiri, 28 de aseziri boicresti i domncsti si 8 hanuri ; in total, 127 de indicatii, Cu numele respective.
Moritz von Ott si ridicc un plan al Bucurcstilor ; el se apucO de lucru si-1 ispriveste inainte dc 22 ia-
nuarie 1823. Noul plan avca patru planse
si era
ccrut, la 2 aprilie 1830, de Comisia pentru infrumu-
setarea orasului. Un alt plan, in 12 planse, este mcntionat in octombric 1834, cind sfatul ofascnesc
oras ; Ernst arc 15 ascmcnea drumuri, incepind cu
incredinteaza: arhitectului-sef Sanejouand, care, la 10 ianuarie 1835, inaintcazä domnului un memoriu Cu privirc la viitoarca dezvoltare a Bucurestilor.
cel sprc Podu Valeqy (Podu Viler)» dc pc Ialomita
Un nou plan intocmeste ingincrul Vladimir de
Ambelc planuri dau i drumurilc care duc afard din
Il
Blaremberg ; pc temeiul lui publicO in 1842 C. Rim-
terminind cu accla sprc Busseo (Buzau).
Din timpul noului fazboi ruso-turc din 1806-1812 dateazi un alt plan interesant al Bucurcstilor. Este planul general-maiorului dc Hartingh, alcAtuit in 1806, pe tcmciul unui alt plan, mai putin dczvoltat, al lui A. Gaudi, fost cancelar al agentici austriece din capitula noasträ. Planul lui Hartingh ni s-a pOstrat In cloud' redactiuni : una anterioarä, existentà atit in arhiva sus-mcntionatà din Moscova, cit si in biblioteca Congresului din Washington (S.U.A.) si o a doua, posterioark tot la Moscova. Planul lui Hartingh di mai multe indicatii deck acelca ale predecesorilor ; numärul licasurilor religioasc este dc 113, dintre
niceanu un plan rcdus al orasului, cu titlul in frantuzestc, cuprinzind numai 61 de indicatii referitoare la biscrici (27), piete (3), zidiri publicc" (17), consulaturi (7), poste (3) i birturi" (4). Ne di si uncle indicatii Cu privirc la hidrografic, notind o serie de &MIL Din 1846 cunoastem un alt plan, cu titlu In rominestc: Planul Bucurestului. Dar primul plan topografic, foarte amiinuntit si ridicat potrivit cerintelor tehnicii contemporane, este planul manuscris, in 99 de planse, din 1844-1846, al maiorului baron
care 89 dc biserici
99 de planse, au ajuns pinä astizi 86; ele se pistreazä in colectia de härti a Academici Republica Socialiste Romania ; restul de 13 s-au pierdut. Scara este, potrivit legendei, de 1/1.000 din stinjenul natural", adici o distantä de o mie de stinjeni Serban-Vocn, misurind 1.962 metri in rcalitate fac 1.966,5 mctri
uncle Cu numc noi, caracteristicc
si 24 de minOstiri. 0 data' cu veacul al XIX-lea, apar i unelc planuri, gcnerale sau partialc, datoratc initiativei noastre,
nu cad straine. Ni s-a pastrat, de pildá, un plan, din 1804, al proprietätilor de pe malul Dimbovitei, in cartierul central al orasului, intre Podul Mogosoaici
Podul Calicilor. Gheorghe Lazär inginerul" a facut si el misuratori si a ridicat planuri ; c amintita astfel misurarea unui loc din oras al banului Constantin Wanceanu si ni s-a pästrat planul mosici Fintincle din Ilfov, la ridicarea caruia au lucrat sub
conducerea lui clevii scolii de la Sfintu Saya. La 25 decembrie 1819, Alexandru Sutu porunceste velvornicului obstirilor Iordache Golescu i biv-vel
paharnicului Ianache Hafta ca, impreuna. cu inginerul Fraivald" (Frciwald), preimblind politia [orasul] si pe dinliuntru si pe dinafari sä i se rädice mai intii planul in hartä marc, cu aratare de toatc podurile cele mari, de toate ulitilc tirgului, de toate maha-
lalele, de toatc ulitele mahalalelor care fispund in drumurilc cimpului, de toatc cotiturilc apei Dimbovitei si de cite alte fiinte sint in trupul politiei, dupä cca de acum fiinta". Toatc acestea si fie redate prin osebite fete si numere, dupa mestesugul ingincriei, cu tälmäcire, deslusiti la veri cc numAr in osebiti parte a hartci i cu scarä prin care si se poatä masura once parte de loe". Pe temeiul hàrçii, divanul urmeazi
a chibzui unde se cuvine a se socoti hotarcle politier" i apoi, dupi aprobarca domnului, urmeazi a se pune semncle dc botar. Nu stim cc a devcnit accst plan, in cazul cind a fost dus la bun sfirsit ; nu cunoastem nici planul ancxat de consulul prusian
von Kreuchely la raportul &Au din 1822 asupra "Ara Romänesti. Dui:a miscarea lui Tudor, cirmuirea orasului insiircineazA pe ingincrul i arhitcctonul"
Rudolf Artur Borroczyn, german de origine i aflätor
de ani de zilc in slujba orasului nostru. Din cele
este redatai in plan prin 1962 milimetri sau 1,962 metri. Baza care a scrvit la triangulatia planului a fost o linie dreaptä de 1.562 stibjeni, mäsurati pe sesul dintre minästirea Cotroccni i drumul Craiovei de catre Borroczyn, servindu-se de marcle teodolit
al Colegiului Sf. Saya. A avut drept colaboratori un grup de ingineri, i anume: Scarlat Flecsi cu fratii säi Ludovic i Alccsandru", care au ridicat detaliile sau amirunturilc" pentru 41 de planse, Eduard Popovici" pentru 8, Scarlat Popovici" pentru 9, Eduard Sveder" pentru 21, Dimitric
Rimniceanu" pentru 14 si Funditeanu" pentru una singurä. Planul Infätiseazi nu numai sträzile, mari mici, i clidirilc publicc, civile i religioase, dar si locuintele particulare, cu grAdinile i curtile Ion la multe, cu numele proprietarului, apoi viile, livezilc, locurile virane, gropile de nisip, biltile, puturilc, crucilc si o sumi de altc detalii ; c cel mai amdnuntit din toate planurile Bucurestilor cite se ridicaserä pinä atunci.
Dupi planul Borroczyn s-a fäcut, mai tirziu, o copie, poate generala, poate numai a unora din planse, ca ¡itere /atine; ni s-au pästrat din aceasti copie doui planse (57 bis si 61), iscälite de cartograful I.C.Capsa. S-a fOcut de asemenea un plan redus, in numai patru planse, care s-a i litografiat in 1852, cu urirntorul titlu : Planul Buctirestului, ridicat, tras ,ri publicat din porunca prealnallatului damn stdpinitor Barbu Dimitrie Pirbein va de maior baron Rudolf Artur Borro czyn 1852. El infitiscazi clementelc principale ale planului
260
www.dacoromanica.ro
celui mare, grupate in cele cinci vapseic" sau cuiori ale orahului (rohie, verde, galbena, neagrä, albastra).
liniile de tramvai ale celor douà societáti. Deosebit de ciar si precis, cu o bunä prezentarc grafica, este
Legenda cuprinde indicatii cu privire la bariere, manastiri i biserici, cladiri publicc, morile de pe Dimbovita i hanurile de capetenie. Pe una din planhe, jos, in coltul din dreapta, citim: Inaltimea peste surfatä Marii Negre, pragul de piaträ al uhii
Plana orafului BucureFti ¿vera! de Inslitutul geografic
de intrare in biserica sfintei Mitropolii este = 32,85 stinjeni Serban-Voda...". Acest plan rcdus al lui
Borroczyn a fost retipa'rit in Bucurehti dupä o jumä-
tate de seco! (c. 1903"). Pe timpul ocupatiei austriece din vremca räzboiului Crimeii, capitanul chezaro-cräiesc Friedrich Jung,
servindu-se de o ridicare mai veche, de caracter economic" termenul ii apartine , a intocmit un reuhit plan al Bucurehtilor. Originalul, aflätor in Arhiva de razboi din Viena o excelenta copie fotografica posecia Muzeul de istorie al capitalci noastre poartä data 1856. Alcituit dintr-o singurä plana (136x117,5 centimetri), el infätihcaza cu minutiozitate cuprinsul orahului, hotarul vechi i cel nou al acestuia. Legenda dà numele a 15 bariere in rcalitate sint 14, Baricra Noua fiind totuna cu ¿ceca a Mindritului 32 de cladiri publice, 14 manastiri hi 121 de biscrici, 15 institutii militare austriccc, 5 spitale unul din ele in cuprinsul Mänästirii 6 consulate intre care hi cel belMihai-Voda gic", pe ulita Bariera Vergului" 11 hoteluri cazinouri, 10 hanuri hi 6 mori. Impresioneaza, ca la Borróczyn, multimea viilor din cuprinsul hi de la marginea orahului. Istoriogrpful Bucurehtilor, maiorul mai tirziu Pappasoglu este hi autorul locotenent-colonelul
unei serii intregi de planuri generale sau partiale ale orahului, tiparite in intervalul 1871-1875 (vczi fig. 4 hi 151-152); ele au adus scrvicii marclui public. Ca o curiozitate relevam unul din accste planuri, i anume, acela intitulat Planul primitiv al capitalei 1328 (adica din anul 1328) hi cuprinzind informatia: Pc marginea härtii se da numele bisericilor hi al fondatorilor hi cascle primitive de la anul 1328-1800, cu numelc proprietarilor hi al
al armatei pentru primaria capitalei, aparut in 1899, in cloud' variante: una la scara 1/10.000, ccalalti la scara 1/5.000. Aceasta din urmä e de o rcmarcabila amanuntime hi exactitatc, indicind toate cascic. Dar cea mai importanta realizare, prin proportii hi minutiozitate, o constituic planul topografic din
1911, in 257 (doua sute cincizeci bi hapte) dc planhe dc cite 50 x 50 centimetri ficcare. El =prezinta imaginea fideli a Bucurehtilor acelui an, diml toatc elàdirile particularc, cu numele proprietarilor rcspectivi, precum bi toatc clklirile publicc. Sint indicate hi curbele de nivel, prccum hi o serie intreaga de puncte de altitudinc, cu inaltimea respectiva. Din studiul lui se pot trage concluzii atit cu privire la caractcrul hi rcpartitia proprictkii urbane, cit hi cu privire la populatie, sub indoitul aspect al originii etnice hi al indcictni-
cirilor. E un document de cel mai marc pret nu numai pentru geograf, dar hi pcntru istoric, economist hi statistician. Un pas inainte, insemnat, se face prin fotografia aeriand. Bucurchtii au fost fotografiati in acest fel in trci rinduri: prima data in 1927, de o societate francezä, a doua 'para. in 1943, a trcia ()ara in 1953
1955, ultimcle doua dati prin mijloaccic noastre. Planhele obtinute (scara 1/5.000) inrcgistreazá' absolut toate detaliile: nimic nu scapi ochiului artificial care e lentila fotograficä. Asemcnea fotografii acricne dau o imagine foarte sugestivi a orahului ; ele sint hi de mare folos pentru luctirile de sistematizare, dc urbanistica in general. Extensiunea orahului, dupa primul razboi mondial,
a fost consemnati intr-o serie de planuri. Semnalilm dintre ele, pe acela intocmit bi desenat dupa datelc Primarici municipiului" de Frcdi Wahnig, cartograful-hef al Institutului geologic, plan cc
sträzilor". Pentru cunoahterea Bucurchtilor de dinain-
insotehte ghidul oficial din 1934 al Fundatici pcntru literaturä bi arta. Semnalam de asemenca editiilc succcsivc ale planului intocmit de gcneralul Ulissc Simbotcanu hi profcsorul cartograf M. S. Moldo-
tea razboiului independcntei se poate consulta cu
vanu, ultima editie fiind posterioara cclui de-al
folos planul alckuit de Ulyssc de Marsillac i anexat lucrarii sale Guide du voyageur it Bucarest apá'rute in
doilca
1872; de asemenca, planul fara data, alcatuit intre 1872-1878, litografiat la Viena hi care cuprinde cursul girlitei", afluentul de pe dreapta al Dimbovitei i ostrovul cel mare al acestuia din urmä, de la sud de Radu-Vocia. in epoca mai nota', de dupa räzboiul independentei, planurile se inmultesc. Nu-i cu putinta bi niel necesar sa lc indicam pe toate in cadrul lucrärii de fatä ; ne multumim si scmnalam citeva din cele mai de seami. Astfel este, de pildà, acela din 1894, intocmit, potrivit planurilor de aliniere a stradclor hi bulevardclor", sub directia lui G.A. Orascu, hcful serviciului respectiv al primariei; el cuprinde hi
räzboi mondial. Dar toate accstc planuri nu mai corespund astäzi. Orahul a crescut mult in ultimul deceniu, s-au construit cartiere noi, au aparut fabrici, parcuri hi gradini noi, hotarul s-a deplasat considerabil, a avut loe o nouà impartire administrativa. S-a efectuat intre timp, in anii 1948-1958, hi o operatiune de cadastrare de mari proportii, mäsurindu-se intrcaga suprafata a capitalei ; dispuncm
hi
de fotografii acricnc ale
intregii arii, pinä la linia de centura a forturilor hi chiar dincolo de ea. Pc temciul accstor clemente s-a intocmit un plan modern, complet hi foartc dctaliat, al Bucurehtilor ; un rezumat al acestui plan insotchtc Chitinl aparut la fincle anului 1962.
www.dacoromanica.ro
261
.
.. '
i
A;
.III
....
1,
.
.....--Ir
Z.
"-':
,.4.
Vs,
+.
_it..
,.
i
t P
...-
tk
s,..
.....
1
1 1...
./k
-
1,
..ii
l
c
-1
.,
a
-t
S
'
.._,
,,
,,,,,
'i
..
,,
-
1
...J.; -
I ...,
%
I.
:.
,, i / -it 0 .
NJ
, ,
'2
..:--e;!, -.sr. a.
--;''
.
....:
:-,t,..
it
...s ",..
.
....:.;
#
11
I ..
i t!'
-.
1.
r. !I tr.
p_ i
';. ., ¡As. vt
1.111,7,
, //
1 ''' '''' -'t
,0
4
i '
ri ,lit
..,
0;
.
.
1
0
--',
-.,..
.
s
o o ...
a
tc
-Tc
... Z.5
,?',.
1 ....t.
-io
ci
01
.
r-: co
41
1 VI.
.
-- A..., .;
t.- ,.: ,- v 44
t
1- -. ._ , .... '',i , ...T-' x f 1 \\::-. 4
B1,
-
-....,
.:
.v \
id',
ifj.,..* #..:,..-1;-.
-
..
s..... 1-1
...,,,,,....a.,
=z
....; 2....k
,
i .1 z 4- ....
t
- ......
-
t,f" r/ . ,
,..0.;;;."
'.." 'S.
.....,
J
.3, ..- -- . _...
- -L-2... .
.
-,
_.-
ji. '
.te /
:
.-.. - ./' .
.11
'i
.I
/
t 0
4
c.,
ii p i .4,;
ri
-I
4' ' ..e i ji
,.....,
41.\
tk/1.....pir
, V' ...... V " T'
1 ciz4;..
t_......r1..
ci7.- v, ',....Z5 ....-I "" - 1. ',A
.
-
%*
. . . _......
"
.
A
_r>A4-;-.
ilik''.'
... ...
.....
rfi , i i ..
4
262
www.dacoromanica.ro
i ,
e!
VIM r , I
L"...
i
4
-
4 tiL
el ____I.i.
11-
.i1
r
s49.
--,Itra a
'
1, , a
_
"
7
111111.
Ig
V:
ji
.
a3N
1
....--"' _
-.._
er'
I ' re
/I ,...44.1
, -,----
,,
-- - " '
0
\,
_
3
.0, -
44;
1
I
f
.
'
w4-
_
Ar
4
,-
-.
-
'IV -.
3 1.1
...
1
1
41
1
:. .. --41-'42-
%ASK'
r
L
....
....
11
-
1
g:
... c -:-. .....
, ST
'tI
!.
!
1.1
263
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRA FIE
lnlinderea ora,rului. I. Gh. D. Florescu, Vecbi proprietdii in Bucure¡ti In veacurile XVII
XVIII, Bucuresti, 1934, 30 p. in 4°; 2. D. Caselli, Bucureltii pe vremea lui Serban-Vodd Cantacuzino, in si
Gaz. mun., V (1936), nr. 236; 3. Gh. Bczviconi,
Calatori ru¡i in Moldova ,ri Muntenia, Bucuresti, 1947, 463 p. in 8°; 4. Institutul de proiectare Proiect Bucuresti, S chiles planului general de sistematizare al oraprlui Bucure¡ti, 1956, 2 volume manuscrise, Bucuresti, 1956, 545 p. in 4°, cu o serie de anexe.
Sale de pe aria bucure¡leand ,ri
sale Incorporate. 5. G. Potra, Averea
lui Prban Cantactrzino ,ri intemeierea Manastirii Cotroceni,' in Rev. ¡si. rom., IV (1934), p. 300-306; 6. Pr. I. Museteanu, Monografia bisericii Cardmidarii-de-Sus (Gro-
zdve¡ii), Bucuresti, 1935, 48 p. in 8°; 7. George
P. Nemetescu, Baneasa, ed. II, Bucuresti, Ea., 31 p. in 8°; 8. Victor Gomoiu, Histoire de Marcoutza, Bucuresti, 1940, 11 p. in 8°; 9. R. Rosctti, Odinioard...,
Bucuresti, 1942, 271 p. in 80; 10. P.P. Panaitescu,
Cum au ajuns Bucureltii capitala tdrii, in Interpreldri romdne¡ti, Bucuresti, 1947, p. 219-230; 11. I. Donat, S.
Caracas, Gh. Cioran, N. Ghinea, M. Kandel,
Gr. Popescu si Th. Rildulescu, Documente privind Tara Romdnearcd. Veacurile numelor de locuri, Bucuresti, 1956, VIII si 166 p. in 4°; 12. Const. C. Giurcscu, Principatele Roniline la bleep:aid secolului XIX, Bucurcsti, 1957, 318 p. in 8° ; 13. Ion Donat, istoria
Romeiniei
XIIIXVI. S.
B.
Indi cele
Caracas, N. Ghinea si M. Kandel, Documente
privind isioria Romdniei B. Tara Romdneascd. Indicele numelor de locuri. Veacrd XVII (1601-1625), Bucuresti, 1960, 142 p. in 4°; 14. P. I. Panait, Contribulii arbeologice la cunoa¡terea satului in sec. XV pe teritoriul de azi al Bueure,riilor, in Ma-
teriale de isiorie ¡i muzeografie, Bucurcsti, 1964, p.
219-228.
m.P/au,
ale Bucure,rtilor.15.N.Do-
can, Memoria despre lucrarile cariografice priviloare la rdzboird din 1787-1791, in Mem. sect id. Acad. Rom., s. II, t. XXXIV (1912), p. 1249-1360;
16. Gh. Popa-Lisseanu i Gh. Bogdan Duicii, Viola ,ri opera lui Gbeorgbe Lazar, Bucuresti, 1924, 356 p.
in 8°; 17. Dr. G. Severeanu, Studiu asupra istoriei
Rorminiei
capitalei sale din documentele Arbivei aus-
&lace de razboi din Viena, in Bucure¡ti, I (1935), P. 113-127; 18. Gh. D. Florescu, Din vechiul Buenre¡/i. Biserici, cm-1i boiere,rti
hanuri dupa cloud planuri
inedite de la sflr¡itul veacului al XVIII-lea, Bucuresti,
1935, 179 p. in 4°; 19. L. Moga, Un plan inedit de la 1897 al unui sector din °rasa Bucurelli, in BuL Com. mon. ¡si., XXX (1937), p. 179-184; 20. loan Planuri de orao ,ri mold, In Biblioteca A cademiei Routine, Cre¡terea coleciiunilor. Sectia stampelor, Bucuresti, 1938, p. 31-34 in 4°; 21. T. Evoiceanu, Princ0iik pentru sistematizarea capitalei crOrinse in
legirdrile ce Insoiesc Regulamentul Organic al Tarii Roma% ne,rti,
in Arbilectura R.P.R., 3, 1954, p. 28-31
22. Dan Berindei, Cu privire la biografia inginerului pri arbitectonului" Moritz von 01f, In Monumente ,ri muzee,
I (1958), p. 205-213; 23. I. Ionascu, Plana carto-
grafic inedit al ora,rului Bucure¡ti din anal 1770, in
Strad, XII (1959), 5, p. 113-131; 24. Gh. D. Flo-
rescu, Case de pe marginea DInsbovilei la tnceput ocolului XIX (ms.); 25. Florian Georgescu, Marcie plan al °raid:1i Bucure,ili ridicat de maiortd Borroczyn Mire 1894-1896, In Materiale de istorie ,ri muzeogralie,
Bucuresti, 1964, p. 39-79; 26. Ana Tosa-Turdeanu,
()ravel Bucure¡ti In cartografie pino la sfir¡itul secolului
al XIX-lea, in Materiale de ism,* ¡i Bucuresti, 1964, p. 203-217.
www.dacoromanica.ro
muzeografie,
POPULATIA BUCURE*TILOR
De la
121.734
de
locator', cli aoeau
Bucureliii, sub Cuza-Vodd, in 1860, au ajuns, in mai pit/in de un moll, la 1.236.905 (recensdrnhard din 21 februarie 1956).
Primelc mirturii asupra numärului de locuitori ai Bucure§tilor dateaz5 din secolul al XVII-lea, §i ck dau cifre care se contrazic. Aceea§i divergenti in aprecien o intilnim §i in cursul secolului al XVIIIlea §i chiar la inceputul celui de al XIX-Iw. De-abia din epoca Regulamentului Organic inainte, avem recensimInturi regulate, efectuate la intervale fixe Cu cifre care se apropie de realitate. Zicem se apropie", deoarecc este §fiut ca, in general, recensiminturilc sint sub realitate, neizbutind, din tot soiul de pricini, si redes exact numirul locuitorilor. Afirmatia se aplici in primul rind recensiminturilor sau, cum se spunea mai Inainte, catagrafiilor fiscale, aritind numirul contribuabililor. Aici diferentele sint uneori considerabile, täinuirea unei parti, mai mari sau mai mici, dintrc impozabili fiind o practici inradacinatà.
In legituri Cu populatia Bucure§tilor, se pun trei probleme dc cipetenie: 1. mirimea sau valoarea ci numerici ; 2. componenta ei etnicä ; 3. componenta
ci socialä.Iti§im in cele ce urmeazi citeva din rezultatele la care am ajuns cercetind aceste probleme.
Un spor important s-a inrcgistrat in a doua jutnatatc a veacului al XV-lea, tocmai in urma transformirii lor in re§edinti domneascä §i a activitätii economice subsecvente. S-a intimplat atunci, la scara rcspectiv5,
bineinteles, fenomenul care va avea loc mai tirziu, cind Bucure§tii &yin re§cdinta Principatclor Unite (1861) §i apoi a Rominiei intrcgite (1918). Cre§terea de populatie dregitori domne§ti §i subalterni ai lor, o§teni, meseria§i, negustori etc. a fost apreciabili §i a determinat o sporirc a suprafetei ora§ului, suprafati cc va fi hotirniciti de Mircca Ciobanul. Cre§terea continua' §i in a doua jumitate a vcacului al XVI-Ica. Sub Mihai Vitcazul se produce o stagnare, poate chiar un u§or regres in ce prive§te numi-
rul locuitorilor (vezi mai sus, p. 65); curind insi dupi accea se reia mcrsul ascendent. in 1640, sub Matci Basarab, c.-315torul Deodat Bogdan Baktié evalueazi numärul casclor din Bucure§ti la 12.000",
adicä, dupi 'Arena lui, mai mult de 100.000 suflete". Sint primele cifre inregistrate dc izvoarcle istorice, dar ele comporti o croare, §i, probabil, o oarecare exagerare. Intr-adevir, cchivalenta e gre§iti, 12.000 de case insemnind, In mod obi§nuit, 60.000 de locuitori: se socotcsc, in genere, 5 persoanc de casa'. Intercsant e faptul cl, peste un sfcrt dc vcac,
càlâtorut turc Evlia Celcbi di §i
el
tot cifra dc
12.000 dc case. Fatä de afirmatiile accstor doi, socoCIFRA POPULATIE. I
tim cl cifra dc 6.000 dc case a lui Paul de Alcp, care zibove§tc in ora § la fincle dotnniei lui Matci Basarab, este sub realitate. Pcntru epoca lui Brinco-
Citi locuitori au avut Bucure§tii in primelc timpuri
veanu, secretarul accstuia, italianul Del Chiaro, indicä
ale fiintirii lor, inainte ca Vlad Tepe§ sa-i fi ales ca scaun dc domnic? Nu putcm preciza, din lipsi
50.000 de locuitori ; e probabil cl s-a informan din scriptele vistieriei, deci nu put= socoti accasti cifri in nici un caz superioari realititii, ci, mal &gnat:xi, inferioari ci. In epoca fanarioti, Bucure§tii au crcscut
de izvoare ; e probabil msI ca cifra si fi fost modesti, ca
§i accca a altor tirguri din cimpia munteani.
www.dacoromanica.ro
265
atit sub raportul populatiei, cit si al intinderii. In cartca sa Descrierea Tiirii Ramdnefti, apiruti in 1789 - s-a tipirit in tipografia de la Cismca (Biserica
de lernn si 4.992 de pimint, adici din chirpici, bordeic. Populatia creste rcpede apoi ; c una din
Pcsta avcau impreuni, potrivit statisticii austriece,
consccintele Unirii, a stabilirii capitalci statului mirit la Bucuresti si a dezvoltärii economice ce i-a urmat. In 1865, ca numiri 141.754 de locuitori ; in 1877, 177.302; in 1891, 203.375; in 1899, 282.071, iar in 1916, 381.279: sporul important din ultimcle doni
indeobste precisi, 50.829 locuitori, iar Brasovul
decenii si jumitate se explici mai ales prin cfcctelc
17.792. Pe de alti parte, insi, catagrafia din 1798 di pentru cele 80 dc mahalalc ale orasului cifra dc numai 6.006 case, ceca cc - ncsocotind flotantii -
industrializirii.
Mavroghcni) - invitibtul Nicolae Lazir di cifra de 88.000 de locuitori ; pentru comparatie, amintim ci in 1787, deci numai cu doi ani mai inaintc, Buda
echivalcazi cu 30.030 de locuitori, mult sub realitate dupi pirerca noastri. Cit de aproximativc crau aceste calcule oficialc rczulti limpcdc din cifrcle
diferitc pc care le dau cele doui catagrafii ficute in acela¡i an 1810: 7.603 case potrivit catagrafici alcituite prin prcotii mahalalelor si 10.103 case
- dcci cu 2.500 mai mult - potriv it catagrafiei administratici militare ruse. in anul 1801 ciliitorul Batthyany atribuic Bucurcstilor o populatic mai mare dc 80.000", apropiindu-se deci dc cifra lui
Dupi rizboiul din 1916-1918, suprafata statului crescind considerabil, lar procesul de industrializare accentuindu-se, cifra populatici crestc i ca intr-o proportie nemaiintilniti pini atunci. In 1927, Bucurcstii au 472.035 de locuitori ; in 1928, adiugindu-se i suburbancle, 569.855; in 1930, anul reccnsimintului
(29 dccembrie), 631.288; in 1936, 786.929, iar in 1941, 992.536, cifri in care se cuprind si o scami dc refugiati din anul 1940. Din cauza consccintelor de tot felul a participirii la ccl de al doilea räzboi mondial, populatia crcste intr-un ritm mai incct in anii cc urmeazi. In 1948, ca se cifreazi la 1.041.807,
Nicolac Lazir. La sfirsitul cpocii fanariote, in prcajma miscirii lui Tudor Vladimirescu, se socotca numirul locuitorilor - inclusiv boicrii, mari i mici - la circa
indicind deci, pentrit intervaltil rcspcctiv, un spot anual mcdiu de numai 7.039 locuitori. O rcdresarc
100.000: accasta c cifra pe carc o di omul de informatie aminuntiti care a fost consulul prusian Ludwig Krcuchcly, i cl adaugi cà n-o socoteste exagcratä. Tot la 100.000 o evalucazi i generalul Langeron,
cauza micsoririi mortalitàçii, in special la copiii mici, pc de alta in urma proccsului de industrializare
1824, in timp ce Iakovenko, de la consulatul rusesc, indici 80.000, afari de boicri, ncgustori In
supusi streini", iar Clausewitz, consilierul legatiei (lane= din Constantinopole, in trcccre prin orasul nostru in mai 1824, circa 80.000". Fatä de aceste cifre, sintcm in drept si socotim ca inferioarci
pc accea dad de catagrafia" utilizati de harta statistici rusk harti intocmiti in intcrvalul 1828-1832: 10.074 de curti", adici 50.370 de suflete, prccum si cifra catagrafiei oficialc din deccmbrie 1831. Aceasta
din urmi arati cà Bucurcstii aveau 58.791 locuitori statornici, intre care 30.806 birbati si 27.988 fcmei,
importanti are loe dupi 1948, pe de o parte din socialisti. Reccnsimintul, din 21 februarie 1956,
di un total de 1.236.905, sporul mediu anual pe intervalul respectiv fiind de 24.387. La 1 hale 1964, Bucurcstii numiri 1.372.130 locuitori. Cresterea continua a populatiei capitalei se explici intr-o mai mici màsurà prin sporul natural, de nasteri, si intr-una mai mare, covirsitoare, prin
afluxul de clemente noi venite, de la tad in primul rind, din celelalte orase si tirguri, in al doilca (vczi mai sus, p. 51). Capitala a fost tot timpul, de la inceputurile ei, sub Tepes, si pini astizi, un putcrnic centro dc atractie, din cauza posibilitàçilor sporitc pe care le ofcrea in toate domcniilc.
apoi 1.795 dc suditi", adici supusi stfaini, si 10 pini la 12 mii de flotanti" (cc nu sint statornici"), adici, in total, pini la 70.000 dc suflete". O nota statistici a Bucurestilor, din 1832, di cifra de 72.595 dc locuitori, dintrc carc 12.000 de flotanti si 45.406
COMPONENTA ETNICA.
clasa mijlocic". Tot pcntru comparatie amintim di in 1829, anul tratatului dc la Adrianopolc, orascic Sofia si Atena nu atingcau fiecare 20.000 de locuitori ; Belgradul va ajunge la accasti mirimc (exact : 20.133
locuitori) abia in 1866. Cifre mai sigure avem din vrcmca lui Cuza-vodi, o dad cu reorganizarea serviciului de statistici de citrc Dionisie Pop Martian. Pcntru anul 1860 ni se di numirul de 121.734 de locuitori, dintre carc 67.482 agricultori si de profcsii libere", 30.394 mcscriasi", 769 fabricanti" si 23.089 comercianti" sau ncgustori ; in aceste cifre intri
Asemenca tuturor oraselor mari, Bucurestii au avut o populatie amestecati, autohtonilor, prccumpinitori, adiugindu-li-se tot fclul de elemente etnice straine, atrase de putiia Majoritatca au format-o, de la inccput, românii. Erau urmasii locuitorilor satului originar si ai satclor vccinc incorporate treptat-trcptat, o dad co intindcrea orasului. S-au adiugat aceia provcniti din satele muntene sau din regiunea de deal si
çii servitorii" respectivelor categorii (9.893, 894, 186 si 2.967 sau, in total, 13.940). Existau, in acelasi timp,
munte ; de asemcnea, tirgoveti din tirgurile i orascle
23.439 de clidiri, dintre care 16.263 dc zid, 2.184
larg de activitatc atit pcntru mcstesugari, cit si' pentru
tirii, strimutati in capitali, unde era un cimp mai
266
www.dacoromanica.ro
ncgustori. N-au lipsit romana olleni, din Oltenia sau de pe malul sting al Oltului ; prezenta lor c atcstati de Biserica Oltenilor, pomenita intr-un documcnt din 8 fcbruarie 1696, si dc mahalaua cu acelasi
numc din jurul biscricii. Numarul lor a sporit in vcacul al XIX-Ica, cind ci formeaza grupul important
al negustorilor ambulanti, al oltenilor", ducind in cosurile de la capctcic cobilitii purtatc pe umcri tot soiul de alimente si altc produsc pina in colturile cele mai indepartatc ale orasului si strigindu-si in chip sonor si pitorcsc maría (vezi fig. 89 si 98). Feno-
tnenul dc cxpansiune al oltenilor pc teritoriul Tara Romincsti si chiar in sudul Moldovei este dovcdit prin numärul dc asczäri omcnesti diverse satc un tirg purtind acest nume, i care se intilncsc in fostcic judete Tcleorman, Ilfov, Sacuieni, RimniculS'Arar ; o regiune intreaga in sudul tinuturilor Tccuci si Covurlui se numca, in sccolul al XV-lea, Oltcnii". A existat si o apreciaba:4 colonic de romäni moldo-
Cind au venit ei, in cc imprejurari s-au asezat sau au fost asezati in Bucuresti, nu stim ; ceca cc stim este ca au dat numcle lor atit unta deal" din partea dc miazäzi a orasului, cit i unci biscrici. Trei documente incdite, din 3 martie 1646, 23 mai si 18 iunic 1650, amintesc de o vie in Dcalul Moldovenilor" ; cl apare si in alte acte, ulterioare. Pe de alta parte, Mihai Cantacuzino, in opera sa Isloria Vlabiei (Tara Româncsti), noteaza, printrc biscricile
bucurestene, si una dc Icmn, numita Moldoveni" (1768); era totuna cu biserica Sf. Ionicä, fosta in dosul Palatului Republicii ; ea a purtat accst numc fie pentru ca aici vcncau la ruga moldovenii din oras,
fie ca ei au fost primii ctitori läcasul de lc= s-a inlocuit in 1795 printr-unul de zid prin osteneala si cheltuiala lui Dumitrachc Däräscu mcdclniccrul
fie
pentru alta pricina, pe care n-o cunoastcm. Gion crede cà i s-a zis asa poate din cauza unci icoanc facatoare de minuni adusi din Moldova". Cert este ca moldovenii din Bucurcsti n-au fost singurii de pe teritoriul Tara Románesti ; au existat o serie dc sate cu acest numc intre Milcov i Jii, in fostelc
chic icromonah, cc au fost duhovnic sfintei Mitropolii", di un zapis, incdit, in legatura cu o pravalic de pe podul Serban-Voda, proprietatc a Mitropoliei, cärcia i-o däruisc unchiul sàu. Pentru accsti ungureni" raspinditi in satcic si tirgurilc tara potrivit statisticii din 1815 eral' 4.056 dc familii, numarui cel mai mate (1.110 familii) fiind in Ilfov infiinteazi loan-vodä Caragca, in 1813, ispravnicia da Ungurcni". In vcacul al XIX-lea, numarul lor creste In Bucuresti ; ci ant cuprinsi in cifra cclor 38.000 de supusi austro-ungari" inregistrata in 1899, cifra in carc se includ insä i unguri, i gcrmani ; un spot consideraba se inrcgistreaza apoi dupi 1918, in urma intrcgirii tira. Constatan] si aronkini. Ei s-au aflat cu siguranti si printre greca" mcntionati in documcntcle vca-
curilor XVIXVIII. Ar fi fost dc mirare dc altfcl ca acesti abili negustori, mcscriasi
i
carausi, pc
carc-i gasim in toatc centrelc mari din Peninsula Balcanica, Ungaria, Austria si sudul Rusici, sa I ipseasca tocmai din Bucuresti. Echivalcnta grecaromin era asa dc familiarä in veacul al X VIII-Ica, incit in 1794, traducatorul unta act slav din 4 aprilic 1623, privind o cumpararc de pravalii in capitala, redä, in dota' rinduri, numele vinzatorulu
Stoica Coto greco!" (CTQIIK4 KoTo rprx) prini Stoica cotovlah" (noiko,q). Cu prilcjul cuccririi orasului bulgar Lovcca dc catre rusi, in 1811,
invingatorii au luat o parte din populatic, scapase,
si au ados-o in Bucuresti. Printre
cita cci
adusi era mai multi grcci cutovlasi", adica aromäni: asa citim in cronica lui loan Dobrescu, dascalul de la biscrica Batiste. Si intrc cci 90 dc strcini arnautchioilii", carc formau in capitalä, in septcmbric 1820, o companic" ncgutátoreasci numcic se explica prin originca lor din tirgul Arnautchioi din Bulgaria (compara cu Gabrovcnii i Chiproviccnii) unii sint co siguranti aromâni, in timp cc altii apartin grecilor, bulgarilor i arnäutilor sau albanczilor. O crestere a numarului lor in Bucuresti se inregistreazA inccpind
vcniti dupa negustorie (vezi mai jos, P. 304), apoi sacelcni, birsani, moroicni (din partile Branului), tutuicni (intrc Pagaras si Sibiu) si margincni ; li sc zicca, Cu un temen generic, si ungurcni", fiindcä veneau din locurile stapinite de unguri. La 4 octom-
din vrcmca lui Cuza-voda, cind inccpc miscarca dc renastcre nationalä a accstor frati ai nostri prin profesora formati in institutul de la Sfintii Apostoli, mai ales dupa primul rizboi mondial, cind arc lot colonizarea unci par-ti a lor in sudul Dobrogci si in uncle din orasele tara. Alaturi de romini i adeseori amestccindu-se co accstia, prin casatorii, au trait in Bucuresti si locuitori apartinind altor ncamuri. Erau, in primul rind, cci veniti de la sud de Dunare, vccinii bulgari si sirbi, apoi greci, albanezi si turci ; crau evrei armcni, ncgustori prin excelenta, erau unguri, rusi si polonezi, apoi reprezentanti ai neamurilor mai indepartate: germani printrc ci insa si sasi din Transilvania italicni, francczi, englezi etc. La toti acestia se adaugau, ca o catcgoric scparata, tinuti in marginea societatii, tiganii, cu situatia lor ncnoro-
brie 1800, un Ion Ungureanul ot satul Rusinar
cita de robi ai domnici, boierilor si manastirilor.
[Räsinari] din Ardeal", nepotul raposatului Ioani-
Populatia de alt ncam a Bucurcstilor a reprezentat
judcte Ialomita (la vest de Urziceni), Telcorman Romanati. Moldovenii din Tara Rcinineascä plateau un bit special numit birul moldovenesc" ; constatam documentar in vcacul al XVII-lea, in actc din timpul lui Leon-vocla, Matei Basarab Mihnea al III-lea. Dupa Unirca din 1859, numarul lor a crescut considerabil, o seamä dintre iescni si din locuitorii celorlaltc orase moldovenesti stramutindu-se in noua capitalä.
Alaturi de moldoveni au fost in Bucurcsti si romäni transilreineni §i anumc din Scheii-Brasovului,
www.dacoromanica.ro
267
intotdcauna un procent apreciabil, variind intre o cincime si un sfcrt din numirul total al locuitorilor. Ea a fost continuu alimentata prin noi clemente, inlocuind pe acelea care, treptat-treptat, erau asimilate de catre majoritari, se topcau in mijlocul acestora. Incepind din veacul al XVI-lea avem stiri destul de numeroase despre streinii" din Bucuresti ; la 15 februaric 1590 este amintit, printre martorii care adeveresc vinzarea une pravalii, si un bap al streinilor", adica un reprezentant i conducator al lor ; el pare sa fi fost grec iscaleste, ca si alti 12 martori, in Mircea greccste ; dar judecind dupi pronume al lui Procu" era pe cale de asimilare. In vcacul
al XVII-lea, unii dintrc locuitorii de alta limba al Bucurestilor formau bresle", adic.a organizatii special; plitind birul la vistieric potrivit unci intelegeri si avind in frunrc starosti care judccau pricinile breslasilor si ceausi. In aceasta categoric intrau, pc vremca lui Brincoveanu, arrnenii, evreii si chipro-
vicenii. Mai tirziu, la hack vcacului al XVIII-lea la inceputul celui de-al XIX-lea, breslele sint inlocuite
prin companii". In septembrie 1820 constatam, in afara dc acelea ale armenilor i cvreilor, compania arniutchioiliilor", adica a celor veniti din Arniutchioi (vezi mai jos, p. 269), alcatuita, judecind dupa numele lor, din greci, aromani, bulgari
un loe de pravalie marclui vornic Dragomir, iar in 1587, lithe 24, acelasi Dragomir devine posesorul
unui al doilea loc, cumparat de la grecii Nico si Gheorghe pentru 10.000 de aspri", precum si a unor privalii, cumparate de la Iane si de la sotia lui, Neaqa" pentru 7.000 de aspri. Un mare numar de greci apare in documentul din 15 februarie 1590, prin care Gheorghe Lamina, grec si el, cumparä o pravalie in Bucuresti. Dintre martori, nu mai putin de doisprezece iscalesc in greceste ; iata numele lor : Mantos econom si cirmuitor al marei biserici ; Simas preotul ; Leca Sirmu ; Iani Simu ; Mircea al lui Procu, basi al streinilor ; Gianpali Scrvu ; Ghiorghis Duca ; Hotos Simu ; Dirnitris Raftis ; Procos al lui Paru ; Polihronos ; Stanciu Panu". Cei mai multi din accstia slat cu siguranta greci ; Leca Sirmu pare a fi albancz, iar cei doi Simu, poate, aromini. Tot grec cred el e si Dima Miluna, pomenit ca martor in textul documentului, Bra' ca si iscaleasca. Italianul Filipo Pigafetta, participant la campania contra lui Sinanpasa, descrie, la 14 noicmbrie 1595, Bucurestii astfel : oras cu provizii foartc abundente... çi locuit aproape tot de greci, care tin toate
si cu aspect frumos". Ad, termenul grec" pare ca inseamna ortodox, in opozitie cu catolicii. In once caz, bisericile, destul de bine construitc
arnäuti, apoi compania streinilor ot Gherghip",
la Bucuresti, el ajunsese si aiba intelcsul generic
adica a celor stramutati din Gherghita, orasul ilfovean altidati infloritor, pe atunci Iasi in plini decadenta. Unii din acesti sträini slat aratati ca sirbi"
de strain" sau negustor strain".
In realitate, avcm de-a face atit cu sirbi, cit si cu bul-
gari, sirbi" fiind la noi un nume generic pentru toti slavii de sud. Dar si intre membrii celorlalte companii, a bogasierilor, a bacanilor, a cupetilor", a islicarilor, cojocarilor bascalii Mica deosebiti) si
calpacciilor, a cojocarilor subtiri etc. sint unii
straini.
Cele mai vechi si mai numeroase stiri despre populatia alogenä a I3ucurestilor privesc pe greci. Ei apar adcseori in actele veacului al XVI-lea ca negustori i meserigi, cumparind çi vinzind pravalii.
La 14 noiembric 1561 Panä grccul" cumpari o dugheanä de la Pctriman cu 2.000 de aspri. Un altul, Ghergoman grecul", cumpiri si el, la 13 mai 1563, cu 4.500 de aspri, o pravalie ce este Raga
La 28 noiembrie 1580, Caloian, judetul orasului, cei 12 pingan, intarind lui Prcda, al doilea paharnic, o casa, cu gradina, cu loe mi cu ulitä, cumparatii pe 4.000 de aspri, cu stirea tuturor megiesilor din sus si din jos si inaintea preotilor, [a] oamenilor buni si a orasenilor batrini", adauga $i amestec si nu alba Cu aceasta casi si cu gridina çi cu locul si Cu ulita casei... nici grec, nici orArean, ci... si fie numai a lui Preda paharnicul in veci". Pe lIngá negustori çi mestesugari un Zota, feciorul Mihalcii croitoriul de aici din Bucuresti", iscaleste si
in greceste actul, inedit, din 14 noiembrie
1686
prin care vinde un loe de pravalie ; un stefan cojocariul Criteantd, adica din Creta, cumpara la 22 februaric
1728 de la Filip vataful de circiumari o casa situati lingä aceca a lui Eftenie Tarigradeand (actul e, de asemenea, inedit)
erau apoi dericii
stareti ai çi dre-
Biscrica Domneasca, din pazar" (bazar), asadar, chiar
manistirilor inchinate, preoti, inalti ierarhi
In inima tirgului, linga Mewl' ridicat de Mircca
gatorii grcci. Acestc doui categorii din urrna pro-
Ciobanul. Vinzarea se face cu stirea tuturor negustorilor" si in prezenta martorilor, dintre care unii
voaca, prin excesele lor, repetate misciri ale autohto-
judecind dupa flume: Frango", Franta", Isar Panaiote", Cirstea fiul lui Paracsotc" slat, probabil, tot greci. La 6 mai 1572, Cuciuc grecul, arcar" (mestesugar de arce), cumpara un loe de
Maxim in epoca fanariota, numarul grecilor bucuresteni e in scadere dupä 1821; colonia ramix' totusi, dcstul de puternica si de avuta ; ea are Koala propricbiserica infatisitoare, in forma de templu grec, construitä inainte de primul räzboi mondial, tipogra-
casa in Bucurcsti, cu 150 de aspri, de la doi tigani, Oprea si Stan, feciorii Orzii tiganul. Vinzarea e Intäritä de judetul orasului çi cci 12 pirgari ; printre martori figureaza çi Ghcorghe grecul". Numele cumpiritorului e turccsc ; inseanmi mic". In 1580, la 12 mande, Nica grecul vinde, cu 2.700 de aspri,
nilor in veacul al XVII-lea (vezi mai sus,
p. 69).
fie si ziar. Amestecul, prin casitorii, atit in patura staptnitoare, cit si in aceea a oräsenilor, a fost putcrnic ; multi dintre greci s-au romanizat, i uneori chiar, foarte repede. Simbolica mi se pare in privinta a ceasta dubla iscalituri gasitä pe un triod grcc tipa-
268
www.dacoromanica.ro
r it in 1800 la Venetia si apartinind acum biscricii SI. Mina-Stejarul; fostul posesor scric intii: Dimitraki Iliadis" in greceste i, dcasupra, adaugd cu chirilice : Dumitru Iliescu". In vinelc multor romAni din Bucuresti curge astAzi si singe grecesc. Altii au si singe sud-slavic, sirb sau bulgar. Timp de secolc, capitala Tdrii RomAncsti a vdzut sosind
turccsc, aici au tipArit ziarc si manifest; aici au
strins fonduri.
Dintre sud-slavii asczati in Bucuresti, meritä o mentiunc speciald raguzanii, chiprovicenii, cci din Arrnutchioi si gabrovenii. Ragnzanii, ncgustori cu
faimi, si, sub raportul etnic, un amcstec de slavi si italicni, vencau din Raguza
numitd si Dubrovvestitul centru comercial de pe tArmul balcanic al Adriaticii. Ei se constatA documentar in
refugiati de dincolo de Dundrc, care-si pärdscau tinuturile natale pentru a sap dc opresiunea tur-
nik
ceased. Le ziccam la toti sirbi", indifcrent dacd erau intr-adevAr sirbi sau bulgari. $i accst nume se intrebuinta nu numai de tArani i tirgoveti, care pinä in
Bucurcsti in veacul al XVI-lea; pe vremea lui Ncagoe Basarab e amintit nobilul Mihail Bocignoli, prictcn
plin vcac al XX-lea stiu de sirbul Cu zarzavat" si de sirbdrie", desi au de-a face cu bulgari, dar si de oficialitatc. intr-o statisticä din 1 scptembric 1830 citim: Catagrafic de citi sirbi se allá cu sederca
aici, in orasul Ploicsti, toti bulgari". Pc lingä refugiati, au fost i colonisti, grupuri mai mici sau mai man, strAmutate de domnii nostri, in timpul cxpedi-
tiilor lor din dreapta Dundrii, sau aduse pc bazi de intelegerc i colonizate in stinga ci. Un asemenca si sirbi un alt izvor clA cifra dc doudsprezece mii a fost
grup de §aisprezece mii de tärani bulgari
luat de Mihai Viteazul, cu prilejul expeditici lui din 1598, si asczat in cimpia munteand. Cu astfel de colonisei credcm cà s-a intemeiat satul Sirbi din marginca Bucurcstilor, sat inglobat de timpuriu intre hotarcle orasului (vezi mai sus, p. 257). Tot colonistilor li se datoreazA i asezarea de la Ciopka, intemciatA in 1812 de bulgari catolici din satele de lingd Nicopol, pe Dundre ; descendcntii lor si-au pdstrat pinä astdzi limba. Alti colonisti s-au stabilit la PopefliiPavlicbeni, care poartd si acum calificativul de sirbi", altii la Dobroefti, lingä Fundcnii-Doamnei, ajungind grAdinari si lapeari cuprinsi cele douä specialinti ale colonistilor sud-slavi altii la Cbiajna si Ginle,r1i, in extremitatea opusA a arici bucurestene, altii, in
cu domnul. CAntorul francez Bongars gdseste aici In 1585 gcntilomi raguzani" carc-i traduc scrisorile pentru postelnicul lui vodA. Se indeletniceau cu negotul, exportind produscle tärii i aducind mArfuri sträine ; din rindurile lor lace parte, in vremea lui Mihai Vitcazul, si faimosul Luccari, carc serie desprc intemeicrea Tara Rominesti i despre Bucuresti (vezi mai sus, p. 44). Cbiprovicenii crau negustori si mcsteri argintari, originan i din localitAtile Chiprovat i Cobilovat, in regiunca dc tranzitie dintre Serbia si Bulgaria. Ei ajutA cu bani la reclidirea, in 1664-1666, a Meltiei, Idcasul catolic din capitalä, ars cu prilejul cxpcditiei turco-ntare din 1659. Sub $crban Cantacuzino,
sine amintiti, in 1688, trci ncgustori chiproviccni In Bucuresti; la accstia se vor adduga, poatc, unii dintre cci vcniti la inccputul domniei lui Brincoveanu si care au fost colonizati in special in Oltcnia (Craiova, Rimnicul-Vilcii si Brädiceni). ArnJuicbioillii
au venit din tirgul Annutchioi sau Arbdnasi, de lingd Razgrad, tirg distrus in 1810 in timpul luptclor repetate dintre roh si turci li care era cunoscut mai inainte prin intinsul comcrt cc fAccau locuitorii lui.
Asczati in Bucuresti pe la 18/0-/812, ei formcazd,
dupd cum am vAzut (p. 268) o companie" carc cuprindc, pe lingd bulgari, si arbdnasi (albanezi), greci si aromAni. Si compania" strAinilor din
sfirsit, in diverse sate din Ilfov, mai aproapc sau mai departe de capitald. Din cele 7.799 de familii de sud-slavi, constatatc de catagrafia din 1815 in intreaga Muntenie, 2.232 sc MIA in fostul judct al Ilfovului, deci in prcajma Bucurestilor si, de data
Gherghita, strAmutati apoi in capitalä, cuprindca, in septembric 1820, multi sud-slavi sirbi", in malltate bulgari si sirbi. Gabrovenii, in sfirsit, carc au dat numcle lor unci strilzi in plin ccntru comercial, intre $elari si Bulevardul 1848, erau negustori care
aceasta, sine trecute sub numcle dc bulgarc". Dintre
vindeau postavuri dc Gabrovo, orasul industrial
valurilc de rcfugiati care s-au addpostit in stinga Dundrii amintim pe acela din vrcmca lui Matei
bine cunoscut din Bulgaria centralk pc dina dc nord
Basarab, un altul de la inceputul domnici lui Brincoveanu, apoi din vremea lui Alexandru Moruzi (1793-1796), din timpul revoltei sirbului Caragheorghe (1804-1812) si a rdzboiului ruso-turc din 1806-1812, in sfirsit, din timpul celuilalt rizboi, terminat prin pacea de la Adrianopol (1828-1829).
bulgari ; apoi numelc s-a dat si negustorilor romAni
Catastihul din 1832 al patentarilor de ncgutAtori si meseriasi, inpartiti pi corporatii", din Bucuresti,
aran multe flume de origine
sud-slavii,
bulgd-
reascd sau sirbeascA. Aici, in orasul de pe malurile Dimbovitei, si-au gisit adipose patriotii revolutionari bulgari in vcacul al XIX-Ica un Liubcn Karavelov, un Vasilc Lcwski, un Hristo Botcv aici au avut comitetele lor de cliberare de sub jugul
a Balcanilor.
Unii din accsti gabrovcni au fost
care desf5ccau o asemenea marfi. Stoian bdcanu, fiul lui Pare Stenct Gabrovcanu", de origine bulgar dupd numc, ridicd, in 1817, biserica Sfintii Voievozi, pe Calea Tirgovistii (azi Calca Grivitei). Sud-slavii asezati in Bucuresti lila marginile lui se indciceniccau cu negotul si Cu mestesugurile ; multi crau grddinari spccialitate a lor cultivind tot soiul de zarzavaturi si avind in piata mare" un loc spccial, plata sirbilor" ; altii crau laptari, aducind laptcle in garnite puse in factoane" cu un cal. In perioada dintre 1900 si 1944 numdrul acestor liptari ajunsese considcrabil ; numai in Dudesti-Cioplea crau peste 2.000 de vaci. Documentcle pomcnesc adcsca negus269
www.dacoromanica.ro
tori si meseriasi sirbi". Privälia unui Vucasin
dc data aceasta avem dc-a face chiar cu un sirb, numelc fiind caracteristic c amintitä in actul incdit din 29 august 1698; printre martori apare si Bosco sirbul" si un grec care iscäleste, in limba lui, ego Zotas martiros". Un alt act inedit din 1733 mentioncaz5 pe Stoian sirbul" ce-si ficuse casi la scaunile de carne". Tar printrc martorii unui document bucurcstean din 1709 este si cojocarul Tudor sirbul ot Beligradu", venit dcci chiar din orasul de cipetenie al Scrbici. Bulgarii si-au ficut, Airbul"
in orasul nostru, scoali propric, avind si curs mediu, bisericii, pe Calca Cilirasi.
0 colonic vcche i importanti in Bucuresti au format-o armenii. Pe vremea lui Mircea cel Bitrin (1386-1418) a triit un boicr cu numele caractcristic de Sahac (inseamni: Isaac; la armenii din Turcia: Sahag). Fiul accstui boier, Radu al lui Sahac, este unul din fruntasii sfatului domnesc in prima jumitate a vcacului al XV-lea ; un alt fruntas, in acceasi epoci, poarti tot un numc caracteristic armenesc: Cazan. Din armenii triitori in Tara Romineasci s-au ridicat dcci de timpuriu unii care au ajuns la locuri de frunte ; faptul n-are nimic exceptional, deoarece si mai tirziu intilnim acelasi lucru : citim pe dregätorul Migirdici (inseamni: botczitor), pe cunoscutul ministru Vasilc Mortun, pe generalul Zadig (inseam-
ni:
Paste), pe faimosul Manuc-bei, care a fost numit chiar domn al Moldovei, in 1808, firi sà*
ocupe insä cfectiv scaunul. Si loan-vocli Viteazul cel picrit la Roscani, era jumitate armean, maici-sa apartinind acestui neam. Armenii au venit in Bucurcsti, in decursul vremu-
la 12 aprilie 1677, jupinului Stamate, ca 40 de lei ; ambcIc acre sint inedite. Nu intotdcauna insä termenu! a/mean", ca i acela dc grec, sirb, rus etc., arat:i in mod indubitabil originca etnici respectivi ; citeodati avem de-a face ca o porecli, determinati de faptul el numitul avea legäturi ca armenii, grecii. sirbii, rusii etc. sau ci stia limba lor. Acesta e cazul
lui Ncagul armcanul", al cirui fecior Stänili isi hotirniceste, la 7 iunie 1675, prin mahalagii de la biserica Sipunarilor", un loc al siu. In cartea de intirire pe care Toma, judctul orasului, i-o clä, a doua zi, 8 iunie, Stilnihl e aritat ca feciorul Neagului
cilärasul, pre porecli Neagul armcanul". Si acestc cloud actc sint ineditc. Printrc semnele dc hotir ale intinsului loe pe care il stipinca, chiar in oras si la marginea lui, Mitropolia din Bucuresti.si care constituia vatra" acesteia, se aminteste, in actul de hotiniicie din 1 iunic 1668, si stilpul de piatri al armcanului" ; el sc aila in partea de sud-est, in afana orasului, in apropiere de drumul Giurgiului"
si de helesteul lui Serban-vodil". Pe vremea lui Constantin Brincoveanu, armenii din Bucuresti con-
stituiau o breaslä", plätind
la visticrie o sumä forfetarii (cu rupta"), ca si evreii si chiprovicenii. Ei aveau, la acea dad, in locul vechii biserici de lemn, din 1638, o bisericii de zid, ridicati In 1685, Cu banii unui bogat compatriot din Adrianopole, Hagi Harutiun Amira, al cirui nume aminteste pc
acela al lui Alexandru Amiras, cronicarul moldovean. Pcntru accasti biserici, reficuti dupi 15 august
din Rusciuk, dc pildil, altii dinspre miazinoapte, din Camenita Podoliei si din oraselc moldovene,
1742, di Mihai Racoviti, la 11 februarie 1743, un hrisov hotirind ca toti armenii, citi sunt sezitori aici in orasul domnici-mele in Bucuresti si ciçi vor fi ca privälii de vind marfil si se vor fi hrinind Cu ver ce fel de mestesug", si nu dea darea fumiritului" la vistierie, ci si fie pentru ajutorul si chiverniscala biscricii... dupi cum au dat ei si inainte la
unde ci skit constatati documentar in a doua jurnitate a secolului al XIV-lea. In martic 1640, un sol polo,
biserici in toti timpii, neziticniti". Licasul era situat, in mod firesc, in mahalaua armeneasci", lingá ulita
in drum spre Cqnstantinopole, trecind prin Bucu-
armeneasci", pe care o aminteste un vcchi cintec
rilor, din doui directii: unii dinspre miazizi, din orasele turcesti
i
acelea ale Peninsulci Balcanicc,
resti, aratil ci a remis in orasul nostru citeva pachetc de scrisori armenilor cameniteni", asadar armenilor originan i din Camenita i care rimäsescri in legituti
de afaccri si de familic cu cei din locul de bastini. .Pc de alti parte, din 37 de pietre funerarc armenc din Bucurcsti apartinind veacului al XIX-lea, nu mai putin dc 23 arati ca loe dc nastere al deccdatilor Rusciukul. Una din cele mai vechi mentiuni privi-
toarc la armenii bucuresteni este aceca cuprinsi in documentul din 1649, care aratä ca un loe de privilic
si de casi fusese in veacul al XVI-lea in stipinirea jupinitei Stanca Elezian (CT4111,1 (atatAli) i cl Mihnea-vodi Turcitul (1577-1583 si 1585-1591) 1-a cumparat apoi dc la Manole, fiul lui Elezeu, si de la nepotu-siu Hadir. In vcacul al XVII-lea se inmultesc. La 20 scptembrie 1659, un Scnan armeanul cumpiri Cu zccc ughi (galbeni) un loe de casa de la copiii lui Albul fustasul ; fiul silu, Cerkcz sin Senan armeanul", il vinde la rindu-i,
bucurestean: Pe apt armeneasci, este-o curte boicrcasci"... Dintre armenii bucureocni, originani din Rusciuk, s-a ridicat la o deosebiti vazi i putere Manuc-bei, om de incredere al marelui vizir Mustafa-
pasa Bairactarul, avind lcgituri puternice cu rusii a dus tratative cu ei in 1808 in vederea incheierii picii si posesor al unei imense averi. Protectorul ski il instiinteazi la 28 septembrie 1808 cl I-a numit,
prin firman impiritesc, domn al Moldovei, demnitate pe care insä Manuc n-o va ocupa efectiv, din cauza rizboiului. Numeroasele sale sate si mosii ; in actul slut scutite de did de citre divanul rcspectiv, din 5 iunie 1809, se arati motivul acestci libcralitäti: Manuc imprumutase tara" recte visticria
cu 100.000 de talen i si, a doua oarä, cu 60.000.
Amintirca accstui fastuos potcntat, care si-a ispräv it zilelc la domcniul siu din Hincesti, in Basarabia, s-a pistrat mai ales prin bawd pc care 1-a clädit in Bucuresti,
vcstitul han al lui Manuc", imortalizat in
270
www.dacoromanica.ro
stampele veacului trecut si care, transformat si pur-
deci fruntasul comunititii, iar altii
rind dup5 accea numele de Hotel Dacia", subzist5 pini astiz in gura pietii". O catagrafie din 1817-1820 a armenilor din mahalaua" Podul
Habib, Abraham ben Eliczcr, luda Rufus, Josef Rufus ca participind la limurirea faptci puse in
Mogosoaia" (sic I) arati 259 capi de familie; printre ei sint 17 tutungii" sau negustori de tutun si 7 ciiugii", adici aictori de tutun in fire foartc subtiri
meserie specifici, 13 ibrisingii sau negustori de ibrisin (mitase risucia pentru cusut i brodat"),
Iacob ben
seama lui luda bcn Gcrson. S-ar putca ca i diacul domnesc fiul lui lose, care serie in cetatea de scaun Bucuresti" documentul din 17 aprilic 1560,
si fi fost tot evreu. Pc vrcmca lui Brincoveanu, cvreii bucurestcni alcituiau, ca i armenii i chiprovicenii, o breas15", plitind o dare fixA citre visticrie.
11 croitori, 9 bogasicri, 7 cafcgii, 7 bicani, 7 zarafi,
Astfel, in 1694 ei dau, la poclonul I lanului", suma
3 ceasornicari etc. G5sim si 1 birjar si 2 droscari
rizboiului din 1828-1829, cum s-a crezut pini acum 1 lipscan, ba chiar si 3 mosicri" ; vreo
dc 100 de ughi, la fel cu armcnii. 11i avcau locuintcle in partea de sud-est a orasului, in mahalaua Jignitei, unde se gasca §i sinagoga lor. Cunoastcm i numcle unui medic, Avram jidovul", cue ingrijca, impreunA
40 dintre acesti oameni din centrul orasului poarti titlul de distinctie aga". Statistica din 1831 arati
cu alti confrati crcstini, pc Brincovcanu. lar un document incdit, din 29 august 1698, ne rclatcazi
in trci mahalalc
desprc o privilie a egumenului Serafim de la m5n5scirca C.ernicii vornicului, in care pr5vilic slide
deci birjile apOruseri mai inaintc, iar nu in timpul
Popa Soare, Niintulcasa si Olari
414 sufletc" de armeni. La 1848 participi i ei la revolutie; s-au tinut consfituiri in casa Niche" de pc Strada Spitarului una din putinele case vechi mai risirite rimase pinà astOzi iar socrul lui Mac, Avedic Nazaretian, a fost arestat dup5 inibusirca revolutiei.
Colonia armean5 din Bucuresti a primit un nou aflux la finelc secolului XIX si inceputul cclui prezent, in urma persecutiunilor si masacrelor la care au fost supusi compatriotii lor din imperiul turcesc. Un alt rind de refugiati au sosit dupi primul azboi mondial si o scami dintre ei au ajuns, prin speculatii in industrie i comert, la situapi materiale exceptionale. Cea mai veche scoali armeneasci din Bucuresti dateaa din 1817; blue 1833 si 1840 au Infiintat o societate culturalä numiti Ararat ; biserica actuali, monumentali, a fost ridicat5 intre 24 iulic 1911 si 6 septcmbrie 1915, dupi modelul biscricii mari din Ecimiazin (Armenia). Alituri e casa de culturi,
Iscp jidovul". In veacul al XVIII-les smile &sine evrcii bucurcsteni se inmultesc. lati citeva din ek, cu exceptia celei din 18 august intemeiate toste 1749 pe actc inedite. La 1 iunic 1743, Iosif sticlariul, feciorul lui Daniil ovreiul", i sotia lui,
Istcra" (Esther), iau cu chiric anuali de 8 taleni un loc de casA la poarta domneascl din jos", de la biv-vel banul Manolachc Lambrino i sotia sa, domnita Bilasa" ; si noi sA avem a ne face casA pe acest loe, si stipinim noi pirintii i copiii nostri", Incheie Iosif actul. Ceca cc se si intimpli; o hotarnici din 18 august 1749 aminteste de casa lui Iosif ovreiul sticlariul, ce-i sint Icamnile pi locul domnith Brincovencii". La 3 februarie 1764, intr-o hotarnici a unui loc din mahalaua Sipunari, se vor-
inittati prin stiruinta invitatului H. Dj. Siruni
beste de privilia logofitului Constantin Burchc, uncle sade Sorica ovreica..." Dintr-un act Cu data de 26 octombric 1774 aflim ca pe un loc stcrp", de la pusciric in sus", apartinind Mitropoliei, au
terminati in timpul cclui de-al doilca azboi mondial.
fost cascle lancului ovrciului". Tar la 14 iunie 1782
Trebuic mentionaa de asemenea colectia de art5
e amintia priviliia lui Hirsu ovreiul", pc ulita
Zambaccian cuprinzind remarcabilc picturi, donat5 statului çi deveniti muzeu public. Ca si armenii, i erreii au venit in Bucuresti din dou5 directii: dinsprc miazizi, din oraselc peninsulei balcanice, i dinsprc miazAnoapte, din Polonia si Podolia. Cei dintii sint evreil spanioli, numiti astfel deoarece au pornit din Spania, in urma persecutiilor religioase ce au avut loc acolo ; emigrInd spre est, multi au ajuns In orasele mari ale peninsulei balca-
cca mare de la scauncle vechi dc carne. La inceputul veacului al XIX-lea, vcchea breast:1 e numia cornpanic" ; ca cuprinde, in septembric 1820, 127 de
nume (capi de famine), alc5tuind 32 de lude" sau uniati fiscale ; fiecare lude plitcste 14 talen i si 48 de bani anual ; in total 460 dc talen i si 96 de bani. Lista celor 127 de nume c intercsanti i prin faptul doi
meseriile respectivilor. GOsim o serie de zarafi, giuvaergii, doi argintari dintre care unul
nice
Constantinopol, Salonic, Adrianopol si de aci s-au ridicat spre miaz5noapte, trecind Dunirea. Ei sInt cei mai vechi evrei din Bucuresti si au reprezentat Intotdeauna elemente de culturi i rafinamcnt in mijlocul conationalilor lor. Prima mentiune documentará despre prezenta evreilor in Bucurcsti e din
poarti numele turcesc al meseriei: cuiumgiu o searni de boccegii" care umblau Cu bocccaua de mirfuri in spate un asemenca bocccgiu a fost faimosul Cilibi Moisc" cel cu cirticelele de proverbe si invOtituri" un lipitcan", adici lipscan, pe nume Moisc Bavaniste", adic5, zicem noi, Benve-
vremea lui Mircca Ciobanul, cind, pe la 1550, sint amintiti, cu numele lor, opt evrei, dintre care doi,
nisti, un actor dA carne", un logofit cvrcesc",
Isac Rufus si Habib Amato, au prOvAlic", unul David ibn Usa" (fiul lui Usa ibn fiind corespondentul arab al lui ben ebraic) e aritat ca erninentur,
ceprizari, mimulari sau negustori de mOruntisuri totuna Cu tolbasii doi mamclegii" sau tctermenul, de origine turceasc5, are, in sccolul tali
apoi povarnagii, tinichigii, cizmari, croitori, sticlari,
271
www.dacoromanica.ro
al XVIII-lea, i scnsul de camätar un pecetar" care fácea peceti sau sigilii, un ciubucciu etc. Sint unii la care nu se specific.4 nici o meseric, ca Avram
Cafea", probabil un ascendent al familici Caffé de astäzi, Moise sin Iosif Barbärosie" sau Maer sin David Dristorcan". Numele accstuia din urrni inscamna din Dristor" sau Silistra ; in realitate, el
era negustor, dirstorenii" fiind si ei o brcasla, in vremea fanariotilor, ca i brailenii" i brasovenii".
In prima jumätate a veacului al XIX-Ica, numärul
evreilor din Bucurcsti creste. Cifrele pe care ni lc dau difcritcle izvoare nu concordä, ce-i dreptul, totusi arata un spor important. El se datoread in special evreilor polonezi (galitieni), care coboarä sprc miazázi, asezindu-se mai intii in tirgurile moldove= i apoi in cele muntene. Un dlator strain, Clausewitz, care trece prin oras in mai 1824, crede ca din cei 80.000 dc locuitori ai lui, 6.000 sint ovrci, iar 4.000 germani. Cincisprezecc ani mai tirziu, in
1839, doi misionad scotieni, in trecere i ci prin Bucuresti, spun ca. In privinta numarului cvreilor li s-au dat trei cifre: 2.800 cifra consulului britanic 5.000 si 7.000; mai probabill pare cea de a doua. Exista adauga ei sapte sinagogi apartinind
evreilor polonezi si o frumoasä sinagoga a ceior spanioli, care sint cei mai bogati si mai influenti din comunitatc. Neugebaucr, in lucrarea lui din 1848 asupra Moldovei i Tarli Romanesti, stie numai
de cinci sinagogi. Pentru anul 1904, Frederic Dank evalueazä numärul evreilor bucuresteni la circa 50.000,
populatia totala a orasului flind de 290.740. Dupà primul razboi mondial s-a inregistrat un spor, determinat mai ales de afluxul evreilor din noile provincii. Recensimintul din 1956 dä cifra de 44.202,
ceca ce reflecd desigur fenomenul de contopirc cu populatia majoritara. Semnificativ sub accst raport
e faptul ca., din punctul dc vedere al limbii, abia o zecime din numärul de mai sus exact 4.425 au declarat ca limbO materna ; to ceilalti au dcclarat limba romana.
Aceti conlocuitori ai nostri au dat capitalei doi mecenati : pe Manoab Hillel, care si-a lasat intreaga avere, strinsi din operatiuni bancarc, Universitatii din Bucuresti, spre a se acorda studentilor burse i premii scriitorul acestor rindud a fost si el unul din beneficiad si pe
Jacques Elias, care a donat marea, sa avere Academiei Romane in scopuri culturale l filantropice ; din venitul acestei averi s-a ridicat la inceputul celui de-al doilea dzboi mondial spitalul modern care poartä numele donatorului. Dintre ceilalti conlocuitori de origine straina ai Bucurestilor, primii, In ce privcste numarul, sint ungurii. In epoca vechc, colonia lor era mai putin importand ; ea a crescut considcrabil Ind in secolul al XIX-lea si mai ales dupa rázboiul de intregirc. Capitala a ofcrit intinse posibilitati de lucru surplusului de populatie din secuime. In 1899 numarul
supusilor austro-ungari" aa crau trecuti in statistici toti cei proveniti din fosta monarhie tree= de 38.000; ei cuprindeau insa si romani din Transilvania.
Germanii, sau, cum le spuneam noi, nensjii", sint constatati documentar de timpuriu : calatorul francez Pierre Lescalopier, care trece prin Bucuresti in 1574, aminteste de biserica luterana" de aici. Dupa parerca
conationalului lor de origine, von Reimers, care-i
vizitead In iulie 1793, nundrul lor se ridica la vreo 400", o seama dintrc ei sasi din Transilvania.
Erau buni meseriasi ; citiva tineau birturi" termenul e de origine germanä (Wirt) cum e birtul la care se opreste rusul Bantis-Kamensky la 26 mai 1808. Calatorul Clausewitz da', In 1824, cifra, mult exagerack de 4.000; in realitate, nu v.or fi atitia nici dupä
al doilea razboi mondial. Gospodari, intreprindtori si solidad, ei se manifestà in industrie citim, intre altele, fabricile de piine Miiller si Gagel In gradinarie amintim pe creatorii Cismigiului de azi : i In tot ce inseamna tchnica. Mayer si Rebhuhn Pentru inaintasii nostri, neamt" ajunsese chiar sinonim cu ,,meter", cu tehnician" ; iar pretuirea pe care au arätat-o intotdeauna acesti mesteri vinurilor tuicii noastre a dat nastere bine cunoscutei zicale : a luat luleaua neamtului". Si-au avut de timpuriu gazeta lor Bukarester Deutscbe Zeitufig; primul numar
a apirut in 1845; au avut de asemenea scoli confesionale si o asociatie sportivi (Turnverein).
Un loc aparte au ocupat
albanetii,
cunoscuti
In popor sub numele de arbdnafi ; un Gheca arbanasur apare print= aldämasari" in actul inedit din. 30 martie 1628 privind vinzarea unui loc de cad in Bucuresti. Li s-a mai zis si arnauti, acest al doilea nume cipätind, Cu vremea, si o acceptiune tehnica : ostas de pazil, gardian. Intr-adevar, albanezii au fost intotdeauna utilizati ca soldati in garda personaba
a domnilor, prccum si ca päzitori inarmati la conacc sau domeniile mai importante.
In epoca fanariota çi chiar citeva decenii dui:A aceca, arnautul, cu costumul lui caracteristic, brodat cu fir si purtind hangerul la brill, era nelipsit din casele mari, insotind intotdeauna, in spatele calestii, pe stapin. Unii stringcau bani buni si-si durau case temeinice. La 8 septembrie
1780 se facca o ccrcetare pentru locul morii de la Gorgan al Manästirii Radu-Vodä, loc incalcat intrc altii si de un Lolca arnautul", vecin de proprietatc. Documental, inedit, ne arata ca' acest andut Bens; dupi suirca lui Alexandra Ipsilanti in scaun (1774), case inalte de drarnicla si cu pràvàlii dcdesupt". Dar nu se multumise numai cu locul lui si cu ce
indlcase din locul morii, ci au intrat si in lumina Dimbovitii, de au coprinsu citva din apà cu tarasi, de au depärtat Dimbovita de zidul acelor case".
Numärul turcilor din Bucuresti a mers scäzind. Erau multi In veacurile XVIXVIII, indeletnicin-
272
www.dacoromanica.ro
du-se mai toti Cu ncgustoria (vezi si mai inainte,
el ridid de la vistierie o singura data, la 20 decembrie
1728-1730, un Chirco
1696, suma importand de 4.000 de talen i si mai
sin Manea", armean, vinde, printr-un act inedit fad leat", lui Bairam, cilpitanul de lipcani, o cad in oras, pe care o cumpirase si el de la parintele egumenul de la Sfeta Catalina" (Minastirea Sf. Ecaterina). Printrc martori sint jupinul Moamet", Bichir-aga" i Osman-aga", turci cu totii, dupä nume, ca i cumpidtorul. A existat in Bucuresti un incapiitor caravanserai" turcesc, Cu mecet" (lleas religios musulman) i cu baic i griclina, pe
are de primit Inca 3.000. Exportau in schimb produse de ale noastre, in primul rind vin, pc dare negustorii cazaclii" multi din ei cratt insa romani il trans-
malul drept al Dimbovitei, pe Podul Beilicului (Calea
dupa dreapti judecatil, 1-au intepat adid 1-au tras in teapii in movila den marginea tirgului despre Dudesti..." Inca din veacul al XVI-lea continuind pina in al XVIII-lea, exista la curte, adeseori, si un corp de gar& aldituit din cazaci": unii erau, intr-adevär, cazaci rusi, allii insà, ca
p. 57, 63 etc.).
Pe la
erban-Voda"); aici a tras probabil in 1659 Evlia Celebi, neobositul calätor, care ne descrie acest han turcesc ; aici trigeau i unii din negustorii care vencau
cu marfil de la Udrii" (Adrianopol) sau Stambul, precum si curierii i slujbasii Portii trimii cu treburi in Principate. Mai tirziu, mecetul a fost in partea de radrit a orasului, pe strada care pinä astäzi poarta acest nume ; dupä aceea in Parcul Libertätii, fiind construit Cu prilejul Expozitiei din 1906; actualmente se afli in vecinätatea parcului. Musulmanii din Bucuresti si-au sporit mai tirziu numärul prin aduccrea unui grup de 70 de fa-
milii (354 de persoane) din par* Mangaliei ; alcatuite din tigani mahomedani, vorbind turceste dtareste i avind drcpt scf un bulibasa, au fost asezate in preajma Cociocului", in partea de sud a orasului. Pe linga turci erau si o scami de arabi, sirieni sau egiptcni. La 2 noicinbrie 1693, doi arbänasi", Dima
si Leca, vind jupinului Hagi Gheorghe Halepliul originar din Alepul Sirici un loc de cad in mahalaua Coltea ; cumpäratorul iscälestc Cu litere arabc, dar, mai tirziu, dupi sapte ani, i cu chirilice :
Eu, liagi Gheorghie". In afara de negustori clerici Patriarhia de Antiohia îi avea mctohul ci in Bucurcsti, la manastirca SI. Spiridon-Vechi, a card biserica, acum tnult sub nivelul strazii, are
pisania in bimba arabä acesti arabi erau si comisi", adica ingrijitori ai cailor de rasa din grajdurile maimarimilor. Ne-o spune 'impede Paul de Alcp, insotitorul patriarhului Macarie al Antiohiei, cu prilejul indelungatei vizite pc care o face in tara, sub Matci Basarab si Constantin Serban ; el adauga ea' acesti
comisi"
in
realitate
comisei
si,
cel
mult,
portau Cu caree nu numai in Ucraina de miazazi, in tara cazaceasca de aici numele lor dar si mai departe, spre Kiev si Nejin. Cronica povesteste cä [list& ncgustori moscoviti fiind ucisi i pradati pe vremea lui Antonie-voda din Popesti, domnul a facut cercetare i, descoperind pe unul din ucigasi,
cazacliii, romani sadea. Brincoveanu avea, potrivit insemnarilor vistieriei, cinci steaguri" de cazaci calareti", Cu un efcctiv de 262 de soldati, 10 zapcii si 4 capitani. La 15 mai 1736, bucuresteanul Iorga al Mantii vide cu 30 de talen i lui Dumitru Cazacul" o caseioara la Scaune i Cu o pimnicioara-basca", pe care el insusi o cumparase de la Stoian sirbul" ; actul e inedit. Un adaos a primit colonia rusa a orasului
nostru prin lipovenii scapcti" (imaculatii"), care, fugind de persecutia religioasä indreptata contra Ion de regimul tarist, s-au asezat la inceputul vcacului al XIX-lca, in preajma lui 1820, in difcrite locuri la noi, un numar apreciabil stabilindu-sc in Bucuresti.
Din ei s-au recrutat faimosii muscali", stationind Cu träsurile lor elegante, trase de cai focosi, in Piata Teatrului, la Bulevard" si la Gradina Episcopici (Ateneul de azi). Imbracati in caftane lungi de catifea, incini cu briie late de mátase, vara Cu salpa*, lama Cu c:aciulite de astrahan, ajunsesera o caracteristica a Bucurestilor, relevata de calatorii straini. Unul din acesti muscali, Ivanuska, a fost imortalizat de Caragiale in schita Micile economii. halieni sint amintiti in orasul nostru in 1632 de eitre Paul Strassburgh, trimisul regelui Sucdiei, in drum spre Constantinopolc. El spune ca toate si pietele orasului erau pline cu marfuri pretioasc, pe care negutfitorii italieni, grcci, armcni i turci lc expusesera spre vinzare". Un negustor, Stoica Veneteanul, sluga lui Chir Balan", apare ca martor
sint originari din tara noastril adica din Siria si din Egipt, mahomedani i crestini". Se constata si rut/ in Bucuresti. Sc indeletniceau
intr-un act bucurestean inedit, din 12 februaric 1688,
cu negotul, importind marfa ruseascr, in primul rind blanuri scumpe samur sau zibelina, cacom
ca numele de Stoica arata mai degraba un roman
treti-comisi
sau hermelinti, singcap sau petit-gris, vulpi negrc", pieliccle de miel cret persan", brumärii sau ncgre (astrahan) etc. apoi pici tabicite (iuftul), pinza si barchet de Moscova", otel si fier de Tula", mai
privind o pivnitä de piatra. S-ar putea insil ca in cazul acesta si avem dc-a face cu o porccla, mai ales
sau un sirb", iar situatia lui e aceca de sluga" deci vindtor in pravalie, calfä de negustor. Un Vasile Venetianul" gasim in Bucurcsti sub Alexandru
Ipsilanti (1774-1782); poatc i aici e tot o porcclii.
Spre comparatie citam pe Alexandru sin Matei
tirziu ceai, icre de Manciuria si o serie de alte articole.
Venetianul", bulgar din Bradiceni, pomenit inaintc
Cunoastem pe un mare angrosist bucurestean de
de 1739. In schimb, loan Ncamtul negutitoriu", pomenit in actul inedit din 1793, decembrie 18, e
blänuri scumpe, din vremea lui Constantin Brincoveanu : e Porfir cupetu", un nume obisnuit la rust ;
in realitate... italian, dupi cum rezulta Cu certitudinc
www.dacoromanica.ro
273
din iscalitura lui: Giovanne Sclaevmelti (?) mercante".
partiali" lectiile de engleza pe care le &idea in ora.
Pentru oamenii din popor, vi chiar pentru diacul actului, strainul din parti mai indepartate, nu din vecinatatca cunoscuta sirb, grec, arbilnav, rus
Ceca ce inseamni cA crau amatori de a invata aceasta
era... ncamt. Colonia italiana din Bucurevti sporevte mult in secolul al XIX -lea ; noii-venid sint in special constructori, zidari, cioplitori de piatra i marmuni,
buna biblioteca englezeasca". Redusa colonic englezii
mozaicari ascutitori
indeletniciri nationale italicnc. Sint
vi
fabricanti de umbrele. Recensamintul din 1889 constatä un numar de 593; au o vcoala a lor, au determinat numele unei strazi, Strada Italiana, iar intre cele doui razboaie mondiale au ridicat o i
frumoasa biserica, in Mramida aparenta vi cu obivnuita campanili' alaturi (pe Bulcvardul Balcescu).
O deosebita influentä au cxercitat in domeniul cultural vi in viata de societatc francezij din Bucurevti. Sporadic ii intilnim Inca in vcacul al XVII-lea; se vtic cA Brincoveanu avca ca buditar-vef un francez, poate ca i gradinarul-vef, Frincul", si fi fost
limbi Inca' de pe atunci. Tot Bentham ne spune cA agentul austriac din Bucurevti avea no foarte din Bucurevti vi-a zidit totuvi o biscrica a ei, anglicana, linga Gradina Icoanei", biscrici terminata in
preajma razboiului nostru din 1916. A a ut vi un camin, in Strada Berzei, iar British Council, organismul de propaganda din Londra, a intemeiat, inainte de cel de-al doilea razboi mondial, o sectie a sa in Bucurevti. Am ax ut vi un numar, jar.* redus, de polonezi sau, cum le spune poporul, de levi". Un document inedit din 22 fcbruarie 1734 amintevte, in maha-
laua Sapunari, de casa lui jupinul Dumitru Lehliul", adica din Polonia. Ceca ce nu inseamna ea acest jupin era neaparat polonez: termenul putca fi vi o porecla, determinati de relatii de comert sau de aid natura;
de acclavi neam. tn epoca fanariota ci sint secretani
pentru comparatie, citim numele de Misirliul",
domnevti un Flachat, de pildi, sub Constantin Mavrocordat de asemenea negustori, ca Linchou,
adica din Misir (Egipt, in turcevte). Numarul polonezilor s-a inmultit prin refugiatii vcniti in Principate in urma indbuvirii insurectiilor lor nationale
din care se trage familia boiereasca Len. Importanta numarul lor sporevte in epoca Revolutiei franceze,
dar mai ales in veacul al XIX-lca vi in special in perioada 1822-1866. Ei sint acum profesori, ca bine cunoscutul Vaillant, preceptori, directori de pensioanc, secretan. Tineretul bucurevtean invati
frantuzcvte in vcoli intemeiate vi condusc dc ei,
Inv* dansul
i manierele", felul de comportare societate. Franccza devine limba obivnuitä nu numai a saloanelor", dar a intregii paturi conducatoare vi a unei bune parti din intelcctualitate
in
marea burghezic ; Bucurevtii tin locul intii in raport
cu populatia, in Europa, in cc privcvte difuzarea cärtilor vi a periodicelor parizienc. Restaurantele cele mai bune au bucamri francezi, neintrecuti, iar moda feminina vi chiar masculina imita, direct sau indirect,
prin intermediul Vicnei, pe aceea a Parisului. Sub Cuza-voda, aparatul de stat e reorganizat dupi model francez de catre cele doua misiuni, civilä vi care stau ani de zile in capitala noasträ. Ca fulmar, francezii din Bucurevti nu sint multi: 285 in 1860,
ei ajung in 1890 la 732; o crcvtere mai insemnata va avea loe dupa primul räzboi mondial, cind colonia ajunge la peste 2.000 vi cind se intetneiaza, pe Bulevardul Dacia, Institutul de cultura franceza. Influcnta
lor in sccolul al XIX-lea se explica in primul rind prin aceea cA ci crau reprezentantii marclui popor care a dat lumii valori nepieritoare, intr-o limba de circulatie universali, apoi prin imprejurarea ca gäseau un mediu receptiv : multi dintre conducatori studide la voda pina la administratorii de judet asera la Paris. Eng/ezii au fost in numar foarte redus i s-au ocupar cxdusiv Cu afacerile, cu comertul. Interesantä e totuvi prczenta, in Bucurevti, in 1785, a unui german
\Veber, care, potrivit afirmatiei calatorului anglosaxon Bentham, avea drept indeletnicire totalä sau
din 1830 vi 1863; unii din ei s-au avezat in Bucurevti, unde o stradi centrará poarta numele de Strada Polona.
Am lasat la urma pe Awl, din cauza situatiei lor grele, de robi, pe care au avut-o, de la inccput pinä in plin veac al XIX-lea. Erau robi ai domniei, ai boierilor i ai minastirilor, locuind in salave, intr-o latura a curtilor boierevti vi in preajma Beavurilor mänästirevti. Aceia ai Mitropoliei aveau bordeiele la poalele dealului, in partea de miazanoapte, in tiganie". Dupa clibcrare, sub Stirbei: accea decretatä in 1848, de revolutionari, voda fusesc anulata de guvernul reactionar al caimacamului Constantin Cantacuzino, instalat dc turci o sumi' de tigani s-au tras spre marginea oravului, spre Colentina, Tei, Plumbuita etc., continuindu-vi indeletnicirile traditionale de mevteri in lucrul ficrului vi aramci (potcovari, lacatuvi, caldirari, spoitor.), de cu veche i indreptatita faima vi de lautari
pieptinari", iar femcile lor vinzind flori vi diverse produse alimentare (porumb fiert i floricele": vezi fig. 96 vi 97). Unii dintre tigani care izbutcau sa se elibereze si-si vedeau temeinic de meserie puteau sa ajungi la o situatie deosebita vi sub raport social vi sub acela material. E cazul lui Dumitravco, vataful de Midirari deci fruntavul breslei asupra caruia ne dau detalii o serie de acte din prima jumatatc a veacului al XVIII-lea. Din diiata" medita pc care vi-o face la 6 aprilie 1727, fiind bolnav, rezulta ca avca trei intr-una din ele statea Cu chiric un doftor" apoi vie, doua pivnite, cu vinuri in el; bani imprumutati altora, i, bineinteles, mevtevugul" du, Aka case
uneltelc mescriei, cu maría respectiva i hainc". Dar, facbidu-se bine, revine, peste noui ani, in 1736, iunie 21, asupra testamentului vi nu mai lasä sotiei sale o cad cu pimnita i cu locul ei", asa cum hod-
274
www.dacoromanica.ro
motivul: avind... pricin5 cu sotia mea, pcntru ca mi-au calcat cinstca" i nici fAcind copii cu dinsa"; de aceca Iasi zisa cas5 Mitropoliei. Dintr-un act ulterior, din 13 dccembric 1742, prig) care se revendica am-1sta casa cu pi \ nip de catre Bobolina, sora lui Dumitrasco tiganul eildarariul", se vede clar de cc neam era bogatul vOtaf". NumOrul
tori si mestcri nu mai putin dc 2.831 de slugi" si
tiganilor a fost dcstul dc mare; o catagrafie din
din totalul de 72.595, deci rnajoritatea absolutO. 111eseriasii i negustorii au format nucletil burghcziei ;
rise anterior ;
decembrie 1831 ne arata ca numai cci boiercsti" se ridicau la 3.386. In 1860, pictorul francez Lancelot care a vizitat orasul si Tara, -15sindu-nc nu numai o descricre a cclor v5zute, dar si interesante dcsenuri, cvalueaz5 pc tiganii bucurcsteni la noui mii".
854 de slujnicc"; majoritatea acestora sint, evident, cci care ajuta la purtatul trcburilor, la fabricaren si vinzarea diferitelor articolc, deci calle, ucenici si vinzatori, o minoritue constituind-o personalul de serviciu propriu-zis. Si in statistica bucurestean5 din 1832, clasa mijlocic" insumeazil 46.406 locuitori aceasta nu s-a infiitisat ins5 ca o clasi sociali unitari, ci s-a diferentiat, la rindu-i, in mai multe categorii ; proccsul de diferenticrc e vcchi, dar se accentueazn in cursul secolelor al XIX-lea si al XX-lea. In fruntea burgheziei, la inceputul sccolului al XX-Ica e mareo burgbezie, cuprinzind pe industriasi, banchcri, marii negustori si pe inalt.ii functionari ai statului ; urmeazO'
apoi burghezia mijlocie reprezentat5 dc liberii profesionisti, de functionarii, ncgustorii si meseriasii de mijloc, ultimii avind práválii i atclierc proprii ; la
COMPONENTA SOCIALA
urmA e mica burghczic, alcatuiti din mcscriasii, negustorii si slujbasii mici. Drumurile accstor catc-
Dupä cum era diferentiati sub raportul ctnic, pe
gorii ale burghezici se dcspart: marca burghezie
lingä rominiimajoritari traind, in intelegere cu
devine, din cauza intereselor similarc, aliata boierimii
acestia, tot felul de straini, tot ap era diferentiati populatia Bucurestilor si sub raportul social. Existau in oras patru mari categorii : ord,reni, care formau elementul caracteristic sau specific, apoi boieri, cuprinzind atit pe marii dregatori i subalternii lor, cit si pc fostii dregatori
si mosierimii, in timp ce burghezia !nick tot mai
proprictari de mosii, apoi mandni sau vecini mai tirziu cläcasi i, in sfirsit, robii, tigani. Clericii si
cconomic.O. Ei stApincau intinsc suprafete atit in cuprinsul Bucurestilor, cit i la marginen ion. Cit5m
ostasii fOceau parte din primcle dou5 catcgorii: prin fruntasii lor inalti ierarhi, cgumeni de m5nOstiri si comandanti militari, din boierimc, lar prin
astfel pe BeIldeeni, pe care traditia conscmnati in cintecul popular ii socotcste contemporani cu insasi intemeierea orasului si care aveau propriet5tilc lor in coasta Curtii domncsti, unde este azi biscrica Sf. Dumitru (Biscrica de Jutimint) i Palatuf Postci
masa sau grosul lor preoti de mir si ostasi dc rind din orAsenime. Orisenii sau tirgovetii, adic.5 multimea meseriasilor si
negustorilor, au imprimat pecetea lor asez5rii,
dcterminindu-i i regimul special juridic, administrativ i fiscal. Ei au constituit i majoritatea populatiei, intrecind pe toatc celelalte categorii luatc impreunO.
Nu avem date precise pentru epoca mai veche, dar prima statistici detaliat5, accea din decembrie 1831, arat5, in cele cinci culori sau v5psele" ale orasului, un total de 10.801 b5rbati apartinind acestci categorii
clasi de mijloc", citim In text fata de 615 boieri, 256 de prcoti si 137 de calug5ri. lar dacA adilugim si pe mcmbrii familiilor lor, sotic si copii, atunci obtincm totalul de 38.523 pentru oriseni, fatä de 2.598 pentru boicri si 1.252 pentru cleric'. Cifrcle sint, dup:i parerca noasträ, inferioare realitOtii, dar ceca cc interescazil e raporia numeric dintrc dife-
ritele categorii. Trebuic sä se adaugc apoi la clasa dc mijloc" i cca mai mare parte din cele 7.981 de slugi", slujnicc" si copiii acestora care scrvcsc in majoritatea zisei clase; in realitate, e vorba de calle si uccnici de mescriasi i neguscazurilor tori, dup5 cum rezultA usor examinind cifrelc culorii
de rosu, care cuprindc centrul comercial, tirgul" propriu-zis.Aici statistica ne aratä la 1.867 de negus-
s5racA, se apropie de muncitorime. Boierii, adic.i dregAtorii i stäpinii de mosii, au reprezentat intotdeauna in oras o minoritate numerica,
dar care avea puterca politici si o importana bazA
ccntrale (vezi fig. 177). Citim, de ascmenca, pc Carlincutini, a ciror casa de zid, dc mari proportii, se Ala
pe malul drept al Dimbovitei, intre bisericilc
Sf.
Apostoli si Ant.im ; o parte din cuprinsul ci a fost dat de curind la iveal5 prin s5p5turi. Ei stipincau intinderi mari pe ambcle maluri ale apci ; printr-una din proprictiItile ton, cuprinzind asezarca lui Scrban Cantacuzino i Biserica Doamnei, a deschis Constantin Brincoveanu Podul Mogosoaiei, nowt arter5 destinat5 unui strillucit viitor. poscdau un intins domcniu la marginen de nord-cst a orasului, uncle se af15 azl-Parcul Tei, palatul zidit de Grigore Ghica, in 1822, si intreg carticrul Tel si o parte
din Colentina. Aceasta, in afara dc numeroasele proprieniti si case din cuprinsul orasului. Pc vrcmea lui Brincovcanu, nu mai putin de 41 (patruzeci si una) de familii boicresti, de la Argctoicni, BOlOceni, 135Iaci si BrAiloi pin5 la Urd5rcni, Wiciresti, V5rzari si
Z5treni, sint arOtne in condica doruncascA drcpt st5pine dc case si curti in Bucurcsti. NumOrul Ion crestc
continuu. Statistica din dccembrie 1831 nc da cifra de 615 boieri", capi dc familic ; ci au in slujba lor 2.371 slugi" i slujnicc" (inclusiv copiii accstora), precum si 3.386 dc tigani i igOnci (inclusiv copiii)
www.dacoromanica.ro
275
cit si clacasii au constituit o minoritate, chiar o mica minoritate. Ei se recrutau din populatia oraseneasca de la margine, care practica agricultura si care a fost intotdeauna o categoric obisnuitä intre locuitorii tirgurilor sau oraselor noastre. Accasta categoric cuprindea dc altfel si pe toti cci ce se ocupau cu gradinaria, cu via, cu pomicultura, cu albinaritul, seri-
cicultura, cresterea vacilor de lapte etc. in epoca Unirii cifrele le dam dupi Analele statistice" din agricultorii" din Bucuresti erau in numar 1860 de aproape 7.400; dar din acestia numai 317 sint aratati drept clacasi". 0 data cu improprietarirea lui Cuza, in 1864, dispare aceasfli ultimi categoric din populatia capitalei. Robi au fost tiganii ; in Tara Romäneasci n-au existat si robi titari, ca in Moldova primelor vcacuri. Dei situatia lor socialä i materiala era dintre cele mai grele, putind fi bätuti, umiliti, asupriti i exploatati de stapinii lor numai viata nu avcau dreptul sa le-o ia, cu toate ca si asta se intimpla uneori puteau totusi, in anumite cazuri, sa-si amelioreze starea. Nu ne referim la cei care-si dobindeau libertatea prin icrtare sau rascumparare cu bani, cum a fost, credem,
cazul lui Dumitru, vättful de caldarari citat mai Fig. 177- Steno Casci Biliceanu; pe scut, lcul tinind o sable in panca superinara, cornana de comite al imperiului iusttiac; In panca inferioara, o decoratte usea*cí si una rurceasa. (C.C.G.)
Importanta boierilor bucuresteni e maxima in epoca Regulamentului Organic ; prima lovitura o primesc prin Conventia dc la Paris (1858), care desfiinteaza titlurile nobiliarc i proclama egalitatea tuturor cetatenilor in fata legii ; a doua lovitura, mai serioasil cad egalitatca proclamata era numai in teorie o
primesc prin noua lege electorala, din vremea lui Cuza, si mai ales prin exproprierea din 1864; puterea lor se mai mentine totusi in buna parte !Ana la introducerea votului universal si la exproprierca de dupa
primul riizboi mondial cind boierii" incetcaza dc a mai avca puterea politicá anterioara Partidul conservator se desfiinteazä si, in parte, puterea economica aferenta moiilor. Urmasii lor pierd si ulti!tide resturi dc averc prin reformele intervenite dupä 23 august 1944 (reforma agrara din martie 1945, reforma monetara din august 1947, exproprierea totala din 1949, nationalizarea unor imobilc urbane din 1950); in felul acesta, boierimca" sinonitna in ultimele decenii cu mosierimca" c desfiintata ca clasa sociala. Au fost si rumini sau vccini printre vcchii locuitori
ai orasului. li constatam documentar in alte centre urbane, ca Rimnicul-Vilcii si Tirgoviste; in veacurile al XV-lea si al XVI-Ica ei au exist-it si in Bucuresti, provcnind fie din satul originar din care s-a dezvoltat
tirgul, he din satele incorporate in dccursul vremii. Dupi desfiintarea rumiiniti, sub Constantin Mavrocordat (5/16 august 1746), se constata in cuprinsul orasului cldcafi lucrind pe mosiile din vecinatate ale boicrilor i manastirilor. Dar atit rumänii sau vecinii, 276
inainte, sau al celor doi tigani, Oprea si Stan, feciorii Orzii tiganul", care, la 6 mai 1572, vind un loc de casa in Bucuresti lui Cuciuc grccul cu 150 de aspri, ci la ceilalti ramasi in conditia de robi. Accstia aveau drcpt de proprietate asupra imbunitatirilor pe care le faccaupc pimintul altuia, asupra viei sau livezii, de pilda, pe care o plantau sau asupra casei pe care o ridicau ; puteau sa le vinda, incasind pretul lor. Prin eliberarea tiganilor boieresti, in 1855 cci manastiresti i domnesti fusesera eliberati mai inainte i aceastä categoric incetcaza de a mai exista. Cele patru categorii sociale au avut, asa cum am aratat, o cvolutie diferita in decursul timpului ; accasta
evolutie s-a accentuat in ultimul secol si jumitate, transformindu-se revolutionar dupi 23 august 1944. Robii i clicasii au disparut in secolul al XIX-lea ; boierimea, dupa o lungi perioada de dominatic, atingind maximumul la inceputul aceluiasi sccol, a evoluat apoi regresiv, hind inlocuita treptat de burghezie ; burghezia, la rindul ci, va fi minata prin formares i cresterea päturii muncitoresti. Accasta dezvoltarc a paturii muncitoresti formeaza, sub raportul social, fenomenul cel mai important al ultimului secol dc viata bucuresteana. Alcatuita, la inccput, din lucratorii salariati ai mesterilor, ei isi sporcsc iindurile prin infiintarea manufacturilor, care
utilizau zeci si, uneori, chiar sute de lucritori. (Ca excmplu, citam cazul manufacturii de postiv de la Pociovalistw, in Ilfov, la nord de Bucurcsti, care utiliza in 1794 nu mai putin dc 340 de muncitori.) Dar cresterea deosebita a numarului muncitorilor are loe abia o data cu infiintarea fabricilor, adica in a doua jumätate a secolului al XIX-lea. Statistica din 1902 arata' ca in Bucuresti se aflau atunci 178 de intreprinderi industrialc ; numarul lucratorilor
www.dacoromanica.ro
impreunä cu accla al cclor 18 intreprindcri din judetul
rul global al salariatilor industriali, inclusiv mun-
Ilfov, din care o bunä parte era in jurul capitalci . Dudesti, Chitila, Buftea etc. se ridica la 15.618. La acestia trebuic SI se adaugc, insä, lucrAtorii din
citorii, trece de la 151.5521a 202.138 si apoi la 286.300. (Pentru dezvoltarea industriei socialiste a Bucurestilor,
atelicrele mici i mijlocii, insumind i ei citeva mii. Inca' la inceputul secolului al XX-lea, muncitorii reprczintä asadar un factor apreciabil ; ponderea lor politic5
muncitorii sporesc cu 129.821 in rästimpu11950 1964,
este insä mica' in raport cu aceea a burgheziei si a
portant nu este cresterea numericä a muncito-
mosierimii (vczi mai sus, p. 185). Numärul lucratorilor
rilor, ci faptul cb, dupà 23 august 1944, si in special
crcste considerabil in perioada dintre cele douà azboaic, paralel cu cresterea numärului fabricilor, si face un adevärat salt in ultimul deceniu i jumitate, dupà nationalizarea intreprinderilor industrialc : de la 110.679, citi erau in 1950, ei ajung la 167.739 in 1958 si la 240.500 in 1964; in acelasi interval numa-
vezi mai sus pp. 218-219.) Prin urmarc, in timp cc restul salariatilor industriali creste cu numai 4927 adica de la 40.873 la 45.800. Dar lucrul cel mai imdupä 30 dccembric 1947, ei ajurrg elemental cot:dilator i resturile mosierimii.
politic, inläturind burghezia
Muncitorimea ocupä acum primul loe in icrarhia socialä ; ca &tine putcrca in stat ; ca conduce fabricile ; ca este acum elementul reprezentativ al Buctirestilor.
BIBLIOG RAFIE
Cifra populaliei.
1.
G. Bezviconi,
Cdktori ru,ri in Moldova ,ri Muntenia, Bucuresti, 1947, 463 p. in 8°; 2. Dr. A. Golopentia si Dr. D. C. Georgescu, Populalia Republica Populare Romdne la 25
Urn:lark 1948. Rezultatele provizorii ale recensämintultri,
Bucuresti, 1948, 48 P. in 4" ; 3. Institutul de proiectarc Proiect-Bucuresti".Sebita planului general de sisiematizare a orairdui Bricure¡ti, 1956, 2 volume manuscrisc,
Bucuresti, 1956, 545 p. in 4°, Cu o serie de anexe ; 4. Constantin C. Giurescu, Principatele Romrine la inceputtel secolului XIX. Constaari istorice, geografice, economice si statistice pe temeiul barlii ruse din 1835,
Bucuresti, 1947, 318 p. in 8' ; 5. Armand statistic al
R.P.R.,1957, Bucuresti, 1957, 274 p. in 8°; 6. Ion Ionascu, Aron Petrie, Pompiliu Caraioan, Bucure¡ti,
197; 16. Constantin C. Giurcscu, Oltenii" ,ri Basarabia. Colonizan i munkne in sudrd Moldovei in veacurile XIV
,ri XV, Bucuresti, 1941, 10 p. in 8°; 17. I. Velicu,
Institutul de la Sfinlii Apostoli ,ri inceputul mi¡cdrii de rede¡teptare a romdnilor macedoneni, in Rev. rom.,
XIXII (1941-1942),
P. 272 --286 ; 18. Marcel Romanescu, Argintäria la biinérleni ,ri ronuinii balcanici
in veacurile XVIXVIII, in Rev. is/. rom., XIXII (1941-1942), p. 95-133, cu XIV planse ; 19. H.
Dj. Siruni, Bairakdar Moustafa-pacha et Manonk-bey, Prince de Moldavie", in Balcania, VII (1943), p. 53 100 ; 20. G.D. Florcscu, Divanele domne¡ti din Tara Romdneascd, I. (1389-1495), Bucuresti, 1943, 371 p.
in 8° ; 21. H. Dj. Siruni, Casa culturala armeand,
Pagini de istorie, Bucuresti, 1961, 209 p. in 8° 7. Bumrefti. Gbid, Bucuresti, 1962, 390 p. in 8°.
Bucuresti, 1944, 64 p. in 8°, cu planse ; 22. Constantin C. Giurescu, Relatille economice din/re romdni ru¡i pita /a Regularnentul Organic, Bucuresti, 1947, 53 p.
Componenta etnica ,ri sociald. 8. Vintilä Mihäilescu, Bucure,rtii din pact de vedere
in 8° si o hared' ; 23. Al. Grecu, Relalille Tara Romeine¡ti ¡i ale Moldovei cu Ragua (sec. XVXVIII), in
geografic fi antropogeografic, in Anuarrd de geografie ,ri antropogeografie, 1914-1915, Bucuresti, 1915, p. 145
ham in Wallachia and Moldavia, in The Slavonic Review,
225, cu o hartä ; 9. Dr. M. A. Haley, y, Comunialile evreilor din laid ,ri Bucure¡li, vol. 1, Bucuresti, 1931,
112 p. in 8°; 10. G. M. Petrescu-Sava, Tirguri ,ri orare in/re Buzan, Tirgovi¡le ,ri Bucure¡ti, editia a treia, Bucuresti, 1937, 110 p. in 8°; 11. Franz Babinger Originea ,ri sfir,ritul lui Vasik Lupa, in Alem. sect. ¡si.
Studii, 1949, 4, P. 105-124; 24. E. D. Tappe, Bent-
XXIX (1950), nr. 72, p. 66-76; 25. P. Constanti-
nescu -Iasi, Din activitaka /ni Hristo Bola, ,ri a altor revolulionari bulgari la Bucure,rti, Bucuresti, 1950, 70 p. in 8° ; 26. Anuarul statistic al ora,ruliti Brier/ref/4 1959,
170 p.
in
16°; 27. Paul Cernovodeanu, Catagrafia
.jamilillor de ligani boieretti din Bucure¡li la 1832 (manu-
scris) ; 28. G. Cantacuzino, Strada Apo/odor ,ri !more-
Acad. Rom., seria 3, t. XVIII (1937), p. 63-82; Christu Vasilc, Les Bulgares, oeuvre indite de Zamfir Arbore, in Balcania, I (1938), p. 96 147 ; G. Potra, Contribuliuni la istoricrd liganilor din Romrinia, Bucuresti, 1939, 376 p. in 8', cu douä
jurimi t$antierul arhcologic Bucurestib in Makriale ,ri cercetari arbeologice, VII (1961), p. 663 669; 29. Anuarul statistic al R.P.R.1965, Bucuresti, 1965,
,ri Muntenia. Episcopal Francisc Ferrer (1740-1813), in Balcania, II III (1939 1940), p. 381 401 15. H. Dj. Siruni, Amend in viala economia a Tdrilor
scris) ; 31. Me Corfus, 0 cronicd a Bucure¡tilor (1802 1830) scria de un me,de,rugar (manuscris) ; 32. Viorica Dinescu-Székely i Gh. I. Constantin, O insuld etnica ¡i lingvistia tura in Bucure¡li: Colonia Cocioc" (ma-
Romdne, in Balcania, II III (1939-1940), p. 107
nuscris).
planse ; 14. Victor Papacostea, Passioni¡ta in Bulgaria
669 p. in 8°; 30. H. Dj. Siruni,
Vcoala armeneasca
din Bucure¡li de la incepulul seed:dui XIX (manu-
www.dacoromanica.ro
ME$TE*UGARI. MANUFACTURI. FABRICI
In 1961 industria Bucure,rii lor a produs ea singurd ca 20% "mi milt de& producea in 1938 industria Intregii tdri.
MESTE$UGARI. PRIMELE STIRI Tirgul sau orasul implica, in primul rind, existenta i negusiorikr, a celor cc produc diferite obiccte manufacturatc si a cclor cc sind i cumpärä. Acestc doua catcgorii sint ekmenkk specific orii,renesii; multimca si diversitatea lor caracterizcaza asezarea urbana in opozitic cu cca ruralä. Este natural deci ca, de la inceput, sa le gäsim in Bucurcsti. Pentru veacut al XV-lca, putincle documentc scrisc cc ni s-au pastrat sint laconicc in privinta mcscriasilor, dc accea, datelc asupra accstora lc aflärn din sapilturile arheologice. In veacul al XVI-lca, insä, ay cm stiri documenmeskfugarilor
30 mai 1589 a lui Stan judetul este si Ianiu sandaciul" ; ar putea si insemne luminärarul", dat fiind ca, in epoca fanariota, exista un dregator cu nume asemanator Samdangi-basa care avea in grija sa
nàrilc domncsti. Un Ficra manganariul" este citat .si el ca martor intr-o alta carte, din 5 iulie 1578, a accluiasi Stan judetul. Termenul manganar" nu s-a pastrat in bimba de azi
ca atitia altii privind mese-
rifle vcchi si nu figureazi in dictionare ; el inscatuna pc temcitil unui act de la Ncagoc Basarab
un soi de giuvacrgiu care lucreazil cu margäritar.
tare, si ele aran prczcnta a tot felul de mestcsugari
La 6 fcbruaric 1587, printre oamenii buni" carc adeveresc un act dat manästirii Sf. Troita pentru moara ci de la ciutaric este Mihaiu maistor" un alt ma[i]stor", Constantin, apare ca martor la
posedind pravalii i locuri in oras. Din cci 55 de martori laici mcntionati in actelc municipale bucurcstenc cunoscutc pina astazi ale sccolului al XVI-lca, 21 sint mestesugari si 16 ncgustori ; ci formeaza deci impreuna maim-11(am absoluld, rcprezentind circa 67%
30 mai 1589. Existau deci, la acca vreme, trci termeni in limbà pcntru a descmna pc cel priccput sau iscusit mdestru, de origine latinä, aplicat si la cele spiritualc si in basmc sau sub forma pasarea maiasträ ! si substantivalä adjectivala corabii macstrite
din totalul accstor martori. Un Ivan barbir" adica barbierul tcrmen care implica, in vremea accca, cunostinte medicale izbutise sa stringa, pc la jumätatca vcacului, din practica mcscrici, o avcrc aprcciabila. Poscda o casa, o vie, o moaril .si trci dughcne, dintre care una este vindutä, la 14 noiembrie 1561, de fiul salt Petriman. lntre martorii unui act din 13 mai 1563 figureazii Serban croitor" ; tot
macstriile" de pcscuit
asa, ca martori, gasim pe Babachi croitorul" la 6 mai 1572, pe Voico croitor" la 6 februarie 1587 si 15 februarie 1590 si pe Mihail croitor" la 30 mai 1589. Un Cuciuc grecul arcar", deci fäuritor dc arce i sägeti, cumpara un Inc de casä la 6 mai 1572, iar un Stanciul
sabier" apare in documente in mai multe rinduri, intre anii 1587-1590. Printrc martorii carte din
i
:
apoi mester, de origine ungarä i, in sfirsit, maistar, luat de la sasi, ultimcle
doua co acceptiune tchnicà. Gäsim apoi un Nico potcovariul", care vindc, inainte de 24 iulic 1587, o
prävälie lui Dragomir biv-vel vornic pc 2.700 de aspri. Printrc martorii cartii din 1589, mai 30, date lui Ianachi cizmarul" de catre Stan judetul Bucurestilor cei 12 pirgari, figurcazi si Sima micdarul", adicä fabricantul i negustorul de micd, bautura fermcntata din miere. Tovaräsul säu dc breaslä, Trifan rniedarul", care apare in cartea" sus-amintita ca pivnicer", este cel cc vinde lui Ianachi u casa i
Cu piinnita si Cu 2 pravalii .si cu garduri i cu camilrile adica dependintcle si Cu locul cit se va alege in jur". Cu acest prilej mai sint citati ca martori
273
www.dacoromanica.ro
Voico, Voin, Petru, Plicinti, Tudor, Cali, Badea i Ianiul un croitor, Mihail. Mai putin de un an dupi aceea, la 14 aprilic 1590, Bratul baiasul din oras" probabil dc la Baia Mitropoliei sau de la accca a manastirii Plumbuita cumpari o casa a lui Oprca doro-
mestesug, crearea dc ramuri noi, specializarca din cc
bantul, pe 700 de aspri, de fatä fiind Caraghioz vataful
tesuguri, numikul Ion crcstc la 55 pini in primelc
sasc cizmari Nedelco
trci cojocari
si Albul fustasul (lancierul sau sulitasul din garda domncasca!). Un casap" sau macclar numit Liver
in cc mai mare, pe de alta parte, aparitia de meftemuri noi, rczultat al unor nevoi noi, al crestcrii nivelului general de viatä, al unor noi descoperiri sau al introduccrii in tati dc noi produsc. Data pin:4 pe la 1660 constatam documentar in Bucurcsti 27 dc mesdccenii ale cpocii fanariotc. lar la finelc acestci cpoci
numarul Ion este si mai mare. In ramura cizmarici,
cumpirä dc la orisenii din Bucuresti, din cnoria popci Comino", o ocini pe care i-o intareste, la
de pilda, intilnim, spre sfirsitul vcacului al XVIII-lea, pc ciubotari, cci cc faccau ciubote sau cizme, pe ¡waft,
18 noiembrie 1590, Mihnca Turcitul. Tot pc vrcmca
care ficeau incaltamintca ordinari, pe panlofari sau condurari, fabricantii de pantofi sau conduri, pc papu-
lui Mihnea Turcitul e amintit un zlitar", adici un meter care lucra aurul i argintul. Intilnim apoi un zugrav", pe Grama, vinzind, inainte dc 1593, o casa cu locul ei, i unbragar", adica fabricant i ncgustor de braga, pe Nccula, figurind ca martor in cartca" dc intirirc, din 2 februarie 1594, a lui Seman judctul. In sccolul al XVII-lea mentiunilc documentare despre mcstcsugarii si
ncgustorii bucurcsteni se
inmultcsc considerabil. Ele ni-i arati impartiti pc fratii i bresk
cari sau papugii, fabricantii de papuci
doi ascmcnca
papugii", Chirco i Dcdiul, apar ca martori intr-un document din 7 mai 1708 si pe iuiinigii, Aka pe cei cc lucrau imincii", pantofii de saftian" (marochin)
dc doua feluri: unii subtiri, fini, de culoare rosic, purtati de boicri si oamenii Ion; altii, dc pide mai groasa, rosii i negri, purtati de oamenii de rind. Asadar, cinci catcgorii, fiecarc lucrind un anumit fel
fratia fiind, cronologic, prima forma de organizare conduse de vitafi, rcspectiv starosti, ne informeaza asupra situatici lor matcrialc, in genere satisfacatoare, pcntru unii chiar infloritoare, i asupra situatici lor socialc, ajungind o scamä dintrc ei sa intrc in legaturi de rudenie Cu familiile boicrcsti si
de marfa. Si n-am mai amintit cuticle saracc ale
si se bucure de prctuirea si, uncori, de prietenia
In ramura croitorici, intilnim, spre sfirsitul veacului al XV1II-lea, aceeasi situatic : in afarä dc croilori, mai erau zdbunarii, cam lucrau zabunc, adica hainc de lama, vätuite, cu mincci, precum i antcrcic voinicesti" nu mai putin de 4 asemenca zabunari, Stoica, Radu, lordachc i Nlihaili, iscalesc ca martori in 'actul incdit citat mai sus, din 7 mai 1708 -- apoi falraragiii, carcfaceau nu nutnai salvari, dar si dulami -hainc dc postav lungi pina la calciie mintene, giu-
domnului. Bucurestii sint acum un mare oras de mestesugari si de negustori, i accasta ipostaza va continua si se va acccntua in secolele urmitoare. Putem deoscbi o prima categoric, aceca a mcstesugarilor negustori. Ei produceau sau fabricau obiectele in atelierul lor, care uneori, in sccolul al XVIII-lea, este numit i cherhana", si tot ci lc si vindcau. De
multe ori, atelicrul se confunda cu dughcana sau pravalia, alteori c lingä aceasta, intr-o odaie alaturati sau in fundul curtii ; citeodati, ca in cazul tabacilor sau tabicarilor, este in alta parte, lingà o apà curga-
toarc, la marginea orasului. Din aceasta categoric de producitori-negustori fac parte cci mai multi dintrc mestesugari, i anumc, accia apartinind farm, rilor imbräcaminte, incálçáminte, alimentara, lucrul
cizmarilor, pe pollogari, cci cc puncau potloagc, adica
petice de picle la ; un Ilic potlogari" figurcazi ca martor in zapisul incdit din 1 septcmbrie 1781. Se stie evolutia semantica defavorabila a accstui ca si a papugiului tcrmcn in limba noastra.
bcle tot un fel dc hainc lungi, purtatc peste anteriu i iamurlucc", adiui mantalc de ploaic, apoi ibrifingiii, care lucrau cu ibniin sau matase rasucitit in sfirsit, abagerii, fabricantii i ncgustorii dc haine
de aba, de postav gros, ordinar. Prin urmarc, tot cinci categorii deosebite. Si n-am tnai pus la socoteala
considerindu-i o ramuri dcoscbiti, dcsi lucrau tot pc iorgangii, cci cc faccau iorganc", adici
lemnului, fierului si al metalelor pretioasc, lucrul cerii,
cu acul
grasimilor etc. Era apoi o a doua categoric, a mestesugarilor care nu produccau mirfuri, ci prcstau scrvicii sau munci specializatc ; aici intrau barbierii, scriitorii", telalii, harabagiii, carutasii i bir-
macatc sau cuverturi dc pat, si pc
p/dpumari, care
bäcanii, cherestegiii, sti-
lucrau plàpumilc. O situatic ascminatoare constatam si in ramura brutarilor. Potrivit unci inscmnari incditc din 1822 privind isnafurilc", adicá brcslelc care dcpind de agic, cxistau, la acca data, in afarä dc Gmlard propriu-zisi, jimblarii, cci cc faccau jimblc, simigili, care fäccau simiti si covrigi. Diferenticrca exista de mult. O hotarnica ineditä din 1 iulie 1724
fie Cu locul de unde isi procurau accasta
amintestc de limblarica" vcl-paharnicului Mano-
lipscanii, brasovcnii, udricanii, gabrovenii fie, in sfirsit, Cu locul lor de provenicnti: dristorenii, briilenii, arnautchioliii. Urmarind viata mestesugareasca bucuresteana dc-a
lachc, situati lingi Baia Mitropoliei. Pe de alta parte, un Misu (sic!) simigiul" numcic e aromanesc
jarii, cioclii etc. Era, in sfirsit, a treia categoric, a negustorilor propriu-zisi, care vindeau
mirfurile
produse de altii si care purtau difcritc nume, fe in legaturä cu marfa vinduti clarii marfa
lungul vcacurilor, doua faptc se impun atentiei: pc de o parte, diftrenfierea continua inauntrul accluiasi
in cu chiric de zece talen i pc an, la 23 septembrie 1794, o casa in mahalaua Scaunc ; zapisul respectiv a ramas si el inedit. O alta insemnare, din 11 scptcmbrie 1791, ne arata varietatea de produsc a acestor divcrsi mcstcri. 279
www.dacoromanica.ro
In primul rind vine jimbla albä cu drojdii dc himci" pinca albä de gnu spilat", i anumc, dintr-un amcstec de trci calitati de gnu sau sprc a intrebuinta exprcsia vremii fiind... impreunatc trci mini de gnu"; apoi simitul alb ca i jimbla" si covrigii iar albi". Dupà aceca, prescurile i [si] colacii si pinea cc-i zic cornu, care Sc lucrcaza de mueri, iari albc ca si jimbla" ; in sfirsit, covrigii ctrc-(i) fac
iarái femeile" si covrigii cei marunti, co drojde Nu se poatc spunc ca bucurcstenii de acum mai bine de un veac i jumätate n-avcau la dispozitic tot soiul de produsc panificate: de la piinea obisnuita pcntru poporul de rind, pinä la diferitelc specialitati, destinatc mai ales celor cu dare de mina. Adaugim ca inscmnarea
nu aminteste de placintari" i lipieri", adica dc cci care faccau i vindcau placinte i lipii. Un zapis inedit
ne arati cum, la 26 octombrie 1763, dc Sfintul Dumitru, Leca plicintarul" dupa nume, albanez convine sä pläteasca chide pentru locul ce lucrez" cite 5 talen i pe an ; mai tirziu, mergindu-i bine, se vede, trcburile, mai adauga un taler la chirie. Iar in 1832, in Coiastibul paienlarilor gasim alituri de franzelari si simigii, ca o categoric separata, pe lipi-
cri", sapte la numar.
METE$UGUR1 NOI In ce priveste mcstcsugurile noi, ele apar atunci cind produsc noi adusc dc peste hotlre sau rczultatc ale specializarii locale sint adoptate de ai nostri, cind incepe si li se simta nevoia. Uneori, vcchii mcstesuisi gari invata sa faca marfa cca noua, la moda, schimba, in felul accsta, numelc, adoptind unul nou. De obicei, insa, o data cu aparitia articolului non, apare si un mestesugar nou, care poatc fi strain, dar, citeodata, si roman. Actele veacului al XVII-lea ne aratri o serie intreaga
de asemenca mcstcsugari ; desigur, unii dintrc ci sint mai vcchi, dar nu ni s-au pastrat urme de existenta lor in veacurilc anterioare. Un document din 1628, junk 21, priveste locul de casa al lui Stanciul motegitd", adica al cclui care ficca mesii sau mesi, un fcl de
cizmulitc fine, fall tocuri, din marochin, peste care se incaltau cizmele sau papucii. S-ar putca ca mestcgiul sa fie predeccsorul iminigiului dc mai tirziu, deoarecc incaltamintea ficuti dc ei era asernanitoare. Ambii tcrmcni sint turcesti, cu sufixul caracteristic ; au intrat in bimba noastra atunci cind s-au introdus aceste incaltari de modä constantinopolitanä ; primul dintre ei, mestegiu, a dispirut, dupa schimbarea modei i disparitia obiectului rcspectiv ; ccl dc-al
doilca, intrebuintat tot mai rar, se mai pastreazil inca, dar cu intelesul ultim, privind varietatca ordinara. La 4 mai 1627, Alcxandru Coconul intarestc
printr-un act incdit silage sale Duca leganariul"
fiilor lui mai multe proprietki, dintrc carc una cumparata dc tatal lui Duca, de Mihai leginariul", in zilele lui Simion Movila (1600-1602). Acesti
Icganari", cu meseric mosteniti din tati
in fiu,
faccau leagane", adica trasuri bine suspendate, care leganau in timpul mcrsului, nu zguduiau precum carutele. Specialistii in aceasta ramuri se gäscau in orasele din Ardcal, uncle domnii nostri asa Alexandru Lapusneanu comandau astfel de leagiine. Spre
sfirsitul sccolului al XVI-lea existan Insà legiinari si la Bucuresti, dupà cum rezultä din actul citar mai sus. Un Dumitrasco, vatif de legänari", e pomcnit in scriptcle visticrici lui Brincoveanu, la 2 noiembric 1696. In aceleasi scripte gasim si pc caratasi", mc§tcrii care faccau i reparau trasurile numite carete. Doi asemenea mestcri erau in permanenta la curte ; si ci figurau printrc ccia ce sorcovesc pre traria-sa vocla", de Anul nou, primind o jurnitate de taler bacsis". Un Stan caratasul" apare ca primul dintrc martorii unui zapis de vinzare inedit i Bra leat", in rcalitate de prin anii 1728-1730; un alto!, Stefan Neamtul caratasul", e de fati, la 13 aprilie 1766, la vinzarea unei case din mahalaua Stejarului ; i acest de-al doilea act c inedit. Ceasornicele se procurau, in veacul al XVI-Ica, mai mult din Ardeal ; Lapusneanu trimite la Bistrita, in 1553, sa-i repare unul, si comanda, la Brasov, in anul urmator, altul nou. La Iasi exista in 1649 un Petru ceasornicarul ; la Bucurcsti constatam documentar un ascmcnea Inestesugar mai tirziu, la 22 fcbruaric 1734, cind, intr-un zapis inedit, apare, in mahalua Sipunarilor, Batistca cernicariul" (in loc dc ccasornicariul"). Dupa numc, pare sa ti fost strain ; compara co accla al lui Constan- _ tin Baptista (Vaptista"), dregatorul lui Radu Mihnea.
Poate ca el este ccl cc a instalat ciasnicul", adica orologiul din clopotnita" de la Curtea domncasca, sub Brincovemu, in 1691, ciasnic de care aminteste cronica lui Greceanu. Dupa cum moda constantinopolitana aduscse pc mestegii", tot asa moda ungureasca aduce pe ceaprazari", adicii pc cei ce lucran ccaprazuri ; termenul, dc origine persana, inseamna brandemburguri", ornamente care, potriv it ctimolo-
gici, mcrg de la stinga la drcapta". Un Dedul ccprazarul, feciorul Iorgai ceprazarul"
mestesug transmis din tata in
fiu
deci iaräsi revendica la
30 mai 1670 un loc de pravälii in Bucuresti. Ghcrghc ccaprazariul" i Antonie ccaprazariul" figureaza printrc martorii unui zapis de vinzarc din 24 ianuarie
1671. Un Dumitru cepräzar" apare si el ca martor intr-un zapis din 14 noiembrie 1721 ; poate este unul acelasi cu Dumitru vataful de ceptizari constatat la 15 ianuaric 1723. lar sub Brincoveanu a trait
Gligorie cepr5zariul domnescu", care lucra adici pcntru curte ; sotia lui, Nita, daruieste, la 3 septembrie
1720, manistirii Tuturor Sfintilor dona riizoare de vie aid, in dealul Bucurestilor, pe locul sfintei Mitropolii". Ultimele doui actc sint ineditc. (Ascmenea ccaprazarului, crau o serie intrcaga de mestesugari domnesti": hilnharari un Tudoru lumina-
280
www.dacoromanica.ro
rariul domnesc" apare in 1664 lemnari, cusatoare un act incdit din 1 martic 1712 amintcste pc ncpotii Avianii, cosatoarca domneasca", grddinari: vezi mai jos, P. 288, btfiari domneffi", citati ca martori intr-un act incdit din <1627-1629), pascari domnesti",
zece la numär, care primesc, potrivit Anal(Itertded brincovencsc, daruri de Paste etc.). Tot in ramura
case din oras amintestc de o privälic a lui Gheorghic
cafegiul". Poate ca in aceasta pravalic" nu Sc vindeau numai cafca boabe i naut, ci se vor ti servit ccsti (filigcane") cu bautura aromatä carc va intra apoi atit de mutt in obicciurilc noastrc. In 1801 c amintit cafinconul lui Altintop", linga Curtea-Veche, in prclungirea 11146 $claritor ; tot atunci, in
imbracamintii, semnalära pe fichegii", cci cc faccau tichii, adica scufii sau caciulite ; termcnul e de origine turceasca si s-a pastrat pinä astazi in vorbirca curentä ; un proverb cunoscut aminteste i cl tichia de mar-
acclasi an si in acclasi cartier, se constata' i Cafcncaua Huverstromc, linga poarta Biscricii Domnesti. Numarul cafcnelelor creste repedc ; in 1815, calatorul fran-
garitar" care lipseste chelului. Doua zapisc, din 16 aprilie 1657 si 13 mai 1658, au printre martori pc Florea tichigiul" i Stanciul tichigiul". O spcciali-
curopcnc, carc sint dcstul de numeroasc la Bucurcsti, se gascsc de ascmcnca mai multe turccsti". (Vczi si
tate inruditä aveau clfiudrarfi", fabricantii de chiverc, un fel de chipie sau coifuri inalte. La 12 iunie 1668,
Dragota judetul, cu 12 pirgari den oras den Bucuresti, cu prcotii si Cu bätrinii orasului" intaresc lui Marco tabacul" sau tabacarul un loe de casa cumparat de la Badea chivarariul", loe din care, la rindu-i, Marco vinde o parte, accea dinspre Cirstea Teleleul",
lui Neagul vatahul za tabaci",
adica
de tabacari. In ramura constructii constatam, pc vremea lui Brincoveanu, pe tarangii", adica cei ce lucrau tavanele cuvint turcesc dupa moda constantinopolitanä, din lemn sculptat i frumos rinduit, formind o rozeta sau motive geometrice. Doua remarcabile tavane de acest fel se pot vedea inca in vechiut local al Nlinisterului de Finante pe Calea Victoriei; in birourile ocupate altadata dc ministru si dc secrctarul general. Prin zapisul inedit din
15 martic 1694, Alexc cupe t [ncgustor] dc aicea din Bucurcsti" vinde lui Alexandrachc Muselimul, ccausul de aprozi, un razor de vic in dcalul Lupestilor, de linga Bucurcsti", razor pc care si el il cumpa-
rase de la Dumitru tavangiul". In aceeasi vreme constatäm si pe spofiori, desi mestesugul trebuie sa fi fost mult mai vechi, vaselc de amnia, obisnuite in gospodariile inaintasilor, ncputind fi utilizate altfel, din cauza coclelii otravicioase. In condica vistierici
gasim, in intervalut 1695-1702, urmatorul cont: La spoitorii cc spoesc vasale de cuhnii da Paste, dupä obiccai, ug. 15". Cunoastem apoi un zapis inc-
dit, din 26 octombric 1798, al lui Mcemct turcu spoitor", pentru pravalia din Bärätie cc au tinut-o Marin spoitoru". Alai tirziu, la finelc secolului al XVIII-lea, inccp sa apara finfibigifi, cci ce lucrau cu tinichca tcrmen iaräsi turccsc, inscmnind tabla subtirc dc metal, de obicci de tier cositorit. Influentei turcesti ii datoram pe cafegii, cinbuccfi §i rachieri.
Nu putem preciza cind s-a infiintat prima cafenea in Bucuresti, dar in 1667 exista una, tinutä de un turc Hamie, fost seimen imparätesc. Potrivit marturiilor vremii, ea era situatä in tirgul de sus, intre viitoarele ctitorii cantacuzinesti: Biserica Doamnei
cez Fr. Rccordon putea serie: Mara de cafcnclele mai jos, p. 326.) Catastihul patentarilor" din 1832 cuprinde 38 de cafegii", dintre care 16, judccind dupa nume, armeni. Ciubuccii erau cci ce faccau ciubuce, faimoascle pipe orientate, uncle lungi pina la doi mctri (vezi fig. 46), din lemn scump si parfumat, cu imamea" sau mustuc prin care se aspira fumul
de chihlimbar. Cind calkorul englez W. Huntcr e primit in audienta de catre Mihai-voda Sutu (iunic 1792), il gaseste pe acesta futrilndu-si ciubucul lung de peste sase picioare" (piciorul" cnglez era egal cu 30 de centimetri i jumätate). Intr-un zapis inedit din 26 octombric 1794, prin carc Manole circiumarul ia
cu chiric de la Mitropolic doua pravalii pe podul" erban-Vocla, se specified .,,Una circiuma si alta ciubuccirie, cu beciuri dadasupt i cu octal dinnapoi". Ciubucceria putea fi si pravalia-atelier in carc se faceau i vindeau citibuce, dar si un stabilimcnt" in care se fuma din ciubucc si narghilelc asa cum se vede inca astazi la Istanbul si in localitatile de pc malul Bosforului. Cit e de vcche in Bucurcsti distilarca rachiului tcrmcn arab räspindit prin turd in intreaga Peninsula Balcanica si la noi nu stim ; un zapis incdit din 18 august 1703 nc arata insa pe un Stefani rachicriut" cumparind cu o suta dc talen,
bani gata, o bucata din locul casci lui Andronachc sin Rades sapunariul". In vcacul al XVIII-Ica gasim poverni" in diferitc OM ale orasului ; ele tierbeau" rachiu mai ales din bucatc" (orz, gnu, porumb) incinse sau nu. Un act incdit din 1782, februaric 7, cuprinzind hotarnica unci case si grädini din mahalaua Stcjarului, aminteste dc locul lui lanachc ulicrul" cel cc face ulcic sau stupi stravechi mcstesug de marginea ulicioarei cc sa desparte dc povarnä". Dacä pecelarfi sau cci cc faccau peccti sint mestesugari mai vcchi un Drag= pecetaru" ja cu chiric un loc, in mahalaua Flaminda, in trecuta razmirita a rusilor", adica timpul razboiului ruso-turc din 1787 1792 (act inedit din 26 octombrie 1794) in schimb, tipografri apar in Bucuresti numai in 1678, cind icsc de sub teascuri prima carte tipärita in capitala, Cheia Infelesand,
cuprinzind o traducere in romineste a
predicilor lui Ioanichie Galetowski, arhimandritul Ccrnigovului. Tot in capitald se va tipari i vcstita
si Hanul lui Serban-Vodr. Dupa moartea lui Hamie, cafencatia e vinduta, in decembrie 1691, cu prctul de 65 de lei. Mai bine de patru deccnii dupa accea,
Bibfie
la 20 februaric 1734, o foita" incdita dc locuri
In vcacul al XVII-lea, poatc chiar pe vranca lui
care se zisil a lui $erban (Cantacuzino) va raspindi pe intreaga lata a patnintului rominesc.
www.dacoromanica.ro
281
Nlatei Basarab si a invatatului sala cumnat Udriste Nasturel, credem ca Sc ivesc in Bucuresti i primii legdlori de ciírti. Ei ajung curind la o deosebita indeminarc si la un fel propriu de a lega, dcosebit de accla carc se practica in Apus si in Turcia ; dovada este catalogul din 1725 al bibliotecii tinarului Constantin Mavrocordat domnea tata-sau Niculac in carc, descriindu-se volumcle, Sc specifica: legatura romaneascä, de pide rosie" sau legaturii galbena, romaneascr, alaturi de legatura turceascä, rosie, Cu peceti", si de legaturilc frantuzcsti i cnglezesti. O insemnare manuscrisa de la leatul" 7238 (1729 1730) pe o Pravilä mare" din 1652 aratä ca aceastä carte a fost cumparatä de Radu, fiul lui Vlad postävarul din mahalaua Tabacilor, de la Ion, legitoriul de cärti, drcpt talen i 6". intre martorii unei hotarnicii inedite din 22 februarie 1734 gasim pe Dumitru, lagatorul dc carti" ; ni s-a pastrat dc asemenea zapisul inedit,
din 4 mai 1794, al lui Staico, legätoru da carvi", privind un codru de loe" pe care urmeazä sa-si faca o cascioara", platind drept chiric stäpinului locului, Mitropoliei, o oca dc ceara anual. Un mestcsug nou, pe care nu-1 gasim inainte de fanarioti, este accla al
mesterilor de roatc" sau dulapuri" de tras borangicul ; in 1813-1819 numärul accstor mesteri varia
in Bucuresti intre 30 si 60. Tot nou c mestesugul de a inalbi" ccara. Luminararii existau de multa vreme, crau breasla vechc ; cei domncsti, care lucrau pentru curte, sint pomeniti adesca in condica visticriei lui Brincoveanu ; dar mestesugul de a albi" ceara, de a face luminari de cearä alba se introduce abia in timpul domnici lui Scarlat Ghica (1758-1761), cind vin
mesteri din tara sträina
asa nc spune hrisovul
Medir din 1764, iulie 14, al litiStefan-vocia Racovita. Sub urmasul accstuia, Constantin Mavrocordat (1761 in hrisovul citat se 1763), se introduce monopolul spunc monopuli" asupra fabricarii luminarilor obisnuitc, i concesionarii fac multe supiirari" mes-
terilor care practicau noul mestesug. Acestia vor sa
apar documentar de asemenca sub fanarioti, dar cxistau i in vcacul al XVII-Ica, strigau la mezat" sau la cochii vechi", adica la licitatie, bunurilc
mo-
cc urmau sä se viuda, dupa cc, in prealabil, le anuntasera, tot prin strigari, pe ulitele orasului si la raspintii, un timp determinat, o luna sau doua. Din accasta obligatic a ion de a colinda tirgul, de a umbla peste tot, se explica' intelesul termenului teleleu" augmentativ din telal care bile
i
imobile
inseamna hoinar" (un Cirstea teleleul" apare in actul din 12 iunic 1668, citat anterior; vezi mai sus, p. 281). Asa se explica i numele de tela!" dat i ei colinda' prin tot negustorilor de haine vechi tirgul precum i acela de teleloaicä" sau teleleica", insemnind negustorita de haine vechi, dar si mijlocitoare" i femeie cu gura mane, care birfestc. Telalii erau totodatä i samsari sau mijlocitori, primind o cota-parte un proccnt sau un comision", cum se va spune mai tirziu din valoarea vinzarilor efectuate. S-a pastrat, la Biserica Flarninda, o icoaná din 1831, decembrie 16, damita de Mihali telalul. Si mai nouä decit breasla scriitorilor" si a telalilor" este aceea a birjarilor", a cclor ce aveau birji sau trasud de piata. Existau, la finele sccolului al XVIII-Ica, multi earatafi, care faccau transporturile de produse i märfuri, existau trasurile particulare lea-
gane, caretc, radvane, calesti ale celor cu stare dregatori, boieri, negustori trasuri carc sprc sfir-
situl epocii fanariote ajunsera un lux ruinator, o adevärata manic impotriva carda s-a incercat si Sc rcactioneze intcrzicindu-se importo! lor de la Viena ;
nu existau insa träsuri de piatà, co plata. Consulul cnglez Wilkinson, carc a stat la noi citiva ani, intre 1814 si 1817, afirma ca in Bucuresti nu se gäsesc trasuri publice de nici un fcl, astfel incit calatorii
sà umble pe jos". indatä insii dupä accca, in rästimpul 1817-1820, constatam cxistenta, simultanä, a droscarilor" si a birjarilor" (straini)... sint nevoiti
plece atunci in tara lor". Mihai Cantacuzino vel-
cci dintii se pare ca avcau trasuri mai putin bunc, corespunzind birjilor de Herasca" de mai tirziu ;
vistierul ii convinge insà sa ramina, dindu-lc o suma de bani, i obtine de la domn privilegiul ca noul mestesug sä constituie un drept exclusiv al ctitoriei
accstea, stationind in Plata Herasca si in Plata Marc, faccau, co pret mai redus, i drumuri in imprejurimilc
sale, Biserica Patruzcci de Mucenici de pe Podul Ilogosoaici, undc face i xenodohion" zice hrisovul
actea casa pentru
priimirca streinilor".
Bucurestilor, pe la mänistiri. Numarul träsurilor dc piatä a crescut repede. Daca' Vaillant, in lucrarea lui La Ronmanie, aparuti in 1844, stic numai de 70 dc birjc fata de 1.775 de triisuri si de 7.502 carute cu un total de 18.930 de cai, sub Stirbey (1849-1856) numarul ion atinge 400, impartite in trei grupe, dupä calitate
MESTESUGARI CARE PRESTAU SERVICII Un alt mestesug nou, constatat in epoca fanariota i cu acesta trecem la categoria mestesugarilor care prestau scrvicii este acela al scriitorilor", adica al scribilor, care pcntru o taxa anumitil alcatuiau jalbe, rayase, scrisori ; erau predecesorii birourilor de scris i copiat acte dc astazi. Telalii, care
i
tarif: cele mai bune si mai scumpe, cu
numere rosii, cele de mijloc, cu numere albe i cele inferioarc cu numere 1-legre. Prin stabilirea muscalilor", adica a unci secte religioase rusesti in capitalä, numarul birjarilor crestc si totodata frumusetea trasurilor de gcnul Victoria", deschise, incapatoare, cu roti de cauciuc si a cailor. Existau i cupeuri", inchise, clegant capitonate, utilizate in special la nunti, inmormintari si la vizitele" simandicoasc. Dezvoltarea maxima a atins-o accastil breasla a birjarilor in deceniiic care au preccdat primul räzboi
282
www.dacoromanica.ro
mondial, cind Bucurestii erau considerati ca avind cele mai frumoasc trasuri dc pinta si cind spcctacolul intrecerii dintre ele, in plimbarile de la Sosea, mcrita sa fie vazut. Introduccrea automobilului de piata, a taxiului",cu sau far5 taximetru, inscamna inccputul unci concurcnte care, pinä la urma, se va dovedi zdrobitoare. Astäzi, birjele sint in numar foartc rcdus i, in curind, ele vor fi de domcniul amintirii. Cei mai vechi dintre mestcsugarii bucuresteni care
prcstau scrvicii au fost bdrbierii, baiqii i idniarii. Primii sint constata ti documentar la mijlocul secolultti al XVI-lea am aritat mai inaintc ca la 14 noiembrie 1561 fiul unui Ivan barbir" vindc o parte din mostenirea apreciabila lasata de accsta ; cu sigurant5, insa, existau din primcic timpuri ale orasului. Cum doctorii erau in vremea aceca putini am intilnit pc doctorul Manta" ca martor intr-un act grccesc incdit din 20 august 1628 iar dcntistii nu aparusera Inca, barbierii fiiceau adcsea i oficiul accstora: puneau lipitori (ventuzele scarificate de atunci), scotcau dinti, pansau, oblojeau. Erau grupati, la inccput,
pe ulita barbicrilor", linga Waratie. Unii din ci avetu insä präväliile si pc Ulita cca Marc: la 25 aprilic 1714, un anumc Ccga saimeanul" i cu sotia lui lana vind lui Zamfir, fost staroste, o peavalie.., care iastc in Ulita cea Marc, in barbieri". Mai tirziu, ii intilnim pretutindcni, in coati: carticrelc ; dar chiar din sccolul al XVII-lea numarul lor c considerabil. Pe
remea lui Brincoveanu, intilnim un b5rbicr domnesc, pe Razmiritii" ; el scdca chiar la curte, sa' fic oricind gata sa pazcascii", dup5 exprcsia Anatefteruhd sau condicii dc rinduieli a visticrici. Erau organizati intr-o breas15, ale Orel rinduicli se intareau dc domni prin hrisoavc, cum este acela din 1803, martie 16, al lui Constantin Ipsilanti. B5rbicriilc crau, inaintc de infiintarca .cafcnelelor i chiar dupa accca, locurile untie se aflau noutatile zilci, dc ordin public si privat ; barbierii, prin contactul pe carc-I avcau cu fcl dc fcl de lumc, dc la voda i boicrii din protipcndada pina la ncgustori, mcstesugari i mahalagii", crau in curent cu mai tot CC se petrccea in tirg; uneori, dadcau i vcsti false
sau exagcratc, cu altc cuvintc se bärbiereau". Agatat, dcasupra uii pravalici, atima un servo alb i, adcscori, un ciur marc acoperit, in forma dc colivic, in care Sc afla un pitpalac ; in fata pravalici, pc trotuar,
unul sau dou5 hirdaic cu leandri. Iscoditor, prevcnitor, adcseori atnator dc muzica, barbicrul a fost unul din tipurilc c.aractcristice bucurestenc, sugestiv conturat de Caragialc in D-ale carnavalubd. Báicii deserveau baile, fiind i maseuri sau, cum
malul drcpt al Dimbovitei, din sus dc Curtca domncasca, linga apa", asa cum citim in actul incdit din 8 iunic 1626 sau, mai precis, in fata portii din sus a Curtii Vechi, asa cum o localizeaz5 doua documente incdite, ultcrioare, din 15 idle 1803 si 20 dccembrie 1805, ceca cc inscamn5 pe locul actualci biscrici Domnita Balasa. Cea de-a doua baic era, dcsigur, tot pe Dimbovita ; nu-i putem prcciza insä asezarea. Aflucnta tirgovetilor era mare i cistigul bun ; altfcl, nu s-ar explica insemnata chiric pe care o okra, la 1 decembrie 1799, arcndasul 654 Mitropolici, Marco Gheorghiu: 1.800 (o mic opt sute) dc talen i anual. Prin contractul inedit i prcsarat cu ncologisme
pc care il incheie la data aratati, pc tcrmen de trci ani, platind pe primul an banii inainte, se prevede ca Mitropolia sa aiba a face cazanul i a-I asiiza", lar pina la asczarc arendasul sa nu poati prctenderisi
a scadca din chirie cit dc putin". El nu va mai fi obligat sa primeasca sprc dcsfaccrc vcdrc 600 dc vin al casii facile" al Mitropolicil ce era obiceiu a sa da in vinzarc" ; in schimb, va trcbui sa ia toate masurile de a nu sa intimpla bail vrcun periculon de foc". Baile crau dup5 moda turceasca (hamam" sau haman", dc unde hamangiu", adicrt bala; de aici numcle dc familie), cu abur din ce in cc mai cald, cu bazine de apa rece si cu masajc pe intrcg corpul, dupa care (Irma odihna pc divanc. In prctul baii, modic, se cuprindca si ciubucul si dulccata sau scrbetul ofcrit inaintc dc odihna. In 1825 cxistau in Bucurcsti trei asemenca biii turcesti, dintre carc una ling5 casa bcilicului, pc Scrban-Voda. In accsr an se produce ofcrta francezului Lagardc dc a instala
in oras un stabilimcnt apusean de bai, avind zece od5i cu cazi si surupuri pcntru apa calda si rccc", oferta primita, dar care suscita protcstul, intcrcsat, al arendasului bail turccsti amintitc. Calatorul franccz
&Hanger se duce, in 1836, la baia romincasci" (valaque") din carticrul Lipscani ; dup.% descricrca pc care o da, ca se asemina ins5, pina la identitatc, Cu cea turccasca, Ilind tot o baic dc abur". In 1852 situ amintitc Mile nemtcsti" ale doctorului Turner,
in carticrul SI. Eleftcrie, cu instalatii dc hidroterapic ; planul Borroczyn noteaz5 aici: scoala de innotarc". In planul lui Ulyssc dc Nlarsillac din 1872 figureaza i baile rusesti", pe malul sting al Dimbo-
%itei, in lata bisericii Radu-Vod5 (vczi si fig. 178). In 1895 se construicstc de catre primaric un stabiliment dc bai popularc" in Plata Bibescu ; pretul unei bai era minim: zcce bani. Se dcschid i altc bai publice ; capacitatca lor totala este insa rcclusa, lilt= altcle si din cauza ca incepc a se gcncraliza, la
se spunca mai tirziu in Moldova, tcleaci". In a doua jumatate a vcacului al XVI-lea cxistau in oras doui bai publice: baia cca marc", amintita intr-o serie de acte ultcrioare, si o a doua, care trebuic sa fi fost, prin deductie, mai mica. Cca dintii, apartinind mai intii milnastirii Plumbuita, carcia ii fuscsc claruit5 de Mihnca Turcitul si de mama acestuia,
cladirile noi, sistemul b5ii dc apartament, cu apä curenta, inlocuind balia" sau putina" dc altadat5, in carc sc Ora apa cu galeata sau donita. Asa se explica de ce numarul bailor pub/ice, in vremea noastr5, este relativ mic in raport cu numarul populatici. In alai 1958 functioncaza in Bucurcsti opt asemcnca bai publicc, cu abur, acr uscat, c5zi
Ecatcrina, lar dupa accca Nlitropolici, era situata pc
bazinc, bai repartizate in difcritele raioanc ale orasului ;
www.dacoromanica.ro
283
'1
J
,,Ir se..
V'
.4
Ai
41114
4
. -
-
Dinibovip In 1868. In drcapta, un ap.ir lncarcinduli butuiul Cu aril; in stinga, fcmci (kind ha,c. Aqu.ircli ale Preziosi. (A)
Fig. 178
timpul prinzului", au vcnit
la
cl, dup5 obicciul
tarii, tobooari, cintäreti din caval, miscarici, precum
observant insi cà raioanele Tudor Vladimirescu 23 August n-au nici una, in timp ce raioanele 30 Dccembric i Bilcescu au cite dou5. In timpul vcrii se adaugi spre bucuria in special a tineretului numeroasele otranduri" uncle pe malul lacurilor Colentinei, altcle in interiorul oraoului. Intre proicctele Sfatului Popular este oi construirea unci mari b5i centralc, prev5zut5 cu toatc instalatiile modernc dc hidroterapic. Liutari au fost de la inceputul oraoului ; niel nu se putea concepc, de altfel zicala-i stra'veche nunt5 fir5 liutari", dui:a cum nu se putca conccpe nici petrecerc intemciati, fie ca domneasc5, boiereasci, de-a negustorilor sau mescriaoilor, färil aceoti adjuvanti indispensabili. Cu liuta prcdecesoarea viorii Cu tambalul, cu cobza oi cu naiul, ap5reau, ploconindu-se, i inccpeau sit zica", dupà porunc5,
de inim5 albastra" sau de joc, cintece bitrineoti sau cintece de lume". Läutarii insoteau adescori
alti muzicanti oi scamatori", pc carc solul i-a multumit, pe ficcarc, dupi cuviint5. La curtca lui Brincoveanu, la impirtirea bacoiourilor, in zioa de Iordan" (Boboteazi) sau and vine märiia-sa dc la Tirgoviote", toamna, in noiembrie, sint trccuti oi liutarii toti" i cobzarii". Sub Mavrogheni, la ospatul dat de domn caliltoarci englcze lady Craven, ci fac o deoscbit5 impresie ; cinteccle Ion crau asa incit ar fi dc frumoasc povesteotc englezoaica imbiat la joc chiar i buturugilc". Cu atit mai millicut5 i se pare zgomotoasa, asurzitoarea chiar, muzic5 turceasc5 numit5 melerbanea. Accasta din urtra, alettuiti din tobe, mari i mici, tasuri" sau giamparalc" (talgerc), trimbitc oi clopotei, era, de fapt, o muzic5
militar5; exista oi o varianti a ci, numiti labulbana. Multi dintrc I5utarii bucureoteni au locuit, pini pc la jum5tatea veacului al XIX-lea, in cartierul care se intindca In jurul actualei Pietc Rosetti, pe ulita Domnitei (azi Bd. Hristo Botev) oi pe ulita Teilor
alaiurile ; ii gisim oi la intrarca triumfala a lui Mihai Viteazul in Alba-Iulia, oi in suita lui Leon-vod5 atunci cind petrece, o bucati de drum, in martie 1632, pe trimisul rcgelui suedez. in 1636, un sol polon, in drum sprc Constantinopol, trecind prin Bucurcoti, releva'
(azi Galati); de aici au plecat sprc marginea oraoului.
faptul ea a fost bine primit de dim Matei Basarab, care i-a d5ru it un caftan de catifct rooic i ca, ,,in
s-au ridicat adevirati virtuosi, cum au fost Grigorao Dinicu, Ciolac, Ochi-Albi, iar in vremca noastr5
Erau organizati intr-o breasI5 avind in frunte un vataf, care primea, in 1775, cite 33 de bani anual de la fiecare liumr drept plocon oi cite un taler dc taraf la ficcare nunta. Din rindurilc accstor lautari
284
www.dacoromanica.ro
Faniei Luca, neinuccutul mcster al naiului, sau, cum
sc spunca in vcacul trecut, muscalagiul". Avea dreptate Dionisie Fotino sa afirme in opera sa, aparutä in 1818, ca muzicantii Europci Ii admira" pe lautarii nostri. Faptul s-a vazut limpede si la Iasi, la intilnirea lui Liszt cu Barbu lautarul, cind acesta din Lima, insotit de taraful sail, a reprodus pc loc, cu fidclitate si fincte, o improvizatie a marclui artist, auzita o singura data. N-au lipsit din Bucuresti nici pehlivanii", nici mäsdiricii". Prin cei dintii se intelegeau acrobatii sou saltimbancii, jongleurii si scamatorii ; ceilalti corespundeau clovnilor de astäzi. Cronica lui Radu
Popescu povcsteste dc petrecerca care a avut loc In deal despre Mihai-Voda, in drumul Cotroccnilor", cu prilejul logodnei fiului voievodului Radu
Leon (1664-1669) Cu fiica lui Ghcorghe Duca, domnul Moldovei. Adus-au pclivani de cei ce joaca pre funii, citim in cronica ; aduscsc si un pelivan hindiu harap, carele fäcea jocuri minunatc si nevi-
zute prc locurile noastre; iute om era i virtos. Lingi altele de nu le putem lungi, facea acestea mai ciudat: punca de rind opt bivoli si se repezica iutc i, sirind peste ei, se da in väzduh peste cap cadea in picioare de ceca parte ; alta, un cal domnesc
gras, mare, ii lega chica de coadä-i batea comisalul cit putea si nu putea sa-I misce de loc ; alta, un copaciu marc den pidure adusese, neted i infipt, s-au suit pre dinsul ca o maimutil ; deci dupil multe jocuri ce au facut in virfu-i, s-au slobozit de acolo cu capul in jos si au dat in picioare ; alta, un tulpan lung de multi coti Il tinea oamenii in miini cit era, si se repeziea iute, i mergca calcind pre tulpan si nu Sc afunda ; alta, se prindea multi oameni cite doi in miini i facca chip ca de o bute cu miinile si mai lung, si se repeziea iute i intra Cu capul prin gaura aceea, i nu-1 simtca oamcnii si de ceca parte cädea in picioare ; ca acestca multe fäcca care nu le tinem mintc." Se vede cà indicnii avcau reputatic de a fi buni acrobati i scamatori, dcoarcce si la nunta lui Constantin Scrban Basarab
c
circasiana Ncde-
lea, spre sfirsitul anului 1657 s-a produs", dupa miírturia lui Paul de Alcp, o indiana cu performante de agilitase... de cea mai satanidi dexteritate", faril comparatie cu tot ce se vazusc pinä atunci. Ant:tel./end sau condica de rinduieli a visticrici lui Brincovcanu aminteste de cele douä rcprezentatii pe care le-au dat pehlivanii i mascaricii, acesti artisti dc music-ball ai vrcmii, in zilcle de 7 si 9 iunie 1712, pcntru care au fost bogat räsplatiti. A primit 200 de talen i
pretul
i anume, 140 dc taleri bani unci case cu locul ci pcsin, precum i doua postavuri i douil atlaze in
valoare de 60 de talen, pehlivanul eel marc" sat,
batrin"; 65 de talen, din care 20 in bani
i trci tovarasul sat' ; 25 de talen i s-a dat la cel ce s-au lisat den clopotnita", acrobatic impresionanta, de mare efcct ; 15 taleni au primit 3 copii mai mici", adica ucenicii maestrilor,
postavuri, pehlivanul al doilea"
i
8 taleri. mascaricii", iar 10 taleri mehterii" sau
muzicantii. Socotind si cc au primit ccilalti membri ai trupci, adici pehlivanul al trcilca", apoi un Ciolac" ceausul cu feciorul &Au si un Istodor", cheltuiala totalà se ridica la 356 dc talen, in bani si in stofe. Putin simpatici, dar indispcnsabili, erau ciorlii, breasla veche, constataCi documentar la Focsanii moldovcni, in vcacul al XVII-lea, si care, cu sigurantä, exista mai dinaintc si in cele doua capitalc,
Iaisi Bucurcsti ; in acestia din urmä e amintit in 1691 un vätaf dc ciocli, anume Gaico. Celor din Focsani le Intireste patriarhul lerusalimului, Dosoftei,
la 9 iulic 1674, privileghiia Ion cca dc veacu", atifind pe larg care le sint indatoririle i drepturile. Aceastä breaslä, spunc Dosoftei, nu inste ca alte brcasle", ci se alc.ituieste din voinici holtcai, neinsurati... foarte de treaba pentru ingroparca mortilor" atit a celor din oras, cit si a strcinilor... ce mor aici in tirgu... pre ulitc si pre supt garduri, prcn gunoae" ; de asemenca, a celor condamnati la moarte, care pier aici.., la locul ccl de pierzare, pcntru vina Ion, cu porunca Domnului"; dupl. cxecutic, trupurilc acestora doui zile sträjuesc si a treia zi ii ingroapa". In confirmarea din 1730 a privileghiet" se specified din nou datoria acestei breslc dc a griji si a ingropa
pa toti oamenii care sa vor pristavi in oras... ori bogat ori särac, mai virtos pre... cei strcini i nemearnici". O singura exceptie: tiganii, de trupurile c.arora cioclii nu sint tinuti si aiba grip. Mcmbrii acestci breslc se recruteaza dintrc membrii nec.asatoriti ai tuturor celorlaltc brcslc ; dad vrcunul din ciocli se casatorcste, atunci cl icse din breasla
trebuic siji puna om in loc. Pentru scrviciul pe care il fac comunitatii sint scutiti, potrivit vechiului
privilegiu, de dad i dc alte manunte, de toate". De acelasi privilegiu se bucurau i cei 20 de slujitori
ce se numcsc ciocli", in frunte cu capitanul" lor, instituiti pc ling5 spitalul dc ciumati dc la Visarion,
aproapc de Pantclimon, dc catre Grigore Ghica (1733-1735 si 1748-1752). Obligatia cioclilor dc a ingropa mortii comporta riscuri in timpul marilor molime, in special a ciunnci si holcrei, dcoarecc erau supusi in mod evident contaminärii. Dc aceca, in astfel de imprcjuräri, cioclii se rccrutau din rindul cclor care facusera boala i scapasera cu viaçi. Printre ci se aflau, uncori, i oameni lipsiti de scrupulc, care, urmärind si punä mina pc lucrurile haine, mobilä, ustensile ale vreunui orascan bogas, ii zvirleau
In curte obiecte cc apartinuscra unui ciumat si-i contaminau in felul acesta locuinta. Caci o data ciuma sau bolera ivitä intr-o cask paza devcnca foartc relativä, vccinii necontaminati cautind sa-si scapc viata prin fugä, care incotro, sau ferecindu-se in locuintelc lor, iar ai casei, rudelc bolnavului, picrzindu-si capul i adcscori facind si ci ca vccinii. Asa s-a intimplat in timpul ciumci lui Caragea, cind
ascmenca operatiuni ale unor ciocli 661°0 au fost relatate de martori oculari. Secolul al XIX-Ica aduce aparitia a numeroasc mestesuguri noi, rezultatul, pc de o parte, al schim285
www.dacoromanica.ro
barii modci in materie de imbracaminte i locuinta, pe de alta a noilor inventii, a progresului tehnicii. Cind se pariseste imbracamintea de caractcr oriental, cu anterie largi, saluri pretioase, bláni, licuri monumcntale, cu mesi si iminei, spre a se trece la cea apuseana, cind croitoria turceasca" e inlocuita de cca nemteasca", implicind jachete, surtucuri", ghero-
curi", pantaloni", pálárii inaltc, manusi line, cind o adevarata revolutic se produce in matcrie vestimentará, atit la barbati, cit i la femei, ii fac aparitia si mcstcsugarii corespunzatori. Sc instaleaza in Bucuresti
modistcle" sau marsantele" dc mode, confcctionind pcntru cucoane tot fclul de palärii in locul vechilor turbanc, fesuri, barisuri si testemeluri. Calatorul francez Stanilas Bellangcr constata in 1836 ca ele
se instalasera in carticrul boeresc". Croitoria de dama" apare si ea o gisim inrcgistrata in statistica lui Martian, din 1860 dupa cum apar i croitorii si palarierii cei noi pcntru barbati. Atclierul de palarii al lui S. Fain se infiinteaza in 1858, iar numele francczului Jobin, care vindea noile pälärii inaltc de plus, tilindrc", ajungc sa desemneze insusi accst articol. Iau nastere atcliere de plisat si gofrat, apoi spalatorii i calcatorii obisnuite, care totodata scrobese" pieptii camasilor, gulcrele" i mansetele". Numeroase i variate sint meseriile adusc de progresul tehnicii. Potrivit afirmatiei colonelului Pappasoglu, pc atunci flacäu, prima litografie ar fi fost aceca
a lui George Venrich, instalatá la 16 mai 1829. Dar un anunt contemporan apärut in Curierul ron/eh:ese din 10/22 mai 1829 nc aratä ca exista in Bucuresti la acea data, infiintat recent, un institut litografic" ; el se datora vinzitorului de carti", adica librarului Tieri", recte Thierrin de Menonville. $tim de asemenea ca in 1833 lucra litografia lui Eliad i Bilitz aici apar cele doua härti administrative ale Munteniei i Nloldovei, primcle harti litografiate la noi ; ni s-a pästrat un frumos anunt-reclama, in sase culori, al acestci litografii, infatisind in perspectiva o imagine
a orasului, cu casele
i
bisericile lui, iar in parten
inferioara o scena de muna grupind sapitori in i fletad. Alai tirziu s-au infiintat mestesugul fotografiei ii are, foarte curind dupa aparitia inventiei in 1837, mai intii sub forma daguerrotipiei" (dc la inventatorul Da-
piaträ, lemnari zincografiile.
guerre)
i
reprezentanti la Bucurcsti.
voda. Acestor doi primi fotografi le-au urmat I. Pohlman, instalat in 1845 in lata consulatului rus, pe Podul Mogosoaici, si Friedrich Binderi, in 1852, tot
pe Podul Mogosoaiei, in cuprinsul proprietatii Slatineanu (viitorul Capsa). In epoca razboiului independcntei sint cunoscuti Franz Duschek, ceh de origine, si Franz Alándy, ungur. Dupa necea, numarul fotografilor se inmultestc, iar fotografiile ajung nclipsite in caselc bucurcstcnilor ; pina si cci mai saraci, la mahala,
au citcva poze", trate la minut" de fotografi atribulanti, la Mosi, in Cismigiu sau in Plata SI. Gheorghe. O data Cu introducerea motoarelor Cu aburi la Atoara Assan si, in curind, si la altc intreprinderi industrialc
ii fac aparitia
mecanicii; apoi lelegra-
Galati
Mil, care deservesc primcle linii telegrafice instalatc sub vodi Stirbey ; dupa accea mecanicii de locomolivd focbistii, intii pe linia Bucuresti-Giurgiu (1869) apoi pe celelalte spre Ploicsti-Buzau-Braila: si spre Pitesti-Slatina-Craiova-Turnu-Severin.
In domeniul constructillor apar inssalatorii de gaz aerian, de apd i canal, apoi de elecsricilate ; apar, pe lingil mai vechii pavagii, si noii asfaltakri; exista sigaloanizatori, iar dupa aparitia automobilelor, i vulcaniza-
. sori.
In ultimul deceniu al secolului al XIX-lea se
adauga telefonistii, manipulanlii de sramvaie elecirice, operalorii de cinernalograf si ,roferil de aulomobil. De aici
inainte, numárul tehnicienilor sporeste in fiecare an ; mereu se adauga ramuri noi ; secolul al XX-lea reprezinta, in privinta accasta, un necontenit progres : e secolul tchnicii, al inventiilor extraordinare, al
telegrafiei fati fir, al radioului, al telcviziunii, cu armata sa numcroasa de tchnicieni, accsti mestesuinalta calificare ai vremii noastre. in ce privestc mestesugarii c.-tre prestau servicii, veacul al XIX-lea inscamni aparitia unor noi ramuri. gari
Cu
Si
Alaturi de vcchii barbieri, deveniti acum coafori frizeri, apar coaforii dc dama, apoi, mai tirziu, pedichiuristii mj manichiuristcle. Spre sfirsitul sccolului gäsim pe comisionan; purtind un chipiu rosu si un numar de ordinc, ei duc in oras, contra unei mici taxe, pachete si scrisori, aduc raspunsuri, fac, intr-un cuvint, comisioanc". Stationau, de obicci, pe Calca Victo-
riei, pe portiunea cea mai frecventata, intrc Po.sta centrala si Biserica Alba.
Primii sint
madama Wilhelmina Priz", cu atelicrul pa Podu Mogosoaiei, lingá biserica Cu bradu" (Botcanu), in casele lui Chladek, asa cum citim in anuntul aparut in VeSiiiOrld 1-017/tilleSC din 19 martie 1843, si romanul ardelean Carol Popp de Szatmari, care ajunge curind preferitul protipendadei i chiar al curtii. Daguerrotipii ale accstuia din urma, adica fotografii pe placi de metal, au fost reproduse, sub forma de gravuri, in periodicul L'illustrafion din Paris ; altcle, din timpul rizboiului Crimcii, au fost prczentate la Expozitia internationala din 1855, tot la Paris ; ni s-a pistrat si un foartc intcresant album cu fotografii din Bucuresti, dedicat doamnei Elena, sotia lui Cuza-
FRATIILE I BRESLELE DE MESERIA$I. CORPORATIILE. COOPERATIVELE
METESUGARESTI
Forma generala de organizare a meseria.silor si ncgustorilor nostri in trecut a fost la inccput frdfia, apoi, incepind din vwcul al XVII-lea, cind accasta
etpäta un statut eliberat de domnic, breas/a. Ele cuprindeau pe top cei ce exercitau, intr-un oras, acelasi mestcsug sau practicau acelasi negot. Termenul
286
www.dacoromanica.ro
brcasla e de origine slav5: vine din bratstvo, care inseamna chiar frdfie", i aceasta ne &I o prima indicatie asupra naturii raporturilor cc trcbuiau sa existe intre membrii breslei. Alai tirziu, in epoca fanariota, se intrebuinteaza tot mai mutt termenii turcesti rufel i isnaf, care au exact acelasi inteles ca breas/a.
Fratiile bucurestene sint vechi ; ele existau Cu sigu-
ranti in veacul al XVI-lea si, dupi pirerea noastrii, si in al XV-lea. Primele mcntiuni se referä la conducitorii acestor frith, adidi la vdtafi sau veltabi (vitasi) tcrmen turcesc stravechi, poatc mostenit de la cumani, insemnind la origine pastor si, prin extensiune, i la Conduciitorii breslelor, capetenie, fruntas adica la slaro,r1i, termen slay avind de asemenea inte-
lesul dc cipetenie" (de la star, bitrin). Intr-o carte din 14 aprilie 1590 a lui Vilcan judetul si a celor 12 pirgari e amintit printre martori Caraghioz vitaful ; nu e exclus insä ca acest vitaf si ti fost unul din dre-
gatorii administrativi sau din comandantii militari numiti astfel. Cind, la 3 mai 1611, Radu Mihn.ca intareste Chiajnei vomiccasa un loc de 7 private in oras, aflarn cà acest loe fusese cumpärat mai demult de la Tudor, fiul lui Antonic elar", i ci printrc
martorii care asistaseri la vinzare se gasea si Radul, vataf de croitori" i Manea zidariul" ; dc fapt, Radul apare in acwsta ipostazä de vataf de croitori inca din 1605. Ni s-a pistrat o carte" inediti din 20 mai 1634, de la Dumitru, judetul Bucurestilor, i cei 12 pirgari, prin care se intireste unui boiariu", anume Stanciul vataful, doua locuri de casi in oras, cumpärate de la Costandin cel mare zlatariul" i dc la Costandin cel mic zlitariul" ; intre martori este Stan vätahul de zlitari" i Lepädat ccausul" ; cartea mentioncaza, si o seamä de alti zlàtari Dumitru zlätariul Botusariul", Oprea zlitariul Boldu", Costandin zliadica de mcstesugari care lucrau aurul si tarul" argintul. In documentele urmitoare apar frecvent,
asemenea viltafi de fritii. Citim astfel pe jupinu Iorga vat[af] za cupeti", adic.i seful fratiei negustorilor,
intr-un zapis din 10 manic 1661, pe Drigoi viltah de lemnari" la 10 aprilie 1663, pe Iordache vätafu za macelari" la 7 iunie 1675, pc Dumitru vitaf za ceprazari" la 15 ianuarie 1723; tuspatru actele sint
cum judetul orasului era ajutat de 12 pirgari, dintrc care unul era pirgarul ccl mare". Pentru adunarca generali a membrilor breslci, se intrebuinteaza, epoca fanariota, termenul, dc origine italianà, longe.
Fiecare breasla avea o cutic" a sa, cu mai multe chei, pastrate dc tot atitia breslasi din conducere, cutic in care se tineau ant actelc hrisoavele date cit si fondurile de domni i condica sati catastiful respective. Veniturilc provencau din : 1. cotizatia mesterilor cite o para sau trci bani pc siptimina, i a calfelor doi bani ; 2. havaetul", in 1803
adica taxa pe care o plateau calfele cind ajungeau stapini deschideau privOlic ; 3. amenzile sau gloabelc pe care le plateau cci cc calcau regulile breslci, sartul", cum se spunea atunci sau, in epoca fanarioti, nizamul". Starostele sau vataful judec neintelegerile dintre breslasi, gases de lucru calfelor,
iscalea zapiscle ucenicilor in care se arata durata uccniciei, rcpartiza, impreuna cu ajutoarele sale, intre membri sarcinile fiscalc si contributiilc extraordinarc care cadeau" asupra breslei. Autoritatea lui era recunoscuti de toti breslasii ; daca vrcunul din ei indriznea si i Sc opuna sau ii ncsocotca hotarirea,
era globe sau amendat, ',hut la talpi" cu toiagul, eventual, dat pc mina lui vel-agi marele drcgitor care se ocupa dc bresle sau a capitanului de dorobanti. In hrisovul brcslei cioclilor din Focsani, confirmat o prima data de patriarhul Dosoftci, la 9 iulie 1674, si apoi de voicvodul Grigore Ghica, la 10 septembric 1730, se prevede : Cine va sari sprc starostile, gloabä 2 talen i si o sutO de toiegc... Cinc va da o palmi unul altuia, 15 potronici gloaba si 50 dc toiegc. Cine va lovi cu pumnul in mask un talcr.
lar care din cei tincri... nu va da cinstc celor mai bitrini, sä-i dca 50 dc toiege". Existau rcguli precise si in cc privcste lucrul breslasilor. María trebuia sa fie facuti potrivit unci norme rigide, care prevedea i cantitatca i calitatea materialului ; nu era ingàduita concurcnta prin seiderca pretului, nici nu putea fi atrasa sau smomita", prin fagaduieli dc plati mai bunk calfa altuia. Domeniul de activitatc al ficcirei breslc era strict delimitat ; controversele incepcau numai in privinta articolclor
sau obicctelor noi, impuse dc modi, care nu mai
ineditc.
fusescrä lucratc pini arunci. Plata pcntru lucrul cfcc-
Intr-o breaslä erau trei categorii de membri: Incite/4i sau stipinii de ateliere si prävälii, elementele de capetcnie, de greutate, ale breslei, ca/fe/e, care lucrau cu simbric sau plata lunarà, i tatnicii, care invätau mestesugul, timp dc trci, patru, cinci sau chiar sase
tuat se fOcca in bani, uncori insä in bani si in alimente. Astfel, dc pildi, la 16 ianuaric 1702, trci mcstcri lem-
ani, slujind färi platä, numai pe casi si masä", ,,pe pricopscali" cum se spunea atunci. De fapt, atit uccnicii mai ales in cazurilc de uccnicie indelungatil cit i calfcle erau exploatate de mestcri ; o bunä parte a muncii lor revenea acestora din urma. Starostcle era ajutat, in conducerea breslci, de 12 bOtrini", alesi dintre mcsterii cei mai de seami se spunca si protomesteri", adica primi mesteri sau mcsteri mari si de 2 proestosi", intocmai dupi
nari, Costandin, Dumitrasco i Radul, se invoicsc, printr-un zapis inedit, sa-i faca egumenului Mafiastirii Codrcni cascle cu pimnita din Bucurcsti cum sint stricatc. Si nc-am tocmit dreptu talen i 14 si 5 chile de piine deci 2.000 sau 990 de oca de gnu, dupi cum chila era de 400 sau dc 198 oca si vin vedre 10 deci 128,8 litri i brinza (xi 5. lar lemnele si be taiem noi i si le scotcmu [din padure], cu toad cheltuiala noastra ; insa sa avem a tiia lemne bunc, tälpi grose, mari, ca si placi parintelui ; iar care nu-i va placea, sa-1 lepcdc afari." Mcsterii se obliga si-i gatim cascle cu tot ce le va trebui, precum
www.dacoromanica.ro
287
i altc case boieresti". Garantic pentru ei, chezasu pa este Stanciul vataful". Fiecare breasla avca ca patron sau protector un sfint, la a carui zi se facea mare praznic la o biseriai anumc hotaritä. In acea zi, toti membrii brcslei, in
sintu
frunte
cu starostele,
cu
batrinii, cu procstosii,
purtind inaintc praporul sau stcagul breslei, lucrat cu mátase si fir, se indreptau spre biserica alma ascultau slujba de pomcnire a patronului lor. Urma apoi praznicul, care Irebuia sa decurga far5 excese, fara scandal ; cei ce-si clädcau in petic faceau cunostintä
cu toiegelc si Cu cutia" breslci. La praznic se Caeca adeseori i pomana, se impartea mincare la &Arad. Tabicarii aveau ca patron pc sfintul Nicolae serbau la biserica SE Nicolae din mahalaua Brostenilor ; brutarii, pe sfintii apostoli Petru si Pavel, la biserica Bradu Staicu ; luminararii, pc sfintul Andrei la biserica din $clari ; carutasii, pe sfintul Ilie alegere explicabilä i tineau praznicul la biserica Sfintul Gheorghe-Nou ; gradinarii, pe sfintul Trifon, cel reputat a goni läcustele i oarecii, la biserica Manu Cavafu
si asa mai departe. Uncle bresle .contribuiau la ridicarea de lacasuri noi ; asa, de pilda, breasla croitorilor, care a mintuit de zidit, in 1800, biserica Sarad sau
si cci subtiri", acestia din urma specializati In lucrul pieflor fine, argasite in mod special. Cojocaria subtire" ajunsese o specialitate a Bucurestilor, produsele ci fiind cunoscute çi prctuite nu numai in intreg Orientul, dar chiar çi in Apus. La sfirsitul secolului al XVIII-lea si inceputul celui de-al XIX-lea incepe a se intrebuinta, alaturi de
breasla", i termenul de companic", popular cumpanic" ; el se aplica la inceput in special negustorilor, mai pe urma însá çi mestesugarilor. O insemnare ineditä din scptembrie 1820 pomenestc de companiia
bogasierilor", dc aceea a bacanilor, a cupctilor, a cojocarilor cu hrisov", sprc deosebire de compania islicarilor, a cojocarilcir bascalii" (separati) si a calpaciilor si de aceea a cojocarilor suptiri", apoi dc compania zidaro-dulghero-timplarilor", de aceea a ovrcilor, a armenilor, a streinilor ot Ghcorghivt", adica a meseriasilor si negustorilor stramutati din Gherghita la Bucuresti etc. In general, companiile" coincid cu vechile bresle : sint insa si companii noi, cum e companiia al treilca" (sic!), care cuprinde, in 1820, o serie intreagä de mestesugari, negustori çi profesionisti care nu fac parte din celelalte companii,
scapatati sau loviti dc vivo nenorocirc (inccndiu,
corcspunzind diversilor" de azi ; ei intrcc, sub raportul numarului si al contributiei fiscale, pe toti ceilalti. Hrisovul pe care-1 da, la 20 septembrie 1824, Grigore Ghica accstei companii precizeaza al in ea intra oriciti %ietuiesc viiata nestatornica, cind aici (Aka in Bucuresti], chid afarä in tack negotatorindu-sä cu feluri di spiculatii" (sic!).
boalä grea) ; tot din ele se ingropau breslasii saraci. Nu avem multe date asupra legaturii cc exista intrc
crcste fatä de aceea a mestesugarilor, care e in regres.
Fläminda ; citeodata ctitor principal era chiar starostcle,
ca, de pilda, la biserica Manca Brutaru, sau breslasi pricopsiti, cazul de la biserica Sf. Nicolae Tabacul din Calea Victorici. Din fondurilc breslei se clacleau ajutoare breslasilor
bresle çi organizarea militará a tarii. Bucurestii nefiind un oras inconjurat cu ziduri si turnuri de api rare, ca Brasovul çi Sibiu!, n-a existat obligatia pcntru
diferitele bresle de a apara ficcare o portiunc din incinta fortificará, aa cum constat5m in Ardeal. In schimb, din rindurilc breslasilor se recruteaza la noi componentii diferitelor stcaguri", adicâ ai detasamentelor comandate dc dregatorii militari si care formau garnizoana orasului. Un act inedit, din 12 martie 1721, aminteste de o privalie in rindul ulitii intre pravaliia lui Dumitru barbierul lefcciul ot dumncalui vel-spatar çi intre pravaliia lui Tudor croitorul de la steagul dc pribcgi". lar intr-un
alt act, din 6 septembrie 1667, gäsim un cojocar fustas, adiai facind parte din detasamcntul de ostasi
inarmati Cu sulite care faceau dc garda la Curtai domneasca.
Numarul breslelor a mcrs inmultindu-se, pe masurä ce apareau mestesuguri noi, pc masura cc productia se diferentia si se specializa. Un moment important in istoria lor este domnia lui Alexandru Ipsilanti (1774 1782), voievodul care a acordat o deosebita atentic breslelor, dindu-le hrisoave de organizare, stabilind precis nizamul" sau statutul fiecarcia. Astfel, de pilda, este hrisovul dat in 1779 breslci de cojocari, cc urmeaza sä cuprincla doui mari categorii de profesionisti ai accstui mestesug ales": cojocarii grosi" 288
In secolul al XIX-lea, importanta negustorilor
Breslele primesc lovituri din toate partite. E mai intii influenta noilor idei de libertate, de individualism, proclamate çi difuzate de Revolutia Franceza, idei care grit in ultima analizi consecinta noii situatii economice generate de dezvoltarea capitalismului. Pe temciul lor, mestesugarii incep sa Sc ridicc ci
impotriva reiulilor rigide, impotriva limitelor impuse de breasla Cu privire la categoriile de produse, la calitatca çi pretul lor. De altfel, insusi Regulamentul
Organic, proclamind principiul libertatii absolute a comertului
articolul 156 prevede c.i orice pro-
duct al pamintului Tärii Romancsti sail a meseriii lacuilorilor ei sil va putea vinde slobod de catre stapinul facind cu dinsul once va voi" aduce o gravä atingcre principiului feudal, de reglementare, care era la baza breslclor. Sc adauga concurcnta pe care o fac mcstcsugarii straini, multi din ei suditi", adicä supusi straini, apilrati deci de consulii rcspectivi. Dar lovitura cca mai grca li se da de catre concurenta zdrobitoarc pc care o fac produselor mestesugaresti produselc similare de fabrica, mai ieftinc, çi, uneori, si de calltate mai buna. Aceste produsc sint importatc, mai ales din Odle impärätiei austriece. Dupä votarea conventiei vamale cu Austro-Ungaria, in 1875, se produce o adevarata acaparare a pietci rominesti de marfurile respective ; iar c.ind, dupa un deceniu, se va reactiona impotriva acestei situatii, denuntindu-se
www.dacoromanica.ro
conventla (106)
votInclu-se legea incurajarii Inde fapt a marii industrii concurenta continua sub forma produselor fabricate in tara. Rezultatul final fu säracirea unei mari parti a mestesugarilor ; ramuri intregi de activitate mestesugäreasca se prabusesc. Postavarii, care secolc de-a rindul isi exercitasera mcseria in Bucuresti, dind dustriei nationale (1887)
numele lor unei mahalale din dreapta Dimbovitei, dispar ; in 1860 mai exista 36 de asemenca producatori in tot ora§ul ; in 1901 nu mai e nici unul. Dispare de asemenea mescria anexa legati de fabricarea posta-
vurilor indigene, si anume, decalfria sau apretarea postavurilor. Tabacarii ti pierd importanta dc akadata ; dispare meseria anexi a perdafgfriei sau lustruirea
pieilor. Numarul mesterilor patroni scade nu numai in raport cu cre§terea populatiei, dar si in cifre absolute: de la 6.808, citi erau in 1860, ei ajung la 5.231 in 1901. In acclasi timp are loe o coborire a standardului lor de viata ; multi dintre din§ii nu mai lucreaza direct pcntru client, la comandà', ci pentru negustorul care, posedind capital comercial, achizitioneaza si stocheaza maría. Se poate afirma ca secolul al XIX-Ica
a dus, in cele din urma, in perioada 1860-1900, la domnia intreprinzatorului si negustorului capitalist asupra meseria§ului, procesul acesta de ruinarc a micilor mestesugari, stäpini de atelierc, fiind caractcristic dezvoltarii capitalismului nu numai la noi, dar
in toatc Intr-un ascmenca climat, §i tinind searna dc toti factorii aratati, e explicabila decaderea si, in cele din urmi, disparitia breslelor. In baza Regulamentului Organic, care stic inca de isnafuri" numele turcese al epocii fanariotc breslele se transforma in
mefle,rogretli. Ele sint numeroase si imbratiseaza mate ramurile de activitate, de la imbriicaminte, incaltaminte, blanärie, mode, marochinarie, pina la ccasorni-
carie, fotografie, radio, reparatii de frigidere si aragaze, galvanoplastie etc. Barbierii si coafcurii, grupati
in cooperativa Igiena", au aproape o suta de unitäti unitatea 95 fiind in noul cartier Floreasca dintre care uncle Cu profil special: astfel, cea din strada Academiei e specializata in cosmetica, iar unitatea Ciufulici", de pe Bulevardul Republicii, in tunsul copiilor. Fotografii grupap in cooperativa Fotografia populara", au si ci peste patruzcci de uncle unitatca 41 e in Bulcvardul Niuncii unitati din ele fiind spccializate: asa, dc pilda, unitatca nr. 12,
din strada Aristide Briand, se ocupa de fotografia in culori, iar unitatea nr. 8, din strada Coltei, dc fotoceramica. Exista si un Studio foto" pentru fotografii artistice, in Bulevardul Schitu Magureanu. Aläturi
de cooperativele mestesugire§ti sint si o serie intreaga de intreprinderi de deservire a populatiei. Astfel, pentru spalatul albiturilor §i pentru curatatul si vopsitul hainelor este Intreprinderea dc spalatorie, curatitoric, boiangcric Nufarul" czi fig. 179), cu zeci de centre", centrul 46 hind in strada Mendeleiev. Legatul cartilor, imprimatul cartilor dc vizita si al anunturilor se fac de Intreprinderea poligrafica Gutemberg", avind si ea mai multc centre. Sint apoi
o serie de unirá ti pentru reparatii de case, pcntru instalatii sanitare sau de alta natura, pentru prestani de servicii manualc la domiciliu mutan i de mobilier, incarcari si descarcari de marfuri, ambalari, cudtatul geamurilor, curatatul si lustruirca pardoselelor etc. Numilrul unitaplor si ccntrclor acestor coopera-
corporate ; dar rostul si importanta lor e din ce in ce mai redusa. La 1848, existau in Bucuresti 38 de corporatii, desi meseriile erau cu mult mai numc-
Fig. 179
Una din instalaiille Intreprinderli de splIgtode
in special tibacarii roase ; meseriasii sprijina revolutia ; noile principii insemnau insä tocmai
negarea Vechilor forme de organizare care fusesera breslele, botezate acum corporatii. Mai urmeaza un sfert de veac de existenta cvasi formaba, cu alegeri de presedinti, cu dcfilàni, cu praznice, pink' cind, in 1873, corporatiile sint desfiintate prin lege. O epoca intreaga se incheiase. Importanta pc care, in evul mediu, o avitsesera meseriile si, sprc sfir§itul 16, manufacturile, va trece acum, mai ales in urma legii pentru protcctia industrici nationale (1887), asupra fa bricilor. O epoca noel incepe, a industrici mari, Cu o dezvoltare continua, culminind in marile intreprinderi ale perioadei de dupa 23 august 1944. Bucurestii, la 1859, inca un ora, in care meseria,ii ocupa primul loe sub raportul productiei de obiccte manufacturate, ajung, dupa un secol, un mare ora § industri al, ccl mai mare nu numai al tatii, dar al intregului sud-est european. Bineinteles, mcseriasii continua sa existe si astäzi, numai ca, pe de o parte, productia lor e redusä in raport cu aceea a fabricilor, pc dc alta parte, ei lucreaza, in marea majoritate a lor inclusiv cei care presteazi servicii grupati in cooperaiive
i
analitorie
Nuflrul... (S)
3
289
www.dacoromanica.ro
tivc i intreprindcri crcote continuu, pe masura cc Sc construicsc cartierc noi ; totodatä, se accentucaza
torii romAni. Profcsorul dc mecanica Petrache Poe-
procesul dc spccializare. Existau in 1964 in Bucureoti 29.577 de mcseriaoi cooperatori dintrc care 16.347 in unitatile de deservire a populatiei.
fabrick
naru de la Colegiul Sf. Saya", vizitind
accasta
exprima, printr-o scrisoare publica, satis-
factia sa oi conchidc ca numai in fclul acesta, intemcind
asemenca intreprinderi, vom putea salpa de birul cc platim strainilor exportind productiile noastre ca sa' ni se intoarca fabricate". Nu se poatc da, socotim,
calificativul dc fabrica" intreprinderii dc mezeluri Infiintate de Patac in 1850, asa cum nu merita acest calificativ nici intreprinderea de paste fainoase a lui Anghel Solacoglu, instalata Inca in 1828 pe Podul Tirgului de Mara (azi Calca Mooi or): ambele crau
FABRICI
Dezvoltarca remarcabilä a Bucurcotilor in ultima suta de ani oi in special dc la primul ra'zboi mondial incoace este strins legata de dezvoltarca industriei lui. Am aratat mai inainte ce insemnatate au avut mcoteougurile in trecutul capitalei ; vom insista acum asupra industrici, relevind o seami de aspecte caracteristice i subliniind creoterca ei dupa legea de nationalizare din 11 iunie 1948. Si in Bucureoti gasim aceleaoi trepte de dczvoltare pe care le intilnim in general in viata economica: mai intli meotcougurile, apoi cooperatia capitalista simpla, adica atelierele meoteougareoti Cu un numar mai mare de lucratori, dupa accea manufacturile, la urma industria propriu-zisa, adici productia de fabricó, Cu ajutorul ma,rinilor. Aparitia unei noi trepte nu inscamnä disparitia celei anterioarc : meoteougurile continua sa existe oi cind apar manufacturile i chiar dupa aceea, persistind pini astazi, dupi cum manufacturile coexista citva timp cu fabricile. Daca meoteou-
gurile se constará prin marturii arheologice, apoi prin marturii serse, Inca din primele timpuri ale oraoului, cooperatia capitalistä simplä i manufacturile apar numai in vcacul al XVIII-lea', iar fabricile abia
spre tnijlocul secolului al XIX-Ica. Am aritat mai inainte (p. 280-286) o scama din atelierele meoteougareoti mai dczvoltate, precum din manufacturilc bucureotene. Adaugam aici, la prima categoric, intreprinderea de luminari de ceara alba a metohului din Bucurcoti al Episcopiei de Rimnic (1764), intreprindere carcia i Sc confirma privilegiul fabricarii dupa mai bine de cloud decenii. In 1794 se da autorizatic de intemeicre unei manufacturi de arme ; nu otim insa daca ea a luat intr-adevar fiinta. in domcniul alimentar, semnalam, in 1825, o noua intrcprindere dc bere o manufactura in locul celei distrusc in 1821. Prima intreprindere pe aria bucurcoteana, care atit prin maoinilc intrcbuin;ate, cit i prin numarul de lucraron i utilizati merita numelc de fabrica este accea de postav a marelui i functionind in primävara anului 1843. Maoinile ei fusesera adusc din Austria ; meoterii emu germani, iar lucrávornic Niculae Baleanu, instalata la Tunan
In cazul cind existen? unei manufacturi de postav la Afumati pc vremea lui $erban Cantacuzino (1678 1688) se confirma documentar (vczi mai sus, p. 80), ea este o exceptie, o anticipare izolata.
mai curind manufacinri. In schimb, meritä calificativul
de fabrica' prima moara industrian miocata de un motor cu vapori de :IA moara lui Gheorghe Assan, pusii in functiune in 1853. Necesitatea unei astfel dc mori, care sa asigure aprovizionarea Cu fainä a oraoului, in continua creotere, se facea tot mai simtita',
mai ales ca in timpul iernilor, cind Dimbovita Colentina inghetau, morile de apa nu mai putcau lucra. In bugetul Sfatului orlioenesc pe 1847-1848 e trecuta oi suma de 1.200 lei mult prea mica a carei destinatie era cumparatoarea maoinilor pentru
moara Cu vapor". Acelaoi sfat era preocupat oi in 1849 de infiintarea unci mori cu aburi spre inlesniciosul mijloc al macinioului griului pentru accastä capitala". Dezideratul se realizeazi peste citiva ani, numai cA noua moara nu apartine autoritatii comunale, ci unui particular, numitul Assan. Motorul, adus de la Viena, avea un cazan in greutate dc 7.000 kilograme ; transportul lui durase sase saptimini, dintre care doui pe Dutnre pina la Giurgiu, iar patru de la Giurgiu la Bucurcoti, Cu boii, intarindu-se podurile, fäcindu-se uncle noi i dregindu-sc drumul.
Inainte de Unirea Principatclor mai constatam o intreprindere care utilizeaza maoini": e caramidaria scrdarului Filipescu, lucrind in 1855. Dupa Unite, numarul intreprinderilor industriale sporcotc ; in afara dc cele citatc anterior (p. 155), mentionam filatura dc matase de la Damaroaia, infiintata in 1859; maoina respectivä, cu 160 de roti, pe care se infioura firul tras de pe gogooi, era in genul maoinilor din Lyon. Apar in accasta vreme oi o serie de ateliere metalurgice care utilizau masini; ca cxemplu citarn Fonderia oi capsuleria nationali, care in 1862 dispunea de o maoina zisa laminoriul", o maoina de gaurit tevile i doui altele de &id" (Bormaoine), o strunga pcntru invirtirea metalelor", adica zicem azi un strung, si diferite masini ce lucrau capse goale". Toate aceste intreprinderi metalurgice indusiv turtfátoria Freund Infiintati in 1867 nu constituiau rasa' decit un embrion din care avca sa se
dezvolte mult mai tirziu o industrie metalurgica propriu-zisa.
In sectorul alimentar se inmultesc
morilc de foc", cu motoarc cu aburi
in 1872, numirul Ion este de 6; mentionam oi prima fabrica de bere, accea a lui Luther, infiintata in 1869. in general, constatam o sporire a intreprinderilor industrialc oi a manufacturilor bucureotcne ; de undc in
290
www.dacoromanica.ro
1864 ele erau in numar de 25, cifra lor atingc 51 in 1878; pe categorii, ele privesc ramura alimentara, textilä i pielarie, de materiale dc constructic i mctalurgicá.
Accst inceput de dezvoltare industriala, ca i dezvoltarea industrial a tarii in genere, este insa puternic frinat de conventia vatnald Cu Austro-Ungaria, inche-
iata in 1875. Acordind acestei täri un tarif foarte favorabil la exportul produsclor ei in schimb ea urma sa cumpere produsele noastre agricolc piata romaneasa este literalmente inundatil de märfurile monarhiei vecine, asa incit fabricile i atelicrele noastre sint amenintatc cu disparitia. Multi mescriasi
(vezi mai sus, p. 17). In domcniul artclor gratice, poatc fi socotita ca fabrica Imprimeria statului, care ina in 1863 intrebuinta 98 dc lucratori i dispunea dc o serie de masini plane. Cele mai multe din aceste fabrici au fost intemciatc la marginea orasului, dincolo de hotarul lui sati chiar in satele vecine. Faptul este explicabil: tercnul era mai ieftin, mina de lucru si ca mai ieftina ; se va adäuga mai tirziu si considerentul ddrilor §i 1axelor, care, in afara Bucurcstilor, crau mult mai mici deck in cuprinsul lui. Legea de protectie a industrici nationalc sau, cu titlul dc atunci, Mdsuri generale penirti a veni in ajlliond
ajung la sapa de lcmn, o serie dc intreprinderi isi inchid portilc. Pc buna dreptate, seria in 1885 economistul i omul politic, viitorul prim-ministru,
indas/riel nationale, votata in 1887, a dat, cum era si natural, un impuls dcosebit intemeicrii de noi fabrici. Am indicat in alta parte (vezi mai sus, p. 155) o scama
P. S. Aurelian urmätoarele rinduri: Rezultatele conventiei cu Austro-Ungaria le cunoastcm: mcseriasii nostri au ajuns salahori, fabricilc s-au inchis si once incercare de a intemcia vreo industrie cade sub lovi-
dintre ele ; preciziim aici ca, in ce privcste intreprinderile metalurgicc, cu toate cà apar alte patru asemenca intreprindcri, i anume, Weigel" in 1889, I. Haug"
tura concurentci dinafara. Astazi ne imbraa de la cap pinä la talpi vecinii nostri, nc procura pinä cele mai neinsemnate obiecte." Pareri asemanatoare aveau i alti barbati politici inaintati, in frunte cu Mihail Kogalniceanu ; asa gindca i istoricul i econo-
mistul A. D. Xenopol. Conventia cu Austria este denuntatä in 1886; dar chiar inainte de denuntarea ei au loe, pe 1emei de legi speciale, conferind avantaje,
intcmcieri de fabrici pentru anumite produse. Asa ia nastere, pe temciul legii din 4 aprilie st. n. 1873, fabrica de zahar de la Chitila, sub forma unci societäti pe actiuni, capitalul fiind in majoritate romänesc, iar restul franccz. Dar cu tot sprijinul acordat prin scutirea de impozite a zahärului produs, fabaric nu poate rezista concurentei straine in special cclei austroungare, si ca se inchide in 1882; îi va rclua activitatea
abia in 1896. In domeniul pielariei, e de notat mai intii
fabrica de inaltaminte Leon si Mandrea",
inauguratä in 1881 ; avind un motor de 50 cai-putere si peste 200 de lucratori, ea putea produce zilnic 600 de perechi de cizme. Scontindu-se apropiata expirare a conventici cu Austro-Ungaria si votindu-se in 1885 legca pentru scutirca de vama a tanantilor adusi din strainatate, ja nastere, in acclasi an, o mare tabäcarie, aceca a lui Grigore Alexandrescu, arcia ii urmeaza, in 1888 o a dotia, a asociatiilor Costamagna si Rosazza.
In domcniul confectiilor, trebuie insemnata
infiintarea, in 1881, a Atelicrului central de confectii militare, care, in anul urmiitor, instalat intr-o cladire specian, la Cotroccni, dispunca de 31 de masini dc cusut, de 40 de maSini de alcat si de doua motoare a 120 de cai-putcre fiecare. Pcntru a se produce materialul necesar constructiilor, care devin tot mai numcroase, iau nastere fabrici de caramida, cum e accea a lui Gherghely, terminata in timpul räzboiului independentei, si fabrica de la Ciurcl, care dispuncau de cuptoare circulare ; in 1887 se va adauga fabrica de bazalt artificial, tot la Ciurel, dcci in regiunea care
avea o traditie seculara in materie de caramidaric
in 1890, Rascanu" (turnitorie) in 1900 si M. Botez" (tinichigerie) in 1901, avem de-a facc tot cu intreprinderi redusc, nu poate fi vorba de o industrie metalurgica propriu-zisa, de o industrie grea. In domcniul uleiurilor, meritä sa fe relevat faptul a fabrica Assan intemeietorul ei e totuna cu intcmcietorul morii cu acelasi flume este singura in Europa care reuseste sa obtina uleiul de rapita printr-un proccdeu
nou, secret, intrebuintind bcnzina, O alta fabrica bucuresteana de ulciuri vegetale, Phiinix", îi sporeste mult instalatiile in prcajma primului razboi mondial ; ea fabricii i ulciuri grele prin proccdcul hidrogenarii.
Fiinda nu exista un plan sau un program de repartitie geografia a industriilor, asa incit toate regiunile
tarii sa beneficieze de ele, asistäm la o adevaratä concentrare a lor, pcntru motive usor de intcles, pe aria bucuresteana. In 1902, din cele 367 dc intreprinderi industriale din Muntenia, avind, in total, 24.481 1/2 cai-putcre si 22.888 de lucrätori, mai mult dc juma-
tate, adia 195 de intrcprinderi, cu 10.490 dc calputere si 15.618 lucrätori, crau in judctul Ilfov din acestea, 178 se aflan in Bucurefti. Dar cu toate fabricile noi intcmciatc, industria ocupä inca un loc rcdus in productia gcnerala a tarii. In 1910, valoarca in difcritcle ci forme productiei industrialc era doar de circa o cincime, restul revenind agriculture. Un nou spor Sc inregistreazi in urma noii legi de protcjare a industrici nationale, votata in 1912; ca extindc avantajele si asupra intrcprinderilor mai mici, precum i asupra cooperativclor dc mescriasi cu minimum 2.000 lei capital si de 20 lucritori. Sc intcmciazä noi fabrici, cum este accea de cimcnt de dincolo dc marginca de cst a orasului ; se maresc unelc din cele vcchi. In 1914, cind izbucneste primul razboi mondial, Bucurcstii sint prin numärul intreprinderilor i lucratorilor nu numai cel dintii oras industrial al tärii, dar si continuind o situatic multiseculara
primul din intreg sud-cstul euro-
pean, dcpasind cu mult Sofia, Belgradul, Salonicul
www.dacoromanica.ro
291
si Atena. Dar industria buctiresteana nu cuptinde nici acum industrie gres, industrie produatoare de
ciunti". La Intreprindcrea metalurgicri Wolff', in anii 1905-1906, au fost nu mai putin de 676 (ase
masini si industrie chimicat ; ea este, inainte de toate, o industrie alimentara i textili, o industrie usoara", dc bunuri de consum.
sute saptezeci i sase) de accidente de lucru. Nu e de mirare deci cA manifestul muncitoresc din 1 mai 1900
In ce privestc capita/ti acestei industrii, daca, pe intreaga tad, capitalul strain reprezinta 80,2%, cel rominesc fiind deci ceva mai mic de o cincime, in Bucuresti proportia e mai favorabila pentru acesta din urma. Intr-o serie dc Intreprinderi predomini
indelungate i neprotejate prin nici o lege, exploatarea
capitalul rominesc, in altcle, el e in intregimc cazul Fabricii dc ciment Titan sau prepondcrent strain.
Situatia lucratorilor industriali este, in tot acest rastimp, grea. Are loc o exploatare dura din partea capitalistilor, care urmaresc maximum de cistig. Rata plusvalorii, adica beneficiul rczultat de pc urma muncii lucratorului, creste: in 1915 ea ajunge la 67,3, lucratorul primind numai 32,7%; asadar, patronul la mai bine de 2/3, iar lucratorul mai putin de 1/3, defi Jara manca acesittia capita/ti, oricit ar fi de mare, nu pyrite produce nimic. Ziva de lucru, in primelc
decenii, este foarte lunga : intre 12 si 16 ore, uneori
chiar mai mult. Nu existä nici o legislate care si precizeze durata ei ; chiar sprc sfirsitul secolului al XIX-lea i dupa statisticile oficiale, care prezentau lucrurile intr-o lumina mai bind decit crau in realitate, ziva de lucru depaseste, in genere, 10 ore. In fapt, In multe intreprinderi se lucra 12 ore, iar in uncle chiar 14. Si in 1913 inca ziva de lucru varia intre 10 si 14 ore. La inceput, n-a cxistat repaus dumi-
nical aparat legal ; au trebuit lupte indelungate si grcve pcntru ca sä se voteze, in 1897, .6 lege, care insä
nu acorda muncitorilor si functionarilor comerciali decit o jumdiate de ti de repairs, cluminica dirk)* masa;
§i Inca aceasd lege n-a fost, In general, aplicata. Abia in 1910 se ajungc, dupa un nou sir dc luptc greve, la o lege care prevede repausul obligator in zilelc dc duminica si in sarbätorile legale ; dar nici aceasta' lege, care permitea, prin rezervelc ei i prin
afirma : In Romania, tara salariilor mid si a muncii
este mai crunta, asuprirea mai cruda, robia politica mai completa decit oriundc aiurea". Locuintele lucra-
torilor crau la nivelul salariilor. Insalubre, mici, cu odaite in care locuiau adesea cite 5-6 persoane, in acelasi pat dormind, dupä un raport oficial din 1913, un om... zitia i altul noaptea" ; ele constituiau o mare parte a periferiei, lipsite de apa curend, lumina' si canalizare. In asemenea conditii, nu poate surprinde
nici starea precara a sähátatii multora din lucratorii bucuresteni. Tuberculoza era rispinditil si Bea adevirate ravagii ; zona cea mai contaminati se afla in Dealul Spirii, uncle-0 aveau asezarile muncitorii Arsenalului i ai fabricilor din partea locului. Printre copiii muncitorilor, mortalitatea atingea un procent foartc ridicat : I. C. Frimu a aratat in 1906 a ea era de 15 (cincisprezece) ori mai mare decit aceea a copiilor de oameni avuti. Bincinteles, de un regim special,
de crutare pentru muncitoarca care astepta un copil sau de concediu plAtit, inainte si dupi nastcre, niel nu putea fi vorba.
Fad de cele ce am aratat anterior (p. 182) cu privire la dezvoltarea industriei bucurestene intre
cele doui rázboaie mondialc, avem de acläugat aici citeva aspecte i de precizat altele. E de relevat mai intii faptul a se intemeiaza acum citeva intreprinderi metalurgice de proportii mai mari, i anume, in partes de est a orasului, Uzinele metalurgice Malaxa" Uzinele de tcvi trase (azi 23 August" si Republica"), iar in partes de nord-est, Uzina Laromet" (azi Uzina de laminate neferoase). In acelasi sector al metalurgiei
se maresc uncle din Intreprinderile vechi, precum Lemaitre", Wolff", Atelierele C.F.R.-Grivita etc. Dar cu tot accst adaos, industria metalurgia nu arc
lipsa de sanctiuni drastice, in caz de nerespectare, o dudare, n-a fost sistcmatic si integral aplicati, mai ales in intreprinderile particulare. Pe de alta parte, salariile erau mici, calculate asa inch lucritorul abia
decit o pondere reclusa in ansamblul industriei bucurestene: ea reprezinta numai 10%, In timp ce indus-
sa-si poata tine zilele, iar cistigul patronului sa fe cit mai mare cu putind. Femcile primeau un salariu mai mic deck barbatii, intre 50 si 60% din salariul
are lipsuri esentiale: nu produce malini-unelte, adica elementele indispensabile une dezvoldri industriale organice, dupi cum nu produce nici mabni agricole, atit de necesare totusi. Niel industriei chimice nu i se da' atentia cuvenitii. Se poste spune a la baza dezvoltarii industriei bucurcstene, ca si de altfel a celei din tara intreaga, nu este un plan intemciat pe necesititile majorc ale economiei romanesti, nici o viziune clad a viitorului ; prevaleaza interesele de moment, personale si locale, ceca ée are de rezultat o dezvoltarc. nesistematica, anarhica. O alta caracteristica a acestci perioade este domi-
acestora ; copiii, mult mai putin, cam un sfert din salariul adultului. Se adaugau i conditiile adesea insa-
lubre sau neigienice de lucru : sill mici, neacrisite, luminate i incalzite neindestulator, precum i lipsa de misuri de protectie a muncii. Accidentelc erau numeroase. Lumea nota, ziarul socialist, in num'arui
du din 25 mai 1895, serie: Arsenalul a dcvenit o casapie ; nu trece saptamina sA n-avcm de inregistrat picioare mutilate, miini i degete zdrobite ; In atelicrul
de rabotat... aproape jumitate din luctitori sint
1 Exceptim intreprinderile de mici proportii, producInd sapun.
tria wad reprezind 32%, iar ces alimentari, 26%. Si, atita cit este, industria metalurgia bucuresteana
natia tot mai accentuati a capitalului monopolist, trisitura proprie epocii imperialiste. i inainte de primul rizboi mondial, marile band din tad si din strainitate controlau anumite industrii ; acum Ina
292
www.dacoromanica.ro
fenomenul se extinde si se accentueaza. Banca roma-
neasca, de pilda, in asociatie cu alte band, creeaza un lant intreg de institutii de credit pcntru finantarea industriilor: Creditul tchnic, Creditul tehnic transitvänean, Creditul pentru intreprinderi clectrice, Creditul extern etc. Fiecarc din aceste institutii participa la o serie intreagii dc industrii: Creditul tehnic la nu
gheati artificiala din Bucuresti se cartelcaza in 1937 ; consumatorul e acum cu total la cheremul fabricantilor, care, protejati de stat, impun preturi asigurindu-le un cistig maxim. Si totusi, nemultumiti, ei revendica si obtin din partca statului, in 1942, o reducere a impo-
zitului pe dividcnde ca 40%. Lacomia acestor pro-
credit industrial, intemeiata in 1923 in cipitala, anume, Societatea nationala de credit industrial: ele se ridica la 1,1 miliard in 1924, la 3,2 miliarde in 1928, pentru a atinge 8,8 miliarde in 1941.
adevarati rechini era intr-adevar nesfirsita. Un alt izvor de cistig al industriasilor a fost intencificarea mimed. O ccrcetare de specialitat6 a aratat ca intre 1927 si 1937 productia industriei prelucratoare a crescut ca 61,2%, in timp ce numard personalului s-a mark cu 31%, iar forta motricc pc cap de salariat, numai cu 2%. Ceca cc inseamna ca' muncitorul a trebuit sá faca un efort mai mare, cil ritmul de munci s-a intensificat. In cc priveste durata zilei de munca, clacii, legal, ca este acum de 8 ore, in realitate, in practica, ea depaseste aceastä cifnà. Iar In timpul celui de-al doilea razboi mondial decretal de lege din 2 octombrie 1941 sporeste ziva de munca In industrie pinti la 12 ore. Din- accasta pricina, apoi din pricina regimului aspru militar la care Ant supuse fabricile in timpul razboiului antisovietic, precum si din pricina salariilor insuficiente au loe manifestari dc protest si conflictc de munca mai ales in intre-
Moth ul pentru care bancile bucurestene se intereseaza tot mai mult de industrie este cistigul mare
prinderile metalurgicc ca Lcmaitre", Wolff", Arsenalul .Armatei", Atclierele C.F.R.-Grivita, Ma-
pe care-I realizeaza aceasta. De la 206%, cit era rata plusvalorii in 1915 (vezi mai sus, p. 292), ca ajungc, in industria mare, la 270%, in 1942, si, in
laxa".
cele din urrna, chiar la 300%. Ceca ce inseamna dintr-un produs industrial nou, valorind 100 de lei, partea cc revine capitalistului creste de la 67,3 lei in 1915 la 73 de lei in 1942 si apoi la 75 de lei, in timp cc partea muncitorului scadc de la 32,7 lei in 1915 la 27 dc lei in 1942, si apoi la 25 de lei. Aceasta ca cifra medic, fiindca la unele articolc si in anumite
avut corespondentul normal in industrie, deci si in industria bucuresteana. Prin actul de nationalizare din 11 iunie 1948 exact la o sutil dc ani de la
mai putin de 32, Creditul extern la 16, Creditul minier
la 10 si asa mai departe. Banca industrialä, afiliata Bancii Marmorosch-Blank, avca in 1928 51 (cincizeci
si una) de participatii industrialc. Banca de credit roman, care inca in 1913 participa la o serie de industrii intre ele, Fabrica textila Filaret" i Societatea pcntru fabricarea ulciurilor Phiinix", ambele in Bucuresti infiinteazi, in 1930, Banca de control a industriei i comertului, al cirei nume arati in mod ciar cimpul ei de activitate. Participarca tot mai accen-
tuatä bancara la viata industriall, contopirca capitalismului 1:;ancar cu cel industrial se reflecta in cifra plasamentelor pe care le face prima mare institutie dc
perioade cistigul este mult mai mare. Astfel,
in
timpul cclui de-al doilea rizboi mondial, la Uzinele NIalaxa, rata profitului, de 302% la comenzile de automotoare, creste vertical la 910% la cele de armament, si la 866-1.140% la arcurile si feriae destinate cailor ferate: cifrcle provin dintr-un raport al Bancii nationale. Asemenca cistiguri exorbitante pe spatele tarii in general si al muncitorilor in special sint Cu putinta din cauza prolecliei oamale absolute
fitori
Schimbarile fundarnentale intervenitc in viata poporului i statului roman dupa 23 august 1944 si-au
izbucnirea revolutiei din 1848 s-a dat putinta industriei, actiune de mari proportii, urmarind
al intregului popor, iar nu, ca mai inainte, al citorva privilegiati industriasi si bancheri. Actiunea a avut in vedere doul scopuri prin-
interesul general,
cipale: pe de o parte, sa creeze ramurile atit de insemnatc care lipseau piná atunci industriei bucurestene sau crau in stare embrionara industria constructoare de masini, industria chimica, industria pc dc alta parte, sa mareasca si sa reutileze industriile existente ; masinile accstora ajunsesera intr-adevIr intr-un grad de uzuril inaintat ; electrica i electronica
de care se bucura industria. In medie, taxele de
trebuie adaugat cá aproapc o treimc din intreprinderile bucurestene nu avea forta motricc instalata,
import sine in 1938 de opt ori mai marl &di In 1929,
iar din cele cu fortä motricc, 70% avcau sub 20 C.P.".
aaincit ele devin prohibitive. La adipostul lor,
S-a lucrat cu stäruintä i avint, programul fixat dc Partidul Comunist Roman indeplinindu-sc punct cu punct (vezi mai sus, p. 216). In sectorul industriei constructoare de maini, Bucurcstii au fost dotati cu doua uzine de seama : Semanatoarea", pentru masini agricole, si Tudor Vladimirescu",
fabricantii, Bra grija concurentei extern; se inteleg intre ei pentru a evita concurenta interna i impun, pe baza de cartel, preturi ridicate consumatorilor din tati: e Inca o caracteristici a epocii imperialiste. Inca inainte de primul rilzboi mondial, apirusera uncle carteluri, cum era, in 1913, accla al uleiului, grupind marile fabrici din Bucuresti, Galati si Constanta. In perioada dintre cele doua razboaie mondiale, sistcmul se generalizeazi, aplicindu-se la o serie intreaga de produse escntiale ca fierul, tabla, zaharul, hirtia, cimentul etc. ; pina si &bridle dc
pentru autobuze i troleibuzc. Cea dintli si-a dmvoltat
productia in intervalul 1950-1958 dc peste 20 de ori" ; in cinstca cclui de-al VIII-lea Congres al Patti-
dului Comunist Roman (1960), ca a livrat a cincizecca mie masina agricola. Cca de-a doua avea in 1958 in al cincilea an de la infiintare o pro-
www.dacoromanica.ro
293
5
=.57.
tr.Vtlualai_Joir ..,
at, / muy
-
t
)4.
republicana; 4,4% pe cca localä ; 4,4% pe cca cooperatista, iar ateliercle mestesugaresti si mica industrie particulara reprezentau 0,1%. §apte dintrc fabrici avcau filtre 3.000 si 5.000 de muncitori, iar trci peste 5.000; tustrelc acestea din urma apartin indus-
triei constructoare de masini si de preluctare a metalelor.
Fata de productia industriará globala a tarii, accca a Bucurestilor reprezintä in 1964: 24,7% in ramura constructiilor de masini si a prelucrarii metalelor
fig. 187-189), ceca ce acata importanta pe care a cäpatat-o aceasta ramuri in capitalä ; 33% in ramura industriei chimice (vezi fig. 190), nadar,
(vezi
aproape o trcime din intreaga productic romäneasca ;
33,2% In ramura industriei textile (vezi fig. 191); 31,1% in ramura industriei de confcctii; 30,4% in ramura pielärie i incaltäminte. Sint 'insä i ramuri in care Bucurestii detin exchttiviiatea productici, cum
este, de pildä, ramura aparatelor de radio si televiziune sau accea a materialclor didactice si cinematografice. In matcric dc tesaturi dc matase, pro-
-..
centul era de 70,7% in 1958, in acela al cauciucului Fig. 180 thinele Grivi{a Roaie, moja utilai petrolicz.
ductie de 5,29 ori mai mare decit in primul an. Remarcabilä
este si
cresterea productiei Uzinei
Electronica" (mai inainte Radio popular"): de la coeficientul 100 In 1950, a ajuns la 673 in 1958, deci aproape de sase ori i trei sferturi mai mult.
de 47,7%, si de atunci a sporit considerabil prin noua Fabrica de anvelopc Danubiana", ridicatä in 1961 ; In al tricotajclor, de 46,2%; al ulciurilor comestibile, de 44,9%, al berci, de 41,7% (vczi fig. 184), iar al produselor zaharoase, dc 41,1%. Pentru a avea o imagine a Insemnatei productii bucurestene, clain citeva cifre privind anul 1958, cifre astazi mult
In august 1961 ea atingca cifra de un rnilion de aparate de radio fabricatc. i uzinele existente inainte de 23 august 1944 au inregistrat sporuri de productie insemnate: astfcl, la Uzinele Grivita Rosic (vezi fig. 180) cresterca e de 2,34 ori In intervalul 1950-1958; la 23 August" (vezi fig. 181) de 2,12; la Fabrica de bumbac" de 2,30 etc. Aceste sporuri se explica, pe de o parte, prin adäogiri de scctii noi, pe de alta, prin reutilarea fabricilor, masinile vechi inlocuindu-se cu altele moderne, precum si prin introducerea de procese tehnologice superioarc (vezi fig. 182 si 183). Din 1950 pina in 1958, industria bucuresteani s-a dublat aproape
Fig. 181 Uainele 23 August., una din sectii. (S)
(sporul exact: 97%), ceca ce inseamna un spor mediu anual de 12,125%. lar In 1961 ea a ajuns scI produa
-"
singurd cu 20% mai mull decli producea In 1938 industria 6
Intregii tdri. Numärul muncitorilor a crescut si el considerabil : daca in 1950 se ridica la 110.679, In 1958 el era de 169.494, pentru ca in 1961 sa ajungi la 210.089, iar in 1964 la 240.500. Sub raportul repar-
titiei pc ramuri industriale, numarul cc' mai mare de lucratori c in industria constructoare de masini si a prelucrarii metalclor: 52.723, fata dc 30.170 in industria textila, 14.830 in industria alimentara, 13.383 in industria confectiilor, 9.906 in industria pielariei (vczi fig. 185-186), bliinariei si incaltämintei si 9.880 in industria poligrafica (cifrele privesc anul 1958). Existau In Bucuresti, la finele anului 1964, 226 (doua sute douazeci si sasc) de intreprinderi industrialc ; 91,1% din acestca reprezentau industria socialista 294
www.dacoromanica.ro
u
a
depäsite; in amintitul an, fabricile capitalei au produs : 44.336.000
metri patrati de tesaturi de
bumbac, 14.938.000 metri pätrati tesituri de matase si 23.100.000 metri pitrati tricotajc de bumbac ; 3.654.000 perechi inciltiminte de pide ; 28.724.000 litri uleiuri comcstibile ; 20.600.000 kilograme produse zaharoase ; 63.060.700 litri bcre, 13.436.000 kilograme preparate de carne ; 138.642 aparate de
radio etc. Astäzi, in urma indeplinirii planului fixat
dc
111-Z ¡El 44r d 11
, .
L
-
II 46.
111111rne
-g
jr]
.11p, r
I
INLIk.
11;2 izo, 1-1i la
Partidul Comunist Roman, Bucurestii dispun de o industrie remarcabilä moderna utilajul la echile intreprinderi a fost inlocuit in proportie de 90% cu ramuri importante noi de industrie grca, industrie chirnica i electronica. Nccontenit se construicsc intreprindcri noi ; in afaril de cele semnalate mai
IIN.-
pi=
inainte (vezi p. 218), amintim aici Combinatul pentru industrializarea lemnului Pipera" i Intreprinderea
Mitifica lemnului", intratc ambele in productie in 1960 si capabilc a da anual 23.000 de garnituri de mobili si 170.000 de scaune timplaresti, Tesatoria de rclon Tudor Vladimircscu" utilizind &de sintetice produsc la Silvincsti, noile filaturi de la Bumbicaria romancasca Jilava si de la Filatura romaneasca de bumbac, gratic carota productia a fost dublatà. A intrat in productic de curind fabrica dc obiecte de fonti emailate (pentru bale) si radiatoare de calorifcr, precum si fabrica pcntru stofe de mobila.
S-a hotartt de asemenca infiintarea unei mari uzine Fig. 182
Fabrica
de
Pgarete
Fig. 83 -- intreprinderca de produsc prefabricate ProgresuL In primu
.plan. un panou de zid, de bcton (S.)
pcntru fabricarea otclurilor nobile, cu adaosuri dc nichel, crom, vanadium ; ca va avea o deosebitä insemnatate pentru ridicarca calitiíçii produsclor industrici metalurgice in genere si a celci bucurevene Fig. 184
13ucuresti (S.)
Una din sectille Cabria dc bere Rahova (S.)a
41.
__-1110
. 011.
11. 1
295
www.dacoromanica.ro
.1
661 111161iMirilm4
imm61-11-41.
misn.
j_
tr.k:4.-1
ons
Fig. 185
\4
.
-
Tablacia mincrali pas, (S.)
g
..T .1
4
Fig. 186
-
Fabrica de piclaric 1.1acara rusic. Dandi rulana la sectia cusut (S.) 41:41
dir Fig. 187:..Uzina mcialurgici Vulcan; una din scciii (S.)
_J '. :11,
..
.
1
_
.'A -
!.
1
..
I
:
.
/¡ '. f
a I!
296
www.dacoromanica.ro
N
-
-
Fig. 188
Uzina
Automatics. Vedere genera°, (S.)
Fig. 189
Sectie la Uzina de mecanici fink Bucutetiti (A.)
Fig. 190
Seclia de productie a insulinei la fabrica de tnedicamente
Biofirm (S.)
297
www.dacoromanica.ro
t --
-
1 t
-
a
r .dlok
.
1
J
,-
-,74-..,.hrerzi.,0a,e,-we-.-'1,-
,...7....r.i'Grrl. 'Fify4!Ilis
rir:07.." i i
..
.-
,
.^".0;
ir--"-- -
01.111CIPTAW I 0 ilti . / .. 423- D-,i, -
.
,'.
\. 1
Fig. 191
t.
-
st.
1
1-74441wa.
Filatura romin1 de burnt,. (S.)
indeosebi. La fincle rccentului plan de 6 ani, intreprinderile industrialc ale capitalci au dat o productie mai mult decit dubli fati de anul 1959. Si mai importanti insi decit transformarea tehnici a industriei bucurestene este transformarea care s-a produs in viata muncitorilor acestei industrii. Din elemente exploatate de capitalul monopolist, desconsiderate sub raportul politic, lucrind adesea in conditii ncigienice si Bra misuri de protectic efectiva-
a muncii, bintuite, in epocile de crizä, de somaj, locuind in case insalubre si lipsite dc confort si neputind, in imensa lor majoritatc, asigura copiilor lor, din lipsi de mijloacc, accesul la invititura medie superioarä, acesti muncitori au devenit astäzi factorii de cipetenic ai vietii politice i socialc.
Ei detin prin Partidul Comunist Roman puterea politica" ;
cirmuicsc, prin reprezentantii ion, statul ;
lucreazi in conditii bune, in clädiri spatioase, co lumina si cilduri i cu dispozitive de prevenire a accidentclor ; nu mai au teama somajului ; locuiesc, din ce in cc mai multi, In apartamente noi nutnai in 1961 s-au construit 15.078 asemenea apartamentc, in 1962, 12.876, iar in 1963, 13.623 previzute Cu
tot confortul modern, ultimcle avind si termoficarc
I
I
(vezi si fig. 192); In sfirsit, copiilor lor le sint deschise
larg portile institutiilor de Invitimint, statul asigurindu-le cantine i amine de o calitate cum n-a
.oie
Iwo
-
fost niciodatä mai inaintc. Se poate spune ca In viata
muncitorilor s-a petrecut in ultimele doui decenii o schimbare Intr-adevär revolutionari, o schimbare totali.
Fig. 192
Centrala electricl de termoficare BucurestiSud. in curs de construe! le.
298
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE Mettefirgari. Primele ftiri.
I.
1.
Lazar
Saineanu, Influenta orientald asupra limbii fi culturii
romd ne, vol. III, Bucuresti, 1900, CCCXXXV + 406 p. in 8° ; 2. St. Pascu, Pare Cercel fi Tara Romeineasccl
la sfirfitul secolului XVI, Cluj, 1944, 313 p. in 8°;
3. Lia Lchr,
Despre detvollarea economicd a orafelor
din Tara Rom/incased In anii 1501-1650, in Shall fi referate privind istoria Romiiniei, I, Bucurcsti, 1954, p. 663-683; 4. R. Manolescu, Arpecte din isioria negotului bucureftean in retold al .XVI-lea, in Studii, XII (1959), 5, p. 25-69; 5. St. Olteanu, Meftemitrile din Bucurefli In seco/ele XVI fi XVII, in Studii,
XII (1959), 5, p. 71-112. II. ca
Meftefuguri noi.
6. Em. Virtosu, Eliade
tipograf. Documente inedite, in Revista Arbivekr,
1(1924-1926), nr. 1-3, p. 366-369; 7. Constantin
C. Giurcscu, Anateflerul. Condica de porunci a vistieriei /id Constan/in Brincoveann, in Shad ,ri materiale de istorie medie, V
(1962), p. 353-503.
Fratiile
,ri
breslele
de
mere-
riafi. CorporatiilcCooperativele meftef ugdref I i. 26. Mihai Popescu,
Contributinni la istoria boiangiilor din Bucurefti, in Bucureflii-Vecbi,
IV (1930-1934), p. 107-112; 27.
Constantin
C. Giurescu, Din istoricul breslekr bucureftene, in
Albumul Lund Bucurefli/or", Bucurcsti, 1936, p. 27 35 ; 28. Eugcn Pavlescu, Economia breslelor In Moldova,
Bucuresti, 1939, 639 p. in 8°; 29. G. Potra,
Brearla
bdrbierikr, in Gat. mun., XI (1942), nr. 525; 30. C. Scrban, Breslele bucurefiene In stolid XVIII, in Stall,
XII (1959), 6, p. 55-89; 31. But- iiref G bid, Bucurcsti, 1962, 392 p. in 8° + plansc ; 32. Niculac Vatamanu,
Giurescu, Populatia judetulni Plana la 1820, Bucu-
Asistenta sanitard In Bucurefti In veacurile al XVI-lea
Paparoglu,primul iskriograf al B ucuref Nor, Bucuresti,
Buc., 1964, p. 229-240.
resti, 1941, 40 p. in 8'; 8. Dr. N. Vatämanu, Lt. Col.
1943, 16 p. in 8°; 9. I. Ionascu, Un plan inedit
Curt fi Vecbi din 1799, in Rev. fit. rom., XIII (1943), p. 55-76; 10. Gh. Zane, Afeseriile din Romdnia in
a dour: jumdtate a secolultd al XIX-/ea, Bucuresti,
1957, 309 p. (ms); 11. Gh. Potra, Fotografia fi vecbii
fotografi din Bucurefti, Bucurcsti, 1957, 28 p. (ms).
III. c i i.
Me,riefugari care prestan servi-
12. N. Iorga, Viata fi domnia Ini Barbu Dimitrie
Stirbei, Domn al Tdrii Romiinefti (1899-1856), VA-
lenii-de-Munte, 1910, 303 p. in 8°; 13. A. Muzet, La Romanic» nouvelle, Paris, 1920, 272 p. in 8°; 14. Pr. C. Bobulescu, Lautarii noftri. Din freewill kr, Bucuresti, 1922, 183 p. in 8°; 15. Nestor Urechia,
Prima baie in Bucurefii, in Propilee literare, II (1927), nr. 11-12; 16. Gh. Potra, Bucureftii /a mijlocul secolului XIX. Impresiile germanultd IV. Derblicb,
Bucuresti, 1941, 14 p. si o plana; 17. G. Breazul, Patrium Carmen. Contributii la studiul muticii ronsdnefti, Craiova, (1942), XX + 747 p. in 8°; 18. Dinu
,ri al XVII-lea, in Materiale de istorie ,ri muteografie,
Fabric i. 33. Liliana Gcorgcscu, Localitarea fi structura indrwriei romdnefli, 1941, 247 p. + 7 harti
34. Olga Constantincscu-N., N. Constantincscu, Cu privire la problerna revolutiei industriale In Round tija,
Bucurcsti, 1957, 207 p. in 8°; 35. N.N. Constanti-
nescu, Din istoricul formdrii ,ri detvoltdrii chisel m un-
citoare din Románia. Pind la prima ratboi mondial,
sub redactia Bucurcsti, 1959, 540 p. in 8°; 36. Annarril statistic al orafulni Bururefii, 1959, Bucu-
resti, 1959, 175 p. in 16°; 37. M. Iosa
si
P. Daichc,
Detvollarea induslriei din Bucurefii (hod nationalitarea principa/elor mijloace de productie, in Studii, YJI (1959), 5, p. 211-230; 38. Bucurefti. Gbid, Bucurcsti, 1962,
390 p. in 8° + 2 planuri ; 39. Dictionarid enciclopedic romdn, vol. I, Bucuresti, 1962, 880 p. in 8°; 40. N. N.
Constantinescu V. Axcnciuc,
Capitalismul monopo-
list In Romdnia, Bucurcsti, 1962, 326 p.
Anuariel statistic al R.P.R. 669 p. in 8°.
www.dacoromanica.ro
1965,
in 8c; 41.
Bucurcsti, 1965,
299
NEGUSTORII. HANURI SI HOTELUR!
in 1963 &vitiate In Bucurefti 4.816 Ifnitcyi comerciale de slat.
NEGusToRii
privind o pravalic din oras, citim : noi, negutatorii care vom pune iscäliturile mai jos". In afara insa de nunUrile generice, negustorii se
Alaturi de mestesugarii-negustori si de mestesugarii care prcstau servicii, apar, de la inceput, negustorii propriu-zisi, cci care se margineau exclusiv la vinzarea marfurilor. Primelc stiri documentare lc
avcm din secolul al XV-Ica. La 14 iunic 1476 voicvodul Laiota Basarab scrie brasovenilor, intervenind pentru doi concctateni" ai sal din CetateaNoua, adica din Bucurcsti, carora li se opriserä pe ncdrept lucrurilc i bunurile", adica marfurile. Si faca dcci bine i sa lc restituic ; altfel, ii va
luind dublu de la negustorii brasovcni. Pc de alta parte, acclasi voievod anunta, despagubi el,
printr-o scrisoarc nedatata (1474 1476), pe locuitorii cetätii de peste munti ca a venit un negutätor turc cu marfä !mini i multi si e un bun prietcn al domnici-mele". Deci cinc vrca sa cum pere sa-si trimeata omul i sa Sc tocmcasci i sa se invoiasci cu turcul in cetatca Bucuresti, cum ii va
fi
voia".
Ncgustorii poarti, in actcic reclactate in limba slava,. numele generic de cupeti" (negustori", din ktoiti a cumpara), nume care se intrebuinteazi cu acclasi inteles si in actelc scrisc in romineste
vcacurile XVIIXVIII si
in
care
a ramas pini
astazi sub forma precupet". La 2 iunic 1656, Cirstca
logofitul da zapisul ski inedit la mina jupinului Päun cupe, cum sa se stie cl i-am vindut niste loe den Bucuresti, unde ne-au fost casele". Mai vechi dccit cupet, i anume, provenind din fondul romanic al limbii, este termenul negutator" (negociator), sau, cu o forma mai noua, simplificata,
negustor". intr-o marturie din 2 ianuarie 1664 300
mai nurncau si dupa marfa pe care o vindeau
bacanii,
märgelarii, matäsarii, sticlarii etc. dupa locul de unde isi procurau aceasta marfä brasovenii, udricanii, lipscanii, gabrovcnii sau dupä locul de uncle proveneau ci 'MOO chiprovicenii, rusii, lenii, dirstorenii sau dristorenii, arnautchioiliii.
Bacanii au fost de la inceputul orasului ; numele lor, cunoscut in Moldova sub forma bacal", vine din arabul bakkal, transmis noua prin turci (bakal) §i inseamna negustor dc comestibile". Alituri de produsele tàrii, ci vindeau comestibilc straine
rodii, smochinc, roscovc, naramze, untdclemn, misline, piper, scortisoara, cuisoarc etc. asadar, cu
un termcn modern, coloniale" ; pe lingi acestca, tincau si diverse alte produsc adusc de peste mare", ca bacanul", lemnul rosu cu care se colorau (=wale de Paste, sofranul", cu care se colora in galben etc.
E probabil ca forma munteani a numelui acestui negustor de comestibilc, Wean", si fi rezultat chiar prin contaminarca forma originare, pastrate in Mol-
dova, cu numelc colorantului vindut de el. Trim martorii unui act inedit din 20 octombric 1636, prin care Ionascu Cocos vindc jupinului Miho luminarariul din Bucuresti" un loe de pravalie Cu 25 de ughi", este si Gheorghie bacanu". La 1 noiembrie 1693, Jane bacanul" vinde jupinului Dimii" adecä &kin iia", i cu o cascioara care iaste peste pod... linga bae" cu 120 de talen. Cind Stefan Cantacuzino acorda, la 2 noiembrie 1714, scutire de dari ctitorici din Bucuresti a rnitropolitului Antim Ivireanul, el
are in vedere si o magaziie de piiatra cu pimnita ,ri tut bt7cdniia §i cu toate alalte ale ei" ; bacanul ce
www.dacoromanica.ro
va fi la Meanie si circiumarul ce va fi la pivnita" vor fi si ei ertati de toate dAjdiile cite vor csi pe tirgu". Pe verso acestui act, e urmatoarea insemnarc autografä, cu scrisul atit de elegant, caracteristic al lui Antim: Cartea lui Stefan-Vodä Cantacuzino pentru ca sA fie bacanul i circiumarul in pace de toate nevoile". Sub Brincoveanu intilnim pe un
pentru pete de obraz, sapun balsamic de Miísline, pomadA vegetalä pentru cresterea parului si altele." S-a remarcat apoi bacänia lui Palm Popescu, In hanul Zlätari, pe la 1870, aceea a lui Ciobann, de pe Calea Victoriei, la finele veacului trecut, i acelea ale lid Dragomir Niculescu, tot pe Calea Victorici, si Diniscbioln, la inceputul strazii Decebal, in perioada
Rizea, vätaf de bacani", deci capetenia breslci, figurind ca martor intr-un act din 1708, mai 10,
dintre cele doua razboaie mondiale. lar in vremca noastri anumite alimentare i comalimenturi, cum e cel de pe Bulevardul Magheru, sau Magazinul Unic" cu autoservire de pe Bulevardul Balcescu,
aläturi de inca alti trei tovarasi de breaslä. Aceastä ramura de negot a fost intotdeauna bine reprezentatA in Bucuresti ; bäcanii erau numerosi, ceca ce se vede
constituic, prin varictatea i multimea produselor prin aranjamentul accstora, o placere vizuall totodati, o permanenta tentatic. Niciodatil n-au fost
si din scriptele vistieriei si ale agiei, iar prävAliile
lor, pline de tot felul de bunAtati" romanesti straine, constituiau o adevaratä atractic. S-au bucurat de o binemeritata faitra pe vremea divanului ad-hoc bäcänia lui Martinovici si Asan, pe Lipscani, i aceea a lui CAciulescu I Mincu, pe podul Mogosoaiei. Spre a se vedea varietatea i calitatea articolelor pe care le desfäceau si din care cele mai multe erau destinate boierimii i negutatorimei avute, marea masi a oräsenilor multumindu-se cu produsele tArii, reproducem, pästrindu-i ortografia, un anunt-reclamä al primei bacanii, aparut in Veslitorul romdnesc din 30 ianuarie 1857: La Martinovici si Asan. La crucca de aur in ulita Lipscanilor, in coltul «Hanului SerbanVoila"», a sosit acum de curind mai jos insemnatelc
in Bucuresti magazine alimentare mai mari, mai elegante, mai bine orinduite ca acelea de azi trebuie subliniat tot asa de infatisatoare si de
aprovizionate in carlierele mdrgina,re ca -
i
in centru.
Alimentara de la Obor, din Ferentari sau de la Bucurestii-Noi nu e mai prejos decit cea de pe Bulevardul Gh. Gheorghiu-Dej, de pc strada Brczoianu sau dinspre cap'Atul Càii Victoriei. Este o deosebirc extraordinarä, in privinta aceasta, intre situatia de astazi i cea din trecut, de acum citeva decenii numai. Märgelarii sau negustorii de margele, podoabe gateli
articole de modi", am zice
astAzi
au
cualitati, salam de Verona, de Sibiiu si de suncä,
fost si ei numerosi : ii aveau pravaliile pe ulna mare", care, la un moment dat, se numea chiar dupä ei. Asa, de pilda, in actul din 26 februarie 1761, prin care Petre abagiul dAruieste Mitropoliei o privälie ce iaste pa ulita cea mare a mirgelarilor".
casi de Emental, de Groyer i Parmasan (se asteaptä
Pe aceasta ulitä mare, dughenile erau grupate, potri-
si de Olanda), galantinä de cea mai fink tobä de
vit unui obicei general in evul mediu, pe specialitAti : abagiii intr-un loe, margelarii in altul, iaräsi deosebit etc. De aceea, in actele vremii rcferimare la zisa ulitä, intilnim frecvent expresii corespunzAtoare. Intr-un zapis din 31 mai 1710 e vorba de o pravälie aici in Bucuresti, in ulita cea mare In mArgelari" ; la 16 septembrie 1756 intr-un act
articole, din cele mai bune cualitati i cu preturi moderate: Ceai diferite calitäti, rom de Jamaica si englezesc, esenta de ponciu, zahar, cafea, cacao pisatA färä zahar i nepisatä, ciocolata de mai multe
bimba, limbi afumate fierte i nefierte, sunci afumate coapte in cock bouillon, marinatA de Hell (alfisch),
scrumbii de Olanda, sardele de Franta in cutii si de Genova in butoiase, hribi de Rusia, mazare i ciuperci de Franta in cutii, trufle de cea mai finä cualitate,
Lint de lemn frantozesc din cel mai fin, muraturi frantozesti, mutar de Franta, de Englitera si de Ungaria, macaroane de Italia, 006 diferite cualitAti, luminäri de spermantet, cum si alte mai multe trebuincioase casei. Cele mai alese calitati de vinuri streine si de la cele mai renumite case precum : Champagne mai multe cualitäti, Bordeaux, Chateau Lafite, St.-Julien si Medoc, Madera, Muscat de Lunel,
Cogniac, Malaga, Ofner, Menischer, Tokayer, Wislauer, Villancr, Carlovitzer, Schomlauer, Szexader si de Cipru vechiu i altele. Cele mai alese cualitäti de licheruri, precum de Vanile, Maraschino, Anise de Bordeaux, Extrait de Absinthe, Curaçao, Parfait de amour si altele. Ulei de rapita raiinat pentru lampe, uleiu de in proaspat lino, lac pentru ceruit scindurile, impreunä cu instructie pentru intrebuintare, cum si toate obiectele trebuincioase pentru ceruitu scindurile. Apia anaterinä pentru gura, acadele pentru tuse, prafuri de Seidlit, tinctufa pentru durere
de dinti, pasta pentru cur* dintii, sapun vegetalu
inedit
e amintiti o alta in ulita cea mare,
in
rindul abagiilor", iar la 14 noiembric 1721, o a treia,
in ulita cea mare, in rindul salarilor". Unul dintrc cei mai vestiti margelari" a fost Costandin, fcciorul lui Maxim cupetul, i accsta tot märgelar. Ni s-a pastrat diata" lui, din 6 februarie 1735, prin care hotaráste sa se vindä o parte din marca lui avere, anume casele... din mahalaoa Coltii... cu pimnita de piiaträ de la uliti" i co cascle de dcasupra, apoi pimnita de piiatra cu praväliile de pe dinsa din ulita cea mare", si cu banii obtinuti sa... sa faca o beserica de piiaträ undc ar socoti pärintele vladica mitropolitul, aici in Bucuresti, cu toate cite trebuesc biscricii". Dorinta i s-a implinit ; executorii lui testamentari au facut cele nccesarc, si in felul acesta s-a ridicat biserica Sf. Elefterie-Vechi, unul din lacasurile
orisenesti reprezentative ale veacului al XVIII-lea. Matisarii sau negustorii de tesaturi de matase erau si ei bine reprezentati. Intr-un act inedit din 1631 301
www.dacoromanica.ro
sau 1632 data e 7140, dupi cronologia bizantina, frí spccificarea lunii si zilei prin care judetul Gheorghc i pirgarii adeveresc vinzarca a doua
privalii si o pivniti in tirgul dc sus" al Bucurestilor,
gasim printre martori pe Costandin matisariul", Enachc mitasariul" si Necula matkariul". Negustorilor li se adaugi apoi crescatorii de viermi-de-matase,
producatorii de borangic", numcrosi in veacul al XVIII-lea in mahalalcle Mätisari si Popa Nan (vezi si mai jos, P. 356). 0 categoric deosebita o format'
matisarii armcni", amintiti in privilegiul dat, 18
la
august 1824, breslei boiangiilor ; mestesugul
accsteia din urma dc a boi", adica de a vopsi tesilturile, nu va putea fi exercitat de nici o ale' breasla, nici basmagii [fabricantii de basmale], nici tabacii, nici ceaprazarii, nici ibniingii, nici mdle7sarii armeni,
nici alt oricine ar fi". Sticlarii crau cei ce vindeau sticle" sau sticlarie, atit romineasci fabricatä la $otinga, in Dimbovita, si la Stecläria" in Ilfov cit i strait* de la ochiurile" de geam pini la recipiente de tot felul. La 1 iunie 1743, printr-un zapis inedit, Iosif sticlarul ja cu embatic de la Manolache Lambrino, devine cu alte cuvintc chiriasul permanent al acestuia, un loe la poarta de jos a Curtii domncsti. Sticlarii au dat numelc lor unei uliti din cartierul Vackesti ; ea se cheami i astizi tot asa (raionul Tudor Vladimirescu) ;
acolo-si avcau multi din ci dughenele. Nu e cu putinti sa insiram aici nu si-ar avea toate categoriile de negustori din Bucurestii de altadata. Vom aminti dintre ele numai pc acelea care au dispärut sau ale ckor nume nu mai sint astizi intelcse de marca masi a cititorilor, preniel locul
cum si categoriile de negustori inscmnate prin vechimca lor. In grupa mare a negustorilor de tcskuri mentionäm pe abagii, pe astaragii §i pe bogasieri. Cci dintii vindcau
abi (la plural : abate), postav gros, ordinar, alb de
obicei, dar si negru, fabricat in tarä sau adus de peste Dunke de aici numele turcesc. Sotia lui Scrban Cantacuzino era reproducem textul cronicii lui Grcceanu sirbcä de feliu, de la Nicopole, fata Ghenii, negutkoriul de abale". La 16 septembric
1756, un Petre abagiul cumpiri o pravalic cu pimint
cu tot", in ulita cea mare, in rindul abagiilor", iar la 1 iulie 1744 e mentionatä o priivilie in ulita cca mare, despre abagii" ; ambelc acte sint inedite. Astaragiii vindeau astar, o pinza groasi de captusit hainele ; termenul e de asemcnea turcesc. Multi dintre ei, ca si dintre abagii, erau si mescriasi in
Acesti
negustori formau, la inceputul secolului
al XIX-lea, o breasla, sau, cu termentil care se intrebuinteazi acum, o companic" importantä ; impozitul pe care il plätesc, in septembrie 1820, potrivit unui act inedit, cei 48 de bogasieri, grupati in 24 de cruci" crucea era o unitate fiscalk ca i ,,budele"; o intilnim Inca din secolul al XVII-lea la impuncrea calärasilor intrece pe cel al bicanilor si al cupetilor" ; el reprezintä 720 de talen, fati de 570, respectiv 432, al celorlalti. Printrc cci 48 de bogasicri, trecuti ficcare pe nume i co domiciliul afcrent, o serie intreaga' slut armeni. Citäm astfel
pe Hagi Carabct Ioncsor ot Popa Rusul", Hagi Mogirdici Buiucliul bogasier ot Olari", Hagi Chircor sin Saacol", Akin Agemolu sin Martiros" i fratele s5u, Apcar Agemolu sin Martiros", Kirkor Vartan Buiucluoglu ot Caimata" i Calos armeanul ot
Popa Rusul". Hrisovul pe care cumpania" bogasierilor din Bucuresti Il primise de la Alexandru Sutu (1818-1821) le este innoit, in septembrie 1824, de catre Grigore Ghica ; ei sint scutiti de dijmilrit
si de vinkici, urmind si pläteasck la fiecarc patru luni, cite 30 de talen i de cruce. Douà numiri de negustori, azi dispärute, comporti discutie ; c vorba de rcatrapazi si de paceagii. Cci
dintii faceau parte din rr area grup5 a blanarilor ; faptul rezultil din hrisovul pe care Alexandru Ipsilanti il dä, in 1780, precizind componenta grupci: citi se afli intr-aceasti vrcme la mestesugul negustoria accasta, adeci bliinari, cojocari, islicari si
matrapazi". Care anume era specialitatea matrapa-
zilor nu se precizeazä in hrisov, in timp ce se dau detalii asupra celorlalte trei categorii. S-ar putea sa
general de negustor de blänuri", cu nuanta de acaparator", speculant". Cki co aiba intelesul
inteles general de ncgustor apare termenul in condica de lefuri i vcnituri din 1776, in care sint amintiti starostii de matrapaji i matrapajii, acest
laird precupetii". In alt document, din 1791, se amin-
teste de varul ncstins ce-1 vind matrapazii". Ar rczulta deci ca acesti matrapazi crau totuna cu precupetii, insemnind negustori care speculcaza asupra diferitelor marfuri, cumpkind ieftin i vinzind scump. In bimba turck termenul are si acest scns pciorativ, pe linga sensul prim de ciomagas, duelgiu. Asa se explica i cvolutia semantica a cuvintului derivat, matrapazlic", care de la sensul initial de meseria
matrapazului" a ajuns sa insemne fraudä", inseIn ce priveste pe paceagii", termenul deriva' din turcescul pacea", lar accsta are doua
läciunc".
1. blana pretioasa de calitate inferioark de la partea de sus a picioarclor ; se aplica atit blinii de samur sau zibelink cit i cclei de jder, sobol, vulpe etc. Adäugärn precizarea ca blanile pretioasc crau
acelasi timp, adicä lucrau hainc cu materialele respective. In cartea" pe care o obtine, la 9 decembric 1781, de la Alcxandru Ipsilanti, starostia de astaragii din Bucuresti, sint citati, ca un grup deosebit, intoc-
intelesuri:
mai ca la matäsari, armene. Bogasierii vindeau
de patru calitki: spinärile", cele mai bune si mai
bogase (cuvint iarài turccsc, insemnind teskuri
scumpe ; pacelele", de la partea superioarä a picio-
de bumbac, apretate i lustruitc), i, pc linga acestea,
rului ; picioarele", de la partca infcrioarii a lui
tot soiul dc alte tesaturi. Printre martorii unui zapis inedit din 1769, martie 18, este i Nitu bogasier".
;
»Pintecele" (in turceste nefea), mult inferioarc fatä de spinari". In timp cc o blani intreagä de spinki
302
www.dacoromanica.ro
de vulpe costa, potrivit hrisovului din MCI, 86 de talere", una de pintece valora numai 16 talere", adicil a cincca parte. In cc privestc samurul sau zibe-
lina, exista si o a cincea calitate: coadele", at:Ha blana cozii animalului ; 2. pacca" mai inscamnä mincare fäcutä din picioare de oaie sau vitel, dreasi cu ou i otet, similarä deci ciorbci de burtä. Paceagii" pe care-i intilnim in actele bucurestenc ale secolelor al XVII-lea si al XVIII-lea au si ei un dublu inteles. Unii sint blänari, vinzind blänuri fäcute din pacele. La acestia credcm ca se referä zapisul inedit din 1698, octombrie 7, prin care Nica sälarul arati cä soacrä-sa, Visa calugarita, a cumpirat o prävälie aicca in Bucuresti, la Tirgul Dinläuntru, unde sint paceagiei (rwrkulieli), innaintea präväliei Zotii bAcanul". Tot la ei pare a se referi si zapisul inedit din 1778, noiem-
brie 26, amintind pe un Costea paccagiul", care fine prävälie pe ulita säidàcarilor, lingä Hanul lui Serban-Voc15. De asemenea, cartea dc judecatä din 1791, noiembric 3, in care se aminteste ca. in 1762 s-a dat Cu chirie präväliia de pacegerie, insi cu trei prävälii ce sint lingä puscärie", aladar in inima tirgului, lingä Curtea domneasck Cu al doilea inteles,
de natuti culinari sau gastronomick intilnim pe paceagii in ordonanta sau nizamul" din 9 decembric
1798 privind mäsurile de prevenire a näpraznicei boale a ciumii". Se spune acolo ca buatarii cei cc in alisveris de paceagerie si vinzi bucatele Ion färi de adunare inäuntru práváliilor lor, cu mese,
ci afari si minince ficscare, oriunde va vrea, cumpà-
rindu-si cu paraua bucatelc". Cu acelasi inteles gäsim si in cronica stolnicului Dumitrache privind evenimentcle din anii 1769-1775, cronicä in care citim cá s-au apucat multi iafási de placintirie si
untie tageau carale Cu peste" sositc de la baltä asa cum afläm din acte ale cpocii brincovencsti (vezi si mai sus, p. 303). Intr-un zapis incdit din 26 octombrie 1790 se pomencsc cascic Brantici, cc sint la scaunile dä peste", iar in altul, tot inedit, din 3 februarie 1764, se facc amin-
tire de casa Radului vätaf de pcscari". In 1832 cxistau 57 de pescari" care pläteau patent:I in Bucuresti, fatä de 55 dc micelari". Vcchi au fost si aparii", adicá ncgustorii de apii. Ei o cärau cu sacaua un butoi pus pc douà roatc de la izvoarcle captate Filarct, Mircuta dar mai
ales de la Dimbovita, uncle existau mai multe vaduri" ale sacagiilor. Unul era chiar in fata CurtiiVechi, la poarta din mijloc, altul in drcptul fostului local al Procuraturii, lingi podul Mihai-Vodä, unde se va instala, mai tirziu, sub Bibescu, machina"
hidraulick Un Ncagul aparul" e amintit intr-un zapis de vinzare din 27 aprilie 1664. lar in Anatefterul lui Brincoveanu e trecuti si apiria" dc la curte si sacagiul", acesta din urmä primind bacsis" atit de Anul nou, cit si atunci cind vine domnul de la oaste. Dui:A nartul din 9 decembric 1802, o saca
de apa costa 4 parale" in poporu agii", adica in centro, si 5 paralc" in poporu Spirii", adica in Dealul Spirii. Aparii au &Inuit in uncle mahalale pinä in preajma primului rizboi mondial (vezi fig. 193).
Vinzarea ficrului si aceea a sirii a fost un drept pe care si 1-a rczervat domnia. Documente din vremea lui Brincoveanu si apoi din epoca fanarioti Fig. 193
Negustor dc ap3 sau sacagiu. Fotografic de Saatmary pc la 1867.
paceagerie".
Foarte yea* in ramura alimentará, sint, in afari de brutari, mdcelarii si pescarii. Cei dintii, cu nume mostenit din fondul romanic al limbii macellarius are exact acclasi inteles si-au avut primele asezäri in mahalaua Sf. Saya, unde, potrivit cärtii din 27
aprilie 1664 a lui Gherghina judetul, au fost mai chinainte scaunele dä carne, ceale vechi", apoi in mahalaua Scaune, de-a lungul Bucurestioarei. Dar si aici s-a produs o nouil deplasare, mai spre sud, asezarea prima din mahalaua Scaune devenind, la rindu-i, Scaunele-Vechi, zisá si Säpunari. La 21 octombrie 1720, capeteniile acestei brcsle, noi, vätasii de mäcelari, impreunä cu alti tovaräsi, anumc lane vAtaf i Necula vätaf i Voico vätaf i Ncagul
mäcelaru", fac un schimb de terca in mahalaoa Scaunelor" cu Staico logofitul despre doamna ;
actul este inedit. Micelarilor li s-a mai spus, Cu un termen turcesc, si casapi; un Liver casap" cumpari de la orisenii din Bucuresti" o proprietate pe care i-o intilreste, la 18 noiembric 1580, Mihnea Turcitul. Acest de-al doilea numc al micelarilor s-a gcneralizat
mai mult in Moldova. Spre miazäzi de scaunele micelarilor, tot in preajma Bucurestioarei, se atlau scaunele pescarilor". Exista acolo si o rdspintie"
www.dacoromanica.ro
(B.A.)
ne arati ca ele se concesionau impreuni aceluiasi intreprinzitor, care apoi, la rindu-i, ii avea oamenii säi prin care desficca cele doui produse. Era un loc anume in Bucuresti, imediat la sud de actuala Pi*" 1848 (fostä SI. Gheorghc), unde ficrul, importat in
baloturi" sau in bare lungi, se fringea", adici se tilia in buciti mai mici. De accea in documentele vremii accst loe este cunoscut sub denumirea uncle
se fringe fierul". La 27 mai 1745, Despa Vineteanca" si cu feciorli ci vind Mitropolici, cu 230 de talen i noi, o privilic aici in Bucuresti, numai leamnele noastre deci numai dughiana dc lemn, firà tercn pe locul sfintei Mitropolii, unde sd fringe fiend". Un alt zapis, din 16 februarie 1754, aminteste de doao pràvàlii cu locul ion aici in Bucuresti, rude sa fringe fierul", pràvàlii stäpinite de o biserici
din Tirgsor, pini in zilele riposatului loan-Vodä [Mavrocordat
1716-1719], cind au ars focul"
orasul, arzind i aceale doui prävilii". Tot astfel, la 20 noiembrie 1753, aflim cà un lid= cantaragiul av ea trci pràvàlii aici in Bucuresti, uncle si fringe hierul". Intocmai ca i la scaunele de carne si cele dc peste, s-a produs i aici o mutare a loculiii unde se fringea fierul; asa se explici de cc acte de la fincle secolului al XVIII-lea cum sint clotiä zapise inc.dire din 13 noiem brie 1790 si 11... 'lima nu e indicati] 1791 se referi la privilii ce sint in tirg inliuntru, la fiend al vecbi". Amintirca locului s-a
pästrat pinä la al doilca räzboi mondial in numele micii strizi Fringe-Fier" dintre Calca Mosilor strada Deccbal, la sud de Gridina Sfintul Gheorghe Astäzi se cheamä Jacques Elias ; ar trebui si se revini la vcchea denumire, atit de evocatoare pentru viata economici de odinioarä a orasului, i si se dea numele filantropului Elias unei sträzi noi. Pe lingi numirile generice de cupeti" i neguplod", pe lingä acelea speciale determinate de numele mirfii vindute, mai exista o a treia categoric de nume,
dupi locul de unde aduceau marfa. E vorba de bra,roveni,
trdricani, lipscani
i
gabroveni. Brasovenii
erau romäni din cheii-Brasovului care fäceau la in restul tàrii negotul de brasovenie" Bucuresti sau articole de Brasov (tesituri, vesminte, obiecte i
de podoabi, fierdrie, lizi). ti gäsim pomeniti in hriso-
vul din 1665, ianuarie 28, prin care Radu Leon acordi scutirc de däri tuturor schcailor carii hrineascu cu ncgotu brasovenescu aici in teara domnii-mealc si in orasul domniei-mcalc in Bucu-
resti", asa cum le acordascril i alti domni mai denaintc vräme". O scamä dintre ei aveau la noi locuintc stabile, crau cum spune hrisovul pe care li-1 di Brincoveanu, la 8 ianuarie 1701 sizitori co case". Plateau acum la visticrie o dare, si anume, PC temci de ruptoare", adicii o sumi globali pentru toti brasovenii", fixatä prin bunii intelegere. Hrisovul amintit, aritind ci acest sistem exista Inca* mai
dinainte, di la alti riposati domni", li-1 reinnoieste, precizind cà vor avea si pliteasci 1.000 de taleni
anual, in patru cistiuri. De la o vreme, s-a dat
numele de braoveni nu numai celor originan i din cheii-Brasovului, dar si negustorilor bucurcsteni care vindeau marfi de Brasov. In legiturä cu felul cum stiau laude marfa, si-i faci reclami, exagerind i, uneori, inventind, s-a format, in limba noastri, termenul brasoave", co sensul de palavre, minciuni". Multi vreme, o uliti din centrul comercial s-a numit Brasoveni ; astizi existä o stradi' Cu acest nume in raionul 1 Mai, cartierul Tei, unde s-au asezat o seami dintre negustorii brasoveni stabiliti in Bucuresti. Udricanii erau negustorii care aduceau marfa de Udrii" sau Adrianopol (in turceste : Edirne), ora; vestit pentru produsele sale textile si alimentare, veche resedinti a sultanilor, inainte de cucerirea Constantinopolului, si care redevine resedinti, paralel
cu cea de pe malurile Bosforului, in timpul marilor campanii de la finele secolului al XVII-lea si inceputul celui de al XVIII-lea. Termenul udrican" exista in epoca brincoveneasci (vezi p. 303, 361). In aceeasi epoci apar i negustorii care se aprovizioneazi direct din marek tirg al Europei Centrale, de la Leipzig, sau, cum Ii ziceau ai nostri, Lipsca.
Mai inainte vreme marfa de lipscinie" ne sosea prin intermediul sasilor ; apoi, dindu-si scami de marele cistig pe care il pot realiza, negustorii bucoresteni trec peste acesti intermedian i si se duc direct
la sursi. Del Chiaro, secretarul lui Brincoveanu si al lui tefan Cantacuzino (1710-1716), pomeneste
In Istoria sa pe negustorii care vin de douä ori pe an" de la Lipsca, aducind cristaluri de Boemia si tot soiul de alte mirfuri". Un act oficial din 16 august 1726 arati intr-adevir cä, in accl an, negustorii
bucuresteni au adus, de la tirgul de primivafi din Lipsca, opt care cu marfä. lar un raport din Viena, datat 28 dechembrie 1737, ne dà informatia cä la faimosul tirg vin nu numai o multime de poloni", dar de asemenea munteni (ovalacchi») i transilväneni". Acesti lipscani", care au dat numele ion, In veacul al XVIII-lea, ulitei principale de comert a tirgului, aveau o odaie a lor pe locul stipinit de Biserica domneasei. intr-adevir, un act inedit din 25 aprilie 1754, de la Constantin Ceban Racovitä voievod, precizind china pe care trebuie s-o pliteased toti cei ce au case si pràvàlii pe accst loe
un
zlot pe an de stinjen cei de la uliti si un cult cci din dos mentioneazi, printre chiriai, alituri de loan jimblarul", de Mehmet nilba(n)tul" (potcovarol), de Aldea neamtul", de Gavrilä bucitariu", Odaia lipscanilor". Aveau, poate, aici sediul breslei ion, eventual si un depozit. La 5 februarie 1765, stefan Racoviti intireste lui Hristea Dimitriu
Liptcanul" o bolti adici o prävälie de piatril", cumpirati cu 2.500 de talen i pret mane de la Hagi Costandin Stoenescul, numai bolta, firä locul respectiv, deoarece acesta apartinea feciorilor lui Anastasie zlitariul", cirora li se pliteste o chirie de 60 de talen i anual. Breasla sau cumpania" lipscanilor
cipätase un hrisov, specificind statutul ei, de
304
www.dacoromanica.ro
la
Alexandru Sutu (1818-1821), hrisov pe care
li-1
confirma, la 8 scptembric 1824, Grigorc Ghica. A flam din el ca din cumpanie" fac parte acci negutätori cari negutatoresc niarfd da Lipscd fi din (die parti ale Evropi i sà afla Cu locuinta aici in
anual vistieriei. Numarul Ion pe intrcaga Muntenie, o seamá dintrc ci stind in Bucuresti intrecca cu putin pe accla al chiprovicenilor. Asa rezulta din cifra comparará a sumci pc care o plateau vistieriei ; caci pe cind accstia din urma &ideal' la
politiia 13uc.urestilor". Ei vor plati ficcare cite 45 de talen i anual havactul" visticrici i vor fi scutiti, schimb, de vinariciu, dijmarit i fumkit" i aparati de once havalele i angarii". Vor tine cite doua calfi la präväliile Ion, holtei, pentru care vor plati tot cite 45 de talen. Compania n-are staroste, hindca spunc hrisovul negustorii acestia nu primesc... a li sa pune" se socoteau, se vede, prea mari ca sa acccpte
poclonul hanului", pe vremea lui Brincoveanu, 250 de ughi" sau galbcni, brailenii dadeart 270.
un astfcl de sef ci numai patru epitropi alesi de companisti dintrc ci. La 1855, in timpul ocupatiei austriece, capitanul 5tefan Dietrich arati ea' cea mai frumoasä i vcselä stradä din Bucurcsti este
brailenilor. 5i pe arnautchioilii i-am infatisat la capitolul privind populatia orasului ; adaugam aici ca
Strada Lipscani, Linde se allá cele mai bogate si luxoasc
care 57 platesc visticriei anual cite 15 talen i
magazine care, prin marimea i stralucirea lor, se pot masura cu magazincle viencze". In a doua jumätate a secolului al XVIII-lea sint constatati in Bucuresti si negustori gabroveni, care
plateau cite 45, asadar de trei ori mai mult
aduceau marfil de Gabrovo, orasul din Balcani, cunoscut prin manufacturile sale de postav. Era un postav gros, trainic, foarte aprcciat de burghczia mijlocie si mica; un costum dintr-o asemenca stofa tinea o viata intreagi. Gabrovenii isi avcau präväliile pe ulita care de la ei §i-a luat numele, ulita paralela cu Lipscanii i marginind spre miazanoapte vechca incinta a Curtii domnesti. Accasta ulitä era, spre finele secolului al XVIII-lea, una din cele mai animate si mai frumoase din oras, fkind concurenta
Dirstorenii erau ncgustori, de origine etnica diferita, veniti din Dirstor sau Silistra. Isloria lui Mihai Can-
tacuzino, terminata in 1776, ii prczinta ca fugari din cauza turcilor". Se pare ca accasta breasla relativ recenta nu figureazi in condica visticrici lui Brincoveanu
n-a a ut insemnatatea chiprox janitor si
ei formau o companiic", care, potrivit hrisovului din septembrie 1820, cuprindca 90 de numc, din 7 talen i ceausul
lipscanii
4 cite
si jumkatc, iar 27, intre care starostele si
adica presedintelc companici si agentril lui executiv nu platese nimic. Toti acesti negustori cu cxceptia bincintelcs a aparilor îi aveau pravaliile Ion fixe, grupate, in genere, pe spccialitati. Accste pravälii erau, la inccput, in imcnsa lor majoritatc, de lemn, nu de zid, totul,
de la talpi" pini la capriori", fiind facut din material lemnos. De accca, in mod curent, se vorbestc in actelc secolului al XVII-lea si in prima jumätate a cclui de al XVIII-lea de lemnele" práváliei. Cind, la 28 noiembrie 1719, Radu diaconul vinde lui Simion abagiul un loe de prävälie", se specifica:
I.ipscanilor. In 1817, un Stoian bacanul, fiul lui
insa afara din leamne, pcntru ca leamnele s-au
Pure Stenet gabroveanu", ridicá, impreunä cu
facut cu cheltuiala dumnealui". lar cind Niel salami
sotia sa, Joita", cu Dumitru cojocaru" i cu alti cvlaviosi crcstini" biserica Sfintii Voievozi de pe
se judeca, la 7 octombric 1698, cu manästirea Cernica,
Calea Tirgovistii (astazi Calca Grivitei).
mahalagiii vecini socotesc Icamnele" pravälici, vafiind platita de eguboa= respectiva 10 talen
0 a patra categoric de nume de ncgustori erau acelea in legiturä cu locul lor de provenientä, cu orasul din care veniserä sprc a se aseza in Bucuresti. In accastä categoric intrau chiprovicenii, rufii, dirstorenii §i Pcntru chiprov icen i, ori-
ginari din Chiprovat i Cobilovat, vezi mai sus, capitolul referitor la populatia orasului. Rusii crau vechi negustori in Tara Románeascd. Sint amintiti inca in privilegiul vamal dat de Vlad Dracul la 8 septembrie 1439. Ii constatam apoi pe vremea lui Antonie-voda din Popesti (1669-1672), iar sub Brincovcanu aveau o biserica a lor in Bucuresti. De acest ultim fapt ne vorbeste o insemnare autograta din 17 august 1696 a lui Enache Vacarescu, inscmnare care arata cá binccunoscutul boier a cum-
pärat o cvanghelic si a dat-o de pomana la Besercaca Rusilor" pcntru pomenirea sa si a parintilor
pentru o pravkie pe care el o primisc de zestre, menul manastirii. Tot de lemn erau, bincinteles, tarabile" privalii mai mici, pcntru care se platea chirie mai putina. Dintr-un zapis inedit, din 10 mai 1749, aflam ca in runt) cc pentru o pravalic mire" de fapt, pcntru pamintul pc care sta pravalia se plätea o chirie anuala de 50 de talen, pcntru china altii privalii tarabi, cc iaste in dreptul prâválii cei mari, preste until", se &Idea numai 30. La 26 octombrie 1790, de Sfintul Dumitru, luind cu chiric Gheorghitii märgelarul doua tarabe cc sint innauntru in tirg", uncle tot el mai inainte merahirisise", adieil se indeletnicisc cu margeliiria, plateste pentru amindouil 80 de talen i anual. Tot de lemn crcdem ca eran si samarii" i cesimalele", iarasi un fcl de tarabe, pe cit se pare, fara ca sa putem insä, in stadiul actual al
cercetkilor, sa arkarn diferenta specifica blue
sal. Se pare ca Biserica Rusilor e totuna Cu Biserica Negustori, unde se afla azi evanghelia cu insemnarea
aceste trci tipuri de dughene. Din documente rezulta
lui Vadirescu. Bráilcnii crau negustori vcniti din
cunoscut in Tirgul Dinlauntru. 0 serie de documente inedite, din intervalul 1790-1793, amintcsc dc difc-
turci, greci, romani etc.; ei plateau, ca i brasovenii, tot pe temei de ruptoare", o suma raiaua &MI6.
cá samarii" erau grupati, formind un loe bine rite pravalii care se aflau in tirg innäuntru, supt 305
www.dacoromanica.ro
samari" (citeodata si forma: cia supt samara"). Privalide erau, in general, de aceeasi mirime. Sc stia dimcnsiunea tip, ached' lätimea ei la ulitä, de aceca intilnim atit de des in documente formula: un loe de adtca private. La 28 iulic 1627 Alexandru Coconut intareste manästirii Sf. Troita (Radu-Vodi), printr-un act inedit, pivnita lui Macavci, din Bucurest, si ca he pentru 12 praodlii". lar la 25 ianuaric
trainicc dc zid. In acte gisim acum mcntiunea daca privilia e de lemn sau de zid, ceca ce inainte nu se facea decit in mod exceptional. La 15 decembrie 1737, printr-un zapis inedit, Despa, fosta sotie a lui
1645, Constantin Cantacuzino, marele postelnic, cum-
lisat prin testament Mitropoliei o prilvalie de zid
tiara de la Duca ceausul i fratii acestuia, Dima
cu casa in dos in ingrldisul curtii de uluce". Procesul de inlocuirc a vechilor dughene, de lemn, prin constructii trainice, de zid, e relevat de hrisovul inedit
Enachi, o pivniti... Cu loe di doa privilii i alt loe di o private, lingä chiliile biséricii a popei
Stoica logofatul despre Doamna, vinde vel-clucerului
Stefanache trei privalii de lemn pe locul nostru, In lata Scaunclor". Iar la 1783, Nicolae biv-polcovnic
di o adeverinti, iarài inedita, el sotia sa Ana a
Mantai". Se pare ca dimensiunea era de trei metri cam un stinjen i jumitate la care se adauga grosimea peretilor. Asa cel putin rezulta din zapisul Cu data de 24 ianuarie 1671, prin care Gheorma, fiul lui Mihnea stegarul, vindc, impreunii cu rudele lui, mestcrului Stan croitoriul Tirilisca" i sotiei acestuia, Stefanici", 2 privalii in erg in Bucuresti", vccine cu privaliile Stoicai logofitul Ludescul". Insi si Sc stic cum merg... präviliile citim in zapis la fatä, despre ulitä stinjini 3 si 3 palme si au dat cu stinjinul Stefan logofitul, feciorul lui Leontic postelnicul". Intre martori, Costandin slugeariul", fiul lui Stoica Ludescul. Prin urmare, o prävalie, inclusiv grosimea peretilor avca o latime la until' de 3 metri si 32 centimetri, socotind cu stinjenul al lui Serban-Vodi aproapc contcmporan
din 9 martic 1754, prin care voievodul Constantin Cehan Racoviti hotäriste ce chirii urmeazä si ia Biserica Domneasci de la accia care au prävälii pc locul ei de pe ulita Boiangiilor, in mahalaua Sf. Gheorghe-Vechi. Si anume, de la priviliile cele vechi ce nu s-au strimutat piná acuma", au rimas tot asa, si in cite sase talen i jumitate pe an ; iar de la präviliile ce s-au preficut adici au fost inlocuite prin altele noi, de piatri cite talen opt",
(1,9665 m). In tirgul propriu-zis, in centrul comercial, priväliile
ap cum plitesc si altii cc-0 prefac priviliile".
erau foarte dese, una lingl alta ; citeodatt veneau pina aproapc de tot de lacasurile bisericesti, cum e cazul cu privOlia pe care Radul capitanul Bilcirescul" o vinde, la 28 ianuarie 1671, jupinului lorgäi starostea" ; ea venea lingä privaline Besearicii Grecilor, In rind in dond altarnlui", iar locul ci,
si de fiecare bute de vin pe care ar vinde-o in pivnitil
cite un leu. Pentru ca
adaugi hrisovul
mai
nainte Mate prdvelliile au fort de lemnu", plätind cite 6 talen i si jumitate. Dar unii din priviliasi citim mai departe s-au si indraznit de s-au preficut
peal/Mille, ficind
i
pivnite, Inca unii de zid", fari
stirea biscricii. Sc cuvine deci sa pliteasci mai mutt, O bucatä de vreme s-a mai construit amestecat, uncle privälii de lemn, altele de zid, pini cind, dupi incen-
diul din 1804, s-a hotarit, prin regulamentul din 14 septembric al accstui an, si nu se mai permita deck constructii de zid. Era aceasta si o masuri impotriva propagirii incendiilor, care pustiau, la
pini in bolovanii besearicii". Din accasti ingri-
intervale dese, orasul. Chiriile privilfilor au fost in general mari, i ele
midire a priväliitor s-a ajuns ca uncle lacasuri din centrul Bucurcstilor si fie imprejmuite de pretu-
au mers crescind. Pentru o privälie da mirgelärie,
tindeni, acoperitc, de uneori nici nu se mai vid, cum e cazul cu biserica Sf. Gheorghe-Vechi, sau de-abia se vid Biserica Doamnci.
Ranieri mirgelarul la 26 octombrie 1793 de Sfintul Dumitru 125 de talen i anual, cit &ideal altadata
Multe dintre pràvàlii erau asezate dcasupra pivnitelor in care se vindca vin, pivnite zidite si care aduccau un yank bun, intrccind adcseori pe accla al prOvaliilor de deasupra. Asa se explica de ce intr-o
serie de documente din veacurile al XV1I-lea si al XVIII-lea se citeaza in primul rind pivnita i apoi privaliile, cea dintii fiind clementul esential. Cind, la 20 martic 1655, printr-un zapis care da detalii asupra familici lui Radul logofitul Nästurel, tatal
doamnei Elina a lui NIatei Basarab, se vindc o proprictatc bucuresteanli ce apartinuse acestci fatnilii,
din Tirgu Dinlauntru, di supt samari", pliteste s-o cumperi de veci. Iar pentru dooao pravalii", di pacigerie" si o magazioarà dinnapoi, ce sint tot intr-un van", pläteste Dimitrie cipitanul la 23 aprilic 1791 de Sfintul Gheorghe 300 de talcri anual. Dupà 1829, cind, in urma Tratatului de la Adrianopol, care asigura libertatea comertului pe Dunirc i Marea Ncigra, afaccrile sporesc si negotul inflorestc, chiriile ajung la cifre remarcabile.
Din rindul negustorilor piiminteni din Bucurcsti se ridica un numar de 24 de fruntasi, alcituind, in
se specificä: o pivnitii cu 5 privilii, la ulita cea
a doua jumatate a secolului al XVIII-Ica, o adevärati aristocratic, bucurindu-se de privilegii fiscalc si trans-
mare" ; iar mai departe, in acelasi zapis: partea lui,
mitindu-si situatia in mod creditar, din tati in fiu.
junlitate de pivniti
Ni s-au plistrat mai multe hrisoave asupra Ion, dintrc
i,
dcasupra, doui privilii
jumatate".
Din prima jumatate
a
secolului al XVIII-lea,
prävallule de lemn incep si fie inlocuite prin
care unul, din 1 iunic 1803, de la Constantin Ipsi!anti. Domnul aratä ca acesti 24 negutitori pamintent" sint veche breasli sau cumpanic veche
306
www.dacoromanica.ro
a scaunului domnici-mele Bucurcsti" i ca ci au avut privileghiuri prin hrisoave i cartile domnilor de mai nainte vreme". Din rindurile lor se aleg cei
cel cu carticelele de provcrbc
cc ajuta, pe rind, pe starostea de negutatori" la judecati, socoteli si mczaturi cari stint trcbile
Regulamentului Organic, apar si alti negustori ambu-
obstiei". De aceca, sase dintrc dinsii situ scutiti complet de dan, iar ceilalti de dijmarit i vinar:ci li se mai scuteste la toti si cite o pivnita de fumarit, de caminarit, de vamd, de vin domnesc si de ortul vatasesc". Numele acestor 24 de negustori fruntasi sint scrise in condicele vistieriei, i starostcle nu Nate inlitura pe nici unul din ei ; drepturile lor lc moste-
cosuri sau recipiente atirnate de capetele unci cobilite purtate pe timen : sint ollenii. Vcniti din Oltenia,
nesc cei ce se vor trage dintr-acestia, ca sa nu
Alaturi de ei constatam, pe strazile orasului, o serie intreagi de alti negustori ambulanti: turd, bulgari, albanezi, care \rind braga, salep, alvita, dulciuri, inghetata etc. ; evrei, cumparatori de hainc vechi ;
lanti, de data accasta ducindu-si maría in dotia in special de pe Valca Jiului si a aflucntilor lui, ei poartä pina in cele mai indepartate colturi ale Bucurestilor marfa zarzavaturi, fructe, peste, pasari, iaurt, flori etc. pe care o iau, dis-de-dimineata,
de la angrosistii
daca nu sint urmasi, atunci se va aseza dintre alti negutatori cari vor fi destoinici". Hrisovul din 1803 e confirmat si de Caragea, la 3 mai 1813, si de Grigore Ghica, la 22 iulie 1824. Pe lingä negustorii stabili, cu pravalii fixe, incep
i
producatorii din Nata Marc.
armeni, vinzatori de covoare (vezi si fig. 194)
si de risnite de cafea ; tigani, umblind, cu caruciorul
tras de un magar, dupa fiare vechi" sau vinzind piepteni, albii, cioin i alte vegetalc, in timp cc
si apark spre sfirsitul
secolului al XVIII-Ica, si negustori ambulanti. Sint asa-zisii marcbilani - nu-
tigancilc umbla cu floricele", porumbielu fierbintc", levantica" si tot soiul de flori. Pe strazile Bucurestilor se tes necontcnit, de dimineati pini scara, accsti
mele e ruscsc care-si poarta marfa in carute cu cai, deplasindu-se usor la diferitele bilciuri i tirguri regionale. Ei insotesc i armatele straine in deplasarile accstora, furnizind soldatilor articolele de care au nevoie. in timpul rizboiului dintre rusi i austrieci de o parte, turci de cealalta, intilnim, la 8 februaric 1790, un marchitan cu niste marfa de Bécs", adica
negustori ambulanti de tot felul, cu strigatcle lor caracteristice. Alaturi de ei sint si meseriati amhugcamgii, recrutati mai ales dintre transilvaneni si in special dintre moti, apoi reparatori de butoaie si lanti
putini, purtind in sac ghiara" de tras in afara doagele I citeva fire de papura, dupa accca, cei cc pun
de Viena. in Bucuresti erau, pe atunci, o seamä de acesti marchitani care fäceau afaceri bune, profitind
supusi austrieci, apoi rusi, greci, de la o vreme insa si romini. La 28 martie 1808, divanul domnesc ia hotarirea sa scuteasca de vami pe acesti marchitani, cari aduc pe la polcuri ceale trebuincioase lucruri bauturi de la Rusia". inmultindu-se insa si fäcind o serioasa concurentä negustorilor stabili, cu pravalii,
invataturi, era un
Cind orasul incepe sá se intincla mult, in epoca
ràmîie isterisiti [lipsiti] de orinduiala neamului lor" ;
de starea de razboi. Multi dintre ei erau straini :
i
boccegiu.
coach noua la topor si spoitori de vase de amnia, specia-
litati tiginesti (coada la topor" i spoi tingiri") etc. Fig. 194
Scoarte de vinzare PC chciul Dimbovitci, aproape de Fiala (111.1.B.)
ei provoaca o plingere a acestora din urma care divan, care, la rindu-i, se adreseazi generalului-maior
Repninski, la 9 aprilie 1812. Divanul arata ca. au dat jalbä toti negustorii pietii ai acestei politii [adica
ai Bucurestilor] pentru marchitanii ce se negutatoresc co marfuri cu carute, cum ca, impotriva bunci rinduieli, de sinesi, pun carutele i deschid marfurile
pe dinaintca praväliilor lor", bagind totodata caii prin gradini si facind stricaciuni. Cer dcci sa fie obligati marchitanii, pentru alisverisul lor, sa gaseasci hanuri sau pravalii cu chiric
puic marfu-
rile". Termenul marchitan s-a pastrat pina astazi
in limba noastra, mai ales cu intelcsul dc ncgustor de maruntisuri. Tot negustori de maruntisuri, dar de un caractcr mixt, avind i dugheni in ora i umblind si pe la
sate, prin judge, au fost
nuImularii.
De la ei
si-a
luat numele o strada in Bucuresti, in raionul Tudor Vladimirescu. Au existat i boccegii", purtindu-si marfa tulpane, batiste, obiccte de podoaba, pinzarie si tot felul de maruntisuri intr-o boccea pe care o duceau in spinare. Faimosul Cilibi Moise, 307
www.dacoromanica.ro
Dura primul razboi mondial, o data cu inmultirca pictelor i Cu infiintarca dc magazine si in cartierele mai indepartate, numarul acestor ambulanti a scilzut in raport cu masa populatici ; scilderca in special
la oltcni s-a accentuat si mai mult dupa ccl de al doilea razboi mondial, cind noua organizarc a comertului dc stat a pus la indcmina locuitorilor prin capitalci tot soiul de produsc in fletare tarlier alimentare, aprozare, magazinek de piinc, carne, produse zaharoasc, produsc tchnicc si de metal etc. Totusi, unii din accsti negustori si mescriasi ambulanti mai subzista i acum. Comcrtul in Bucurcsti, ca in intrcaga tara, se face astazi pc baza rclatiilor de productie socialistc, cu cxcludcrca oriciirui intermediar intre producator i cumparator. E un comer; dc stat i cooperatist ; sectorul particular a ajuns disparent i se limitcaza aproapc numai la domcniul alimentar (produsc vindutc in picte de catre tärani). In 1963, cxistau in Bucurcsti 4.816 unitati comercialc dc stat, i numarul lor creste continuu. Trebuiesc relcvatc in special magazinele noi deschisc in blocurile recent construite ; de mari dimcnsiuni, clegantc, bine utilatc i incadrate cu personal de specialitatc,
ele constituie o mindric a orasului si a comertului socialist (vezi fig. 195) ; ca excmplu, citam maga-
zinul Caminul" din Piata Amzci, pcntru mobilier si covoarc, alimcntarcic din bulcvardul Gh. Ghcorghiu-Dej, Bulcvardul Bucurestii-Noi, Soseaua Stefan cel Marc, magazinul Polar" pentru produse conser-
vatc prin frig etc. in ultimii ani s-a introdus sistcmul magazinelor cu autoservirc la inccput, la cele alimentare, apoi, fatä de intcresul aratat de public, si la altc categorii. S-a inmultit numarul magazinelor genera/e; Bucurestii dispun azi dc cinci asemenca magazine, dintrc care trci sint deschisc si duminica. O categoric aparte, nou.i, o formeaza magazinele Romarta", undc se desfac marfuri de calitatc superioarä, prccum si obiectc de arta. Tot noi sint magazincle Gostat", care dcsfac produsele alimentare ale gospodariilor dc stat. In general, tendinta e sprc
specializarc, sprc magazine mi un profil din ce in cc mai precis. Ca o urmare a cresterii nivelului general
de trai al populatici, desfacerea marfurilor cunoaste
o cresterc continua. in raport Cu anul 1959, s-au vindut in Bucurcsti, in 1961, cu 84,2% mai multa cu 73% mai multe tesaturi de link cu mai bine de 54% mai multa incaltaminte, cu 39,5% mai multe m'alud de matase.
ccau, au cxistat, de timpuriu, in Bucurcsti, banuri. Erau cladiri in forma de patrulatcr, cu ziduri groasc, marginind o curte intcrioaril, in care intrai printr-o singura poarta, cu canaturi grelc, cc se inchidcau si se za.oreau in timpul noptii. Semanau deci, sub raportul infati§arii, cu complexul de chilii cc inchidea biserict, intr-o scama din manastirik noastre sau in manästirile catolicc. Corespunzatoarc chiliilor erau, la hanuri, pravaliile ; situate la partcr, cu fcrestrcle spre curte, ele avcau fiecare, dedesubt, cite o pivnita boltita,
undc se depozitau märfurile, iar deasupra, la ctaj, o odaie de locuit, iariii cu ferestrelc spre curte. Un dublu pridvor, suprapus, cu coloanc si arcade, da ocol clacii-
rii, ctajul fiind legat cu parterul i cu curtca prin dota scari late, dc lemn, cc raspundeau in cite un foisor. Privit dinafara, hanul avea un aspect de cetate, Cu ziduri groase i inalte, fari fercstre exterioare, putind rezista, la vreme de ncvoie, unui atac. Si, intr-adevar, in epocile de nesiguranti, de tulburari, aici se stringeau o parte din locuitorii orasului §i-§i puneau la adapost lucrurile mai dc pret. Asa s-a intimplat, dc pildä, in scptcmbrie 1716, cind, potrivit afirmatici contemporanului Del Chiaro, unii dintrc bucuresteni, temindu-se ca vin tatarii, si-au paräsit caselc si s-au adapostit in clIanul SerbanVoda., in dianul Sf. Gheorghe. i manastirea Cotroceni". Cuvintul han este de origine persana, ajuns la noi prin turci, i inscamni casa de gazduit i ospatat calatorii contra plata. El a patruns in bimba noastra probabil in veacul al XVI-lea, o data cu accentuarca dominatici politice si cconomicc turccsti, o data cu intensificarea relatiilor comerciale Cu orasele de substapinirca otomana. Cum se vor fi numit mai inainte hanurilc nu §tim.
Cea mai vechc ~Pum despre ck o gasim la calatorul turc Evlia Celebi, care vizitcazi Bucurestii
in doua rinduri, o data in 1659, si alta data sub Radu Leon, in 1666. El spunc ca orasul are in total
7 hanuri de negustori" si, pe deasupra, si o casa de musafiri pcntru turci, un caravanserai ca un han", incapator, cu 50 dc camcre, grä dina, o mica moschce si, Irpita de cl, o baic. Un document din 1673, mai 14 amintestc de nistc case si hanuri" ridicatc de Manole' zaraful inainte de domnia lui Antonie-vodi din Popesti (1669-1672) pe un loc, fost al lui Miroslav vistierul, linga biscrica SI. Gheorghe. $crban Cantacuzino (1678-1688) ridica, spre sfirsitul domniei
sale, marcle han cc-i va punta numcle, pe locul actualei Banci Nationale, iar urmasul su, Constantin Brincoveanu, face unul similar acolo undc astazi se inalta Palatul Postci centrale. De la Brincoveanu inaintc tirilc desprc hanuri se inmultesc considerabil. Mcntionam dintrc ele pe accea data de consuitil Frantei in Levant, Charles de Pcyssonel (1727-1790),
I-IANURI
care a vizitat Pentru gäzduirea negustorilor straini sau dinafara orasului al caror numar sporea continuu pcntru pastrarca marfurilor lor, pina cc le desfä-
i
;arde noastre in 1753. El spune
Bucurcstii sint un oras mare si frumos, foarte populat ; numara mai mult de 120.000 dc locuitori" ; exista aici mai ales 5 hanuri minunate, ocupate de
308
www.dacoromanica.ro
.
1
II
,
Lt
,
I
-
Fig. 195
Magazinul Comaliincin din Bd. Maghcru. (S)
cuzino si Constantin Brincoveanu, dc inaltii icrarhi Filarct, Avramie i Ioanichie de Stavropoleos, de
negustori bogati, la care se gasesc tot felul de marfuri
din toate Odle lumii comerciale". Dionisie Fotino, care-si scrie opera, Istoria vechii Dacii, spre sfirsitul domniei lui vocia Caragea, in 1815-1818, arata ca existau in Bucuresti, la acea data, 8 hanuri mari, cu biserici, 7 hanuri mari, fara biscrici, si 28 de hanuri mici ; in total, 43; nu di numele insa deck la cele mari. Ionescu-Gion cunoastc
36, cu numele respectiv, i afirma ca mai erau si altele. Iar George Potra, care a consacrat, in 1943, un studiu special hanurilor bucurestene, enumera' 64, plus alte 5 spre marginea orasului, hanuri tirine§ti.
C5ci in afara de hanurilc mari, de zid, cu aspect infatisator, au mai fost, din capul locului i pini la inceputul secolului al XX-lea, o seama de hanuri mici, de fapt circiumi, cu o salä mare si citeva offal pentru drumeti si cu soproane I o curte vasta pcntru cal
si acute. Socotindu-le si pe acestea, numarul
hanurilor bucurestene, vcchi i noi, apropie suta. Dintrc toatc acestea insa numai vreo doua duzini s-au bucurat de notorietate. In general, hanurile erau numite dupi proprictarul respectiv, fie cel initial, care le zidise, fie unul din cei ulteriori manastire, boier, negustor, hangiu In stapinirea caruia ajunsesc. In aceasta categoric infra marca majoritate a hanurilor bucurestenc, inccpind cu acelea ridicate de voievozii Serban Canta-
boierii din neamurile Golcscu, Crctulescu, Balaccanu,
Gradisteanu, Herisescu etc., si terminind cu accica ale oamenilor de afaceri
banchcri sau ncgustori
Zamfir, Manuc, Pappasoglu, Hillel, si ale hangiilor de mescrie: hanul lui Tinase, al lui Voica, al lui Beasca, al lui Raducanu etc. Uneori hanul era designat nu prin numele proprictarului, ci prin porecla acestuia. E cazul co Hanul Injugd-Urs" (Juga Urs") din mahalaua Scaunclor, apartinind lui Dumitrache Sarateanu, al carui parinte, vistierul Dinu, om de o putere herculeana, prinsese, in paclure zice-se ursul carc-i sfisiase un bou si Il injugase in locul accstuia la carul co lemne, intrind astfel in sat. De asemenea, cazul cu Hanul Urld-n Sir?", de pe Calea Serban-Voda, In apropierea ulitei Bazaca, han al drui stapin avca, se vede, obiceiul de a urla. Cam, in sfirsit, Hand Dracani", in mahalaua cu acelasi numc (vezi mai jos, p. 363), han a carui infatisarc a inspirat unul din desenele lui Richard Canisius. Uncle hanuri erau numite dupa culoarea in care fusesera spoitc zidurilc: astfel Hand Rota", construit dupa 1798 data la care se parceleaza si se vindc terenul Curtii Vechi pc o parcela cumparati de vornicul Golcscu, in coltul format de actualele strazi Sclari si 30 Decembrie (pe atunci Podul Curtea Vechc). Alaturi de han si numita dupa el, a mai fost, pe Podul Curtca Veche
www.dacoromanica.ro
309
Inca o parcela de teren cumparata de vornicul Golescu
vi pe care a vindut-o, cu pret urcat, in 1851, Zoe Golcscu, mama celor patru frati, revolutionarii de la 1848. Asa se explicä de ce se vorbeste simultan in perioada 1848-1851 de Hanul Rosu" and ca tcren viran, cind ca cladire, ca han in fiinta. Un alt han ro,ru a mai fost, in secolul al XIX-Ica, si peste drum de Baratie" : asa ne spunc istoriograful Bucurestilor, locotenent-colonclul Pappasoglu. Putin mai jos
de primul han rovu, pe acelasi Pod al Curtii Vechi,
dar pc partea dreapta cum mergeai spre Biserica Domneasca, era Hand Verde", constatat documentar in 1852. Au existat i douà Hanuri Ga'Gene",
unul in centru, de care vorbeste ca de un sói de capcanä" (espèce de guet-apens") cälätorul francez Ch. Doussault, in 1854, vi altul la coltul dintre actualcle Bulevarde 1 Mai vi Banul Manta. Cladirea acestuia din urma, modificata, modernizatk se poate vedea
i
astazi.
Uncle hanuri, ca vi uncle biserici vi puturi se nu-
meau dupä cite un element exterior, dupi copaci, de pit& ; asa a fost vestitul Hanul cu Tei", in inima tirgului, intrc ulitele Lipseani i Blanari ; citeva din
pravaliile lui, insirate de o parte si de alta a unui pasaj central, prin mijlocul hanului azi strada Hanul Cu Tei sint inca in fiinta. In sfirsit, numelc ahora
era determinat de faptul cl se construiscra mai dc curind, mai in urma ahora. In accasta categoric intra Hanul Noe dc pc Podul Tirgului dc Afarä, mcntionat in planul lui Borroczyn (1852). Pcntru
uncle hanuri mai de margine, at prcturi icftine, s-a intrcbuintat vi numirea ardeleneasca de fagaclau",
din ungarul fogado, avind exact acclasi inteles. Cel
mai cunoscut a fost fagadaul din strada Romana colt cu Tcilor (azi Mihai Eminescu colt cu Galati). N-au lipsit nici hinisoare", hanuri mici. Ni s-a pastrat actul inedit, din 7 august 1785, prin care un anume Vasilc arata ca are un hanisor din susul morii" manästirii Radu-Vodk in mahalaoa Gorganului". lar mitropolitul Filarct, in testamentul sau
diata" sa, aminteste nu numai de hanul dc pc Podul Mogovoaici, de lingä cismcaua din dreptul caselor dumncalui banului Ghica", han ncterminat la acea data si pc locul cäruia se va inalta mai tirziu Tcatrul National, dar si de hanisorul ce-1 avcm pe Podul Tirgului dc Mara, de lingä Sfintul Ghcorghe cel Nou".
ruri, in 1844, in privälia nr. 13, si rom de Jamaica, in 1846, in pravalia nr. 6 de fierärie (importata din Anglia, in 1855), de tutun i tigari de foi, de bacanie (a lui Gheorghe Assan si Martinovici, cei cu moara) ; tot aici vi-au avut sediul, pe la mijlocul secolului al XIX-lea, bancherii vremii nu degeaba in locul lor s-a instalat, mai tirziu, Banca Nationala apoi Tipografia statului (intrc 1869 si 1883), ba chiar si un pension cu patru clase, al unuia Stefan Caliva, in 1843, i, in acelasi an culmea un camin dc
fete sarace, de care se ingrijea Elisabeta Stirbey, sotia vel-vornicului. Cladirea hanului, refacuta reparatä, a tinut pinä in 1883, cind a fost rasa spre a se clädi, in locu-i, palatul Bancii Nationale a Românici.
Constantin Brincoveanu a ridicat doua hanuri mad unul care i-a purtat numele, pe local confiscat de la adversarul sat', Constantin Baläceanu, cazut in lupta de la Zärnesti, loe unde se afla astazi Palatul Postei centralc, i celalalt in jurul bisericii Sf. Gheorghe-Nou. Primul a fost construit in ultimul deceniu al secolului al XVII-lea, dupi 1692, 'a fost marit de patriarhul Avramie al Ierusalimului, intre 1780 1787, si a durat pina in preajma Unirii Principatelor ; in 1852 e mentionati aici o pravalie, a manusarului la modä Carol Haniger ; o bunä parte a hanului era insä ruinatä de la focul cel mare din 1847, izbucnit
chiar in coastä, la casa Drugänescu, dc pe Ulita Frantuzeasca (azi 30 Decembrie). In, 1870 hanul nu mai exista, iar tercnul lui se inchiria dc catre primaric diferitilor amatori. Pe accst tcrcn s-a instalat Circul 1 Iiittemann, apoi faimosul Suhr, unde s-au dat 4i rcprezentatii de tcatru (1877) si s-au tinut i intruniri publice de caracter politic. In jurul biscricii SI. Ghcorghe exista mai demult, din timpul lui Antonie-vocla din Popesti (1669-1672), un han Cu un singur rind de bolte", adica farä etaj, facut cu cheltuiala lui Panaiotache Nicusios, marele
dragoman al imparatici turcesti. Brincoveanu marestc, adäugind cu multa nevointa i cu mare cheltuialr dupil cum nc spunc cronicarul Radu un al doilea rind dc chilii foarte bum Greceanu boltite" peste cele dintii ; lucrarea, inceputi in 1695,
s-a tcrminat, impreunä cu cascle patriarhicesti si cu cele egumenesti, in vara lui 1698. Hanul era de
Am arätat (vezi mai sus, p. 79) cum a ridicat
mari proportii ; avea, se pare, 200 de incaperi pea.välii, odäi si pivnite-depozite in total ; aici tineau, de preferinta, marfurile negustorii angrosisti
Serban Cantacuzino, pc tcrenuri cumparate de la
sau toptangiii", cum se spunea atunci, cei care
eel mai mare si mai han pe care 1-a däruit
vindeau cu toptanul", spre deoscbirc de dctailisti, care vindeau cu paralicul". Si acest han a avut de pätimit de pe urma incendiilor ; a ars o data la 28 august 1804, cind s-au prefacut in scrum marfurile multor brasoveni" ; a ars a doua °aril in 1847, o data* cu marfurile a o seama de toptangii". Tot pe vremea lui Brincoveanu mai erau in Bucuresti
difcriti, celebrul sit/ han
cunoscut din Bucuresti apoi ctitoriei sale,
mänastirii Cotroceni.
Strazii
Lipscani, inainte de a i se spune asa, i s-a zis ulita care duce la uHanul lui Serban-Voda»" si mai inainte
fusese ulita mare de la Tirgul de Sus". Acest han, care avea i o biserica in cuprinsul lui, a ars in doua rinduri, in 1704, sub Brincovcanu, si a doua ()ark dupa exact o suta de ani, in 1804. A adipostit tot soiul de pravalii, de lipscanie, de bauturi spirtoase licheu-
Ito
o serie de hanuri doveditc documentar si altcle dcsprc
care n-avem marturii serse. Din prima categoric fac parte hanurile Stancescu i Filipescu ; din cea
www.dacoromanica.ro
de-a doua, hanurile Grecilor", Zlatari", ,,Sf. loan cel Marc" si Mihai-Vocla". Despre Hanul Stancescu", pomenit, la plural, intr-o hotarnica din 1710,
sub forma hanurile lui lane Stancescur, ni s-a pastrat un act inedit din 21 martie 1715, prin care tiul lui lane, erban, vinde mitropolitului Anthim Ivireanul, cu 1.350 de talen, o pimnitä de piiatra cu prävälii deasupra pimnitii si Cu hanul din dosul pimnitii, care pimnita iaste in Ulita cea Marc". erban adauga in act amanuntul ca accasta pimnita si han le-au cumparat si le-au facut parintii miei,
pe un teren (limit de serdarul Grigore Greccanul, si biserica sa, o podoabil a Bucurestilor. Din veniturile hanului si ale casei cu pivnita si circiuma, cladite de acelasi, se va plati, potrivit intaririi patriarhicesti
inedite din martie 1735, leafa invatitorului de la scoala de obste" din oraselul Ostanita", din Epir,
dupa cum o dovedesc si zapisele cealc vechi". Actul,
in Balcani, locul de nastere al lui Ioanichie, iar restul va merge la mänästirea Pogonianei, din vecinatatea Ostanitei, la care fusese inchinata ca mctoh ctitoria bucuresteanä. Cam din acccasi vreme dateaza, dupii toate probabilitatile, i hanul Cretulescu", din jurul frumoasei biscrici ridicate in 1722 de ginerele domnesc
coroborat cu hotarnica din 1710, ne aratä ca Hanuj lui Stancescu", avind pivnita i pravalii in fatä,
vel-logoatul Iordache Cretulcscu (vezi fig. 196) ; urmeaza Hanul Colter, zidit in 1746, poate pe locul
era pe actuala Stradä Lipscani, cam in drcptul bisericii
unuia mai vcchi, la coltul din jos, dinspre
Sf. Nicolae-$elari. Hanul Filipescu, situat la coltul format de Podul Mogosoaiei Cu Ulita cea Mare, adic5, ziccm azi, la coltul Cali Victoriei cu Strada Lipscani, in fata Magazinului Victoria" si a Militiei Capitalei, fusese construit de Constantin Capitanul Filipescul, deci inainte de septembrie 1696, data la care acesta inccteaza din viata. Hanul, refacut,
format de actualul Bulevard 1848 pe atunci tilita Coltei Cu Strada Doamnei. Tot din prima jumatate a secolului al XVIII-Ica exista i Hanul lui
a durat pina in a doua jumatate a secolului al XIX-lea.
In 1852, unul din negustorii de aici, loan Lupu, anunta ca are de vinzare, cu lada sau cu sticla, la pretul cel mai cuviincios", borvis curat de Borscc",
adus de el insusi chiar din isvorul lui", ca in tiecare saptämina primeste un transport nou ; iar i
in 1853, florarul M. Pohr vestea clientela ca a sosit tocmai de la Brasov cu o bogata colectiune de plante ornamcntalc: camelii, hortensii, garoafc", pe care o vindc in noul «Han Filipcscu »". Crcdem ca in acceasi epoca brincoveneasca, datind probabil mai dinainte, au existat si Hanul Grecilor", in jurul biscricii cu acclasi numc han cumpirat la licitatie, in 1882, pe 798.000 lei aur, de Societatea de asigurari Dacia-Romania", care si-a cládit secliul pe locul lui (aci a functionat pinä nu de mult Conservatorul) apoi hanul Zlatari, inconjurind lacastil ridicat de breasla aurarilor i argintarilor, i servind, pe v remelt lit i Mavrogheni (1786-1790), drept tophanea" sao arsenal, Harm! Sf. loan cc! Marc", in juril I vcchii ctitorii a lui Andrei Visticrul, pe locul ocupat azi
de sediul central al C.E.C.-ului (Insta Casa de depuneri), i Hanul Mihai-Vodr, pc linga ctitoria viteazului voievod. N-avem documente care sa ateste existcnta Ion atunci, dar faptul rczulta pe dc o parte din
afirmatia lui Evlia Celebi, care citeaza 7 hanuri in Bucuresti la 1666, intr-o vrcme cind nu cxistau acclea ale lui Serban Cantacuzino si Constantin Brincoveanu, nici hanurilc Stancescului i Filipescului, pe de alta parte din imprejurarca ca sus-amintitele lacasuri crau printre cele vcchi ale orasului. Dupa Brincoveanu i ca o consecinta a dezvoltarii
Zamfir", si anume, cel din Ulita cea Mare, in Margelari" cum aratä un document din 10 iulie
adica din actualii Lipscani. Caci pe linga acest Han al lui Zamtir", ridicat poate de Zamfir, 1736
starostea cel &Actin", mai exista un al doilca cu acenume, linga manästirea Sarindar, pe locul actualei Case a ostirii ; distrus de marcle foc din 1804,
el va fi refacut, potrivit actului din 25 noiembric acest an, de catre doi negustori, chi Athanasic si Radul Stan", care urmeaza sa construiasca 30 de pravälii dc o parte si de alta a unui pasaj central, asa cum se va face mai tirziu, in 1833, la Hanul cu Tei". Din hanurilc ridicate in a doua jumatate a sccolului al XVIII-lea, semnalam pe accla al lui Avramic, patriarhul Icrusalimului ; era situat la poalcle Deatului Mitropoliei ; inscriptia de fundatie, in versuri grecesti, a acestui panlodobeion (han) da data 1 scptembrie 1781. Semnalim de asemenea hanurile lui Filaret, mitropolitul Tarii Romanesti: unul, mai
mare, pe Podul Mogosoaiei, pe local ocupat ma i tirziu, dupa ruinarca cladirii hanului, de 'Fcatrul National ; altul, mai mic, un hanisor", pc Podo I Tirgului de Mara, lingá biscrica Sf. Gheorghe-Noti. Planurile Bucurestilor, alcatuite de ofiterii austricci Ernst si Puree!, arata, printrc hanurilc insemnate
sau, dupa cxprcsia lor, printrc cascle de dcpozitat marfuri" (Vaaren Niderlaags Hiinsser oder Haan"),
in 1789, si pc cele numitc Popasu" i Warlam". Primul era hanul ridicat intre 1784 si 1789 de Hagi Dumitrachc Pappasoglu, tatal istoriografului ; se afla la coltul dinspre miazazi al actualei strazi Decebal co Calea Mosilor ; a ars in 1847, dud cu focul cc! mane. Cel de-al doilea se gasca pe malul clrept al Dimbovitci, lingá manastirca SI. Ecaterina ; nu stim
Stavropolei (Siarropokos, in greceste) zidestc cu putin
and a fost zidit, nici de cine, poate de until din membrii familiei boieresti, din care fäcea parte i paharnicul Varlaam, casatorit Cu O nepoatä a voievodului Nicolac Mavrogheni. Mai existau, la fincle sccolului al XVIII-
inainte de 1724 un han
pomenit intr-un act din
lea, doui hanuri pe Podul Mogosoaici, mai putin
iar dupd :meta face, linga han,
cunoscute: until Hanul Sutulestilor", constatat docu-
vietii comerciale, numarul hanurilor se inmulteste considerabil. Chir Ioanichie, viitorul mitropolit al 1 iunie al acestui an
www.dacoromanica.ro
311
I
71(fr,
I
I
y
t
141
r?Irw
I
I° 1.
4
I s'
1
I
.
_
t
.
r
A
"VP"
Fig. 196
Imobilul Crctulcscu, p calca Victorici, Inainte Ic tiariniarc ; rcprczcnta nona forma a rechiului han. (M.1.B.)
mentar, printr-un act inedit, la 26 iunie 1802; el a apartinut mai intii lui Alihail Sutu, apoi beizadelci Grigore Sutu. .Celalalt, in mahalaua Popii Cozma, apartinea bis' -vel vornicului Dumitrasco Racovita, care-1 da, la 3 iulie 1809, mänastirii Snagov, primind
in schimb 536 dc stinjeni de mosie la Sinesti. Alai era hanul de la manistirca Doamnei BIlasa i poatc, dincoacc dc Dimbovita, si Hanul lui Tanase",
mentionat intr-un act din 1804; accsta din urma era la coltul ulitei Curtca Vechc Cu Podul Calitci,
mahalale cu accleasi nume ca ale hanurilor; minus mentiunea hanului. Citam : mahalaua Sf. GheorghcNou i malaalaua Ilanul Sf. Gheorghc-Nou", mahalaua Zlitarilor i mahalaua Hanul Zlatarilor", mahalaua Coltea si mahalaua Hanul Coltei". Prima jumitate a veacului al XIX-lea inseamni epoca de culminare, sub raportul numärului, a hanurilor bucurestcne. Ele sint acum foarte dese ; centrul orasului e literalmente intesat. Pe scurta portiune a Podului Mogosoaiei, cuprinsi intre actuala strada 30 Decembrie i Bulevardul Republicii, se aflau numai pe partca dreapti, cum mergeai spre Capul Podului, sase hanuri, i anumc, Hand Conslanlin-
exact peste drum deci de Hanul Rosu" ; azi, pe locul
Vade, Hand Z/dlari", Hantd Filipescu", tustrelc
lui e Bcriria Potcoava", iar pe locul Hanului
amintitc mai inaintc, apoi Hann/ Chnpinencii", intre
Rosu", Restaurantul Dimbovita".
Pasajelc Villacros i Macca, Hanul Casiripaiei" pe portiunea dintre Pasajul Macca si Strada Doamnci, si Hantd Grcceanu", numit mai tirziu, prin 1840, si Hand Dan", dupi noul proprietar ; acest de-al sase-
Hanurile capitasera atita importanp, inch, la finele sccolului al XVIII-lea, elc dau numele lor la nu mai putin dc zece din cele nouilzcci i doui de mahalalc
bucurcstene, toatc zece in Plasa Tirgului, adici in centrul comercial al orasului. Catagrafia din 1798 mentioncaza in aceasti plasa mahalaua Hanul Sf.
Gheorghe-Nou", Coltei, Scrban-Vodä, Stavropolcos, Grccilor, Sf. Ioan cel Marc, Zlatarilor, --Constantin-Voda, Filipescului i lui Zamfir. Credem ca, in rcalitatc, acestc hanuri constituiau ele eittgure,
cu numcrosii ncgustori din cuprinsul lor,
serios impui, mahalalelc respective. Dovadi e faptul ca', in acelasi timp, exista, in catagrafia amintitä, si 312
lea han ocupa patrulatcrul format de Strada Doamnci, Podul Mogosoaiei i strada Biscrica Doamnci, acolo undc astizi se aflä Magazinul Confectia". in accasta cpocä de culminare, si anume, in anul 1808, se construieste pe partea dinspre Dimbovita a ulitei Curtea Veche,
chiar in incinta resedintei domnesti de odinioarä, unul din hanurile vestitc ale Bucurcstilor, Hand lui Manta". Cel care-lconstruietc, foartc bogatul armcan Emanuel Alirzaian, cunoscut mai ales sub numele de Manuc-bei, izbutisc si fie in excelente relatii atit cu
www.dacoromanica.ro
11111W
\
, _
....
II)
. ... ... vA.
.
rf '
,..
_..._ --.1.. ...,.--................_
,-
P.-
7
1!
1
i
1
i
i I A.
i v il
_ 11:1i
:
i
/, I -
1
1
1
1
i
o
)
4
,
a
N
Z.
3
-1
4
.1.
II c,
E
-5 ,:.
.,
.t
4
....
..,
....
41 .4
...
cs.
e
i:::
ro;-
. ... .44 Lo
d ,...
811 - ,... 4.-sa
.,E su..... .. .
14 E .....;
.5 ., a. et .
0.2 .....
rs C
= <, 'C., t C.1 U
o <4
bl
"S' ,-, AO ..;
,r3 ...
to o
....,'C o
o.
E t.::
u= ei 7:3 .O... 5-
el
.....
'O
.1 .7. u u. .... 'O O
...
uu
T, Y=
^ u.
... es
O
.E
r..." c .:-... 44 ,4
= , t....
o
to u
www.dacoromanica.ro
turcii, cit
in timpul rizboiului
din
apartinind cunoscutului banchcr, in Plata Sf. Ghcor-
1806-1812 a adus servicii apreciabile i bine rasplätire ambelor pärti ; in hanul lui s-au purtat de altfel
ghe, si Hanul Creldescu", pe Podul Mogosoaici, in jurul biscricii. Ele nu mentioncazi, in aceasta categoric, si Hanul Golescu" de pe fostul Pod al
i
cu rusii ;
tratative diplomaticc. Hanul lui Alanuc", dcscris in mai multe rinduri si infitisat in stampelc ariistilordesenatori francezi M. Bouquet (1841) si D. Lancelot (1860), se alcatuia dintr-o clidire in forma de patrulater, cu pivnitc i subsol, partcr §i ctaj, avind in
mijlocul ci o vasta curte, in carc trägcau trisurile cirutele. Un cerdac-galeric, märginit de stilpi uniti prin arcade trilobate, &idea ocol atit partcrului, cit i ctajului ; urcai pe doua sari de lemn care dadeau in foisoare cc-si faccau fatä ; acoperisul, de olane, se termina printr-o streasina lata. Hanul avca numcroase privälii ; la parter stateau cilatorii in trecere, iar la etaj, cei care ramincau mai multi vreme. Cirutele mari brasovencsti i chervancle care vencau de
la sud dc Dunare aduccau aici tot soiul de marfa. In curtca si in galcriile hanului vcdeai o remarcabila amestecaturä de tipuri si costume, negustori sositi de pretutindeni, chirigii, oriseni, clerici, tärani, femei galante, tigani, miscindu-se care incotro, discutind, tocmindu-sc, bätind palma, certindu-se. Zgomotul nu se potolea decit tirziu de tot, si cei care doreau sa se odihncascä trebuiau sä-si caute alt han, mai retras, mai linistit, asa cum au facut misionarii scotieni Andrew Bonar si Robert Mc Cheyne, in 1839. In pravalii se gascau märfuri variate si, adcsca, rarc. In 1843, negustortil Anton Vitncr anunta prin gazeta timpului Vestitord romdnesc ca a adus dc la Paris si
Londra" tot felul de parfumuri de cele mai
bune". in 1846 turcul Hagi Ali aducea la cunostinta
tuturor doritorilor de a-1 cinsti co venirca lor" Ca a sosit de la Anadol", adica din Anatolia, aducind covoare frumoase i trainice" i chilimuri frumoasc",
cu pret cuviincios". Iar in 1848 constatam ca in camera 33 a hanului exista si un birou de talmicit acte, din once limbi, tinut de un Constantin Stefanide. Locuiau aici i doctori, cum era, in 1843, accl I.N. Auerbach, care practipluise" (practicase) mai inainte medicina la Alba-Julia i acum stätca la dispozitia tuturor pätimasilor", adicä bolnavilor, in camera 22 de la catul al doilea", spre a le da deplinul ajutorul doftoricesc" ; pc cei säraci ii ingrijea Ora nici o platä" in ficcarc zi de la 1 1/2 pini la 3 ccasuri evropinesti". Hanul aducca in 1858-1859
un venit anual de 69.420 lei, ceca cc era o sumí remarcabila. Transformat si reparat prin 1873, schimbindu-si si numcle in Hotel Dacia", Hanul lui Mantic" exista i astazi, in gura Pietii" Unirea in sala cca mare a hotelului azi desfiintatä s-au
tinut multe intruniri politice, intrc altele, intrunirile
din epoca neutralitätii (1914-1916), cind au luat cuvintul cerind intrarea in rizboi, alaturi de Tripla
Calicilor, lingi casa Golestilor, in spatele Spitalului Brincovenesc, han pe carc cälätorul gcrman \V. Dcrblich ml compara, in 1859, cu un bazar oriental"
din cauza comertului lui atit de pcstrit si de vioi". Am gash in «Ham,' Golcscu» scric Dcrblich aproapc 50 de privälioare, dire rcprezentau mate ramurilc posibilc dc industrie si comcrt. Aici gilsesti halvagii lingà giuvacrgii ; intr-o cbambre garnie c atclicrul unui croitor ; in camera invccinata este un
comert de jocuri [de norocl foarte ccrcctat. Si in vrcme ce o modistä «vacantä» [fira lucro] subinchiriazä paturile sale guvernantelor Ora post, un macclar di adipost ospitalicr in camcrcle sale unei intreprinderi de curätat haincle lustruite. Tutungcrii, circiumi de vin, de vin ars Irachiu] si cafenele rar lipscsc in hanuri. Un artist culinar... face cornett cu pcpcni, Cu conserve de patligele rosii i cu carne fripti la
gritar." Preturile sint modestc, dcci nu se pot ccrc nici farfurii, nici cutitc sau furculite". Hanul Golescu, ruinat, a dispärut in 1890, construindu-se in locul lui imobilul Nircschcr. Aläturi de accste hanuri mari crau o sumcdenie altelc mijlocii si mici. in prcajma fostci bäi a Curtii
Vcchi e pomenit, in 1832, Hand /id Naum", iar aproapc de ulita Boiangiilor se afla Hanu 1ni Piper";
el a ars in focul ccl marc din 28 august 1804, care a dcvastat o bun:A parte a BucurcOlor. Pe linga Piata Sf. Ghcorghc (azi Piata 1848) era Hand lui (Write)", accla al lui loan Made" §i Hand Bdldcea'mini"; pc Blanari, in apropicrca pietc.i, Hand Simeon Arndutu"; in lap lui s-a cladit, in 1833, Hand cuTei. in Sclari, pe lingi Hanul lui Zamfir", sc afla Hand BdItdretu"; linga Hanul lui Pappasoglu" era accla al lui Cazoti", lar lingii biscrica Sf. Dumitru, inchinatä metoh Episcopici Buzaului, era hand acestei episcopii.
Nu departe de podul"
Gorganului venca in 1830 Hand Cesmegiului", iar lingi foisorul de foc de atunci un Han al Mdfulstirii Cotroceni". Alai putin informati sintem asupra hanului
suditului rus Mustakov", han care a ars in 1811 poate a fost pe acelasi loc cu Hand Suditulni", amintit in 1840, dincolo dc Baricra Alindritului. Dintre poduri", accla al Mogosoaici avca cele mai multe hanuri ; am pomenit mai inaintc o serie intreaga ; adäugam aici Hanul Damari", pe locul
viitorului fiend de Francc", Hand Afercur pe locul imobilului fostei Societati Imobiliara", in lata Palatului Tclefoanelor, Hand de la Cismeam Rofie" la intretaierea cu vechca ulitä a Fintinii, azi strada Nuferi,
i Hand Trdsnii", linga casa lui Scarlat
intelegere, pentru eliberarea Transilvaniei, Niculae Filipescu, Take Ioncscu, Delavrancea si Octavian Goga.
Filipescu. La Capul Podului se afla Hand Alocan,,", in lata cäruia se tinca tirg de cai, apoi, peste drum,
Planul tiparit al lui 13orroczyn, din 1852, ca si
Hand Id Irancin Gberasim" i, ceva mai sus, pc
acela al lui Jung, din 1856, arata, intrc cele zcce
locul gradinii din lata fostului Palat Sturza si a partii
hanuri de capetenie" ale orasului, Hanul Hil/e1",
vecine din Plata Victorici, Hand lui Niculcea"
www.dacoromanica.ro
313
därimat in 1897). Pe Podul Tirgului de Mara se gasea Hanul manästirii Cera/ca", in fata Bisericii cu Sfinti, apoi Hanul sardarului Riducanu Tira)", in preajma mahalalei armenesti, si, mai sus, pe partea stinga, dupa strada Zece Mese, Hand Pitesieanului".
poartä i fära ferestre la stradä. Acum incep si se faca pravälii i spre uliçá, incep a se sparge ferestrc in zidul gros ; nu mai este paza strasnica i fereala de altadata.
La inceputul podului Beilicului, pe !raga biserica Sf. loan, era Hanul Graditleanu", unul din cele mai primitive, desi destul de central ; ceva mai departe, pe acclasi pod, imediat la est de biserica Sf. Ecatcrina, era Hanu Spiridon" apartinind ma-
HOTELURI
nastirii Sf. Spiridon-Nou ; el figureaza in planul
Borroczyn (1852), plana 61. La inceputul Podului Vergului e Hanul Pescarillui", mai incolo, pe litiga biscrica Vergului, Hand Heritescu", iar in preajma Biscricii Olteni, gäsim, in 1848, Hanu lui Faculte Vasilescu". Departe de centru, prin mahalale si la margine, erau : Hanul lui Burnat", in Dcalul Spirii, dincolo
de bariera ; Hanul Frantescultd"§i Hand Cdpitanului Nicolae", amindoui in mahalaua Cismelii lui Mavrog heni, asadar dincolo de Capul Podului ; Hantd .Yerbc1-
nescu", §i mai spre miazanoapte, in actuala Plata a Filantropiei ; Hand SI/dimita", intemeiat sau tinut in arena' de vreun supus strain, dincolo de Bariera Mindritului, in nordul Bucurestilor, Hanul lui Simion", pc Soseaua Colentina, existent in 1839, cind s-a ridicat
biserica cea veche etc. La iesirea din oras a tuturor podurilor" si a callor principale, crau cite o serie de hanuri, unde carausii putcau poposi, fie la venire, tic la plecare. Situatia dc la Capul Podului Mogosoaici si din portiunea de la nord de el, unde, pe o suprafata relativ mica, cunoastcm nu mai putin de sase hanuri, se rcpeta, cu unele variatii, si la celelalte bariere.
Izvoare noi ne vor face stiute numele acestor hanuri mai modeste, de margine, care au contribuit la intinderea, treptata, a orasului, de-a lungul arterelor de penctratic.
Dar aceeasi prima jumätate a veacului al XIX-lea i inceputul decadentei hanurilor. Acum apar in Bucuresti primcle hotcluri, de moda europeana, oferind caTátorilor un confort mult superior aceluia pe care il puteau gäsi in hanuri. Nu e vorba de transformarea acestora din urma, ci de aparitia unor noi stabilimente, specializate. Despre primul hotel aflam din cartea consulului englez Wilkinson, care a stat in orasul nostru intre 1814 si 1818, carte inseamna
aparutä in 1820. El ne spune cil de curind s-a deschis in Bucuresti un hotel public, care, fiind bine mobilat si inzestrat Cu toate cele necesare, a devenit foarte folositor pentru calatori ; proprietarul i direc-
torul ski este un german". E vorba de Ho5tel d'Europe", de pe Ulita Nemteasca, situar mai jos de Hand (Merman" i tinta de vienczul Brenner. De aceca i se zicea si Hotel Brenner. (Poate prezenta acestui hotel a contribuit sá i se del ulitei Enmiele de Nemteasca".) Aici tragc, la 2 aprilic 1827, si englezul Ch. Frankland ; cl arad in descrierca sa de calätorie ca a fost gazduit in conditii confortabile". Al doilea hotel bun a fost accla al francezului Donat Migues. Sc afia pc Podul Mogosoaiei, in plata viitorului Teatro National. Calatorul italian, abatelc
parte, in Han:ti Niculescului", din mahalaua Razvan,
Domenico Zanelli, care trece prin oras in 1841, spunc ea stabilimentul s-a deschis de citiva ani" ; il califica drept hotel clegant", arata ca gäscsti acolo ocläi comode, curate si un tratament convenabil" i adauga ea accst local scrveste si drcpt casino". Dat fiind succesul pe care il au hotelurile, vcniturile pc care le procura, numarul lor se inmulteste repede. Francezul Vaillant, care stä vremc indelungata la noi, afirma in cartea sa La Romanie, aparuti in 1844, ci in Bucuresti existau atunci, pc linga 20 de hanuri, si 20 de hoteluri. Cert este ci sub Barbu Stirbei constatam o serie intreaga de
unde, la un momcnt dat, in 1793, a existat si o si-
asemenea stabilimentc, cum era, de pilda, Miel
nagoga, pc de alta, in hanul Nenciulescului, in mahalaua SI. Vineri". In cel dintii erau potrivit unor actc din 1794 i ovrci suditi chesaricesti" (austrieci), in cel de-al doilea, ovrei de cei de tara
de France", pe Podul Mogosoaiei, in fata Hanului
Strainii trageau de prefcrinta la anumite hanuri. Negustorii bulgari, din Gabrovo si aire orase balcanjee, precum i negustorii sirbi alesesera Hantd Cabroveni", de pc strada cu acelasi nume, unde-si avcau pravalii conationali de ai lor ; cci din imparatia
austriaca coborau" la ,,Han:,/ Fi/arel" dc pc Podui Mogosoaiei, in timp ce brasovenii crau mai ales clientii Hanultti role, de peste drum de Baratie ; cei din Occident trageau, in general, la Hamd Filipescu". Orientalii aratau preferinta pcntru llanta luiSimeon Arnautu". In sfirsit, pe ovrei Ii gäscai pe de o
turceascr (spanioli), asa cum afläm din cronica lui Ion Dobrescu. Hanul Nenciulescului a ars in iulic 1823.
La inceputul secolului al XIX-lea, hanurilc incep schimbc infatisarea. Nu mai sint asezarile inchise ale secolelor anterioare, aducind a cetatc, Cu pravaliile
privind toate sprc curtea interioara, Cu o singura 314
Zlatari", Hdtel de Pestb", pe acecasi artera, ceva mai sus, in lata actualei Militii, Hiitel des Princes", tot pe Podul Mogosoaiei; imediat inainte de a ajunge In Piata Teatrului, apoi Hôtel de Vienne", Hôtel Bellevue", Hôtel de Londres", Hotel National" etc. In decembrie 1858, se cleschide, pe $elari, hotclul italianului Giovani Fieschi, pc un loe cumparat cu trei ani inainte actul e inedit Cu 5.500 de galbeni chesariccsti, negatiriti". In anuntul-reclama pe
www.dacoromanica.ro
_
care-1 publica in Roman/ Sc arata ca hotelul are si apartamente, restaurant, cafenca, Cu Me mai burle ziarc trances; romine, germane, grece vi italiene", legitura cu birourile deligentclor dc Brasov vi Giurgiu" i ea preturile sint moderate. In 1867 incepe si se construiascä cel mai mare hotel de pini atunci, hotclul lui I. Herdan, carc se va numi apoi Hdtel du Boulevard". El va fi vi primul care va introduce apa curentä in camcre, in 1877. Intiietatea, in ce privevte serviciul vi clientela, vi-o disputi cu I-lotelul Cap-a", care, mai ales prin restaurantul, cofetaria i cafeneaua sa, ajunge curind o adevarati institutie a Bucurcvtilor, locul de intilnire al celor cc avcau timp de pierdut, centru monden", politic si literar al capitalci, simbolul unci vieti de huzur vi agrement. In 1872, Frunzcscu aratä in Dictionarul sätt ca oravul avca 40 de oteluri mai insemnate" ; in rcalitate, o seamil dintre ele crau stabilimente de rangul al doilca. Dupa rizboiul independentei in special in perioada de industrializare a Bucurevtilor,
Fig. 197 - lloiclul Nord, lingO Gara dc Nord, tcrinin.n in iulic 1965. (S)
doua razboaic mondiale, in 1939 ele atingind maximum
de unitäti. In accasta perioada, se construiesc hoteluri mari ca Sid neseu", Splendid", Splendid-Pare", floyalPalace", Ambasador". Regimul de democratic popu-
tara, prin noua orinduire data' vietii economice vi schimburilor Cu striinitatca, tnliturtnd pe oamenii de afaceri, pe comivi-voiajori, pe misiti, cu vevnicele tor deplasiri, a suprimat una din categoriilc cele mai asiduc de clicnti ai hotelurilor bucurevtene ; a crcat, In schimb, un hotel de gen nou, pentru turivti, dotat
co maximum de confort; asa c Hotelul Lido" inatigurat in 1957, pe Bulevardul General Magherii. Un hotel al chcfcrivtilor, vcniti cu treburi la Bucurevti, s-a ridicat in Bulevardul Dinicu Golescii, peste drum de gari. In programul de constructii al ultiinei perioadc din planul de vase ani era previzut vi un
mare hotel, cu sute de camcre inzestrate cu tot confortul modern ; el s-a clidit pe Calea Grivitci,
numärul hoteluritor crevtc (vezi vi mai sus, p. 314)
lingä garii: e Hotelul Nord" (vezi fig. 197); s-a m5-
fenomenul se va acccntua in perioada dintre cele
rit dc asemenea, considerabil, Athénée-Palace"-ul.
BIBLIOGRAFIE I.
Negustor i. 1. N. Iorga,
Bra,rovul ¡i romdnii.
13ucurqti, 1905, 455 p. in 8; 2. Dumitru Z. Furnica, Din istoria comertului la
Scrisori
romdni. Mai ales Mania. Publicaliune de documente
inedile, /593-1855, Bucurevti, 1908, XXXIX -I-559 p. in 80; 3. Gheron Netta, Die Handelsbeziebungen zwiscben Leipzig und Oil und Siidosieuropa bis zum Verfall der rarenmessen,
Zürich, 1920, 150 p. in 8 315
www.dacoromanica.ro
re5ti, 1906, 160 p. in 8'; 12. G. D. Florescu, Alaini
4. N. Iorga, Isioria comerfului romátterc, vol II, Bucure§ti, 1925, 210 p. in 8°; 5. Dr. Nicolae I. Angelescu,
inniormintdrii lui Alexandra N. Suftt-voievod la 20
Romanescu, Argintdria la belndfeni ,ri romdnii balcanici
15. H. Dj. Siruni, Evliya ale& despre Bucurefii, Bucu-
economice din/re romini fi ruyi pind la Regulamentul
Hanului Prban-Vodd", Bucure§ti, 1958 (ms.) ; 17. Pctrc Nästurcl, Insert:mil din Bucurefli, Bucure§ti, 1958
Negustorii de odinioard, Bucurw.i, 1931 (un volum cu paginatic diferiti + 53 plan§e) in 8°; 6. Dr. G. Severeanu, Hrisovul lui Pefan Racovifd din 1165 dat in Bucurefli, Bucurc,ti, I (1935), p. 69 72;' 7. Marcel
ianuarie 1821, Bucurwi, 1932, 51 p. in 8°; 13. Th. Holban, Cdldiorii strdini despre oraftd Bucurefli, in indreptarea nr. 79 din 8 aprilie 1936; 14. G. Potra, Hanurile bucarefiene, Bucure§ti, 1943, 96 p. in 4*;
In veacurile XVIXVI!!, in Rev. is1. rom., XIXII (1942), p. 95-133; 8. Const. C. Giurcscu, Relafille
re0, 1958 (ms.); 16. G. Potra, Biserica din
Organic, Bucure§ti, 1947, 53 p. in 8°; 9. Lia Lehr,
Comerld Tdrii Romdttelti ,ri Moldovei in a dotter jumdtak
a secolului XVI fi In prima jtandlate a secolului XVII, in Studii fi materiale d istorie medie, IV (1960),
p. 223-306; 10. Bucuref1i. Gbid, Bucureti, 1962, 392 p. in 8° -I- plan§c.
II. Hanuri ,ri boleluri.
11. Const. Giu-
rescu, Contributiuni la stadia cronicelor muntene, Bucu-
curler,
(ms.); 18. G. Potra, Piri despre Hand Galben" din
mattegrafie, Bucure§ti, 1964, p. 395-399; 19. N. Stoicescu, Vecbi monamente bucureftene: I. Casa Mavrocordatilor de la Foifor ;II. Hann' ConslaniinVodd,in Materiale de isiorie fi muzeografie, Bucure§ti, 1964, p. 431-354; 20. M. Nicolau-Golfin, R. Canisius, muzeograf fi desenator mabalaua Filaniropiei, in Materiale de isiorie
in Bucurefli, 1964 (ms.).
www.dacoromanica.ro
VII, LIVEZI SI PRISACI. PIVNITE-C1RCIUMI, MUSTARII
SI BERARIL CAFENELE, COFETARII SI RESTAURANTE
In /791 trait in Bucure,rti, Mogo,roaiei ,ri
adicd
hare Poded
Podul Tirgultri de Afard,
zicem azi
/titre Ca/ea
¡i Ca/ea Alo,rilor, nu mai pith, de 74 (,rapte zeci fi Pairll) de pd.
ginerile Bratului iuzba§a dAspre Mariia-sa doamna"
VIILE
trei rizoare de vie", den dcalul Bucurwilor, p5 linga drumul Giurgiului", cu 115 talen. A§adar, O caracteristica a vechilor Bucure§ti au fost viile.
Ele se intindcau nu numai pe marginile povirnite
acest deal era linga vechiul drum care ducca la portul dunarean ; c vorba deci de panta de la Filarct ; credem
pe cimpia insái, precum §i jos, in kin& de ase-
ca acest deal se intindea, spre vest, pini la Dealul Lupe§tilor actualul Deal al Spirii iar spre est ping la Dcalul Alaicanc§tilor, adica pini la actualul
menea, pe malurile mai putin povirnite ale Colenti-
Cimitir Bellu. E regiunea unde §i astazi exista Soseaua
nci. Oraul era aproape inconjurat de o adevarata
Viilor, in amintirea intinsclor vii de odinioara. Pc
cununa de vii ; ele patrundeau adinc in interiorul lui, pina lingà Curtea domneasc5, alc5tuind, dupa fericita
Dealul Lupe§tilor avea mo§ie manastirea Radu-Voda,
ale cimpiei spre lunca Dimbovitci, margini cunoscute
indeob§te sub numele de dealuri", dar §i deasupra,
cxpresie a documentului brincovenesc din
1709,
iulie 28, i a celui din 1775, dat de Alexandru Ipsilanti,
gradinile din Bucure$ti". Dei primele mentiuni documentare datcaza abia din secolul al XVI-lea, este sigur insa cà viile bucurevene erau mult mai vcchi, ele existind i in vremea cind ora§ul era un simplu sat. Viticultura a fost o milenara i iubità indeletnicirc a locuitorilor pamintului romanesc inca din vremca dacilor, i e semnificativa, sub acest raport, afirmatia scriitorului
careia, la 12 iunie 1650, Afatei Basarab ii intarqte vinariciul boieresc", adica dijma din yin. cuvenit5 proprietarului locului, in afara de vinariciul domnesc" cuvenit lui voda. Tot aici avea vii si manastirea Mihai-
Voda. De Dealul Maicane§tilor aminte§te zapisul inedit din 12 aprilie 1744, al unui locuitor Nedelco, ce-§i avca casa linga viia cca mare" a manastirii lati-
fundiare Radu-Voda. Alai sprc rasarit era Dealul Vicare§tilor. La 10 iunic 1590, Mihnea-voicvod inta-
rqte acelcia0 manästiri
numite insá atunci SE
antic Strabo despre miisurile pe care a trebuit sa
Troita nu mai putin de 39 razoare de vie" in acest deal, i anume, 32 cumpilrate de ca cu 15.000
le la marele rege Bucrebista sprc a stavili excesele provocate de zisa indeletnicire.
aspri gata de la locuitori ai satului Vicarc§ti si 7 daruite de catre Mitrea vel-vornic. A cxistat si
La 21 octombrie 1585, Mihnea-voievod inchina manistirii Xiropotam de la Athos manastirea de la Podul Colintinii", impreuna cu toatc moOile" acesteia, cu mori i livezi i pometu dinprejurul ci ca vide din dealtil Bucureflilor..." Este cca dintii rnentiunc desprc acest deal" ; ca va fi urmata de multe altele, in secolele XVIIXIX. Un act inedit, din 21 ianuaric 1701, precizeaza wzarea lui ; aflam anume ca Dimiiana calugarita, pc mirenie Despa, sotia lui Pirvul croitorul, vinde lui Nenul cizmarul,
Dcalul Moldovenilor ; douri documente inedite, din
23 mai si 18 iunie 1650, amintesc de o vie aici, pe acest deal ; un al treilea, tot incdit, din 3 martic 1646, refcritor la cinci rizoare de vie, precizeaza : in dcalul cl nou de la Moldovcni". Ceca cc inscamna ca plantarea se facuse de curind. Unde anume venca acest deal, pe cc portiunc a pantci spre lunca, in drcapta Dimbovitci, nu putcm deocamdata prcciza. Si tie el vechiul numc al Dcalului Patriarhici? Traditia consemnatil, ce-i dreptul, tirziu crcdc ea 317
www.dacoromanica.ro
acest deal se numca Dealul Podgorenilor si ea pe el s-ar fi aflat, inainte de cladirca lacasului lui Constantin *ban Basarab, o biserica de lemn zisä
Vechiu" ; deci via domneasci se intindea pina in
biserica Podgorenilor. Referitor la Dearal Patriarhiei
accasta mahala. O hotarnica tirzic, din 15 octombrie 1848, dar care se intemeiazi pe un hrisov din 1752, da dimensiunile tercnului acestei vii: la capatul de
cunoastcm un act inedit din 10 martic 1630 prin
miazizi ea avca o latime de 52 de stinjeni $erban-
care Leon-voda daruiestc lui Trufanda biv-vel istiernic un /us ,ri den/ de vie aicia in orasul domnicimete, in Bucuresti, care este preste apa Dinihovitii, alaturea cu viia sfintci minästiri Sinaia, hramul sfinta Ecatcrina, den sus de neiia domneased, oricit se va alége. Pcntru ea accl loc si deal de vie continua documentul au fost dinnaintc vréme loc domncsc si vie facuta. lar dc cind riotätile, acea vie... s-au pustiit i au ramas un loc pustiu." I-o da lui Trufanda pentru slujba sa dreapti i credincioasa, ca sä-i fie de bastinä si si faca vie pre acest deal". Si mai tirziu constatam ca uncle vii se pariginesc din cauza imprejurärilor neprielnice, a razboaielor nivalirilor, care fac pe locuitori sa fuga, sa nu se mai poat:4 ocupa dc cultivarea lor. Astfel, intr-un act din 11 mai 1669, de la Antonic-voda din Popesti,
Voda, la capatul de miazanoapte de 65, iar lungimea
se spunc ca pc locul cc se intindea din hotarul Lupcstilor in jos, prc deal pina in Calca IVIehedintilor [viitoarea Cale a Craiovei, azi Calca Rahovei], uncle suie calea la crucea lui Alexandru-voda cca de *tea",
era, sprc apus, de 181 de stinjeni, iar sprc räsarit de 192. Avea deci o suprafata de circa 4 hectare si un sfcrt si venea, pe vremea cind via exista inca, pina in dreptul ferestrei" actualei biscrici SI. loan de pe Bulevardul 1848, in marginea pictei. Dar in afari de aceasti vie, domnia a mai avut o a doua, pe malul drept al Dimbovitci, tot in apropierca curtii.
Despre ea ne face amintire documental inedit, din 10 februarie 1630, prin care Leon-yoda intareste lui Nccula biv-vel visticr, care-i slujisc cu destoinicie", dania ficuti, pentru acclasi motiv, de Alexandru Bias, si anume, viia accasta domneasca, din orasul domniei-mele din Bucurcsti, ce este lingä casa lui, si trei roti de moari domneascii, cue sunt pe apa Dimbovitii, lingi baie, aproapc de curte"; pcntru ca accasta vie si mori continua documental au fost domnesti inca de mai inainte vreme". In sfirsit, pe vremea lui Brincovcanu, sint amintite viile domnesti de la Vacaresti ; un hrisov, din 2 iunie 1707,
si de aci, de la cruce in jos pini la hotarul de piatra" al Mitropoliei, fuscseri mai inainte vii ; dar in timpul lui Mihnea al 111-lea (1658-1659), .cind Cu rautätile,
amintestc de marginea de sus a viilor domncsti
s-au pustiit vicie dc n-a ramas o vita, ci numai
cclelalte vase si edccuri" ale cramelor lui voda,
pajistc". Domnul intäreste acest loc manastirii MihaiVocia, carcia ii fusese daruit de catre Grigore Phica in prima domnic (1660-1664); manastirea, la rindu-i,
apar ca martori intr-o carte" inediti din 1627-1629 a lui Iane judetul si a cclor 12 pirgari. Mari dregätori, civili i militari, precum si multi dintrc dregatorii de rangul al doilea si al treilea av eau vii fie la marginca orasului, fie in cuprinsul lui. S-a pastrat amintirea vici, de peste 9 hectare, si a livezii pe care
ngäduie locuitorilor si plantczc iarisi vic, primind, dijma respectiva. In general, suprafata plantata cu ii a men crescind in yeacurile XVIXVIII; mereu se plantau vii noi, atit la marginca orasului, cit si in cuprinsul lui. Doua actc, din 2 aprilie 1784 si 6 aprilie 1786 ultimul inedit ne arata cum un Coste cojocarul primcste de la egumenul manastirii Radu-Vodi patru pogoane dc loc, din jos de biserica Foisor, i sadeste pe el vie. Numarul stapinilor dc vii era considcrabil. Venca mai intii domnul, apoi dregatorii, manastirile, uncle dintrc biscrici si, in sfirsit, multi dintrc orriscnii propriu-zisi, dintrc ncgustori i mestcsugari. Domnul avca o vie chiar in apropierca curtii, in regiunca dc linga portiunca initiala a Podului Vcrgului, adicil pe botul dealului" format aici de povirnisul sprc !Linea din stinga Dimbovitei. In 1593, februarie 3, Alcxandru eel Rau intarestc manistirii Dohiariu dc la Muntcic Athos o cask cu locul ei, in Bucuresti, ling5 viia domniei-mcalc, inaintea cinstitci... cruci care o au facut Stcica spitar". lar la 3 aprilie 1632, Ion, feciorul Neaniului din Muti, si cu nepotul sat', Giura postcl-
nicul, vind mitropolitului Grigore un loc de casa" in Bucuresti, cit sI va alcage, din gardul viei domnefli pfne1 in Mtn eta Mare i pini in poarta comisului Radului..." Locul era situat, potrivit unei insemnari ulterioare, in mahalaoa sfintului Gheorghie cel
dc la Vicaresti". Butarii domnesti" adica mestesugarii care faceau sau reparau butile, butoaielc si
o avca banul Nicolae Brincovcanu, la finele secolului
al XVIII-lea, in mahalaua SI. Elefterie, dupa cum se stie si de viile Marghiolitei Arionoaia, pe locurile unde este si astazi strada Arionoaiei (raionul Lenin).
Cretulestii avcau in 1776 vii in mahalaua Fintina Boului, iar Ghiculestii, in prcajma asezirii lor de la Tei. Faimosul Manuc, pe atunci paharnic, cumpara, printr-un zapis inedit, din 20 septembrie 1804, dotia vii de la scrdarul Nicola in dcalul Bucurcstilor. Intin-
deri mari de vie poscdau manastirile. Minastirca ctitoria, din vcacul al XVI-lea, a lui Stelca avca o vie in preajmil, care mergt pina la Podul Tirgului de Mara. Milmistirea Radu-Voda era, si in privinta accasta, cea mai bogatii, si-si sporca mercu, prin donatii, patrimoniul. Cazuri ca al FloStclea
spatarul
riciii Bengcasca, inchinindu-i, la
1
aprilic 1733,
printr-un zapis incdit, cinci pogoanc de vie in dcalul Bucurestilor, pa mosiia manastirii", sint nume-
roase. Pe ocina ci din Dealul Lupcstilor pusesera multi vie si continuau sii puna locul, prin expunerea lui, in panta, era dintrc cele mai indicate si-i plateau vinariciul cuvenit, zis vinärici boieresc". Cunoastem in privinta accasta o serie de documente
ineditc din vcacul al XVII-lea. La 27 septembrie
318
www.dacoromanica.ro
1648 Matei Basarab intareste manastirii drcptul de sa-si aiba a luarea vinariciul de la Lupesti, din viile cele mood, vinOriciul boerescu, cum este obiceiul, din
15 vedre 1, de la tot omul, veri dorobantu, veri aliens, yeti boiarinu, veri cc om va fi". Sc vede insa ca oamenii au protestat impotriva cuantumului dijmei, pc care-I socoteau prca ridicat ; de accea, peste doi ani, la 12 iunie 1650, Niatei da un nou ordin, in care viniriciul cuvenit miinastirii e, de data aceasta, din 20 vedre 1 vadra", asadar mai scazut.
S-ar putea explica diferenta de cuantum i prin aceea ca erau doua regimuri: unul pentru viile noi, in primii ani de productie, chid rodul e mai bogat si cind se lua o vadri din cincisprezece, si altul pentru viile vechi, cind se lua o vadri din douazeci. Oricum ar fi, cert este ea o seami dintre cilirasii din Dealul
Lupestilor, dintre deleni", n-au vrut si plateasca nici aceastä dijmä de 1 din 20, ceca ce a determinat, la plingerea egumenului de la Radu-Vodä, un ordin cominatoriu al lui Matei Basarab, in stilul lui direct, atit de expresiv. Tie, Nedelco, si tie, Trandafire,
si altor cälärasi tuturor care aveti vii la Lupesti", li se adreseaza domnul la 6 octombrie 1650 deci in toiul culesului ; a aflat ca nu vor sa-si dea vinäriciul,
cum serie cartea domniei-mele, din 20 de vedre o vadra, ci inca ati si sirit peste cartea domnieimele. Dar in ce chip va faceti voi mai mari decit cuvintul domnii-mele?" Sä-si dea numaidecit cu totii vindriciul, caci altfel voi trimite domniia-mea, de
mare urgie yeti petrece. Am intelesu domniia-mea
ca tu, Nedelco, si tu, Trandafire, porci de cline, voi vi faceti mai ispravneci. Nemic gluma sa nu ca apoi capetele voastre vi parä incheie domnul stiu." Este un exemplu concludent de felul cum
pe fend viilor orasului Bucurcsti". Cele douil biscrici
domnesti ale Curtii Vechi aveau
potrivit hrisovului
de intärire din 1775 al lui Alexandru Ipsilanti tot vinariciul domnesc din dealul Bucurestilor" accla din gradinile din Bucuresti", precum si riciul dealurilor" de la Copaceni, Prundu i Curtnatuna, din Ilfov i Vlasca. LI cc privestc pe orasenii propriu-zisi, citarn mai intii actul lui Matei Basarab, din 6 septembrie 1636, in care se vorbeste, generic, de vide orasului", in opozitie cu acclea ale tranilstirii Radu-Vocla si cu vide din Vacaresti, apoi diferitele zapise utilizate chiar in cuprinsul capitolului de lata. Multimea i asezarea viilor bucurestene, la fincle secolului al X VIII-lea, ne este infatisata in mod clan
de cele doa planuri austriace ale orasului, ridicate de ofiterii Ernst si Puree!. Planul acestuia din urma, de pildä (1790 1791), nc arata o intinsa podgorie marginind capitala, de la nord-vest pini la nord-est ; suprafete intinse sint in special in sud-vest. Dar in afara de accasta cunund de vii, exterioara, sint o serie intreaga in interiorul orasului, in diferite maha-
lale si chiar pina aproape de centru. Am numarat nu mai putin de 74 (saptezeci i patru) de vii, dintre care uncle cu o suprafata apreciabilä, ;lure Podul Mogosoaiei i Podul Tirgului de Mara ; de asemenea, 65 (saizeci i cinci) intre Podul Mogosoaiei Dimbovita. Pe Dealul Mitropoliei si in jurul lui sint jut Atisate 11 (unsprezece). La mijlocul secolului al
XIX-lea vine erau Incá numeroase in Bucurcsti, dei mai putine, proportional cu populatia, deck la linde secolului al XVIII-lea. Planul cel mare al maiorului Borroczyn (1844--1846) ne ingaduic sä stim si
mai severe sanctiuni pe mil ce nu ar fi respectat aceste
numele celor care le stapineau. Plana 64, de pilda, a acestui plan, infatisind regiunca Barierei Dudesti, cuprinde viea lui Viciu", vica lui Donescu", vim lui Raffia", viea lui Vellara", apoi viile apartinind
beneficii. Mänästirii Plumbuita Ii intareste Matei
lui
autoritatea suprema a statului feudal stia sa apere beneficiile clasei stäpinitoare, amenintind cu cele Basarab, la 5 martie 1638 actul e, de asemenea, o vie aici in dealul Bucurestilor", cumpainedit ratä de la Loiz clucerul cu 60 de galbeni, bani gata. Manästirea Tuturor Sfintilor primeste si ea, la 3 septembrie 1720, drept danie, de la Nita, fosta sotie a lui Gligorie ceprazariul domnesc", &ma räzoare de vie aici in dealul Bucurestilor, pe locul sfintei Nlitropolii". lar Nlitropolia insasi avea, potrivit catagrafiei din 1787, opt vii mari in dealul Bucurestilor. Nu e cazul si lungim lista, e suficient sä ariltam ea o lima' parte din podgoria bucuresteanä apartinea manastirilor. Si uncle biserici, ca Slobozia, de pila, aveau vie. Hrisovul pe care i-1 da acestcia, la 14 mai 1667, Radu Leon, arata ca lacasul a fost inzcstrat cu bol, cu vaci, cu rimitori, cu vii §i cu dichisele de argint, care sint de treaba sfintei leturghii". Poate ca aceste vii erau chiar in preajma läcasului, pe sesul care se intindea pe de o parte spre dealul Bucures-
tilor", pe de alta spre dealul" unde se va zidi Mitropolia. Intr-un act din 5 septembrie 1631, Leon-
voa spune el Matei-aga s-a luptat cu domnia-mea
Balaceanu", Andronescu", Piron", Biwancscu", Enache Popa Hriso", Hristachc", Nutu Ciupitu", Jupaniotu" (sic!)
i Brinzoaica". Afara de acestea, mai sint insä, in acceasi plana, i o serie de vii färd mime. lar plana 14, infatisind partea opusa
a orasului, la nord de Dimbovita, din jos de locul Cazarinii Malmezon", cuprindc via lui Iancu Ruset",
ocupind o suprafatä intinsa, via lui Marin", via lui Aristia", serial de doa ori ocupind de asei
menea o suprafata intinsii, via lui Stan Piciu", via lui lui
Ionita", via lui Ghita Cismaru", via Eftimie", via preotesei Maria". La vremea
Pitaru
culcsului, toate accste vii bucurcstene crau pline
de lume. Stäpinii respectivi se mutau din oras la crami pentru o saptämina, dottä ; veneau rude, prieteni, cunoscuti; petreccrile, cu lautari, cu pastrama fripta pe gratar i cu must, dulce sau inasprit, sfiriind in ulcelele de pämint, se tincau lant.
Seara, dupä ce se ispravea treaba, culegatorii, mustuitorii, care mustuiau" poama in ciubcrc, i eramasii, care stringeau teascurile sau, pur i simplu, cälcau" cu picioarele strugurii, in lin, se stringcau 319
www.dacoromanica.ro
r,-r-FAn-Ire,
-
rig. 198
Biserica patriarhici si Palatul Mari; Aduniri Nationalc. In &capta, c'opotnita lui Brincovcanu si statuia lupoaicei. Ulterior, accasta statuic a fost mutata in scuarul din Piala Dorobanti. (81.1.B.)
mirescu. Existä strada Ziduri intre Vii in raionul 1 Mai, cite o stradà a Viisoarei in raioanele 30 De cembric si 23 August, o strada a Vitei si una a Stru-
cobzei si al viorii, cci mai bAtrini, vorbele, tacla-
gurilor in raionul Lenin si o Intrarc a Strugurilor In raionul 1 Mai. Bucurcstenii, daca nu mai pot
lele".
avea vii, ca odinioarä, se multumesc
laolaltä i incepeau, cei mai tincri, jocul, in sunctul
In a doua jumätate a sccolului al XIX-lea numärul
viilor bucurestcne c in scädere. Pe locul unora din ele se construiesc case de locuit, se inaltà cartierc ; PC locul altora se ridicà fabrici. Se adaugä apoi greaua lovituri datà, sprc sfirsitul secolului, de aparitia filoxerei, care distruge, literalmente, vechile plantatii. Replantarea, cu vita americana', insemna
cheltuiala mate; cheltuialä era apoi si noul fel de a o cultiva, Cu stropiri succesive cu solutie de piatrd vinitä. De aceca foarte multe din vcchile vii rämin pirloagli. Pe vrcmea cind ii seria Fredéric Damé, in 1906, cartea sa despre Bucuresti, mai crau totusi citcva la periferia orasului ; el reproduce o serie
de cinci fotogratii arkind, patru din de, culcsul", iar a cincca, o cramä. De atunci, numilrul viilor bucurcstene s-a imputinat si mai mult, a dispärut si via Seminarului Central, cate mai exista inca in perioada dintrc cele douä' fázboaie mondiale. Astäzi numai toponimia si cite un mic petic, ici si colo,
aminteste dc vcchca podgorie a orasului
(vezi
fig. 199). $oseaua Viilor stribate raioanele Bälccscu
si 23 August, iar drumul viilor", drumul intre vii" si drumul mic intre vii", raionul Tudor Vladi-
Cu
citiva butuci
pe lingä casa' sau cu o boltd de vita in grädinitä. Unitatea obisnuiti de misuri in vcchea podgorie bucuresteanà ca i in intreaga tati de altfel a fost räz orul". El reprezenta unitatea tip, de o latime stiuti lungimea era cit lungimea dealului asa incit in diferitele tranzactii se indicä nuinai numärul rilzoarelor, färä a se specifica suprafata, dupä cum -n tranzactiile privind locurile de prävälii se indica numai numärul pràvàliilor, acestea din urmi avind si ele o dimensiune stiutä, tip (vezi mai sus, p. 306). Cind, la 17 septembrie 1644, printr-un act inedit,
Momcca negutätoriul vindc lui Matei Basarab o vie aici in dcalul Bucurestilor", pe care, la rindu-i, o cumpilrase dc la Arvat, croitor de Bucuresti", dimensiunile sint arkatc asa: insä la vale trei fázoare si la mijloc se fac 2 räzoare si la vrih [vid] se lärgeste Sc fac 5 fázoarc". Tot astfel, la 25 mai 1713, printr-un zapis, iarài inedit, Matci diaconul vindc lui Lefter vornicul un razor de vie din cele douä pc care le are aici in dealul Bucurestilor, intre dumncalui i lingä socru-micu, popa Bunea". lar la 15 martie 1694, Alexe cupetul vindc lui Alexandrache Muselimul, ceaus dc aprozi, un razor de vie
de
320
www.dacoromanica.ro
mare de verdcatà. E imprcsia pe carc o au mai toti cáiátorii sträini ; pe drept cuvint se spunc ca orasul e scufundat in grädini". Primelc mentiuni despre livezile i pometurilc bucurestene dateazi din secolul al XVI-lea; dar, ca i in cazul viilor, ele consemneazi o situatie care e mult mai veche, din vremca inccputurilor rurale ale ascziirii. Un document din 21 octombrie 1585 se referi la pometu" dimprejurul mänästirii de la Podul Colintinii (Plumbuita) si la livezile" acestcia. Iar la 30 mai 1586, Mihnea-voievod intäreste mänästirii Sf. Nicolae ocina ei si via si livezile toate din
aicea in Dealul Lupestilor dc lingä Bucuresti, azor pe care-1 avea i cl de cumpärätoare de la Dumitru tavangiul". Cit anumc era rizorul" nu putem preciza deocamdatä ; observäm insà cA el
se incadreazi in seria de unikyi rip, intrebuintate in vechea
noasträ viata economicä, aläturi de
delnita", jirebia" sau pimintul" pcntru suprafata arabili, de locul de moarä, de locul de prisack de locul de privilie si, in sfirsit, chiar de locul de sat.
sus si din jos". Pe malul drept al Dimbovitei, din dreptul Curtii i pinä insprc Gorgan, se intindea, in sccolul al XVI-lea, livedea gospod", atila livedea domncascä. Ea intregea gospodäria domnului, gospodäric carc, asa cum rezulti din cele antcrioare, cuprindca, in afara curtii propriu-zisc, si via domneascr, ciutiíria domneascä", aria domneascr, jicnita domneascr, pitäria domneascr, lcmnaria domneascr, säräria domneascr i tigänia dom-
domnesti
LIVEZI $1 PRISA.CI
In afari de vii crau livezile §i pometurile. Gospodarii
tineau si aiba pe lingä casi pomi, pentru fructe, mäcar citiva ; unii aveau adevärate livezi. Loc era destul ; neexistind ziduri de märginire a orasului,
ca in Apus
i in Transilvania, mahalalcle se tot intindeau. Viile, pometurile, livezile ajunseserä atit
de numeroase, incit casele päreau picrdute intr-o
Fig. 199
Vedere panoramic1 a Bucurepilor din Ileabd Filaretului;: a se observa via din puma sting1; descn de Preaiosi (A.)
-
77, tr
7
321
www.dacoromanica.ro
neasci", unind deci utilul cu agreabilul. Dupl accasta
livadá s-a numit mahalaua care s-a dezvoltat Cu timpul pe locul ei si in preajmä-i. La 8 mai 1720,
orasului, unde sintu liveazilc orasanesti". In toponimia actuala, opt sträzi trimit la vechile livezi ; trei
dintre ele privesc Livedea cu duzi"
i Livedea
Neculai Mavrocordat daruieste marelui clucer Manolache Lambrino, sotul dorrmitei Balasa Brincoveanu, zcace stinjäni de loc den livadea domneased, pre linga
mica cu duzi".
casa dumisale in lat, iar in lungu pre cit tine locul caselor dumisale cele de mostenire, pentru ca mai largeasca curtea i grddina". lar Mihai Racovita ii mai adauga inca 3 stinjeni si jumätate din acceasi
Dar in timp ce viile au disparut mai peste tot, ei se
livad5. Asezarea lui Lambrino se afla pe locul actualei
biserici Domnita Masa, ctitoria sotiei sale. Livedea domneascä era imprejmuitä toatà cu gard ; o hotar-
nicä inediti, din 4 martie 1742, privind o mosie a Mitropoliei, din susul orasului Bucuresti, pe apa Dimbovitei, unde iaste moara sfintei Mitropolii" pomenind gradina" i viile" intemeiate de vlädica Grigorie, dupa 1629, pe zisa mosie, aratä ca aceasta se marginea pe din jos cu livadca domneasca" ca una din pietrcle de hotar cauta drept pre lingà gardul livezii domnesti in deal". Dintre livezile pinite de marii boieri, mai cunoscuta a fost livedea Vacarescului" sau Vacarestilor", dupa numele lui Enache, cel täiat o datä cu Brincoveanu, in 1714, si a feciorilor lui ; ea se afla pe locul ocupat azi de Ateneu si de Fundatia universitarä ; pe o portiune din aceasta livadà ridica Mihail Cantacuzino, ginerelc logofätului Constantin Vacarescu, un Facas bisericesc,
devenit metoh al Episcopiei de Rimnic. De aceea, multa vreme, chiar si dupa ce s-a construit cladirea Ateneului, locul a fost cunoscut sub numele de
la Episcopie". O alta livadà insemnatà, a carei amintire s-a pastrat pInà astazi, a fost livedea cu
Foarte raspinditi pe aria bucuresteana au fost nueii, falnicii arbori care insotesc in genere podgoria.
pot vedea inca in multe parti ale orasului, prin i gradinile caselor. Cinci dintre strazi inträri, in raioancic Tudor Vladimirescu, Balcescu, 1 Alai si 16 Februarie, poartä numele acestui arbore ; o a vasca, in raionul Balcescu, se cheama strada Nucetului. N-au lipsit nici prisdcile sau stupinele. Intr-o vreme cind zahärul era un articol de import, rar si scump, fiind adus de peste mare", si cind pentru luminat, In afara opaitelor de seu, nu existau decit luminarile, Sc intelege ca mierea i ceara prezentau o mare importanta. Apicultura, favorizatä de intinsele noastre finete i paduri, a fost intotdeauna in Tärile Romanesti, ca si viticultura, o indeletnicire pretuita si rentabilä. Multe din actele domnesti privind proprietäti bucurestene cuprind scutirea de dijrnii din miere cearä. O Strada a Stupinei, in raionul 23 August, aminteste locul unei vechi prisaci ; mai exista si o Strada a SI:oil/ni, in raionul Lenin. De altfel, chiar in zilele noastre, se pot vedea, in uncle curti i gra-
curtile
din i, ca, de pildä, in strada Mircea-Vocia colt cu strada
Vintila (casa Hanganu) stupii insirati la rind ; doar
ca e vorba de stupi sistematici, in locul vechilor uleie, stiubeie sau buduräie, scobite in trunchiuri de copaci, i acoperite cu cite o lespede netedä (vezi si fig. 200).
duzi" de pe malul drept al Dimbovitei, in Caramidarii-de-Jos. Mai erau duzi numerosi i in mahalaua Popa Nan, in Mätäsari. Planul Borroczyn inseamnä in plana 95 livedea Manastirii Vacaresti", In preajma manastirii. Mai putin insemnata, mai mica, a fost, pe la 1800, livedea sacagioaicei" din
PIVNITE-CIRCIUMI. MUSTARII SI BERARII
mahalaua Popii Ivascu sau Pitar Mosu ; stipina livezii era, se vede, sotia unuia care se indeletnicca cu negotul
de va, a unui sacagiu. In aceeasi mahala se afla povarna mehtupciului menzilurilor, adicä, am zice azi, a sccretarului postelor. Era una din numeroasele poverne raspindite in intreg orasul. In 1843 constatam 100 de asemenca poverne, dintre care 42 in culoa1i
rca de albastru, 26 in cea de galben, 25 in negru si 7 in verde. Oräsenii, in afara de pometurile din jurul caselor,
aveau numeroasc livezi din jos" de oras. Despre ele aflarn din documentul inedit Cu data de 2 iulie 1664, prin care Stanciul, feciorul Vladului Mutil", vindc lui Dumitrasco logofatul o livadie den josul orasului, unde sintu levezile orásanesti, care levadie iaste intre Radul n'aria i intre Mihul Antilie". Trei ani mai tirziu, la 15 decembrie 1667, printr-un zapis tot inedit, Dumitrasco vinde, la rindu-i, livada cumpärata lui Iacsa capitanul. Sc specificá si de data aceasta ca ea se gaseste den josul
Pata de multimea viilor din si dimprejurul Bucures-
tilor, era de asteptat ca i numarul desfacerilor de vin sä fi fost mare. Si intr-adevir, izvoarele, atit hrisoave, carti i porunci domnesti, zapise, diate cit mai ales externe relatii de calätori si rapoarte consulare o dovedcsc cu prisosinta. Sträinii un Evlia Celebi, de pila, in secolul al XVII-lea, un Raicevich in sccolul al XVIII-lea
interne
scrisori
i
sint impresionati de multimea circiumilor subterane sau a pivnitelor" in carc se vindc vinul. In primele secole, termenul slav de pivnitd" este cel mai des intrebuintat. Si intr-adevär, pe atunci vinzarea se
facca in asezarile subterane, unde vinul se si Ostra. Exista si termenul, tot slav, de circiumä" intilnim, de pila*, in actul inedit din 13 mai 1714, prin care Stefan Cantacuzino scuteste popei Cretului
dä la biserica Stelii" o circiumi a lui ce este
322
www.dacoromanica.ro
lingi biserica Stelii, de c5mOnilrit, de fumOrit, de vin domnesc i dc vamO" dar el se intrebuinta mai rar. Numai cind, in prima jumitate a veacului al XIX-lea, desfacerea vinului incepe si se gencralizeze in localuri cládite deasupra pamintului, atunci se generalizeaz5 si rermenul de
acesteia. De accea, intr-o suma de zapise de vinzare, ea e cituO in rindul intii. Cind, in actul pe care il
circiumO, ce15Ialt, pivnit5, rOminind numai tiunea cunoscutä azi.
accep-
aicea in Bucurcsti o pivnitä Cu 5 pravalii la Ulita cea Mare". Tot astfel, and arc loe, la 12 ianuarie
Pivnitcle crau, In general, zidite ; se ziceau pivnite
1639, un schimb de pivnitc hum Cirstea negutAtorul e inedit si Iorgache vornicul, se spune in zapis
Cu
de piaträ" ; asa, de pild5, in actul din 12 martie 1580, prin care Mihnea-voievod intareste biv-vel vornicului Dragomir, intre altele, 6 prävälii si o pivoilei de piatrr7 si case deasupra pivnitii", sau in actul inedit din 16 iunie 1763, prin care Safta stolniceasa F5Icoianca" d5ruieste Mitropoliei o pimnitO de piiaträ si Cu tot locul ei" ; in realitatc, se fAccau din caramid5, mai subtire cleat cca de azi, separati prin straturi groase de mortar. Existau si pivnitc de lemn" avind, adic5, peretii din birne de stejar cum e aceca de care se amintcste in zapisul inedit din 5 octombric 1734, prin care Constantin sin Zamfir, fost staroste, vinde Mitropoliei o pivnitä de lemn Cu case &supra, in Ulita cca Marc, cc merge la «lianul lui SArban-Vodä»". Tot astfel, la 15 august
1716, intr-alt zapis inedit, e pomenitil o pimnirä de lernn cu nistc pravalii desupra... pa ulita 1
Salarilor".
Dat fiind venitul pe care-1 aducca, pivnita constituia adesea partea cea mai important5 a uncí proprictiti bucurestene, la fel cu priv5lia, si uneori inaintea
di, la 20 martic 1655, Ignatie, mitropolitul Ungrovlahiei, lui Ghinea cojocariul, se face istoricul proprietOtii accstuia, se spune ca un unchi al lui Ghinea, anume Ghinca Mustachi negut5toriul", avusese
c5 am dat cu, Cristea negotAturul, pitnneta de la Mara c-o prOvalie, cu luc [loci cu tuotu... i mi-au dat mic Orgache vornecul pimnita loi cca de sus cu luc cu tuotu", (End Cristca, pe dctsupra, incA 10 ughi.
Putcau vindc vin, plitind bincintcles &idle si taxele legale, toti proprietarii de vii, adici toti cei care stapineau nu numai plantapa, dar fi pe care ea fusesc f5cut5. Ceilalti care avcau numai plantatia, nu si pimintul, care plantaserd, Cu aim cuvinte, vie pe mosia altcuiva, nu-1 puteau vinde dccit in anumite conditii. Mai intii, n-aveau voie sa-si aseze pivnita sau circiuma in apropierea acelora ale stapinului mosiei, spre a nu-i face concurcnt5. lar daca i le asezau la o depiirtare convenabil5, atunci erau tinuti sA plAteasca zisului stfipin o taxA speciala de 1 taler de fiecare bute de vin vindut. rig. 200
Combinatul apiccol Wineasa, In curs de construelie, In iunie 1965
rap& e stilizati in forma de figure.
D3
v *MI
323
www.dacoromanica.ro
In privinta accasta cunoastem doui interesante zapisc
sus, p. 283). De obicci, pivnita avca dcasupra privilii
ineditc date manästirii Radu-Vodä. Prin cc' dintii, din 5 mai 1743, Mihai Racovita hotaräste pentru
si case dc locuit. Am citat in accst scns mai inainte o serie de actc. Adaug inca doua din care primul
cite circiume ar fi ale unora-altora de ar vinde v inurile pe aproapc de circiumile manastirii, ce le are aici in Bucuresti pe mosiia ministirii, sil nu ingaduiasca pe nimcni dintr-aceia sa vinza vinu, ci Id le tale cepurile, ca si se vinzä numai vinul cc ar fi pä la circiumile manastiresti. Iar care oameni ar fi avind
inedit. La 28 septembric 1712, fiii lui Iane de la Bucov,
circiume mai depärtate de circiumile manästirii ar fi tot pc mosiia mänästirii, aceia sa vinzä, numai dea obiceiul mosii, de cite buti ar vinde, de bute cite talen i 1, si asa sa vinza." Prin cel dc-al doilca zapis, din 12 aprilie 1744, un anumc Nedelco arata' cit stind el cu casa pe mosia manastirii, de-
supra la deal, lingä viia cca mare", si vinzind cl o butc, doo de vin" de-al situ, cgumenul nu I-a ingaduit, ci au fácut sfintiia-sa circiuma linga casa am dat rayas la mea. Dcci continua Nedelco mariia-sa \Toda de doo-trei ori, i märiia-sa ne-au rinduit la dumncalor velitii boeri de nc-au judecat si dupe judccata dumncalor am ramas ca sit nu vinzu vinul mieu, ci sa se vinza vinul manastirii... lar acum s-au Intimplat de s-au aprinsu circiuma sfinfiei-sale,
la accasta intimplare au cazut pricina pe noi ne-au dus de nc-au i inchis la dumnealui vel-spätar si au inchis si pe circiumarul sfintii-sale impreunä cu noi. Deci judecindu-ne dumnealor boerii i dindu-mi juramint, inca si alta pedeapsa ne da ; iar cu m-am rugat la... parintele cgumenul de s-au milostivit de nc-au ertat de juramint si de pedeapsa si am facut asezamint... de i-am dat casa mea pentru circiuma sfintii-sale, i sfintiia-sa mi-au dat talen i 60 pentru ca sa nu fim pilgubasi de tot." Acest drept al stäpinului mosiei de a desface si
cu precädere vinul ski explica obligatia pe care o aveau pivnitele i circiumile din Bucuresti de a primi fiecarc spre vinzare o anumita cantitate din vinul domnesc". Aceasta obligatie figureaza In mod curcnt in actele domnesti care insira pe rind toate indatoririle fiscale la care crau impuse zisele pivnite si circiumi. Ea se explica prin imprejurarea ca orasul s-a intemciat pe proprietate donnneasca, proprictate din care, cu timpul, domnul a instrainat bucati intregi, dindu-le dregatorilor, mänastirilor
i
biscricilor.
Foartc multi stapini de vii îi aveau pivnitele circiumile Ion in Bucuresti. Erau pivnite care apartineau marilor dregatori, altele Mitropoliei, manistirilor i bisericilor i baratii sau calugarii catolici isi aveau pivnita lor, asa cum ne aratä limpede actul inedit din 1 septcmbrie 1707, care, dind dimensiunile
unui loe al manästirii Radu-Voda, precizeazä: si In lungu pini in dita despre pimnita bdratilor, stinjeni 18"
altele, orasenilor propriu-zisi, negustorilor si mestesugarilor. Mitropolia pe linga cele cinci
circiume" proprii scutite de dari (act inedit din 10 iunie 1793) isi desfacea o parte din vin si la baia pe care o stäpinea pe malul Dimbovitei (vezi mai
vinzind cluccrului Iordache pivnitele si casele lor din Bucuresti, precizeaza : irisa casete pe pimnita cea marc, patru, l cu casa pimnitii l Cu pimnita cca mica I cu casa de pe pimnitä..." Iar la 8 februarie 1790, Nicolac sin Hagi Manolc Melisinov Critean" (cretanul), dimpreuná cu sotia si fiul sàu, vind mostenirea pärinteasca, anume case inalte cu pimnita dedesupt in mahalaoa Sfintului Gheorghe cel Vechiu, la poarta domneascä din jos... si cu o cascioara mica ce iaste lipita de paretele pimnitii... pcntru säderea celor ce vor vindc vin la pimnita." Cumparatorul, co 1.300 de talen, suma aprcciabila, este chir Ionita,
carde sa aflii de multi ani seziltoriu co chirle in pimnita si sus in case". Vinzarea vinului si a rachiului in pivnitc i circiumi
se fa= de catre circiumari, dar foarte adesca si de catre circiumärese, femci si fete care de multe ori uneau practica acestei mescrii cu aceea a galanteriei. Faptul e remarcat de o seami dintre cälatorii sträini care viziteazi orasul ; asa, de pila', un turc, pe la
jumätatea veacului al XVIII-lea; el adauga ca, din pricina vinului si a vietii de piked, multi compatrioti de ai lui, turd i arabi, s-au lepadat de eredinta lor si au ramas in Tara Romaneasca. Raicevich, consulul austriac, in Observatille sale tiparite in 1788,
spune ca in mai toate mahalalele intilnesti crisme joase, sub pamint, unde femei desfac vinul si se dedau desfriuliti". lar pastorul englez Walsh, pe la 1828, constata si el un mimar neinchipuit de mane de crisme si de femei galante". In afara de pivnitele-circiumi, unde se vindea vin rachiu, erau, bineinteles, i pivnitele locuintelor particulare, ale asezarilor domnesti, boieresti, orasenesti, precum si ale manastirilor ; aici se tineau si se invecheau, in budane, butoaie, antale, balerci si burle, vinurile i rachiurile destinate consumului In gospodariile respective. O pivnitä bine garnisiti era intotdeauna un titlu de mindrie, de falä, pentru posesorul ei. Ni s-au pästrat, pe aria bucuresteanä, citeva pivnite vechi. Cea mai veche este pivnita boltitä a manastirii Mihai-Voda azi a Arhivelor Statului zidita, impreuna cu celelalte ecarete ale manastirii de catre Mihai Viteazul, pe cind era mare boier, inainte de a ajunge la domnie, in rastimpul 1589 octombrie 1591. A doua ca vechime, de la inceputul veacului al XVII-lea, citiva ani inainte de 1618, e pivnita asezarii boieresti de la Lcordeni, a lui Leca Rudeanu spatarul. Urmeazi apoi pivnita caselor domnesti de la manastirea Plumbuita, case terminate in aprilie 1647. Boltiti si ea, incapatoare, se intinde de o parte si de alta a rampei de acces. Cam din aceeasi vreme dateaza i resturile pivnitei, tot boltite, a casei lui Constantin Cantacuzino postelnicul (strada Apolodor 13), resturi scoase la ivealä
prin sapaturile arheologice efectuate In anal 1957
324
www.dacoromanica.ro
1958. Din epoca brincoveneasca c pivnita, bine pistratä, a asezärii boieresti de la Dudesti-Cioplca, asezare inconjuratä de un zid inalt, lucrat, cum spun localnicii, cu robii". Mai noui si, iaräsi, foartc bine pastrata c pivnita sapati in Dcalul Spirii (strada Putu Cu Apà Rece, nr. 53-57) din ordinul lui
Alcxandru Ipsilanti, probabil o data cu construirea noii rescdinte domncsti (1775-1776). Accasti pivnita Sc compunc din doui galerii principalc, una in capul ccicilaltc, lungi ficcarc de cite 60 dc metri, largi de 5 si inalte de 5-6 metri. Din prima galerie principalä se dcsfac 5 galerii mai mici, latcrale, ca dintii unui pieptene. Pivnita, utilizati azi pentru fabricarca
i
'IN**
depozitarea sampaniei Zarea", arc
Nip
4%
peretii din carimidi subtire, cum se ficca in vechime,
1
si acoperitä cu un muschi negricios, ca o catifea O noua galerie s-a adiugat in rastimpul dintre cele doua razboaie mondiale. Numarul circiumilor a continuat si fie foartc mare in cursul vcacului al XIX-lea, Cu toad itnputinarca
viilor bucurestcne si cu toata concurenta pc. care incepe s-o faca, de la o vreme, berea. In Catattibui patentarilor din 1832, circiumarii fortncaza brcasla cea mai numeroasi: peste 400; o cifra precisä nu se poate da deoarece stilt trecuti la un loe cu rachierii si... cofetarii (in totul, 443). In 1860, potrivit statis-
ticii lui Martian, numaru'l lor se ridicasc la 1.403; ei reprezcntau un element politic rcdutabil, in epoca votului cenzitar. Sc produce totodata o difercntierc in ce privcstc numele localului sau stabilimcntului": termenul vcchi de circiumi" se intrcbuinteaza tot mai putin ; nu mai suni bine, se foloseste mai ales la margine, la mahala" ; i se preferà termcnul oficial debit de bauturi spirtoasc" ; in cartierele ccntralc
pastrami', cirnati
apar consumuri" si bodcgi", uncle, pc lingi vin
dulce .si inisprit i crau foartc aprcciatc. La mustiriilc
diferitc altc bauturi, romancsti si strdine, se iau aperitive", destinate, in teorie, si deschida" pofta de mincare. Unele circiumi ajung bine cunoscute, adevarate puncte de =per in topografia nu numai
din Dcalul Filarctului venca lume multI, oraseni de toad mina, de la tinerii bonjuristi", cu haina strinsa pe corp, pinä la mcstesugarii dc mahala, cu cizme, pantaloni crcti si ciciull. Läutari se aflau intotdcauna la indemini ; pctrcccrca se prclungca citeodati si a doua zi ; rasuna dcalul de cintecc ; oamenii erau bucurosi ca apucasera Inca o toamna (De-a ajungc pin' la toamna, leliçä Ioani, si beau
si
gastronomica, dar si a circulatiei bucurcstene. Asa e, la inceputul sccolului al XX-lea, circiuma lui Gber-
pe Calca Mosilor, vestiti pentru vinurile ei si al carei stipin prezenta particularitatea cl nu mai servea" pc cei facuti". Asa circiuma lui Nita Stere, la coltul Ciii 13 Septembrie ca Uranus, dind numele ci statiei de tramvai din fati, cap dc sectie (pin' la Nita Stere"), aa accea a lui Tabacu, la coltul strizilor Traian si Ghenadie Petrescu, sau a lui °fibril, la intretaierea Cäii Grivita cu Bulevardul Filantropiei (azi 1 Mai). In centra s-a bucurat de o indelunga notorietate localul lui Tripcovici, imortalizat de Caragialc, i, mai tirziu, inainte i dupa primul rizboi mondial, localul lui Mircea de pc bulcgbiceann,
yard, intrc Calca Victoriei i strada Acadcmiei, pcstc
drum de Restaurantul ,,Carpa". Un caracter de sezon au avut mtutdrille. Ele apireau toamna, la inceputul culesului, i tineau o luna, o lund
jurnatate. Improvizate sub o pitulatura sau un umbrar de crengi i stuf, avind aliituri gratarul pcntru
Fig. 201
Mustirie; In primul plan, buinaie oi must. (S)
i
mititci", etc dcsfaccau must
vin, si frig pastrama, leliçI Ioani I") si tràiau intcns ceasul acela, nestiind mime ce-o sI fie. Accastä traditie a mustiriilor, aproapc intrerupta in preajma celui dc-al doilca tizboi mondial, cunoastc acum o noui inflorire. In toamna anului 1957 au fost in Bucurcsti 32 de mustärii, uncle dc mari proportii, deschisc de organizatiilc comerciale de stat ; in toamna lui 1958, numarul lor a crcscut la 66 (vczi fig. 201).
Bete s-a biut putinä in Bucurcsti inaintc de 1800. Erau totusi clicnti ; altfcl nu s-ar fi incumctat germanul Johann Timpcl dc Gotha si infiintezc in 1809 o fabricä dc bcrc in marginea Bucurcstilor, fabrica aná cu prilejul zaverci", in 1821. Bcrarii nu figureazi in Calastibul patentarilor din 1832; peste mai bine de un deceniu, in planul lui Borroczyn (1844 325
www.dacoromanica.ro
dinile lor anexc (Eliscul Luther", Coloscul Opplcr", complexul Bragadiru"), a dat un mare impuls consumului accstei biuturi ; se deschid berarii in
se intelegea locul unde se prijea si se risnea cafeaua. La finele secolului al XVIII-lea existau o serie de cafcncle in oras ; una din ele, pe Podul Beilicului, lingi cisele de beilic uncle trigcau turcii Cu rosturi oficialc, prezenta particularitatca ca era vcsnic dcschisa, chiar in vrcmc de molimá, cind se interziceau adunirile de oameni. Stapinirea tinca cafenelele sub indcaproapc supraveghere, deoarece ele erau focare de agitatie i opozitie. Un pitac din 1782, septcmbrie 1, porunceste strasnic" ca in aceste localuri si nu sil facä vorbi", adica si nu se discute
Orientalä" pe strada Municipalä 5, existente tustrele in 1882 etc., iar circiumile incep si vindi i bcre.
devlet" (imparitia turceasci) ; raspunzitori vor fi facuti direct patronii rcspectivi. Acecasi griji si in timpul ocupatici austriecc (1789 1791) ; divanul nu le ingicluie deck cu conditia si nu se audi alte
1846), plana 51, culoarca de albastru, gasim insä, pc malul sting al Dimbovitci, la sud-vcst-vest dc biscri a Sf. Nicolae-Jignita, insemnati o beririe": precede asadar vechiul Car cu berc", amintit in 1886
de Iuliu Moisil in Bucureftii romantici ; gisim, de asemenca, in acelasi plan, doui asezari ale lui Andrei
beraru", in plana 37. Infiintarca fabricilor de bere
Luther" (1869), Opplcr" si Braga.diru", cu gri-
plin centru, ca Jubileu" pe bulevard, de Bie" pc Calca Victoriei, apoi doui hale cu bere" pc Calea Grivitci, la numerele 29 si 35, si Beräria Astazi berea se bucuri de favoarea bucurestenilor, in special in timpul vcrii, cind face o redutabila concurcnti vinului. Ea se vinde, varsati sau in sticle, nu numai in berärii, braserii i patiserii, dar si in restaurante si bufete, ha chiar, in sticle, si in magazinele alimentare.
araba
defavorabil, bineintelcs
dcspre domnie si desprc
vorbc".
Alaturi de cafenelele turcesti" incep a apirea, in acest fine de secol, si cafenclele curopene", care avcau instálatii mai ingrijite mese, scaune si oglinzi, ha chiar i billard, O asemenea cafcnea europeanä" credem ca a fost aceca a lui Huverstrome" numcle
pare a fi germanic
amintita in 1801 lingä poarta
bisericii domnesti de la Curtea-Veche. Primul posesor de masä de biliard pe care-1 cunoastem in Bucurcsti
e birbicrul Michel sau Michali", nascut in Venetia ; CAFENELE, COFETARII SI RESTAURANTE
O inovatic in viata bucuresteani au fost cafenelele,
imitatc dupa cele turccsti, care, la rindu-le, imitau pe cele arabc. Poate cá cca dintii s-a infiintat chiar In vcacul al XVI-lea, cind influenta constantinopolitanä se accentucaza, prima mentiunc documentará este insä numai din 1667. Atunci constatam in tirgul de sus o cahvenca" tinuti de un turc Hamic, fosi scimcn al sultanului. Curtea domneasci avw intot-
calatorul englez Bentham, de la care luam acestc detalii, adauga ca Michel" avea printre clienti pc un consul (deccmbric 1785). O masi cu piccre si pervazul de bilcard" avuscse, inainte dc 1828, Pappasoglu, stapinul hanului cu acelasi nurne si tatifi istoriografului ; o vindusc, se pare, pe galbcni, unui chir Antonache, sudit vretanicesc" (britanic) ; aa sustinca cel putin accsm din urmil, potrivit anaforalei din 24 septembric 1829, contrazicind pe ginercle lui Pappasoglu, vtori-logofitul Ioan Cretcscu.
pe la noi, in condica de rinduieli a vistieriei lui Brincoveanu gasim, de pildi, insemnat, sub data
Cilitorul german Stiirmer, trecind prin Bucuresti in 1816, afirmi ci crismelc si pivnitele sint foartc frecventate, cafenclelc insä n-au un renumc prca bun". Italianul Domenico Zanelli imparte, in 1841, cafenelele bucurestenc in doui categorii : o minoritate In care gisesti ziarc si biliard" ; restul, de moda turccasci" ; toatc, innegrite de fumul cc, ncintrerupt, iesc din sutcle de lulele pe care le vezi
de 7 iulic 1696, printre bucatili" cuvenite mirii-sale hanului dc oaste", 15 oca cafea ot knachi clucer". Tariful din 18 iunie 1727 prevede printrc articolcle
mereu in mina musteriilor cc stau toati ziva, ca nistc automate, pe &incite cele unsuroasc"... Dintrc cafenelelc curopenc", la o deosebiti notorictate va ajungc
de import si cafeaua", alituri de ccai si de cioco-
accea intemciati in 1853 de polonczul rominizat Fialkowski. Situati in Plata Tcatrului National in
dcauna, in camarile sale, si cantititi de cafea atit pentru
uzul familici domnesti, cit i pentru tainurile ce se dideau mai-marimilor turcesti i titiresti in treccre
lati. O privilie a lui Gheorghic cafegiul", situatá lingi podul uliçii ce merge la scauncle de carne", este amintiti la 20 februaric 1734. In a doua jumitate a sccolului al XVIII-lea, vel-cafegiul domnesc; adici dregatorul personal care avea. griji de cafcaua, filigeonele §i zarfurile (ce§tile si suporturik lor metalice) si de ibricele de la curte, era indreptatit, asa cum nc spune un document din 3 septembrie 1791, a tinca in Bucuresti trei cahvenele cu tahmisul lor", scutitc de fumirit, cimänirit si cclelalte &id pe care lc plateau prilvAliile. Prin tahmis" tcrmen de origine 326
parterul imobilului Török (uncle c azi, in noul local clidit dc Societatea Adr iatica", magazinul de
articolc tehno-metalice), ea va dura pini in 1898 si va fi frecventata nu numai de literati, artisti, oameni de stiintä i actori
Intre ci Caragiale, Duiliu
Zamfirescu, Alcxandru Xenopol, George Sion, Dimitrescu-Iasi, Matci Millo, De Max etc. dar si de unii oamcni politici. O notorictate similari, dar marginiti la lumea literelor si artelor, a avut mai tirziu, la sfirsitul sccolului
www.dacoromanica.ro
al XIX-lea si inceputul celui de-al XX-lea, cafeneaua din imobilul Otetelesanu, Terasa Otetelesanu", cum
i se spunea in mod obisnuit ; era situata in partea opusa a Pietei Teatrului, acolo unde se inalta azi Palatul Telefoanelor (vezi fig. 202). Am amintit mai inainte de Cafeneaua Cap,ra", locul de intilnire al protipendadei", al asa-zisei lumi bune" ; la citiva pasi era Cafeneaua Boulevard", in hotelul cu acelasi numc. Negustorii, oamcnii de afaccri, misitii aveau cafenelele lor, cum era Cafcncaua Schreiber" pe Lipscani, National" pe Doamnci, Bristol" pe Academici, apoi Colaro", Macca" i altele. In uncle din cafenelele bucurestene era si muzica, i chiar muzica buna ; la Edison" aveau loc i spectacole ; de asemenca, in timpul carnavalului, baluri mascatc costumate. Primele baluri de acest fel
de celelalte,
obisnuite, constatam si mai inainte, sub Alcxandru Ipsilante (1774-1782) le intilnim in vremea lui loan-vocli Caragea (1812-1818). Cronicarul Dobrescu, vorbind de teatrul domnitei Ralu, fiica voievodului, arata ca, in afari de accasta inovatie, au mai ramas alte doui eresuri in politiia Bucurestilor : un clup [club] si un bal unde ii schimbä chipurile cu mascari si imbricäminri dräcesti si noaptea fac mascaralicuri in tot chipul, mai rau decit limbile cele pagine". In 1872, potrivit indicatiilor Dictionurului statistic al lui Frunzescu, existau in capitala 100 cafenele", mari si mici. Epoca lor de inflorire a durat pina la primul razboi mondial. Multe crau pe Calea Victorici, incepind cu cafcneaua de sub Hotel de France" ispravind cu High-Life" i Imperial", intrc palat Atcneu. La High-Life", la etaj, se &eau numeroase biliarde, se infiintase o academic" de biliard, partidele" tinindu-se lant de dimincata pina noaptca tirziu. Dupa primul razboi mondial, o searra dintrc cafenele au disparut ; fenomenul s-a accentuat cu trccerca timpului, lar dupii cel dc-al cloaca razboi Fig. 202 Jeras OtctcicKanu, pc locul actualului Palm al Tciclitanelor. Fotografic din primii ani dupd ccl dintii razboi mondial. (M.1.13.)
mondial, numarul acestor localuri, uncle, in fata unei
cesti de cafea, oamenii pierdeau ccasuri intregi, a devenit disparent. Se poatc spune ca azi Bucurestii nu mai au cafenelc. Noul sistem de viata socialist, in care ficcare lucreazi intens, timpul fiind prctios, lc-a desfiintat. Locul lor a fost luat de alte localuri, in primul rind de cofetarii si restaurante, precum de asa-zisele espresso, instalatii care debiteazii o cafca
concentrata, mai conccntrata decit turceasca", svartul" i filtrul". Cofetarie vine de la coftturi, care inscamnii in bimba vcche romaneasca bomboane, zaharicale ; lar cofeturi vine din italiana' ( confetto), fie direct, fie printr-un intermediar ncogrec (icovgaa). In tariful din 1727, alcatuit de austrieci pentru Oltenia, dar care arata marfurile cc se importau si in restul tarii, dcci in primul rind la Bucuresti tarif redactat in latineste sint trecute printre articole si cofeturi (confecturae") de trei feluri: venetiene, nemtesti turcesti. La 1 iunie 1772 se cumpärau din Bucuresti pentru negustorul Constantin Hagi Pop din Sibiu
20 cutii confeturi" i 10 cutii condite" ; acestea din urmä crau tot un soi de produse de cofetarie, poate fructe glasate. Cofeturile de Tarigrad" pome-
nite in nartul din 1776 se vindeau cu 60 de bani ocaua. lar din tariful pus in aplicare la 1 ianuarie 1792 rezultä ci se platea ca vama 6 bani pcntru ocaua de cofeturi importatc si 7 bani pcntru ocaua de condite. Negustorii supusi straini, suditi ai Rosiei si ai Nemtiei", avcau un tarif special : ci plateau
4 bani pcntru ocaua de zaharica", prin aceasta intelegindu-se atit conditcic, cit i celelalte dulciuri ; dad zaharicalelc crau de scortisoara", atunci plateau
24 de bani dc oca, un tarif ridicat. Sc aduccau, tot pcntru produse dc cofetarie, coji dc lamiic, de porto-
cale si de naramze,un soi de portocale mai mici plätindu-se vama 15 bani de cintar, apoi dulceti variate, 4 bani dc borcan, chitrc pcntru dulccatii, 120 dc bani de povara, ghiulsuiu" sau apä de trandafiri, 360 de bani dc povara, precum si diferitc varietäti de zahar: de Venetia, mai scump, 4 bani varna
de oca, de Misir" sau Egipt, mai icftin, numai 3 bani, prccum zahar nelucrat", adica nerarinat, carc platea 26 dc bani dc cintar, in timp cc acela cäpatini" si maruntu praf" platea 60 dc bani dc i
cintar.
\111t64N-
In catastihul patcntarilor" bucuresteni din 1832 gasim 15 cofetari" ; c probabil sa mai fi fost i altii insa, deoarecc acesti spccialisti sint grupati la un loe cu circiumarii, rachicrii i bucatarii, i numai la unii dintrc ei se indica specialitatea, majoritatca fiind trecuti doar cu numele i pronumele, sau, uncori, cu filiatia. Ccrt este ca produselc lor se bucurau de o deosebitä pretuire. /ntr-o descriere a Bucurestilor din timpul lui Alexandru Ghica (1834-1842), publicata in Almanahul Odesei pe 1840 si reprodusi in rornâneste in Propdtirea din Iasi, se face clogiul coferariilor de pe Podul Mogosoaiei, pcntru serbeturile si
inghetata lor. erbeturi, dar cc scrbeturi I Dc 327
www.dacoromanica.ro
o ink dc soiuri : de trandafiri, dc socolata, de vanilic,
unul mai gustos si mai aromat dccit altul. Accstea sc pot vcdca la toatc cofetariile continua descricdar in special la accca in fata circia sint scoasc, la uliça, vreo 20 dc scaunc. VI yeti mira de asemcnea rca
lucru ncobisnuit. Sá titi insa ca, dupa plimbarc, cucoanelc vin si se racoreasca aici cu inghetata °feria' dc cavalcrii amabili. Inghetata e o adevarata minune i nu-i scumpa, un lcu portia." lar in a doua jumatate a sccolului al XIX-lea, cu prilcjul participarii Rominici la Expozitia internationalä din Paris, francezul Fr. Jourdain,. litaind in L' Illustration mincärurile noastre, adauga":-Dornéniul in care bucatiria romineasca exceleaza de asemenca este prepararca prijiturilor si a dulceturilor. E o specialitatc cum nu
mai gascsti nicäicri alta." Semnificativ e faptul ca elogiul vine din partca rcprezentantului unui popor expert in materie, al poporului care nu numai teoretie, prin Brillat-Savarin, dar si practic, prin marii buckari furnizati intregului glob, detinc intiietatea in materie dc gastronomic. Intcresant c i faptul ca termenul dulccata" a fost luat de unguri de la noi ; el nu arc de altfel echivalent in alte limbi, nefiind identic Cu con fiture in franceza. Tot caracteristic rominesc e si termenul prajitura".
Cofetiria bucurestcana s-a imbogatit continuu, itnprumutind diferitc produsc i preparate dc la altc popoarc si, fapt semniticativ, imbundtdiind o
pe care de altfel le si cumpara in 1871. 0 alta cofetaric rcnumiti, Eland concurcnta citva timp fratilor Capa, era aceea a lui Fkdkowski", alaturi dc cafcnea (vezi mai sus, p. 326). Insemnim i cofetiria lui Broft", patronul hotelului care a precedat Contincntalul", precum i aceca a Hotelului Bellevue", lingi
Cismigiu, foartc cercetatr, -dupi cum citim
in
rclatia cAlitorului german Derblich (1859). Spre sfir-
situl sccolului al XIX-lea i inceputul cclui de-al XX-lea, continua din toate acestea numai Cofctaria ,,Capa", cu renume mercu crescind, prin produsele ci de o rara finete si elegant prezentate; in locul celorlalte, se ridica noi cofetärii. In Piata Teatrului acum Riegler", vestit pentru indienele" i caracurile" lui ; mai jos, pe Calea Victorici, intre bulevard
si Prefectura de politic, e Frederic", a carui specialitate sint carolincle", prajituri mari cu frica amestecatä cu fructe glasate, fisticuri i stafide; si mai jos, dincolo de Zlatari, e cofetaria.lui Lambru Pnliator,
ale carui creme" inalte, in forma de turn, din albus batut cu zahar, pc o baza de pesmet tare, formau, asa cum ne spune in amintirile sale scriitorul Bassarabescu, deliciul scolarilor ; accstia nu indrazneau sa
intre in cofetäriile de lux. Tot pc Calca Victoriei, dar in sus, dincolo de Ateneu, se deschide Cofetaria Nestor", care ajunge, dupa citva timp, prin finetea
preparatelor, sa rivalizczc cu ,,Capa". Si mai sus, pe acecasi cale, la coltul de miazanoapte Cu strada
scama dintre ele. SA se compare, dc pildä, cataiful turcesc, Ora frica, si baclavaua lor, pregatita cu seu de oak, Cu cele rominesti, sprc a se vcdca difercnta. Pe lingi influcnta mai vcchc, turceasca i greccasca, s-a cxcrcitat in accst domcniu o inscmnata influenta
Fintinei azi Nuferilor c Dobriceanu", ale cärui produse, ca si ale lui Berindei", nu ating, insa, faitna produsclor lui Zan/ firesce ; cofctaria accstuia din urma se afla pc bulevard, lingä actuaba Piata Kogälniccanu. In Plata Sf. Ghcorghe azi Plata 1848 era cofc--
francez5, in vcacul al XIX-lea, detcrminind o intrcaga tcrminologie bomboanc, caramelc, sirop, crema,
taria lui Gheorghe lonescu, cu vitrine infatisatoare si cu specialitati de bomboane. In acelasi sector, al bomboanelor fondante", reuseste Alexe Popovici".
nuga, fondante etc. apoi o influentä germana una italiani. Dintre cofetariile capitalei, cca mai rcputata era, la 1850, a lui Giovanni", italianul specialist in inghetad'. Sc afla pe Podul Mogosoaiei, in fata clädirii, pe atunci in constructie, a Teatrului National. Un alt italian, Comorelli", deschisese o cofetirie, mai modestä, in Pasajul Roman. Tot pe Podul Mogosoaici,
in hanul Dcdu (fost Grcceanu) era, pe la
1840, cofetäria, reputata, a lui Lefter sau Elefteresce. In 1852, fratii Capfa, Anton si Vasile, fiii aromänului
cu un mic magazin de desfacere pe strada Matei Millo. Dar in afara de acestc cofetarii, mai erau surni altele, de cartier, ca, de pilda, ,,Boro(', la coltul Cali Grivitei cu Buzesti, sau Murgd,ranu", pe bulevard, in fata Hotelului Princiar", linga coltul cu strada Brezoianu ; aici se puteau cumpara sapte - prajituri de un leu bucuria noastra, a elevilor de liceu de atunci in timp ce la Nestor" numai sase, iar la ,,Capa" cinci. In mahalale existau si cofetärii in care prajitura nu costa deck zece bani ;
Constantin, inaugurcaza primul lor local, cu firma
c drept ca era ccva mai mica si mai economicos
La doi frati", in vechea casa Damari, unde mai
facuta. Dupa primul razboi mondial, numarul cofetäriilor se inmulteste considerabil ; intreprinderile mai mari, ca Zam firescu" §i Angelescu", deschid serie de magazine in diferitc puncte ale orasului, aprovizionatc exclusiv cu produsc ale fabricii respective; se adauga magazinelc Socictatii Meinl" care dcsfac si ele, pe IMO cafea, ciocolati i ccai, si uncle soiuri de präjituri mici ; de asemenea, magazincle cunoscutei firme clvetiene de ciocolata Suchard". Dupi al doilca räzboi mondial se inregistreaza notia crestere a numarului cofctariilor ; se remarca acum cofetariile de stat:si ale diferitclor cooperative,
tirziu s-a dàdit Hôtel de France; un al treilea fratc, Grigore, invata intre timp, La Paris, mestcsugul, pc linga cclebrul Boissier, cunoscut in intreaga lume prin bomboancle i prijiturile sale de ciocolata; un al patrulea, Ion, de mescrie cartograf, desencazi plansele planului Borroczyn i notcaza, in mahalaua Ghencca (pl. 43) locul cofetarului", loe mare, avind, pe jumatatea lui, vie. Treburilc mergind bine un anunt din martie 1859, in Romdnul, pome-
nca nu mai putin dc 36 de sorturi dc dulccati fratii Capa se muta in 1868 In caselc Slatincanu, 328
www.dacoromanica.ro
care dcsfac präjituri, bomboane si tot soiul dc dulciuri standardizate, la prcturi tip. Cofetarii noi, spatioasc, instalate intr-un cadrus elegant, cu mobilier adccvat,
dc pildä, cá dititr-o oca dc carne dc cca mal buni calitatc, -costincl pc piata 18 crcitari, se pregatcsc
cu vitrinc atragatoarc, se intilncsc in toatc partilc orasului, nu numai in centru cofetariile ,Union". Scala", Universit4ii", Trandafirul alb" dar sprc deosebire de trccut i la extremitati, ca, dc pilda, la Floreasca, la capul Bulcvardului 1 Mai, pc Bulevardul Muncii, la Bucurcstii-Noi etc. Färä sa mai punem la socotcala numcroascic magazine chioscuri carc dcsfac produsc zaharoasc" sau dulciuri". Bucurestii sint, mai mult ca inaintc, orasul cofetäriilor ; detincm recordul in privinta
De ascmcnda, dintr-o piine care costa' cam 12 crcitad se vind Cu toata siguranta 30 de portii a doi chiar trci crcitari". El adauga ca o familic îi poatc procura din piata un prinz imbelsugat si convenabil, constind din mincarc cu carne, din zarzavat, vin
aceasta in Europa sud-esticä i, probabil, in intreaga Europa.
oca de carne si o piine fara vin i Bra zarzavat fac, dupa insei indicatiile lui, 30 de crcitari, iar nu 20, nu e mai putin adevarat ca preturile la restaurante erau intr-adevar ridicatc, data fiind ieftinätatea ali-
Restaurantele au aparut in acelasi timp cu hotelurile,
adica in prima jumatate a sccolului al XIX-lea. Daca despre acela al lui Brenner n-avcm detalii era probabil un restaurant vienez, ca ii patronul
stim in schimb ca restaurantul hotelului lui Donat Hugues, in Plata Tcatrului, cu bucatarie franceza, se bucura, pe la 1840, de o deosebitä pretuire. In 1842, Anuarul Printipatului Tarii Româneo-ti" reco-
manda sträinilor care soscau in oras patru birturi" sau restaurante, i anume, birtul Tcatrului, al Cazi-
nului, al Leului de aur si al Romaniii". Dat fiind cicverul bun pc care-1 faccau alimcntele, in pi*, crau foartc icftinc in comparatic cu prctul mincarurilor gitite inccp sä se deschiciä, in timpul domniilor regulamentare, o scrie intreaga dc restaurante. Avo-
in cele mai multe restaurante zccc portii a 18 crcitari".
piine, pcntru o singura picsa de 20 dc crcitari, in vrcmc cc acceasi mincarc abia se poatc procura la restaurant cu un ducat" (un galbcn). Lasind la o parte exagerarca din spusele lui Dcrblich, carc uita cind vorbeste de prinzul unci familii ca numai o
mentclor pe piata. In 1858 se dcschide, o data co hotclul, restaurantul Fieschi", uncle se gaseau mincaruri italienesti. .Rind pe rind apar apoi noi * restaurante, conduse de straini si de romani, atit. in noile hotcluri, cit si in afara lor, dc sine statatoare. In 1871 constatam rcstaurantul Hotelului Boulevard", cu bucätarie franccza ; in 1881, accla al lui ,,Capa", linga coietarie, intr-o sala destul de mica, dar 'ai card percti crau imbracati in marmura rosic ; de aceca i se si spunca,*in glurnà, mormintul faraonilor". Bincintcics, bucatiiria era tot franceza. Sprc
a sustine concurcnta, ttua conduccrc a Hoteltilui 1-fugues" angajcaza pcntru rcstaurantul salt, in 1882
catul parizian Thibault-Lefcbvre, carc vizitcaza Bucci-
pe un celcbrit bucatar parizian, un adcvarat artist,
rcstii in 1853, spunc ca sint aici restaurante frantuzesti, ncmtesti si romincsti". Celé romancsti, mai putin pretentioase, accesibile pungilor mai modest; gatcau mincarile noastre traditionale, incepind cu ciorbelc, continuind cu mincarurile scäzute multe cu nume turcesti (musack ciulamà, tuzlama, pilaf) si ispravind cu fripturile la grätar. Restaurantele nemtesti, unde se gäsea çi bere, ajunsesera destul de numeroase. Calätorul german W. Derblich, care a zabovit pe la noi in preajma Unirii, citeaza numele
monsieur Trompcttc, fost in strviciul lui Leon Gambetta. Sprc sfirsitul sccolului al XIX-lea si inceputul
a nu mai putin de treisprezcce : La Cerb", La
Epure", La Vulpe", La 'tiger", La Len", La Ca/ea Ferate (care nu exista inci), La Coroana", La Clopot", La Trantinfir", La Telegraf" (tocma, fusesc instalata prima linic), La Elvetia", La Jude_ cdlor", La Ferdinand", dupä care adauga : etc.". E adevärat cá existenta acestor restaurante germane mai degrabä ospatarii era adesea efemerä, dispäreau tot asa de repede cum se infiintau adesca schimbau, dupi informatia accluiasi Derblich, intr-un an cite sase stapini". Cele mai prctuite crau restaurantele franceze, in fruntc cu al lui Hugucs, uncle atit mincarea, cit i bäutura nu lasau nimic de dorit ; se platea, e adevarat, in consccinti. Un
bun restaurant francez era si accla al lui Thierry din Gradina Cismigiului. In general, preturilc la
Bucurcsti o marc varietate de restaurante, inccpind cu cele dc catcgoria intii i isprävind cu birturilc economice", ospatariile populare" i locantele". La cele de frunte se adauga acum restaurantcle: Continental", in hotelul cu acelasi numc, de pc Calca Victorici, In Piata Tcatrului (vezi fig. 203), Modern", pe strada Sarindar (azi C. Mille) si Enescu" pc strada Sf. Ionia', in coasta palatului, tustrele cu specialitati rominesti si muzica buna. Indati dupä ele vine cclui de-al XX-lea, existan in
Iordache" din Covaci, bine cunoscut in lumca gastronomilor, apoi Enache", pe strada Acadcmici, Dumitrescu", tot pe Academiei, Maiorul Mura", pe strada
Doamnci. Urmase ale vechilor birturi" nemtest (de la ¡Vi,'!, care inscamnä gospodar, hangiu, gazda), sint acum restaurantcle Oswald", in Plata Tcatrului, si Strobel", pe Acadcmiei ; cel dintii c prcluat ma i tirziu de Fisch. O catcgoric dcoscbita i noua o formcazi localurilc spccializatc in gustari, aperitivc hors d'oeuvres, localuri elegante afiliatc socictitii por-
tugheze Bodega", al carci numc a devcnit apoi la noi nume comun, cu acceptie bine cunoscuti. In aceastä categoric intra restaurantele Korman" din
restaurante erau mari, ca si la hotcluri, fapt remarcat
Bulevardul Academici, Tripcovici", imortalizat de
de sträinii in trecere prin oras. Derblich observa,
Caragialc (Micile economii), §i Durieu", din strada
www.dacoromanica.ro
329
Fig.
203
Calea
Victoriei
In
dreptul Teatrului National, prin anti 1930; In ultima clidire mare, pe dreapta, era testaurontul Continental. (M.I.13.) 1
N
Ii
A
,
Caragcorgcvici, frccventat in spccial dc nemti. alta categoric nourt o formcazi leipterille, in fruntc cu Flora", ;de pc Soseaua Kisselcf, undc Sc giscsc tot fclul dc produsc lactate i minciruri usoarc,
pregitite la minut".
lcandri sau ficusi, in hirdaie, in loc dc copaci si boschete.
Tot caracteristic bucurestene sint localurilc din gura pietii", modest, ca si nu zicem primitiv instalate, in care se prepar5 ciorba de burtà" i tuzla-
Dar catcgoria cca mai caractcristic bucurcstcani
tnaua", atit de aprcciatc, dupi ô noaptc de chef,
cca mai frecventiti, in timpul vcrii, c aceca a gridinilor-rcstaurantc". Instalatc sub ccrul libcr, in cite o griclini cu copaci si boschetc, cu gritarul
dc cci ficuti". Un transilvinean din pirtile Nisäudului, pc nume Iuliu Moisil, carc vizitcazi capitala timp dc
urias la intrare i cu galantarul" alituri, in care stau insiratc, la vcderc, tot soiul dc bunititi, spccialitatca
lor sint fripturilc. Gisesti aici toate produselc dc Zahana", tot soiul dc cirnati.si nclipsitii mititei" sau mid" caracteristic bucurcstcni, foartc aprcciati nu numai de ai nostri, dar si dc striini. (Faptul s-a vizut la rcstaurantul romänesc de la Expozitia inter-
o luni in toamna lui 1886, rclevi, in memoriile lui, bogitia" varictatea" listclor de mincarc a restaurantelor vremii. Relevi, de ascmenea, expresiile figurate care circulau In legituri cu mincarca biutura ; nu stie Insà ci o bunä parte a or se datoreazi lui Nae Orisanu, agitatorul din perioada Unirii si a lui Cuza-vodi, unul din tipii" caracteristici ai i
orasului, un adevirat cdec" bucurcstcan. Acum
cind acesti mititei, definiti ca snitch-its is la ronmaine", constituiau unul
aude Moisil de mis-mas" (amestecul de vin cu apä
din felurile cele mai ccrute.) O seric de astfel de gr5clini" se afli pc strada 11 Iunic ; mai cunoscute sint Suzana" deveniti dupi primul rizboi mondial Lfrzana" si Led ,ri &natal". Dar aproapc nu e cartier in care sit nu se g5seascs1 o asemenca
(o sticli de vin si una de apà mineralà sau un sifon la gheati, in recipientul ca trei despirtiri special intocmit), de turceasci" (in loe de cafea ncagri),
nationalä din Paris
1889
gridins1" mai mare sau tnai micìí, chiar dacil gradina e in militate numai curtca restaurantului, birtului sau circiumii, cu citcva mese si ca doi-trci
mineralä) si de sprit" (vin cu sifon), de bateric"
zisi i taifas", dc (tuica la toi sau teala) etc.
idee", pricini" sau gilceavi" ciocan), de protocol" (soco-
Perioada dintre cele dou5 r5zboaic mondiale a v5zut sporind cu mult numirul rcstaurantelor, ca
330
www.dacoromanica.ro
urmare a sporului dc populatie. hare cele de caregoria intii, care cuprind, In frunte, pe cele de lux", se adaugä acum restaurantcle Cina", In Piata Palatului, Mon jardin" azi Parcel! trandafirilor" pe Dorobanti, Colonade" la osea, si, infiintat ultimul, Pescdruf", pe malul lacului Herästriu, intr-o admirabilá pozitie. Numirul griidinilor" crcste i cl considerabil ; pritutindeni sint tarafuri de läutari ; In localurile dc fruntc Sc adaugil talentate interprete ale cintecului popular rominesc. In aceastá perioadil apare un gen nou : automatele, in care serviciul e asigurat de aparate aprovizionatc de un personal invizibil clientilor. Contra uncí fisc de o anumitä valoare introdusc in .aparat, primesti mIncarea sau bäutura doritä. Dupi un succcs initial, determinat mai mult dc noutate i curiozitate, automatele nu s-au mai bucurat de favoarca publicului, transformindu-sc in restaurante cu consumatii standardizate, servite dc personal fcminin, in uniforme ;
au devenit, cu alte cuvinte, un soi de exprese". Tot acum se inmultesc barurilc" restaurante dc
in care se serveste masa de prinz la preturi foartc reduse, constituind un real ajutor accirdat tine,
salariatilor. Uncle din accstc cantine ocupà, la inceput,
localurile fostclor restaurante, altele se instalcaza in clädiri proprii, noi, cliditc special. Citarn, in privinta ultimei catcgorii, impurfátoarea cantina a Atclicrclor C.F.R.-Grivita, prccum si frumoaselc canline studenle,rti din noilc complexc, construitc recent. Apar restaurante speciafizate: in produsc de zahana"
cum
c Ciocklia" dc pe Splaiul Unirii in produsc dc citárn Delta Dundrii" dc pe Bulcvardul pcsc.aric Rcpublicii i Pescarul" de pe Bulevardul BilIcescu in produsc lactate : cele patru bufete Dorna" de pe Bulevardele Magheru, Ghcorghc Gheorghiu-Dcj, Di-
nicu Golcscu si de pz strada Academiei. Apar, dc astfcl : Bulevard", pc Bulevardul Bilcescu, Caraiman", pc Calca Victorici, Lipscani" pe strada Cu acclasi flume, in care se pot face si abonamcnte lunare. Apar, in sfirsit, bufetele-expres, cu mese inaltc, färä scaune, in care con-
ascmcnca, rcstaurantelc-pcnsiune
sumatorii, contra unui tichct, primcsc direct dc la
noapte, Cu muzicä i careu dc dans, cu dizeuri §i cu preturi piperate ; primul dc acest fel a fost,
standurile respective, frira intcrmediul ospfitarilor, minclrurile si bäuturilc doritc. Dind posibilitatea
pe la 1900, elegantul Luncheon-bar" de la Con-
de a se rezolva rapid problema mcsei si la prcturi convenabile, accst soi nou de restaurante a fost bine primit de public ; numärul Ion e in continua crcstcre. Un succes au constituit i magazinelcrestaurante Gospodina", in carc, in afaril de constimatii pe loc, tip cxprcs", se pot cumpira, pentru acasä, mincáruri prcparatc sau scmiprcparatc, ustirindu-sc astfcl considcrabil munca gospodinclor aflatc in cimpul muncii. O inovatic similará, bine primità, au fost rcccntele bucitärii dc bloc", prcgii-
tinental". Epoca de dupä 23 august 1944, cu fundamcntalele ci transforman i socialc si economice, inseamni1 o
nota perioadil In viata rcstaurantelor bucurestene. Marca majoritatc a Ion e nationalizatä, inccputul fAcindu-se, in ¡ama lui 1947, cu localul din Piata 7 Noicmbric (fostä Domcniilor), care devine Restaurantul dc stat 7 Noiembrie" (azi Progresul").
Urmarca este, pc dc o parte, o ridicarc a nivelului la restaurantele mijlocii ci mici, dcci la cele multe, prin localuri noi sau rcfäcutc si prin mobilier, vcselä
tacimuri mai bune, pc dc alta parte, o standardizare a .portiilor si preturilor, evitindu-se, In felul accsta, specula. Pcntru oamcnii muncii se dcschid, dc &Ate intreprinderilc
i
institutiilc respective, can-
rind minciiruri variatc pcntru locuitorii blocului rcspcctiv, eventual ai unui complex dc blocuri. La fincic anului 1961, nu mai putin de 951 dc unitilti dc alimentatic publicä restaurante dc tot fclul, bufete, brascrii çi cofetárii stiteau la dispozitia bucurcstenflor ; astilzi ele au intrecut mia.
BIBLIOGRAFIE I. Vii, livezi si prisdci. 1.1. C. Teodo-
rescu, Ville noastre, Bucuresti, 1935, 77 p.
in 8°;
2. D. Caselli, Livedea Vdcdre,dilor, in Gaz. Nun., V (1936), nr. 210; 3. D. Caselli, Via banului N. BrIncoveanu de la Sf. Elefterie, in Gaz. mun., V (1936), nr. 228; 4. D. Caselli, Livedea Sacagioacei din malialatia Popii Iva,rcu, in Gaz. mum., V (1936), nr. 213; 5. D. Casclli, Cind ,ri de cine au foil scIdite vide din Bucureiti,
in Gaz. Nun., VI (1937), nr. 256; 6. D. Caselli,
ti/ele lui Mihnea-vodd s-au pus/lit viile din Bucure¡ti de
n-a rdmas o vita, in Gat. ?nun., VI (1937), nr.
Ville lui Verbal, .Cantacuzino, in Gaz. mum, VI (1937), nr. 258; 8. D. Casein, Ville din dealul Bucureltilor, in Gaz. mun., VI
257 ; 7. D. Casclli,
(1937), nr. 259; 9. D. Caselli, Vide din Bucure,rti
la Inceputul veacultd al 19-lea,
in Gaz. mum, VI
(1937), nr. 260.
II. Pivnite-circiumi. Mustdrii ,ri
be-
r dri i. 10. N. N. Matci, Viata cIrciumii bucurettene,
in Gaz. mun., VIII (1939), nr. suplim. (29 iunic) ; 11. Radu Albala, arcitimi ,ri grddini de petrecere In
Bucure,rtii de ieri ,ri de azi, in Orizonluri, VII (1958), 1, P. 43-48; 12. La 14 septembrie se deschid mustdriile,
in Inf. Buc. din 2 septembrie 1958.
Ifl.Cafeiiele, cofetdrii fi restauran-
13. II. Kraus si L. Bachclin, Bucarest el la Roumanie, BucurcO, 1902, IV + 192 p. in 8°; 14. Iuliu t e.
Moisil, Bucureflii romantici (impresiile unui tin& arde' lean sosit in Bucure¡li pentru lniliaj data acum o pima/ate de veac), in
Bucurefiii-Vechi, 1V (1930-1934), 331
www.dacoromanica.ro
p. 39-46; 15. Al. Obcdcnaru, Amintiri despre cafe-
nelele bucureftene de acum o jumdtate de veac, in A/humid
Lunei Bucure,rtilor" 9 mai-9 iunie 1936, Bucurcsti, 1936, p. 50-55; 16. G. Potra, Bucure,riii la miflocul secolului XIX. Impresiile germanului V. Derblicb, Bucurcsti, 1941, 14 p. si I planssi ; 17. Ghcorghc Crutzcscu, Poda/ Mogoloaiei, Povestea unei strdzi, Bucu-
rcsti, 1943, 298 p. in 8°; 18. G. Costc3cu, Bucureitii
vechiului mal, Bucurcsti, 1944, 397 + XIV p. in
8° ; 19. V. Bilciurescu, Bucurefli ,ri bucureiteni de ieri si de azi, Bucuresti, 1945, 369 p. in 8°; 20. E.D. Tappe, Bentham in Vallachia and Moldavia, in The Slavonic
Review, XXIX (1950), nr. 72, p. 66-76; 21. L. Läzarcscu-Ionescu, Dinu V. Rosati, Gh. Ioncscu, Gh. Astangii, Horia Tcodoru, &WM/rile arbeologice din sectorul Curtea-Veche, in Bucuretti, I, Bucurcsti, 1954, p. 184-261; 22. I.A. Bassarabescu, Lumca de ieri, Bucurcsti, 1958, 459 p. in 8°.
www.dacoromanica.ro
ADMINISTRATIA ORAWLUI
...En, Dragota judetul, den oral den Bucurefli, ea 12 plrgari, denpreunrd ca Gberghina, care an fast fuck', ,ri Cu preoli i ord,rani", Intdrese ,ri botdrnicesc lui Rada postelnicul Dudescul un loc de raid pe care 1-1 ddruise Antonie-vodd.
.(Document din IC69, august I, la Academia Republicil Soclaliste Romania)
dc a mai
fi mcntionati in documente. Unul din ultimii judeti in functie pc care il stim este Stoica
JUDETUL SI PIRGARII
judetur : la 11 octombrie 1693 el intareste, impreuna Bucurestii, ca si cclelalte orasc ale Tara Romanesti,
au avut un organ propriu de conducerc, ales 'de obstea orasului, i anume, un sfat sau un consiliu, alcatuit din 12 pIrgari, cu un judet in fruntc. Termenul de pirgar este de origine germana: vine de la Burger, care inseamna cetatean" si a fost imprumutat de la sasi. Judet este de origine latina, din judex (judecator") i reprezinta un vcchi termcn politic si administrativ, intrebuintat de romani inca' din evul mediu timpuriu ; cu acest termen au fost desemnate si subtinpärtirile administrative teritoriale ale Tärii Romanesti corespunzind tinuturilor din Moldova.
Desigur ea Bucurestii au avut un asemenea organ propriu de conducere Inca de la Inceputul existentei sale ca oras. Documentar nu-1 constatam *rasa' decit in a doua jumatate a secolului al XVI-lea, i anumc in 1563, mai 13, cind Necula al lui Bobanca judetul cei 12 pirgari", Impreunii cu toti oamenii buni si batrini" din oras, intaresc lui Ghergoman grecul fiilor sili o pravalie ce este lingà Biserica Domneasca",
pravalie pc care Ghergoman o cumparase cu stirea tuturor negustorilor" de la Pana, fiul lui Stanciul Cu 4.500 de aspri, nesocotindu-sc aldamasul". AceIasi Necula numit dc data aceasta Nicula apare ca judct si la 20 mai 1571 (vezi fig. 204) si la 6 mai 1572. Pupa el, constatam pe Stan judetul" la 26 mai 1577, apoi pe Caloian la 28 noiembrie 1580, pe Baciul la 6 februarie 1587, pe Stan poatc tot ce! din 1577 la 30 mai 1589, pc Vilcan la 15 februarie 1590 etc. Judetul i pirgarii apar apoi necontenit pini in vremea lui Brincoveanu, cind ei inceteazi
cu alti boieri", lui Vcrgo vel-portar", un loc in oras la mahalaoa bisaricii ci Sc chiamil Stcrpul" (biserica Popii Stoica, numita mai tirziu Brczoianu), loc pc care i-1 daruise domnul, din pamint domncsc", ca sa-si mai largeasca gradina" casclor cumparate de la Oprea vel-satrar. Pc locul daruit se aflau doul case : una a lui Stoia ceausul de saragele (ostasi calari), pretuitii la 20 de talen, ccalalta a lui Tudor
sarageaua, pretuita la 10 talen. Vcrgu le da acesti bani ca despagubire si lc darima casele. Stoica judetul, dupa cc arata, in cartea" sa, toata taräscnia, inchcie :
5i am pus peccatca orasului si am iscalit noi to0". Intr-un document inedit din 2 iunie 1707, pH% ind hotärnicia mosici satului Dudcsti, c pomcnit, printrc martori, i Serban ce au fost judet". Acest Serban apare in functic pentru ultima oara la 10 martie 1699, cu prilejul hotärnicirii unor locuri ale biscricii SE Ghcorghe-Vechi.
Judetul si pirgarii erau alesi de catre obstea orasenilor dintre locuitorii mai de scama ai orasului, de obicei dintrc negustori si mescriasi. Nu ni s-a pastrat o descrierc a procedurii, dar credem ca ea avea Inc intr-o zi de sarbätoare, probabil dupa slujba religioasa, poate in biserica, poate in piavi sal', cum se spunca in vcacul al XVI-lea, in pazar". Bucurestii
n-au avut, din pacate, o casa statornica a sfatului, un edificiu trainic si permanent, asa cum aveau orasele din Apus si chiar orascic sasesti ; sediul era, de obicei, la locuinta judetului, unde se pastra pecetea orasului, sau, citcodata, la locuinta primului
pirgar. Alegerea se facea, se pare, pe termcn de un an : faptul rezulta, credem, din imprejurarea el la 333
www.dacoromanica.ro
1.
fost-au si Toma judetul", se spune In documentul, inedit si el, care rclateazrt faptul. Inaintc ca Serban Cantacuzino si fixeze lungimea stinjenului la opt
7
`AT-1'far jr. -.1 ,11.14
. -.
A:114;4;:no4r.ons.273,MAAWALT., At
'
1 _:.-t-ev:--t::" alt...."---....-1,..r.. .1,70-;',.:,mi -
j
74.V; IOW
A. ;.ri AlflArr u
"---
'-----
--":',...- ir "-.... - ',it, Is
fr3L.1,4-
,,,,:,4747 2;
,95r....r. .er .... tir0.1,Alax..
r"N."'"' _.?
st
lta
t I.- 47-,,j,
.#7.7...
.-7-4
''
,.....,
),. 6,....,,, or osiiiLicuruu),;; ,,,....."J ....... -4,..._ os
-
r
... ....7......7,
,,,.....1 's 1., -.. -17: Is , .---7 '7'; ,. ..,... Milan J... J, .1
6.1172
r
7. A.:31.17:487.7%.
...
fri;ooustlutoo , . .,.1. Zi, f , soryuroorw,, .,,,,,,..,-4,,T .a J...,...,_...... ,,, .....,..,..,,.. :14,..1 ty," iff . ft fer Wirt.. --14.-:-
...........
nt
4 i, ,` t.
-
palme domnesti (1,9665 metri), se intrebuinta in oras stinjanul lui Dragota judetul" ; cu el se masoara un Inc 'cu pravalii al manastirii Radu-N oda : stirea
ne-o da actul, tot inedit, din 6 septembrie 1667. Accst Dragota a fost judet u, mai tirziu, sub Antonicvoda din Popesti ; il gasim astfel la 1 august 1669, la 15 mai 1670 si la 12 august 1671, deci in trei ani consccutivi. Deosebit de interesanta, nu numai pentru
aceste atributii in legitura Cu proprietatea oräseneasca, dar si pentru altc aspecte ale vietii bucurestene, ni se pare cartea" pc care o da zisul Dragoti, la 1 august 1669, postelnicului Radu Dudescu.
Adecil eu, Dragoti judetul, den oras den Bucuresti, cu 12 pirgari citim in carte" denpreuna Cu Gherghina, care au fost judet, i cu preoti i [si] oräsani" intaresc dumnealui postelnicul Dudescul" sotiei acestuia Neagh", un loc de casa aicea in oras in Bucuresti", ce-i fusese daruit de miriia-sa domnul nostru, Io Antonie-voievod". intr-aceia continua' Dragota mariia-sa... dup (a) ce 1-au. miluit, trimisu-l-au la noi si la bitrinii orasului, fiind loc pustiiu, necautat", adica loc ale carui hotare nu fusesera niciodata masurate si fixate. Ei merg deci
la lata locului, de I-am inpietrit si 1-am stinjenit peste tot". Cind arati hotirele, precizeaza unul din punctele de reper astfel: pina in gardul unde au facut case Dumitru, vataf dc tarigradeni", adica Fig. 204 carte de la Nicula, iudetul Bucurcitilor, i eci doisprrrece pirgari. atestind o Janie mitre mina.irea SI. Nicol. la 20 ntai 1571; pornrnit ca punct de reper «jacal adInc». (AS.)
trei date apropiate, 30 mai 1589, 15 februarie 1590 si 26 ianuaric 1592 gäsim trei judeti deosebiti, pe
Stan, pe Vilcan si pe Sima. Dar judetul putca fi si reales; dovadä cazul lui Nicula al lui Bobanca, pe care il constatam si la 13 mai 1563, si la 20 mai 1571, i la 6 mai 1572. Atributiile judetului i pirgarilor crau complexe. Ei reprezentau, in primul rind, orasul fati de domn, fatii de marii dregatori, Ca, de pildä, vornicul si vistiernicul, i fatä dc celelalte orase. Lor Ii se adresa domnul sau reprezcntantii acestuia pentru cercetäri In legaturl cu proprietatca oraseneasca ; prin ei se fac hotärniciile i masuratorile locurilor de casa ; ci funesc", adici masoara cu funja, i impictresc" sau pun pietre de hotar, o data cc accsta a fost stabilit in mod precis. Un document inedit nc aratri ca la 9 mai 1677, Toma judetul din orasul I3ucurestilor, Cu 12 pingan", dupa cc misoati Cu stinjenul sau stinjenesc" un loe de casa cumpärat de jupinul" Stamate, ii clibereazii apoi acestuia cartea orasului", intarindu-i prin ea stapinirea. La 7 iunie 1675, mai multi mahalagii din mahalaua Säpunarilor dau mar-
turie pcntru un loc situat acolo ; si la acest lucru
vataful cälarasilor de Tarigrad, care duceau i aduceau din capitala imparätiei turcesti vestile pentru domnie. (Mi se pare mai probabila aceasta explicatic decit accca in legatura Cu o eventuali breasla'" de negustori de Tarigrad": cf. udrimnii si lipscanii de mai tirziu.) Dupa ce-i hotarnicesc locul, Dragota si Cu pirgarii dau lui Dudescu aceastä carte a ora-
sului", pe care aplica si pccétia orasului, ca si' se creaza". Iscalesc si-si pun pecetile atit judetul in functie, cit si fostul judet si Toma pirgariul". Unul dintre martori, Radul macelariul sin Sirpciu", nestiind cante, pune degetul. Tot judetul i pirgarii judecil si uncle pricini dintre
oraseni, cum sint acelea legate de proprietatea oraseneasca, dc hotarele ei. La 18 iulie 1628, Vlad judetul
impreuna Cu cei 12 pirgari I Cu prcotii si batrinii
orasului =ti cum, avind sa judcce o asemcnea pricina pentru niste locure de casa cu pravalii", intr-accia noi... nc-am strinsu de am cautat si am socotit in tot chipul cum au fost pre dreptatc si asa am adevarat si i-am tocmit cu sufletele noastre". Accst text c rcprodus din cartea" inedita de judecata a judetului si a celor 12 pingan. Tot ei aveau grija ca hotarcle orasului sa nu fie incalcate de vccini, iar daca accasta Sc intimpla, purtau judecata in lata domnici pentru restabilirea lor. Asa se intimpla sub Matei Basarab (vezi mai sus, p. 71). Ei adeveresc de asemenea tranzactiile dintre oraseni (vinzari, cumparki, schimburi, danii)
334
www.dacoromanica.ro
locurile. Fac anchete sau cercetäri
trativ de supravegherc i dc cirmuirc a unci mahalale.
elibereazi dovezi de cele constatate. Au apoi atributii in legituri cu stringerea därilor. Cind se cere global orasului o dare obisnuiti sau exceptionalä, precum si o contributie de rizboi, ei situ
Tot asa se numeau si dregitorii domncsti din satelc vecine cu orasul, sate care cu vremea ajung mahalalc ale lui. La 12 aprilie 1744 apar ca martori intr-un act privind vinzarea de v in pe Dealt,' Nliicinestilor, din jos de Radu-Vodä, lane pircilabul ot Brosteni" si Stanciul pircilabu ot Cirimidarii-de-Jos". Unii
privind casele
i
si
cei care fac cisla sau repartitia pe bresle, potrivit cu insemnitatea i puterea" fiecireia, adica tinind seami
de numirul breslasilor si de averea lor. Aceeasi procedurä se urmeazä si cind e vorba de prestatii de munci sau servicii, de asa-zisele angärii" si satarale", precum si de procuräri de obiecte, arti-
dintre pircilabii satelor de la marginea sau din preajma Bucurestilor Slobozia, Vicirestii, Copicenii, de
cole i daruri, necesare primirii oaspetilor de seami.
haine de Paste. Daci pentru paza orasului a fost rispunzitor mai intii pircalabul cetätii Bucuresti si apoi marele agá,
Nu sintem informati asupra veniturilor de care se bucurau judetul si pirgarii. Este sigur el nu primeau leafá", adici o sumi fixi lunari sau anuali ; aveau insà dreptul la o cotä-parte din amenzile pe care le pronuntau la judeciti, precum si din taxele cc se luau la eliberarea cärtilor" de proprietate, hotirnicie etc. Beneficiau, probabil, si de uncle avantaje fiscale, fiind scutiti de clari sau plitind cote recluse. Rimine ca material nou documentar si arunce mal multi luninä asupra acestui aspect.
pit&
primeau de la Curtea domneasci, pe vremea
lui Brincoveanu, cite cinci coti de postav pentru
pentru chestiunile administrative era vornicul de Bucuresti. IL constatim documentar in prima jumitate a veacului al XVII-lea, dar el exista, desigur, mai dinainte. La 7 ianuarie 1625, Alcxandru Coconul,
nim judeti ai Bucurestilor, in timp cc in celelalte orase ale Tara Românesti ei continui sä existe
dind voie mänästirii Radu-Vodä sa-si faci mori injugate" Cu cele domnesti la vadul Dimbovitei de ,,la bac", hotiräste ca nimenea si n-aibi treabi cu aceste mori, n ici vornic de acolea den Bucuresti, nici judetul, nici orosan, nici slugi domneasci, numai cilugärii, sà-si ia venitul ce va fi". Dispozitia se repeti la 20 mai 1636, cind Matci hotäriste si el ca nimeni si nu tulbure acel vad, nici vornicul orasului Bucuresti, nici judetul Cu 12 pirgari, nici oriseni, nici slugá domneasci". Acest vornic de Bucuresti nu este marele vornic, care avea sub autoritatea sa judecitoreasci intreaga Muntenie dintrc Olt si Milcov, ci, dui:a pärerea noasträ, subalternul sat imediat, vtori sau al doilea vornic. Un asemenca vtori vornic, pc nume Rizvan, judeci la 25 aprilie
(vezi mai sus, P. 91). Capitula nu mai are un cirmuitor
1620 pricina lui Nan din Viciresti pentru o vie
ales de obstea orisenilor, ci numai dregitori numiti de domo. Acestia existaseri.si in epoca anterioari, paralel cu judetii si pirgarii, acum rimin insi numai ei. Era in primul rind marele agá, pe care-1 constatim
cistig de cauzi. Ordinele sau dispozitiile autorititii erau aduse la cunostinta oräsenilor prin prislavi sau crainici, care
DREGRTORII DOMNETI Din timpul domniei lui Brincoveanu nu mai intil-
documentar in a doua jumitate a veacului al XVI-lea ;
astfel, de pildä, in 1567, gäsim pe Oxotie vel-agä. seama acestui dregitor militar comanda oastea de lefegii" sau mercenari, adicä pe seimeni si pe diribani era paza orasului si a Curtii domnesti. Importanta lui va creste ; el va avea, in veacul al XVIII-lea, si atributii administrative. inaintea marelui agá, pe vremea cind Bucurestii crau cetate, in veacul al XV-lea, paza orasului a fost in seama pIrcalabalui, adicä a comandantului militar al cetitii. Acest dregkor nu trebuie confundat cu pircilabii de mai tirziu, care sint dregitori mai mid insircinati Cu incasarea vitnii tirgului" si a oborului de vite". Un asemenea pircilab apare ca martor in actul inedit din 20 august 1724, prin care mesterul Dumitru impreuni cu sotia lui vind casa lor, cu loe cu tot, unui anume Gorghe, pe 60 de talen i si 30 de bani. Se specifici: si am vindut de
a noastri bunivoe, nesiliti de nimeni si cu voia pircälabului si a tuturor mahalagiilor". De unde pare a rezulta cá acesti pircilabi aveau si un rol adminis-
la Birzesti si-i
le rosteau in diferite puncte ale orasului. Printre martorii unei cärti" a lui Seman judetul, din 2 februarie 1594, este si Zauricea pristav". Tar pcntru paza orasului, pc ulite i picte si la rispintii, erau, In vremea mai vcche,
vegbeiorii,
i
in epoca fanarioti
Ei corespundeau sergentilor de stradi din a doua jumätate a secolului al XIX-lea si prima jumätate a secolului al XX-lea sau militienilor de azi. Intr-un act din 25 aprilie 1670, prin care Mariia, fämeia Lupului aprodul ot Bucurcsti", vinde Cu 20 de ughi lui Staico vistiernicul un loc de casi i Cu gridina cu pometul aici in oras", e amintit, in vecinitate locul lui Stan vegheto[r]". Incepind din vremea lui Matei Basarab (vezi fig. 205) apare un nou dregitor, ispravnicul", numit si ispravnicul de scaun" sau ispravnicul scaunului Bucurestilor". Prima mentiunc e din 7 ianuarie 1642, cind domnul poruncestc ca prcotii, diaconii i grimäticii de la Biserica Domneasci si nu fie judecati de citre ispravnici sau de cipitani, ci numai de cel dintii preot al bisericii, popa Dragul. In 1643 intilnim ca ispravnic pe Sima biv-vtori vistier, deci un dre335
www.dacoromanica.ro
virp
7-7-11
Fig. 205 Maid Basarab, domnul Pia Rominc,ti ; gravurl contemporani In araini. (B.A.)
A t-
Vk'
yr.
?1.
*-."i S
4
41
a,
'
;ell '47
(1).".
Hotta terra, eVingenuos uel
Task
t :mote
Quid; fi cogat ear,bos pope 7firic
Air
gator de grad secund. In cartea datà de cl, la 6 octom-
1675, Toma judetul din orasul Bucurestilor,
brie, intarind o ocina pentru care fusesera ccruti jurätori, se aratii ca pricina a avut loc cind au fost acum, pe vreme cindu au vcnit domnu nostru de
12 pirgari, cu preotii i cu batrinii orasului" arata, in cartca sa inedità cum un Stanila, feciorul Ncagului calarasul, väzind cà vrea sài se impresoare de catre vccini un loc al sau, mers-au la divan la
preste Olt, dc la Brincoveni, aici in scaun in Bucuresti, j iar sc-au du s de in Bucurcsti in jos, in primblare, pina la Odai". La 29 mai 1652 apar doi ¡spraynici, iar la 5 iulic 1659, jupan Costandin Galateanul biv-vel portar, fspravnicul scaunului Bucurestilor",
iarasi un drcgätor de rang secund, di cartea" sa inedita egumenului Tanasie de la Radu-vocli, aratind CA, potrivit poruncii domnesti, a cercctat
pricina morii noi facute de jupineasa Radului logofatul Dudescu, moarii care inneacii" livezile manastirii, si vazind cà jupincasa n-are alt loc undc s-o mute, deci noi luat-am dintii morii", facind asadar imposibila functionarea ei. De aici inainte, numärul importanta accstor ispravnici creste. La 8 iunie
Cu
dumnealor boerii ispravnicii Bucurestilor", iar acestia
1-au trimis pe Tudorasco vtori-vornic sa stringi oamcni buni batrini mahalagii" care si arate cu sufletele lor" pc unde e hotarul. Ceca ce si face, Toma judetul eliberind apoi cartea respectiva. Nu se preci-
zeazii de data aceasci cine sint boierii ispravnici ai Bucurestilor, dar la 30 septembrie 1677 gäsim pe Ghcorghie banul i IiI Vilcul vel-dvornic i Hrizea vel visticr i Iordache vel postelnic, ispravnicii scaunului Bucurestilor" deci patru mari dregitori, fruntasi ai divanului care judeca si pronuntii boarirea in privinta unci mosii la satul Necsesti. La 2 iulie 1679 boerii ispravnicii scaunului Bucures-
336
www.dacoromanica.ro
Harta nr. 5
CONSTANTIN C.GIURESCU : ISTORIA BUCURESTILOR
iMPARTIREA ADMINISTRATIVA A
BUCURESTILOR iN 1966
**I kw
N.4.10.0°4'°
toriu
1,1
Ode Imo NO
h%1
Otopenii-
o
01115
'4?
111113- de Jos
":1 orm
&Mile
Chita
II
iZurbaua
(Glinceanc
\42' a
l..Tel
1
I
olent4 .1
-Deal
4%.
I)) F70,,PoporuluiI.
ta.io
rmald
I
rr
y. Ghearg5
0/tem
_b 0
Balgaru
0
4\
Patriei
Progresul)
Chirca
/Garfield CZ) (Peen,)
141(!herman),,,. Al umssul Otetelesanu 694escu
L a p te )
41,
Wide.
Pruni
¡lava Dumitrana semendria) (fifov)
LEGENDA
ss
(Ponesti -
Bobetì
irbi)
9
01 0.1 L1/77/18 Oraphd republican Bucuresti, cu local/6We dependente
Limits raioanelor Limita orasului proprio zis
V 1v:4
Alacea ca MacA)
. (Pop-Paylii4 Pop.-
inganu
kvorandl
Glina
^(..Conduratu
s.
RES-GU%
(Le,ordeni)
Glina (w.Gherman)
Tinganu-7 Moarä k
Serbänica
\Potoceanca)
o
t:3$:Posta
( Piroaia)
C,) 0a
cp
,
ei
..,, 41?" I46,0,,rikowts-41.41.0.k %
/ 1
..lIt
B ÄLCESCU ......
1
Mierlari
t
.440'
to°4
Dcfnisti-litov
1-)
anolachNe,
( Cul
...IR., (ma.: .41;111:.
r.1
\ ,gglararu
LaMI
Ta10R .
e
MäijurWe
Glogoveanu
IZZi
..... R AI 0 N
iVefliu 8S1CorneturedinVale)
1 ta
%IL
ercen'
n
Cerntc
RAIONUI1. Zjia,4
Nia1. EZI Leordeni (Pop flomini) 10;
Viritju
se,
.
Popeqtr,
ee
Bragadwu
e
Batt a
's C.' el
% Birzelti
E
Clinceni
Ordoreanu
ude:ii
A Le
Teghes
ci
ec
Cernica '9 '4, ioplea
#4`
°/734,7
UST
1b4
1k6.
,Slot,ozia
sio
I.AU G
;?.'
:*::%!
.C.
os
C;
BaI
tif
R AIONUL
Ciurari
5 pre.......r
»ke.
146
1:lar°744TP:
tid
Dej. /
.
Tudor_Vla 4fr,1,Irescu
4
orAire
Owl
RAIO UL Fundeni-
lia M
Ca/tuna IF*
onache)
Ohencea
_Dotnne,A1 de Jos
Or°
Cozieni
sQ AL
re
Capchea
-de Sus
I (AlesiPasSrea) /
rGiant
Ros.LBrmo
.
__I MI
f AWL. '
agneasa Piteasca,f
broesti Pantelimon
.101"mi
Chiajna
00
(
GDheehrghiu
gllot #0iui
o,
w
An
s.
PIITrn
Feb1933
16 FEBRUAIIIE
Dirvarz
...A4101,4r. .17
s.
Hoard
omneasa
Arfr/g1.47 5 ,417/:EN:fr"'
N
Sindrikta
#
e9
8w. P.cii
As4
SPA.
5
e'
:Tr
CetateaVolunläreasc7 r
..IpVa
u
Catanel
RAIONUL 8011111111111111/
Ath.gn'eau.
4 Arumati
Pipera (mtkani)1 MA I ErBoieu) Zp,{
p.
(B5 neasa)
a
I I Rudem
-Vale Dragomireatii
(Samupcisfsti)
la
0 S I E\ Buc.
I I
writ.
RAI NUL
1
NIP%
Bol fast
'CIM
(Lipovitu)
1
StrJulest\I ' -efoaic ef,
Tuna pi
Crefuleasca
straule9to
t;
Steanesti Ath,Pasirea de os
Vtra Nou5)
rrc
e Sus
'MC Co
........ . TPtt NUL \\ 30 DECEMBRIE
ION
CND Nu,
221M.
-de Sus
I
Mogosoala
Ciorogirla
1
Fer5)
A
L
"qtrIbovi
I.
Sana IfmOtopeniZ.
1.
41
Dimieni
Berceni
nte#i
(- Dobreni) rb
30 Deem brie (Copacenii de Suvoik
10.4
c,
o
5
10 km -r
Suprafetele cl5dite sint hasurate. in parantez5 ,vechile denumiri P POI ONIC
www.dacoromanica.ro
tilor" sint in numir de trei, iarái mari dregitori
:
Radul vel-logofit, Hrizea vel-vistier si Costandin vel-ag5, iar
la 14 mai 1718, in numir de cinci:
Särban Nästurel vel-ban
Pani Negoescul velvornic i Gligoric vel-vistier i Neculae Ruset velpaharnic i Ianache Stama biv-vel agá". Tot cinci apar i in märturia hotarnicä din 11 ianuarie 1728 pentru un loc al ministirii Mircuta in mahalaua i
Vechilor Scaune de carne. (Tustrele actelc sint inedite.) Spre finele sccolului al XVII-lea i apoi in . ecolul al XVIII-lea, in loc de ispravnicii scaunului" li se spune caimacamii scaunului". Astfel, la 7 august 1696, patru negutitori arati, intr-un document inedit,
ca au fost rinduiti de citre dumnealui Stroe velvornec i Vergu vel-paharnic i Ianache Vicarescul vel-agá, caimacanii [sic!] scaunului märiei-sale", ca
si hotärniceasci un loc cu vad de moari al minästirii Radu-Vodä, in dreptul Gorganului. Tot asa, la 7 octombrie 1698, existind un difercnd pentru o privilie intre egumenul mànàstirii Cernica i Nica silarul, ginerele Visei calugirita, pàrçite merg naintea dumnealui Stroe vel-vornic i Iorga vel-sluger caimacamii", care hotirisc ca Nica sau sä-si mute leamnele prävilii" de pe locul mànàstirii sau si primeascä pentru
ele o despigubire in bani. Aceasti denumire de cai-
macami" ne arati cá ispravnicii scaunului Burt, restilor" erau, incepind din vremea domniei lui Grigorie Ghica (1660-1664), loctiitorii dotnntrini, in timpul absentei sale din capitalä, cind participa la expeditiile turcesti sau ficea deplasäri prin tari. E explicabil prin urmare de ce in aceasti dregitorie
sint numiti acum cei mai inalti dregitori ai divanului, banul, vornicul, logofitul, vistierul, si de ce sint mai multi in acelasi timp. (Unul singur ar fi putut deveni primejdios, incercind sa ajungi din loctiitor domn adevärat I) E o mare diferenti intrc ispravnicul" initial, din vremea lui Matei Basarab, boier de rangul al doilea existi i exceptii, cum e Cazan postelnicul Nästurel i ispravnicii sau caimacamii scaunului de la sfirsitul secolului al XVII-lea si inceputul celui de-al XVIII-tea; acestia tin locul domnului, sint mari boieri si Constantin Brincoveanu, ca vel-logofät, face parte dintre ispravi isi intind autoritatea nu numai nicii scaunului asupra Bucurestilor, ci, cum e normal in ipostaza lor de caimacami" ai domnului, asupra intregului teritoriu al tirii. Daci eel dintii poate fi socotit ca un dregitor domnesc al Bucure,rtilor, ceilalti au depisit co mult acest stadiu : sint dregitori peste intreaga ;ark incltrsiv Bucurcstii. In epoca fanarioti, autoritatea domneascä se exercitä in capitali prin doi mari dregitori: aga §i spdtorah Cel dintii se ocupi de centrul comercial, de tirgul propriu-zis, unde sint priviliile, celilalt de cartierele exterioare, de mahalale". Faptul rezultä 'impede dintr-o serie de documente. La 25 mai 1784, luindu-se mäsura ca noroiul i gunoaicic de
pe poduri" lemn
N
si
adici sträzile pavate cu podini de
ulite si fie transportatc afarä din oras
dc carele carc au venit cu marfi si se intorc goale, domnul se adreseazi celor doi dregitori in felul urmitor :
Si asa, dumneata, vcl-spitar, si porunccsti
pentru podurile mari in cit este plasa dumitale, iar dumncata, vel-agi, s: poruncesti pentru ulitelc tirgului si din podurile mad pini uncle stii dumneata ; insä porunci strasnici si dati zapciilor, si nu se cute= cu aceasti pricini a gäsi mijloace dc jaf, sprc a loa de la cei cu carele parale". Si mai explicit este actul din 15 mai 1819 privind spatiul care trebuie si rimiie
liber pe poduri". Domnul hotiriste ca vel-vornicul obstirilor, noul dregator insircinat cu chestiunile edilitare, si meargi la ulitele tirgului... cu dumncalui vel-agá, iar la ulitele mahalalelor cu dumnealui velspitar" i si tale once taraba sau scari care ar incilca litimea legiuiti 4 stinjeni a Iuminci" podului. Alexandru Ipsilanti (1774-1782), unul din domnii care s-au ocupat mai mult de Bucurcsti (vezi mai sus, p. 103-104), este ccl ce a infiintat noua dregätorie vel-vornicia obstirilor" ; pe seama ci crau chestiunile edilitare: podurilc", cismelelc, alinierea si cufatenia ulitelor, regularea cursului Dimbovitei etc. ; tot de ea tineau si scolile i, la inceput, pini a nu se infiinta, sub Alexandru Moruzi (1793-1796), vel-vornicul dc cutie", i fondurile de ajutoarc sau, cu termenul de atunci, cutia milclor". Sub domnul urmitor, Nicolae Caragca (1782-1783), intretinerea podurilor" este data in scama unui organ special : vornicia podurilor" ; mai tirziu, la inceputul secolului al XIX-lea, ca se numcste epistasia podurilor" (epistasia, in grecestc, inseamni griji, supravegherc, autoritate), cu epistati" in timpul rizboiului din 1806-1812 intilnim un epistat al podurilor mari iar dupi aceea, la sfirsitul epocii fanariotilor, casa"
sau eforia" podurilor, cu doi don". De aceasti casä depindeau tinjälarii" care cirau cu tinjalele podinilc" cele groase, nccesare podurilor". Un alt dregitor nou, special pentru capitala tirii, a fost vel-vornicul de politic", numit, la inceput, vel-vornic de Bucuresti" ; in grecestc, politic inseamnä =tate, oras i totodati cctitenie i administratie. Instituirea accstui dregitor a avut loe la 5 martie 1794, sub Alexandru Moruzi ; i s-a dat ca atributiuni, mai intii, stringcrea dirilor tutulor locuitorilor din Bucuresti, apoi numai acelca ale striinilor. Tot de el depindeau salahorii si ramie necesarc lucri-
rilor publice. Avea ca subalterni un samcs, un polcovnic de striini si mai multi vitisci sau zapcii de mahalale. Primea leafi 250 de lei lunar si dirk de la 60 de scutelnici, purta toiag dc argint si asista la sedintcle divanului vclitilor" sau marilor boieri. Tot un dregitor special a fost epistatul santului" Dimbovitei. E vorba de eel ce supraveghea buna functionarc a canalului de derivatie sipat in timpul si din ordinul lui Alcxandru Ipsilanti, canal care ficea ca o parte din apele mari ale riului, la viituri, si fie abitute spre Arges, ferind astfel Bucurestii de inundatie. Gura santului se afla la satul Lungulet din judetul Dimbovita, sat numit apoi, din cauza
www.dacoromanica.ro
337
aceasta, chiar asa: Sano. Dintr-un act cu data de 16/27 iunie 1794 constatäm cä pc numitul sant" se fäcusera' doui mori i cil epistatul", intcresat, abätuse mai toatä apa la aceste mori ; si au secat Dimbovita, cum se vede, pricinuind lipsä de api la morilc Bucurestilor, dc nu pot lucra si aducind
ale orasului. Actualmente, in locul Prefecturii de politie existä Militia Bucuresti, iar circumscriptiile au devenit sectii de militie ; sint 19 sectii in cuprinsul orasului propriu-zis si 8 posturi in comuncle situate In raza orasului.
stenahorie de obste". Accst epistat avea la dispozitic pentru lucrärilc de intretincre la gura santului, unde
militie este c.i, pe dnd cea dintii avca un caracter represiv, apanad interesele daselor exploatatoare, cca de a doua apäri intereselc intregului popor. Dupi detronarea lui Cuza, s-a infiintat, prin legea din 17 martic 1866, o gardi oriseneascr numità de asemenea garda civica" ; era reeditarea gvardiei nationale" de la 1848. Alciituità din cetäteni de incredere", Cu cornandanti recrutati dintrc ei, fari
se afla podisca" sau podeaua dc lemn cc cAptusea albia,
i zAgazur, cu ochiuri" care regula canti-
tatea de apä de pe Dimbovita, un corp de säntari", alatuit din locuitori din imprejurimi, in frunte Cu doi vätafi". Cind se producea vrco stricäciune gravä sau trcbuiau reparatii radicale, atunci venea la fata locului insusi vel-vornicul obstirilor impreuni cu inginerur domnesc termenul exista' inca de atunci i cu suiulgi-basa" sau seful serviciului apclor. In timpul räzboiului ruso-turc din 1806-1812 ja nasterc un organ special insircinat Cu paza orasului, Cu urmärirca räufäcätorilor i Cu mentinerea ordinii :
e polilla care insi poartä atunci numele de comiter, dupi cum primirici i se va zicc, la inceputul Regulamentului Organic, maghistrat". Vel-aga, cäruia i Sc luasc, prin noua dregkorie, o atributie esentialä, protestcazi ; ca urmare, comitetur se desfiinteazii. Dar Alexandru Sutu (1818-1821) il reinfiinteaza in 1820; de data aceasta noua dregátorie se numeste
Deosebirea esentiala futre vcchea pofitie si actuala
vrco pregätire specialà, cu uniforme si galoane impor-
tante, dar cu o instructie aproximativä, ea avea in Bucuresti cinci Icgiuni", cite una de culoare. Creatie dc fapt a partidului liberal, aceastä ganta trebuia sä
apere regimul, fiind o a doua armad, sigura, spre dcosebire de cealaltä care detronase pe Cuza. In realitatc, a ajuns curind obiect de zeflemea contribuind la aceasta i Caragialc si a fost desfiintatii prin articolul 121 al constitutiei din 1884.
casa politier. Nu toti slujbasii politici ii fäccau
SFATUL ORA$ENESC. PRIMARIA. SFATUL POPULAR
insä datoria ; unii din ei, continuind un detcstabil
obicei din vremea fanariotilor, aveau chiar kgaturi Cu cei pc care trebuiau si-i prindä. Asa, de pildä, cäpitanul Radu", care, pe vremca lui Kissclef, era finul i gazda bucuresteani a haiducului Ionità Tunsu,
pc care dc altfcl, pinä la urrna, tot el 1-a vindut, fäcind
si fie impuscat de o poterii ascunsä sub podul de la Grozävesti. Mai tirziu, sub Cuza, va exista un prefect al politiei" ; cu accst nume s-au perindat, hure 1859
si 1906, deci timp dc 47 de ani, nu mai putin de 42 dc titulan. Singurii aire au ocupar mai mult timp accastä importantä functiune au fost cncazur Dimitric Moruzi, o figurii a Bucurestilor, marc ama-
tor de chefuri, client" permanent al foii satiricoumoristice Furnica, §i Radu Mihai, care a detinut postul intre 1879 si 1885, in timpul lungii guvernäri liberale. Dupi primul riizboi mondial, a fost prefcct al politiei mai bine dc un deccniu generalul Eracle Nicoleanu. In 1905 erau in tot orasul 48 de sectii" de politie de aici cxpresia, curentä atunci, i 5 comisariatc speciale: la Banca hai la sectic" Nationalii, la Bursä, la Palatul de justitie, la Gara de Nord si Comisariatul controlului piinii. Personalul era compus, in 1906, din 9 inspectori, 40 de comisan, 132 subcomisari, 63 de agenti dc sigurantä si 1.200 de sergenti", comandati dc 18 ofiteri si 25 de sergcnti-majori. Bucurestenii le spuneau acestor sergenti curcani", iar celor insärcinati Cu paza griidinilor
stickti", dupä petlitelc de culoarc rosie i verde de la uniforme. In 1946 erau 34 de circumscriptir dc politic si 4 chestori", corespunzind cclor 4 culori" 338
-
Dreptul bucurestenilor de a se administra prin cirmuitori alesi de ei, drept care am väzut cä hiceteaz5 pe vremea lui Constantin Brincoveanu, rcaparc
epoca Regulamentului Organic (vezi mai sus, p. 335)f Sc alege, In noiembrie 1831, primul sfat oräscnesc", alcituit din cinci mädulari" (membri), iar proiectul pentru administratia oräseneascii este sanctionat de generalul Pavel Kisselef prin ofisul" din 2 dccembrie 1832. In urma aplicànii noii legi comunale, din 1864, sub Cuza, sfatul i schimbä in
numelc In consiliu comunal", dupä modelul francez ; presedintelui sfatului i se spune acum primar".
Numärul consilierilor" creste ; in 1906 el era dc saptesprczece, iar cetätenii alegaron i se Impärteau
in douil colegir. In intervalul 1866-1906, adicä in 40 de ani, au fost nu mai putin de 23 (douäzeci si trci) de primari. Unii au stat doar citeva luni, ca C.A. Rosetti (mai-august 1877), si gencralul Chris-
tian Tell (noiembrie 1870 ianuaric 1871). Cel mai mult au ocupat aceastä demnitate doi primari libcrali :
C.F. Robcscu, totalizind, in douä rinduri, cinci ani si patru luni (ianuarie 1896aprifie 1899 si noicmbrie 1902 decembrie 1904) si Dimitrie Cariagdi, patru ani i zece luni (decembrie 1878noiembrie 1883). Din cauza schimbirilor dese in general, o datä cu primara', se schimba i consiliul comunal n-a existat un spirit de continuitate, nu s-a putut face
www.dacoromanica.ro
o treabi gospodireasa, pe termen lung. De aceca lucrArile au avut de suferit, uncle s-au realizat incet, iar altele, ca palatal comunal, niciodati. Din primul sfat oräsenesc, in 1831, a Scut parte si Gheor-
ghe Bibescu, viitorul domn, iar printrc primarii Bucurcstilor au fost si o seama de viitori primministri. Citim astfcl pe: Dimitrie Ghica (1859), Dimitrie Britianu (martie 1866martic 1867), Gheor-
general", carc este scful intregii administratii comunale i coordoneaza activitatca celor patru sectoare.
Desfiintate la inoeputul regimului Antonescu, apoi,
dupa citeva luni, rcinfiintate, cele patru culori" s-au transformat, prin noua legc administrativa din
vornic" in 1848, si pe primarii Niculac Filipescu (mai 1893octombrie 1895) si Barbu Delavrancea (iunie 1899 februarie 1901).
1950, in opt raioanc" (vezi mai sus, p. 212), permitind o administratie mai intensiva i stimulind mai mult initiativele locale. Dupä proclamarea Rcpublicii Populace Romine, consiliile comunale au fost inlocuite prin sfaturi popularc, primarii de sector, prin prcsedinti de sfaturi popularc raionale, iar primarul general, prin presedintelc Sfatului Popular al orasului Bucuresti. Sfaturile comunalc se alcatuiesc din deputati alcsi dc catre cetateni. In afara de Sfatul Popular al Capitalci, exista sfaturile popularc ale celor opt raioane, precum ;i sfaturilc populace ale comunclor subordonate. Numarul total al acestor deputati, po-
Complexitatea serviciilor administratiei oräsenesti
trivit alegerilor din 5 martie 1961, este dc 3.555
numirul functionarilor ei a crescut necontenit. La inceput, in primii ani de aplicare a Regulamen-
Din punct de vedere teritorial, administratia a impartit Bucurestii la inceput in pld,ri. La sfirsitul
pentru toate categoriile de sfaturi ale capitalei. Din acestia, peste 40% stilt muncitori, peste 30% femci si circa 20% intclectuali ; numai simpla enuntare a accstor cifre arará marca deoscbire fati de vechile consilii comunalc. Sfaturilc popularc au atributii largi i complexc : ele se ingrijcsc nu numai de gospodaria propriu-zisa a orasului apa, lumina, pavajc, canalizare, spapi verzi dar si de sanatatea locuitorilor, asistenta mamci i ocrotirea copilului, de invätimintul prescolar, elementar i mediu, de cultura fizica i sportul de mase, de dezvoltarea industriei locale, a cooperatiei mestesugaresti si a unitatilor agricole socialiste din raza orasului. Bineinteles, sfaturilc populare intocmesc bugetelc respective si supravegheaza executarea lor. Fiecare sfat arc un comitet executiv, care este organul ski executiv si de dispozitie. Sfaturilc se intrunesc in sesiuni ordinare i extraordinare, in care se analizeazi critic munca infaptuita, se iau hotariri, se fac propuneri sugcstii. Pe linga Sfatul popular al Capitalci exista, din 1962, si un Consiliu Agricol si un Comitet pcntru Cultura si Arta, organe speciale, grupind colectivc de specialisti din aceste domenii. Sediul autoritatii superioare orasenesti n-a fost mcreu in acelasi loe, in aceeasi cladirc. Bucurcstii
veacului al XVIII-lea, in 1798, existau cinci asemenca
n-au avut, in veacurile trecutc, o casa a orasului,
ghe Gr. Cantacuzino (mai 1869ianuarie 1870), colonclul Gh. Manu (octombrie 1874 mai 1877), Vintili Bratianu (iunie 1907 februaric 1910). Dintre celelalte personalitati politicc i culturale care au cirmuit capitala amintim pe Ion Britianu, membru in consiliile din 1859 si 1860, pc Cczar BoIliac,
tului Organic, el este redus ; in 1834 se organizeaza un serviciu de ingineri ai orasului. In 1848 cxistau trci sectii: administrativd, care insä, in rcalitatc, avea atributii de salubritate i chiar tchnice, supraveghind totodata i aprovizionarea orasului ; in sarcina careia erau pavajele, canalele, lucrarile de nivelare si aliniere, podurile de peste Dimbovita insusi cursul rhilui ; i financiard (pe atunci se spunea
finantiali"). In 1852, se creeaza directia lucrarilor publice, reunind toate serviciile de caracter tehnic, In 1862 se instituie consiliul de igienä i salubritate
publica, iar in 1865, oficiul de stare civili; pina atunci, actele respective se alcatuiau si se pistrau la bisericile unde se efectua slujba religioasi a botezului, casitoriei i mortii. Numirul sectfilor sau serviciilor creste: in 1866 erau cinci, iar in 1906, sapte, i anume : 1. secretariatul general ; 2. serviciul administrativ ; 3. serviciul tchnic ; 4. serviciul medical ; 5. serviciul financiar ; 6. oficiul stiírii civile ; 7. fondul milelor ; totalul functionarilor atingea 267 (doua sutc saizeci si sapte).
plisi: Tirgul, Podul Mogosoaici, Tirgul de Mara, Brostenii i Gorganul. Lor le corespund, la inceputul secolului al XIX-lea, in timpul rizboiului ruso-turc (1806-1812), calorile sau boielile", tot cinci la mimar, respectiv : Rosu, Galben, Negru, Albastru si Verde. Culoarca de Rosu, cca mai mica si cuprinzind ccntrul comercial, plus o ingusta portiune pc malul drept al Dimbovitci, se desfiintcazi la inceputul secolului al XX-lea, iar teritoriul ei se rcpartizeaza celorlalte patru. Dupa primul razboi mondial, o data cu sporirca numärului de locuitori si a suprafetei, se simtc nevoia, in vedcrea unei mai bune administrari, si se infiinteze cite o primarie in fiecare culoarc" sau sector. lar o data cu numirea
primarilor de sectoarc se numcste si un primar
care sa fie o podoabi si o mindrie a lui, asa cum sint frumoasele HdIel de vil/e" in oraselc francczc sau Ralbatu" in cele germane. Judetul, in epoca veche, presedintele sfatului orasencsc sau cum se spunca in epoca Regulamcntului Organic al maghistratului", primarul dupi accea, a stat pc undc s-a nimerit,
in diferitc case, luatc cu chide sau cumparate. La un moment dat, sediul era in Ilanul lui Manuc". Numai in 1842 se construicste dc catre arhitcctul Xavier Vilacrosse o cladire pcntru sfat, la capitul dinspre piapi al stradelei Bazaca ; dar, de-abia instalat
aici, sfatul trebuie si se mute iar, dcoarecc focul urias din 1847 nu cruta noua cladire. Dupi ce sti citava vreme pe latura cealalti a pietei, intr-o cladire
care da pe ulita Maghistratului, revine iarisi
www.dacoromanica.ro
la
339
zidit localul din Bazaca. Dupi primul rizboi mondial, cind s-au infiintat primariile de sector, In accst imobil din Calärasi a ramas Primaria de Negru ; cca dc Galbcn §i7a construit, in Piata Amzei, in 1935-1936, un infatisator sediu, cuprinzind, pe linga inciperile destinate serviciilor, o sala de tcatru si, la poner, o serie de pravalii ce au inlocuit vechile ghcretc ale pietei. Primaria de Verde si-a ridicat un palat in Bulcvardul Banusa fi
Manta, cu o campanili in coltul sud-vestic (vczi
fig. 206), palat in care a fost instalat, in 1939, pentru citava vreme, si Ministerul de Interne. Primaria de Albastru vi-a stabilit sediul in Calca Rahovei, intr-un imobil mai modcst. Astazi, Sfatul popular al Capitalei
functioncazi in palatul din fata Cimigiului, fostul sediu al Ministcrului Lucrarilor Publicc ; c pentru prima oarä cind conducerca orasului c instalad intr-un local de proportii mari, corespunzator insem-
natatii pc care o arc aceasta conducere. Sfaturilc
raionale utilizeaza, in afari de unele din sediile vechilor primarii, imobile din cuprinsul raioanelor respective. Astfel, raionul 16 Februaric îi are resedinta in imobilul din strada Matei Millo 7, raionul Nicolae Bälcescu in imobilul de Pe Splaiul Indepen-
dentei 7, raionul Lenin in imobilul din Bulcvardul Gh. Ghcorghiu-Dei 9 etc. 1
APROVIZIONAREA ORMULUL MORILE.. APA DE BAUT A
Primele preocupari administrative in legituri cu aprovizionarea orasului le constatim in epoca fana-
riotilor. Ele vor fi existat desigur si mai inainte, Fig. 206
Grivita Royie, fost nui inainte Primaria Sectonilui Verde. (S)
Palatul
Sfatului
popular al raionului
capatul stradelci Bazaca, linga malul Dimbovitci,
intr-o casa vcche Cu ctaj. Accasta cladirc este atacad' dc prccupetii ncmultumiti, la 3/15 august 1865
arhiva a fost zvirlitä pe fereastra, o parte cazind
in girla
si aici sc produce varsarea de singe, armata
tragind in plin. in 1882, primar ftind Dimitric Cariagdi, primaria cumpara o vcche casa boiereascii, aceea ridimta indata dupa 1810 de vistiernicul Ion instalcaza acolo serviciile. Casa, 1 Iagi-Moscu, co pm-ter si ctaj, era situad in ulita Coltii", la nutrarul 40, adica
ziccm azi
pe marcic tercn din coltul
dc nord-cst al Pictei Balcescu, unde a fost instalat Circul de stat (vechiul local), avca o curte mare, gridini si viie, totul inconjurat cu zid. Aici a famas primaria pinä in 1912, cind casa a fost dirimata, iar serviciile au fost mutate in imobilul din Calca
Calarasi col; cu Calca Vacaresti, unde, intr-o cladire mai mica, statused i in 1842, inainte ca Vilacrossc 340
dar nu ni s-au pastrat marturiik respective. Domnia dregitorii ci, care se ocupa de Bucuresti, au grija de teama izbucnirii nemultumirii populare ca, pe de o parte, sa nu lipseasca alimentele de baza, /dime: in primul rind, iar pe de alta parte, ca pretul lor sa nu depaseasca anumite limite. De aici fixarea nartului" sau a preturilor maximale pc care le constatam incepind din a doua jumatate a secolului al XVIII-lea. Pentru macinarea griului, mai tirziu si a porumbului, crau o suma de mori. Cele mai multe, mori de apä, pc Dimbovita si pe Colentina. Au cxistat
si citcva mori de vint. Una din ele, mai mare, se afla in coasta biscricii Mavrogheni si a durat pina la 1831, cind a fost &rimad', dcoarece traseul
sosclei" trecea chiar peste locul ci. O a doua era la nord de Batiera Vergului ; ea figuread in planul din 1872 al lui Ulysse de Marsillac. Pentru a se prcintimpina ncfunctionarea morilor dc api, iarna din cauza inghetului, vara din cauza inundatiilor, au fost i mori ca cal. La 2 octombrie 1803, Constan-
www.dacoromanica.ro
tin Ipsilstnti da porunca egumenilor manistirilor
care aveau mori de apa in Bucuresti i imprejurimi
si aibi fitescarc cite o moari de cai sprc a se afla la o intimpare ca aceasta". Ordinul se repeti, din cauza innccului", la 13 iulic 1805; sc arati pe flume ministirile, in numir de patrusprezece, incepind cu Mitropolia i isprivind cu Mircuta, care sint supuse
avut minastirca tot pc apa Dimbovitii la poarta domncasci cca din sus". Accst loc aflim din acclasi document era di treaba caralor cc vinca la moari sit macinc pentru a tindc brutarii gnu cindu spala si-1 macine". Cu vremea, insà, accst loc fusese incalcat ,,de unii din mahalagii", ca, de pilda, Maria vicluva, care, avind dooi case" ale ci alaturea, i
acestei obligatii. O moara cu cai e amintiti si in 1843, dincolo de streaja Vergului", in cuprinsul
a clidit pe zisul loe o bacinie" si un furnu dc
viei riposatului doctor Venert. Mori pc Dimbovita, de la Ciurel pini dincolo de Vaciresti, au avut atit domnia, cit i manistirile si diferitii bojen i mosneni care poscdau vaduri". Morile domnesti erau linga baie, aproapc de curte" ; asa aflärn din documcntul inedit cu data de 1630, februaric 10; accasta inseamni in drcptul actualei biserici Dornnita Bilasa. Elc aveau, potrivit aceluiasi
inseamni cuptor de pie). Mai la vale, in dreptul
document, trci roti". Cu timpul, prin donatii cumpirituri, ministirile ajung si stipineasci cele mai multe din morile dimbovitcne. Aduceau venit marc, dat fiind cii micinau tot timpul pentru numeroasa populatie a Bucurcstilor. Despre moara de la Dobreni a lui Constantin Serban Basarab, situad la sud-sud-est de oras, pe Sabar, càlàtorul sirian Paul de Alcp spunc ca aducca un venit anual de o mic dc scuzi veneticni si ci o singud asemcnea moari face mai mult decit o serie de minastiri inchinate Ne putem usor inchipui cit trebuie sa fi rentat, in cazul acesta, morile din Bucurcsti. In general, aceste mori de pe Dimbovita erau grupatc cite doua, una
pe un mal, alta in fati, pe malul celälalt: de aici
bucate", adicil un hambar dc grim (obisnuit furnu" portii domnesti de sus", adici aproximativ in drcptul podului care leagi azi Calea Rahovei dc Strada $clari,
fusesed, in veacul al XVII-lea, aa cum am aratat, alte mori ale acciciasi minastiri Radu-Vodi. In jumititea de jos a cursului Dimbovitei bucurestene erau apoi morilc dc la Foisor, cam in drcptul biseundc si astizi existä Strada Morilor dupa aceea morilc dc la Vitan i, in sfirsit, morilc doctorului Gusi ; ele figurcazi si in planul Jung ricii Foisor
din 1856.
Documentcle sccolclor al XVI-ka si al XVII-Ica
amintcsc de o sumi dc mori pe Dimbovita si pe Colentina apartininsl boicrilor i mosncnilor. In 1572, vornicul Ivascu Golcscu, vinzind lui Alexandru-vodi
satul Grccii, situat de la vale de manastirea RaduVodi, ii vindc totdeodata i motile pe care le avca in zisul sat, pe Dimbovita ; c probabil ca elc si fi fost la unul din vadurile numitc in sccolul al XIX-Ica Foisor i Vitm. Tot pe vremea lui Xlexandru-vodà
sint amintitc nistc mori" in realititc doua ,ficutc de Dobromir banul pc locul dc la lacul
iriva word mdttdstit-ii Itti Mibai-Vodd, sd le facd Itsjir
adinc" al minastirii Sf. Niculac, loc care venca mai sus de Podul Izvor. Acclasi Dobromir mai face Inca o moari pe Dimbovita, din sus de Bucuresti, ciutaric" si pe loc domnesc, moara care, fiind riscumparati dc Alcxandru-vociä, ajungc i ea in stapinirea minastirii Radu-Vodi. Aceasta e moara care, mai
Borroczyn, in planul sits din 1852, di
sase
tirziu, se mud mai jos, la Gorgan, fats\ in fati cu
ascmcnca perechi de mori in cuprinsul Bucurcstilor.
moara ministirii Mihai-Vocla. Sub Mihnca Turcitul amintiti, in actul din 7 martic 1582, moara pe care
numirea de mori injugate". Intelesul cxpresiei
care Gion marturisea ca n-o poatc limuri
pe apare
ciar in documental din 25 august 1692, dc la Brinco-
veanu, care diruieste minastirii Radu-Voda un loe, Cu vad, ca sä mute moara mänistirii mai jos, impogate".
Cele mai din sus sau dinspre apus erau motile de la Piliciu (Paliciu), sprc nord-cst-est de ministirea Cotroceni amintite intr-un act inedit din 30 august 1796; vcneau apoi monte de la Cotroccni, . cam in dreptul podului dc azi, dupi aceea morilc vlidichii adici ale mitropolitului cam in dreptul bisericii Sf. Elefteric-Vcchi ; aici raspundea, venind dinspre
miazinoapte, ulita morilor". Urmau morile dc la Mihai-Voclä, a ciror imagine ni s-a pästrat intr-o stampi celcbri de la finelc secolului al XVIII-lea. Accstor doid mori li se spune i morile de la Gorgan,
deoarece se aflau in apropicrca gorganului de pc malul sting, gorgan pe care se aflä construiti biscrica
Sf. Ilie si care a dat numcic situ unei plAi intrega din Bucuresti. Un document inedit din 8 scptembric 1780 ne arati cit moara de aici, de pe malul sting, a ministirii Radu-Vocta, avca doo scocuri pi care umbla doo roatc". Line moara era un loc intins,
o avca Stcica spatarul
nume din oras
ctitorul mitnàstirii Cu acelasi
pc Colcntina, lingi Bucurcsti".
4.1ár &sine ministirea de la podul Colcntinei numiti Plumbuita se spunc, la 21 octombric 1585,
avea mosii, vii, pravilii in oras, baia cca flour si mori". Tot pe Colcntina, lingi orasul domnicimcic Blicuresti" cum citim in actul dat de Mihai Vitcazul la 14 ianuaric 1599 crau niste mori" ale Radci, soti? lui Tcodor postclnicul, ccl tiiiat de Petru-vodä. Inainte de 1632 stipinca mori pc Dimbovita Nicula visticrul ; ele crau insà aa pusc, incit innecau" nu numai morile manastirii Radu-Vodi gridina accstcia, dar chiar i gradina domneasci. Nu-i de mirare deci cii Leon-voda, ficind ccrcctarc la fata locului, impreuna Cu boierii divanului, Cu
slobod", pe care minastirea il primise de la Constan-
iudetul si cei 12 pingan i si cu bitrinii mahalalci, punc strica, in prczcnta sa chiar, morilc cu bucluc, Pcntru multimca morilor boicresti de pe Dimbovita bucures-
tin Brincovcanu, schimb pentru altc mori ce au
teana c dcoscbit de prctioasa cartca" inediti, din
www.dacoromanica.ro
341
12 august 1678, data de mesterii moran", care au cercetat diferendul dintre Radu cäpitanul Dudescul manästirea Radu-Vocla, diferend provocat de morile lor. Adeci eu Neagul, mesterul domnesc [de
cele de pe Dimbovita, din cuprinsul orasului ; in
la morile domnesti] citim in carte dinpreuna cu Novae, mesterul de la morile lui Mihai Cosareanul,
vedea i astazi.
cu Vasile, mesterul de la morile Vladucai [sic =__ vladichii], i Bogdanu de la morile Hagiului i Radul mcsterul de la morile agai lui State", vazind
aparitia i inmultirea morilor cu motor, avind o capacitate de macinare considerabila. In 1900 cxistau
porunca, am anted ,ri am masarat apele la Male morile dintr-alc manästirii in jos pini am mcrsu la capitanul
deri, situate, cele mai multe, in partea de nord
Radul Dudescul, unde au fost facut moara i akadatä, mai nainte vreme, si atuncea nu am gasit, ca o au spart si tot n-au umblat. Si am mersu la motile dumncalui Hrizei vel-vistier si am socotit Cu sufletile noastre i ca band mdsurd de apd, tot ca campana.
am aflat cum intr-acest locu ce au facut Radul Dudescul moara, macar sa ori lisa cit de ¡os, toad sa i-o innece, va umbla." Deci dau cistig de cauza manastirii. Si mai inainte, in 1659, se judecase Radu capitanul Dudescu Cu manastirea i pierduse i atunci,
slujbasul domnesc luindu-i dintii morii". Acelasi lucru va pip si in 1679, dud, la 2 iulie, cei trei boieri ispravnici ai scaunului Bucurestilor dau porunca lui Voinea vtori-portar actul e inedit sa meargä
si tic máselile morii Radului capitan Dudescul si zägazul ei, pentru ca accastä moara iaste nooä si inneaci si pre alte mori carc stilt din susul ei inneaca i livezile manastirii Radu-Vodä de face atita stricaciune si pagubä". Deci sa tac moara sau si o coboare mai ¡os". Un alt document, tot inedit, din 7 august 1696, ne arata eh era de mare un vad de moara. E vorba de vadul vechi de pe Dimbovita, aproape de ciutarie", uncle facuse banul Dobromir moara sa in veacul al XVI-lea, sub Alexandru-voda. Potrivit poruncii domnesti, patru negutatori, anume Janos starostea i Manul cupetul i Apostol cupetul
i Ianc cupetul", hotarnicesc zisul vad. Ei fac trei träsuri", adica mäsuratori, de-a latul si gasesc 10, 13 si 17 stinjeni, dcci circa 19,66, 25,56 si 33,42 metri, iar lungimea de 40 stinjeni masa", adicä pe toata lätimea (78,64 metri); se pun semnc" de hotar si se precizeaza astfel suprafata ; Insd vadul Wanda!, dupd obiceiu", adaugi cei patru negustori in ,,cartea" lor data manastirii Radu-Voda, proprietara tcrenului ; ceca ce inseamna cà acest vad, ca i toatc cclelalte vaduri de moara, n-avca comunicatie cu malul celälalt, nu se putea trece pe aici apa. Frecventa morilor face pe francezul Jean-Claude Flachat, care a stat ca secretar la curtea lui Constantin Mavrocordat,
In 1739-1740, sa afirme ca' in Bucuresti se afla un nurnir foarte mare de mori", dintre care uncle la poarta palatului". Multimea acestor mori constituia o stavila la curgerea sloboda a Dimbovitei sr marea primejdia inundatiei cind veneau apele mari. Nu se putea face insa nimic, deoarecc ele erau indispensabile bucurestenilor, cele de pe Colentina neajungind i hind si mai departe. Numai in urma introduccrii, dupa 1850, a morilor cu vapor", se clesfiinteaza
afana lui famine moara de la Ciurel, din sus de Cotroceni, si uncle mori pe Colentina ; ruinele aceleia
de linga lacul Fundeni, din jos de sat, se mai pot
A doua jumitate a secolului al XIX-lea vede in Bucuresti o serie intreaga de asemenea intreprinnord-est a orasului (morile Stancovici, Olmazu, Assan cca mai veche Colentina). In 1934 functionau pe aria bucurcstcana nouä mori
mai insemnate, majoritatea grupate tot in partea de nord i nord-est a orasului, pe Soseaua Stefan cel Mare, Soseaua Bonaparte si Calea Floreasca ; una singura, Moara Herdan", era la marginea orasului, spre vest, in comuna Chiajna. In 1956 cinci dintre marile mori pcntru faina de gnu, i anume, morile Ilie Pintilie, 13 Decembrie, Filimon Sirbu, Tudor Vladimirescu i Furnica, aveau o capacitate de 196.250 de tone anual ; ele utilizau 658 de salariati. Din griul micinat de morile bucurestene se facea piinca, care, in general, era satisfacatoare sub raportul calitatii i pretului. La inccput cei ce o pregateau coceau s-au numit pitari, de la pitä ; exista i astazi biserica i strada Pitar mop,. S-a introdus apoi s-a generalizas termenul de brutal-, care deriva, printr-un intermediar slay : brut, din germanicu I brot, piine. Unul din starostii accstor brotan, Manca brutarul, este ctitorul bisericii ce-i poartä numcle (vezi mai sus, p. 106). Calatorul turc Evlia Celebi,
care a vizitat Bucurestii in doua rinduri ultima data in 1666 vorbeste de franzelele" care se fac aici. Alai tirziu, in mai 1780, trecind prin orasul nostru Constantin de Ludolf, fiul ministrului regatului celor doua Sicilii la Constantinopol, constata ea piinca este foartc buna, caci sint aici multi brutari
nemti, fugiti din Transilvania, care o fac tot asa de bunä ca i la Viena". Dar nu numai acestia aveau faimi ; si mai bunä era jimbla facuta de armeanul
Babic, a carui brutarie se afla linga Baratie, in apropierea Curtii Vechi. Se vindca asa de repede, inch iesise in tirg vorba coltuc de la Babic", insemnind nimic", deoarcce, cind o cäutai, piinca accstuia nu se mai gäsca, se vinduse toata. Pentru a apara multimea si a impiedica specula, autoritatile stabilesc,
In veacul al XVIII-lea poate va fi fost si mai inainte, dar n-avem documente un pret maximal sao un nart" pentru piinc. El se calcula, facindu-sc, cu un termcn turcesc, cisniu", adica socoteala la pretul pictei a tuturor cheltuielilor brutarului, de la griul de calitatea intii, cumparat in Obor, pinä la china präväliei, simbria lucratorilor, costul lemnelor, al sarii, transportului etc., la care se adiuga un cistig, rational, al intreprinzatorului ; acest cistig era,
la inccputul secolului al XIX-lea, de douil paralc dc jimbla", ceca ce insemna, la doua mii de bucáti, cit scotca, in medie, in 24 de ore, un cuptor obisnuit,
342
www.dacoromanica.ro
4.000 de parale sau 100 de lei zilnic. S-a incercat In mai multe rinduri, o data la 1848, aid data in 1859, sa se renuntc la nart, lasindu-se, cum spune Ann,:la-
torn/ roman din 25 aprilie 1859, sa fie liber oricine, fag conditic de natie, religie sau protectie, a fabrica si a vindc piinc de once cualitate, subt once numire
cu once pret". Dar aceasta metoda n-a musk si s-a revcnit la vechiul sistcm. Nartul prevedea nu numai prctul maximal, dar si greutatea obligatoric. Caci unii dintre brutari, neputind cere prct mai mare, cautau sa speculcze, ficind piini mai mici. Cind erau insà prinsi cu ocaua mid", li se confisca toatä piinca Osier lipsa la cintar, dindu-sc la saraci sau trimitindu-se la spitale i, uncori, la inchisoare; inainte dc Rcgulamentul Organic, in caz de recidiva, citcodati chiar la prima infractiune, speculantii, obligati sa stea in virful picioarclor, crau tintuiti cu urechea de usa pravalici, atirnindu-li-se de git o piinc din cele cu lipsa. Paralel cu infiintarea morilor cu vapor", miscate
adica de puterea aburilor, iau nastere si brutarii mai mari, sistcmatice. Uncle din ele se datoreaza tot nemtilor : e cazul brutariilor Mailer i Gagel ; o a treia e facuta de cehul Blasek ; o seami din cele mici, continuind vechea productie, grit conduse de balcanici, greci in special, care tin si plicintärii. infiinteaza si primaria o fabrica sau masina de piine" la Colcntina, pe terenul familici Ghica, uncle pini astrizi este o strada cu accst nume i cladirea respectiva.;
intreprinderca, data in arena, lucra inca in
prcajma primului razboi mondial ; azi nu mai func-
tioneaza. Armata ii face si ea manutanta" ei, pe
In general, consumul de piine pe cap de locuitor a scazut in ultima suta de ani, fcnomcn constatat pretutindeni in Europa, in marilc orase. in 1905 s-au consumat in Bucuresti 58.928.868 kilograme dc
piine, ceca cc, raportat la cei 308.789 de locuitori, revine la o cantitatc de 190,838 kilograme de cap anual sau circa 523 de gramc zilnic. in 1928 consumul a atins 82.660.795 dc kilograme, dar fatil de cci 569.855 de locuitori rcprezinta nurnai 145,056 kilograme anual sau circa 398 de gramc zilnic: scaderea este de 125 dc grame zilnic sau rotund 24%. Astazi se consuma si mai putin, iar scaderea s-a accentuat in momentul cind s-au desfiintat cartelelc de piinc. Explicatia accstei scilderi stà in faptul cá alimentaria,
in centrele marl oräsenesti, devine din cc in cc mai
complexi, cà s-au adiugat alimente dc tot felul, care inainte se consumau mult mai putin sau chiar de loc. Piinca carc altidati forma baza piinca noastra cca de toatc zilcle" tindc sà devil* la oriscanul de azi, un adjuvant. Fcnomcnul e vizibil mai ales in ultimul timp, in urma ridicarii gcncralc a nivclului de trai, consecinta a procesului de construirc a socialismului.
Al doilca articol alimentar de care s-a ocupat administratia Bucurestilor a fost carnea. Raiccvich, primul consul austriac in Principatc si preceptor al copiilor lui Alcxandru Ipsilanti (1774-1782), spline, in lucrarca sa Observatii asura Valabiei fi Moldovei, aparuta la Neapole in 1788, cà domnii au grija ca norodul sA aiba piine carne si &semi vin travestiti pentru a ccrccti pictelc". Si ea era supusil
nartului", Aka prctului maximal. Se vindca,
la
Podul de Pamint mai tirziu Calca Plevnci fabricindu-si singurä piinile neccsare corpurilor dc trupa' de pe aria bucuresteana ; capacitatea ei maxima de
inccputul sccolului al XIX-lea, cu 12 parale maim (un leu avca patruzcci de parale, iar ocaua era cgal5
productie in 1906 era de 20.000 de piini zilnic. In acelasi an constatim in Bucuresti Inca (Iota marl brutarii: Viata" I Sanatatea", ambele avind insta-
crcscut la 16 parale, dupa accca a ajuns pina la 40-50 dc paralc. In epoca vcche, vitcic se taiau de
lath mccanice moderne. In 1954 cxistau pc tcritoriul orasului 53 de unitäti producatoare de piine ; cele mai mari stilt Constantin
David" (fosti Herdan), cu o productie de 45.000 de tone anual, utilizind 1.000 de salariati, i Steagul rosu" Cu o productic dc 44.000 tone si 800 de salariati.
Astazi, s-a ajuns la o varietate remarcabila de produsc de panificatic. In afarà de cele trei sorturi
de piinc tip: ncagra", intermediara."
i
alba",
sint tot soiul de franzele i jimblc, cu i fara lapte, de colaci impletiti, de cornuri, chifle, covrigi, pitusti, batoanc", apoi piine de secara, dietetica, lipic chiar cozonaci,
i
chcc. O vitrini a unui mare
ccntru de desfaccrc a piinii cum e cel din capul Bulevardului Maglicru sau de pc Bulevardul Gh. Gheorghiu-Dej, linga Cimigiu, impresioncaza prin multimea produselor i prin aspectul lor imbietor. Concursul pe tara al mesterilor brutari, tinut acum citiva ani, a contribuit la ridicarca calitàçii acestor produse.
cu circa un kilogram si un sfert); ?ram 1820 si 1830 a catre macelari in oboarcle ion din mahalaua Scaunclor Vechi, linga apa Bucurestioarci. Sammie" de
fapt butucii grosi de lemn pc care se taiau halcile era piata de carne a Bucurestilor. Ele s-au deplasat ulterior putin spre rrisarit, la Scauncic Noi". Dupa cc Curtea Veche a fost parasita si domnul s-a mutat
sus, in Dcalul Spirii, macelarii au inceput sà taic vitele in grajdurilc Curtii Vcchi, fiind pustii", apoi la malul Dimbovitei, chiar in mijlocul orasului :
asa nc spunc un document din 8 septembrie 1801. Facindu-se insä murdalic... mare" si putoarc... nesuferita", se hotarastc, la data amintita, ca locul de diem sau zalhanaua" tcrmcnul e turccsc si fie mutat in josul orasului, in drcptul jicnitei, linga apa Dimbovitei. Regulamcntul sanitar inclus in Regulamentul Organic (1831) prevede de ascmenca
ca locul de macclirii" sau abatorul si fie pc apa Dimbovitii", i anume, din josul morii manastirii Radului-Voda, careia mori intr-acestc zilc i s-au taiat zagazul pcntru Inecaciunca cc pricinuia orasului".
In acccai rcgiune, dc la vale de macclarii, se vor ascza si magaziilc" pcscarilor, accstia aducind de 343
www.dacoromanica.ro
nartul" fixat: 6 parale in ocolul agiei", adic:i in
aici la piaçä numai cc c neccsar vinzarii zilnicc. Iar dincolo de magaziilc pcscarilor vor fi säpuniriile". Cu toati accasta hotarirc, zalhanale" au continuat si functioneze si in aka parte. Una a fost la Colentina, unde, alaturi, sc aflau faimoasele circiumi-rcstaurantc popularc cu produse de zalhana (momite", madu-
ccntru ; 9 parale in ocolul spataresc, la mahalalc". In privinta apci potabile, preocupari constante ale. stäpinirii constatarn numai de la Alexandru Ipsiland (1774-1782) inainte. Pina atunci, bucurestcnii bausera apä din Dimbovita carata de gospodine, cu cofcic, sau de apari", cu sacaua, batuta Cu piatra acra i limpezitä api din puturi i, o minoritatc,
vioare", fudulii" si tot fclul dc maruntaie"), alta la Straulcsti, in partca dc nord-vest a Bucurcstilor. Cind primaria se hotaristc si infiinteze un abator comunal modern in accst scns se incheie un contract cu antreprenorul franccz Alexis Godillot, contract ratificat dc Adunarca deputatilor la 30 mai 1868 este ales un teren in acccasi regiune de sudcst, la iesirea din oras a Dimbovitei. Lucrarile dureaza pina in 1872, cind, in luna octombrie, abatorul
apa de la izvoarele naturalc. O Paraschiva a Ncagului aparul" e amintiti ca martora intr-un act din 27 aprilic 1664 privind mahalaua Sf. Saya. Fintini Cu
apä de izvor adusä pe olanc, cum e aceea ficutil de Alexandru-Voievod in 1571 (vezi mai sus, P. 61), constituiau o raritatc i, cu dcbitul lor, nu puteau satisface deck putinä lume. Puturile, in schimb, crau numeroase ; cele mai multe Cu cumpani, de la o vremc si cu roata, ele se aflau pe intreaga suprafati a orasului, atit in cuprinsul gospodariilor, cit pc ulite si in piete. Fiind sapate, in general, la adincime mica, n-aveau o apä prez !mina: o remarca si unii dintre straini, cum c consulul Krcuchely, in 1822. Multimca lor se explici nu numai prin nccesitate, dar si prin considerente de ordin religios. A face un put la marginea drumului, a da apa de bilut trecatorului insetat, era socotit ca o milostcnie ca o pomana pc care si-o facea, din viata, acela ce punea sa-1 sapc. Alaturi de put era, adesea, cite o cruce sau douä, cu numele respectivului adesca, si cu numcle membrilor familiei lui. In 1906 mai cxistau inca peste 1.300" de puturi in Bucuresti ; o seamä mai sint i astizi, cum c, de pildä, putul de la poalele Dealului Piscului sau ccl din gospodiria lui Constantin Tepus, pe strada Seccrci, in Carami-.
e prcdat primariei : costase suma de 700.000 de franci
aur. Acest abator a format nucleu1 celui de astral. S-au adaugat construqii noi, o data inainte de primul rizboi mondial, apoi intrc cele doua rizboaie mondiale, si s-au introdus instalatii moderne (vezi fig. 207).
Alaturi e mataria si fabrica dc valorificat deseurile. Sistemul nartului sau al pretului maximal cuprindca,
la sfirsitul secolului al XVIII-lca, nu numai piinca si carnca, dar si o serie intreaga de altc alimente articole de bacänic, dulciuri, pescarie, päsari, brinzcturi extinzindu-se i asupra cherestelei, lemnului de ars, matcrialclor de constructie, ba chiar si asupra
muncilor. Nartul aplicat cu inccpere de la 3 aprilie 1793 cuprindc nu mai putin de 261 (dotiä sute saizeci si unu) de articole ; Cu exceptia vinului si a rachiului,
care n-au pret impus, se poate spunc cá toatc celelake articolc ale pietei sint supuse prctului maximal. Pinä i apa adusa cu sacaua de la Dimbovita isi are
Ill
1.
r.
...ono I
111
7-1
Fig. 207 .Alratorul comunal in perioada dintre raaboale mondiale. (S)
344
www.dacoromanica.ro
cele
doui
ver, ImPir" darii-de-Jos. Documentcle amintesc numele unora din puturile bucurestene. Un zapis de vinzare din 8 ianuaric 1701 aratä ca o prävälic se gasea in ulita barbierilor", in preajma Bäratici, i anumc, la locul ce sä zicc la pupil turca/ni" (nu al turnului", cum a citit Gion). Pc Podul Mogosoaiei, in dreptul Palatului Rcpublicii, se afla putul cu zalc", numit astfcl fiindcä lantul galctii era facut din zale", adicä din verigi sau ochiuri. Unde c astäzi strada Cazärmii,
la numärul 53, a fost in secolul al XVII-lea putu calicilor" ; el servca ca semn de hotar al mosici Mitropoliei ; astupindu-sc, pe locul lui s-a ridicat,
o
la 1 septembric 1741, o cruce care s-a pastrat nemiscata mai bine de un veac i jumätate. Strazi din
Bucuresti amintesc dc putul cu plopi", de putul de piatra", de putul cu apa. rece" (o exceptic, pe drept cuvint, relevata), de putul inalt" (avind cum!Ana inalta), de putul cu tei" si de putul cu roata". In alte cazuri s-a pastrat amintirea celor carora se datoreaza puturile: putul lui Craciun", de unde vi-a luat numele o stradä in raionul Grivita Rosie, la capätul dinspre nord al Bulevardului 1 Mai, vi putul lui Zamtir", in raionul 30 Decembrie, intre
1
Calca Floreasca i Piata Dorobanti. Planul manuscris
al lui Borroczyn, din 1846, ne aratä o serie intreaga de puturi Cu nume proprii, afarä de sute altele färä flume. In plana 74, de pildà, infatisind mahalaua Bisericii Foisor, situ insemnate vase puturi cu nume:
putu lui Zaharia", putu lui Rainea", putu lui Serban", putu lui Stan Moroiu", putu lui Enachi"
putu lui Irimia". lar in plana 42, cuprinzind mahalalelc Popa Nan si Oborul-Vechi, stilt trecute
putu lui popa Soarc", putu babii Ioana", putu lui lancu", pu tu lui Popa Nan" si putu biscricii" (Oborul-Vechi), plus alte sase fara numc. Pc actuala
stradä Polonä sint inscmnate cinci puturi, iar pe portiunca dintre Piata Victorici (Capul Podului) Plata Ilie Pintilic (fosta Matachc Macclaru), adica pe actualele sträzi Buzcsti i inceputul strizii Berzci, alte cinci, dintre care unul, in Plata Buzesti, are alaturi doua cruci. Mai buna decit apa puturilor era aceea a finfinilor, nume prin care intelegem izvoarele captate, curgind pe loc sau la mica apropierc, dintr-un rezervor, prin
tevi metalicc, in timp ce cipnelele au apa adusä pe urloaie sau olane de la distante inscmnatc. Una din cele mai cunoscute fintini bucurcstenc i cu apä excelentä a fost aceea a mitropolitului Filaret, care a pastorit la sfirsitul vcacului al XVIII-lea; de la ea vi-a luat numele locul inconjurätor actualul Parc al Libertatii vi dealul vccin care si astäzi se cheami Filarct. Fintina avea forma unui chiosc, Cu parter i etaj, vi era lucratä, in buna parte, din marmurà alba. Jos, la parter, iesind dintr-un perete de marmurä, erau cele opt tcvi altii afirmi au fost douasprezece prin care se scurgca, pc o podes tot de marmura, apa captatä a patru izvoare din dealul vecin. Tavanul incaperii era alcatuit din 12 placi de marmuri". Suiai la etaj pe o scara iarási
Fig. 208 Fo4orul dc foc, de rapt reacreor dc api, post de pompieri punct de obscreacie a incendiilor; actualmentc, transformat in Muacul pornpicrilor. (I.C.S.O.R.)
de marmurd, si de sus priveai, printrc cele saptc coloanc de piatra sculptata care märgineau incaperca, spre intinsa cimpie din fatä. De streasina acoperisului de olane erau agitati clopotci de sticlä ca, mai
tirziu, la vila Minovici" scotind, la once adiete, suncte cristaline. Fintina accasta, loc dc plimbarc al bucurestenilor si a card apa carati de sacagii, Cu pret mai mare era departe indestula curtilc boierilor si ale orasenilor cu stare, a durat pin5 in primävara anului 1863, cind, amenintind sa se prabuseasca, a
fost därimati din ordinul unui primar
nepriccput ; marmura sculptatä se zicc ca ar i luat-o Alexis Godillot, furnizorul armatei noastrc sub Cuza totodata cunoscutul antreprenor de lucrari publicc
(vezi mai sus, p. 151). Chiar pe locul vcchiului giuvaer, a carui picrdere nu poate fi indeajuns regre-
tatä, un alt primar, G.Gr. Cantacuzino, a ridicat in 1870 fintina care exista vi astazi, dar care e departe, ca frumuscte, dc cca pe care a inlocuit-o. Fintini cu apa buna au mai fost la Mdrcuta, linga manastirc,
www.dacoromanica.ro
345
de uncle se aprovizionau de asemcnea curtile boieresti si ins.* Curtca domneasci obicci ca la Constantinopol, uncle pinä astizi cci Cu dare de mini
aduc apa de biut de la anumite fintini, dispretuind apa obisnuiti din conductele orasului ; la Herdstrdu, untie Alcxandru Ipsilanti ridici un chiosc", iaräsi dupä moda constantinopolitanä ; la Sf. Elefterie, zisi Fintina Tiganului ; in coasta Cimigiului, la .Yipotul Ftnitnitor; sub viler lui Granioni, pc Podul Calicilor (Calea Craiovci) si la Cotroceni, in pädure, din jos dc mänästire, undc izvorul, descoperit in vara anului 1795 de citre bcizadclele lui Alcxandru Moruzi, retraso aici dc frica ciumei, a fost captit, sädindu-se alituri si o vie de vrco zece pogoane. S-a ficut accasta, spune voievodul in sinetul" siu din 20 august 1796, pentru folosul indestulirii si a mingiierii norodului de obste i pentru podoaba politici".
Si, intr-adevir, in acestc locuri, Cu api de fintini bunä si rece, veneau bucuros orisenii duminica in zilelc dc sirbitoare si minince pe iarbä verde" sa petreac.ä.
Alcxandru Ipsilanti aduce, pcntru intiia datä, apä i infiinteazä cismele" In Bucuresti (vezi mai sus, p. 103). Pentru intreti-
de la depirtarc, pe olanc,
nerea lor numestc ca suiulgi-basa", adicii sef al mai tirziu se va spune si cismcgiu" apclor" pc un Dumitru cipitanul, cu leafìl dc 60 de taleni pc luna si Cu scutire de toatc &idle si angiriile". Dupi moartea lui, slujba va trece la copiii lui sau din rudenii avind mestcsugul acesta". Mavrogheni sporcste considerabil numirul cismelelor si le punc sub malta obläcluire a vlidicii de Minnie, Filarct, viitorul mitropolit si mare iubitor de fintini: acest icrarh a ficut nu numai vestita fintinil de care a fost vorba mai sus (p. 345), dar si o a doua, mai micä, o cismea", la o vie ce avea pe povirnisul spre lunci al dealului" din partea de miazizi a Bucurestilor, si dcspre care afläm din scrisoarea" ineditá cu data 12 noiembrie 1801. El trebuia sà administreze, ca cel mai "'nth epitrop", cutia cismelelor", ache:4 fondul, alimentat de diverse venituri, din care se intretineau cismelele si se plateau Alexandru Moruzi face si el, in 1796, doll:4 cismele la Tirgulde-Afari (Obor), coca ce da prilejul lui Ienachitä
Vicirescu si compunä stihuri" sau versuri de laudä. In 1804 erau suiulgii Stoian i Petre, fiii lui Dumitru cipitanul ; ei aveau ca ajutoarc cinci fintinari si un
lcmnar, doi zidari, un ulcer care ficea ulee", adici trunchiuri de lemn scobite, servind drept stiubeie, i ghizduri rotunde si un olangiu" sau meter de urloaie. Dupä 1800 incepe si se introduci apil in casele unor boieri de pe Podul Mogosoaiei.
Curgca pe teal,* din tid, ceca cc era o mare noutatc-si a produs senzatic in ora'; Zilot Romanul, dupä pildal lui Ienächitä Vicirescu, consacrä citeva versuri accstui eveniment. In septembrie 1819, Alexandru Sutu da voic lui Dinicu Golcscu, mare ban, SA foloscasci olanul de ap:4" din grädina caselor lui, dc la marginca orasului, ohm care
alimenta cismelelc lui Alexandru Ipsilanti, cu con-
ditia si fad o cismea si afarà spre drum, pentru cilitorii drumasi, i si tie atit cismeaua, cit si drumul acestii ape totdcauna in 'Duna fiinti, cu a domnici-sale cheltuiali." Dar Cu toate cá numirul cismelelor sporise, ele
nu se ajungeau, mai ales ca nu toate functional' simultan, stricindu-se sau infundindu-se cind uncle, cind altele. Cci mai multi bucurcsteni continuau si bca apà din puturi i api de Dimbovita cirati Cu sacaua. In casele unora din oriscnii mai avuti cxistau filtre de piatrd poroasa, dc forma conicä, avind virful in jos ; dar majoritatea tirgovetilor intrebuintau vechiul sistem al limpczirii, prin piatri acti, in nelipsita putinä dc lemn. Sacagiii n-au dispärut nici dupi cc s-au ficut lucririle mari de filtrare, la Arcuda, s-a extins rcteaua de conducte in oras. In 1906 ¡ilea mai existau 247 (doui sute patruzcci i apte) in Bucurcsti i inca se mai vcdea spectacolul impartirii
Cu cofa a apei de pomani", de la saca, la zilele dc pomenire a mortilor. Un pas insemnat inainte se face in 1846, cind incepe filtrarca apci de Dimbovita
printr-o masinä hidraulic5, actionatä cu aburi instalati pe locul unde se va clidi mai tirziu Vama postei (fostul scdiu al Procuraturii generale). Dar problema apei dc buna calitate inccpe sa se rezolve numai prin lucriírile mari de la finele secolului al
XIX-lea, dud pe de o parte se fac filtrele de la Arcuda, iar pc de alta se capteazi izvoarele din regiu-
nea Ulmi-Brauadiru. In 1891 se clideste turn-ul de api din partea de cst a orasului ; cunoscut sub numele
inselitor de foisorul de foc", el are, in partea superioari, un rczervor cu o capacitate de 750 de metri cubi ; in virful turnului se instalase intr-adevär un observator pentru pompieri, iar la Inner era remiza pcntru pompele-automobil (vezi fig. 208); azi, in locul acesteia din urmi este muzeul pompierilor.
Din cauza cheltuielilor tot mai mari fäcute pcntru a asigura aprovizionarea Cu api de buni calitate a orasului
numai in 1880-1889 s-au cheltuit
in
accst scop 7.565.899 lei aun, din care reteaua de distributie a costat singuri 3.390.714 bucurcstenii au trebuit si pliteasc5 o taxa specialä pentru consumul ei. Inca in 1860, Consiliul municipal fixeazi aceasti taxi la 6 lei de camera anual si la 3 lei pentru
stropitul a =cc stinjeni de gridini. Brutániile slut impuse la 10 lei anual pentru ficcare 100 de oca de !Jane fabricati zilnic ; in schimb, bäile unde taxa
pentru public era de I leu, dindu-se in acest prct ruffiria, primeau apa gratis. Fabricilc urmau si fac.i o intelcgcre forfetari cu primiria, de la caz la caz. Ulterior, prin instalarea apometrelor sau ceasurilor" de ap5, plata se va face direct proportional Cu cantitatea consumati. Pentru extinderea progresiva a retelei de aria oi pentru marile Iucnàni in acest sens intreprinse in ultimo! deceniu i jumatate, vczi mai sus, p. 198-199 oi 223-224,
346
www.dacoromanica.ro
DAR', TAXE SI BUGETE BUCURESTENE Orasenii din Bucuresti, ca i aceia din celclalte orase sau tirguri ale tarii, au fost supusi, in epoca feudalä, la o serie intreaga de dad. Plateau, in primul rind, !lira sau darea personan% apoi dijme din produsele lor accia care lucrau pamintul aveau vii, prisäci, gradini de zarzavat sau cresteau vite plateau diferite ddri §i laxe in legatura cu negotul sau meseria pe care o exercitau, crau supusi, in sfirsit, si la o suma de alte obligatiuni caracteristice oraselor
deci, in primul rind, Bucurestilor. Pcntru a da o idee de multimea i varietatea obligatiunilor fiscale, vom cita citeva documente din veacurile al XVII-Ica si al XVIII-lea, privind diferitele categorii de locuitori din oras. La 10 mai 1629, Alexandru Mas,
scutind pe preotii Bisericii domnesti din Bucuresti de toate därile, le insira in felul urmätor : de bir si de bou si de vacá seacä si de cal si de miiare si de ceara si de galbeni si de cal de olacu si de vinarici si de paharnicie si de schimbul banilor si de acata cu fin si de unt de lemn si de dijma si de naem de inprumutare si de toate slujbele i mincaturile". La 8 ianuarie 1701, Constantin Brincoveanu, avind In vedcre ca negustorii brasoveni care fäceau negotul de brasovenie" in Bucuresti i in intreaga Tara
Romäneasca aveau ruptoare", adica intclegere prin
buna invoiala de la vistierie, inca mai denainte, da' la alti raposati domni", le face si el una nota. Vor avea deci sà pläteasca anual 1.000 de talen i sau
in patru termene, la vel-seamä, la haraciu, la seama a doua si a treia. Incolo, sint scutiti de toatc lei,
därile: de bir slujitoresc si de alte orinduiale ce sial pun pren teara, de schimbul banilor, de fum da prävalii, de cotarie, de covoara, de risi, de palma, de sursaturi, de zahereale, de cara de oaste, de birul ostii, de birul lefilor, de seama a treia, de poclonul hanului si al sultanilor, de cal imparätesti i domnesti, de rinduiala vacilor si a oilor, de podvoade, de mer-
tice, de conace, de cai de olac, de catre starostea de negutätori, de catre judetul de aici den Bucuresti, de-nprumutarile i alte cheltuiale ce dau negutatorii si pentru rinduialele cit i sataralele cc sa pun aici
in oras, pre mahalale, i prentr-alte tirguri si sate pentru alte toate dajdii". insirarea aceasta lunga arata ca daca n-ar fi fäcut o intelegere cu vistieria pentru o cifra' globan armará, daca n-ar fi fost, cu alte cuvinte, supusi sistemului ruptoarei", negustorii brasoveni ar fi trebuit sä plateasca Mate ddrik entemerate, &ti pe care le plateau negustorii bucuresteni. Cele mai multe din ele se dädeau domniei, altele diferitilor dregatori .care-si exercitau autoritatea in oras, iar o minoritate judetului i starostelui de negutatori.
In principiu, once madi care intra in Bucuresti trebuia sa plateasca vana'. Daca ea era adusä spre a fi vindutä in tirg, platea asa-zisa rama' mare, daca era numai tranzitatä, atunci platea vama micd. Ea
se percepea in bani in genere 3 la sutil uneori insä, la anumite produse ca limiile i portocalele, in bani si in natura. Erau i marfuri scutite de vaina; astfel, pieile care se aduceau de catre tabaci pcntru argäsit sau de cizmari pentru talpa, precum si legumile i zarzavaturile" ce se aduceau in tirg cu spi-
flama", cum citim in tariful vamal din 1 ianuarie 1803. ateodata, ca, de pila, in tariful din 1 ianuaric 1811, in timpul räzboiului ruso-turc din 1806-1812,
aceasta scutire de vaina se extindea la un numar considerabil de produse i articole, atit alimente, cit
cherestea, lemne de foc, dogärie, fin, rogojini, ceara etc. lar la cele pcntru care se platea, vama era mai reclusa dccit in celelalte orase. Prin accastä m'Asura se urmarea si se asigure Bucurestilor o aprovizionare abundenta si la preturi mai mici. Rcgimu I vamal al capitalei includea si 12 sate din imprcjurimile imediate ; aceasta pentru a se evita inccrcirile de
sustragere de la plata vämii, prin descarcarea marfii intr-unul din satelc limitrofc i apoi transportarca ci pe furis in oras. Toate pravaliile, de once fel, de la pivnitele de vin pinä la präväliile tabacarilor, cizmarilor si ale celorlalti mestcsugari, plateau darca domneasca numita
furn", galben de fum" sau fumare, de la fumul care iesea pe cosul casei. La 11 februaric 1659, Mihai Radu asa ?si zicca, in amintirea lui Nlihai Viteazul, Mihnea al III-lea da poruncä voao fumarilor
carii scrieti de fum acii la orasul domniei-mcle la Bucuresti" si' lase in pace pe toti poslusnicii si pc toti morarii manastirii SE Troitil. Darca era de trci categorii, asa cum ne aratä ordinul lui Nicolae Mavrocordat, din 20 noiembrie 1724: pravaliile i pivnitele mari plateau cite 5 talen i anual, cele mici cite 2 taleni jumatate, iar slujitorii aclica ostasii cci ce au prävalii si vind vinuri", cite 1 taller si 33 de bani,
dupa cum au fost obiceiul si mai dännainte vrcmc". Erau scutite cite o pivnita de fiecarc boier mare sau velit si de ficcare manastire mare, prccum si o pivnitä a cclesiarhului de la biserica domneasca. ,,lar popi i [si] diiaconi i grätnatici si dc cu totii", incheic ordinul. In epoca mai veche, probabil in vcacul
la inceputul cclui de al XVII-Ica, aceasti dare se pare ea a fost de un galben, adica al XVI-lea si
de 200 de bani, in timp cc leul sau talcrul avca 133 si, de la o vreme, 120 de bani ; asa s-ar explica cxpresia galben de fum" pe care o intilnim in documentele veacului al XVII-lea. Pivnitelc erau supuse la o serie de dad. In afara de fumarit, mai plateau cdmandrit, bani de pdbdrnicie, vamd domneascd ,ri ageascd, ort vdtdfesc §i crau obligatc sa desfaca si vinurile domnefti. Camanaritul, dare care, la inceput, s-a aplicat pe camenelc", adica pietrelc" de cearä blocuri sau sloiuri" de o forma si greutate determinata s-a extins apoi si la vin. La 1 ianuarie 1695, Constantin Brincoveanu hotaraste sa se ia accasta dare dc la oricinc va vinde vin in Bucuresti, yeti de la boiari mazili, vcri dc la sutasi, veri de la capitani, vcri de la iuzbasi, vcri de la calarasi,
www.dacoromanica.ro
347
veri de la difibanti, veri de la camarisci, veri de la slujitori, vcri de la siimeni, dc la dizaci, vcri dc la lcfegii, vcri de la calugari, vcri de la popi, veri dc la diiaconi, vcri de la turc, vcri de la tigan sau mlcelar, cc fel de om va vinde vin intr-acest tirg" ; vor fi scutitc, ca i la galbenul de fum, numai cite o pivnita de ficcare boicr mare si ministirc mare. Ciminarii vor trcbui dc ascmcnca sI aibä grid ca sI misoarc circiumarii cu ocale drepte" ; pc cci cc i-ar prinde Cu ocalc mai mici" si-i globeasdi, adicá si-i amcndeze cu 300 de bani (un galbcn si jumitate). Banii de pihirnicie crau o taxi pe care o plateau pivnitele in folosul marelui paharnic i ai subalternilor acestuia, pähirniccii. Vama ageasci se lua in folosul marelui agá, insircinat cu paza capitalci
cu supraveghcrea breslelor, lar ortul vitasesc, in folosul vitafului de circiumari ; il pliteau i scau-
din oras, s-a plant o dare speciali. Ea poarti chiar accst numc de podine" in documental din 15 ianua-
rie 1765 privind pe negustorii brasovcni din Tara Romineasci. Mai tirziu i se spune i poddril". La finelc vcacului al XVIII-Ica, podaritul e echivalcnt Cu accizelc" de mai tirziu : o taxi pc mirfurilc cc inträ in oras, taxi variabilä in raport cu natura märfii ; nu sint scutitc nici spirtoaselc, nici vinul. Se adaugä
la accasta si o taxi la exportul anumitor articolc ca pieilc dc iepurc i ceara, iar in 1802 podiritul e alimentat si dc o aditionali de o para la leu la toate lefurile slujbasilor.
0 categoric separata de obligatii ale negustorilor
crau acclea in legitura cu primirea musafirilor", adica a oaspctilor oficiali. In asemenea ocazii stäpinii de prävilii trebuiau si contribuie la procurarea
nele" dc carne pentru vataful dc micelari. La 25 aprilie 1754, Constantin Racovid scutcstc un ase-
obiectelor necesarc precum covoarc, paharc, asternuturi. Documcntul din 8 ianuarie 1701, dat de Brincoveanu negustorilor brasoveni i reprodus mai
menea scaun al preotilor, diaconilor, cintäretilor gramiticilor de la cele doua biserici din Curtea
sus (p. 347), aminteste de covoarä" si pahari" ; in cc privestc asternuturile", citim un act din 15
domneascil de fumärit, de vam3, de erbarit si de ortul vitasesc si de alte angarii". Iar la 5 decembrie
adici al dregatorului care avca grid dc incildmintea voicvodului si a personalului curtii. Nu stim la cit
ianuarie 1765, de la Stefan-vodi Racoviti, refcritor tot la ncgustorii brasovcni ; intre &rile de care sint scutiti este i cheltuiala asternuturilor ce sa fac la mosafiri". De obicei, negustorii dideau bani cu care se procurau obicctelc trebuincioasc ; citcodad ;ma lc dideau chiar in naturä. In documentul din 8 ianuarie 1701 c amintid si obligatia risilor", adici a blänurilor de ris, blänuri pretioase, carc serveau atit la impodobirea caftanclor ce se diruiau dc catre domni dregatorilor turci veniti cu treburi la noi sau oaspctilor de seami, cit si la confectionarea hainei scumpe cc se oferca sul-
se ridica taxa cc se lua pentru starostea de negu-
tanului in fiecare an, la sarbitoarea Bairamului.
1758, Scarlat Ghica, acordind lui Theofilact vel-clucer dc aric, dregator procopsit i Cu stiinta invätäturii
elinesti", scutirc de dan, include in aceasta scutire si o pivniti a respectivului, aici in orasul Bucuresti";
ea e scutita dc fumarit, de cäminärit, de vami domneasca i ageasci, de vin domnesc, de ortul vatisesc"... Cizmarii plateau o taxi specialä, ciobo&Win!, in folosul, integral sau partial, al ciohodarului,
titori", nici accca cuvenitä judctului" din Bucurcsti.
Pent ru comparatie, citam obligatia preotilor mol-
Cei care vindcau marfä cu cotul, deci postavuri, pinzcturi, mitisaric, piei argäsitc etc., crau supusi
dovcni de a da ficcare anual icrarhului de care
la darca comritani sau cotirici. La 19 februarie 1699,
episcopi i rnitropolit de a aduce, la numirc, domnului oaresicare obisnuitc pocloane, adecl covor, nu, cafea §i
Constantin Brincoveanu dl o carte de cotärie" slugilor domnii-meale cotarilor... si umble in toad tara... prc la toate tirgurilc si scrie codria de la tot omul cine se va afla vinzind marfi cu cotu si si ja codrie de la tot omul ori fie sutas, au slujitor, au negutitor, ori cämäriscl, au armean, au jidov veri chiproviccni, au ce fcl de om ar hi si va vindc marfi cu cotu, au ertat [adici scutit], au neertat, au Cu cintile domnii-mcalc iscalite, de la toti sA aibi a luarca cotiric, de flume pc) [cite] bani 142. lar cojocarii i
mitäsarii si dca pre jumitate po bani 71, dupi
obicci. lar pre carii i-ar afla vinzInd matfi cu cotul mai mic au ascunzind cotäriia, ca sA nu-s.dea adetul, pre unii ca aceia si-i globeasc5 cu... bani 300 si sa:i
faca =tare dupi vina lui, dupä obicci." O dare asemanitoare era cintdritid; ea se platea pentru mirfurile care se cintareau Cu cintarul oficial, al domniei. Pe vremca lui Brincovcanu ea rcprezenta
zece bani de fiecire suti de ocale.
aceea
Pentru intretinerea podurilor", adici a podi-
o
a
bland de
icrarhilor
rape tau de jder, precum lor
zahär": ne-o spune
Condica de obiceinri alcatuiti la Iasi in 1762. Dar in afara de aceste obligatii precise, adtate cu numele lor, mai sint i altele, cuprinse in actul din 8 ianuarie 1701 sub termenii generali de
cbelitciale de dau negutatorii... satarale cc si pun aici in oras pre
si orIndniale...
mahalale si pcntralte tirguri" ; uncori se mai intrcbuinteazi si termenu!, expresiv, de minc.ituri", precum i acela dc näiamc". E vorba, in cazul sataralelor niiamclor, dc diri sau impozitc exceptionalc care se aruncau" sau cideati" in anumitc imprejudri asupra acestora i altfcl serios impuse catcgorii de contribuabili ; ele aveau deci un caracter intimplitor, nu obisnuit, periodic. ca
nelor" cu care erau pavatc strizile mai de seamä 348
dcpindeau
Dintre preotii bucuresteni care plateau si ei birul", i ccilalti oriseni, i crau tinuti si dca i mitropo-
litului darea untdelemnului", o situatie privilegiad au avut accia ai Bisericii dupi Grigorc I Ghiat,
www.dacoromanica.ro
ai bisericilor domnesti de la Curtea Veche. $tefan Cantacuzino, prin hrisovul sau solemn din 27 aprilie 1714, scuteste pe toti preotii i diaconii fatal" deci si pe cci din capitala de toate dariic catre vistieric, raminind sa dea numai ierarhilor lor in cazul nostru mitropolitului poclonul cel obicinuit" de un ughiu" sau galben ungurcsc de cap pe ficcare an. Scutirca e reinnoita de Niculac Mavrocordat in 1716 si de fratcle ski loan in 1718; mai tirziu, din cauza greutatilor financiare, s-a revenit insa asupra ei,
prcotii platind din nou dad. Ca o curiozitate, semnalam cele doua dan i puse arghirofilul fanariot Ion-vocla Caragea, care cauta sa scoatä bani Cu °rice pret, pe cloud catcgorii sociale declasatc: puscariasii i femeile de moravuri dc
itA inhämati la carul cu produse cc intra in oras. O nou5 sporirc a acsizurilor se inregistreaza la 30 mai 1852, si faptul se va mai repcta inca de citcva ori pinä la desfiintarea lor, de 4 parale dc fiecare
in 1903, cind sint inlocuitc prin fondul comunal. Dintre noile dan i comunale care se infiinteazi in a doua jumatate a secolului al XI X-Ica relevam pc aceea dc 4%, instituita in 1866, asupra vcniturilor proprietiitii cladite. Sc mai adauga, in accst rastimp, taxa pe birje si trasuri, pc scrvitori, pc ciini si o suma altcle. Dar, cu toatc acestea, banii nu se ajung ; bugetul e, foartc adesea, dcficitar. Si c vorba numai de cheltuielile curente ; pcntru invcstitii apa, canal se fac imprumuturi, ale caror anuitati amortismente si dobinzi inghit o mare parte din venietc.
usoare. El instituie pcntru cci dintii birul tonniter, iar pentru celelalte birul femeilor rete" ; se astcpta
turile comunalc. De la 312.203 lei in 1869, la un buget de 3.842.946, aceste anuitati cresc in 1906
ca ultimul sä produca anual circa 100.000 de piastri. Ca si in atitea alte domenii, Regulamentul Organic
la 5.953.206 lei si 15 bani dintr-un total dc 12.619.428 lei si 20 de bani ; adica de la 8,21% la 47,25%;
introduce, si in domeniul fiscal, o noui rinduiali.
in 37 dc ani, datoria publica a comunci s-a insesit aproape, atingind cifra de 112.049.000 de lei aun,
In locul multimii de dari anterioare, desfiintate, stabileste, pentru negustori, patenia" ; ca era de trei clasuri" sau stari": 1) 240 dc lei anual pentru angrosistii sau negutatorii cu ardicata", care faccau comert si Cu strainatatea ; 2) 120 de lei anual pentru angrosistii sau dctaiiitii (cu amaruntul"), care lucrau
numai in tara; 3) 60 de lei pentru dctailistii ce tin
privalii prin
°rase". Mestesugarii plateau si ei
patenta, dar numai de dou:4 clasuri": mcsterii cei mari", 90 de lei anual, lar mesterii obisnuiti", 50 de lei. Ceilalti oraseni plateau dajdia personaba"
sau capitatia" in suma dc 30 de lei anual de cap de familic, cu exccptia nobletei", adici a boierilor, neamurilor" si postelniceilor", prccum si a preotilor care erau Cu totii scutiti. Mazilii", apartinind nobilitatii mici" , plateau 45 de lei anual de cap de familie. Din toate aceste dan, Bucurestii primcau a zecca parte sau, dupi expresia Regulamentului,
zeciuiala patentclor si a capitatii tuturor licuitorilor dajnici ai orasului". Sc mai adaugau apoi, ca venituri, acsizurile" compuse din taxe pe urmatoarele articole introduse in tirg: vinul, rachiul, spirtul, tabacul (pentru prizat) i tutunul ; taxele variau in raport cu cantitatea. Astfcl, pina la 10 vedre de rachiu se platea I leu, intre 10 si 50 de vedre, 5 lei, iar peste 50 de vcdre, 10 lei. Pentru aceleasi cantitati de spirt taxa era de 3, 15 si 30 de lei. Diferenti enorma se constata intrc tabacul si tutunul strain si eel din tara : primul platea 4, respectiv 2 lei de oca, in timp cc al doilea numai 15, respcctiv 10 paralc, adica nici a zecca, respectiv a opta parte. Treptat, cu cresterca nevoilor orasului si cu devalorizarea lcului, aceste taxe sporcsc si se infiinteaza altele noi. Prin hotarirea din 8 aprilie 1843 se tinbleazd acsizurile pe vin i spirturi", se percepe cite un sfant sau sfantih" (de la zwanzig, piesa de 20 de creitari) de fiecare perechc de carti de joc vinduta e vremca cind jocul bintuic cu furie si se instituic o taxa
Devalorizarea ce a urmat dupa primul razboi mondial
a redus considcrabil valoarea anuitatilor la imprumuturile comunalc inteine, iar inflatia de dupa eel de-al doilca razboi mondial le-a rcdus, practic, la zero. Sc pdate spune ca, in 'august 1947, primaria nu mai avca, de fapt, datorii interne dccurgind din vechile imprumuturi. inainte de Regulamentul Organic, Bucurcstii n-au avut un buget general care sa cuprinda atit salariile. cit i cheltuielile de matcriale ; cxistau diferite institutii carc-si aveau veniturilc Ion speciale strinse in curia" respectiva ; asa au fost curia cismclelor",
cutia podurilor", curia milclor", curia obstirilor". Prin Regulament articolul 22 al capitolului referitor la sfaturile orasenesti" se prcvede ca madularile", adica membrii sfatului orasenesc, intruniti in fiecare an, la inceputul lunii octombric, impreuna
Cu mitropolitul, prezidentul inaltului divan", vornicul orasului i dcputatul judetului Ilfov", sa alcatuiasca, pina la 20 ale lunii, budgctul anului urmator" ; accst budget" subliniem ncologismul cuprinzind mate veniturilc i cheltuiclile" e trimis sprc aprobare marelui vornic (ministrului dc interne), care-I restituic pina la 1 noiembric, sprc a fi pus in lucrarc".
Bugctul orasului Bucurcsti a crescut continuu : de la 7.161.564 lei vcchi sau 2.291.700,48 lei noi (aun), cit era prevazut la venituri in 1866 data la carc demnitatea de primar si de consilicr inccpc a fi retribuita ajunge atit la venituri, cit i la cheltuieli la 12.619.428,20 lei noi (aun) in 1906, adica de circa cinci ori si jumitatc mai mult. Din accasta ultima sum5, tusk 5.953.206,15, deci 47,25%, era afectat, dupi cum am aratat, datorici publice a oradobinzi i amortizar asa incit pcntru chelsului tuiclile de administratie i intrctincre nu mai ramincau decit 6.666.222,05. Ceca cc era modest cind compa-
rim Cu bugetelc capitalclor curopene
www.dacoromanica.ro
exceptind 349
pe cele din Balcani era insä apreciabil in raport cu bugetelc Bucurestilor din deccniul cc a urmat primului razboi mondial. intr-adevär, din cauza dcvalorizarii lcului si a faptului c1 cresterea impozitelor n-a tinut pasul accstei devalorizari, tinind apoi scama de imprejurarea ca orasul a sporit mult atit ca populatie, cit ii ca intindere, aceste bugctc postbclicc au reprezentat mult mai putin, pe cap dc locuitor i hectar, deck cele antebelice. Din aceasti cauzi i lucrarile edilitarc au sufcrit, iar salariilc au reprczentat mult mai putin. In schimb, a sporit mult numarul functionarilor, mai ales dupa ce s-au intro-
din 2 iulie 1687, de la Dragota judetul, prin care se adeverestc ea jupinul Iorga Corbul negutätoriul"
a cumparat pe 50 de galbeni ughi" (unguresti) nistc locuri de casa in Bucuresti de la Tudor croitorul si nepoata accstuia Antona, dupa cc se insini martorii preoti, dregatori, mestcsugari, ca eu, Toma eibunarul" se adauga la urtni: Si pcntru crcdinta, pus-am si pécetea orasului, ca sa se creaz5". Aceasta
pecetc n-a fost una si acceasi de la inceput pini la sfirsit Prima pe care o cunoastcm reprezinta pe Maica Domnului cu pruncul in bratc. Asa apare ea, dc pilda,
dus primariile de sector. in 1931, numarul total al
pe documental din 1578 al lui Stan judctul. Dc jur imprefurul efigici, se citeste o inscriptie in limba
functionarilor comunali era de 1.899 (o mie opt sutc
.slavä :
nouazeci si noua), adica de ¡ape ori mai mult fatä de 1906, in timp cc populatia nu sporise dccit cu putin mai mult de dora ori. §i in perioada dintre 1919-1939 cresterea bugctului comunal a continuat, cu cxceptia anilor de criza. De la 1.400.929.481 lei la venituri si 1.520.601.513 lei la chcltuieli in 1931-1932 Cu
un deficit deci dc 119.672.032 lei el a ajuns in 1939-1940 la 1.903.590.947 incasari cfcctive, Cu un cxcedent bugetar de 42.007.927 lei. La sfirsitul acestci
perioadc, Bucurcstii avcau un buget superior unora dintrc ministere ca, de pilda, Ministerul de Afaccri Straine sau Ministerul Lucrarilor Publice. In 1963
ello [uy CEO gamin, ErKrintio," ; in romaneste inseamni: Aceasta [e] pecctca orasului Bucuresti". 11fai tirziu, secolul al XVII-lea, gasim alta pecete : ea infätiseazä Bunavestire, care e totodatä si hramul Bisericii domncsti de la Curtca Vcchc, ctitoria lui Mircea Ciobanul. in partca superioarä, in stinga, e reprezentat soarele, in dreapta luna. Inscriptia, adescori, e in romäneste ; astfcl, de pilda, in pecetca de pc documentul inedit din 20 mai 1634, de la Dumitru judetul si cei 12 pingan, citim : Peccte Bucurestilor". in secolul al XIX-lea, in vremea
Rcgulamentului Organic, asistim la o nouä schimbarc ;
pecctca sau sterna are acum un caracter
laic, in
el a atins cifra cca mai ridicata : 1.932.679.000, adicä, in raport cu puterea de cumparare, de circa patru ori bugetul din 1939-1940. i, nemaicxistind datorie
conformitatc cu noua conceptie politica i cu spiritul nou ce insuficteste administratia ; ea reprezintä o femeie in picioarc, cu picptul incins de .o esarfa
publica, sumele, importante, care attic:lad mergeau la plata anuitatilor amortismcnte i dobinzi se impart acum intre invcstitii, actiuni social-culturale si salarii. Trebuic sa se adaugc apoi, la capitolul investitiilor, i contributia benevola, in ore-munca, pe care o presteaza cetatenii, in special in carticrele de margine, spiv a contribui la dotarea strazilor cu toate elementelc confortului citadin : pavaj, apa cuDin cci rend, canalizare, lumina elcctrica. 1.932.679.000 lei prevazuti in bugctul pe 1963, nu
titilnd in mina cumpäna dreptitii: e imaginea noii municipalititi. In 1862, fcmcia stä pe scaun si, in afara de cumpana dreptatii, are, in mina cealalti, spice si flori. Doi ani mai tirziu, in 1864, se decre:
mai putin de 927.880.000, adica 48%, au fost destinati actiunilor social-culturale. Investitiile prevcdcau reali-
zarea, in accl an, a 14.000 apartamente, peste 200 sdli dc clasa, 5 cinematografe, un hotel modern si noua unitati medicate. Debitul de apa potabili urma a crcste Cu 80.000 metri cubi zilnic, reteaua dc apà
teaza o nouà sterna, in care chipul alcgoric al femeii c inlocuit prin chipul sfintului Dumitru, dcsigur, in legatura cu sfintul Dimitrie Basarabov, ale carui moastc, aduse din satul bulgar Basarabov, in timpul razboiului din 1768-1774, se pastrau la Mitropolie si care devcnise, intrc timp, patronul Bucurestilon Noua sterna cuprinde i chipul unui cioban insotit de ciinele sáu, aluzie la legendarul intemeietor al orasului. Dupa primul rizboi mondial, comisia heraldica, autoarca noilor steme ale judctelor si oraselor Mrii, a inzestrat si capitula cu o stemä noua, mai complicati si repetind uncle clemente: pe un scut
16 km. Acest program a fost indeplinit in cca mai mare parte.
albastru, timbrat" sau incununat cu o coroana murala cu 7 turnuri de argint si Mr un vultur negru tinind crucca in cioc, c o acvila de aur
PECETEA SAU STEMA ORA5ULUI
incoronati si cruciata", adica purtind si ea crucca In cioc, Cu ghcarelc i ciocul roii, avind in ghcara dreaptä o sabic de argint i in cea stinga un sceptru de aur. Pc pieptul acvilei e un scut rosti, iar pe scut, dc argint, sfintul Dumitru, tintnd o sulitä in mina drcaptä si o cruce in mina stinga.
Cu
36 km, accca a canalclor Cu 30 km, iar tcrmoficarea
Cu
Sub ghearele acvilei, o banderola ondulata cu inscriptia :
Pentru a da un caracter de autenticitatc cartilor" slit documentelor emise dc judet i dc cei 12 pingan, se aplica pc ele pecetca" orasului. Intr-un act inedit 350
Patria
si
dreptul mcu". Dupi proclamarea
Republicii Popularc Romanc, aceasta stem5, suprimatt-, n-a fost Inca inlocuitä printr-una noui, sprc deosebire de sterna tarii.
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE I.
Judelnl
pirgarii. 1.
Damian P. Bog-
dan, Cdrti ord,renelli inedite de la judetii pIrgarii Bucure¡tilor, in Bucure¡iii Vechi, IV(1930 1934),
p. 98-102; 2. P.P. Panaitescu,
Comunele medievale
in Principatele Romdne, in Interpretdri romeinetti, Bucuresti, 1947, p. 161-218; 3. Lia Lehr, Organizarea
adminisirativd a ora¡elor din Tara Romdneascd In anii 1501-1650, in Shad, 1956, nr. 2-3, p. 57-72;
4. Paul Cernovodeanu,
Rdscoala seimenilor ,ri doroban-
Nor din Bucure,rti la 1655, Bucuresti, 1962, 83 p. in 16°.
U.
Dregdtori domne,rii. 5. G.A. Tacid,
Prefectii Pouf ici capitalei de la 1859-1905, Bucuresti,
in Bul. Co,,,. mon. ist., IV (1911), p. 107 ; 16. N.lorga, Versuri noud ale /Id hndchild Vdcdmscu, in An. Atad. Rom. Ivlem. sect. ist., s.
2, t. XX XV (1913), p. 165-173;
17. A Otetea, Contribution it la question d'Orient, Bucuresti, 1930, XII + 366 p. in 8°; 18. Dr. I. Solomon, htorictd aproviziondrii cu apd polabild a oral:dui Bucureili, in Igiena, V (1955), nr. 4, p. 69-79;
19. Dr. N. Vät5manu, FintIna de la Filaret, in Claud Bisericii, XX (1961), 3-4, p. 361-367; 20. Const. C. Giurescu, Istoricul clitorfilor bucure¡tene ale lui Nicolae-vodd Mavrogheni, in Bit. ort. rom., LXXX
(1962), 3-4, p. 339-380; 21. G. Potra,
Alimentarea
Bucuresti, 1957,
1905, 33 foi in f° ; 6. T.G. Bulat, Boeriileslujbe din Pirtle Romdne la sfir,rittd seed:dui al XVIII-lea ,ri Incept/la mini al XI X-lea, in Arhivele Basarabiei, IV (1932), p. 32-46; 7. Const. C. Giurescu, Canabd ¡ni Alexandru-Vodd Ipsilanti", in ReP, ist. rom., XIXII
cu apd a Bucure¡tenilor de altddatd, 54 p. (ms.).
(1941-1942), p. 1-8; 8. Dan Berindei,
Ispravnicul tau i.rpravnicii scannulni Bucure,rillor, in Studii cercetdri Itiintifice. Istorie, Iasi, XIII (1962), I, p. 129-138.
sil, Bucure¡lii-Vecbi. Schild istoricd ,ri urbanisticd, Bucu-
Sfatul ordienesc. Primdria. Sfatul pop 1 a r. 9. Fr. Dam& Bucarest en 1906, Primul slat ord,renesc al Bucure¡tilor, in Bucure¡tii-Vechi,
in Enc. rom., II, Bucuresti, 1938, p. 546-559; 25. lncasdrile Municipiultti Bucurefli in 1939-1940 tint cele mai mari din uhimii 15 ani, in Gaz. ,,,un. (1940), nr. 433; 26. Milan Popovici, Aspecte din istoria finanlelor oralultri Bucure¡li, Bucuresti, 1960, p. in 8°
Mosco, O casd vet& boiereascd in mabalana Collei : Fosta primdrie, in Bucurettii-Vechi, I V (1930-1934),
a visteriei Uri Constantin Brincoveanu, in Studii ,ri materiate de istoria medie, V (1962), p. 353-503.
Bucuresti, 1907, IV -F 548 p. in 8°; 10. C. Moisil,
IV (1930-1934), p. 136-154; 11. Emanoil Hagi p. 80-86; 12. Paul Lahovary,
Elemente monografice
ale Pielei Ama, Bucuresti, 1937, 93 p. in 8°; 13. Bucu-
roll. Ghid, Bucuresti, 1962, 392 p. in 8° si planse ;
14. Paul Cernovodeanu, Consideralii privitoare la organizarea administrativc1 a oral:dui Butte-toll In secolele
XVIXVII, in
Materiale de itiorie
Bucuresti, 1964, p. 159-176. IV.
,ri muzeografie,
Aprovizionarea ora,rului.
15. Vir-
gil Deághiceanu, O piatrd de botar a vechilor Bucure¡ti,
Dan, taxe
hugete bucure¡tene.
22. Anuarul statistic al Municipiului Bucurepi, 1931 1936, Bucuresti,
fa., XXIII -F 500 p. in 4° ; 23. C.Moi-
resti, 1932, 48 p. in 4°; 24. Artur Gorovei, Bucure,r1i,
27. Dinu C. Giurescu, Anateftertel,Condica de porunci
Pece/ea tau sterna oraiului.
28. Emil
Virtosu, Din sigilografia Moldovei ,ri a Tdrii Romdne¡ti, in Documente privind istoria Romdniei. Introducere,
Bucuresti, 1956,
vol.II,
p. 498-501. 29. Emil Virtosu,
Sigilii de Orguri pri orate din Moldova ,ri Tara Romdneascd,
in Ana/ele Universiiâii C.I. Parbon, Bucuresti, Seria
stiinte sociale, 1956, nr. 5, p. 131-155; 30. Emil Virtosu, Sigilii de corporaIii bucureitene, in Shall ¡i cercetdri de numismalicd, III (1960), p. 347-374.
www.dacoromanica.ro
MAHALALE, CARTIERE, MICRORAIOANE.
PODURI"
PODURI. ULITE, STRAZI, I MAGISTRALE. TiRGURI, OBOARE, MAIDANE I PIETE $1
BULEVARDE
ln 1798, calagrafia Bucureitilor" india un total de 93 de otaba/a/e reparlizate In 5 pkifi",¡i anime: 26 de mohair:le in plasa Tlrgulni, 15 In piara Corganolui, 18 In placa Broltenilor, 18 In plata Tirgala de Afaró ,ri 16 in plasa Podo/ni Mogo¡oaiei.
in afara dc impartirea ad ministrativO pc care se constata documentar abia in sccolul al XVIII-
lea, a mai existat, in 13...lcuresti, o alta, mult mai veche,
mama' a voievodului, Ecatcrina, de la Nica Grecul si sotia sa, cu 18.000 de aspri, apoi un al doilea rind de case, in acceasi cnoric, cumparate iar de ea, de
re enorii sau mabalale. Ea servca, pe de o parte, la localizarca proprietatilor, in caz de vinzari, cunnparari, amaneturi etc., pc dc alta parte, la stringerea di!rilor si la plata cventualelor gloabc" sau amcnzi, constituia, in sfirsit, sub raportul religios, o dclimi-
la Dumitru postclnicul, cu 8.000 de aspri si, in sfirsit, un al treilca rind Id In enoria popa' Malei", cumparate de acceasi dc la Ghica din Cernavoda cu numai 300 dc aspri. E interesant de relevat i impartirca Bucures-
tare a credinciosilor care tineau de o biscrica, formind
document
poporul" ei. Acest ultim termcn c cel mai vechi ;
si
cl face parte din fondul romanic al limbii (popolos) si a capa'tat acceptiunw religioasa mentionata mai sus inca din primelc vremuri ale crcstinarii populatici
de sus, dc la nord de Curtca domncasca, ea n-a
din Dacia. Mai tirziu, acceptiunea se extindc si
ajunge sa inscmnc i totalitatea locuitorilor supusi unci autoritati oarccare. Cu accst intcles il intilnim in nartul" din 5 decembric 1802, unde sacaua de va costa 4 paralc in poporul agici", adica in tirgul propriu-zis, in ccntru, si 5 paralc in poporul spatarici", adic.a in restul orasului. Termenul de cnorie"
tilor in de sus"
mai putut ser. i la o localizare adecvata atunci cind orasul s-a latit in toatc dircctiile, ocupind, mai drziu, si malul inalt din dreapta Dimbovitei.
MAHALALE SAU CARTIERE
XVI-!ca. Astfcl, la 18 noiembric 1590, Mihnea-
fiilor lui o ocina cumparati cu 4.600 de aspri gata de la oriscnii din Bucuresti, din enoria pope; Comino". Un locuitor din accasta enoric, anumc Visan, omorise un om, faptil si
pcntru care voda luasc o desugubina dcplina' din accasta enorie carc este mai sus zisa", cu alte cuvintc,
o amendase colectiv. Enoriasii", la rindu-le, ca si se despägubeasca, vind averea numitului Visan, adica ocina pc care o cumpara casapul Liver. Tot in 1590, acelasi voicvod intareste manastirii Sf. Dimitrie din Bucurcstii de sus" (wr room, corcymtp.1) trci privAlusi cu pivnitä si cu tot locul imprejurul präviIiilor, in enoria popei Macei", cumparate de raposata 352
de jos" care apare in acest ultim
a o suma de sate dar care n-a prins deoarece, admisibila intr-o vrcmc cind orasul era putin intins si cind partii dc jos, din luna, i se putca opune cea
apare in acte din a doua jumatatc a sccolului al voievod intareste lui Livcr casap
si
impartire similarà aceleia a tarii Moldovei
O data cu acccntuarca in flucntei turcesti, termcnul cnorie" c inlocuit, in actelc domnesti orilsenesti, prin acela dc mahala", care inseamna, in limba araba si apoi in cea turca, parte de oras", cartier". Pentru india data il intilncsc intr-un act inedit din 18 iunie 1626, prin care Alcxan-
dru-voievod (Coconul) intireste lui Radu logofatul un loe de casa cumparat cu 1.400 de aspri si cu stirea vccinilor din mahala" (Lo. maKana). Il gasesc apoi intr-o serie de actc inedite din deceniul urrnator, intrc altelc, in accla din 5 aprilie 1635, de la Matci
www.dacoromanica.ro
Basarab ; voievodul intareste bisericii tut Ghlorma
banul un loc in oras, uncle a fost vcchca curte a lacasului, loc pe care Il revendicase popa Gavril de la biserica Ghiormei banul... cu toti negustorii Locuitorii unci mahalale se nurnesc mahalagii ; cuvintul, tcrminat printr-un sufix caractcristic turcesc com,ri
ea maid thabalada
(It
cS
RcS
AtaK4.t4tv4)".
pará cu cafegiu, bragagiu, iaurgiu, tutu ngiu sc intilneste incä in veacul al XVII-lea. La 30 septembrie 1691, Constantin Brincoveanu
se adrescaza
printr-un act, tie, judct de aici den Bucurcsti cu voi sa cautati sa va stringeti tot 12 pingan i ai la un loc si si mergeti Cu mahalasii den... [loc alb] sä faceti adeverinta pcntru un loc de casa den maimlaoa... floc alb] care au fost al lui Miho ceausul
si I-au fost dat domnia-mea, cu casa cu tot, bocarinului domnii-meale Ianache vel-cäpitan za [la] lefegii, i acum s-au sculat unii i altii de au facut case pa acel loc". SA cerceteze deci i sä-I hotärniceasca.
Numarul mahalalelor a mers crescind, pe masura CC sc inmultea populatia si se intindca orasul. Nu §tim cite vor fi fost in veacul al XVI-lea, nici in al XVII-lea; nu ni s-au pästrat catagrafii din acea vreme. Prima indicatie precisa este din timpul lui Alexandru Ipsilanti (1774-1782) ; izvoare contemporane lucrärile lui Nicolae Villara i Manasse Eliad aratä ca Bucurestii erau impartiti in 67 (saizeci
i
apte) de mahalale. Douä decenii mai
tirziu, in 1798, catagrafia politiei Bucurestilor" arata 93 (nouazeci i trci) de mahalale repartizate intre cele cinci plasi", i anume : 26 de mahalale, Cu 1.663 de case, in Plasa Tirgului ; 15, Cu 1.136 de case, In plasa Gorganului ; 18, cu 1.498 de case, in plasa Brostenilor ; 18, cu 1.021 case, in plasa Tirgului de Afarä si 16, cu 1.092 de case, in plasa Podului Mogosoaiei ;
in total, 6.346 de case, sau, socotind cite
anume, aceea data de Borroczyn in planul ski din 1852: 105 (o suta cinci) mahalalc, insiratc ficcarc cu
numele ei. Fatä de 1798, cind catagrafia" lc da iarasi pe fiecare cu numele rcspectiv, constatara un spor de 12 mahalale. Ca o particularitate, fled' consecinte de lungä durata,
relevam faptul ca, in timpul ràzboiului ruso-turc din 1828-1829, Bucurestii crau impartiti in noua
plái,si anumc: Tirgul-de-Sus si de Jos, Tirgul de Mari, Mogosoaia-de-Sus si dc Jos, Gorganulde-Sus si de Jos, Brostcnii-de-Sus si de Jos. In privinta damelor mahalalclor, putem deoscbi mai multe categorii. 0 mare parte stilt in legatura cu biscrica, privind fie vrcun licas, fie vrcun cleric vladica, arhimandrit, protopop sau simplu popii". Citarn astfel mahalaua Sfintal Gheorghe-Vechi, dupa biserica respectivä, una din cele dintii mahalalc ale Bucurestilor, atit sub raportul vechimii, cit si al
numarului de locuitori. Era in inima tirgului", cuprinzind numeroase ulite de mestesugari i negustori, prccum ulita abagiilor, a barbicrilor venes mai in sus de casele Bäratilor", dupa cum ne spune
un document inedit din 13 noiembrie 1725
a
pe linga puscarie si in a mirgclarilor, a laptarescion, pe care Gion o ascza gresit pe malul drcpt al Dimbovitei, ea aflindu-se in realitatc, potrivit unor acte inedite din 6 iunie 1724 si 15 dccembrie 1781, aproapc de caselc Baratilor" sau PC din dosul boiangiilor, a läcatusilor, vecinatatea Curtii Vcchi
Baratiei", apoi ulita care mcargc la carale cu peastc",
cum citim in actul din 3 mantic 1724, ulita uncle se fringe hicrul in coltu" dupa exprcsia hotarniciei din vremea lui Brincoveanu ulita Baratilor", undc Gligorie Grozea cupetul adica negustorul ot Bucuresti" vinde Mitropoliei la 12 aprilie 1746 doao
prävälii i un loc sterpu de o pravalie", pe 120 de talen i noi, bani gata, ulita i ulicioara caldärarilor
5 persoanc de casa cifra medie obisnuitä in asemenca calcule 31.730 de locuitori, ceca cc arata inca' o data ea cifircle oficiale ale vistieriei crau sub rcalitate. Catagrafia bisericeasca din 1810 indica 89 de mahalale, asadar, cu 4 mai putin. Iar Dionisie
inca o scatnä altcle. Accasta' mahala a Sfintului
Fotino, in lucrarea sa Istoria vechii Dacii, intemeindu-se
Non,
pe o catagrafie din 1815, afirma el Bucurestii au
mahalaua Sf hard Sava, dupä manastirea care a adilpOstit, in chiliile ci, Academia" infiintata de Constan-
123 de mahalale, ceca ce, raportat la catagrafia din 1798, ar insemna un spor de 30 mahalale in 17 ani. Pe de alta parte, o catagrafie a ruptasilor", din ianuarie 1821, asadar sase ani dupà accca din 1815, =fa In capitala tarii numai 81 de mahalale, deci cu 42 mai putin. Asemenca variatiuni in plus si in minus nu se pot explica decit daca admitcm, pe de o parte, ca numarul mahalalelor a fost sporit, la recensamintul
din 1815, de sub vodä Caragca, din considerente financiare, divizindu-se uncle din cele cu mai multi
contribuabili, iar pc de alta parte, ca in 1810 s-au contopit citeva din mahalalele mici, Cu putini locuitori,
cum erau acelca din jurul hanurilor, §i ea in 1821 nu existau ruptasi in toatc mahalalcle Bucurestilor,
ci numai in uncle din ele. 0 cifra
este sigura,
Gheorghe-Vechi numara, potrivit catagrafici din 1798, 335 de case: este, la acea vremc, cea mai popu-
lati din oras. A doua, sub raportul numeric, cu 209 case, vine mahalaua vecina, a ,Sfintulni Gheorghe-
din jurul ctitorici brincovencsti. Alaturi este
tin Brincoveanu. Un document din 27 aprilie 1664 ne spune ca in accasta mahala au fost mai da nainte vreme scauncle da carne ccale vcchi, in tiganic" ; ea fuscse deci, in veacul al XVI-lea, un carticr periferic, in care locuiau tiganii i uncle se täiau vitcle. Tot in imam vcche a orasului crau alte doua mahalalc numitc dupa biscrici : maim/aria Bisericii Grecilor §i mahalatra Bisericii de with/Mi. Cu privire la cca dintii, amintita documentar in 1685 si situata in portiunca cuprinsä intre actualele strazi Doamnci, Smirdan, Stavropoleos si o linic panatela cu Calca Victoriei, in spatele Zlatarilor Biscrica Grecilor, azi dispa-
I
ruta, se afla unde a fost Conservatorul citam actul din 7 mantic 1688 prin carc Serban Cantacuzino
www.dacoromanica.ro
353
intareste lu Ianc, nepotul Ghinci negutätoriul Matraca", si fcciorilor lui jumätatc dintr-o pimnitä de piatra aici in orasul domnii-meale in Bucuresti, in mähalaoa Biscricii Grecilor, la ulita, pre lingä casa Mihalcii croitorul, cu locul i cu cascle care sint pc pimnita". Mahalaua Biscricii de juramint, la apus de Curtea Vcchc, e amintitä documentar in 1687, fcbruaric 28; numelc si-1 trage de la biscrica din cuprinsul ci existenta, intr-o forma rcstau-
e amintita in 1676; are, in 1798, 110 case ; sapäturile
rata, i azi in dosul actualului Palat al Postelor biseridi In care jurau martorii si mcgiesii inaintc dc a
tacuzino ;
aduce marturia lor la judccatä. Intr-un document
atoare ale antichitatii pe peretii exteriori. La 9 fcbruarie 1772, apitanul Ianachc, ginercle raposatului popei Iordache protopopul", 'asá Mitropoliei
incdit dc la Iane judetul i cei 12 pirgari (1627-1629)
se arata ca un loc dc casa din Bucurcsti era situat aproape de lipa, de in sus de moril i domnesti, intrc ra... Frupti jos de besereca ce mi fas/ de jurdmint".
Ceca cc inscamni ca, in accl moment, juramintul se facea in alta parte, poate fiindca biscrica se minase sau arsesc in rautatile" abatute asupra orasului sub Mihai Vitcazul si in deceniile urmatoare. in accastä mahala erau vcchile asezari ale boicrilor Balaceni, asezari care, dupa traditia conscmnata in cintecul popular, ar fi datat de la intemeierea orasului. De accea i s-a mai zis si mabalatta Bdlaceanulni, nume sub care apare in catagrafia din 1798, unde e trecutä cu 130 de case. A mai purtat i numele de Sf. Dumiirtt
in lista din 1852 a lui Borroczyn dupa hramul bisericii. La 28 fcbruarie 1745, printr-un zapis inedit, Radul postelnicul Farcasanul i cu frate-sau $crban vind dumncaci jupineasii Saftii Oreascai... locul caselor" lor in mahalaoa lui Sfcti Dimitrie". Imcdiat in vecinatate, sprc sud-vcst, se Ala mabalana Sfintatti Spiridon-Vecbi, avind numai 12 case in 1798 si numita astfel dupä manastirea a ¿ami biscrica,
arheologice intreprinsc recent lingä biscrica aratä aici o straveche asezarc (vezi mai sus, p. 39). Cea de a trcia se intindca in jurul bisericii ridicate de loan Croitorul in 1766, dupa 12 august, din jos de Curtea domneasca ; ea e trecuta cu 76 de case in catagrafia din 1798. Mahalaua Biserica Doamnei,
cu numai 40 dc case, e numita astfel dupa ctitoria, din 1683, a doarnnei Maria, sotia lui $erban Can-
aceca a Sibilclor, cu 35 dc case, dupa
biscrica Cu Sibilc, atila avind zugravite aceste prezi-
printr-o diatä" inedita casele din mahalaoa Sivilclor" ramase de la sotia sa ; intrc martori e si popa Costan-
din ot Sivile". In plasa GorganUlui purtau nume in legatura cu lacasurile bisericesti mahalalcic : 1. .Sf.
Elejterie, numitá in 1821 si Sf. Lefter ; 2. Biserica Albo, zisa i ot Schitul" (Maicilor) sau din Postavari" ; 3. Scbitu Mclgureanului; ele aveau, in catagrafia
din 1798, 79, rcspcctiv 102 si 42 de case. Un anunt publicat in Vestitorld romiinesc din 15 iunie 1843 ne arata cl mahalaua Schitu Magureanu se mai numca atunci i Cismcgiu. In plasa Brosteni crau in aceeasi categorie mahalalele : 1. Sf. Spiridon-
Non, dupä impunatorul Pica, al Ghiculcstilor ; 2. Sf. Ecalerina, dupa vechea manastire din veacul al XVI-lea, inchinata la Muntcle Sinai. Pentru Plasa Tirgului dc Mara citam mahalalele : 1. Sf. Vineri, zisä Hcreasca, dupa ctitoria, mai veche, a Agai Nita, trecutä in secolul al XVIII-Ica sub obläduirea boierilor Heresti. Cu privire la aceasta ctitoric relevam
si numelc slav de sviati Petca" [pe/ca a cincea deci vincri], pe care-1 are ea intr-o diata"
sub nivelul strazii, Sc mai vede si astazi, dincolo de Dimbovita, la capatul Cali Victoriei. Tot in Plasa Tirgului, adica in cuprinsul orasului vechi, mai crau inca cinci mahalale purtind numc in legatura cu laca-
(zi),
suri biscriccsti : 1. mahalaua SeIrindarulni; 2. Sf. Nicn-
accst hram, cxistentä in 1752 si inlocuitä in 1790, in timpul razboiului ruso-autriaco-turc, sau cum spune pisania, in räzmirita", de una nota*, ctitori fiind preotul Ivan de la Silivcstru, Costandin logofkul
lae din Velari; 3. Sf. loan Non; 4. Biserica Doamnei ; 5. S ibilelor. Cea dintii era in jurul biscricii Sarindar, biscrica dcspre care avem o prima mentiune in actul
din 26 fcbruaric 1615; citiva ani dupa accca, la 15 septembric 1622, un Dumitru Singelinge" vinde
lui Patru stegarul un loc di casa denaintea Sarindarului" Cu 7 ughi, bani gata. Documcntele amintcsc
mahalaua in 1675; in 1798 ea numari 30 dc case ; este trccuta in catagrafia din accst an, sub numele corupt de Schinderul". $i alte numiri de mahalale bucurcstene au fost notatc grcsit de autorul sau copistul catagrafici, probabil un grcc, nefamiliarizat bine
cu toponimia orasului. Citim astfcl : Giani David"
in loc de Ceaus David si Radul Giani" in loc dc Radul Ccaus ; tot astfcl, Selea-Noua" si SeleaVcche" in loc de Delca, Botocainul" in Inc de Botcanul, Stczarul" si Brazoianul" in loc de Stejarul i Brczoianul. lar in plasa Gorganului trece o mahala Lcdeagad" (mAiii.a.), care trcbuie sI fic
tot o lectura grcsita. Mahalaua Sf. Nicolac din Selari
ineditä din 22 martie 1631 ; printrc martori figurcaza
popa Ivan de la s[via]ti Petca si popa Thanasie dc la s[via]ti Ilie". 2. Pantelimonill, dupa biserica cu
Borancscu i alti pravoslavnici crcstini". in sfirsit,
in plasa Podului Mogosoaici sint mahalalcle: Biserica
Dintr-o Zi, purtind un nume care e mai vechi decit ctitoria din 1702, a doamnei Marica Brincoveanu ; dovadä, actul din 17 aprilic 1696 prin carc Constantin Brincoveanu intareste lui Ianache Vacarcscul vel-agá un loc de casa in Bucuresti in mabalaoa de la Bisearica Dentr-o Zi", lingä ulita tea mare ce vine de la Sarindar, loc cumparat dc la Voinea Icfcgiul, Saya seimenul §i altii pe 255 de talcri ; 2. Biserica lenei, dupa läcasul
vccin, ridicat in vcacul al XVII-lea pe timpul, se pare, al lui Antonic-vocla din Popcsti, de lana Sirmagioaica i refacut, in piatra, dc Safta, sotia vellogofatului Pana Ncgoescu, fratcle doamnei Manca; pisania poartä data de 1 august 1724. Amindoua aceste mahalale sint mici ; catagrafia din 1798 le trece cu 23, respectiv 24 de case.
354
www.dacoromanica.ro
La aceste 19 mahalale, care-si iau numele de la lacasurile religioasc din cuprinsul lor si care figureaza in catagrafia din 1798, se adaug5 Inca' 10 cu acelasi fel de nume, dar pe care le gasim in lista din 1852 a lui Borroczyn. E vorba anume de maha-
vcchiul läcas s-a
zidit unul nou in 19/0-/913;
10. Sf. Voivozi, in jurul ctitoriei ridicatc in 1817 dz Stoian bacanul, fiul lui Petre Stenct Gabrovcanu, pe Calea Tirgovistei (Calea Grivitci). Dacä o serie de mahalale bucurestenc s-au numit dupä 15casurile bisericesti din cuprinsul lor (vezi fig. 209), altele si-au luat numelc de la unii din slujitorii mai de scamä ai acestor 15casuri. In accasti categoric intra, potrivit catagrafiei amintitc, urtmitoa-
lalele : 1. Anton, din jurul biscricii cu hramul acestui
sfint, de lingil Curtca Domneasc5, biserica distrus5 de naprasnicul incendiu din 1847 si care n-a mai fost refacut5 ; 2. Sf. Me, din jurul bisericii de lingä Podul Calicilor (Calca Rahovei), ctitorie de prin 1745-1748 a calug5rului Isaia Novaceanu si a rudelor sale pe
rele nouä: 1. Popa Hierea (sau Fierea). E primul nume al mahalalei Sibilelor, dat dupa primul ctitor al biscricii, devcnit, in calugarie, monahul Filoteu. In 1758, martie 4, Birca cojocarul, printr-un act incdit, vindc jupinului Stefani, tot cojocar, casele
locul alteia mai vcchi ; 3. Satin,' Maicilor, din preajma
lacasului ridicat in 1726 de Tatiana Hagi-Dina, in calugarie maica Timothea ; 4. Stavropoleos, dura numele
gingasci ctitorii din 1724 a lui Ioanichic, mitropolit de Stavropolis ; s-ar putea insá sä fie numai forma
si cu pivnita si Cu prilvaliia de la ulita... in mahalaoa popii Fierii". In 1798, in catagrafia oficiala, mahalaua peartil numelc dublu: Popa Hierca-Sibilele" ; 2. Popa
prescurtatä a numelui Hanul Stavropoleos", cu care apare mahalaua in 1798; 5. Sf. Stefan, dupa ctitoria cu accst hram, din 1768, de ling5 Podul
Rada, in rlasa Gorganului, avind 165 de case in 1798; 3. Iarasi Popa Radii, in plata Podului Mogocu 72 de case la data catagrafiei. Ca sa nu se confunde Cu omonima ei din plasa Gorganului, accasta mahala si-a schimbat numcle in Manea Brularn, dupa ctitorul care a inaltat in 1787 actuala biscric5 ; 4. Papa Soare, in plasa Tirgului de Afar5, Cu 64 de case in 1798; i se spune asa de la preotul care va fi rcfacut lacasul zidit in 1744 de Ianc cupctul din Buzau sau va fi pastorit aici vreme indelungatä ; 5. Papa Nan, in aceeasi plasa, dura numcle unuia dintrc primii ctitori (vezi mai sus, P. 100). In accasta
Vergului (Calea Calarasi); 6. Tot Sf. Pefan, dar din
ccalalta extremitate a orasului, din jurul bisericii numite i Cuibu cu barza ; 7. Trodá, alta decit Sf. Troita, ambele figurind in lista lui Borroczyn. E vorba probabil de mahalaua din Dudesti, din preajma
I5casului care avca acelasi hram ca
si manastirea Radu-Voda ; 8. [Sf.] Vasile, in jurul bisericii cu acest hram, terminate dc zidit in 1847, septembrie, in locul
altcia mai vcchi, pe Podul Mogosoaiei, aproapc de Capul Podului, in fata actualului Muzeu George Enescu" ; 9. Visarion, in jurul vechii biserici cu acest hram, din septembrie 1797, azi in mini, de pe strada Visarion, linga Bul2vardul Ana Ipätescu ; alaturi de
Fig. 209 Vcdcre panorarnia a Bucurestilor dinspre Filaret, la jumAtatca secolului al XIX-Ica. De rcmarcat mult:mca turIclor de biserici. Litografic
dupl. un dcscn dc R. Biclitz (B.A.)
i ...--'
i
..",. ,
-
.
www.dacoromanica.ro
355
mahala, trecutä cu 90 de case
preot ne vorbevte un act incdit din 1 iulic 1713 prin
vi un mecet turccsc
care Costandin logofätul, fostä sluga" a bilncsii
la 1798, a fost de aici numcle sträzii ; au fost
dc ascmcnca livezi dc duzi o astfcl dc livede, intinsa, a avut, dupa traditie, insuvi prcotul Nan vi s-au crcscut vicrmi-de-matase ; o scamä de strazi pastreaza incä, in numele lor, amintirea acestci 'rackletniciri strada Duzilor, strada Borangic, strada Gogovi azi Teleajen strada Ini§or vi strada Matasari ; alaturi e parohia, altadata mahalaua, Miirasari; 6. Papa Coma, in plasa Podului Mogovoa:
iei ; pomcnitä documentar in 1774, cu 121 de case In 1798. Venca in partca de nord-nord-vest a oravului
unde avcau proprietati Ghiculevtii. In lista lui Borroczyn, din 1852, apare cu acclavi numc ; 7. Popa
Pare, in acecavi plasä, cu 59 de case in 1798; e pomenitil in acte inca din 1754; 8. Popa Dirvafi, tot in plasa Podului Mogo§oaici, cu 76 de case in 1798; biserica acestui popa, pe Calea Victoriei, poarta
azi numele de Biserica Alba; iar partea dinspre miazanoapte a mahalalci, la Plata Romanä, se pare ca se numca pe la 1780 Mabalatia postelnicului Firn; 9. Popa lvafcu, in aceeavi plasa ; e trecuti Cu 82 de case in catagrafia din 1798. Dar in afarä de acestea nouä, au mai fost in Bucurevti o serie intreaga de alte mahalale numite dupl unii preoti ai bisericilor respective; ele nu figurcaza in amintita catagrafie. Ne referim anume la: 10. Mabalaoa popei lu Gbergbe",
amintitä. in cartea" inedita din 1626, mai 15, a lui Dumitru judetul, privitoarc la o vinzare de loe de casa; nu vtim uncle venca ; 11. Mabalaua popei Angbel", de care pomenevte documental inedit din 1628, octombrie 2, referitor la o casa cu loc imprcjur" ; nici dcspre aceasta n-avem altc dctalii ; 12. Ma-
balaua papel Mantii", amintita in cartca ineditä din
15 februaric 1677 a lui Toma judetul ot varo§ [oravul] Bucurevti", prin care intarevte
manastirii
Sf. loan un loe de pravalic. Aceasta mahala era totuna cu accea a Zlätarilor. In carte" se precizeazi: un loe de pravalie in Zlatari, in mahalauoa popei Mantii" ; 13. Popa Stoica, amintiti documentar in
1693; biscrica fiind rcfacuta in 1710 de un grup dc boieri, intre care vi vel-vornicul Pätravcu Brezoianul, mahalaua a luat numcle acestuia din urmä ; 14. Popa Dolan; avezarca acestei mahalalc e precizata
de actul inedit din 22 iunie 1720 prin care Tanase iuzba§a vi fiul sàu vind lui Cirstca logofatul, armävalul cla vistierie", cu 25 de talen, casa ce au in Bucurevti, in mahalaoa popci lui Stoian, lingd poded cel mare ce merge la Tirgul de Afard"; casa fusese
cumparata de vinzatori ell la fameac lui Toader cc-au fost iuzbavä de olacari". Avadar, mahalaua venea in preajma Caii Movilor de azi ; 15. Popa Rusu, pomenita mai radio in 1718, apoi cu prilejul pradaciunilor vi omorurilor infaptuite dc o bandli de turci in 1769; era in jurul biscricii care pina azi pastreaza acelavi nume ; 16. Popa Negro, pomcnita tot in 1769, cu acelavi prilej ; actul oficial turcesc o numevte Cara-Papaz" ; 17. Papa Ivafcu; c numele vcchi al mahalalci numitc apoi Antim. Despre accst
Maria Milescu, daruievte, impreural cu sotia sa Sma-
randa, mitropolitului Antim Ivireanul acestuia,
vi
ctitorici
bisericii Tuturor Sfintilor care sa face
acum" un loe al lor, vecin cu locul biscricii. Il aveau, la rindul lor, prin cumparatoare, de la popa Iva§cu,
care a fost tot dintr-acca mahala, care au fost preot mai innainte aici in Bucurcvti, intr-accasta' mahala". De altfel, ni s-a pästrat chiar zapisul, inedit, de yinzare, din 15 iunic 1696, al acestui prcut", devenit Iosif calugarul". Aflärn din el ca a vindut lui Costandin logoatul casele... de aici den Bucurevti, din mabalaoa noastrii, cu tot locul curtii, cu gradina cu pometul, vi cu pimnita din curte, vi cu jitnita, vi cu toatc dichiscic cc sintu pre Hugh' case" cu 145 de talen. In preajma splendidului laca al lui Antim inlocuind o modestii biscrica de lemn a lui Staico paharnicul Merivanul ivi avusesera vi-§i aveau inca avezirile case si locuri boierii Rudeni, Merivani vi Milcvti. Chiar ctitoria lui Antim c ridicata pc locul
daruit, la 24 aprilie 1713, printr-o foarte frumoasii scrisoare-zapis, de Draguvin vistiernicul Merivanul ; 18. Popa Istratie e vechiul nume al mahalalei Biserica
Doamnei, inainte ca sotia lui Serban Cantacuzino sa-vi fi inaltat ctitoria sa; 19. 0 situatic similarä gäsim in mahalaua Bisericii Dintr-o Zi ; vechiul nume al ei e Mabalaua pdrintelui popii Manfi": asa citim intr-un act din 6 iunic 1670.
Tot in legatura cu fete biscricevti sint numelc urmatoarelor vase mahalale bucurevtene: 1. Vilidica, din plasa Brovtcnilor, avind, in 1798, 114 case; pastrcazii amintirea unui vladica", adici a unui mitropolit al tarii ; relevant ca in partea opusa a oravului, pe Dimbovita, cam in drcptul biscricii Sf. Elefterie, erau morile vladichii" ; ele figureazä vi in planul Borroczyn, din 1852; 2. Fi/arel, in regiunea Parcului Libertätii vi a dealului de aläturi, dupa mitropolitul care a ridicat spre finele secolului al XVIII-lea vestita fintina de acolo. Mahalaua nu e trecuta in catagrafia din 1798; o gasim 'rasa in lista lui Borroczyn ; 3. Arbimandritul, in plasa Brovtenilor, este numcle de-al doilea, din vcacurile XVII XIX, al mahalalei care, la inceput, s-a numit Tirnov, dupa manastirca de acolo ; ca va fi avut un egumcn mai cunoscut, cu rangul de arbimandrit. I s-a mai spus, in veacul al XVII-lea vi inceputul celui urmator, vi
Sfinlii Apostoli, dupa hramul bisericii amintitei
manastiri, biserica facutd din piatra de Matci Basarab vi refacutä in 1715 de stefan Cantacuzino. Parasirea
accstui nume din urma a fost influentata, probabil,
vi de faptul ca, in a doua jumatate a veacului al XVIII-lea, mai exista, in plasa Brovteni, inca o mahala
cu numele Apostol ca e trecuta in catagrafia din 1798 cu 99 de case ; sprc a nu se confunda, i s-a zis celei dintii sau cu vechca denumire Arhimandritul,
sau cu una nouä, a patra la rind, Dudesca. Cad in aceasta mahala vi-a avut avezarea puternica famine intemciata' de Constantin Cantacuzino postelnicul ;
356
www.dacoromanica.ro
casa lui a trecut apoi, prin casatoria unei nepoate de fiu, in familia Dudescu ; 4. Protopoptd este si el un
asezarea in cuprinsul ei. Din aceasta categoric fac parte nu mai putin de 23 de mahalalc : 1. BeIldceonn
al doilca nume, mai nou, al mahalalci Oltenilor ;
numele cel vechi al mahalalei Bisericii de Juramint, zisi Sf. Dumitru (vezi mai sus, p. 354); 2. Col/ea,
se datoreaza protopopului Bucurestilor, Nicolae, care, in 1722, impreunä cu Constantin Vätaful si o seamä dintre mahalagii", refac biserica Olteni ; 5. Hogin,
in plasa Tirgului dc Mara, cu 57 de case in 1798, isi ja numele de la un calugär hagiu, care, dupa traditic, träia, pe vremea lui Brincoveanu, in schitul
azi biserica
de pe Podul Vergului, linga
actuala Nara Traian ; 6. Dichin, in plasa Podului Mogosoaiei, cu 82 de case in 1798, pastreaza amin-
tirea unui calugar dichiu", adica econom" sau administrator al bunurilor vreunci manastiri, calugär care a ridicat, in 1773, ajutat si de altii, biserica de aici. In popor, mahalalci i se spunca urmasii unui Tirchilà, care se asczase, se vede, ccl
clintii prin partea locului, hawse parul". Hilda era la marginca orasului, cu mahalagii care Inca nu deprinsesera bine viata oraseneascii, bucurestenii au scos rcpcdc vorba: parcà ai fi din Tirchilcsti", vrind si spuna ca nu ti-ai insusit incà deprinderilc subtiri", cä esti mitocan". Marcie numar dc mahalalc ce poartä nume de ctitorii sau fete biscriccsti se explica prin accea ca biscricile crau, de fapt, centrul cartierului respectiv : aici se adunau enoriasii, aici se tinca socoteala nascutilor, cununatilor si mortilor registrcic de stare civila" de azi ; aici se puteau cunoaste mai bine ca oriunde toate schimbärile intervenite in viata locuitorilor. De aceca, proccdcul ccl
intre mahalalelc Sf. Gheorghe-Nou, Scaunc i SI. Saya, poartä numele clucerului Coltea Doiccscu din sccolul al XVII-lea, pe al cärui loc a ridicat Mihai Cantacuzino in 1703-1707 spitalul numit i astazi
Coltca. Prima mentiune a mahalalci e din 1669; Cretulescu, in jurul bisericii Cu acclasi nume, c numele vel-vornicului Iordachc Cretulcscu, gincrelc lui Constantin Brincoveanu i ctitorul, din 1722, al frumosului licas de linga Palatul Rcpublicii ;
'rot de la un vel-vornic brincovenesc, Patrasco Brezoianu, este i numcic mahalalci Brezoiann; o intilnim Cu accst numc intr-un act din 1757; 5. Un
alt boier al lui Brincovcanu, anumc Vcrgul, a dat, dupa toatc probabilitätilc, numele sat' mahalalci Vergultd; ca are 26 de case in 1798. 6. Pc linga
Dimbovicioara, pc malul drept al Dimbovitci, exista in 1730 mahalaua Golescului, dupa numcle unuia din membrii vestitei f 'milli. Un act incdit din accst an, noiembric 2, amir teste de cascle in care locuia Stefan
vtori-portar, case aflatoare linga Dimbovita, supt malul Mitropoliei, in mahalaoa Golcscului". Tot asa i se zicca i in 1806, cind casele respective sint determinate ca aflindu-se in mahalaoa Golescului, linga
Dimbovicioarr. In apropicrca ci, intrc maniistirile Sfintii Apostoli i Antim, se afla mahalaua Mir/etc/dui,
mai frecvent era acela de a numi mahalaua dupä
dupa neamul boierului Radu Dudescul, gincrele stolnicului Constantin Cantacuzino ; luind de sotie
1 acasul de inchinaciune.
pe fiica acestuia Maria, ajungind astfel stäpinul casci
0 alta categoric de mahalale poarta numc de domni i domnite, date insa, o parte din ele, nu direct, ci tot prin intermediul unor lacasuri bisericesti.
Astfel sint mahalalele Afibai-Vorld, Radu-Vorld §i Mavrogbeni, dupä ctitoriilc ridicate de acesti voievozi.
Tot astfcl, mahalaua Domnila Billafa, al carei nume,
dupi construirea biscricii, a inlocuit pe accla mai vechi de Prundul. La inceputul Podului Mogosoaiei
Dimbovita, a existat, in veacul al XVIII-lea: mahalaua ,Yerban-Voda, numita astfel fiindca in cuprinla
Cantacuzinilor, in care au locuit apoi urmasii
sill
timp de trei generatii, mahalaua s-a numit Dudescu ; e inca unul din numele acestei mahalalc careia i s-a zis la inceput Tirnovul, apoi Sfintii Apostoli, Arhimandritul i Dudcscul, uncle din acestc nume fiind intrebuintate i simultan de citre popor ; 7. Un marc dregitor, spätarul Sic/ea, ctitorul manastirii cu acclasi numc, incliinatà la 7 martic 1582 lavrei Ivirului de la Muntelc Athos, a dat numele &Au, fie direct, fe
din zapisul cu data de 28 octombrie 1761 pe care biv-vel mcdelniccrul Toma Cantacuzino il da la
indirect, prin ctitoric, mahalalei Stelca, una dintrc cele mai vechi ale Bucurestilor. Ea figurcazil cu 38 de case in catagrafia din 1798. Pictorul franccz Charles Doussault, intr-un articol publicat in 1854
cinstita mina dumncalui ncanii Pirvului Cantacuzino
In saptarninalul
vel-logorát". Avind cu
laua Stelea, accasta mica lumc... piing de originalitatc si de poczie ciudatr, cu cascic ascunse intrc
sul ci se afla o asezarc a acestui voievod. Stint faptul
spunc Toma aici in Bucuresti, in mahalao[a] lui Serban-Vodä casele mcalc parintesti (ce sint facute de raposatul mosul micu Serban-voevod)", face schimb, dindu-le lui Pirvul, i primind de la acesta caselc dumisale din mahalaoa lui Mihai-Vodä" i, pe deasupra, trci mii de talen. Locul caselor lui Toma mergea in lungu din pod pina in Dimbovita, iar in lat din zidul paharnicului Costandin Florescul pina in ulucile stolnicului Mihai Barbatescul, i cu gradina de peste apa Dimbovitii". Alte mahalale poarta numele cite unui boier, dre-
gator, ostas sau locuitor mai dc scama candi avca
evoca nostalgic maha-
salcimi, impodobitc cu clematita i vita-de-vie, uncle
a petrecut ani fcriciti", a caror amintirc il leagana adesca in mijlocul zgomotului oraselor trepidante din Apus. Ii aduce aminte cu placere de doulchiatsa" (dulccata) cc i se servca lisä de chiträ i erbet de i pomeneste si cl, in romaneste, dar trandafiri cu ortografie francezi, zicala bucurcsteana : Dimbowitza apa doulche, tchine bea nou se mai doutche".
Dupa un alt dregator, iarasi de caractcr militar, Aga Ni/d, contemporan cu Matei Basarab i ctitor al bisericii numitc ulterior SI. Vincri-Herasca, s-a 357
www.dacoromanica.ro
numit rnahalaua de la intretaicrea celor doui mari arterc : Podul Vergului (azi Calca Calaravi) vi ulita
Dobrotcsii (azi Calea Vacarevti). Citeodata i se zicea si mahalaua bisericii Agai Nitii: asa, de pila, intr-un
document din 1695. Un zapis din 10 mai 1749, al Mariei, sotia raposatului Gheorghic margelariul din mahalaoa Aga Nitiia" (sic!) aratä ea numcle vechiului
ctitor se mai intrebuinta la mijlocul sccolului al XVIII-lea; el va fi apoi inlocuit de acela de Sfinta
trecuta in catagrafia din 1798 cu 96 de case, poarta numele logofkului Staicu, ctitorul, impreuna cu sotia sa Despa, al bisericii Bradu-Staicu (1740), biscrica refäcuti in 1809 de un Apostol Velicu in 1875 de enoriavi ; 12. De la un doctor, vi anume, de la Spiridon Kristofi, popular Spirea, s-a numit mahalaua din deal, in cate a locuit el vi uncle a ridicat biscrica ce-i adapostevte mormintul (vezi mai
sus, p. 102). In 1798 ea are 108 case vi figurcazi
Vineri", dupi bisericä ; asa o gasim atit in catagrafia
in catagrafie sub denumirea Spirca-n deal ; 13-21. Nu
din 1798, cit vi in lista lui Borroczyn din 1852; 8. Tot de la un contcmporan al lui Mad Basarab, cäpitanul Razvan, constatat documentar in 1644,
avcm indicatii mai amanuntite asupra celor carc au dat numele lor mahalalclor Lucaci, Biirbdtescid, Popescul, &mama!, Silivestru, Delta, l'anca §i Ghencea. Mahalalei Lucaci, amintitä intr-o diata ineditá din 15 septembrie 1754 vi trecuta cu 62 de case in 1798, i s-a zis, in secolul al XVII-lea vi intr-o buna parte
se tragc numelc mahalalci Rdzvan, una din cele vcchi ale Bucurevtilor. In 1798 ea are 94 de case ; 9-10. Alti doi ostavi, dar de rang mai mic, doi ceaufi tot asa se chemau insa i slujbavii plätiti ai breslelor de mese-
riavi sau negustori, cci care indeplineau hotaririle starovtilor i stringeau &rile vi cotizatiilc breslavilor
au dat numele lor celor dota' mahalale Ceau,r Rada §i Celia/ David. Amindoi se pare cal au trait pe la sfiqitul secolului al XVII-lea vi inceputul celui de-al XVIII-lea. Amintirea primului se pastreaza pina azi In biserica numita astfel ; pomelnicul ei poarta data 1757, ghcnarie" 7. A cclui de-al doilea n-a rezistat ; devi lacavul de lemn ridicat aici in prima jumatate a sccolului al XVIII-lea de catre Mihail Babeanul, logofitul de tainä, devenit in calugarie Macarie schimnicul, i-a purtat la inceput numcle, i devi in 1766 mahalaua se numea Ceauv David, cl a fost apoi inlocuit de acela al popii Dimii, unul din slujitorii mai de vazi ai lacavului intre tirnp nepotul lui Mihail, cäpitanul de lefegii Panait Babeanul inlocuise biserica de lemn printr-una de zid (1786) pentru ca la urrna sa se impuna numcle de Biserica Icoanei, existent vi astazi. Cu acest ultim nume gäsim
pomenita mahalaua in 1852, la Borroczyn. Ilerita sa fie relevat faptul ca Mihai Babeanul adaugase ctitorici sale vi un avezamint de binefacere, vi anume, citeva chilli in care crau adapostite, dindu-le mincare vi imbracaminte, o seama de fcmei sarace",
dar obraze mai alese vi mai deoscbite", cum citim in actul dat de Alexandru Ipsilanti la 1 mai 1775. Un avczamint similar intemciase el vi la cea de-a doua ctitoric a sa, biscrica Hagiul, unde erau de asemenca citeva chilli destinate aceluiavi scop. Fondurilc nccesare provencau din venitul a 12 pogoanc de viic in podgoric", a mai multor stupi i a unci pivnite de piatra cu 6 case, cc este la poarta domneasca din sus, in mahalaua sfintului Dimitrie", 'bate toate de Mihail Bäbeanul celor doua ctitorii. Dar acestc avezäminte de binefacere nu crau singurele in Bucurcvti. Mai existau inca patru chilii cu acccavi destinatie la Biscrica Dintr-o Zi o vtim
din cartea", datati 1 iunic 1783, a mitropolitului Grigore ; dc asemenca, clouä chilii zidite in 1810 pentru sälavluirea celor säraci" la biserica Udricani ; altcle erau la biscrica Sf. lije de lingä Podul Calicilor ; 11. Mahalaua Staicul, din plasa Brovtenilor,
a sccolului al XVIII-lea, mahalaua Totoescului ; intr-o
condicii din 1806 gäsim cchivalenta : in mahalaua Totoescului, ce-i zice acum Lucaci". Cine va fi acest Totocscu boier, negustor sau mcvtevugar nu vtim, dupa cum nu vtim nici cinc a fost Lucaci, al carui mime il poarta pina azi biscrica. La aceastä biserica, distrusa de incendiul din 1847 vi refácuta de enoriavi,
a slujit ca &sea' vcstitul Anton Pann (1798-1854) ; bustul lui, ridicat prin subscriptie publica, se vede In lata làcaului, sprc stinga ; pc soclu e säpat epitaful pe care i 1-a compus singur : Aci s-a mutat cu jale, in cel mai din urmä an, Care in cärtile sale, Se citcvte Anton Pann. datoria, Si talantul nein-
gropind, Si-a fficut calatoria, Dind in lumc altor rind". Mahalaua Barbatescu, In partea de sud a orasului, avca numai 35 de case in 1798; numele i se trage probabil de la unul din membrii familiei boierevti Barbätescu, proprietar in partea locului. Dupa mahala s-au numit vi cele doua biscrici din cuprinsul ei, Barbatescu-Vechi (c. 1784), refacuta in 1818 vi, a doua oara, in 1858, vi Barbatescu-Nou, cunoscutä azi mai ales sub porccla Cutitul de argint". Mahalaua Popescului e una din cele mai vechi din Bucurevti,
devi documentar apare abia in 1718; intr-insa se afla jitnita sau magazia de grine a domniei ; tot aici vi-au avut avezärile evreii cei dintii, spanioli, facindu-vi vi sinagoga. Detalii asupra acestci mahalale aflärn in doua zapise din 1 fcbruarie 1740 vi 26 iunic 1746, ultimul fiind inedit. Prin cel dintii, Aivea cadina, fosta sotie a räposatului Bairam-aga, capitanul de lipcani, vindc cu 250 dc talen i lui Iordache Canela,
biv-vtori arma, casa ci in mahalaoa Popescului", casa vecina cu aceca a lui Leondar portaru", cu a
lui Stefan Caläravu" vi a lui Jane capitanul de scutclnici". Iar prin cel de-al doilea zapis, Neagoe Gorgincanul (de la Gorgan) i cu sotia sa Ioana vind lui Constantin Tuiungiul o casa... aici, in mahalaua Popcscului, la vale dupä jitnita domncasca". In 1798, catagrafia anta 155 de case, deci o populatic relativ deasa ; e a treia mahala din Bucurevti, sub raportul nurnirului locuitorilor, fiind intrecuta numai de mahalalele Sf. Gheorghe-Vechi i Sf. Gheorghe-
Nou. Numele ci vine, probabil, de la vreunul din
358
www.dacoromanica.ro
mcmbrii vechii familii boieresti din Popesti, satul de la sud-est de oras. Despre mahalaua Boleanal din plasa Podului Mogosoaiei, trecuta cu 39 de case in catagrafia din 1798, ne da stiri o hotarnica inedita din 24 martic 1764; ea priveste un loe al Mitropoliei lung de 84 de stinjcni i jumatatc, deci circa 165 de mctri, situat in accastä mahala alaturea cu locut
Manta, sora jupinului Manta cupetul", i dupi sotia
clumnealui Vadrescului, in jos sprc biscrica cu bradul pini in ulita cc vine pe linga gardul popei Vasilie".Bi-
mica i relativ cealalta mahala
scrica Cu bradul" este actuala biscrica Boteanu ; numcle pe care i-1 cla hotarnica se explica prin prezenta vreunui
brad falnic aläturi de lacas, asa cum va fi fost
i
la
biserica Bradu-Staicu ; spre comparatie, amintim bise-
acestuia din urma, cele doua ctitore ale biscricii respective (1733). La 4 octombrie 1781, jupinul Gheorghità margelarul din mahalaua Mintulesii cum-
para un loe cu pivnita de piatra de la Salta logofetcasa, fiica popii Grigore din mahalaua Protopopului. La 1798 avca 28 de case, era deci o mahala
nota. Mai mare si mai vcchc era cu nume de fcmcic, Dobroleata, situati in plasa Brostenilor si numarind 102 case In catagrafia din 1798. Cine a fost Dobrotcasa dc la care si-a luat numele mahalaua i biserica, sotia carui Dobrota, nu stim. In once caz, mahalaua e
rica Stejarul, din apropicre, fostä pe strada Luteranä (in spatele Palatului Rcpublicii). Din pricina bradului sau a pilcului de brazi, i s-a mai zis acestci mahalalc
mai veche dccit 1736, data inaltarii lácaului bisericese de catre vel-visticrul (?) Constantin Nasturel
si Brazil; cu accst flume apare ea intr-un act din 1781, iulic 28, referitor la un loe de casä al lui
colonclul Pappasoglu, istoriograful Bucurcstilor
Dumitru suilgi-basa, mai marc peste cismele si ape. De la care din membrii familici Boteanu, cunoscutä
mcle
documentar de pe vremea lui Matei Basarab, s-a numit mahalaua
i, pini azi, biscrica, nu stim. N-avem
informatii nici asupra lui Silivestru boier? negucare a dat numele são mahalalei cc figutator? reaza cu 96 de case in catagrafia din 1798, niel asupra acelui Dcica comparà cu Fclea, Selea, Sulca, Straulca de la care se trage numele celor douä mahalalc, ultima pomeniti documentar cea veche i cca nouä si avind respectiv 86 si 74 de case in 1798, in 1793
nici asupra lui Iancu, de la care vine numele mahalalei Iancului, din plasa Tirgului de Mara', avind 62 de case in 1798, nici, in sfirsit, asupra lui Ghencca, dupa care a fost botezata mahalaua Ghencii din lista
sotia lui Ancuta, dar nu asa de vcche cum crcdca
sezator in imam locului
- o strada-i poarti nu-
care considera, Bra dovczi, ca biscrica respectiva este cca dintii" in timp, adica cca mai veche a orasului. In legatura cu viata caractcristic orasencascä a mescriasilor i negustorilor sint numele unci scrii intrcgi de mahalalc bucurestenc 27 la numar. Foarte veche e mahalaua Tabacilor sau tabacarilor, dcsi prima mcntiune documentará dateaza numai din 1652. Ei se asczaserä mai intii din sus" dc stirea Sf. loan, dcci cam pc unde sint azi strazile Belvedere si Domnita Anastasia, in prcajma unui piriu" ce se yarn in Dimbovita. Aici ii aminteste o carte din 1666, dccembrie 12, a judctului Ghcrghina
privind niste locuri de casa ale manastirii: undc
lui Borroczyn (1852) si de la care a rämas numele cimitirclor din partea locului. Va fi fost poatc unul din ncamul Burnazestilor, ctitorii de la 1820 ai bise-
sint acum tabacii". Opt ani mai tirziu, constatam se mutascra : in 1674, dccembrie 21, Duca-voda, intarind zisei manastiri aceleasi locuri dc casa, prccizeazi cà ele se aflau den sus de minastire, ande au
ricii Ghencca. Un act inedit din 1853, iunie 16,
_foil 'oboe:7". Pricina mutarii trcbuie sa fi fost mirosul
dà echivalenta : mahalaua biscrica Ghenci ce-i zicc Lupesti". Din domnia lui Matci Basarab ni s-a pastrat un zapis incdit, cu data de 25 ianuaric 1643 prin care unchcsul Dobre, in calugarie Dionisie, daruieste manastirii Arges un loe in oras in Bucurcsti,
grcu legat de mcscria Ion
loe de cask cu pimnitä, cu
cumparat de la Cazan, in mabalaoa In Rabni". Cine a fost accst
Rahni", dupa care s-a numit mahalaua, ne-o spune un alt zapis inedit, din 29 aprilie 1626, privind cumpararea a doua razoare de vie in oras, de la Dumitru iudetul din Bucurcsti, fin/ Ini Rabnea". Numcle nu era din cele obisnuite ; la intarirea ulterioara, din 11 ianuarie 1655, a daniei unchiasului Dobre, diacul domnesc nu 1-a putut descifra, nu si-a dat searnä de cc mahala e vorba si a lasat locul alb. Nu stim inca unde vcnca accasta mahala una din cele mai vechi pomenite documentar. De asemenea, nu putcm prcciza inca asezarea mahalalei Frafilor, ai cirei locuitori primcsc la 5 august 1820 dc la manastirea Radu-Voda
un loe pentru clàdit biserica. Doua mahalale din Bucuresti au nume de femcie. Una este Mininleasa, numita astfcl dupa jupineasa
tabacitul sau argasitul picilor ; orasul intinzindu-se, ci ajunsescril in interio-
rul Iui, de unde, la inceput, fusesera la margine; asa incit au trcbuit sa se mute, si anumc, s-au stabilit In partea dc sud-cst, tot lingi Dimbovita, dar dincolo de Radu-Vocla, la periferie. Accasta ultima asczarc a lor e numitä in cronica lui Ion Dobrcscu, in lega-
tura cu inccndiul de la 23 aprilie 1823, mahalaoa tabacilor sirbi". De aici s-au rccrutat o buna parte din oamcnii de nadejde ai revolutionarilor de la 1848, prccum si din manifestantii de pc Dcalul Mitropolici din preajma lui 24 ianuaric 1859. Veche este i mahalaua Zleitarilor, adica a mestesugarilor care lucrau aurul (,.jai, in slavonestc ; dc aici, Zlatna)
argintul, deci a giuvaergiilor, iar nu a tiganilor ziätari, cum s-a crezut de unii cercetätori. Asezati In partca de nord-vcst a orasului vcchi, in Plasa Tirgului, lingà biserica ZIatari, ca este amintiti
intr-un act din 1675, ianuarie 15, referitor la o casi si o-o pivnita, foste ale lui Necula Sofialiul. In 1798 ajunsesc cea mai mica mahala din Bucuresti: avca numai 2 (dou5) case, rcstul de 16, carc tinuscri 359
www.dacoromanica.ro
tot de ea, formind, la accasta datä, o alta, deosebitä, numità Harm' Zldtarilor. In centrul comercial al orasului, in inima tirgului" , undc se aflau hanurile cele mari, mai existi de altfel acum, la finele sccolului
ulitii ce vine de la Coltea, unde au märturisit popa Nicola de la Beserica Scaunclor ca au fost piiatra
al XVIII-lea, incä altc nouà mahalale formate printr-un proccdcu identic, prin defalcarca adicä, din mahalalcle
stinjeni 32 ce serie in cartea de hotärnicie, adeca din piiatra aceasta pinä in bolovanul portii popci Tomei
vcchi, a acestor hanuri si a caselor din jurul lor ; ele poartk uncori, numele matcii din care s-au
si s-au gisit magaziia cea dc piiaträ a lui Grigoric
desprins. Sint astfel mahalalele : 1. Hanul Sf. Gbeorgbe-
polii..." Alaturi de mahalaua Scaunclor era accca
Nou, cu 64 de case; 2. Hand Grecilor, pe locul unde a fost Conservatorul, cu 33; 3. Hanul Constantin-Vocld, pe locul Palatului Postelor, cu 32; 4. Hanul S tavro-
numita Scaunele pescarilor, unde se desfacea pcstele
poleos, in jurul bisericii, cu 28; 5. Hanul Sf. Ioan
arc 89. Amintirca acestci mahalale se mai pastra, spre sfirsitul sccolului al XIX-Ica, in numele sträzii Pescaria Vechc, numc schimbat apoi de cdili tied* intelegere pentru trecutul orasului in General Florescu. Este posibil ca i numcle mahalalci Batiste si fie in legituri tot cu Scaunelc de macelari ; el ar designa locul batut, batätura sau ograda sens existent incä in Transilvania unde stateau vitele adusc spre taiere ; aici ar fi fost dcci cel dintii obor
eel Mare, pe locul scdiului central al CEC-ului (fosta
Casa de depuneri), cu 24; 6. Hanul ,S'erban-Vodà, pe locul sediului central al Bancii Nationale, cu 19; 7. Hanul Coltei, linga spital, tot cu 19; 8. Hanul Filipescului, la coltul format de Lipscani i Podul Mogosoaiei, peste drum de Zlätari, cu 12; 9. Hanul lui Zam fir, in Blanari, lingä mahalaua Selarilor, iaräsi
cu 12. Foarte veche, printre cele dintii, a fost mahalaua Scaunelar sau a Mdcelarilor. Cu accst al doilea
nume apare ca intr-un act din 1 iulie 1695 dat de noi, orosanii, carii sintem... vecinii locului unchiasului Stinilä din mahalaua Macelarilor". Si aici s-a produs o deplasarc, ca i la mahalaua Tabacilor, anume, din prcajma Universitätii de azi, unde vom gäsi, in secolul al XVII-lea, in locul ei, mahalaua Sf. Saya (vezi mai sus, P. 353), s-a mutat spre rasirit, pc unde c actuala Stradi Scaune. I se mai spunca si mahalaua Sdpunarilor deoarece, din scul vitelor taiate, unii dintrc mahalagii se indeletniccau cu fabricarea
vinderea sapunului. Douà acte ineditc, din 7 si 8 iunie 1675, amintesc de mahalagii de la biserica Säpunarilor" si de prcotul Costandin ot mahala[ua] Sapunarilor". Era strabatuta dc Bucurestioara, girlita ce izvora din balta Icoanei si se värsa in Dimbovita. In accasta mahala are loe o verificare a unci hotarnicii mai vechi, verificare dcspre care ne informeaza actul incdit din 3 februaric 1764, caracteristic nu numai pen-
cea vcche si au perit, si au pus aka' piiatrà noao aproape
dc coltul casii lui Grigorie Grosul, undc au venit
Grosul, cea de linga cask pusa pe locul sfintci Mitro-
särat si proaspät, adus dc la balta ; ea figureazi in catagrafia din 1798 cu 56 de case, in timp ce vecina
al orasului, mutat apoi undc e acum biscrica OborulVechi i, dupä aceea, la Oborul-Nou pe locul Halclor Obor de astazi. Gion explica' altfel numele Batistei, punindu-1 in lcgatura cu Constantin Baptista, dregitorul lui Radu Mihnca, si al lui Alexandra Coconul
si stapinul, dupä traditie, al unei frumoasc asezari (cask' si gradini) in partca locului, asezare desprc care n-avem insà nici o dovadä documentara. In sprijinul
explicatiei care leagä numele acestei mahalale de numele unci persoane, vine documentul din 5 aprilie
1660, care mcntioneazä biscrica lui Batiste" (vezi mai sus, p. 102). Batistei i a-a mai zis, spre finele secolului al XVIII-lea si inceputul celui de-al XIX-lea, si maim/at/a Minciulestilor" asa, dc pilda, intr-o insemnarc din 1802, decembrie 1 dupa neamul
vätafului de mäcelari Manciul, care, impreuna cu sotia sa Ilinca cu altii, a ridicat, in 1763, biscrica de zid, existenta i astazi. Mahalaua Olari, a inciterilor i negustorilor de oale, se intindea pe unde
tru felul cum se proceda in asemenca imprejurari, dar si pentru uncle aspecte ale vietii locale. Reproducem o parte a actului : Si intii am inceput din piiatra ce s-au gäsit de marginea podului a ulitii ce
este astäzi biserica purtind acest nume ; in 1798 avca
merge la scaune[le] de carne, lingä talpa casii Radului
ea se alcätuia din 52 de case la data catagrafiei amintite. Cdedmidarii au avut douà mahalale : una mai vechc, in partca de sud-est a orasului, unde o hotar-
vataf de pescan, si am pus aid' piiaträ noao in locul
accica, de catre local lui jupinu Dumitru Lehliu. Si de acolea am mersu drept innainte, tot alaturea de locul Lehliului ping in coltul ulucilor, in dreptul girliciului pimnitii, i sapind, am gash piiatra cea veche
ingropatä drept coltul ulucilor, si am pus alta piiaträ noao peste piiatra acea veche cc s-au gasit, rämiind piiatra cea veche supt uluce. Si de acolca putin innainte, in d reptul casii Nitii Fustasoa[i]di [a sotiei unui fustas, soldat de garda la Curtea domneasca], iarasi
64 dc case si apartinea plàii Tirgului de Mara. Optarii, cci cc fäceau i vindcau otet, claclusera numele
lor unei mahalalc din plasa Podului Mogosoaki ;
nica din 4 iunic 1668 aminteste piatra drcpt Cärämizii" sub accst ultim nume intelegindu-se probabil un sat scparat la acca vrcmc, inglobat ulterior si devenit mahala
si o alta mai noua, in extremitatea
sapind, s-au gasit piiatra cea vechc iar supt ulucc si am pus alta piiatra noao in locul ci. Si de acolea
opusä a Bucurestilor, la nord de intrarea Dimbovitci in oras (vezi si mai sus, p. 258). De breasla brutarilor se leagà de asemenea numcle a douä mahalalc: una e Manea Brutaru, in jurul biscricii ridicate de accst mai inaintea lui ii zicca mahalaua Popa staroste i ccalalti Pitar Mop, nume mai nou, exisRadu
drcpt innainte pre linga ulucilc Lchliului, prin gaura putului si pre dinnaintca Besericii Scaunelor in podul
tent in lista din 1852 a lui Borroczyn, dar care nu figureaza si in catagrafia din 1798; am intilnit-o
360
www.dacoromanica.ro
a E
*4.1
i
1
!t
4-
re
1
.... -____,,, ),,,
A
U
I
1.---\.-
.
. ,. a
Kv
111.111EL
-
..
....
4§
V. ..
www.dacoromanica.ro
sub numele de mahalaua Pitdresei: asa intr-un act
0 categoric deosebita, sub raportul numclor, o
din martie 1831. Plarii, meseriasi i negustori insemnati, erau mai ales in mahalaua cu acest nume, situatä
formeazi mahalalelc care arata aseziri dc grupc etnice
in partea veche a orasului ; o intilnim documentar
ale tcritoriului national. Mahalaua 011eni a fost locuit5
in 1676; dupa cladirca bisericii cu hramul Sf. Nicolae de c..5tre Panä Apostol, se intrebuinteaza de obicci denumirca mahalaoa Sf. Nicolac din Selari ; citcodatil, insä, i mahalaua $51arilor, cum c, de pild5, in actul inedit din 8 martic 1750. De la un scortar sau tes5tor de scoarte tragc probabil numele mahalaua Scorlardtd, trecuta in catagrafia din 1798 cu 44 de case.
la origine dc oameni veniti din Oltenia sau dc pc
I s-a mai zis in sccolul al XVIII-lea si mahalaua $erban-Voda (Cantacuzino) din cauza casei i bisericii pc care le-a ridicat accst voievod in cuprinsul ci. In lista lui Borroczyn o intilnim sub forma pluralä Scortari, sir/It/ban cu mahalaua $erban-Voda. Ceca cc
la mijlocul secolului al XIX-Ica prin accst ultim nume sc intelegea o alta mahala dccit aceea a Scortarului, si anumc, o mahala in regiunca strabatutil azi de Calca Serban-Vod5. Tot de la un dar nu direct, ci indirect, prin intermestesugar inseamn5 c.:1*
mediul bisericii
îi trage numele si mahalaua Mann
Cavafn, situata in partet de sud-est a orasului si mcntionati in aceeasi listà a lui Borroczyn. Inseamnil Manu cizmarul", dar un cizmar care lucreaza incAl-
taminte mai grosolank ordinarä, nu subtire". Cred cä tot un mcstcsugar sou un negustor va fi fost si acel Apostol Marinciu, al doilea ctitor al bisericii Apostól piatra lui de mormint situata in pronaos nu se mai poate citi de la care si-au luat numcle ark 15casul, cit si mahalaua, situata in plasa Brostendon Negustorii i precupetii, cei cc se indeletniccau exclusiv Cu negotul, nu erau si mestesugari, au dat numele lar, direct sau indirect, la citeva din mahalalele bucurestene. In aceasta categoric intrà: 1. Mahalaua Negustori din plasa Tirgului de Mara*. 0 'insemnare din 24 februarie 1751, pe o pravilä a lui Matei Basarab, arata ca aceast5 pravilà apartine sfintei beserici din mahalaua negutitorilor". In 1798 numara 34 de case; 2-3. Precupelii-Vechi §i
-
Precupetii-Noi, doui mahalalc situate in Plasa Podului
Mogosoaiei, avind, in 1798, 105, respectiv 42 de 4. Lipscanil, dupä numele negustorilor care desfaceau marfa de Lipsca (Leipzig); in catagrafia din 1798 e trecut5 cu 49 de case ; 5. La o categoric asemanatoare de ncgustori, i anume, la accia care case ;
desf5ceau marf5 de Udrii (Adrianopol sau, turceste,
Edirne), deci la Udricani, trimite indirect numele mahalalei Udricand in 1852 Udricani dup5 Udrecan (Udrican) ducerul", ctitorul biscricii; 6. Tot in accastä grup5 intr5 si mahalaua Tirgul de Nara, dupa care s-a numit i plasa ; are numai 25 de case in 1798; in lista lui Borroczyn apare sub numele dc Oborsd-Vecbi. Mahalaua Obordui c citata si intr-un
act din 15 august 1822; 7. Sermaläm, in sfirsit, ca marele Tirg al Mosilor a determinat numele biscricii i mahalalei Sf. Ion Mo,ri; in lista lui Borroczyn
o intilnim sub forma usor modificata Ion Mop'.
sträine sau de romini provenind din diferite 13:4 malurile Oltului, dc unul deci din numcroaselc gru-
puri care s-au r5spindit in Muntcnia si Moldova de miaz5zi. La 8 februaric 1696, Constantin Brincoveanu d5ruie1te lui Alexandru biv-vel postelnic un loc de cas5 aici in orasul domnici-mialc in Bucurcsti, in mahalaua ce se chiarna a Oltenilor, pre linga locul Radului tabacul, in lung spre biscridi, stinjini 29"... O cxplicatie similar5 trebuie si dim si pentru numcle micii mahaialc Moldovenii, din plasa Gorganului, avind
In 1798 numai 12 case; va fi fost o colonic veniti1 sau adusa din Moldova, in imprejuräri pe care nu le cunoastcm. Vechiul sat Sirbi, incorporat in oras si devenit o mahala a lui asa apare in sccolu I al XVII-lea (vczi mai sus, p. 257) arata o asezarc de sud-slavi, sirbi sau bulgari. Numc caractcristicc sud-slavc se mai intilnesc la locuitorii accstci mahalalc
inca la inceputul sccolului al XIX-Ica. Astfcl, dc pildä, in zapisul incdit din 6 septembric 1814, prin care Anastasiia, matusa lui Ncculai Dogaru", vindc dumnealui jupin Iliic Papistasu" o casä cu locul ci si Cu o privalioara", in fata ulitii, in mahalaoa Sirbilor", printre martori figurcaz5 si Enciu", gincrele Anastasiei, si un Sfetan". Mahalaua Armeneascd apare cu acest nume in lista lui Borroczyn in 1852, nu ins5 si in catagrafta din 1798, desi exista incI din
veacul al XVII-lea. Se intindca de-a lungul ulitii armcnesti" si in jurul biscricii (vezi fig. 210). Tot in lista lui Borroczyn apare si mahalaua Grec i; in actdc de la sfirsitul secolului al XVII-lea o gasim sub numele de mahalaua Biscricii Grecilor", iar in catagrafia din 1798, sub accla dc Ifanul Grccilor". $tim ca negustorii grcci erau numcrosi in Bucuresti si print= cei mai vechi ; se vede trcaba insä c5 aici,
in jurul bisericii lui Ghcorma banul e primul ctitor
c.aci accsta se asezaser5 de preferinta, dc vrcmc
cc au dcterminat schimbarea numclui lácalului de la care s-a dat apoi si numcle mahalalci. Ca cl ar fi in legitura ca inchinarea accstui lacas c5trc arhiepiscopia Pogonianii, in tara grcceascä"
dup5 expre-
sia documentului din 5 aprilic 1635 ni se pare mai putin probabil, deoarcce existau in Bucurcsti o serie intreaga de m5n5stiri si biserici in acceasi situatie dc metoasc a marilor lavrc dc la Athos, Icrusalim, Sinai etc., cu egumeni i cálugáni grcci, si totusi nu c5p5taser5 calificativul pc care-1 arc Biserica Grecilor. Uncle institutii administrative, fiscalc sau militare au determinat i ele numelc citorva mahalalc.
De la vcchca resedinta a domnului s-a numit mahalaua Cartea vecbe, trecutä in lista din 1852 a lui Borroczyn. M5n5stirca Radu-Vod5 avea lingO ca o slobozie", adica o asczarc de colonisti, oamcni adunati
din toate pilrtile au rumio, au grcc, au sirb, au arbanas, au moldovan, au fieste once om", cum 361
www.dacoromanica.ro
-
l II II R.,
4
Fig. 210 Biscrirs soncan1 construid In 1911 dupi planurilc athitectului D. Maimsrolu. (C.C.G.)
spune hrisovul inedit din 25 noicmbric 1628 de la
Ea se intindea pe lingá miná'sfirea Sf.lIoan ccl Mare, In lunca Dimbovitei, trecind si peste api spre MihaiVodi ; in cuprinsul ci se afla podul de nuielc",
adicä o ulitä podia
Cu
nuiele in loc dc birne dc
Alcxandru Ilia§ carom domnii, incepind cu primul ctitor, Alcxandru al III-lea Oaie-Seac.ä, i continuind
stcjar ; spre comparatic, amintim Podul de Pämint
cu cci din vcacul al XVII-Ica, le acordaseri un rcgim
bitut. Numelc i sc mai pästra in popor pini sprc
privilegiat Cind accasti slobozic" a fost inclusi in oras si s-a transformat intr-o mahala a lui, ca a pästrat numcic de Slobotia domneascci. Ni s-a pästrat o hotarnici, ineditä, din 21 ianuaric 1759, datä de preotli si mahalagiii din mahalaoa fiscal
Sloboziia domncascä" pentru locul caselor... räposatului Mihail Filcoianul biv-vel stolnic". Acest loc se invecina cu accla al lui Matei Filcoianul biv-vel logofät, fiind dcspärtitc dc un dud mare, pus cum spune hotarnica de Stoica, copilul din casä... impreuni ca jupineasa Filcoianca cca bätrini, ca
si fie hotar". Un alt document inedit, din 1775, iulic, ne aratä di ;mahalaua Slobozia domneasci avca si un al doilea nume, de fapt o porecli: Brostenii". Categoria militará a trimbitasilor", slujind la Curtca domneasca si in ostirc, a detcrrninat numele mahalalci in care se vede cá cdeau multi dintre ei ; o gisim mentionati intr-o porunci din 23 mai 1716 a lui Nicolae Mavrocordat, in alta, similarä, din 16 mai 1717, si intr-o a treia din 12 ianuaric 1733.
Calca Plcvnci de azi
carc era numai dc pämint
sfirsitul sccolului al XVIII-lea, dovadil actul inedit din 5 iulic 1781 prin care o anume Chita, sotia lui Ieremia, vindc ministirii Sf. loan cel Mare o casi a ei, vcche, ca pornii respectivi, In mahalaoa Trimbitasilor". In ditagrafia oficiali din 1798 ea nu mai figurcazi insi. A cxistat si o mahala a Po,rtei vecbi, in partea de sud-vest a orasului. Ne-o spune documentul inedit, fári datä probabil fincle secolului prin care un Ivan sin Bogdan sirbul al XVIII-lea ia dc la mänistirea Radu-Vodii un loe spre a-si face
casi pc mosiia mänästirii cc sa numeste Lupesti ot mahal[aua] Postea vechc", plätind de pogon cite 5 talen pe an. O scamä de mahalale si-au luat numcle de la vreun clement al mediului fizic: prund de girlä, izvor, copac, fruct, sau de la o realizare, realä sau presupusä,
a omului: fintinä, pod, gorgan. La 3 noiembrie 1708, un document inedit mentioncazi o casa In iar la 8 iunie 1709, Manolachc cupariul face un schimb cu Mitropolia, primind un loc aici in Bucuresti", In acecasi mahala, ariturea mabalaua Prundului,
362
www.dacoromanica.ro
cu locul casii" lui, vi dind in sehimb o pivnita cu 2 privalii i cu case deasupra pivnitei. Mahalaua se intindea pc prundul Dimbovitei, in fata Curtii domnevti ; aici zidevte, din temelie, o biserica de piatra", avind vi chilii" alaturi, tot de piatra, Theofan shimonahul" vi o inchina ca mctoh Mitropoliei, prin
se intindea de o parte vi de alta a actualei Cal a Rahovei, dincolo de Palatul de justitic vi de biserica Domnita Balava, unde era mahalaua Prundului. La 10 februaric 1794, printr-un zapis inedit, Velcca Ograzcanul bivve! pitar face un schimb cu Mitropolia, dind accsteia
actul din 21 septembrie 1682. Dupa cc domnita
locul in mahalaoa Podului calicilor" pc carc
Bälava, fiica lui Brincoveanu, inalta vi ea o biserica,
cladise case dc locuit vi prävälii. Ccalalta e mahalaua Podul de Pdmint, trecuta cu 73 dc case in catagrafia
in apropierca accleia a lui Thcofan, mahalaua ivi
un loc mai marc in mahalaua Antimului vi primind ivi
schimba numcle vi devine Domnita Balava din Prund. Asa figurcazi ea in catagrafia din 1798, unde e trecuta
din 1798. Sc intindca de-a lungul primci jumatati
Cu 53 de case. In 1852 e numita Doamna Balava.
nidal, ea ivi tragc numelc dc la gorganul pe carc se afia, sub Scrban Cantacuzino, o biscrica de lcmn, iar mai tirziu, biscrica de zid numita vi azi Sf. IlieGorgan. In rcalitate, ava-zisul gorgan nu c o movilà artificiala, fäcuti de mina omului, ca zecile dc gorgane din Baragan, ci un rcst, mai rezistent, din po-
In partea oravului unde e astäzi strada Izvor, pe malul drept al Dimbovitei, se intindea, in sccolul al XVIII-Ica, mahalaua Itvorul ; ea avca 95 de case in 1798. Douà mahalale bucurcvtcnc s-au numit dupa
copaci: una a fost mahalaua Bratii, in jurul bisericii cu bradul", azi biscrica Botcanu ; cealalta, mahalaua Stejand, din pricina unui stejar falnic, linga' care Tänase cäpitanul i Stanciul vataful de brutari au ridicat in 1763, in locul uncia mai vechi, o biserica de zid numita apoi biscrica Stejarul. De accca, mahalaua e cunoscuta' inca de la fincle sccolului al XVII-lea
asa intr-un document din 1691 vi sub numcle dc mahalaua biserici de la Stcjar". La 23 iunie 1753, un Hagi Chiriac däruievtc printr-un act inedit,
Stanchii, cc au fost roaba a noasträ", i fiicci Sofica, o casa insa Cu gradinä i Cu vie vi Cu alte
a Cali Plevnci de astazi. Cit dcsprc inahalaua Gorga-
divul de odinioarä, in care Dimbovita vi-a sapat albia. In 1798, mahalaua Gorganului, situata in plasa Gor-
ganului, avca 116 case, era deci, comparativ, bine populata. Sub Matei Basarab, in accasta parte a oravului traiau candi", oameni sarmani ; de aceca, intr-un document din 1639, ca e numita mahalaua caliccasca, la Gorgan". Au fost i mahalale carc au avut drept numc o poreck, data fie dircct, tic indircct, dupa porecla biscricii respective. In accastä categoric intra maha'alele Brofteni,Fkirninda,Cairnala §i Mabalatia Draculni
namestii inprejur cit trcbuc casii, in mahalaoa bisericii de la Stejar" ' Semnalam de asemenea, gratic unui act din 1795, mahalaua Vifinei, dupä fructul bine cunoscut sau, poatc, mai dcgraba, dupä numele unci femei pe care o cherna asa. In ce privevte mahalalelc numite dupä uncle realizad omcncvti, citam in primul rind mahalaua Foifortdui, dupa foivorul" pcntru frumoasa priveali"
Brovtenii, mcntionati ca mahala inca in 1696, vi-au tras numele in realitate o porccla ironica de la multimca baltilor vi o broavtelor de care era plina nu numai mahalaua lor, dar o mare parte din plasa respectiva'. Pina' nu demult exista inca, in accasta
inaltat de Nicolae Mavrocordat linga casele domnevti"
dar o familie boicreasca numitä asa se intilncvte in Moldova in secolcle XVIIXVIII. Si biscrica
intrarca Brotaccilor (raionul 1 Mai). Printr-un act fara data, probabil finelc vcacului al XVII-Ica sau veacul al XVIII-lea, Cirstca pircälabul i sotia lui vind unui Dumitru i sotici accstuia o casa aici in mahalaoa Brovtcnilor". In 1798 aves 96 dc case, In timp cc mahalaua Flan/inda, in aceeavi plasi, numai 59. Numcle accsteia din unnä, dctcrminat de s'Arada locuitorilor, adcsea flaminzi, a trccut
ridicatä in accastä mahala de, catre Mihail Cantacuzino a fost cunoscutä la inceput sub acelavi numc ; i ava ii zicc i azi apoi i s-a zis Popa Tatu,
asupra bisericii de zid incepute in 1782 de vel-vornicul Istrati i dc Constantin Cretulescu, in locul celei vechi, de lemn, i terminata in 1800 de brcasla crol-
dc la unul din slujitorii läcavului. Dota mahalale s-au numit dupa podurile", adica drumurile principale podite cu birne de stejar sau nepoditc, carc le stribateau. Una e mahalaua Patín/ Calicilor, care
torilor. Mahalaua Caimala, trecuta' in catagrafia din 1798 Cu 24 dc case, facca parte din plasa Podului Mogovoaiei. Numelc ci ar proveni, dupa Gion, de la calificativul dat Bucurevtioarei, &dita care o stri-
E interesanta justificarca daniei : fiind accasta casa la mahala i ncdindu-mi mina ca sä vazi eu intr-
batea, cu apa i malurile plinc de necuritenii, de dcjectiuni. Am amintit mai inaintc (p. 100) vi o alta explicatic, derivind porccla din tcrmenul grecesc Ka t gtv , care inscamnä sarmana" ; fie una, fic
de care face pomenirc actul sal' din 2 martie 1724. Era apoi mahalaua Fintina Bou/ni, amintita' documen-
tar in 1753 (actul citat in nota) vi avind 86 de case in 1798; ea ii trage numele de la o fintina facuta probabil de un anumc Boul
nu §tim cine a fost el,
insa". In realitatc, era risplata pentru o veche legatura e pomenitä i fiica fostei roabc, fiica lui desigur ; de altfel, pe linga aceastä casa, le mai da inca una, in mahalaoa Fintinii Boului", din vecinatate. In 1798, catagrafia insemneaza in Plasa Gorganului, mahalaua Stejarul, cu 43 de case.
-
regiune, strada Brovteni, dupa cum astazi exista, In diferite parti ale oravului, strada Broscarici (raionul Lenin), intrarea Broavtei (raionul Tudor Vladimircscu)
cealalta din explicatii, fie cà biscrica vi-a luat numcle de la mahala sau invers, ccrt este 61 nc aflam iaravi In fata unui calificativ asemänator aceluia al mahalalci
Flaminda. Cit despre mahalaua Dracani, nume mai 363
www.dacoromanica.ro
nou, din a doua jumatate a secolului al XIX-Ica nu figurcaza in lista din 1852 a lui Borroczyn el a fost dat mahalalei care se intindea la nord dc Spitalul Filantropia, dincolo de Calea Grozavestilor (azi Bulevardul Banu-Manta) si in care era periculos sa p5trunzi noaptea din cauza pungasilor ce misunau
pc aici, avindu-si unul din sillasc in groapa" lui Ouatu. Luchian, chirias in partca locului la nr. 36, pc Bulevardul Filantropici (azi 1 Mai) a imortalizat citcva case vechi din aceasta mahala intr-un tablou intitulat chiar aSa : Mahalaua Dracului" ; a infatisat apoi si alte aspecte ale ci, ca, de pilda, trista ghereta de la baricra Filantropia". Dc obicei, mahalalele au prcccdat lacasurile bisericcsti ridicate in mijlocul lot ; si-au durat mai intii oamcnii case sau bordcic, i apoi, dupa ce s-au infi-
ripat, au f5cut si o biscrica, in genere de lemn la inceput, apoi dc zid. Sint insu i cazuri cind mahalatia s-a format pe lingä sau in jurul unui 'acts preexistent ;
asa s-a intimplat cu mahalaua Slobozia domneasca, de lingO maniístirea Radu-Vodä (vezi mai sus, p. 362), sau Cu mahalaua din jurul manastirii jupinesii Caplca,
Intocmai dup5 cum termenul enorie, de origine greccasca, fusese inlocuit, spre finele secolului al XVI-lea i inceputul celui de-al XVII-lea, prin termenul mabala, de origine turceasca, tot asa si acesta din urma c inlocuit, in secolul al XIX-Ica, prin earlier, de origine francezi (gnarlier). Inca in a doua jumatate a sccolului al XVIII-lea, mahalaua capatase intelesul discriminator, Cu o nuanta peiorativa, de asezare margin*, la periferia orasului, spre deosebirc dc centru, care constituia tirgul propriu-zis.
In nartul" din 3 aprilic 1793 se precizeazi, intrc altele, pretul apei eirate cu sacaua de la Dimbovita: 6 parale in ocolul agiei", adica in centru, si 9 paralc in ocolul spitaresc, la mahalale". Din cauza acestei diferentieri, s-a simtit nevoia unui alt termen pentru mahalalcle din centru, i alegerca a eizut, cum era de astcptat intr-o epoca de intensi influentà a limbii franccze, asupra termenului corespunzator din accasti limbä: gnarlier. Regulamentul Organic stic, e drcpt, tot dc mahalale", ca termen generic ; intrucit insä in textul lui i anume, in capitolul Pentru dregerea ulisilor din oras...
se intrebuinteaza ter-menu'
manastire inlocuita, la finele secolului al XVI-Ica, de aCCCa a lui Mihai-Voda. Cind numarul locuitorilor dintr-o ma hala se inmultca, cind nu mai era loe destul
trotuar" din francezul trottoir sintem in drcpt sa presupuncm ca se introduscsc, inca in aceastä epoca' (1831), si carrier", chiar dacà cuvintul nu
pentru noi case in cuprinsul ci, se forma alaturi
figurcaz5 In amintitul Regulament. In once caz, in a doua jumitate a sccolului al XIX-lca, termenul era intrebuintat curent. Tot atunci se introduce in terminologia oficiala i suburbie", Cu acelasi inteles.
una notra, adeseori cu acclasi nume, insotit de calificativul nou5". La 20 iunie 1794, Petrache sofragiul", printr-un zapis inedit, ia cu chirie dc 10 taleni pe an, de la Mitropolie, un loc sterp" al ei in maha-
laua nooaa pá Podu- Calicilor, in dos..." ca sa-si dureze casa. Lingä mahalaua Precupetii-Vechi se for meaz5 Precupetii-Noi, lingä Delea Vechc, DeleaNoua tuspatru in catagrafia din 1798 lingä Dea-
MICRORAIOANE
lul Spirii-Vcchi, Dealul Spirii-Nou (lista lui Borroczyn, 1852). In Delea-Noui s-a nascut, intr-o bojdeuca mizer5, la 11 aprilie 1859, Barbu Stefanescu -
Delavrancea, al nouilca copil al unui carutas sarac, Stefan Tudorica Albu, pe care mahalagiii il poreclisera Caruta-goali". Uncori, crad se indescsc casele sc ridica i alte biserici in cuprinsul unci mahalale, ca se scindeaza si se formcaza cloud' sau trei. Acesta
e cazul cu mahalaua popii Dirvas, care de la una
Termenul cattier" nu este numai un neologism pentru mahala ; el se dil si grupurilor de constructii noi ridicate intr-o parte a orasului ; in acest intelcs, se vorbeste, de pilda, de carticrul Suter sau Vatra Luminoasa. ian cind grupul de constructii noi este important, cuprinde mii de apartamente caz din
Sf. Nicolae din
ce in cc mai frecvent in ultimul deceniu atunci se intrebuinteaza un nou termen, acela de microraion", adica de raion mic. Chiar termenul ales arata proportiile considcrabile ale complexului de constructii, acester fiind intcrmcdiarc ca suprafata
In privinta nu melor, rezulta, din cele aritate ante-
intre cartier sau suburbie i raion. Asemenel microraioane, inzestrate cu tot cc este neccsar vietii mo-
in 1798 ajunge la trei in 1852, celelalte doua numin-
du-se Biserica Alba" si Amzea". Tot astfel cazul mahalalei Domnita Balasa din Prund, care, iarasi intr-un interval de 54 de ani, dà nastere, prin scindare, la doua' : Doamna lidlafa Prund.
§i
rior, ca una si aceeasi mahala a avut uneori, in popor, douä sau chiar trei nume simultane ; de asemener, doua, trei sau patru succcsiv. E cazul tnahalalci Ttrnovului, numita apoi Arbimandrihd, S finlii Aposloli i Dudescu, sau a mahalalei BdIcIceamdai, ciíreia i se mai spuner, In acecasi vreme, mahalaua Bisericii de Jure7mInl i mahalaua SfIntus Moulin/. De accst fapt trebuic sO se tie scamä cind se cercetcaza subimpartirile tcritoriale ale orasului nostru. 364
derne de la magazine de tot fclul pini la scoli, policlinici, cinematografe, tcrenuri sportive i spatii verzi constituid adevarate podoabe ale capitalei Citam astfel microraionul Floreasca, ridicat pc marginile imundei gropi de odinioara, transformate azi in pare, strajuit de saw blocuri-turn impunatoare ;
strazilc accstui microraion poarta numele marilor compozitori ai lutnii, de la Donizetti, Rossini si Mozart la Beethoven, Ccaicovski i Rachmaninov.
www.dacoromanica.ro
inclpator, in mijlocul Parcului Nicolae Balccscu". Nou de tot este microraionul de pc Pseana Giurgiultd,
Clam apoi microraionul Balta Alba, cc se intinde In preajma 1351tii, altAdatà focar dc infectic, dcvenit acum, iarà1i, centrul unui parc ; acest microraion,
cind va fi tcrminat, va avca circa o sutä de mii de locuitori, populatia unui adevàrat ora. Cinc-1 cerce-
unde blocuri inaltc dc multe ctajc au inlocuit cocioabelc antcrioarc. La fcl, microraioanele de pc Pseana Olienitei (vezi fig. 212) si dc pc Drum' Taberei
teazA chiar in stadiul actual fámine adinc impresionat
(vezi fig. 213) ; §i cel numit Jiul-Scinteia (vczi fig. 214) ;
de noua fatà a accstei laturi a ora§ului (vi fig. 211). Un alt microraion este cel de la Bucureftii-Noi, de ncrecunoscut fatal de a§ezarea de mai inainte ; el are
anterior accstora s-a ridicat microraionul Ginlefli (vezi fig. 215). Trcptat, trcptat, marginilc orasului, ap de oropsitc altädati, dcvin partile cele mai modernc ale lui, demonstrind, in mod concludcnt, marcle salt
o largà piatà pc a cirei laturi se aflà unul din cinematografele moderne ale capitalei, infratirea intre popoare" ; arc dc ascmcnea un tcatru de var:i
calitativ din ultimul dcceniu nistica BucurcOlor.
i
jumiltate in urba-
4. e "MINN
e
it=
03. g
*WM=
12 r
11111....M. in
semicer,germensiess
es hit
emErvat:5:0=1:mr. MM MMJIM
m
Noi constructii in carticrul Balm Alb5 (A.)
rig. 211
Fig. 212 Blocuri noi pc ,oscaua Oltcnnci (A.)
I III II
III
!Will I
II
M011.
I 1111 I I
t
5
1;1!
'
1+1 11.Tr
iiiffU
.c
I
_ .--
-i---
rt Ir Ye
NE
erier
fio
c
a
Jo
IF! ifiree0
i1
11
-
-it r
!i
V
rig rii.6-A- -_-011 g. 'fi IV
117.dmall
www.dacoromanica.ro
365
V
'1. ....I I! al!,ostitar=m
eq
REM/
LI
e
_
Íra
_ r...
_
El
- _sr
NMI
A.. _.. _ ......,...:.... ,---0 7---,Ir .7. '''''&'''.'''..r: ft.- :11ro .
.
...-... ...... ...v..
IL
..... .....-
...,
-4. -t
___A-....
1 ri! .
Ir.: -:4
- ,,-;___ ...-
.,
. ...."
,
..
-F. ,
-
_41.:
1.......:..E:.
,,, ' ,
-.
48;44"..:1
H.:.....i...1,..::
f:
.4.-
.
- -If t. .4 .- .-... ,:...i...... -;k-. ,,,....._ j- , . yi _.---- _....--___ -. -- .1.:- _ .----arl. :4 .-1. za . r -...-
z;
.
AIII
0
'''''. -
s
r
6511lei
- ...
"'
Ip, 1 1 ,1,
-
Fig. 213 Blocuri noi In calticrul Drum! Tabcrci. (A) Fig. 214
ffi
Blocuri noi in caiticrul Jiului. (S)
4,
h
I. 1;; ,a.144 pFuloso ,
all I-,
'
B/4 0
JIfelrA
1/.....,i..01. I-1
Fair!
1 IUD mil
-
arr
II II $1-I1
I
lop ii4 i . .2, oilli I ii--1 17:r:-. :::::" ° :7. :1-*:-.1II:1'4. IX' 7-r=------
-
UN
11:2 IM IHIL,111 ICE
[
Sr--
P:11
-
Ill
10.111 nr7 4e4r44.4
ri
I4
iiiIJ 9t
in-
7.0
=.
a
A 366
www.dacoromanica.ro
e
:.
A
'iiij;-r-
11/15. fff
RBI 01111.:,
ir,'Tww ":44:6;:r
wry 1,
fr
11 I
mrwr -
6aI
.
r
.
...Imo maim ° ommi
. *
r O. em
11
A
Fig. 215 0 parte din microrainnul Gluier'. (S)
PODURI" SI PODURI. ULITE $1 STRAZI. '
BULEVARDE $1 MAGISTRALE
din 1589, iunic 5, cind Mihnca Turcitul daruicstc lui Jipa vel-portar un loc in orasul domniei-mcic,. in Bucuresti, [pc] ulita cca mare, lingá curtca domniei-
mcle", drcpt rasplatä pcntru slujba credincioasa cc Sträbatind mahalalele sau despartindu-lc, o retca intreagi de ulitc mari i mici impinzca Bucurestii. Centrul acestei retele era Curtca Veche ; de aic. plccau majoritatea marilor artere, asa-zisele poduri", si aici era punctul de sosirc, terminus, al drumurilor care vencau de la hotarcle tarii, Aka dc la vadurilc Dunarii, trecatorile muntilor si de la Milcov. Dad mai tirziu, in sccolul al XIX-Ica, Plata Sf. Gheorghc a fost socotita centrul rctelci de drumuri, de undc inccpeau sa sc masoare distantcle, asadar kilometrul zcro, in sccolelc antcrioarc accst ccntru il constituia incinta rescdintei domncsti, cu diferitcic ci porti, de la care plecau marile arterc. La 12 martic 1780, intr-un act inedit, descriindu-se masuratoarca locului biscricii $erban-Voda, se spunc : ...pinä in coltu I
bacaniei ce da in podul ccl mare carc vine de la Curtea domneasca cca veche...". lar mai departe: ...pc marginea podului tot a acestii ulite mare, cc vine de la poarta din sus a Curtii domncsti". Ulita mare", amintita aici, a fost, in primelc sccole ale cxistentei orasului, artera principalà a lui. Ea pornca dc la poarta din sus", strabitea tot ccntrul comercial,
formind axa in care faspundeau o sumä de ulitc purtind numcle mestesugarilor-ncgustori grupati pe specialitati sau brcslc i avind ca insái, dc o parte si de alta, pravIliile acestora, si continua apoi, devcnind drumul Tirgovistci", ducind asadar la capitala cc prccedasc Bucurcstii. Prima mentiune documentara cu privirc la aceasta artera principala a orasului este
i-a slujit in strainatate. Cu noua ani mai inaintc, la 12 martie 1580, c amintiti ulita de catra bescrica Gheormci", uliti pe care se aflau nota pravalii ale lui Dragomir, fost mare vornic. Tot in 1580, la 28 noiembric, Caloian, judetul orasului, i cci 12 pirgari intäresc lui Prcda, al doilca paharnic, cumparatoarea sa de la Radul, fiul lui Stoian, anume o casa cu gradina i cu locul, oricit Sc va alcgc imprejurul casci.., dar cu ulita, pcntru ca accasta ulita este a casei", fusesc Aid{ facuti pc locul casci, apartinca deci stipinului rcspcctiv. In sccolul urmator apar in documente o serie intreaga dc numiri dc cal i ulitc : calca dc sus" (1614), zisa i ulita den sus" (1658), ulita turcilor" (1626), ulita cca domncasci" (1659) totuna cu ulita marc", ulita barbicrilor" (1660) ulita zlatarilor" (1069), ulita cci marc de jos, care..., mcargc la s[vea]tii [sfintul] loan" (1674), podul domncsc" (act nedatat, sub Brincovcanu) etc. lar in secolul al XVIII-Ica numarul podurilor si ulitclor pomcnitc in actc crestc considerabil. Prin cuvintul pod" s-au intelcs la noi, in trccu:, in domcniul cailor de comunicatic, doua lucruri:
pe dc o parte podul, statornic sau umblätor, de peste o apà, pc dc alta, pavajul dc !emu, din -birnc
dc stcjar, care acoperea un drum principal. Prin extcnsiune, ultimul intcics s-a aplicat i drumurilor carc crau astfcl pavatc si chiar acelora la care se intrcbuintau altc materialc, ca nuicicle (Podul dc Nuielc in mahalaua Trimbitasilor, in lunca Dimbo367
www.dacoromanica.ro
vitei, intre Zlatari si Särindar) sau pamintul bitut amcstecat cu pietris, moloz, cenusa etc. (Podul de Pamint, azi Calca Plcvnei). Pavajul de lc= se fie= din birne groase de stcjar, numite podini", lungi cit latimea drumului, deci circa 8 metri (4 stinjeni era latimea canonisita", adica legiuita", din vechime a podurilor" principale, domnesti), groase de 25-30 de centimctri si late in proportie. Ele crau asezate transversal pe doua talpi groase, tot de stejar, numitc
ursi", cite una de fiecare parte a drumului. !titre cele douä talpi se sapa un sant adinc, numit savac", prin care se scurgcau apa de ploaie i zoile pe care gospodincle le aruncau pe marginea podului". Cind
birnele crau noi, bine unite si savacul desfundat, podul" reprezenta o mare usurinta pentru circulatie, mai ales in vremea ploilor de toamna i primavara, cu noroaie mari. Cind insä podurile incepeau si se strice, avcau gauri, iar savacul se infunda, din pricina gunoaielor aruncate si a rnilului carat de ape, atunci se schimbau lucrurile. Nu ararcori se intimplau accidente, si oameni i cai rupindu-si picioarele in iar vara, din cauza aceste gauri dind in gropi", cildurii, apele statute devencau räu mirositoarc, stricind acrul. O semi' de calatori sträini releva accste inconveniente, adaugind si constatarea exacta ca un asemenca sistem de pavaj, care se deteriora in scurtä vreme, costa mult i intrebuinta o materie prima cc s-ar fi putut utiliza cu mai mult folos altfcl. In 1807, englczul Th. Thornton observi ca. risipa unei lemnarii atit de fine, care trebuie inlocuita prin
tot orasul la 5 sau 6 ani, nu poate fi indreptatitä de nici o nevoic". Ea ilustre.aza ncprevederea despotismului" i eroarea locuitorilor, care au fost indemnati si creada i sa repcte ca este nepotrivit si asezi
un pavaj solid [piaträ] pe un pämint mlistinos". lar rusul Iakovenko releva faptul ci in octombrie .1825 Podul Mogosoaiei e acum pavat cu piatd, pe cind mai inainte, ca mai toate ulitile, era podit cu lemn i trunchiuri de copaci, cc erau si scumpc si
netrainice si impovoratoare pentru locuitori". Cita vreme pidurile uriase de stcjar acoperiserä sesul si dealurile Tarii Romanesti, risipa acestui material
prctios nu se bigase de semi. Cind ele incepura cind atit valoarea lemnului, si se rireasca insi, i
cItsi a manoperei crescu, stapinirea tarii i administratia orasului ii &Aura' seama ca e preferabil, sub multe raporturi, ca podinelc de stcjar si fie inlocuite prin piatra. Aceasta operatiune s-a initiat in timpul
primei domnii pämintene, sub Grigorc Ghica. In 1824, aprilic, s-au inceput sa sa Eel pod dc piiatri in Bucurcsti", noteaza dascalul Dobrescu in cronica sa, adaugind, ccva mai departe : 1825, septembric 30,
s-au savirsit de lucru podul de piiatri al Tirgului de Mara, adica de la poarta din sus a Curtii Vcchi pini afara din Bucurcsti, unde sa fac Mosii, la cistneaua din drumul Colintinii".. Podincic
i
ursii se aduccau de obicci pe apa,
pc Dimbovita, fiind mai lesne ; alteori se transportau cu carcle sau cu tinjalele. Anumite satc din judetelc 368
Dimbovlta I Vlasca avcau aceasta obligatic a trans-
portului si a montajului, beneficiind in schimb dc un rcgim fiscal avantajos. Cind Sc innoiau podurilc" principal; adica' Sc schimbau podinele i urii, punindu-se material nou, cel vechi, uzat, se intrebuinta
adesea spre a se reface poduri pe ulite mai putin importante. E ceca cc 'se intimpla, de pilda, in 1784,
dornnul dind ordin, la 6 martie, ca podinile vechi ursii ce se scot de la Podul Mogosoaici, care se lucreazi nou", sa se foloscasci la prclungirea podisorului" dintre podul cel mare al Calicilor" i poarta stolnicului Fälcoianul"
pima
la poarta Minastirii
SE Ecaterina. Asa se va proceda si mai tirziu, in epoca pavajului de piatra, cind bolovanii de riu dc pe strizile care urmau si se pave= cu granit sau cu asfalt se intrebuintau la pavarca unor strazi secundare.
Citeodata, podinele vcchi Sc trimiteau in tirgurile celelaltc, de pildi la Ploiesti. Cea mai veche mentiune despre podurile" sau drumurilc pavatc ale Bucurcstilor este din 1574, din vremea lui Alexandru Oaic-Seaci. Francczul Pierre Lesca-
lopier, trecind prin oras in luna iunie a acestui an, spunc ca pavajul... este din trunchiuri de arbori" (Ie papi de la ville ell de frolics d'arbres").
Podurile" cele mai importante din Bucurcsti au fost in numar dc ase, i anume: 1. Podul domnesc al Ulitii cei Mari", pomenit in acest fel in documental, nedatat, citat mai sus, din vremea lui Constantin Brincovcanu ; 2. Podul cel Marc", numit
Podul Serban-Voda", iar din a doua jumitate a secolului al XVIII-lea, Podul Bcilicului", astazi Calca Serban-Voda ; 3. Podul C.alicilor", numit, dupa 1800, Podul Calitei". I s-a mai zis si Calea aa, de pilda, in opera lui Sulzer Calca Craiovei", iar de la 1878, Cal= Rahovci", la Magurele"
nume care s-a pastrat pinä astazi ; 4. Podul Tirgului de Mara", astazi Calca Mosilor ; 5. Podul Mogosoaiei", al carui nume s-a schimbat in 1878 in Cal=
6. Podul de Pämint", schimbat, tot in 1878, in Cal= Plcv nei. Din accste sase poduri, primele cinci erau poduri domnesti" sau poduri Victorici ;
mari", adica principale, cel de-al sasclea nefiind, propriu-zis, un pod, avind accst numc numai prin asimilare cu celelalte. Podul Ulitei Mari pleca de la Curt= domneasca, strabitea, dui:pa cum am arätat, centrul comercial si continua sub numele de Drumul
Tirgovistei". Accst ultim drum si-a schimbat ulterior trascul mai spre vest, asa inch intr-o hotarnica din 1681, aprilie 17, e pomenit Drumul Tirgovistii cel Vechiu", in opozitie deci cu eel nou. Podul cel Marc sau al lui Serban-Voda pleca tot de la Curtca domneascil si, travcrsind Dimbovita, se indrcpta spre Dunare, ramificindu-se, in dreptul viitorului Cimitir Bellu, in doui: ramura principali apuca sprc Giurgiu, iar cea secundara sprc Oltenita. Cu privirc la accasta importantä arterä, care a existat inca in aintc de inteincierea orasului si a contribuit la intcmciere, ni s-au pastrat douä interesante acte incdite, din 18 iunie
1 714 si 26 februaric 1727; ele dovedesc, pe de o
www.dacoromanica.ro
parte, cchivalenta Podul cel Marc" Podul lui Serban-Vodi", pc de alti parte arati un act arbitrar de silnicie al lui Brincovcanu. E vorba anume de Stamate vtori-portarul, care vinde jupinului Manei mitisariul cupetul" o casa cu locul ei, din podul cel mare pini in fundul gridinii stinjeni 33", casi pe care o cumpirase la rindu-i de la mituvi-sa Stana, fimeia lui Gheorghie Arbinavul portariul". Aceastä
cask spline Stamatc, ii fuscse luati de Costandinvodi, in silä", läpadindu-i-se" numai taleri 35", si
data lui Pitru pisarul", impreuni cu cirtile vi
zapiscle" casei i locului. Si au tinut aceasti casa un
an, pini s-au schimbat domnia. Deci schimbindu-se domniia (venise in scaun Stefan Cantacuzino I) continua Stamatc am cizut la divan, la miriia-sa vocti, cu mare jalbi... i tiind mariia-sa ci mi s-au luat casele in sili", ii admite &A' restituie banii i sa-si ia indàràt proprietatca. cei 35 de talen i Banii, Stamate nu-i mai avca ; ii la dcci cu imprumut dc la Manca vi-i da Nemtoaicii a lui Pitru pisariul,
de i-au dus la Brasov, la dinsul" ; favoritul lui Brincovcanu, cisitorit cu o sisoaici, pitisise deci tara la Mazilia protcctorului sàu. Neputind apoi si restituic la soroc banii imprumutati, Ii vinde lui Manca casa vi locul cu 82 dc talen. Prin cel de-al doilca act, din 26 februarie 1727, avadar dupi aproape
13 ani, acesta vinde, la rindu-i, casa cumpärati de la Stamatc lui Filip, cc au fost vitaf". Care casa precizeazi vinzitorul iaste pa podul lui SerbanVodi, aliturea cu casele lui Leondar portariul i cu casele lui Eftenie tarigrideanul". Printre martori iscalesc acesta din urmi, apoi Osman-aga", Bairamaga, cipitan za fipcani", Pirvan siimeanul", Ianache sin Bevleaga" i Sain seimeanul". In partea initiali a Podului Serban-Vodi, din stinga Dimbovitei, se afla mahalaua i biserica Sf. loan eel Nou. Gion se intreba, fàrà si poati da un rispuns, la care dintre cci doi voievozi cu numele de Serban Radu Serban sau Serban Cantacuzino se referi numele podu-
lui". Dat hind ca podul de peste apa Dimbovitei, pe unde trccea aceastä mare :uteri, a fost ficut de Radu Serban o vtim in mod sigur din hrisovul Cu data 3 martie 1631 logic este ca i numele podului" cestilalt Si sc referc tot la el. In cc privevte
numele de Podul Beilicului, el a fost cxplicat prin caselc mari sau palatal in care erau gizduiti trimisii
turci veniti cu ordinc dc la Constantinopol, case cliclite in 1776 de Alexandru-vocli Ipsilanti pe acest
pod", aproape dc Dimbovita, vi numite, cu un ter-
men turcesc, bcilic", dcci case ale beiului", ale stapinirii, sau case domnevti. S-a mai dat
i expli-
catia ci numele i-ar proveni de la faptul ca pe acest pod" pleca spre Constantinopol tot cp era in legaturä Cu turcii, cu beilicul sau indatoririle noastre
fati de ei: tributul, carele de rechizitic, salahorii, produscle destinate aprovizionirii Constantinopolului (oi, miere, ceari etc.). Mai probabilä pare prima
expficatie, mai ales ca numelc de Podul Beilicului apare tîrziu, sprc sfirvitul epocii fanariote. Podul
Candor, pornind tot de la Curtea domneasci, vi-a luat numele de la calici", adici, initial, estropiatii sau infirmii cervetori mai tirziu, prin extensiune, oameni siraci in general care, in primcle secole ale istoriei oravului ivi avcau locuintelc bordcie case mici de-a lungul accstui drum, pe malul drcpt al Dimbovitei. Un act de la Matci I3asarab, din anul
1639, pomenevte de mahalaua caliceasc.V, nu insi de Podul Calicilor. Acesta din urmii, amintit documentar in vcacul al XVIII-lea, se transformi, dupi 1800, in Podul Calitci", din cauzi cii boierilor vi orivenilor instäriti care locuiau de-a lungul lui nu le mai convenea vechea denumire, evocind un trecut de mizerie i luati In zeflcmea de ccilalti bucurevteni. S-a folosit deci faptul ci o boieroaici, vi
numiti Calita, stitea in partes locului, in casa in care a fost multi vreme Eforia spitalclor, i s-a substituit numele ei, apropiat formal, celui vcchi, Podul Calicilor", care este numele adevitat. Podul Tirgului de Mara pleca vi el tot de la Curtes domneasci i ducea, cum il arati numele, la Tirgul dc Mari, adici la locul undc se tineau cele doui zile traditionale de tirg, martea i vinerea, prccum Move, de la sfirvitul lui mai vi inccputul lui iunic. La 18 martie 1769 Andrei cupetul ce am fost zaraf" vinde, printr-un zapis inedit, Mitropolici, un loc de trei privilii" in mahalaua Sf. Ghcorghe-Vcchi, care loc iaste pc podul cel mare ce urea' dc la Curtca domneasc.i i mcarge la Tirgul de Mara". Pe west pod" erau duoi, intr-un car cu boi oi cu sentinta atirnati de git, cei osinditi la moarte, executia prin spinzuritoare avind loc la Tirgul de Mara. Asa a fost purtat, in 1693, Staicu Merioanul, care umblase dupà domnie, pirind pc Brincoveanu la impäritie, la muck vizir, de uncle venisc insil in obczi vi in
cituve". Si pre
Staicu
povestevte cronica lui
in Bucurevti, la Tirgul de Mari, la zi de tirg, in mijlocul oborului, 1-au spinzurat, unde nu putini multime de norod era". Acceavi soarti au avut, in 1826, Ghiti Cutui i unul din tovarivii sài, Simion, care incercaseri si reediteze mi'carca lui Tudor Vladimirescu. I-au spinzurat la capul podului Tirgului de Afari", joi, 26 august, povestcvte cronica lui Dobrcscu. Tot pe accst pod, plin de lume, erau purtati, mai mult dccit pe altele, Radu Greccanu
cei
condamnati a fi
dati prin tirg" ; vinovati
provencau mai ales dintre negustorii care vindcau lipsi: brutari, micelari, circiumari etc. Ccl prins cu ocaua mica" era dczbricat pini la briu vi, Cu miinile legate, tras de o funie prin oras
de un arniut al spitiriei, pc cind un al doilca lovea cu o nula peste spate, strigind in gura inane: cine o face ca dinsul ca dinsul si piteascii". Scena nc-o descrie, in Ciocoll veal ,ri noi, Nicolac Filimon, care va fi väzut-o in copilärie sau druia ii va fi povestit-o vrcun bätrin. Pe trei dintrc tovarivii lui Cutui, a doua zi dupi cxecutia acestuia, adici
la 27 august 1826, intr-o vineri, cu pieile goale i-au bitut prin tot tirgul" inaintc de a-i trimite 369
www.dacoromanica.ro
°end ; otirea o luim din acccaoi
la
cronici a lui
Dobrcscu. Podul Mog000aiei datcazi din 1692, cind Brincovcanu dcschidc drum nou din poarta palatului sail de lingi DImbovita, prin mahalaua Scortarului, prin proprictatca, confiscata, a adversarului salt Con-
stantin Biliceanu, prin accca a predecesorului ski $erban Cantacuzino, drcpt spre miazinoapte, spre mooia sa, unde ficea eel dintii popas cind pima la Tirgoviote, spre Mog000aia. Acest pod" al Mogosoaiei va avea parte de un viitor strilucit, ajungind, inca de la 1800, prin casele de scami, prin institutiile prin präväliile sale, cel dintii din ora. i accasti
situatie privilegiata i-o va pästra aproape un secol jumitate, pinil la eel de-al doilea rizboi mondial, dud va fi intrecut, la rindu-i, sub raportul infatiOrii, al multimii pietonilor, al circulatiei vehiculelor i magazinelor, de marea arteri vecini, cvasi paraleli, a bulevardclor ce amintesc, prin numcle lor, rcvolutia de la 1848 oi o seami din protagoniotii ei. Podului Mog000aici i s-a zis la inceput, scurti vreme,
Iasi Mitropoliei douil case, dintre care una in mahalaoa Sivilelor" ; local celeilalte e determinat astfel :
din marginca Podului Tirgului de Mara' pint."
tn.
Podid Armenilor i latul locului din gardul cluceriului
Savii pini in gardul riposatului Drighici zaraful pini la Ivan dascilur. Acest Pod al Armenilor corespunde, foarte probabil, cu actuala stradi Armeneasci, in partea ei initiall, traversat:a de Bulevardul Republicii. Un pod nou, pe o distantä mica, deci un podi§or", se construieote in 1784; ni s-a pistrat ordinul rcspectiv, din 26 aprilie, al lui Mihai Sutu : Fiindci este trebuinti zice voievodul a se face un podi,or din podul cel mare care intra in domneasca curte [curtea notiä, din Dealul Spirii] i pinä in podul
nou al Gorganului de peste apa Dimbovitei", da ordin boierilor epitropi" si faci misuritorile necesare oi si porneasci lucrarea. Podioorur era deci pe actuala strata' Uranus oi rispundea la actualul Pod Izvor de peste Dimbovita, care tocmai atunci fusese ficut din nou. Termenul pod" apare in acest
ulita mare cc vine despre Sirindar" ; unii i-au mai spus i podul Braoovului" ; ambele numiri au ccdat insi in lata celci de a treia, care s-a mentinut pini
ordin ca amindouil intelesurile.
In 1878.
la acea data. Mai intii toate ulitele din regiunea CurtiiVechi ;i a vcchiului tirg, adici: ulita Ilicarior nu-
Fati de accstc cinci poduri" mari, domneoti", Podul de Pimint ficea figuri de rudil sirac5. El n-avea podinc i uroi, ci numai pimint bitut, amestccat cu ceva pietrio, moloz oi ce se mai intimpla. Bucureotii mai avcau insä, afari de acestea, o serie
intreagi de poduri" mai mici, lucrate ca
i cele
cinci mari, chiar daci materialul nu era intotdeauna
de acecaoi calitate. Citim astfel podul ministerei a Steer, adici ulita poditi ce ducea la ministirea lui Stelea spitarul, amintit intr-un act inedit din 1628, decembrie 8. Era apoi podul Cilibiului", In dreapta Dimbovitei, in mahalaua minästirii Tirnov,
pod numit astfel dupi porecla celebi (in turceote: nobil, de neam), pe care a purtat-o mai intii boierul, de origine striini, Constantin Vaptista" (Baptista, popular Batiote), dregitorul lui Radu Mihnea oi Alexandru Coconul (1611-1627), oezitor, poate, pe
Planul Bucurcotilor alcituit in 1791 de ofiterul austriac Ernst arati ca i altc multe ulite erau podite
miti mai tirziu strada Francezi, apoi strada Carol, iar astizi 30 Decembrie ulita Lipscanilor, ulita Selarilor, ulita Biritiei, ulita Coltei numai pini In dreptul rnànástirii Sf. Saya, adic5 In dreptul statuii lui Mihai Viteazul precum i actualele strizi: Doamnei, Sf. ViSmirdan fosti ulita Germani
neri, Sf. loan-Nou, Decebal, Stavropoleos, Brincoveanu, Sfintilor etc. Erau apoi podite actuala straai a Academiei, In intregime, oi sträzilc Belvedere oi Brezoianu, aceasta din urmi insä nunaai pini prin dreptul bisericii Brczoianu. Actuala Cale Vicireoti
pe atunci ulita Dobrotcsii avea pod" aproape de biserica Sf. Nicolae din Sirbi. La fel ulitele care d'ideau ocol ministirii Radu-Vocli, cores-
punzind cu actualele sträzi Radu-Vodi, Crioului Oitelor (fosti a Pästorului). De la Curtea-Nota
accst pod, 0, dupi aceea, Constantin postelnicul,
scobora un pod care, trecind Dimbovita pe la
ce-oi avca casa in partea locului. Spre sfiroitul veacului al XVIII-lea, podul Cilibiului" va purta numcle de podul din mahalaua Arhimandritului" ; aoa
Mihai-Vocli, rispundea in Podul Mog000aiei. Un altul lega, pc malul sting, cele doui poduri de peste Dimbovita: Podul Mihai-Vodi oi Podul Izvor.
dial : insemna actuala Plata' a Victoriei ; in marginea
Intrctinerea podurilor mari, clonmeoti", era in seama stipinirii, care &idea fondurile neccsare ; a celorlalte, In seama locuitorilor respectivi, contribuind fiecare proportional cu averea sa, chiar i cei mai siraci. Sub Alexandru Ipsilanti (1774-1782) se Infiinteazi o dregätorie noui, vel-vomicia obotirilor", care se ocupi de toate problemele edilitare, deci oi de poduri. lar sub urmaoul acestuia, Nicolae Caragca (1782-1783), ia naotere o dregätorie speciali, vornicia podurilor" ; ea dispune de fonduri apreciabile, provenind dintr-o taxi anume pug pe mirfurile care intrau in oras. In 1804, accasti taxi
ei se ispriveau podinelc i uroii zisului pod. Prin actul inedit din 2 fcbruarie 1772, Ianache cäpitanul
de lipscinie sau cäziceasci" (din Rusia) oi de 180
gisim in acte din 1783-1785. 0 hotarnici ineditä din 10 martie 1764 a unid loe al Mitropoliei arati ca el se gisca in mahalaoa Totoescului, in ulita cea mare a Podidni Vergului". Acest Pod al Vergului,
corespunzind actualei Cal a Ciliraoilor, era podit, potrivit planului Ernst (1791), numai ping in dreptul bisericii Lucaci, deci nu In intregime, pe math' dis-
tanta, spre deosebire de podurile mari, care aveau podine pia la ieoirea din ora, pini la cap ; de aici expresia capul podului", care s-a pistrat, in legituri cu Podul Mog000aiei, 'Atli la primul räzboi mon-
era de 240 de bani, adici doi lei de fiecare car cu marfi
37C
www.dacoromanica.ro
un leu si jumatate de carul cu marfa din Turcia. Carul de postav lesesc" platea 60 de bani, de postav rumanesc", 45; de piei de icpure,
asadar facut de sau sub supravegherea accstui dregator ; de ascmcnea, podisorul" dc la Gorgan.
60 de bani, de piei de vaca, 45, de piei de miel sau capra, 30. Un car de bogasie", astar", pestemane" tesuturi diferite dc bumbac &elm 60 dc bani ;
nedit, din 7 august 1696, prin care patru negutatori
tot atita unul de arnici" sau de Ana de .negutatorie", precum i unul de brasovenie", de sticle
am cautat si am masurat din jos de vad, din apa Dimbovitii pa &gel podi¡or la deal, suptu coasta Gorganultd, stinjeni 10", spun ci ; iar mai departe: si lungul acestui locu iastc din josu de podi¡or, ce vine despre Mibaiu-Vodd adica cc leaga malul sting cu
de bani
dinlauntru"
cele lesesti dädeau numai pe jumatate,
fiind inferioare calitativ si de amnia' lucratr ; fierul platea 30 de bani. Pcntru o bute de vin ori
Cu privire la accsta din urma, cunoastem un act hotarnicesc, din ordinul caimacamilor scaunului, locul cu vad de moara, de acolo, al manästirii Radu-Voda.
Si
pi lingä
manastiresc, ori bocresc, ori taranesc" se lua tot 30 de bani, in timp cc vadra de rachiu de tarr era
manastirea lui, de pe dcalul Arhivclor
impusa la 6 bani, iar cea de rachiu strain la 12 bani. Pentru facerea i repararea podurilor, precum si pentru desfundarea savacurilor" exista un corp intreg de podari", format in epoca fanariota probabil si mai inainte din tarani locuitori in
secolului al XVII-lea exista aici, linga Gorgan sau am zice azi in dreptul Podului Izvor, numai
satele dimprejurul Bucurestilor. La 8 mai 1803,
Asa ni-1 infatiseaza una din cele mai reusite stampe
Constantin Ipsilanti da ordin ca pcntru lucrarea savirsirea podurilor... un lucru ce este din cele mai trebuincioase... obstiei", ispravnicii de Ilfov sa aib5, prin zapciii plasilor, a indatora si a supune pe toti podarii citi se afla locuind in satele judetului" sa se gäseasca, negresit, fiescare la rindul saptaminii lui, de luni dimincati pini simbata seara, nelipsiti din lucru" ; de slat bolnavi, sa-si puni om in loc. Vor fi scutiti de dajdie i vor primi si un emeclic", adica o indemnizatie de hrana de patru parale pe zi.
ale vremii, accca din 1794, a lui \V. Watts, dupa
Acesti podad, in uniforme galbene i purtind topoare, figurau i in alaiurile domnesti, dud intra in oras
un domn nou sau la diferitc alte ceremonii. Vornicia podurilor avea in grija ei nu numai drumurile podite, dar si podurile de peste apa Dimbovitei.
Ele existau din vcchi timpuri, eel putin in dreptul vadurilor principale ; mentiuni documentare nu posedam insa decit incepind din veacul al XVI-lea. Calatorul franc= Bongars, plecind in 1585 din Bucu-
resti spre Dunare, arata' ca a trecut peste podul Dimbovitei" (le poni de la Dombe"); e vorba, foarte
probabil, de podul din dreptul Càii Serban-Voda, pe unde trecca drurnul eel mare spre vadurile de la Giurgiu i Oltenita. Un act din 1623 aminteste de podul ráposatului Mihail-voevod", asadar de acela pe care Mihai Viteazul il facuse pe locul actualului Pod Mihai-Vodi spre a lega direct orasul de
manastirea lui. Un alt act, din 1631, ne vorbcste de
apa Dimbovitii in sus stinjeni 40". Dar dad i la fincle
un podisor, pe vremea fanariotilor el fu inlocuit printr-un pod in toata regula, inalt, ca sa nu-1 ja apa, i cu rampe de acccs oblice, din ambele parti.
desenul lui Luigi Mayer. Nu stim sigur unde venea Podul Turcului ; poate acolo de unde va pleca in 1692 noul drum al lui Constantin Brincoveanu ; el ne trimite cu gindul la ulita Turcilor", pomenita documentar in 1626. $tim sigur insa ea a existat, in vremea fanariotilor, i poate si in sccolul prece-
dent, un pod peste Dimbovita lingà mlnastirea Radu-Vodä. Ne-o spune pitacul" inedit pe care-1 da, la 13 aprilic 1787, Nicolae Mavrogheni manastirii si in care se arata ca' mahalagii din Tabaci" se plinsesera lui voclä pcntru un pod &A peste apa Dimbo-
vitii di lingä manastirea Radu-Voda din Bucuresti, cum ca mai nainte s-ar fi facut accl pod di egumcnul ce era dupà vrcmi" ; ceruscra deci fad i egumenu' de atunci. La care acesta räspunsese ca podul era pentru al lor numai folos i trebuinta, iar nu pentru al manastirii". Ceca ce, confirmind i boierii, domnul revine asupra primci sale hotariri si decide ca manastirea nu e obligata sa-1 faca. Toatc aceste poduri, precum i podistile" adicä puntile inguste, pentru pedestri, nu pentru carute, din cuprinsul proprietatilor boieresti cc se intindeau pe ambele maluri ale Dimbovitei erau de lemn. intr-un act grec din 9 septembrie 1832 c amintitä o pravalie la podul de piatra", iar in 1836 se construieste un asemenea pod la inceputul Càii Craiovei viitoarca Cale a Rahovci. In planul lui Borroczyn,
Podul Serban-Vodr, cea ce inseamna ea Radu Serban inlocuise vcc hiul pod, peste care trecuse
din 1844-1846, sint infatisate
Bongars, printr-unul nou, care, de atunci i pinä astäzi, a pästrat numele acestui voievod. In dreptul portii din coltul de sud-vest al Curtii domnesti, poarta prevazuta cu un turn, era de ascmenea un pod peste Dimbovita ; el este cunoscut in actele secolelor al XVII-lea si al XVIII-lea, sub numele
Cotroceni, Izvor, Mihai-Vocla, Calca Victoriei, Calca
de Podul dc la Turn" sau Podul Turnului" :
e
a disparitiei bratului secundar; in schimb, se constru-
podul de la inceputul Cali Rahovei, fácind legatura intre accasta i strada 5clari. Pc vremea lui Brinco-
iesc altele peste albia adincitä. In 1906 cxistau in Bucuresti, potrivit indicatiilor lui Dam& 12 poduri de piatti i unul de her ; de atunci s-au mai adaugat
veanu e citat, in Condica sa, podul agai lane"
in afara de podisti
zecc poduri, si anume, dupä toponimia de azi, la Rahovci, Bd. Cosbuc, erban-Voda, Radu-Voda, Vacaresti i Vitan ; alte doua, plus cinci podisti, figurcaza peste bratul secundar al Dimbovitei, din jos de Radu-Voda. Accstca sapte din urma dispar In urma rectificarii i adincirii cursului apei, dcci
www.dacoromanica.ro
371
Uliçele vechi
termenul e slay
aveau, in gene-
ral, un trascu nercgulat, sinuos, dupi cum erau asezatc cascic ; notiunea de alinicre nu incepe sa-si faca drum deck sprc fincle epocii fanariote. Lätimea ulitelor mari, adici a podurilor domnesti, fusese
OIN
stabiliti din vechime la 4 stinjeni, deci aproape ' 11
8 metri.; dar in centrul comercial, in tirgul propriu-
Ii
us vs va
zis, accasti 15time era micsoratä- din cauza tirabilor", samarelor" si cesimalclor" de lemri care prelungeau prävOliile inaintind spre ulitä si in care
HU 1 1;
1 11,
; 4
;
A
se cxpuncau marfurile. Domnii fanarioti dau repetate ordinc sa fie läsat locul liber, ta Sc taie" toate acestc prelungiri care impiedicau circulatia i, in caz de incendiu, usurau intindcrea accstuia, fiind toatc de
lemn. Existiu si ulicioarc", mult mai strimtc. Un
-
act inedit, din 1710, martie 10, ne infätiseazi o cer-
cetare pcntru o ulicioari mica ce-au fostu pintre case aici in tirgu, in Bucurcsti", ulicioari ce fuscse
hotOritii", adici hotarnicitä, de sese bocri mari din divan". Si am tras si cu sfara, precum serge]
1
bcton. (NUB.)
in hrisov ne spun autorii cercetkii si am adevirat ulicioara de un silnjen de laid". La 18 mai 1780,
altele, asa inch astOzi, dc la capitul liniei 14, la Ciurcl,
Maria Pitisteanca vinde Mitropoliei o privilie in Tirgul Dinläuntru pe ulita cea mare in mahalaoa Sfete Ghcorghic-Nou", lingi prävilia lui Draghie
Fig. 216 Palatul Justitiei; In 6;1 DImbovita neoperir3 de un plan}cu de
pin5 din jos de Abator, 19 poduri si 6 paserck, dc piatrO, beton i fier, leagI malurile Dimbovitei. Patru din poduri de la Calca Victoriei, Calea Rahovci, Bulevardul Cosbuc i Calca Serban-Vodä au
fost incorporate in planseul" de beton care acoperi in intregime, pe aceasti portiune, cursul apei (vezi fig. 216); un al cincilea, la Elefterie, e si el inglobat intr-un mic planseu local. Si e posibil ca, intr-un
abagiul. Insä intre präväliia noastri i intrc präviiiia lui Draghic abagiul anti vinzatoarea iaste si ulicioarä mica-, de trei oameni", adica avind litimea a trei oameni in front. In sfirsit, intr-un act inedit
viitor nu prca indepOrtat, aceeasi soared s-o aibi toate
din 6 iulie 1630, se arati ca intre doui privilii au fost ulicioark dc au trecut cu calul incOrcat", prin urmare latà nu rnult peste un metro. Nu cunoastem numirul ulitelor din Bucuresti- in epoca veche. Dionisie Fotino, care da, in opera sa,
celelalte.
apiruti in 1818, atitea date precise pentru alte dome-
Pentru a dcsemna arterelc de comunicatie, s-a intrebuintat la noi, in vechime, in afarä de uliti" si pod" Cu diminutivele lor ulicioari" i podisor" inca i termenii cale" si drum" ; primul apartine fondului romanic al limbii, cel de-al doilea
ni, nu ne spune nimic in privinta aceasta. In 1906 existau, in total, 1.026 de artere dc circulatie, dintre care 60 de soselc" i di", 15 bulevardc, 29 de strizi principale, 616 strizi secundare si 306 sträzi nepavate, totalizind o lungime de 433 kilometri si 472 de metri.
e de origine greaci. Am citat mai inainte actul din 17 aprilie 1681, amintind drumul Tirgovistii cel vechiu". In sccolul al XIX-lat incepe si se foloscasci tot mai frecvent cuvintul calc" si se introduc o serie de ncologisme. Regulamentul pentru... infrumuse-
Cele mai lungi erau Calea Rahovei: 3.960 de metri, Calca Grivitei : 3.000, Calca Serban-Vodi: 2.990 si Calca Mosilor : 2.830; cheiurile Dimbovitci insumau
tarca i paza bunei orindueli in politia Bucurestilor",
mai mult de patru ori, ajungind la 1.822 de kilometri. Din acestia, circa 127 de kilometri reprezinti arterele magistrale, cu circulatie rapidä i incrucisäri mai rare (vezi fig. 217), circa 285 de kilometri arterele zise colecioare, iar circa 1.410 kilometri strcitile de ¡a/eres local. La finele anului 1961 erau in Bucurcsti
cuprins in Regulamentul Organic (1831), are in mod curent ulitä", dar mentioncazi, aliituri de caldarim" i frantutermen turcesc insemnind pavaj" zescul trotoar", stipulind, la articolul 7, necesitatea
de a sis face, pe margini, trotuare pentru oameni ce umbli pe jos". Stradi" e de origine italian5 si Sc generalizeazi in a doua jumatate a sccolului al XIX-lea ; planul lui Jung, din 1856, ;tie inca de ulite".
5osca"
7.910 metri. Exact cincizeci de ani mai tirziu, in 1956, lungimea arterelor bucurestene crescuse cu
peste 5.400 dc sträzi de tot felul. (Pentru trasarea arterelor magistrate bulevarde, soselc, cai vezi mai sus, p. 144, 155 si 158-159).
termen aplicar drumurilor moderne, ce
Uncle din aceste magistrale, astizi, dupi construi-
incep si se faca- in Principate in epoca Regulamentului Organic e frantuzesc, ca i pasaj", bulevard"
rca in ultimul deceniu a blocurilor falnice care le
cheu" (cheiu"), in timp ce splai" e o constructie
mirginesc vezi, de pildi, Calca Griiçei, hum podul liniei spre Constanta i Gara de Nord, Bulevardul
hibrida, franco-romin5, probabil din esplanade.
1
Mai, la capatul spre Calea Grivitei, Magistrala
372
www.dacoromanica.ro
Nord-Sud, Bulcvardul Dimitrov, intre Soseaua Mihai
Gara de Est sint un titlu de mindrie pentru oras si o adevarata podoaba a lui (vezi si Bravu
i
patrati, dintre care: 672.184 din bazalt artificial, 468.286 din piatra de riu, 61.575 din asfalt si 21.800 din dale. La izbucnirca primului razboi mondial,
fig. 217).
Bucurestii avcau majoritatea strazilor centrale pavate
Cind s-a hotarit pavarca cu piatra a celor patru poduri" domnesti, s-a spccificat citarn dupa contractul incheiat cu arhitectii Freywald si Harte!, la finele anului 1823 ca se va intrcbuinta piatra cea mai tare aflata in muntii Tarii Románesti, asa
eu granit dobrogean i citeva cu asfalt ; pe multe strazi de catcgoria a doua era pavaj din plate sau bolovani de riu, iar in mahalale, pamint soseluit sau nesoscluit, strazile din ultima categoric numai cu numcle strazi dcvenind cvasi impracticabile pe vreme rea. in perioada dintre cele dote rázboaie mondialc se Intrebuinteaza din ce in ce mai mult asfaltul ; se introduce si sistemul pavajului cu rondele" de granit pc infrastructura de bcton, sistcm costisitor, dar foartc durabil, asigurind o suprafatä carosabilä neteda i antidcrapanta. Actualmente se
ca sa fie accst caldarim mai bun decit acel care este facut la cetatca Brasovului". S-a intrebuintat intr-adevar piatra adusi din regiunea muntoasa, i anume, piatri de riu, din judetul Prahova ; pavajul era insä colturos i, neavind un postamcnt rezistent, sc Visa
in unele locuri, formind gropi. Fiind totusi mai rezistent decit podul" de lemn, sistcmul accsta de payare s-a intins i, treptat, au fost pavate cu astfcl de bolovani de riu o seami de ulite. Ni s-a pästrat contractul incdit din 9 septembrie 1827 prin care arhitectonul" Hartel se obliga si execute caldarimul" de la poarta curtii cci arse pini in podul girlii", pe o lungime de 226 dc stinjeni, iar in patrat
Bulevardul Nicolac &Betsey', una din principalele magistral, In stinga, cinematograful Patria. Fotografie din 1958. (S)
Fig. 217
stinjeni 990", cu pretul dc 26 de talen i stinjenul patrat.
Regulamentul Organic prevede si se execute si trotoare", iar sfatul administrativ al orasului, in sedinta din 18 mai 1835, decide si se faca caldarimurile prin cheltuiala proprietarilor de case si locuri ce ar avca pe accle uliti, dupä analoghia stinjenilor fiecaruia", adica proportional cu fatada respectiva. Accasta in cuprinsul culorii de Rosu si pe cele 4 mari poduri domnesti. Pentru pavajele de pe celelalte unte principale, de comunicatie", proprietarii respectivi vor piad numai doua treimi din cost, restul de o treime fiind suportat de mahalagii proprietari dupa ulitcle
Ii
laturalnice, fiindci i ei sa foloscsc". In anii 1835-1837 se paveaza astfel cu plate strazi in suprafata de 16.095 stinjcni patrati, adica 64.380 mctri patrati. Dupa
1860 se introduce i pavajul sistematic" cu piatra cioplita, intrebuintindu-se in acest scop material
adus din strainkate, i anumc, granit din Scotia si Italia, si gresie i granit din Belgia si Franta. Calupurile formau lestul vapoarelor care vencau la Braila sa incarce grincle noastrc. Cu granit de Scotia s-a pavat o parte din Podul Mogosoaiei, bulevardul din fata Universitatii intre Podul Mogosoaiei strada Coltci, apoi strazile Academiei, Doamnci, Lipscani si o parte din strazile Francezi si Germana.
CA
f.11-
00 '0'
Piata din lata Teatrului National a fost pavata in 1876 cu granit italian. in 1872 se face si prima incer-
care cu asfalt, pavindu-se portiunea din fata palatului domnesc a Podului Mogosoaiei ; se incearca §i
sistemul cu dale sau calupuri mici de lemn, in fond
o reeditare sub alta forma a vechilor poduri". Dupa räzboiul indepcndentei, granitul strain este inlocuit prin cel dobrogcan, de Turcoaia, care se dovedeste a fi excelent si mai ieftin. In privinta trotuarclor, se foloseste mult bazaltul artificial. In 1906 crau in Bucurcsti 388.890 mctri liniari de trotuarc, insumind o suprafata de 1.223.885 metri 373
www.dacoromanica.ro
intrebuinteaza tot mai mult sistemul pavajului asfaltie
pe o infrastructura puternica dc beton, obtinindu-se
o suprafata si mai neteda, mai placuta circulatici de automobile. In accst fel s-au pavat sau sint in curs de payare marile artere ale orasului. In privinta numelor, constatam, pentru epoca vcche,
aceeasi situatie ca i pentru mahalale. Ele se dau dupa tot felul de criterii: dupa mestesugarii si negus-
torii care-si au praviliile in partea locului, dupa
vechii Curti domnesti; a scaunelor de macelari, in mahalaua cu acclasi numc ; a Icitarilor, veche breasla bucuresteana ; un ascmenca zlitar cumpara de pe
la Criciun Vinat macclariul" un loe de casa vrcmea lui Mihnca Turcitul (1577 1583 si
1585-1591). In mahalalcle mai departate de centrul comercial,
de inima tirgului", exista inca o serie intreaga de asemcnca ulite purtind nume de mestcsugari i ne-
biserici i manästiri, dupa grupc ctnice sau regionale,
gustori. Era astfel: ulita brutaru"; ea pastreaza
dupg locuitori mai de scama, dupa hanuri sau altfel
amintirca lui Manca brutarul, ctitorul biscricii ; tot
de asezari, dupa orascle catre care duceau, dupa
dupii un brutar sau pitar s-a numit i ulita Pitar Mola"; ambele sint trecute in planul Jung (1856) ; In legatura cu acelasi cerc dc activitate amintim apoi strazile Franzelari §i Fdinari. In mahalaua Slobozia domneasca e pomenit, intr-o hotarnici inedia din 21 ianuarie 1759, drumul Cardmidarilor"; linga el se afla locul caselor lui Mihai Falcoianu. Dogarii aveau si ci ulita lor ; de aceasa meseric se leaga' numelc ulitei si al infunditurii" Vaselor din apro-
plante, forme de teren, izvoare, fintini etc. Scmnalam citeva din acute numc, prezentind importanta istorica sau de alta natura. Foarte numeroase sint numelc in legaturii cu mestcsugurile si negotul. Ele predominä, cum e si natural,
in tirgul" propriu-zis, in centrul comercial,
fari ca sa lipscasca 'rasa si in alte parti ale orasului. In jurul sau in preajma vechii Curti domnesti, dind in Ulita Mare" si in partea de la inceput a Podului Tirgului de Mara, a Podului lui Serban -Vocla i
pierea Oborului, prccum i aceea a Butarilor, amintia In 1882 in suburbia Precupetii-Vechi. Ulita Dulgbe-
mai tirziu, a Podului Mogosoaiei, erau : ulita abagillor sau negustorilor de aba, postav gros, ordinar ; a beirbierilor, in mahalaua Sf. Gheorghe-Vechi la 5 septembrie 1704 se vinde o pravalie in ulita larbierilor" ; a bdcanilor, existentä i astazi, dar aid' lacani ; a boiatigiilor, adica' a celor ce boiau sau vopscau tesa-
rilor era nu departe de Capul podului, pe lingO Biserica Dusumea ; ea diiclea in ulita zidarilor",
tunic de tot felul i firele de lira
ulite ale orasului (raioanele
astazi e strada 30 Deccmbrie ; a cavafilor sau cizmarilor de incaltaminte groasa", ordinara (numele strazii s-a pastrat pinä in vremea noastri) ; a caddrarilor; a existat o ulicioara cc au fost a caddrarilor", amintia intr-un act din 18 septcmbrie 1762; a cojocarilor ; a iflicarilor,
adica a celor ce faceau si vindeau In colturi sau rotundc, ajunse la proportii enorme in epoca fanariotilor ; a Mats/filar, ulitä despre care
un act din 1726 anti ca era mai sus de pusciric, aproape dc zidul Curtii domnesti" ; a laptdreselor, aproape de casele Baratilor" (Baratia), potrivit localizarii zapisclor incdite din 6 iunie 1724 si 10 aprilie 1727; a lipscanilor sau a negustorilor ce aduccau marfa de Lipsca (Leipzig); a meirgelarilor vechi in mahalaua Sf. bogati ncgustori bucuresteni
Gheorghe-Nou, asa cum araa condica din 1806 a Mitropoliei ; ulita care mearge la carille ca peale" (1724), adica ulita pcscarilor, in mahalaua numita In 1798 Scauncle Pescarilor ; o adresa din 11 februarie 1853 a sfatului orasencsc aminteste raspintia ulitelor
cavafilor si pescarilor, lar in a doua jumatate a vea cului al XIX-lea exista Inca' strada Pescaria Veche, azi General Florcscu ; a sadeicarilor" sau sahaidacarilor, care faccau i vindcau sähaidace, adica tolbc de sageti sau cucurc ; accasa ulita ducea spre hanul lui Serban-Voda ; a§a ne spune o hotarnici inedia
din 26 noiembrie 1778; a felarilor sau salarilor", existenta i asazi, amintita, intr-un act inedit din 15 august 1716, ca fiind tot despre hanul lui $erbanVocla" ;
a fepcarilor mai noi, din insusi cuprinsul
adica in portiunea dintre zisa biscrica si Calca Grivitei
a actualei strazi Buzcsti ; Cu acest nume figurcaza in planul Jung. i otetarii §i mata'sarii §i blänarii i
olarii au dat numele lor, pästrat pini asazi, unor 1 Mai, 23 August si T. Vladimircscu) ; acelasi lucru Cu ldbdcarii, breasla'
vcche i puternica (raionul N. Balcescu), apoi cu sticlarii, negustorii de sticlarie, i Cu mdmularii,
negustorii de maruntisuri (ambele in raionul Tudor Vladimirescu) ; in 1786 exista si o ulita a postilvariei. De la mesterii spollori i piepteinari s-au numit strazile
undc ei locuiau in numär mai mare (raioanele Tudor Vladimirescu i Balcescu). Nu lipsesc nici orzarii, negustori specializati in vinzarea orzului i orzoaicei, nici cbiristigiii, cu depozitele de cherestea (ambcle strilzi in raionul 23 August), nici nisiparii, care scotcau i carau nisip (raionul 30 Decembrie). Amintirea Precupetilor-Vecbi subzista in numelc uncia din strazile raionului 1 Mai, in timp ce accea a Precupetilor-
Noi a ramas legaa numai de biserica respectiva. S-a pastrat de ascmcnea amintirea negustorilor, in strada numia astfel, din raionul Tudor Vladimircscu (intre Bulevardul Hristo Botev, fost al Domnitei, strada Mintuleasa) ; cealalta strada cu acest nume, de lingä Podul Baneasa, e recenta. Tot in legatura' Cu o categoric de negustori, i anumc, cu accia care desfäceau marfa de Gabrovo (Bulgaria) postavuri in primul rind era ulita azi strada Gabroveni, marginind spre miazinoapte vechea incina a Curtii domnesti. Negustorii care aduceau marfa de Udrii Adrianopole), deci Udricanii, au determinat, dar nu direct, ci indirect, prin clucerul Udrican, ctitorul
biscricii, numele strazii respective din raionul Tudor Vladimircscu. Iar aceia care dcsfaceau marfa de
Brasov, brasovcnia", au dat numele lor strazii
374
www.dacoromanica.ro
Brapveni, in plin centru comercial. Au fost si douà drumuri ale sdrii, pe unde se aducca sarea de la ocne :
unul in partea de apus a orasului, altul in partea de rasarit ; ambele continuau sprc Dui-fare i bältile ei, spre locurile de pcscuit de la Grcaca, Spantov, Cornatel, Gälatui etc. Dacä o serie intreaga de vechi ulitc crau numitc dupä mcstesugarii sau negustorii din partea locului, altele pastrau amintirca strainilor care se asezaserä In oras. Printre cele dintii pomenite in documente este ulita turcilor; ca apare in actul din 17 septcmbrie 1626, prin care Mihailà sabiiarul si cälugarita Mariia, schimnica de la biserica popei Nenciului",
arata ca un loe, de patru pravalii, al popii Matei, se afla den sus den ulita cea mare, pre ulita turcilor, tocma pinà in mijlocul pimnitii lu Dumitru Hagi". Numele ulitci, carc revine si intr-un alt act inedit, din 10 iunic 1628, se explica prin negustorii turci
asezati acolo, linga artera principalä de comcrt a orasului, Ulita Marc. De la negustorii greci se tragc atit numele bisericii lui Gheorma, cIt i acela al ulitei
ambele nu mai exista azi ; in planul Jung gasesc ulita Grccilor, dar alta decit cea precedentä, i anume, pornind din Prccupetii-Vechi. Tot respective
asa Sfrbii", formind mai intii un sat in marginca orasului, apoi o mahala a lui (vezi mai sus, p. 361), au determinat numcle, si el dispärut, al unci ulite din aceasta mahala. Prezenta, in numar apreciabil, a negustorilor i mcstesugarilor nemti sau a celor care desfäceau marfa nemteasca a facut sa se dea, In prima jumatate a secolului al XIX-lea, actualei strazi Smirdan numele de ttlila Nemteascei", in
1876: strada Germana". Pentru acelasi motiv In aceeasi epoca s-a zis vechii ate a boiangiilor si islicarilor aim Franiuzeascd"; ambele numiri apar in planul din 1852 al lui Borroczyn. Strada Italiana' ii trage numele de la scoala italiana' cc se afla acolo, lar strada Polond a fost numita asa ca un
omagiu adus poporului pe vremea and incerca sa-si recapete independenta.
E intercsant cum s-a pastrat amintirea diferitclor inovatii tchnice in nomenclatura strazilor bucurcstene. In planul lui Jung (1856) figureaza, imediat la vest de Dealul Mitropoliei, ulija Telegrafu" inaugurarea primci linji, spre Giurgiu, avuscsc loe
cu un an mai !mime, la 10 martie 1855; dc asemenea, tdila Tipografi", imediat la sud de acelasi deal, in legatura, poate, cu tipografia Mitropoliei. Introduccrea primului motor cu aburi, la moara
Un caracter asemanator au numirile de strazi care se refera la institutii si stabilimentc sau asezari de odinioara. In aceasta categoric infra ulita Posta Vecbe", azi Nicolae Golescu", in dosul Ateneului9 unde era sediul intreprinderii de posed' si transport de alatori. De accea, in planul Jung, pe zisa gäsim Posta de Träsure", la nord-cstul metohului Episcopici de Rimnic. Pina la al doilca razboi mondial mai exista inca strada Setetatului, plecind din Calca Scrban-Vocla, lingi biserica Alcxe ; i se spunea
asa fiindca intr-o casa incapatoarc dc pe accastil strada, i anume, in accca de la colt, uncle e azi atelier
de argintat i aramit, fosta mai inaintc proprictatca I ui Speric-Peste", si-a tinut sedintele, pc vremuri Senatul. Actuala stradä Sevastopol poartä, in planu 1 Jung, numcle de Mormintele ovreilor", dcoarccc pc ea se afla vechiul cimitir cvrciesc, in spatelc cladiri i care aclapostestc acum Uniunca ziaristilor si in care a fost, in preajma cclui de-al doilca razboi mondial, Clubul miliardarilor. Si pe strada Meat, ce-si trage numele dc la vechiul lams de inchinarc musulman, a existat, lingii accst licas, un cimitir, i anumc, al turcilor. In planul ce insoteste ghidul din 1872 al lui Ulysse de Marsillac, gasim Mecet, cimetière turque". Am mai avut in Bucurcsti ulita Spitalului": portiunea dintre Piata Victoriei si biserica Dusumca a actualei strazi Buzesti ; i se spune asa in planul Jung din pricina vecinatatii Spitalului Filantropia. Am avut de asemenca, pe vremea lui Cuza, ulita Pensionattd", numita astfel dupa institutia scolara carc-si avea sediul acolo ; actualmente e strada Vasile Boicrescu (in fata fostului Minister de Agricultura). Funditura azi intrarca Tirlei din raionul 1 Mai pastreaza amintirea uncia din tirlelc dc oi de la mar-
ginca de odinioari a orasului, dupa cum strada Povernei nc trimite la vremea cind ascmenca povernc de fabricat rachiul crau un lucru obisnuit in Bucuresti. In 1856 exista aim pupil Spdtarului" azi strada Spatarului apoi ulija Fin/mi", devcnitil succcsiv Doctor Lueger, General Bcrthclot, Alexandru Popov si Nuferilor. Ghidul lui Th. Bauer, din 1882, mentioncazi strada Bordeelor, in suburbia Dobrotcasa (culoarca de Albastru), strada Ceairului adica a cimpului unde crau scosi caii la pasunat, in suburbia este si o fundatura n Iancului (culoarca de Negru)
Ceairului in suburbia Verde
si o strada
Sf. Stefan din culoarca de si o fundaturil a CrItunului
dupa un fost catun, inglobat apoi in oras
in
suburbia Pitar Mosu (culoarca de Galbcn).
lui Assan, a determinat numele strazii vecine Vaporu
Pretioase sint si numirile care trimit la vcchiul
lui Asian", lar infiintarea manutantci comunale, in carticrul Colentinei, pe acela al Matinii de Piine (ambcle in raionul 1 Mai). Tot asa se explica numcle strazii Fonteriei, dc la fonteria sau turnatoria Arscnalului vccin. In epoca noasträ, aleea Radiodifuziunii, la Bäneasa, i fostul Bulevard T.F.F., care se intindea in doua raioane 30 Deccmbric i Grivita Rosie amintesc instalatiile in lcgaturä cu acestc douii mari inventii.
aspect fizic al orasului, la relieful, apele si flora lui. A existat o ulita a Gorganului, dupa movila pe care se afla biscrica Sf. Ilie-Gorgan, iar, in apropicrca ci, Izvor, dupa un izvor care, intre ulita azi strada
timp, a disparut. Strada In/re Gfrle evoca marcic ostrov de odinioara al Dimbovitci, din jos de RaduVoda, iar sträzile Balk: Frasinului (raionul 1 Mai), &INN si Bdltifoara (raionul N. Bälcescu), intinderilc
de api statatoare, altadata atit de numeroase. Si 375
www.dacoromanica.ro
adcsea in actele veacului al XVIII-les; amintirea ei n-a ramas legatä de numele unci steal, asa cum s-a intimplat cu alte livezi, mult mai putin cunoscute
si din vremuri mai noi, in parti mai marginase ale orasului (raioanele Tudor Vladimirescu, Lenin, 23 August si 16 Fcbruarie). De la stuful care marginea una din baltile de odinioara ii trage numcle fundätura azi intrarea Stufultri, din dosul bisericii
-
Alexc ; cite o stradä a Stufului se gascste si in raioanele Tudor Vladimirescu, 16 Februarie si 23 August. Planul din 1911 indica strada Saida Uscatd", la nord de Soseaua Herastrau ; astazi, daca nu mai exista acest nume, avem, in schimb, cite o strada sau intrare a Salciei in raioancle Nicolae Balcescu, Tudor Vladim irescu si 16 Fcbruarie. in epoca veche, multe ulitc n-aveau nume proprii ; ele erau designate perifrastic prin propozitii privind, de pilda, un lams religios situat la extremitatea ulitei sau locuinta unui notabil. La 20 iunie 1628, Alexanciru
Ilias, intarind, printr-un act incdit, lui Paripa postelnicul mai multe locuri de pavane pe care le cumpä-
rase, arati ca unul din ele era lingä ulita ce duce la biserica popii Anghel" ; unde venea aceasta biserica nu stim. Tot astfel, la 12 iunie 1674, se spune despre
un loc, Cu casa i pivnitä, ca se intinde pina in ulita ces mare de jos, care... mearge la s[vealtii loan", adica la maniistirea cc Sc inalta pe locul actua-
lului scdiu central al C.E.C.-ului (fosta Casa dc depuneri). to primii ani de aplicare a Regulamentului Organic se clau num e strazilor ; de ascmenca,si numere
Fig. 218
Woad turn din Piata Operctei (fosta Plata a Scnatului), la titrernitatea de Sud a Ciiii Victoriei. (S)
amintirea gropilor din care se scotea pamint pentru i nisip ciiramizi, pietri slut zeci de asemenea gropi in planul ccl mare al lui Borroczyn (1846) s-a pastrat in numele strazilor sau intrarilor Groapa Ziduri §i Gropilor (raionul 1 Alai), Gropile (lui)
raionul Tudor Vladimirescu), Grope
i
Gropilor
(raioanele Grivita Rosic si Lenin). Lunca Dimbovitei
accea a Colentinei, prima mai putin vizibila din cauza cladirilor care au acoperit-o, cea de-a doua pastrindu-se mai bine, au dat numele lor la o serie intreaga de sträzi i drumuri, de la Luna: Birze,rti din raionul Balcescu la Drumul Lunch din raioanele 30 Decembrie, Balcescu si 23 August, la strazile Lunch din raioancle 1 Mai si 16 Februarie si la Luncfoara din raionul 1 Alai. Cit despre vegctatia Bucurcstilor, skit vechi numirile, existente i azi, ale strazilor Livedea ca duzi, din fosta mahala a Caramidarilor-de-Jos, la sud de Dimbovita (raionul Nicolae Balcescu), Sdlcidor §i Salcimilor (ambele in raionul 1 Mai); ele figureaza in planurile de la jumätatea secolului al XIX-lea. A disparut livedea Vaca-
rescului" de pe locul unde se inaltà acum Atencul Roman si Fundatia universitar5, livadà pomeniti
caselor, dar nu pe strazi, ci pe culori ; abia mai tirziu s-a trccut la numcrotarea pc sträzi. Daca uncle din aceste nume sint potrivite, in legatura cu realitätile existente sau trecute din viata orasului si relevam, In privinta aceasta, dei par ciudate, la prima vedere,
ulita Pharmazonu" (mai tirziu Francmazoana") si ulita Sculpturii", dupa un atelier de sculptura din partca locului, ambele existente in 1856 altele, in schimb, au un caracter ncobisnuit, dovcdind Inca' dc atunci o tendinta pretioasä", Cu evocan i mitologice, altcori barocä si uneori de-a dreptul comica, tendinta care, din pacate, s-a accentuat in deceniile urmatoare. Chiar in planul lui Jung intilnim numc ca acestea: ulfiaGratiilor" dind in ulita Botcanu (actuaba C.A. Rosetti), ufita Furielor", la sud de Biscrica Olari, rdfia
Price, dind in piata biscricii Popa Petre, rdfia Paraleld", la nord de biserica Precupetii-Noi, apoi
tdfia Dreapte (intre ulita Herastriu", azi Cales Dorobanti, i ulita Pitar Mosu") i tdita Arcuhd",
ocolind spre nord Biserica Armeneasca. Membrii sfatului oräsenesc, mai intii, consilierii comunali, dupil aceea, dau dovada de o imaginatie cnciclopedicä, dind sträzilor numiri luate din toate domcniile.
Pe lingà cele privind trecutul i pamintul nostru, constatam numiri din mitologie sträzile Saturn, Uranus, Mercur, Ncptun, Venerei, Jupiter, Himerci, Olimpului, Eliseului, Esculap, Silfidelor etc. ; din strazile Numa Pompiliu, Rea Silvia, istoria anticä Mucio Scevola (sic!), Licurg, Solon, Latina', Romulus,
376
www.dacoromanica.ro
Virgiliu ; din istoria Bizantului strhile Justinian, Belisarie ; din astronomic strazile Soarelui fosti, in 1855, ulita Hagi Tonciu Lunei, Meteorilor,
pinä la Petrescu XVII, insirate una dupa alta, in cartierul Pantclimon? Aveam, in 1935, si 13 strazi Elena in diferitelc parti ale Bucurestilor. In perioada parcelarilor si a inflintirii de parcuri" si noi cartiere, incepuse sistcmul designarii prin literelc alfabetului asteptindu-se nomenclatura definitiva. Asa incit, potrivit ghidului oficial din 1934, cxistau 24 de
Echinoxului, Crepusculului, Diminetii, Occidentului, Orientului, Cometa ; din geografie strazile unui cartier intreg poarta nume de tari i capitalc ; din zoologie strazile Zebrului (I), Rinoccrului, Tigrului, Lcopardului tot animale care traiesc la noi Amfibiilor ; din botanica strazile Cedrilor, Rozclor (avem azi cinci strazi cu acest nume), Trandafirilor (alte cinci), Rozctului, Cameliei etc. ; din geometric strazilc Segmcntului, Ccrcului, Ronda, Unghiului, pe lingi mai vechea stradä a Arcului ; din meteorologic strazile Vintului, Austrului, Crivatului, Toamnei, Iernii, Primaverii, Veril, Norilor ; din chimie strazile Chimistului, Laborator, Parfumului ; din psihologie strazilc Sperantei, Prudentei, Placerii, Memoriei etc. ; din altc, neasteptate, domenii strazile Emancipata i Rumeoara. Numcle de persoane
sträzi A, 23, B; 13, C si asa mai departe. Inainte de cel de-al doilea razboi mondial a functionat o comisie specialä care se ocupa cu numele strazilor Bucurestilor ; ea a facut sa se revina la uncle din numele vechi, istoricc, ca, de pilda, strada Doamnei §i strada Gabroveni ; cca dintii fuscsc botezata, la un moment dat, Paris, apoi Maw-iglu Blank, ce-a de-a doua, Franklin Bouillon.
Cercetind toponimia bucuresteana, se poate usor observa cum fiecarc epocii si-a pus pecctea ei. Din vremurile vcchi ne vin numirile in legatura Cu asezamintele religioase, cu breslelc de mcseriasi i ncgustori
abunda; varietatea in accst domeniu e foartc marc ; de la personajele istorice care au jucat un rol in trecutul ncamului Decebal, Traian, Basarab, MirceaVoda, $tefan cel Mare, Mihai Bravul, Tudor Vladi-
cu uncle aspcctc ale cadrului fizic. Din perioada
Unirii, dupa ce s-au Intors exilatii, ne-au ramas numiri In legatura cu evenimentele revolutionare de la 1848. De atunci, strada Cduza fi, adici partizani ai cauzci, i strada Emigrat dui in doua culori, la Galben si la Verde. Mai tirziu, citeva strazi i bule-
mirescu, Cuza-Voda, Banu-Manta, Baba Novae (vezi fig. 220) sau al omcnirii, pini la oraseni edili, carturari, meseriasi, negustori care s-au
varde au purtat numelc unora dintre revolutionarii
remarcat in vreun fel oarecare i chiar la simpli detinitori de terenuri. Nu ajunsesem sa avem, in
de frunte. Citam si fundatura Bonjuristilor" din planul lui Orascu (1893). In 1878, dupa intoarcerca
preajma celui de-al doilea razboi mondial, 13 strizi Dumitrescu si 17 Petrescu, si anumc, de la Pctrescu I
Fig. 219
Blocuri noi pc loscaun Mihal &art,.
i
.
, Rio
r :Mr
r:v[fT N
'
-MO
377,
www.dacoromanica.ro
.
If "
Fig. 220
f
1".
I' ,
so ow tm a"
04,
Strada Baba Novae., raionul T. Vladlairescu, mArginit3 de o parte P de alta de blocuri noi. (S)
armatclor victorioase din razboiul de independenti (1877-1878), au fost schimbate numele a o sumi de artere principale bucurestene. Podul Mogosoaiei a devenit Ca/ea Victoriei, Podul Calitei, recte, al Calicilor Ca/ea Rahovei, Podul Vcrgului, Cake: Cdkrasi, Podul de Pamint, Ca/ea Plevnei, drumul Tirgovistei, Ca/ea Grivifei, drumul la Iietistrau, Ca/ea Dorobanti.
lar node splaiuri" au primit nume in legaturi cu recent clstigata Independentd" sau cu unii dintre ofiterii 6'20 pe cimpul de lupta. Tot de atunci dateazi numele strazii Smirdan §i al Pietei Va/ter Mdrdcineann. La fel s-a procedat i dupa razboiul din 1916-1918, cind s-a dat unor mari artere numirile de Mard,resii (fost Bulevardul Neatirnirii) Mdrdsti, in amintirea biruintelor repurtate, iar alte strazi au fost botezate Rdzoare, Ca,rin, Cirepaia,
i pe nostru antihitlerist Debrelin, Munlii Tatra cei cazuti eroic in lupti. Astfel, de pilda, trei strazi din raioanele 30 Decembrie, 16 Februarie si Lenin poarta numele soldatului Croitoru Eftimie, care, constient, cu pretul vietii sale, a facut sa explodeze
mina ce, purtati de curent, ar fi distrus podul de pe Tisa, pc care el il pazca. Numele caporalului Godeanu Constantin, decorat post-mortem si ridicat la rangul de sublocotencnt pcntru marca sa vitejie In cucerirea cotei 568 de la Alma; (Cehoslovacia),
este purtat de o stradä din raionul Grivita Rosie. Iar raionul Lenin a dat unei intriri numele sergentului-major de tancuri Valenciuc Octavian, mort in
lupti dupi ce dovedise un curaj si un spirit de jertfa
Cu
total dcoscbit". Sint numai trei din multelc
nume de eroi ai razboiului antihiderist pe care le poarta strazile orasului.
Dragoslavele, Alion, Neajlov etc., dupi luptele purtate in acele locuri. 0 mare prefacere a avut loc, in sfirsit,
in zilele de azi, dupi 23 august 1944 si dupi instaurarea Republicii Popularc Romane, and o serie de
strazi au capatat numele celor ce au cazut in dmpul luptei revolutionare a muncitorimii bulevarde
i
Pintille, Filimon Sirbu, noastre Vasile Roaitd, Constantin David §i altii, numele conducatorului Mari
Revoludi din Octombrie 1917, Lenin, sau nume evocind victoriile mai importante ale razboiului
LOCURI DE TIRG, OBOARE, MA1DANE PIETE
Cuvintul piatl", de origine italiana (piazza), ca i stradä", a Inccput sA se intrebuinteze, In vorbirea obisnuita la noi, la Inceputul veacului
378
www.dacoromanica.ro
al XIX-Ica. In dispozitiile cdilitare inserate in Regulamentul Organic se prevcde infiintarea a ,,ase piete mari" in interiorul orasului pentru vinzare dc carne, zarzavaturi, poame, peste, mOlaiu i once alti felurime de product care privcste la indestularea obstii",
prccum si a patru piete de cite 12.000 de stinjeni pitrati, la capAtul podurilor mad, unde sa vie carele
sOtenilor, cu lemne, fin, orz, cArbuni, varzi" si altele. Aceasta nu inseamnii cà n-au cxistat atare piete si mai inainte ; numai cà ele erau in numir
Existenta mai multor picte, in prima jumiitate a secolului al XVII-lca, nc este dovediti si de miirturia
cilitorului Paul Strassburgh ; accsta, trecind prin Bucuresti, in 1632, spune: Toatc strizilc ,ri pie/ele orafulta erau plinc de mirfuri scumpc, pe care negustorii italicni, greci, romani, armcni i turci le expu-
sescri spre vinzarc". Mai tirziu, sub Brincoveanu, cicricul rus Ipolit Visenski, oprindu-sc, timp de trci sOptimini (24 decembric 1707-13 ianuarie 1708), pe malurilc Dimbovitci, arani ci ora§ul Bucuresti...
mai mic si se numeau altfel. Prima mentiune documentará pc care o cunoastem, in cartea" din 13 mai 1563 a judetului Necula al lui Bobanea, pomeneste de pazarul" de lingi Biscrica Domneascii, uncle se aflau negustorii". Termenul e turcesc si inseamnii
e foarte mare" si ci are molie piele cu barace". Intr-una din aceste piete, la o rispintic dc ulitc,
piata", tirg", locul uncle se tine tirgul". Poporul
inedit din 30 decembric 1708; aici tispundea ulita care mcarge la caräle cu pcaste", cum citim in actul
In mod obisnuit, tirg"
prin cxtensiune, cuvintul a insemnat apoi intreaga aglomeratie umani uncle avea loe tirgul ; pentru tirgul de vitc si de furaje zicea,
intrc Tirgul-dc-Jos i Tirgul Cucului, aproapc dc biscrica Sf. Vineri-Herasca, se vindca pcstele ; aici
vcneau catile Cu peste", cum nc arati un zapis din 3 martie 1724; aici isi avcau scauncle" lor pcscarii ; de aceca mahalaua respectiva
§i
poartii
se intrcbuinta un cuvint deosebit, oboe, care are
in 1798 numelc de Scaunele Pescarilor. In apropicrc,
§i intelesul dc ocol de vite", loe ingridit lingi casa, unde se tin vitele". In hotarnica inediti din 3 febniaric 1764 a unui loe din mahalaua Sipunari se spune: s-au pus alti piiatri noao... in dreptul scaunului
spre minastirca si hanul Sf. Ghcorghe-Nou, se afla &Vida sau Plata de sate. Era un loe ceva mai Indus, unde vencau carck cu sane drobi mari" §i Inici",
Manii micelariul si aproape de °bond Ini".
sau praf si pe marginca cAruia se afla dcpozitul domnesc si privaliile diferitilor detailisti. Aici, la sirde", avea, potrivit actului inedit din 29 decembrie 1790, si Mitropolia o privälic... di siriric", precum si un loc viran. La 1 ianuaric 1791, Ncculai rachierul cApita voie puni un hambar pc locul ce iaste lingi sàrinia dispre pod".
In Bucuresti a cxistat la inceput un singur tirg acela de lingi Curtea Veche. Mirindu-se orasul,
s-au creat treptat mci trei, anume: 1. Tirgul-deSus", in regiunea viitorului han al lui Serban-Vodi, asadar in jumitatea dinspre Calea Victorici a Lipscanilor de azi ; i s-a zis asa deoarece se afla in partca ridicati, de sus, a Bucurestilor, in opozitie Cu tirgul din partea de jos, din lunc.5, de lingi Curtea domneascii. Un act din 10 aprilie 1635 aminte§te de o privilie... inu tirgulu de sus, pe lingi bcscrica popii lu Plicinti...". In actele serse in limba slavO, cum e acela inedit din 10 decembric 1645, gOsim expresia pazarul de sus" (rop 114340); 2. Tirol de Afart1", adicä din afara orasului, de dincolo de hotarul acestuia ; aici se aduccau spre vinzarc, ¡nitre altele, tot soiul de vitc si de furaje; de aceea a cipitat si numele de Obor". Sc pare cii primul obor a fost in cartierul Batiste, in apropierea scaunelor de micelari (vczi mai sus, P. 360); de aici s-a mutat mai sprc pe terenul uncle se va ridica apoi crucea lui Mogos si biserica Oborul Vechiu ; iar de aici, chid orasul
se va intinde din nou, se va muta si mai departe, spre nord-est, pe locul actualei Hale Obor si a parcului adiaccnt. Zilele de firg erau, potrivit poruncii
din 1786 a lui Mavrogheni, care nu Boca deck si constate o veche datini, martca i vinerea ; 3. nTirgul
Circular, de la sud de Sf. Gheorghe-Nou ; el e al treilca ring care incadreazi partea veche a orasului. Aici se tinca si tirgul de vechituri. In nizamul sau ordonanta de prevenire a ciumei, din 9 dccembrie 1798, citim : Tirgul femeicsc ce se face totdeauna la Tirgul Cucului cu teleleicile muieri, si se ridice de tot, fiind alisverisul lor cu lucruri vcchi si pinzeturi".
lospe", aditi aschii sau frinturi, §i sue mirunti"
In afana celor doui zile de tirg siptiminale, martca
§i vinerea, s-a mai tinut, la Tirgul de Mari, si un tirg special, pe o durata mai lungä, la sfirsitul primiverii. El purta numcle de Mo§i. Vcchimca *i originca acestui tirg au dat nastere la discutii. Este sigur ci el cxista in veacul al XVII-Ica i, probabil, data mai dinaintc. In privinta originii, unii ccrcetatori ai veacului trecut o pun In legituri cu pomenirea so/datilor azuji in hole, fic ci c vorba dc o lupti a lui Mircea cel Bitrin cu turcii opinia lui Al. Pelimon de aceea a lui Vintili-vodi cu Alcxandru Oaie-Seaci opinia lui Hasdeu sau dc lupti lui Matei Basarab cu moldovenii si titarii, care aduceau pe Radu Ilia§ opinia lui Ionescu-Gion. Alti cerectitori socot ci originen Mo§ilor e in legit"-
tuni cu strivechiul obicci de a se face, in simbiita Rusaliilor, pomenirca mortilor, §i ca deci c anterior luptelor amintitc. i intr-o ipotezii, si in ccalaltii noi inclinim pcntru ultima un fapt e sigur, anume, ci la Mo§i §i accasta era o caracteristicA fati de altc tirguri sau bilciuri anuale ale t5rii se giscau de vinzare tot soiul de articolc in legaturi cu pomenirca mortilor : cruci, dc piatni i dc lemn, oale, ulcele, strichini, donitc §i linguri pcntru pomani, gnu de coliv5, luminOri etc. Cáci in timpul acestui tirg special cAdea Simbita Mortilor, cind se pomencau inaintasii: moth, pirintii i celelalte rude
tiposate. Se impäticau atunci, drcpt pomani, stri379
www.dacoromanica.ro
chini cu mincare, Cu lingurl noi de lemn, oale sau donite cu vin, buchetcle de flori, chiar i bani la säraci. BineInteles, ca la toate tirgurile, se vindcau si tot felul dc alte articole : comestibile intre care faimoasa turra dulce imbricirninte si incaltiminte, vasirie, podoabc, fluicre si cite rdtele. Dar Mosii erau i prilcj de intilnire si dc petrccere. Sc stringeau
taranii din satele Ilfovului si ale judetelor vecine, cei de la deal vencau Cu care de tuicä i vin, iar bucu-
restenii socoteau de datoria lor si nu lipseasci de la accst tirg, la care participa, in joia mosilor, insusi voda, inconjurat de marii dregatori. Pcntru primirea lui Sc ridica un cort frumos asa sub Gheorghe Bibcscu, Barbu Stirbey i Cuza apoi s-a facut un chiosc de lemn si, la urmi, unul dc zid. Cintau tarafurile de liutari, se auzea cimpoiul i cavalul ; jucau calusarii", Cu palariile impodobite i zdringancii la picioarc, strivechiul si impresionantul joc al calusului ; se faceau bore. Erau i alte distractii ;
Fig. 221 Doi tigani ursari cu cite un un domcsticit, in pinta din fati Par. cului 1.11acratii, prin 1930. Fiecarc ursar e Insopt de un ligan (san tiganc.i)
distractii mecanice. Si peste tot locul, umbrare circiumi improvizate cu gritare" sfiriind, cu cazanc de ulei in care se prajeau gogosile" (vezi fig. 222), cu vinzatori ambulanti dc limonada', simpanici", braga' i rahat cu apà rece". Animatia i pitorescul Mosilor au impresionat intotdeauna ; pictorul striin Preziosi, care 1-a vizitat zile de-a rindul, in 1867, ne-a l'asar o serie intreagi de acuarele i crochiuri infitisInd aspecte caracteristicc ale acestui tirg. Iar Caragiale 1-a imortalizat intr-una din cele mai bune schite ale lui.
Pe vremea lui Cuza s-a incercat si se transforme acest tirg al Mosilor intr-o Expozitie nationalà anuall
pentru Rominia intreagi. Ni s-a pastrat, intr-adevir, un anteproicct de lege medir i nedatat se pare de prin 1862 care prevedea in articolul 2 ea sirbarca nationalà a Mosilor" devine, pc viitor, si... o cxpozitie nationalà anualä de productii i uccesuri indigene, din toati Romania, in arte, industrie, manu-
Fig. 222
La Nit* Mallare de ultimul riaboi mondial. (M.I.B.)
Weld datraua, adici farabuti.. (M.I.B.)
mai inainte vreme, apärca geamalaua", un fcl de momiie uriasa, inalti de vreo 5-6 mctri, groasi cit butca, Cu doui fete i patru miini, inclinindu-sc si iniscindu-se in tot chipul, dupa cum o manevra omul diniuntru ci, asemanatoarc deci cu figurile
factura tatineasca, agricultura*, crestere de vire, curse de cai i tragere la semn". Urmau si se acorde premii in bani i medalii de aur, argint i bronz pentru cei ce se distingeau in fiecare ramura ; juriul trcbuia
sarii, care jucau, cu perdca" sau firi perdea",
si fie format din proprietari practici, industriasi, oameni speciali i artisti". Acest anteproiect n-a devenir lege ; mult mai drziu insi, in 1924, ideca
jocul satiric al päpusilor numit, cu un termen turccsc,
s-a realizar partial, Mosii fiind transformati in expo-
karaghioz" ; de asemenca, ursarii" tigani, jucindu-si ursii in" sunetul dairalei (vezi fig. 221). Alai tirziu au apirut tot fclul de comédii", cu fenomene" nemaivizute de fapt, inclatorii (femeia-peste", paianjenul-om"), mcnajcrii, standuri de tras la scmn (si joace mircasa") sau dc incercarea puterii", apoi lanturi", N'ira" i calusei" pcntru placerea copiilor
zitie anuala. Totusi, ei n-au izbutit si ajungi un
si a tincretului, iar intrc cele cloud rizboaic mondiale, chiar un ametitor montagne russe" in gcnul celui din
de citiva ani, tirgul s-a reluat In 1956. Si s-an
grotesti ale carnavalurilor apusene. Erau apoi pipu-
Praterul vicncz, o mata a mortii" si tot fclul dc
ring de mostre in gcnul acetona care se tin in diferitc
orase europene, mai mult chiar, n-au izbutit
&A-1i
n'entina nici vechea insemnärate. Terenul undc aveau loe s-a ingustat, prin construirca Ilalci Obor si a parcului din fatä, iar al doilea razboi
mondial a provocar o intrerupere. Dupi o pauzi
putea ca, desfisurindu-se pc o arie mai larga In raport cu cerintele vremii, Mosii si redevini
380
www.dacoromanica.ro
o manifestare importantä
caracteristici a vietii
COlarasi), lingä biserica Sf. Stefan, a fost mutati putin
bucurestene. Cele zecc pide previzute in Rcgulamentul Organic
mai spre cst, pc acccasi arteri, si a delimit Piata Traian. Pcntru vinzarea lucrurilor vechi crau doui centre: strada Lazar (Taica Lazär"), intre Calm
si
sase In interiorul orasului i patni la margine nu s-au infiintat toate, deoarece unii din proprietarii
terenurilor respective n-au vrut si convini asupra pretului, i nici imcdiat. Deocamdati iau nastere: 1. Piafa magbitiralulni" sau Plata mare" (vezi fig. 223) Cu acest ultim apclativ in planul lui Borroczyn (1846) cunoscuti mai tirziu sub dublul
Viciresti si strada Sf. Vincri, unde giseai hainc, ghetc, rufc, sticlirie i vescli, si Hala de antichitiiti..."
(numele oficial), la nr. 1 al Cáii Vicircsti. Ticsitä cu mobilä de ocazie", cu pcte suspectc cunoscuti,
de accca, in popor sub numelc sugcstiv dc hala piduchilor"
a fost dirimati in 1932. Accstc doui
nume de ,,Piafa Gbh-a" (carne, peste, pisiri), in stinga Dimbovitei, i Piata Bibescu" (legume si fruetc) in dreapta ci ; 2. Plata Fierascr, la sud-vcst-vest de biscrica Sf. Vincri-Ficreasca sau Hereasca ; i se mai
centre au prccedat asadar Talciocul", infiintat dup5 23 August, si care a functionat pc un vast teten, mai intii la Colentina, in drcapta sosc-
Pinta nota", deoarece, tot lingi amintita biserici, i anume, spre sud-est-est de ea se afla
in Dudesti, dincolo dc extrernitatea linici de tramvai nr. 18.
Pinta Fiereasca-Veche"; 3. Plata de pe local IVeralescatni, lingi Podul Mogosoaiei, aproape de actuala Piati a Amzci ; ea a functionat din 1831 pini in 1841, cind se intemciazi, in locul ei, Piala Antzei, pe local lui Iancu Ghica. Planul Borroczyn nu mcntioneazi nici Pieria Matacbe Macelartt, nici Plata Traian; ele
Pentru pistrarea vinurilor, a exist-it la inccput un dcpozit in dosul Fabricii de mobile Lcsscl, dc pe Calea Plevnei, asa-zisa rampi de vinuri" ; apoi au fost utilizatc Antrepozitele Gcagoga" construitc dc primirie, spre finele sccolului al XIX-Ica, la extremitatea de atunci a OH Rahovci, sus pc
se vor infiinta in a doua jumitate a secolului al XIX-lea, avind la inceput simple 'Arid ; halele respective, dc metal si cárámidá, vor fi terminate prima in 1887, cca de-a doua in 1896. Anterioare ant halele din Piata Amzei, gata in 1872, si halcle
deal". Vindutc statului in 1905 pc prctul dc 1.200.000
zicca
i
din Piata Mare, succedindu-se astfel : halele de carne zise Hale Centrale terminate, dupi proces, arbitraj si succesive aminári Alexis Godillot fiind beneficiarul contractului in octombrie 1872, Hala de fructe in 1883, cea de peste in 1888, cea de pisiri
In 1899, iar Fabrica de gheati artificialä in 1903. Piata de lingi vechea Curte domneasci figurcazä in planul Jung (1856) sub numele de Piata Zarafilor, dcoarece aici era sediul acestor negustori, care, lingä misutele lor, atrigcau atentia clientilor zornäind
lei, iar din aprilie 1955 inainte, pini la desfiintarc,
lei aur, devenite Antrcpozite Generale, pentru tot soiul dc milrfuri, ele au cäpirat o tristä celebritate prin incendiul pus care a acoperit urmcle malvcrsatiunilor din perioada imediat urrnItoare primului rizboi mondial. Tot pcntru pistrarea vinurilor au fost folosite, 'in vremea noastri, i pivnitcle complcxu-
lui de la Curtea Arsä, adici ale Palatului domncsc ridicat de Alexandru Ipsilanti (vezi mai sus, p. 103); Fig. 223 Ceasul din Piata Marc. In stInga, In fund, biurica Domnita ; In planul doi, car cu boj gi c.iruti Cu cal. Fotografic din primul deceniu al
secolulul
XX.
(3.1.1.0.)
trecind dintr-o mini intr-alta napoleonii, mahmudelete, misirii, funducliii i ceilalti bani de aur argint. Nu exista Inca' o monedi.nationali, asa incit erau folositc tot soiul de monede steline, incepind cu cele turcesti, austriece, ruscsti si terminind cu cele francczc, englcze, olandcze i spaniole. Operatiunile de schimb, de agio erau in floare, iar zarafii numerosi. In 1885 se construirá aici citeva pavilioane metalice,
in care se instalará negustori de flori,
AP
naturale si artificiale ; ca urmarc, pinta lui numele
..4z,
de Piata de Flori, sub care e cunoscuti si in zilele noastre. I se mai spune, dar din ce in cc mai putin, Piata Sf. Anton, din cauza bisericii cu acest hram,
distrusi de incendiul din 1847. Au mai existat, pe la inceputul ccici de-a doua
N ,
jumititi a secolului al XIX-lea, inci doui piete
1 `.
bucurestene: Plata Kretzulescu, de la vale de biserica
numiti astfel, si Plata Sf. Stefan. Cea dintii a fost suprimati in 1866, o parte a ei fiind incorporati in
--
gridina Palatului domnese, iar restul devenind strada Sf. lonicá, dupi numele biscricii Sf. Ionici-Moldovcra la carc ducca. Cea de-a doua, pc Calea Vergului (azi 381
www.dacoromanica.ro
nume, lingi fostul cimitir protcstant, apoi, mai sus, de acelasi bulevard (azi 1 Alai), piata din Parcul Domeniilor" (azi Piata 7 Noiembrie), iar la extremitatea lui, unde dà in Calca Grivitei, o a treia, cunoscutà in partea locului sub numcle de Piala °fibril". Acelasi fenomen s-a petrecut si pe alte artere mari ; astfel a luat nastere Plata Dorobanli", deservind noile cartiere apdrute intre oseaua Kisselef i Calea Floreasca, apoi Plata Gbencea", la capul Cid 13 Septembrie, piata de lingá Seminarul central, pe actualul Bulcvard Ghcorghe Cosbuc ; mai jos, la Rond, se
formase de asemcnca un inceput de piatä, numit ironic, in urma räzboiului din Abisinia (1935-1936),
Addis-Abeba". 0 alta era in fata &Aril de Est, unde îi desaceau produsele täranii cc veneau cu
Fig. 224
trenul de Oltenita, alta, pe temeiul unui nucicu mai vechi, in Grant etc. In 1936 s-a inceput construirea marilor Hale de la Obor, cele mai mari din Bucuresti. De proportii impunAtoare, in cärämidà aparentä, ele au fost terminate tirziu dupä 23 august 1944 si cuprind nu numai compartimente i standuri pcntru vinzarea de legume, fructe, carne, päski, peste etc.
Interiorul I Ialelor Oboe. (S)
(vezi fig. 224), dar si importante silozuri pentru pästrat,
in conditii optime, la rece, diversele produsc (capacitate : 728 de vagoane), precum i doui fabrici de gheatä, cu un depozit putind primi 160 de vagoane de gheatä artificialä. Noile Hale de la Obor fuscserà plänuite ca si Inlocuiascà Piata Mare ; in realitate, ele n-au inlocuit deck sectorul de legume si fructe
azi, ele sint utilizate de Intreprinderca Zarca".
Dintre cclelalte antrepozite, amintim pe acelea de la Obor, prccum i antrepozitele cu instalatii frigorifere din Calca Serban-Voclà, devenite, intre cele dona räzboaie
mondiale,
proprictatea
Societätii
din dreapta Dimbovitei al Pietei Mari (fosta nap' Bibcscu, actualmente Piata Unirii), in locul cäreia s-a amenajat, cu straturi de iarbA i flori i bazine
Frigul". Dupà 1918, numärul pietelor bucurestene s-a inmul-
tit considerabil. O datä cu cresterea orasului, cu inmultirea populatiei, au apärut i noi centre de
cu jocuri de apä, o mare piatä centrali (vezi fig. 225, 226, 227), numitä succcsiv Piata 8 Iunie, Piata
desfacere a alimentelor si a celorlalte produse. S-a infiintat Piala Filantropiei, pc bulevardul cu acelasi Fig. 225
Natiunii, Piata 28 Martie, iar acum Piata Unirii. Fig. 226
Pa Unirii In pre*ma celui de al doilca dzboi mondial. (S)
Pcpeni verzi In Piala Unirii. (M.I.B.)
-
r
.
382
www.dacoromanica.ro
Ea precedä frumoasa alce care urca sprc Patriarhic si Marea Adunare Nationalä (vezi fig. 231 si 236). O crcstere considerabilä a numärului pietelor in acelasi timp, o nota amcnajare, superioark a celor existente se produce dupi cel de-al doilea räzboi mondial, in anii regimului de democratie popularä. Vechilc ochiuri" i tarabe sint inlocuite prin adevitate magazine la fostele Hale Matache Mäcelaru, numite acum Ilie Pintilie ; se creeazii picte ingrijite, de cartier, in diferite pArti ale orasului, ca, de pildä,
in Ferentari, lingi fosta groapi" a lui Ouatu, pe strada Mihail Eminescu (fostä Romanä) etc. In februarie 1957 cxistau in capitalä nu mai putin de 43 (patruzeci i trei) de piete i se prevedea Infiintarea de noi unititi. Exista si un nou oboe,
un nou erg de vite pe
oseaua Alexandriei, in milrime de circa 2 hectare si cu zi de tirg siptäminala.
Dar in afarä de pietele de alimente, sint celelalte, mari spatii libere situate la extremitätile si la incrucisärile arterelor principale de circulatie. Ele iau nastere in cursul secolului al XIX-lea si al XX-lea ; pe mäsuri
e
111 '-"LIONT7 ',[1.10OF
ce preocupärile edilitare sporcsc, se traseaz'a bulevarde, sosele, cái i sträzi noi, iar ulitele i drumurile vcchi
v.*
se indreaptä, se aliniazi. Spatii libere au fost multe in cuprinsul orasului, si o seamä s-au pästrat pina tirziu de tot, dupi primul räzboi mondial ; ele erau consecinta, pe de o parte, a felului de a clädi a orasenilor nostri, fiecare dorind sa alba lingä casa grädinä, cu livadi si, eventual, vie, pe de alta, a faptului
ca orasul a incorporat o serie de sate, despirtite unele de altele prin intinderi considerabile. E impre-
sionanti multimea locurilor" virane si a maidanelor" ce sint infitisate in planul cel mare, manuscris, al lui Borroczyn (1846). Una sin-
""ftes. o' 'Fig. 227
Chivute en bidincle" In Pbta UnIrii. (S)
11,
'
Fig. 228 Statuia lui Gheorghe Laz8r, In Cata Unlversit411. Sculptor Ion Georges., 1886. In clidirea din fund, sediul Intreprinderil de Transporturi
Aeriene RonuneT.A.R.O.M.
gura dintre cele 99 de planse ale lui, nc infatiscaza cinci maidanc : maidanul lui Iancu Petrescu", maidanul lui Murat", maidanul lui Enache", situate rcspectiv la nord-nord-vcst, nord-est i sud-cst-est de biscrica Mintuleasa, apoi maidanu bisericii Popa Soarc"
maidanu Filantropici", imediat la sud si la nord de biserica Popa Soare. in plana 30 gisim altc patru : maidanu lui Ccaus David", maidanu popii Pautelimon", maidanu Ioanii Tina" si maidanu lui circiumaru". Pe locul vechii case a Cantacuzinilor, trecuti apoi in stäpinirca Dudestilor, maidanu Dudescului" ; 11110 fosta balti a Icoanci e maidanul Stipinirii" ; un altul, la capul de est al actualei Sträzi Calusei, poarti numele sugestiv usa oborului". Lingi
Dimbovita, aproapc de Cazarma ciläretilor", e 383
www.dacoromanica.ro
rA -1/ f .icrip,1,1_ *1
.;GLII2 _II 11 EIJI 11' III WWII i -
31
si
1m 4
=.
Plata Universiellii, Cu statuile lui Spina Haret, Gheorghe Leek, Fig. 229 Maui Vitcar.ul ti Ion Heliade Ridulcscu, ultimcle doul mascare lo parte dc arboti.
locul Farmazonului" ; tot acolo, ocupind o suprafat5
considerabil5, locul lui Procopie", cunoscut mai firziu sub numele de cimpul Procopoaiei". lar la sud-vest de biserica Sf. Stefan (Cuibu cu Bar* e locul Sfatului", adicä al cirmuirii orisenesti. In Fig. 230 Plata SI. Gheorghe co statuia lupoaicei; In tnijloc, tramvaiu Cu cai din timpul verli, avInd perdele. (M.I.B.)
1872, existau, potrivit dictionarului topografic al lui Frunzescu, 300 locuri goale" in cuprinsul orasului, aclicA terenuri intinse sau maidane, Bea' sA punem la socoteal5 pe cele mici, mäidänelele", dup5
expresia unui act inedit din 3 febniarie 1764. lar In 1906, suprafata terenurilor neclädite, virane, este
apreciat5 la 2.800 de hectare din totalul de circa 5.500 cit au Bucurestii, asadar la ceva mai mult de j u mätate.
urdi_mil.cinnuirlPilmr___7.
si 1-11!
[E. Ill El
.
fa
--
Amenajarea de piete in afara celor de alimente a oboarelor incepe la jumätatea secolului
al )IX-lea, dupi incendiul din 1847. Inceputul se face, In centru, cu piata i grklina din jurul biscricii
Sf. Gheorghe-Nou, dupà care urmeazà, in 1852, piata de lingä' metohul Episcopiei de Rimnic. Treptat-
treptat, se amenajeazi .
I
.
71
i
altele: piata de la capul
Podului Mogosoaiei, aceea din fats Palatului domnesc i pietele actualmente Piata Gh. Gheorghiu-Dej
1. it 11 il
de-a lungul celor doui mari artere care taie crucis orasul. Statui incep sa Impodobeasca aceste spatii libere, inceputul fkindu-se cu Piata Universitätii, unde, dupä statuia lui Mihai Viteazul, se inalt5 altele
doui: statuile lui Gheorghe Lazar 384
www.dacoromanica.ro
si
Ion Heliade-
4.
..=
z_11111
ME/11.
-=
.711111
imara.
AMMINI
, ...... ..4... C. t-.
,
. ...E'l 7110"" _.... _
.1'
I ,
'.
>el
.--.
7, .9 = NI
o
;
..-
.r.
ao
-o
,'. ...-
>..."
et.
N
www.dacoromanica.ro
JI T
.4
'
t-.
3h
e.
'1.- , 7'
1`.
h ,
,
//,
)i
"
t Radulcscu (vezi fig. 228), iar mai tirziu aceea a lui
Fig. 231 Esplanada care leag3 Plata Uniril Cu Patrlarlda j Palatul Mari AdurDri Nationale. In primul plan statuia lupoaicei romane; ulterior, aceasta
statuie a Cost mutati In salami din Fiala Dorobanti. (I.C.S.O.R.)
Spiru liaret (vezi fig. 229). Talc= dc noi arterc, atit in perioada dintre cele dotia razboaic mondiale, cit si dup5 23 august 1944, precum i constructide monumentale ridicate intre timp prilejuiesc capitalci crearea unci alte serii de piete care infrumuseteaza orasul. Citam astfcl pinta din lata Acidemiei Militare, unde se inalta acum monumentul Eroilor Patriei, Plata Aviatorilor, la capatul marelui pare dc culturi odihna, Piata Scintcii, din fata imporuntului palat omonim cca mai vasta cladire a Bucurestilor avind la capul dinspre Sosca monumcntala statuic a lui Lenin, apoi plata din Bucurestii-Noi, in mijlocul
Fig. 232
Statuia Aviatorilor, pe Bd. Aviatorilor (S.
careia se afla cinematograful Infratirea intre popoarc". De mai mici proportii sint Pinta Dorobanti, unde se afla acum statuia lupoaicei care ante-
rior a fost in Pinta Sf. Ghcorghe, apoi in Dealul Patriarhiei (vezi fig. 230 si 231), piata 7 Noiembrie Pinta Monumentului Aviatorilor, una din cele mai reusite si mai bine asezate statui ale orasului (vczi fig. 232). Pentru amenajarca Pictei Balcescu, unde se va cladi palatul Sfatului Popular al Capitalei, s-a tinut in anul 1956 un concurs la care s-au
prezentat nu mai putin de 49 de proiccte. Atunci cind cel mai bun dintre accste proiectc se va realiza, Piata Balcescu, centrul geografic al orasului, va deveni i centrul principal administrativ si arhitec-
tural al lui.
1==._
385
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE I. Ma bala! e. 1. I.C. Filitti, Corespondenfa consailor englezi din Principate, 1828-1836, in An. Acad. Rom. Sed. ist., s. II, t. XXXVIII (1916), p. 839 920 ; 2. Neagu Radulescu, In Bucare,riii lui 33, in Gaz. mun., 11 (1933), nr. 89; 3. D. Caselli, Biserica Sf. Visarion din 'naba/arta Visarionului si Viifoara, in Gat. man., III (1934), nr. 120-122; 4. D. Caselli, Alaba/aria, ,ri Biserica Armeneascr1, III (1934), nr. 135; 5. D. Caselli, Mabalaua si biserica Vovidenia Maicii Domnului, in Caz. mun., IV (1935), nr. 199
Bucurefti la inceptrial veacului al XIX-lea, in Gaz. 'aun., VI (1937), nr. 285; 22. Paul Sindulescu, Istorica/ pavajelor bucureftene. Studii
,ri
documente, Bucure§ti,
1936, 192 p. in 8°; 23. Stoica Nicolacscu, Podul lui Serban-Vorla din Bucurefli, in Gaz. min., VII (1938), nr. 335; 24. Const. C. Giurescu, Noi nianiri de strdzi in capita/d, in Rev, ist. rom., X (1940), p. 493 ; 25. Gheor-
ghe Crutzescu, Podul Mogo,roaiei. Povestea unei strati,
Bucure§ti (1943), 298 p. in 8°; 26. Chirla/ stratilor din oraful Bucurefti, Bucurqti, 1954, 271 p. in 8°
6. G.D. Florescu, Istorical unei vecbi case bucureftene : casa Floreftilor din mabalaaa Scorfarului, in Bacureftii-
27. N. Filimon, Ciocoii rechi ,ri noi, editia G. Iva§cu,
Mabalaw posielnicului Firu, in Gaz. mun., V (1936),
8 iulie 1957; 29. Col. I. Cupsa, conf. Gh. Matei, co!. I. Foc§eneanu, conf. B. Bälteanu, col. L. Ion,
Vecbi, IV (1930-1934), p. 56-59; 7. D. Casal,
nr. 217 ; 8. Gr. Nandr4, Documente romeinefli In limbo slavd din meinastirile Munteliti Albos, 1372-1658,
Bucure§ti, 1937, 309 p. in 8°; 9. H. Dj. Siruni, O
navdlire necunosculd a bandelor turce,rti in Tdrile Ronkine
la 1769, Bucumti, 1940, 63 p. in 8°; 10. General
Bucurqti, 1956, 336 p. in 8°; 28. Horia Oprescu, Petrescu al XVII-lea, in Informa/la Bucureflialui din
V. Zaharescu, Coniribulia Romdniel la rrItboitil antibitlerist, Bucure§ti, 1958, 573 p. in 8°; 30. Dan Berindei, Dezvollarea urbanislicd ,ri edilitara a orafului Bucurefti in perioada regulamentard fi in anii Unirii
Raci u Scinescu, Cartierril Silivestru ,ri 5/rada
(1831-1862), in Studii, XII (1959), 5, p. 133-158;
artií al R.P.R., Lucbian, Bucurc§ti, 1957, 107 p. -I-
Paul Cernovodcanu, Cdldloria lui Piere Lescalopier in Tara Romlineasca si Transilvania la 1574, in Studii
in Gaz. mun., XI (1942), nr. 507; 11. Muten/ de plan§e, in 8° ; 12. Ilic Corfus, O cronicd a Bucureftilor (1802-1830), scrisa de un meftefugar, manuscris, p. ; 13. G.D. Florescu, Pe mala Dimbovifei, la obirfia Podara illogopaiei, in anal 1804, manuscris,
,ri materiale de islorie medie, IV (1960), p. 433-463 Stefan Ionescu, Poda/ Mogopaiei, Ca/ea Vicloriei,
161
Bucure§ti, 1962, 141 p. in 16°.
30 p. + plan§e.
,ri piel e. 33. * * * , S-a !acepar' construclia Halelor
II. Poduri" si poduri.Ulife si sirdZi. magistrale 14.D. Caselli,
Bulevarde
Ulifa Mare, in Gat. m'In., II (1933), nr. 95 15. G. D. Florescu, Vecbi proprietali in Bacurefil
In veacurile XVII ,ri XVIII, Bucure§ti, 1934, 30 p. in 8° ; 16. Bucurefti. Gbid oficial, ca 20 beirli pentru orientare, Bucure§ti, 1934, 270 p. in 8°; 17. Nestor Urechie, Primele pavele de piatra, in Caz. inan., III (1934), nr. 114; 18. II. Stahl, Botetarea ,ri rlisbotetarea stratilor capilalei, in Bucureftii-Vechi, IV (1930 1934), p. 50-55; 19. Iuliu Moisil, Bucureftii romanlici, in Bucurglii-Vechi, I V (1930-1934), p. 39 46 ; 20. D. Casclli, Podal de sus" ,ri Ulifa Mare", in Gaz. man., IV (1935), nr. 167 ; 21. D. Casclli, Ulitele din
III. Locuri de tirg, oboare, maidane
Obor, in Gaz. atan., V (1936), nr. 246; 34. Paul Lahovary, Elemente monografice ale Piefii Ama, Bucu-
re§ti, 1937, 93 p. in 8°; 35. G. Bezviconi, Citlätori rufi in Moldova fi Muntenia, Bucure§ti, 1947, 463 p. in 8°; 36. Institutul de proiectare Proiect-Bucure§ti", Schila planului general de sistematizare al orafalui Baca-
refti, 2 volume manuscrisc, Bucure§ti, 1956, 545 p. in 4°, cu o serie dc anexe ; 37. Radu Laurian, Concursa pentru sistematizarea Piefei N. Brilcescir din Bacurefti, in Arbitectura R.P.R., 1, 1957, p. 1-17; 38. Const. C. Giurescu, Toponimie bucurefleana
Drama S'are, nu Drama Serii", in Duda
si cer-
cetari linguistice, XIII (1962), 1, p. 73-75 ; 39. G. Po-
tra, Tirgul Mofilor, manuscris, 27 p. in 4°.
www.dacoromanica.ro
GRADINI, GRADINI DE PETRECERE, PARCUR1
De la 202 hectare, sit reprezeniau spatille verzi ale Bucurefillor In 1999, s-a ajnns
in 1960 la 860 de ',Ware, adica la perk
pairn ori mai mull.
Alexandru Ipsilanti confirmil, in 1775, biscricilor domnesti din Bucurcsti venitul vinariciului, cl prc-
fond din care nc vin atitia alti termcni, atit de productivi, ai accluiasi domcniu : floarc, pom, trunchi, säminta, leguma, strat etc. Alaturi de vii i livczi au fost, de la inccput, in Bucuresti, i gradini cu flori. Mai mari sau mai mici, dupil putinta, de la intinscle gradini domncsti la accica ale asczilrilor boiercsti si mänästircsti i pina la micik gradini, la gradinitcle" orascnilor dc rind, ale mestesugarilor si ncgustorilor, gradinitc circ uneori se rcduceau la un strat, doui de flori in flip casei sau chiar la citcva ghivccc puse pc parmalicul pridvorului sau la fcrcastra. Nu §tim cum a aratat ciutaria domneasc5", accl inccput dc gradina zoologica, constitat documentar in vcacul al XVI-Ica (bpi cum nu §tim nici cum se va fi infati-
cizcaza ca accst vinarici sc ja atit din o serie dc dcaluri
sat
din Ilfov si Vlasca, inclusiv dealul Bucurcstilor", cit si din gradinile din Bucuresti", adicä din viilc orasului. Cind, in sfirsit, in condica de porunci a
Mircca Ciobanul. Pe la 1600 exista insa un corp
vistieriei lui Constantin Brincoveanu se specificä
ui
darurilc, in postav, pc carc le primesc, de Paste,
unchcsul din oras ot Bucuresti, fccioriul Nlircii vita-
cei 20 dc grädinari de la curte i vataful lor din Bucuresti, precum i cei 12 din Tirgovistc, c incontestabil ca actul oficial se referä la cei cc ingrijeau dc intinscle
hului, carilc au fost de gradinarii domncsti". Sub NIatei Basarab, gradina Curtii domncsti trcbuie sä fi fost remarcabilä, deoarece doamna Elena, sotia
gradini cu flori ale palatclor domnesti respective.
voievodului, era o iubitoarc de flori. La 10 fcbruaric
Prin extensiune si in sens figurat, in cxprcsia marc-i
1649 ca seria la a noastra iubiti buna priiatnica
grädina lui Dumnczeu", cuvintul inseamnä lumea
rprietcnaj, jupincasa Catrina judcccasa", adici sotia judelui sau biirgermeister-ului din Brasov, rugind-o pcntru rindul sämcntilor de flori de tot fcaliul, sa nc claruicsi dumneata i noao de cc vor fi acolo la dumncavoastra". Daca nu i le poatc trimitc imediat, sa i le trimita mai incolca, la vrcame". La rindul ci, adauga Elena, domnia-mca incà voi fi bucuroasa, den cc va hi pohta dumnitale". De altfcl, calitorul
Termenul gradini" a avut in vcchca limba romaneasca o acccptiunc foartc larga, insemnind in general
loc plantat", implicind deci intcrventia miinii omenesti. Grädina era nu numai cea cu flori, dar si cca cu pomi, cu legume i chiar Cu vita, deci insasi via. Chid Radu Nlihnea 6', la 4 august 1623, poruncil acestor gradinari cc sad pe ocina Ciumcrnicului" a manastirii Radu-Vocla ca sil fie in pace si slobozi pe toate dàjdiilc i mincaturile", cl arc in vcdcrc pe cci care, in lunca Dimbovitci din sud-estul orasului, cultivau zarzavaturi. Cind in planul Borroczyn (1846) citim gradina cu duzi", c vorba dc intinsa livedc cu duzi" a carei amintire s-a pastrat pinä azi In
numele strazii din Caramidarii-dc-Jos. Cind
intreagä, socictatea omencascii, dupä cum in grädinita
de copii" sau, simplu, gradinita", ca inseamni institutia prescolara bine cunoscutä. In privinta ctimologiei, filologii trimit in general la vcchca slava (gradina) sau la bulgara ; c o intrebare insa daca n-avcm dc-a face mai degraba cu o mostcnire din fondul romanic al limbii comparä cu francczul
jardin sau italianul giardino §i
grädina
Palatului
domncsc
pe
vrcmca
de gradinari domncsti" in fruntc cu un
lui
vataf.
Dovada este actul inedit din ultima parte a domniei Matei Basarab (1643-1654) dat
www.dacoromanica.ro
de Dobrc
387
turc Evlia Celebi, care vede Curtea domneascä putin mai tirziu, sub Radu Leon, in 1666, spune ca acolo
care, ca adevärati curteni, cautau sa placa imirind ceca cc vedeau la mai-marele ion. Cretulestii
sint gradini frumoase i impodobite". O alta gradina frumoasa trebuie sa fi avut Matei pe malul Colcntinei, lingá Fundeni, unde se N'ad pini astazi ruinele asezärii sale. Si aici a fost amintitul Evlia
din rindul carora domnul ii alege un ginere
Celebi ; el este adinc impresionat de grädina cu trandafiri i lalele din partea locului ; mentioneaza de
tate a secolului al XVII-lea, Rudenii, ce se ilustrasera inca in veacul al XVI-lea, sub Mihai Viteazul, Dudestii, cu intinse proprietäti in marginea orasului, au, desigur, frumoase grädini pe linga asezarile ion.
asemenea pe malul apei un mare chiosc" construit in intregime din ipsos" ; e probabil un chiosc de felul celor constantinopolitane, primul pomenit in marginca Bucurestilor, predecesorul celor ridicate in epoca fanariotilor. La o deosebita inflorire ajung grädinile sub Constantin Brincoveanu. Domnul, iubitor de arta si de rafinament, mare constructor, avind ca prim sfetnic pe stolnicul Constantin Cantacuzino, care invätase in Italia, le da o deosebita atentie. Cunoastem numele
a doi griclinari-sefi ai unid, Toma, constatat in 1695, celälalt, Frincul ; e foarte probabil ca acesta din urmä sa fi fost sträin sau de origine strainä, cum era si bucatarul francez al curtii, cum era si arhitectul Pecena Levin, care a descnat grädina Palatului domnesc din Bucuresti, cum era si arhitectul Veseleil, care a lucrat la Manastirea Sf. Gheorghe-Nou (vezi mai sus, P. 84). De gradinarul-sef ascultau 20 de gradinari. Numarul lor nu trebuic si mire, deoarece gradina palatului ocupa o suprafatä considerabilä ;
ea a fost mai mult m'aria in 1707; in mijlocul ei, in centrul unor partere de flori, Brincoveanu ridicä acum un frumos pavilion sau chiosc, cu coloane sculptate i impodobit cu picturi, spre a-i servi ca sufragerie in timpul verh i ca loe de odihnä. De accasta grädina secretarul domnesc Del Chiaro ne spunc cä era foarte frumoasà, de forma patratä desenata dupi bunul-gust italian". Pe linga griclina palatului, mai erau cele cloud grädini ale palatului ski pärintesc, de pe malul drept al Dimbovitei, gradini laudate de calatorul englez Chishull in 1702 (vezi mai sus, P. 82). Acesta aminteste de asemenea
Vacarestii, al ciror d evotat fruntas, Enache, piere
alaturi de Brincoveanu, in 1714, la Stambul, Balenii, care conduseserä un adevarat partid in a doua juma-
Si nu numai in Bucuresti, dar si la mosiile din preajmi.
Stim, de pila, cA vel-vornicul Constantin Dudescu ii intocmise o asemenea gradini pe lingä conacul ski de la Frasinesti (azi Frunzanesti), pe malul drcpt Mitropolitu 1 Neofit I al Ungrovlahiei, trecind pe acolo la 2 iun he 1746, califica accasta graal Pasarii.
dina drept foarte frumoasa" i arad ca ea cuprinde pomi atit locali, cit si strlini nana mzi [portocalil, chiparosi si altii". Adauga si detaliul cA pentru gospodaria de la Fräsinesti casele i gradina vel-vornicul Dudescu cheltuise aproape cindizeci
de pungi de bani", adica aproape 25.000 de lei, o suma foarte importantä pentru vremea aceca. Cit despre gradina din Bucuresti a Rudenilor, pe malul drept al Dimbovitei, in mahalaua Antim, aflarn stiri dintr-un act inedit din 7 iunie 1766; el cuprinde o cercctare asupra locului pa unde au fost din inceput curtca i gradina boerilor Rudeni". Dau marturie Draghici bacanul i Nica Calaretul si Dragomirita, ce al( foil grainar la boerii Radeni,
oameni batrini de cite 60 de ani". Mavrocordatii erau i ei iubitori de gradini. Potrivit unui act din 2 martie 1724, aflám cA Neculai ridicase in partea de sud-est a Bucurestilor un rind de case domnesti" cu foisor" i cu grädind pcntru plimbarca domnieimele si a altor domni ce s-ar intimpla a fi in urma domnii-mele" (vezi si mai sus, p. 96). Alt rind de case, tot cu gradina, t'acuse la ctitoria de la Vacaresti ; ele sint pomenite in anul 1739.
Foisoare" pentru priveala crau si in altc pärti.
gradinile" si curtile foarte intinse" ale asezarilor
Chiar la Curtea domneasca, la poarta din sus, exista
boieresti din oras, precum si viile i grädinile foarte ingrijite" de lingi Minastirea Cotroceni, apoi gradina patrata, in stil italian" dupä cxpresia aceluiasi secretar domnesc Del Chiaro a palatului de la Mogosoaia, in sfirsit, gradinile diferitelor case pe care le avea Brincoveanu, pentru numerosii sal copii, in Bucuresti. Asa incit cei douäzeci de gradinari
foisorul cel rosu" ; stirea ne-o da un act inedit din 1767, august 15. Manastirea Radu-Vodä avea
cu seful sau vataful lor aveau destul de muna. Un zapis din 1 decembrie 1701, privind vinzarea unor case, precizeazä ca ele sint linga zidul gradinii domncsti despre apusul soarelui". Pilda domnului indcmna si pe boicri. Nu ne referim la stolnicul Constantin Cantacuzino, care putea da el sugestii, in aceasta privinta, lui Brinco-
veanu si a cirui puternica asezare, pe malul drept al Dimbovitei, intre Manastirile Sfintii Apostoli Antim, avea o intinsä graclini, o Uva& i chiar un helesteu. Ci ne gindim la ceilalti dregatori,
si ea un foisor, sau un chiosc in coltul zidului despre räsärit... ridicat pe stilpi de marmura". Aici venea
voclä, cu mitropolitul si cu egumenul mänastirii, dupa ce asistaserä la slujbä, in ziva hramului, se intretinea cu boierii si cu unii dintre oräseni. A existat un foisor si la casa Dudestilor, de pe malul drept al Dimbovitei ; reccntele sipaturi arheologice indreptatesc aceasta concluzie. Pcntru frumosul foisor
sau chiosc, impodobit cu marmurd, al fintinii lui Filaret, vezi mai inainte, P. 345. Si unele case mai modeste, de tirgoveti, avcau asemenea locuri de privealä. E cazul unei case de pe locul metohului Episcopici de Rimnic (actualul Ateneu); urmind a fi expropriata, foisorasul" ei e pretuit, la 24 dccembrie 1792, de o comisie de experti, formata din Chirita dulgheriul", Radul dulgheriul" si
38
www.dacoromanica.ro
Diicul zidariul la 26
de talen i firil 3 bani, intreaga casa valorind, dupi pärerea lor, 270
1782). Elvctianul Sulzcr, care a mat citva timp la curtes domnului, spunc ca lacul aves o insula, in
de talen.
jurul carcia doamna, insotita de doamnele de onoarc, obisnuia si se plimbc, intr-o saica, sau luntrc marc,
In a doua jumatate a secolului al XVIII-lea avcm uncle detalii asupra gradinii fostci proprictati a stolnicului Constantin Cantacuzino, ajunsc acum, prin casatoria ncpoatci accstuia, in stäpinirea familiei Dudescu. Ni le da o calatoare englezi, Lady Craven, carc vizitind Bucurestii si pc domn, in iulic 1786, c indemnata, la sugcstia lui Mavrogheni, si vada o frumoasi gradinä englezcasca cc apartinea unui boicr bitrin". Aprccicrea c a lui Raiccvich, consulul austriac, care insotea pe vizitatoare. Cit dcsprc lady Craven insäsi,
in sunctul mclodiilor turcesti". Alcxandru Moruzi reface constructia de la licrastrau in a doua domnic a sa (1799-1801), si anumc, o zidcste" : asa aflam dintr-un act din 1805, iunie 27, al lui Constantin Ipsilanti. Un act contcmporan pomcncstc gradina cismcaua chioscului cu indcstula apa pcntru norodul ce pururca merge acolo". La 1 scptembric 1800, Moruzi acorda i scutirc de dad la 4 liudc" sau contribuabili, oamcni beccii [paznici, gardicni]
ea gäscste ca intrc accasta gradina si accca a unui pastor
gradinari", care si aibä grija, in schimb, de intrctincrca
de taxi din Anglia nu era mare dcoscbire. Adauga ca i s-a ofcrit de Cure stapinul case', un batrin vencrabil, cu barbi alba ca zipada cm banul Dudcscu din toste fructcle cc lc avca in grädini". Cam din
chioscului, a gradinii si a gardului. Tot la miazanoaptc de oras, dar mai aproapc dc marginca lui, mai acccsibil deci, ca loe dc plimbarc, bucurcstcnilor carc n-aveau trisura, era cbioicul /In Mavrogbeni, o constructic dc zid i dc lcmn, cu parten si ctaj, Cu cismca si havuz" sau satirvan" (tcrmeni turcesti),
acceasi vreme, i anume, din mai 1782, este informatia francczului Carra, fost secretar domncsc ; acesta,
propunind infiintarca unui consulat franccz la Bucurcsti, citeaza printrc märfurile carc se cauta in oras seminte de flori"(grains de jardin")§i flori artificialc". La 6 septembrie 1780, vornicul Stefan Pirscoveanu seria prietenului si furnizorului ski din Sibiu, cunoscutul negustor C. Hagi Pop : Pcntru gridinar cc-mi scrii ci mi-ai gash i iastc om meter i harnic, foarte bine. Cum si pentru simbric ci 1-ai tocmit pc un an Cu 100 dc lei... si 11 obroace de gnu... si vedre
de vin 20... sunt priimitor a-i da toate accstca pc dcplin." Ii va mai da de altfel i rimätori i alte bacsisuri". Dar me si fie angajat pe trei ani, nu pe unul. Pentru ci, cind si zic i cu Doamne ajuta, la al doilea an de intemeierea i deschiderca gridinii,
el si si lipseasca". Mai cere ca noul angajat si alba el uneltcle de lucrul gradinii, de vremc ce cu ii dau atita simbrie grea". II mai roagi pe Pop: Si-i dai dumneata bani si cumperc seminte de care-i va trebui". Si incheie: Pcntru lamii cc-mi scrii, vci sti ci s-au prasit i aici multi, ci oameni nu avern ca accia, si poarte de griji". Gridina lui Dudcscu de la Frasincsti trczisc asadar si la Atli dorinta dc a avca arbori cxotici. Dc altfcl, pinä astäzi, in cascic a o suma dc bucurestcni se pot vcdea lämii, unii din ci altoiti i dind rod. Tot in a doua jumitate a sccolului al XVIII-Ica sc ridici, la marginilc Bucurestilor, o serie dc chioscurl", imitind pe cele constantinopolitane. Erau case de varit, cu gradini alaturi si cu apa de izvor sau de cismea ; aici veneau domnii si se recteezc, si scapc pcntru citeva ceasuri sau zile de agitatia victii dc curte si de larma orasului. Chioscurile ajung curind locuri
de plimbare ale oriscnilor. Unul era la Cotroceni, la minastire, ridicat de Alcxandru Ipsilanti in 1780; a durat pini in 1893, cind a fost d'arimat, imprcuna cu o parte din zidul de incinti al manastirii si cu ve-
chea resedinta domneasca, spre a se face un nou palat. Altul era pe malul lacului Hcrästriu ; fusese ridicat, din lemn, tot de Alexandru Ipsilanti (1774
avind apit buna de izvor, adusi din &pillar; pc olanc, constructic ridicati in 1786; alaturi va inalta in anul urmätor biscrica cc cxisti i astizi. Gradina chioscului, dc o intindere considcrabili potrivit planurilor austriccc ale lui Ernst si Purccl, aves circa doui hcctarc i jumiltatc era dc forma pitrata, cu latura de 80 de stinjeni si se afla la sud dc chiosc ; fusesc descnata de el insusi i plantati cu balele, garoafe i trandafiri. Ea era strabAtuta de alei plantatc cu pomi, impártind simetric intrcaga suprafati in 16 triunghiuri egale, plus, in centru, un spatiu libcr, in forma de ccrc. Zece oameni, scutiti de din, aveau grip dc intretinerc. Domnul urmitor, Mihai Sutu, confirmind, la 30 aprilic 1792, scutirca, aratil cä ca s-a dat pcntru lucru gradinei de la cismeaua apclor ot zoodopighi [izvorul timaduireil i pcntru paza si curatcnia de sus si de jos, sprc podoaba si mingicrca privcIci de obstc". Iar succcsorul lui Sutu, Alcxandru Moruzi, intarind i cl scutirca, la 7 iunic 1793, precizeaza ca pe cei 10 oamcni ,,si-i metahiriscasca [folo-
seascà] cpistatul... la lucrul gradinci, silindu-sc a o drcgc si a o aduce la stare noua si la paza i curitcnia a toad" (sic!). Probabil ca aici, in accasta rcfacuta rcscdintä dc vara din marginca orasului, arc loc recep-
tia pe care o okra domnul in vara lui 1793 ambasadorului rus Kutusof i insotitorilor lui, in drum spre Constantinopol. $tim dc la unul din insotitori, anumc Reimers, ca grädina era luminata Cu lampioanc" i ca la sfirsit s-a dat un foc de artificii", rachetcic explodind cu sgomot". Nu era prima data' ei bucurestcnii vcdcau o ascmenea iluminatie. 5i sub Alcxandru Ipsilanti, cu prilejul une pctrcceri organizate de marcic vornic Filipcscu in cinstea domnului avuscsera loe, pc linga masa si bal, jocuri de artificii"
5tirea nc-o da clvctianul Sulzer, carc a fost de fati Ghiculestii ridicascra si ei un chiosc lingä manistirea Pantclimon, ctitoria Ion; cl era situat pc un loe mai pe culmca dcalului", zice Pappasoglu, lingä inalt
o cesmm".
www.dacoromanica.ro
389
Cele dou5 planuri austricce amintitc mai sus ne
observä vi el: plimbarile publice pc malurile micului
dau prctioase indicatii nu numai asupra viilor f i live-
riu Dimbovita sint foartc placute vi foarte c5utate seara, din cauza racoarei vi a frumoasei lor situatii". Nobilul maghiar Vicentiu Batthyany, calator prin oravul nostru la inceputul lui 1801, se refer5 la obicciul domnilor fanarioti de a-vi face chio§curi vi gradini. Ficcarc domn al Valahici spunc el ivi aranja o gradina sau fi facea o villa. Actualul
zilor bucurcvtene la 1791, dar vi asupra gr5dinilor propriu-zise. in afara dc accea a palatului de agrement" (Lusischloss") al lui Mavrogheni, cle ne mai aratä o scrie intreaga, atit in stinga, cit vi in dmpta Dimbovitei. in stinga, citäm gradina biscricii Sf. Eleftcric (in plan : Lcftir"), cu o suprafata ccva mai micá dccit aceca a gradinii Alavrogheni vi dc forma dreptunghiulara. Era apoi gradina meminded Episcopiei de Rimnic, pe locul Atcncului dc astazi, vi anume,
la r5s5rit dc cl5dirca mctohului ; forma c tot dreptunghiulara, cu dou5 ronduri ccntralc. O alta gradina, mai midi, a man5stirii Selrindar, avca forma dc patrat, cu latura de circa 35 dc stinjeni ; se afla spre vest de 15cav, despartindu-I de casa lui Dinu Cretulcscu. Tot in stinga Dimbovitci vi mergind pinä in malul apci, era gr5dina casei banului Nicolne Brincoveann; forma
c a unui patrulater nercgulat,. trapezoid, Cu virful sprc apà ; arc §i ca un rond central. Dou5 gradini Cu alci convcrgind spre ccntru, f5ra vrco indicatic asupra stapinilor respcctivi, se allá la nord-cst dc biscrica SI. Vincri-lierasca, intre Podul Vergului vi Podul Tirgului de Mara ; o a trcia, in acccavi situatic, e la sud-vestvest dc Biserica Olari ; o a patra, la fa, e la sud-N cstvest de biscrica Delea-Nou5 ; ca arc forma dreptunghiular5 vi dou5 alci cc se intrctaic perpendicular, in timp ce altele formcazi romburi. In dreapta Dimbovitei c gradina manastirii Sf. Spiridon-Non, spre sud de lada, de o forma trapezoid:A.,
cu dimcnsiuni de circa 40 vi 30 de stinjeni, cu un rond central. La fel e gradina man5stirii Rada-Vodd,
sprc vest de laca. Scmnalam, in sfirvit, o gradin5 mai mare, Cu dimensiunile de circa 70 vi 50 de stir,jeni, sus pc podis, dcasupra luncii, pe unde sint astäzi antrepozitcle comunale, pc Calca Rahovci. Planurile
nu indica numelc stapinilor acestci gradini, arata insä prezenta la nord de ea a unui lac lunguiet, disparut intre timp. Dcsigur, in afara dc toatc accstea, mai crau o sumä altcle, gradini mai mici, numai ca ele nu sint insemnate sau se confunda' in planurilc amintitc cu livezile
domn
era Alcxandru Moruzi
nu vi-a fäcut Inca,
este abia dc un an aici. Gradinile predecesorului o parte s-au stricat vi o parte au ramas ncingrijite." Batthyany n-avca de unde sa §tie ca in toamna prece&fled Moruzi luase, in realitatc, masuri, ap cum am aratat mai sus, ca gradina vi chiovcul lui Mavrogheni
sa continue a fi ingrijitc f i intrctinutc. Sotia diplomatului Reinhard releva, in iulie 1806, obicciul plim&aril la Izvoare" adica la Flerastriu unde gasevti toata societatea elegantä a Bucurevtilor. lar francezul Lagarde, care a stat la noi din decembric 1812 pina la inccputul lui aprilie 1813, remarca Bancasa, unde 1-a impresionat o gradina frumoas5 care apartinc boierului Vilcárescu, cc chcltuicvte in ficcarc an o multimc de bani pentru intretinerea ei". Drept locuri de plimbare sint indicate in 1816, de catrc gencralul Ludwig von Stiirmer, chiovcul lui Mavrogheni, lieriistr5u1, Colentina uncle Grigore
Ghica avea, in 1821, pentru udatul florilor", un put cu 12 galeti" vi frumosul colt dc la Sf. Elefteric, in lunca Dimbovitei, intre gradini, vii vi stcjari
uriavi, a c5ror disparitie, catre 1835, o va rcgreta atit de mult, mai tirziu, Ulysse de Marsillac. Lunca Dimbovitei, cu copacii vi racoarea ei, atr5gea tot mai mult. Aici erau in prima jumatate a sc-colului al XIX-lea o sumil de locuri unde bucurcvtenii se stringeau sa petrcaca, sa manincc pe iarba verde, sa asculte läutarii vi, mai tirziu, muzica militara. Era mai intii dumbrava Civmigiului, cu balta" sau lacul ci format de izvoarcle cc curgcau din dealul" despre miazanoaptc ; rate salbatice se avezau pc luciul apci, se prindea pe§te; pc marginilc lacului crevtea stuful. Pe accst loc a luat navtcre, dupa 1844, frumoasa
care, citcodata, aveau, dc asemenea, alci. Un act inedit, din 10 august 1832, prin care manastirea Mihai-Voda da cu cmbatic lui Latco Rat suditul
gradinä ce constituie azi o podoaba a oravului. Mai sprc vest, pe malul sting, era ala-zisa GreIdind en ca?', dincolo de actuala Piafa Kogälniccanu, intinzindu-se spre capul dinspre Bulevardul Gh. Gheorghiu-Dej al
chcsaricesc" un loc, spre a-§i cladi casa, arata ca locul
str5zii Vasile Pirvan ; o mica stradá de azi, intre
sc g5sca din dosul Curtii Arsii, p5 mal asupra grädinii manastirii". Dup5 toatc probabilitatilc, aceastä gradinä exista vi ea la finelc secolului al XVIII-lea. Citcya izvoare de la fincic sccolului al XVIII-lea vi inceputul cclui de al XIX-lca vin sa completcze pretioaselc indicatii ale planurilor austriece. Galatorul Johann Christian Struve, care trece prin orav in vara anului 1793, remarca locurile de plimbarc avezatc pe marginea... Dimbovitei. Ele alcatuiesc poicni frumoasc vi alci mari vi evti sigur ca intilnevti,
mai ales sprc seara, o multime de lume, atrasa de racoarea locului". Englezul Robert Ainslie, care vede Bucurevtii un an mai tirziu, in vara lui 1794,
bulevard vi Splaiul Independentei, Ii pastreaz5, prin numele &Au, amintirea. I se zicea ava deoarece avea,
In cuprinsul ei, un carusel, spre bucuria copiilor vi a tineretului ; avca vi copaci Inalti, infativati in planul lui Borroczyn. Alai inainte se numise Gradina lui Giafer", probabil dupil numcle posesorului sau antreprenorului. Italianul Domenico Zanclli, care o viziteaza, in 1841, vi vede vi Herastraul, arc dcspre accste doua locuri de plimbarc vi pctreccre urm5toarele
aprecieri: Locurilc de intilnirc in zilcle de sarbatoare sint: Herasträul... unde nu se v5d dccit boieri vi undc nu sc aude alta limb5 in afarä de franccza, apoi gradina care se aflá linga Dimbovita, undc sint
390
www.dacoromanica.ro
locuri de fäcut bale, dar tare murdarc ; aici, in fiecare duminica, plätind la intrarc citiva gologani, locuitorii pot petrece ascultind muzica militari, dansind ori dindu-se in calusei. In accstc (iota grädin i vei gäsi foartc mult lux ; toti sint imbracati dupii moda curopeana ; Sc vede mare risipä dc bani in livrelcle slugilor, in rochiilc fcmcilor si in hamurile si
tailor. Ncspus de multe sint calestile boieresti"... In Grädina cu cai" s-au dat i piese de teatru, ca
ccanu-Blarembcrg (1842)
undc inaintc de a se
infiinta cimitirul, a fost loe dc strasnica pctrcccrc. La strcaja" sau bariera Podului Calitii era in 1843 grädina serdarului Atanasic Kazoti, intocmitä asa cum citim intr-un anunt dc vinzarc din Vcslitorn/ ronhinesc ca o mosioani Cu vie, cu finctc, Cu ghcOde de 800 dc carL.. cu liczi de pruni si cu copaci dcstui in fclurimi altoiti, cu alei de... viini dc tara turceasca".
Mireasa din Messina a lui Schillcr ; in timpul ocupatiei
Nici in partca de räsarit a orasului n-au lipsit
austriccc din 1854-1856 era aici o trupä franceza
grädinile i locurile dc plimbarc. Era grädina de la 'rein, pe malul si in prcajma asezarii Ghiculcstilor,
de café-chantan!. §i mai sprc vest, dar pc malul drept,
era Gradina lui Scufa", numita astfcl dupa primul ci stäpin
pc urma a trccut
in proprietuca lui
i infatisata in planul din 1842 al lui Blaremberg-Rimniccanu cu alci care convcrg sprc
Cimpincanu
un rond central. Aici a avut loe in 1837 o intrcvcdcre intre domnul tOrii, Alexandru Ghica, si invatatul
acolo unde astazi e frumosul pare de la capul liniei dc tramvai 17. in timpul Mosilor era lumc multa in gradinil la _Shade, cu copacii plantati in forma dc lira, in marginea locului undc sc tinca vcstitul tirg ; altii se duccau pinà la zitinri", la ruincic asczarii
lui Matei Basarab, de pe malul lacului Fundcni,
calator rus Anatol dc Demidoff; aici vencau, din
sau pe cimpia Colentinei, in preajma Manastirii Plum-
cind in cind, Nicolac 1351ccscu si Ion Ghica. intr-una
buita, pe malurilc apci bogatc in raci. Primcle prcocupäri edilitirc in matcrie dc gradini locuri dc plimbare apar in epoca Regulaméntului Organic. Gradinile anterioare fusesera sau proprictati particulate ale domnilor, boicrilor i maniistirilor, sau intreprindcri comercialc, anexe ale unor localuri dc consum sau de petreccre. Nici stapinirea, nici municipalitatea nu se gindisera pinà atunci sa amenajeze grädini i locuri dc plimbare pcntru marcle public, acccsibile oricui, fOrà vrco taxä spcciala. De altfel, nici n-ar fi fost ncvoie. Spatii verzi crau destulc atit in cuprinsul orasului, cit i la marginilc
din scrisorilc trimisc lui Vasilc Alccsandri, Ghica relatcazi: Noi doi, Bälccscu si cu... ne duceam dincolo de Malmaison, la grädina, la Cimpineanu (fosta
Gradina a lui Scufa), unde &cam companic bunä si pctreceam ore placute pinä pe la patru 1 pe la cinci dupa miezul noptii". Tot pe malul drept al Dimbovitci, spre sud-vest-vest de Griclina cu cai" era Gradina Mimi", frecventata in mod predilect de femeile galante ale Bucurestilor (vezi mai sus, P. 145); vccinä cu ca, sprc miazazi, era Gradina Cascri,roaia", dupi numele proprietarci care avca hanul de pe Podul Nlogosoaiei. inca din 1843 i se zicca si Gradina IVarrenberg", dupa numelc antreprenorului, care avea aici si un bazin de inot, Mile cele rcci", cum le numestc un anunt din Vestitorul rominesc. In timpul räzboiului Crimcii aveau loe in
lui. Caselc nu se indesiscra Inca, grädinilc particularc, viilc si livczile ocupau majoritatca suprafetei urbanc.
La 5/17 martic 1830 se instituic comisia pcntru infrumusetarca si indrcptarca" orasului ; ca alcatuicstc
intrarca era dc 60 de creitari. La nord de Gradina Warrenberg", planul Jung (1856) noteaza ulita
in douilzeci si cinci dc zilc un rcgulamcnt carc este inclus apoi in tcxtul Rcgulamentului Organic. Accsta din urmä prcvcdc, in afara de plantirea de copaci pe marginca drumurilor cam sO inchipuiasca alciuri",
gradinelor".
infiintarea a trei piete obstcsti pcntru plimbarca
Dar in afarà dc acestc grädini i locuri de pctrecere din lunca Dimbovitei mai erau, in prima jumatate a secolului al XIX-lea, inca o serie altelc, in diferite ¡Atli ale orasului. Meseriasii i ncgustorii se stringcau cu placerc in Gradina Brds/ea", pe locul actualei Gradini Puskin" (fosta Ioanid") si a imprcjurimilor ei ; se duccau la gradina lui Hagi-The dc pc Calea Vacaresti, la Gridina lui Spirea Gazoni, din mahalaua Delea-Noua, la Gradina Des/Milli",
publicului": una, PC Podul Mogosoaii", in drcptul Hanului lui Filaret", cumparindu -se locul hatmanului Dimitrie Ghica" i accla al printesii Cleopatra
la aceea a luiBarbalala. Altii preferau gradinile dinsprc
important% pe carc vistieria n-o avca deocamdani, se aloca numai suma de 5.000 lei anual pentru inccperca amenajarii celorlaltc douä locuri dc plimbare, facindu-sc sadiri si celelalte trebuincioase". Lucrarile inccp intr-adevar in 1832, dar numai intr-un singur loe, la aleca cca mare" dintrc capul Podului Mogo-
accasta gradinä spcctacole in ficcarc joi i duminic5;
miazazi, incepind cu La !aye nuci" de sub Dealul Mitropoliei, continuind cu pajistea Filareinlui, in preajma frumoasci fintini cu apä bunä si rece, apoi Cu Gradina Oracici", tot din partea locului, devenita
mai tirziu Trocadero
aici s-a ridicat, cu prilejul
cxpozitiei din 1906, Muzeul artelor, transformat dupi i ispraprimul razboi mondial in Muzeul militar
vind tot sus, alaturi, la Guilin/ de arsine" si la faimoasa gradinä a Bellidni accuta in planul Rimni-
Trubctkoi"; a doua la capul Podului Mogosoaii, in locul uncle au fost gradina chioscului lui Mavrogheni"; a trcia, din josul Nlitropolii, in livcdca lui Filarct". Cum insa cumpararea cclor doui1 locuri
din dreptul Hanului Filarct" undc se va inalta mai tirziu Tcatrul National necesita o sumä mai
soaici
si dumbrava Bancsii", cind se fac primele
plantatii de tei, i elc continua intr-un ritm lent pini in 1843, cind este chcmat dc care Gheorghc Bibcscu
un arhitect pcisagist gcrman, anumc Carl Friedrich
www.dacoromanica.ro
391
Wilhelm Meyer. Acesta, sosit in Bucuresti in luna dccembric, intocmcste planul unui parc la inceputul soselci, de o parte i dc alta a ci, pe o lungime dc
200 de stinjcni
urma sa alba o tripla alee centralä, in linie dreapta, apoi alei laterale, serpuitoare, toate fara acces pcntru träsuri, rezervatc numai pietonilor. Pe lac, prcv5zut cu o fintinä artezianit, or fi gondole" ; va cxista, dc asemenca, un pavilion cu bufct si orchestra. Se lucreaza intens in 1851, plantindu-se arbori adusi din pildurile din preajma Bucurestilor, dar si dc mai
pina in drcptul fostului Bufet
actualul Restaurant 1 Mai i dup5 cc primeste cuvenita aprobare, incepc ajutat de gradinarul
Franz Harer, venit o data cu cl
trasarca aleilor
departe 200 din Dimbovita
plantirilc. Sc amenajcaza si un lac cu stinci artificialc, dupi moda romanticä a vrcmii lac alimcntat dc o fintini tisnitcare ; Sc pun banci ; se infiinteaza o sera. Inaugurarea 'solemna a parcului, prezenta lui vocla, a inaltilor dregätori si a unci mari multimi dupa ziarul Vestitorul romeinesc, ar fi fost peste 70.000 de sufletc", ceca cc socotim o cxagerare oficia15: reprczenta jumatate din populatia
precum si plante adusc de la Brasov
chiar de la Viena. Pcntru intarirea alcilor se lua moloz de la Curten Arsä i dc la Zlätari. Lucriírilc continua in 1852; la moartca, neasteptatä, din c.luza febrei tifoidc, a lui Meyer, la 3/15 august a accstui an, Bucurcstii aveau o frumoas5 gradini ccntralii, gficlina publica a Cismigiului", cum i se spune in planul din acelasi an al lui Borroczyn. Tot lui Meyer i se datoreazä, in vccinätatea orasului; parcul de la Magurelc, realizat in 1845, precum si parcul de la Main, mosia din Ilfo% a lui Barbu si
are loe la 23 septembrie 1847. Intrc timp, incep lucrárilc i la a doua gradina publica, la Cismigiu. Ordinul pcntru amcnajarca acestei gradini fuscse dat inca din 1830 dc Kissclef ; avusescri loc si mici luceari in 1837; in mai 1844 Sc ridicase planul baltii si al tercnurilor invecinatc ; la 15/27 fcbruarie 1845 intregul complex devcnisc prin decret proprictatea sfatului orisenesc, si in acclasi an inccp primele lucran i de asanare, amenajare i plantare, sub supraorasului I
Catargiu.
Mai erau, tot pe atunci, in Bucuresti, i alti straini in domcniul horticulturii. Chilli pe cci doi fra0 Leyrraz, Samuel (1811-1849) si Louis (1820-1892), intcmcictorii colonici clvctienc din oras ; ci ii incep activitatca in 1841 ; Louis, carc se intitula horticultor si viticultor", isi avca casa pc locul viitoarei Gari Filarct ; gincrcic si colaboratorul sail a fost Charles Faraudo (1857-1928), si cl un cunoscut horticultor. Dup5 Meyer, care in 1848 era director al gradinci publice", cu un salariu de 40 de galbeni pe luna, a urmat, mai tirziu, in acecasi slujba, Ulrich Hoffmann; el va ajungc profesor de
vegherca lui Meyer. In 1846 sc putca vorbi de gridina din centru orasului". Dar lucr5rile cele mad, pentru transformarca Cimigiului intr-un adevarat pare, inccp dc fapt abia dupa ce gradinarul ncaint prezinta, in vara lui 1850, un plan sistematic. Potrivit
acestui plan, redactat in limba franceza, Hg. 233
de castani din Gorj, 150 de nuci
Ciamigiul sub zapad; pc land Inghctat se patincaai (S.)
'''.4..
-,
- op:
' AO:, ; .... 1.,
,",i.
, .1, \ --
-...,,1 E ..... .....
..": L .- ra 11...,
_-.64..
-
:,
_/,,, `
'
'
7,45<.. ,....,,
If
4
.t.....
t - A'
, .I.,a,±,,,r)
,
......6, y
.,\.,
.,... ,...
'S,
.
,., --...
.
a
,a,1,
. ,:...
_ . ,... ON
*..
1
.
.........Zr'
':-
.1.1 .
t.
.
t- -
.,441,;;4.-`,2;!' ,,,,, _. g;.....,, ry, .',.. ' ."
.
.
\-;
.
11:
%. ...:
i";,4
;
.
".
.V
Sr,
-4. "
41:
-
.
,
'
.1
4.
'-.
° t-
-
rj.rt
,
_
11,
WA'
ri ¡Alt
pvcrif44 44'
'
e
4;
fr
t.
_
It
-
392
www.dacoromanica.ro
:
botanica la Facultatca de medicina si va realiza in accastä calitate, intre 1860 si 1866, prima gradinii
botanica. Lui ii va urma, la dircctia grädinilor, un alt german, V. Knecinel, iar acestuia ii va succeda, din 1910 pinä dupa al doilea razboi mondial, Fr. Rebbultn, care a dat o nota fatä artistica' (vezi fig. 233, 234 si 235). Un merit dcosebit a avut i arhitectul peisagist francez E. Redont, care a rcalizat, in anii 1904-1906, frumosul Parc al Libertätii, prin plantarca, intrc altele, a 10.189 arbori mari i conifere, a 48.125 de arbusti i prin deplasarea a 575.056 metri cubi de pämint (vezi si fig. 238, 239 si 240).
Erau si negustori de flori si plante ornamentalc in Bucuresti. in afara de Leyvraz, care vindc asemcoea plante sprc a fi sa ',Ike in Cismigiu, mcntionam pe M. Pohr, carc in 1853 anuntä in Vettitora romeinesc cá a sosit de la Brasov cu o bogata colectie dc carnelii, hortcnsii, garoafc", pe care le tine la dispozitia clientclei in noul «Han Filipcscu»". De la o casii in fata si in geamlicul careia erau o suma de plante ornamcntale si arbusti ficusi, leandri, rodii vi-a tras numele strada Plantelor. Primavara treccau pc sträzilc orasului cärutc cu mranitä sau pämint ncgru de grit:link iar oltcni strigind hai la flori! flori
frumoasc, flori!" se putcau vcdca pinä in prcajma
Fig. 234
Rotonda cu busturi din Cismigiu; sc load busturilc lui Eminescu Alccsandri (A.)
cclui de-al doilea räzboi mondial. Din cauza ca pea.-
väliile florarilor sc grupascra de preferinta in piata undc fusesc pinä la focul din 1847 biserica Sf. Anton,
din jos de biscrica domneasca, s-a dat acestei piete
numele de Piata de Flori" sub care e cuonscnta in popor si astazi.
Fig. 235 - Akca central
din Cismigiu, vcderc dinspre bulcvard. In fund
Biscri. Schitu Nigurcanu (S.)
0.
'0
14,+%
--¡, .1.4
I Ah
.
www.dacoromanica.ro
393
aik
Fig. 236
Alcea dc pc dcalul Patriarhici, inainte de arncnajarca ultima dc dupa primal razboi mondial. (1.C.S.O.R.)
lingä via lui Gramon". Era o frumoasä gradinä, cu alei i copaci, intr-o regiune plina de vii ; 9. Geldina SI. Mitropolii", pe dealul respectiv ; fusese
La inccputul cclei de-a doua jumätäti a sccolului al XIX-lea cxistau in Bucurcsti, in afara de cele mentionate anterior, inca o serie intreagi de grädini,
amenajata in 1833; sub Bibcscu se va amenaja aleca de acccs, asezindu-se la intrarea ci patru obeliscuri si facindu-se i noi plantatii (vezi fig. 236) ;
atit particulare, cit si de pctreccre. Planul lui Borroczyn (1852) inscamnä, la nord de Dimbovita: Grädina lui Pencovici", la sud de Gradina lui Cimpineanu", pe tare o continua, si la nord de
10. Grädina d-lui Costache Baläccanu", situata ime-
Locul cazarmi".si Locul cazarmi Malmczon" ;
la nord de aceasta institutic, care, la rindu-i, era la nord-cst de manastirea Radu-Vodä. in partca de sud-cst a orasului, in lunca Dimbovitei, sint inscmnate o serie dc gradini" dc legume sau zarzavat: douä in prcajma bisericii Tira, apoi gradina
Grädina bisericii säscsti", destul de mare, la nord de biserica, pe strada Luterana ; 3. Gradilla lui Corncscu", in fata Grädinii Mimi" si a Castrisoaiei ; e intinsä, dar n-arc alei, nici ronduri, numai citiva copaci ; 4. Grädina zugravului", in regiunea Bisericii Foisor, intre Dimbovita si o girlita ; se poatc sa fie o gradina dc legume ; 5. La nord-nordvest de biserica Mavrogheni gasim trecuta : Florarie" ; de aici se alimenta parcul de la inceputul Soselei Kisselcf ; mentionam cä asfazi, in acclasi loe, c un centru administrativ al casei gradinilor un camin pcntru muncitorii ei. La sud de Dimbovita,
acelasi plan Borroczyn are: 6. Gradina Bälaceanului", pc un bot de deal, la nord-nord-est de biserica Dcalul Spirii". Destul de intinsa, ea cuprinde alci plantate cu copaci, un rond si un chiosc ; 7. Gra-
dina lui lacovencu", fostul slujbas al consulatului rusesc din Bucuresti i apoi director al postelor tirii ; c la sud-est de gradina lui Balaccanu, tot sus pe deal, dcasupra luncii ; Ignatie Iakovenko plantase aici o sumä de copaci si de pomi intre i nuci ; îi acuse si o casa cu foisor
diat la sud de biserica SI. Ecaterina si la sud-vcst de casa sa, asadar la poalelc versantului de est al Dcalului Mitropoliei ; 11. Grädina casi de nastcre",
de zarzavaturi", cu 13 tarlalc, inspre Caramidarii-deJos, si o alta gradina dc zarzavat", cu 42 de tarlale, spre Vacaresti. Semnalam si grädina cu duzi", faimoasa livadä din acceasi mahala a Cäramidarilorde-Jos.
Planul Jung, intocmit in 1856, in timpul ocupatiei austriece, adauga si el informatiile lui. Sint infa-
tisate o serie de gradini, cu dcsen special, cu alei trasate, in partea de miazänoaptc a orasului. E mai intii gradina lui I. A. Filipescu, dincolo de capul Podului Mogosoaiei, acolo unde se aflä azi Parcul Filipcscu ; acesta din urma pästreaza deci numele poscsorului gradinii de acum un vcac. Mai sprc nord de Gradina Filipescu" i despärtita de accasta printr-un loc viran, c Gradina Costachi Cantacuzino". In acceasi regiune, i anume, la nord de Gradina Kisselef", adici de parcul amenajat de
inalt ; 8. Gradina lui Grammont", situatä acolo unde suic Calca Craiovci (azi Calca Rahovci) din luna
Meyer, in dreapta actualei sosele, dincolo dc Bufet, e Grádina Bäranescu", iar imediat la nord de accasta, Grädina Argbiropol". in centrul orasului, si de
dcasupra, pc podis ; vcnca sprc est dc casa dc locuit
proportii mai mici, sint gradinilc Filiperce
altii castani
394
www.dacoromanica.ro
§i
Cosine& Cornescu, prima la sud, cca dc-a doua la
sud-vest de vama cea mare sau dc carvasara". Spre sud de metohul Episcopici de Rimnic, care in accst plan, nu mai arc gradinä, e accca a lui laneu Manu", §i ca tot de proportii mai mici. Continua sä existe cele doua gradini brincovencsti trecute in planurile Ernst si Purcel, i anumc, una pe malul
sting al Dimbovitei, la obirsia Podului Mogosoaici astazi, prin rectificarca albiei, terenul a ajuns pe malul drcpt cealalta, mai devale, pc malul drept, pe locul actualei Piete a Unirii, si strabatuta de
un mic fir de apä, in forma de semicerc, tras din Dimhovita i värsindu-se tot in Dimbovita.
e numit Grädina publica" ; c insemnat i Canalul Cismcgiului", care leaga lacul acestci gradini Cu Dimbovita. La sud de ulita Belvedere", noua numire
a Podului de Pimint (actuala Cale a Plcvnci) si la nord de Gradina Cu cai, c o gradina, de proportii mai mari, avind o avezare boiereasca la mijloc ; nu se indica numele proprietarului. Asezarca de la Belvedere
o gradinä publicä in 1859; o a doua a urmat pc locul metohului Episcopici de Rimnic, in lata Ateneului dc azi; o a trcia, Gradina Icoanci", in suprafatil
de un hectar, s-a facut, in 1873, pe locul vcchii bälti, sccatc, din care izvora odinioara Bucurcstioara.
Planul lui Ulysse de Marsillac, din 1872, noteaza
intre aitcle Gradina Putu cu apä rece", pc strada acelasi mime, gradina de pctrecere ; fosta gradina similarä Braslea se numeste acum Gridina Ioanid", dupa librarul-editor cate o achizitionasc intrc timp. In acclasi an, Frunzcscu inscamna, in Dictionaru/ sau, ca Bucurcstii au 60 dc gradini private". Una din cele mai intcresantc care ia nastcrc acum, intre 1869 si 1900, c gradina preotului Bic Nicola; parohul biscricii Cotroceni, gradini situata in spatele casci sale, pe povirnisul spre hula si in vcchca alhie a Dimbovitci. In suprafata de peste 5 hcctarc i juntaCu
Fig. 237
Palatul Cotroccni, actualmente Pal.ttul Pionierilor. (V.B.)
a Golestilor, situatä la nord-vcst-N cst de bariera
Podului de Pämint, are o gradina cu porneturi" florcturi", cum spunc Iosif Gcnilie in Geografia sa istorick aparutä in 1835 si o padure de proportii mai mici, strabatuta de alei. Sub numele de
*4tf
Belveder", se adauga explicatia: Casarma provis(orie) de cavalcric", O micä gradina si o pädurc strabatuta de alei se aflä i lingä manastirea Cotroccni. O alta paclurc, destul de intinsä, pe ambele maluri ale Dimbovitci, e notata la nord-est-est de manastire ; ca are la marginea de cst a ei un mic lac
cu o insula, lac legat cu un canal de Dimbovita. In sfirsit, o dubla grädina i o livada, de proportii mari, iarasi Bra numcle posesorului, c insemnatä pe malul sting, aproapc de bariera Podului de Pamint.
['caw fi asczarea lui Procopic al Farmazonului ; de la sotia accstuia s-a numit, timp de dcccnii, cimpul Procopoaici" ; Farmazonul" insusi a dat numele ski bisericii Farmazonului", amintita in planul Borroczyn, i ulitei respective, care ulterior s-a schimbat in strada Francmazona" (azi Stefan Furtuna). in imprejurimile Bucurestilor releväm gradina vechii asezäri de la Leordeni; aici, noul stapin, vornicul
Mihail Manu, avea, in 1823, o frumoasä sera in care cultiva ananasi, trimitind din fructc prietenilor sal; un sfert de secol mai tirziu, in 1848, sera continua sa existe adaugindu-:-se si o crescatorie dc phial. (Ananasi cresteau si in sera grädinii lui Mihail Corncscu,
in timp cc in accea a lui Bellu crau lärnii.) O alta gradina frumoasa un adevarat parc din imprejurimile Bucurestilor era aceca de la Tiniara, a Bale-
nilor, pcntru amenajarea careia s-au cheltuit sume importante
avca o serie de guri de apä si o intreaga
retca subterana dc tcvi pcntru stropitul ci. Citarn, In sfirsit, parcul asezärii de la Bu/lea, a Stirbeilor, pe malul lacului. Pe locul limas liber in jurul bisericii Sf. GheorghcNou hanul i celelalte acarcturi arscsera in marcic foc din 1847 s-a amcnajat de catre municipalitatc 395
www.dacoromanica.ro
peste opt sute de specii tate, era plina de trandafiri de toate soiurile si de toate culorile ; avea apoi tot
fclul de pomi fructiferi, de copaci si de arbu§ti ; poetul Alacedonski, care a vizitat-o, o califica in articolul sau Bucure,rtii lalelelor
,ri
ai trandafirilor,
aparut ulterior, in 1913; ca un petec de rai". In cuprinsul gridinii strabatutc de un fir de api cc izvora din coasta dealului" era i prisaca preotului, cu 100 dc stupi ; o §tiu i de la un fost ucenic al accstuia, dascal, azi, la biscrica Sf. Neculai-Vladica. intre timp, se construiwc febril; spatiile verzi
dispar unul cite unul ; o scama dintre gradinile de pctreccrc se parceleazä i se acoperä de locuintc. E adevarat cá apar altelc, cum e, pe strada Academici, Grädina Starri", devenitä ulterior Liedertafcl, pe strada Cimpincanu, Gradina Union"; in ambelc
loe reprczcntatii de comedic u§oara si estrada ; cele de la Union sint imortalizatc in picsa lui Caragialc, O noapte furtnnoasrl. De asemenea, tot pc adaptarca romineasca Acadcmici, Gradina Rd f Ca" a numclui cch, grcu de pronuntat, al intemeictorului Hrtschka gradinä undc se poatc asculta muzica bunii a violonistului Wicst ; accsta din urma cintasc, prin 1853-1854, in Gradina Warrcnberg" (vezi mai sus, p. 391). Poporul continua sä petreaca la HerasAll
I ig.1238
Bivoli scaldindu-sc In baba dc pc locul actualului lac din Parcul Libcrtipi. (M.1.11.)
trau,
Linde
alaturi de
Herd:It-dui- Vechi"
Pig. 239- Fintina Zodiacului, in (ala parcului Libcrtatii (A.)
D
396
www.dacoromanica.ro
apare
V,3
Fig 240 Vedere din Parcul LibertItii. in fund, cupola Palatului Mari
Her-ash-a:II-Non, apoi pc malul Dimbovitei, unde
Aduniri Nationale i blocul-turn de la Ineeputul Caii Victorie. (S.)
gäsim Gradina lui Zdrafcil", in prcajma podului Sf. Elefterie, se duce de asemenca sus, pe Rahova, la Grädina Giagoga", pe locul carcia se vor clädi Antrepozitele, sau la Belvedere", sprc apus de vechilc
Ateliere ale CAIlor Ferate. lar fctele subtiri", dar cu punga groasà, petrec la Vila regala" de la osea. E adevärat, de asemenea, ca Bucurestii se imbogitesc, in 1885-1890, cu Gridina Botanici, inlocuind pe cea veche de aläturi, inaugurata la 5 noiembrie 1860 si contopita in 1878 cu gradina palatului Cotroceni (vezi fig. 237), si pe urmasa accsteia, mica
gradini sistematici" din fata Universitatii ; e adevärat iarisi ca. in 1906 se adaugi Parcul Carol azi Parcul Libertätii, dupi numelc dat locului in 1848, in timpul revolutiei ; dar toate aceste creatii nu pot nici pe departe si compenseze sciderea verticalä a spatiilor verzi. De la circa 80%, cit reprezentau ele incä in 1852 in cartierul cuprins intre actualul Bulc-
sistematizare intocmit in accst an prevedea crearea a numcroase spatii verzi, carc trcbuiau si insumcze 1.271 hectare si 74 de ari. Dar din accstea nu s-a realizat pini la 23 august 1944 dccit o mica parte. Cea mai de seami realizare in rastimpul amintit a fost Parcul National, in nordul orasului, in prcajma lacurilor asanatc (vczi mai sus, p. 199). Tinind seami si de tot ceca cc s-a mai amenajat i plantar, supralata spatiilor vcrzi publicc in 1944 se ridica la circa 202 hectare (exact : 2.019.392 metri pitrati), Alta
aproximativ doi metri pitrati de cap de locuitor, ceca ce c foarte putin fati de norma prevazuti in urbanistica modernä. Plccind de la aceasta constatare inspirindu-sc din directivelc date de Partidul
Comunist Romin si de guvernul tärii, directive sintetizatc in hotärirea din 1952 a Consiliului de
strada Alexandru Sahia, au ajuns, dupi mai putin
Ministri (vezi mai sus, p. 242), noua municipalitatc a pisit la cxecutarea unui vast program de sporirc a spatiilor verzi. Suprafata lor a crescut de la 2.019.392
de o sutä de ani, in 1948, la circa 0,5%. Desigur, nu in toatc cartierele e acceasi situatie catastrofali,
metri pitrati in 1944 la 4.712.020 in 1955, la 5.093.600 in 1956 si la 8.600.000 in 1960, a sporit dcci cu circa
yard al Republicii, Calca Mosilor, strada Maria Rosetti
totusi, la inceputul primului räzboi mondial, in 1914,
orasul c in general in mare regrcs sub acest raport. Curba descendenti continua i dupä rizboi, accentuindu-se timp de un deccniu i jumatate. In 1935, suprafata parcurilor i gridinilor publice din Bucuresti
insuma numai 107 hectare si 90 de ari lata de cele 7.800 de hectare ale suprafetei orasului. Planul de
326%, intr-un rastimp extrem de scurt. Am aratat mai inainte (p. 234) principalele realizan i ale acestui
ristimp : pc de o parte, noile parcuri (23 August", Nicolae Bilcescu", Parcul copilului"), noile gradini (Giulesti", Gheorghe Cosbuc", M ihai Bravu"), noile scuaruri, i gridinite, pe dc alti parte, marirea si ameliorarea celor existente (Parcul National, deve397
www.dacoromanica.ro
nit Parcul de culturil i odihnä Heristrau), in sfirsit, transformarca unor parcuri i grädini particularc in parcuri i grädini publicc (parcul Palau/lui Cotroccni azi Palatul Pionierilor si al cclui din Calca Victoriei azi Palatul de arta al Republicii Socialistc
fatadelor si a calcanclor cu plante agiltatoare, lar a balcoanelor Cu flori (vezi fig. 241). Bucurestenii
Romania) sau la dispozitia unor institutii dc stat (gridina casei Filipcscu pe strada Dionisic, azi a
cetätean, cad, dcsigur, nu e nimcni care sa nu
Casei Universitätii, grädina casei Cezianu, pc Calca Victoriei, azi a Muzeului de istoric a Bucurestilor). Lucririle sint in plinà desfäsurare. In 1958 s-a attic-
najat locul unde se tinca mai inainte talciocul", in cartierul Colentina, transformindu-1 in parc, s-a fiicut apoi un parc dc odihnä in preajma uzinelor
Republica" si 23 August", pc locul grope unci foste càrämidàrii. Cociocul", cuprins intre Calca
sint indcmnati stäruitor in scnsul impodobirii oricarui spatiu disponibil ; la realizärile municipalitätii trebuie sa se adauge rcalizärile, in accastä directic, a fiecirui i sä-si impodobeascä orasul. Se organizeazä intreccri in acest domeniu, nu numai pe raioane, dar si pe sträzi, pe institutii si pe gospodirii particulare, relevindu-se, prin publicitat; i incurajindu-se, prin premii si mentiuni, cele mai frumoasc grädini si mai bine ingrijite. Prin mobilizarca tuturora pätrunzindu-se toti dc
doreasa sà-si infrumuseteze
gindul cii fiecarc floare rasädità
i
fiecarc copac
Piscului
sau pom plantar sporestc frumusetea si satfátatea atit a caminului individual, cit si a celui colectiv
a capitalei. Groapa" Floreasca, in coasta noului oras care se cliidestc alilturi, a dispärut, in locul casclor mizere si al cocioabclor luind nastere un frumos parc. Se acordà tot mai multä atcntie asaziselor gradini verticale", rezultind din impodobirea
grädinä, care, de primavara pinä toamna, sá ofere ochilor o adeväratä incintare. Lucrul se poate face, si sintcm convinsi cä se va face. Va fi aceasta una din dovezile cele mai grAiroare de dragostea pe care bucurestenii o poartä orasului lor, bätrinului totusi vesnic tinfirului lor Bucuresti.
i Cimitirul Bellu, va deveni Parcul Tineretului si va constitui, Cu zecile lui de hectare plantate si cu lacul alimentat dc izvoarc natural; o podoabä
Eg.
241
vom putea realiza, in foarte scurtä vreme, un oras-
Locuint3 din carticrul lacurilor arind perctii i balconul imporlo. biti cu verdcata. (P.13.)
I
.vr, 1
-
398
www.dacoromanica.ro
La capitul acestei lungi i zbuciumatc istorii a mult mai lungä decir jumtatea de mileniu care s-a scurs de la prima mentiunc documentad sigurä: 20 septembrie 1459 o concluzie se impune cu puterea evidentii; ea este recunoasteBucurestilor
rea vitalititii i energiei bucurestenilor, a putcrii lor
de muna, a increderii lor in viitor. Gratic Eccstcr insusiri, au putut ci sä-si dczvoltc continuu asezarea §i invingind nedreptatea, trecind peste n5vAliri, dzboaie i ocupatii, ca i paste calamitäti naturale cutremure, inundatii, molimi si fac5 din satul
modest de odinioad, antcrior intcmcicrii viril, frumoasa metropoli de astäzi. Potentate la maximum in zilcle noastre, orches(rate unitar armonic, acestc insusiri asigurI BucurcItilor un viitor stralucit. Cu gindul la acest viitor, aducem un recunosc5tor omagiu tuturor cclor care ad in Bucuresti, i
si prctutindcni, pe intreg rominesc, au muncit, au
cuprinsul pämintului luptat si au suferit
pcntru o viat5 mai dreaptä, mai buná si mai frumoasä.
BIBI IOGRAFIE 1. G. M. Ioncscu,
Istoria Cotrocenilor, Lupestilor Bucuresti, 1902, XIX + 558 + VII p. in 8°; 2. A. Vcress, Bibliografia romiino-ungard, II, Bucurcsti, 1931, XII + 397 p. in 80; 3. D. Caselli, Grddina bres/e/or, in Caz. mum, 111 (1934), nr. 131 ; 4. D. Caselli, Grddina preolului lile de la Cotroceni, in Gaz. mun.,111 (1934), nr. 140; 5. I. C. B5cil5, Plana/ Cipaigialui, in Bucurestii-
(Sf. Elefterie)
,ri
Grozdvesti/or,
Vecbi, IV (1930-1934), p. 47-49; 6. D. Casclli,
nr. 196; 8. Primäria Municipiului Bucurcsti, Planal director de sistema-
Grddina Botanica, in Gaz. asan.,
tizare decretal la 9 alai 1935. Memoria justificativ lanuri, Bucuresti (1935), 164 p. in 40, cu ilustratii §i planuri ; 9. D. Caselli, Cbioscul /ni Ipsi/ante de la
1939), nr. 400; 12. Radu Rosctti, Odinioard..., Bucuresti (1942), 271 p. in 8°; 13. Nadcjda Gr. Romalo, Leordeni, in Bid. Com. mon. ht., XXXVIII (1945), p. 54-63; 14. G. Bczviconi, CakItori :Ni In Moldova si M'adenia, Bucurcsti, 1947, 463 p. in 8°; 15. R. Laugrddini, Bucuresti (curs rian, Peisagistica, Parear; grddini In poligrafiat); 16. Ric5 Marcus, Parean i Ron/di:la,
Bucurcsti, 1958, 315 p. in 4°; 17. Dinu
C. Giurescu, Analefteral, Condica de poranci a vistieriel liii Constan/in Brincoveann, in de
istorie medie, V
,ri materiale
(1962), p. 353-503; 18. Raul
Calinescu,Excursii In linprejurimile capitalei, Bucuresti, 1962, 168 p. in 8°; 19. Bacuresti. Gbid, Bucurcsti,
1962, 390 p. in 8°; 20. M. Nicolac-Golfin,
Clieva si documente privind activitalea bol-tic/ilion/1a Leyvraz In Bucuresti, Bucurcsti (ms.); 21. Dr. N. VI-
Herdstrda, in Gaz. unan., V (1936), nr. 232; 10. G. Zer-
date
va, CdIdtoria lai Evlia Celebi-Efendi,in Bul. Com. ir'. a Romdniei, XVI (1937-1938), p. 247-281; 11. G. Potra, Grddinile capitalei, in Gaz. man., VIII
si Cismigitd, Bucurcsti (ms.).
tämanu, Din istorical grddinilor pub/ice: Parca! Kisseleff
www.dacoromanica.ro
INDICE*
Aali-pasa, ministru de externe al Portii 148 aba = postav 302; haine de 279
abageri = producätori si neg. de haine de aba 29 abagii = neg. de aba 302
abator 21, 157, 159, 199; comunal modern 344; lumina electrica la 159
Abaza, pasä de Rusciuk 70
Abisinia, räzboiul din 382 Abraham ben Eliezer 271 acadelc pt. tuse 301 Academia" de la Sf. Saya 77, 90; reorganizarea ci 104
Academia de inalte studii agronomice, infiintarea 200; comerciale 192
Academia nationala de educatie fizicä (ANEF) 203 Academia Militarä 196, 242, 243; blocurile noi 225; clädirea 193; $coala de rizboi 190, 192 Academia Republicii Socialiste Romania 11, 12, 162,
235; arhiva Cuza Vocla la 152; sediul 151; Institutul dc istoric al 11
Academia Romani' 8, 151, 272; mss. slave 176; mcmoriile ei 172; reorganizatä 238 Academie" de biliard 327 ace dc cusut din epoca bronzului 28 acsizelc, sporirea lor 349 acte ale epocii brincovcnesti 303 actul de la 23 August 212 Accst indice a fost intoanit, dupi indicatOle male, dc clot Vasile Radu, bibliograf sef serviciu la Biblioteca Academia Republicii Socialiste Romania. ii aduc si pe aceasta mIc multumirilc male calduroase. Prescurtarilc utiliaate In indice skit: Arhimandrit arhitn. arhitect biscrica
accst
AM. bis.
hulevard = bd. calator
comuni . com.
negustori = neg. ['Mamie = pah. pentru = pt. populatie = pop. postelnic = post. profesor = prof. nu r. sat -- 5.
Constantin = Const.
sapituri = *At.
croitor = croit. doctor = dr.
stint
Gheorghe = Gh. ing. inginer judet lid.; bidet, functia nu s-a
spltar spat. stolnic = stol.
prcscurtat localitate localit. locuitori locuit.
logotat
log.
sí.
societate
soc.
wadi = str.
Tara Romineasa = T. Rom. ;esatorie tcsit. vezi = V.
manuscrise = mss. manastire = mre.
visticrnic =- vist.
"Moldova = Mold.
vomic = vor.
voievod oo VV.
Adam banul, täiat 70 Adevarul", intreprindere grafica 167; ziar 170, 204; de dimineata = Dimineata 170
Adcsgo", tesat. 182 Administratia centralä a cailor ferate 194 Ad Pinum = Pinum, asezare 34 Adrianopol 35, 111 ; -= Edirne 361 ; = Udrii 89, 273; cucerit de rusi 122; drumul lui Brincovcanu
la 82; evreii la 271 ; Hagi Harutiun Amira
din 270; pacea 122, 127, 266, 269, 306 Adrianopolis, v. Adrianopol Adriatica", localul soc. 326 Adriatica, tärmul 269; diviziile germane la 208 Adunarea deputatilor, ratifici contract 344 Adunarea Obsteasca 135-136 aerodromul: Bäneasa 236; Dudesti-Cioplea 198; Otopcni 212; Pipera 198 aerodromuri Cu suprafatä redusä 238 aerogara Baneasa 238
aeroportul Bancasa 198, 238; Giulesti 198 afacerea Stroussberg 153 afisul reprezentatiei din 18 mai 1857 in noul local al Teatrului National 141 Africa, reprezentantii 244 Afumati s. 16, 38, 53; biscrica 85; case domnesti 104; case de piatra 85; manufacturi de postav la 80, 290; s. de bastina al lui Radu de la 258 aga, atributiile 335, 337 Agemolu, Altin sin Martiros, bogasier 302 Agemolu, Apcar sin Martiros, bogasicr 302 Agesti s. 111 agricultura, ocupatic straveche 27 Ainslie, Robert, alit. englez 390 Air-Francc, companic franceza 198 Aisea, fosta sotie a lui Bairam-aga, vindc casa 358 Ala Littoria, companie italiana 198 Alarma", organ ilegal comunist 203 Alba-Iulia, intrarea triumfala a lui Mihai Viteazul la 284; reprezentantii poporului rominesc la 177; I.N. Auerbach la 313 Albala, Radu 11, 241 Albania, armata italianä in 208; negustorii 109 albanezi in Bucurcsti 267; neg. ambulanti 168, 307; = arbanasi 272 Albastru, culoarea dc 339, 375; atenee populace 204; numärul caselor 154 Albcsti, calcarul de 17 401
www.dacoromanica.ro
Albu = Alcxandru C. Golescu 132 Albu cildirariu 90
A natefterul lui Brincoveanu 281, 283 ; despre : apOria"
de la curte 303; pchlivani si mäscarici 285
Albu Tudorica Stefan = amp goalä 364
Albul fustasul 270, 279 album Cu fotogratii din Bucurcsti 286 albumul Skizzen aus dem Donaumfiirstentum 140 Alcalay, Leon, editor si librar 171 ; libra'ria 176 Aldea neamtul 304 Aldca, Sandu 171 Alecsandri, Vasile, scrisoarc de la Ion Ghica 391 Alecsandri, Vasile, cinematograful 230 Alcea cea mare = §oseaua Kisselef 123; primelc plantatii de tei 391 Aleca Radiodifuziunii 375 Alep, Paul de 273, 285; despre: casele din Bucuresti
265; moara de la Dobrcni 341
Alessandrescu, Alfred 202 Alessandrescu, C. 8
Alexandra, copil din flori al lui Radu $erban 68 Alexandrescu, Grigorc, scriitor 135
Anca, fiica lui Panä negutätorul 89 Anca, mat* vinde vie 257
Ancuta jupineasà, fiica popii Vladului 100 Ancuta, sotia lui Constantin Nasturcl vel-vistier 100, 359
Andreescu, Ion, expozitiile 171 Andrei beraru 326 Andrei cupetul, vinde loe de pravalii 369 Andrei Cu fiii sai scutiti de dari i slujbe 50 Andrei, fratele jupinesei Marica Leurdäroaia 97 Andrei, vist. 61, 84 Andreiesescu, Ion, invätat roman 29 Andronache, aglomerarea 191 Andronache sin Rades, casa lui 181 Androncscu, via lui 319 Angelescu", intreprindere de produsc zaharoase 328;
reteaua de localuri 184
Alcxandru biv-vel post., (limit cu loc de casa 361 Alexandru sin Matei Venetianul, bulgar 273 Alexandru Coconul, vv. T. Rom. 68, 73, 360, 370; incuviinteazil mori injugate" 335; intareste loc
Angercr, fotografie dc 144 Anghel, neg. 56 Anghel, popi 376 Anghel, D. 171 Anghclachc, circiuma lui 253 Anglia 136, 139, 175, 215; declara räzboi Rusici 139;
s. 256, 257; moartea 62; palatul lui 60, 62;
tice ale 189; impotriva Unirii 142 Anica, sotia lui Stefan log. de divan 100 Arlise de Bordeaux, licheur 301 Ankara, capitula Turciei 181 ansambluri arhitectonice 226; muzicale 242 Antanta 175, 177 ; tratatul de alianta a Romanici cu 175
Alexandrescu, Grigorc, tabacäria 291
de casä 352, locuri de prävälie 75, pivnitä 306, proprietati 280; revolta calärasilor 69; se stabileste in Bucurcsti 68 Alexandrul al II-lea, Oaie seacä 60, 61, 67, 362, 368; ctitorul mrci Sf. Troitil 61, 63, 73; cumpAra s. 257, 341 ; curtea lui 57; däruieste: baie 61, varna 45; face fintina 344; intareste: mini 255, rascumtAra moarä 62; resedinta in Bucuresti 53 Alexandru 'has, vv. T. Rom. 55-56, 68-70, 318, 362; confirma vie 257; intareste locuri de pravalic 376; mazilirea 69 Alexandru, Machedon, efigia lui pe imitatii dacice de monede 33; incursiune impotriva getilor 32 Alexandru cel Räu, intäreste casa 318; scene singeroasc 63 Alexe cupet, vinde razor de vie 281, 320 Alexe I Comnenul, monede de la 39 Alexeni-Vadu Pietros, regiunea 16 Alhambra", tcatru de cstrada 203 alimentara, de la: Bucurestii Noi 301, Ferentari 301 alimcntarele, magazine 301, 308 alimentele, ieftinatatea lor 329 Allo, ati grcsit numarul", film 242 Almanahul Odesei 327 Almas, cucerirca cotei de la 378 Almasul, posesiune a lui Mircca eel Biitrin 176 Alpii, regiunea, oamenii cpocii de tier din 29 Altintop, cafineonul lui 281 alvita 307 Aman, Theodor, expozitiile lui 171; muzeul 172 Amato, Habib, evreu, are pravalie 271 Ambronn, german, intim al familiei Hohenzollern 153
Ambrozie, prcot 136 amenda = gloaba 287 Amicii U.R.S.S.", constituirca 186 Amira Harutiun Hagi, armean 270 Amiras, Alexandru, cronicar 270 Amsterdam, harta Ungariei si a tarilor vecinc din 1535 tiparita la 259 Ana, sotia lui Nicolae biv-polcovnic, däruieste privane 306 Anadol = Anatolia 313 Analele Statistice din 1860, cliicasii 276 ananasi, cultivati la sera 395 Anastasia, matusa lui Neculai Dogaru, vindc casa 361 Anastasie zlätariul 304
fierarie de import din 310; garantiile" poli-
Antrefrig", fabrica 219 antereie voinicesti" 279 Antilie, Mihul, vecin de livada 322 Antiohia, Macarie patriarh al 71, 73; patriarhia 99
Antona, nepoata lui Tudor croit. 350
Antonache sudit vretanicesc cumpara biliard 326 Antonescu, Ion, maresal, aliat Cu Hitler 208; arestat 211
guvernul 210; inabuse rebeliunca 207; lovitura de stat 207; regimul 339; respinge propuncrea de armistitiu 211 Antonescu, Mihail, 211 Antonescu, Petre, arh. 161, 191 Antonie, ceaprazariul martor 280 Antonie, elar 287
Antonie-voda din Popesti, vv. T. Rom. 78, 84, 89, 90, 273, 305, 308, 310, 318, 333, 334, 354 Antonius, Pius, imparat 35 antrepozitele Geagoga" = Antrcpozitele generale 381; focul 185 Anuarul Printipatului TOrii Romfinesti, birturile 329 anunt-reclama a lui Giovani Fieschi 314, Martinovici si Asan 301
Anuntatorul roman" 343 Anusoglu, Chircor, Moara cu vapor" a lui 141 apa, distribuirca 199; introduce= ei in cask' 346; reteaua de 346; sporirca debitului 233; taxä speciali pentru consum 346 apa anaterina pentru gurä 301
apa din Dimbovita, consumul ei 344; filtrarea 346 A.P.A.C.A. 218 aparataj electric 218 aparate de radio 218
aparii = neg. de apä 303, 344 Aparätorii Patriei", carticr 191 apäria" de la curtea lui Brincoveanu 303 apicultura 27, 322 Apollo, zcu, statucta 35 Apostol cupetul, hotärniccste vad 342 Apostol zaraf, ridicil chili i 90
402
www.dacoromanica.ro
Apostol, Manu, neg. 89
Aron Tiranul, vv. Mold., alianta cu Mihai Vitcazul
apometrele, instalarea lor 346
Arscnalul armatei 21, 144, 155; altitudinca 16; asezäri ale dacilor la 32; avionul lui Vlaicu construit in 172; conflictc de munca 293; muncitorii 292 articole de Brasov 304 Arvat croit., vindc vie 320 arvati" = croati 108 Asaki, Gheorghe 123
Apostol, Pana ridica bis. 361
63
Apus, armistitiul 177; cojocaria subtirc" aprecian In 288; influenta lui 125; legatul cirtilor in 282; mobin din 109; propaganda fruntasilor exilati 138; ofensiva germana 206; orascic din 321, 333; refugiatii polonezi 206; tincrii la stu-
dii in 120
arabi la Bucuresti 273; rimin in T. Rom. 324 Ararat, Soc. culturan armeana 271 Arapila = Alexandru G. Golescu 132 arbanasi = albanezi 272 Arbinasul Gheorghie, portariul 369
asfaltarea 234, 378 asfaltatorii 286 Asia 126
arbori exotici, plantari de 389 Arcidava, avezare urbana 33 Arcuda, asezari stravechi la 25; bazinele dc la 157; filtrarea apei 198; filtrele 233, 346 Arcul de Triumf 192, 234, 235 Ardeal, v. Transilvania Arena", organ comunist 203 Argedava, la Popestii-Novaci pe Arges 33 Argetoianu, C., guvernul 206 Argetoienii, boierii 275 Arges, oras 45; episcopul Ilarion Ghcorghiadis al 117
Arges, riu 26, 32, 72, 103, 198, 255, 337; canal de aductiune din 233; gura 32; numc stravechi 38;
vadul de pe 117
Argesanu, general, asasinarea 207; ministcrul 206
Arghczi, Tudor 9, 12, 171, 202, 241 argintul in epoca ficrului 28 arhiepiscopia Pogonianii 361 Arhimandritul, balta 21
Arhiva centred de stat de istoric militará' a U.R.S.S. din Moscova: planul mss. al Bucurcstilor 259; planul Hartingh 260 Arhiva Cuza Vorla 152 Arhiva de tizboi din Viena: planul Bucurestilor din 1856
261
Arhiva romineasca", periodic 204 Arhivele din Viena, planul marginii de Sud si de Vest al Bucurestilor din 1770 259 Arhivele Statului din Bucuresti 17, 66, 176, 324; asezarea de la 26, 33; directia generala 159; documente inedite de la 8; infiintarea lor 125 arhondologie, explicarea tcrmenului 136 aria bucuresteanä 215, 243, 321; ceramicii 30; industriile 291; locuitorii stravechi, neamul 29; mo-
nedc 33, 35; morilc 342; nucii 322; pivnite vcchi 324; toponimia 39 ; satele 255-256 ; urme :
din timpul dominatici romane 35; conlocuirii cu slavii 39 Arionoaia, Marghiolita, viile 318 Aristia, via lui 319 Arma, nume de persoana 67 armata päminteana, infiintarea 124; rusa: primul plan al Bucurestilor 249 armate straine insotite dc marchitani 307
arme din epoca fierului 28 armean" intclesul cuvintului 270 Armenia, Ecimiazin, localit. in 271
Asigurari Sociale, institutie 191 Asociatia luceitorilor din Romania, intemeicrea 157, 173
Asociatia prictenilor radiofonici 198 Asociatia slavistilor din Republica Socialista Roma-
nia 239 asociatii çi societäti culturale, rolul lor 203 Asan i Martinovici, bäcänia 301 Assan", fabrica de ulciuri vcgetale 183, 291; moara lui 141, 155, 290, 310, 342, 375 astar -= pinza groasa de captusit hainelc 302 astaragii, neg. 302; stirostia 302 asezarea de la: Belvedere a Golestilor 395; Buftca, parcul 395; lui Manolache Lambrino 322; de la Lcordcni, grädina 395; lui Procopie al Farmazonului 395 asezaminte de binefacere 358 asezamint: solemn al lui Leon Toma 69; al lui Radu Leon 78 asezari cu numc in -cni si -esti 38 asezari omenesti in sec. IV in cuprinsul Bucurestilor 37
Atanasic, neg. 311 ateliere metalurgicc 290 Atelierele C.F.R. Grivita 188, 397; bombardatc 208;
cantina 331; conflicte de munca 293; grcva
din februaric 1933 186; maxi= Ion 292; sporuri
de productic 294 Atclierul central de confectii militare 291 Atena 198, 292; numarul locuit. 266 atenec populate 203, 204 Ateneul Roman 100, 236, 376; avariat 212; cladirea
161 ; concerte 202; expozitii 202; fotocopie 150; holul 160; locul 322
Athanasie, cumnat cu Isaia Novaceanu 101
Athos, lavrele 361 ; mrca Dohiariu si mrca Xiropotam,
de la Muntele Athos 317, 318 Auer, becurile 159
Auerbach, NI., dr. 313
23 August, insurectia national-antifascista 212 23 August, stadionul 225
23 August, uzinele = Malaxa", 182, 191 23 August, raion, comunc subordonatc 259 Aurelian, imparat 37 Aurora" oficios lupist 204
Austria, aromanii in ccntrele mari din 267; imparatul
171; impotriva Unirii 142; incorporarca 206;
armenii, breasla 271 ; colonia din Bucuresti 270; contribuie la ploconul Hanului" 271 ; din Moldova
270; neg. 273, 302, 307, 379 arnaut = arbäna4 272 Arnautchioi tirg in Bulgaria 267, 269 arnautchioliii 279; compania 268, 269; neg. 300, 305
Aro", cinematograf = Patria" 203 aromani in Bucuresti 267 = greci cutovlahi" 267; institut pentru 150
Asia Mica, Brussa, localit. in 137
masini din 290 Austro-Ungaria 175; conventie comerciaba cu 166; pribusirea 177; tratatul confidential al Románici cu 175 Austrul 23 autobuzelc, liniile 237 Autobuzul", uzinelc 218 automatcle 184, 331 automobilul de piata, introduce= lui 283 Avcrescu, Al., general 185; guvernul 186 avente manastircsti, secularizarca 147, 148 Aviana, cusitoare domneasca 281 403
www.dacoromanica.ro
aviatia anglo-americana, atacuri acricne 208, 212; civila si comerciall 198; militara 198; sportiva 198
Avio Linee Italiana, companie italiana 198
avioanc cu reactie, tipuri 238 avionul TU 104 238 Avram" hotelul 19
Avram, medic al lui Brincoveanu 271
Avramie, patriarhul Ierusalimului 80, ridica si mareste han 310-311 Axa", =vista' gardistä 203 Baba, Corneliu, pictor 241 Babachi, croit. 272 Babes, Institutul 82 Babes, Victor, prof. 171 Babic, armcan, brutar 342 bacal = bäcan 300 Bacalbasa, Const. 11 Bacaloglu, dr. 150 Bacca, fiii lui 56 Baciul judetul cu cei 12 pirgari 62, 333 Bachus, zeul vinului 27 Bachelin, Leon 9 Bacovia, G. 202 bacsisurile, impärtirca lor 284 Badea chivarariul 281 Badea, cojocar, martor 279 Badea, neg. din Braila 90 Badia, Domingo 99
Banca de control a industriei si comertului 293 Banca de credit roman 109, 293 Banca Franco-Romana 170; prabusirea 183 Banca generalä romanä 169 Banca generala a Tärii Románesti, emite hirtie-monedä 176 Banca Hagi-Moscu, falimentul 183 Banca industrialä 293 Banca Marmorosch-Blank 183, 293 Banca Nationalä 72, 79, 80, 308, 310; etatizatä 217; institutii bancarc grupate in jurul ei 170; in-
fiintarea 169; noul local 194, 196; raport al 293; sediul central 360
Banca Romaneasca, citadeli liberala 169, 183; creaza
institutii de credit 293 Banca de scont 169 Banca urbana 183 bandä de turci, pradaciunile si omorurile 356 bande de räufacatori 120 bani de pahärnicie, taxä 347, 348 Bank of Roumania Limited 169 Bantis-Kamenski, calät. rus 99, 252, 272 Banul, dregator al divanului 337 Banus, Maria 241 Baptista, Const. zis si Cilibiul" 67, 280, 360 Baranga, Aurel 241 Baraschi, Constantin, sculptor 242 Barasch, dr. membru fondator al Soc. rom. de stiinte 150
Badiul, orisan 56
Bagration, general, casatorit cu o Väcareasci 109
Baia cea mare" 283
baia Mitropoliei 279; desfacerea vinului la 324; romancasca 283, dupa moda turceasca 283 Bairam-aga, capitan de lipcani 358; cumpara casa 273; manor 369 Bairamul, sirbatoarc 348 bakkal = bacan 300 -= neg. de comestibile 300 Baksié, Bogdan Deodat, calk. 71; despre caselc locuit. Bucurestilor 265 Balasachc pah. spinzurat 78 Balcani 48; centrele 57; Epir in 311 ; Gabrovo oras din 305; mesterii din 128; rush trec 122; noul
statut tcritorial al pop. din 174
Barbärosie, Iosif ; Moise sin, evrcu 272 Barbu, Eugen, 241 Barbu, Ion 202 Barbu Liutaru, la Iasi 285 Barbul, fiul lui Dragomir post., taiat 61 Barbul, fiul lui Dragusin vist. Muresanul 86 Bardeau, Théophile, arh. franccz 166 llanera Podul Calitii = Calca Rahovei, Caramidari, Dealul Spirii, Ulita Cotroceni, Drumul Dudestilor i Vitanului Dobrotesei, Ulita Fierastraului =cc merge la Silistra, Calea Dorobanti, Iancului = Delea Veche, Noua = Mindritu, Podul Mogosoaiei, Podul de PaDrumul Pantelimonului, Podul lui Serban mint = Calea Plevnei, Voda
Bärbatescu,
Ulita Tirgovistii =
Balcania", periodic 204 Baldovin, intarit cu ocina 256 Balkan", tesat. 182 Balotcsti, com. 237; filatura Seceratoarea" 182 Balotesti, regiunca 230 Balta Alba cartier 191, 199, 234; ansamblul de constructii 243 Balta Arhimandritului 21 Balta cca mare a Brostenilor 22 Balta de la carvasara -=- Lacul Sutului 19 Balta Cirnigiului =- Lacul lui Dura negutätorul 19 Balta Icoanci 19, 360, 383; sccarca 19 Balta Pasarca 199 Balta de lingä tigänia mitropoliei 22 Balta lui Tircá, asczarea 21
Calea Grivitei, Tirgului de Afarl 253 Barnowski, Miron, vv. Mold., executarea 74 barurilc", restaurante de noapte 331
Balta-Liman, Conventia 139 baltacurilc, secarea lor 123 Baltica mare 244 baluri mascate i costumate 327 Balzano, ing. francez 128 Banat 26; reprezentantii poporului romanesc din 177 Resita in 127 Banca agrarä, capital german 183 Banca agricola, capital romanesc 169 Banca Berkovitz, 183 Banca Chrissoveloni, 183 Banca Diskonto-Gcsellschaft din Berlin 176 Banca comerciala roman./ 169
Batistea cesnicariul 280
Basarab I, vv. T. Rom. 47; unificarca T. Rom. 45
politica' a
Basarab cel Main, vv. T. Rom.= Laiotä 52 Basarab cel Tinar = Tepelus, vv. T. Rom., resedinta in Bucurcsti 53 Basarabia, Manuc-bei, moare la Hincesti in 270; trupe rusesti concentrate in 136 Basarabov s. 350 baschet, wren de 234 basmangii = fabricanti de basmale 302 Bassarabcscu, I.A., amintirile sale 328 basa" al sträinilor din Bucuresti 268 batal ion de panduri 108
Batistea s., harturghie" in 111 batoanc", produs de panificatie 343 Bathory, Gabriel, ataci pe Radu Serban 68 Bathory, Sigismund, alianta cu Mihai Viteazul 63; oastea lui 64-65 Bathory, tefan, comandantul oastei ungare 52
Batthyany, Vicentiu despre: chioscuri si grädini 390, populatia Bucurestilor 266
Bauer, Tb., ghidul 375 Bauh, Aurel 12 Bavaniste, Moise 271
404
www.dacoromanica.ro
barbierii 279, 283 bärbieriile 283
Bazaca, localul 340 Bazaca, stradelä 19
bazalt artificial, payare cu 373
Bazilcscu, Nicolae 166
bazin de inot, cu apä inalzitä 230; Mile red"
la
gradina Warrcnberg 391 Bäbeanul, Panait, vel capitan de lefegii 101, 358
Babeanu, Mihail, log. dc tainä = Alacarie schim-
bärcan, mare stoln. 69 bard." la Mosi 380 batälia pompierilor in Dealul Spirei 136 Beascä, hanul lui 309 Beca, Prcda de la Maia, ucis 73 &champs, franccz, desprc luminat 120
nicul 358 bäcania lui Caciulescu i Atincu, Ciobanu, Dinischiotu,
Beci (Becs) = Viena 307
bacanii 279; neg. 300; numärul lor 301, vindcau : comestibilc strain; produsele tarii 300 bäcanul" = lemn rosu cu care se colora in rosu 300 Bicila, loan 12 Bädäuta, Al. 10 Baden', boicrul Mihnea de la 61 bäi ncmtesti, publicc, ruscsti, turcesti 283
beizadelele lui Alexandru Atoruzi 346
Dragomir Niculescu, Martinovici si Asan, Nun Popcscu 301
baicsii 279, 283 Mile red", bazin de inot la graclina Warrcnberg 391 Bajescu, Iordachc, boicr, taiat 98
%lad, boicrii 275 Bälaci s. 258
Man, chir, Stoica Veneteantil sluga lui 273 Balasa, fcmcia lui Albu caldararul, imprumuta talen i 90 Bälasa, fiica lui Brincovcanu, inaltä biscrici 363;
sotia biv-vel banului Atanolachc Lambrino 271 Balaccanca, com., are gorgan 39, Bälaccanu, Badea 72 Banceanu, Barbu 90; decapitat 94 Banceanu, Const., aga 80; confit-carca proprictatii 370; moartea lui 80, 310 Balaceanu, Const., ban 260 Balacenii, boierii 258, 275; asezarilc lor 354; gradina
de la Tintava a 395
becurile: Aucr 159; electrice co incandcscenta 199 Beilic = case dc primirc a turcilor 104; exccutii la 119
Belditnan, AlexandruAdevarul" sub dircctia lui
170; prefect al politic' 149 Belesche s. 258 Belgia 175; gresie si granit din 373 Belgrad, 259, 266, 291 ; pacea dc la 96
Belvedere, caselc dc la 117; mosia 120 Bellangcr Stanislas, ant. francez, desprc: baia romancasca" 283, modiste sau marsante" 286
Bellesort, Andre, franccz, despre aspecto! Bucurcstilor 170 &Nu, cimitirul 21, 200, 254, 317; infiintarca lui 140 Bello, Stefan boicr, porcclit covrigarul 120 bcn = ibn 271 Benedict, preot ortodox 70 Bengeasca, Florica, enruieste vie 318 Beniuc, Mihai 241
Bentham, ant. cnglez 99, 274 Bcnvenisti -= Bavaniste 271 beräriile 184, 317, 322 berea, concurenta ei 325
Bcresti s. 258; drumul sprc 22; morilc 62
Berglcr, Stefan, invätat, la curtca lui Nicolac Mavro-
cordat 96
Berindei, cofetaria 328
Balccscu, Const. 132 Balcescu, Nicolae 130, 134,
135, 177, 238; intemeiaza Fratia" 132, in comitetul cxecutiv al Frätici" 132; la Constantinopol 136; portret
in ulci 133 Bälcescu, Nicolae, Institutul agronomic 201 Bälccscu, Nicolae, raion 259 Bälenii boieri, aveau gradini 388; partida 77, 78 Bäleanu, Grigorc, log. 94 Baleanu, Manole 111 Balcanu, Nicolae, mare vor., intreprinderca de postav 290 Baltaretul, vint de Sud-Est 23 baltet = baltä mica 21 Bältcni s. 111 band bucurestene 183; interest!' lor pt. industric 293; infiintarea Ion 169; reteaua de 168
Bcrindei, I.D. arh. 164 Bcrindci, Dan 8 Berindci, Dimitrie 7, 8 Bcrkovitz, banca 183 Bcrlin 187, 198; Banca Diskonto-Gesellschaft din 176; Opera 144 Bertrandy, Barthelemy, marseiez 62 Besleaga, Ianache sin 369 Besleaga, Const., cojocar 102
betonul armat, tchnica 166 Bezesten" = mare clidire patrata cu prayalii de jur imprejur 96 Bibcscu, Ghcorghe, vv. T. Rom. 120, 123, 127, 128, 142, 339 ; abdicarea 134; adrcsa Guvernului Pro-
vizoriu catre 133; atentat impotriva lui 133;
s. 38, 189, 221, 225, 234; acrogara 227, 238; pista 238; asezare vcche 191 ; civilizatia
cheami arh. peisagist 391 ; isaleste Proclamatia de la 1848 134; particip5 la tirgul Mosilor 380; semneaza noua Constitutic 136 Biblia din 1688 77, 79, 91, 281 Biblioteca Academiei Rcpublicii Socialiste Romania
23, asanarca 199; mosia 80, 256; padurea: 256, amenajarea ei 199; post de emisiune (radiofonic)
Biblioteca fostului Ateneu 239 Biblioteca Centralä de Stat 7, 161, 196, 239 Biblioteca Congresului din Washington, planul Har-
Bäncilä, apitan, ucis 73
bäncutä = 50 bani =- jumatate leu aur 159 Bancasa
Glina III - Schneckcnberg la 26; dumbrava 123; Fabrica de transistori de la 223; lacul:
198; proprietatea Joitei 258; podul 212; s.
incorporat 258 Banica margelarul 306 Banutä, Ion 241 Baratii = calugari catolici 324; cascic 353, 374; au pivnitc 324
Baraganul 46; gorganc in 363; pustiul gctilor" 30; stepa 16, 25; de Est, toponimic pccenega, Cumaná 39 Baritie 19; locul 72; pravalic din 281 Barbatescu, Mihai, stoln. 357 Bärbatestii, boicrii, proprietatile 100
239
ting 260 Biblioteca Enciclopedia" 204, Energia" 204 Biblioteca personala a lui Const. si Nicolae Mavrocordat 96 Biblioteca Muzeului dc istorie a orasului Bucuresti 12
Biblioteca pentru toti" 171 ; tiraje 239 Biblioteca Soc. pentru raspindirea stiintei
i
culturii
239
Bichir-aga, martor 273 Bielitz, R., litografic dupa 355 Bilciurcsti, com. 199 13ilciurescu, Const. 9
www.dacoromanica.ro
405
Bikiurescu, Radul cäpitan, vinde prävilie 306 Bilciurescu, Victor 9 biliard, academic" de 327 biliard: in cafencle 326; primul posesor dc 326 Binag", institutie bancati 183 Binder, atelierele 140 Binderi, Friedrich, fotograf 286 Bifitz i Eliad, litografia 286 Biofarm, fabrica de medicamentc 297 birje de Herasca 282 taxa pc 349 birjarii 279, 282 birou de talmäcit acre 313 birourilc difigentelor de Brasov si Giurgiu 315 birt = restaurant 329
birtul: Cazinului, Leul de aur, Rominiei, Teatrului 329
birturi cconomice" 329 birul, dare personala 347; moldovenesc" 267; remnitei 110, 349; femcilor rele" 110, 349 biserica: Alba din Calea Victoriei 100, 286, 356; Alba din Postivari 21, 63, 67, 111, 251; Alexe 375, 376; Amzei 101, 110; Anglicanä 274; Antirn 275; Apostoli 361; Armeneasci 72, 98, 376; Batiste 102, 109: loan Dobrescu, cojocar, dascil 11, dudul secular de la 23; Baneasa 84; Baratia 269; Barbätescu-Nou 106 = Cutitul de
Argint 358; Birbätescu-Vechi 100, 358; Botcanu 102, 359 = Biserica cu Bradul 286, 363; Bradu-Staicu 288, 358, 359; Brezoianu = Sterpul = Popa Stoica 333; lui Bucur 25, 26, 32, 37, 43, 44, 65; Caimata 100; Catolica 72; de la Calugareni 72; Ceaus Precup 97; Coconilor = Sarindar 47, 48; Coltei 251; Cotroccni 395; Cretulescu 87, 100, 234; Cuibul Cu barzä 100;
Delea Noua 390; Dichiu = Tirchilesti 101; Dintr-o zi 85, 358; doamnei Maria, fiica lui Mircea Ciobanul = Biserica doamnei Stanii i doamnei Maria 55, are pravalic 48, distrusa 65;
doamnei Maria, sotia lui Serban Cantacuzino 80 = Doamnei 80, 275, 281, 306; Dobroteasa 37, 100, 251; Domneasca de la Curtea Veche 48, 55, 61, 268, 306, 310: diaconii, grämaticii, prcotii ei 335, intärita cu vad de moara 257, loc stapinit dc 304, pictura 55, pisania i usa 54, prcotii scutiti dc toate darle 347; Domnita Balasa 283, 322, 341; Dusumea 374; Farmamazonului 395; Florcasca 39; Fintina Boului 97 = Luminatä 100 = Popa Tatu 100 ;Fliminda zisa Saraca" 100, 282; Foisor 318, 341; Fundenii Doamnei 85; Ghencea 359; lui Gheorma banul 56, 62, 361, 367, 375: inchinatä episcopiei din Pogoniana 71, intiritä cu loc 353, pro-
ces cu mrea Mihai Vocli 71; Grecilor 306,
disparutä 353; Hagiu 87; Iancului (Vechi) 97, 107; Icoanei 101; Ienei 100, 196; Italianä 191, 194, 274; Izvoru 102; de Jurämint = SE Dumitru 48, 72, 175; de la livedea Vac.ärestilor 100; Lucaci 100, 370; Luterana 272; Manea Brutarul 106, 288; Manu Cavafu 288; Mavrogheni 105, 266, 340; Mihai-Vodi 11, 48; Mintuleasa 102, 383; de la Mogosoaia 84; Moldoveni = Sf. Ionia' 267; Ncgustori 89 = Biserica Rusilor 305; Olari 97, 100, 101, 360, 376, 390; Olteni = Biserica Protopopului 86, 87, 118,
251, 267, 314, refacerea 357; Otctari 89, 102; Oborul-Vechi 72, 80, 82, 100, 360, 379; Patruzeci de Muccnici 282; Pantelimon 22, 97; Pitar Mosu 342; Podgorenilor 318; Popa Nan 100; Popa Ncnciu 375; Popa Petre 376; Popa Placintä 379; Popa Rusu 102; Popa Soare 102; Popa Stoica 333; Popa Tata = Luminata, Fintina Boului 21, 97, 100, 363; Precupetii-Noi 376; Precupctii-Vechi 101 ; Protopopului = 01406
teni 87, 118 ; Radu-Vocli 11, 44, 283 ; Räzvan 46, 56 ; Rusilor = Ncgustori 305 ; Sapunari 270 ; Saraca = FlarnInda 100, 288 ; Sarindar = Biserica Coconilor 37, 47, 48, 354 ; Scaunc
89 ; Schitu Maicilor 101 ; Schitu Migureanu 100;
SE Anton 130, 393, distrusi de incendiu 56; SE Apostoli 67, 275; SE Constantin 102; SE Dumitru = Biserica de Jurämint 48, 72, 100,
275; SE Ecaterina 314; SE Elefteric-Vechi 23, 97,101, 301, 341 ; pc Ostrov 19 ; SEGheorghe-
Nou 11, 56, 84, 288, 310, 311, 379, 384, 395; SE Gheorghe-Vechi 46, 48, 60, 61, 90, 257, 306, 333, Scoala de Slovenic" 91; SE Ilic gorganur 17, 363, 375 ;SE Ilie de fingl Po-
dul Calicilor 101; SE loan cel Mare 84; Sf. Ionicä = Biserica Moldovcni" 267, 381; SE Mina-Stejarul 269; SE Nicolae din mahalaua Brosteni 100; SE Nicolae din mahalaua Jitnitei 87, 326; SE Nicolie din Prund" 86; SE Nicolae din Sirbi 89, 257, 370; SE NicolacSelari 11, 89, 90, 311, 361 ; SE Nicolae-Tabacul
89, 288; SE Nicolae-Vladici 396; Sf. Saya 84; SE Spiridon, ridicata de Constantin Mavrocor-
dat 99; SE Spiridon Nou, cca mai marc din Bucuresti 99; SE Stefan dinspre Calca Cala-
rasilor 100; SE Stefan = Cuibul cu Barza 384; Sf. Treime din Dudesti 102; SE Vincri-Hereasca 72, 357, 379, 381, 390; SE Vineri-Noua 192; Sfintii Voievozi 102, 269, 305; Sibilelor, cu
Sibile = Toti Sfintii 86, 88, 100, 314, 354; Silvestru 102; Slobozia 78, 100, 251, crucea
din curte 59, 70, viile 319; Spirca Noua 102, Spirea Veche 102; Stavropolcos 56, 101, 123; Stejarul = SE Mina 87, 101, 359, 363; Stelea 130, 251, 322; Sterpul =-. Brezoianu = Popa Stoica 333; Tirchilesti = Dichiu 101; lui Tinca 22; Biserica in Tirsor 51; Toti Sfintii = Sibilelor 86, ctitoria lui Antim Ivireanu 356; Udricani 100, 358; Vergului 100, 314; Zlitari 55, 72, 85, 166, 359 Bistrita, oras, ceas reparat la 280 biv = fost 101 Bird cojocarul, vinde case, pravalii 355 Bine, Intänit cu s. 50 birsani in Bucuresti 267
Birzesti s. de Jos, de Mijloc = Homoccsti, de Sus 257; s. incorporat 257 Birzesti-Vitan, lacul 243
black widows", avioane de bombardament 209 blani pretioasa de jder, de samur sau zibelina, dc sobo!, de vulpe 302; negot cu 90 Blarcnberg, Vladimir de, ing. 127; planul Bucurcstilor 260, 391 Blasck, brutäria 343 blänari, neg. 302 blinuri ficute din pacele 303 Blériot, aviator francez 172 blindate sovicticc in Bucuresti 212 Blindu, Toma, concesiunea 159
blocul: de pe locul fostului Carlton", Institutului de fizica, I.T.B. 225; turn: cu 17 nivele 226, cu 18 nivele 227
Blocul pcntru apararca libertatilor democratice, constituirea 186 Blocul National Democratic, constituirea 211 blocurile, aparitia lor 189, 191; izolate 225; mid 226
Bluzc albastre", organ al Partidului Comunist 203 Bobanca judetul, Nccula a lui 379 Bobestii s. 257, 258; de Jos, de Sus 258 Bobolina, sora lui Dumitrasco tiganul caldirariul 275
Bodega, soc. portughezä 329 bodegi 325
www.dacoromanica.ro
Bodnäras, Emil, formatia patrioticä de lupti condusä de 211
bocccgii, neg. 307 Bocignoli, Mihail, raguzan 269 Bocmia, import de cristale de 304 Boga, neg. 56 bogasieri, neg. 302; scutiti de: dijmäri si vinärici 302 bogasii = tesäturi de bumbac apretate i lustruite 302 Bogdaproste, Cirstea, jupineasa lui 79 Bogdan., I, vv. Mold. 7 Bogdan cel Chior, VV. Mold., diruieste s. 44 Bogdan, loan 172 Bogdan, popà, vindc vie 67 Bogdan sirbul, Ivan sin 362 Bogdan =suer de la morile Hagiului 342 Boian, faza, casele 27; obiccte dc arami i aur din 27; vascic din 27 Boian s., lupta de la 59 boicrii: categoric a pop. Bucurcstilor 275; ispravnici 336; livezile lor 322; motile lor 341 ; viilc lor
318; nurnärul lor 275
= mosicrimea, desfiintatà ca cIasí 276 Bois le Comte, francez 123 Boisquerin, A., antreprenor franccz 157 Boissier, cofetar 328; dulciuri de la 140 Boldcsti s., Radul stol. de la 61 boierimea
Bolintin s., nume slay 38; proclarnatia lui Tudor Vladimirescu din 116 Bolintineanu, Dimitrie 135 Bolintineanu, halta, ascziri strävcchi 25, civilizatia
tip 26
Bolliac, Cezar 135, 339; seful politiei 135 bolovani de riu, payare cu 373
bola = prävälic 304
bombardamente acricne 128, 208, 232 Bonar, Andrew, misionar scotian 313 Bongars, Iacob cälät. francez 44, 62, 269, 371; des-
pre palatul domnesc 62
borangic, producAtori de 302 Boränescu, Constandin log. 107; ctitor 354 Bordeaux, vin de 301 Bordei-Herlsträu, asezarea de la 26; faza: morminte de incinerare 29 bordeielc si cäsutele calicilor" 251 ; tiganilor 274
Boros, cofctäria 328 Borroczyn, Artur Rudolf, maior, planul Bucurestilor
12, 17, 19, 22, 44, 140, 253, 260, 283, 310,
313, 314, 319, 322, 325, 328, 341, 345, 353, 355, 371, 375, 376, 383, 392 Bosforul, tarmurile 102, 281 Bosco sirbul, martor 270 Botcv, Hristo, revolutionar bulgar 269 Botez, Ioachim 9 Botez, M. intreprinderea 291 bouillon, articol de vinzare la Martinovici i Asan 301
Boul, fîntînà fAcuti de 363 Boulevard des Italiens 146 Bouquet, M., descnator franca 313 Boureanu, Radu 241 bouri, prezenta lor pe aria bucurcsteanä 26 box, säli de 203 Bozianu, Nicolae ceaus 100 Brad, raion 44 Bragadiru, com. 33, 198, 259, izvoarele 158, 233 Bragadiru" fabrica de bete 167, 326 Bragadiru, strandul 199 bragagiu, sufix turccsc 353 brag5, neg. ambulanti de 307 Bragä-voicvod = Vlad Vintilä, vv. T. Rom., documente emise din Bucuresti 53 Bran, pArtile 267
Bran, treatoarea 74; drum prin 34; drumul lui
Lescalopier spre 61 branisti la marginea Bucurestilor 23 Brantici, casele lui 303 brasoavc palavre, minciuni 304 Brasov 26, 40, 96, 116, 255; biirgmeisterul dc 387; cetatea 373; diligente de 315; flori si plante
de la 311, 392-393; locuitorii 266; negot cu 57; Cuza la 149; Const. Ipsilanti la 107; Lipusneanu comandii ccas la 280; Sinadin al 6pitanului spre 52
brasovenia" marfä dc Brasov 374; ncgot dc 304
brasovenii, breasla 272; mirfurile ion 310, neg. 300, 304; privilcgii comcrciale 48 bratstvo = frätic 287 Bratul bäiasul din oras", cumpärä casil 279 Bratul iuzbasa, socrul lui Ncnu cizmarul 317 Brazda", organ comunist 203 Brädiceni s., colonisti la 269, Alexandru sin Matei Venetianul, bulgar din 273 Bräila, jud. 44 Bräila, oras 47, 109, 373; fuga lui Alcxandru Ilias
la 69; Badea neg. din 90; porto-franc 127;
raia 16, 122, 305; vase numeroasc la 127 bräilenii", brcasla 272, ncg. 279, 300, 305 Briiloi, boicrii 275 Briiloiu, Costachc, inchis 149 Brinesti, com. 237; asczäri strivcchi la 25 Brätescu-Voincsti, Ion Al. 171 Brätianu, Dinu 211 Britianu, Dumitru 339; in comitctul de cond. a Friitiei" 132; in delegatic la Constantinopol 136
Brätianu, Gheorghc, fiul lui Ion I.C. BrItianu 187 BrAtianu, C. Ion in comitctul Fratiei" 132; inchis 134, 149, 339
Brätianu, C. I. Ion, guvernul 186; scful partidului liberal 187
Brätianu, Vintili 339 Bratulescu, Victor 12 breaslä -= companie 288; categorii de mcmbri 287; cutia ci 287; domeniul de activitatc 287, a lo-
cuitorilor de alti limbä 268, patronul ci 288; steagul ei 288, supravegherca lor 348 breasla : armcnilor 270-271, birjarilor 282, boian-
giilor 302; brasovenilor" 272; briilenilor"
272; brutarilor, patronul 288; chiproviccnilor 271 ; cioclilor 285, din Focsani 287; circiumarilor 325; cojocarilor 288; croitorilor, zidcste bisericA 288, 363; dirstorenilor 272; cvreilor 271 ; läutarilor 284; lipscanilor 304; luminararilor 282; scriitorilor" 282; täbilcarilor, patronul ci 288; telalilor 282 Brcnner, vienez, tine }kiwi d'Europe 314, restaurantul 329 brcslasii, lucrul lor 287 Brezoianu, Pätrasco vel-vor., 87, 356, 357, dccapitat 94
Brialmont, general belgian 161 Brillat-Savarin, Anthelme, gastronom francez 328 Bristol, cafeneaua 327 Brincoveanu, Bälasa, sotia lui Manolache Lambrino 271, 322 Brincoveanu, Const., vv. T. Rom. 15, 73, 74, 77, 79 87, 89, 90, 94, 99, 100, 103, 110, 123, 239, 251, 256, 257, 258, 268, 269, 280, 281, 283, 301, 304,
305, 310, 318, 333, 338, 347, 348, 353, 357,
368, 369, 379; Anatefterul lui 303; angrosist de blänuri scumpc pe timpul lui 273; armcnii din Bucuresti 270; are bucätar scf un francez 274;
extinde caminäritul la yin 347; construieste Podul Mogosoaiei 80, 275, 370, ctitoriile 84; curtea lui 284; diruieste: loc de casä 361, Inc 90, 341 ; Del Chiaro, secretarul lui 18, 304;
www.dacoromanica.ro
407
lui 81; gravur5 in arami 81; are gridinari sefi 388; hanurilc drum la Adrianopole 82; fiii
80, 308, 309, 310, 311 ; hotarul orasului 251 intireste loc de casä 354; moartea lui 322, 388;
numirul de locuitori din Bucuresti 265; palatul lui 22; rudelc sale 85; sabia lui 86; sta-
tuia 84, 202 Brincoveanu, Grigore dregitor, 114, 116
Brincoveanu, Marica, ctitoria 354 Brincoveanu, Nicolae, grädina casei banului 390, via si livada 318
Brincoveanu, Papa, ucis 73; locul mortii 73 Brincoveanul, Preda 70, ve! banul Craiovei 74 Brincoveni s. 336 Brindzä, Dimitrie, botanist, 172 Brinzoaica, via lui 319 Broft, cofetäria 328 Broscari s. 38 Brosteni, balta 22 Brosteni s. incorporat 256, 257; mahalaua 21, 100, 251 ; plasii 339 Brown-Boyen, intreprindcrea 200 brudina, taxi 67 Brussa, revolutionari exilati la 137 brotar, generalizarea termcnului 342 brutarii 279, breasla 288 brutOria Blasek, Gagel, Miiller, Siinätatca, Viata 343 bucatari 327; francezi 274 bucitäria francezä 329 bucfitiria palatului de la Mogosoaia 84 bucatiriile de bloc 381
Bucov, lupta de la 65 Bucovina 135, proclamä unirca cu Romania 177 Bucur. intemeietorul Bucurestilor 42, 44, 45; cioban 7, 8,
pescar, 42, 43; osta§ 7
Bucura, a§ezare in Oltenia 44 Bucuräuti, asezare 44 Bucureasa, asezarc 44
Bucuresti" (Capa) cofetdria 237 Bucuresti", fabrica de confcctii si tricotaje 218, 223 Bucuresti", fabrica de masc plastice 219, 222 Bucure§ti", fabrica de produse lactate 219 Bucure§ti, oras, asczare 22, clima 23, vegetatia 23; traditia intemeicrii 42, vatra originará 45, vechimea 42 passim Bucuresti s., raion Brad, 44 Bucuresti, vechiul nume al orasului Buhusi 44 Bucuresti s. pe Luncavit 44 Bucure§ti s. pe apa Moldovei 44 Bucure§ti s. al com. Bochidia 44 Bucuresti, asezare tinind de com. SOligeni 44 Bucuresti s. in Teleorman 44
Bucuresti, sate Cu nume de 44 Bucurestii-Noi 166, 182, 191, 219, 230, 232, 243,
256; aseziri strivechi la 25; cartierul 225;
depoul de tramvaic 196; sApAt. arheologice 11 Bucure§tioara, piriu 100, 303, 343, 360; afluent al
Dimbovitei 19; = Cacaina 19; izvorul 395
Bucuroaia, a§ezare 44 Bucurova, asczare 44 Bucurovo = Bucurova Buda 120; planul din 1535 259; rescdinta pa§ci 59 budane, vin i rachiu tinut in 324 Budapcsta 198, numArul locuitorilor 266
Buerebista, rege 33, mAsuri in privinta viilor 317; puterea dacilor sub 34 Bufet = restaurant 1 Mai 392 bufetele-expres 331
Buftea 38, 46 = Mäne§ti s. 69; a§czAri stravechi 25; Cetatea filmului" 242; fabrica de conserve Stirbei la 167; lacul 199; parcul a§ezirii de la 395; preliminariile de la 1918 176 bugete bucurestene 347, 349, 350
Buhusi, oras 44 Buicescu, Diicul, vel-clucer 74 Buiucliul, Mogirdici Hagi, bogasier ot Olari 302 Buiucluoglu, Vatran Kirkor ot Caimata, bogasier 302 Bujorcanu, $erban vor. 94, ridici biserici 87 Bukarester Deutsche Zeitung, gazetä 272 Bukarester Tageblatt, gazed 176 bukure = frumos 44
Bulctin Oficial, säpfáminal 125; limba francezi in 126
Bulevard", cafeneaua 327, restaurantul 331 bulevardc 367 Bulevardul : Acadcmiei 155, tAierea lui 144; = Bd. Republicii 151 ; Ardealului 206 = Bd. Dr. Pctru
Groza 23; Aviatorilor = Jianu 159; Basarab 192; Balcescu 191, 244, 274, 301, 331 ; Hristo Botev
= Domnitei 63-64, 251, 284; Brinco-
veanu 213 = Bd. 1848 196; Bucurestii-Noi 308; Dr. Calinderu 196 Lascär Catargiu, lämpi cu arc voltaic 159 = Ana Ipitescu 166; Coltei 196; George Cosbuc 158, 235, 382; Dacia 166, 202, 239, 274 = Bulevardul Nou 159; Gheorghe Di-
mitrov 159, 226, 373; Domnitei = Hristo Botcv 64, 251; Dorobanti 162; Gheorghc Duca 225; Eroilor 196; Filantropia = 1 Alai 159, 190, 325; Gheorghe Gheorghiu-Dej 80, 301, 308, 340, 343, 390; Dinicu Golescu 226, 232, 315, 331, blocuri noi 227; Dr. Pctru Groza = Bd. Ardealului 23; Haussmann 196; Indcpendentei 158; Ana Ipitescu 158 fost Lascdr Catargiu 166, 240, 355; Jianu = Aviatorilor 159; Lacul Tei 195, 196; General Magheru 225, 226, 228, 301, 315, 331, 343; 1 Alai = Filantropia 159, 191, 226, 238, 310, 345, 372, blocu-
rile 225; Banu Manta 310, 340; 6 Martie 331; Mirä§ti 195, 378; Mirise§ti = Bd. Neatirnirii 378; Mihai Bravu 226; Muncii 23, 289; NeatirnArii = Bd. Marase§ti 378; Bd. Nou = Dacia 159, 166; Nord-Sud 196, 200, 234, 236, blocurile 225; Ilie Pintilie 226, 378; Republicii = Acadcmiei 151, 225, 235, 244, 289, 312, 331,
370, 397; Schitu Magureanu 251, 289; Stadionului 218; Stefan ce! Mane 226; Niculae Titulescu 243; Bd. T.F.F. 375; Vcst-Est 196, 234, 236, 237, lämpi cu arc voltaic 159; Barbu Viicärescu 190, 196, Bd. 1848 --- ulita Coltei 155, 311 =-- Brincoveanu 196, 269, 318
Bulgaria 89, 269, 374; aráturi de Putcrilc Centrale 175; Arnäutchioi, tirg in 267; cere pace 177; desfiintarea statului 48; Gabrovo, ora in 269; interventia armatei románe in 173; represiuni sälbatice in 153; fázboiul cu Serbia 174; tarä cu mici loturi tirAncsti 173
bulgarii, asezarea lor in Bucure§ti 124, 267; comertul ambulant rcprezentat prin 168, 307 Bumbäcäria romOneaseá Jilava 295
Bunca, poi* socrul lui Matei diaconul 320 Bunescu, pictor 202
Bunavestire, hramul bis. domnesti 56; pe pecetea
orasului Bucuresti 350 Burchc, Const., log., are prOvälie 271 Biirger = cetAtean 333 Biirgermeister-ul dc Brasov, sotia sa 387 burie, vino! si rachiul tinut in 324 Burlänesti s., cetatea de 1410 48 Burnazul, stepà 16, 25, 46 Burnizesti, ncamul 359 bursa din New York, crahul de la 191 ; palatul b sci din Bucure§ti 162 bursele pcntru elcvi si studcnti 201 burta, ciorbi de 303 Burton, Albert de, englcz despre Bucuresti 157 Bussco = Buzilu 260
408
www.dacoromanica.ro
bustul lui: Alecsandri 393, Dclavrancea 202, Eminescu 393, Anton Pann 358
butarii domncsti 281, 318 Buzäu, oras 42, 44, 46; ars de tätari 65; drumul sprc
260; episcopia 100, 136; episcopul 117; lanc cupet din 101, 355; Const. Ipsilanti la 109; pärtile 46 Buzdugan, cipitan al lui Lupu Mehedinteanu 69 Buzestil, sosirea lor in Bucurcsti 63 Cacao pisatii, articol de bacinic 301
cacom = hermini 90; import de 273
cadastrarca Bucurestilor 261 Cadrilaterul, anexarca 174 café-chantant, trupil francezä de 145, 391 Cafea, Avram, 272 cafegii 281 cal egiu, sufix turccsc 353; vel-domnesc 326
cafeneaua: Bristol, Bulcvard, Capa, Colaro, Edison, Fialkowski, High-Life, sub Hôtel 'de France, 327, Huverstrome 281, 326; Imperial 327, Macca, National, Schrcibcr, Terasa Otetclesanu 327 cafenele 184, 317; numirul lor 281, 327; prima men-
tiune 281, 326; curopenc", turcesti" 326;
tinutc sub obscrvatie 326 Caffé, familia 272 cafinconul lui Altintop 281 Cahul, bätàlia dc la 60, 98 caimacamii = loctiitori ai domnului 93, 337; - scaunului = ispravnicii scaunului 337 Calabete, tatäl lui Die 56 Calafat, Tudor Vladimirescu la 108 caldarim = pavaj 372
calea: Cálirasi = Podul Vcrgului 19, 63, 72, 154, 251, 340, 355, 370, 378: scoali bulgireasei 270;
Craiovei = Podul Calicilor, Calitei, Calea Ra-
hovei 154, 371; Dorobanti = drumul sprc Heristriu 154, 378 = ulita Ficristraului 253, blocul 225; Dudcsti 190, 232, viilc 20; Zinca Goleasca 254; Ferentari 243; Florcasca 342,
345; Grivitei = Tirgovistii 140, 154, 155, 184, 190, 208, 226, 230, 234, 253, 269, 305, 315, 325, 372, 378: blocurile 225, magazinele 184; Grozivestilor = Bd. Banu Manta 364, Mchedintilor = Calea Rahovci 318; Mosilor = Podul Tirgului de Afarä 19', 72, 86, 88, 158, 225, 251, 290, 304, 311, 325, 397, magazinelc 185, tipografie muncitoreasci ibcgabà 178; Pandurilor 254; Piscului 398, altitudinca 16, viilc 20; Plevnci Podul de Pämint = ulita Belvedere 23, 154, 155, 190, 226, 253, 343, 378,
381, 395, Rahovei = Podul Calicilor = Calitci Calea Craiovei = Mehedintilor 19, 39, 67, 101, 154, 250, 251, 253 318, 340, 341, 371, 378; 13 Septembrie 325, 382; Calca de sus" = Ulita de sus 367; Serban Vocli = Podul Beilicului 21, 172, 192, 251, 273, 309, 375, bombardamentul 208; depouri de tramvaie 196,
intreprinderea Cultura Nationalà" 183; tramvai cu cai 159, viilc 20; Tirgovistii = Calea Grivitei 140, 154, 155, 269, 305, 355; Viciresti = ulita Dobroteasa 21, 37, 67, 72, 115, 250, 251, 257, 340, 370, 381, 391, hala de vcchituri 233, viile 20; Vergului = Calärasi 381 Victoriei = Podul Mogosoaiei 80, 99, 100, 110,
130, 144, 154, 161, 162, 166, 170, 171, 183, 184, 191, 194, 202, 208, 210, 211, 225, 230, 234, 235, 237, 251, 281, 286, 288, 301, 311, 325, 331, 378
La Calca Feratä", restaurant 329 calestile, 282; boicresti 391 calfelc 287; cotizatia 287; havactul 287
calicii 369; partca orasului uncle triiau 363 Cali, colocar, martor 279 calitätile de blani pretioasi 302 dr. Calinderu bd. =- Bd. Eroilor 196 Calita, boieroaic.i 369 Caliva, Stefan, pcnsionul lui 310 Callimachi, Grigore, vv. Mold., dccapitat 98
Caloian judetul si cci 12 pirgari 268, 333; intiresc casi 367 Calos armeanul ot Popa Rusu, bogasier 302 Calotä, boier, ucis 61 camarila" domnului Cuza 149 camelii dc la Brasov 311 camena = plate( de ccati 347 Camcnita Podoliei, armcnii din 270 Camera de comcrt i industrie 161 Camercle prorogatc si convocatc 143
canal: dc aductiunc 233, de derivatie 103 canale colectoare 234; Giulesti - Cringasi - Podul Constanta - Bucurcstii-Noi, Casa Scintcii 234; B. 6 234; de pe Drumul Gazarului 234; reteaua 199
canalul Cismegiului 395 Canberra oras 181 candela dc la mormintul lui Brincovcanu 87
Canela, Iordachc biv-vtori armas, cumpir5 casi 358 Canisius, Richard, dcscnele 309 Cantacuzinii. boicrii 78, 275, 383; partida 77, 78 Cantacuzino, Andronic, sfetnicul lui Mihai Vitcazul 67
Cantacuzino, Constantin, fiul lui Andronic Cantacuzino 67; asezarc 356; pivnita 306, 324; cxccutarea 77; rcabilitarea memoriei 78 Cantacuzino, Const., stol. 85, 91; casa 240; grädina 388; sfetnic al lui Brincov=mu 388 Cantacuzino, Const., caimacan 137, guvernul rcactionar al lui 274 Cantacuzino, Gh., arhcolog 11 Cantacuzino, Grigorc, arhitectul Lcpctit lucreazi pt. 128
Cantacuzino, Gr. G., 339; ridicà fintini 345 Cantacuzino, Ion, 201
Dr. I. Cantacuzino, Institutul dc scruri si vaccinuri 201
Cantacuzino, Mihai, ban 49, 80, 98, 104, ctitor de biscrici 97, 322, desprc: bis. Moldovcni" 267,
dirstorcni 305; partizanul rusilor 100; stabifirea lui in Rusia 99
Cantacuzino, Mihai, spitar 90, intcmciazil mrca Col-
tea cu scoali i spital 81, 85, 96, 357; diruit ca stinjeni de mosie 255
Cantacuzino, Mihai ($citanoglu) neg. 56 Cantacuzino, Pirvu 98, 99, 357; moartca lui 98 Cantacuzino, Serban, vv. T. Rom. 77, 78, 89, 90,
275, 290, 369, 370; Bucurcstii pc timpul lui 251 ; clädcste casil 80; diruicste stinjcni de mo-
sie 255; fixcazi lungimea stinjenului 334; intirestc pivnita 353-354; legIturilc cu Poarta 79 ; neg. chiproviccni sub 269; rididi han 308, 309, 310, 311, mrc 258; sotia lui 302, 356 Cantacuzino, Stefan, vv. T. Rom. 49, 54, 55, 81, 85, 90, 251, 369; cartca" lui 301 ; Del Chiaro secret. lui 304; reface bis. 356; scutiri dc däri 86, 300, 322, 349; condamnat la moartc 94
Cantacuzino, Toma, biv-vel medelnicer, schimbi case 357
Cantcmir, D., gimnaziul 170; liccul 192
cantinc: Atcliercle C.F.R. Grivita 331 ; studentesti 238, 331
Capadocia, rcgiune in Asia Midi 91 capitalul american 198; bancar i ccl industrial 293; monopolist 292, rominesc, strAin in industrie 292
www.dacoromanica.ro
409
capitatia = dajdia personala 349; crcsterea ei 120 Capita jupincasa lui Gheorma post. 21, 56, 63, 67, 256
Capodistria, ministru de externe rus 116
Capa, cafenea 327; cofetäria 237, 328; restaurant 329
Capsa, Anton, cofetar, 328
Capp, Const., tatäl fratilor Capa 328 Capa, Grigore, cofctar 328 Capa, Ion, cartograf 260, 328 Capsa, N'asile, cofetar 328 capuchehaiele 97
Capul Podului Piata Victorici 80, 110, 117, 312, 345; atcntat contra lui G. Bibescu 133
capul troianului, punct dc reper 34
car : de arnici, bogasie, brasovenie, lina de negustorie, taxa lor 371 ; cu marfä cazaceasca, de lipscinie 370, din Turcia 371 ; de pici: de iepurc, de miel
sau capra, de vack taxa lor 371 ; de postav
257 ;
Bucurestii-Noi: construirea 225 ; Cara-
midarii-de-Jos 208, 257, 344-345 ; Cärämidariide-Sus 17; Cetatea Voluntareasca 191 ; Colenti-
na 232, 243; Cotroccni 80, 208; Cringasi 230,
232; Damaroaia 191; Dudesti 208, 235; Sf.
Elefterie, completarea 190, 283; Ferentari : construirea 225, 235, 243; Floreasca, blocurile 224, 225; Ghencea 243; Giulesti 232, 255; Gorganul
17; Grammont 163; Grozavesti 17, 255; Grivita 208, Izvoral 17; Jiului 243; Lipscani 283; Obor 238, 243; Pantelimon 377, Parcul Libertatii 191 ; Picptanari 235; Stcaua 208; Suter 163, 364, Tabcrei 243; Tei 225, 275, 304, palatul
Ghica 119; dc locuinte de la Triaj 225; nou dc la Vatra Luminoasa 225, 232, 364; Vacaresti
302; Vergul 235; Vitan 235 Carul cu bete" 326 carvasaraua = vann, reorganizare 96, sediul 104
case: asemanatoare casei täranesti 161 ; mari, boieresti
161, 252; de burghczi 161 ; domncsti 72, 104,
lescsc, postav romanesc, taxa lor 371 Caracal, Guvernul Provizoriu trece prin 133 Caracalla, monedelc impäratului 35 Caracas, Const., dr. 110 caracurilc" 328 Caragea, Boris 242 Caragea, Gheorghe Ion, vv. T. Rom. 42, 110, averea lui 110; balurilc mascate i costumate 327; ciuma 110, 285; confirma' hrisovul din 1803,
memoriale 239; patriarhicesti 84; cu pereti de nuiele impletitc 27; tip locuinte ieftine" 190; stil vagon" 161 case conspirative ale P.C.R.: din str. Armeneascil
ware 349; dregatorii 94; infiinteaza isprivnicia de ungureni 267; recensamintul sub 353
str. Mitropolit Grigore: conferinta pc tara a
307; dad pc puscariasi si femei de moravuri
Caragea, Nicolaic, vv. T. Rom. 104; vornicia podurilor" 337, 370. Carageorgc, rascoala sirbilor condusi de 107, 269
Caragiale, I.L. 171, 273, 283, 325, 326, 329, 338, 396; schitele 380, tcatrul 239 Caraghioz, vätaf 279, 287 Caragica s. = Bucuresti s. 44 Caraiman, restaurant 331
210; din Calca Mosilor: tipografie muncitoreasca ilegali 178; din Calea Victoriei no 134, 210; din str. Constantin Burci 211 ; din str. Ecoului rcdactia in ilegalitate a Scinteii 188; din :
ceferistilor 187; soldat Candrea 209; conspirativä a P.C.R. din Vatra Luminoasi 211 case oficiale: Casa de ajutorare si prevedere a lucratorilor tipografi, inaintarea 173; Casa asi-
gurarilor socialc 195; Casa autonoma a con-
structiilor 195; Casa Centrala a Armatei 37, 72,
163; Casa de consemnatiuni = Casa de depuneri si consemnatiuni = C. E. C. 61, 84, 150, 166, 170, 250, 311, 376; Casa corpului
didactic 161 ; Casa gridinilor 23; Casa muncii, institutic ceferista 190; Casa oamenilor de stiintä (Casa Assan) 162, 164; Casa sau eforia podurilor
Caraioan, Pompiliu 8 caramangiii" Bucurestilor 190 Caramzulia, Constandin, jupin 107 caravanserai 273, 308 Carazin, Nazarie, maior 98
337; Casa politiei 338; Casa ruran, infiintarea 173; Casa scriitorilor Mihail Sadoveanu" (casa Montcoru) 162; Casa Scinteii 243: antcna televiziunei 237, Combinatul poligrafic 218, 220, palatal 242; Casa scoalclor, cditura 204; Casa Universitatii (Casa Librecht) 151, 235 case particulate: casa lui Andronachc sin Radcs, 281
caräle cu pcaste 379, räspintia 303 care domnesti sprc Stambul 62 catete, trasuri 280, 282
Cariagdi, Dimitrie 338, primar 340 Carida, Gh. vist., ucis 72
Carlovitzer, vinul 301 Carlton", blocul 191, 225; prabusirca 207
carnea 343; pretul ei 32), 343; supusa nartului 343 Carol I 151, 173 Carol II 187; abdicarea 207, 210 carolinele" 328 Carpati muntii 15, 16, 47, 202; armata români ocupa pozitii 175; trecatorile 16; trecerea lor 175 Carpati" restaurant 325 Carra, fost secretar domnesc francez 389 Carrier-Belleuse, sculptor franc= 155, 156 carte de adeverirc" datä de Tudor Vladimirescu 117 cartea, difuzarea ci 288
cartea" lui Dragota judetul i cei 12 pirgari 19 Cartea romaneascr editura 204; bombardata 209 cartele de piine 343
cartelurile 293 cartier : armencsc 170; boicresc 286; bulgaresc 170;
cvreiesc 170; inginerilor ccferisti 190; rusesc 170, de vile 195; insalubre: dcmolarea 243; märginase: infiintarea 191 ; noi de locuinte: construirea 225, 243; magazine pe 185 cartierul: Apiratorii Patriei 191 ; Balta Albä 191, 243; Batistei 379; Bcrccni 243; Brostcni 19, 413
283, 326, 369; egumencsti 84; co ctaj 249;
casa Assan astazi Casa oamcnilor de stiinta 162; casa Banceanu, sterna 276; din str. Berzei 209 casele lui Brantici 303; Brincoveanu, Papa 73; casa lui Constantin Cantacuzino postelnicul 324; stolnicul Cantacuzino 240; Carp (azi Ambasada
turca) 162; cascle lui Chladek 282; casa Dinu Cretulescu 390; casa Damari 166, 328; cascle lui Dan vistierul 63, 64, 251 ; casa Discscu 202, Drugänescu 310, Dudestilor 388; casele lui Ef-
tenie tarigradeanul 369, lui Mihai Falcoianu 374; casa Filipescu = Librecht = Casa Univer-
sititii 152, 235; casa Alexandru Florescu, asfazi
Inst. de lingvistica 162; Dimitrie Ghica 162; marclui ban M. Ghica 252, 310; casele Dinicu Golescu, casa Golestilor 313; Grigorc Grosul 360; Ion Hagi-Moscu 340, Hanganu 322; lui Iancu 271 ; lui Iosif sticlariul 271 ; Ion Lahovari
162, Casa cu lanturi" numita mai tirziu casa Moruzi 128; lui jupin Dumitru Lehliul 274;
casele lui Leonard portarul 369; casa lui Louis Leyvraz 392; casa Librecht = Filipescu = Universitatii 152, 235; lui Laica arnautu 272; co-
www.dacoromanica.ro
lonel Macca (Inst. de arheologie) 162; Marghiloman 162, 203; Meitani 176; Mclik 252,
271; Mihalca croit. 354; memorialä a poettilui I. Minulescu 239; Montcoru =Casa scriitorilor
c5r5midaria scrdarului Filipcscu 152, 290; Popovici
lui Costache Negri 163; memoriali C. Nottara
Cáruti Goalä = Stefan Tudorid Albu 364 Citelu com., s. 26, 219, 256, 258, 259; asezari stri-
Mihail Sadoveanu" 162; Moruzi zisi Casa cu lanturi" 128, 129, 202; lui Nedelco 317; 239, lui Faun tiganul 253; caselc Prutcanul
238; casa Radului vOtaf de pescan i 303 ; Romanit 161 ; Srátincanu 328; Sfetea 171 ; lui Stamate
vtori-portar 369, lui Stoia ceausul 333; pic-
torului Gh. Tattarescu 239, lui Tudor sarageaua 333; Vernescu 194 casap = macelar 303 Caselli, Domenico 9 Caspica, mare 15 castani din Gorj, plantare dc 392 castelani" = pircalabi 47
castrum novum = cctatea noul = Bucuresti 52 casi dc Emcntal, de Grover (gruyere) 301
catagrafia din 1798: 106, 266, 352, 353; din 1810: 353; din 1831: 266, 275 cataiful, rominesc, turcesc 328 Catargiu, Barbu, parcul dc la Maia 392; sustinc pro-
icctul de lege rurala 147; moartea lui 148;
statuia 148 Catargiu, Lascar, 152; constituic guvernul 153 Catargiu, Lascar, bd. 159, 166 catastihul patcntarilor din 1832: 269, 280, 281, 325,
39
periodiccle parizienc, difuzarca lor 274 carutasii 279, 282; patronul lor 287
vechi 25, 38; civilizatia Tei-Bucurcsti 26, figu-
rini de lut ars 28
ceai, import de 273
ccambul = dctasament dc titari 68 ccaprazari = 280, 302 ceaprazuri = brandcnburguri 280 ceasornicelc, procurarca lor 280
ccasul, de la Curtca domneasca 82, de la mrca Trci Ierarhi 82 Ceausescu, Nicolac, secretar general al P.C.R., 186, 207; prezint5 Raportul Comitctului Central 216 C.E.C., v. Casa dc depuneri ceferiadc" din 1939: 203 ccfcristii, demonstratiile 186; grevele 173, 178, 186; din Pascani: clibercazi pe taranii arcstati 174 Ccga saimeanul, vinde pravalie 283 Cchoslovacia 206; cucerirea cotei 568 dc la Almas 378; partca sudcta 206; sacrificarca ci 189 celcbi = nobil, dc ncam bun 67, 370 Cclebi, Evlia, cal5t. turc 273; despre ciselc din Bucurcsti 265
categoriile socialc, evolutia 276 Catina, poet 134 Cato, cugetilrile 91 Catrina, din Brasov 387 Caucaz, tcxte in I. georgiana in 91
Ccntrala clectrid dc tcrmoficarc Bucurcsti 298 Ccplca = Cioplea s. 256 La ccrb" restaurant 329 cerbi, prczcnta lor pe aria bucurcstcani 26 Ccrchcz sin Scnan armeanul yin& loc de casa 270 Cerchez, Grigorc aril. 157
cazaci" corp de gardä alcatuit din 293 cazaclii transport5 vin 273
Cernavod5, Ghici din - vinde case 352 Cernavodä, - Constanta, calea ferati 151 Cernica, lacul 22; asanarca 199
327
Ccrna, Panait 171
cavafi 279
Cazan, armcan, boicr 270; vinde loc 359 Cazarma" organ ilegal comunist 203 cazartna Alexandria 21, C5Iiretilor 383; Malmaison 22, 319 cazematele fostului fort de la Jilava 207 Cazimir, Gh. 8 Cazzavillan, Luigi, scoate Universul 170 Cicaina = Bucurcstioara 19 Cáciulati s. 38, 237; aseziri stravechi 25 Cáciulescu i Mincu, bacinia 301 cäile ferate, administratia centrará 194; atelierul 155; palatul 197; liniile: Bucuresti-Giurgiu ; Pitesti-Slatina-Craiova-Turnu Scverin;
arnica marc vor. 68; locul lui 89; ctitorul mrci arniat 84, 258
Cernigov, Ioanichie Galetowski arhim. dc 79, 281 Cernovodcanu, Paul 8, 11, 12 ccsimale, despre 305 ceasornicariul 280 cetatea universitara, tercn dcstinat 192 Chabot, dulciuri de la 140 Chalgrin, calk. franccz, despre ciuma din 1792: 106 Champagne, vin, calititile 301 Chatcau-Lafitte, vin 301 Chchaia-bei, comandant turc 118 cesnicariul
Buziu -Bra' i la-Galati 286
Chcia intelesului" prima carte tipiriti in Bucuresti
73
79, 281 cherestegii 279
calarasii, nu vor si pliteasca vinariciu 319; räscoala
dliret tip maghiar", mormintul 39 Ullman din Dudesti, manor 256 Cilin spit., fiul lui aga Nita' 72
Cilinescu, Armand 189, asasinarea 206 Cilinescu, G. 202, 241 Calinesti, Iancu, capitan de la 73
cilugir dichiu, hagiu 357 Calugireni s. lupta 64, podul 80 Calugiru, Maria, victim5 a bombardamcntului 208 calusarii 380
calusei" 380 cam5narii, indatoriri 348 camanirit, dare 347 camin de fete sarace 310 caminc studentesti 201, 238; complex de 255 Cáminul" magazin 308 Caminul propriu", serie de locuintc tip 163 c5patini de zahir 327 Carimidari, bariera 253 Caramidarii-de-Jos s., incorporat 17, 253, 256, 258, astizi cartier 257; -de-Sus s. incorporat 258
cherhana = atelier 279 chervanele dc la sud de Dunare 313 chestori de politic 338 Chcajna, sotia marelui vor. arnica 68, i se intarcstc loe 287 Chiajna, com. 255, 259, 269; moara Herdan 342 Chiajna = Mircioaia, sotia lui Mircca Ciobanu 59, 61
Chibrit, circiumi 325 chifle, varictatc de produsc dc panificatic 343 chihlimbar buzoian 40 Chilia-Nouä, cetate 64 Chimariotul, Atanasc cipitan 118 chiosc = casa de vara 104; la Cotroccni, pc main! lacului licrastriu, ridicat de Ghiculcsti, lui Mavroghcni 389; la capatul Podului Mogosoaia 104; imiti pe cele constantinopolitanc 389 Chiprovat, oras 269, 305 chiprovicenii, breasla 271; neg. 269, 300, 305 Chirco papugiu, martor 279 Chircor, Magi sin Saacol, bogasicr 302
www.dacoromanica.ro
411
Chirca biv-vel sulger fiul lui Diicu Rudcanul 86 Chiriac, poreclit ciocoiul 120 chiriilc pravaliilor 306 Chirità dulgheriul 388 Chisaletul s. 45 Chishull, cleric cnglez 82; desprc gradini 388 Chitila. com. 191, 237, 259, 277 ; asezari strävechi 25, 37; calea ferata spre 155 ; fabrica de zahär 157, 291 Chita, sotia lui Icremia, vindc casa 362 Chita portareasa, jupineasä 87 chivärarii 281 chivcre =- chipic sau coifuri inalte 281 Chladek, casele lui 286 Chrissovcloni, banca 183
Cina" local de lux 184, 331 cincmascop 230
cincmatograful 242; difuziunca 203 cinematograful Aro" = Patria 203; Gh. Cosbuc, Flo-
reasca, Grivita 230; Infratirca intrc popoarc 230, 365, 385; Luceafarul, 1 Mai 230, Patria =- Aro 230, 162; Scala = Republica 203; Va-
site Alecsandri acum Tcatrul Ion Creangä 230 cioban insotit de ciincle sau pc pccetea orasului Bucuresti 350 Ciobanu, bäcanie 301 Ciocanesti s. 69
Ciocirlia" restaurant 331 cioclii 279; obligatiile tor 285; privilegiile lor 285; recrutarca lor 285 cihodar, dregator 348 cihodaritul, taxä 348 cioin, tiganii vind 307 Ciolac ceausul 285
116
ciorbä dc burta 303 Ciornulcasa, pädurea 16 Ciorogirla r. nume slay 38 Ciorogirla, com. asczäri strävcchi 25 Cipru, vin de 301 circul Hüttemanp 310; de Stat 235, vechiut local 340
circumscriptii mcdico-sanitare 232; de politic, nun-land dor 338 Cislau, raion 258
Cismaru, Ghitä via lui 319 Cismcaua lui Mavrogheni, cascle domncsti dc la 110, 117
Cismeaua Rosie 110 cismegiu = purtator de grija a cismelelor 128, 346
cismele 345; infiintarea lor 127; locul lor 103; publice 234; numarul lor 346 balta 12; = lacul lui Dura negutatorul 22 cisniu = socoteala 342 cititorii, numärul lor 238 ciubotarii 279 ciubuc = pipa oricntala 281 ciubucceria = pravalic-atelier, stabilimcnt de fumat
Ciulinii Biraganului", film 242 412
ciini, taxa pc 349
Cilnistea, r., numc slay 38
Cimpia Filarctului = Cimpul Filaretului = Cimpul Libertitii 158, 191 ; juramintul 132; locul marilor
intruniri 135; transformat in parc 173; Uzina
dc gaz 155; Mäicancasa 256; cimpia munteanä, tärani bulgari i sirbi stramutati in 269 Cimpina, centrali termoclectrica 234 Cimpineanu, Ion 134 Cimput Libertätii, v. Parcul Libertatii 148 Cimpul Procopoaiei 395 Cimput Regencrarii" din Izlaz 133
Cimpulung 45; intcmcierea 42, 44, ocupat de austrieci 96; Gheorghc Bibescu sprc 134
Cimpurelu s. 38 Cindescul Radu vel-vor. ucis 74 cintar oficial al domnici 348 cintäreti din caval 284 cintäritul, dare 348 cintece: batrinesti, de lume 284 circiuma lui Anghclachc 253; lui Chibrit, lui Gherghiccanu 325, vist. Nestor 253; lui Nita Sterc,
lui Tabacu 325
circiumarii 324, 327; breasla 325 circiumä, termen slay 322; gcneralizarca termcnului 323
circiumi 184, dcsfac vinut domncsc 324; minästi-
= Ceplca 256, 269
Cioranu, Mihai, aghiotant al lui Tudor Vladimircscu
Ciucurenco pictor 202, 241 Ciufulici" unitatea 289
la 157
circitunarese 324
Ciolac, Stoian cäramidarul 102
ciubuccii 281
fabrica: de bazalt artificial, de cäramidä 291 moara de la 342; strandul 199; trance adincd
341, 342 civilizatia : tip Boian, Bolintincanu, Dudesti, Glina III, Schncckenberg, Gurnclnita, Plopsor-Virtop, TeiBucuresti 26 cizmarii, grcva 174
140
281
ce stau in 387
Ciupitu, via lui 319 Ciurel 9, 46, 199, 258, 341 ; asezari strävechi 25, 26;
ciutaria 62, 67; domneascä 321, 387; lingä moari
Ciano, ministru dc extcrnc 207 ciasnic = orologiu 280 ciasnicul de la Curtca domneasca 280 Cilibiul = Const. Baptista 67 cimitirul Bcllu 21, 140, 253, 254, 317, 368, 398; Ghencea 140, 190; protestant 382; Sf. Vincri
Cioplea s. incorporat
ciuma, nizamul din 1798 privind 303; nizam de prevedere 379; lui Caragea 110, 285 Ciumernicut s. incorporat 256; ocina la 23, gradinarii
resti 324; numärul lor, circiumi-restaurante populare 344; circiumi-subterane 322 Cirnul = Const. Scrban Basarab 73 Cirstea fiul lui Paracsote, neg. 56 Cirstea, fratele jupincsci Alarica Leurdäroaia 97 Cirstea, log. 300
Cirstea, log., armasalul da vist., cumpärà casa 356 Cirstea, neg., schimbä pivniti 323 Cirstca, pircalabul, vinde casa 363 Cirstea, vist., Ilina sotia lui 89 Cirstea, vor., moartea lui 69 Cirstea teleleul 281, 282 Cirstienesti Baneasa 258
Clanta s. = Paduretii de la Iutele 256
clasicii marxismului 45 Claudius, Prolemeu, geograf, desprc asezarile urbane din Dacia 33 Clausewitz, cfilator 266, 272 Claymoor = Väcärescu Mihai 11 clacasi in Bucuresti 276 cladirc stil medieval cnglcz 241
clàdirilc publice construitc in Bucurcsti intre 19451956: 226 Clinceanu, Radu stol. 110 Clinccni-Slobozia, regiunca 198 Clochez, atelierut 140
La Clopot", restaurant 329 Clopotul" organ comunist 203 Closca cu pui = tezaurul de la Pictroasa 150 clubul miliardarilor 375
www.dacoromanica.ro
Cluj, 207
cnezatul Ilfovului i Vla§cai, lui Parca, lui loan 46 Cnidos, amforc din 34 coadelc" calitate de Mana 303 coafori de dama 286 Coandä, general, denunta tratatul de la Bucurgti 177 Cobalccscu str. 23 Cobilovat, localit. 269, 305
Coburg, principc, intrarea in Bucurevi 105 cobza 284 cobzarii 284 Cocea, Alice 202 Cocea, D.N. 171
cochii vechi" = licitatie 282 Cociocul, dealul 192, 232; locuinte ieftine, tigani mahomedani aezati la 273 Cocioc, lacul 22; privalul 21 Cocorascul, Radu, biv-vel log. 72 Cocora§ti s. 79
Coco'. Iona§cu, vinde loe de privalie 300 Coddington-Lamb", soc. capital englez 182 Codrii Cotrocenilor 23, 258; Grozive§tilor 23, 258; Lupetilor 23, 258 codru de loe" 282 codul lui Alex. Ipsilanti 104 cofa, unitate de mäsura la vinzarea apei de bäut 18
cofetarii 325, 326, 327 cofetaria Berindei, Boro, Broft 328; Bucure§ti (Capa) 327; Capp, Comorelli, Dobriceanu, Fialkowski,
Frederic, Gheorghe Ionescu, Giovanni, Hotelului Bellevue, La doi frati", Lambru Paltator, Murga§eanu, Nestor, Riegler 328; Scala, Trandafirul Alb, Union, Universitätii 329; Zamfirescu 328 cofetarii: ale cooperativelor de stat, numärul lor 328 cofeturi = bomboanc, zaharicale 327 ; nemte§ti, turce§ti, venetiene 327 cognac bautura 301 Coica, Ion 102 coji de: lamile, naramze, portocale 327 cojocar fu§ta§ 288
cojocäria subtire" 288
colacii 280, impletiti 343
Colaro" cafenca 327 Colciacul = Colceagul, gorganele de pe malul lui 39
Colceagul, v. Colciacul Colectia: Elena si dr. I. Dona 239; Hurmuzaki 172;
Dr. Mircea lliescu 239; C. Karadja 239; prof. Oprescu, Maria si dr. G. Severcanu, Barbu Slatineanu, Moise Weinberg 239 colectii si galerii de artä 239 colegiile 338, al II-lea: succese electorale ale taki§tilor la 175 Colegiul National Sf. Saya, cladirea 192, Petrache Poenaru prof. la 290; marele teodolit al 260 Colentina r. 16, 17, 21, 26, 38, 40, 44, 45, 82, 96, 111, 199, 255, 258; a§czari omene§ti de-a lungul 255; Obilwi s. pe 257; Flore§tii s. pe 258; salba de lacuri formata de 22, 65, 191, 199, 284; planul lacurilor 243; lunca 243, 376; malul 17, 317, 388; mla§tina 26; morile 141, 341, 342; podul 61, 191, 209 Colentina, aFzare, nume 38, a§ezari stravechi 25, 39; aczarea lui Grigore Ghica 119 ; terenul familiei Ghica 343; Alexandru Ipsilanti la 117; monede dacice 33; ocupati de ru§i 122, tiganii 274; zahana la 374; s. apoi cartier 258; Coddington-Lamb in 182 colonia armeani 271, elvetianal 392; engleza 274; franceza 274; germana 153; italiana' 274; rusi coloni§ti sud-slavi 269
Colonnade", local de lux 184, 331 Colquhoun, consul englez, 137
coltuc" de la Babic = nimic 342
Coltea, coala, 91; spitalul 19, 96, 159 Coltea str. 144, 155 Comalimente 301
Coman, bogasierul din Giurgiu, taiat 98 Comana, monede dacice la 33, lupta de la 98 Comarnic, piatra pentra pavaj de la 144 Combinatul dc cauciuc Jilava 221, 218-219 ; pcntru industrializarea lemnului Pipera" 295; poligrafic Casa Scinteii" 218, 220, 229
comedii" la Ilo§i 380
comertul ambulant 167; pe Dunare i Marea Neagra: libertatea lui 306; dc stat: noua organizare 308 Comino, popa 279; enoria 352
comis" = ingrijitor al cailor de rasa 273
Comisia pentru infrumusetarea Bucure§tilor 123, 140, 260, 391 Comisia centralä de la Foc§ani 142, 147 Comisia heraldica, pecetea noua a Capitalei 350 Comisia monumentelor istorice 12, 66, 87, 101, 172
Comisia istoricä a Romanici 172 Comisie a proprietatii 135 comisionan i 286
com4i-voiajori 315 Comitet pentru cultura si arti 339 Comitetul Central al Partidului Comunist Roman, sediul 194; planul de sistematizare 242 Comitetul central unionist, activ itatea propagandisticä 141
Comitetul executiv al Sfatului Popular al Capitalci, planul general de sistematizare 243 Comitctul militar al insurectiei nationale antifasciste din 1944, constituirea 210 Comitetul national antifascist, constituirea 186 Comitetul pcntru amnistie, constituirea 186 Comnen, loan dr. 91 Comnenii, dinastia, moncde de la 39 Comorelli, cofetäria 328
cojocari gro§i", subtiri" 288
273
coloniale vinclute de bacani 300
compania armenilor 268, 288; arnäutchioiliilor 268, 305; bkanilor 288; bogasierilor 288, 302; calpacciilor 288 ; cojocarilor bascalii", cu hrisov", cupetilor 288, ovrcilor 268, 288; i§licarilor 288; streinilor ot Gherghita" 268, 288, zidaro-dulghero-timplarilor 288 compania franco-romani de navigatic aerianä 198 companie = breasll 288
complcxul Bragadiru 326; I.T.B. 225; P.T.T. 225 componcnta etnica 266 si sociala a populatiei 275 comune rurale subordonatc raioanelor din Bucure§ti 259
comunicarile soc. de geografie din Viena 9 concesionarea iluminatului Cu gaz acrian 155; yinzärii fierului si a sarii 304 concesiunea Toma Blindu, Frederico Thalassa §i conte E. Graziadei 159 Concordia" oficiosul partidei nationale 141 concurenta produselor de fabrica 288 condur = pantof de dami 279 condurari = pantofari 279 confecturae = cofeturi 327 Confectia" magazin 312 Conferinta de la Miinchen 189
Conferinta nationala a P.C.R. din oct. 1945: 215 Conferinta socialista, interbalcanica din Bucure§ti 177 conflicte de munca 293
Congresul general al partidului socialist din 1921 186
Congresul international de geografie de la Var§ovia 10
413
www.dacoromanica.ro
Congresul de constituirc al Partidului Comunist din
Romania 217 Congresul Partidului Comunist Roman: al V-lea 186;
al VI-lea 217; al VIII-lea: 216, 243; al IX-lea
216, 217 Congresul Sovictelor : al II-lea 178
Conservatorul", organ al conscrvatorilor 171 Conservatorul de muzicá si artä dramatica 72, 150, 311, 353, 360 . consilierii comunali, numarul lor 338 consiliile comunalc 339 Consiliul Agricol 339 Consiliul Central al Sindicatclor 226 Consiliul de igiena i salubritate publica 339 Consiliul de Ministri, planul de sistematizare 242 Consiliul municipal, taxarea consumului de apa 346 Consiliul de Stat, clädirca 194, 217 Constantin, cupet 101, 194 Constantin, fiul lui Brincoveanu 81, 84 Constantin, maistor, martor 278
Constantin eel Mare, imparat, moncde de la 37 Constantin neg., fiul lui Maxim cupetul margelarul 90
Constantin, popa din Bucurcsti 68 Constantin 'erban Basarab 74, 257, 273; zis Cirnul 73; fiu al lui Radu Scrban 68; ctitor al Mitro-
poliei din Bucuresti 73; intareste loe de pravilic 72; nunta 285; moartca lui 341 Constantin sin Zamfir, staroste vinde pivnita 323 Constantin vataful 86, 357 Constantin, Alecu, luptiitor socialist 178 Constantin, David, luptiitor comunist 207
Constantinopol 23, 53, 54, 57, 59, 70, 74, 91, 93, 107, 122, 142, 270, 271, 304, 342, 369, 389;
ambasada engleza din 82; Brincoveanu taiat cu
fiii sal 73, 85; exilatii revolutionari la 137; influenta lui asupra Bucurestilor 102; patriarhia
47; patriarhi: Avramic de 80; Iercmia al IIlea de 63; Bongars spre 62; Ion Ghica la 136; Costache Negri la 148; Paul Strassburgh spre 273
Constanta, calea ferata sprc 254; fabrici de uleiuri 293
Constitutia, modificarca din 1884: 173; din 1923
187; din 1938: 189 Constitutionalul", organ al conscrvatorilor 171 constnictiilc, cresterea in inaltimc 189 consulatelc straine 109 : consulatul britanic adäposteste pc Hcliade Radulescu si Christian Tell 137; despre numarul evreilor 272; rus 286
consumuri" 325 Contemporanul", periodic 241 Continental" restaurant 329
Corfus, Me 11 Cornatcanul, Socol cluccr 73 Coronini, general austriac 139 Cornatcl 47, 375 Corncscu, Mihail, sera grädinii 395 Cornesti s. 111 cornuri, produs de panificatie 343
La Coroana", restaurant 329 corporatiile 286; dupa statistica din 1832: 1F; desfiintarea lor 289 Costache, ceaus 110 Costachi, Lupu, boicr decapitat 94 Costamagna i Rosazza, tabacaria 291 Costandin vel-aga, ispravnic 337 Costandin log. 356 Costandin, margelar 301 Costandin miltasariu 302
Costandin, meter lemnar 287 Costandin neg. 56 Costandin, preot ot mahala(ua) Sapunarilor 360. Costandin, popa, martor 354 Costandin cel mare, zlatariu 287 Costandin cel mic, zlatariu 287 Coste cojocarul, sadeste vie 72, 318 Costea paceagiul 303 Costescu, Gh. 9 Costin, A. = Petrascu N. 9 Costin, Miron 19 Cosareanu, Mihai, morile lui 342 Cosbuc, Gh. 171 Cosbuc Gh., bd. 158 cota 568 de la Alma, cuccrirca ei 378 Cotarul Nastase, pravälia 119 cotaritul, dare 348 cotizatia: calfelor 287; mestcrilor 287 Cotroccni 22, 149, 158, 196; asezäri stravechi 25; atelierul central de confectii militare 291; carticrul 80, 190, 195, bombardat 208; chiosc la
104; codru la 17, 21, 23, 346; dealul 218;
drumul 285; nume romanesc 38; palatul 159; parcul 235; podul 17, 21; rezervorul 158; s. incorporat 258; Soc. dc bazalt dc la 167; Tudor Vladimirescu la 116, 136 Cotroceni-Obor, linic de tramvai electrica 159 Council, British organism de propaganda' 274 covor dc bombe" 208 covoare, armeni vinzatori de 307 Covrigarul, porecla lui §tefan Bellu 120 covrigi 343; varietatile 280 Covurlui, tinut 267; Alexandru loan I Cuza, fost ispravnic de 142 Cozicni s. nume romanesc 38 Cozma zaraful, martor 90 cozonaci, varictate de produse de panificatie 343
contractul arh. Freywald i Hartel 373; Marco Gheor-
ghiu 283 Conventia de la Balta-Liman 139 conventia comercialä Cu: Austro-Ungaria 166; Elvetia, Franta, Rusia 167 Conventia de la Paris 137, 138, 142, 143, 149; desfiinteaza titlurile nobiliare 276; inlocuicste Regulamentul Organic 123 conventia vamalä cu Austro-Ungaria 288, 291; denuntarea ei 291 conversiunea datoriilor agricole 187
Convorbiri literare" se muta dc la Iasi 171 cooperativele: Fotografia Populara", Igiena" 289;
mestesugarcsti 286, 289, 291 Copäccni s. 237, 335; numc romanesc 38; drumul spre 22; vinariciul 319 Corbu, Adrian 12 Corbu, Iorga neg. cumpara locuri de casa 350 Cordovanii" 241
crahul de la bursa din New York 191 crainici
= pristavi 335
Craiova 16, 74, 133; asczarca 16; caimacam la 93; colonisti la 269; Dragomir mare ban de 61; Dobromir vel banul 62; Manolachc Giani ban 98; iluminatul 124; proccsul fruntasilor comunisti 186; tratatul 207; uzina Electroputere de la 237 Craiovcstii, familia 53 Craven, lady, carat. engleza 140, 284, 389 Cracea, fiul lui Dragomir postelnicul, faiat 61
Crasani pe Ialomita 25; asezarea dacica 32; amfore
si vase grccesti 33, 34 Crcanga, I., opera lui, tirajul 239 Creanga, Ion, tcatru 230 creatia: artistica 171 ; originala 240 Creditul extern, institutic de credit 293 Crcditul fundar urban din Bucurcsti, infi intarca 154
414
www.dacoromanica.ro
Creditul pentru intreprinderi electrice, institutie de crcdit, 293
Creditul tchnic, institutie de crcdit 293 Creditul tehnic transilvancan, institutie dc credit 293 Crematoriul, 21, 200 Cremidi, Stefanache boier, täiat 98 crescatorii de vicrmi-dc-matase 302
cresterea nivelului general de trai a populatiei 308 crestinii din Peninsula Balcanica, rascoala lor 153 Creta, insula 208, 268; Benedict preot originar din 70
Crctescu, loan, vtor-log. 326 Cretu, popä, arc circiuma 322 Cretulescu, Const. 100; ridica biserica 363 Cretulescu, Const. pres. sfatului orasenesc 135 Crctulescu, Dinu, banul 120; casa 390 Cretulescu, Dumitru tragc asupra lui G. Bibescu 133 Cretulescu vel-log., vel-vor. ridica biserica 87, 311, 357
Cretulcscu, Scarlat - comandantul gvardiei nationale 135
Cretulestii fam. 104; gradinile 388, vii in mahalaua Fintina Boului 318 Crimcia 15; räzboiul 139, 141, 152, 261, 286; pierderile suferite de romani 208 Cristache, Ioana 8 cristaluri de Boemia, import de 304 Cristea fiul lui Socol cluccrul Cornateanul, ucis 73 Cristea, Miron, patriarh 189 Crisana, 207; reprezentantii poporului romanesc din 177
crivatul 15, 23 Crivina, com. 198; numc slav 38 Crivina r. 38; barajul de la 233
criza economica din 1929: 182, 183
Crypton", fabrica 183 Cringasi 38; asezare stravcchc 37, 40; catun 258; s. 257; cartier 230; bordei din sec. VI, VII: 39, monede de la Valentinian 37 Cringul Procopoaiei 23 croitori 279; pt. barbati 286 croitoria de dama" 286, ncmteasca, turceasca 286 cronica : anonima relatind rastimpul 1688-1714: 91; Cantacuzinilor 91; lui loan Dobrescu, 118; lui Mitrofan Grcgoras 91 cronici in 1. romana' 91; vechi bucurestene 11 crucca = unitate fiscala 302 crucea : dc la Calugarcni 80; pe locul unde a cazut Papa Brincoveanu 73; lui Istfan 67; doamnci Mirccoaia 34, 59; lui Leon Torna 34, 59; lui Mogo § 82, 100, 379
crucile lui Alex. Ipsilanti, Mihail Sutu 254
Crutzescu, Gh. 9
C.S.A. companie cehoslovaca 198 ctitorii cantacuzinesti 281 Cucul, Nicolae, serdar, pral/Mide lui 118 278
Cugetarca" editura 204 Cula s. 258 culoarea de Albastru 375; de Galbcn 375, 377; de Negru 375; de Rosu 275, 339; Verde 375, 377 culoare = sector 339 cultura, difuzarea 203 Cultura Nationalä" edit. 183, 204 culoarul polonez 206 Cumania = Muntcnia 45 cumanii 39 cumasuri = m'AL de matase amestecata cu bumbac 111
cupet = neg. 89, 300 cupeurile 282
cuptor de ars oale 37
curcani" = sergenti 338 Curentul", ziar, sustine fascismul italian 203 Curier dc ambele sexe", supliment literar 125
Curienil Bucurestilor, v. Curierul Romanesc 125 Curicrul romanesc 125; 1. franceza in 126 Curmätura s., vinariciu 319 curse de cai 70
Curtea de Argcs, mrca 53; catcdrala 53; piatra de mormint a lui Radu de la Afumati 53 Curtea Arsa 11, 21, 22; moloz de la 392; pivnitcle complexului de la 381
Curtca de Casatie comuna la Focsani 142; mutata la Bucurcsti 149 Curtea de Conturi, localul 161
Curtca domneasca nota pc Dcalul Spirii 103, 343 Curtea domneasca din Tirgovistc 47
Curtea N'eche 11, 18, 19, 39, 45, 46, 49,57, 60, 61, 70,
71, 72, 74, 80, 81 82, 86, 93, 102, 103, 240, 250, 275, 280, 281, 283, 303, 309, 317, 321, 335, 342, 346, 367, 388; asczari stravechi 37 40; baia 313; biscricilc 48, 55, 78, 319, 350; gradina 387; grajdurile 343; incinta vcche 305; poarta de jos 98, 302; dc sus 67; parasirca 343; vatra originará a Bucurestilor 45
Cusciurcanul, Saya sufarul, ucis 73 cutia: brcslei 287, 288; cismelelor 346, 349 ; milclor
104, 337, 349; obstirilor 349; podurilor 349 cutrcmurul catastrofal din 1940, 207 Cutar, cupct 89 Cutarida" groapa 190, 235 cutite din epoca bronzului 28 Cutui, Ghita 369 cuvinte cu sufix turcesc 353
Cuvintul" ziar 203
Cuza, Alexandru loan 12, 18, 138, 147, 149, 150, 152, 169, 265, 266, 274, 338, 345, 375, 380; candidat unic 142; detronarea 147, 338; iscalirea actului
de abdicare 149; legca electoralä 276; participa la tirgul Mosilor 380; plcbiscitul 148; secularizarea lui 151
averilor minastiresti 148, statutul
Cuza, C.A. 174, 187, 189 Cuza, Elena 12 Dacia 109; Claudius Ptolcmeus despre asezärile urbanc 33; continuitatca in 91; crestinarca popula-
tiei 352; gotii 37; oraselc 34; retragerca ro-
manilot 37, 38; tara care cuprindc tot pamintul romanesc 130 Dacia, bulevard 159; = bulcvardul nou 166, 202 Dacia, hotel, fostul Han Manuc 172, 175, 313
Dacia litcrati" 130 Dada" soc. Bucurestii-Noi" 182
Cuciuc grccul, arcar 268; cumpara loe de casa 276,
cu ocaua mica", prins cu 343
Curaçao, lichcur 301 Curatesti, s.16
dacii sau getii, crcatorii civil. bronzului 30; prima stire istorica 30; sub Bucrebista 34; viticultura 317
Daguerre, inventatorul claguerrotipiei 286 daguerrotipia 286
Daiche, P. 8
Daicoviciu, Const. 29 dajdie, scutire de 371 D-ale carnavalului", film 242
dale de lemn, payare cu 373 Dalles", salä de cxpozitic 202 Damari, casa 166, 328 Damé, Frédéric 8, 9, dcspre evrci 272, poduri 371 viile dc pe vremea lui 320
Dan I, vv. T. Rom. 48 Dan II, VV. T. Rom. 49
Dan vist., casele lui 63, 251 ; bombardarea lor 64; ctitoria lui 258; cumpara stinjeni de mosic 257 415
www.dacoromanica.ro
nanemarca, ocupat5 de germani 206 Danielopol, priv5lia 133; libriria 145 Daniil, mitropolit 86, 100 Daniil ovrciul, Iosif sticlariul fcciorul lui 271 Danubiana", uzina de anvelopc 219, 221, 294. Danzig 198; problema 206 Dapontes desprc duma din Bucurcsti 97 dare domneasci 347; pc fcmei de moravuri usoare, pe veniturile proprietAtilor cladite, pc pusc5riasi 349 Darius, regcle persilor trece prin Dobrogca 30 dascali cu salariu anual 90 datoria publica a comunci 349
dati prin tirg" 369 David, ibn Usa. cvrcu eminentul" 271
Damiiroaia, cartier 191, asez5ri sttivechi 25, 40; bor
dei, ceramic5 sec. VI 39 ; civilizatia Tei-Bucuresti
26; urnil funerar5 29; vase delienc-imitatic 33; filatura de miltase 290 Däräscu, pictor 202 Däriscu, Dumitrache, medclniccr, reface biscric5 267 Dariscu, Nicolac, biv postelnic 101 De Max 326 Dealul Arhivelor = Mihai Veda, asezarea din ncoli-
tic 26; poalele 56; s5p5t. arhcologice 25
Dcalul Bellului 22
Dealul Bucurestilor 387; fázoare de vie 317, 318,
319, 320 Dealul Filarct 163; intreprindcrea metalurgicA a lui Ehrhard Wolf 152 ; must5riile 325; viile 20
Dealul Lupcstilor, v. Dcalul Spirei Dealul Miidmestilor 256; vii pe 317; vinzarc de vin pc 257, 335 Dealul Mitropolici 16, 17, 22, 27, 73, 317 318, 375, 385; amenajarca alcei 130; crucca de la poalele
lui 19, han la poalele lui 311 ; manifestantii de la 1859, 359; moartca lui Barbu Catargiu
clelniti" unitate tip 321 Delos, vase grecesti din 33 Delta Dunarii", restaurant 331 pictor 202 Demidoff, Anatol de, invitat rus 391 Demian' demobilizatii din fazb. 1916-1919, improprietirirea 191
demonstratiile muncitorilor ceferisti din Bucuresti 186 Dcmostene, cuvintarile 91
Densusianu, Ovid 172; conduce Viata Nota" 171 depouri de tramvaic 196 depresiunea
lacul 243
Derblich, Wilhelm calk. german 144, 313, 328; despre: Bucuresti 145; restaurante 329
Dcsa, Radul log. de 70 Descult", de Zaharia Stancu 241
desfiintam : bátáii, ccnzu re i, rangur ilor civile, robiei 135
Dcspa, sotia log. Staicu 87, 358 Despa, fosta sotic a vcl-cluccrului Stefanache, vindc peavAlii 306
Despa, sotia lui Pirvu croitorul 317 Despot-Vod5, vv. Mold. 74 Desprcz, H. alit. franccz despre Bucurcsti 130 Desteptarea", asoc. a tipografilor, intemeicrea 173 Dcsteptarea", organ comunist 203
Detcoi s. 257 Dettine, Stefan, cilpitan 94
Deultum (Burgas), monedc din 35
Deutsche Lufthansa, companie germanä 198 devalorizarea leului 350 dezvoltarea noii culturi socialiste 238 Diaconesclor str. 161 Diadumcnianus, monedele imp5ratului 35 Diamandi, Gheorghe 174
diata = testament 90 dichiu
= econom 101
148; viile 319 Dcalul Moldovenilor, viile 267, 317 Dealul Piscului 253; aseziíri str5vechi 25, 26, 40; mormintc de incinerare 29; putul de la 344
Dictatul de la Viena 207, 211, 215 dictatura antonesciana 209, 210, 212
Dcalul de la Radu Vodi 27 Dealul Spirei 17, 19, 67, 101, 232, 251, 253, 257,
dig de pAmint 80 Dii = Vidin 107 Diicul zidariul 389 dijm5rit, neg. scutiti de 302, 305, 307; triplarea lui
Dealul Podgorenilor 318
ascensiunea unui baIon 110; aseziri strivechi' 25, 32; curtea domneasc5. noui 103, 105, 370; lupta intrc pompieri i turci 136; pivnita 325; proccsul din 186; stadionul 203; vale 102, 281, 317, 318,
314, 343; Arsenalul 155
320
Dealul Serban Vod5 243 Dealul V5c5restilor 253; vide 317
Diebici, general 122 Diesel, motoare 182 Dietrich §tefan, capitan 140; desprc str. Lipscani 305
120
diligente de Brasov si Giurgiu 315
Dima, arbinas vinde loe de casa 273 Dima, cupet 89 Dima, frate cu Duca ceausul 306
Dima, negutAtorul Spudeul 89
Dima, popä 94 Dimiiana cAlugirita = Despa vinde vie 317 Dimincata" = Adev5rul de dimineat5 170
debit dc b1uturi spirtoasc" 325 Debretin oras 378 decatiria, disparitia ei 289 Decebal 38; statul dac sub 34 Deccbal str. 183 13 Decembric str. = Str. Cimpineanu 155 30 Decembrie str. 130, 144 Decius, impIrat, moncdc 35
Dimitrie c5pitanul 306
Declaratia de principii publicatrt de Partidul socialist din Romania 179 Decrctul asupra pica 178 Dediul papugiu, martor 279 Dedul ceprizarul revendicA loc de pr5v5lie 280 Defta, neg. 89 Delavrancea, Barbu 171, 175, 313; bustul 202; prim .
redactor la Epoca" 171 ; primar 339
Del Chiaro 81, 84; secretarul lui Const. Brincoveanu
Dimitrov Gh., bd. 159 Dina Hagi Tatiana, in c5lugirie Timotheia 101, zideste Schitu Maicilor 255 Dinicu, Grigoras 284 Dinischiotu, b5dinia 183, 301 Dinu, vist. 309 Dionisic, calugär = unchesul Dobre, dAruieste loe 359 Dionisie Eclesiarhul 104, 105, 106, 109
Dionisic Lupu str. 152 Diploma Ioanitilor 40, 45, 46 Directia generala a Arhivelor Statului 159 Directia gencrall P.T.T., emisiunile postului de radio 198
18, 80, si al lui stefan Cantacuzino 304; des-
Directivcle planului dc 10 ani pentru dezvoltarea
locuitorii din Bucuresti 265
Directivele privind planul cinema) pe 1966-1970:
pre : grAdina lui Brincovcanu 388, hanuri 308,
Delea, nume de persoara 359
cnergcticii 217 217
416
www.dacoromanica.ro
Discscu, casa 202 Diskonto-Gesellschaft, banca 176 Divanul ad-hoc, falsificarca alegerilor pentru 142
Divanul boierescu dupi desenul lui A. Raffet 126 Divanul cel mic" sala 80 dividende, reducerea impozitului pe 293
Dimbovicioara, girlitä 19 Dimbovita, jud. 103, 144, 303, 337, 368, 392; mestcri
olari din 104; postavari in 67 Dimbovita", restaurant 312 Dimbovita, r. 16, 17, 19, 21, 23, 26, 27, 40, 42, 44, 45, 50, 53, 56, 61, 62, 64, 66, 67, 68, 72, 80,
99, 124, 150, 155, 159, 167, 199, 206, 233, 243, 250, 251, 254, 255, 269, 275, 289, 303, 312,
318, 319, 326, 368, 370, 375, 388, 395; acoperirea 199; afluenti in cuprinsul Bucurestilor 19; apa filtrata din 127, 158, 198; baltile 65, 101; vechiul brat 21, 371; canalizarca 22, 33;
cheiul 16, 23; cursul 18, rectificat si adincit 157; inundatiile 17, 18, 107, 130, 154; inghetarea 290; tunca 16, 17, 22, 26, 39, 163, 190,
243, 250, 317, 362, 368, 376, 387, 391; malurile 7, 8, 16, 17, 71, 140, 283, 311, 343; matca 18; morilc 255, 257, 258, 261, 341 ; ostroavelc ci 19; pod peste 140, 339, 369, 371; tcrasa 26; vadul 335; valea 25 Dimbovita-Ciorogirla, regiunea 258 Dirstor = Silistra, poscsiune a lui Mircca cel BA-
trin 176, 305 dirstorenii sau dristorenii, breasla 272; neg. 300, 305 Dirvas, Neagul, 'popi 100 Doamnei str. 161, 170, 196 Dobre unches
calugarul Dionisic, daruieste loe 359,
387
Dobreni s., biserica 74; case de piatra 84; moara 341 Dobrescu Dem., primar 200
Dobrescu, Ioan, colocar, &sell de biserica, cronicar
II, 107, 109, 110, 118, 119, 120, 267, 314, 327, 359, 368, 369, 370 Dobresti, uzina electrica 200, 234 Dobriceanu, cofetaria 328 Dobroesti, s., nume romänesc 38, 124, 257, 269 Dobrogca 176; calea feratil Cernavoda-Constanta 151;
cedatä prin tratatul de la Bucuresti 176; colonizarea din sud 267; Darius trece prin 30; lagir in 206; ocuparea 176; trupele francoenglezc in 139
Dobromir jupan, mare ban al Craiovei 61; face moara 62, 341, 342 Dobrota, nume de persoani 359
Dobroteasa, cartier, monede romane 39; monede unguresti sec. XI 46 Doctor Caracas s. = Golasica 258 Doftana = Dohteana, r. 45, 61 Dohtcana, v. Doftana
Galben 310; mahalaua Stelca 357
Drag, fiul lui Andrei 50 Draghie, abagiu, pravälia 372 Dragne, pecetaru ia cu chide loe 281 dragoman = talmaci 94 Dragomir, Niculcscu, bacania 183, 184 Dragomir, pircalab 42, 48 Dragomir, post. taierea fiilor sai 61 Dragomir, biv-vc1 vor., avcrea lui 63; are 9 pravälii
367, intarit cu pravalii 323 si proprietati 62; construieste privalii 62-63; cumpara: loe de pravilii 63, 268; pravilie 278
Dragomircscu, Mihalache 12, 171
Dragomirestii de la Dimbovita, s., cca mai echc mentiune dcsprc un sat 255, 259; din Deal, din Vale 255 Dragomirita, gradinar la boierii Rudeni 388 Dragotä, judetul i cei 12 pirgari 19, 350; cartea" 19, 334; stinjenul lui 334; intarcsc loe dc casa 281, 333 Dragul, popa 335 Drajna-dc-Sus, castrul de la 34 Dragänescu, casa 130 Draganesti, mosie domncasca. 96 Drägäsani, armata Eteriei invinsa la 118
Draghiceanu, Virgil, cronica zilnica 1916-1918: 11 Dräghici, bacanul 98, 388
Draghici, fiul Papei vist. de la Greci 73 Dräghici, zaraful 370 Drägoesti, com., Gorganul 39 Dragoi, vatah dc lemnari 287 Drägulet, Stan, fiul lui 61 Dreptatea", ziar 203 Dridih sau Dridul s. acte cmisc din 53 Dristor = Silistra Dristorean, David Macr, sin 272 dristorenii = dirstorcnii, neg. 300 drobi mari si mici dc sane" 379 droscari 282 Druganescu, casa 310
drum", artera de comunicatii 372
drumul: Caramidarilor 374; Cimigiului, punct de reper 34; Cotrocenilor 285; Duciestilor i Vitanului ce merge la Silistra 253; dc la Dunare 250; Gazarului 234; Giurgiului 250, 270, 317;
sprc Herastrau = Calca Dorobanti 154, 378; drumul intre vii' = drumul viilor 320; Lcr.cii 376; Maicanestilor 256; drumul mic truce vii" =drumul viilor 320 ; dc la Oltcnita 250; Pantclimonului 253; pcstelui 47; Racului 256; sarii 190, 254, 230, blocurile 225; sarii, in partca dc rasarit a Bucurcstilor (al doilca drum de accst fel) 253; drumuri ale sarii 375; drumul Tirgovistei = Calca Grivitci 378, trascul 368;
de la Turnu 250; drumul viilor" = drumul
Doi frati", cofetaria 328
Doiccscu, Coltca cluccr 357 Doiccscu, Octav, arh. 199 Doiccscu, Udrea, sulgcr 72 Doicesti, ccntrala termoclectrica 234 Doina Oltului", film documentar 242 Domnesti, drumul spre 140 Don, fluviu 208 Dona, clucerul 100 Donescu, via lui 319 Dora D'Istria 144; aprecien i asupra Bucurestilor 145
Dorintele partidei nationale" 135 Dorna", bufctul 331 dorobantii, se solidarizeaza cu scimcnii sirbi 73 Dosoftci, patriarh 285; confirmi hrisovul breslei cioclilor 287 Dostoievski, In Biblioteca pt. toti" 171
Douà lozuri", film 242
Doussault Ch., pictor, 6151. franccz dcsprc hanul
mic tare vii 320; de la Zimnicca 250 Dubrovnik = Raguza 62, 269 Duca, ccausul si fratii lui, vind pivnita i loc 306 Duca, legiinariul 280 Duca, maidanul 37 Duca, G.I., uciderca 187, 189
Duca Gheorghc, vv. T. Rom. si Mold. 79; intarcste
locuri de casa 389; vv. Mold.: logodna sale 285
Duca, Ghiorgbis, manor 268 Dudescu, lacul 21, 22 Dudescu, Const. 97; gradina lui 388 Dudescu, Radu,gincrile stoln. Const. Cantacuzino 357
Dudcscu, Radu, postclnicul 334; intarit cu loe de casa 333
Dudestii 357; casa : foisorul 388; avcau gradini 388; sat:anew casa Cantacuzinilor 383 417
www.dacoromanica.ro
Dudesti, s., incorpctat 256; cartier 182; asezdri std.vechi 25, 27; improprietdrire pe izlazul comunal din 191 ; magazinele 185, 168 Dudesti-Cioplea, aerodromul 198; pivnita 325
dudul secular de la bis. Batistei 23
Dudul zldtand 100 dulapuri de tras borangicul 282 dulimi 279 dulccatii, sorturi 328; termen caracteristic romänesc 328
dulciuri 307; standardizate 329 dumbrava: Biinesii 391; Cismigiului 390 Dumitrache grdmäticul 100 Dumitrache, stol., cronica lui 303 Dumitrasco, cupet 89 Dumitrasco, log., cumpärd si revinde livadd 322 Dumitrasco, meter lcmnar 287
Dumitrasco, staroste de neg. 90 Dumitrasco, vdtaf de cäldärari, averea 274 Dumitrasco, vätaf de legdnari 280 Dumitrasco zaraful 90
Dumitrescu, restaurantul 329 Dumitrescu-Iasi 326 Dumitriu, Hristca Liptcanul, intdrit Cu prdvälie 304 Dumitru cel dintii, neg. al Capit. amintit documentar 52
Dumitru birbierul 288 Dumitru Cazacul cumpard cdscioard 273 Dumitru cäpitanul, intretine cismele 346 Dumitru cel bdtrin, popd in Bucuresti, martor 257 Dumitni ceprdzar, martor = Dumitru vätaf de ceprdzari 280
Dumitru cojocaru 102, 305 Dumitru comisul 73 Dumitru, fratele lui Andrei vist. 61, 84 Dumitru hagi 90 Dumitru judetul 84 Dumitru judetul, fiul lui Rahnca 356, 359 Dumitru judetul si cei 12 pirgari 287, 350 Dumitru legätorul de cdrti 282 Dumitru Lehliul, casa lui 274 Dumitru, mester vinde casi 335 Durnitru, nepotul popii Radului 71 Dumitru postelnicul vinde vase 352 Dumitru, Suilgibasa 359 Dumitru tavanagiul vinde vie 281, 321 Dumitru vdtaful de dilddrari 276 Dumitru, vätaf de ceprdzari = poate cu Dumitru ceprdzar 280, 287 Dumitru, vätaf de tdrigradeni 334 Dumitru, zlätariu, Botusariu 287 Dundrea, fluviu 8, 15, 16, 17, 25, 27, 30, 32, 35, 38, 40, 44, 46, 47, 48, 50, 53, 57, 64, 69, 72, 124, 137, 175, 176, 233, 250, 255, 267, 271, 290
302; bältile ei 375; cetitile turcesti 74; chervanalele de la sud de 313; colonistii din dreapta
269; divizii blindatc hideriste spre 207;
li-
bertatea comertului i navigatiei pc 122, 127, 306; lunca 23, 25; mdrfurile importate de peste 96; mesteri vcpiti de peste 128; porturile de la 47, 127; refugiatii de peste 269; revarsarea 241
salbii de asezdri dacicc la 32; santierele 177; trupele romäne tree 174; vadurile 367 Dunirca-de-Jos traficul 46 Dundrea Olteand 15 Dura negutiitorul 21; balta lui 19, 128 durata medic a victii 233 Duricu, restaurant 329 Durrazzo = Durres = Dyrrachium 33 Duschek Franz, cch, fotograf 286
Ecaterina 100 Ecaterina, impilräteasa Rusiei 98; care contele Rumiantev 99
Ecaterina, mama lui Mihnea Turcitul 62, 283, 352 Ecaterina, sotia lui Alexandru Ipsilanti 104 Ecimiazin, localit. 271 eclesia metropolitana" = Mitropolie 259 economia nationald, primul plan cincinal 217 Ecoului, str. 188 ecran lat (cinemascop) 230 Eder, consul austriac 142 Edirne = Adrianopol 304, 361 Edison, cafeneaua 327 Editura Academiei Rcpublicii Socialiste Romania 239 Editura agrosilvicä 239 Editura didacticd i pedagogicii 289 Editura medicala 239 Editura Meridiane 10, 239 Editura militará 239 Editura Minerva 171 Editura muzicalä 239 Editura pentru Literaturd 239 Editura pentru Literatura' universali 239 Editura Scinteia 239 Editura Socec 171
Editura tehnicä 239 Editura Tineretului 239 Editura transporturilor i telecomunicatiilor 239
Editura de Stat pentru imprimate si publicatii, E.S.I.P. 239
Editura Stiintificd 239
edituri de stat, numkul lor 239 editii in 1. strdine 239 Eforia spitalelor 369
Eforie" intruniri la 172, 174
Efrem patriarhul Ierusalimului despre biblioteca mrei Vdcdresti 96
Eftenie, Tárigrddeanul 268; casele 369 Eftimie, via lui 319 egalitatea tuturor cetAtenilor in fata legii 276 Egipt = Misir 274; mahomedani si crestini din 273 clectricitate, consumul 234 electrificarea çárii, planul decenal 217 Electroaparatajul" mdrit i modernizat 218 Elcctrocablul- mdrit si modc,nizat 218 Electronica" = Radio Popular" ink-it'd si moderni-
zatd 218; mom./ pe bandii la 218; productia 294; uzinele 217
Electroputere" uzina 237 elefantul preistoric, prezenta lui pe aria bucuresteanä 26
Elefterescu, cofetiria 328
elementele specific ordsenesti 278 Elena Doamna, azilul 26
Elena, sotia lui Cuza-vodä, album cu fotografii dedicat 286 Elena, sotia lui Matei Basarab, v. Elina 387 Elezeu, Manole fiul lui 270 Elezina, Stanca, stdpineste loc de prävälie si de casä 270
elha = arin sau anin 38 Elhov = Ilhov = Ilfov 38 Elhov = Ilfov, r. 39 Eliad si Bilitz, litografia 286 Eliad, Manasse 103
Elias, Jacques, filantrop 304; doneazd averea Academici Române 272 eliberarea tuturor arestatilor politici, clecret al guvern.
revolutionar din 1848: 135 Eliezer, Abraham ben, 271 Elina fata popei Constandin din Bucuresti 68 Elina postelniceasa 67 ; valuva lui Const. Cantacuzino 78; mama lui Mihail Cantacuzino spätarul 90
418
www.dacoromanica.ro
Elina, sotia lui Nlatci Basarab 306, 387; ridica biscrici 72
Elnor, fabrica 182
Elvetia", restaurant 329 Elvetia, conventie comerciali cu 167 emeclic = indemnizatie de hrana 371 Emental, casi dc 301 Emilia Irza" spiral 230, 232 Eminescu, Nlihail 177, 239; colaborarca la Timpul
evreii, asezarilc lor 358; brcasla 271 ; contribuie la ploconul Hanului" 271 ; comertul ambulant reprezentat prin 168; neg. ambulanti 307; numarul lor 272; polonezi (galiticni) 272; evrcii spanioli 271 ; trcc Dunarea 271 ; la Adrianopol 271; Bucuresti 267, 271 ; la Constantinopol 271
din Podolia 271 ; din Polonia 271 ; la Salonic 271
expeditia dc pedeapsa a lui Sinan-pasa 64; turco-
171 ; publica cele mai frumoase poezii ale sale 171 ; statuia 244 Eminescu, Mihail, liccul 191, 200 Ems, Cuca la 149 Enache, miitasariu 302 Enachc, restaurantul 329 Enachi, frate cu Duca ccausul 306 Enacovici, T. ing. 203 Enciu, ginerile Anastasici, martor 361 Ene, maior 154 cnergetic.a, dczvoltarea 217 Enescu, George compozitor 171, 202 Enescu, George muzeul 161, 164 Enescu, restaurantal 329
ettara din 1659: 269 Expozitia din 1906: 8, 173, 191 ; din 1964: 220 Expozitia internationala din Paris: in 1855: 276; din 1889: restiurantul romanesc 330
sub conducerea lui 173 cnglezi in Bucuresti 267, 274
fabrica de bcrc Luther 290; Oppler 326; Rahova 298;
enoria: popci Comino 352; popci Niatci 352
fabrica de bumbac, sporuri de productie 294 fabrica de caramidä de la Ciurel 291 ; Gherghcly 291
Engels, Fr. primal congres al Intcrnationalci a II-a
expoziti i retrospective : 239
exprese", restaurante 331 cxpropricrea, din 1864: 276; dupa pritnul razb. mondial 276; totalä din 1949: 276 Extrait d'Absinthe, lichior 301 extrema dreapti, curcntul de 187
Fabrica Antrcfrig" 219 fabrica de anyclopc Danubiana" 294 fabrica de bazalt artificial 291
a lui Johann Timpcl de Gotha 325
Englitera, mutar de 301
fabrica de bicic.letc 218
enorii": impartire administrativa pc 352, inlocuit prin: mahalale" 352; inlocuit prin: cartier"
a lui Max Tonolla 152 fabrica de ciment Titan, capitalul 292 fabrica de confcctii si tricotajc Bucurcsti" 218 fabrica Electrofar 218
364
Eol", fabrica 183
Epir, Ostanita, °easel in 101, 311
cpiscopia Buzaului 313; de Rimnic 290, metohul 322, 395 cpiscopiile, contributia pt. sinistratii focului din 1847: 130
epistasia podurilor = vornicia podurilor 337 cpistat al podurilor mari 337 Epoca", organ al conservatorilor 171 epoca bronzalui 26, 27; fierului 26, 29; neolitica 26; paleolitica 26
epoca fanariotilor 251; numarul locuitorilor din Bu-
curcsti in 265-266; sistcmatizarea 243; sfirsitul 266
epoca imperialista, una din caracteristicc 293 Epure, restaurant 329 crbiria = pulberaria 155
fabrica de ghiata artificiala 381 fabrica de inciltaminte Leon si Mandrea" 291 fabrica de masc plastice Bucurcsti" 222; reprofilata 219
fabrica de mcdicamente Biofarm 297 fabrica metalurgica Vulcan 296 fabrica de mobile Lessel 381 ; Pipera 222
fabrica de obicctc de fonta cmailatc si radiatoarc dc calorifcr 295 fabrica de pielaric Flacara rosic" 296
fabrica dc produsc lactate Bucurcsti", capacitatea 219
fabrica pt. stofc de mobila 295
fabrica =tin Filaret" 293
Erbaria str. 155 Ernst Ferdinand, ofiter austriac 12, 311 ; planul 259, 319, 389, 395 Eruptia" film 242 Esarcu, Const. 161 cscadron de cavaleric, garnizoana 124
esenta de ponciu 301 Esop, fabulele 91 Esperey, Franchet d' 177 esplanade 159 espresso, instalatii de cafca concentrata 327 etatizarea Bancii Nationale 217 Etcria 118; Alexandra Ipsilanti, conducitorul 116; stringerea de fonduri 115 Etiopia, Mircea Ciobanul in surghiun in 57 Euripidc, tragediile 91 Europa 15, 57, 93, 126, 128, 206, 244, 291; idcile Revolutici franceze 102; Teatral National al treilea din - in 1852, 141; vechea populatie 29 Evanghelia, lccturi din 91 evaziuncr fiscala 182
Evlia Celebi 322; desprc: franzcic 342; gradini 388; hanuri 308, 311 Evlia, Nlehmed Zilib = Evlia Cclebi 75
fabrica de transistori Bineasa 223 fabrica de tigarete Bucurcsti" 295 fabrica de uleiuri Pheinix 291 fabrica de zahar de la Chitila 291 fabricile, cresterca numarului lor 277; infiintarca lor 276; mutarea lor 244; productia lor 295; reutilarea lor 294 Facultatca dc drept 23, 145; cladirea 191 Facultatca dc medicina 23, 141, 208; palatal 161 Hoffmann Ulrich, prof. de botanica 293 Facultatca dc farmacie si medicina vetcrinarii 200 Facultatca de tcologie, infiintarea 170
Facia", gazcta 204 Fain S., atclicrul lui dc pàlärii 286 familii boicresti din Bucuresti 275 Faptele Apostolilor", lecturi din 91 Faraudo, Charles, horticultor 392 I.G. Farbcn Industrie, trust gcrman 203 Farcas, cnczatul lui 46 Farmachc, loan, conduciitor militar ctcrist 114 farmaciilc, numarul lor 232 Farnborough, Florence 10 Faustina senior, monedcic imparatcsei 35 ffigadau = han dc margine 310; in str. Romana, colt Cu Tcilor 310 Fagärasul, poscsiune a lui Mircea ccl Morin 176
Pagaras, capitanul de 63
419
www.dacoromanica.ro
Fagaras-Sibiu, tutuieni intrc 267 Falciu, jud. 44 Fälcoianu Matci, biv-vel log. 362 Filcoianu Mihai, biv-vel stol. 362, 374 Falcoianu Salta stolniccasca, däruieste pivnitä 323
Farcasanul, Radul post 354 Färcasanul, Serban, frate cu Radul, 354
Finta, armata dc la 73 Filfani, drum prin 34 fintind ridicata de Alcxandru al II-lea Mircca 344; ce se zice a babci 96; beizadelelor 21; Boului 21; G. Gr. Cantacuzino 345 ; pe locul fintinii lui
febra tifoida 392
16 Februarie, raion, com. subordonate 259 Felix dr. membru fondator al Soc. rom. de stiinte 150
femeia-peste" 380 femeic in picioare, apoi sezind, in pecctca orasului Bucuresti 350 femeilc muncitoarc manifestä pentru piinc si pace 178
Fera, ()raw 56 Ferdinand", restaurant 329 Ferentari, cartierul 225, 243; OW de cattier 383 fermi model la Pantclion 140 Festival" vagoane tip 237 Festivalul mondial al tineretului i studentimii 234
feudalismul, accentuarea fenomenelor de destramare 102
Fialkowski, cafcncaua 326; cofctäria 328
fiare vcchi", negot cu 307 fibule din epoca: bronzului 28, fierului 32 Fichct" 182 Ficheux, R., geograf francez 10
Filaret 17; Miorita 199; Tiganului 346; cu Zodiacul 199
fintini = izvoare 21; apa 345; mici cu apà potabilä 199; Cu jocuri de aid 127, 199 Flacära rosic, fabricd de piclärie 296 Flachat, Claude Jean, francez 274; despre mori 342 Flaminda, mahalaua 253
Flechtenmacher, A. 150 Flecsi, Alecsandru, ing. 260 Flecsi, Ludovic, ing. 260 Flccsi, Scarlat, ing. 260 Fleischhakl, consul austriac 116
Floci, oras 42, 44
Flocosi, mosic la 90
Flora" laptárie 330 Florea, log. 53 Florea, Popa 91 Florea tichigiul, martor 281 Floreasca, cartier nou 225; blocurile 224; FordRomana", instalad la 182 ; groapa 191, 224, 243; hale de sporturi 230; hipodromul 190, 196, 203;
Fiera preotul = monahul Filotcu 86 Fiera mingänariul, martor 278 Fieraru, Porfira 200 fierärie importad din Anglia 310 Fierbin/i, com. 191 ; ciocnirile 108 fierul, importat 304; vinzarm lui 303
fierul cel vechi" locul unde se fringea fterul 304
Ficschi, Giovanni, hotelul lui 314, 329; restaurantul 329
Filantropia bd. 159, 190 Filantropia, piata 192 Filantropia, spitalul 238 Filaret, vlädica de Rimnic 346; mitropolit 310; fin-
tina lui 17, 345, 388; hanul 309, 311; testamcntul 310
filoxera, aparitia ei 320 filtre dc piaträ poroasd 18, 346
Filaret, centrala termoelectrica 234; dealul 163; fabrica textili de la 293; gara 155; izvoare captate la 303; lacul 21, 22; observatorul astronomic 15 ; panta 317; sondaje ale solului 17; uzina electricä 159, 200 Filarmonica, programul 131 filatura dc matase de la Damaroaia 290 filatura romaneascä dc bumbac 295, 297 filigeancle in grija vet cafcgiului domnesc 326 Filimon, Nicolae 369 Filip a II-lea, regele Macedoniei, imitatii dup?i monedelc lui 33 Filip Arabul, monedcle lui 35 Filip, post., griclina 252 Filip, viitaf de circiumari, vinde cad 268 Filipescu scrdarul, fabrica lui de ciramidi 152, 290 Filipcscu Const. construieste han 311 Filipescu Gheorghc, casa lui Librccht in stipiniri lui 152 Filipescu, Grigore 116 Filipescu, Iordachc 116 Filipescu, Mitica' 132 Filipescu Nicolae, partizan al Triplei intelegeri 175, 313; primar 158, 339 Filipcscu, C.N. 134 Filipescu, Scarlat, casa 313 Filipestii, familia 89 Filipopoli, rcprezentanti ai bulgarilor din 117 Filoteu monahul = preotul Fiera 86; ctitor 355
parcelarile 199; cinematograful 230; lacul 22, 39, asanarea 199 Florescu, Alexandru, casa 162 Florcscu, Const., pah. 357 Florescu, D. Gheorghe 9, 12 Florescu, Gh. 9 Florescu, Ion Em., ministru de rilzboi 374 Florestii S. pc Colentina 258; de Jos, de Mijloc 258; dc Sus 257, 258 floricelc", comert ambulant cu 307 Floricoiul, Freda din Grcci 70 foaia satirico-umoristici Furnica" 338 foarfcci din epoca fierului 28 Foch, gencralisim 177 fochistii 286 Focsani 19, 136, 149, 255; breasla cioclilor 285, 287; Comisia Centralä dc la 142, 147; Curtea de casatie la 142; iluminatul 124 focul cel mare din 1718: 94; 1804: 313; 1847: 311, 339, 384, 393, 395 fogado = figkläu 310 foisoare 388 foisorul fintinii lui Filarct 388, de foc 240, 313, 346,
cel rosu dc la curtca domneasca 388 Folescu, Gheorghc, artist 202 fondul milclor 339 Fonteria i capsuleria nationali 290 Ford-Rom:Ina", soc. 182 forestierii, greva 186 fortificatiile Bucurcstilor 161 forturile de centura 16, 25, 255, 258
Forum", editura 204
Fota, aseziirilc lui 72 fotbalul 203 Fotino, Dionisic 48; dcsprc: hanuri 309, läutari 285, mahalale 353 fotoceramici 289 fotografia : artistick in culori 289; mestesugul 286
fotografii: ambulant' 286; grupati in cooperativa Fotografia Populad 289 fotografii acriene ale Bucurestilor 261
Fraivald = Frciwald, inginer" 260 Pram, frigider 218 Franco, general, rcbcliunea lui 189 Franco-Romana, banca 170, 183
420
www.dacoromanica.ro
Frango, otisan 56; grec 268 Franta 62, 93, 136, 144, 175, 206; armata germana In 177; conventic comercialä cu 167; declarä räzboi Rusici 139; gresie i granit din 373; infringerca ei 153; Luvrul, palatul regilor 195; ciuperci, mazire, mutar, sardele de 301 ; sustine Unirea 142 Franta, grec 268; neg. 56 franceza, limba 274 Francezä, str. 144 francezi in Bucuresti 267, 274 Frankfurt, casele din 249 Frankland, Ch., englez 314 Frantz-Ferdinand, principe mostenitor al Austro-I Ingariei 175; uciderea lui 206 franzele 343 franzelari 280 Franzelari, str. 127 Fratii Jderi, tirajul 238 Frisinesti, azi Frunzänesti, conacul lui Const. Dudescu de la 388; grädina 389
Frätesti, lupta de la 74 Fratia", soc. politica secretä 132 frätia=breaslä 286; mestesugarilor 286, negustorilor 89
fratiile bucurestene, vechimea 287; prima forma de organizare 279 Frederic, cofetäria 328
Freiwald = Fraivald, inginer" 260; arh. oferta pt. pavajc cu piatra 120; contract inchciat cu 373 Frejureanu Dumitrascu, ucis 73 Freund, turnätoria 290
Gabroveni, str. 45
gabrovenii, ncgustori 269, 279, 300, 304, 305 Gabrovo, ccntru mestesugäresc bulgar 96, 269; marfa
de 89, 374, 305; negustorii bulgari din 314 Gagcl, brutäria 343; fabrica dc piinc 272 Gala Galaction 202 galantinä 301 Galati 111 ; fabrici de ulciuri 293; manifcstatia din 1916: 177 Galati, regiunc 44 Galben, culoarca de 339, 375, 377; atencele popularc 204; numärul caselor 154 Galeries Lafayette", magazin universal 184 Galetowski, Ioanichie, arhim., predicele 79, 281 Gallienus, monedele imparatului 35 galvanizatorii 286 Gambetta, Lcon 329 gara Basarab 237; Centralä 191 ; de Est 226, 373,
382, strandul 199; Filarct 155, 237, 392; Mogosoaia 241 ; de Nord = gara Tirgovistii 155, 184, 190, 194, 197, 226, 236, 237, 372, bombardamentul 208; Obor 237; Progresul 237;
Titan 237; Tirgovistii = Gara de Nord 155
garantiile politice ale Angliei" 189 Gaico, vataf de ciocli 285 garda civilá (oraseneascä) 338 garda oraseneasca, v. garda civila garoafc de la Brasov 311 Garsin, Vsevolod, scriitor desprc Bucurcsti 157 Gaudi, A., planul 260 Gavril, preot 111
Gavril. popa de la bis. Ghiormci banul 353
Frigul", soc. 382
Frimu C.I. 174, 292 Frimu C.I., str. 162 frizeri 286 Frincul, gradinar-scf 82, 274, 388 Fringe-Fier, str. = Jacques Elias 304 Frontul patriotic antihitlerist 210 Frontul Plugarilor 186 Frontul Renasterii Nationale 189, 208
Frontul Unic Muncitoresc, constituirca 211 ; manifestul 208 fructe glasate 145 fructe i legume congelatc 219 Frunzanesti = Frasinesti 388 Frunzcscu, Dimitric 8, 44, 327, 384, despre: grädini 395; hoteluri 315 Frumusani s. 111 Fuad-pasa, refercndar al divanului imperial 136; dizolvä locotenenta domneascä 137 fum = galben de fum = fumärit, darc domneasca 347 fumärit, scutirc de 305, 323 functionarii, numarul lor 350 Fundatia pentru literatura i arta, cditura 204; ghidul oficial din 1934 al 261 Fundatia Universitara 322, 376
Fundätura Bonjuristilor 377; Spiterului 254; Tirlei 375
Fundateanu, ing. 260 Fundenii 256; asezari stravechi 17, 25, 26, 33; case domnesti la 72; gradinä linga 388; harturghie la 111 ; spitalul 230; lacul: 22, 243, 342, 391, asanarea 199; crucea de la 60, 70 Fundcnii-Doamnei, sapat. arheologice 11; asezari strivechi 37, 40, 269 Fundenii-Dobroesti, com. raion 23 August 289 funi (a) -= a masura cu funja 334 Furduesti s. = Leurdenii (Leordeni) 258 Furnica, foaie satirica 171, 338 fustas = soldat de gar& la Curtea domneascä 360 Gabroveanu Stenet Petre, fiul lui Stoian &warm! 102 Gabroveni, hanul 96
Gavrilä bucätariul 304 gaz acrian, luminatul cu 155; reteatia 159, 213 Gazeta Bucurestilor 176 Gazeta literari 241 Gazette de Cologne 139 Galateanul Constandin, biv-vel portar 336 Galatui, loc de pescuit 375 garzile patriotice 212 geamalau a" 380 geamgii. meseriasi ambulanti 307 general Berthelot, str. 206 general Budisteanu, str. 155 general Ercmia Grigorescu, str. 39
gcnerosii" 174 Geneva, Palatul Postelor din 161 Genilie, Iosif 395; despre Bucur 42 Genova, port 15; sardele de 301 Georgescu, Florian 8, 11, 12 Georgescu, George, dirijor 202 Gcorgescu, Ion, sculptor 171
Georgescu-Dclafras, editor 204 Germana str. 144, 154 gcrmani in Bucurcsti 267, 272 Germania 144, 152, 175, 176, 177, 189, 206, 207,
210, 212, 249; atentatori instruiti in 206; Hitler preia puterca 187; legionari refugiati in 207; razboiul impotriva Uniunii Sovictice 208 Gerson, luda ben, 271 Geschichte des transalpinischen Daciens, planul Bucurestilor in 259 Geta, monedelc imparatului 35
Ghencea, cartierul 243 Ghencea, cimitirul 140, 190 Ghencca clucerul, socrul lui Serban Cantacuzino, trimis la ocnä 78 Ghencea, strandul 199 Ghenciu, aghiotantul lui bimbasa Saya, impuscat 118 Ghenea, negutiltorul de abalc 302
Ghenovici Agop Hagi, armcan 141 Gheorghe, fiul lui Grigore Mitiletu 102 Gheorghe grecul 268
www.dacoromanica.ro
421
Ghcorghe Halepliul, Hagi, cumpari loc de casa 273 Gheorghe judetul si pirgarii adeveresc vinzare dc prävalii 302 Gheorghe postivariul 256 Gheorghe preot calugirit 101 Gheorghe a Simei, neg. 56 Gheorghe, vor., trimis la ocn5, apoi executat 78 Gheorghe Stefan v.v. Mold. 73 Gheorghiadis Ilarion episcop, sfatuitortil lui Tudor Vladimirescu 117
Gheorghie banul, ispravnic 336 Gheorghic bacanu, martor 300 Gheorghie cafcgiul 281, 326 Gheorghita margelarul cumpara loc cu pivnita 359; ja cu chirie doui tarabe 305 Gheorghiu, Ion 241 Gheorghiu, Marco, arendasul baii Mitropoliei 283 Gheorghiu, Stefan, dulgher 174, 175 Gheorghiu-Dej, Gh. 216, 217 Ghcorma, fiul lui Mihnea Stegarul, vinde pravalii 306 Gheorma banul 256, 353; ctitoria 56; ucis 73 Gheorma post., 63; mrca lui 21, 56, 67 Ghcrgani, stejarul de la 23 Gherghe ceaprazariul, martor 280 Gherghc, fratelc lui Ghinc 56 Gherghc, tatal lui Sima 56 Gherghely, fabrica de caramida 291 Gherghiceanu, circiuma 325 Gherghina, judetul 89, 257, 333, 334, 359; cartca" lui 303
Gherghita 268; ars de titari 65; identificat cu Cctatea Noua" 52; meseriasi si neg. stramutati din 288 ; resedinta a lui Mihai Viteazul 65
Ghergoman grecul cumpara privalic 56, 268; intarit Cu pravalie 56, 333 Ghermano din Nyssa Capadocici 91 ghermcsituri = tesituri de matase 111
ghiara" dc tras doagelc 307
Ghica arbänasul 272 Ghica din Cernavoda, vinde case 352 Ghica, Alcxandru vv. T. Rom. 99, 111, 122, 127; cazarma Alexandria facuti sub 128; descriere a Bucurcstilor din timpul lui 327 ; intrevederea cu Anatol Dernidoff 391 Ghica, Dimitrie casa 162, 339, 391
Ghica, Ghcorghe vv. T. Rom. 74 Ghica, Grigorc vv. T. Rom. 22, 75, 77, 78, 318;
atributiilc caimacamilor sub 337; prigoneste pc Cantacuzini 78; ridicä biscrica 78 Ghica, Grigore II VV. T. Rom. 285; spital de saraci 96, 258 Ghica, Grigorc III vv. T. Rom.. prins de rusi 98
Ghica, Grigorc IV vv. T. Rom 119, 120, 122, 132, 305, 307; guvernul lui 125; inlocuiestc poditick de stcjar prin piatra 368; reinno:este hrisov pt. comp. bogasicrilor 302 ; zideste palatul Ghica 275
Ghica, Ion 9, 135; la gridina lui Scufa 391 ; lutemciaza Frätia" 132; in comitetul ci de conducere 132; scrisoarc dare Vasile Alecsandri 391
Ghica, Matei vv. T. Rom. 97
Ghica, Scarlat vv. T. Rom. 99, 282; scutestc de däri 348 Ghica-Budesti, arh. 194
Ghiculestii, asezarea 391; boierii 275; licasul 354; proprietatile 356; ridica chiosc 389; viilc 318 ghimii = slepuri acoperite, cu puntc 137 Ghine, fratele lui Ghcorghe neg. 56 Ghinea cojocariul 323; vinde loe de pravalic 89 Ghinea, fiul lui Vasilii Potoceanul 89 Ghiorghie zaraful odabas, tnartor 90 Ghitioara, ocnele de sare 45, 61 422
ghiulsuiu = api de trandafiri 327 Giagoga, antrepozitele 185
Giani Manolachc, vv. T. Rom. 98 Giani, unchiul lui Teodor Orasanu 117 Gigurtu, guvernul 207 gimnaziul: Dimitric Cantemir 170; Ghcorghe Lazir 144; NIatei Basarab 144; Mihai Vitcazul 150; Gheorghe $incai 170 Gin-ah, mare vizir 94
Giovanni, cofetäria 328 Girardin, Saint-Marc, prof., membru al Acadcmici Francezc, despre Bucuresti 126 Girgiche = Gherghita 52 giubele 279 Giulea, intemeictorul sau stapinul mosiei Giulesti 255 Giulesti, asezari strivechi 25, 26, 27, 35; aeroportul 198;
cartierul 232, 255; mosia 256; sapat.
arhcologice 11; stadionul 203; = Julesti 22 Giulestii din Deal 256, din Vale 256 Giulestii-Domncsti =- Rudeni 256 Giura post., vinde loc de casii 318 Giurescu, maior 154 Giurescu, Const., istoric 172 Giurgiu 32, 47, 54, 67, 118, 137, 176, 290, 368, 375;
biruinta de la 65; cetatea 48, 52, 53; Coman bogasicrul din - tiiat 98; diligente de 315; drumul spre 32, 68, 70, 80, 250, 317; calca ferata sprc 155; soseaua 191 ; raia 16, 212; pasa
de la 117; garnizoana turca de la 74; bande turcesti venite din 98; tancuri germane spre
207; partile 49, vadul 16, 371 Giurgiu, raion 40 G iurgiu Rusciuc vadul 40 (;idea, capitan, ucis 73 Girleanu, Emil 171 Girlita, piriu 19; afluent al Dimbovicioarci, trascul
19, 21, 261 Girlita, str. 21 Gligorie, ceprazariul domncscu 280, 319 Gligoric vel ban, ispravnic 337 Glina s.. asezari stravechi la 25, 26, 27, 38, 90, 256, 257. 258 Glina Andronescului = $erbanita = Glina Macri, asezare 256 Glina Filipcscului = Glina Gherman 256 Glina Gherman. v. Glina Filipcscului Glina Macri v. Glina Scrbanescului Glina $erbanescului, v. Glina Andronescului 256 Glincanu Radu log., 90
Godea intarit cu sat 50
Godil lot, Alexis, antreprenor franccz 151, 344, 345, 381
Goga, Octavian 171, 175, 189, 313 Golisiea = Doctor Caracas, sat 258
Goldoni comedille 110 Golescu, spit. 94 Golescu vor., 309, 319 Golescu C. Alcxandru zis Albu in comitctul de conduccre a Fratiei 132
Golescu, Dimitrie, casele lui 117; program cultural si de reforme politice 120 Golcscu, Dinicu 125, 128, 346; infiinteaza' scoala de fete 120 Golescu, G.A. zis si Negru sau Aràpiià, intemeiaza Fratia" 132, in comitetul ei executiv 132 Golescu, Iordache, vel vornicul obstirilor 260 Golescu, Ivasco vel vornic, ?Writ cu sat 256, 257; ocina lui 255; vinde sat 341 Golescu, Nicolae 136; liberal 152; in comitctul de conducere a Fratier 132 ; ministro dinliluntru 134
Golescu. Stefan in comitetul de conducere a Fratiei" 132; in guvernul provizoriu 133; in delegatie la Constantinopol 136
www.dacoromanica.ro
Golescu, Zoe 310 Golesti s.. arestarea lui Tudor Vladimirescu la 118 asezarea lor 313, 395 Gorceakof general, päraseste Bucurcstii 139 gorganul" = movila 17; artificiali 39 Gorganul 62, 321; morilc de la 272, 341 Gorganul, cartier, inundat 17 Gorganul, plasa 339; de Jos, de Sus plasii 353 Gorganeanul Neagoe vinde casa 358 gorganel 39; in mahalaua Mitropolici 17 Gorghe, cumpara casa 335 Gorj, jud., plantare de castani din 392 Gospodina", magazincle-restaurante 331 Gostat", magazinele 308 Gostinari 117 gospodaria Ferma Rosie" 26 Gottereau, Paul, arh. francez 161 gotii 37 Govora", periodic al asoc. Desteptarea 173 Gorun, Ion 171 Grama, gramäticul 91 Grama, zugrav, vinde casá. 279 Grammont, Cartier 163 granit din Belgia 373, payare cu 373: dobrogean 373; calupuri 159, 234; payare cu 373; din Franta,
payare cu 373; italian 159, payare cu 373;
Scotia 151, 159, payare cu 373 Grant, mahala a Bucurestilor 9; piatii in 382 Graven, lady, calat. cnglezä 140 Graziadei, E., conte, concesiunea 159 grädina Arghiropol 394; de la Bäneasa 390; Basra.nescu 394; log. Belli° 117; Botanica 393, 397 ; casci banului Nicolac Brincoveanu 390; Costachi Cantacuzino 394; la chioscul de la Capul Podului 105; casci Cezianu 398; Cismigiu 21, 23, 144, 155, 158, 159, 161, 192, 234, 272, 286, 329, 340, 343, 346, 392, 393, 395; amenajarea 128; Costachc Cornescu 395; Ghcorghe Cos13:ic 235, 397; pilatului Cotroccni 397; de la curtea domneasca 81; de la groapa lui Cutarida 190; cäminarului Dudescu 22; El iade 391 ; post.
Filip 252; casei Filipescu (Casa Universitätii) 398; I.A. Filipcscu 394; de la Frasinesti 389; Giulesti 235, 397; Icoanci 19, pc locul baltei Icoanci 19, 235, 274, 395; prcotului Ilic Nicolac 395; Ioanid (Puskin) 391 ; Kisseleff 394; asczarii dc la Lcordeni 395; fostei case Librecht (Casa Universitatii) 235 ; lui Iancu Manu
395; palatului de agrcment al lui Mavroghcni 390, 391 ; mrci Radu Vocla 390; mrei Sarindar 390; mrei Sf. Spiridon Nou 390; metohului episcopici de Rimnic = Ateneu 273, 390; Mi-
hai Bravu 397; publica de la gropile" lui
Ouatu 190; palatului domnesc 387, 388; Puskin (loanid) 391 ; bis. Sf. Eleftcric 390 ; bis. Sf. Ghcorghe 304; din fata str. Sf. Bic 19; de la Ten' 391 ; sistematica din fata Universitätii 397; zoologicä 62, 387 parc, cu arbori si arbusti ornamentali 128; 23 August 225, 230, 234,
397; Nicolac Bilcescu 234, 365; Circului 234; Copilului 235; de culturä si odihna Herastrau 12, 199, 235; Libertätii 22, 68, 199, 212, 213,
240, 345, 356, 397; National (de cultura si odihnä Herasträu) 12; fostului paint regal din Calca Victorici 235; Tineretului 243, 398; Tci 230, 275 gradina (de petrecere) lui Barbalati 391 ; Bellului 391
Belvedere 397; Brislea 391, 395; Castrisoaia (Warrenberg) 145, 391 ; Cutitul de Argint 391
Desliului 391 ; lui Spirea Gazotti 391 ; lui Giafer,
v. Gradina cu cai 390; Giagoga 397; Gradina cu cal 19, 145, 390, 391 ; lui Hagi Ilie 391 Herästraul-Nou 397 ; Herastraul-Vechi 396; Lcu I
si cirnatul 330; Licdertafel, v. gradina Stavri
Eliscul Luther 326; Mimi 145, 391 ; Coloseul Opplcr 326; Oracici deveniti Trocadcro 391 ; Putu Cu apä rece 395; Rasca 396; Racaru 184; Roata 1 umii 184; Rosianu 184; lui Scufa 391 ; Sta. ri (Liedcrtafel) 396; Suzana 330; La saptc nuci 391 ; Trocadero, fost Oracici 391 Union 396; Coana Victorita 184; Vila regala Warrenberg sau a Castrisoaiei 145, 391, 396; lui Zdrafcu 397 gradinari 281 ; de la curte 387; patronul lor 288; sefi in timpul lui Brincoveanu 388 gradini 67, 387; acceptiunea cuvintului 387; cu arbori exotici 389; cu duzi 387; de fatada 244; pätrate stil italian 388; verticale 244 gridinite, numärul copiilor i conducatoarclor 201 Gradiste s. nume slay 38 Grädistea-Florestilor, punctul 258 Gradisteanu, hanul lui 309 grädisti = popine 17 Grajdana jupineasa se judeca pt. =sic 258 Greaca, balta 47; cherhanalele 40; loe dc pcscuit 375 grec, explicatia cuvintului 268 Greceanu, Grigore serdar, teten däruit de 311 Greceanu, Olga 10 Greceanu, Radu, cronica lui 91, 280, 302, 310, 369 Greceanu, Scarlat 111 Greccnii, s. = Greci 256 greci in Bucuresti 267, 268, negutatori 273, 375, 379 greci cutovlasi" = aromäni 267 Greci s. = Grcceni 256 Grecia 117, 208 Grccu, Constandin, vinde vie 67 Greenwich, mcridianul 15 Grcgoras Mitrofan, cronica lui 91 grcsic din Belgia, din Franta, payare cu 373; din
Scotia 151
greva ceferistilor din 1888: 173; 1918: 178; 1933: 186; cizmarilor 174; foresticrilor 186; generala din 1920: 186; metalurgistilor 178; mincrilor 186; petrolistilor 186; muncitorilor de la Regic 174, 178 ; gencrala a lucnitorilor tipograti 173, 174
Grigore Alcxandrescu, fabricä de pielaric 167 Grigorc Antipa, muzcul de stiinte naturalc 212 Grigore, mitropolit, cumpara loe de casa 318 Grigore popa, Safta logofctcasa. fiica Lui 359 Grigorcscu, Lucian 202 Grigorescu, Nicolae 170, 171, 239 Grigorescu, Viccntiu 241 Grivita, Ateliercle C.F.R. 186, 188, 208 Grivita, cattier bombardat 208 Grivita" cincmatograful 230 Grivita Rosie, comunc subordonatc 250 groapa" lui Cutarida 190; Floreasca 191, 224, 243, disparitia 398; lui Ouatu 234, 364, 383; Tonola
234; Vergului 234; Ziduri 376
gropi de nisip i pietris 17 gropile lui Pipäila 376 Grosul, Grigore, casa 360 Groyer gruyère, casi de 301 Groza, Petru, dr., gruparea 185, guvernul 215 Grozav, oräsan 56
Grozavesti cartierul 17, 38, 159, 255, 257; de-Jos, de-Sus 255 ; complexul de camine studentesti 255; centraba termoelectricä 234; codrii la 17, 23; podul 338; pompe hidraulicc 158; uzina 159, 199, 200
Grozea Gligore cupet, vinde prävälii 353 grupuri maximaliste" 178 Gumelnita, s., nume slay 38; faza 26, 27, 28, 29 gura pietii", localuriie de la 330
gura santului" 337
www.dacoromanica.ro
423
(cloufi, situarca lor), 312, 314 ; SI. Ghcorglic
Gurbäncsti, arme i podoabc dc la sciii 30 Gustav Adolf 70 Gusti, dr., morilc lui 341 Gutenberg", intreprindcre poligrafici 289
Gutenberg" periodic al asociat. Desteptarea" 173
guvcrnarea conservatoare 175; liberalä 338 guvcrnul Dr. Pctre Groza 215; general Rädescu 215; general Siinkescu 215; vrcrnelnicesc 133, 134, 135
cu acelasi nume) 311, 313; Zlätari 8, 105, 301, 311, 312, 314
Hagi-Moscu, bancä, falimentul 183 Hagi-Moscu Ion vist., casa 340 fiagi-Moscu Stefan, caminar 168 Hagi-Vasilic, neg. 90 hagialic la lerusalim 90 flagiul, morile lui 342 haiducul Ionitä Tunsul 338 haine vechi 307 hala (halelc) Amzei 155, de carne 19, 381; Ccntrale
155; de fructc 381; din Paris 155, de pasiíri
381 ; de peste 381 ; Ilie Pintilie, fost Matache Mäcelarul 383; Obor 72, 360, 379, 380, 382; din Piata Marc fost Centrale 151, 381 ; Traian 87, 357; de antichitäti = hala pilduchilor 381, cu bere, pc Calea Grivitci 326 päduchilor v. de antichitäti 381 Floreasca 230
de sporturi de
Tänasc 309, 312 ; cu Tei 310, 311, 313; Trásnii Urlä-n Sus 309; gheneralului Varlam
253; lui Fotache Vasilescu 314; Verde 310; lui Voica 309; Warlam 311; lui Zamfir (dour'
Habib, lacob ben 271 Hachette", librärie in Bucuresti 145 Hadir, nepotul lui Manole 270 Hagi Ali neg. 313 liagi-Dina Tanana = maica Timothca, ctitorl 355
hala
85, 308; Sf. Ghcorghc-Nou 379; Sf. loan cel Marc 311; lui Simion Arnäutu 313, 314; Spiridon 314; Stavropoleos 355 Stäncescu 310, 311; Suditului 313, 314; Sutulestilor ' 311; Serban Vodi 79, 80, 98, 107, 281, 301, 303, 308, 309, 310, 323, 374, 379; Serbinescu 314; lui
la
Halep (Alep), Alexandru al II-lea in surghiun la 61 Haifa, Ienache, pah. 260 Halfon, Solomon, bancher 168 hamangiu = briias 283 Hamburg 145 Ilamie, fost scimen impäriltesc 281 ; tine cafenea 326 han = casä de gizduit i ospätat ciilätori contra
hanurile 74; dau numele lor mahalalclor 312; din Bucuresti 261; decadenta 314; dcscrierea 308, epoca de culminare 312; locuri de sigurantä. 308; de margine = fägidau 310; mici 310; mijlocii si mici 313; stiri dcspre 308 harabagiu = cäräus 102, 279 Haralambie Nicolae colonel 149, 152
hardughie = clädire sau magazie mare, in stare proasti 111 Haret, Spiru, liceul 192, 200
Haret, Spiru, str. 161 harponul v. harpuna harpuna = harponul, veche uncaltà de pcscuit 27 Harry Hubert de Merv& Slade", soc. belgianä 155 harta rusä a Principatclor 16, 256, 258, 266; retelei rutiere a lui Balzano 128; Tärii Romänesti 91,
259; Ungarici si
a
tärilor vccinc din 1535:
259
Ilartcl = (Hard) arh. 120 I lartingh gencral-maior 260 Hartl (Hanel) Joseph, arh. german 120, 123, 128, 373
harturghii = fabrici de hirtic 111 flarvat spit. 89
platä 308 Han, O., sculptor 202 Hanganu, casa 322 flangerli, Const. vv. T. Rom. 252; domnia 107; moartca 99-100 flangcrli, Ruxandra doamna 111
Hasdeu, Iulia, liceul 200 liasdeu, P.B. 171, 172; originca Mosilor 379 flateg, muntii 46 Haug, I., intreprinderea 291 Haussmann, bd. 196 havact = taxä 287 havaetul calfelor 287; visterici 305 havuzuri sau fintini tisnitoare 199 hänisoare = hanuri mici 310
I laniger, Carol, miinusar 310 hanul ridicat dc Avramic, patriarhul Icrusalimului 311 de la mrea Doamnei Bälasa 312; 13515ccanului Baltärétu 313; lui BeascA 309; lui Burnaz
Castrisoaici 312; lui Cazoti 313; mrci
Hcfft, A., arh. vicnez, planurilc 128 Hegel, W., sculptor 153 hclesteul bisericii lui Tirci 22; lui Scrban-Vodii 22,
de la Cismeaua Rosie 313; Cimpinencii 312; Coltei 311 ; Constantin Vodà 80, 85, 312; mrei Cotroceni 313; Cretulescu 311, 313; Damari 313, Dcdu = hanul Greceanu 312, 328; Dracului 309; lui Filaret 128, 311, 314, 391;
improprietäririi tiranilor 135; dizolvä Comisia proprietkii 136; rcfugiat la consulatul englez
Ccrnica 314; Cesmcgiului 313; lui Chiritä 313;
Filipescu 310, 311, 312, 314; Frantescului 314; Gabroveni 96, 314; Galben (douä, situarea for)
31; Grcceanu -= hanul Dedu 312, 328; Gherman 314; Golescu 313; Gridisteanu 314; Grecilor" 311 ; lierisescu 314; Hind 313; clädit dc Ioanichie ieromonah i arhim. 101 ; lui loan Iliade 313; lui Ivanciu Gherasim 313; lui Injugä-Urs 309; lui Manuc 149 = Dacia" 172, 270, 312, 313, 339; Mercus 313; Mihai-Vodi 311; Mocanu 313; lui Mustakov 313; lui Naum Nenciulescului 314; cipitanului Nicolae lui Niculcca 313; Niculescu 314; Nou 310;
lui Papazoglu 313; Pescarului 314; lui Piper 313; Pitesteanului 314; de pe Podul Mogosoaici 310; Popasu 311 ; lui Dumitrasco Racovitri, biv-vel vor. 312; lui Rilducanu 309; siirdarului Rilducanu Tirdi 314; Rosu 309, 310 424
hänisorul de pc Podul Tirgului de Afari 310, 311 Härman s. 105
32, 34, 68, 270 lieliade-Rädulescu, Ion 120, 133, 136; articolc in lb. francezä 126; face parte din: comitetul dc conducere a Frätiei" 132, guvernul provizoriu
133 ; rninistru instructiunii publice 135; se opune 137
Heristräu, aseziri strävechi la 25, 33, 38, 258; cariera
de nisip, oase de mamut 26; chiosc 104; elmpia 124; drumul sprc 154; fintini 346; lacul
22, 190, 199, 331; parcul 12, 235; tezaurul
de la 33 Hcrästrau-Bineasa, regiunca 256 Herkti s. biserica 72 Heresti, boierii 354 Herisescu, hanul lui 309 Hermannstadt = Sibiu 40 Hermes", fabrica 183 herminil = cicom 90; import de 273
Herodot despre: multimea albinclor 27; cincpi si in 28; gcti 30 hidrotcrapie, instalatii dc 283, 284
www.dacoromanica.ro
High-Lifc, cafcncaua 327 Hilariopolis = Bucurcsti 145 Hillel, Manoah 169; hanul lui 309; lasa avcrca Uni-
versitätii din Bucurcsti 272 Hinatestii s. 34 Hindustan, castelc infcrioare din 146 Hios, negustorul lacob Paleologu din 60 hipodromul Florcasca 190, 196, 203
Hitler 206 ; prcia puterca 187 ; cresterea putcrii 189 gen. Antonescu aliat cu 208, planurile fati dc
Romania 207; bombardarca Bucurcstilor din ordinul lui 212 Histria", film documentar 242 Hincesti, domeniul lui Manuc bei 270 'Beau, tirg 46; Radu Mihnea moarc la 69 Hirsu, pravalia lui 271 Hodoba (Hodopä), numc de persoana 257
Hodopenii s. = Otopcni 257 Hoffmann, Ulrich, prof. 392 Hohenzollern, Carol de, alegerea 152 Homocesti = Birzestii de Mijloc 257
Hörcr, Franz, horticultor german 128, 392 Horia, tras pe roata 177 hortensii de la Brasov 311 hotarul Bucurestilor 254; Grecilor 67 hotarul cu Uniunea Sovietica 212 hotarirea Consiliului de Ministri cu privire la planul de sistematizare 242 hotel Athenec Palace" din beton armat 166; marirca lui 315; Brenner Hôtel d'Europc 314; Ambasador 315; Avram 19; Bellevue 314, cofctäria 328; Boulevard 166, restaurantul 329; al lui I. Herdan 315; Capa 315; al chefcristilor 315; Dacia 271 = Hanul lui Mantic transformat in 313; d'Europe, primul hotel din Bucurcsti 314; Ficschi 314, 329; de France 166, 313, 314, 328, cafencaua de sub 327; lui Hcrdan = Head Boulevard 315; lui Donat Hugucs 314; Lido 315; de Londres 314; Ltivru 166; National 314; Nord 315; de Pesth
314; des Princes 314; Princiar 328; Royal-
Ialomita, jud. Picrsica, mosie domneasca 96; satc de moldoveni 267 lalomita Ialovnita, Hu 16, 25, 32, 38, 39, 46, 48,
108, 199, 255; cursul superior 200; gura 44, 47; podul Valcni 260 ialov = sterp, pustiu 38 lalovnita = Ialomita, riu 38, 39 Iamandi, Victor 207 lana, sotia lui Cega säimcanul 283 Ianache vcl-cäpitan 353 Ianachc capitanul, lima Mitropoliei case 354, 370 Ianachc sin Beslcaga, martor 369 Ianachc ulicrul 281 Ianachi cizmarul 278 Ianachi, clucer 326 Iancu 359 Iancu capitanul, ctitor de bis. 97, 100 lancu de la Calinesti, capitan, ucis 73 lancu ovrciul, caselc 271 ; vinde pravalie 268 Ianc, intärit cu jumatate pivnita 354 Line bäcanul, vindc bäcania 300 lane capitanul de scutclnici 358 lane cupetul, hotarniceste vad 342 lane de la Bucov, fiii lui 324
lane, cupet din Buzau 101; ctitor 355 lane judetul i cei 12 pirgari 318, 354 lane, nepotul lui Ghinea Matraca 90 lane, pircalab ot Brosteni 257, 335
lane postavariul 256 Jane, vataf 303 Iane zaraful 90 Ianina, ncgustorii din 109 Ianiu sandaciul 278 Ianiul, cojocar 279 Ianos starostea, neg., hotarniceste vad 342 iarmurlucc = mantale de ploaie 279 iarna din: 1875, 1917, 1954: 238 Iasi 19, 77, 98, 105, 109, 130, 143, 150, 255; Adunarea obsteasca extraordinara din 123; corpurile
legiuitoarc la 177; iluminatul 124; inccndiul
din 1822: 120; incercarea de rcvolutic din 1848 la 142; Liszt si Barbu Lautaru la 285; ocipati de rusi 122; Pctru ccasornicarul din 280;
Palace 315; Splendid 208, 315; Stanescu 315; de Vienne 314 Hôtel de Ville, casa orasului in orasele franccze 339 hôtels particuliers" 161 hotclurile 314; bucurestene: categorii de clienti 315; numärul lor 315 ; prcturile 329; succesul lor
Propäsirea" din 327 Iatropol. dr., mcmbru fondator al Soc. rom. de
Hotin 105 hribi de Rusia 301 Hriso, Popa Enachc, via lui 319 hrisovul breslci cioclilor din Focsani 287 Ilristachc, via lui 319 Hrizca cantaragiul, are prävalii 304
br icc 326 ibrisin 279 ibrisingii 279, 302 I.C.A.R., fabricä dc avioanc 183 Iccchim = Institutul de cercctari chimice 219 icre dc Manciuria, import de 273
314; gen nou 315
Hrizea vel vist., ispravnic 336, 337; motile 342; ocina 68, 256 Hrtschka = Rasca 396 Hugues, Donat, hotelul 314; restaurantul hotclului 329 Hulubei, Horia 201 Hunedoara, regiunc 44 Hunter, William, calk. englez 99; despre Mihai Sutu 281
Hurmuzaki, colcctia dc documente 172 Huscin Kiictik, mare amiral turc 107 Hiittemann, circul 310 Huverstromc, cafeneaua 281, 326
stiintc 150 iaurgiu 353
ibn = ben 271
ideca nationala, 130; dcmocratica liberala 130; de unitatc nationala 138 ideile de reforma socialä 137 Icremia, Chita, sotia lui 362 leremia al II-lea, patriarh de Constantinopol 63
Ierusalim 15, 87; descrierea 91; lavrcle 361 ; locurilc
sfintc" 139; obiceiul de a merge la - in ha-
gialic 90; Avramie, patriarh 310, 311 ; Dosoftci patriarh 285; Efrem, patriarh 96; Hrisant Notara, mitropolit al 91
Ignat, mitropolit 109 Ila preotcasa 94 Ileana s. 16, 37
Iacob ben Habib 271 lacob Deal, granit de la 159 Iacsa, capitanui, cumpara livadä 322 Iakovenko, Ignatie, funct. la consulatul rus 116, 252; despre: Podul Mogosoaici 368, populatia Bucurestilor 266
Ilfov, judet 40, 45, 53, 111, 176, 181, 257, 319, 387; gorgane in 39; intreprindcri in 111, 276, 277, 291 ; ispravnicii de 371 ; mosia Fintinele 260;
parcul de la Maia 392; pirciilabul de 47; postavari in 67; sate: Fierbinti, s. in 108; Flocosi, s. in 90; de olteni 267; Radovanul, s. in 107; 425
www.dacoromanica.ro
colonisti sud-slavi in satele din 269; tingureni in 267 Ilfov, stapini feudali 40 Ilfov riu, nume slay 38; = Elhov 39 Ilhov = Ilfov 38 Ilfovul i Vlasca, cnezatul 46 Iliadis, Dimitraki = Dumitru Ilicscu 269 lije al lui Calabctc, neg. 56 lije potlogari, martor 279 Ilicscu, Dumitru, v. Dimitraki Iliadis
llina, fata lui Pana neg. 89
Ilinca Doamna, sosia lui Antonie Vocla din Popesti 89
Ilinca sotia lui Manciu vataf de macelari 102, 360 L'Illustration, periodic din Paris 286; dcspre: bucataria romancasca 328; incendiul din 1847: 130
imamea
= mustuc 281
iminei = pantofi de saftian 279 iminigii, despre 279 Imobiliara" blocul 185; din beton armat 166; so-
cietate 313 imobilul Nirescher 313; Torok 326 Imperial", cafenea 327 I mperiul Otoman, cliberarea crestinilor din 122; regimul din 18; relatiile economicc cu 59 impozitul pe dividende, reducerea 293 Imprimcria nationala" = Cultura nationala 183 Imprimcria Statului 291 incencliile, mäsuril impotriva propagarii lor 306 L'Indépendance roumaine, organ liberal 171 independenta tarii, proclamarca 153 indienelc" 328 indicnii, acrobati i scamatori 285 industria bucuresteana 221, 278, 292, 293, 294; alimentara 292, 294; chimica 218, 292, 293; de confectii 294; constructiilor de masini si a prelucrarii metalclor 218, 293, 294; clectrica si
clectronica 218, 293; Industria clectrica romana", fabricä 183 ; Industria licrului" 182 pielarici, blänariei i incaltamintei 294; poligrafici 294; textila 218, 294
inclustrializarea Bucurcstilor 182, 218; proccsul de 181
industrii controlate de bind 292-293
industriilc intrc cele clottä riízboaie 183 inflatia, oprirca 217 influenta francezil 274 Ingigian Hugas, carat. armcan 18
inginerul" domnesc 338 inscriptia de pe locul uncle au fost ucisi muncitorii in 1918: 179
inscriptii pe pccetile orasului Bucuresti 350 instalatorii dc gaz aerian, apa, canal si elcctricitate 286 institute de cercetari stiintificc 230, 240
Institutul de arheologic in casa colonel Macca 162; de bacteriologic 161, 171 ; de cal ferate 240; de ccrcetari balcanice i de bizantinologie 240; de seruri si vaccinuri Dr. I. Cantacuzino" 201 de cercetari chimice 219; de chimic industriala al Universitatii 201 ; de cultura franceza 274; de cultura italiana 202; electrotehnic universitar 198; roman de energie 201 ; pentru expertiza i recuperarca capacitatii dc munca 230; de Fizica, blocul 228; de fizica atomica al Academiei Rcpublicii Socialiste Romania 239; complexul 230; franccz de inalte studii in Romania 202; geografic al armatei 254, 261 ; geologic
de
cercetari
metalurgice
(I.C.E.1\1.)
230; de petrol si gaze 240; Proicct-Bucuresti 243; de proiectari miniere (I.P.R.O.M.I.N.) 230;
de la mrea Sf. Apostoli 150, 267; central de statisticä 201 ; dc studii economice Vladimir
llici Lenin = Academia de inalte studii comerciale 192; experimental pcntru cultivarca i fcrmentarea tutuntilui 201 institut litografic 286 insulele Dimbovitei 19 insurectia armata 211 insurectiile nationale poloneze, inabusirea 274 intensificarea muncii, izvor de cistig 293 Internationala a II-a 173; a III-a: afilierca Partidului Comunist din Romania la 186 intrarea Broastei 363; Brotkeilor 363; sergent major Valenciuc Octavian 378; Stufului 376 inundatia din 1864: 18 investitii in actiuni social-culturalc 350 loan, cnezatul lui 46 loan II Comnenul, monede de la 39 Ioan croitoriul 102, 354 loan de Knkiilö (de Tirnave), cronica lui 47 loan luminararul 102
loan *bland 304
loan Neamtul. negutatoriu italian 273 loan sälaru 100
Joan Vocla cel Cumplit = loan Vocla ccl Viteaz 60, 270
loan I Zimisces, moneda de la impäratul 39
loan% fiica jupinesci Maria Leundaroaia, moartea ei 97
Ioana, sotia lui Neagoe Gorgäneanul 358 loanichie, ieromonah 267; arhimandrit 101 ; mitropolit zidestc han 309, 311; ctitoria 355 manid, George, librar si editor, moartca 166 loanid, libraria 145 Ioanitii, diploma 40, 45, 46 Ion, feciorul Ncaniului din Muti, vindc loe de casä 318
Ion, legatoriul de carti 282 Ionascu, Ion 8, 11, 12 Ionescu, Enachc 8 Ionescu, Ghcorghc, cofetaric 328 Ionescu, Grigore, arh. prof. 10, 12, 230 Ioncscu, Nae, conferentiar 203 lonescu, Stefan 9 lonescu, Take 171, 174, 175, 313; moartca 185 Ioncscu de la Brad, Ion, Mg. agron. 135 Ionescu-Gion, Gh. 8, 12, 42, 49, 65, 267, 309, 341,
345, 360, 379 Ionesor Carabet Hagi ot Popa Ruusul, bogasicr 302 Ionita cumparà casa cu pivnita 324 Ionita Pitaru, via lui 319 lordache clucerul, cumpara pivnita 324 Iordache vel post., ispravnic 336 lordachc protopop 354 lordachc, restaurant 329 lordache vatafu za macelari 287 Iordache vor., schimb de pivnite 323 Iordachc, zabunar, martor 279 Iordan (Boboteaza), impartirea bacsisurilor in ziva de 284 Iorga cepfazarul, Dedul ceprazarul fiul lui 280 Iorga al Mantii, vindc cascioaril 273 Iorga, Nicolae 8, 10, 11, 13, 42, 171, 172, 174, 201, 204; guvernul dc tchnicicni 187; asasinarea lui 207
161; Fredi Wahnig, cartograf-sef la 261; de
inframicrobiologie 230, 240; de istorie al Acadetniei Rcpublicii Socialistc Romania 10-11,
Iorga vel-sluger, caimacam 337 Iorga stol. 89 Tonga, staroste 306
240; de istorie nationala 201, 240; de istorie a Partidului Comunist Roman, 240; de istorie
Iorga, vitaf za cupeti 89, 287 iorgane = macate sau cuverturi de pat 279
universalä 201,240 ; de lingvistica in casa Alexan-
iorgangii 279 Iorgu starostele, neg. 89
dru Florcscu 162; medico-legal = Morga 19, 426
161 ;
www.dacoromanica.ro
Iosif alugarul = popa Ivascu 356 Iosif sticlarul 302; feciorul lui Daniil ovrciul 271 face casa 271
inecul" din 1805: 341
Iosif, O. St. 171 Iova, fiul lui Andrei 50 Ipätescu, Ana 135
lpsilanti, aga 98 Ipsilanti, Alexandru, vv. T. Rom. 34, 103, 110, 252, 273, 317, 325, 327, 344, 353, 358; breslele 288;
carte" pt. stärostia de astaragii 302; case di-
dite de 369; chiosc ridicat de 346, 389; crucile 254; infiinteazi cismele 346; confirma venitul vinäriciului 387; intareste vinariciul 319; ia masuri de ordin edilitar 251 ; petrecere organizata in cinstea lui 389; Raicevici preceptor al copiilor
lui 343; Sulzer secretar la curtca lui 259 Ipsilanti, Alexandru, conduatorul Eteriei 115, 116; la Colentina 117; fuga lui in Transilvania 118
Ipsilanti, Constantin, vv. T. Rom. 107, 108, 283, 341,
371, 389; hrisovul din 1803: 306, din 1804: 103; mazilirea 107
infiintarea gvardici nationale, steagului national 135 Infratirea intrc popoare", cinematograf 230, 365, 385 Infundatura ceairului 375; Vasclor 374
Inger", restaurant 329 inghetata 307
Intrc Girl; str. 19, 21 intreceri cavalcresti in minuirca armelor 70 intreprinderea M. Botcz 291 ; de bere 290; I. Haug
291 ; de lurrfinari de cearä alba 290; metalurgia
Ehrhard Wolf = Uzincle Stcaua Rosie" 152, 292; de mczeluri 290; de paste fainoase 290; produse prefabricate Progresul" 295; poligrafica Gutenberg" 289 ; de postav a marelui vorn. Niculac Balcanu 290; Rascanu 291 ; de späla-
torie, curatatorie, boiangerie Nufärul" 289; Tehnica lemnului" 295; Weigel" 291 intreprinderile de asigurari 217 ; bancare 217; buctr-
restene: forta motrice 293; produatoare de
Isar Panaiote, neg. 56
caramizi si tigla 183; de deservire a populatiei 289; industrialc 217, 218, 294; de oglinzi 183;
Isep 271
Iser, pictor 171, 202 isnaf = breaslä 287 Isocrat, cuvintarile 91 Ispircscu, Petre 171
minicre 217; producind saran 292; de trans-
port 217 intrunirilc in epoca neutralitatii (1914-1916) 313 invatamintul bucurestcan, elementar, mediu, superior 238
Ispravnicia da' Ungureni 267 ispravnicii scaunului 91, 336, 337, 338
ispravnicul, prima mcntiune 335 Istanbul 181, 281
Istera (Esther), sotia lui Daniil 271 Istrati mare vor. 100; ridica biscria 363 Istros", periodic 204 Istfan, crucca lui 67 Italia 140; Const. Cantactizino, stol. in 388; Eufrosin Poteca bursicr in 120; arbori si arbustii
ornamcntali adusi din 128; granit din 373; macaroanc de 301 ; se alatura Triplei Intelegeri 175
italieni in Bucurcsti 267, 273; negutatori 273, 379 1.T.B. fost S.T.B. 225; bloctil 225 luda ben Gerson 271 itift, import de 273 lulia Domna, monede ale imparätesci 35 lulian Apostatul, monedc de la imparatul 37 lunar = aspirant de ofiter 124 Iunian, Grigore, gruparca 185 Iustinian imparat, moneda de la 39 Ivan sin Bogdan sirbul 362 Ivan dasa Ira 370 Ivan, capital ucis 73 Ivan cel Groaznic 57
Ivan popa martor 354 Ivan de la Silvestru, prcot, martor 354 Ivan barbir 283; averea 278; vaduva lui 57
Ivanuska, muscal imortalizat de Caragiale 273
Ivascu popa = Iosif calugärul 356 Ivanescu, parcclarca 190
Ivir, lavrä la Muntelc Athos 357
Ivireanu, Antim 86, 91, 94; ctitoria din Bucuresti 300; cumpiíra pivnita, pravalii si han 311 ; däruit
Cu loe 356; insemnarc autografä 301 Izlaz, Cimpul Regencrarii din 133
Izvor, carrier 17; mahala 21; strada 140, 155 ; strandul 26 izvor, de ape minerale din Bucuresti 155; fcruginos 21
Izvorul
incercarea putcrii" 380
inchisoarea Vaciresti 254 Indreptarca", organ avercscan 203
hram 105
Imbraaminte Cu caracter apusean, ojental 286
impietri (a) = a pune pietre de hotar 134
improprietarirea taranilor 133, 135, 147, 143
Jacquard, tesatorie 182
Jalca I. 202 Jamaica, rom de 301 Japonia se alatura Triplci Intelegeri 175 ¡den, blana 302 Jebelcanu, Eugcn 241
Jeltuhin, Tb. Pant 122 jicnita, V. jitnitä
Jidova, drum prin 34 Jii, flu 267 Jilava, com. 237, 259; asczari stravechi 25, 39-40; Bumbacaria romancasa 295; cazematelc fostului fort 207 ; combinatul de cauciuc 219, 221
industrie de articule de cauciuc de la 183;
asasinatele de la 207; Filimon Sirbu impuscat la 210 jilt din palatul Nlogosoaia 84 jirnblari, despre 279
*bra alba cu drojdii de hamci 280 Jipa vel portar, daruit cu loc 367 jirebia", unitate tip 321 jitnita domneasca 19, 321, 358 jimblaria vel-pah. Manolachc 279
Jobin, franccz, yin& palarii 286 joc al alusuliti 380 jocuri de artificii" 389 Joia Mosiler 380 Joita, sotia lui Stoian bacanul 305
Joita, vach,va marclui ban Stefan Vacarcscri 258 Jos razborul = Romania muncitoarc 177
Jourdain, Fr. &sine bucataria romilneasca 328 Jubilcu", berarie 326 La Judecator", restaurant 329 judetul 333, 339; alegerea 333; atributiilc 334; realegcrea 334; si pirgarii: 333, veniturile 335;
suprimarea 92 Julesti = Giulesti 22 Jung, Friedrich. capitan, planul Bucurestilor 139, 261, 313, 374, 375, 376, 391, 394
Jupaniotu, via lui 319 juratori 336 Justinian, patriarh 101
www.dacoromanica.ro
427
Ianturi" distractie la Nlosi 380
Karaghioz", joc dc päpusi 380
Karavelov, Litiben, rcvolutionar bulgar 269 Kazoti, Atanasic, serdar, grädina 391 Kcrvan seray (Kirvan scray) = locul, clädirca Linde trag caravanele 96 Kiev, export de vin la 273 ; Constantin Ipsilanti la 107 Killinger, Manfred von 211 Kissclef -=- Kisseliov, Pavel, general 122, 123, 124, 125, 254, 338; intrebuintcazil 1. francezä in corespondenta oficialà 126; plecarca 127; statuia 127 Kisselef soseaua 23, 123, 128, 144, 145, 159, 161, 163, 195, 199 klaftcrul, un fel de stinjen 260 Knappe, Carol, lämpile cu ulei de rapità ale lui 141 Knechtel, W., director al grädinilor publice 393 Kogalniceanu, Mihail 130, 138, 148, 177, 291; combate proiectul de lege ruralà 147; ministru de externe 153; statuia 202 Kohn-Abrest, Fredéric dcspre Bucuresti 157 Kowitta, cofeturi cf. italianul confetto 327 Kontinental Oel soc. 207
Lapcdatu, Alexandru 11
Kosman, restaurant 329
läpfáriile 330
Kronstadt ------- Brasov 40
Leca, arbänas vindc loe de casa 273 Leca, pläcintaru 280
Korber si Mann", fabricä 182-183
Kotzebuc, Gh. de, consul rus 134, 136 Kraus, cronicar transilvancan, despre räscoala seimenilor 73 Kretzulcscu, D., col. 149 Kretzulcscu, Nicolac dr., fost prim ministru 150, 151 Krcuchcly, consul prusian 260, 266, 344 Kristoti, Spiridon, doftor = Spirea 102, 351 Kuch. A.C., consul prusian 125 Kuciuk-Kainargi, tratatul 94, 99, 100, 103, 104, 107, 109, 259
loan de, cronica lui 47
Kunish, Richard, desprc Bucuresti 259 kupiti -= a cumpära 300 Kusnikov senator 109 Kutuzov, general, scrisoarca lui 109
Labirint str. 19 lac pt. ccruit scindurilc 301 lac co stinci artificialc, amenajarca 392 lacul Adinc 21, 22: vic la 67; Antim 22; BAncasa 22; Ccrnica 22; Cismigiului = lacul
lui Dura negutätorul 21; Dudcscului 21, 22; Dura ncgutätorul = balta Cismigiului 19, 21, 22, 128; de la Filaret 21, 22; Floreasca 22, 39; Fundeni 22, 60, 243; Heristräu 22, chioscul 389; Icoanei 22; Mogosoaici 22; din parcul Libertätii = lacul Filarctului 173; Sf.
Elefteric 22; Snagov 237 ; de la Sträulesti 243; Sutului 22 = balta de la Carvasara 19; Tei 22, 25, 26, 28, 29, 30, 32, 33, 35, 37, 39: asanarca 199; vechiul drum la 196 Lacul Tel, bd. 195, 196 lacuri, asanarea lor 199; salbil de 243; zona 244
Lagardc, alit. francez 99, 283, 390 Lahovari, Ion, casa lui 162
=
neferoase 182 Lassalle, Ferdinand 144
Latco, Rat, primcste cu cmbatic loe de casä 390 Laurençon, francez 257 Laurian, August Treboniu 130 lavra Ivir de la Muntcle Athos 357 lavre, metose ale marilor 361 Laybach (Ljubliana) intrunirea monarhilor la 116 Lazar, Apostol, neg. 89
Lazar, Gh. 110 = Lazer, ing. 110; planurilc si masurätorile lui 260; statuia 171 Lazär, gimnaziul 144; liceul 192, functioneazä la Sf. Ecaterina 176 Lazär, Nicolae 266 Läcusteanu, maior 135 lämii de será 395
lämpi: cu arc voltaic, pe sträzi 159; cu petrol, cu ulei de rapità 141 Läncränjan, Ion 241
Lipusneanu, Alexandru, vv. Mold. 57; ceasurile lui 280; comandà leagäne 280 liuta 284 läutarii 283, 284 Icagäne trilsuri particulare 280, 282 Leahu, Val. 8 Lccca, maior, cistigat de complotisti 149 Lefler, vor. cumpärä vic 320 Lefler = Elefterescu, cofetäria 328 legatul artilor 289 legäturà de cärti 282; englezeasa, frantuzeascä, romäncasa, turceascä 282 legatorii de cärti 282 legea adrninistrativä din 1864: 149; branistci 23; comunalil din 1864: 378; prclungirii contractclor de inchiriere 191 ; conversiunii datoriilor agricole 187; clectoralä 148, din vremea lui Cuza 276; pentru protejarca industriei nationale 147, 166, 167, 289, 291 ; generalil a invätämintului 150 ; invoiclilor agricolc 173; ruralà 147, 148 ; pentru scutirca vamalii a tanantilor 291
legiuirca lui Caragca 1818: 110 legiunca a XI Claudia, arimidi cu stampilä 34 Lehliu, raion 30, 37 Lchliu, Dumitru 360 Leipzig = Lipsca Leita din Bucuresti, reclamatia ei 98 Lemaitre, Louis, uzincic 151, 155, 167, 292; conflictc de muna 293 lemnari 281
lemnäria domneasa" 321 lemncle" prävälici 305, 337 Lenin, I.V. 45, 175, 178, 378
Lenin, raion, com. subordonate 259, 318
Laic-Vodi = Radu I vv. T. Rom. 7 Laiotä Basarab
Lares, soc. romineasa 198 Laromet", uzina metalurgia =- uzina de laminate
Basarab cell3Atfin, vv. T. Rom. 52;
cätre brasovcni 300 Lalannc, Léon, ing. 170 La Lcu", restaurant 329 Lambrino, Manolachc, marc clucer, asczarca sa 322; sotul domnitei Bälasa 100, 271, 302; diruit cu stinjeni de livadä 322 Lamina, Gheorghe, cumpilti prilvillie 268 lampadarc 234 Lancelot, alfit. pictor francez 144, 313, dcspre: Bucuresti 145; numärul tiganilor 275 Langeron general, dcspre pop. Bucurestilor 266
Len, familia boiereasa, originea 274 Len, Filip, poreclit circiumarul" 120
Leoatei, apa 111 Leon, Toma, vv. T. Rom. 70, 78, 251; asezärnintul
solemn 69; birul moldovenesc" 267; crucea lui 34, 59; däruieste un loc si deal de vie 318; miscarea impotriva grecilor 69; pune de stria mori 341 ; primcste pe Paul Strassburgh 23; mazilirea 23
Leon si Mandrea", fabrica de inaltilminte 291 Leonard, N., artist de operctä 203 Leonard, portarul 358; cascle 369
428
www.dacoromanica.ro
199 = Leurdcnii = Furducsti 259; ase-
Filarct 391 ; la Lacul Adinc 67; livada lui Ma-
324; lacul 243 Lepadat ccausul 287 I.cpctit, arh. francez 128 Lesbos = Mitilenc, insula 98 1.escalopier, Pierre, calator parizian 57, 62; despre
322; preotului Nanu 356; livezile orasencsti 322; livedca sacagioacci 322; livada Vacares-
Leordcni
zarea dc la 395; pivnita lui Leca Rudcanu
Bucuresti 54, 60; bis. luterana 272; originca si 1. romanilor 61; poduri" 368; spre Bran 61
nolache Lambrino 322; de la mrca: Plumbuita 321, Radu Vodä 342; mecate 336, Vacäresti cului sau Vacarestilor 322 Linäriei str. 21 Ljubliana = Laybach 116 localul Bazaca 340; Mircca 325; Tripcovici 325 localuri de taifas, schwartz si joc de biliard 184
localurilc din gura pietii" 330 locantele" 329
lcsi = polonczi 274 lctopisetul cantacuzincsc 80 leul, devalorizarca 350 Leul, monumentul 177
locotenenta domneasca 136, 152
Leul de aur", birt 329
Leundäroaia, Maria, jupincasä, moare de ciumä 97 Leurdeanu, Stroe vor. 78; casa lui 84; condamnarca
la moartc 78; fuge in Ardeal 78 Leurdenii = Leordeni = Furducsti s. 258 levantica" 307
Iocuinte ieftine" case tip 190; individualc 225 locuinte pt. oamenii muncii, cifre 226 locuintcle lucrätorilor 292
locul drept Cararnizii" 17; Farmazonului 384; lui Procopie 384; Sfatului 384; undc se fringe fierul 304 locuri de plimbare 391 ; de tirg 378; pc uncle se putea
Levin, Pccena arh. 388 Lewski, Vasilc, revolutionar bulgar 269 Leyvraz, Louis, horticultor elvetian 392 Leyvraz, Samuel, hort. elvetian 392
libertatea comertului pe Dunäre si Marea Neagra 306
libraria Daniclopol, Hachette, Ioanid, C.A. Rosetti - Winterhaldcr, Socec 145 Librecht, directorul postelor, casa lui 152 Lica, mama lui Sima 56 liccul Dimitrie Cantemir 192; Mihail Eminescu = Titu Maiorescu = scoala medie nr. 7 Ion I.uca Caragiale" 192, 200; Spiru Haret 192, 200; Tuna Hasdeu 200; Lazar 23, 143, 161, 192; Mihai Viteazul 192; Titu MaioreF.c3 = Mihail Fminescu 192; Gheorghe Sincai 192, 193, 232;
Aurel Mkt' 192, 200
Lichiardopol, Ion 8, 66 lichior Anise de Bordeaux, Curaçao, Extrait d'Absinthe, Maraschino, Parfait &amour 301 licitatie = cochii vechi" 282
Lido, blocul 200; strandul 199, 200 Liga muncii, constituirea 186 limba greack inlocuirea ei 125; franceza, limba so-
cietätii inalte 125; nationala, desavirsirea ei 128 Linchou, neg. francez 274 Lindley, W., antreprenor cnglez 158 finja de centura a forturilor 16, 25, 254, 255, 258 linia ferata Bucuresti-Giurgiu, construirea 151 liniile telegrafice, primele 286 Liov, mare centru galitian, negot Cu 57 lipie specialitate de panificatie 343 lipieri 280
intra sau iesi din oras 253 locurile sfinte" de la Icrusalim 139 Locusteanu, Petre, Str. = Lupca Girlitei = Str. Girlitei 21 loggia" palatului de la Mogosoaia 82 Loiz clucerul vindc vie 319 Lolea arnautul, cascle lui 272 Londra 313; British Council din 274
longe = adunarca generala a membrilor breslei, 287 lospe de sare 379 Lot" companic poloneza 198 Lovcea, oras cucerit de rusi 267 I.overdo, I. 9 I.ovinescu, Horia 241 Luca, Fanica 285 1.ucaci, Vasilc, preot 175
Luccari, cronica lui 47, 50, 62; dcspre Bucuresti 44, 269
Luceafarul", cinematograf 230
Luceafärul", periodic 241
Luchian Stefan 171, 239, 364
lucrari edilitare 198 lucratorii industriali 292; manufacturieri 112; tipograti greva generala din 1888: 173 Lucratorul roman", organul asoc. lucrät. din Romania
lude" = unitate fiscala 117, 120, 271, 302 Liiders, general rus 137 Ludescu, Stoica, log. 306; trimis la ocnc 78 Ludolf, Const. de, despre piinc si bucatari 342 Ludovic cel Mare regele Ungariei 47 Lumea nouä", oficiosul Partidului Social -democrat al
muncitorilor din Romania, 174;
accidentele de Iticru 292
lipovenii scapeti", asezarea lor 273 Lipsca = Leipzig, marfuri aduse de la 89, 94, 304, 305, 361, 374 Lipscani", restaurant 331 Lipscani str. 56, 134, 170, 217; magazinelc 184 lipscanie", marfa dc 304
I ipscanii, negustori 279, 300, 304 Liszt la Iasi 285 Literatorul", organul cenaclului lui Al. Macedonski 171
literatura romaneascä, dezvoltare 128 litografia lui Eliad si Bilitz 286; lui George Venrich 286
Litovoi, voievodatul 46
Liver casap 303 ; curnpara ocina 279 ; intarit Cu mina 352
Livadia, intelegerea principiala de la 153 livezi 67, 317, 321 ; bucurestene, primelc mcntiuni 321 ; livada domneasca 67, 321, 322; livedea
cu duzi 322, mica cu duzi 322; livedea lui
despre
Lumen" fabrica de becuri electrice 182 Lumina" lui C. Stere 176 lumina clectrica 159
lumina" podului 337 luminatul Bucurestilor 120, 124, 155, 199; cu lampi 141
luminarari 280, 282; patronu I lor 288; domnesti 282 luminäri de spermantet 301 Luna Bucurestilor 8, 12, 13 lunca Dimbovitci, gradini si locuri dc pctreccrc 391 Dunärii 23, 25 Luncavat, riu 44 Lunchcon-bar 331 luneta meridiana mare de la Filarct 15
lungoare" = tifos 94 Lungulct s. = Santu 103, 337
Lupea Girlitei = strada Girlitci 21 Lupeasca, s. 38 Lupeasca, com. 191
Lupeni 29", film 242 429
www.dacoromanica.ro
Lupcstii, s. 251; incorporat 257; codrii 23; deal, vie pe 281, 317 Lupta", gazcti 204 Lupta de clasi", periodic socialist 203; tiparirca 209
Lupu dascalul 91 Lupu paharnicul Mehcdinteanul tras in ;capa 69 Lupu, Ion neg. 311 Lupu, N. dr. gruparea 185 Lupul aprod ot Bucuresti 335 Luterana str. 87, 155 Luther, fabrica de bcre 155, 290, 326 I.uvru, magazin general 167 Luvat, muzeul 195 uzana = Suzana 330 Liov 79 Lydda 198 Lyon, masinile 290 I yric, sala tcatrului, intruniri in 172 Lysimach, tetradrahmele lui 33 Macarie, patriarh al Antiohici 71, 273 Macaric, schimnicul = Mihail 13abcanul 358 macaroanc de Italia 301
353, 354, 357; bis. dc la Stcjar = Stcjarul 363;
bis. Sterpul 333; Boteanul 358 = Brazi 359, 363; Brazi = Boteanul 359; Brosteni 21, 100,
251, 288, 363 = Slobozia domncasca 362; Caimata 363 ; Cal iccasca" 369 ; Cara-Papaz = Popa Negro 356; Caramidarilor 360 (mahalalelor Cat'Unidad lor 360) ; Caramidarii-dc-Jos 22, 87, 322, 376; Ceaus David 358; Ceaus Radu 358;
Cismclii lui Mavrogheni 314; Cohen 273, 301, 312, 357; Cozma 356; Cretulescu 357 ; Curta Vechc 361 ; Dealul Spirii-Nou 364; Dclea 358; Delea Nota 364, 391 ; Dichiu - Ti rchilesti 357
Dobroteasa 359; Domnita Masa din Prund
364, scindatá in dona: Domnita 1351asa i Sf. Nicolae din Prund 364; Dracului 363; Mahalaua Dracului, tablou dc Luchian 364; Dudescu 21, 357 Tirnov, Arhimandritul, Sf. Apostoli 356; Filarct 356; Fintina Boului 318, 363; Foisorului 363; Flaminda 253, 281, 362; Fratilor Ghencca 328, 358, 359; de linga drumul
Giurgiului 251; Golescului 357; Gorganului 363; Grccilor 79 = bis. Grccilor 361; Grozavcsti 22; Hagiu 357; hanul Coltei 360; hanul Constantin-Voda 312, 360; hanul Filipcscu 312,
hanul Grccilor 312, 360, 361; hanul Sf.
Macca, cafcnca 327
Gheorghe-Nou 312, 360, 361; hanul Sf. loan cel
Macca, col., casa 162
Macedonia, Filip al II-Ica, regc 33; institut pentru aromanii din 150; ofensiva generalului Franchct d'Espercy in 177 Maccdonski, Al. 171 ; dcsprc gradina preotului Ilic Nicolac 396
Maccdonski, Dimitrie, adjunct al lui Tudor Vladimirescu, fratc cu Pavel 114 Macedonski, Pavel, etcrist 114 maccllarius = mäcclar 303 Mackensen, maresal 176 machina" hidraulica 303 Macrinus, moncdcle imparatului 35 Madera, vin dc 301 Madgearti, Virgil, ucis 207 Macr sin David Dristorcan 272
Marc 312, 360; hanul Stavropolcos 312, 360; hanul Serban-Vocla 312, 360; hanul lui Zamfir 312, 360; hanul Zlatarilor 312, 360; Iancului Izvor 21; Lipscani 361; Lucaci Totoescului 358; Manca Brutaru = Popa Radu 355,
Manu Cavafu 361 ; Mayrogheni 357; cclarilor = Scaunclor = Sapunarilor 360; Manciulestilor = Batistci 360; Matilsari 302, 322; mrci Tirnov 251 ; Mihai Voda 357; Mitropolici 17; Mintuleasa 271, 359; Moldovenii 361 ; Negustori 361 ; Nota pe Podul Calicilor 364; Obonihil 361 ; Oborul Vcchi 124, 345; Olari 124,
271, 360; Oltcni 23, 361; Otetari 360; Pantelimon 354; Pitar Mosu = Pitaresci 360; Pi-
magazia dc piatra a lui Grigorc Grogui 360 maguiile" pcscarilor 343, 344
magazincic cu autoscrvire 308; dc calca si ccai 184; Gosttt" 308; - restaurant Gospodina" 381 ; Romarta" 308; standard 185; vieneze comparatc cu cele dc pc Lipscani 305
magazinul Caminul" 308; Confectia" 312; Magazinul General 167; Polar" 308; Unic" 301 Victoria" 311
tiiresei = Pitar Mosu 361 ; Podul Calicilor 363; Podul de Pamint 363; popei Anghcl 356; popii
Cozma 312; popii Dirvas (scindata in mah.
13iscrica Alba si Amzea) 364 -= mahal. post. Firu 356; popci lu Gherghc 356; popa Hieren (Merca) = Sibilclor 355; popa Istratic = mahal.
Biserica Doamnci 356; popii Ivascu = Pitar Mosu 322, 356; popei Mantii 356; Popa Nan 302, 322, 345, 355; popa Negru = CaraPapaz 356; popa Pctre 356; popa Radu = Manea Brutaru plasa Podului Mogosoaia 355,
Magazinul istoric pentru Dacia 130
360; popa Radu plasa Gorganului 355; popa Rusu 356; popa Soarc 271, 355; popa Sto ian
vernul vremelnicesc" 134; la Sibiu 137 maghistrat" = primarie 338
356 ; popa Stoica 356 ; Popescului 97, 358 ; Posta-
magistrala EST-VEST 243; NORD-SUD 226, 243,373 magistralcle 867
361, 364 ; Prccupetii-Vcchi 361, 364 ; Protopopul
Maghcru, Gh. 186; in comitetul dc conduccre a Fratici" 182; citeste Proclamatia 134; in gu-
mahalaua Aga NO = bis. Aga Nita = Sf. Vineri 357; scindata in 3: Amzci, bis. Alba, popii Dirvas 364; Antim 19, 44, 98, 363 = Popa Ivascu 356; Anton 355; Apostol 356; armencasc5 270, 314, 361 ; Arhimandritul - Sf. Apos-
toli = Tirnov = Dudescu 356; Batistei 118, 124 Manciulestilor 360; Balaccanului = Sf. Du-
mitru = Biscricii de juramint 354, 357, 364;
Bilrbatcscul 358; Brczoianu 357; bis. Agai Nita = Aga Nita = Sf. Vincri 358; scindata in 3: bis. Alba, Amzca, popii Dirvas 364; bis. Alba
ot Schitu" (Nlaicilor) sau din Postavari" 354; bis. Dintr-o Zi 354; bis. Doamnci 354 = Popa Istratie 356; bis. Foisor 345; bis. Gre-
cilor 353, 354 = Grcci 361 ; bis. Icnei 354; bis. de juramint = Sf. Dumitru = Balaccanu
varibár 66-67, 111, 251; post. Firu = Popa Dirvas 356; Postei Vechi 362; Precupetii Noi
= Oltcnilor 357; Prundul 357; Radu \roda 116, 357; lu Rahni 359; Rilzvan 314, 358; Sapunari = Scaunelor 19, 90, 271, 274, 280,
334, 379 = Nlacelarilor 360; Sarindarului 354; Scaunelor = S'apunarilor 19, 279, 303, 309; Scaunelor-Vecht 343; Scaunelor pescarilor 360, 374, 379; Schitu Magureanu = Cismigiu 354;
Schitu Maicilor 355; Scortarului 80, 370 =
erban Vocla (Cantacuzino) 361; Sf. Apostoli 19, 21; Sfcti Dimitrie = Balaceanului 354; din jurul mrci Sf. Ecatcrina 67; Sf. Ecatcrina 354; Sf. Elcfterie = Sf. Lefter 253, 318, 354; Sf. Ghcorghc-Nou 312, 353, 374, Sf. Ghcorghe Vcchi 306, 318, 324, 353, 369; Sf. lile 21, 355; SI. Ion Nlosi 361; Sf. Ion NOU 354; 369; Sf. Nicolac clari 89, 354; Sf. Saya 303, 344, 353;
430
www.dacoromanica.ro
Sf. manastiri Sarindar = Sarindarului 103; Sf. Spiridon-Nou 354; Sf. Spiridon-Vechi 354; Sf. $tefan 355; Sf. Stefan (a doua oari: in jurul bis. Cuibu cu Barzä) 355 pe lingä mrea Sf. Troita 67, 251 ; Sf. Vasile '355 ; Sf. Vineri 314,
Sf. Vincri = Aga Nita 358; Sf. Voivozi Sibilelor 354; Silvcstru 124, 358; Sirbi
Slobozia Domneascil 364, 374 = Brosteni Staicul 358; Stavropolcos 355; Stcjarului
280, 281 = bis, de la Stejar 363; Stelea 357 Selari = Sf. Nicolae din $elari 361 ; $erban
Voclii 357 = Scortarului 361 ; Tabacilor 282, 359; Tirchilesti = Dichiu 357; Tirgul de Afara 361 ; din jurul mrei Tirnov 67; Tirnov = Arhimandritului = Sf. Apostoli = Dudescu 356, 364, 370; Trimbitasilor 362; Troitä (alta decit Sf. Troitä) 355 Totoescului 370 = mah. Lucaci 358; Udricandui, Udricani 361; Vechilor Scatine de carne 337; Vergului 357; Visarion 355;
Visinci 363; Vlidica 356; Zlatarilor 89, 312, 359
mahalaua, scindarea ci 364 mahalale sau cartiere din jurul hanurAor 353;
de pe malul drcpt 352' al Dimbovitci 66; impartirea
administrativa pc 352; numelc lor 353; numärul lor 103, 106, 353; nume notate gresit 354
1 Mai, bd. 159, 190, 191 = Bd. Filantropia 190 1 Mai, cincmatograf 230 1 Alai, raion, comunele subordonate 259 1 Mai 1890, bucurestenii yid prima manifestatie 173 9 Mai", uzinele 219, 222 Maia, parcul de la 392 maidanul lui Banica circiumaru, bisericii Popa Soarc, lui Ceaus David, Dudescului 383; dulapului, sectie de votare 172; lui Enache 383; Filantropici, Iancu Pctrescu, Ioanii Tina, lui Murat, popii Pantclimon, Srapinirii, usa Oborului 383, v. si 378 majorcs terrae =- mai marii pamintului 40, 45, 46 Maiorescu; Titu 174; liceul 191 Maiorul Mura, restaurant 329 Malaga, vin 301
Malaxa N., ing. 182
Manole, credincios 100 Manole, fiul lui Elezcu 270 Manolc, mesterul 53
Manole zaraful cumpiíra loc 90, ridicii hanuri si case 308 Manolache cupariul 362 Manolache vel-paharnic, jimblaria lui 279
Manolachc vataf de harabagii 102 Manta cupetul 359
Manta, doctor, manor 283 Manta, jupineasa, sora Itii Manta cupettil 102, 359 Manta, popil 306 Mandl, Iorga al 273 Mantos, cconom martor 268 Manu, Gh., col. 339 Manu, Mihail, vor. 395
Manuc-bei armean 270; originar din Rusciuk 270 = Emanuel Mirzaian 312; cumpiíra vii 318;
hanul lui 149, 172, 309 manufactura, de arme 290; de postav 276 Manul cupetul, hotarniccste vad 342 manutanta armatci 343; comunalä, infiintarea 375 Maramures, reprezentantii poporului romänesc din 177; ccdarca 207 Maraschino, lichior 301 marchitani = ncgustori ambulanti 307; inteletul dc astazi 307; supusi austricci, grcci, romAni, rusi 307
Marcianopolis (aproape de Provadia) monede din 35 Marco, popa 257 Marco tabacul 281 Marcus, Aurelius, mondele imparatului 35 Marcuta, fabrica de testemele de la 111, 119 Marea Adriatica, tirmurile 244
Marea Adunare Nationala 383 Marea Bahia, *muffle 244 Marea Egee, *muffle 244 Marca Ncagra 17, 22, 35, 115, 261 ; scitii la nord de 30; libertatea comertului 127, 306; tarmurilc 244
Mama Revolutie Socialista din Octombrie 177; conducatorul 378; victoria 178; cxemplul 186 Marcs, banul 78 marfa de Beci (Becs) 307 ; de Brasov 374; cazaccasca",
Malaxa", uzincle = 23 August 182; conflicte dc munca 293 Malcoci, cumpara i revinde pravalic 72 Malert, companic ungara 198 Malmaison, cazarma 22, 319, 391 Malul-Rosu, civilizatie tip Dudesti la 26 mamutul, prezenta lui pe aria bucuresteanä 26 Manciu, vätaf de trfacelari i Ilinca sotia lui ridica bisericä 102, 360 Manciuria, import de icre de 273
Mandy, Franz, ungur fotograf 286 Manea, Chirco sin 273 Manea, staroste de brutari 106, 342; ctitor 355, 374 Manca Brutarul str. 155 Manea priacelariul 379
Manea mitasariul cupetul, cumpara casA 369
taxa pt. liecare car dc 370; de lipscanie" 304, taxa pt. fiecare car dc 370; ruseasca 273; din Turcia, taxa pt. ficcare car 371. Marghiloman, casa lui 162, 203; incheic pacca de la Bucuresti 176 Maria 67 Maria = Marica doamna sotia lui Const. Brincoveatni 85, 87
Maria, sotia lui Gheorghie margelariul 358 Maria, sotia marelui clucer Nicolac Trasnca 100 Maria, Iiica lui Radu ccl Frumos 60 Maria, fiica stolnicului Const. Cantacuzino 357
Maria, Pitesteanca vinde pravalie 372 Maria, preotcasa, via ei 319 Maria doamna, sotia lui $crban Cantacuzino ridica bisericä 80, 354 Marica doamna, sotia lui Const. Brincoveanu, v. Maria doamna Mariia, calugaritil 375
Manea zidariul, martor 287 manevrc mixte ruso-romäne 124 fangal i a 273
manglitorii" Bucurestilor 190
Mariia, fameia Lupului, aprodul ot Bucuresti, vinde
manifestatia de mase din 24 febr. 1945: 215 Manifestul din 1 mai 1944 al Frontului Unic Muncitoresc 208 manifestul muncitoresc din 1 mai 1900: 292 Manifestul P.C.R. impotriva rizboiului 210 manipulantii de tramvaic electrice 286 Maniu, Iuliu 189 Manole circiumarul 281
Marin orasan 56; via lui 319
inanichiuristele 286
loc de casA 355
Marin spoitoru 281 Marina = Maria fiica lui Mircea Ciobanu 56 marinata de hell 301 Marinciu, Apostol, ctitor 361 Marinescu, Gavrila, ucis 207 Marinescu, Ghcorghc, prof. 171 Maritza, riu 35, 94 431
www.dacoromanica.ro
Marmara, marea 85; rusii la tarmul ei 122 Marmorosch Blank & Co., banca 169, 183, präbusirea 183
Marsillac, Ulysse de, francez 9, 155, 259, 261, 283, 340, 375, 390, 395 Marsillon, Jean, francez, ing. 127 Martinovici si Asan, bacania 301, 310 (cei cu moara) Martiros, Altin Agemolu sin 302 Martiros, Apcar Agemolu sin 302
Martian, Dionisie Pop, invätat ardelcan 149, 266; statistica 286, 325
magaoaie" = sirena de alarmä 208 Mägirdici, dregator, armcan 270 Mägurele, com., asezäri strävechi 25, 38, 230, 240, 255, 259; acte emisc din parcul de la 392 Maicaneasa = Mäicänesti pe Colentina, cimpia 256 Maicänesti s. pc Colentina = Turloaia, incorporat in Bäneasa 256; mosie, padurea 256 Maicänesti s. (al doilea) in vecinatatea Brostenilor si Carimidarilor de jos 256, dealul 256 Maicanesti-Grefoaicele, molla lui Nicolae Bazilescu 166
Marula 100 masacrul din Piata Tcatrului si str. Cimpineanu 179 masini electrice, uzincic de 218 Matache Macelarul azi halelc Ilic Pintilic 383 Matapan, capul 208 Matei Basarab VV. T. Rom., aga din Brincoveni 69,
maidänele" 384 Mälaiesti, castrul de la 34 märnularii, neg. 307 Mänistirea s. 26, 32, 34 mänastirea Antim 22, 86, 104, 117, 232, 251, 357, 388; Caldärusani 72, 80; Bolintinul 255; Bis-
sului 319; domn : 19, 21, 23, 45, 56, 59, 62, 65, 68, 71, 73, 90, 99, 251, 257, 265, 319, 334, 335,
Florcstilor 68, 84, 258, 271, 305, 337; Codreni,
lupta cu Leon Toma pe sesul viilor ora-
359, 379, 387; biruinta asupra lui Radu Ilias birul moldovenesc" 267; ridica biserici 67, 72, 356; cumpära vie 320; därima si reface curtea domneasca 71, 72; intareste posesiuni
72, loc in oras 352-353, ocina 18, vad dc moarä 257, vie 319; vinariciu boieresc 317, 319; po-
runca lui catre oräsenii din Bucuresti 55; primeste pe: Macaric patriarhul Antiohiei 273, sol polon 284, refugiati sud slavi 269; inalta
case domnesti 60; cruce 59; Elina sotia lui 306; Udriste Nasturel cumnatul sail 282
Matei Basarab, gimnaziul 144 Abaci, cupet 89 Matei, fiul lui Const. Brincoveanu 81
Matei diaconul, vinde razor de vie 320 Matei, popa 375; enoria lui 352 Ihitei Venetianul, Alexandru sin 273 Nlateias Corvinul 52; despre Bucuresti 52 maternitatea din str. Polizu 230 Matraca neg. 56 Matraca Ghinea neg. 90, 354 matrapazi, ncgustori 302 matrapazlic, intelesul termenului 302 Maupassant, Guy de 171 Mavro, Nicolac 116 Mavrocordat Const. vv. T. Rom. 94, 96, 99, 274, 282 342; daruieste cärti de ritual 89; desfiintarea rumaniei 276; introd. monopolul fabricarii luminärilor 282
trita 86; Ccrnica 75 = mrca de la gradistea de la Colentina = Plumbuita 257; Coltea 11 85, 104; Cotroccni 23, 79, 80, 99, 117, 259, 260,
308, 310, 341, 388, 389; Cozia 34, 44, 105;
Curtca de Arges 61, 73; Dionisiu de la Muntele Athos 56; Dohiariu 318; Domnita Balasa 104, 312; lui Gheorma banul = Grecilor 56, 71; lui Gheorma post. 21, 63, 67; de la grädistea Florestilor = mrca Ccrnica 68; Grecilor =-- mrea lui
Gheorma banul 56; Holki 85; Iverul de la
Sfetagora 87; mrea jupinesei Caplea = mrea Sf. Niculac 56, 364; Marcuta 258, 337, 341 Nlihai Vodä 37, 62, 66, 70, 71, 79, 163, 251, 255 = Pilcov = Sf. Niculae 256, 261, 285, 318, 324, 341 ; lui Panä vistierul = Sf. Ecaterina 34, 70; Pantelimon 97, 389; Pilcov =- Sf. Nicolae Mihai Voda 256; Plataresti pe Dimbovita 72; Plumbuita 60, 61,70, 72, 73, 232,
257, 279, 283, 317, 319, 321, 324, 341; de la podul Colentina = Plumbuita; Pogonianei 311; Putna 73; Radu Vodä 18, 19, 20, 22, 23, 32,
39, 42, 43, 44 = Sf. Troita 45, 55, 61, 62, 63, 65, 67, 68, 72, 73, 74, 75, 79, 87, 90, 96, 104, 107, 251,256, 257, 272, 278, 306, 310, 317, 318, 319,
324, 334, 335, 336, 337, 341, 342, 343, 347,
362, 364, 387; Razvan 72; Sarindar 72, 80, 256, 311 ; Schitul Maicilor 255; Sf. Apostoli = mrea Tirnov 72, 150, 251, 357, 388; Sfeta Catalina = Sf. Ecaterina 273; Sf. Dimitrie 352; Sf. Ecaterina 67, 68 =- mrea lui Panä vist. 70, 90, 104, 251,
311, 368; Sf. Gheorghe-Nou 84, 379, 388;
Mavrocordat, loan vv. T. Rom. 90, 304; frate cu
Sf. Gheorghe-Vechi 73, 74, 79; Sf. loan 61 = SE loan Greccsc 84, 161, 356, 359; Sf. Ioan cel Marc 362; Sf. Nicolae 56 --. Mihai Voda 255 = Pileov 256, 321, 341; Sf. Saya 84, 110, 370; Sf. Spiridon de la podul Serban Voda 99 = Sf. Spiridon-Nou 314; Sf. Spiridon-Vechi 99, 273; Sf. Troita = Radu Veda ; Simopetru de
Nicolac 94; scutestc de dan i pe preoti si diaconi
349; moartca lui 94 Mav.ocordat Nicolae vv. T. Rom. 86, 87, 94, 101, 282, 347, 362; biblioteca 96; daruieste: stinjeni de livada 322, de music 255; grädina lui 388; inalta foisor 363; retragerea la Rusciuk 94; prizonicr la Sibiu 94; scuteste de dad pre preoti si diaconi 349; moartea lui 96 Mavrocordatii 77; iubitori dc gradini 388
la Muntelc Athos 56; Sinaia 85,105,318; Snagov
51, 60, 77, 78, 80, 91, 312; Stelca 65, 90, 318,
370; Strugalca 48; Tismana 105; Tirnov 67,
72, 251 ; Trei Icrarhi 82; Tuturor Sfintilor 280, 319; Vacäresti 86, 94, 99, 259, 322, 388; Vo-
Mavrogheni, Nicolae vv. T. Rom. 104, 311, 371 ; fost
tilmaci 104; fixcazil zilele de tirg 379; cronici
in legatura cu 11; moartea lui 105
Maxentian N.I. ing. 144 Maxim arhicreul 87 Maxim cupctul margelarul 90 Maxim, rail jupinului Grigore Miuletu 102 Mazarachi, asezärile 72
mazare si ciuperci de Franta, import de 301 macelar = casap 303 macelarii negustori, numarul lor 303 madulari = membri 338 maduvioare 344 mäestriile" de pescuit 278
ronet 44; Zlatari 72; Xeropotam 61, 317
Mänciulescu Ene jupin 107 Mänesti s. = Buftea 69 giuvaergiu care lucreaza co margaritar manganar 278
Märacineanu, Manaila vel-clucer 87 Marikineanu, Valter, capitan 154 Marästi, biruinta 176 Marasti, bd. 195 Marisesti biruinta 176
Marcuta, asezäri strävechi 25, 38, 257, 345; izvoare captate la 303
432
www.dacoromanica.ro
Märgarit, staroste, ctitor 89, 102 märgelari, 300; negustori 300, 301 märgineni romani transilväneni 267 Märgincni, Cimpincanu Ion, inchis la 134
Nlihai, Radu prefect al politiei 338
Mihai Radu = Mihnca al 111-lea vv. T. Rom. 347
märfuri pretioase, import de 273; scutite de vamä 347
Märtinesti, lupta 105 mäscäricii 284, 285 mätisarii, neg. 300, 301, 302; armeni 302
sirbi strärnutati 269; intrarea triumfala la Alba Iulia 284; imprumuturile pentru obtincrea domniei 63; inzestreazA bogat mrca Mihai-Voclà 66;
populatia Bucurestilor pc timpul lui 251, 265; pribcgia 63; spre Viena 65; tratativelc i tratatul cu Rudolf 68; ultimul an de domnic 65; statuia 84, 110, 155, 156, 370 asezäri strivechi 25, 32, 40; dealul 26,
Medrca C., sculptor 202 Mecmet turcu, spoitor 281 meghistani = inalti demnitari turci 97 Mehedinteanu, Tcodor, distileria lui 141
250; lunca Dimbovitei la 17; podul 11, 251, 303; punct strategic 117; sApäturile de la 25
Mihail, croitor 278, 279
Mehcdinti, jud. 124 Mehedinti, Simion 201 Mehmet beg, sprijinä pe Craiovesti 53 Mehmet, nilba(n)tul (potcovarul) 304
Mihail I. vv. T. Rom. 49
Meitani, casa lui 176 Meinl", magazinele soc. 184, 328 Melcescu, Const. croitor 102 Melic, casa 252, 271
Melisinov, Manole Hagi, Nicolae sin 324 Memoriile Academiei Romine" 172, 204 memoriul lui Sanejouand, arh. sef 260 menajerii 380 Menischer, vin 301
Menouville, Thierrin de, librar 286 Merisani, asezarile boierilor 356 Merisanul, Dragusin vist. 86; däruieste loc 356 Merisanul, Staico pah., biscrica 356; executat 369 Merisescu familia 128 Mesembria (Ncsseber) monede, din 35 meseriasi ambulanti 307; cooperatori 290 mesti sau mcsi = cizmulite fine din marochin 280 mcsterii 287; brutari 343; moran i 257, 342; patroni 289
mesterul Manolc 53
mestesugarii, primele stiri 278; neg. 279, 300; care prestau servicii 282-286, 300; säräcirea lor 289; sträini: concurcnta lor 288 mestesugurile: insemnatatea lor 290; noi 280 metalurgistii, greva 178 meterhanca, muzicl turceascä 284 metohul Episcopiei de Rimnic 395 metro 243 Metternich 116
Meyer, Joseph 9 Meyer, Wilhelm Fricdrich Carl, arhit. peisagist german 128, 272, 391-392, moartca lui 392 mezeläriile 184 Michael, pixenmeister sas, calk. 53 Michel sau Michali bärbier, 326 micii-burghczi 195 microclimatul bucurestean 199
Mihailovski-Danilevski Ivanovici Alexandru 125 Mihaiu, maistor, martor 278 Mihali, aghiotantul lui Bimbasa Saya, impuscat 118 Mihali telalul, däruieste icoanä 282 Mihiescu, Gib 202 Mihàilà sàbierul 375 zAbunar martor 279 MihAilescu, Vintilä prof. 10, 23 Mihiilesti s. 237 Mihalca croitorul, casa 354 Mihalcea croitorul 268
Mihnea al 111-lea Radu vv. T. Rom. 73, 74, 318; alianta cu Gheorghe Rakoczy 74; birul moldovenesc" 267 Mihnea de la Bädeni, boier, ucis 61
Mihnea cel Räu, bunicul lui Alcxandru al II-lea 61; resedinta mai mult in Bucuresti 53 Mihnea, stegarul, Gheorma, fiul lui 306 Mihnea Turcitul vv. T. Rom. 62; därueste baie 283; loc 367; sat 45; diruieste bogat mrca Sf. Troità 63; cumpärä loe de prävilie i casa 270; inchinä mänästire 317; intireste donatii 61, pd.vilii 63 si pivnitä de piatrà 323; proprictiti 62, 303; ocinä 256, 279, 321, 352; jumätate sat 257
Miho ccausul 353 Miho lurninariul, cumpärä loc de privälic 300 Miho, neg. 67 Mihu, grämiticul 91 Mikes Kelemen, sccui 97 Milca, sotia lui Mojocul Nastase 101 Milcovul, r. 15, 16, 40, 267, 335; drumurile care veneau de la 367 Milescu Maria, hancasa 356 asczärile boierilor 356 Militari, asezärile 32, 191 Mille Const., 170
Millo Mad, 326
microraionul Balta Alba 365; Bucurcstii-Noi 365;
de pe Drumul Tabcrei 365; Floreasca 364; Giulesti 364; de pe soseaua Giurgiului 365;
Mihai postelnicul däruieste sat 257
67, 68, 73, 74, 80, 130, 177, 257, 258, 269, 324,
biruinta de la Giurgiu a lui 65; bulgari
McChcyne, Robert, misionar scotian 313 mecanicii 286; de locomotivi 286 mccct = geamie 97 medalia fintinelor 127 Mediterana 15
Mihai leganariul tat:41 lui Duca legrinariul 280
Mihai Viteazul vv. T. Rom. 11, 44, 62, 63, 64, 65,
341, 354; amintirca lui 68, arrilata 65; aliantä cu: Aron-Tiranul 63; Sigismund Bathory 63;
mitäria 344
de pe soseaua Oltenitei 365 Micul, rovina lui 255 micd = bäututi fermentatà din miere 278 mierea, articol important 322 migratiunile, perioada finalii 39 Mihai bkanul 97, 100 Mihai din Bobcsti 258 Mihai ciohodarul, ucis 73
Mihai I, rege 207; abdicarea 217 Mihai Viteazul, gimnaziul, infiintarea 150, liccul 192
Militia Capitalci, sediul central 194, 311, 338 Miloradovici, gen. rus, inträ in Bucurcsti 108 ; se
sätorcste Cu o Filipeasci 109 Milina Dima, martor 268 Mina, str. 64
Mincu loan arh. proicct pt. Palatul Primärici 161 Mincu i Cäciulcscu, Mania 301 minerii, grcvele 186
Minerva", cditura 171, 204 Ministcrul de Afaceri straine, dc Agriculturä Domenii 161, 190; Comunicatiilor 197; Economici Nationale 194; Externc 162, 194, 350; de extcrne al Rusici 122; Finantc 161, 194; treburilor Dinläuntru = interne 136, 194,
www.dacoromanica.ro
433
203, 215, 340; instructiunii publice 161; Lucririlor publice 161, 340, 350; de Räzboi 152, 194; Sánàtátii 225; Transporturilor i Telecomunicatiilor 155, 232 Minovici", vila 199, 345 mintcnc 279 Minulescu I. 202; casa memoriala 239 Mioara", postäviria 182 Mircea", localul 325 Mircea-cel Bkrin vv. T. Rom. 47, 48, 49, 50, 51, 55; diruieste sat 34; intärcste sat 4; luptä Cu turcii
379; comemorarca a 500 ani dc la moartca
lui 176
Mircea Ciobanul, VV. T. Rom. 49, 55, 59, 71,72, 103,
268, 271, 387; rcsedinta in Bucuresti 53, 54; ctitorul bis. si palatului domnesc de la Curtea Vcche 55, 61; hotirniciile acute de 55, 250, 265; intkeste: ocinä 256; sat 255; palatul lui 62; ingrädeste Bucurestii 54, 65, 254; scene singcroasc cu ucideri de fruntasi laici i biscricesti 57, 63; viata economici 56; scoaterca din
scaun 57, 59; in Etiopia 57; moartca lui 57 Mircea al lui Procu, basä al streinilor, martor 268 Mircca Turcitul vv. T. Rom. 257 Mirceoaia = Doanma Chiajna 59, 60; chematä la
Poartä 61; crucea doamnei - punct de reper
34, 59 Mirea I., pictor 241 Mircasa din Messina a lui Schiller 145 Mirodan Al. 241 Miroslav vist. 308
Mogo s serdarul 80; crucen lui 82 Mogosoaia, com. asczki strivechi 25, 37, 38, 39, 191, 259; amintit sub Mihai Viteazul 258; biserica
de la 84; gara 241; mesteri de moari din 257; monede romane 37 mosia 370, lui Grigore Brincovcanu banu 116 ' Mogosoaia-dc-Jos i de-Sus, plasi 353 Mogosoaia, palatul, buckiria palatului 84; grädina 388; jiltul din 84; lacul 22; loggia" palatului 82; palatal domncsc 77, 82, 83, 239; pivnita palatului 82 Nloise sin Iosif Barbirosie 272 Moisc Cilibi, boccegiu 271, 307 Moisil Constantin academician 8 Moisil Iosif, despre listele de mincarc 330 Moisil, Iuliu 326 Mojocul, Nästase, siimean 101
Moldova 39, 44, 45, 46, 57, 60, 65, 71, 73, 74, 79,
140, 142, 272; Aron Tiranul domn 63; Bogdan 1,7; omorirca creditorilor 63; 111,
epoca fanariotilor 94; intrarea lui Alexandru Ipsilanti 117; I1anuc bei numit domn 270;
expansiunea oltenilor in 267, 361 ; partida unio-
nistä 142; Regulamentul Organic 123; refugiati din 208; retca de cale feratii 155; robi titari in 276; sate cu nume de Bucuresti 44; stäpinii fcudali 40; trupe rusesti in 108; tinuturile 333
Moldoveanu, S.M. 261 moldovenii, colonic in Bucuresti de 267; contributia Ion pt. sinistratii focului din 1847: 130
Mirzaian Emanuel = Manuc-bci armwn 312 misionan i scotieni, desprc evrei 272 Misir = Egipt 274, 327; zahär de 327 Misirliul = din Misir 274 misiunca civilá francezI 274; militará 274 misiti 315 Miscarca", oficios liberal georgist 204 miscarca impotriva grecilor 69; rufeturilor 97; de stradä 149 Misu simigiul la ca chirie casä 279 Mitilene = Lesbos, insula 98 Mitrea, vel-vor. dkuieste vie 317 Mitropolia 19, 22, 47, 59, 61, 73, 86, 104, 109, 117, 123, 130, 134, 136, 142, 270, 271, 275, 282,
360, 362, 370, 379; baia 279, 283, 324; clrciumile 324; morile 80, 322, 341; mosiile 322, 345; priviliile 63, 301, 304, 306, 323, 324, 353, 369, 372; tipografia 77, 79, 91, 375; tiganii robi ai 274; vnle 319; prefacuti in mecet sau geamie 97; pästrätoare a actelor vcchi 359,
125
Miu Hagi abagiul 102 Miulctu, Grigore jupin 102 minckuri italienesti 329 Mintuleasa str. 190 Moamet, jupin turc martor 273 moara lui G. Assan, infiintarca 141, 155 ; motoarcle cu
aburi 286, 290, 342, 375; moara de vapor a lui Chircor Anusoglu 141; Ciurel 16; 13 Decembrie 142; de la Dobreni 341; Filimon Sirbu
342; Furnica 342; Herdan" 342; Bic Phallic 342; Olmazu 342; Tudor Vladimirescu 342;
Vlklichii 253 moara de hirtie = harturghie 111 Moara-Skack asezare 38 mobilier si covoare, magazin de 308 moda constantinopolitanä 280, 281; ungurcascä 280 Modern", restaurant 329
Moftul romin", foaie satiricä 171 Moga, L. 12 Mogo, ascendent poate al lui Mogol serdarul 80;
Moltke, Helmuth von cfipitan, sprc Bucuresti 126 Momcca, neg. vinde vie 320 Momulo", sala, intrunirca de la 135 Mon jardin", local de lux 184 = Parcul Trandafirilor 331 moneda nationalà 381 . moue& dacice 33; stráine, folosirca 381
Monitorul Oficial, localul 159 monopolul de cumpkare turcesc 127 monorail 243
montagne russe" 380 montaj pe bandi la Uzinele Electronica 218 Monteoru, casa 162 monumental Eroilor Patriei 192, 242, 385
monumental lui Lenin 242 monumental croilor luptei pentru libertatea poporului si a patriei, pentru socialism 212 monumentul pompierilor clzuti in Dealul Spirei 137 monumental Soldatului Sovictic 242 Morand, Paul 10 Morga = Institutul medico-legal 19, 251 morilc: de api 290; cu cai 340, 341; injugatc 335, 341; cu motor 342; de vint 340; pe Colcntina 341 ; pe Dimbovita 255, 257, 261, 341; domnesti 341, 342; boiercsti 341 ; mänästiresti 341 apartinind mosnenilor 341; Bucurestilor 338, de la Foisor 341; de la Gorgan,
doctoruluk Gusti, de la Paliciu, de la Mihai Vocli 341; din Viran 253, 341; Vlidichii 341, 356
Morilor, strada 155, 163
Morintz S. 11 mormintul faraonilor" = restaurantul Capsa 329 moroieni, romäni transilväneni 267 Moroieni, ccntrala hidroclectricä de la 234 Morometii 241; tirajul 239
rnortalitatca copiilor de muncitori 292; micsorarea ei 266 Mortun, Vasile 174, 270 Motuzi, casa ca lanturi" 202 Moruzi, Alexandru vv. T. Rom. 21, 102, 111, 337,
crucea lui 100, 379 434
www.dacoromanica.ro
390; ciuma din timpul domnici lui 106; in-
fiintcazä dregitoric nottä 337; harturghie 111 ; refugiati sud-slavi 269 Moruzi, Dimitrie cneaz prefect al politici 338 Moscova 57, 79, 157, 252, 255; arhivcle 99, 259260 ; negot cu 57; marfuri aduse din 77, 273; semnarea conventiei de armistitiu 212 Moscu, Adina 202 Moshu, vist. zalhanaoa lui 253
most = pod 38
Mosti§tea r. 16, 32, 2.55; gura 32, 38, 40, 47
Mo§ii, tirgul 72, 379, 380; originea lor 379; distrac-
tiile 380; fotografi ambulanti 286; transformati in expozitic anual ä 380
Mo§ilor, Calca 88, 158, 185 Movila, s. 38 Movila, Gavril v.v. T. Rom. 68, 69 Movila, Ieremia v.v. T. Rom. 65
de arta Cecilia si Frederic Storck 239; de arta feudala al Academici Republicii Socialiste Romania, Dr. Minovici 239, 241; de arti populara 225; de ard religioad in palatul Cretulcscu 161
muzeul artclor transforrnat in Muzeu Militar 391; prof. dr. Victor Babel 239; Casa Tehnicii C.F.R. 240; Ccntrului de documentare tchnica 240; George Enescu 164, 239, 355; Muzcul etnografic 194; de istorie a ora,ului Bucurc§ti 8, 11, 12, 13, 239, 261; de istoric a Partidului Comunist Roman 194, 239; dr. G. Marincscu 239; Marx-Engels-Lenin 239; Niedrc..-t, C. 239;
Militar 86, 202, 212, 239, 391; Municipal 11, 12, 13, 128, 202; l pinacoteca municipiului Bucurc§ti 12; pompicrilor 240,346; romano-rus 239; Satului 202, 203, 235; Anastasic Simu 202;
Tättirescu 239; Zambaccian 239
Simion v.v. T. Rom. ocupa Bucure.stii 65; inccarca sa se inscauneze din nou 68; vremea lui 280
mo0a Dude§ti 256, Ftntinele din Ilfov 260; Giulcsti 256
mo§nenii din Vicire§ti 257; morile lor 341 motoare cu aburi, introduccrea lor 286
motii", comertul ambulant reprezentat prin 168; meseria§i ambulanti 307
Motiy, franccz, despre Bucure§t4 170 mranita, carute cu 393 Mrazcc, Ludovic 172, 201 Mahldorfer, german 128 Miiller, fabrica de pline 272, 343
Munca", gazed 174
munca, durata ci 293; intensificarca ei 293; volun-
tad 237
muncitoarca, regimul ci 292 muncitorii numärul lor 276, 277; ponderca politicä
177; factori de capetenie a vietii politice §i
sociale 298
muncitorimea element reprezentativ al Bucurwilor 277; locul ei in ierarhia socialä 277 Munchen, conferinta de la 189 Munteanu, Francisc 241 Muntelc Athos 56, 61, 80; lavra Ivir 357; milosteniile lui Ncagoe Basarab 53 Muntele Melcilor = Schneckenberg 26 Muntele Sinai 67; manäst. inchinad 354 Muntenegru 175 Muntenia v. T. Rom. muraturi frantoze.sti 301 Murgapnu, cofetaria 328 Musgoci, Gheorghe 172 musafirii" = oaspeti oficiali, obligatiile negustorilor 348
muscalii stabilirca lor in Bucurwi 273, 282
Muscat de Lunel, vin 301 Mused, me§teri olari din 104 Muselinul, Alexandrache, ceat4 de aprozi 281; cumpad vie 320 Mussolini 187, 189
Mustachi, Ghinea, neg., are pivnita Cu pravilii 323 Mustacov, Ion Hagi, are fabrica dc fidea 111 Mustafa-pasa, Bairactarul, mare vizir 270 mustarii 317, 322, 325
Naghit, Ivan 259
naiul, 284 Nan din Vicare§ti 335 Nanu, preot 100; livada lui 356 Napoleon al III-lea 151 nart = prct maximal 342; pentru : apa adusa cu sacaua, articole de bacinie, brinzcturi, cherestca, dulciuri, lemn dc ars, matcrialc dc constructii, munci, pasäri, pescárie 344; piinc 342, 343 National" cafenca 327 national-tarinist, partidul 189 Nationala-Ciornei" editura 204 nationalizarea imobilelor urbane 276; intreprindcrilor bancare 217; industriale 217, 277; minicrc 217; de transport 217 Nazaretian, Avcdic 271
Nazianz, Sf. Grigore din 91 Mein, lupta de la 65 Mesa', Amza 101 näiane, .diri exceptionale 348 Nasand, pärtile 330 Nasturel, familia 87; palatal ei 72 Nasturel, Cazan, post. 337 Nisturel, Const. biv-vel vist. 78, 100, 359 Nasturel, P. 8 Nisturel, Radul log. familia 306 Nasturel 'a'rban vel ban, ispravnic 337 Nasturel Udri§te 282 Neaqa, sotia lui lane vinde privälie 268 Neac.sa, sotia lui Radu Dudescu 334 Neagoc Basarab vv. T. Rom. 47, 53, 278; incepuruffle domniei 61, 73; raguzanii pe timpul lui 269
Neagul aparul" 303, 344 Ncagul armcanul, calarapl ; Stänila, fcciorul ski 270, 336
Neagul macelarul 303 Neagul mqter domnesc dc mori 342 Neagul din Ro§iu vinde stinjeni de mo§ie 257 Neagul vatahul za tabaci 281
Ne2gul mare vor., scrisoare due sibicni 52 Ncajlovul, r. nume slay 38; lupta de pc 176 neamt = me,ster, tehnician 272
30, 150, 162; Grigore Antipa 160, 212; de
Ncaniul din Muti, Ion feciorul lui 318 Neapolc, cartea lui Raicevich aparutä la 343 Nec§e§ti s. mosia 336 Necula feciorul, Armei si al Mariei 67 Necula al lui Bobanea judetul Bucure§tilor 56, 60, 91, 333, 379; realcgerca 334 Necula, bragar, martor 279 Necula matIsariul 302 Necula Sofialiul casa si pivnita 359 Necula, vataf 303 Neculae cupctul 89
ard a Republicii Socialiste Romania 195, 239;
Neculai rachierul 379
musulmanii din Bucure§ti 273
Musa, sotia lui Udrea vel arrna§ul 258 Mu§celeanu, Grigore, preot 10 multar de Englitera, de Franta, de Ungaria 301 Mutil Vlad, Stanciul, fcciorul ski 322 muzec 239 Muzet, A. despre Bucure§ti 170 muzeul Thcodor Aman 172; national de antichitäti
415
www.dacoromanica.ro
Ncculce, loan cronicar moldovcan 78, 97 Neculuta, Th. D. 171 Nedelco nu vrea sä plitcascli vinariciu 319 Nedelco, casa 317; nu poate vinde vinul ski 324 Nedelco, cizmar, martor 279 Nedelco, clucerul 89
Ncdelcu, mare vor. 60 Nedclea, circasiana, nunta lui Constantin Scrban Basarab cu 285 nefea = pintecele", calitatca a IV-a a unci bläni pretioase 302 negociator = negutätor 300 Negoescul Pani, vel. vor. 337, 354 Negocsti S. pe Arges, biserica 72 Negre, fiul lui Saya 55 Negri, Costachc, casa 163; la Constantinopol 148 Negru, porccla lui Alexandru G. Golescu 132 Negru, culoarea de 154, 339, 375; atenecle populace 204
Negru-Vocia, vv. T. Rom. 42, 44, 47; si Bucurestii 42, 44; intirituri ridicate de 62 negustori = cupeti 300; propriu zisi 279; primele stiri 300; ambulanti 307, angrosisti 310; stabili 307; Orninteni fruntasi 306; supusi straini 327;
pravaliilelor 305; obligatiile lor la primirea musafirilor" 348; scutiti de dari 307; nume de 305; dupa locul de uncle aduceau marfa
brasoveni 300, 304, 314; gabroveni 300, 304, 305; lipscani 300, 304, 305; udricani 300, 304; nume de - dupil locul de undc proveneau ei: arnäutchioilii 300, 305; briilcni 300, 305; chiproviceni 269, 300, 305; dirstoreni sau dris-
toreni 300, 305; rusi 300, 305; nume de -
dupl marfa pc care o vindeau 300: aparii 303;
abagii 302; astaragii 302; bacani 300; bla-
nari 302; bogasieri 302; matrapazi 302; micelari 303; mirgelari 300; mätäsari 300; paceagii paceagii (cu inteles culinar) 303; pescani sticlari 300; numiri disparute de - : apari 303, boccegii 307; marchitani 307; matrapazi 302; mimulari 307; olteni 307. negutator, termen vechi 300 Neigebauer J. 42, 272 Ncjin, export de vin la 273 Nemtilor, ulita 123 Nenciu, popä 375 Nenciul, oräsan 56 Nenciulescu, arh. 194 Nenu cizmarul, ginerele Bratului iuzbasa 317
Neofit, mitropolit 97; despre gradina de la Fräsi-
Nicolac, protopopul Bucurcstilor 86; reface bis. 01-
tali 357
Nicolae, voievodul Transilvaniei 47; inv ins dc Dragomir 48 Nicolaescu, Stoica 9 Nicolau-Golfin, M. 8 Nicoleanu, Eracle, general, prefectul politici 338 Nicopole, batalia 48; satcle de lingä 269; sotia lui erban Cantacuzino din 302 Nicopolis ad Istrum (Nicopol), monedä din 35 Nicula vise. are mori 341 Niculescu Dragomir bacänia 301 Niculescu-Basu 202 Nicusios Panaiotache, mare dragoman al Portii 84; han fäcut de 310 Nirescher, imobilul 313 Nisangi-pasa, scrisoarca de la Sinan-pasa 65 Nita Fustasoaiat casa 360 Nita, sot.= lui Gligoric ceprazariul domnesc 280; daruieste vie 319 Nita, aga 72; dregator, ctitor 354, 357 Nitescu, Gh. 135 Nitu bogasier 302 nizam = ordonanti 303; fiecarei bresle 288 Noaptea Sf. Bartolomeu 57 Noe, corabia 140
Noi vrem Online", organ comunist 203
7 Noiembric = Progresul", restaurant 331 Nona Dumitru, neg. 90 Nord-Sud, bul. 196, 200 norma de 20 m patrati, spatiu verde de cap de locuitor 254 Norocea, Ivan log. 56 Norvegia, ocuparca ei de gcrmani 206 Notara, Hrisant cleric 15, 91 Nottara C., casil memorialä 239 notarii genovczi din Pera 46
Novae, meter de mori 342 Novaceanu Isaia, calugar 101; ctitor 355 nuci din Dimbovita, plantare de 392; pe aria bucurestcana 322
Nufarul", intreprindcrc dc spBuítonie, curatatorie, boiangerie 289
Nufcrilor, strada 110 = str. general Bcrthelot 206 nume de eroi ai räzboiului antihitlerist 378, de ma-
halale: categorii 353; notate gresit 354; de
strazi amintind razboiul independentei 154 NUrnberg, casele 249
Nusa armasul, tras in teapi 70 nunti Bra lautari", zicalä 284
nesti 388 Neofit, mitropolit 134, dezavueaza miscarea revolu-
Nutt*. via lui 319
Nestor, cofetaria 328 Nestor vist., circiuma lui 253 ncutralitatca armata a Romaniei 175; duratt ei 175 New York 181 ; crahul de la bursa 191 Ncue Frcie Presse, comunicatelc de räzboi in 176 Nica calaretul 388
Oaie-Seaci, porccla lui Alexandru al II-lea Mircea vv. T. Rom. 45, 60, 62
tionara de la 1848: 136
Nica cupetul vinde tiganca 89 Nica grecul vinde: loc 63, 268, pravalic cu pivnita 352
Nica selarul 75, 303; gincrele Visei calugarita 337; Sc judeci cu mrea Cernica 305 Nica zaraful 90 Nico potcovariul, vinde pravalie 278 Nicola popa de la Biscrica Scaunclor 360 Nicola scrdarul vinde vii 318 Nicolae-Alcxandru vv. T. Rom. 47 Nicolac lije, preot grädina lui 395; prisaca lui 396 Nicolae Hagi Manole Melisinov Critean yin& case cu pivnita 324 Nicolac biv-polcovnic, Ana sotia lui 306 436
Nyssa Capadocici, Ghermano din 91
oameni de afaceri 315
oamenii muncii, locuintc pentru 226; schimbari fundamcntale in viata lor 241 Oancca log, se judecl pt. mosie 258 Obedenaru, G.M., desprc Bucuresti 157 obcliscuri 130 Oberhummer, E. 9 Obilesti s. pe Colentina 257; casa de piatra la 84
obligatia risilor" 348
Obor, cartier 243; plata 217; pravalii i depozitc 185;
alimentara dc la 301; antrepozitele 382; gnu cumparat la 342 Oborul Nou 360 Oborul Vcchi, mahala 124 oboarele 378; macelarilor 343 Obrenovici Maria, legiltura lui Cuza cu 149 O'Brien, gazetar englez desprc Teatrul National 141 Observatorul astronomic Filarct 15
www.dacoromanica.ro
Occident, moda din 109 Oceakov, turcii pierd 105
Oradea 44
Oceanul Inghetat de Nord 15
ochelari de protectie 218 Ochi-Albi, lautar 284 ocnele de sare Ghitioara, vama 45 ocol de vitc 379 Ocsote, Pascaleasa, neg. 56 Octavian, str. 163 ocupatia austriaci 261, 391 Odaia lipscanilor 304 Odaia-Vladicului, asezare dacica la 32 Oclii s. 336 odaile seimenilor 82 Odesa 115, Ehrhard Wolf trimis la 152; asediul 208 Odessos (Varna) 35 Odobescu, I., col. 135; se opunc improprietaririi taranilor 135 Oesterreichischer Beobachter, oficiosul lui Metternich 116 ofcnsiva germana in Apus 206 Oficiul de stare civilà 339 Oficiul de Statisticii, infiintarca 149 ofis = adresa 128
orasul copiilor" 235 orator", predicatorul curtii 70 Oriscu A.G., planul lui 19, 254, 261, 377
Orasanu, Nae 330 Orasanu, Teodor 117 orasenii, categoric a populatiei Bucurcstilor 275; livezile lor 322, pivnitele 324 orchestra cinematografiei, Filarmonicii, Radiotcleviziunii 242 orchcstrele 242 ordie = lazaret 110 Ordinul Sfintului Vladimir 115 Orescu, Alexandru arh. 155, 166 ()resell, Safta jupineasi 354 orfclinat, infiintarca lui 104
Orient 157; cojocaria subtire apreciata in 288; Apropiat rcfugiatii polonczi 206; - crestin: milosteniile lui Neagoe Basarab in 53; - indepartat: reprezentanti ai 244 Orsova 137
Olanda, scrumbiilc dc 301 Olari, mahalaua 124
ortul vatasesc 307; dare 347; in folosul vatafului de circiumari 348; Orzca tiganul 276; Oprca si Stan, feciorii lui 268 Orzcsti, mesteri dc moara din 257 Osman-Bazargic, reprezentanti ai bulgarilor din 117 Osman-aga, martor 369 Ospitarii populate" 329 Ostanita, oriscl in Epir 101, 311 Ostermayer Hieronim, cronicar sas, desprc Bucuresti
Olmazu, moara 342 Olszewski, Gheorghe 12 Olt, r, 16, 34, 40, 45, 46, 117, 335, 336, 361 ; malul
ostrovul eel mare dc la sud de Radu Voda 261 Oswald, restaurant 329 Otetelesanu, tcrasa 198, 203 Otopeni, com. 259; nume rominesc 38 = Hodopenii
Ofner, vin 301
Ogrizeanu, Velma, biv-vc1 pitar 363
°grain, lupta de la 68 oieritul, triplarca 120
Olimpiotul, Iordache 115; conducator militar cterist 114; aresteazi pe Tudor Vladimirescu 118
sting 267; valea 111; gura 16; rctragerea lui Manolache Giani peste 98
Oltcanul s. pe Ialornita 108 olteni" comertul ambulant reprezentat de 167, 267, 307
54
257; avioanc germane la 212; acrodrom hitlerist 212
Ott, Moritz von, arh. 141, 260 otel i ficr dc Tuba, import de 273 Ouatu, Const. proprictar 190
Ouatu gropilc" 182, 190, 234 Oxotie, vel agá 335
Oltcni, mahalaua 23 Olteni, str. 19 Olteni s. incorporat 257
Oltenia 26, 44, 115, 117, 250, 267, 269, 361 ; toponimie
Paces = blana pretioasa ; mincarc facuta din picioarc
stapinii fcudali 40; banul 93; Mihai Viteazul, mare ban 63; sosirea Buzestilor din 63; partizanä a lui Matei aga 70; Tudor Vladimirescu in 108, 114, 116; austriecii in 94; tariful austriac pentru 327 oltenii, expansiunea lor 287 Oltenii", regiune 267 Oltenita 368, 382; numc slay 38; drumul de la 250;
paceagcrie, alisveris dc 303 paccagii, ncgustorii 302; intclesurile 303
pecenega, cumanä 39; Bucurcsti, sat in 44;
vadul 16, 371 Oltenita, raion 26 Oltenita-Turtucaia, vadul 40
Un om intre oameni", tirajul 238
omnibuse sau tramcare trase de cai 155 Onciul, Dimitric 172, 176
Opera 284, cladirea 227; din Berlin 144 opera de creatie originalà in literatura, stiinta, artà 171, 201
operatorii de cinematograf 286 opera lui Creangi, tirajul 239 Oppler, dcalul, civilizatia, Glina III - Schneckenberg 26
Oppler, fabrica de bere 326 Oprea dorobantul 279 276
paccle 320; blanuri facute din 303 Pades, proclamatia de la 115, 116 Padova, harta T. Rom. aparuta la 91 Pahlen, conte 122 palanca" lui Sinan-pasa 65, 67
palanta" sau cintarul roman 149 Palatul administrativ al Cailor fcratc 197, 232, 235; lui Alexandru al II-lea Oaic-Seaca' 60; de arta al Republicii Socialistc Romania, v. Muzcul de artä 398; Bancii Nationale 196; Bursci 162; Cantacuzino = scdiul Soc. compozitorilor si al Muzeului George Encscu 161, 239; Casa Scinteii 242; Comunal 244, 339: Cotroceni 159 = Palatal Pionicrilor 235, 236; gradina 397; Cretulcscu, mai inainte Muzcul de artä rcligioasa 161 ; Societatii functionarilor publici 158; distrugerea 212; Ghica 119; ridicat dc Alcxandru Ipsilanti = Curtea Arsa 381 ; Justitici 160, 161, 170; Ministcrului Transporturilor i Telecomunicatiilor
Oprea vel-satrar vinde casa 333 Oprea, feciorul Orzii tiganul, vinde loc de casi 268, Oprea zlatariul Boldu 287 Oprcscu, Horia 11
de oaic sau vitel 302-303
Palatul adnunistrativ al Cailor fcratc
155; de la Mogosoaia 83, 239; gradlna 388;
Pionierilor = palatal Cotroceni 235; Postelor 80, 161, 170, 275, 308, 310, 354, 360; Postelor din Geneva 161 ; Primärici = Ospelul comunal 161
din Calca Victoriei 159, 161, 194, 211, 212, 239; parcul 235 = Palatal Rcpublicii Socialism
www.dacoromanica.ro
437
Romania 235; Republicii 11, 87, 101, 235, 236, 251, 267, 345, 359; Sala mare a Palatului 216, 230; Sfatului Popular al Capitalei 385; Sfatului popular al raionului Grivita-Rosic 340 ; lui Barbu Stirbey 141 ; Sturza 158, 194, devenit sediul
Minist. de Externe 162; interiorul 165; gra-
dina 313; Sutu 239; sediul Muzeului de istorie a orasului Bucuresti 13; Telefoanelor 313, 327; pe locul terasei Otetelesanu 184; Universitätii 155
Palcologul, Iacob, ncg. grec, stiri asupra Bucurestilor 60
Paleologu Iancu, trage asupra lui Gheorghe Bibescu 133
Palestina 198; descrierea 91 palisada lui Mircea Ciobanu 254 Pallady, Theodor, pictor 171, 202 Paltator Lambru, cofetaria 328
Partcnie egumen 79 participatii industriale 293
partida unionista: in Moldova, in Muntenia 142 Partidul Comunist Roman 211, crearea 186; pus in
afara legii 186; reprezentanti ai 210; actioncaza in ilegalitate 210; Congresul al V-lea 186; ma-
nifestul impotriva razboiului 210; initiaza
organizeaza insurectia armata 211 ; unificarea cu
partidul socialist 217; congresul al VII-lea si al VIII-lea, 217; Congresul al IX-lea 216, 217 indeplinirea planului fixat de 293, 295; clasa muncitoare detine puterea politicä prin 298 partidul conservator, disparitia 185, 276 partidul conservator-democrat sub presedintia lui Take Ionescu 174, disparitia 185 partidul filo-austriac 94
Panait Hagi, velar 102 Panait, Cristache Ioana 11
partidul filo-rus 98 partidul Garda de fier, constituirca 187, 189, 207 partidul liberal 170, 210, 338; guvernärile 187; sciziunea 187; fractiunea Dinu Bratianu 211
Panaiote, Isar, grec 268 Panaioti ceausul, robul lui taiat 98 Pana grecul, cumpara dugheana 268
partidul national-taränist 189, 210, 211; guvernarile
Panait fiul lui Nica zaraful 90
partidul national din Transilvania 185 partidul national-democrat sub dubla presedintic a
Panait I. Panait 9, 11
lui N. Iorga si A. C. Cuza, 174
Pana sin Stanciul vinde privalie 56, 333 Pani neg., cumnat cu Iorga stolnicul 89 Panduri, soseaua 159, 198
185
partidul poporului, guvernarile 185 partidul social-democrat al muncitorilor din Romania,
constituirea, programul, dizolvarea 174; reconstituirea, programul 174; atitudinea lui fata
Pann, Anton, dascal la bis. Lucaci 100, 358
Pantazzi, Greening Ethel 10
Pantelimon com. 16, 25, 124, 219, 258, 259, 285, civili-
partidul socialist din Romania 179; congresul general
243; pidurea, scoald'cle agricultura 140, 150
partidul taranist, aparitia 185 partidcle politice, desfiintarea lor 189, 209 Paru, Procos al lui 268 parucic = locotenent 115
Bucuresti 26; imitatie de vase deliene 33; lacul Pantelimon, soseaua 190 pantodoheion = han 311 Panu, Stanciu martor 268 Papa visticrul de la Grcci 73 papa de la Roma 171
186, 211
Pasajul Macca 312; Franccz 39; Roman 328; Vil-
papa Sixt al IV-lea, scrisoare de la Mateias Corvinul 52
Papistasul, Ilie cumpara casa 361 Pappasoglu Dimitrie col. 7, 8, 12, 19, 20, 21, 39, 42, 124, 137, 261, 262-263, 310, 359; despre: chioscul Ghiculestilor 389; inspectia gen. Kisselef 125 ; prima litografie 286 Pappasoglu Dumitrache Hagi, meal lui Dimitrie, ridica han 309, 311; are biliard 326 papucarii sau papugii 279 Paracsote, Cirstea, fiul lui 268 paralicul 310 Paraschiva a Neagului aparul, martora 344 Parc-Hotel, bombardat 208 Parcul Berindei, Bonaparte 190 Delavrancea, Domeniilor : 190, 192, piata din382 ; Filipcscu 23, ' 166, 190, 227 ; Ivanescu 254, Mihai Bravu 190; Radorin 190 parcuri" carticre noi 189, 377 parcurile i gràdinilc particulare transformate in parcuri i gradini publice 396-398; suprafata 397 Parfait d'amour, lichior 301 Parhon C. Ion 201 Paripa postelnicul, i se intaresc locuri de pravälie 376 Paris 15, 57, 93, 127, 130, 140, 141, 144, 189, 202, 255, 274, 313; expozitia internationala 286, 328, 330, exilatii revolutionari 137; halele 155; mainà hidraulica adusa din 127; moda de la 126,
140, 145, 146, 167; Muzeul Luvru 195; strapungerea bul. Haussmann 196; Grigore Capa invata la 328; Ion Gcorgescu cxpune la salonul din 171 ; Eufrosin Powell bursicr la 120; primul congres al Internationalei a II-a 173; Conventia
de la 138, 142, 143, 149, 276; tratatul de la 138, 141; din anul 1947: 215 parmasan (parmezan) - articol de &kink 301 438
de razboiul din 19/3:/74
zatia Glina III - Schneckenberg la 26; Tei-
lacros 312 Pasärea balta 199 Pasarea s. 258 Pascale gramaticul, batut 78 paserele, numarul lor 372 Pashali vel capitan 101 Pasvantoglu pasa de Vidin 107 Pascani, ccferistii elibereazä pe taranii rasculati 174
Pasti, daruri de 281 ; postav pentru haine dc 335; focul din ziva de - 1847: 130
patente, dare 349 patinoar 234; artificial 203 Patria, fost Aro, cinematograf 102, 203, 230 Patria si dreptul meu", inscriptie pe pccetea orasului Bucuresti 350
Patriarhia de Antiohia 99; metohul din Bucuresti 273; din Constantinopol 47 patronul breslei 288
Patac, intreprinderea de mezeluri 290 Paul de Alep despre: bis, de la Dobreni 74; Curte 71; Mitropolia din Bucurcsti 73 Pautalia (Kiistendil), mom& din 35 payare: cu asfalt 373; asfaltic pe infrastructuri de
beton 374; lemn 367; dale sau calupuri de lemn 373; cu piatra 120, 368, 373: rondcle" de granit 373; granit dobrogean 373
pavajele 234
Pavel, Dorin 199 Pavel, Udrea 106 Pavilionul Economiei Nationale 220, 227 pazar 72 = bazar 268 = piata, tirg 56, 379 pazarul de sus 379 = tirgul de sus 72 Padure log., Stan fiul ski 256 pidurea Bancasa 256; amenajarea 199; Maidinesti 256; Pustnicul 199
Pidurea Spinzuratilor", film 242
www.dacoromanica.ro
pctrolistii, grevele 186; din Prahova: solidaritatea lor cu taranii räsculati 174 Petrovaradin, victoria de la 94 Petra ceasornicarul din Iasi 280 Petru, Cercel, vv. T. Rom., fiul lui Patrascu cel Bun 62; inscaunarea 62; are resedinta obisnuita la Tirgoviste 62; scene singeroase in Bucuresti
Pädurestii de la lutele =-- satul Clanta 256 pädurile dc stejar 368 päianjenul-om 380 pälarieri pentru barbati 286
pamintul", unitate tip 321
Pinataul, s. 258 Panatesti, s. 258 papusarii 380 patimasi = bolnavi 313 Patrasco, boicr, ucis 61 Patrasco, croitorul 102 Pätrascu, pictor 171, 239 Patrascu cel Bun vv. T. Rom. 57, 60
63
Pátru banul de Glina 68, täiat de tatari 256-257 Pátru, pisarul 369 Patru, stegarul, cumpara loc de casa 354
Nun, cupet 300
Faun plugarul 102 Nun, tiganul, casa lui 253 pauni, crescatorie de 395 pecenegii 39 pecetarii 281 pecetea Bucurestilor 350 pedichiuristii 286
Petra cizmar, martor 279 Petru, Rares, Chiajna, fiica lui 59 Petra eel flair vv. T. Rom. 56, 59; rescdinta in Bucuresti 53; infrumusetcazi Bis. domneasca de la Curtca Vcche 55; inalta mre 60; intareste mosie 256, parte de sat 256; arcstat 61 Pctru, vice-voievodul Transilvanici 48 Peyssonel, Charles dc, consulul Frantci in Levant, desprc hanuri 308 Philippide, Al. 202 Phönix", fabrica de uleiuri 183, 291, 293 piaträ: acrä pcntru limpezirea apci 17-18, 346; poroasa pentru filtre 18; de du din jud. Prahova 373
Plata: din fata Academiei Militare 385; Addis-Abcba
pehlivanii 285 Pelimon, A., 7, 12, 43, 44; desprc: Bucuresti 43, ori-
ginea Mosilor 379 Peninsula Balcanicii 35, 101, 157, 281 ; armenii din 270; aromânii in ccntrelc din 267; cvreii 271
Antim Ivircanu, ucis 1716: 94; slavii tree in 38; räscoala crestinilor 153
penitenciarul Vaciresti, dealul din fata lui, civilizatia Glina III-Schneckenberg 26; Tei-Bucurcsti 26 pcnsionari ai turcilor, exilatii revolutionari - 137 pcnsionul lui Stefan Caliva 310 Pera, notarii genovezi 46 perdafgiria, disparitia ci 289 Pere, Dumitru, Meatus 89
Perm, Grigore, tragc asupra lui Ghcorghc Bibescu 133
382; Amzei 151, 308, 340, 381; Aviatorilor 385; Balcescu 144, 158 234, 244, 251, 340, 385; Bibescu-Voda = 8 Iunic, maghistratului, 28 Martie, Natiunii, Unirii 381, 382; Buzcsti 345; Chibrit 226, 238, 382 = 30 Dccembric 228; Cosmonautilor 230; Gh. Cosbuc, 234; 30 Decembrie = Chibrit 228; Domcniilor =- 7 Noicmbrie 234, 382; Dorobanti 225, 345, 382, 385; Eminescu, fosta Romani 227; Episcopici, amenajarea 151 ; Fcrentari 234; Ficreasca 381 Fiereasca-Veche 381 ; Filantropiei 192, 238,
314, 382; de Flori 55, 128, 130, 225, 393 = = Plata Sf. Anton 381; asezarc =encase:1 din sec. IV 37; nucleul Bucurcstilor 42; Biserica
domncasca' de la Curtea Vcchc bingà 55; Garii
de Nord 226; Ghcncca 382; Gh. Ghcorghiu Dcj 384: Ghica v. Piata maghistratului 381
perioada stabilizarii relative a capitalismului 183 periodicele, rolul lor 203 Peris, Caplca jupinita sau jupineasa din 257 Perlca, lonel 202
Hie Pintilic = Piata Matache Macelartil 155, 345
Perrin, Raoul francez, dcspre Bucur 42 Persian°, Manolachc vel-cáminar 105
28 Martic V. Plata Mare 382; Matachc Macclaru = Plata Ilic Pintilie 155, 345, 381 ; dc mc-
perper bizantin din sec. al XIII-lea 39
pcscarii domncsti 281; negustori 303; numärul lor 303; magaziile 343-344 Pcscarul, restaurant 331
pescaria veche 19 Pescarus, restaurantul 331 pescuitul, ocupatie a locuitorilor stravcchilor asezari 27
Pester Lloyd, comunicate de razboi in 176 Pétain, maresal 206 Petcu croitorul 102 Petersburg 123, 136, 157; Grigore al 111-lea Ghica
trimis la 98; Constantin Ipsilanti la 107; co-
man& de pompc de incendiu la 124; izbucnirea rcvolutiei burghezo-democratice 178
petit-gris =-- singeap, blank import de 90, 273 Petrache sofragiul ja cu chicle un loe sterp 364 Petrascu N. =- Costin, A. 9, 171 Petre abagiul, cumpirä i däruicste praválic 301, 302 Petre, fiul lui Dragomir vornicul vinde pravalii 72 Petre suiulgiu, fiul lui Dumitru capitanul 346 Petrescu, Camil 202 Petrescu, C., desenator 134 Petrescu, Cezar 202
Petrie, Aron 8 Petriman, fiul lui loan barbir, vindc dugheanä 268, 278
8 Iunie, V. Piata Bibcscu-voda 382; Kogälniceanu 328, 390; Kretzulcscu 381 ; maghistratului =- Piata Marc 381 ; Marc = Piata Bibcscu Vocli = Piata Unirii 151, 158, 282, 307, 381
tohul Episcopiei de Rimnic 384; Natiunii, V. Plata Mare 383; de pe locul Ncculescului 381 7 Noiembric = Piata Domeniilor 234, 382, 385; Noua Piata Sf. Vincri Ficrcasca 381 ; Obor 217; Palatului 331 = Piata Gh. Gheorghiu Dej 384; Romani 158, 192, 228, 356; Rosctti 153, 284; de sane sau Si-aria 379; Scinteii 235, 385;
Sf. Anton = Piata de Flori 381; Sf. Ghcorghe = Piata 1848: 328, citirca Proclamatiei de la 1848: 134, centrul retelei dc drumuri 367, 155, 184, 286, 304, 313, 384; i gradina bis. Sf. Gheorghe Nou 384, 385; Piata Sf. Nicolae$elari, ceramica si moue& de la Iustinian 39; SE Stefan 381 ; Piata Unirii = Piata Marc 151 Unirii 19, 243, v. Bibcscu Vocla 313, 382, 384,
395; Valter Maracincanu 176, 194, 202, 378; Plata Victoriei = Capul Podului 80, 158, 159, 212, 234, 242, 252, 254, 313, 345; Teatrului: 183, 273, 314, 326, 327, 329, 373; masacrul din 179, 186; Traian 381 ; Zarafilor 381 ; Plata 1848 = Sf. Ghcorghe 304, 313, 328 piati" (piazza) de origine italiana 378 picioarc de oaie, de vitel, mincare facuti din 303 Pinciu, Stan, via lui 319 Picot, Emile, secrctarul lui Carol I 151 picturi curopeana, scctic de 239 439
www.dacoromanica.ro
pieliccle de miel cret persan, import de 273 Pieptänari str. 190 picptenele de bronz", podoaba de harnasamcnt de la sciti 30 pieptcni 307 Piersica, mosia domneascä 96
pictrc funerare armcne din Bucurcsti 270 Pictroasa, tezaurul de la 150 Piete 378; de carticr 383; pentru desfacerea produsclor alimentare 234, 379; publicc 384: infiintarea de 391 ; inmultirea lor 382; numärul lor 383
Pigafetta, Filipo despre Bucuresti 268 Piliutä C. pictor 241 Pillat, Ion 202 Pindar, cintecele 91
1770 (alt plan) 99; din 1780: 259; din 1789:
259; In harta generalä a Muntcniei 1790-1791: din 1804: 260; din 1806: 260; din 1834:
din 1842: 260; din 1844-1846: 260; din 1846: 260; din 1852: 260 din 1856: 261; din 1871-1875: 261; din 1872-1878: ' 261; din 1894: 261; din 1899: 261; din 1911:
generalului Ulisse Simboteanu 261 ; lui Fredi Wahnig 1934, cincinal, decenal, de electrificare a tärii 217; director de sistematizare 261 ;
200, 243; lui Ernst 319, 370, 389, 395; lui Jung 313, 374, 375, 376, 391, 394; lacurilor formate de Colentina 243; Orilscu 377; lui
Purccl 100, 319, 389, 395; de sistematizare din
Pinguin, frigider 218 Pini, consul rus in Bucuresti 115, 116 Pinon, localitate in Dacia Romani 34 Pinum, v. Pinon Pipera 221, vechiasezäri 26; aseziri ale dacilor 32; monede dacice 33; aerodromul 198; combinatul
pentru industrializarea lemnului 295; fabrica
de mobilä 222 Piron, via lui 319 Pirotchnia 155 Pisa, Eufrosin Poteca bursier la 120 Piscul-Cräsani, asczare i monede dacice la 33 Pitagora, cugetlrile 91; strada 37
Pittard, Eugene, antropolog francez 29 pitarii 342 pitäria domneascä" 321 Pitesti 47, monede dacice la 33; calea ferati spre 155
pitusti 343 Pitaghei-Ochcasca-Popesti, regiunea 16 pivnitä, termen slay 322; de la Curtea Arsi 325,381 de la Dudesti-Cioplca 325; rarei Mihai-Vocli
324; a Mitropoliei 324; de la Plumbuita 324;
a palatului de la Mogosoaia 82; a lui Leca Rudcanu Spätaru 324
pivnite: de lcmn, de piaträ, importan ta lor 323; circiumi 317, 322, 324; domncsti 324, ale marilor
dregitori 324; ale bisericilor 324, ale ministirilor, ale oräsenilor 324; vinzarca vinului in
- 324
pivnitcle, däri 347 Pivoda = $tcfan Dettine, capitan 94 piinc: alba 343; albà de gnu spilat 280; dietetic:5, intermediará, neagrii, de secará, sorturi tip de 343
Piliciu (Paliciu), morilc de la 341 Pintea, M., maior 8
pinzi si barchet de Moscova, import de 273 pireálabul 335; cetätii Bucurcsti, atributiile 335 pircalabii = castelani" 47 satelor dc margine 335 pirgarii 333, atributiile 334' pirgarul cel mare 287 Pirscoveanu, $tefan vor, cere gridinar 389 Pirvan, boiangiu 102 Pirvan, Siineanul, martor 369 Pirvan, Vasile 29, 34, 172, 201 Pirvan, Vasilc, str. 19
1952: 242; lui Ulysse de Marsillac 283, 340; de sase ani: programul dc constructii 315 planuri ale Bucurcstilor 289 plasa Brostenilor 356, 359; numirul de mahalale 353; Gorganului 361, 363; numärul de mahalale 353; Podul Nlogosoaiei: numärul de mahalale 353; Tirgului=centrul comercial al orasului 312; numärul dc mahalale 353; Tirgului de Afati 357: nurnärul dc mahalale 353 plasä = culoarc 339 pläcintarii 280
Plkintä, cizmar, martor 279 Plicinta, popi 379 pläcintärii 303, 343 pläpumari 279
Bucurestii impirtiti in 339, numilrul lor 353
Plesoianu, Nicolae, in Guvernul provizoriu 133 Plesoianu, str. 208
Plevna, Calea 154, 155, 190; luptele de la 80, 153 ploconul Hanului 305; contributia evreilor 271 Ploiesti 15, 174: podine vechi trimise la 368; statistica din 1830: 269; linia &rata 254; pädurea de lingä 207; distileria de la Rifov lingä 141 Ploicsti-Triaj, arme i podoabc dc la sciti 30 Plopsor-Virtop, civilizatia tip 26 Plumbuita 258; asezäri strivechi 25; tiganii 274;
lacul 243 plusvaloarca, rata 292 Plutarch, lecturi din 90 Poarta 79, 84, 108, 116, 136; Aali-pasa, ministru dc externe 148; declaratia de räzboi a rusilor c5tre 153; livrárile cfitre 57; Mihai Viteazul la 631 Nlircea Ciobanu in dizgratic 57; Mirceoaia chemati la 61 poarta de lemn sculpmtä 203 Pochidia com. 44 Pociovalistca, mosic in Ilfov, fabrica de postav 111;
numärul muncitorilor 276 pod, intclesul cuvintului 367, 372 podari", corp de 371 podgoria bucuresteanä 319; dispäruti 320
Podila, s. 105 podine = podärit, date pentru intretinerca podurilor" 348
podinile", dimcnsiunile, transportul lor 368; de lemn 337; inlocuirea lor cu piatrà 368 podisor", artera de circulatic 370, 368, 372, si pod, 370
Pirvu croitorul, Despa, sotia lui 317 plan de aliniere 1864: 243 plantarea de copaci pc marginea drumurilor 391 plante aduse de la Brasov, de la Viena, plantare dc 392
planul Borroczyn 253, 260, 261, 283, 310, 313, 314, 325, 328, 341, 345, 375, 383, 387, 392 planul Belgradului din 1535: 259 planul Bucurestilor 1535: 259; din sec. al XVII-lea
259; din 1768-1774: 249; din 1770: 259; din
-
podistile", punti ingustc pt. pictoni 371; numärul lor 371
Podolia, evreii din 271
Podul: Armenilor 370; Bcilicului = Calca Serban Vodä 251, 273, 314, 326, 369; ars in 1823: 120; Brasovului = Podul Mogosoaiei = Ulita
mare ce vine despre Sarindar 370; Podul Calicilor = Podul Cabiçei = Calea Craiovei = Calca
Migurele = Calca Rahovei 19, 39, 101, 154, 251, 253, 260, 312, 346, 355, 368, 369, 378; Calitei, v. Podul Calicilor 154; Cilibiului 67 =
440
www.dacoromanica.ro
Podul din Mahalaua Arhimandritului 370; Curtea
Popestii-Novaci pe Argcs = Argcs = Argedava 33; aseziri strävechi 26; asezare dada 32; fibulc de argint 32 Popestii-Pavlicheni s. 269 Popestii-Romini = Popesti 258 popine = grädisti 17 poporu agii = in ccntru 303, Spirii =- dealul Spirii
118, 120, 123, 128, 142, 144, 151, 154, 155, 157, 251, 252, 253, 260, 275, 282, 286, 301, 310, 311, 312, 313, 314, 319, 327, 339, 345, 346, 368, 370,
Poporul romän trcbuic sa impiedicc nimicirca sa, apel 210
N'eche = str. 30 Decembrie 309, 310; domnesc al Ulitci Mari 368, traseul 368; Gorganului 313, 370; ce! Mare =- Podul $erban Voclä, Podul Beilicului, Calea $erban Vodä 368; traseul 368; mrci Stela 370; Mogosoaiei = ulita mare ce vine despre Särindar = podul Brasovului =Calea Victoriei 370; 22, 80, 87, 103, 104, 110,
373, 378, 381, 391, 394, 395, Podul de nuiele 362; din mahalaua Trimbitasilor 367; Podul de Pamint = ulita Belvedere = Calca Plevnci 144, 154, 253, 343, 362, 368, 370, 378, 395; $erban Voclä = Podul cel Marc = Podul Beilicului = Calea $erban Vodä 33, 62, 67, 68, 97, 99, 250, 253, 267, 369; Podul Tirgului de Afarà = Calea Mosilor 19, 86, 120, 251, 290, 310, 311, 314, 318, 319, 368, 369, 390; Vergului = Calea CAlArasi 19, 154, 251, 314, 318, 355, 357, 370, 378, 390 podul Bäneasa 212; Constanta 226, 372; la Cotroccni 371 ; Sf. Elefterie 397, de ficr 371 ; Herästräu 234; Izvor 251, 341, 370, 371, Mihai-Vodä 66, 67, 251, 371; $erban Vodi 371 ; Turcului 34; de la Turnu = podul Turcului 371; podu Valeny = Väleni 260, pe Ialomita 260 poduri", artere mari de circulatie 367, domnesti 368; intretinerea lor 104, 368, 370; pavate cu podini de lcmn 337, cu piaträ 373 poduri" peste ape, numärul lor 157, 371, 372; incorporate in planscu de beton 372; peste Tisa 378; de piatri, nurnärul lor 371 Poenaru, Petrachc prof. 290 Pogonianii episcopia 71, arhiepiscopia 361 Pohlman I. fotograf 286 Pohr M. florar 311, 393 Polar, magazin 308 polcovnicul, subalterno! vel-vornicului 337 Polihronos, martor 268 Politchnica, clädirea 192 Polizaki (Polizu), banchcr bucurcstean 120 Polizu = Polizaki Polizu str. 192 Polonia 74, 206, 271, 274; °stile turcesti sprc 79; märfuri aduse din 77 polonczi refugiati 206, in Bucuresti 267, 274 pomadi vegetali pt. cresterca pirului 301 pomenirea soldatilor cäzuti in lupte 379 pompicrii: cäzuti in Dealul Spirci, monumentul 137; muzeul 346 pometurile bucurestene, primele mentiuni 321 Pop, C. 10 Pop, Hagi Constantin, neg. din Sibiu 327, 389
popa Comino, cnoria lui 279; Dumitru cel bitrin
din Bucuresti, martor 257; Manta 306; Marco, martor 257; Stanciu de la Sirbi, popi din Bucuresti 257; Take, agent electoral al conservatorilor 172; Tun = preotul Ambrozic 136 Popescu, Elvira 202 Popescu, mahalaua 97 Popescu, Nun, bäcinia 301 Popescu, $tefan 202 Popescu-Lumink colonel 9 Popesti, nume românesc 38 Popesti s. 53, 359 Popesti s. = Popestii-Români 258 Popestii-Conduratu s. 23 Popesti-Leordeni 111, 219, 237, 259; asezäri strävechi
25; civilizatia Glina III - Schneckenberg 26; mormintc de incinerare 29; tezaur de monede dacicc 33 ; acroportul 198; fabrica Viscofil" 182
303
Popovici Alexe, cofetäria 328 Popovici, cärämidäria 39 Popovici, Eduard ing. 260 Popovici, Scarlat ing. 260 Popovici, Titus 241 populatia Bucurestilor 265; componcnta etnicii, so-
ciali 266-275; sporul 266
porfir belgian de Qucnast 159
Porfir cupetul angrosist dc blänuri scumpe 90, 273
porto-franc, Briila dcclarat 127 Portile-de-Ficr 16 Porumbacu, Veronica 241
porumbiclu ficrt" 307
Postävari, asczarc, 38; mahala 111,251 ; Biserica Alhä
din 21 postävari 67; de tara 67; disparitia lor 289 Postäväria româneascä" 182 Posta 238; Centrali 72, 101, 118, 166, 184, 203, 286, 310; comunicatc de räzboi 176 Potcoava", beräria 312 Poteca, Eufrosin, cälugär 120; proicct de reforme al lui 120 Pote!, dulciuri de la 140 potloage 279 potlogari, despre 279 potlogi, palatul domnesc 77, 84
Potoceanu, Vasilc, cupct 89 Potra, George 9, 11; desprc hanuri 309 Poujadc, Eugènc, consul franccz, desprc Bucurcsti 140
povarna mehtupciului mcnzilurilor 322 prafuri de Seidlit 301
Praga, planul din 1535: 259; portretul lui Mihai
Viteazul exccutat la 64; ocuparca 189 prah = pral 38 Prahova, jud. 79, 111, 133, 144; Drigilnesti, mosic domneascä in 96; petrolistii din 174; piatri de riu din 373 Prahova, rill 32, 52; nume slay 38; valca 47, 137 Pratcrul vicnez 380 Pravila mare din 1652, insemnare manuscrisä 282 pradat" = amcndat 78 präjiturä, termen caracteristic românesc 328 privälia lui Danielopol 134 privälii: de lemn 305-306; de zid 306; asezate pc pivnite 306; märimea lor 306; chiriilc 306 pràvàliile florarilor, gruparca Ion 393; negustorilor 305
präviliile, dare domneasci 347
prealarma" 209
precupct 300 Preda, Marin 239, 241
Preda al doilca, pah. 268; intärit cu casä 367 Prefectura dc Ilfov, actualmente Sfatul Popular al reg. Bucuresti 250 Prefectura Politic; Capitalci = sediul central al Militici 194, 207 Prejmer = Prejmite s. 105 preotul $apci 133 preotii: Bisericii Domnesti din Bucuresti, scutiti dc toate därile 347; moldoveni: obligatia Ion anuali 348 441
www.dacoromanica.ro
presa : romancascä, aparitia ei 125; intre 1856-1864: 151 ; politica 1876-1894: 170; muncitoreasca
ja fiinti in 1886: 171 ; in perioada dintrc cele
dotiä räzboaic 203 prescurile 280 presedintcle plcnipotentiar al divanurilor Moldovci Valahiei 122
presedintcle Sfatului Popular al orasului Bucuresti 339
Prescdintia Consiliului de Ministri, palatul 162; atacarca 207; avariat 212 prcsedintii Sfaturilor populare raionale 339 prcturi oficialc din intervalul 9-14 aug. 1947: 217 pretul pavajului: suportarca lui 373 Preziosi, descn de 154; acuarcle i crochiuri dc 284,
Purcel D.F., ofiter planul: 12, 19, 22, 100, 259, 311, 319, 389, 395 Purece, Necula 79 pustiul getilor = Baräganul 30 Pustnicul, padurea 199 Puterile Centrale 175
Putul cu api rece, putul bisericii 345; Calicilor 34, 345; lui Craciun 345, lui Enaki, lui Iancu, babii
Ioana, lui Irimia, inalt, de piatra, cu plopi, lui Popa Nan, lui Popa Soarc, lui Rainca, cu roata, lui Stan Moroiu, lui erban, cu Tci, turcului, lui Zaharia 345 ; cu zalc 87, 345; lui Zamfir 345
puturi bucurcstene 233; la marc adincimc, siparca 198; multimca lor 344
380
primari libcrali 338; de scctoarc 339 primarul 338, general 339
Primaria 338; Municipiului (Bucurcsti) 12; de Albastru, Galben, Negru, Verde 340 primarille de sector 340, 350 Principate 108, 136, 138; luate in gaj de Rusia 122; pregitirea si infäptuirca Unirii 139; Unirea 8, 142, 149, 365 Prinkip Gavril, sirb 175 prisaca preotului Ilic Nicolac 396 prisaci 317, 321, 322 pristavi sau crainici, atributiilc 335 Priz, Wilhelmina, atelier fotografic 286 procedcul hidrogenirii 291 procese impotriva luptatorilor comunisti 210
procese tehnologicc superioarc, introduccre de 294 procesul din Dcalul Spirii 186 proclamatia de la Pades 116 proclamatia dc la 1848, cele 22 punctc 134 Procopie, cimpul Procopoaici 22 Procopie al Farmazonului, asezarca lui 395 Procos al lui Paru, martor 268 Procuratura, fostul local 303
Prodanof, fabrica de piclaric 167 producatori - ncgustori 279 productia dc fabrica' cu ajutorul masinilor 290 productia industrici bucurcstenc 221, 294 produse alimentare ale gospodariilor de stat, dcsfa-
cerca lor 308; conservatc prin frig 308; dc
panificatie, varietiti 343 procstosi 287
programul de constructii din planul de 6 ani 315 programul Filarmonicii 131 Progresul, aglomerare suburbana' 191 Progrcsul, intreprindere de produsc prefabricate 295 Pronosport, Centrala 118 Propasirea" din Iasi 327 proprietatca domneasca, orasul intemciat pc 324 proprictatea oraseneasca 334 proprictatea Sperie-Pcste 375 proschinatar tipirit la Bucurcsti 91 protectia muncii 292 protectia vamalä a industriei 293 protomestcri 287 Protopopescu Pache, primar 158 Prozorovski, general 109
Pruncul roman, organ al revol. din 1848: 135 Prundu s. vinariciu 319 Prutcanu, caselc 238
Prutul, riu 109, 136; trecut de armatele tarului 139; armatcic sovieticc la 208
Ptolomcu al lui Lagos, general si scriitor 32 publicatii ale P.C.R., tiparirea 209 publicatiile franceze 145 publicul bucurestean galloman" 145 Pulberaria = Erbaria 155; armatci 219
Purcarcni s. 105
Quenast, pavare cu porfir bclgian de 159 Quinct, Edgard str. 191
Raab, cctatc, cucerirea ci 63 rachierii 281, 325, 327 rachiu, distilarca 281 ; vinzarca 324; taxa pe 349 Racovita, Alcxandru, presedintele Comisiei proprietatii 135
Racovita, Const. v.v. T. Rom., hotarastc chirii 306; scutcste de did 348; sinuciderca 97 - 98 Racovita, Dimitrie str. 190 Racovita, Dumitrasco 97, 100; are han 312 Racovita, Emil 201 Racovita, Mihail v.v. T. Rom. desprc vinzarea vinului 324; daruiestc stinjeni dc Eva& 322; hrisov privind pe armeni 270 Racovitä, $tefan v.v. T. Rom., fratc cu Const. Racovita 98; hrisov privind pe mcsterii straini 282; intäreste bola dc piatrii 304; scutcste dc dad 348; mazilirea 98 Racul, drumul 256 Racul s. 256 Rada capitan 100 Rada jupineasä, ridica' biscrica 100 Rada, sotia lui Tcodor postelnicul, are mori 341 radiodifuziunea, inccputurile ci 198 Radio Popular = Electronica 294 radiotelcgrafie, serviciul public de 198 radioteleviziunca 232 Rades sapunariul 281 Radovanul s. 107 Radovici Alcxandru 174 Radovitz von, consul german 153
Radu de la Afumati v.v. T. Rom. 53, 258
Radu Calomfirescu, strada 19 Radu, capitan, gazdi de haiduci 338 Radu ccaus, îrìalçá biserica 100 Radu diaconul vinde loe dc pravalic 305 Radu Dudcscul, biv-vel capitan de margine 256
Radu Ele, ing. 158 Radu, fiul lui Brincoveanu 81 Radu, fiul lui Dragomir postelnicul, faiat 61 Radu, fiul lui Vlad postavarul 282 Radu, ccl Frumos v.v. T. Rom., are resedinti in Bu-
curesti 51, 60 Radu Greceanu, cronica 77 Radu Ilias v.v. T. Rom. 70, 72, 257; invins dc Matci Basarab 59 Radu Leon v.v. T. Rom. 74, 78, 100, 304, 308, 319,
388; asezamintul lui 78; acorda scutiri 91; logodna fiului ski 285; reface cruce 59; ma-
zilirea 78 Radu logorátul, i se intareste loe de casä 352 Radu log., ginerile lui Mares banul, inchis 78 Radu, log. de visteric 100
442
www.dacoromanica.ro
Radu ce! Marc v.v. T. Rom. are resedinta mai mult la Tirgoviste 53 Radu Mihnea v.v. T. Rom. si Mold. 61, 67, 68, 257,
280, 360, 370, 387; confirmä scutiri 68; intareste loe de pravalii 287; ingropat la mrea
Radu Vocla din Bucuresti 69 Radu Paisie v.v. T. Rom., documente emise din Bucurcsti 53 Radu Popcscu, cronica lui 63, 77, 78, 80, 91, 94, 285
Radu Postelnicul de la Herasti, cumpad mosie 256 Radu al lui Sahoc, armean fruntas al sfatului domncsc 270
Radu $erban v.v. T. Rom. 22, 65, 67, 68, 369, 371 Radu-Voda, movila de la 17, 27, 42, 45, 57, 60, 65, 73, 250; asezari sttivechi la 25, 26; civilizatia Glina III-Schneeckenberg 26 Radu I v.v. T. Rom. 48 Radu, zabunar, martor 279 Radul comisul 318 Radul dulgheriul 388
Radul, fiul lui Socol vor., ucis 61 Radul, fiul lui Stoian, vinde casa 367
Razvan, vtori vornic, judeca pricina pentru o vic 335 reactorul atomic 230, 240 Realitatea ilustrad, saptiminal enciclopcdic 204 Rcbhuhn, Fr., gradinar 272; director la directia gradinilor 393 Rcbrcanu Liviu, operelc 202 recensamintul din 1815: 353; 1860: 144; 1889: 274;
1930: 189, 266; 1941: 213, 232; 1956: 243,
265, 266, 272
recolta din 1918: 178 reconstructia tarii 217 Recordon, François, elvctian desprc: Bucur 42; cafenele 281 Rcdont, E. arhitect pcisagist franccz 393 reforma agrad din 1945: 215, 276 reforma monetara din 1947: 215, 217, 276 Regatul celor doua Sicilii 342 regatul, proclamarca lui 161
Regic, slujbasii dc la 191 ; greva muncitorilor de la 178
regimentul de artilerie, I de infanterie, garnizoanele 124
Radul, vel-log., ispravnic 337 Radul, log, de la Dragoesti, ucis 61 Radul, log, de la Desa 70 Radul, macclariul sin Sirpciu, martor 334 Radul, meter lemnar 287 Radul, meter dc mori 342 Radul, popa 71 Radul tabacul, locul lui 361 Radul, vataf de croitori, martor 287 Radul, vätaf de pescari, casa 303, 360 Rafaila, via lui 319 Raffet, A., desen de 124, 125, 126 Raftis, Dimitris, martor 268 Raguza = Dubrovnik 269; negustori din 62 raguzanii, ncgustori 269 Rahova, Calea 154 Rahova, fabrica de bete 298 Rahova, luptelc 153
Regulamentul Organic 7, 11, 19, 21, 22, 124, 130, 134, 136, 137, 141, 149, 253, 265, 276, 338, 343, 350, 379; cxemplarul oficial 136; intrarca in vigoare 123; perimetrul Bucurcstilor 252; dczvoltarea Bucurestilor 307; infrumusetarea orasului 243; libertatca absoluta a comcrtului 288; regulamentul sanitar 343; strajile 254; inceteaza juridic de a mai exista 142 Reimers von, insotitor al lui Kutusof 389; despre numarul nemtilor 272 Reinhard, soda lui 390 reparatorii de butoaic i putini, mescriasi arnbulanti 307
repausul duminical 292 Repninski gencral-maior, divanul domnesc catre 307 Reporter, organ comunist 203
rcprezentatii de comedic wad i estrada 396 Republica bd. 151
raiaua Brailei 305
Raicevich, consul austriac 322, 389; despre: piine si carne 343; circiumi i circiumarese 324 raioancle Bucurestilor, numarul lor 224; suprafata lor totala 224, 254 raionul 23 August 224, 225, 320, 374; bide publice 284; Balcescu 224, 234, 320, 322, 374; baile publice 284, rescdinta 340; 30 Dccembrie 224,
254, 320, 345, 374, 378, baile publice 284; 16 Februarie 224, 322, 378, rcsedinta 340; Grivita Rosie 224, 225, 234-235, 345; Lenin
224, 230, 255, 318, 322, 363, 378, rescdinta 340; 1 Mai 224, 304, 320, 322, 363, 374, 375; Tudor Vladimirescu 224, 302, 307, 320, 322, 363, 374, baile publicc 284 Rakoczy II Gheorghe 74 Ralu, domnita 110; teatrul ei 327 Ranetti, George conduce Furnica" 171 rata plusvalorii 292, profitului la uzinele Malaxa 293 Rathaus 339 Razgrad tirg 269 Ridescu, general, guvernul 215 hanul lui 309 Raducanu' radvane 282 rascoala: rufeturilor din Bucurcsti 98; seimenilor, potolirea ei 73; dranilor din 1888: 173; draneasca din 1907: 173, 174 raspintiasii = veghetorii 335 Rascanu, intreprinderea 291 Rasinari = Rusinar, Ion Ungurcanul ot satul 267 Razmirid, birbier domnesc 283 razorul", unitate de mäsura in vcchca podgoric 320,321 Razvan, capitan 56, 72, 358
Republica" cincmatograf = Scala" 203 Republica Populara Romanä, instaurarca 217, 339, 350, 378
Republica Romana, dinari de argint 29 Republica" uzincle 182, 191 Ressu, Camil 202 restaurant .= birt 329
restaurantele 184, 317, 326; frantuzcsti, nemtesti, romanesti 329; specializate 331 ; varictatca Ion
329; preturile 329; nationalizarca 331; numarul lor 330 restaurantul Brenner 329; Bulevard 331 ; Caraiman 331 ; La Calea Ferata 329; Capa 329; Carpati 325; La Ccrb 329; Cina 331 ; Ciocirlia 331;
La Clopot 329; Colonade 331 ; Continental 329; La Coroana 329; Delta Dunarii 331 ; Dimbovita 312; Dumitrescu 329; Durieu, La Elvetia, Ena-
che, Encscu, La Epure, La Ferdinand, Ficschi, hotelului Bulcvard, hotelului Donat Hugues, lordache, La Inger, La Judecitor, Kosman 329; 5 lei" 208; La Leu 329; Lipscani 331 ; Maiorul Mura 329; Modern 329; Mon Jardin = Parcul Trandafirilor 331 ; 7 Noiembrie= Progrcsul 331 ; Oswald 329; Pcscarul 331; Pescarus 331; Stro-
bel 329; La Telegraf, Thierry, La Trandafir, Tripcovici 329; restaurantul romancsc dc la
Expozitia internationala din Paris 330 Rcsita, tevi comandatc la 127
reteaua de gaz aerian 159; rutiera proicctul si harta 128; subterana de tevi pt. stropit gradina 395 Reuniunca univcrsala pentru pace, constituirca 186 rcutilarca industriilor existente 293 Revista istorica 204
www.dacoromanica.ro
443
Revista istorica romani 204 Revista literara, organul cenaclului lui Al. Macedonski 171
Revista Nota condusi dc B.P. Hasdeu 171 rcvolutia burghczo-democratica rusa, izbucnirea 178 Revolutia Franceza, ideilc enuntate 102; influenta lor 288; numarul francezilor in Principatc in epoca 274 Revolutia de la 1848: 127; munteana 132; izbucnirea 217
Revolutia socialista, infäptuirea sarcinilor 217 Rhodos 198; amfore din 34 Ribbcntrop, Ioachim von 207 ridicarea nivelului cultural al masclor 238 Rieglcr, cofetaria 328 rinocerul siberian cu blank prezenta lui pe aria bucuresteanä 26 Rizea, vataf de bacani, martor 301 Rifov, distileria lui Teodor Mehedintcanu de la 141 Rimnic, episcopia 100, 290; Filaret Vladica de 346; mctohul cpiscopici dc 322, 395 Rimniceanu, C., planul Bucurcstilor 260 Rimniccanu, Dimitric ing. 260 Rimniceanu, Naum cronicar 107 Rimniccanu N.K. ing. 21 Rimnicul, apa 34 Rimnicul Sarat ¡ud. 105; sate de olteni 267 Rimnicul Vilcii oras 46, 255; colonisti 269; rumani In 276; corp de volintiri" i panduri strins la 136 Rinduiala, revista 203
risnite de macinat cereale 27; de cafea, armenii vinzatori de 307
Rosetti, Radu, scriitor si poet 9 Roscani, Ion Voclä cel Viteaz, omorit la 270 Rosiul s. = Rosu 257 Rosu s. 38, 257 Rosu, culoarca de 339; numarul caselor 154; desfiintarca culoarei 339 Rotschild, baronul, contributia sa pcntru sinistratii focului din 1847: 130 La Roumanie, foaie de nuanta' takistä 171 Rova", fabrica 183 rovina lui Micul 255 Rovine, lupta de la 50 Rudeanul Diicul biv-vel log. 86 Rudeni boierii, asezarile lor 98, 356 ; avcau grädini 388
Rucleni = Giuletii Domnesti 256 Rudolf, imparat, tratativele i tratatul cu Mihai Vi-
teazul 68 rufct = breasla 287 Rufus, Isac 271 rugbi 203 Rumiantev, contc 99 rumânii sau vccinii, categoric a populatiei din Bucttrcsti 275, 276 rumania, desfiintarca ci 93, 276 Rusaliile 379 Rusciuk, armcnii din 270; bande turccsti vcnite din
98; calcarul de 17; drumul de la 34
Rusciuk - Varna, ruta 137
Ruset, Iancu, via lui 319 Ruset, Neculae, vel-paharnic, ispravnic 337
Roaita, Vasile str. 378
roata mortii" 380
roatc sau dulapuri de tras borangicul 282 Robcscu, F.C., primar 338 robi tatari 276; tigani 275, 276 Rochus", magazincle firmci 184 Rodosto, rusii la 122 Rogifcr, soc. 207 rom englczesc, de Jamaica 301 Roma 171, 198 Roman, Ranetti 171 Romanati, jud. 133; sate de moldoveni 267 Romani, Plata 158, 192 La Roumanic, cartea lui Vaillant 282 Romanit, locul caselor 161 Romarta", magazinele 183, 308 Romascanu, Mihail, despre harta din 1535: 259 Romania 143, 146, 147, 206, 207; participa' la Expozitia internationalä de la Paris 328; prima linie de cale feratä 151 ; intreprinderile 167; intrarea in primul razb. mondial 161; intregita: Bucu-
resti capitalä 181, 265; proletariatul din 186; Institutul franccz de inalte studii in 202; Institutul de cultura italiana 202; la izbucnirea celui de-al 2-lea razboi mondial 189; i se propune armistitiu 210; angajamentele ci 212; sustinuta
dc Uniunea Sovictica. 215 Romania Liberk post de radioemisiunc 210 Romania muncitoare, periodic ---- Jos razboitil 177 Romanul, foaic liberalä 171 ; anunt comercial al fra;Hot Capa 328; anunt reclama al lui Giovani Ficschi 314 Rosetti, Al. 204 Rosetti, A.C. 134, 135, 149, 153, 171, 173; in Comitetul de conducere a Fritiei" 132; arestat 133, 149; primarul Bucurestilor 153, 338; statuia
444
Rosetti, Piata 153; strada 172, 200 = str. Clementei 22 Rosetti, V. Dinu 11, 12 Rosetti, C.M.J. scoate foaia Fama Lipscai 125
Ruse, credincios 100
Risnov, drum prin 34 Riul Doamnei 233 Riureanu str. 17
148, 153
C.A. Rosati - Winterhalder, libraria 145
Rusia 79, 115, 117, 136, 139, 175; scitii sprc 29; aromanii din 267; Mihai Cantacuzino stabilit in 104; atitudinea fata de Tudor Vladimirescu 116; arc in gaj Principatele i cctatea Silistrci
122; cacti intcrzisc in 125; sustine Unirca 142; convcntie comerciala cu 167; tratativele diplo-
matice ale Romaniei cu 175; hribi de 301
marfa cizaccasca" adicä din 370 Ruste, neg. 56 Rusciuglu Tudor din Rusciuk 89 negustori 300, 305; in Bucuresti 267, ,273 Rusii, mosic domneasci 96 Rusinar = Rasinari 267
Saacol, Hagi Chircor sin 302 Sabar, riu 68, 117; harturghic pc 111 ; moara pe 341
sabia lui Const. Brincoveanu 86 sacagii 17; neg. de apä 303; numarul lor 346 sacaua de apà, pretul ei 303, 352 Sadder Aegidiu executa portretul lui Mihai Viteazul 64
Sadoveanu, Marin Ion 12 Sadovcanu, Mihail 171, 202, 239, 241 Safta, fiica lui Const. Brincoveanu, sotia lui Iordachc Cretulescu vel logofatul, ridica bis. Cretulescu de pe Podul Mogosoaiei 87
Safta logofeteasa, fiica popii Grigore, vinde loe cu pivnitä 359 Safta, sotia vcl-logof. Pana Negoescu 354 Sahac, armean, boier 270 Sahag =- Isac 270
Sabia, Alexandru scoate Veac Nou" i Bluze Albastre" 203
sala Dalles", expozitii 202; mare a Palatului Re-
publicii Socialiste Romania 216, 227, 230, 235; ansamblul arhitcctonic din jur 226; sporturilor Florcasca 231
www.dacoromanica.ro
Scauneie-Noi 343,
salan de Sibiu, 301, de Verona 301 salariatii industriali, numirul lor 277 salariul: bärbatilor, copiilor, femeilor 292 salep 307 Salonic 271, 291
Salvaresso, Ecatcrina, sotia lui Alexandru al II-lea Oaie-Seac.5. 60
samarii", fel de tarabi 305
samdangi-basa 278 sames, subalternul vel vornicului dc politic 337
samur = zibelinä, blanä 90, 303; import de 273 Samurcas, Const., boier 116 sanatoriilc 230 Sanda, jupineasa lui Vasilii Potoceanu 89 Sanda, sora lui Isaia Noviccanu 101 Sanjouan, Michel, arh.-sef, planurile 141, 260
Sarajevo, asasinarea lui Frantz Ferdinand si a sotiei lui la 175
Sardat"-ul, soc. 198 sardelc de Franta, de Genova 351
sare 379; articol important 322; vinzarca ei 303 sarmatii 37 Saro Stati lane 75 sasii, din Transilvania 189, 267 sataralele, däri cxceptionale 348 sate de moldoveni intre Milcov i Jii 267; ,incorporate de Bucuresti 255 satele cimpiei muntene, locuitorii 266
Saturn" postäviria 182
saucisses à la roumaine = mititei 330 Saya bimbasa 117; comandant militar al Eteriei 115; omorirea lui 118, 119 Saya clucerul 370
Saya, feciorul lui Negre din Väcäresti 55 Saya, seimenul, vinde loe 354 Saya vAtaful de V5caresti 71
savac", sant adinc 368
savacurile, desfundarea lor 371
Scinteia", primul numar 203; tipirirea 209 Scortarul, mahalaua 80 Scotia, granit si grcsie din 151, 159, 373 scotieni misionan i 272
scriitori" = scribi 279, 282 Scriitorii romani", colectia 239 scrumbii de Olanda 301 scuarurile 236, 397
scurti poveste, film 242 Scurti, Gh., marc neg., in guvernul vrcmelnicesc din 1848: 130
Seceritoarea", filaturi 182
seceri din: epoca bronzului 28; ficrului 28 sectia: administrativä, financiará, tehnici a administratiei oräsenesti 339 Sectia de tiinte istoricc a Academici 240
sectia de arti feudali 239
sectii de militie 338 scctii de politic, numärul lor 338 seimenii sirbi 73 Seman, judetul 335; cartea lui de intirire 279 Semänitoarea", uzinele 218; masinilc agricole 293 SerninAtorul", periodic 171 Seminarul Central, via 320; piata de lingä 382
Senan armcanul cumpäri loe de casa 270
Savoia, Eugeniu de, general 94 Saxa-Coburg, feldmaresal, principe, ocupä Bucurestii 259
Säcele s. 105 skelenii 267 Säcuieni, fost sate de olteni in 267 sálale de tiganijud.' 274 Sälägeni, com. 44 Sälciilor str. = str. Julius Fucik 22
Seneslau voievodatul lui 46 13 Septembrie str. 176 Septimius Severus, impärat 35; monedele impäratului 35
sera de la Leordeni 395; infiintare de 392 Serafim, egumenul mrei Radu Vodi 257 serbärile jubiliare din 1906
Serbia 175, 269, 270; räzboiul de zcce zile" cu
säli de box 203; de expozitie 241 Sinitatea", brutäria 343 sinitatea locuitorilor 292
Sinatescu, general, guvernul 215 sànii boiercsti, la sosca, in plimbarc 140
säpun, balsamic dc mäslinc 301; vegetalu" pentru pete de obraz 301 Säpunari mahala 90, 271, 274 = mahalaua Saltinelor 19 = Scaunele Vechi 303
säpunäriile" 344
Bulgaria 174 Serdica (Sofia) monedc din 35 serviciile administratiei oriscncsti 339 servitori, taxa pe 349 Scrvu, Gianpili martor 268 S.E.T., fabrica dc avioane 183 Scvereanu G. dr. 12 Sfatul oräscnesc 338, alegerca 338; bugctul 290 Sfatul Popular al Capitalci 242, 338, 339; palatul 37,
161, 340, 385; proiect dc baie 284
Sfatul Popular al raionului Grivita-Rosie, palatul 340 Sfaturi populace ale comunclor subordonatc 339;
Sävinesti, fire sintetice produsc la 295 Sävulescu Traian 201
ale celor opt raioane 339, imobilele 340; atri-
Sirata, viile donincsti de la 96.
Säräria sau Piata de sarc 379 siriria domneasci 321 Säräteanu Dumitrache arc han 309 särbiitoarea nationalä a Mosilor 380 Särindar, poalele pantei spre 128; strada 166 Särindar-ZIAtari, regiunca 19 Särmägioaica lana, ridicä licas 354 sAptiminale bucurestene 241
Särulesti, asczäri omcnesti sec. IV c.n. la 37 Scala" = Republica, cinematograf 203
Scala", cofetäria 329
Vechi 303
Scaunelor, ulita 19 Scaunelor mahala = mahalaua Säpunarilor 19 Schiller, Mireasa din Messina 145, 391 Schinderul = Särindar, mahala 354 Schitu-Golesti, centrali termoelectrica 234 Schitul Maicilor 251; renovat 232 Schita planului general de sistematizare 243 Schneckenbcrg (Munirle Melcilor), descoperirile de la 26 Schomlauer, vinul 301 Schuchardt, Carl, invätat german 29 scitii sprc Rusia de miazäzi 29
scaunele de carne 270, 304; de peste 304; micclarilor 303; pescarilor 303
butiile 339
Sfetagorä, mrca Iverul de la (Muntele Athos) 89 Sfetan, martor 361 Sf. Aliantä 116 Sf. Andrei, patronul luminärarilor 207 Sf. Apostoli, mahalaua 19, 21 SI. Apostoli Petru si Pavel, patronii brutarilor 288 SE (Dumitru) Basarabov, moastcle 350 Sf. Constantin, ziva de 97 Sf. Dumitru ziva de , 69, 280, 305, 306 Sf. Dumitru, pe pecetca orasului Bucurcsti 350 SI. Eleftcric cartierul 190; codrul de la 17; fintinä 346; lacul de la 22 Sf. Ghcorghc, Piata 155, 184
www.dacoromanica.ro
445
Sf. GhcorgIne, särbät. 69, 306 Sf. Grigore din Nazianz, cuvintärilc 91 Sf. Me, mahalaua 21
Sf. Ilie, patronul carutasilor 288 Sf. Die strada 19
Sf. loan ccl Nou ulita 123 Sf. Ionia strada 186
Sf. Julien si Medoc, v inuri 301 Sf. Ncculac Selari, mahalaua 89 Sf. Neculae, patronul breslei tabicarilor 288 Sf. Saya, mahalaua 303 Sf. Saya, scoala 42, 130 ; marele teodolit de la 260; plan ridicat de elevii scoalei 260 Sf. Simcon Stilpnicu 55 Sf. Trifon, patronul gradinarilor 288
Sf. Troitä, scdiul metropolitan 61 Sf. Vineri, cimitirul, infiintarea 140 Sfircestii s. pe Dimbovita 257 sforul apci = I inia de cea mai mare adincime 122 Sibiccanu strada 208
Sibiu 40, 389; oras intarit 288; Nicolae Mavrocordat, prizonier la 94; Constantin Hagi Pop, neg. din
327; Salam de 301 Sienkiewicz in Biblioteca pentru toti" 171 Siguranta, intreg aparatul 210 Silistra 48 --- Dirstor 305 = Dristor 272; pasa de 73; Skender, pasa de 69; cctatea luatä in gaj de Rusia 122 Silvestru, boier, 359 Silvestru, mahalaua 124 Silvestru, patriarhul Antiohici 99
96, 101 Smirdan, luptele de la 153 Smirdan strada 123, 144, 154, 170, 184 Snagov 237; säpät. arhcologice 11; asezari strävechi 25, 33, 39; mormint de incinerare 29; vas dac gäsit la 33; lacul 199, 237, padurea 199, 207, 237
Snagov r., nume slay 38 Soarelc", organ comunist 203 Soarelui strada 39
sobol, blani de 302 Socec" libräria 145, cditura 171; firma 184 Socialismul", ziar, Congresul general al partidului
Silvestru Ivan popa ot 107 Silvestru, strada 127 Stroe Leurdeanu 78 Silvestru Sima biv-vtori visticr, ispravnic 335 Sima, fiul lui Iani Stazi Saro neg. 75 Sima al lui Gheorghe neg. 56 Sima judetul 334
socialist tinut la sediul 186, suprimarca 203 Socialistul", foaia 173; organul cercurilor socialiste 157
socializarca industriei 293
Sima al Liai, neg. 56
Sima, mama lui Gheorghe 56 Sima miedarul 278 Simas, preot, martor 268 Simeon cupet 89 Simion abagiul cumpira loe de pravälie 305 Simion, tovaräs al lui Cutui, spinzurat 369 simitul alb 280 Simu, Anastasic 202 Simu Hotos, martor 268 Simu Iani, martor 268 Sinadin al Capitanului, socrul lui Laiota Basarab 52 sinagogi 358; numirul lor 272 Sinai 90, 94, lavrele 361 Sinaia, N. Iorga ridicat de la 207 Sinan-pasa 74, 268; expeditia de pecleapsii 64; ocupa fortifici Bucurestii 64; palanca" lui 65, 67; scrisoarea care Nisangi-pasa 65; retragerea lui din Bucuresti 56, 65 Sinesti, mosie la 312 sinfonie = intelegere, contract 98 Sion, George 326 Siretul inferior 15, 16; gura 16; retragerea trupelor romane spre 176 Siria 91; mahomedani si crestini din 273 sirieni la Bucuresti 273 Sirnu Leca, martor 268 Siruni Dj. H., casi de culturä iniltati de 271 sistcmatizarea orasului 200 sistemul termoficirii", introducerea 234 Sivori, Franco, secretarul lui Petru Cercel, despre Bucuresti 62 Sixt al 1V-lea papa 52 Simbata Mortilor, pomenirea inaintasilor, mosilor 379 Simbita Rusaliilor 379 446
Simboteanu Miss; general, planul Bucurestilor 261 Simbotin, fiul lui Stoian croitorul 257 singeap = petit-gris, blanä 90; import de 273 Singelinge Dumitru vinde loe de casä 354 sirbi in Bucuresti 267 "sirbi", intelesul cuvintului 268, 269 Sirbi s. 38; inglobat 257, 269, 361, 375 Sirbu, Filirnon 210 Sirpciu, Radul mäcelariul sin 334 Skender, pasa de Silistra 69 slavii ocupi Dacia 38; asimilarca lor 38 Slatina, Vlad Vintilä de la 62 Slatincanu, cascic, fratii Capa se muti in 286, 328; sala, manifcstatia de la 153 Slätineanu, Radu boier, fabrica lui de postav 111 Sliven, reprezentanti ai bulgarilor din 117 Slobozia, mosia, proprictatea mrei Radu Vodà 251 Slobozia, armistitiul de la 109 Slujba Sfintilor Constantin si Elena 91 Smaranda, sotia lui Constandin logofitul 356 Smaranda doamna, sotia lui Nicolae Mavrocordat
Societatea academia romani devine Societatea literomanä, apoi Academia Romana 151 Societatea Adriatica", localul 326; culturala armeanii Ararat" 271; de asiguriri Dacia Romana 311; Atencul Roman, infiintarea 150; de bazalt artificial si ceramia din Cotroceni 167 ; BucurestiiVechi 12; compozitorilor i Muzeul George
Encscu in Palatal Cantacuzino 161; nationala de credit industrial 183, 293; de difuziune radiofonici din Romania = Soc. romana de radiodifuziuríe 198; socictatea cleganta a Bucurestilor 390; Filarmonia 132; politica secretä Fratia", intemeierea 132; Frigul" 382; functionarilor publici, palatul 212; romani de geografie 172; de geografie din Viena, comunicarile
9; belgiana Harry Hubert de Merv& Slade"
155; Imobiliara" 313 ; Kontinental Oel" 207 ; literati intemciata sub Grigore al 1V-lea Ghica 132; literara pornitä in 1843 ; literati romana infiintatä in 1866 devine Soc. academicä romana, apoi Acad. Romani' 151 ; comunalä de locuintc ieftine 195; constituirca 163; Meinl", magazincle 328;
pentru fabricarca uleiurilor Phönix" 293; de radiodifuziune = Soc. de difuziune radiofonica
din Romania 198, 206 ; pcntru raspindirea stiintei
culturii 8, 13, 239; Rogifer" 207; romanä
de stiinte, constituirca 150; romaneasca, trans-
formarea socialisti 238; de stiinte istorice filologice 13, 239; de stiinte naturale din Bucuresti, constituirea 150; anonima româna de telefoane 198; de tramvaic 155; comunali a tramvaiclor Bucuresti (S.T.B.) 159; TrevorBarklay 151 Eocietati de sport 203
Sofia 198, 291; numarul locuitorilor 266
www.dacoromanica.ro
Stan, fiul Drägulctului, boier ucis 61
Sofialiul Nicola cluccr 78 Sofica, fiica roibei Stanca 363
Sofiica, proprietatea, lacul dintre Grozivesti si Cotroceni pe 22 Sofocle, tragediile 91 sol polon la Bucuresti 270 Solacoglu Anghel, intreprinderea de paste fiinoase 290
Stan, feciorul lui Orzea tiganul vindc loe de casi 268, 276
Stan, fiul lui P5dure log,
i
se intircstc mosic 256
Stan, judetul 333, 334, pecetea documentului lui 350; cartea" lui din 1589; i cei 12 pirgari 278
Stan, Radu neg. 311
Stan, Udristea vistierul, ucis 61
Stan vitahul de zldtari, martor 287 Stan, veghetor 335 Stana, fiica lui Mircea Ciobanul 56
soldatul francez, statuia 202 Solomon, colonel 135 Solomon I, rcge, monedd de la 39 solul bucurestean, constitutia lui 17 Sora", magazinele universale 184
Stana, mitusa lui Stamate vtori-portarul 369
Sorica 2711
Sornum, oras in Dacia 34 sotul = asociat 101 Spania 189, 271 Spantov s. nume slay 38; asczdri omenesti sec. IV c.n. la 37; loe de pescuit la 375 spatiile verzi 199, 234, 235, 397; sporirm 244, 397; norma dc cap de locuitor 225 spätarul in epoca fanariotd, atributii 337 Spitarului strada 162
Stanca, sotia jupinului Pirvan boiangiul 102 Stanca, roaba lui Hagi Chiriac, diruitd de el cu cask gridind si vie 363 Stanca, sotia lui Manta cupctul 102 Stanca, doamna, sotia lui Mihai Vitcazul 66 Stanca ridici, impreund cu Udrea Pavel, bis. Bdrbiltescu-Nou 106 Stanciu icreu 91
spdtiria" cea mare, cea micà sau cu stele de la
Stanciu, popd de la Sirbi din Bucuresti, martor 257 Stanciu vel-stol. 85 Stanciul cojocarul, neg. 89 Stanciul, feciorul Vladului Mutil vindc livadd 322
spiel-6a cu stele" = spitiria cea mica' 80
Stanciul pircilabul ot Cirdmidarii de Jos 257, 335
Curtea domneascd 80
Specht colonel 259 specialisti strdini in horticulturd 392 specialitilti tigdnesti 307 Sperie-Peste, proprietatea 375 4spindrile" 302 Spirea = doftorul Spiridon Kristofi 102, 358 spirt, taxa pe 349 spital pcntru ciumati 106
Stanciul &Mier 278
Stanciul tatil lui Pand 56, 333 Stanciul tichigiul 281 Stanciul vitaful intdrit cu locuri de casi 287 Stanciul vdtaful 288
Stanciul, vdtaf de brutari 101; ridicd biscrici 363 Stancovici, moara 342
Spitalul Brincovenesc 59, 313; clädit de arhitectul
Joseph Hard 128; stilpul de piatri de la 86
spitalul Coltea 19, 96, 159, 243 spitalul Elias 272 spitalul Filantropia 238, 364 spitalul Fundent 230 spitalul Emilia Irza 230, 232 spitalul din soseaua Panduri 230
Stancu, Zaharia, Descult" dc 241 Standard Electrica Romind" fabrica 182 standuri de tras la semn 380
star = bitrin 287 starostele çi cei 12 bitrini 287; atributiilc i puterca lui 287 starostii 279, 287, de matrapaji 302
spitalul cu 24 paturi, spiterie, coalà, oddi pcntru dascili 85
spitalele, numirul lor 230 Splaiul Independentei 190, 218, 340, 378, 390 Splaiul Unirii 331
State, agi, morile lui 342 Statele Unite 215; bombardierele 208
statistica: din 1831: clasa de mijloc, numirul boierilor
275; din 1832: clasa de mijloc 275, numirul
locuitorilor 266 statistica lui Martian (1860) 286, 325
splaiuri = strizi largi 159 Splendid" hotel, bombardat 208
spoitori 281, de vase de aramd, meseriasi ambulanti 307
sportul 203, realizilri 242 sporuri de productic in industrie 294 stabiliment apusean de Lodi 283 stadioane 203, 230
stadionul A.N.E.F., azi Rcpublicii 230; 23 August 225, 231, 237, 243, capacimtea 230; Dinamo 230
Stahl, Henri 9 Staico log. 19
Staico legItoml de carti 282 Staico vistiernicul cumpAri loc de casi 335 Staicu log. ctitorul bis. Staicu 87, 358 Staicu pah. IsAerisanul, cxecutarea lui 72
Staicovici, fabrica de conserve 167 Stama Ianache biv-vel agil, ispravnic 337 Stamate jupin, cumpird loe de casi 270, i se intrireste
loe de casi 334 Stamate vtori-portarul vinde casi 369 Stambul 62, 94, 388; ncgustorii din 273, daruri dc . bldnuri la 90 Stan, cdpitan 100 Stan cardtasul, martor 280
Stanciul mestegiul 280
statistica din 1902, numirul intreprinderilor industriale 276 statuia Aviatorilor 385, lui Const. Brincovcanu 202; lui Barbu Catargiu 148; centaurului de I. Jalea 202; lui Mihail Etninescu 244; lui Spiru Harct 385; lui Ion Heliade Rdclulcscu 384-385, lui Mihail Kogilniceanu 202; lui Ghcorghc Lazir 171, 383, 384; Lenin 385; lupoaicei 385; lui Mihai Viteazul 155, 156, 384; lui C.A. Rosctti 148; soldatului francez de I. Jalea 202 Statutul lui Cuza 151 Stavracoglu, Iordache 98, bas sau prim-capichihaia 97; executarea 98 Stavro, nepotul lui Tinasie de la Tirnova 89 Stavropoleos stradi 170 Stavropoleos = Stavropolei 311 Stavropolei = Stravropolis 355 Stavropolis, localitate In Peninsula Balcanicd 101, Ioanichie mitropolit al 311, 355 Stincescu, Durnitru 9 Stincescu, Iane, hanul 311 Stinild, feciorul Ncagului cildrasul hotdrniccste loe 270, 336 Stinili unchias din mahalaua Micelarilor 360
Stinuti fiul lui Tudorache Tirigrddeanul 111 stipinii de vii, numele lor 319; circiumile i pivnitele lor 324
www.dacoromanica.ro
447
stárostia de astaragii 302 S.T.B. parcul de autobuze 198 stuagul breslei 288 Steagul rosu, gazeta (1890) 174 Stcagul rosu, organ comunist 203 steaguri" formate din breslasi 288 Smarm, cartier bombardat 208 Stecliria ca'tun jud. Ilfov, fabrica dc sticla 111, 302 stcjarul de la Ghergani, virsta 23 Stclea spätarul ctitoria 318, 357, 370; cruces lui 318; moara 341 stema casei Balaccanu 276
Stenet, Pctre Gabrovcinu 305; Stoian bacanul fiul ski 269, 355 Stcphanus Rex = Stefan cel Sfint 39 Stere C. 176 Stere, Nita, circiuma 325 Stcriade, I., pictor 202 stil neoromfinesc, renaissance, vagon" 161 sticlarii 279, 302; ncgustori 300 sticletii", sergenti avind in grija paza gradinilor 338 Stilpeni s. 258; dc-Jos, de-Sus 258 stilpul dc piatra al armeanului, punct de reper 32, 34; scmn de hotar 270 stinjeni (a) = a masura cu stinjenul 334 stinjeni $crban Voda 17, 261, 318 stinjenul, lungimca lui 334; lui Dragoti judetul 334; lui $erban Vodä 306 stobori" = gard fixat de stilpi 71 Stocnescu Constandin Ilagi vinde pravalie 304
Cauzasi 371 ; Ccaikowski 364 ; C.ealrului 375; Cedrilor 377 ; Circului 377 ; Cetatca Arel 254; Chimistului 377 ; Ciresoaia 378 ; Cimpineanu
212, 396 = 13 Dccembrie 155, masacrul din 179 ; Clementei = C.A. Rosetti 22 ; Cobalcescu 23, 191 ; Coltei 144, 289, 373 = Bulevardul
1848: 155 ; Cometa 377 ; Constantin Burca, casa conspirativa 211 ; Constantin David 378; Crivatului 377 ;Crepusculului 377 ; Crisului 370;
Cuza Vocla 377 ; Deccbal 183, 250, 301, 304, 311, 370, 377 ; 13 Decembrie fosta Cimpineanu 225, 234, 235 ; 30 Decembrie fosti ulita boiangiilor, fosta ulita franceza, fosta' Carol 130, 144,
309, 310, 312, 374 ; Diaconcselor = Spiru Harct 161 ; Diminetei 377 ; Dimitrie Racovitä
190; Dionisic Lupu 398, casa lui Librecht 152; Doamnci = Paris = Mauriciu Blank 161, 170, 196, 239, 311, 312, 370, 373, 377; Dobrogeanu-
Gherea 80; Domnita Anastasia 80, 239, 251, 359; Donizetti 364; Dragoslavele 378; Dumitrescu, strazi cu acelasi nu= 377; Duzilor 356; Echinoxului 377; Ecoului, casa in care a func-
tionat in ilegalitate redactia Scinteii 188; Edgard Quinet 191 ; Elena, sträzi Cu acelasi nume 377; Elena Doamna 235; Eliscului 376; Emancipata
377; Ernigrantului 377; Enächita Vacarescu = Poetului 117; Erbarici 155; Esculap 376;
nari 374; Filimon Slrbu 378; Fintinii = Nuferilor 232, 328; Fontcriei 375; Franceza = ulita 1licaribor = str. Carol = str. 30 Decem-
Stoenescu Ralita, artista 141 Stofeln, general 99 Stoia ceausul de saragele, casa 333 Stoian, Radul fiul sit, 367 Stoian bacanul 102, 269, 305, 355 Stoian croitorul 257 Stoian pirgariul ot Sirbi 257 Stoian sirbul face casa 270 si o vinde 273 Stoian suiulgiu, fiul lui Dumitru Capitanul 346
brie 144, 370, 373; Francmazona = str. Stefan Furtunä 395; Franklin Bouillon = str. Gabroveni 377; Franzelari, cismeaua din 127; 374; I. C. Frimu 162; Fringe-Fier = Jacques Elias 304; Gabrovcni = Franklin Bouillon 45, 250,
Stoica copil planteaza dud 362 Stoica Coto grecul = Stoica cotovlah 267 Stoica Cotovlah, v. Stoica Coto grecul Stoica udetul intäreste loc in oras 333 Stoica Ludescu, cronica 77 Stoica Veneteanul neg. martor 273 Stoica Zabunar, martor 279
= Scaunele pescarilor 360 = str. Pescaria Ved.hc 374; German:1 = Smirdan 154, 373, 144; GIrliçei = Lupea Girlitei Petrc Locusteanu 21; Gogosi = Tcleajen 356; str. Grigorc Alexandrescu 225; str. Groapa Ziduri 376; Gropii 376; Gropilc (lui) Pipäila 376; Gropilor
Stoica clucerul 100
Berthelot
ulita Fintinii =-- Nuferilor 206; 375;
general Budisteanu = str. Manca Brutarul 155; general Ercmia Grigorcscu 39; general Florescu
(raion Lenin) 376; Gropilor (raion 1 Mai) 376; Halelor 250; Hanul ca Tei 310; Himerei 376;
Stoicescu N. 7, 11 Stoico log. 303
Iernii 377; Ilfov 250; Indus 254; Inisor 356;
Strabo geograf i etnograf antic 34; despre misurile luate de Buerebista privind viile 317 strada A, strazi cu acclasi nume 377; Amdemiei 85, 166, 174, 186, 191, 203, 289, 325, 331, 370, 373,
396; Alion 378; Amfibiilor 377, Antim" 21; Apele Mineralc 21; Apolodor, 324, Arcului 377; Arionoaic 318; Aristide Briand 289; Ar-
masului = strada general Eremia Grigorescu 39; Armeneasca 370, casa conspirativa 210; Artci 250; Atelierului 155; Atena 176; P.S. Aurelian
196; Austrului 377; B, strazi cu acclasi numc
377; Baba-Novac 377; Baicului 218; Balta
Frasinului 375; Bateriilor 21, 251 ; Baltisoara 375; Baltita 375; Beethoven 364; Belisarie 377; Belvedere 359, 370; Berzei 23, 176; casa din 209, 274, 345; Biserica Ienei 85, 155; Borangic 356; Bordeclor 375; Brasoveni 375; Brezoianu 21, 80, 176, 212, 225, 251, 301, 370; Broseariei 363; Brosteni 363; Buzcsti 184, 345; C, sträzi cu acclasi nume 377; Cameliei 377; caporal Godeanu Constantin 378; Carageorgevici 330; Carol = ulita Ilicarilor= strada Francezä 30 Deccmbrie 370, Casin 378; Cazarmii 345; Calusei 383; str. j fundatura C5tunului 375; 448
374, 377; Ghcnadic Petrescu 325; Galati = Teilor = str. Vasile Lascar 251, 310, general
Italianä 274, 375; 11 Iunic 184, 330; Izvor 21, 140, 155, 239, 363, 375; strada !flue Girle 19, 21, 375; Jacques Elias = Fringe-Fier 304; Jignitei 250; Julius Fucik = str. Sälciilor 22;
Jupiter 376; Justinian 377; Labirint 19; Laborator 377; Latina 376; Lazar 381; Lcopardului 377; Licurg 376; Lipscani = ulita care duce la lianul lui $erban Voda 310 = Ulira Marc 311, 56, 170, 217, 250, 305, 311, 373, 301
Livedea cu duzi 376; Livedea Vkarescului 376; Linarici 21; Luegcr = ulita Fintinii 375; Lunca Birzesti 376; Luncii 254, 376; Luncsoara 376; Lunei 377; Lutcranä 87, 101, 155, 359; Maior
Coravu 225; Manea Brutarul = general Budisteanu 155; Maria Rosetti 191, .251, 397; Masina cu Mine 375; Matei Millo 328, 340;
Mauriciu Blank = Paris = strada Doamnci 377; Matasari 356; Mccet 375; Memoriei 377; Mendcleiev 289 ; Mercur 376 ; Meteorilor 377 ; Mihail
Eminescu 310, 383; Militiei fosti Politici 250;
Mina 64; arhitcct Mincu 192; Mircea Voda 251, 322, 377; Mitropolit Grigore, casa in care
a avut loc conferinta pc tara a cefcristilor in martic 1932: 187 ; Mintuleasa 190, 251 ; Moliére
www.dacoromanica.ro
237; Morilor, diferita de ulita Morilor 341, 155, 163; Mozart 364; Mucio Scevola 376; Municipalä 326; Muntii Tatra 378; Neajlov 378; Negustori 374; Neptun 376; Norilor 377;
Nucetului 322; Nufcrilor = general Ber-
thelot 110, 206, 232, 313, 328; Numa Pompiliu 376; Occidentului 377; Octavian 163; Odoarei 254; Oftelor (fostä a Pästorului) 370, 250, 251 Olimpului 376; Olteni 19, 251 ; Oricntului 377;
Parfumului 377; Paris -= str. Doamnci = str. Mauriciu Blank 377; Pescaria Veche = general Florcscu 360, 374; Pctrcscu, sträzi Cu acelasi nume 377; Picptänari 190, 374; Pitagora,
asezarc omeneasca din sec. al IV-lea 37; Pitar
Most' 342 ; Plantclor 393 ; Placcrii 377 ; Plesoianu
208; Poetului = Enachiti Vacarescu 117; Po= Militiei 250; Polizu 192, 230; Polona 274, 345, 375; Primäverii 377; Principatcle Unite 23, 251 ; Prudentei 377; Putu cu Apa Rece 325; Rachmaninov 364; Radu Calomfirescu 19; Radu Voclä 250, 370; Räzoare 378; Rea Silvia 367; Rinocerului 377; Riureanu 17; Rozetului 377; Romanä = Mihail Eminescu litiei
310; Romulus 230, 376; Ronda 377; C.A. Rosetti
= str. Clementei 22, 153, 172, 200, 251
Rossini 364; Rozclor 377; Rumeoara 377;
Alexandru Sahia 397; Salcia uscata 376; Salcici
376; Salcimilor 376, Saturn 376; Sälciilor =-
Julius Fucik 22, 376; Sarindar 166, 251; Scaunc 360; Secerei 344; Segmentului 377; Senatului 13 Septembric 176; Sf. Apostoli 250, 251; Sfintilor 251, 370; Sf. loan-Nou 370; Sf. Ionicä
186, 329, 381; Sf. Die gradina din fata 19;
Sf. Vineri 370, 381; Sibiceanu 208; Silfidelor Silvestru 127; Smirdan = ulita Ncmtilor sau Nemteasca = str. Germana 123, 144, 154,
170, 184, 370, 375, 378; Soarelui fosta ulita Hagi Tonciu 377, 37, 39; soldat Candrca, casa in care s-a tiparit Seinteia, Lupta de data' alte publicatii ale Partidului in ilcgalitate 209; soldat Crofton' Eftimie 378; Solon 376; Spaniola 250; Spatarului = ulita Putul Spätarului 375, 162, 252, 271; Sperantci 377; Spiru Ha-
Strainii - Dobrcni, com., gorgan in 39 Straulesti, asczäri stravechi 25, 40; civilizatia : Glina. [II - 'Schneckcnberg, tip Gumelnita, Tei-Bucu-
resti 26; sule de arama, faza Gumclnita, lacul 243; zahana la 344; sat incorporat 258 sträzi, nume dc 154; dc interes local, lungimca lor 372
strcaja de la Izvorul Tamacluirilor, podisorului, Podului Mogosoaici, Podului de %mint, Podului Scrban Voda 253; Spirii din ulita Tirgovistii =Calea Grivitci 253 strcji = bariere 253 Strejnicul com. 207 strigari pe ulite sau la riíspintii 282 Strobel" restaurant 329 Stroe, artist 203 Stroe din Giulesti, i se intareste mosic 255 Stroe vel vor., caimacam 337 Stroussbcrg, concensionar german 155; afaccrca 153 struguri luminosi" 209 Struve Christian Johann calator, despre locurile de plimbarc 390 Stryjkowski Martin dcspre Bucurcsti 60 Studiofoto pt. fotografii artisticc 289 Studioul televiziunii 237 studentii, numärul lor 238 stupaii = rusii si partizanii lor 11 Starmer general Ludwig von, calk. gcrman, dcsprc : cafenele 326, locurile de plimbare 390 Sturza, Sandu Ion v.v. Mold. 122 Sturdza, Grigorc, contracandidatul lui Cuza 142 Sturdza, Mihai, contracandidatul lui Cuza 142 Sturza, Mititi 170 Sturza, palatul 158, 162, 165, 194 Sublima Poartä v. Poarta suburbia Dobrotcasa, Iancului, Pitar Mosu, Sf. Stefan 375 Suchard", firma elvetiani dc socolatä 328 Sucidava, asezare urbanä 33 sucul" dc fructe 219 sud-cstul european, presiunca hitleristä in 189 sud-slavi asczati in Bucuresti 269
sudit = supus 115, 288
Telcajen = Gogosi 356; Theodor Sperantä
Sucdia, Gustav Adolf rege 70; Paul Strassburg, trimisul lui 273 Suhr 310 suiulgi-basa, seful serviciului apclor 338, 346, ajutoarcic sale 346 Suleiman-pasa, cumnatul sultanului 136 sultanul, contributia lui pentru sinistratii focului din 1847: 130 Sulzer I. Fr. clvetian, secretarul lui Alexandru Ipsi-
lui Assan 141, 375; Vaselor 23 ; Vasile Boierescu
supractajiri" 225
ret = str. Diaconesclor 161 ; strada Stavropolcos = Mormintele ovreilor 375, 170, 370; Stela 64;
Strugurilor 320; Stufului 376; Stupinei 322; Stupului 322; Sclari 45, 250, 269, 309, 341, 371 ; Sepcari 45, 250; Sezatoarei 254; Sipotul
Fintinilor 21; Stefan Furtuna = str. Francmazona 395; Stefan Ghcorghiu 227; Stirbei Voda 21, 161, 196, 251 ; Teilor = Galati 310;
232; Tigrului 377; Toamnei 377; Trandafirilor Traian 158, 234, 325, 377; Udricani 19; Unghiului 377 ; Uranus 325, 370, 376; Vaporul
= ulita Pensionatul 375; Vasile Conta 191;
Vasile Lascar 251; Vasile Rirvan 19, 390; Vatafului 225; Vencrei 376; Vcrii 377; Viisoara 320; Viitorului 192; Vintilä 322; Virgiliu 377; Visarion 355; Vitei 320; Vintului
377; Zebrului 377; Zcce Mese 314; Ziduri Mosi 219; Ziduri intre Vii 320; oase de elefanti
i
ccrbi descoperite in
mint din epoca de bronz 28 stradä" terman de origine italiana 378 stradcla Bazaca 19, 339, 340
26; mor-
Strassburgh Paul, trimisul regclui Sucdici Gustav Adolf 23, 70, 273; inscmnarile lui asupra orasului i Curtii domnesti 70; despre piete strazi 379 strajile Bucurestilor potrivit Rcgulamentului Organic 254
lanti 9, 103; planul lui 19, 259; despre: trccutul Bucurestilor 34, lacul de la Herästrau 389
suprafata orasului Bucuresti 254 Suru, Pavel 204 Suter, carticrul 163 Sutu, Alcxandru 305, 338, 346, 389; ultimul domn fanariot 110; hrisov pcntru compania bogasicrilor 302; porunceste sa se fad planul Bucurestilor 260; moartca 114 Sutu, Grigore beizadca, are han 312
Sulu, Mihai 253, 281, 389; pitacul lui din 1784: 103, 251, 252; are han 312 scutiri de dari 111 ; crucile lui 254; ordind dc construirc a podisorului 370 Sutzu, fostul sanatoriu, terenul 190 Suzana = Luzana gradina-rcstaurant 330 Sydney in comparatie cu Canberra 181
Szatmary, Carol Pop de 12, fotografiile 168, 303; daguerrotipiilc lui 286; pictura 256
www.dacoromanica.ro
449
234, 235, 243, 254, 373; blocurile 225; Niculae
$ain, fiul lui Iosif, diac domncsc 271 $ain scimeanul, martor 369
Titulcscu = soseaua Basarab 159; Oltcnitei
salvari 279
§antu = Lungulct s. 103, 338 santuri cu tabie = redute 117 $apca prcot 133; in guvernul provizoriu 133 sartul = nizamul 287 oantari" corp de 338 Särban popa', martor 89 sizatori cu case" 304 Scheii Brasovului, romanii din 267, 304 Schreiber, cafeneaua 327
scoala de agriculturä, infiintarea 140; fond. pt. marirea cladirii 150; ardeleanä, expuncrea ideilor 110; superioara de arhivistica si palcografie, infiintarca 200; armeneasca din Bucurcsti 271; de bele arte (Scoala de pictura si sculpturä) 150; mica' de chirurgie, infiintarea 140; de la
Coltea 91; de comert, clädirca 161 ; de ingincrie
150; scoala de innotare" 283; medie nr. 7 Ion Luca Caragialc" = Liccul Mihail Eminescu
= Titu Maiorcscu 192; militara de infanterie, reinfiintarca 140, 239; normalä SE Ecaterina, liceul Lazar functioneaza la 176; de obste din Ostanita 311 ; superioarà de partid Stefan Gheorghiu" 238; de pictura i sculptura = $coala de belc arte 150; nationall de poduri si soselc transformatä in §coala politchnica 170,
200; de ponti i osele, mine si arhitectud = scoala nationala de poduri i osele 170; dc
Razboi = Academia militara generalä 190, 192; palatal 206; scoala romaneasca 120; intemcierea 110; $coala de la Sf. Saya 130 ; infiintarea 77; domneasca dc slovenie de la mrea Sf. GheorgheNou 73, 79, 91 scoli de 8 ani, localurilc 232 Seicaru, Pamfil 203 Selari, strada 45 Scpcari, strada 45
Serban-Vodii Calca 159, 172, 183, 192; depoul de tramvaie 196; bombardamentul 208 Serban, croitor 278 $erban, fiul lui Iane Stancescu 311
$erban judetul 91; fost judet 91, martor 333 Serban mesterul 256 $erbá'nita = Glina Andronescului, asezare 256 serbet de socolata, trandafir, vanilie 327-328 $erpitesti, lupta de la 59 $incai, Gheorghe 49, 55 Gh. $incai, gimnaziul 170, liceul 192, 232
Sindrilita s. 16 $ipotul Fintinilor strada 21, 345; manufactura de testemeluri la 111 soferii de automobile 286 sofranul 300 $ontu, maior, cäzut in räzboiul independentei 154 Soplea, zdrobirea seimenilor in lupta de la 73 $osea, localurilc de lux de la 184 soscaua Alexandria 191, 225, Obor pe 383; Aviatorilor = Jianu 190; Basarab = Nicolae Titulcscu 159, 243, 254; Berceni 191; Bonaparte = Ilie Pintilic 155, 159, 254, 342; depouri de tramaic 196; Catelu 218; de Centura sau $oseaua
Doamnei 254; Colentina 314; Giulesti 235; Giurgiului 117, 191, 234, 243; tancurile germane pe 207; blocurilc 225, 226; Herästrau 376; Iancului 158, 190, 195, 218; postiväria Mioara" pe 182; Ilic Pintilie = $oseaua Bonaparte 155, 159, 225; Jianu = soseaua Aviatorilor 190; Kisselef 23, 144, 145, 161, 163, 189, 195, 199, 218, 234, 239;330;382 = soscaua
cca marc 123; fintini cu jocuri de apa 128; limpi cu arc voltaic 159; Mihai Bravu 159, 190,
191, 219, 234, 258; Pandurilor 159, 198, 225, 230; Pantelimon 190; Postavaria romana" pc 182; $tcfan cel Mare 159, 190, 196, 254, 308, 342; depou de tramvaie 196; Tirgului de Afarä 253; spre Urziceni 191; Vergului 190, 254; groapa de nisip 130; Viilor 159, 226, 254, 317, 320; fabrica Phönix" pe 183; Vitan 185, 190, 254
$otinga s. sticläria 111, 302 Stefan calarasu 358 Stefan cojocariul Criteanul cumplra casa 268
$tefan croitorul, frate cu Stoian 257 Stefan, fiul lui Const. Brincoveanu 81
Stefan log, de divan 100 Stefan cel Marc, soseaua 159, 190, 196
$tefan cel Marc v.v. Mold. 44, 52, lupta cu Radu cel Frumos 52; cäsätorit cu Maria, fiica lui
Radu cel Frumos 60; ridica cetatca Chilia-Noua
64; portretul lui 60; epoca 202, 239 Stefan cel Sfint, rege, monede de la 39 $tefan mitropolit, reface bis. lui Lucaci 100 Stefan Neamtul ca-rutasul, martor 280 Stefan vtori-portar 357 $tefanache vel-clucer 306
Stefani rachieriul cumpar5 loc 281 Stefania. sotia mesterului Stan croitoriul Tirilisca 306 Stefanide, Constantin, tine birou de tilmilcit acte 313 $tefanescu-Delavrancca, Barbu,näscut in Delea Noua,
fiu de carutas sarac 364
Stefäncscu-Goanga 202
Stefanestii de Jos s. 16 $tcfani, cojocar 355 $tibor v.v. Transilvaniei 48 $tirbei, Barbu v.v. T. Rom. 120, 123, 139, 140, 142,
170; hotelurile sub 314; mijloacele de transport sub 282; participa la tirgul Mosilor 380;
palatal lui 141 $tirbei Elisabeta, sotia vel-vor. 310 Stirbei, fabrica de conserve 167 $tirbei, Fotachc vor. 101 Stirbei Ilie vist. 94 Stirbei, parcul asezarii de la Buftea 395 $tirbei Voda, prelungirea 206; strada 161, 196
strandul Bragadiru = Izvor, Ciurcl, Gara de Est, Ghencea 199; Izvor = Bragadiru 199; civili-
zatia Glina Iii - Schneckenberg la asezarea de la 26; Lido 199, 200 strandurile 284 sunci afumate i coapte in coca 301 Sutu Alcxandru, ultimul domm fanariot 100 $utu, palatal 13 svabii 189 $vedar, Eduard ing. 260
Tabacii sau täbäcarii 19, 279, 302 Tabacu, circiuma 325 Tabacal, Dima 89
Tabacal, Drighici 89 tabacal (pentru prizat) taxä pe 349
tabulhana, muzici1 turceasca 284 tahmis, local unde se prajea si se risnea cafeaua 326
Taica Lazar", hala de vechituri 233, 381 tain" = portie de alimente si furajc 62 Talciocul" 381; in cartierul Colcntina 398; piafa de desfacere a lucrurilor vcchi 233 Tanasie, egumen 336 Tangiru s. zabala de fier din sec. XI la 40 tarifcle vamalc protectioniste" 182 TAROM-ul 183 Tatomir diacul 256 Tattarcscu, Gh., pictor 150
450
www.dacoromanica.ro
Redactor rcsponsabil : FELICIA MARINCA Tehnoredactor : MINA CANTEMIR
Dat la ruler 28.12.1065. Bon dr tip.. 01.02.1967. Aparo 1967. Tiraj 8680 ex. legate I/1 pelior. Hirtir tipar Nair ilustrajii de 100 it/m". Format 540X8401. Co'i ed. 70,2). Coli tipar 5. A. nr. 10.556/1965. C.Z. 39,5. Flame tipo 8 + pentn,
mar;
9R. C.Z. 9R(LCOl).
ptntra
bibl.otet L.
Intreprinderca Polig.aficl 13 Dec:mbria 1913, Str. Gragore Alcaandrcscu nr. 89-97, Sucurelti, Republica Socialista Romania Comanda nr. 3009.
www.dacoromanica.ro
mici
,;;J];?;I,C
."
.;,.
A
;,`.
..
.
- 4!,
:;`;.'S..'.0
, ,O_ tcir
o,
'-
,
.
I IA -
'..,.5'./.(,,,,,;.', ,
.°
;
,4
ti"
ts
'.1
U
,
INN
.--
rI.I.'.
. ,
, .»* e I
°
y.
"
'
t
I, a'
'
3,.11,°.,.'
,
iN O, .13t
5'
,*
1
17( 7 To
,a;
.
.
Zer
,
t
"
..',",°,1
,:;,6,4,y4:,..1 ,.
i, .`',°.$
.
"1.:43='4;
,
,
3
;
,o4
,
'4;- 5.
'
.0
,
r
3;
3'
.Y.P0
's ,
;:;
. .;
1
.
v
f -
',,,
5
ryv
.7, 07.,
.'°;
',0-;-
.:A;
,
,
, J
o''' Yi
5.°5.&" '
01 ,
t'04,
a
41.
4
°
a
4
"
'
7,
a
'
."
.;
.,, .
19:
6,
;g
i* t 1.1
P
A
o
.
'
:
4" "
'
'
A
,
°
:."
-".t- ;;
'.
,
. 1.17
r,
e
1
,
www.dacoromanica.ro
:
