MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE
FLORIN CONSTANTINII! NOROCICA-MARIA COJESCU AL A LEXANDRU MAMNA
manual pentru clasa a Vll-a
CORINT
Redactor: Cristian Greşanu Tehnoredactare computerizată: Gabriela Tache Grafică: Gabriela Tache, Walter Riess, Done Stan Coperta: Walter Riess Contribuţia autorilor la elaborarea manualului: Florin Constantiniu Capitolul II (cu excepţia paginilor realizate de Norocica!aria Co"escu #i Nicolae $orcea%& Norocica-Maria Cojescu Capitolul I Temele: Revoluţia agrară şi revoluţia industrială, Civilizaţia la răscruce de secole, Primul război mondial; Capitolul II 'aginile )*+ ,-+ ./0./+ ..,..-& Alexandru Maina Capitolul I Temele: Lumea la începutul secolului al XlX-lea, uropa între absolutism şi liberalism, !tat şi naţiune în a doua "umătate a secolului al XlX-lea# 'agina ./.+ din Capitolul II+ a fost realizată de Nicolae $orcea& 1ărţile de la paginile 2+ 02+ .+ ,.+ ,*+ ./-+ ... au fost concepute de lancu !oţu& Referenţi: 3cademician Dan $erindei 4r& !aul Cerno"odeanu, membru de onoare al 3cademiei Rom5ne 4r& loan Chi#er, cercetător #tiinţific principal la Institutul de istorie 6Nicolae lorga7 'rof& uni8& dr& Andrei !i##idl, 9ni8ersitatea din $ucure#ti ditura C$R%NT Redac&ia şi adinistra&ia' ;tr& !ihai minescu nr& <2 3+ sector .+ $ucure#ti Tel&=fax: *.-&2&-+ *.-&2&-Di(u)area' ;plaiul Independenţei nr& )/) 3+ sector 0+ $ucure#ti Tel&=fax: *.-&,,&))+ *.-&,,&**+ *.-&,,&<<+ *.-&,,&00+ *.-&,,& mail: 8anzari>edituracorint&ro !agazin 8irtual: ???&edituracorint&ro I;$N: -*-2.*<), Toate drepturile asupra acestei lucrau suni rezervate Editurii CORINT, parte componenta a GR9'9@9I @9I IORIAL CORINT.
fedprint $dul Tudor Aladimirescu+ nr *.+ sector <+ $ucure#ti+ RB!NI3
t i # o * r a ( i e Tel.: +,,..//0 +,,+112 led3#rooro
CUM SE UTILIZEAZĂ MANUALUL 4 !AG%NA D567A !8NTR5 D8SC9%D8R8A D8 CA!%T$7
Titlul capitolului Titlul temei din capitol Numărul capitolului
1arta politică a uropei la Dnceputul epocii studiate 'rezentarea capitolului pe scurt
4 !AG%NA - :NC8!5T57 5N8% T8M8
Reper cronologic (inter8alul (inter8alul de timp Dn care se Dncadrează tema )i Titlul temei Numărul #i7 titlul lecţiei din cadrul temei respecti8e • Lisau* tarara.
K sBouMtitmus
i
IMP0HAN1A ISIOIICA A REVOLUT Mi
FUNCEIÉ Si A FHIOADÍI NMOLIONIENE
ilustraţie simbolică a temei
4 !AG%NA D567A D8 78C;%8
Reper de spaţiu istoric (zonele geografice referitoare la temă sunt colorate Dn ro#u% Trimitere la document sau ilustraţie (număr Dnscris Dn cerc negru% Numărul documentului la care se face trimitere Dn text (Dn cadrul fiecărei pagini duble de lecţie+ numărătoarea Dncepe de la .% Titlul temei Numărul #i titlul lecţiei din cadrul temei respecti8e Textul lecţiei (se află Dntotdeauna pe o pagină cu număr parE pentru sec8enţele obligatorii obligatorii ale lecţiei+ ca Dn cazul de faţă+ se folosesc litere drepte+ de culoare neagră% Text opţional (la decizia #colii%EF se folosesc litere Dnclinate+ de culoare 8erde H7 4ocument Ilustraţie #i comentariu Cu85nt explicat la 8ocabular Aocabular 3utoe8aluare 3utoe8aluare (de culoare ro#ie% ( se găsesc la sf5r#itul fiecărei lecţii%
4 !AG%NA STUDIU DE CAZ 4 !AG%N< D567< - LECŢIE DE SINTEZĂ =l FIŞĂ DE EVALUARE
;tudiu de caz opţional (la decizia #colii%+ text DnclinatJ Notare alfabetică #i titlu (trimiterile la literele respecti8e se regăsesc Dn textul lecţiei care include studii de caz% Ilustraţie referitoare la studiul de caz respecti8 Text de sinteză (pentru lecţiile obligatorii+ litere drepte+ negreE pentru lecţiile opţionale+ litere Dnclinate% ;tudiu de caz obligatoriu (aparţin5nd (aparţin5nd curriculumului nucleu%+ text cu litere Dnclinate+ negre 4ocument ;arcini de lucru Dn cadrul lecţiei de sinteză
C3'ITB@9@
I
E P O C A M O D E R N A 1arta politică a uropei după Congresul de la Aiena (.,.<%
lecolul al >l>-lea a (ost nuit ?secolul re"olu&iilor@ #entru c, #rin ac&iunea re"olu&iilor a*rar, industrial, din trans#orturi şi counica&ii, #recu şi a celor social-#olitice, 8uro#a şi luea Bntrea* şi-au Bnnoit structura şi as#ectul !ro*resele ştiin&ei şi ale tehnicii au (cut ca, Bn industrie, ?era@ crbunelui şi a (ierului s (ie urat de cea a #etrolului şi a o&elului echea ordine social Bnteeiat #e #ri"ile*ii a (ost tre#tat Bnlocuit #rin alte cate*orii, ordonate du# un nou criteriu' a"erea Trans(orrile Bnnoitoare #roduse de ca#italis s-au extins Bn toate &rile 8uro#ei şi, #rin ex#ansiunea colonial a arilor state, au cu#rins şi celelalte continente Bn cadrul #ie&ei ondiale, contactele şi rela&iile dintre #o#oare şi ci"ili)a&ii s-au lr*it şi di"ersi(icat Re*iurile #olitice absolutiste au (ost Bnlocuite tre#tat de re*iuri liberale care au #eris o ai are #artici#are a cet&enilor la "ia&a #ublic local şi central, au de)"oltat s#iritul ci"ic şi sentientul res#onsabilit&ii (a& de counitate B#o B#otr tri" i"aa o# o#re resi siun uniiii exer exerci cita tate te de re*i re*iu uri rile le abso absolu lutitist stee s-au s-au a(ir a(ira att "alo "alori rile le şi sent senti ien ente tele le na&i na&ion onal ale, e, care au justi(icat lu#ta #o#oarelor o#riate #entru libertate şi #entru dre#tul de a-şi crea state na&ionale Concuren&a s#eci(ic societ&ilor ca#italiste a deterinat şi e"olu&ia rela&iilor dintre arile state, ale cror interese o#use, con(runtndu-se #e tot *lobul, au dus la declanşarea #riului r)boi ondial
luea la Dnceputul secolului al KlKlea Re"olu&ia a*rar şi re"olu&ia industrial 8uro#a Bntre absolutis şi liberalis Napoleon Bonaparte Bonaparte Uzină metalurgic ă din Marea Britanie, utiliz ând procedeul Bessemer de producere a o ţ elului „Libertatea „Libertatea c ălăuzind poporul", pictur ă de Eugene Delacroix
Stat şi na&iune Bn a doua jutate a secolului al KlK-lea Ci"ili)a&ia la rscruce de secole !riul r)boi ondial Napoleon al III-lea III-lea Expozi ţia universal ă din anul 1889, de la Paris
Tranş ee de pe frontul frontul de Vest, în timpul primului r ă zboi mondial mondial
Î
LUMEA L LUMEA LA NCEPUTUL SECOLULUI A SECOLULUI AL L XI XIX LEA -
IMPORTANŢA ISTORICĂ A REOLUŢIEI !RANCEZE "l A PERIOADEI NAPOLEONIENE
Dn prima "umătate a secolului al KlKlea+ situaţia politică a e8oluat pe Dntreg continentul european sub influenţa Re8oluţiei franceze #i a Imperiului napoleonian& '5nă la Re8oluţia franceză+ uropa era dominată de monarhii absolutiste+ adică de regimuri Dn care Dntreaga putere politică era deţinută de rege+ potri8it dreptului di8in& ra o societate bazată pe pri8ilegiul nobiliar al na#terii& Numai nobilii a8eau acces la funcţiile Dnalte din administraţie #i armată #i erau scutiţi de plata impozitelor& Re8oluţia a transformat fundamental această stare de lucruri& a a afirmat principiul su8eranităţii naţionale+ ceea ce Dnsemna că puterea politică o deţinea naţiunea+ regele fiind numai un reprezentant al ei& 4e asemenea+ su8eranul urma să fie răspunzător Dn faţa 3dunării Naţionale forul legislati8 care exprima su8eranitatea naţională #i nu Dn faţa lui 4umnezeu& !ai t5rziu+ a fost f ost proclamată republica& Re8oluţia a abolit pri8ilegiile+ societatea de8enind o comunitate de indi8izi egali Dn faţa legii& 3u fost desfiinţate pri8ilegiile feudale #i iobăgia& 3u fost f ost proclamate o serie de drepturi #i libertăţi: dreptul de a se opune despotismului+ dreptul la proprietate pri8ată+ libertatea persoanei+ a con#tiinţei+ a presei+ toate conduc5nd la o schimbare a condiţiei indi8idului care+ din supus al regelui+ re gelui+ a de8enit cetăţean liber al statului E$ Dntrun inter8al de mai bine de un deceniu (.,-.--%+ Re8oluţia sa confruntat cu numeroase situaţii dificile& Dn aceste condiţii+ la ., brumar anul AIII (- noiembrie .--%+ Dn urma unei lo8ituri de stat+ Napoleon $onaparte sa proclamat primconsul al Lranţei& Dn .,/)+ Dn urma unui referendum+ a de8enit primconsul pe 8iaţă+ iar la ) decembrie .,/2 a fost Dncoronat Dmpărat E$ Napoleon a asigurat stabilitatea (% de care a8ea ne8oie societatea franceză+ prin re8enirea la monarhia ereditară #i crearea unei noi nobilimi& Totodată+ Dn 8remea Imperiului sa Dncheiat 85nzarea păm5ntului nobililor emigraţi+ către noii proprietari burghezi sau ţărani& Codul Ci8il (%+ votat în 1804, instit!iona"i#a noi"$ %&in'i%ii ($ o&)ani#a&$ a vi$!ii so'ia"$, %$ *a#a in(ivi(a"is+"i *&)$# -i a $)a"it.!ii în /a!a "$)ii A /ost a*o"it dreptul de primogenitură+ în"o'it ' $)a"itat$a s''$so&i"o& "a î+%.&!i&$a +o-t$ni&ii Co(" Civi" a ($v$nit si+*o"" $%o'ii &$vo"!iona&$ -i na (int&$ %&in'i%a"$"$ !int$ a"$ ata'&i"o& 'ont&a&$vo"!iona&$ 3rmatele franceze au răsp5ndit ideile re8oluţionare Dn mai toate ţările unde au a"uns& Mi nu numai ideile+ ci #i reglementările: Dn spaţiul german a fost desfiinţată iobăgia+ iar Coduri Ci8ile după model francez au fost adoptate Dn mai multe ţări (%& Dn concluzie+ se poate spune că Re8oluţia a proclamat+ iar Imperiul a consolidat principiile actuale de organizare socială a uropei& Dntregul secol al KlKlea a fost o luptă+ Dn cadrul fiecărei societăţi+ Dn fa8oarea sau Dmpotri8a acestor principii&
$ Cărţi de "oc din timpul Revoluţiei $ranceze care simbolizau noile principii de organizare a societăţii#
Ce seni(ica a#ari&ia acestor cr&i de joc Bn "ia&a cotidian 6Constituţia e fondată pe ade8ăratele principii ale gu8ernării reprezentati8e+ pe drepturile sacre ale proprietăţii+ egalităţii #i libertăţii& 'uterile pe care le instituie 8or fi puternice #i stabile+ cum trebuie să fie pentru a garanta drepturile cetăţenilor #i interesele statului& Cetăţeni+ re8oluţia este fixată pe principiile care au Dnceputo& a sa sf5r#it&7 %Proclamaţia prim-consulu-lui, din &' decembrie &())* Codul Ci8il: 63rt& <22& 'roprietatea este dreptul de a folosi #i dispune de un lucru Dn chipul cel mai absolut+ cu condiţia să nu i se dea o Dntrebuinţare oprită de legi sau de regulamente& 3rt& <2<& Nimeni nu poate fi constr5ns să o cedeze dec5t numai pentru cauză de utilitate publică #i Dn schimbul unei "uste #i prealabile despăgubiri& 3rt& ..*2& Con8enţiile legal Dncheiate au putere de lege pentru cei care leau Dncheiat& le nu pot fi re8ocate dec5t prin consimţăm5ntul mutual&&& le trebuie executate cu bună credinţă& 3rt& ..,2& 'atronul se crede pe cu85nt pentru c5timea salariului+ pentru plata salariului pe anul trecut #i pentru conturile date pe anul Dn curs&7 %Codul +apoleon* Ce #rinci#ii re"olu&ionare consacrau articolele /++, /+/ =%%%H+ )& Ce #rinci#iu era Bnclcat #rin articolul %%I+
$CA657AR Cod Ci8il: ansamblu de Hinorme "uridice care reglementează raporturile sociale ci8ile J dintre indi8izi (contracte+ obli"gaţii+ mo#teniri etc%& 4rept de primogenitură: drept feudal Dn 8irtutea căruia+ la moartea tatălui+ fiul născut
H primul mo#tenea Dntreaga H a8ere& 4rept di8in: normă care afirIma puterea absolută a regelui Dn 8irtutea calităţii sale de reprezentant al lui 4umnezeu pe păm5nt&
A5T$8A75AR8 .& Dn ce condiţii a a"uns Napoleon $onaparte la putere )& Ce principii ale Re8oluţiei a păstrat Imperiul napoleonian *& 'rin ce sa schimbat situaţia politică a indi8idului Dn urma Re8oluţiei $ +apoleon şi mareşalii săi pe cmpul de luptă# Ce ra#orturi Bntre B#rat şi a#ro#ia&ii si " su*erea) ia*inea
I!'RI9@ LR3NCO PN 3N9@ .,.. Fran&a K Teritoriile Bn care s-a a#licat Codul Na#oleon Nui&i trei state Bn care s-a a#licat Codul Na#oleon Lumea la începutul secolului al XlX-lea
IDEOLO#II$ RE#IMURI POLITICE =l SENTIMENTUL NAŢIONAL
;ecolul al KlKlea a fost marcat de polemica po lemica dintre curentele politice liberal+ democratic #i contrare8oluţionar& @iberalismul susţinea că toţi oamenii sunt egali Dn drepturi #i liberi să g5ndească #i să facă orice+ at5t timp c5t faptele lor nu afectau persoana altcui8a& 4e aici au rezultat două concluzii politice& 'rima: dacă toţi oamenii sunt egali Dn drepturi+ dre pturi+ atunci toţi trebuie să participe pa rticipe Dn mod egal la 8iaţa politicăE aceasta Dnsemna un regim democratic+ bazat pe 8otul uni8ersal (%+ Dn care puterea legislati8ă să fie exercitată de un parlament reprezentant al naţiunii+ iar cea executi8ă de un gu8ern responsabil Dn faţa parlamentului& 3 doua concluzie: dacă toţi oamenii sunt liberi+ atunci toţi trebuie să se bucure+ fără restricţii+ de drepturile #i libertăţile indi8iduale fundamentale: dreptul de a se Dmpotri8i conducerii despotice+ dreptul la proprietate pri8ată+ libertatea persoanei+ a exprimării+ a scrisului etc& 3stfel+ li beralismul a Dmbinat democraţia care pri8ea regimul politic+ #i libertatea care pri8ea persoana& Dn practică+ Dnsă+ democraţia #i libertatea nu au mers mereu Dmpreună& Napoleon+ de exemplu+ pe baza democratică a unor plebiscite+ a instaurat regimul său absolutist care a limitat libertatea& 'oporul a aprobat politica autoritară a lui Napoleon& 4in acest moti8+ Dn prima "umătate a secolului al KlKlea+ mai mulţi g5nditori liberali francezul $en"amin Constant+ de pildă E$, % au manifestat neDncredere Dn popor #i au renunţat la re8endicările democratice& !ai mult dec5t democraţia ia preocupat libertatea& 'entru a e8ita instaurarea unor noi regimuri autoritare+ spri"inite de popor prin 8otul uni8ersal+ cum a fost cel al lui Napoleon+ ace#ti g5nditori au susţinut 8otul censitar (8ot pe baza censului% care permitea
accesul Dn 8iaţa politică numai persoanelor cu a8ere& 4e asemenea+ trebuia menţinută monarhia+ iar parlamentul trebuia să fie bicameral+ cu o cameră superioară rezer8ată nobilimii care să modereze tendinţele Dnnoitoare ale deputaţilor burghezi& Regimul era unul monarhicconstituţional #i oligarhic+ dar asigura exercitarea libertăţilor indi8iduale& @iberalismul sa manifestat ca un curent de centru& l a a8ut o 8ariantă radicală+ democratică care accentua ideea egalităţii politice+ susţinea 8otul uni8ersal (pentru bărbaţi% #i instaurarea republicii Dn tradiţia liberalismului din 8remea Re8oluţiei franceze& Dn opoziţie cu liberalii sau situat contrare8oluţionarii (%& 3ce#tia refuzau orice compromis cu principiile #i instituţiile afirmate de re8oluţie #i se pronunţau p ronunţau pentru un regim monarhic absolutist+ susţinut de nobilime #i de $iserică& i combăteau at5t republica+ c5t c5 t #i monarhia constituţională& B personalitate reprezentati8ă pentru acest curent de g5ndire a fost francezul Qoseph de !aistre (+ $ $ Dn funcţie de curentele politice definite mai sus+ se pot preciza #i tipurile de regimuri politice existente la Dnceputul secolului al KlKlea& @a acea dată+ ;tatele 9nite ale 3mericii ofereau modelul democraţiei& 3legerile se făceau prin 8ot uni8ersal+ fără să existe condiţii de a8ere pentru a putea alege sau a fi ales& 'uterea legislati8ă era deţinută de Congres (%+ alcătuit din ;enat #i Camera Reprezentanţilor+ iar cea executi8ă de pre#edinte+ ales prin 8ot uni8ersal (%& Dn l8eţia+ regimul politic sa apropiat mai mult de democraţia americană&
$ en"amin Constant#
6C5nd se recunoa#te prinl cipiul su8eranităţii poporului+ adică supremaţia 8oinţei generale asupra oricărei 8oinţei particulare+ este necesar săf se Dnţeleagă bine natura acesl tui principiu+ #i să i se deterl mine corect Dntinderea =&&&=& Dntro societate fondată pel su8eranitatea poporului este sigur că nici unui indi8id+ nici unei clase nui aparţine drep tul de ai supune pe ceilalţi 8oinţei sale particulareE darS este fals că societatea Dn Dntregime are asupra membrilor o su8eranitate fără limite&7 E6enjain Constant, CursL de politică constituţională* Care era ra#ortul dintre societate Bn ansa ansab blu lu şi indi" indi"id id Comentaţi& -l
1
.osep/ de 0aistre# $ 6Bmul fiind+ a#adar+ Dn mod necesar asociatJ #i Dn mod necesar gu8ernat+ 8oinţa sa nu contează Dn stabilirea regimuluiE căci din moment ce popoarele nu au posibilitatea alegerii #i su8eranitatea rezultă direct din natura umană+ su8eranii nu mai depind de graţia popoarelorE su8eranitatea nu mai este rezultatul 8oinţei acestora+ ci al societăţii Dnse#i&&& Nici un su8eran fără naţiune+ nici o naţiune fără su8eran& 3ceasta datorează mai mult su8eranului dec5t su8e ranul naţiuniiE căci ea Di datorează existenţa socială #i toate bunurile care rezultă din ea&&&7
(Qoseph de !aistre+ 1espre Papă*
J 6asociat7+ Dn cazul de faţă+ are Dnţelesul de membru al unei comunităţi&
Care era ra#ortul dintre su"eran şi na&iune Bn "i)iunea lui ose#h de Maistre
6Dn ;tatele 9nite+ societatea acţionează prin ea Dnsă#i #i asupra ei Dnse#i& Nu există putere dec5t Dnăuntrul ei&&&
'oporul participă la alcătuirea legilor prin alegerea legiuitorilor #i la aplicarea lor prin 8otarea agenţilor puterii exe cuti8e+ Dnc5t se poate afirma că el Dnsu#i gu8ernează+ Dntrat5t este de slabă #i restr5nsă partea lăsată Dn seama administraţiei #i Dn a#a măsură este administraţia con#tientă de originea ei populară #i dispusă să asculte de puterea de la care emană& 'oporul domne#te peste lumea politică americană ca 4umnezeu peste uni8ers& ste cauza #i ţelul tuturor lucrurilorE totul pro8ine de la el #i se Dntoarce la el&7
EAlexis de Tocue"ille, Tocue"ille, 1espre democraţie în 2merica*
Care era sursa #uterii #olitice Bn Statele 5nite )& !e ce ci se exercita su"eranitatea #o#orului Cabină de vot în 2nglia# 2$iş contrarevoluţionar reprezentnd caricatural Republica# 'resa politică a fost folosită ca un mi"loc de propagandă&
!ediul Congresului !32 %construcţie realizată în &()4*# Lumea la începutul secolului al XlX-lea
!odelul statului liberal la oferit !area $ritanie+ unde su8eranitatea aparţinea naţiunii+ care o exercita prin intermediul 'arlamentului+ dar unde a8eau acces la 8iaţa politică numai cei cu a8ere+ pe baza 8otului censitar& 'arlamentul+ forul legislati8 al ţării+ se compunea din Camera @orzilor+ cu membri pe 8iaţă (funcţia fiind transmisă ereditar%+ #i Camera Comunelor (%+ formată din deputaţi d eputaţi ale#i& xecuti8ul era reprezentat de un Cabinet de mini#tri+ desemnaţi de Camera Comunelor dintre membrii săi& Dn Lranţa+ regimul politic sa definit printrun amestec de absolutism monarhic #i liberalism& Charta (un fel de constituţie%+ acordată de rege Dn .,.2+ stabilea că puterea era deţinută de monarh+ Dn 8irtutea dreptului di8in+ numai că acesta nu o exercita singur+ ci Dmpreună cu un 'arlament& 'arlamentul era e ra alcătuit din Camera 'airilor+ compusă din nobili numiţi de rege+ #i Camera 4eputaţilor+ ai cărei membri erau ale#i prin 8ot censitar& Dn ma"oritatea ţ5rilor europene erau regimuri absolutiste+ Dn care monarhii deţineau singuri puterea+ pe baza dreptului di8in+ spri"ininduse pe nobilime+ armată #i administraţie& 3 fost cazul statelor germane (mai ales al 3ustriei #i 'rusiei% #i al Rusiei (%& Imperiul otoman era un stat despotic oriental: sultanul concentra Dntreaga putere+ de care dispunea aproape fără nici o restricţie& China #i Qaponia erau #i ele imperii& Dn China domnea dinastia manciuriană& Regimul se caracteriza+ la Dnceputul secolului al KlKlea+ prin centralism administrati8 #i corupţia funcţionarilor& Dn Qaponia+ de#i formal Dmpăratul era #eful statului+ puterea era deţinută de un conducător militar (#ogun%+ spri"init de casta aristocratică a samurailor& B dată cu Re8oluţia franceză+ Dn politică au apărut partidele& 4e#i nu dispuneau Dncă de o structură organizatorică riguroasă+ partidele moderne erau de"a diferite fundamental de grupările care existaseră Dnainte+ Dncă din antichitate: ele nu mai reprezentau interese personale sau de familie+ ci interese politicosociale #i economice generale+ pe baza unei anumite ideologii& Dn !area $ritanie+ de pildă+ partidul to&2 (8iitorul 'artid Conser8ator% susţinea interesele aristocraţiei funciare+ iar partidul 3i) (8iitorul 'artid @iberal%+ pe cele ale burgheziei oră#ene#ti& Dn ;tatele 9nite+ 'artidul 4emocrat reprezenta Dn mare măsură interesele proprietarilor de plantaţii din sud+ iar 'artidul Republican pe cele ale industria#ilor din nord& Dn Lranţa+ partidele au exprimat mai mult orientări politice dec5t interese economice: liberalii doreau o monarhie constituţională+ democraţii o republică+ iar contrare8oluţionarii o monarhie absolutistă& Re8oluţia a oferit exemplul naţiunii franceze lupt5nd Dmpotri8a inter8enţiei străine& 3poi+ stăp5nirea napoleoniană a determinat apariţia sau Dntărirea sentimentului naţional+ ca urmare a efortului popoarelor de a se elibera de sub ocupaţia sau dominaţia franceză (%& Ideea egalităţii Dntre indi8izi a fost transpusă la ni8elul relaţiilor dintre naţiuni+ afirm5nduse că nici o naţiune nu are dreptul să asuprească o alta E$,,
Naţionalismul sa manifestat nu doar Dn politică+ ci #i Dn cultură+ sub forma romantismului literar #i istoric& Toate acestea au făcut ca despre secolul al KlKlea să se poată 8orbi nu numai ca despre 6secolul re8oluţiilor7+ ci #i ca despre un 6secol al naţionalităţilor7& $ 6Trebuie să anunţ !aiestăţii Aoastre despre entuziasmul izbucnit Dn Aar#o8ia la apariţia trupelor noastre& Nam
8ăzut Dn 8iaţa mea un spirit naţional at5t de puternic Dntrebuinţat& 3tunci c5nd leam transmis că !aiestatea Aoastră 8a proclama independenţa 'oloniei+ c5nd 8a fi sigur de 2/ /// de oameni bine Dnarmaţi+ ei miau replicat: Noi 8om da .// ///+ numai marele Napoleon să nu ne abandonezeU&7 EMareşalul Murat către +apoleon, .,/0E De ce i-au #riit #olone)ii cu si#atie #e (rance)i
Copii de nobili polonezi ridicaţii pentru a $i deportaţi în Rusia# 6;untem un popor numit din 8remuri imemoriale popor italian&&& Dncadrat Dntre graniţe naturale&&& 8orbind aceea#i limbă&&& a85nd acelea#i credinţe+ acelea#i mora8uri+ acelea#i obiceiuri&&& m5ndri de cel mai glorios trecut politic+ #tiinţific+ artistic care a fost cunoscut Dn istoria europeană& Nu a8em drapel+ nici un nume politic+ nici un rang printre naţiunile europene& Nu a8em o capitală comună+ o constituţie comună+ o piaţă comună& ;untem Dmpărţiţi Dn opt state& 9nul dintre aceste state&&& aparţine 3ustrieiE celelalte+ unele prin legături de familie+ toate prin sentimentul slăbiciunii lor+ susţin orbe#te influenţa acesteia&7 EGiuse##e Ma))ini, 5talia, 2ustria şi Papa* Care erau ar*uentele Bn (a"oarea unit&ii %taliei Dar obstacolele car poV 8er #i li
'recizaţi c5te un stat pentru fiecare tip de regim politic indicat&
$CA657AR Cens: impozit direct+ Dn funcţie de care sa acordat dreptul de 8ot& 4emocraţie: regim politic Dn i care puterea este deţinută de" popor #i exercitată prin 8ot uni8ersal #i un sistem de drepturi #i libertăţi& Ideologie: ansamblu de idei #i principii politice+ morale+ economice& Naţionalism: g5ndire #i acl ţiune care promo8a #i apăra identitatea #i interesele unei naţiuni+ pe plan politic+ eco" nomic sau cultural&
Camera Comunelor# @a masa din centru stăteau mini#trii+ iar laturile erau ocupate+ fiecare Dn parte+ de către reprezentanţii c5te unui partid&
A5T$8A75AR8 .& Ce loc rezer8a liberalismul indi8idului Dn 8iaţa politică )& Care a fost poziţia liberalismului faţă de democraţie *& numeraţi principalele tipuri de regim politic& 3rătaţi oe deosebiri existau Dntre ele& 2& 4efiniţi partidul politic modern& <& 4e ce secolul al KlKlea poate fi considerat un 6secol al naţionalităţilor7
67 mai &898:, pictură de rancisco
AGRAR Ă %i REVOLUŢIA AG
Ţ
Ă
REVOLU IA INDUSTRIAL A INDUSTRIAL
REOLUŢIA A#RARA 3gricultura a continuat să deţină cel mai important loc Dn economie& 'e ansamblul lumii predominau predominau utila"ele #i metodele folosite #i Dn secolele anterioare& ante rioare& 'olicultura asigura fiecărei gospodării sau regiuni produsele 8egetale #i animale necesare consumului propriu& Dn aceste condiţii+ numai o mică parte a produselor era destinată schimbului& xtinderea capitalismului Dn secolul al KlKlea a fost Dnsoţită de transformări #i Dn acest sector economic& le au apărut Dn ţările cele mai dez8oltate (din uropa occidentală #i ;93%+ sau realizat neuniform #i mai lent dec5t Dn alte sectoare (industrie+ comerţ%& Lactorii care au stimulat transformările capitaliste din agricultură au fost: explozia demografică+ cre#terea preţurilor (%+ dez8oltarea industriei+ extinderea #i di8ersificarea transporturilor+ lărgirea pieţei ca urmare a expansiunii europenilor Dn lume& 'rin re8oluţie agrară+ adică transformarea proprietăţii feudale asupra păm5ntului Dn proprietate capitalistă+ agricultura sa adaptat cerinţelor moderne& Re8oluţia agrară sa realizat pe căi diferite& 3stfel+ Dn 3nglia+ Dn ultima treime a secolului al KAIIIlea+ sa desă85r#it procesul deposedării ţăranilor de păm5nt+ domeniul feudal fiind transformat Dn fermă+ a cărei producţie specializată era comercializată pe piaţă& @ocul ţăranilor a fost luat de mici fermieri+ arenda#i #i lucrători lucrăto ri salariaţi& Dn Lranţa+ Dn cursul re8oluţiei politice de la sf5r#itul secolului al KAIIIlea+ 2=< din păm5ntul nobilimii no bilimii au trecut Dn proprietatea ţărănimii #i burgheziei (+ %& Dntrun mod asemănător sau petrecut lucrurile Dn ;93+ unde+ prin reformele din anii .,0).,0*+ a fost asigurat accesul neDngrădit la păm5nt tuturor fermierilor& @a răsărit de lba+ de#i sau menţinut 8astele proprietăţi nobiliare+ ele sau orientat către producţia de piaţă& !arii proprietari sau transformat Dn comercianţi pe piaţa internaţională& Dn paralel sa schimbat #i natura relaţiilor dintre proprietari #i ţărani& Wăranii au fost eliberaţi de iobăgie prin răscumpărarea obligaţiilor lor faţă de stăp5ni& conomi#ti+ agronomi+ mari proprietari au urmărit cre#terea producţiei prin: crearea pă#unilor artificiale care să contribuie la refacerea solului+ extinderea culturilor de plante fura"ere+ introducerea sau extinderea unor noi culturi+ cum au fost cele de in+ c5nepă+ cartofi+ sfeclă de zahăr E$, , $ 'rogresele mecanicii au făcut posibilă in8entarea primelor ma#ini agricole care au u#urat munca oamenilor ma#ina de egrenat bumbacul (separarea seminţelor de fibre%+ secerătorile mecanice (%& 'roducerea Dngră#ămintelor chimice a permis fertilizarea artificială a solului& 3gricultura extraeuropeană a continuat să existe Dn formele tradiţionale& Totu#i+ Dn anumite zone+ au apărut elemente noi care tulburau ordinea existenţei #i anticipau progresul (specializarea producţiei care interesa metropola ceai+ indigo+ opiu+ bumbac Dn IndiaE crearea unei reţele de irigaţii Dn gipt%&
$ >ăran ţesător# 1anemarca
784
?landa
7@'
2ustria
7')
2nglia
7'9
!tatele germane
7&9
ranţa
&@4
Creşterea preţului cerealelor, între &(A9-&8&9 %în procente*# 6Noile tehnici sau răsp5ndit Dn agricultură+ ca #i Dn industrie+ pe măsură ce agricultura sa comercializat #i tot mai numero#i agricultori au acceptat noile metode #i modificările profunde pe care acestea leau adus Dn 8iaţa lor& 'entru dez8oltarea economică+ trebuie neapărat ca producti8itatea agriculturii să se modifice Dntro manieră radicală+ căci societăţile care se modernizează de8in din ce Dn ce mai tributare agriculturii&7 EWW RostoO, tapele creşterii economice* 14
O .La fel de importanta ca schimbările juridice intervenite in situaţia ţâranilor a fost introducerea treptata a unor noi metode de cultivare şi exploatare a solului. Moşieri progresişti, ca ch!ar"enberg, ch!ar"enberg, #o$os şi Liechtenstein. au prestat %n acest sens o adevărata munca de pionierat. &ceasta se referea la mbunâtâţirea calitativă a şeptelului printr'o creştere mai planificata a animalelor, apoi la propagarea soiurilor mai rentabile de cereale şi la tngrâşarea mai adecvata a terenurilor. (...) *ârâ moderni"area agriculturii (şi fârâ perfecţionarea mijloacelor de transport, %ndeosebi %ndeosebi a cailor ferate) nu ar fi fost posibila hrânirea populaţiei mereu şi rapid crescânde din oraşele industriale.+ (rich -ollner, storia &ustriei) /e elemente noi au apărut 0n agricultura1 2O/&34L&5 6 &rendaş7 persoana care lua n folosinţa un teren agricol %n 8 schimbul unei sume de bani. t 9oliculturâ8 asocierea mai multor culturi pe aceeaşi suprafaţa destinata să asigure hrana familiei ţărăneşti. 6 9roductivitate7 raportul %ntre numărul persoanelor salariate sau timpul de munca şi cantitatea de produse care măsoară eficacitatea muncii. .9limbarea duminicala:, pictură de ;atl pit"berg. 0abloul reda un obicei citadin, transferat n mediul rural de burghe"ul devenit proprietar funciar.
&40O2&L4&5 Moderni"area agriculturii nu a putut elimina mentalităţi şi practici tradiţionale. tradiţionale. /e caracteristici ale modului de viata rural sunt
.+ numeraţi trei factori care au fa8orizat progresul agriculturii& )& xplicaţi noţiunea de re8oluţie agrară& *& C5te căi de Dnfăptuire a re8oluţiei agrare cunoa#teţi xplicaţile #i comparaţile& 2& Ce consecinţe a a8ut acest proces .< Revoluţia agrară şi revoluţia industrial ă
REOLUŢIA INDUSTRIALĂ 3cti8itatea industrială a de8enit+ Dn cursul secolului al KlKlea+ cel mai important sector Dn economia marilor state+ datorită re8oluţiei industriale& 3ceasta a reprezentat procesul istoric de Dnlocuire a manufacturilor (Dn care diferitele operaţii erau executate manual+ cu a"utorul uneltelor+ de muncitori specializaţi%+ cu fabricile (Dn care operaţiile opera ţiile erau executate de ma#ini+ puse Dn mi#care cu a"utorul aburilor #i deser8ite de muncitori+ de8eniţi lucrători industriali%& Dn cursul acestui proces+ energia musculară a oamenilor #i a animalelor a fost Dnlocuită de energia mecanică& ;imbolul re8oluţiei industriale a fost ma#ina cu aburi in8entată de inginerul mecanic scoţian Qames Xatt+ Dn .0<+ #i perfecţionată de el p5nă Dn .,2& 3ceastă ma#ină era de fapt un motor care#i producea forţa motrice (ce determină o mi#care% prin consumul de cărbuni #i apă E$ Cadrul Dn care sa declan#at acest proces a fost manufactura+ iar ramura de producţie a fost industria textilă a bumbacului+ Dn care se concentrase+ Dntro perioadă relati8 scurtă+ un număr mare de in8enţii #i ino8aţii& Wara Dn care erau Dntrunite+ către .,/+ toate premisele re8oluţiei industriale a fost 3nglia (3%& 'rin in8entarea+ construirea #i folosirea unor ma#ini necunoscute Dn alte părţi+ ea a de8enit+ către .,*/+ 6atelierul lumii7 #i #ia asigurat o co85r#itoare superioritate economică asupra celorlalte ţări& ţ ări& 4in industria textilă a bumbacului+ care a rămas 6industria cheie7+ ma#inismul sa extins Dn exploatările miniere+ Dn industria siderurgică #i Dn construcţii& In8enţiile dintrun domeniu produceau o ade8ărată reacţie Dn lanţ+ antren5nd #i alte domenii& 4upă .,.<+ Lranţa E6, ;93 EC, unele state germane ED #iau intensificat la r5ndul lor eforturile de industrializare& Cre#terea producţiei a fost Dnsoţită de cre#terea 85nzărilor pentru realizarea profitului+ care era scopul producţiei Dnse#i& Lolosirea ma#inilor a permis obţinerea unor un or cantităţi mai mari de produse la un preţ mai mic& ;căderea preţurilor a sporit numărul cumpărătorilor+ antren5nd chiar oameni săraci+ care p5nă atunci nu cumpăraseră niciodată& Cererea de produse pentru piaţă a crescut+ iar cre#terea cererii a accentuat #i extins concurenţa Dntre indi8izi+ Dntre regiuni+ Dntre state& Re8oluţia industrială a fost Dnsoţită de re8oluţia re 8oluţia transporturilor& ;a extins construcţia #oselelor #i au apărut căile ferate #i primele 8apoare& Labrica Dn care lucrau sute #i apoi mii de muncitori (ce formau proletariatul% a de8enit simbolul dez8oltării capitalismului& Labricile au fost Dnfiinţate Dn ora#e+ unde dispuneau de m5nă de lucru numeroasă+ de bănci+ de pieţe+ de o reţea de #osele #i căi ferate+ dar #i Dn regiuni Dn care existau zăcăminte de cărbune #i minereuri& Re8oluţia industrială a schimbat caracterul economiilor ţărilor Dn care sa desfă#urat #i a transformat structura societăţii+ simplific5ndo& a a modificat locul #i rolul omului Dn producţie& 'roducţia nu mai
depindea de talentul #i Dndem5narea sa+ ci de modul Dn care punea Dn funcţiune+ supra8eghea #i Dntreţinea ma#inile& Centrul de greutate al acti8ităţii economice sa deplasat de la sat la ora#& 4ramele sociale #i indi8iduale pro8ocate de industrializare au determinat apariţia teoriilor socialiste #i cre#terea numărului celor care doreau aplicarea lor&
$ 0ac/eta maşinii cu aburi inventate de .ames Batt#
Dn epocă+ acest tip de ma#ină a reprezentat o etapă preliminară a construcţiei locomoti8elor&
$CA657AR Capital: sumă de bani in8esl tită pentru a aduce profitE " bogăţie acumulată (fabrici+ ma#ini etc%& Capitalism: sistem econo" mic Dntemeiat pe proprietatea pri8ată asupra mi"loacelor dei producţie+ pe piaţa liberă+ #i pe obţinerea profitului& 'rofit: surplus al capitalului in8estit+ care reprezintă dife - j renta dintre Dncasări #i cheltu- j ieli #i este Dnsu#it de Dntre prinzător& 'roletariat: categorie soi cială lipsită de proprietate #i care#i 8indea forţa de muncă Dn schimbul unui salariu&
A5T$8A75AR8
.& numeraţi trei transformări produse de re8oluţia industrială& )& Ce deosebiri există Dntre manufactură #i fabrică *& Construiţi o friză cronologică+ plasaţi pe ea momentul declan#ării re8oluţiei industriale Dn 3nglia+ Lranţa+ ;93+ Germania #i explicaţi diferenţele Dn timp& în 2nglia, prima $ază a revoluţiei industriale s-a des$ăşurat între anii &(89-&849, în condiţii unice, pe care nu le-a mai avut nici o altă ţară# a dispunea de ca#italuri strnse din comerţ, de bogate resurse locale %cărbune şi $ier* sau la care putea accede uşor %bumbacul din colonii*, datorită $lotei pe care o avea, şi de o piaţă de des$acere asigurată, deoarece circulaţia măr$urilor nu era stn"enită de vămi interne# 0anu$acturile erau numeroase în industria tetilă şi, în cadrul lor, se realizase de"a specializarea te/nica, prin aplicarea unor noi invenţii datorate iniţiativei individuale a unor negustori, D $abricanţi sau artizani abili şi bogaţi# învăţămntul, în special cel scoţian, di$uzase în rndul categoriilor modeste ideile lui 5saac +eEton despre posibilitatea dezvoltării industriei prin observaţie şi eperiment# în oraşe eistau contacte între savanţi şi industriaşi, contacte care au creat un climat de interes şi încredere în "urul realizărilor te/nice ale unor practicieni ca Batt, oulton şi BilFinson, care, în colaborare, au per$ecţionat maşina cu aburi# Rolul practicienilor în acest proces s-a datorat şi $aptului că revoluţia industrială a încercat să rezolve probleme concrete, cum erau înlocuirea unor resurse rare şi scumpe - lemnul, energia /idraulică, mna de lucru, prin alte resurse relativ abundente - cărbunele, energia aburilor şi capitalul, sub $ormă de maşini şi procedee care să economisească mna de lucru# 2cţiunea corelată a maşinilor din industria tetilă, a maşinii cu abur şi a te/nicii $ontei produsă pe bază de cocs a revoluţionat economia britanică# 2ceasta s-a trans$ormat dintr-o economie bazată pe lemn şi apă, pe eploatarea produselor vegetale şi animale, într-o economie bazată pe cărbune şi $ier# Ce rela&ie exist Bntre "aloarea inii de lucru şi ecani)area #roduc&iei GLIA
b.
în ranţa, revoluţia industrială a început în acelaşi timp cu cea din 2nglia, dar în condiţiile Gec/iului Regim, şi s-a prelungit pnă către &8(9# Ritmul lent în care ea s-a des$ăşurat s-a datorat acţiunii mai multor $actori# Proprietatea rurală mică şi mi"locie, consolidată între &()A-&()), a limitat consumul categoriilor populare# Produsele cerute de acestea, în special tetile, au $ost suplinite în parte de industria casnică# 1e alt$el, presiunea pe care consumul a eercitat-o în 2nglia asupra producţiei a $ost cu mult mai mică în ranţa# 3n loc important în producţia industrială $ranceză îl deţineau produsele de lu %porţelanuri, oglinzi, tapiserii, mătăsuri* care nu se puteau adapta prelucrării mecanizate# !tatul, la rndul lui, continuase practicile intervenţio-niste speci$ice absolutismului luminat# 2bia concurenţa produselor englezeşti a stimulat ritmul înzestrării industriei $ranceze cu maşini, dar Revoluţia şi cei 79 de ani de război au accentuat decala"ul $aţă de 2nglia#
Co#ara&i condi&iile Bn care s-a des(şurat re"olu&ia industrial Bn An*lia şi Fran&a şi stabili&i trei deosebiri
S.U.A. c.
?bţinerea independenţei a stimulat declanşarea revoluţiei industriale în !32# olosirea maşinilor s-a intensi$icat treptat, o dată cu înmulţirea invenţiilor americane, de la 7(@, între &()9-&899, la 7' 799, între &8'9-&8@9, pe $ondul concurenţei britanice şi al disproporţiei eistente între nevoile industriei, abundenţa resurselor şi insu$icienţa minii de lucru#
Cu a in(luen&at des(şurarea re"olu&iei industriale aericane teritoriul S5A ? revoluţie industrială de $elul celei petrecute în 2nglia s-a produs în
Revoluţia agrară şi revoluţia industrial ă
ORA" "l SAT & SPATIU AL DEZOLTĂRII SOCIALE Transformările economicosociale din secolul al KlKlea au a8ut loc Dn condiţiile cre#terii generale a populaţiei& 8oluţia demografică (% a fost marcată de două fenomene: suprapopularea relati8ă care a pro8ocat emigrarea unui număr mare de muncitori+ ţărani #i me#te#ugari europeni+ #i cre#terea populaţiei industriale #i+ Dn general+ a celei urbane+ pe seama populaţiei agricole& !a"oritatea populaţiei locuia Dncă la sate+ continu5ndu#i continu5ndu #i modul de 8iaţă tradiţional+ concentrat Dn "urul familiei #i al $isericii& Criza agrară din anii F)/+ pro8ocată de c5ţi8a ani de recolte bune care au scăzut mult preţurile la produsele agricole+ ia afectat+ deopotri8ă+ pe marii #i pe micii proprietari& a a fost Dnsoţită de reducerea consumului+ de scăderea preţului păm5ntului #i de tulburări sociale& Dn 'rusia orientală+ .=* din populaţia rurală a renunţat la p5ine ca aliment zilnic+ Dnlocuindo cu cartofi& !ecanizarea producţiei a ruinat numero#i me#te#ugari+ artizani+ agricultori #i negustori legaţi de industria casnică& Lolosirea ma#inilor a pro8ocat numeroase re8olte Dn 3nglia+ &Dntre .,/ #i .,*/+ Dn cursul cărora acestea au fost distruse& 'entru a se Dmpotri8i organizării fabricilor+ lucrătorii specializaţi au Dnfiinţat sindicate 'rimul sindicat de acest fel lau format fo rmat filatorii din @ancashire (3%& 4in el au făcut parte #i ma"oritatea muncitorilor necalificaţi+ Dn fapt soţiile #i copiii lor& !ai t5rziu+ sindicatele+ sind icatele+ menţin5nd principiul solidarităţii profesionale+ au apărat interesele muncitorilor Dn relaţiile cu patronii+ inclusi8 prin organizarea unor manifestaţii #i *re"e Industrializarea a fost Dnsoţită de extinderea urbanizării& Dn Bccident 8echile ora#e sau transformat treptat+ apăr5nd 6ora#ul mecanizat7 E6 4atorită noilor mi"loace de transport+ ora#ele sau putut articula din zone separate: rezidenţială+ comercială #i industrială& ;epararea zonelor ora#elor a făcut #i mai e8ident contrastul dintre burghezie (deţinătorii de capital cărora le aparţineau fabricile+ ma#inile+ profiturile% #i muncitorii industriali salariaţi& 'rimii locuiau Dn zona rezidenţială& Dntrun timp relati8 scurt+ prin a8erea #i modul lor de 8iaţă+ au depă#it confortul #i luxul 8echii nobilimi& !uncitorii locuiau Dn
aglomerările mizere din apropierea fabricilor+ constr5n#i să trăiască din salarii insuficiente+ expu#i foametei #i epidemiilor& Lolosirea ma#inilor a de8alorizat forţa de muncă+ numărul săracilor fiind Dn continuă cre#tere la ora#e& @a sf5r#itul secolului al KAIIIlea+ Dn prospera 3nglie+ .2 din populaţia ora#elor trăia tră ia din mila publică& Nobili reformatori+ oameni de afaceri+ di8er#i g5nditori+ preocupaţi de Dndreptarea 6răului social7 au elaborat diferite concepţii despre socialis Robert B?en a făcut deosebirea Dntre progresul tehnic #i organizarea capitalistă a producţiei& Ca industria#+ accepta tehnica modernă+ creatoare de noi cuno#tinţe #i bel#ug& Respingea Dnsă repartiţia nedreaptă+ pe care o considera principala cauză a ruinării unei mari părţi a populaţiei& Yarl !arx E$ #i Lriedrich ngels au generalizat Dmpărţirea producătorilor industriali Dn patroni #i muncitori& 'ornind de la acumularea profitului de către patroni #i de la sărăcirea muncitorilor+ ei au susţinut ideea luptei de clasă ireconciliabile dintre ace#tia& @upta proletarilor Dmpotri8a patronilor a8ea un rol re8oluţionar+ urm5nd să Dnlocuiască societatea capitalistă printro societate lipsită de exploatare+ pe care ei au numito comunistă+ Dncercarea de aplicare a acestei teorii a demonstrat caracterul ei utopic&
$ Jarl 0ar %&8&8-&884*# Regiunea geogra$ică
2nul &899
2nul &8'9
uropa
799
7@'
2merica de +ord
@
7'
2merica &) Centrală şi de !ud
44
Lumea
&748
)'8
voluţia populaţiei în milioane de locuitori#
A5T$8A75AR8
.& Ce urmări economice #i sociale a a8ut criza agrară )& xplicaţi consecinţele mecanizării asupra dez8oltării ora#elor&
$CA657AR Gre8ă: formă de protest a muncitorilor+ caracterizată prin Dncetarea lucrului& ;indicat organizaţie profesională a muncitorilor+ care le apăra interesele economice& ;ocialism: teorii despre organizarea socială+ care pun interesele generale deasupra celor indi8iduale+ #i care condamnă proprietatea pri8ată asupra mi"loacelor de producţie&
ZONONAA MANC'ESTER ogatele resurse din Lancas/ire %cereale, legume, mine de $ier, plumb, aramă, /uilă* au $avorizat dezvoltarea a numeroase oraşeK 0anc/ester, Liverpool, Preston, olton# 0anc/ester s-a dezvoltat rapid, a"ungnd, în &8'9, primul producător mondial de ţesături de bumbac, dar producea şi sto$e de lnă, velur, mătăsuri, ca şi toate
maşinile necesare manu$acturilor# 0inele de cărbuni, $urnalele înalte, uzinele siderurgice au încon"urat oraşul, iar măr$urile se vindeau rapid, datorită unei vaste reţele de căi de comunicaţie# Calea $erată care îl lega de Liverpool i-a asigurat accesul la mare, apoi oraşul a devenit el însuşi port, ca urmare a construcţiei unui canal navigabil, pnă la estuarul 0erse=# Primii mari industriaşi s-au recrutat dintre oamenii care lucraseră în ateliere# !ir Robert Peel lăsa urmaşilor săi o avere de &,' milioane de livre# l $ăcea parte dintr-o $amilie de mici proprietari de pămnt# atăl său îşi ipotecase pămntul pentru a $onda, în &(@9, o imprimerie de ţesături de bumbac# Cererea mare l-a determinat să treacă, din &(@', la ţesutul pnzei# în &(8', $irma, de"a importantă, era desc/isă ultimelor metode de producţie şi $olosea maşini cu aburi# 1in &89), Robert Peel a devenit membru al Parlamentului, în care reprezenta o nouă clasă socială, cea a industriaşilor# l a a $ost desemnat prim-ministru, în &84A#
Ce eleente au contribuit la de)"oltarea industriala a oraşului Manchester
ZONONAARU'U'RR
(.
în climatul $avorabil al 3niunii vamale, partea cea mai dinamică a burg/eziei comerciale şi industriale din zona Rinului s-a arătat dispusă să investească# 5mpulsul dezvoltării industriale germane a venit din sectorul minier şi metalurgic, spri"init indirect şi de statul prusac, prin crearea ondurilor pentru căi $erate, în &8A7# în paralel s-a realizat şi amena"area sistematică a Rinului# !-au creat ast$el condiţii economice $avorabile valori$icării resurselor de $ier, aramă, plumb, zinc, mercur şi a zăcămintelor de /uilă din Ru/r# Ruinarea artizanilor rurali din regiune a o$erit mnă de lucru abundentă şi relativ ie$tină# Producţia de /uilă a sporit de la @ milioane tone, în &8'9, la 7@ de milioane tone, în &8(9# a o$erea materia primă pentru cocsul de bună calitate care alimenta $urnalele înalte# !iderurgişti, ca MarFort şi Jrupp, recunoscuţi pentru competenţa în materie de oţel şi construcţii $eroviare, au $olosit descoperirile de ultimă oră pentru a-şi etinde a$acerile# 2l$red Jrupp deţinea mine de $ier şi de cărbune, întreprinderi metalurgice şi siderurgice, şantiere navale, şi s-a specializat în producţia de tunuri şi puşti cunoscute în toată lumea# 0icul oraş ssen, unde erau amplasate uzinele Jrupp, care aveau ( 999 de anga"aţi, a devenit un oraş industrial cu &99 999 de locuitori#
Reali)a&i o sche #rin care s arta&i le*turile dintre Bntre#rinderile Pru##
UROPA INTRE
AB ABSOLUTISM SI LIBERALISM
)CON#RESUL DE LA IENA "l S!NTA ALIANŢĂ ALIANŢĂ 4estrămarea Imperiului napoleonian a pus problema reorganizării politicoteritoriale a uropei& Dn acest scop+ puterile Dn8ingătoare au con8ocat Congresul internaţional de la Aiena (septembrie .,.2 iunie .,.< >+ >%& Rezultatul negocierilor a fost a#anumitul 63ct final7+ adoptat la - iunie .,.< #i semnat de reprezentanţii 3ngliei+ Rusiei+ 3ustriei+ 'rusiei+ Lranţei+ ;uediei #i 'ortugaliei& 'rin pre8ederile politice #i teritoriale ale 63ctului final7+ Congresul a urmărit izolarea Lranţei (% #i Dmpiedicarea răsp5ndirii ideilor Re8oluţiei franceze& Dn această direcţie+ documentul consacra principiul legitimităţii (legitimismul%+ Dn 8irtutea căruia au fost restaurate Dn uropa dinastiile Dnlăturate Dn timpul Re8oluţiei #i al războaielor napoleoniene& Lranţa Dn8insă era redusă la graniţele din .-)+ pierz5nd astfel teritoriile de peste Rin #i cele italiene c5#tigate Dn 8remea Re8oluţiei+ #i era obligată la plata unor despăgubiri de război& 'e teritoriul său răm5neau trupe de ocupaţie (care a8eau să fie retrase Dn .,.,%& 4e asemenea+ 63ctul final7 recuno#tea existenţa Confederaţiei germane (creată la , iunie .,.<%& ;copurile Confederaţiei erau realizarea unui obstacol Dn calea expansiunii franceze #i menţinerea ordinii interne Dn statele membre& 'rincipalele instituţii erau 4ieta federati8ă+ cu sediul la LranZfurt pe !ain ca for legislati8+ #i Consiliul Intern pentru rezol8area problemelor imediate& Lostele 'ro8incii 9nite (actuala Blandă%+ Dmpreună cu regiunile cu populaţie francofonă 8ecine (actuala $elgie%+ alcătuiau un singur stat: Regatul Wărilor de Qos&
'eninsula italică răm5nea di8izată din punct de 8edere politic& ra consacrată existenţa a zece state: Regatul ;ardiniei ('iemontul%+ Regatul celor 4ouă ;icilii (al Neapolelui%+ Neapole lui%+ ;tatul papal+ 4ucatele 'armei+ Toscanei etc& Dn nord+ Regatul @ombardoAeneţian se afla sub stăp5nire habsburgică& 'olonia era Dmpărţită& Cea mai mare parte a ei+ organizată ca regat+ cu o Constituţie #i o administraţie proprii+ intra sub stăp5nirea Rusiei& 3ustria primea Galiţia+ iar 'rusia+ !arele ducat al 'oznaniei& 'rin toate aceste hotăr5ri+ Congresul de la Aiena a căutat să impună dominaţia marilor puteri Dn8ingătoare asupra uropei+ respect5nd totu#i principiul echilibrului european #i al balanţei puterilor 're8ederile 63ctului final7 8eneau Dn contradicţie cu aspiraţiile antiabsolutiste #i cu dorinţa de $ independenţă #i unitate politică a unor naţiuni (spanioli+ italieni+ polonezi $ Tocmai pentru a feri noua configuraţie politicoteritorială de posibilele mi#cări re8oluţionare+ la )0 septembrie .,.<+ la 'aris+ ţarul 3lexandru I E$, Dmpăratul 3ustriei #i regele 'rusiei au constituit ;f5nta 3lianţă& Bbiecti8ele acestei Dnţelegeri a monarhilor erau e rau apărarea principiului legitimităţii #i menţinerea statu[uoului stabilit la Aiena&
>arul 2leandru 5 %&89&-&87'*, personalitatea care a polarizat atenţia diplomaţilor prezenţi la Giena, iniţiatorul !$intei 2lianţe %în stnga ilustraţiei*# 6'retutindeni se spune că nu sunt de acord+ că nu este 8orba de a restabili ordinea #i dreptatea+ ci de a forţa m5na+ de a lua fiecare c5t mai mult #i că se pregăte#te un război general care nu 8a Dnt5rzia să izbucnească& ;e 8orbe#te că 3lexandru nul poate suferi pe !etternich+ că Talle\rand e singurul care 8orbe#te argumentat Dn prezent #i că 8anghelia+ dacă ar fi propo8ăduită de dia8ol+ nu ar Dnceta să fie 8anghelie+ #i este cazul lui+ căci Talle\rand nu cere nimic pentru Lranţa& l nu 8rea dec5t dreptate+ echilibru+ moderaţie+ lini#te+ pe bazele sfinte ale dreptului #i raţiunii&7 %Raportul secret al pre$ectului de poliţie al Glenei, 9a*er, către împăratul 2ustriei, & noiembrie &8&A*
Cu #erce#ea o#inia #ublic Con*resul 6uropa este un sistem de state care au ne8oie s5 trăiască Dntre ele Dntrun raport de echilibru& 4ar aceste state sunt organisme 8ii& chilibrul Dntre aceste organisme 8ii nu poate fi impus din afară+ prin forţa unui stat sau a unui grup de state mai puternice+ după 8oin]a lor arbitrară: trebuie să se răspundă necesităţilor 8itale ale tuturor statelor& 'entru a nu se Dn#ela asupra acestor necesităţi 8itale trebuie să concure Dntreaga uropă Dn stabilirea noului sistem&7 ETalleQrand, !crisoare către Ludovic al XG555-lea, Giena, 7' noiembrie &8&A* Care era conce#&ia lui TalleQrand des#re rela&iile dintre state )& Ce e(ect #utea a"ea #entru Fran&a acce#tarea acestor idei de ctre Con*res $ Caricatură reprezentndu-i pe monar/ii învingători împărţindu-şi teritoriul uropei#
$CA657AR
chilibru european: principiu de organizare a relaţiilor internaţionale potri8it căruia+ printrun sistem de alianţe+ treH buia Dmpiedicată expansiunea teritorială sau preponderenţa politică a unei mari puteri+ Dn dauna celorlalte& @egitimitate: principiu potri8it căruia pe tronul unei ţări treIbuia să se afle monarhi de drept di8in (6legitimi7%& ;tatu[uo: situaţie a frontierelor la un moment dat&
A5T$8A75AR8 .& Care state erau principalele beneficiare ale schimbărilor teritoriale din .,.< )& Cărui curent ideologic Di corespundea ;f5nta 3lianţă *& Ce urmăreau Dn8ingătorii lui Napoleon prin menţinerea statu[uoului alle=rand, ministru de eterne al ranţei în vremea lui +apoleon şi, apoi, după &8&'# 3 Dncercat să scoată Lranţa din izolarea diplomatică de după căderea lui Napoleon&
Palatul !c/dnbrunn, locul în care s-au des$ăşurat lucrările Congresului de la Giena# Europa între absolutism şi liberalism
Ludovic ilip %&849-&8A8*, cu drapelul tricolor, în $aţa unei baricade#
Ce siboli)ea) #re)en&a re*elui ln* o baricad
EUROPA INTRE REOLUŢIE "l CONTRAREOLUŢIE$ +,+-&+,, @a Congresul de la Aiena+ Rusia+ 3ustria #i 'rusia marile puteri contrare8oluţionare au Dncercat să reorganizeze politic uropa potri8it intereselor #i principiilor lor& 3u impus principiul legitimităţii+ Dn 8irtutea căruia dinastia de $ourbon a fost restaurată Dn Lranţa+ ;pania E6 #i Regatul celor 4ouă ;icilii+ #i au susţinut Dn toate ţările+ pe c5t sa putut+ re8enirea la absolutism& 4e asemenea+ ele au constituit ;f5nta 3lianţă+ ca o alianţă personală a monarhilor Dmpotri8a popoarelor+ cu scopul de a asigura stabilitatea monarhiilor de drept di8in& Dn opoziţie cu acestea+ au continuat Dnsă să se manifeste principiile #i forţele re8oluţionare& Naţiunile sau opus at5t regimurilor politice absolutiste+ c5t #i Dmpărţirilor teritoriale impuse la Aiena+ deoarece acestea contra8eneau at5t aspiraţiilor lor liberale #i democratice+ c5t #i celor de unitate sau independenţă EA Dn Lranţa+ confruntarea dintre principiile re8oluţionare #i absolutism sa desfă#urat chiar Dn cadrul instituţiilor statului& Restauraţia $ourbonilor nu a Dnsemnat re8enirea la Aechiul Regim+ deoarece Charta din .,.2 Dnscria principiile libertăţii persoanei #i con#tiinţei+ iar Camera 4eputaţilor exercita un anume control asupra cheltuielilor #ii putea critica pe mini#tri& Dn schimb+ regele putea emite e mite ordonanţe prin care modifica legileE cenzura #i poliţia limitau libertatea de exprimare+ iar partidele politice erau interzise&
@udo8ic al KAIIIlea (.,.2.,)2% a Dncercat să menţină echilibrul societăţii franceze+ prin moderarea pretenţiilor nobilimii #i realizarea unui compromis cu burghezia liberală reprezentată Dn Camera 4eputaţilor& Dn schimb+ Carol al Klea (.,)2.,*/% a dorit să instaureze un regim Dn Dntregime abso lutist& 3cest fapt a pro8ocat re8oluţia din iulie .,*/+ Dn urma căreia $ourbonii au fost Dnlăturaţi+ fiind proclamat rege @udo8ic Lilip de Brl^ans E$ Regimul politic din 8remea acestuia a fost numit !onarhia din Iulie& Noua Chartă+ din .,*/+ a reintrodus principiul su8eranităţii naţionale+ conform căruia regele nu mai domnea Dn 8irtutea dreptului di8in+ ci Dn calitate de reprezentant al naţiunii& Camera 4eputaţilor a8ea atribuţii sporite+ put5nd impune schimbarea mini#trilor& 4e asemenea+ au fost garantate drepturile #i libertăţile indi8iduale& 4ar 8otul continua să fie censitar (chiar dacă pe baza unui cens mai scăzut%+ iar organizaţiile politice interzise& 3#adar+ !onarhia din Iulie sa definit ca un regim liberal clasic& Dn cadrul Confederaţiei germane+ contrare8oluţia a a8ut mai mult succes+ după .,.<& Dn general+ regimurile au fost absolutiste+ susţinute de nobilime+ armată #i administraţie& 3 fost cazul Imperiului habsburgic #i al 'rusiei& Dn statele germane spiritul re8oluţionar sa manifestat Dn mai mică măsură+ deoarece burghezia era slab dez8oltată+ iar ţărănimea+ ma"oritară+ era inacti8ă politic& Dn aceste condiţii+ opoziţia liberală sa concentrat Dn mediile uni8ersitare& Importanţa ei a sporit totu#i+ către .,2,& Nu toate teritoriile stăp5nite de 1absburgi intrau Dn Confederaţia germană& Cele locuite de sla8i #i de rom5ni a8eau un alt statut& Transil8ania+ de exemplu+ era organizată ca !are principat+ Dmpăratul a85nd #i titlul de mare principe& Conducerea efecti8ă era Dnsă exercitată de un gu8ernator imperial& Dn Rusia+ ţarul 3lexandru I a oscilat Dntre absolutism #i un oarecare liberalism& Nicolae I (.,)<.,<<% a re8enit Dnsă la o politică exclusi8 absolutista (%& 64e c5nd o mulţime de francezi a8enturieri+ pun5nd stăp5nire pe educaţia tineretului de la noi+ au adus Dn Rusia germenii re8oluţionari din patria lor #i (&&&% de c5nd tinerii no#tri ofiţeri sau apropiat de liberalii din acele ţări ale uropei pe unde iau dus 8ictoriile noastre+ numărul oamenilor stăp5niţi de intenţii rele sa Dnmulţit Dntro măsură Dnfrico#ătoare (&&&% ;a hotăr5t să se Dnfiinţeze sub conducerea mea un corp de "andarmi (&&&%& Dn acela#i timp sa pre8ăzut #i concentrarea sub #efia mea a conducerii ;ecţiei a llla+ Dnfiinţată pe l5ngă cancelaria maiestăţii sale+ precum #i a poliţiei secrete supreme+ care prin agenţii săi secreţi trebuia să a"ute #i să Dnlesnească acţiunea "andarmilor&7 (Generalul A9 6encendor( însemnări* Care erau cau)ele intensi(icrii su#ra"e*herii #oli&ieneşti Bn Rusia
A AMERICA 7ATINA Coloniile spaniole din 2merica erau administrate de metropolă doar ca nişte domenii de eploatare in bene$iciul ei, neavnd dreptul să dezvolte o industrie şi un comerţ auto/tone# otodată, populaţia creolă %urmaşă a coloniştilor spanioli* era tratată discriminatoriu, $iindu-i re$uzat accesul la $uncţiile publice# 0işcarea de eliberare naţională a început în &898, cnd, în !pania, +apoleon l-a impus rege pe $ratele său .osep/# Coloniile însă au re$uzat s-l recunoască drept suveran şi şi-au organizat propriile armate şi adunări naţionale +umai că acţiunea începută contra $rancezilor s-a trans$ormat $oarte repede într-un război de independenţă împotriva !paniei Conducătorul cel mai important al revoltei a $ost !imon olivar, din Genezuela, Luptele au durat pnă în &87A, cnd, în Peru, a $ost în$rntă ultima armată spaniolă# 5nsurgenţii %răzvrătiţii* au bene$iciat şi de spri"inul 2ngliei şi !tatelor 3nite, cărora dispariţia stăpnirii spaniole le desc/idea posibilitatea unor a$aceri pro$itabile în regiune# în &874# preşedintele !tatelor 3nite# .ames 0onroe# a declarat că orice intervenţie europeană pe continentul american va $i considerată ca un act neprietenesc $aţă de ţara sa 61octrina 0onroe: descura"a o posibilă intervenţie a !$intei 2lianţe, cerută de regele !paniei# !imon olivar a dorit să realizeze o $ederaţie a statelor americane, dar marile di$erenţe geogra$ice, etnice şi politice dintre ele au împiedicat materializarea proiectului# !ingura colonie portug/eză# razilia, s-a revoltat în &87&# 2nul următor, don Pedro, $iul regelui Portugaliei, a $ost încoronat ca împărat constituţional# razilia rămnnd singura monar/ie din 2merica de !ud#
Care au (ost cau)ele re"oltei coloniilor s#aniole din Aerica 7atin ;imon $oli8ar acord5nd drapelul eliberării comandantului unui batalion Dn8ingător&
B SPANIA în !pania, regele erdinand al Gll-lea de ourbon a încercat să reinstaureze absolutismul# 2 suprimat Constituţia liberală din &8&7, a reactivat ribunalul şi cenzura 5nc/iziţiei şi i-a eliminat pe adversarii politici# Regimul s-a con$runtat cu grave probleme $inanciare, accentuate de revolta coloniilor americane, care a lipsit !pania de o însemnată sursă de venituri# +eplata soldelor a sporit nemulţumirea armatei# în aceste condiţii, trupele a$late la Cadi, pentru a $i trimise în 2merica Latină, s-au revoltat sub conducerea o$iţerului liberal Ra$ael Riego Revoluţionarii au cerut renunţarea la absolutism şi convocarea cortesurilor& Regele a $ost nevoit să cedezeK s-a reintrodus Constituţia din &8&7, au $ost convocate cortesurile, s-au abolit privilegiile şi a $ost des$iinţată 5nc/iziţia# în acelaşi timp însă, regele a cerut a"utorul !$intei 2lianţe 1upă în$rngerea revoluţiilor italiene din &879-&87&, cazul spaniol a intrat în atenţia acesteia La Congresul de la Gerona, din &877, !$nta 2lianţă a /otărt intervenţia militară în !pania# 2ceastă misiune a $ost încredinţată armatei $ranceze, ourboniî din ranţa venind, ast$el, în spri"inul celor din !pania# 1rept urmare, în &874, #mişcarea cortesurilorH a $ost în$rntă 1eşi erdinand al Gll-lea promisese o- amnistie generală, numeroşi liberali, printre care şi Ra$ael Riego, au $ost eecutaţi# Europa între absolutism şi liberalism
Dn condiţiile Dn care+ Dn 8remea lui Nicolae I+ opoziţia nobilimii liberale nu dispunea de căi legale de manifestare+ ea a luat forme conspirati8e& 3stfel+ Dn decembrie .,)< (de unde #i numele de 6mi#carea decembri#tilor7%+ nobilii liberali au pus la cale detronarea ţarului #i instaurarea monarhiei consti tuţionale& 3cţiunea Dnsă a e#uat+ iar cei implicaţi au fost deportaţi Dn ;iberia& 4e asemenea+ Nicolae I a reprimat războiul de independenţă al polonezilor+ din .,*/.,*.+ Dn urma căruia a suprimat #i autonomia 'oloniei& Dn cazul 'eninsulei italice+ Congresul de la Aiena a impus at5t regimuri absolutiste+ c5t #i menţinerea separării italienilor Dn mai multe state& Garantul acestei situaţii era Imperiul habsburgic+ care D#i reinstaurase dominaţia asupra peninsulei prin stăp5nirea nordului acesteia& 3cţiunile re8oluţionarilor italieni au urmărit+ Dn egală măsură+ Dnlăturarea absolutismului #i emanciparea de sub dominaţia străină& 'atrioţii italieni+ grupaţi Dn societatea secretă a carbonarilor+ au declan#at astfel de acţiuni Dn Regatul celor 4ouă ;icilii (.,)/% #i Dn 'iemont (.,).%& Laţă de aceste e8enimente sa produs reacţia monarhilor din ;f5nta 3lianţă& i sau Dntrunit Dn congrese+ care+ la cererea lui !etternich E$, au aprobat inter8enţia armatei austriece Dn statele italiene& Ca urmare a acestei inter8enţii+ re8oluţiile au fost Dnfr5nte& Dn sudestul uropei+ Rusia #i 3ustria se aflau Dn concurenţă pentru preluarea 6mo#tenirii7 teritoriale a Imperiului otoman& Dn această chestiune sau implicat #i statele occidentale+ Dn special 3nglia+ care nu dorea ca Rusia să a"ungă p5nă la ;tr5mtori ($osfor #i 4ardanele%& !enţinerea sau Dnlăturarea stăp5nirii otomane Dn sudestul continentului a reprezentat 6problema orientală7& 'opoarele din $alcani au profitat de aceste ri8alităţi+ obţin5nd spri"inul puterilor europene Dmpotri8a otomanilor& 3#a au procedat s5rbii #i grecii ED, care după mai mulţi ani de război au a u obţinut+ Dn .,)-+ prin Tratatul de pace rusootoman de la 3drianopol+ recunoa#terea re cunoa#terea autonomiei lor politice& Dn Wara Rom5nească #i
!oldo8a acţiunea Dnnoitoare sa manifestat at5t pe calea legală a memoriilor boiere#ti+ adresate Imperiului otoman+ Rusiei sau domnitorilor+ Dn care se făceau propuneri de liberalizare a regimului C politic+ c5t #i pe calea re8oluţiei (.,). C Iniţial+ urmărind să slăbească puterea otomană Dn regiune+ Rusia a susţinut sporirea autonomiei principatelor& Dn urma Tratatului de la 3drianopol+ Imperiul otoman #ia retras trupele din d in cetăţile Turnu+ Giurgiu #i $răila+ #i sa trecut la elaborarea Regulamentelor Brganice (%& 9lterior Dnsă+ dorind să#i impună propria dominaţie+ Rusia a Dnceput să inter8ină tot mai mult Dn treburile interne ale principatelor& 4rept urmare+ oamenii politici rom5ni sau orientat către spri"inul statelor occidentale #i către o Dnţelegere cu Imperiul otoman+ mai puţin ameninţător dec5t Rusia& 4emocratizarea sa realizat #i pe calea reformelor+ specifică !arii $ritanii& 3ici regimul parlamentar funcţiona de mai bine de un secol+ a#a Dnc5t societatea sa putut transforma treptat+ pe cale legislati8ă& 4upă .,.<+ sau aflat la gu8ernare conser8atorii& Conser8atorismul englez nu a fost un curent politic contrare8oluţionar& l sa definit ca promotor al menţinerii (conser8ării% regimului oligarhic de p5nă atunci& Dn .,*/+ au preluat puterea liberalii+ care au realizat o serie de reforme Dn domeniile electoral+ administrati8 #i social& 'rin aceste reforme sa lărgit accesul populaţiei la 8iaţa politică #i sau ameliorat condiţiile de muncă Dn fabrici& 3#adar+ ;f5nta 3lianţă nu a anihilat forţele re8oluţionare& @a .,2,+ monarhii #i naţiunile a8eau să intre Dn cea mai mare Dnfruntare din secolul KIK&
$ Jlemens 0etternic/, ministru de eterne %din &89)* şi cancelar al 2ustriei %&87&-&8A8*, a întruc/ipat spiritul contrarevoluţionar al !$intei 2lianţe#
$CA657AR 3utonomie politică: drept de autoconducere Dn problemele interne& Carbonari: nume dat mem brilor unei societăţi secrete italiene+ datorită faptului că ace#tia se reuneau Dn colibele unor negustori de cărbuni& Cortesuri: parlamente regionale Dn ;pania& Restauraţie: perioadă din istoria Lranţei+ c5t sa aflat _ reinstalată pe tron dinastia de $ourbon (.,.<.,*/%&
A5T$8A75AR8 .& Identificaţi trei probleme politice #i naţionale apărute Dn uropa+ după .,.<& )& xemplificaţi căile pe care sa desfă#urat acţiunea de Dnnoire politică+ Dntre .,.<.,2,& *& Cum a influenţat 6problema orientală7 acţiunea de emancipare a popoarelor din sudestul uropei 2& Cum sa manifestat opoziţia liberală Dn statele germane #i Dn Rusia <& Comparaţi regimurile politice din Lranţa #i !area $ritanie& 'recizaţi două asemănări #i două deosebiri&
STUDIU REVOLUŢIA DE c.
La începutul secolului al XlX-lea, în principate, împotriva $anarioţilor s-a $ormat 6partida naţională:, alcătuită din boieri romni# Cu acordul unor mari boieri din 6partida naţională:, în ianuarie &87&, la Padeş, udor Gladimirescu a declanşat acţiunea militară de înlăturare a $anarioţilor#
Programul revoluţiei, intitulat Cererile norodului rom5nesc+ cuprindea o serie de revendicări care vizau modernizarea societăţii romneştiK domn pămntean %dintre romni*, adunare reprezentativă, armată naţională# aţă de 5mperiul otoman, udor Gladimirescu a procedat cu prudenţă# Pentru a evita o intervenţie otomană s-a $erit să ceară independenţa >ării Romneşti, solicitnd numai respectarea autonomiei# !ituaţia s-a complicat o dată cu intrarea în ţară, dinspre 0oldova, a trupelor ete-riste# teria era o organizaţie grecească secretă, constituită la ?dessa, sub conducerea lui 2leandru 5psilanti, $iul unui domnitor $anariot# !copul teriei era spri"inirea luptei de eliberare a
ara Romnească, unde a căutat să provoace un război ruso-otoman# 5ntervenţia Porţii s-a produs în mai &87&# udor Gladimirescu s-a retras din ucureşti, dar a menţinut contactele cu otomanii, care urmăreau să-l atragă împotriva teriei# în aceste condiţii, el a $ost luat prizonier de 2leandru 5psilanti, acuzat de trădare şi eecutat# 0oartea lui udor Gladimirescu a însemnat s$rşitul revoluţiei pe care o condusese# %denti(ica&i un #rinci#iu #olitic deocratic Bn Cererile norodului romnesc#
D. RECIA Lupta de eliberare a grecilor s-a declanşat în &87&, cu ocazia rebeliunii lui 2M paşa din lanina împotriva sultanului 0a/muri al ll-lea, cnd 23 paşa a cerut spri"inul populaţiei greceşti# 2cţiunea grecilor s-a trans$ormat apoi într-un război de eliberare de sub stăpnirea otomană# în &877, reuniţi în Congresul de la pidaur, insurgenţii au proclamat independenţa
De ce a inter"enit Rusia Bn con(lictul *reco-otoan Imagine reprezent5ndui pe re8oluţionarii greci apăr5nd drapelul insurecţiei& 6Tudor Aladimirescu7+ portret de Theodor 3man&
E. REULAMENTELE VRANICE în ratatul de pace ruso-otoman de la 2drianopol, din septembrie &87), se prevedea în$iinţarea, în >ara Romnească şi 0oldova, a unor comisii care să elaboreze cte un proiect de măsuri de reorganizare politică a ţării# Rezultatele activităţii comisiilor respective au $ost Regulamentele ?rganice, cu un conţinut identic pentru ambele principate# 2ceste documente aveau valoarea unor legi $undamentale# 2u intrat în vigoare, în &84&, în >ara Romnească, şi în &847, în 0oldova, şi au $uncţionat pnă în &8'@# Regulamentele organizau statul potrivit principiului separării puterilor# Puterea eecutivă o deţinea domnitorul, a"utat de un !$at administrativ %un $el de cabinet de miniştri*; domnul putea guverna şi prin decrete# Puterea legislativă aparţinea 2dunării ?bşteşti, în care intrau numai boierii# Puterea "udecătorească era eercitată de tribunale, instanţa supremă $iind înaltul 1ivan, ale cărui /otărri erau $ără apel# în plan economic şi social se des$iinţau vămile interne, se introducea impozitul unic şi se reglementa statutul ţăranilor clăcaşi, consideraţi simpli c/iriaşi pe pămntul boierilor, datori să muncească pentru lotul deţinut în $olosinţă# ra în$iinţată o 6miliţie pămnteană:, care a reprezentat mai trziu baza armatei naţionale# !e preconizau măsuri pentru dezvoltarea învăţămntului# Comparativ cu situaţia anterioară, Regulamentele au însemnat un pas important în procesul de modernizare# 1ar, prin $aptul că permiteau numai boierimii să participe la viaţa politică şi prin condiţiile grele de muncă impuse ţăranilor, ele aveau să provoace dorinţa revoluţionarilor paşoptişti de a le înlătura#
.& Ce Bnnoiri au adus Bn #lan #olitic Re*ulaentele $r*anice
)& Ce i#ortan& istoric au a"ut aceste Bnnoiri Europa între absolutism şi liberalism
REOLUŢIA DE LA +,,&+,/ In anii .,2,.,2-+ popoarele au luptat pentru a impune regimuri democratice #i pentru realizarea obiecti8elor lor naţionale+ de afirmare+ independenţă #i unitate& 'onderea acestor obiecti8e a 8ariat de la ţară la ţară& Dn unele cazuri (Lranţa%+ a fost 8izată Dn primul r5nd schimbarea regimului politic+ Dn altele (Italia $+ Imperiul habsburgic+ unele state germane 3%+ afirmarea naţională& Dn prima situaţie a fost 8orba de re8oluţii socialpolitice+ Dn a doua+ de re8oluţii cu caracter precumpănitor naţional& Dn Bccident+ re8oluţia a fost condusă de burghezie+ Dn uropa centrală #i răsăriteană+ de nobilimea liberală #i de burghezie+ Dn toate ţările exist5nd o importantă participare populară+ p opulară+ mai ales la ni8elul locuitorilor ora#elor: mici burghezi (meseria#i+ negustori%+ liberi profesioni#ti+ studenţi #i muncitori& Toate aceste categorii sociale a8eau ca scop comun Dnlăturarea absolutismului+ care Dmpiedica libertatea de manifestare politică+ #i afirmarea indi8idualităţii ind i8idualităţii naţiunii respecti8e& 4ar Dntre ele au existat #i o serie de di8ergenţe+ care au u#urat acţiunea contrare8oluţionară& Dn plan politic+ radicalii (o parte a burgheziei+ studenţimea+ muncitorii% au dorit o republică democratică+ iar moderaţii (o altă parte a burgheziei+ nobilimea reformatoare%+ o monarhie constituţională liberală& Dn plan social+ muncitorii au manifestat tendinţe egalitariste pe care burghezia nu le putea accepta+ iar re8oltele ţărăne#ti din unele zone au Dndepărtat nobilimea de la re8oluţie& Dn Lranţa+ principala cauză a re8oluţiei a fost de natură politică: monopolul politic exercitat de marii bancheri Dn 8remea !onarhiei din Iulie Dmpiedica Dmpie dica accesul la putere al burgheziei bur gheziei industriale #i al micii burghezii oră#ene#ti& Re8oluţia a izbucnit la 'aris+ Dn februarie .,2,& @a )< februarie+ a fost proclamată republica& ;a format un gu8ern pro8izoriu+ din care au făcut parte reprezentanţii tuturor participanţilor la re8oluţie: republicanul burghez @amartine+ socialistul @ouis $lanc+ muncitorul 3lbert etcE$ Gu8ernul pro8izoriu a emis o serie de decrete+ dintre care cele mai importante se refereau la acordarea 8otului uni8ersal pentru bărbaţi+ libertatea presei #i a Dntrunirilor #i organizarea 3telierelor Naţionale& Dn martie .,2,+ a fost aleasă+ prin 8ot uni8ersal+ 3dunarea Constituantă+ cu o ma"oritate burgheză& 3ceasta a elaborat o Constituţie democratică+ Dn care se preciza că puterea executi8ă era exercitată de pre#edinte+ iar cea legislati8ă de 3dunarea Naţională+ fiind Dnscris #i un sistem de drepturi #i libertăţi cetăţene#ti: libertatea persoanei+ a con#tiinţei+ a presei etc& Dn paralel Dnsă+ 3dunarea a hotăr5t să pună capăt agitaţiilor muncitorilor prin desfiinţarea cluburilor lor #i a 3telierelor Naţionale& Rezultatul a fost+ Dn iunie .,2,+ prima Dnfruntare armată Dntre fo#tii aliaţi: burghezia parlamentară #i muncitorii+ Dncheiată cu 8ictoria celei dint5i (%& Dn decembrie .,2,+ tot prin 8ot uni8ersal+ a fost ales pre#edinte @udo8ic $onaparte+ un nepot al lui Napoleon& 'rofit5nd de neDnţelegerile dintre grupările politice #i de compromiterea 3dunării+ la ) decembrie .,<)+ acesta sa proclamat Dmpărat+ sub numele de Napoleon al llllea& B situaţie deosebită a existat Dn Imperiul I mperiul habsburgic+ care era un stat multinaţional& 3ici cauzele re8oluţiilor au fost at5t politice #i sociale+ c5t #i naţionale& 3bsolutismul #i persistenţa unor reglementări feudale Dn agricultură Dmpiedicau burghezia #i nobilimea liberală să a"ungă la putere #i să se
$ 6roismul poporului parizian a răsturnat un gu8ern retrograd #i oligarhic (&&&%&
;5ngele poporului 5 curs ca #i Dn iulie (.,*/n&n&%: de data aceasta Dnsă acest popor nobil nu 8a fi Dn#elat& 3 dob5ndit un gu8ern naţional #i popular care aprobă drepturile #i 8oinţa de progres a acestui popor mare #i nobil (&&&%& ;ub regimul popular anunţat de gu8ernul pro8izoriu+ fiecare cetăţean trebuie să se considere ca Dn8estit cu o magistratură (&&&% Gu8ernul pro8izoriu 8rea republica Dn funcţie de aprobarea poporului #i 8a consulta poporul fără Dnt5rziere& 4ore#te unitatea naţiunii+ care de acum Dnainte 8a cuprinde toate clasele #i toţi cetăţeniiE dore#te autogu8ernarea naţiunii& l are ca principii libertatea+ egalitatea #i fraternitatea+ iar ca de8iză poporul&7 %Proclamaţia guvernului provizoriu, 7A $ebruarie &8A8* Crui curent ideolo*ic Bi cores#undea aceast #roclaa&ie
ablou de Menri P/ilippoteau reprezentndu-l pe Lamartine, şe$ul guvernului provizoriu, respingnd drapelul roşu în $avoarea celui tricolor#
Ce seni(ica&ie #olitic a"ea *estul lui 7aartine
A. STATELE ERMANE în Con$ederaţia germană, acţiunile revoluţionare s-au des$ăşurat în mod di$erit# în unele state ele au avut un caracter paşnic, în altele s-a a"uns la con$runtări armate# 1i$erită a $ost şi participareaK $ie acţiuni numai ale burg/eziei, $ie revoluţii burg/eze dublate de revolte ţărăneşti# în Prusia, revoluţia a început în martie &8A8, la erlin# 1upă cteva zile de lupte, regele riedric/ Bil/elm al 5Glea a $ost obligat să accepte $ormarea unui nou guvern şi apoi alegerea unei 2dunări +aţionale Constituante, în care ma"oritatea o deţineau liberalii# 1ivergenţele dintre burg/ezia liberală şi muncitori au $ăcut ca 2dunarea să piardă spri"inul politic şi militar al acestora din urmă# în aceste condiţii, în noiembrie &8A8, regele a numit un nou guvern, condus de un general, contele de randenburg, după care a dizolvat 2dunarea# în decembrie, regele a acordat însă o Constituţie, care reprezenta un compromis între liberalism şi absolutism, puterea $iind împărţită între un Parlament bicameral şi monar/# 3na dintre principalele preocupări ale revoluţionarilor germani a $ost unirea într-un singur stat# în acest scop s-a constituit Parlamentul de la ranF$urt, în care şi-au trimis reprezentanţi toate statele Con$ederaţiei# în martie &8A), acesta a votat o Constituţie şi a o$erit coroana de împărat al
STUDIU
de
C AZ
B. STATELE ITALIENE 2cţiunile revoluţionare din statele italiene au avut un dublu caracterK politic şi naţional# le au urmărit att instaurarea unor regimuri constituţionale, ct şi eliberarea nordului peninsulei de sub stăpnirea /absburgică# Prima revoltă s-a declanşat în ianuarie &8A8, la Palermo, în Regatul celor 1ouă !icilii, împotriva dinastiei ourbonilor# !ub presiune populară, regele erdinand al 5G-lea a acceptat adoptarea unei Constituţii liberale# 2celaşi lucru l-au $ăcut şi ducele oscanei, la lorenţa, şi regele Piemontului, la orino# Revoluţia de la Giena şi înlăturarea cancelarului 0etternic/ au impulsionat lupta italienilor# în martie &8A8, insurecţia de la 0ilano a dus la alungarea austriecilor din oraş, iar la Geneţia a $ost proclamată republica# în acelaşi timp, trupele piemonteze, alături de contingentele din oscana, Regatul celor 1ouă !icilii şi !tatul papal, au pătruns în Lombardia# între italieni au apărut o serie de neînţelegeri# !uveranii diverselor state se temeau ca nu cumva războiul să ducă la instaurarea dominaţiei dinastiei piemonteze de !avoia în peninsulă#
în vara anului &8A), au capitulat şi ultimele centre revoluţionareK republicile Roma şi Geneţia# Revoluţia romană, condusă de 0azzini şi
8x#lica&i atitudinea di(eri&ilor (actori #olitici Bn #roblea uni(icrii italienilor Giuseppe Garibaldi (st5nga% #i Giuseppe !azzini&
Europa între absolutism şi liberalism
Dmbogăţească Dntro economie capitalistă+ iar centralismul birocratic al CurNNN de la Aiena+ care făcea apel numai la funcţionarii de origine germană+ Dmpiedica afirmarea identităţilor naţionale& Dn Imperiul habsburgic re8oluţiile au izbucnit Dn martie .,2,+ la 'raga+ Aiena (%+ 'esta #i !ilano& Dn 3ustria+ cancelarul !etternich a fost demis+ Dn 9ngaria+ 4ieta de la 'ozson\ ($ratisla8a%+ dominată de nobilimea liberală condusă de @a"os Yossuth (%+ a 8otat o serie de legi care pre8edeau acordarea de drepturi indi8iduale #i desfiinţarea iobăgiei #i a pri8ilegiilor feudale& Treptat Dnsă+ forţele re8oluţionare au trecut Dn defensi8ă& Dn 3ustria+ Aiena era singurul centru re8oluţionar Dnsemnat+ izolat Dntro zonă rurală ru rală inacti8ă& Re8oluţia maghiară+ susţin5nd proiectul 9ngariei !ari+ a intrat Dn conflict nu doar cu reacţiunea austriacă+ dar #i cu re8oluţia rom5nilor arde leni+ a"ung5nduse p5nă la război& Dn plus+ noul Dmpărat+ Lranz Qoseph E$, a cerut spri"inul militar al ţarului Nicolae I& Dn aceste condiţii+ p5nă Dn august .,2-+ armatele austriece au recuperat posesiunile italiene+ iar trupele ruse#ti au Dnfr5nt re8oluţia ungară& 3 fost abrogată Constituţia liberală din martie .,2-+ Dn Imperiu instaur5nduse a#anumitul regim neoabsolutist& Re8oluţia rom5nă din Transil8ania sa desfă#urat pe acelea#i coordonate: socialpolitice #i naţionale& 'rogramul re8oluţiei+ adoptat la adunarea de la $la"+ din mai .,2,+ cuprindea re8endicări politice (libertatea persoanei+ a cu85ntului #i eliminarea cenzurii%+ sociale (desfiinţarea iobăgiei #i a pri8ilegiilor feudale% #i naţionale (drepturi politice pentru naţiunea rom5nă %& Laptul că re8oluţia maghiară dorea alipirea Transil8aniei la 9ngaria ia determinat pe conducătorii rom5nilor (;imion $ărnuţiu+ 38ram lancu % să caute o Dnţelegere cu austriecii& Dn 8ara anului .,2-+ trupele lui 38ram lancu au Dncetat lupta+ rom5nii obţin5nd totu#i din partea Aienei recunoa#terea lor ca naţiune cu drepturi politice Dn 3rdeal+ egală cu maghiarii+ sa#ii #i secuii& 4acă re8oluţia din Transil8ania a fost una naţională+ acţiunile din !oldo8a #i Wara Rom5nească au a8ut un caracter preponderent politic #i social& Regimul regulamentar nui mai mulţumea pe boierii tineri+ care 8oiau să aplice Dn societatea rom5nească principiile democratice asimilate de ei Dn perioada studiilor Dn Bccident& Reglementările feudale din agricultură Dmpiedicau obţinerea unor c5#tiguri mai mari din comerţul cu cereale& 3stfel+ Dn programul de la la#i+ din martie .,2,+ . ,2,+ se cereau at5t libertatea persoanei #i desfiinţarea cenzurii+ c5t #i măsuri pentru dez8oltarea agriculturii #i a comerţului& 'rogramul muntean+ adoptat la Islaz+ Dn iunie .,2,+ re8endica egalitatea politică+ 8otul uni8ersal #i alegerea domnitorului pe cinci ani (ca un fel de pre#edinte%+ pe de o parte+ #i desfiinţarea clăcii #i Dmproprietărirea ţăranilor+ pe de altă parte& Re8oluţia din !oldo8a a fost reprimată Dndată ce a Dnceput+ de către domnul !ihail ;turdza+ iar cea din Wara Rom5nească+ Dn septembrie .,2,+ prin inter8enţia otomană #i rusească& 'e termen imediat+ re8oluţiile de la .,2,.,2- au fost Dn general un e#ec+ ele nereu#ind să Dnlăture definiti8 absolutismul ori să Dntemeieze statele naţionale& 3u elaborat Dnsă un program de dez8oltare Dn sens democratic+ capitalist #i naţional care a definit ideologiile naţionale (ce au utilizat miturile
istoriconaţionale% E$ 3cest program sa desă85r#it după primul război mondial+ c5nd Dn uropa sau instaurat regimuri democratice #i c5nd naţiunile #iau realizat obiecti8ele de independenţă sau unitate politică&
$ ranz .osep/ %&8A8-&)&@*#
4e8enit Dmpărat Dntrun moment Dn care integritatea statului era gra8 ameninţată+ sa străduit să o menţină dea lungul Dntregii sale domnii+ altern5nd forţa #i concesiile& ` 6Naţiunea rom5nă+ răzimată pe principiul libertăţii+ egalităţii #i frăţietăţii+ pretinde independenţa sa naţională+ Dn respectul politic+ ca să figureze Dn numele său+ ca Naţiunea rom5nă să#i aibă reprezentanţii săi la 4ieta Wării& (&&&% Naţiunea rom5nă cere ca conlocuitoarele naţiuni nici de cum să nu dezbată cauza unirii cu 9ngaria+ p5nă c5nd Naţiunea rom5nă nu 8a fi naţiune constituită #i organizată+ cu 8ot deliberati8 #i decisi8 Dn camera legislati8ăE iar dacă din contră+ dacă 4ieta Transil8aniei ar 8oi totu#i a se lăsa la pertractarea acelei 9niuni de noi fără noi+ atunci Naţiunea rom5nă protestează cu solemnitate&7 %Proclamaţia de la la", mai &8A8* Cu ce #roblee se con(runta na&iunea ron din Transil"ania 6@uni .* martie& Bra ,& !are mulţime de studenţi spre palatul dietal& !ase de oameni bine Dmbrăcaţi se agită pe străzi& Bra .. (&&&% 4orinţe ale poporului: .& libertatea preseiE )& libertatea Dn8ăţăm5ntuluiE *& dreptul de asociereE 2& dieta generală+ mini#tri responsabili& Bra .) (&&&% B delegaţie de burghezi reu#e#te să pătrundă Dn $urg& ;trăzile iau o Dnfăţi#are ameninţătoare& Qos !etternichU de8ine lozinca generală&(&&&% Bra ,& Gloata cutreieră Dn mase compacte străzile (&&&% !are 8ărsare de s5nge& Nu 8or să fie de acord cu nici un fel de concesie& Bra ,&*/& 'rinţul !etternich D#i dă demisia&7 (Cari Lr& Aitzhum+ !crisoare despre revoluţia din Giena* & numeraţi categoriile sociale participante& )& Cum au e8oluat re8endicările
$CA657AR 3teliere Naţionale: Dntreprinderi Dnfiinţate de stat cu scopul de a absorbi #oma"ul& Gu8ern pro8izoriu: gu8ern re8oluţionar+ care a8ea drept principal obiecti8 organizarea de noi alegeri& Neoabsolutism: regim instaurat Dn 3ustria+ caracterizat prin măsuri de centralizare+ germanizare #i catolicizare&
A5T$8A75AR8
.& Care au fost forţele re8oluţionare la .,2,.,2- )& 4e c5te feluri au fost obiecti8ele re8oluţiilor *& 'recizaţi două cauze ale Dnfr5ngerii re8oluţiilor& 2& Comparaţi re8oluţia din Lranţa cu re8oluţiile din Imperiul habsburgic& Ce elemente comune #i ce deosebiri identificaţi $ #Republica universală democratică şi socială:, litogra$ie de rederic !orrieu# Naţiunile sunt reprezentate Dntrun mar# spre progres+ Dnfrăţite de idealurile democratice comune+ sub semnul di8inităţii #i al abundenţei& %denti(ica&i dra#elele unor na&iuni O La"os Jossut/# Nobil liberal maghiar+ care a luptat Dmpotri8a absolutismului austriac #i pentru realizarea 9ngariei !ari (Dn graniţele Coroanei lui Mtefan cel ;f5nt%&
2vram lancu:, portret de arbu 5scovescu# Re8oluţionar democrat rom5n din Transil8ania+ a organizat rezistenţa militară din !unţii 3puseni Dmpotri8a armatelor maghiare& Dn acest context+ a colaborat cu autorităţile austriece&
Ş Ţ
Î
Ă
TAT I NA IUNE N A DOUA JUM TATEA TATEA SECOLULUI XIX
NAŢIUNILE "l STATELE NAŢIONALE ;pre deosebire de epocile anterioare+ c5nd popoarele urmau Dn general 8oinţa monarhilor+ Dn secolul al KlKlea naţiunile au Dnceput să#i afirme indi8idualitatea colecti8ă& Naţiunea este o comunitate etnică omogenă+ locuind Dn limitele unui teritoriu precizat geografic+ care se define#te prin con#tiinţa identităţii sale+ adică prin con#tiinţa faptului că are o istorie comună #i obiecti8e politice+ economice #i culturale comune& Con#tiinţa naţională apare Dn condiţiile existenţei mai multor factori: ling8istici+ culturali #i economici& Dn primul r5nd+ pentru ca o comunitate etnică să se poată imagina pe sine ca un ansamblu unitar+ trebuie să 8orbească aceea#i limbă& 3stfel+ apariţia con#tiinţei naţionale depinde de dispariţia sau scăderea importanţei dialectelor& Dn al doilea r5nd+ trebuie să existe un sistem de Dn8ăţăm5nt unitar #i generalizat #i o cultură comună+ pentru ca pe calea acestora să se transmită Dntregii comunităţi acelea#i idei #i 8alori& Dn al treilea r5nd+ este necesară existenţa unei pieţe interne comune+ care să determine forţele economice ale unei comunităţi să se integreze organic Dn acea comunitate+ nu să#i disperseze interesele către alte zone EC, 8 Dn uropa occidentală Dn Lranţa E$ #i Dn !area $ritanie (% unde existau de"a state naţionale+ a fost 8orba de un proces de Dntărire a coeziunii interne& 4ez8oltarea capitalistă #i democratizarea Dntregii societăţi+ prin eliminarea particularismelor regionale #i a pri8ilegiilor+ au condus la o omogenizare a sistemului social #i politic& 'rincipalele mi"loace de cre#tere a coeziunii interne au fost: elaborarea unei legislaţii unitare+ controlul administrati8+ economia+ Dn8ăţăm5ntul #i armata (%& Dn Lranţa+ reţeaua de funcţionari creată de al 4oilea Imperiu a asigurat unitatea administrati8ă #i aplicarea legii unice a statului la ni8elul Dntregii ţări& 4e asemenea+ politica de industrializare #i de construcţie a căilor ferate+ promo8ată de Imperiu+ a contribuit la cre#terea producţiei #i la intensificarea legăturilor comerciale dintre regiuni+ dez8olt5nduse piaţa internă (naţională%& Republica a llla+ proclamată la 2 septembrie .,/ (după ce Napoleon al llllea a fost luat prizonier Dn războiul cu 'rusia%+ a instituţionalizat 8otul uni8ersal+ un i8ersal+ Lranţa de8enind prima democraţie europeană& 'uterea legislati8ă aparţinea parlamentului+ iar cea executi8ă+ gu8ernului& Meful statului era pre#edintele+ ales de parlament pe #apte ani& Aotul uni8ersal care semnifica egalitatea politică a cetăţenilor a determinat Dntărirea coeziunii corpului social+ care nu mai era diferenţiat de pri8ilegii& Dn continuare+ dez8oltarea Dn8ăţăm5ntului public pe Dntreg teritoriul Lranţei a asigurat unitatea de instrucţie #i cultură a naţiunii franceze& @ărgirea accesului tuturor categoriilor sociale la Dn8ăţăm5nt a redus discrepanţele de educaţie+ generatoare de conflict& Dn !area $ritanie+ coeziunea statului a fost asigurată de faptul că Dntre 'artidul @iberal #i cel Conser8ator nu existau mari deosebiri de orientare&
+apoleon al lll-lea %&8'7-&8(9*# 638eţi datoria de a 8ă instrui+ pentru că un cetăţean ignorant nu este capabil să#i slu"ească bine ţara& (&&&% 38eţi datoria să 8ă Dndepliniţi ser8iciul militar+ pentru că acest ser8iciu+ egal pentru toţi+ are ca scop apărarea tuturor& (&&&% 38eţi datoria să 8ă supuneţi legii+ pentru că legea e făcută de toţi #i pentru toţi& 4eci+ bărbaţi+ fiţi buni cetăţeni7
ED $lanchet+ 5storia ranţei, &8)'* Ce instituţii contribuiau la formarea spiritului ci8ic
Regina Gictoria %&84(-&)9&*#
STUDIU A. ITALIA
4
!tatul naţional italian s-a realizat în "urul Piemontului, printr-o acţiune care a îmbinat calea diplomatică şi cea militară# Principalul obstacol în calea uni$icării politice era 5mperiul /absburgic, care stăpnea Lombardia şi Geneţia# în $aţa acestei situaţii, prim-ministrul piemontez Camillo Cavour s-a orientat spre alianţa cu ranţa, şi ea interesată în slăbirea puterii austriece# în &8'), ranţa şi Piemontul au înc/eiat un tratat secret care prevedea o acţiune comună împotriva 2ustriei# Războiul s-a înc/eiat cu în$rngerea 2ustriei, în urma păcii, Piemontul primind Lombardia# în &8@9, ducatele din centrul 5taliei s-au unit la rndul lor cu Piemontul, iar epediţia lui
4eputaţi din regiunea Toscanei proclam5nd Dn faţa regelui Aictor mmanuel al lllea unirea acestei regiuni cu 'iemontul+ pictură de !ochi&
B. ERMANIA
!tatele dominante în cadrul Con$ederaţiei germane erau Prusia şi 2ustria# în condiţiile în care 2ustria era un stat multinaţional, cu o serie de teritorii în a$ara Con$ederaţiei, rolul de $actor uni$icator în spaţiul german a revenit $iresc Prusiei# şecul încercării liberale de la &8A8, de uni$icare paşnică, l-a determinat pe ?tto von ismarcF - cancelarul Prusiei - să recurgă la calea 6prin $ier şi snge:# ismarcF a evitat o con$runtare prematură cu 2ustria# 2st$el, în &8@A, i-a cooptat pe Mabsburgi în războiul împotriva 1anemarcei, care stăpnea în spaţiul german ducatele !c/lesEig şi Molstein# 1upă o victorie rapidă, Prusia a aneat !c/lesEigul, iar 2ustria, Molsteinul# în &8@@, însă, cele două mari puteri au a"uns să se în$runte direct# Gictoria Prusiei i-a adus acesteia mai multe teritorii, printre care ducatul Molstein şi oraşul ranF$urt pe 0ain# otodată a $ost des$iinţată vec/ea Con$ederaţie germană, înlocuită cu aşa-numita Con$ederaţie germană de nord, din care 2ustria era eclusă# Megemonia în cadrul noii con$ederaţii o deţinea Prusia# !ingura mare putere care se mai putea opune uni$icării germane depline era ranţa, războiul dintre aceasta şi Prusia părnd de acum inevitabil# l s-a declanşat în iulie &8(9 şi s-a înc/eiat în mai &8(&, cu în$rngerea categorică a ranţei, care a $ost obligată, prin pacea de la ranF$urt pe 0ain, să cedeze 2lsacia şi o parte din Lorena şi să plătească o despăgubire de război de ' miliarde de $ranci# !ub impresia victoriilor prusace, în toamna anului &8(9, statele sud-germane au aderat la Con$ederaţia germană de nord# în aceste condiţii, la &8 ianuarie &8(&, în ;ala oglinzilor de la Gersailles, a $ost proclamat 5mperiul $ederal german, Bil/elm 5 al Prusiei încoronndu-se ca împărat %Jaiser* al
Care au (ost cile de uni(icare a %taliei Dar a Geraniei )& Cu au (ost in(luen&ate ra#orturile de (or& din 8uro#a de aceste uni(icri
6'roclamarea Imperiului german7+ pictură de 3& 8on Xerner& Dn dreptul tronului se află Dmpăratul Xilhelm I+ iar Dn dreapta (Dn alb% cancelarul $ismarcZ& Stat şi naţiune în a doua jumătate a secolului al XlX-lea
'rocesul de democratizare a continuat& Dn plan politic+ liberalii au adoptat+ Dn .,,2+ legea prin care se introducea 8otul uni8ersal& Dn domeniul Dn8ăţăm5ntului+ liberalii au a u susţinut dez8oltarea reţelei de #coli primare #i secundare #i au eliminat pri8ilegiile care rezer8au numai protestanţilor accesul la bursele #i posturile uni8ersitare& Dn plan social+ conser8atorii sau preocupat de Dmbunătăţirea stării locuinţelor #i a asistenţei sanitare muncitore#ti+ limit5nd sursele de d e conflict din societate& 'artidul Conser8ator+ de#i reprezenta cu precădere 8echea aristocraţie+ a reu#it să se adapteze la noile realităţi sociale #i politice+ Dncerc5nd să c5#tige simpatia muncitorilor+ Dn competiţie cu 'artidul @iberal care reprezenta+ Dn principal+ burghezia& Dn uropa centrală+ de sud (3+ $% #i de est+ procesul formării statelor naţionale a fost Dmpiedicat de existenţa imperiilor multinaţionale habsburgic+ rus #i otoman sub stăp5nirea cărora se găseau italieni+ cehi+ unguri+ croaţi+ polonezi+ rom5ni+ bulgari etc& 'olitica marilor puteri a influenţat acţiunea naţiunilor sau statelor mai mici E$ Dn sudestul uropei+ de exemplu+ dorind să blocheze expansiunea Rusiei+ Lranţa a spri"init eforturile de emancipare ale rom5nilor #i s5rbilor& !area $ritanie Dnsă+ a85nd a 85nd acela#i scop al Dndepărtării Rusiei de ;tr5mtori+ a ales altă cale: aceea a apărării apă rării integrităţii Imperiului otoman& Naţiunile mici au ţinut seama de contradicţiile dintre marile puteri+ de care au căutat să se folosească Dn propriul lor interes+ a#a cum au procedat rom5nii+ de pildă& Dntre anii .,<*.,<0+ sa desfă#urat a#anumitul război al Crimeii+ care a opus Rusia unei coaliţii formate din Imperiul otoman+ !area $ritanie+ Lranţa+ 'iemont #i 'rusiaE Imperiul habsburgic a rămas neutru& 4upă capitularea Rusiei+ la Congresul de pace de la 'aris+ din .,<0+ Lranţa a propus unirea !oldo8ei #i Wării Rom5ne#ti& Congresul a hotăr5t con8ocarea Dn principate a unor 3dunări adhoc ale rom5nilor+ Dn care ace#tia să#i exprime propria p ropria opţiune& Dn .,<+ 3dunările adhoc ad hoc din !oldo8a #i
Wara Rom5nească au afirmat acela#i punct de 8edere: doreau unirea+ sub conducerea unui principe străin+ #i neutralitatea politică internaţională& 4eoarece+ Dn .,<,+ marile puteri au acceptat numai formula unei uniri formale (statul urma să se numească 'rincipatele 9nite+ cu doi domnitori+ două gu8erne #i două 3dunări legislati8e+ #i numai n umai cu o Comisie Centrală care a8ea să elaboreze proiecte de legi comune%+ rom5nii au recurs la politica faptului Dmplinit& 3stfel+ 3lexandru I& Cuza (.,<-.,00% a fost ales domn Dn ambele ţări: la < ianuarie .,<-+ Dn !oldo8a+ #i la )2 ianuarie+ Dn Wara Rom5nească ED Dn .,0)+ prin constituirea unui singur gu8ern #i a unui singur parlament+ uniunea personală sa transformat Dntro unificare politică deplină& Dn .,<+ Dn $osnia1erţego8ina+ #i Dn .,0+ Dn $ulgaria+ au izbucnit re8olte antiotomane& Dn această situaţie+ sub pretextul că Di prote"ează pe ortodoc#ii din $alcani+ Dn .,+ Rusia a declarat război Imperiului otoman& @a - mai .,+ Rom5nia #ia proclamat independenţa& Războiul rusorom5nootoman din anii .,.,, sa Dncheiat cu Dnfr5ngerea 'orţii& Congresul de pace de la $erlin+ la care au participat marile puteri europene+ a hotăr5t recunoa#terea independenţei Rom5niei+ ;erbiei #i !untenegrului #i crearea 'rincipatului autonom al $ulgariei& 3stfel+ la finele secolului al KlKlea+ Dn sudestul uropei se constituiseră statele naţionale+ această parte a continentului aliniinduse modelului statal occidental& 9nele teritorii locuite de balcanici continuau Dnsă să se afle sub stăp5nire otomană& $ 63rmata mea nu are altă Dnsărcinare dec5t s5i ţină Dn loc pe du#manii 8o#tri #i să menţină ordinea interioară&7a nu 8a ridica nici o piedica Dn faţa manifestării dorinţelor 8oastre legitime& Oburaţi sub drapelele regelui Aictor mmanuel& Liţi azi numai soldaţi #i m5ine 8eţi fi cetăţenii liberi ai unei mari ţări&7 (Napoleon al llllea+ Proclamaţie către italieni, &8')* @a ce &dorinţe legitime7 făcea referire Dmpăratul )& Ce cale de acţiune le recomanda italienilor
$CA657AR
3dunări adhoc: adunări con8ocate Dn mod excepţional+ pentru a se pronunţa Dn legătură cu o anumită problemă& 'iaţă internă: teritoriul unei ţări pe care se desfă#oară acti8ităţi comerciale neDngrădite de 8ămi interne& ;ecesiune: acţiune de separare teritorială a unei anumite regiuni de statul din care face parte&
A5T$8A75AR8
.& Ce este con#tiinţa naţională #i care sunt factorii care contribuie la apariţia ei )& Comparaţi e8oluţia regimurilor politice din Lranţa #i !area $ritanie& *& Dn ce condiţii sa produs afirmarea naţiunilor din $alcani 2& Care a fost politica Lranţei Dn sudestul uropei #i cum a influenţat aceasta situaţia principatelor rom5ne
STUDIU
u
CAZ
I altă nă Dn #i să 5& a că Dn iţelor ielele I& Li"i e 8eţi mari !ea+ Nlieni , itime7 ie le
C. 0APONIA
La "umătatea secolului al XlX-lea, .aponia se mai a$la practic în vul 0ediu, intr-o autoizolare impusă de şoguni, încă din &@94# 2ceastă izolare a $ost întreruptă în &8'A, cnd, sub ameninţarea $lotei americane, .aponia a acceptat să-şi desc/idă porturile, $n continuare, a $ost obligată să semneze o serie de tratate economice cu !32, 2nglia, ranţa, Rusia etc# care ameninţau să trans$orme .aponia în colonie, $n aceste condiţii s-a produs reacţia naţională a "aponezilor# !ub presiunea populară, în &8@(, ultimul şogun a renunţat la $uncţiile sale# $n &8@8, tnărul împărat 0utsu/ito %&8@(-&)&7* a decretat preluarea puterii şl abolirea şogunatului# 2 urmat aşa-numita perioadă 0eid"i %6
U.S.A.
1upă 3nirea din &8'), societatea romnească a intrat într-un proces accelerat de modernizare# ? importanţă $undamentală în acest sens au avut-o re$ormele din timpul domniei lui 2leandru loan Cuza# $n &8@A, au $ost des$iinţate titlurile boiereşti şi tot atunci a $ost emisă o nouă lege electorală care, pe baza unui cens mai scăzut, permitea accesul unei mai mari părţi a populaţiei la viaţa politică# La A decembrie &8@A, a intrat în vigoare Codul Civil - după modelul Codului napoleonian - care statua în societatea romnească raporturile sociale de tip burg/ez, $n acelaşi an a $ost adoptată legea privind împroprietărirea ţăranilor# 2ceastă consolidare materială a proprietăţilor mici şi mi"locii a permis integrarea lor în circuitul economic şi, ast$el, s-au dezvoltat producţia capitalistă şi piaţa internă# Prin legea instrucţiunii publice, sistemul de învăţămnt a $ost reorganizat şi uni$icat# !au introdus obligativitatea şi gratuitatea învăţămntului primar de A ani, iar durata celui secundar şi superior a $ost stabilită la (, respectiv, 4 ani# 2 $ost reorganizată armata, care a a"uns să numere A9 999 de oameni, cu o rezervă la $el de numeroasă#
Bn ce doenii s-au reali)at re(ore Bn societatea ja#one) şi Bn cea roneasc
)& Care au (ost re)ultatele res#ecti"elor re(ore
64ieta imperială7+ pictură de ChiZanobu Ta\ohara& 'arlamentul "aponez a fost organizat după modelul bicameral european (Camera 'airilor #i Camera 4eputaţilor%& La "umătatea secolului al XlX-lea, în cadrul 3niunii se produsese o di$erenţiere evidentă între statele din +ord şi cele din !ud# !tatele din +ord se bazau pe dezvoltarea industrială şi pe o structură socială capitalistă, cele din !ud pe agricultură şi pe rolul dominant al marilor proprietari de plantaţii de bumbac# 1i$erenţierea era accentuată de $aptul că statele din !ud $oloseau munca sclavilor negri# Problema sclaviei a devenit principalul $actor de con$lict în societate, ameninţnd unitatea naţională americană, $n +ord a apărut o mişcare populară care a susţinut egalitatea dintre oameni şi a cerut abolirea sclaviei %de unde denumirea de mişcare aboliţionistă*# !ituaţia a devenit eplozivă, în &8@9, cnd a $ost ales preşedinte aboliţionistul 2bra/am Lincoln# !tatele din !ud au /otărt să se desprindă din 3niune# 2rgumentul lor a $ost acela că 3niunea reprezenta o $ederaţie de state egale în drepturi, din care orice membru se putea desprinde dacă interesele sale particulare di$ereau de ale celorlalţi# Preşedintele a replicat că interesele 3niunii ca ansamblu prevalau asupra celor ale unui stat anume, prin urmare secesiunea era ilegală, $n aceste condiţii, între statele din +ord şi cele din !ud %Con$ederaţia* a izbucnit războiul civil, care a durat între &8@&-&8@'# 1in punct de vedere politic, victoria +ordului a ec/ivalat cu impunerea preponderenţei 3niunii asupra statelor# 1in punct de vedere economic şi social, abolirea sclaviei a permis dezvoltarea capitalismului pe întreg teritoriul !tatelor 3nite şi integrarea !udului în sistemul economic al +ordului# 2st$el, criza războiului civil a determinat o consolidare a 3niunii# De ce aboli&ionisul a a#rut Bn Nord )& Ce consecin&e a a"ut Bn(rn*erea con(edera&ilor 3braham @incoln (.,0/.,0<%& Stat şi naţiune în a doua jumătate a secolului al XlX-lea
AUSTRO-UNGARIA, AUSTRO-UNGARIA, STAT MULTINAŢIONAL MULTINAŢIONAL în a (oa 5+.tat$ a s$'o""i a" 6"67"$a, I+%$&i" a*s*&)i' a 'nos't (o. +a&i &$o&)ani#.&i &i+a a /ost ($t$&+inat. ($ în/&9n)$&$a s/$&it. în &.#*oi" 'ont&a F&an!$i -i i$+ont"i, (in 18: S7a 'onsi($&at '. &$s%onsa*i" ($ s".*i'in$a I+%$&i"i $&a n$oa*so"tis+", %&in &+a&$, în 18;0, î+%.&at" F&an# I+%$&i" ast&ia' s7a t&ans/o&+at în I+%$&i" ast&o7n)a& ?, , @ A'$asta îns$+na '. Un)a&ia &$nn!a "a &$v$n(i'a&$a &$v$n( i'a&$a in($%$n($n!$i, în s'i+* i s$ &$'no-t$a &$'no -t$a in(ivi(a"itat$a stata". în 'a(&" i+%$&i"i Ş$/" stat"i $&a î+%.&at" Ast&i$i, 'a&$ '+"a -i 'a"itat$a ($ &$)$ a" Un)a&i$i Ast&ia -i Un)a&ia av$a /i$'a&$ '9t$ n )v$&n -i '9t$ n %a&"a+$nt, $&a 'o+n$ t&$i +inist$&$ +inist $&$ ?($ $Bt$&n$, ($ &.#*oi -i ($ /inan!$, ia& a&+ata $&a %s. s* 'o+an(a s%&$+. ni'. a î+%.&at"i &in a'$st$ +.s&i, ast&i$'ii a '.tat s. +.&$as'. sta*i"itat$a int$&n. a stat"i, t&ans/o&+9n( no*i"i+$a "i*$&a". -i na!iona"ist. +a)ia&. (in a(v$&sa& în a"iat Un)a&ia, 'a&$ o*!ins$ &$'noa-t$&$a )&ani!$"o& sa"$ +$(i$va"$, în'o&%o&as$ T&ansi"vania, S"ova'ia -i C&oa!ia, a'$asta (in &+. /iin( sin)&a 'a&$ *$n$/i'ia ($ atono+i$ Stat" n)a& av$a n &$)i+ %o"iti' "i*$&a", 'a&$ asi)&a $B$&'ita&$a (&$%t&i"o& in(ivi(a"$ tt&o& "o'ito&i"o&, în 'a"itat$a "o& ($ '$t.!$ni Din %n't ($ v$($&$ na!iona" îns., s7a %&a'ti'at o %o"iti'. ($ +a)ia&i#a&$ /o&!at. a +ino&it.!i"o& Ast/$", L$)$a na!iona"it.!i"o&, (in 18;8, sta*i"$a '. în Un)a&ia n $Bista ($'9t o sin)&. na!in$> '$a +a)ia&., înt&$)" înv.!.+9nt ($ stat $&a în "i+*a +a)ia&., în "i+*i"$ +ino&it.!i"o& %&$(9n(7s$ n+ai în -'o"i"$ 'on/$siona"$ ?/inan!at$ ($ 'o+nit.!i ? &$sa '$"o&"a"t$ na!iona"it.!i $&a '$n#&at., ia& '$i 'a&$ s'&ia î+%ot&iva a'$sti &$)i+ &is'a în'isoa&$a Toto(at., vot" '$nsita& asi)&a (o+ina!ia %o"iti'. a no*i"i+ii -i +a&ii *&)$#ii +a)ia&$, în 'on(i!ii"$ în 'a&$ &o+9nii, s"ova'ii -i '$"$"a"t$ na!iona"it.!i av$a o sita!i$ +at$&ia". in/$&ioa&. ?!.&ani, +i'i *&)$#i, "i*$&i %&o/$sioni-ti Con/&nta!i ' a'$ast. %o"iti'., &o+9nii a '$&t î+%.&at"i 'a T&ansi"vania s. &$($vin. %&in'i%at atono+, în 'a(&" '.&ia '.& ia $i $&a +a5o&ita&i -i &$'nos'!i &$' nos'!i 'a na!in$ (+ în 'on(i!ii"$ în 'a&$ C&t$a ($ "a Vi$na s7a ($#int$&$sat ($ %&o*"$+$"$ "o&, $i a în'$&'at s. o*!in. v$'i"$ "o& (&$%t&i ?/o"osi&$a "i+*ii &o+9n$ în a(+inist&a!i$, 5sti!i$ -i înv.!.+9nt %$ 'a"$ "$)is"ativ., în 'a(&" Un)a&i$i în a'$st s'o%, %$nt& a o*!in$ o &$%&$#$nta&$ 'o&$s%n#.toa&$ în a&"a+$nt" ($ "a (a%$sta, a &$v$n(i'at int&o('$&$a vot"i niv$&sa" R$)i+" (a"ist a n$+"!+it na!ini"$ s%s$, "a în'$%t" s$'o""i a" 667"$a &$a/i&+9n(7s$ i($$a /$($&a"ist. Ea a /ost sint$ti#at. ($ &o+9n" A&$" C o%ovi'i, 'a&$ a %&o%s t&ans/o&+a&$a I+%$&i"i înt&7o federaţie ($ stat$ na!iona"$, %$ '&it$&i" o+o)$nit.!ii $tni'$ ?, $ !tema 2ustro-3ngariei# 64reptul istoric+ Dntocmai ca dreptul public al Transil8aniei+ legile fundamentale (&&&% asigurează autonomia Transil8aniei Dntro formă inatacabilă+ #i poporul rom5n+ mai ales după proclamarea egalei Dndreptăţiri+ la .,2,+ #i după dez8oltarea făcută+ Dn anii .,0*.,0<+ Dn dreptul public+ a8ea Dn acest act preţios suprema garanţie pentru 8iaţa naţională rom5nă pe 8iitor #i aspiraţiunile lui naţionale culminau Dn această autonomie&7 %0emorandul adresat de Partidul +aţional Romn împăratului, în &8)7* 4e ce autonomia răspundea aspiraţiilor naţionale ale rom5nilor 5on Raţiu, preşedintele Partidului +aţional Romn# $ 6Naţionalităţile noastre (&&&% trebuie să de8ină #i ele state naţionaleU& le trebuie să fie organizate+ din punct de 8edere constituţional+ pe teritoriile lor comune+ sub sceptrul Dmpăratului nostru #i să fie astfel Dn mod firesc at5t de str5ns #i indisolubil legate+ Dnc5t nici să nu le treacă prin minte să gra8iteze Dn afara hotarelor imperiului #i să alerge după utopii pansla8iste sau iredentiste&7 (3urel C& 'opo8ici+ ;far şi naţiune# !tatele-3nite ale 2ustriei-0ari, &)9@* Ce a8anta"e ar fi prezentat federalismul naţional pentru Imperiu
$CA657AR Lederalism: concepţie poli tică ce susţinea ideea orga nizării statului Dntro federaţie& Lederaţie: uniune de state care D#i păstrează propria organizare+ a85nd unele insti" tuţii #i legi comune& Iredentism: mi#carea polil tică din secolul al KlKlea care a8ea ca obiecti8 desprinderea i de 3ustro9ngaria a unor teril torii locuite de italieni+ rom5ni #i sla8i& 'ansla8ism: acţiune politică promo8ată de Rusia+ careS susţinea identitatea de interese #i necesitatea colaborăriiE tuturor sla8ilor&
A5T$8A75AR8 F .& Care au fost cauzele reorganizărilor Imperiului austriac )& 'e ce căi D#i realizau maghiarii dominaţia Dn regimul dualist
&
.oze$ PilsudsFi, o$iţer şi om politic polonez# 3 a8ut o atitudine fa8orabilă faţă de 3ustro9ngaria+ pe care o considera un apărător al polonezilor Dn calea expansiunii ruse#ti& 2urel C# Popovici# 3 fost unul dintre apropiaţii principelui mo#tenitor Lranz Lerdinand& ;e credea că a8ea să de8ină cancelarul imperiului+ dar moartea principelui a exclus această posibilitate& $ Contele 2lbert 2ppon=i %stnga, în prim-plan*# Dn .-/+ a propus un proiect de lege care 8iza desfiinţarea #colilor confesionale #i Dnlocuirea lor cu #coli sub8enţionate de stat+ pentru ca pe această cale să impună rom5nilor limba de predare maghiară&
totalul populaţiei naţiunea dominantă alte naţionalităţi
1 +i"ioan$ germani: ( milioane CO ZD polonezi+ ucraineni+ cehi+ italieni+ rom5ni: &7 milioane
9NG3RI3 ?d 1; +i"ioan$ maghiari: @,' milioane
rom5ni+ slo8aci+ croaţi+ slo8eni+ s5rbi+ germani: ),' milioane Populaţia 2ustro-3ngariei, în &8@(#
CIILIZATIA
LA RĂSCRUCE DE
SECOLE
"TIINŢELE "l TE'NICA Cercetarea #tiinţifică a deschis noi orizonturi Dn fizică+ chimie+ matematică+ medicină& Liecare descoperire din aceste domenii #ia găsit aplicaţii practice care au modificat condiţiile #i modul de 8iaţă ale oamenilor& Cele mai Dnsemnate descoperiri #tiinţifice au fost făcute de europeni #i aplicate de americani& 'rin amploarea #i consecinţele lor teoretice #i practice+ cele mai importante au fost descoperirile din domeniul fizicii& le au demonstrat natura luminii #i modul Dn care ea se propagă& 'roducerea undelor electromagnetice a a8ut ca aplicaţii telegrafia prin cablu #i telefonul (3%& xperienţele germanului 1einrich 1ertz asupra propagării oscilaţiilor electrice Dn spaţiu prin unde au fost urmate de realizarea succesi8ă a telegrafului #i telefonului fără fir& @a scurt timp după ce fusese demonstrată structura atomică a materiei #i pusă Dn e8idenţă existenţa electronilor+ un alt german+ X& Rdntgen+ descoperea razele K care a8eau proprietatea de a tra8ersa diferite corpuri opace& 4escoperirea #i studiul radioacti8ităţii E$ au contribuit la aprofundarea cunoa#terii materiei& Dn practica imediată+ medicina (radiografiile% #i industria au beneficiat de mi"loace noi de obser8aţie #i de acţiune& 3ceste descoperiri au obligat fizica s5#i re8izuiască principiile fundamentale+ 3lbert instein formul5nd chiar+ prin teoria relati8ităţii timpului #i spaţiului+ o nouă concepţie generală despre 9ni8ers& 'rogresele din domeniul fizicii au interferat cu cele din domeniul chimiei+ Dn laboratoare au fost sintetizaţi compu#i organici din substanţe minerale& Ca urmare+ a luat amploare industria chimică prin fabricarea Dngră#ămintelor+ a medicamentelor #i a mătăsii artificiale& Chimia a contribuit la perfecţionarea tehnicii metalurgice #i a celei militare prin producerea unor noi explozi8i e xplozi8i #i a gazelor toxice& 3plicarea metodei experimentale din chimie Dn domeniul #tiinţelor biologice a condus la apariţia microbiologiei #i la dez8oltarea medicinii experimentale ($%& 3 de8enit posibilă pre8enirea+ prin 8accin+ a unei boli gra8e ca turbarea #i sau făcut progrese Dn studiul tuberculozei& Igiena a de8enit o preocupare nu numai a Dnaltei societăţi+ ci #i a categoriilor populare& 4upă descoperirile lui 'asteur+ spălatul pe m5ini a fost considerat o obligaţie socială+ iar muncitorii au re8endicat 6locuinţe 6locu inţe sănătoase7 #i 6aer curat7& 3mple contro8erse a pro8ocat Dn #tiinţele biologice teoria englezului Charles 4ar?in (% despre e8oluţia speciilor+ de la cele inferioare la cele superioare+ prin selecţie naturală& 4e#i contestat+ e8oluţionismul a stimulat cercetările asupra organismelor inferioare+ asupra eredităţii #i asupra omului preistoric& Interpretată filosofic de 1erbert ;pencer+ care considera e8oluţia ca legea fundamentală a lumii fizice+ sociale #i morale+ această teorie a alimentat Dn 8iaţa socialpolitică acţiunea reformatoare& . 6;ă presupunem că toată energia dintro tonă de radium" ar fi folosită timp de */ de ani+ Dn loc să fie dega"ată cu 8iteza constantă #i lentă cu care" Dn"um5tăţirea se realizează Dn . 0/ de ani& a ar fi sufli cientă pentru propulsia unei na8e de .) /// de tone+ a85nd motoare de .< /// cai putere+ cu o 8iteză de .< noduri pe oră+ timp de" */ de ani durata medie a unei na8e& 'entru a realiza acela#i lucru+ azi trebuie să ardem .
STUDIU A. ALE!ANDER RA"AM BELL încercările de a obţine sunete care să reproducă vocea umană erau mai vec/i# le $ormau preocuparea simultană a mai multor savanţi# Cei care au reuşit, independent unul de altul, să realizeze un aparat care transmitea vocea - tele$onul - au $ost americanii 2leander
(. LoUlS
PASTEUR
La absolvirea Qcolii +ormale !uperioare, Louis Pasteur %&877-&8)'* şi-a luat diploma în c/imie# C/imia l-a condus către biologie# 1e la studiul cristalelor a trecut la cel al $ermentaţiei, considerată pnă atunci un $enomen pur c/imic# l a demonstrat că $ermentaţia era determinată de organisme vii - microbi - care se înmulţeau într-un mediu prielnic# Ca remediu împotriva acestui proces a propus încălzirea alimentelor la temperaturi care distrugeau microbii, procedeu numit pasteurizare# l a $ost aplicat vinului, laptelui, berii# La cererea guvernului, a studiat bolile in$ecţioase, reuşind să izoleze microbii care le produceau şi să-i cultive arti$icial# 2ceste culturi au $ost supuse unei temperaturi ridicate, obţinnd microbi morţi sau atenuaţi# 1in ei a preparat vaccinuri care, inoculate organismului, preveneau îmbolnăvirea acestuia# Qi-a concentrat apoi cercetările asupra turbării, boală care producea anual mii
de victime# 1upă ani de eperienţe pe animale, în &88', a inoculat vaccinul unui copil muşcat de un cine turbat, salvndu-l# ecunde sub aspect teoretic, descoperirile lui Pasteur au $ost bine$ăcătoare sub aspect social# în &88&, prin subscripţie internaţională, la Paris a $ost $ondat 5nstitutul Pasteur pentru studiul bolilor in$ecţioase# Pasteurizarea s-a aplicat pretutindeni în lume# Gaccinurile au combătut e$icient turbarea şi /olera# în c/irurgie, gravele complicaţii apărute după operaţii au $ost evitate prin $olosirea dezin$ectantelor care distrugeau microbii# !ocietatea a început o luptă raţională împotriva bolilor, împiedicnd prin măsuri igienice riguroase etinderea epidemiilor# .& Ce consecinţe sociale au a8ut descoperirile lui 'asteur )& Ce semnificaţie a8ea Dnfiinţarea Institutului 'asteur Qoseph !eister+ Dn 85rstă de - ani+ a fost primul copil 8accinat de 'asteur+ care ia făcut douăsprezece in"ecţii cu 8accinul Dmpotri8a turbării& 3stfel+ copilul a fost sal8at& Dnainte de această dată (0.0 iulie .,,0% se murea de turbare& Civilizaţia la răscruce de secole
Călătoriile efectuate de exploratori temerari Dn 3frica E$, 3sia centrală+ Dn interiorul 3ustraliei+ la 'olul Nord #i la 'olul ;ud au Dncheiat cunoa#terea geografică a 'ăm5ntului& 4atorită acestor explorări au putut fi studiaţi curenţii atmosferici #i marini #i sau putut stabili noi itinerarii pentru na8igaţie& Aaloarea unora dintre marile descoperiri a fost oficial recunoscută+ autorii lor primind 'remiul Nobel pentru #tiinţă& 'rintre deţinătorii acestei distincţii+ d istincţii+ Dntre anii .-/. #i .-.*+ sau aflat: 'ierre #i !ărie Curie (%+ Guglielmo !arconi pentru fizică+ !ărie Curie pentru chimie+ Robert Yoch (% #i I& '& 'a8lo8 pentru medicină& Complexitatea descoperirilor din #tiinţe #i importanţa lor au fost Dnsoţite de perfecţionarea organizării muncii de cercetare& Gu8ernele unor state+ con#tiente de importanţa #tiinţei pentru politica lor economică+ susţinute uneori de mari industria#i+ au contribuit la dez8oltarea Dn8ăţăm5ntului #tiinţific+ la Dnfiinţarea #i Dnzestrarea laboratoarelor (%& @a r5ndul lor+ acestea au d eterminat lărgirea cercetărilor #i au impus o specializare tot mai accentuată (%& 3 de8enit tot mai necesară cooperarea #tiinţifică naţională #i internaţională+ prin publicarea de re8iste #i alte materiale de specialitate care au Dmbogăţit bibliotecile naţionale+ prin organizarea de conferinţe #i congrese& Chimi#ti #i industria#i+ fraţii @umiere (%+ pasionaţi de tehnica fotografiei #i de cercetările asupra analizei #i sintezei mi#cării+ au in8entat primul aparat cinematografic& ;uccesul nea#teptat #i Dmbunătăţirile rapide au transformat cinematograful Dn cel mai apreciat di8ertisment popular& 'rin mi"loacele expresi8e de care el dispunea+ a dat na#tere unei noi forme de artă+ dar #i unui nou instrument de educaţie #i de cercetare #tiinţifică& fer8escenţa intelectuală #i puterea tehnică a uropei au fost reflectate de organizarea xpoziţiilor uni8ersale de la @ondra (.,<.% #i de la 'aris (.,<
directă+ cele două domenii influenţ5nduse reciproc& 4escoperirile din #tiinţe D#i găseau aplicaţii tehnice imediate+ care la r5ndul lor fa8orizau noi cercetări #i descoperiri& !ari Dntreprinderi (Yrupp+ Lord% #iau constituit propriile centre de cercetare #i laboratoare& Consecinţa a fost dinamizarea rit mului de dez8oltare a Dntregii societăţi& Dn plan social+ progresele Dn8ăţăm5ntului #i ale #tiinţei au a u a8ut ca efect sporirea personalului #tiinţific format din sa8anţi #i tehnicieni& Mtiinţa+ prin progresele sale rapide+ a fost unul dintre factorii care au modificat e8oluţia economică #i+ implicit+ au influenţato pe cea socială #i politică& $ !avorgnan de ra eplorator $rancez care a con dus mai multe epediţii îi Congo# 6C5r Dnt5iul chimie anual+ acesto ,//& 3 pe an& re8iste aceas limbiiJ ceza+ liana+ scriu danei se e limbă singu
apro om s comp EM bru din & sa"a de#i 6Li"i atenţi la aceste locuri sacre+ numite expresi8 laboratoare& Cereţi să le fie sporite numărul #i dotarea: ele sunt templele 8iitorului+ bogăţiei #i bunăstării& 3ici umanitatea cre#te+ se fortifică #i de8ine mai bună& @aboratoarele #i descoperirile sunt termeni corelati8i& Dn afara laboratoarelor+ fizicienii #i chimi#tii sunt soldaţi fără arme pe c5mpul de luptă&7 E7ouis !asteur despre importanta laboratorului* Ar*uenta&i a(ira&ia c laboratoarele sunt @te#lele "iitorului@ Pierre şi 0arie Curie în laborator# 6C5nd+ Dn .,
2$iş care invita publicul la unul dintre $ilmele realizate de $raţii Lumiăre#
$CA657AR 3custica: ramură a fizicii "care se ocupă cu studiul pro+ ducerii+ propagării #i recepţio% narii sunetelor& !icrobiologle: ramură a biologiei care se ocupă cu studiul microbilor& Radioacti8itate: proprietate la unor substanţe (radium+ polonium% de a emite continuu #i spontan radiaţii&
A5T$8A75AR8
.& numeraţi cel puţin trei descoperiri #tiinţifice #i aplicaţiile lor&
)& 3legeţi două descoperiri care 8i se par a fi cele mai importante #i argumentaţi8ă opţiunea& *& Dntocmiţi un tabel care să cuprindă numele sa8anţilor menţionaţi Dn lecţie+ domeniul #tiinţific Dn care au lucrat #i una dintre descoperirile lor& Robert Joc/, savant german, descoperitorul bacilului care provoacă tuberculoza, una dintre cele mai răspndite boli în secolul al XlX-lea#
$ poziţia universală de la Paris, &)99# Iluminatul electric+ prin noutatea sa+ a fost una dintre atracţiile expoziţiei& Civilizaţia la răscruce de secole
DEZOLTAREA INDUSTRIEI Ci8ilizaţia occidentală #ia impus dominaţia asupra lumii+ de8enind+ la Dnceputul secolului al KKlea un ade8ărat model pentru Dntreaga planetă& ;uperioritatea ei sa datorat progresului industrial rapid+ susţinut #i dinamizat de noile descoperiri #tiinţifice #i tehnice& Industria a continuat să se Dntemeieze pe fier #i pe cărbune& Lolosirea ma#inii cu aburi sa extins din industria textilă a bumbacului+ din cea metalurgică #i siderurgică+ Dn cea a bunurilor de consum& 3u apărut noi #i moderne ramuri ale industriei alimentare+ cum ar fi cea a conser8elor de carne #i a laptelui condensat& 'rincipala sursă de energie continua să fie furnizată de aburi& 4ar iniţiati8a+ concurenţa+ dorinţa de profit+ specifice capitalismului+ #i cadrul fa8orabil creat de d e liberalismul economic au fa8orizat căutarea unor noi combustibili #i surse de energie+ au contribuit la apariţia unor noi industrii #i la re8oluţionarea transporturilor& Către .,0/+ petrolul de8enise o sursă populară de iluminat+ lampa cu petrol oferind lumină la preţ scăzut& 3bundenţa #i preţul lui con8enabil au a u impulsionat căutările pentru transformarea petrolului Dn
combustibil (%& Construcţia #i perfecţionarea motorului cu explozie (de către germanii NiZolaus Btto #i Rudolf 4iesel% au fost urmate de apariţia automobilului #i a a8ionului (%& ;pre sf5r#itul secolului apărea o nouă sursă de energie electricitatea care a8ea să dob5ndească numeroase aplicaţii practice EA Cercetările din chimie au contribuit la progresul metalurgiei& 'roducţia de oţel de bună calitate a sporit datorită aplicării unor procedee a8ansate ($essemer+ !artin% de suflare a aerului Dn fonta topită& 3 Dnceput #i producţia industrială a aluminiului+ metal nou+ u#or #i rezistent& 4ez8oltarea industriei depindea de extinderea schimburilor+ iar acestea de durata #i costul transportului& 'rin folosirea fierului #i a ma#inii cu aburi+ a rezultat soluţia re8oluţionară: calea ferată& ;imbolul re8oluţiei Dn transporturi a fost locomoti8a cu aburi+ in8entată #i construită de englezul George ;tephenson E$ Dn ;93+ ca #i Dn Rusia+ căile ferate au fost un instrument al colonizării unor noi teritorii E6 Dntre anii .,0< #i .,)+ sa construit primul transcontinental+ de la Ne? orZ la ;an Lrancisco E$ Căile ferate au determinat apariţia unor uno r noi profesiuni+ au atras sute de mii de muncitori #i speciali#ti& ;chimburile de mărfuri #i transportul de călători au luat proporţii gigantice+ iar preţurile sau redus (%& Cantităţile mari de fier+ oţel #i cărbune necesare noului domeniu au contribuit la dez8oltarea Dntregii industrii EC !a#ina cu aburi a re8oluţionat #i na8igaţia maritimă& 'rimii care au folosit Dn scopuri comerciale 8aporul construit din metal au fost americanii& 3poi+ o dată cu dez8oltarea exploatării petrolului petro lului din Rusia+ @ouis Nobel (membru al unei familii de mari industria#i #i in8entatori% a creat petrolierul& Na8igaţia #i acti8itatea comercială au prosperat datorită deschiderii canalelor ;uez+ Dn .,0-+ #i 'anama+ Dn .-.2& Canalul ;uez reducea la "umătate durata unei călătorii pe apă Dntre uropa #i 3ustralia+ iar canalul 'anama transforma Bceanul 'acific Dn a doua cale fundamentală a na8igaţiei #i comerţului internaţional+ după Bceanul 3tlantic&
/on tatea sin prin spit care le-î sonale# ca, l-au multor ii de a re maşină lampa e ratorul j îmbine $ Locomotivă din &)&9# 0odeN per$ecţionat pentru a s#ori $orţa aburului#
Primul avion %&8)9*, con-N ceput de Clement 2der#
!9
6
I2. II. U.. U. UH
voluţia etracţiei petrolului#
Calcula&i de cte ori a crescut #roduc&ia de #etrol Bntre I2. şi UH Cu ex#lica&i acest (enoen
S T U D I U de C A Z A T"OMAS ALVA EDISON /omas 2lva dison %&8A(-&)4&* poate $i considerat personalitatea simbol pentru secolul alX5X-lea# +ăscut întro $amilie modestă, prin spiritul întreprinzător, prin simţul practic, prin cunoştinţele pe care le-a dobndit în diverse domenii a o$erit eemplul reuşitei personale# 5nteresul pentru telegra$ie şi domeniul în care lucra, ziaristica, l-au $ăcut să caute soluţii pentru transmiterea simultană a mai multor in$ormaţii; a realizat ast$el dupleul şi multipleul# Posibilitatea de a reproduce vocea umană i-a stimulat dorinţa de a realiza o maşină vorbitoare, pe care a numit-o $onogra$# Cele mai importante invenţii ale lui au $ost cele din domeniul electricităţiiK lampa electrică, centrala electrică şi tramvaiul# anii obţinuţi prin vnzarea invenţiilor sale i-au permis să-şi amena"eze laboratorul şi atelierele de la 0ento ParF, din apropiere de +eE orF, şi să-şi continue eperimentele# l a reuşit, ast$el, să îmbine succesul te/nic cu cel comercial, întruc/ipnd o caracteristică a secolului în care a trăit#
.& Nui&i trei doenii Bn care s-au a#licat in"en&iile lui 8dison Ce e(ecte au a"ut aceste in"en&ii asu#ra "ie&ii cotidiene
!IQ@B3C 4 CB!9NIC3WI PNTR .,.<.-.2:
-ci (erate #rinci#ale -curse re*ulate de "a#oare
Dist Bn Ti# #e a# 9§T De la WeO Vor la ile
Ti# #e 7Ş75 calea VT (erat
Q;s
Cle"eland U
1..
U )ile
H )ile
P
I/
. )ile
+ )ile
/..
+ Y )ile
2 Y )ile
XDetroit Chica*o
B TRANSSIBERIANUL 5n ultimul s$ert al secolului al XlX-tea, 5mperiul rus şi-a orientat epansiunea către 2sia# 2ceasta reprezenta o sursă inepuizabilă de materii prime, o vastă piaţă pentru des$acerea produselor industriale şi un teritoriu care putea absorbi populaţia rurală $oarte numeroasă# Către &88', 2sia Centrală era de"a cucerită# Pentru a pune în valoare noile teritorii, ţarul a dispus construirea de căi $erate şi tăierea unor canale de irigaţie# Cel mai ambiţios proiect a $ost cel al ranssiberianului care $ăcea legătura între Petersburg, 0oscova şi GladivostoF G
Construcţia lui a început în &8)& şi s-a înc/eiat în &)9&, cnd a $ost dat în $olosinţă# ra o realizare impresionantă, în lungime de (A&@ Fm, care costase &,' miliarde ruble#
De ce era necesar construc&ia acestei ci (erate Transporturile Dn ;93+ Dn .,
CALEA FERATA BERUN-BADAD
2$irmarea
. Care era #rinci#alul rol al acestei ci (erate
Ce seni(ica&ie a"ea i#licarea 6ncii Geraniei Bn (inan&area acestui #roiect H !reci)a&i - (olosind traseul cii (erate - )onele de in(luen& s#re care se orienta Gerania
49
Civilizaţia la răscruce de secole
Comunicaţiile Dntre oameni+ ţări #i continente+ Dnlesnite #i dez8oltate datorită modernizării transporturilor+ sau perfecţionat #i di8ersificat ca urmare a unor noi in8enţii tehnice: telegrafia fără fir E$, telefonul+ radioul& 4atorită electrotehnicii+ pentru prima pr ima dată+ omul a reu#it să comprime spaţiul #i timpul+ trăind la scară planetară& 9n e8eniment petrecut Dntro anumită zonă a lumii era cunoscut simultan de ma"oritatea oamenilor& 4acă cele mai multe in8enţii tehnice au ser8it progresului societăţii+ c5te8a au fost folosite f olosite Dn scopuri distructi8e: dinamita+ in8entată de chimistul suedez 3lfred Nobel (.,00%+ #i mitraliera+ in8entată de americanul 1iram ;te8ens !axim E$ Dn mod implicit+ modernizarea transporturilor #i a comunicaţiilor (căile ferate+ aeronautica+ telegraful%+ progresele metalurgiei #i ale siderurgiei (prin producţia de oţeluri Dnalt aliate folosite la construcţia tunurilor de mare calibru #i a cuiraselor pentru na8e% au fost folosite #i Dn scopuri militare& Dn .-.)+ italienii au utilizat pentru prima dată a8iaţia pentru misiuni de obser8aţie Dn războiul din @ibia& 4in Bccident+ re8oluţia industrială sa extins spre centrul+ estul #i sudul continentului& 4upă unificare+ Germania+ care dispunea de cărbune (Dn $azinul Ruhr%+ de fier (Dn 3lsacia #i @orena% #i de Dnsemnate capitaluri+ #ia creat o puternică #i modernă industrie (%& ;au Dnfiinţat Dntreprinderi industriale Dn nordul Italiei+ iar Rusia a Dnceput să#i pună Dn 8aloare marile resurse de materii prime (petrol+ lemn+ minereuri%+ făc5nd Dmprumuturi de capital francez #i englez& Dn afara uropei+ ;93+ datorită bogatelor resurse interne #i afluxului de forţă de muncă+ a cunoscut o dez8oltare rapidă+ de8enind+ Dn .-.2+ prima putere economică #i politică a lumii (%& @a Dnceputul secolului al KKlea a apărut #i prima putere economică care nu aparţinea rasei albe Qaponia& Dn 6ra !eid"i7 (.,0,.-.)%+ datorită reformelor realizate de Dmpărat+ a reu#it să se modernizeze rapid+ adapt5nduse capitalismului industrial& 'entru a produce la preţuri c5t mai mici+ Dntreprinderile #iau organizat producţia prin controlul asupra etapelor succesi8e de realizare a unui produs& Concentrarea producţiei a redus numărul Dntreprinderilor+ dar acestea au de8enit mai puternice& !arile Dntreprinderi leau Dnglobat pe cele mici prin fuziuni+ form5nd trusturi& Qohn RocZefeller conducea trustul ;tandard Bii (%+ care controla -/ din producţia americană de petrol& Dn Germania+ trustul metalurgic Yrupp dispunea de ,/ /// de muncitori salariaţi (%& 3ceste Dntreprinderi gigant a8eau ne8oie de capitaluri imense& !arile bănci nu numai că leau acordat credite+ dar au de8enit coproprietare prin cumpărarea de acţiuni ale acestor Dntreprinderi (%& Dn agricultură+ progresul a fost mult mai lent dec5t Dn industrie& !5na de lucru numeroasă+ puţin instruită #i ieftină+ suprafeţele restr5nse necesare culturilor de cereale+ cartofi #i legume+ al căror consum a sporit+ nu au stimulat mecanizarea& Cele mai frec8ente ma#ini agricole erau treierătorile& Tractoarele au apărut relati8 t5rziu+ către .-.)& 'e ansamblul lumii+ progresul sa realizat Dn mod inegal& Dn prea"ma primului război mondial existau: un număr mic de societăţi dez8oltate (Dn occidentul european #i pe continentul nordamerican%+ societăţi cu economie Dnt5rziată+ Dn curs de industrializare (Dn restul uropei% #i societăţi arhaice (Dn coloniile din 3frica #i 3sia%& $ 6Dn ma"oritatea războaiela noastre+ perse8erenţa+ Dnd" m5narea #i cura"ul ofiţerilorE fost hotăr5toare Dn obţinere% 8ictoriei+ dar Dn acest cal bătălia a fost c5#tigată de sa8ant+ care trăie#te ca gentleman Dn comitatul Yent&H (;ir 8dOin Aold desp $olosirea mitralierei 0aim, &8)8* Ce consecin&e a a"ut (olc sirea araentului #er(ec&iei nat Bn r)boaie
$ursă& !area producţie mecai nizată a impus organizare unor noi tipuri de Dntreprinderii societăţile anonime careQ procurau bani prin 85nzarea unor părţi din capital (acţiuni+ diferitelor persoane& 6xistă Dn uropa doua mari forţe opuse #i ireconcilia bile+ două mari naţiuni care Dncearcă să#i extindă domi naţia Dn Dntreaga lume #i care 8or săi impună un tribut comercial&&& 4acă există o mină de exploatat+ o cale ferată de construit+ un indigen de con 8ertit la traficul de gin+ Germanul #i nglezul fac eforturi flecare să a"ungă primul& 9n milion de dispute sunt pe cale să creeze cea mai mare cauză de război pe care lumea a cunoscuto& 4acă Germania ar dispărea m5ine poim5ine toţi englezii ar fi mai bogaţi&7 %!aturda= RevieE, && septembrie &8)(* 7a ce (enoen se re(er acest articol Ce consecin&e a a"ut starea descris ai sus
/ elegra$ul internaţional# 4atorită lui+ mesa"ele se transmiteau rapid+ Dn diferite zone de pe glob&
$CA657AR $ursă: instituţie unde se 85nd #i se cumpără acţiuni #i unde se negociază 8aloarea mărfurilor& Credit: Dmprumut Dn bani+ condiţionat+ de obicei+ de plata unei dob5nzi& lectrotehnică: ramură a tehnicii care se ocupă de apliIcaţiile fenomenelor electrice #i magnetice& @iberalism economic: teorie economică #i practică ce susţine libertatea producţiei #i a schimburilor& 'etrolier: na8ă cisternă din oţel cu compartimenterezer"8oare& Trust: mare Dntreprindere care controlează un sector al . producţiei&
A5T$8A75AR8 .& Ce importanţă econoH mică a a8ut petrolul )& Care erau cele mai dezI 8oltate zone ale lumii la DnH ceputul secolului al KKlea *& numeraţi+ Dn ordinea importanţei pe care leo acordaţi+ primele trei in8enţii tehnice ale acestei perioade& 3rgumentaţi8ă alegerea& 3zinele Jrupp, în &)&7#
4esfacere internă (staţii benzină% 4esfacere externă (export+ porturi%
Transport (căi ferate+ #osele% !tructura trustului !tandard ?M# Ce consecin&e a"ea aceast or*ani)are asu#ra #re&urilor #roduselor
Menr= ord %lngă şo$er*, simbolul american al succesului în a$aceri# 3utomobilul Dnceta de a mai fi un lux& Civiliza ţia la răscruce de secole
1 ORA" "l SAT IN SECOLUL AL 2I2&LEA 6Re8oluţia7 sau 6explozia demografică7 din secolul al KlKlea (% sa datorat acţiunii unor factori social politici+ economici #i culturali& Dn această perioadă+ aproape au dispărut flagelurile care pro8ocaseră Dn secolele anterioare ade8ărate hecatombe: războaiele Dndelungate+ foametea+ ciuma& 3limentaţia sa Dmbunătăţit+ iar medicina+ prin 8accinuri #i igienă+ a contribuit la prelungirea duratei medii de 8iaţă& pidemiile de ru"eolă+ scarlatina+ holeră+ Dnregistrate Dn acest secol+ au făcut un număr relati8 mic de 8ictime+ cu precădere Dn r5ndurile săracilor& uropa concentra peste un sfert din populaţia lumii+ chiar Dn condiţiile Dn care
4e#i au existat mari inegalităţi de a8ere+ de poziţie #i de influenţă Dn societate so cietate Dntre marea burghezie formată din industria#i+ bancheri+ notabili #i mica burghezie formată din negustori #i proprietari de ateliere + acestea a8eau un sistem de 8alori comun #i un mod de 8iaţă asemănător& Toţi erau legaţi prin ata#amentul faţă de proprietate+ de libertate+ prin sentimentul onorabilităţii+ prin cultul muncii bine făcute+ prin dorinţa de a#i 6cre#te bine7 copiii #i printro moralitate strictă (%& 'rogresul economic a creat a#anumita 6clasă de mi"loc7 (% din care făceau parte a8ocaţi+ medici+ profesori+ funcţionari #i aristocraţia muncitorească& Aeniturile lor le asigurau o 8iaţă confortabilă+ lipsită de gri"i materiale+ #i+ Dn egală măsură+ respectul concetăţenilor lor pentru bunăstarea #i pentru #tiinţa lor de carte+ dob5ndite prin meritul personal& $anii #i Dn8ăţăm5ntul au u#urat+ Dn Bccident+ ascensiunea pe scara socială E$, 4ez8oltarea #tiinţelor #i a artelor a creat #i 6elitele intelectuale7 filosofi+ sa8anţi+ arti#ti care au interpretat lumea #i au oferit contemporanilor lor o 8iziune personală asupra acesteia+ nu de puţine ori neDnţeleasă sau contestată& 9na dintre cele mai Dnsemnate consecinţe ale mecanizării industriei #i transporturilor a fost cre#terea numărului muncitorilor industriali& 'ropaganda socialistă+ dar #i cea conser8atoare au denunţat condiţiile nedrepte+ umilitoare #i precare ale existenţei muncitorilor& 4e#i 8eniturile acestora au sporit+ condiţiile lor de 8iaţă au continuat să răm5nă modeste& Dn plus+ 8eniturile muncitorilor nu erau niciodată sigure+ deoarece oric5nd puteau a8ea loc reduceri de program+ concedieri+ Dmbolnă8iri sau accidente de muncă& $ 2ndreE Carnegie, proprie2 tarul celor mal mari oţelarii dirNN !tatele 3nite# $ 6 bine ca tinerii să Dnceapă cu Dnceputul #i să ocupe poziţiile cele mai umile& !ultor oameni de afaceri din
'ittsburg+ care au primit la apogeul carierei lor o responsabilitate Dnsemnată+ leam prezentat mătura #i #iau pe trecut primele ore din 8iata de afaceri mătur5nd biroul& Nu dau nici un ban pe un om t5năr care nu se 8ede de"a partener sau conducător al unei firme importante& ;puneţi8ă: @ocul meu e Dn 85rfU& Liţi regi ai 8iselor 8oastre&7 (3ndre? Camegie+ declaraţie din &)97* @a ce 8alori burgheze se referea autorul anul 2// mii& *// mii& U. mii& locuitori voluţia situaţiei demogra$ice# 4e c5te ori a crescut populaţia Dntre anii I.. #i U.. 6Numesc burghez pe orice om căruia regimul proprietăţii Di oferă măcar un rudiment de independenţă #i care+ bucur5nduse de un anumit răgaz+ D#i consacră acti8itatea fie agriculturii+ fie comerţului+ fie industriei+ fie carierelor liberale+ inclusi8 armatei& $urghezul se define#te prin părinţii săi+ prin felul Dn care măn5ncă+ bea+ locuie#te+ se Dmbracă+ prin natura 8eniturilor sale+ prin educaţia primită&&&+ prin copiii pe care Di are+ prin felul cum D#i Dntrebuinţează timpul #i mai ales prin timpul liber+ egal cu capacitatea de a se dedica unor ocupaţii dezinteresate&7 (Ren^ Qohannet+ logiul burg/ezului $rancez* .& Care era suportul material al condiţiei burghezului )& Care erau manifestările cotidiene ale burghezului Dn 8iaţa socială *& 'rin ce se deosebea 8iaţa burghezului de cea a muncitorului
Pre$ectul !enei,
Clasă de la &)99# ;istemul de Dn8ăţăm5nt se baza pe o disciplină se8eră+ care se impunea inclusi8 prin constr5ngere+ de#i+ Dn mai multe cazuri+ legile pre8edeau că era absolut interzisă administrarea oricărei pedepse corporale& ;CN 4IN AI3W3 CBTI4I3N3 3 $9RG1OII: I& A3C3NW3+ II& C3LN393& Comentaţi 8estimentaţia+ atitudinile #i atmosfera din aceste imagini&
6Pe pla"ă:, gravură de Louis !abattier# II& 6Le 0oulin de la
Dn mine+ Dn Dntreprinderi metalurgice+ dar mai ales Dn industria textilă era folosită m5na de lucru+ mai ieftină #i mai docilă+ a femeilor #i copiilor (%& Către "umătatea secolului+ sa Dncercat limitarea duratei zilei de lucru pentru femei la .) ore #i interzicerea+ prin lege+ a muncii copiilor sub , ani E$ Dn ultimii ani ai secolului al KlKlea #i Dn primii ani ai celui următor+ ca urmare a presiunilor sindicale+ Dn Lranţa #i Dn Germania au fost adoptate legi care fixau durata zilei de lucru la ./ ore+ stabileau responsabilitatea patronului Dn cazul accidentelor de muncă+ reglementau pensionarea muncitorilor& ;tatul+ la r5ndul lui+ a inter8enit Dn relaţiile dintre patroni #i muncitori prin crearea unor instituţii inspectorii care să supra8egheze aplicarea legilor sociale& 4e#i dispreţul celor bogaţi pentru ne8oia#i a rămas o atitudine constantă (%+ paternalismul (căruia i s au adăugat operele filantropice% a suplinit Dntro anumită măsură absenţa legilor sociale& Industria#ii care doreau stabilitatea muncitorilor lor iau anga"at 6de la cre#ă la azilul de bătr5ni7+ construind pentru ei locuinţe ieftine (% #i confortabile+ preocup5nduse de instrucţia copiilor lor #i asigur5ndule o pensie& Tehnica modernă a schimbat geografia statelor industrializate& 3u apărut 6zonele negre7 aglomerări urbane+ bazine carbonifere sau petroliere+ porturi care concentrau diferite sectoare de producţie&
4ez8oltarea industriei a fost Dnsoţită de intensificarea urbanizării (%& !arile ora#e sau extins spre periferii+ unde+ Dn locuinţe sărăcăcioase #i insalubre se Dngrămădeau familiile muncitore#ti& Centrul+ cu imobile noi #i palate particulare+ aparţinea burgheziei& 3ici sau impus gazul+ apoi electricitatea #i apa curentă& ;a creat #i reţeaua de transport Dn comun: metroul din @ondra+ Dn .,0)+ apoi cel din 'aris+ Dn .-//& 3ristocraţia funciară era numeroasă Dn statele cu e8oluţie 6Dnt5rziată7 din uropa centrală+ răsăriteană #i meridională+ Dn ma"oritatea statelor din 3merica @atină #i din 3sia& a deţinea principalele funcţii Dn administraţie #i armată& Treptat+ această categorie socială #ia Dnsu#it 8alorile #i modul de 8iaţă burghez& @a sf5r#itul secolului+ ţărănimea a continuat să reprezinte Dn toate statele cu excepţia 3ngliei #i a Germaniei ma"oritatea populaţiei (%& 'entru ţăranul de pretutindeni 8alorile fundamentale erau cele tradiţionale: religia #i parcela sa de păm5nt& @umea rurală a continuat să fie caracterizată de rutină p5nă către sf5r#itul secolului c5nd+ Dn8ăţăm5ntul primar #i ser8iciul militar+ ambele obligatorii+ extinderea căilor #i di8ersificarea mi"loacelor de comunicaţie căi ferate+ #osele+ presă+ telegraf+ radio + numărul mai mare de medici+ Dn8ăţători+ notari de ţară au contribuit la schimbarea treptată a modului de 8iaţă #i a mentalităţii populaţiei de la sate& ;atele continuau să fie alcătuite din colibe+ de obicei a85nd o singură Dncăpere umedă+ prost luminată+ neaerisită+ folosită at5t de oameni+ c5t #i de animale& !a"oritatea anchetelor sociale considerau locuinţele de la sate focare de epidemii (+ %& Cu toate inegalităţile flagrante+ criticate de g5nditorii politici+ de scriitori sau de arti#ti+ a doua "umătate a secolului al KlKlea #i Dnceputul secolului al KKlea au reprezentat o perioadă de stabilitate #i de prosperitate+ Dn cursul căreia sa Dmbunătăţit situaţia unei Dnsemnate părţi a populaţiei& 'rin comparaţie cu gra8ele probleme pro8ocate de declan#area #i desfă#urarea primului război mondial+ această perioadă a fost numită de istorici 6@a $elle zpo[ue7 (poca de 3ur%& $ 63plicarea legii din .,2. na a8ut p5nă acum+ la !ulhouse+ Dn filaturile de bumbac+ alt efect dec5t că ia exclus pe copiii mai mici de .) ani+ #i că cei Dntre .) #i .0 ani+ care sunt anga"aţi+ suntFpu#i să lucreze efecti8 Dntre .) #i .* ore pe zi alternati8+ adică trei zile pe săptăm5nă sunt afectate #colii+ pe care trebuie so frec8enteze c5te două ore+ #i atunci munca lor se reduce la unsprezece ore+ Dn timp ce Dn celelalte zile muncesc treisprezece ore& &&&Dn manufacturile de imprimat textile+ răul este Dncă #i mai mare& Copiii Dntre , #i .) ani sunt folosiţi Dn număr mare+ #i munca lor efecti8a 8ariază Dntre nouă #i unsprezece ore+ e mai puţin obositoare+ Dntrade8ăr+ dar monotonă #i abrutizantă&7 %Raport al unui pre$ectN asupra regiunii 0ul/ouse* Calcula&i ct ti# lucra un co#il Bn Bntre#rindere şi ct ti# Bn"&a, Bntr-o s#tn Face&i ra#ortul Bntre nurul de ore ob&inute şi coenta&i re)ultatul 6DnE trolulu era al der di ghear zece i de ori Ca truncl astfel a"ung trolul haine poart minte două hotel biser E8 9aui
5magine reprezentnd copii muncitori în $abrică#
ucra un şi ct sa#t-ul Bntre nute şi
6Dnaintea descoperirii petrolului+ cătunul Cornplanter era alcătuit dintrun debarcader din lemn+ un han+ o du gheană+ o topitorie+ o moară #i H zece căsuţe& l a fost Dnlocuit Q de ora#ulciupercă Bil Cit\&
Casele sunt construite din Itrunchiuri de arbori neciopliţi+ astfel Dnc5t pentru ridicarea lor a"ung paisprezece zile& 'etrolul impregnează Dntrat5t hainele+ Dnc5t #i cei mai bogaţi poartă zi de zi acelea#i 8e#minte&&& Nouă mii de locuitori+ două bănci+ două ziare+ #ase hoteluri+ zece rafinării+ cinci H biserici #i o #coală&&&7 (mest 4u8ergier de i1auranne+ Revue des 1eu D 0ondes, nov# &8@A* Ce elemente ale progresului a surprins autorul acestui 3 reporta"
%$CA657AR
t 3ristocraţie muncitorească: mai#tri sau #efi de ateliere Dn fabrici+ conducători ai sindicatelor& xplozie demografică: accelerarea rapidă a ritmului de cre#tere a populaţiei& Lilantropie: iubire de oameni+ caritate+ t 1ecatombe: mormane de cada8re& 'aternalism: protecţie+ a"utor material #i moral acordat de un patron sau un om bogat muncitorilor+ săracilor sau celor umili& $ amilie de ţărani din Rusia# id copii
A5T$8A75AR8
.& Care categorie socială ocupa primul loc Dn corpul social #i de ce )& Care au fost cauzele exploziei demografice *& 'rin ce se explică tradiţionalismul #i rutina de la sate 2& 4e ce legile care prote"au muncitorii limitau libertatea patronilor Caricatură simbol pentru 6muncitorul rău:# Locuinţe tipice pentru o comunitate minieră# ;tatul către .,/ către .-// !area $ritanie Germania Lranţa ;&9&3&
*/
.) ), <0 0<
$ voluţia populaţiei rurale în totalul populaţiei#
Interpretaţi reducerea ponderii populaţiei ţărăne#ti Dn corelaţie cu e8oluţia generală a societăţii& 6xistă cantoane Dntregi unde anumite 8e#minte se transmit Dncă din tată Dn fiu+ unde ustensilele de mena" se reduc la c5te8a mizerabile linguri de lemn+ iar mobilierul la o banchetă sau ia o masă #chioapă& Bameni care nu au #tiut niciodată ce Dnseamnă un a#ternut de pat se numără cu sutele de miiE alţii nu au purtat 8reodată pantofiE sunt milioane care nu beau dec5t apă+ care nu măn5ncă niciodată sau aproape niciodată carne+ #i nici chiar p5ine albă&7 (3dolphe $lan[ul+ .ournal des Sconomistes* .& Ce fenomen prezenta autorul Care erau cauzele acestui fenomen << i Civilizaţia la răscruce de secole ■HHMHHHHHHHMMHHHI $ 61oi bărbaţi contemplări luna:, tablou de Caspar 1avi riedric/# Ce teme romantice regăs Dn acest tablou 6Ru\ $las e poporul& 'oporul al căruia e 8iitorul+ dar nu #i prezentulE poporul orfan+ sărac+ inteligent #i tareE a#ezat foarte "os #i năzuind foarte susE purt5nd pe spinare urmele scla8iei #i Dn inima Dnfiriparea geniului&7 (A& 1ugo+ Pre$aţă la drama Ru= las* Ce sentimente manifestă autorul fa(ă de popor
Ric/ard Bagner, creatorul dramei muzicale#
$ 6Romantismul este arta de a prezenta popoarelor operele literare+ care Dn situaţia actuală a obiceiurilor #i
credinţelor lor+ sunt susceptibile de a le oferi cea mai mare plăcere posibilă& 4impotri8ă+ clasicismul le prezintă literatura care oferea cea mai mare plăcere posibilă străbunicilor lor&7 (;tendhal+ Racine şi !/aFespeare* @a ce obiceiuri #i credinţe făcea referire autorul
ARTELE "l SOCIETATEA Aiaţa intelectuală a fost dominată de progresul pro gresul #tiinţelor #i al democraţiei& 'rincipalele state au adoptat două instituţii+ Dn esenţa lor democratice: 8otul #i Dn8ăţăm5ntul primar obligatoriu #i+ parţial+ pe cel gratuit& Consecinţele lor au fost extinderea publicului #i cre#terea rapidă a producţiei artistice& 3 sporit considerabil numărul cititorilor de cărţi+ re8iste+ de spectatori Dn sălile de teatru #i de operă+ de 8izitatori Dn muzee #i expoziţii& Romanele unui scriitor apreciat apre ciat de public se 8indeau Dn peste p este .// /// de exemplare+ iar cotidianele de informaţii a"ungeau la un tira" de peste un milion de exemplare& Răspunz5nd acestei cereri+ creaţia intelectuală sa lărgit #i sa di8ersificat+ caracteriz5nduse printro mare 8arietate a tendinţelor #i a operelor& Ca #i acti8itatea economică #i politică+ cea intelectuală a a8ut tendinţa de a se internaţionaliza& Bamenii de cultură au fost arti#ticetăţeni& i au susţinut idealurile #i aspiraţiile popoarelor cărora leau aparţinut& !uzica lui Lr& Chopin (poloneze%+ L& @iszt (dansuri ungare%+ B 'orumbescu (6$alada7%+ poeziile lui 1& 1eine au atras atenţia opiniei publice asupra luptei naţionale a polonezilor+ maghiarilor+ rom5nilor+ germanilor& 3rti#tii au apărat+ totodată+ instituţiile democratice #i drepturile omului& ;criitorii francezi & Oola #i 3& Lrance+ de pildă+ sau implicat Dn re8izuirea procesului căpitanului 3& 4re\fus+ condamnat pe nedrept Dn .,-2& 3rtele sau influenţat #i inspirat reciproc& Mi Dn aceste domenii imperati8ul epocii a fost modernizarea at5t Dn conţinutul operei+ c5t #i Dn formele de exprimare& 4e exemplu+ Dn arhitectură+ formele clasice #i decoraţia bogată au fost Dnlocuite de forme geometrice #i decoruri cu moti8e #i simboluri tradiţionale+ de8enite caracteristice pentru 6stilurile naţionale7 afirmate după .-//& 'e l5ngă manifestările oficiale+ de obicei ;aloane naţionale+ care impuneau ierarhiile prin distincţii #i influenţau gustul public+ au apărut #i cele neoficiale+ realizate din iniţiati8a arti#tilor Dn#i#i& xpoziţiile erau organizate Dn diferite săli particulare amena"ate+ sau Dn instituţii cultural#tiinţifice numite+ uneori+ atenee& 'rima "umătate a secolului a fost dominată de curentul romantic (B%& Romantismul a reprezentat triumful indi8idului ca om #i al ţării ca naţiune+ Dn literatură #i arte& 4e aceea+ Aictor 1ugo (3% Dl considera 6liberalismul Dn artă7& Reprezentanţii lui au a u afirmat unicitatea #i 8aloarea fiinţei umane+ importanţa sentimentelor+ Dnt5ietatea imaginaţiei& Con8in#i că mecanizarea #i industrializarea nu făceau realitatea mai frumoasă+ romanticii au căutat să o e8ite prin reDn8ierea trecutului+ prin Dntoarcerea la natură E$, prin exotism& Nostalgia trecutului ia determinat să#i aleagă temele din perioada medie8ală #i din folclor (%& 3ceste teme iau condus către trezirea sau intensificarea sentimentului naţional+ patriotic ($%+ către elogierea capacităţii creatoare a poporului (%& 3dres5nduse unui public mai larg+ format Dn ma"oritate din burghezi+ romanticii au căutat săl uluiască prin forţa imaginaţiei artistului+ s5l Dndemne către fapte #i sentimente superioare prin exemplul persona"elor+ săl desfete prin reconstituirea atmosferei (culoarea locală%& 'entru aceasta+ artistul tre buie să fie un model+ o personalitate+ să#i asume cauze eroice+ cum a fost f ost cea a eliberării poporului grec de sub stăp5nirea otomană+ Dn slu"ba căreia sau pus poetul englez lordul $\ron sau pictorul francez ugene 4elacroix&
STUDIU
Gictor Mugo %&897-&88'*, născut în $amilia unui general al 5mperiului, a moştenit pro-babil de la tatăl său ambiţia şi dorinţa de glorie, care-l $ăceau să noteze, re$eritor la prima sa încercare literară poeticăK 6am &' ani, am $ăcut prost, pot să $ac mai bine:# Poeziile %6Legenda secolelor:*, prin grandoarea imaginilor, bogăţia rimelor, amploarea sentimentelor i-au adus recunoaşterea ca şe$ incontestabil al curentului romantic# Qi-a consolidat prestigiul prin drame %6CromEell:, 6Mernani:* şi romane %6+otre-1ame de Paris:, 60izerabilii:* care au impresionat prin $orţa evocărilor %catedrala +otre-1ame*, prin compasiunea pentru su$erinţa umană %Tuasimodo*, prin reabilitarea 6dezmoşteniţilor: %.ean Gal"ean,
IUSEPPE
este remarcabilă prin melodiile care sugerează culoarea locală orientală# Către s$rşitul vieţii, Gerdi a $olosit o parte din banii aduşi de reprezentaţiile operelor sale pentru construcţia, la 0ilano, a unui spital şi a unui cămin pentru muzicienii bătrni#
!rin ce se caracteri)a situa&ia #olitic a %taliei la jutatea secolului al >l>-lea Bpera 6@a ;cala7 din !ilano+ unul dintre locurile Dn care sa manifestat patriotismul italienilor&
Civilizaţia la răscruce de secole
'oezia lirică a oferit forma cea mai adec8ată de exprimare a imaginaţiei+ sensibilităţii #i entuziasmului romantic& Dmpre"urările istorice de la "umătatea secolului au fa8orizat apariţia realismului+ curent ce a fost considerat o Dncercare de transpunere a spiritului #tiinţific Dn artă E$ l corespundea consolidării capitalismului+ cu progresele sale economice spectaculoase+ dar #i cu nedreptăţile sale sociale+ pre cum #i dez8oltării #tiinţelor& 3rti#tii au căutat să se adapteze realităţii sociale dominată de re8oluţia industrială+ cu at5t mai mult cu c5t aceasta le oferea noi posibilităţi de exprimare& e xprimare& Lonta folosită la construcţia instrumentelor muzicale (piane+ alămuri% Dmbunătăţea calitatea sune tului+ pigmenţii chimici
sporeau strălucirea culorilor+ reproducerile ieftine (litografii+ stampe% permiteau difuzarea mai largă a operei de artă& Reali#tii sau pronunţat pentru obser8aţia exactă+ precisă #i minuţioasă a realităţii EC ;criitorii au preluat din #tiinţe metoda obser8aţiei #i erudiţiei+ e rudiţiei+ au str5ns material 6documentar7 asemenea istoricului sau naturalistului (%& 4orind să se considere #tiinţifică+ arta realistă sa 8rut impersonală ca #i #tiinţa& Dn literatură+ realismul a impus romanul ca gen literar predominant& Bccidentul a descoperit romanul rus (4ostoie8sZi #i Tolstoi%+ pătruns de compasiune #i de spirit religios+ #i dramaturgia scandina8ă (Ibsen%+ pentru care realitatea era un decor Dn spatele căruia se desfă#urau drame morale #i sociale& Impresionismul+ afirmat mai ales Dn pictură+ #i simbolismul+ afirmat mai ales Dn literatură+ Dn ultimul sfert al secolului al KlKlea+ au continuat tendinţa de apropiere #i de colaborare dintre #tiinţe #i arte& !ulte descoperiri #tiinţifice au deschis noi perspecti8e pentru arti#ti& 3stfel+ pictorii impresioni#ti erau la curent cu cercetările din fizică referitoare la compoziţia luminii& ;culptorii au folosit noile a lia"e #i noile procedee de turnare a metalului pentru creaţiile lor+ iar arhitecţii au colaborat din ce Dn ce mai frec8ent cu inginerii& Bamenii de #tiinţă au oferit arti#tilor o nouă concepţie despre creaţie (Ch& 4ar?in%& 4enumirea curentului impresionist a fost dată de tabloul expus+ Dn .,2+ de Claude !onet: 6Impresii+ răsărit de soare7& Reprezentanţii acestui curent au urmărit să redea senzaţiile produse pri8itorului de lumina solară Dn diferite momente ale zilei& i au fost mari peisagi#ti #i remarcabili colori#ti ED, 8 3u ino8at tehnica picturii folosind culori pure (neamestecate%+ prin alăturarea cărora puteau reda diferitele nuanţe+ ori puteau surprinde mi#carea& 'oeţii simboli#ti au căutat să surprindă esenţa realităţii prin simboluri sugerate de cu8inte& Reacţia faţă de impresionism a reprezentato expresionismul+ afirmat la Dnceputul secolului al KKlea& l a produs un nou mod de reprezentare a realităţii+ pornind de la exterior către interior+ de la impresie la expresie+ adică de la senzaţii la sentimente& 'entru a reda emoţia #i a transmite experienţa personală+ arti#tii #iau luat libertatea de a exagera anumite trăsături sau părţi ale subiectului reprezentat+ de a alătura culori care contrastau 8iolent& Noul curent exprima nu numai nelini#tile #i dramele indi8iduale+ ci #i tulburările sociale care anticipau primul război mondial& Lranţa a rămas+ Dn domeniul literar #i artistic+ centrul de iradiere a tendinţelor #i curentelor& 3nglia #i Germania au continuat să#i manifeste geniul creator original& 3lături de ele sau afirmat Dnsă #i alte culturi naţionale: rusă+ poloneză+ ungară+ rom5nă (L%+ nor8egiană etc&
3 6;ecolul al KlKlea+ dup5i mine+ poate fi numit epoca materiei&&& 9tilul este 4umnezeul acestui secol+ Dntro epocăn care sau născut 8otul uni8ersal+ Dmprumuturile naţionale+ 6Dnfrumuseţările7 'arisului+ asociaţiile de capitaluri+ căile ferate+ telegraful electric+ 8apoarelel cu aburi+ cuirasatele+ tunurile de mare calibru+ fotografia+ expoziţiile industriale+ tot ce lo8e#te puternic #i infailibil+ tot ce este matematic+ util+ mate rial+ comod+ realismul esteF singura literatură posibilă&7 (Qules Le\deau+ 3n debui la operă* Ce argumente aduce autorul Dn fa8oarea realismului
!criitorul $rancez .ules Gerne, . pasionat de ştiinţă, a $ost creal torul genului 6science-$iction:#
$CA657AR @itografie: reproducere peE h5rtie a unei imagini realizate pe o placă specială& ;tampă: imagine imprimatăE de pe o placă gra8ată&
A5T$8A75AR8 .& Lixaţi pe o scală cronologică+ de la .,.< la .-.2+ principalele curente literarartistice&
)& Realizaţi un tabel care să cuprindă: denumirile curentului literarartistic+ numele a cel puţin doi reprezentanţi+ domeniul Dn care sau impus+ titlul lucrării& lea+ după it epoca ul este tui secol& :are sau sal+ Dmprue+ 6Dnfruui, asociaţie ferate+ 8apoarele le+ tunurile fotografia+ le+ tot ce ifailibil+ tot util+ mate imul este sibilă&7 3n debut iduce autisului
STUDIU CARAIALE
U
CAZ
?pera diversă a lui 5on Luca Caragiale %&8'7-&)&7* s-a dorit o privire lucidă asupra societăţii şi oamenilor vremii sale# ?bservator pro$und şi minuţios al realităţilor sociale auto/tone, creator al unor memorabile tipuri, Caragiale a ridicat teatrul romnesc la nivel european, $n comedii a satirizat demagogia şi ipocrizia din viaţa politică %6? scrisoare pierdută:*, prostia şi $alsa moralitate %6? noapte $urtunoasă:, 61ale carnavalului:*# +uvelele au analizat trăirile indivizilor cu $rămntările lor su$leteşti %6Păcat:*, $n momente şi sc/iţe a adus în literatură orşeanul cu preocupări mărunte, limbut pnă la incoerenţă, critic ecesiv, veşnic nemulţumit, pentru care totul este 6un mo$t:# Caragiale a $ost şi un remarcabil ziarist, implicat în viaţa publică# ?pţiunile lui politice au $ost conservatoare, ceea ce eplică şi criticile adesea eagerate, care apar în opera sa la adresa liberalilor# 2cestea au eprimat reacţia tradiţionalistă $aţă de un proces de modernizare în sens liberal, care părea să distrugă vec/ile valori romneşti#
Ce *enuri literare a culti"at Cara*iale 8xe#li(ica&i din #ro#riile lecturi
D.
PAUL AUUIN 2tras de călătoriile la mari depărtări, Paul
!rin ce tee s-a sin*ulari)at #ictura lui Gau*uin ?!o"estiri barbare@
E. O " VINCENT VAN Gincent van
!rin ce se caracteri)ea) #ictura lui an Go*h ?Auto#ortret@ 1upă ce a dobndit diploma de inginer la ucureşti, 5on 0incu %&8'7-&)&7* a urmat cursuri de ar/itectură în ranţa# 2 primit 0arele Premiu al !ocietăţii Centrale a 2r/itecţilor din Paris care i-a permis să e$ectueze călătorii de studii în !pania, 5talia şi
Ca ar/itect, a proiectat şi construit locuinţe şi edi$icii publice în ucureşti, la Craiova şi răila# Către &)99, a studiat ar/itectura medievală în care a găsit soluţii te/nice şi ornamentale pe care le-a valori$icat într-o sinteză originală# Prin aceasta, crea un stil romnesc modern, într-o perioadă în care se a$irmau şcolile naţionale de ar/itectură americană, ungară, norvegiană, întemeiate pe valori$icarea elementelor şi simbolurilor tradiţionale# Ca pro$esor s-a a$lat între $ondatorii Qcolii !uperioare de 2r/itectură#
Mcoala Centrală de fete din $ucure#ti+ construită Dn .,-/& Care a (ost #rinci#ala contribu&ie a lui % Mincu la e"olu&ia arhitecturii roneşti
EUROPA "l LUMEA E2TRAEUROPEANA 4N EPOCA MODERNA ;ecolul al KlKlea a pro8ocat ample schimbări economice #i sociale& Cre#terea rapidă a producţiei a caracterizat toate ţările industrializate #i+ Dntro mai mică măsură+ lumea extraeuropeană& Dn acela#i timp+ ierarhia puterilor mondiale sa modificat& Dn cadrul ţărilor industrializate+ !area $ritanie+ unde a a8ut loc prima re8oluţie industrială+ #ia pierdut Dnt5ietatea& ;93+ Germania+ Qaponia+ cu o dez8oltare mai t5rzie+ au depă#ito& Contribuţia marilor puteri la producţia industrială mondială (Dn procente%:
78C;%8 An ul 1#$ 0 1##0 1#(0 1(00
Ge rma ni a 1% 1% 1' 1)
An l ia %& &# && 1#
Fr an !a 10 ( # $
SU A &% &# %1 %1
Ru "i a ' % % )
'rocesul industrializării intensi8e a fost Dnsoţit de: !utaţii tehnice determinate de prima re8oluţie industrială (ma#ina cu aburi% #i a doua re8oluţie industrială (oţel+ cărbune #i electricitate%E !utaţii sociale mecanizarea #i extinderea pieţei au fost Dnsoţite de cre#terea numărului de lucrători salariaţi+ de exodul rural #i de emigrare& Relaţiile sociale sau transformat la r5ndul lor prin dez8oltarea mi#cării muncitore#ti+ crearea sindicatelor+ apariţia legislaţiei muncii& ;a transformat #i modul de 8iaţă prin urbanizare+ modificarea condiţiilor de muncă #i a relaţiilor sociale& !utaţii economice au sporit dimensiunile Dntreprinderilor+ sau constituit mari trusturi+ cu rol important Dn competiţia mondială& ;a intensificat exportul de capital spre lumea extraeuropeană& Cre#terea producti8ităţii a fost Dnsoţită de ad5ncirea di8iziunii muncii #i de folosirea benzilor de monta"& Transformările economice sau realizat pe fondul unei anumite stabilităţi politice& Dn occidentul european existau+ Dn general+ regimuri liberale Dn care erau recunoscute drepturile #i libertăţile indi8iduale #i funcţiona un sistem constituţional parlamentar+ Dntemeiat pe separarea puterilor& Rolul cel mai important Dn stat Dl deţineau reprezentanţii marii burghezii+ datorită sistemului de 8ot censitar& Dn centrul #i răsăritul uropei+ Dn Rusia+ Germania+ 3ustro9ngaria+ existau regimuri cu tendinţe conser8atoare Dn cadrul cărora monarhii a8eau largi prerogati8e+ iar parlamentele+ un rol secundar& 'reponderenţa politică o deţineau marii proprietari funciari& Dn ;93 exista un regim democratic& Relaţiile internaţionale au fost marcate de constituirea a două mari alianţe politicomilitare& Bpoziţia dintre ele a fost agra8ată de expansiunea colonială+ consecinţă a superiorităţii ci8ilizaţiei europene+ a necesităţii asigurării exporturilor marilor state #i a impunerii prestigiului lor Dn lume& ;a Dncheiat Dmpărţirea teritoriilor 3fricii #i 3siei Dn colonii #i zone de influenţă+ dar au apărut aproape imediat #i noi tendinţe de reDmpărţire a acestora& Dn afara uropei 6pactul colonial7 impus de metropole a creat premisele subdez8oltării& conomia de plantaţie bazată pe
Duropene+ a Dnlocuit agricultura de subzistenţă& JJL
$iserica Catolică sa preocupat de problemele sociale ale muncitorilor (Dntre altele+ acordarea repaosului dumini cal%+ Dntruc5t nu putea răm5ne indiferentă la condiţiile de existenţă ale credincio#ilor defa8orizaţi+ #i pentru ai sustrage influenţei socialismului ateu& ;cufundarea 6Titanicului7& Aaporul era considerat un simbol al forţei ci8ilizaţiei europene&
6;peranţa medie de 8iaţă a crescut mult pe parcursul secolului al KlKlea& Dn .,/.+ era de */ de ani& Dn .,
$i
a #re-sociale altele, luini-ine le de ioşilor u a-i Cialis-
!I"A DE EALUARE
RCITIWI @CWII@ 4 @3 '3GINI@ ,2- Ml:
@umea arhaică #i cea modernă se Dnt5lneau Dn China&
Bţel5riile Thomas din Germania&
!a#ini agricole engleze#ti& 6$re8etat Dn .,2.+ noul procedeu (fotografic% beneficiază+ Dn următorii ani+ de o serie de Dmbunătăţiri tehnice& 'entru prima dată+ de8ine posibil pentru ma"oritatea populaţiei să aibă reprezentarea strămo#ilor dispăruţi #i a rudelor sau părinţilor necunoscuţi& Tinereţea părinţilor sau a bunicilor+ de care te izbe#tiU zilnic+ de8ine astfel perceptibilă7 (3lain Corbin+ 5storia vieţii private*
.& Lolosiţi reperele de timp din paginile studiate pentru a ordona cronologic: a Congresul de la AienaE Dnceputul luptei de eliberare a coloniilor spaniole din 3merica de ;udE re8oluţia condusă de Tudor Aladimirescu& b unificarea ItalieiE unificarea GermanieiE unirea 'rincipatelor Rom5ne+ c Congresul de la $erlinE alianţa celor trei DmpăraţiE proclamarea Rom5niei regat& )& Căutaţi informaţii despre următoarele personalităţi: Lranz Qoseph Giuseppe Aerdi @udo8ic Lilip Btto 8on $ismarcZ 3braham @incoln 3lfred Yrupp ;imon $oli8ar !ărie Curie
Qames Xatt *& Brdonaţi informaţiile pe care leaţi găsit+ indic5nd: epoca Dn care a trăitE ţara Dn care a trăitE cine a fostE cu ce alte personalităţi a fost contemporanE Dn cazul conducătorilor de state+ ce regim politic au ilustrat& 2& 3nalizaţi tabelul din pagina
PRIMUL RĂZ(OI MONDIAL IMPERIALISMUL COLONIAL 4upă .,/+ accelerarea dez8oltării inegale a marilor state a produs schimbări importante ale locului #i rolului lor Dn economia mondială& 3nglia #i Lranţa au fost Dntrecute de ;93#i Germania+ al căror start industrial Dncepuse mai t5rziu& Qaponia se afirma ca prima mare putere ce nu aparţinea rasei albe& Concurenţa dintre ele a de8enit acerbă& 9na dintre cele mai e8idente forme de manifestare a acesteia a fost expansiunea colonială+ care sa s a numărat printre principalele cauze ale primului p rimului război mondial& Colonialismul a a8ut cauze economice (căutarea unor pieţe #i apro8izionarea cu materii prime%+ sociale (orientarea surplusului demografic% #i politice& !area $ritanie+ susţin5nd 6misiunea
ci8ilizatoare a omului alb7+ dorea să#i continue+ Dn alt mod+ supremaţia (3%E Lranţa+ gra8 afectată moral de Dnfr5ngerea din .,.+ căuta compensaţii extraeuropeneE ;93 concurau modelul european al 6zonelor de influenţă7+ cer5nd 6porţi deschise7 Dn China #i 3fricaE Italia #i Germania urmăreau afirmarea 6geniului7 naţionalE Qaponia a8ea ne8oie de materii prime pentru a#i menţine statutul de mare putere& Dn 3frica+ principalele puteri coloniale erau !area $ritanie #i Lranţa+ ale căror colonii formau un bloc pe direcţia ;udNord E6 #i respecti8 Aestst& Colonii africane a8eau #i 'ortugalia+ $elgia+ Blanda+ Italia+ Germania& 3frica Dncetase+ la Dnceputul secolului al KKlea+ să mai fie un 6parc de 85nătoare7+ pentru a de8eni+ din ce Dn ce mai mult+ o sursă de materii prime ieftine #i de soldaţi& Imperiul colonial britanic african a fost cucerit cu soldaţi africani& Contemporanii notau că mari armate permanente+ formate din indigeni+ se aflau sub comanda britanicilor& Dn 3sia+ Rusia #ia extins posesiunile Dn xtremul Brient+ Lranţa stăp5nea Indochina+ iar India era 6perla7 Coroanei britanice& Qaponia+ Dn urma 8ictoriilor obţinute Dn războaiele Dmpotri8a Chinei (.,-2% #i Rusiei (.-/2=.-/<%+ a ocupat nord8estul Chinei (!anciuria%+ #i respecti8 insula ;ahalin& Dn .-./+ ea a cucerit Coreea& ;93+ Dn urma războiului cu ;pania (.,-,%+ au anexat insulele 1a?ai+ Guam #i arhipelagul Lilipine+ Dn Bceanul 'acific& Dn zona Lilipinelor+ Germania a cumpărat sau a ocupat insule din arhipelagurile $ismarcZ+ Caroline+ !ariane+ !arshall& Dn .-.2+ lumea era Dmpărţită+ principalii beneficiari fiind !area $ritanie+ cu un imperiu de */ de milioane de Zm) #i 2// de milioane de locuitori+ #i Lranţa+ cu 6numai7 ./ milioane de Zm) #i 2, de milioane de locuitori& 'rin pretenţiile #i acţiunile lor+ tinerele state imperialiste puneau problema unei reDmpărţiri 6mai echitabile7 a coloniilor& !a"oritatea teritoriilor coloniale fuseseră ocupate prin 8iolenţă+ uneori chiar cu spri"inul unor #efi locali& le erau strict controlate de metropolă+ care le administra direct sau prin asocierea unor elite locale& Rezistenţa unor etnii faţă de brutalităţile 6protectorilor7 lor albi a fost Dnd5r"ită #i a costat numeroase 8ieţi omene#ti E$, 4e aceea+ critici la adresa imperialismului au apărut nu numai Dn colonii (India+ gipt%+ ci #i Dn metropole&
$ Luptă între zuluşi şi englezi# 6Lac apel la naţiunile lumii pentru ca ele să nu permită ca o mare persoană ca Lranţa (sic%+ posed5nd armele moderne cele mai distrugătoare+ să calce Dn picioare #i să extermine un popor care nu ia făcut nimic #i a cărui singură crimă constă Dn faptul de a fi ignorant #i slab&7 E6enha)in, regele din 1a/ome=, apel apărut în presa engleză* Ce ijloc nou Bn lu#ta anti-colonial a (olosit 6enha)in
$CA657AR 4ominion: 6putere7 dependentă de Coroana britanică+ dar care a8ea o largă autonomie& Imperialism: dominaţie impusă de un stat+ de o economie+ de o ci8ilizaţie mai puternică asupra altora mai slabe& 'rotectorat: teritoriu care D#i păstra administraţia sub tutela puterii coloniale&
A5T$8A75AR8 .& Dntre care puteri era cea mai mare concurentă Dn 3frica 4ar Dn 3sia )& Care au fost cele mai importante cauze ale expansiunii coloniale Primul război mondial
) EUROPA ALIANŢELOR POL5TICO&MILITARE 8oluţia relaţiilor dintre statele europene a fost determinată de consecinţele păcii de la LranZfurt pe !ain+ din .,.& 'entru a păstra supremaţia Germaniei pe continent+ prinţul Btto 8on $ismarcZ+ care a deţinut funcţia de cancelar p5nă Dn .,-/+ a urmărit: menţinerea Lranţei Dn izolare politică #i diplomatică+ păstrarea echilibrului existent Dntre puteri+ Dmpiedicarea aspiraţiilor naţionale ale minorităţilor din celelalte imperii& 'entru a Dmpiedica Lranţa să#i ia re8an#a+ cancelarul sa străduit să creeze Dn "urul ei un sistem de alianţe& Dn .,*+ el a iniţiat 3lianţa celor trei Dmpăraţi (ai Germaniei+ 3ustriei #i Rusiei%& ;olidaritatea
dinastică a monarhilor 6legitimi7 nu a rezistat conflictelor de interese dintre statele respecti8e& 4eoarece+ Dn urma războiului din .,.,,+ Rusia D#i consolidase influenţa Dn $alcani pe seama intereselor austroungare #i britanice+ $ismarcZ a impus Dn cadrul Congresului de la $erlin (.,,% un compromis prin 6compensaţii7 (3ustro9ngaria administra $osnia #i 1erţego8ina pentru */ de ani+ !area $ritanie obţinea insula Cipru%& Nemulţumit+ ţarul sa Dndepărtat de aliaţii săi& Ca urmare+ Germania a Dncheiat cu 3ustro9ngaria+ Dn .,-+ o alianţă defensi8ă+ prin care#i promiteau a"utor reciproc Dn cazul unui atac nepro8ocat din partea altui stat& Dn .,,)+ la această alianţă a aderat Italia+ nemulţumită de iniţiati8ele coloniale franceze Dn 3frica& ;e crea+ astfel+ prima grupare politicomilitară: Tripla 3lianţă sau 'uterile Centrale& Dn .,,*+ sa Dncheiat #i alianţa Rom5niei (% cu 3ustro9ngaria #i Germania+ "ustificată de faptul că Rusia reanexase+ Dn .,,+ teritorii din sudul !oldo8ei ($asarabia%& 3lianţa corespundea intereselor rom5ne#ti de moment+ scoţ5nd ţara din izolarea politică Dn care se afla+ după .,,+ #i e8ita pericolul realizării unei Dnţelegeri Dntre puteri (Rusia #i 3ustro9ngaria% pe seama ei& 'rezenţa Italiei #i a Rom5niei Dn aceea#i alianţă cu 3ustro9ngaria asigura dublei monarhii lini#tea la frontierele de sud 8est #i de est& Dn .,-/+ noul Dmpărat Xilhelm al lllea+ comparat de contemporani cu un soldat incon#tient a#ezat cu ţigara aprinsă Dn m5nă pe un butoi de pulbere+ a anunţat lansarea Germaniei Dn 6politica mondială7+ al cărei scop era supremaţia mondială+ iar instrumentul+ flota de război& 4eclaraţiile Yaiserului au nelini#tit puterile 8izate+ care au căutat să aplaneze ri8alităţile dintre ele& Lranţa #i Rusia au semnat con8enţii militare (.,-).,-*%+ 3nglia a ie#it din politica de 6splendidă izolare7 E$ #i a Dncheiat+ Dn .-/2+ acordul colonial cu Lranţa (3ntanta Cordială%+ prin care#i delimitau zonele de influenţă Dn 3frica (gipt+ !aroc%+ iar+ Dn .-/+ un acord asemănător cu Rusia+ Dn problemele 3siei (3fganistan+ 'ersia+ Tibet%& 3părea astfel a doua grupare politicomilitară: Tripla Dnţelegere sau 3ntanta& Construirea celor două sisteme de alianţe a tensionat relaţiile internaţionale+ fapt exprimat printro serie de crize cum au fost cele din !aroc (.-/<+.-..% #i din 'eninsula $alcanică (.-/,+.-.).-.* 3%+ zone Dn care existau conflicte de interese Dntre puteri& 4acă războiul a putut fi e8itat+ aceasta sa datorat faptului că puterile nu#i Dncheiaseră pregătirile+ precum #i fisurilor din interiorul fiecărei alianţe& Crizele politicodiplomatice au accelerat pregătirile militare ale tuturor puterilor: prin lege sau alocat mari sume de bani pentru cumpărarea de armament+ a fost prelungit ser8iciul militar #i au sporit efecti8ele& $ 6Nici o ]ară din lume nu e Dn situaţia 3ngliei+ de a#i putea permite să renunţe la prietenia altora& Lorţa sa nu depinde de legăturile sale cu alte puteri+ ci rezidă Dn falezele ei de calcar #i Dn flota ei&7 (@ordul ;alisbur\% Care erau argumentele politicii de 6splendidă izolare7
Carol 5, domnitor al Romniei, între &8@@-&88&, şi apoi rege, pnă în &)&A#
$CA657AR
Criză politicodiplomatica: perioadă de Dncordare Dn relaţiile dintre state care pot degenera Dntrun conflict militar& Izolare: tendinţă Dn politica externă+ const5nd Dn a ţine un stat departe de problemele lumii& 'olitică mondială: politică externă promo8ată de Dmpăratul Xilhelm al lllea+ caracterizată de cre#terea puterii na8ale a Germaniei&
A5T$8A75AR8
.& Care au fost alianţele create de Btto 8on $ismarcZ )& '5nă c5nd sa menţinut caracterul defensi8 al Triplei 3lianţe *& Ce deosebire există Dntre Tripla Dnţelegere #i Tripla 3lianţă
STUDIU s nu e Dn Mi putea i prietesa nu sale cu falezele
A.#ENINSUIA DALCANICA în &)&7, o coaliţie balcanică %ulgaria, !erbia, 0untenegru,
Care au (ost cau)ele inter"en&iei Roniei Bn r)boi
0area 0editeranăU
AB@9WI3 LRBNTIR@BR IN $3@C3NI I& @3 PNC'9T9@ ;CB@9@9I 3@ KK@3 II& PN .-/- 49' RO$B3I@ $3@C3NIC
Ce odi(icri de (rontier obser"a&i De ce 6alcanii au (ost considera&i butoiul cu #ulbere@ al 8uro#ei H Ar*uenta&i i#licarea (iecrei ari #uteri Bn con(lictele balcanice
Primul război mondial
DES!Ă"URAREA RĂZ(OIULUI 3sasinatul de la ;ara"e8o a oferit gu8ernului de la Aiena pretextul unui război Dmpotri8a ;erbiei& 3stfel+ se urmărea spulberarea speranţelor sla8ilor de sud din Imperiu Dn constituirea unui stat Dn "urul ;erbiei #i+ totodată+ eliminarea influenţei Rusiei Dn $alcani E$ Cu acordul $erlinului+ la ), iulie .-.2+ 3ustro9ngaria a declarat război ;erbiei& Conflictul local a de8enit european #i mondial prin intrarea Dn acţiune a sistemelor de alianţă& 4e#i responsabilitatea declan#ării lui re8ine 3ustro9ngariei #i Germaniei+ cauzele sau aflat Dn acţiunea politică militaristă a tuturor marilor puteri& Războiul a opus 'uterile Centrale+ 3ntanta #i aliaţii lor ( +%& Războiul sa desfă#urat pe două fronturi principale+ frontul de Aest (teritoriul $elgiei #i al Lranţei% #i frontul de st (teritoriul 'rusiei+ al Galiţiei Ga liţiei #i al Rusiei%+ #i pe mai multe fronturi secundare Dn uropa (italian+ s5rbesc+ rom5nesc%+ Dn 3frica+ Dn 3sia #i Dn Bceanul 'acific& 'lanurile strategice+ german #i francez+ preconizau un război de scurtă durată+ cum fuseseră toate războaiele de p5nă atunci (+ + %& Cel german ('lanul ;chlieffen% pornea de la ipoteza războiului pe două fronturi #i urmărea să scoată Lranţa din luptă Dnainte ca Rusia s5#i mobilizeze armata& 4e aceea pre8edea o ofensi8ă foarte 8astă #i rapidă+ Dn teren deschis (războiul de mi#care sau de mane8ră%& Cel francez ('lanul KAII 3% pre8edea un atac german dinspre Rin+ care trebuia respins #i urmat de o ofensi8ă generală& Campania din .-.2 a fost o 6campanie a surprizelor7& 'entru francezi 6surpriza7 a fost atacul german din Nordst+ prin $elgia& 'arisul ($% a fost sal8at datorită măsurilor energice adoptate de generalul Gallieni+ care a reu#it să oprească Dnaintarea germanilor pe r5ul !arna (miracolul de pe !arna%& 'entru germani 6surpriza7 a fost inter8enţia imediată a britanicilor #i intrarea ru#ilor Dn acţiune+ Dnainte chiar de a#i fi Dncheiat mobilizarea& 'rintro ofensi8ă rapidă+ ru#ii au a"uns Dn 'rusia Brientală+ fiind
opriţi la Tannenberg #i lacurile !azuriene& 6;urpriza7 austroungară a fost rezistenţa eroică a micii armate s5rbe& @a sf5r#itul campaniei+ pe toate fronturile situaţia era stabilizată& 4e8enise e8ident faptul ca războiul se prelungea& 4in .-.<+ sa impus un nou mod de a purta războiul& !ilioanele de soldaţi au fost 6Dngropaţi7 Dn tran#ee săpate Dn păm5nt+ prote"ate de ţăru#i #i reţele de s5rmă ghimpată+ armatele măcin5ndu#i reciproc 6forţa 8ie7 cu noi tipuri de arme: grenada+ mitraliera+ minele+ obuzele artileriei grele (războiul de poziţie sau de uzură%& 'entru prote"area soldaţilor sau generalizat casca de fier+ masca de gaze+ uniformele de camufla"& Rolul principal Dn războiul de poziţie re8enea factorilor economici #i morali& Ca urmare+ gu8ernele statelor beligerante au trecut la organizarea economiei de război& ;tatul a Dncheiat contracte cu industria#ii+ a mobilizat populaţia ci8ilă+ a folosit munca femeilor& fortul militar al 'uterilor Centrale a fost orientat spre frontul de st+ unde ru#ii sau retras aproape .
2tentatul de la !ara"evo# @a ), iunie .-.2+ la ;ara"e8o+ Dn $osnia+ a fost asasinat arhiducele Lranz Lerdinand+ mo#tenitorul Coroanei austroungare& 3utorul atentatului era membru al unei organizaţii ce milita pentru unirea sla8ilor din Imperiu cu ;erbia& ;erbia a fost acuzată că spri"inea această organizaţie& 2liaţii 2ntantei .-.2 Qaponia .-.< Italia (p5nă atunci neutră% .-.0 Rom5nia+ 'ortugalia .-. Grecia+ ;93+ China 2liaţii Puterilor Centrale .-.2 Imperiul otoman .-.< $ulgaria 6@a ce se g5ndesc ace#ti tineri+ Dn aparenţă 8eseli+ care se Dmbarcă pregătinduse să intre Dntrun război despre care toată lumea 8orbe#te că 8a fi de scurtă durată(&&&% C5te legături+ c5te iubiri Dntrerupte Ce speranţe sfăr5mate sau de#teptate Ce trecut Mi ce 8iitor 7 (!ichelle 'errot+ 5storia vieţii private*
Primul război mondial
uzură& 3nglofrancezii+ re8enind la războiul de mi#care+ au declan#at ofensi8a de pe ;omme+ Dn care britanicii au folosit pentru prima dată 2 de tancuri+ Dn st+ comandaţi de generalul $rusilo8+ ru#ii au desfă#urat o ofensi8ă care+ de#i a obţinut succese importante+ a fost oprită din lipsă de muniţie& @a ), august .-.0+ Rom5nia intra Dn război alături de 3ntanta pentru eliberarea rom5nilor aflaţi sub stăp5nirea austroungară #i pentru Dntregirea statului& 4upă primele succese+ atacată din Transil8ania+ sudul 4unării #i 4obrogea+ armata rom5nă a fost Dnfr5ntă& Cu pierderi grele+ ea a reu#it să se retragă #i să stabilizeze frontul Dn sudul !oldo8ei& 4e#i )=* din teritoriul rom5nesc+ inclusi8 capitala+ erau ocupate de trupe ale 'uterilor Centrale+ Rom5nia continua lupta ED 3nul .-. a fost anul 6marii cotituri7 Dn desfă#urarea războiului& 'entru a rupe echilibrul de forţe+ Germania E$ a recurs la războiul submarin total+ ameninţ5nd că nu 8a mai respecta pa8ilioanele pa 8ilioanele statelor neutre& 'rin aceasta spera ca submarinele sale să poată scufunda un număr de na8e pe care #antierele britanice să nu le poată p oată Dnlocui #i să 6sufoce7 astfel economic 3nglia& Calculul sa do8edit gre#it& 3liaţii #iau prote"at con8oaiele+ pierderile lor au fost mici+ Dn schimb ;93 au ie#it din neutralitate& Intrarea ;93 Dn război Dmpotri8a 'uterilor Centrale pentru sal8area democraţiei+ a principiilor libertăţii #i dreptăţii+ a a8ut o mare influenţă economică #i morală& a a modificat atitudinea statelor latinoamericane+ care au urmat exemplul nordamericanilor& no rdamericanilor& 4ecizia americană a8ea loc Dn condiţiile Dn care frontul de st se prăbu#ea Dn urma re8oluţiei din Rusia+ care dusese la abdicarea ţarului& Totodată+ anul .-. a fost #i anul unei profunde crize morale #i psihologice pe fronturi #i Dn spatele lor& Dn toate armatele sau Dnregistrat dezertări+ re8olte+ fraternizări Dntre inamici& Dn Lranţa+ 3nglia+ Italia+ Germania au a8ut loc gre8e datorită cre#terii costului 8ieţii& Dn 3ustro9ngaria sau intensificat #i mi#cările naţionale ale popoarelor oprimate& Criza a fost depă#ită prin formarea unor gu8erne autoritare care au reprimat dezordinile din armată+ au suspendat exercitarea unor drepturi cetăţene#ti+ au luat măsuri Dmpotri8a celor care se pronunţau pentru o pace de compromis ori D#i exprimau temerile Dn legătură cu o posibilă Dnfr5ngere (defetism%& Dn primă8ara anului .-.,+ Rusia bol#e8ică a semnat pacea separată cu 'uterile Centrale+ care au ocupat 9craina& Rom5nia+ complet izolată+ a fost la r5ndul ei ne8oită să accepte o pace separată+ care Di impunea condiţii dure& 'e frontul de Aest+ aliaţii occidentali+ cu spri"in militar american+ au oprit ultimele ofensi8e germane #i au declan#at o contraofensi8ă care ia obligat pe germani să se retragă& 'e r5nd+ aliaţii Germaniei au capitulat& Dn Germania au a8ut loc mi#cări de stradă Dn urma cărora Dmpăratul Xilhelm X ilhelm al lllea a abdicat+ iar la $erlin sa proclamat p roclamat republica& Noul gu8ern a acceptat semnarea armistiţiului+ la .. noiembrie .-.,+ Dn condiţiile Dn care armata se retrăgea Dn ordine #i se afla Dncă Dn afara frontierelor naţionale& ;e Dncheia astfel primul război mondial+ care durase <) de luni+ din august .-.2 p5nă Dn noiembrie .-.,& Dn desfă#urarea lui+ anga"ase oameni #i resurse de pe toate continentele+ se purtase cu arme noi+ cu mare putere de distrugere+ desfă#urase operaţiuni militare pe sol+ Dn aer+ pe apă #i sub apă& @upta armată fusese dublată de cea diplomatică #i de cea ideologică #i morală& 'entru prima dată Dn istoria omenirii numărul 8ictimelor din spatele frontului era aproape egal cu cel al 8ictimelor de pe front&
$ împăratul Bil/elm al ll-lea, încadrat de $eldmareşalul Mindenburg %stnga*, comandant suprem al armatei germane, şi de generalul Ludendor$$ %dreapta*, succesorul $eldmareşalulul la comanda armatei#
$CA657AR 4efetism: difuzarea Dn timp de război a unor informaţii exagerate sau false care pot afecta rezistenţa morală a populaţiei& Lront: linia poziţiilor ocupate Dn faţa inamicului+ zona de desfă#urare a luptelor& Neutralitate: situaţie politică #i "uridică a unui stat care nu participă la conflicte Dntre alte state& Bfensi8ă: atacarea inamicului #i preluarea iniţiati8ei&
A5T$8A75AR8 .& numeraţi c5te două mari bătălii de pe fronturile de Aest #i de st #i precizaţi anii Dn care au a8ut loc& )& Cum au e8oluat cele două fronturi principale Dntre .-.2.-., *& Ce consecinţe a a8ut 6războiul de uzură7 2& 'rin ce sa deosebit primul război mondial de toate războaiele anterioare <& Care era situaţia pe fronturile principale Dn momentul intrării Rom5niei Dn război
STUDIU A. $OSEP" $O%%RE &8'7-&)4&* a $ost general comandant al armatei $ranceze, între &)&A-&)&@# <ndirea sa a rămas .osep/ .o$$re % &8'7-&)4&* tributară doctrinei militare a secolului al XlX-lea, aşa cum demonstra Planul XG55# Rolul pe care l-a avut în oprirea o$ensivei germane din &)&A# cnd asupra lui apăsa responsabilitatea situaţiei ranţei, i-a adus un mare prestigiu# Prelungirea războiului şi permanentele re$erin la 6miracolul de pe 0arna: au creat în imaginaţia populară un adevărat cult al generalului, devenit mareşal al ranţei
Cu ex#lica&i Bncrederea na&iunii Bn *eneralul o((re
B. ARISUL &N N RĂZBO PARISUL & încrederea în victoria apropiată şi entuziasmul general de la începutul războiului au $ăcut ca viaţa să curgă aparent netulburată# !ălile de spectacole, ca şi restaurantele şi ca$enelele erau pline# Comercianţii inventivi îşi atrăgeau clienţii cu bomboanele Gictoriei, pateurile 2liaţilor, sardelele 6papa .o$$re:# Pe măsura prelungirii războiului, îngri"orarea şi su$erinţa a numeroase $amilii au marcat şi atmos$era Parisului# !olidaritatea umană s-a eprimat şi în e$orturile de spri"inire a $rontului prin colectele din 6zilele patriotice:#
CTERDUN în concepţia iniţiatorului ei, generalul ric/ von alFen/a=n, bătălia trebuia să $ie aplicarea per$ectă a teoriei uzurii şi să conducă la ani/ilarea armatei $ranceze prin puterea $ocului artileriei grele germane# 0enţinnd Gerdun-ul, cu un e$ort $izic şi moral uriaş, sub $ocul a 799 999 de obuze pe zi, $rancezii şi-au demonstrat dorinţa de a învinge şi şi-au întărit încrederea în $orţele proprii# i au trans$ormat această sngeroasă bătălie într-un simbol al eroismului şi al tenacităţii# Pierderile s-au ridicat la '99 999 oameni, de ambele părţi# Cea mai a$ectată a $ost armata germană care a pierdut aici diviziile sale cele mai bune, cu care începuse războiul, în &)&A#
De ce btlia a (ost co#arat cu un ?abatorZ
D. EREMIA RIORESCU remia
Ce seni(ica&ie a"ea de"i)a Nici #e aici nu se trece@ sub care au lu#tat solda&ii roni la Mrşeşti
Primul război mondial
OR#ANIZAREA POST(ELICA A LUMII 3rmistiţiul semnat la .. noiembrie .-., Dncheia primul război mondial #i deschidea o nouă etapă+ cea a reglementării păcii& Cu acest scop a fost con8ocată+ la 'aris+ Conferinţa de pace ale cărei lucrări s au desfă#urat Dn perioada ianuarie .-.-ianuarie .-)/& 4upă obţinerea 8ictoriei+ Dntre fo#tii mari aliaţi au apărut di8ergenţe de păreri+ fiecare urmărind Dn principal asigurarea intereselor proprii& Lranţa (3% era preocupată să dob5ndească c5t mai multe garanţii Dmpotri8a unei e8entuale noi agresiuni germane+ 3nglia nu dorea o preponderenţă franceză pe continent #i se Dmpotri8ea slăbirii excesi8e a Germaniei+ Italia spera să obţină teritoriile carei fuseseră promise Dn .-.< (3lbania+ 4almaţia+ sudul 3siei !ici%& Dn aceste Dmpre"urări+ ;93 au putut să
se impună ca arbitru moral #i inspirator al tratatelor& Ca bază de negociere au fost acceptate 6Cele .2 puncte7+ formulate Dn ianuarie .-.,+ de pre#edintele X& Xilson E6, C Contrar principiilor lor 6generale #i generoase7+ deciziile au fost adoptate de Consiliul celor patru carei reunea pe conducătorii gu8ernelor ;93+ 3ngliei+ Lranţei #i Italiei& 3ceste decizii au fost impuse nu numai statelor Dn8inse+ neadmise la tratati8e+ ci #i micilor aliaţi+ Dntre care #i Rom5nia ED Nici Rusia bol#e8ică nu a fost acceptată la discuţii& galitatea de tratament a apropiato mai t5rziu de Germania& Conferinţa a aprobat 'actul de constituire a ;ocietăţii (@igii% Naţiunilor+ organizaţie internaţională care #i propunea să pre8ină declan#area unui nou război& 'actul a fost Dnscris ca preambul Dn textul fiecărui tratat de pace& Tratatele au fixat noile frontiere& le au fost semnate Dntre puterile aliate #i asociate #i fiecare dintre statele Dn8inse& Germania pierdea , ,// Zm) #i , milioane de locuitori& 'rin dezmembrarea 3ustro 9ngariei se constituiau Dn centrul uropei state cu bază etnică (9ngaria+ 3ustria+ Cehoslo8acia%& Rom5nia D#i desă85r#ea unitatea statală prin unirea $asarabiei+ $uco8inei #i Transil8aniei& ;e refăcea statul polonez& $ulgaria pierdea ie#irea la !area !editerană E8 ra recunoscută independenţa statelor baltice (@ituania+ @etonia+ stonia% #i a Linlandei& ;e afirma astfel dreptul popoarelor la autodeterminare& Dn aceste state sau instituit regimuri politice democratice& Germania era considerată responsabilă pentru declan#area războiului #i pierdea coloniile care+ Dn ma"oritatea lor+ au fost acordate statelor state lor Dn8ingătoare ca teritorii sub mandatul @igii Naţiunilor& a+ ca #i celelalte state Dn8inse+ era obligată la plata reparaţiilor& 3rmata ia fost redusă la .// /// de oameni+ iar ser8iciul militar obligatoriu desfiinţat E$ Ri8alităţile dintre marii aliaţi au lăsat nesoluţionate o serie de probleme+ precum cea a reparaţiilor (s au stabilit numai procentele ce re8eneau Dn8ingătorilor+ nu #i suma lor% #i cea a frontierelor& 3cestea 8or pro8oca Dn 8iitor tendinţe re8izioniste& Conferinţa de la Xashington (.-)..-))% a discutat problemele dezarmării #i ale xtremului Brient #i 'acificului& Dn cadrul ei sa semnat tratatul prin care ca re se recuno#tea respectarea su8eranităţii+ independenţei #i integrităţii teritorialadministrati8e a Chinei& Tratatele de la 'aris #i Xashington X ashington au creat noul cadru politicoteritorial al lumii #i au influenţat e8oluţia relaţiilor dintre state Dn perioada contemporană& Totodată+ ele marcau sf5r#itul preponderenţei uropei Dn lume+ locul ei fiind luat de d e ;93&
$ Bilson, Clemenceau şi Llo=d
VOCABULAR 3utodeterminare: principiu potri8it căruia naţiunile au dreptul să#i aleagă singure forma de organizare politică& H Reparaţii: despăgubirile de război impuse statelor Dn8inse Dn primul război mondial& Re8izionism: politică a statelor Dn8inse+ ca #i a Italiei #i a Rusiei+ care urmărea schimbarea frontierelor stabilite la Aersailles& E Teritoriu sub mandat: teritorii puse sub Dndrumarea marilor Dn8ingători+ care urmau să le orienteze spre independenţăE Dn general+ ace#tia leau tratat ca pe simple colonii&
A5T$8A75AR8
.& xplicaţi lipsa de solidaritate a marilor puteri după obţinerea 8ictoriei& )& Care au fost principalele pre8ederi ale tratatelor de pace *& Ce transformări au a8ut loc după război
S T U D I U de C A Z A. EORES CLEMENCEAU
PUNCTE ?rorile războiului l-au impresionat pro$und pe contemporani# încă din &)&', în !32, s-a $ormat Liga păcii care milita pentru în$ăptuirea unei lumi paşnice, în care toţi oamenii să se simtă în siguranţă %paci$ism*# 2ceste idei au in$luenţat concepţia şi acţiunea politică a preşedintelui B# Bilson despre organizarea lumii postbelice# 6Cele &A puncte: $ormulate de el, în ianuarie &)&8, ca replică la decretul asupra păcii adoptat din iniţiativa lui Lenin, propuneau renunţarea la diplomaţia secretă, limitarea armamentelor, dreptul popoarelor din 2ustro3ngaria la autodeterminare, evacuarea teritoriilor ocupate, restaurarea statului polonez, libertatea navigaţiei, suprimarea barierelor vamale, şi, mai ales, crearea unei societăţi generale a naţiunilor care să rezolve prin tratative neînţelegerile dintre state#
Ce caracter a"eau #rinci#iile Bnscrise Bn docuent
ION I.C. BRĂTIANU 5on 5#C# rătianu %&8@A-&)7(*, preşedinte al Consiliului de miniştri, a avut rolul decisiv în anga"area Romniei în război alături de 2ntantă şi în în$ăptuirea 0arii 3niri# La Con$erinţa de pace, nemulţumit de politica marilor puteri, avnd sentimentul pro$und că apără o cauză dreaptă şi demnitatea unui popor, a inaugurat 6politica de rezistenţă:, părăsind lucrările şi revenind în ţară#
B. 'OODRO' 'ILSON BoodroE Bilson %&8'@-&)7A*, preşedintele !32, convins de "usteţea principiilor pe care le susţinea şi de superioritatea sa morală, a reuşit să impună în cadrul Con$erinţei de la Paris planul său de reglementare de$initivă a con$lictelor, prin constituirea !ocietăţii %Ligii* +aţiunilor# 2ceasta urma să împiedice declanşarea unui nou război şi să contribuie la îmbunătăţirea organizării lumii %protecţia minorităţilor, condiţia muncitorilor*# Congresul american, nerati$icnd tratatul de la Gersailles, a re$uzat implicit participarea !32 la activitatea !ocietăţii#
!embrii Consiliului celor 'atru (de la st5nga la dreapta%: 4a8id @lo\d George+ Aittorio Brlando+ Georges Clemenceau #i Xoodro? Xilson& ), iunie .-.- Aersailles+ cu GermaniaE ./ septembrie .-.- ;aintGermain+ cu 3ustriaE ) noiembrie .-.- Neuill\+ cu $ulgariaE 2 iunie .-)/ Trianon+ cu 9ngariaE ./ august .-)/ ;j8res+ cu Turcia&
E. EUROPA CENTRALĂ ŞI DE RĂSĂRIT 2plicarea principiului naţionalităţilor a reprezentat victoria popoarelor asupra imperiilor, dar a creat şi noi probleme# în toate statele nou constituite au rămas minorităţi etnice, situaţie care a alimentat curentele naţionaliste, mai ales în statele învinse# Considernd că pacea le-a $ost impusă prin constrngere %6diFtat:*, acestea s-au $olosit de eistenţa minorităţilor pentru a contesta $rontierele stabilite# 2cest $apt a tensionat relaţiile dintre statele din zonă#
Ce docuente #uneau Bn discu&ie re#re)entan&ii curentelor na&ionaliste din aceste &ri
IAŢA COTIDIANA 4N TIMPUL PRIMULUI RĂZ(OI MONDIAL V # P R?+ &# 6!e mănncă, se bea alături de morţi, se doarme în mi"locul muribunzilor, se rde, se cntă printre cadavre#: %însemnările unui medic militar $rancez* 7# 6+oroiul $ace mersul aproape imposibil, şi acum, cnd am intrat în el pnă la genunc/i, am avut un moment de teroare la ideea că nu voi $i capabil să mai ies### ste limita a ceea ce se poate suporta#: %0ărturia unui recrut britanic pe !omme, în &)&@* 4# 6!per să plec în permisie, şi aceasta mă a"ută să suport totul#: %!crisoarea unui soldat, &4 iulie &)&@* A# 6u nu am mai văzut nimic altceva dect peisa"e răscolite, /aotice# u n-am mai văzut o casă, o $loare, în $ine, nimic din ceea ce $ace $armecul vieţii# +ici un alt zgomot dect cel al tunului şi mitralierei, cu permanentă teamă#: %!crisoare din 49 septembrie &)&@* '# 60ă întreb dacă ai reuşit să vinzi s$ecla; însămnţările le vei $ace după aceea# Gă văd ne$ericiţi şi nu pot să vă a"ut#: %!crisoarea unui soldat, A decembrie &)&@* 55# W+ !P2L R?+3L35 - 03+C2 05L?R @# 6ărbaţii sunt plecaţi în masă, şi cu toate acestea recoltele au $ost strnse, pămntul arat, administraţiile $uncţionează, tramvaiele circulă, metroul nu s-a întrerupt# otul $uncţionează# răiască $ranţuzoaicele !oţii lor sunt pe $ront, ele cu toatele doresc să muncească şi sunt att de eroice, că-şi dau sngele cu cel mai scăzut preţ### Ctă mizerie acoperă acest cuvnt $rumos - eroism# Pretutindeni au scăzut salariile#: ?Ha&'$""$ Co%2, La Gogue, &)&@* - Ql !3R5+>2 213C PR?5 3+?R2 (# 62"ungeau, din lumea celor care petreceau, s$idătoare ecouri### Cei care se întorceau povesteau cu zmbete sarcastice de orgia nes$rşită a străzii Lăpuşneanu, de graba celor care se îndreptau spre ?dessa, lăsnd toţi în munţi o armată desculţă### $ără tunuri, $ără mitraliere, dar cu ordin de sus să se agate de muc/iile dealurilor rotuşului şi să rămnă acolo#: ?Ca+i" $t&$s', însemnări de război, &)&(* - 0?R2L3L P?P3L2>55 8# 6 pueril să a$irmăm că această populaţie mani$estă un mare entuziasm patriotic# 1ouă cauze i-au in$luenţat serios moralulK - Poveştile eagerate şi plngerile celor veniţi de pe $ront în permisie# Ivonurile cele mai alarmante au $ost răspndite de aceşti militariK pierderile mari su$erite de trupele noastre, lipsg""$#alimente în anumite sectoare;### !$rşitul "=HSSlfe=HAHHfeSea !32 în război a venit att [k"iţtoeY5fe a vedea# venimentele din UţnU$ se=1g"#ă încrederii Y$=t Smi$arului generale# 1= eagem""aUmultor altora reprezintă cu tRY" Y$=t Smi$arului special la +arbonne*
78C;%8
războiului apare mai îndepărtat de bizar să întărească în spiritU Rusia au mai dat o lovitură serii - Raritatea anumitor produ# siguranţă una dintre cauzele prii
Lotografie germană de propagandă reprezent5nd 8iaţa din tran#ee&
Caricatură franceză reprezent5nd imaginea profitorului de război& 6Nici o familie fără 8ădu8e+ orfani+ mari mutilaţi+ cei mai tulburători dintre ace#tia fiind cei complet desfiguraţi+ Dn timpul mesei se e8ocă 4ardanelele+ Aerdunul+ atrocităţile nemţilor+ se preamăresc eroii+ se rostesc cu8inte de ocară Dmpotri8a Dn85rtiţilor care au rămas Dn spatele frontului+ a profitorilor de război+ a noilor Dmbogăţiţi& Nimeni nui prime#te Dn casă pe cei care sau pus la adăpost Dn ceasurile de mare prime"die&7 (Geard Aincent+ 5storia vieţii private*
!I"A DE EALUARE
6!ecanicul7 de locomoti8ă&
Aiaţa copiilor din Lranţa #i Germania a fost afectată de război&
;piritul militar era prezent Dn #coli& THESE WOMEN ASE DOING THEIH BIT
CITIWI TKT@ Ml 3N3@IO3WI I!3GINI@ 4IN '3GINI@ 3@T9R3T: .& 3legeţi trei termeni care caracterizează 8iaţa din tran#ee: entuziasm+ nelini#te+ speranţă+ mizerie+ moarte+ oboseală+ lini#te+ suferinţă+ confort+ calm& Construiţi cu fiecare dintre ei c5te o propoziţie care să redea atmosfera din tran#ee& )& Lotografia tran#eei germane era destinată: soldaţilor familiilor comandanţilor militari 3rgumentaţi răspunsul pe carel consideraţi corect& *& Laţă de noii Dmbogăţiţi+ atitudinea a fost de: admiraţie dispreţ Dnţelegere Găsiţi 8arianta corectă de răspuns #i argumentaţi& 2& Numiţi cinci elemente existente Dn caricatură care indică bogăţia dob5ndită pe seama sacrificiilor soldaţilor& <& Care a fost atitudinea omului obi#nuit faţă de eroi #i faţă de noii Dmbogăţiţi 0& @ocalizaţi pe harta Rom5niei r5ul Trotu# #i precizaţi pro8incia istorică Dn care se află& & Copiii erau Dn8ăţaţi să se apere de: a8ioane gaze toxice mitraliere 4aţi răspunsul corect #i argumentaţi& ,& 'ri8iţi Dmbrăcămintea copiilor #i precizaţi anotimpul Dn care a fost făcută fotografia& -& 4educeţi poziţia ora#ului Dn care se aflau ace#ti copii faţă de linia frontului: pe linia frontului la mare depărtare de ea
Dn apropierea ei 3rgumentaţi răspunsul& ./& xplicaţi de ce a fost necesară folosirea muncii femeilor& ..& numeraţi trei factori care au afectat moralul populaţiei& .)& 4ataţi textul (,% pe baza referirilor la e8enimentele internaţionale& .*& 'recizaţi la ce fronturi se referă textele .+ )+ & .2& Construiţi o axă cronologică de .) centimetri pe care să fixaţi anii Dn care sa desfă#urat războiul& .<& Calculaţi c5ţi centimetri re8in fiecărui an& .0& Lixaţi pe această axă anii din care datează documentele prezente #i cel puţin o mare bătălie desfă#urată Dn ace#ti ani& .& Realizaţi o compunere de 0 r5nduri despre problemele"ie care lea a8ut de Dnfruntat populaţia din ora#ele bombardate& Lemei lucr5nd Dn fabricile de muniţii afi# britanic de propagandă&
C3'ITB@9@ )
E
P
C
O
O N
C T
A E
M
P
O
R
A
N
A
1arta politică a uropei Dn perioada interbelică (.-)/.-*-%
Xriul r)boi ondial a (ost un seis de"astator, care a )druncinat din teelii structurile interne ale statelor şi sisteul rela&iilor interna&ionale 8l s-a a(lat la ori*inea ideolo*iilor de extre stn* şi extre drea#t Re*iurile #olitice create de aceste ideolo*ii - counist, (ascist şi na)ist - au su#riat libert&ile deocratice, au condus #rin teroare şi re#resiune, au (cut ilioane de "ictie ne"ino"ate Al doilea r)boi ondial a a"ut dre#t consecin& #rbuşirea (ascisului, dar a contribuit hotrtor la consolidarea şi, a#oi, la extinderea re*iurilor couniste Bn 8uro 8uro#a #a de 8st, 8st, Chin China, a, Asia sia de SudSud-8s 8stt şi Cuba Cuba,, re*i re*iu uri rile le cou couni nist stee au #rac #ractitica catt acee aceeaş aşii #o #olilititic c de teroare şi o#riare, ca şi odelul so"ietic #e care l-au re#rodus sau din care s-au ins#irat Deosebirea dintre (ascis şi counis re)id, Bn ulti instan&, Bn criteriul du# care o#erea) discriinarea Bntre cet&eni' de ras Bn (ascis, de clas Bn counis Ti# de a#roa#e +/ de ani EU+/-UIU, oenirea a trit sub senul con(runtrii dintre ?7uea liber@ şi ?7uea counist@ !rbuşirea counisului a deschis (ostelor &ri couniste calea s#re econoia de #ia& şi deocra&ia #luralist, dar tran)i&ia este Bnso&it de di(icult&i Bnsenate Bn lue lue cont contin inu u s exis existe te (act (actor orii de inst instab abililititat atee şi con( con(lilict ct,, iar iar un şir şir de #rob #roble lee e *lob *lobal alee Bşi Bşi aşte aştea# a#t t re)ol"area, "ital #entru su#ra"ie&uirea şi #ro*resul uanit&ii
D6MOCRATIE SI
TOTALITARISM
t 9 t ï - Î 939 939
STATELE DEMOCRATICE "l STATELE TOTALITARE Dn primii ani de după război+ economia europeană a resimţit profund distrugerile pro8ocate de operaţiunile militare #i prăbu#irea Germaniei+ cea mai mare putere industrială a uropei+ care au dezorganizat raporturile comerciale de pe continent& 'ri8aţiunile impuse de război populaţiei au continuat #i după Dncheierea ostilităţilor+ ca urmare a unei crize de subproducţie (insuficienţa produselor agricole #i industriale%& !arile dificultăţi economice au fost folosite de partidele comuniste+ care atribuiau greutăţile 8ieţii cotidiene #i scăderea ni8elului de trai 6exploatării capitaliste7 #i chemau la răsturnarea+ prin re8oluţie+ a sistemului capitalist& Neafectate de de8astările războiului+ ;93 EC au putut să#i dez8olte fără Dntrerupere potenţialul intern #i au de8enit astfel principala putere economică a lumii& !area $ritanie E6, ferită #i ea de ororile războiului+ #i dispun5nd de cel mai Dntins imperiu colonial+ a putut face faţă mai u#or crizei economice& @a r5ndul ei+ Lranţa (3%+ de#i sleită de război+ a reu#it să se restabilească+ graţie resurselor sale coloniale& Treptat+ pe măsură ce urmările războiului erau Dnlăturate+ situaţia sa Dmbunătăţit #i sa s a Dnregistrat o cre#tere economică fără precedent+ adică sporirea producţiei de bunuri industriale #i agricole+ precum #i a ser8iciilor& Cre#terea producţiei a depă#it Dnsă puterea de cumpărare a pieţei (supraproducţie%+ ceea ce a pro8ocat marea criză economică din anii .-)-.-** E$ care a perturbat gra8 economiile naţionale #i relaţiile internaţionale de schimb #i a aruncat Dn #oma" #i mizerie milioane de oameni& Inter8enţia statului Dn sfera economică (fixarea preţurilor+ a"utor pentru #omeri+ protectionism 8amal% a contribuit la Dncheierea crizei #i la relansarea producţiei #i a comerţului+ oprită Dnsă de declan#area celui deal doilea război mondial& Cre#terea economică #i interesul patronilor de a dispune de o piaţă Dntinsă #i sigură pentru produsele lor+ prin sporirea puterii de cumpărare a anga"aţilor (ma"orarea salariilor%+ a determinat ridicarea Dn proporţii diferite+ Dn funcţie de ţări a standardului de 8iaţă al populaţiei& @ărgirea #i consolidarea drepturilor cetăţene#ti (mai ales acordarea 8otului uni8ersal Dn ţările unde nu exista% au deschis accesul unor noi segmente ale populaţiei la 8iaţa politică& 4e#i acordarea deplinei egalităţi Dntre bărbaţi #i femei continua să fie cerută de cercurile democratice+ dreptul de 8ot nu a fost acordat femeilor dec5t Dn puţine ţări !area $ritanie+ Dntre .-.,.-), (%+ Germania+ Dn .-.,+ ;93+ Dn .-)/& Dn urma reformei agrare din .-). #i a Constituţiei din .-)*+ Dn Rom5nia sa consolidat regimul democratic (%& 'rogresul economic+ Dntrerupt de marea criză din anii .-)-.-**+ a fost reluat+ astfel că .-*, a reprezentat anul de 85rf al economiei rom5ne#ti interbelice& Instaurarea monarhiei autoritare de către regele Carol al lllea+ Dn .-*,+ #i interzicerea partidelor politice a constituit o grea lo8itură dată democraţiei rom5ne#ti& $ De ce a (ost re#re)entat cri)a econoic ondial #rintr-o caracati& 64emocraţia este cea mai rea formă de gu8ernăm5nt cu excepţia tuturor celorlalte forme care au fost experimentate din timp Dn timp&7 %ormulă celebră dintr-o cuvntare rostită de Winston Churchill in Camera Comunelor, la && noiembrie &)A(# ?mul politic britanic releva într-o manieră spirituală superioritatea desăvrşită a democraţiei $aţă de toate $ormele de regim politic#*
manciparea $emeiiK deputate alese în Camera Comunelor %0area ritanie, &)74*#
STUDIU
%RANTA 5n po$ida marilor pierderi su$erite in război %&,A milioane morţi*, ranţa a cunoscut o perioadă de eu$orie, generată de revanşa asupra
Care au (ost cau)ele care au #ro"ocat declinul Fran&ei #e #lan interna&ional Turnul iffel+ folosit Dn scopuri publicitare& Reclama de8ine cu ade8ărat 6sufletul comerţuluiF
B. Marea BRITANIE ! ' I R GBB4; LRBl LRBl88 I1B! I1B! 3N 4 BAR; BAR;3; 3;
1eşi printre învingători, 0area ritanie a pierdut pe plan economic primul loc în lume, luat de !32, cu care a trebuit să accepte paritatea %egalitatea* în tona"ul $lotei; con$runtată cu mişcările de emancipare naţională %mai ales în 5ndia*, ea a izbutit totuşi să-şi păstreze controlul asupra întinsului imperiu colonial# n viaţa politică, în urma slăbirii progresive a Partidului Liberal, măcinat de con$lictele interne, Partidele Conservator şi Laburist %a"uns prima dată la putere, în &)7A* au devenit cele două partide principale care vor alterna de acum înainte la guvernare %în timpul celui de-al doilea război mondial, s-a $ormat un guvern de coaliţie*#
Care sunt #rinci#alele #artide din Marea 6ritanie In8itaţie adresată consumatorului britanic de a cumpăra produsele necesare din 3nglia precum #i din dominioanele #i coloniile ei (marcate cu ro#u%& c&
FRAN(LIN DE)ANO ROOSEVELT %&)44?m politic american %&887-&)A'*, el a îndeplinit patru mandate prezidenţiale &)A'*, caz unic în istoria !32# 1eşi a su$erit de poliomielită %&)7&*, care i-a a$ectat mersul, #1# Roosevelt a $ăcut dovada unei voinţe eemplare de a învinge sec/elele bolii# 2"uns preşedinte într-o perioadă cnd economia americană, în urma crizei, se a$la într-o situaţie dezastruoasă, el a lansat un vast program anticriză %6+eE 1eal: - +oul Curs* care a desc/is calea 5ntervenţiei statului în economie# 2 condus ţara sa în timpul celui de-al doilea război mondial, $iind un adversar înverşunat al nazismului, însă, pentru a zdrobi
Care au (ost eritele şi scderile lui FD Roose"elt
Democraţie şi totalitarism
@ibertăţile democratice (libertatea presei+ a cu85ntului+ a persoanei etc&% au permis cetăţenilor să#i exprime opiniile+ să participe la dezbaterea marilor probleme ale societăţii #i să aibă garantată securitatea personală+ Dmpotri8a abuzurilor autorităţilor& ;pre deosebire de statele democratice+ Dn care partidele acced la putere Dn urma alegerilor #i D#i exercită mandatul pe un termen limitat+ Dn statele totalitare+ un singur partid #i+ adesea+ un singur om deţine Dntreaga putere+ D#i exercită autoritatea+ fără limită Dn timp+ asupra tuturor cetăţenilor #i a tuturor sectoarelor 8ieţii publice #i chiar a celei personale+ impune o ideologie unică #i folose#te teroarea Dmpotri8a oricărei forme de opoziţie& ;tatele totalitare au fost produse ale a le ideologiilor de extremă st5ngă comunism (% sau de extremă dreaptă fascism (%& Dn afara a fara dictaturilor Dntemeiate pe ideologiile mai sus menţionate+ au apărut regimuri dictatoriale de dreapta sau de extremă dreaptă+ care nu au a8ut la bază doctrina fascistă (9ngaria+ 'ortugalia+ Grecia%& 3părute ca reacţie re acţie la ameninţarea comunistă+ regimurile totalitare sau dictatoriale de dreapta sau extremă dreaptă au limitat sau suprimat drepturile #i libertăţile democratice #i au combătut sau eliminat din 8iaţa politică po litică forţele care li se opuneau& 'rimul stat totalitar a fost Rusia ;o8ietică+ care+ din */ decembrie .-))+ sa numit 9niunea Republicilor ;o8ietice ;ocialiste 9R;; ED l a apărut Dn urma preluării p reluării puterii de către 'artidul Comunist (bol#e8ic%+ condus de A&l& @enin printro acţiune militară la 'etrograd (a#anumita (a#a numita
6Re8oluţie din Bctombrie7+ din )< octombrie= noiembrie .-.%& .-. %& Dn urma unui s5ngeros război ci8il+ Dntre bol#e8ici (6Ro#ii7% #i ad8ersarii lor (63lbii7%+ primii au instituit un regim de dictatură 6dictatura proletariatului7& Dn realitate+ dictatura proletariatului a Dnsemnat dictatura partidului comunist care a eliminat toate partidele de opoziţie #i a practicat teroarea de stat+ prin organe de represiune #i de supra8eghere a populaţiei& 3 fost lichidată economia de piaţă #i sa instituit proprietatea de stat Dn industrie #i proprietatea de stat #i cooperatist colhoznică Dn agricultură& 'rin economia planificată #i prin industrializarea #i colecti8izarea forţată+ bol#e8icii #iau propus să scoată Rusia din Dnapoiere+ dar planificarea rigidă #i absenţa competiţiei Dntre Dntreprinderi #i a cointeresării producătorilor au limitat #i+ Dn cele din urmă+ au fr5nat cre#terea economică& Regimul dictatorial #i teroarea au Dnstrăinat progresi8 populaţia de 6or5nduirea socialistă7& ;tatele totalitare de extremă dreaptă au menţinut economia de piaţă+ dar au inter8enit Dn raporturile dintre patroni #i salariaţi+ pentru a e8ita tensiunile sociale+ #i au dat prioritate efortului de Dnarmare& Ideologia de extremă dreaptă (fascismul Dn Italia+ naţionalsocialismul sau nazismul Dn Germania% a exaltat ideea de stat (Italia % sau de rasă (Germania L% #i a conferit liderului suprem (64ucele7 Dn Italia+ 6Luhrer7ul Dn Germania . - cu8inte ce Dnseamnă 6conducător7%+ autoritate absolută& 3mbele totalitarisme #i de extremă st5ngă #i de extremă dreaptă au fost la fel de nefaste pentru ţările #i popoarele care au căzut sub autoritatea lor& 4acă se compară comunismul cu nazismul (expresia cea mai agresi8ă a totalitarismului de extremă dreaptă% se constată că cel dint5i a practicat teroarea #i execuţiile Dn numele principiului de clasă (socială%+ iar cel de al doilea Dn numele principiului de rasă&
Mitler %stnga* este numit cancelar de mareşalul Minden-burg, preşedintele
$CA657AR
3ntisemitism atitudine ostilă faţă de e8rei+ Dntemeiată pe pre"udecăţi rasiale sau religioase& Colhoz gospodărie agricolă colecti8ă Dn 9R;;+ creată ca urmare a colecti8izării impuse ţăranilor de regimul comunist& 'rotectionism 8amal politică de Dncura"are a industriei naţionale prin fixarea unor taxe ridicate la produsele de import+ care sunt sau ar putea fi fabricate Dn ţară&
A5T$8A75AR8 .& Caracterizaţi situaţia economică a principalelor puteri ale lumii& )& Care sunt principalele instituţii ale regimului democratic *& Dn ce Dmpre"urări au apărut regimurile totalitare iste numit ul Minden-
STUDIU
RGI!9RI@ TBT3@IT3R 4 KTR!3 ;TNG Ml 4R3'T3 PNRGI!NT3O PNRGI!NT3O I4B@BGIC Ml 'B@ITIC CB'III 4 @3 C3 !3I LR3G4 AR;T ED, 8, F
D. RUSI RUSIA A !curt timp după instituirea sa, regimul comunist a creat o instituţie destinată să reprime şi să elimine pe adversarii de diverse culori politice ai comunismului %cunoscută sub numele de CJ2 - 6Comisia traordinară pentru combaterea contrarevoluţiei şi sabota"ului: - a avut, de-a lungul timpului, mai multe denumiri, ultima $iind de J<*# 1upă moartea lui Gladimir llici Lenin %&)7A*, losi$ Gissarionovici !talin a înlăturat pe toţi rivalii săi şi, în anii 60arii erori: %&)4@-&)48*, şi-a consolidat autoritatea absolută asupra partidului şi statului, devenind obiectul unui adevărat cult, care a căpătat $orme aberante %6!talin, părintele popoarelor:*# în timpul 5ul Lenin şi !talin, în urma măsurilor represive %eecuţii, detenţii în lagăre, deportări în masă* şi a $oametei provocate de colectivizare, au murit circa &9 milioane de oameni# +umai în anii 60arii erori: au $ost arestate &,' milioane persoane şi au avut loc @89 999 de eecuţii# Care au fost urmările instaurării regimului comunist Dn Rusia
E. ITALIA în primii ani de după război, în 5talia, mişcările de stnga %socialiste şi comuniste* s-au intensi$icat, pe $ondul di$icultăţilor economice, şi au culminat cu ocuparea întreprinderilor de către muncitori# Ca o reacţie la o$ensiva stngii, a apărut mişcarea $ascistă %ea şi-a luat numele de la fasciile romane+ însemne purtate de lictori şi de înalţi magistraţi ca simbol al autorităţii şi al unităţii cetăţii*, condusă de enito 0ussolini# în urma aşa-numitului 60arş asupra Romei:, el a $ost numit, de regele Gictor mmanuel al lll-lea, prim-ministru %&)77*# 0ussolini a instaurat progresiv un regim de dictatură, întemeiat pe partidul unic %$ascist* şi pe statul corporatist %corporaţiile reuneau patronii şi sindicatele $asciste*# !tăpnit de ideea restaurării măreţiei Romei antice, 0ussolini a întreprins cucerirea 2bisiniei %&)4@* şi a 2lbaniei %&)4)* şi a implicat ţara sa în cel de-al doilea război mondial %&)A9*, cu urmări catastro$ale pentru 5talia# Dn ce Dmpre"urări sa instaurat regimul fascist Dn Italia
% . ERMANIA Constituit în &)&), Partidul +aţional !ocialist al 0uncitorilor
Democraţie si totalitarism
MIŞCAREA COMUNISTĂ INTERNAŢIONALĂ S/$&in!$"$ &.#*oi"i, +a&i"$ %&iva!ini $'ono+i'$ (in %&i+ii ani %ost*$"i'i -i insta&a&$a &$)i+"i 'o+nist în Rsia 7 %&$#$ntat. ($ *o"-$vi'i (&$%t vi'to&ia '"as$"o& $B%"oatat$J as%&a $B%"oatato&i"o&J 7 a /.'t &$'$%tiv$ i+%o&tant$ s$)+$nt$ a"$ %o%"a!i$i (in E&o%a -i (in '$"$"a"t$ 'ontin$nt$ /a!. ($ %&o%a)an(a 'o+nist., 'a&$ %&$#$nta Rsia Sovi$ti'. 'a n +o($" ($ &+at %$nt& %&o"$ta&iat" (in înt&$a)a "+$ K&$v$"$ -i ins&$'!ii"$ (in E&o%a, în anii 11=711 ?M, i7a /.'t %$ *o"-$vi'i s. '&$a(. '. &$vo"!ia +on(ia".J $st$ i+in$nt. $nt& a 'on('$ o/$nsiva %&o"$ta&iat"i î+%ot&iva *&)$#i$iJ, L$nin a 'onsi($&at '. $st$ n$'$sa&. '&$a&$a ni '$nt& 'on('.to&, n a($v.&at stat7+a5o&, 'a&$ s.7i (i&i5$#$ %$ 'o+ni-tii (in înt&$a)a "+$, an)a5a!i în "%ta %$nt& vi'to&ia &$vo"!i$i +on(ia"$J în a'$st s'o%, $" a '&$at, în 11, Int$&na!iona"a a """7a Co+nist. ?n+it. -i Comintem o+ + , a" '.&$i s$(i $&a "a Hos'ova în %$&ioa(a 11714, Co+int$&n" a s%&i5init sa a în'$&'at s. ($'"an-$#$ &$vo"!ii"$ în K$&+ania, Un)a&ia, o"onia, ")a&ia, Estonia Un$o&i, %&o%a)an(a 'o+nist. s7a aso'iat ' a'!ini +i"ita&$O în 10, în '&s" &.#*oi"i sovi$to7%o"on$#, *o"-$vi'ii a '&$#t '. int&a&$a A&+at$i Ro-ii %$ t$&ito&i" o"oni$i va ('$ "a i#*'ni&$a i#*'ni& $a &$vo"!i$i 'o+nist$ 'a&$ s$ va $Btin($ -i în K$&+aniaO în 14, Co+int$&n" a %&$).tit o &.s'oa". în s(" asa&a*i$i ?"a Tata&7na& 'a&$ t&$*ia s. ($s'i(. (&+" int&.&ii A&+at$i Ro-ii în Ro+9nia, %$nt& a an$Ba asa&a*ia ?M -i a t&$'$ în ")a&ia în v$($&$a s%&i5ini&ii n$i &$vo"!ii 'o+nist$ E-$'" /ina" a" tt&o& a'$sto& în'$&'.&i a 'oin'is ' +oa&t$a "i L$nin ?14 7 " -i ($'"an-a&$a "%t$i %$nt& %t$&$ în URSS D%. vi'to&ia "i Sta"in, în 'o+%$ti!ia ' a"!i %&$t$n($n!i "a s''$sin$a "i L$nin, Co+int$&n" a /ost 'o+%"$t s*o&(onat s'o%&i"o& &+.&it$ ($ Unin$a Sovi$ti'. Di&$'tiv$"$ t&ans+is$ ($ Co+int$+ %a&ti($"o& 'o+nist$ n !in$a s$a+a ($ int$&$s$"$ '"as$i +n'itoa&$ -i ($ sita!ia so'ia"7%o"iti'. (in !.&i"$ &$s%$'tiv$, 'i ($ int$&$s$"$ $B'"siv$ a"$ URSS Ast/$", 'onvins '. insta&a&$a &$)i+"i na#ist în K$&+ania va ('$ "a n &.#*oi înt&$ a'$ast. !a&., %$ ($ o %a&t$, -i F&an!a -i An)"ia, %$ ($ a"ta, Sta"in, 'a&$ v$($a înt&7n ast/$" ($ 'on/"i't +i5"o'" '$" +ai si)& ($ )a&anta&$ a s$'&it.!ii URSS, a (at, %&in Co+int$+, (i&$'tiv$ 'o+ni-ti"o& )$&+ani s. în(&$%t$ ata'&i"$ %&in'i%a"$, n î+%ot&iva na#i-ti"o&, 'i a so'ia"7 ($+o'&a!i"o&, 'a"i/i'a!i, în +o( /a"s, (&$%t so'ia"7/as'i-ti
Con/&ntat ' &$/#" "i Pit"$& "a (iv$&s$"$ o/$&t$ ($ 'o"a*o&a&$, Sta"in a "ansat (in an" 1Q:, %&in Co+int$+, o a+%". 'a+%ani$ anti/as'ist., anti/as 'ist., '$&9n( 'o+ni-ti"o& (in înt&$a)a "+$ " +$ s. 'on"'&$#$ ' toat$ /o&!$"$ anti/as'ist$ înt&7n "a&) F&ont %o%"a&J a&ti($"$ 'o+nist$, tot +ai ($%$n($nt$ ($ Hos'ova, a &+at ' (o'i"itat$ (i&$'tiv$"$ Co+int$&n"i 'a&$ $&a, în &$a"itat$, a"$ "i Sta"in A'$st$ (i&$'tiv$ int&a, ($ +"t$ o&i, în 'on/"i't ' int$&$s$"$ !.&i"o& "o&, '$$a '$ a /.'t 'a %a&ti($"$ 'o+nist$ s. /i$ %&ivit$ ' n$în'&$($&$ sa 'ia& s'oas$ în a/a&a "$)ii în 'i(a o*$(i$n!$i ?s%n$&ii +ani/$stat$ ($ %a&ti($"$ 'o+nist$, n +a&$ n+.& n+ .& ($ "i($&i ai "o& a /ost $B$'ta!i în anii Ha&ii T$&o&iJ T $&o&iJ %o, *\
$ 6!ub steagul 5ul Lenin pentru N o C/ină sovietică:, a$iş propagandistic sovietic#
4upă e#ecul Dncercărilor de a pro8oca re8oluţii bol#e8ice Dn uropa+ atenţia Cominternului sa Dndreptat spre Brient #i+ Dn primul r5nd+ spre China+ Dn speranţa că partidul comunist din această ţară 8a putea accede la putere& 6$urghezia rom5nă+ Dn dorinţa de a "ustifica răpirea $asarabiei+ se căzne#te să demonstreze că !oldo8enii+ care constituie ma"oritatea relati8ă a populaţiei $asarabiei+ sunt rom5ni+ pe c5nd populaţia moldo8enească se con sideră #i este Dn realitate o naţionalitate independentă+ cu o cultură proprie+ #i luptă Dmpreună cu alte naţionalităţi din $asarabia contra asupritorului ei naţional #i de clasă burghezia rom5nă&7 %Rezoluţia în c/estiunea naţională adoptată la Congresul al 5G-lea, din &)78, al Partidului Comunist din Romnia* !rin ce este antina&ional aceast #o)i&ie nm pentru ]$iQ propacărilor de FI#e8iFce Dn linternului ient #i+ Dn Shina+ Dn comunist Fa putea 5n5+ m i răpirea ieste să ildo8enii tatea re sarabiei d popuse conalitate o lentă+ cu Mi luptă ionalităţi asupri* clasă istiunea a la in &)78, vst din alinala 6 . < & ste obligatoriu ca toate programele partidelor afiliate Internaţionalei Comuniste să fie confirmate de con gresul Internaţionalei sau de Comitetul xecuti8 (&&&%& .0& Toate deciziile congresului Internaţionalei Comuniste+ ca #i cele ale Comitetului xecuti8+ sunt obligatorii pentru toate partidele afiliate la Internaţionala Comunistă (&&&% ).& !embrii de partid care resping condiţiile #i tezele stabilite de Internaţionala Comunistă trebuie exclu#i din partid&7 %1in cele 7& de condiţii pentru a$ilierea la 5nternaţionala Comunistă* Ce se urrea #rin subordonarea att de strict a #artidelor couniste (a& de Cointe
Lenin %stnga* şi !talin in oraşul
/ 6;ituaţia din Comintem strălucită& (&&&% trebuie stimulată neDnt5rziat re8oluţia din Italia& 'ersonal+ consider că Dn acest scop ar trebui so8ietizate 9ngaria #i+ poate+ de asemeni+ Cehia #i Rom5nia&7 %elegramă, din 74 iulie &)79, a lui Lenin către !talin*
%$CA657AR A5T$8A75AR8
Comintem: prescurtare de la denumirea rusă a Internaţionalei a llla YommunisticesZii internaţional&
.& 4e ce a fost creată Internaţionala a llla )& Cum se explică afirmaţiile false din directi8ele Cominternului *& Ce a fost 6Lrontul popular7 2& Cum sa repercutat 6!area Teroare7 asupra Cominternului
)one de ex#loatare cu n de lucru (or&at' ine de crbuni, ine de aur, ci (erate, ex#loatare de #dure #rinci#alele #rinci#alele la*re de unc (or&at - *ula*uri E*ula*' #rescurtare #rescurtare de la denuirea rus
KCAB$ tai lFiUBJUJ B'TB$ B'TB$ Y"9t1J Limotn a urato fe JUioUoi? 2& /*X B IFoa hunU7 i 0& 'BCTl BmoU 0& rc?i$ 4UtU ZKU-!C /, HVU 1U! Jhomn 2&7 Ci&,C& 2&rr zot&asii& 2& IK 2&IK Z *,U& 2& IK )/.&2/& 2&.U 2&IK )/U&20& [ Proces verbal din timpul 60arii erori: privind eecuta unui lot de condamnaţi la moarte %' septembrie &)4(*# 3#a cum se poate 8edea+ Dntre fiecare dintre execuţii sau scurs de la ) la 2 minute& Dncepute la ora )/&*/+ cele ..< execuţii sau Dncheiat la ora /)&//&
IAŢA COTIDIANĂ IN MARILE ORA"E
6!arele război7 a pus sub semnul Dntrebării toate 8alorile pe care se Dntemeiase societatea occidentală& Celebrul scriitor francez 'aul Aal^r\ exprima sentimentul general Dntro formulare memorabilă: 6C5t despre noi+ ci8ilizaţiile+ acum #tim că suntem muritoare7& 4e a85ntul constructi8 din anii F)/+ de producţia Dn serie+ de extinderea ser8iciilor #i a 85nzărilor pe credit au beneficiat Dn primul r5nd locuitorii marilor ora#e+ spre care sau Dndreptat agricultori+ #omeri+ imigranţi& 'entru a răspunde noilor cerinţe ale industriei+ ale publicităţii+ cererii de locuinţe #i de di8ertisment+ ora#ele #iau schimbat Dnfăţi#area EA, 6, C, D Dn centrul lor sau construit edificii pentru birourile marilor companii industriale #i financiare+ ale administraţiei+ magazine somptuoase+ care prin oferta lor di8ersificată au Dnlocuit treptat micul comerţ+ cinematografe+ restaurante& 3 sporit interesul pentru amena"area parcurilor #i a zonelor de distracţii& 3glomeraţia din sectoarele centrale a determinat familiile cu 8enituri mi"locii+ care dispuneau de un automobil+ să se retragă spre suburbii& Reducerea cheltuielilor pentru alimentaţie la .=2 din bugetul familial+ faţă de )=* c5t reprezentau la Dnceputul secolului+ a permis alocarea unor sume mai importante pentru amena"area locuinţei #i pentru confortul asigurat de radio+ frigider+ ma#ina de spălat+ aspirator+ telefon& Dn anii F*/+ apărea+ ca o noutate la care numai puţini au a8ut acces+ tele8iziunea E$ !obilierul+ la r5ndul lui+ era ales pentru calităţile sale funcţionale& Restabilirea păcii+ după anii de suferinţe #i lipsuri ai războiului+ a fost Dnsoţită de o cople#itoare manifestare a bucuriei de a trăi& Căutarea frenetică a distracţiilor a dus la sporirea numărului sălilor de spectacol+ de dans+ al cluburilor #i al staţiunilor de 8acanţă& 3tmosfera 6anilor nebuni sau zgomoto#i7 a fost redată de expansiunea 8ertiginoasă a muzicii de "azz+ a dansului (tango+ charleston%+ a spectacolelor de musichall+ ca #i de moda 8estimentară confortabilă #i nonconformista (%& Cinematograful+ mut p5nă Dn .-)+ sonorizat apoi+ a de8enit o ade8ărată industrie care răspundea dorinţei de fantezie+ de 8oio#ie+ de e8aziune a spectatorilor& Cel mai mare succes+ chiar ch iar Dn anii deprimanţi ai crizei economice+ lau a8ut filmele comicilor (Charlie Chaplin%+ cele de a8enturi (Tarzan%+ filmele cu animale sau desenele animate (pozna#ul !icZe\ !ouse%& ;portul+ la r5ndul său+ a pro8ocat entuziasmul popular ca "oc+ ca spectacol+ ca spirit de competiţie& Dn scurt timp+ datorită publicităţii+ el a de8enit #i o afacere rentabilă+ prin marile sume de bani care se pariau săptăm5nal la cursele de cai sau de ogari& 'entru practicarea boxului+ a tenisului+ a golfului+ a fotbalului #i a sporturilor de iarnă sau constituit numeroase cluburi& Linala campionatului mondial de box+ din .-).+ a8ea -. /// de spectatori+ iar prima finală a Cupei 3ngliei la fotbal+ desfă#urată+ Dn .-)*+ pe stadionul Xemble\+ Dn prezenţa regelui+ .// ///& 4eclinul turismului de lux+ Dn urma crizei economice+ a contribuit la extinderea turismului popular Dn sate de 8acanţă+ dar #i Dn diferite zone turistice din uropa #i din afara ei& 'ublicitatea+ filmul+ dansul+ c5ntecele au format gustul public #i au difuzat o cultură care uniformiza statutul social+ numită cultura de mase& / 6'este tot+ toată lumea se distrează+ toţi ies seara+ toţi cinează Dn ora#& Negrii care sunt Dn fruntea tuturor orchestrelor urlă teribil+ sf5#ietor+ pl5ng ca ni#te copii sau sc5ncesc dulce& Qazzul cutremură trupurile cele mai nebune #i cele mai temperate&7 (!aurice ;achs despre 0ontparnasse* @a atmosfera cărei perioade se referă autorul
$CA657AR Cultură de mase: producţie culturală (film+ teatru+ presă% care transpune standardizarea economică la ni8elul 8alorilor #i modelelor culturale& ;ocietate de consum: societatea abundenţei care asigură categoriilor sociale largi posibilităţi de consum& A5nzare pe credit: 85nzare pentru care cel care 8inde nu cere achitarea imediată a Dntregului preţ&
A5T$8A75AR8 .& 'rin ce sa caracterizat dez8oltarea ora#elor )& ;pre ce domenii sa orientat gustul public Cum explicaţi această orientare
STUDIU &)49, în "mea se ara+ toţi grii care orchesif5#ietor+ ipii sau ul cutremai nelerate&7 despre
A. PARIS voluţia urbanistică a Parisului s-a realizat pe orizontală# !porul de populaţie s-a orientat spre 6centura roşie:, cum erau numite oraşele muncitoreşti de la peri$erie %oulogne, !aint-1enis*# între &)49-&)A7, s-au construit în zona vec/ilor $orti$icaţii 4) 999 de locuinţe, în care au $ost instalaţi &79 999 de oameni# ?raşul şi-a păstrat caracterul cosmopolit, continund să atragă elitele# Ca$enelele şi cabaretele din 0ontparnasse au $ost locul de întlnire pentru scriitori, pictori, actori, boemi din uropa şi 2merica# Parisul a devenit capitala modei lansate de Coco C/anel, a spectacolelor de divertisment, cum erau cele ale cntăreţei şi dansatoarei de culoare .osdp/ine aFer, a baletului rus# 'rin ce sa impus cartierul !ontparnasse drept centru al 8ieţii mondene 2gitaţia 6anilor zgomotoşi: a $ost însoţită la Londra de viteza ecesivă a automobilelor# +umeroasele accidente provocate de şo$erii $ără carnet au impus apariţia semnelor de circulaţie# 1in anii H49, londonezii au revenit la un mod de viaţă ec/ilibrat, ra$inat şi plin de umor, amintind epoca victoriană# ?raşul s-a descentralizat treptat# Locuitorii înstăriţi, care îşi permiteau c/eltuielile unei 6navete:, au optat pentru locuinţe încon"urate de grădini, în suburbii# Cartierele aglomerate din interiorul oraşului au continuat să $ie locuite de partea mai săracă a populaţiei# Comunitatea lumii de a$aceri, banc/erii, agenţii de bursă, "uriştii erau reuniţi în cartierele comerciale şi de birouri %Cit=*, iar cinematogra$ele, teatrele, restaurantele erau grupate în cartierul !o/o# Ce asemănări se pot stabili Dntre dez8oltarea @ondrei #l cea a Ne? orZului ?raşul a simbolizat 6prosperitatea americană şi societatea de consum7& în centrul celui mai elegant cartier, 0an/attan, s-a des$ăşurat o veritabilă cursă a înălţimilor între 6zgrie-nori:K anca 0an/attan %(& eta"e*, C/r=sler uilding %((*, mpire !tate uilding %8@*# 2ceste clădiri de oţel şi sticlă re$lectau, deopotrivă, dinamismul omului de a$aceri şi $orţa unui popor înclinat spre te/nică şi $uncţional# Locuitorii înstăriţi şi-au construit reşedinţe în zonele verzi şi aerisite din suburbiile de atunci, locul lor în centrul aglomerat $iind luat de săraci, emigranţi şi negri# 'rin ce a reflectat dez8oltarea Ne? orZului psihologia americanilor
D. BUCUREŞTI Capitala Romniei a rămas un oraş al contrastelor între peri$erie, al cărei aspect amintea satele de cmpie, şi centru, zona unei rapide modernizări, ceea ce i-a atras denumirea de 6micul Paris:# 1in anii H49, în$ăţişarea oraşului s-a sc/imbat# +oua concepţie urbanistică, întemeiată pe ideea ordonării spaţiului şi a $uncţionalităţii clădirii, s-a regăsit în construcţia unor sedii de $irme %Palatul ele$oanelor, realizat de americani*, a unor locuinţe individuale sau colective cu apartamente numeroase %imobilul 2ro* ori în în$ăptuirea unor proiecte de amena"are a spaţiilor verzi şi a parcurilor %ştrandul Jissele$$, stadionul 2+*# Giaţa culturală, comercială şi mondenă a oraşului continua să $ie concentrată într-un perimetru restrns -Calea Gictoriei prelungită cu şoseaua Jissele$$# 1e-a lungul ei se întindeau /oteluri, magazine de lu, restaurante, ca$enele precum Capsa, Riegler, ?teteleşanu# Qi tot pe această stradă, un spaniol a desc/is, în &)7&, primul bar# ?raşul în care circulau elegante automobile 6Mispano-!uiza: sau 6PacFard:, se "uca gol$ şi tenis, îşi păstra atmos$era orientală prin prezenţa $lorăreselor la colţurile străzilor, a ţăranilor în costume populare, prin agitaţia şi strigătele vnzătorilor ambulanţi# Ce elemente de ci8ilizaţie occidentală se regăseau Dn $ucure#ti 4ar orientală Democraţie şi totalitarism
EOLUŢIA RELAŢIILOR INTERNATIONALE Cele două decenii care separă primul de cel de al doilea război mondial se caracterizează prin confruntarea latentă sau deschisă dintre statele Dn8ingătoare+ interesate să menţină configuraţia politicoteritorial5 rezultată din tratatele de pace din anii .-.-.-)/+ #i cele Dn8inse+ hotăr5te să obţină re8izuirea acestor tratate (de aici denumirea de state re8izioniste%& Italia+ de#i era una dintre puterile Dn8ingătoare+ considera că beneficiile dob5ndite erau departe de sacrificiile făcute (68ictoria mutilată7%& Regimul fascist a desfă#urat+ Dn consecinţă+ o politică re8izionistă EC 4e la Dnceputul anilor F*/+ Qaponia+ aflată #i ea Dntre Dn8ingători+ sa lansat Dntro politică de agresiune #i expansiune Dn China& 'entru a e8ita izbucnirea de noi războaie+ fusese creată ;ocietatea Naţiunilor sau @iga Naţiunilor+ un for chemat să 8egheze la respectarea normelor de drept internaţional #i+ pe această cale+ să Dmpiedice izbucnirea de noi conflicte sau+ Dn cazul Dn care ele sar fi declan#at+ să le aplaneze& @ucrările ei au fost inaugurate Dn .-)/& Toate aceste Dncercări de a elimina războiul ră zboiul ca mi"loc de soluţionare a diferendelor internaţionale au e#uat E$ Nici ;ocietatea Naţiunilor+ nici 'actul $handYellog E$, la care au aderat numeroase state printre care #i Rom5nia+ nici tratatele care lau luat drept model+ nu au putut Dmpiedica apariţia unor focare de conflict #i acţiunile agresi8e ale unor state& 3stfel+ Dn .-*.+ Qaponia a in8adat !anciuria (aparţin5nd Chinei% #i sa retras din ;ocietatea Naţiunilor+ iar sancţiunile aplicate Italiei+ după agresiunea ei Dmpotri8a tiopiei (3bisinia%+ nu au Dmpiedicato să cucerească această ţară& 'entru a se apăra Dmpotri8a politicii re8izioniste+ Rom5nia+ Cehoslo8acia #i Iugosla8ia au Dncheiat o alianţă numită !ica Dnţelegere (.-).%+ iar+ mai t5rziu+ Rom5nia+ Iugosla8ia+ Grecia #i Turcia au constituit altă alianţă regională+ numită Dnţelegerea $alcanică (.-*2%& Germania a fost principala putere re8izionistă+ considerată 8ino8ată de izbucnirea marii conflagraţii #i neacceptată+ iniţial+ Dn ;ocietatea NaţiunilorE ea era+ pe c5t de izolată+ pe at5t de ostilă statu[uoului 8ersaillez #i+ din acest punct de 8edere+ se afla pe aceea#i poziţie cu Rusia ;o8ietică+ izolată #i ea+ din cauza regimului comunist+ #i ostilă #i ea acestui statu[uo care consfinţea pierderile teritoriale suferite la sf5r#itul 'rimului război mondial& 3mbele ţări ţ ări urmăreau+ a#adar+ modificarea statu[uoului politicoteritorial& 4in această con8ergenţă de interese sa născut colaborarea dintre Germania #i Rusia ;o8ietică+ a cărei expresie a fost tratatul de la Rapallo (.-)) %+ graţie căruia Germania a putut ocoli unele clauze militare ale tratatului de la Aersailles+ instruindu#i soldaţii cu noua tehnică de luptă (tancuri+ a8ioane etc&% pe teritoriul so8ietic (%& 3& $riand a Dncercat să a"ungă la o reconciliere francogermană care să pună capăt ostilităţii dintre cele două ţări& l a găsit un partener Dn ministrul de externe al Germaniei+ Gusta8 ;tresemann+ interesat să scoată ţara sa din izolare& Dn .-)<+ cei doi au pus bazele tratatului de la @ocarno+ care proclama in8iolabilitatea frontierelor dintre Lranţa #i Germania+ precum #i dintre $elgia #i GermaniaE !area $ritanie #i Italia urmau să garanteze respectarea tratatului& $ 6Dnaltele părţi contractante declară solemn+ Dn numele popoarelor lor+ că ele condamnă recursul la război pen tru reglementarea diferendelor internaţionale #i renunţă la el ca instrument de politică Dn relaţiile lor mutuale&7 %2rt# & al Pactului riand-Jellog, din 7( august &)78^
înc/eierea tratatului sovieto german de la Rapallo#
0areşalul Mindenburg %cu spatele* salută pe o$iţerii sovietici care vizitau
Coenta&i a(ira&iile lui N Titulescu cu re(erire la ex#erien&a Roniei contractante Dn numele că ele cona război pen ta diferende#i renun"ă la de politică Dn ie&7 Ktului riand-gust &)78*
STUDIU
lenburg %cu & o$iţerii so-lermania# le nu sunt Dn experilitici pot fi Mi gri"a lor ţările a#aai bine exilările mari+ :\ambridge, *ţiile lui N& e la expe
A LoUlS *A
TI
mai mult ai expuse&7 Progresul
RTHOU
Personalitate proeminentă a vieţii politice $ranceze, Louis art/ou %&8@7-&)4A* a $ost, în mai multe rnduri, ministru, iar în &)&4, prim-ministru# îngri"orat de politica regimului nazist, el a încercat, în calitate de ministru de eterne %&)4A*, să creeze un sistem de securitate colectivă, avnd drept componentă esenţială 6Pactul oriental:, la care urmau să adere 3R!!,
Ce Bnsean securitate colecti"
NlCB@3 TlT9@;C9
6
3nul dintre cei mai mari diplomaţi ai Romniei, +icolae itulescu %&884-&)A&* s-a bucurat de un mare prestigiu internaţional, ilustrat de alegerea consecutivă, în anii &)49 şi &)4& - ca preşedinte al 2dunării generale a !ocietăţii +aţiunilor, $apt $ără precedent# Partizan $erm al legalităţii internaţionale şi al egalităţii în drepturi a statelor, a combătut cu succes $ormula de directorat al marilor puteri întruc/ipată în 6Pactul celor patru: %5talia,
de alianţe %reorganizarea 0icii înţelegeri, în &)44, şi crearea înţelegerii alcanice, în &)4A* şi prin crearea unui sistem de securitate colectivă# Pentru realizarea acestui obiectiv, el a contribuit la restabilirea relaţiilor diplomatice dintre Romnia şi 3R!! %&)4A* şi la apropierea $ranco-sovietică %&)4'*# 5ntrat în con$lict cu regele Carol al ll-lea, a $ost demis pe cnd negocia un tratat de asistenţă mutuală între Romnia şi 3R!!, în cuprinsul căruia, partea sovietică recunoscuse +istrul ca linie de demarcaţie %dar nu $rontieră* între cele două ţări %&)4@*# 1emersurile diplomatice ale lui +icolae itulescu au $ost puse în serviciul obiectivelor $undamentale ale politicii eterne a Romniei din perioada interbelicăK apărarea suveranităţii naţionale şi a integrităţii teritoriale, prin crearea unui sistem de alianţe şi de consolidare a legalităţii internaţionale#
Care au (ost #rinci#alele reali)ri di#loatice ale lui Nicolae Titulescu
+ R<[6$%57 ITA7$-ET%$!%AN (i
-*0%
935-1
şecul încercării de a cuceri tiopia %2bisinia*, la s$rşitul secolului al XlX-lea, nu a descura"at intenţia 5taliei de a-şi etinde dominaţia în 2$rica de st# Motărt să $acă din 5talia o mare putere colonială, 0ussolini, cu acordul tacit al ranţei, a reluat planul de aneare a tiopiei# Provocnd un incident armat la 3al-3ai, în apropiere de graniţa !omaliei italiene, el a găsit ast$el 6"usti$icarea: pentru atacul împotriva tiopiei, lansat la 4 octombrie &)4'# 1eşi slab ec/ipate, trupele etiopiene au opus o rezistenţă înverşunată, ast$el că, abia la s$rşitul lui mai &)4@, $orţele italiene au ocupat întreaga ţară, care împreună cu ritreea şi !omalia au constituit 2$rica ?rientală italiană# Războiul italo-etiopian a pus în lumină slăbiciunea !ocietăţii +aţiunilor, care nu a putut prote"a e$icace pe unul dintre membrii ei %tiopia*# !ancţiunile economice votate împotriva 5taliei nu au $ost respectate de numeroase ţări# Romnia, prin reprezentantul ei, +icolae itulescu, a condamnat $erm agresiunea italiană şi a spri"init politica de sancţiuni# Prin ridicarea sancţiunilor, după cucerirea tiopiei, !ocietatea +aţiunilor a acceptat tacit rezultatele politicii de $orţă# 1upă eşecul înregistrat de !ocietatea +aţiunilor în cazul agresiunii .aponiei împotriva C/inei %&)4&*, incapacitatea $orului internaţional de la
Ce consecin&e a a"ut r)boiul italo-etio#ian #entru Societatea Na&iunilor 'ropaganda fascistă prezintă anexarea tiopiei de către Italia ca o continuare a succeselor Imperiului roman&
Democraţie şi totalitarism
Instaurarea regimului nazist Dn Germania (.-**% a fost urmată de o serie de 8iolări ale tratatelor de la Aersailles #i de la @ocarno: Germania a reintrodus ser8iciul militar obligatoriu (.-*<% #i a remilitarizat zona renană (.-*0%& 3cest spaţiu de pe teritoriul german+ Dn care gu8ernul de la $erlin nu a8ea 8oie să menţină trupe+ era o ade8ărată 6u#ă deschisă7 care permitea Lranţei să intre oric5nd cu forţele sale pentru a impune Germaniei respectarea tratatelor sau pentru a 8eni Dn a"utorul aliaţilor ei din st ('olonia+ Cehoslo8acia+ Rom5nia+ Iugosla8ia%& B dată cu remilitarizarea Renaniei #i construirea liniei fortificate 6;iegfried7+ frontiera de 8est a Germaniei era puternic apărată+ iar ora#ul francez ;trasbourg a"ungea sub bătaia tunurilor germane+ Dn caz de război& Lranţa era practic pusă Dn imposibilitatea de a mai inter8eni Dn a"utorul aliaţilor săi din uropa de st+ Dn cazul c5nd ace#tia ar fi fost atacaţi de Germania sau de aliaţii ei& Remilitarizarea Renaniei a modificat radical situaţia geostrategică din uropa #i a pro8ocat falimentul politicii de securitate colecti8ă (3+ 6 Italia sa apropiat progresi8 de Germania+ alianţa celor două ţări fiind cunoscută ca 63xa $erlinRoma7 (.-*0%& a a a8ut o 6prelungire7 Dn alianţa celor două ţări cu Qaponia (.-*0.-*%& !area $ritanie+ urmată de Lranţa+ sa mulţumit cu simple condamnări 8erbale ale acţiunilor Luhrer ului+ desfă#ur5nd faţă de Reich o politică de conciliere+ Dn speranţa că 1itler D#i 8a Dndrepta expansiunea spre st #i 8a intra+ astfel+ a stfel+ Dn conflict cu 9R;;& Dncura"at de atitudinea conciliatoare a @ondrei #i 'arisului+ 1itler a anexat 3ustria (.-*,% #i a obţinut+ prin acordul de la !unchen+ dintre Germania+ Italia+ Lranţa #i 3nglia ()- septembrie .-*, D, alipirea la Reich a regiunii sudete& 4ezmembrarea Cehoslo8aciei+ Dn martie .-*-+ (Cehia anexată de Reich+ iar ;lo8acia proclamată independentă% a determinat 3nglia #i Lranţa să renunţe la conciliatorism #i să Dncerce blocarea expansiunii germane prin acordarea de garanţii 'oloniei+ Rom5niei+ Greciei #i Turciei& Re8endicările teritoriale prezentate 'oloniei de către Reich au pro8ocat criza al cărei deznodăm5nt 8a fi declan#area celui deal doilea război mondial& 'entru a putea onora garanţia acordată 'oloniei (la *. martie .-*-%+ !area $ritanie #i Lranţa a8eau ne8oie de asistenţa militară a 9R;;& ;talin sa aflat astfel Dn postura de a fi arbitrul situaţiei din uropa& 1itler+ pentru a e8ita un război pe două fronturi (Dn cazul Dn care 9R;; ar fi acordat spri"in 'oloniei%+ era dispus să facă Dnsemnate concesii con cesii teritoriale 9niunii ;o8ietice+ pentru a o menţine Dn afara conflictului militar pe care intenţiona săl dezlănţuie& Dntre oferta anglofranceză de a participa la apărarea 'oloniei #i deci la război fără nici un fel de beneficiu teritorial #i oferta lui 1itler de a răm5ne neutru #i de a dob5ndi Dnsemnate achiziţii teritoriale+ ;talin a ales ultima formulă& fo rmulă& @a )* august .-*-+ Dntre Germania #i 9niunea ;o8ietică sa Dncheiat un tratat cunoscut sub numele de 'actul !oloto8Ribbentrop E$,, %+ prin care erau delimitate sferele de interese ale celor două mari puteri& Con8ins că 8a putea Dncheia rapid campania Dmpotri8a 'oloniei #i nu 8a fi f i constr5ns să lupte
pe două fronturi+ 1itler a declan#at+ la . septembrie .-*-+ agresiunea Dmpotri8a 'oloniei #i+ prin aceasta+ cel deal doilea război mondial&
$ +eaşteptata înc/eiere al Pactului 0olotov-Ribbentrop în I viziunea unui caricaturist#
Cum se explică Dnţelegerea I Dntre cele două state totalil ţariste care se condamnau rel ciproc Dn termeni 8iolenţi 6Dn pri8inţa sudestului uropei+ din partea so8ietica este interesul pentru $asarabia& 'artea germană declară totalul dezinteres politic pentru aceste regiuni&7 %2rt# 4 din Protocolul adiţional secret al Pactului 0olotov-Ribbentrop*
$CA657AR Conciliatorism: politică de atitudine Dngăduitoare+ adoptată de 3nglia #i Lranţa faţă de politica agresi8ă a Germaniei naziste& Geostrategie: studiul relaţiilor de putere Dntre state Dn raport cu cadrul geografic&
A5T$8A75AR8
.& Cum se Dmpart statele europene Dn raport cu tratatele de pace din anii .-.-.-)/ )& Care au fost cauzele colaborării so8ietogermane Dn anii .-)).-** *& Care au fost etapele politicii de expansiune a Reichului nazist 2& Care au fost obiecti8ele politicii externe a Rom5niei Dn perioada interbelică lelegerea ate totaliamnau reenţ" idestulu so8ietica pentru germană ezinteres regiuni&7 Hrotocolul Pactului olitică de Fe+ adopta faţă de ;ermaniei diul rela" F state Dn trafic& . statele i tratatele *.-)/ cauzele germane etapele " siune a H aiecti8ele % n5niei Dn
STUDIU
în aprilie &)48, conducătorul germanilor din regiunea sudetă a Ce/oslovaciei %7,8 milioane germani $aţă de (99 999 ce/i*, Jonrad Menlein, cere, îndemnat, în secret, de erlin, autonomia administrativă, inclusiv poliţie proprie,
şi dreptul de a eprima adeziunea la ideologia nazistă# aţă de re$uzul preşedintelui duard eneş de a satis$ace aceste revendicări, care prime"duiau eistenţa statului ce/oslovac, Mitler ameninţă cu războiul# în virtutea tratatului $ranco-ce/oslovac, din &)4', ranţa ar $i trebuit să intervină în apărarea Ce/oslovaciei, dar Parisul nu voia să se anga"eze militar, $ără concursul 2ngliei# Premierul britanic, +eville C/amberlain, unul dintre promotorii cei mai activi ai politicii de conciliere $aţă de
!ACT57 G8RMAN$-S$%8T%C
Pentru !talin# mi"locul cel mai sigur de garantare a securităţii 3R!! era un război între ţările capitaliste# 2$lat în $aţa o$ertei anglo-$ranceze de a ii se alătura în apărarea Poloniei, $ără a obţine vreun bene$iciu, şi a celei germane, de a rămne neutru, în sc/imbul unor mari aneări teritoriale, !talin a pre$erat-o, evident, pe ultima# l a înţeles că, asigurat de neutralitatea binevoitoare a 3R!!, Mltler nu va întrzia să declanşeze războiul# ratatul de neagresiune germano-sovietic, semnat de .# von Ribbentrop şi G# 0# 0olotov %74 august &)4)* era însoţit de un Protocol adiţional secret care delimita 6s$erele de interese: ale
;emnarea pactului germanoso8ietic: ;talin Dntre Ribbentrop (st5nga% #i !oloto8 (dreapta%& 3rticolul * din 'rotocolul adiţional secret al 'actului Ribbentrop!oloto8&
!ASCISM "l COMUNISM 4N PERIOADA INTER(ELICA Di'tat&. 7 regim în care toate puterile erau concentrate de către o singură persoană %un dictator* sau de un
grup# 2desea, dictatorul îşi impunea puterea prin $orţă# Tota"ita&is+ 7 regim politic care stabileşte întietatea statului în raport cu individul# !tatul are toate drepturile, partidul unic înregimentează populaţia, şi conducătorul eercită toate puterile#
78C;%8
3R!! 5talia
6;tatul este absolutul Dn faţa căruia indi8izii #i grupurile nu sunt dec5t relati8e& 'entru fascist totul este Dn stat+ nimic uman #i spiritual nu există Dn afara statului& Dn acest sens fascismul este totalitar+ #i statul fascist+ sinteză #i unitate a tuturor 8alorilor+ interpretează+ dez8oltă #i dă putere Dntregii 8ieţi a poporului&&& Nici grupări+ nici partide+ nici sindicate+ nici asociaţii nu există Dn afara statului+ statul fascist rezumă toate formele 8ieţii omului& l este o regulă interioară+ o disciplină totalăE el pătrunde 8oinţa #i inteligenţa+ deopotri8ă7 (!ussolini+ .-*)%
6Rolul 'artidului constă Dn transmiterea unei anumite idei+ aflată la origine Dn creierul unei singure persoane+ unei mulţimi de indi8izi+ #i Dn supra8egherea modului Dn care ea e aplicată& l trebuie să facă din rasă centrul 8ieţii comunităţii& 4octrina noastră respinge ideea democratică a masei #i tinde să dea acest păm5nt celui mai bun popor+ adică indi8izilor superiori& a trebuie să asigure conducerea celor
!I"A DE EALUARE
6'entru a lupta Dmpotri8a foametei trebuie să purtăm un război necruţător Dmpotri8a culacilorJ #i a celor care aca parează gr5u& Trebuie să fie clar că toţi cei care deţin un surplus de gr5u pe care nul cedează 8or fi declaraţi du#mani ai poporului #i condamnaţi la ./ ani de Dnchisoare+ Dnsoţită de confiscarea tuturor bunurilor lor #i de excluderea definiti8ă din comunitate&7 (@enin+ &)&8* 7culac ţăran Dnstărit+ 6exploatator7 de la ţară& 6Tribunalele nu sunt menite să elimine teroarea&&& ci să o fundamenteze+ să o legitimeze&&&7 (@enin+ &)77* 6'ropagandistul inculcă multe idei unui număr mic de oameniE agitatorul nu inculcă dec5t un număr mic de idei unor mase de oameni&7 ('lehano8+ despre rolul propagandelor* 6Na8em ne8oie de rabini+ nu ne trebuie preoţi+ @o8iţi burghezii+ sugrumaţi culacii7 %Lozinci ale tineretului comunist sovietic, rezultat al propagandei* 6B+ tu+ ;talin+ mare #ef al popoarelor+ tu+ care ai făcut să se nască omul+ tu+ care faci păm5nturile fertile+ tu+ care Dmpodobe#ti primă8ara&&&&& tu e#ti floarea primă8erii mele+ un soare reflectat de mii de inimi omene#ti&&&&&7 (Rahimo8+ poem publicat în CITIWI TKT@ Ml 3N3@IO3WI I!3GINI@ 4IN '3GINI@ 3@T9R3T: .& 'recizaţi denumirile partidelor conduse de ;talin+ !ussolini+ 1itler& )& 3rgumentaţi ce rol au a8ut Dn societate& *& 'e baza celor două definiţii de la Dnceputul lecţiei+ selectaţi dintre informaţiile din tabel pe acelea care: a confirmă dictaturaE b demonstrează caracterul totalitar al regimurilor politice& 2& 3lcătuiţi un tabel cu două coloane Dn care să Dnscrieţi asemănările #i deosebirile dintre aceste regimuri& 4esprindeţi concluziile& <& 3legeţi dintre următoarele noţiuni pe cele care caracterizează aceste regimuri: toleranţă+ 8iolenţă+ libertate+ agresi8itate+ rasism+ cultură+ democraţie+ Dnţelegere+ egalitate& 0& Ce semnificaţie a8ea purtarea uniformelor & 3nalizaţi textele #i precizaţi ce rol re8enea statului& ,& Citiţi poemul dedicat lui ;talin& Ce popor antic D#i 8enera astfel zeii -& Ce loc ocupa indi8idul Dn toate aceste regimuri ./& Comparaţi textele date+ 8ocabular+ conţinut& ;tabiliţi asemănările Dntre discursurile politice& ..& 'ri8iţi imaginile #i precizaţi ce caracteristică a regimurilor ilustrează& .)& Redactaţi o compunere de 0 r5nduri Dn care să exprimaţi atitudinea 8oastră faţă de aceste regimuri&
AL DOILEA RĂZ(OI MONDIAL DE LA RĂZBOIUL CONTINENTAL LA CEL MONDIAL A" (oi"$a &.#*oi +on(ia" a i#*'nit, înto'+ai 'a -i - i %&i+", (in voin!a K$&+ani$i ($ a7-i insta&a $)$+onia %$ 'ontin$nt, o sita!i$ %$ 'a&$ F&an!a -i An)"ia o 'onsi($&a into"$&a*i". -i $&a ot.&9t$ s. i s$ o%n. %&in toat$ +i5"oa'$"$, in'"siv '$"$ +i"ita&$ A)&$sin$a ($'"an-at. ($ K$&+ania î+%ot&iva î+%ot& iva o"oni$i, în #o&ii #i"$i ($ 1 s$%t$+*&i$ 1Q, a o*"i)at An)"ia -i F&an!a s.7-i ono&$#$ )a&an!ia a'o&(at. o"oni$i -i s. ($'"a&$ &.#*oi K$&+ani$i ?Q s$%t$+*&i$ în %$&ioa(a s$%t$+*&i$ 1Q7($'$+*&i$ 141 ?a(i'. %9n. "a int&a&$a SUA în &.#*oi, &.#*oi" a i+%"i'at în %&i+" &9n( stat$"$ $&o%$n$ ?(o+i7nioan$"$ *&itani'$, %&$'+ Cana(a, Ast&a"ia $t', a /ost so"i(a&$ ' An)"ia -i a ($'"a&at &.#*oi K$&+ani$i, ia& o%$&a!ini"$ +i"ita&$ a avt 'a t$at& %&in'i%a" 'ontin$nt" $&o%$an -i, s$'n(a&, %$ '$" a/&i'an ?A*isinia, So+a"ia, Li*ia Sin)&a /o&+". +i"ita&. 'a&$ o/$&$a -ans$ ($ vi'to&i$ K$&+ani$i, !a&. "i%sit. ($ +at$&ii"$ %&i+$ n$'$sa&$ n$i 'on/"a)&a!ii ($ (&at., $&a n &.#*oi ($s/.-&at %&in "ovit&i &a%i($, ($'isiv$, în 'a&$ in/ant$&ia &+a s. %&i+$as'. s%&i5in" +asiv -i ot.&9to& a" tan'&i"o& -i a" avia!i$i ?R.#*oi"7/")$&J - $, , &i+a a%"i'a&$ a a'$sti ti% ($ &.#*oi a /ost în o"onia, n($, în %o/i(a &$#ist$n!$i $&oi'$ a a&+at$i %o"on$#$, 'a+%ania a /ost în'$iat. în t&$i s.%t.+9ni ot&ivit a't"i Ho"otov7 Ri**$nt&o%, "a 1= s$%t$+*&i$ 1Q, A&+ata Ro-i$ a int&at în o"onia -i a an$Bat t$&ito&ii"$ at&i*it$ %&in a+intit" %a't ? în '&s" toa+n$i -i i$&nii 1Q7140, în ti+% '$ %$ /&ont" ($ V$st a (o+nit o tota". a'a"+i$ ?R.#*oi" 'i(atJ, URSS a ata'at Fin"an(a, (a& a înt9+%inat o &$#ist$n!. înv$&-nat. Dis%&o%o&!ia ($ /o&!$ -i7a s%s îns. 'v9nt" -i, în '$"$ (in &+., Fin"an(a a /ost n$voit. s. în'$i$ %a'$, '$(9n( URSS, Ca&$"ia, %$nins"a Pano -i a"t$ t$&ito&ii îns+9n( 40 000 + (at. ' v$ni&$a %&i+.v$&ii, $&+a't7" a "at ini!iativa în no&(, a o'%at Dan$+a&'a ?8 a%&i"i$ 140 -i a ata'at -i o'%at No&v$)ia ?a%&i"i$7+ai La 10 +ai, a în'$%t +a&$a o/$nsiv. )$&+an. în v$st, în &+a '.&$ia a /ost o'%at$ $")ia, "an(a -i LB$+*&)", ia& F&an!a, (%. o 'a+%ani$ ($ 40 ($ #i"$, a /ost 'onst&9ns. s. '$a&. a&+isti!i ? ini$ în !.&i"$ o'%at$ sa 'ont&o"at$, R$i'7" a int&o(s n &$)i+ ($ %&i)oni&$ a $v&$i"o&, av9n( (&$%t o*i$'tiv /ina" $Bt$&+ina&$a "o& ?, în &+a ultiatuului (in ;78 ini$ 140, a(&$sat Ro+9ni$i, URSS a an$Bat asa&a*ia, no&(" 'ovin$i -i !int" P$&!a Ro+9nia a /ost "t$&io& 'onst&9ns. s. '$($#$ Un)a&i$i o întins. %a&t$ a T&ansi"vani$i, 'o*o&9n( ($ "a no&(7v$st s%&$ s(7$st ?%&in Di'tat" ($ "a Vi$na, (in Q0 a)st -i ")a&i$i, s(" Do*&o)$i ?= s$%t$+*&i$ în'$&'a&$a K$&+ani$i ($ a o*!in$ 'ont&o"" s%a!i"i a$&ian a" An)"i$i, în v$($&$a n$i ($*a&'.&i, a $-at în toa+na an"i 140 ?.t."ia An)"i$iJ, G) .
germane !tuFa: în $ ombardiere .unFers .u 8( misiune# 3l doilea război mondial a fost un 6război al motoarelor7+ Dn care binomului tanca8ion ia re8enit un rol capital&
&&&&&!ai mult de .
lindatele au imprimat luptelor o viteză care a "usti$icat termenul de 6Război-$ulger:# B @a banchetul dat cu prile"ul Dnt5lnirii unităţilor Xehrmachtului #i ale 3rmatei Ro#ii pe teritoriul 'oloniei Dmpărţite Dntre Germania #i 9R;;+ generalul Yri8o#ein dorind să toasteze pentru noua prietenie germanoso8ietică germanoso8ietică #i necunosc5nd bine limba germană+ a folosit Dn locul cu85ntului prietenieU (Lreundschaft%+ cu85ntul du#mănieU (Leindschaft%+ Dnchin5nd astfel paharul pentru du#mănia so8ietoger manăU+ Dn loc de prietenia so8ietogermanăU& B scăpare semnificati8ă& %1upă !aul Carell, 3nterne/men 6arbarossa:*
Care au (ost consecin&ele coo#errii *erano-so"ietice #entru #o#orul #olone) 6!arţi+ ., august (.-2)% Nu )/+ ci */ lei costă p5inea pentru e8rei& 'entru noi Dnseamnă . /// lei pe lună mai mult+ ceea ce reprezintă ce8a Dn bietele noastre socoteli de gospodărie& 4ar pentru marea calicime e8reiască este o nenorocire& Mi totu#i+ c5tă 8reme suntem Dncă acasă totul e suportabil& (&&&% 4uminică+ )* august (.-2)% Nimic nou pe fronturi& ;ăptăm5na Dncheiată azi nea adus trei măsuri antisemite: p5ine scumpă+ biciclete confiscate #i alaltăieri interzicerea de a a8ea ser8itori Dncep5nd de la . octombrie& Nelini#titor e faptul că se stabile#te un fel de serie+ Dn care noi măsuri de oprimare de8in automate& Te Dntrebi ce 8a urma&7 EMihail Sebastian, .urnal, &)4'-&)AA* PN 'RBGR3!9@ RGI!9@9I N3OI;T 3 LIG9R3T =l 6;B@9WI3 LIN3@7+ 34IC KTR!IN3R3 KTR!IN3R3 ARI@BR 4IN 9RB'3& 3 3 LB;T '9; PN 3'@IC3R =l 3 'RBABC3T CIRC3 CIRC3 0 !I@IB3N 4 AICTI!+ 9CI; PN @3GR 4 KTR!IN3R ;39 !B3RT PN 9R!3 'RIA3WI9NI@BR& 'RIA3WI9NI@BR& 3C;T GNBCI4 ;T C9NB;C9T ;9$ N9!@ 4 61B@BC39;T7 (TR!N LB@B;IT 'NTR9 QRTL@ 3R; PN PNTRGI! PNTRGI! PN I943 3NTIC% 3NTIC% =l 6;1B317 (C3T3;TRBL+ PN $R3IC%& (I+ II+ III+ IA% I& în multe dintre ţările ocupate sau controlate de Reic/, evreii au $ost obligaţi să poarte ca semn distinctiv 6steaua lui 1avid:# i au $ost victimele unor pogromuri %acţiuni spontane sau încura"ate de autorităţi, viznd eterminarea evreilor*
III& în lagărele de muncă $orţată de la 2usc/Eitz, 0aut/ausen, elsen etc#, milioane de oameni %evrei, polonezi, ruşi, ţigani etc#* au trăit un adevărat in$ern şi au s$rşit adesea în camerele de gazare# IA& La Garşovia populaţia evreiască a $ost înc/isă într-un cartier special %g/etou* şi supusă la un regim de umilinţe, privaţiuni şi, în $inal, deportări, care au provocat răscoala din &)A4, reprimată sălbatic de germani#
ti"i#a&$a &a(a&"i asi)&9n( s%$&io&itat$a avia!i$i *&itani'$ ?
Ata'" Ita"i$i î+%ot&iva K&$'i$i, în toa+na an"i 140, 1 40, a ($s'is n /&ont ($ "%t. în a"'ani E-$'&i"$ ita"i$ni"o& -i insta"a&$a ni )v$&n osti" K$&+ani$i "a $")&a( a ($t$&+inat &$a'!ia /")$&.toa&$ a R$i'7"i, a"$ '.&i t&%$ a o'%at I)os"avia -i K&$'ia ?a%&i"i$7+ai 141 La ini$ 141, K$&+ania a ata'at Unin$a Sovi$ti'. ? j Ro+9nia ?n($ (in s$%t$+*&i$ 140, %t$&$a $&a $B$&'itat. ($ )$n$&a"", "t$&io&, "t$&io&, +a&$-a"" Ion Anton$s' -i Fin"an(a, Fin"an( a, 'a&$ /s$s$&. vi'ti+$"$ a)&$sinii sovi$ti'$ -i av$a ($ &$(o*9n(it t$&ito&ii"$ %i$&(t$ în 140, a %a&ti'i%at în 'a(&" %$&a!inii a&*a&ossaJ a&*a& ossaJ ?"t$&io& s$ vo& a".t&a -i a"t$ !.&i 'a Ita"ia, Un)a&ia $t' "a '$$a '$ %&o%a)an(a )$&+an. n+$a '&'ia(a î+%ot&iva *o"-$vis+"iJ (O, ). Sta"in, 'onvins '. Pit"$& va $vita n &.#*oi %$ (o. /&ont&i -i n va ata'a URSS, înaint$ ($ a /i învins An)"ia, a i)no&at n+$&oas$"$ av$&tis+$nt$ %&i+it$ ?n" ($ "a C&'i"" -i &a%oa&t$"$ a+.nn!it$ a"$ s%ioni"o& sovi$ti'i, (int&$ 'a&$ n$"$ in(i'a 'ia& (ata ata'"i în %&i+$"$ "ni ($ &.#*oi, A&+ata Ro-i$ a s/$&it n "n) -i& ($ )&av$ în/&9n)$&i, %i$ n( +a&i 'antit.!i ($ a&+a+$nt -i n n+.& 'onsi($&a*i" ($ so"(a!i /.'!i %&i#oni$&i în o'to+*&i$, Pit"$& a ann!at '., %&a'ti', în a/a&a no& "%t$ "o'a"$J, 'a+%ania (in Est $&a în'$iat. A%&o%i$&$a t&%$"o& )$&+an$ ($ Hos'ova a 'onst&9ns )v$&n" sovi$ti' s. %.&.s$as'. o&a-" în 'a&$ a /ost institit. sta&$a ($ as$(i înainta&$a %$ n s%a!i at9t ($ întins, &$#ist$n!a înv$&-nat. a A&+at$i Ro-ii -i v$ni&$a i$&nii $B'$siv ($ /&i)&oas$ /&i)&oa s$ a s".*it /o&!a ($ -o' a $&+a't7"i A&+ata Ro-i$ a t&$'t "a contraofensi8ă ?:; ($'$+*&i$ 141 -i a &$s%ins t&%$"$ )$&+an$ a5ns$ a%&oa%$ ($ %$&i/$&ii"$ Hos'ov$i .t."ia Hos'ov$i ?, 'a&$ s7a %&$"n)it %9n. "a în'$%t" "i 14, s7a în'$iat ' în/&9n)$&$a $&+a't7"i -i ' /a"i+$nt" R.#*oi"i7 /")$&J (s ($ K$&+ania La = ($'$+*&i$ 141, avioan$ 5a%on$#$, ($'o"at$ ($ %$ %o&t7avioan$, a ata'at, %&in s&%&in($&$, *a#a a+$&i'an. ($ "a $a&" Pa&*o& ?, (in ins"$"$ Pa3ai SUA s7a a".t&at An)"i$i -i URSS, "a *a#a 'o"a*o&.&ii "o& a/"9n(7s$ %&in'i%ii"$ Ca&t$i At"an ti'"iJ, $"a*o&at. ($ SUA -i An)"ia ? înto'+ai 'a -i K$&+ania,
8x#lica&i bucuria #o#ula&iei la sosirea aratei rone
2rmata romnă de$ilnd la !evastopol, cucerit în &)A7#
Cu a#recia&i deci)ia areşalului %on Antonescu de a continua o#era&iunile ilitare dincolo de Nistru, "echea (rontier rono-so"ietic 6.& Wările lor nu urmăresc nici o mărire teritorială sau de altă natură& )& i nu doresc să 8adă nici o modificare teritorială care să nu fie Dn acord cu 8oinţele liber exprimate ale popoarelor interesate& *& i respectă dreptul ce are fiecare popor de a alege forma de gu8ernăm5nt sub care 8rea să trăiascăE ei doresc să fie redate drepturile su8erane #i liberul exerciţiu de gu8ernare celor care au fost pri8aţi de ele prin forţă&7 %6Carta 2tlanticului:, adoptată de #1# Roosevelt şi B# C/urc/ill, la &A august &)A&* $ilnd la &)A7# decizia lescu de U militare lea fron
rm5resc i sau de ia nici o care să 8oinţele Doarelor ce are alege int sub Hc0 ei Fepturile rciţiu de au fost
H, adop-ivelt şi august @a ., aprilie .-2)+.0 bombardiere americane $)< au atacat ToZ\o sub comanda colonelului Q&1& 4oolittle& 6Contrar legendei+ noi am stat mult mai mult de */ de secunde deasupra ora#ului ToZ\o&&& Dn "ur de 0 minute&&& Bbiecti8ul meu+ de#i nu era situat Dn cartierul comercial+ se găsea aproape Dn centrul ora#ului&7 E9 4oolittle+ Pentru a răzbuna Pearl Marbour* 6Niciodată Dntrun conflict+ un număr at5t de mare de oameni nu au datorat a#a de mult unui număr at5t de mic de semeni ai lor&7 %ormulă celebră a lui X& Churchill+ pentru a omagia rolul piloţilor aviaţiei de vnătoare care au cştigat ătălia 2ngliei, în$rngnd aviaţia germană - Lu$tEa$$e*
$CA657AR Contraofensi8ă: trecerea la ofensi8ă+ imediat după respingerea ofensi8ei ad8ersarului& Genocid: politică de exterminare a populaţiei după criterii etnice sau religioase& 9ltimatum: cerere imperati8ă adresată de un stat altuia+ solicit5ndui+ de regulă sub ameninţarea folosirii forţei+ satisfacerea ei imediată&
( decembrie &)A&, numită de #1# Roosevelt 6ziua in$amiei:K atacul "aponez la Pearl Marbour a determinat intrarea !32 în război#
A5T$8A75AR8 .& Ce Dnseamnă 6Războifulger7 #i care sunt factorii care lau generat )& 4e ce a intrat Rom5nia Dn război *& Ce urmări a a8ut intrarea ;93 Dn război 2& Care au fost principalele e8enimente militare din anii .-*-.-2.
!oldat german surprins de iarnă în apropierea 0oscovei# Lorţa combati8ă a 3rmatei Ro#ii a fost a"utată de trei 6generali7 8aloro#i: 6generalul 4istanţă7+ 6generalul Noroi7 #i 6generalul lamă7& C3!'3NI3 GR!3N P!'BTRIA3 9R;; PN 3NII .-2..-2) linia (rontului la s(rşitul anului U+ linia (rontului Bn ianuarie U+ Bn re*iunea Mosco"ei \ \ \ liita #trunderii *erane la s(rşitul anului U+ 4 locul #rinci#alelor lu#te contrao(ensi"a contrao(ensi"a so"ietic Bn btlia #entru Mosco"a Bn iarna U+-U+ direc&ia atacurilor *erane şi ale alia&ilor Geraniei Bn U+ ] ] atacurile *erane şi ale alia&ilor Geraniei Bn U+
VICTORIA NATIUNILOR UNITE Ha&$a 'on/"a)&a!i$ (in anii 1147118 /s$s$ )$n$&at. ($ 'on/"i't" (int&$ int$&$s$"$ %o"iti'$ -i $'ono+i'$ a"$ +a&i"o& %t$&i A" (oi"$a &.#*oi +on(ia" a a(.)at o 'o+%on$nt. i($o"o)i'.> "%ta înt&$ ($+o'&a!i$ -i /as'is+ Coa"i!ia antiit"$&ist. "%ta în n+$"$ ($+o'&a!i$i -i a" "i*$&t.!ii, a" (&$%t"i %o%oa&$"o& ($ a7-i ($'i($ sin)&$ soa&ta, %&in'i%ii îns'&is$ în (o'+$nt" n+it Ca&ta At"anti'"iJ, -i "a 'a&$ a a($&at a%oi URSS -i a"t$ !.&i, osti"$ K$&+ani$i na#ist$, 'a&$ a a"'.tit Na!ini"$ Unit$J Ha&$a A"ian!.J (int&$ SUA, An)"ia -i URSS s7a /o&+at n %$nt& '. Unin$a Sovi$ti'. s7a a".t&at '$"o& (o. ($+o'&a!ii o''i($nta"$ (in (o&in!a ($ a "%ta î+%ot&iva /as'is+"i, 'i %$nt& '. $a a /ost ata'at. ($ K$&+ania D$-i s$+nas$ s$+ nas$ Ca&ta At"anti'"iJ, Unin$a Sovi$ti'. n î+%.&t.-$a %&in'i%ii"$ -i va"o&i"$ ($+o'&ati'$O $a av$a n &$)i+ tota"ita&, "a /$" ($ &$%&$siv 'a -i '$" na#ist La &9n(" s., Sta"in, %$nt& a o*!in$ 'on'$sii '9t +ai i+%o&tant$ (in %a&t$a A"ia!i"o&, a a(o%tat o ta'ti'. a*i"., av9n( 'a o*i$'tiv '&$a&$a i+a)inii ni %a&t$n$& +o($&at +o($ &at -i în!$"$).to& Ta'ti'a a(o%tat. i7a %$&+is (i'tato&"i sovi$ti' s.7-i asi)&$ îns$+nat$ avanta5$ %o"iti'$ -i st&at$)i'$, a''$%tat$ ($ Roos$v$"t -i C&'i"" C& 'i"" .t."ia Hos'ov$i ? a +a&'at $-$'" R.#*oi"i7/")$&J -i a insta&at n $'i"i*& insta*i" înt&$ 'o+*atan!ii ($ %$ /&ont" ($ Est în %&i+.va&a an"i 14, $&+a't7", 'a&$ n +ai (is%n$a ($ +i5"oa'$"$ n$'$sa&$ %$nt& a &$"a o/$nsiva %$ înt&$) /&ont", -i7a 'on'$nt&at $/o&t" în s$'to&" s(i', în (i&$'!ia Sta"in)&a( -i Ca'a# Pit"$& 'onsi($&a '. /.&. ''$&i&$a #.'.+int$"o& ($ %$t&o" (in Ca'a#, K$&+ania n %oat$ 'ontina &.#*oi" Fo&!$"$ )$&+an$, s$'on(at$ ($ t&%$ &o+9n$, n)a&$ -i ita"i$n$, a în'$iat o'%a&$a C&i+$ii, %&in ''$&i&$a S$vasto%o""i, a int&at în Sta"in)&a( -i a înaintat în Ca'a# (at. ' v$ni&$a i$&nii, A&+ata Ro-i$ a t&$'t "a 'ont&ao/$nsiv., a s%a&t /&ont" în Cot" Don"i -i St$%a Ca"+'., a în'$&'it -i ni+i'it /o&!$"$ )$&+an$ -i a"$ a"ia!i"o& "o& ?'o+an(at$ ($ /$"(+a&$-a"" a"s 'a&$ a /ost 'a%t&at, "%t$"$ "9n( s/9&-it "a /$*&a&i$ 14Q .t."ia ($ "a Sta"in)&a(, na (int&$ '$"$ +ai +a&i în/&9n)$&i (in isto&ia a&+at$i )$&+an$, a în'"inat *a"an!a în /avoa&$a URSS ?v$#i a&ta ($ "a %a)ina 8Q în &+a %i$&($&ii ($ '.t&$ $&+a't a *.t."i$i ($ "a &s, (in va&a an"i 14Q, ini!iativa st&at$)i'. a t&$'t ($/initiv ($ %a&t$a a&+at$i sovi$ti'$ T&$'$&$a Ro+9ni$i ($ %a&t$a 'oa"i!i$i antiit"$&ist$ antiit"$&ist$ ?Q a)st a)st 144 7 a (is"o'at (is%o#itiv (is%o#itiv" " )$&+an (in E&o%a ($ s(7$st, s(7$st, a %$&+is A&+at$i Ro-ii s. înaint$#$ &a%i( în $nins"a a"'ani'. -i în Un)a&ia -i, %&in a'$asta, a )&.*it s/9&-it" &.#*oi"i în E&o%a ' 'i&'a -as$ "ni A'!in$a Ro+9ni$i s7a n+.&at, a-a(a&, %&int&$ $v$ni+$nt$"$ ($'isiv$ a"$ &.#*oi"i &.#*oi" i ? La &9n(" "o&, /o&!$"$ an)"o7a+$&i'an$ a $"i+inat t&%$"$ )$&+ano7ita7"i$n$ (in A/&i'a ($ No&( ?14714Q, a ($*a&'at în Ita"ia ?14Q, a ''$&it Ro+a ?144 -i a ($*a&'at în F&an!a
?%$&a!in$a v$&"o&(J, în'$%t. "a ; ini$ 144, $"i*$&9n( F&an!a, $")ia, "an(a -i LB$+*&)" -i %.t&n#9n( %$ t$&ito&i" K$&+ani$i *"i)at. s. "%t$ %$ t&$i /&ont&i ?Est, V$st -i S(, a&+ata )$&+an. a /ost 'o%"$-it. ($ s%$&io&itat$a n+$&i'. -i t$ni'. a a(v$&sa&i"o& La înt9"ni&i"$ (int&$ 'on('.to&ii SUA, URSS -i An)"i$i ($ "a T$$&an
$ 0oscova în aşteptarea asaltului german#
64esprinderea Rom5niei (de Germania% a dus la prăbu#irea dispoziti8ului german din $alcani& Xehrmachtul a fost ne8oit+ pentru a nu răm5ne izolat+ să e8acueze Dn grabă Grecia+ 3lbania #i o mare parte din Iugosla8ia& Niciodată+ printrun singur e8eniment+ nu au fost pierdute+ Dntrun timp a#a scurt+ at5t de mulţi soldaţi #i regiuni at5t de Dntinse+ cum a pierdut Germania prin schimbarea de orientare să85r#ită de regele !ihai&7 (;iegfried Yogelfranz în revista 4er ;piegel+ &)8A* Dn ce constă unicitatea actului de la )* august U++
Regele 0i/ai 5 pe $rontul de st ptarea m5niei la pră "erman ihtul a a nu ueze Dn a #l isla8ia& singur st pier_ scurt+ regiuni pierdut area de regele anz în *8A* icitatea (.-22 H
STUDIU A^CoNF8R%NTA DE LA IALTA 1es$ăşurată în Crimeea, Con$erinţa de la lalta, din zilele de A-&& $ebruarie &)A', prin întlnirea dintre !talin, Rooseveltşi C/urc/ill, a abordat un spectru larg de problemeK operaţiunile militare, regimul de ocupaţie a
4e la st5nga la dreapta: Churchill+ L&4& Roose8elt+ ;talin&
6 9lR$S9%MA
orţa uriaşă produsă de dezintegrarea atomului de uraniu a $ost $olosită în scopuri militare prin $abricarea bombei atomice de către !32, cu concursul unor specialişti britanici şi de alte naţionalităţi %Proiectul 60an/attan:*# aţă de marile pierderi pronosticate la debarcarea trupelor americane în insulele "aponeze, preşedintele !32, Marr= ruman, a /otărt lansarea celor două bombe atomice disponibile - 6at 0an: %
A (ost justi(icat (olosirea bobei atoice B#otri"a a#oniei Ar*uenta&i Ceasul unei 8ictime a bombardamentului atomic de la 1iroshima&
Al doilea război mondial
A ) -i ots(a+ ?i"i$ 7 a)st ?noi$+*&i$ 7 ($'$+*&i$ 14Q - $, 9 ) , "a"ta ?/$*&a&i$ 14: 7 A) 14:, '$i T&$i Ha&iJ a (is'tat 'oo&(ona&$a o%$&a!ini"o& +i"ita&$, sita!ia %ost*$"i'. a K$&+ani$i, '&$a&$a -i st&'t&a NU $t' A'$st$ 'on/$&in!$ int$&a"iat$ "a '$" +ai îna"t niv$" a 'onso"i(at 'oa"i!ia anti7it"$&ist. -i a (at s%$&an!a '. Ha&$a A"ian!.WW va 'ontina -i (%. t$&7 +ina&$a &.#*oi"i -i va asi)&a %a'$a %"an$t$i at9t ($ )&$ în'$&'at$ în !.&i"$ o'%at$ sa 'ont&o"at$ ($ K$&+ania, s7a o&)ani#at +i-'.&i ($ &$#ist$n!. 'a&$ a ata'at t&%$"$ )$&+an$, a $B$'tat a't$ ($ sa*ota5 ?(ist&)$&i ($ %o(&i, '.i /$&at$, ($%o#it$ +i"ita&$ $t' -i a ($s/.-&at o a'tivitat$ ($ %&o%a)an(. antina#ist. în I)os"avia ?s* 'on('$&$a "i "osi% &o#7Tito, Tn F&an!a, Ita"ia, K&$'ia $t' +i-'.&i"$ ($ &$#ist$n!. a (at "ovit&i %t$&ni'$ $&+a't7"i A&+ata Ro-i$ a ($s/.-&at n -i& ($ o%$&a!ini o%$&a !ini o/$nsiv$, în &+a '.&o&a a o'%at o'%a t Vi$na, a%oi $&"in" ?, Pit"$& s7a sin'is ?Q0 a%&i"i$, ia& noa 'on('$&$ a R$i'"i a /ost 'onst&9ns. s. a''$%t$ 'a%it"a&$a n$'on(i!ionat. a /o&!$"o& a&+at$ )$&+an$ ?8 +ai 14: 7 , 9 ) . $ t$at&" ($ &.#*oi (in a'i/i', (%. *.t."ia ($ "a Hi(3a2, /o&!$"$ a+$&i'an$ a %&$"at ini!iativa -i a o*"i)at t&%$"$ 5a%on$#$ s. a*an(on$#$ t&$%tat t$&ito&ii"$ ''$&it$ "a în'$%t" 'on/"i't"i R$#ist$n!a înv$&-nat. o%s. ($ +i"ita&ii 5a%on$#i -i /anatis+" "o& (s %9n. "a sa'&i/i'i" s%&$+ ?%i"o!ii n+i!i ?aia)e@ - 9 ) a %&ovo'at %i$&($&i &i(i'at$ /o&!$"o& a+$&i7 'an$ E&a ($ %&$s%s '. ($*a&'a&$a în
$nt& a '&$a n 'a(& ($ "$)a"itat$ int$&na!iona". 'a&$ s. î+%i$(i'$ noi 'on/"i't$ +i"ita&$, a /ost '&$at. &)ani#a!ia Na!ini"o& Unit$ ?14: 7 9 ) . Ea a&$ 'a st&'t&i ($ *a#. A(na&$a K$n$&a". a +$+*&i"o& -i Consi"i" ($ S$'&itat$, a"'.tit (in 'in'i +$+*&i %$&+an$n!i ?SUA, URSS, An)"ia, F&an!a -i Cina, ' dre#t de "eto,, -i #$'$ +$+*&i n$%$&+an$n!i, a"$-i %$ (oi ani V$to7" +$+*&i"o& %$&+an$n!i a %&ovo'at ($ +"t$ o&i *"o'a&$a no& ($'i#ii i+%o&tant$
$ Cei 6rei 0ari:K !talin, Roosevelt şi C/urc/ill la Con$erinţa de la e/eran#
B 6Noi+ pre#edintele ;tatelor 9nite+ primul ministru al !arii $ritanii #i premierul 9niunii ;o8ietice (&&&% ne exprimăm hotăr5rea noastră ca ţările noastre să conlucreze at5t Dn timpul războiului+ c5t #i Dn perioada de pace ce 8a urma& (&&&% Dnţelegerea reciprocă la care am a"uns aici garantează 8ictoria noastră& Dn ceea ce pri8e#te pacea noi suntem siguri că Dnţelegerea noastră 8a asigura o pace trainică&7 %Comunicatul Con$erinţei de la e/eran, & decembrie &)A4* Au de"enit realitate a(ira&iile cu#rinse Bn counicatul Bntlnirii celor ?Trei Mari@ de la Teheran
2vion 6FamiFaze: prbu-sindu-se voluntar pe puntea unui port-avion american#
$ 6&&&3rt& .& 9n tribunal militar internaţional 8a fi stabilit după consultări cu Consiliul de Control Dn Germania+
pentru a "udeca criminalii de război+ ale căror crime sunt fără localizare geografică precisă+ fie că sunt acuzaţi indi8idual sau Dn calitate de membri ai unor organizaţii sau grupuri+ sau Dn dublă calitate&7 %1eclaraţia privind decizia de pedepsire a criminalilor de război, adoptată în octombrie &)A4, la 0oscova, de miniştrii de eterne ai 3R!!, !32 şi 0arii ritanii* 3ceastă hotăr5re+ extinsă #i la Qaponia+ a fost pusă Dn aplicare imediat după Dncetarea războiului+ c5nd+ Dn urma proceselor de la Nqrnberg #i ToZio+ au fost condamnaţi principalii criminali de război+ ma"oritatea fiind executaţi&
A5T$8A75AR8 .& Dn ce Dmpre"urări sa constituit 6!area 3lianţă7 )& Care au fost principalele bătălii de pe frontul de st *& Ce este 6Bperaţiunea B8erlord7 2& 3u respectat tratatele de pace din .-2 pre8ederile 6Cartei 3tlanticului7 3rgumentaţi&
2spect de la lucrările unei sesiuni generale a ?+3# 3flată la Ne? orZ+ organizaţia internaţională nu a Dndreptăţit Dntru Dntru totul marile speranţe pe care ea lea creat la fondare& Lolosirea frec8entă a 8etoului Dn Consiliul de ;ecuritate a blocat multe hotăr5ri importante&
$CA657AR_ 4rept de 8eto: 8eto (lat&% I 6mă opun7& 4reptul de a bloca prin 8ot o hotăr5re& YamiZaze ("ap%: 685ntulE di8in7+ denumire dată taifunului i care+ Dn .),.+ a distrus ceaE mai mare parte a flotei mongoIilor care se pregăteau săF in8adeze Qaponia& Nume dat piloţilor "aponezi care se aruncau cu a8ioanele lor asupra 8aselor americane&
Reprezentanţii înaltului comandament german semnnd capitularea necondiţionată la Jarl/orst %erlin*, în noaptea de 8 spre ) mai &)A'# Rac/eta balistică G-7, $abricată de germani sub conducerea lui Berner von raun şi $olosită la bombardarea Londrei şi a sudului 2ngliei în &)AA-&)A'# 63rmele secrete7 au fost ultima speranţă a lui 1itler pentru a obţine 8ictoria&
Prin capitularea necondiţionată a .aponiei pe vasul de război 60issouri:, la 7 septembrie &)A', s-a înc/eiat cel de-al doilea război mondial#
L
UMEA POST(ELICA SI
PRO(LEMELE SALE
945 - Î 9X9 9X9 Î 945
DE LA ALIANŢĂ LA CON!RUNTARE 6!area alianţă7 dintre ;93+ 9R;; #i !area $ritanie E$ Dmpotri8a Germaniei naziste nu a supra8ieţuit Dnfr5ngerii acesteia din urmă& Cele două mari democraţii apusene se aliaseră cu statul totalitar so8ietic pentru a lupta Dmpotri8a unui ad8ersar comun: 1itler& B dată răpus acest inamic+ cooperarea din cadrul coaliţiei antihitleriste a Dnceput să fie subminată de diferendele dintre cei trei parteneri& ;93 #i !area $ritanie se arătaseră dispuse+ Dncă din timpul războiului+ săi recunoască 9R;; o zonă de influenţă la frontierele sale 8estice+ Dn Dnţelesul că la conducerea ţărilor din acest spaţiu să se afle gu8erne 6prietene7+ a căror politică externă să ţină seama de interesele de securitate ale 9niunii ;o8ietice& xistenţa unei astfel de zone de influenţă trebuia să pună la adăpost 9R;;+ Dn 8iitor+ de repetarea unei agresiuni+ ca aceea să85r#ită de Germania Dn anul .-2.& xistenţa Dn această zonă a gu8ernelor cu o atitudine amicală faţă de !osco8a nu Dnsemna #i comunizarea ţărilor incluse Dn spaţiul de protecţie al 9R;;& ;93 #i !area $ritanie sperau că+ arăt5nduse Dnţelegătoare faţă de dorinţa lui ;talin de a#i 8edea prote"ate frontierele ţării sale Dn uropa+ Dl 8or determina pe dictatorul so8ietic să li se alăture Dn construirea unei lumi postbelice+ eliberată de teamă #i anga"ată Dn efortul de a instaura un sistem de relaţii Dntre state Dntemeiat pe respectul pentru independenţa #i siguranţa fiecăruia& ;peranţele Dn continuarea cooperării dintre marile puteri ale coaliţiei antihitleriste nu sau realizat& ;talin a folosit prezenţa 3rmatei Ro#ii Dn ţările uropei centralrăsăritene #i de sudest ('olonia+ Cehoslo8acia+ Rom5nia+ 9ngaria+ $ulgaria+ Iugosla8ia+ partea de est a Germaniei% pentru a Dncura"a #i spri"ini partidele comuniste să a"ungă la putere& Dn anii războiului+ comuni#tii+ urm5nd directi8ele 8enite de la !osco8a+ au acceptat colaborarea cu partidele democratice+ Dn cadrul unor 6fronturi naţionale7 care luptau Dmpotri8a ocupantului german
sau a gu8ernelor progermane (această formă de alianţă se nume#te coaliţia autentică sau ade8ărată%& 4upă ocuparea acestor ţări de către 3rmata Ro#ie (prezentată drept 6eliberare de sub "ugul fascist7 %+ comuni#tii au Dnceput campanii de Dnlăturare din gu8ern a reprezentanţilor partidelor democratice #i de Dnlocuire a lor cu reprezentanţi ai unor partide sau formaţiuni politice necomuniste+ dar care acceptau rolul conducător al comuni#tilor Dn conducerea statului (această coaliţie se nume#te ficti8ă sau aparentă%& Trecerea de la coaliţia autentică la coaliţia ficti8ă a a8ut loc Dn ţările din sfera de influenţă so8ietică Dn anii .-2<.-2,& Dn terminologia so8ietică+ aceste ţări ţ ări (Dn cele cu regim monarhic Iugosla8ia+ $ulgaria #i Rom5nia a fost impusă republica% se numeau 6democraţii populare7+ noţiune nepotri8ită+ Dntruc5t democraţie Dnseamnă puterea poporului+ care nu poate fi dec5t de esenţă populară&
$ Con$erinţa de la Potsdam %&)A'*#
4incolo de str5ngerile de m5nă dintre X& Churchill (st5nga%+ primministrul !arii $ritanii+ 1arr\ ;& Truman (mi"loc%+ pre#edintele ;93+ #i I&A& ;talin (dreapta%+ conducătorul 9R;;+ de8in tot mai 8izibile fisurile din alianţa celor trei mari& Dn anul următor+ Dntrun discurs de8enit celebru+ rostit la Lulton (;93%+ X& Churchill a8ea să depl5ngă cobor5rea unei 6cortine de fier7 de la ;tettin (;zczecin% la Trieste+ ca urmare a politicii so8ietice& uropa era astfel di8izată& Care au fost cauzele destrămării 6!arii alianţe7
!oldaţi sovietici salutaţi în Praga eliberată %&)A'*# e de irchill !arii "man Q3+ #i conn tot 1anţa anul scurs tit la urchill r5rea de la rieste+ ietice& ta& luzele e7
STUDIU !7AN57 MARS9A77 Planul 0ars/all, amplu plan de re$acere economică a ţărilor europene, devastate de război, a $ost prezentat de generalul
situaţii economice din vestul uropei, Planul 0ars/all %&)A8-&)'7* a lipsit partidele comuniste de un mi"loc de propagandă şi s-a integrat ast$el e$ortului de stăvilire a comunismului#
usti(ica&i denuirea acestui #lan Ce (el de consecin&e a a"ut a#licarea lui 8nuera&i-le
Geor*e Marshall
$ 38ioane americane aduc5nd alimente berlinezilor+ ameninţaţi cu Dnfometarea& Ce Bnsentate a a"ut ?#odul aerian@ de la 6erlin
Oidul $erlinului& De ce a (ost construit [idul 6erlinului Potrivit acordului dintre !32, 3R!! şi 0area ritanie, din &7 septembrie &)AA, con$irmat şi dezvoltat de declaraţia din ' iunie &)A', $osta capitală a Reic/ului a $ost divizată în patru sectoare - american, britanic, $rancez şi sovietic -a$late sub autoritatea Comandamentului 2liat din erlin# 1estrămarea 60arii alianţe: s-a
repercutat asupra situaţiei din $osta capitală germană# în perioada iunie &)A8 - mai &)A), autorităţile sovietice au blocat căile de acces %şosele, căi $erate* ale puterilor occidentale spre erlin, ceea ce a determinat crearea unui 6pod aerian: pentru aprovizionarea populaţiei din cele trei sectoare %american, britanic şi $rancez* ale oraşului ? 1upă constituirea, în &)A), a Republicii 1emocrate
De ce a (ost [idul 6erlinului un sibol al di"i)iunii continentului euro#ean Ce seni(ica&ie a a"ut deolarea )idului, Bn UIU
Termenul a fost totu#i utilizat pentru a se face deosebirea+ din punctul de 8edere so8ietic+ Dntre democraţiile zise 6burgheze7 #i cele prezentate drept ade8ărate #i numite 6populare7& Dn realitate+ 6democraţiile populare7 a8eau un regim de dictatură care excludea participarea la conducere a poporului& Dn .-2,+ Dn aceste ţări a fost impus de către 9R;; modelul so8ietic sau stalinist al societăţii socialiste& Instituirea controlului total al !osco8ei asupra ţărilor din uropa de st+ de8enite satelite ale 9R;; (%+ a fost determinată de teama lui ;talin că+ prin 'lanul !arshall EA, %+ ;93 Dncercau să izoleze 9niunea ;o8ietică #i săi smulgă+ prin mi"loace economice+ ţările a"unse Dn sfera ei de influenţă& 'entru a#i prote"a zona de dominaţie din estul uropei #i pentru a#i consolida controlul asupra ei #i a partidelor comuniste din Dntreaga lume+ ;talin a interzis ţărilorsatelit participarea la 'lanul !arshall+ #i a creat+ Dn septembrie .-2+ un centru de conducere #i supra8eghere a mi#cării comuniste internaţionale+ numit $iroul Informati8 al 'artidelor Comuniste #i !un citore#ti (Cominform% alcătuit din partidele comuniste din 9R;;+ 'olonia+ Cehoslo8acia+ 9ngaria+ Rom5nia+ $ulgaria+ Iugosla8ia+ Lranţa (% #i Italia+ adică partidele comuniste din ţările aflate Dn zona de hegemonie so8ietică (cu excepţia 3lbaniei% #i cele mai puternice partide comuniste din ţările 6lagărului capitalist7& 4e asemenea+ a impus ţărilor din sfera de influenţă o singură 6cale de construire a socialismului7+ cea so8ietică+ condamn5nd ca 6de8iaţioni#ti7 #i 6naţionali#ti7 pe toţi comuni#tii care susţineau că Dn construirea socialismului trebuie respectate particularităţile naţionale E$ !odelul so8ietic al socialismului sa caracterizat prin: a% dictatura partidului comunistE b% proprietatea de stat sau cooperatistcolhoznică asupra mi"loacelor de producţieE c% planificarea rigidă a economieiE d% controlul se8er al populaţiei prin poliţia politică secretă (ser8iciile de securitate%E e% reprimarea dură a oricăror forme de opoziţie faţă de regim& 3titudinea rigidă+ apoi 8ădit ostilă a 9niunii ;o8ietice faţă de fo#tii parteneri din 6!area alianţă7+ a Dngri"orat ţările 8esteuropeneE acestea+ slăbite de război+ asaltate de dificultăţi economice #i alarmate de puterea militară so8ietică se temeau că 8or sf5r#i prin a cădea sub controlul !osco8ei& 'entru a Dntări instituţiile democratice+ Dn .-2+ au fost Dndepărtaţi reprezentanţii partidelor comuniste din gu8ernele italian (* mai% #i francez (< mai%& 3"utorul economic american+ prin planul !arshall+ a Dnsănăto#it economiile apusene #i a Dntărit regimurile democratice& Laţă de consolidarea 6@umii libere7+ ;talin a Dncercat să elimine prezenţa puterilor occidentale din fosta capitală germană+ declan#5nd+ Dn .-2,+ 6criza $erlinului7 E6 /n %o/i(a în.s%&i&ii &$"a!ii"o& Est7V$st ?. -i a institi&ii &$)i+&i"o& ($ (i'tat&. 'o+nist. /n E&o%a ($ Est, A(na&$a K$n$&a". a NU a a(o%tat, "a 10 ($'$+*&i$ 148, D$'"a&a!ia Univ$&sa". a D&$%t&i"o& +"iJ ? $nt& %&i+a (at. în isto&i$, (&$%t&i"$ -i "i*$&t.!i"$ ($ *a#. a"$ o+"i ?(&$%t" "a via!., "i*$&tat$, s$'&itat$, ($+nitat$ $t' a /.'t o*i$'t" n$i &$)"$+$nt.&i int$&na!iona"$ K$n$&oas$"$ %&$v$($&i a"$ D$'"a&a!i$i n a ($v$nit îns. -i o &$a"itat$ niv$&sa"., în n+$&oas$ !.&i 7 +ai a"$s în '$"$ 'o+nist$ 7 în&$)ist&.n7(7s$ în'."'.&i )&av$ -i &$%$tat$ a"$ (&$%t&i"o& o+"i
? caricatură din presa romnă, prezentndu-l pe conducătorul iugoslav, mareşalul losip roz ito, atrnat de o armă americană# oate ţările-satelit au $ost obligate să urmeze campania propagandistică lansată de Jremlin împotriva P#C# 5ugoslav# 6'olitica noastră nu este Dndreptată Dmpotri8a niciunei ţări sau doctrine+ ci Dmpotri8a foametei+ sărăciei+ disperării #i haosului& ;copul ei este reDnnoirea unei economii acti8e Dn lume+ astfel Dnc5t să permită apariţia condiţiilor po litice #i sociale+ Dn care instituţiile libere pot exista&7 EG !arshall% presa oe con-veşalul ir de o * ţrile-ate să ]pagan-remlin prezen-*ri P#C# u-l pe ţărilor u este
1
liciunei potri8a sperart i te re acti8e D5 per or po e insti 1shall%
$ 63rt& .
Toate fiinţele umane se nasc libere #i egale Dn demnitate #i Dn drepturi& le sunt Dnzestrate cu raţiune #i con#tiinţă #i trebuie să se comporte unele faţă de altele Dn spiritul fraternităţii& 3rt& ) Liecare om se poate pre8ala de toate drepturile #i libertăţile proclamate Dn prezenta declaraţie fără nici un fel de deosebire ca+ de pildă+ deosebirea de rasă+ culoare+ sex+ limbă+ religie+ opinie politică sau orice altă opinie+ de origine naţională sau socială+ a8ere+ na#tere sau orice alte Dmpre"urări& Dn afară de aceasta+ nu se 8a face nici o deosebire după statutul politic+ "uridic sau internaţional al ţării sau al te ritoriului de care ţine o persoană+ fie că această ţară sau teritoriu sunt independente+ sub tutelă+ neautonome sau supuse 8reunei alte limitări de su8eranitate&7 %1eclaraţia 3niversală a 1repturilor ?mului, &9 decembrie &)A8*
$CA657AR 4e8iaţionist: cel care se abate de la o concepţie sau o orientare politicoideologica+ Dn speţă a celei comuniste& 4iferend: neDnţelegere&
A5T$8A75AR8
.& Identificaţi cauzele destrămării coaliţiei antihitleriste& )& 'rin ce se deosebe#te coaliţia autentică de cea ficti8ă *& numeraţi trei mi"loace folosite de ;talin pentru a#i impune controlul asupra 6democraţiilor populare7& 2& 'rin ce este importantă 64eclaraţia 9ni8ersală a 4repturilor Bmului7
V# G# !talin omagiat de conducătorii partidelor comuniste %&)A)*# 3#anumitul 6cult al personalităţii7 exaltarea unor calităţi reale sau imaginare ale conducătorilor a căpătat+ Dn timpul lui ;talin+ forme fără precedent+ dictatorul so8ietic fiind numit 6părintele popoarelor7+ 6corifeul #tiinţelor7 etc& De ce cultul #ersonalit&ii@ a (ost #racticat de re*iurile couniste PN CBNLR9NT3R3 ;TA;T+ RO$BI9@ 'RB'3G3N4I;TIC 'RB'3G3N4I;TIC 3 Q9C3T 9N RB@ 4B;$IT 4 I!'BRT3NT+ C3RIC3T9RII RANIN49I RANIN49I B !3R 'BN4R (I+ II%&
Lumea postbelică şi problemele sale
CON!RUNTAREA EST&EST: RĂZ(OIUL RECE Comunizarea ţărilor din sfera de influenţă so8ietică a alarmat 6@umea liberă7 care a căutat forme adec8ate de prote"are Dmpotri8a politicii de expansiune #i sub"ersiune a 9niunii ;o8ietice& Dn anul .-2-+ a luat fiinţă Brganizaţia 'actului 3tlanticului de Nord (N3TB%+ alcătuită din ;93+ !area $ritanie+ Lranţa+ Canada+ Italia+ $elgia+ Blanda+ @uxemburg+ Nor8egia+ 4anemarca+ 'ortugalia #i Islanda+ cărora li sau alăturat apoi Grecia #i Turcia (.-<)%+ R&L& Germania (.-<<% #i ;pania (.-,)%& Crearea N3TB a fost expresia cea mai importantă+ Dn plan politic+ a doctrinei de ?Bndi*uire@ a comunismului+ care a de8enit fundamentul politicii externe a ;93 din .-2& 'entru a Dntări controlul asupra ţ5rilor socialiste+ 9R;; E$ lea impus+ Dn .-<<+ semnarea Tratatului de la Aar#o8ia care a sudat blocul so8ietic sub autoritatea !osco8ei& Dn structurile politicomilitare ale 'actului de la Aar#o8ia au intrat 9R;;+ 'olonia+ Cehoslo8acia+ R4G+ 9ngaria+ Rom5nia+ $ulgaria #i 3lbania (care sa retras Dn .-0,%& Confruntarea dintre cele două mari puteri de8enite superputeri prin uria#ul arsenal militar+ Dn primul r5nd arme nucleare+ rachete balistice intercontinentale + ;93 #i 9R;;+ confruntare desfă#urată pe plan politic+ strategic+ ideologic #i economic+ e conomic+ dar nu militar+ poartă numele de Război rece& Războiul rece sa caracterizat prin: a% ri8alitatea dintre cele două superputeri care sau aflat Dn fruntea unor structuri politicomilitare+ cuprinz5nd state aliate sau subordonateE datorită existenţei a două mari centre sau poli de putere+ această configuraţie poartă #i numele de bipolaritateE b% prime"dia transformării Războiului rece Dntrun război 6fierbinte7+ adică Dntrun conflict militar Dntre superputeri care+ Dn urma folosirii armelor nucleare+ ameninţa să distrugă zone Dntinse ale planeteiE c% prime"dia transformării conflictelor locale sau regionale Dntro confruntare directă Dntre superputeri&
Războiul rece a fost "alonat de numeroase crize+ precum războiul din Coreea (.-
$ 0oscovaK sediul Consiliului de 2"utor conomic Reciproc %C2R*, creat Dn .-2-+ ca mi"loc de control al
economiilor ţărilorsatelit de către 9R;;& 6Constat5nd că autorităţile Coreei de Nord au continuat actele lor de ostilitate #i nu #iau retras forţele la nord de paralela *,+ el (Consiliul de ;ecuritate al BN9 n&n&% conchide că măsuri militare se impun pentru a restabili pacea #i securitatea internaţională&7 %Rezoluţia Consiliului de !ecuritate al ?+3, din 7( iunie &)'9*
Preşedintele !32, L=ndon .o/nson %dreapta*, şi generalul B# Bestmoreland, două personalităţi pro$und implicate în războiul din Gietnam#
.& Care au fost blocurile militare cele mai importante din perioada Războiului rece )& Ce Dnseamnă superputere #i bipolaritate *& Care a fost cea mai gra8ă criză a Războiului rece 2& Ce cuprinde 63ctul final7 al C;C II& !oldaţi americani în "ungla vietnameză# Lumea postbelică şi problemele sale
DECOLONIZAREA D%. în'$i$&$a '$"i ($7a" (oi"$a &.#*oi +on(ia", "%t$"$ ($ $+an'i%a&$ na!iona"., 'a&$ în'$%s$&. în n$"$ 'o"onii în %$&ioa(a int$&*$"i'. ?'$" +ai %t$&ni' în In(ia, s7a în+"!it -i int$nsi/i'at în/&9n)$&$a F&an!$i în an" 140 -i &a%i(a înainta&$ 5a%on$#. în Asia ($ S(7Est, în '&s" '.&$ia a /ost o'%at$ t$&ito&ii"$ no& 'o"onii /&an'$#$, *&itani'$ -i o"an($#$ a s".*it 'onsi($&a*i" %&$sti)i" +$t&o%o"$"o& ?%t$&i"$ 'o"onia"$ /a!. ($ *.-tina-i, în t$&ito&ii"$ o'%at$, 5a%on$#ii a /.'t a%$" "a $"$+$nt$"$ atoton$ a toton$ %$nt& a %a&ti'i%a "a a(+inist&a!i$, a(+i nist&a!i$, în'&a59n( ast/$" osti"itat$a /a!. ($ /o-tii (o+inato&i în/&9n)$&$a a'$sto&a ($ '.t&$ o %t$&$ asiati'. ? vio"$nt., în &+a no& 'on/"i't$ a&+at$ ' /o&!$"$ "o'a"$ ?A")$&ia 7 , An)o"a $t' -i %a-ni'. ?+$t&o%o"a a a'o&(at in($%$n($n!a (%. n$)o'i$&i 7 în &+a ($'o"oni#.&ii -i7a /.'t a%a&i!ia a%&oa%$ o st. ($ stat$ in($%$n($nt$, în A/&i'a, Asia -i A+$&i'a ($ S(, '$"$ +ai i+%o&tant$ /iin( In(ia, aistan, In(on$#ia, Ni)$&ia, Con)o $t' Fost$"$ 'o"onii, a '.&o& /n'!i$ $'ono+i'. /s$s$ ($ a /&ni#a +at$&ii %&i+$ -i ($ a /i %i$!$ ($ ($s/a'$&$ %$nt& %&o(s$"$ +$t&o%o"$i, n (is%n$a, în +a5o&itat$a 'a#&i"o&, ni'i ($ o so"i(. $'ono+i$ %&o%&i$, ni'i ($ 'a(&$"$ ($ 'on('$&$ n$'$sa&$ C&9n(, (%. %&o'"a+a&$a in($%$n($n!$i, a în'$%t s. s$ +ani/$st$ tot +ai %t$&ni' s$+n$"$ subdez8oltării: /oa+$t$ ?, s.&.'i$, *o"i, ana"/a*$tis+, a)&avat$, în n$"$ !.&i a/&i'an$, ($ (ivi#ini -i 'on/"i't$ vio"$nt$ intertribale &ins$ înt&$ '$"$ (o. +a&i *"o'&i +i"ita&$, 'on(s$ ($ SUA -i URSS, !.&i"$ a/&o7asiati'$ a 'onstitit a-a7n+ita L+$ a t&$iaJ ?(%. "+i"$J 'a%ita"ist. -i so'ia"ist. E"$ a în'$&'at s. &.+9n. în a/a&a 'on/&nt.&ii (int&$ s%&a%t$&i 7 s$'on(at$ ($ a"ia!ii sa ($ sat$"i!ii "o& 7 'onstitin( )&%" !.&i"o& n$a"iniat$J, a(i'. a/"at$ în a/a&a a"ian!$"o& +i"ita&$, (i&i5at$ ($ asin)ton asin)ton -i Hos'ova Hos'ova ? , în 'i(a $/o&t&i"o& $/o&t&i"o& ($ a n s$ ".sa an)a5at$ an)a5at$ în 'on/&nta&$a 'on/&nta&$a Est7V$st -i a ($'"a&a!ii"o& ($ n$a"ini$&$, +"t$ !.&i a/&o7asiati'$ s7a %"asat în o&*ita SUA o&i URSS sa 'ia& a ($v$nit t$at&" no& &.#*oai$ 'ivi"$ înt&$ )&%.&i %o"iti'$ -i +i"ita&$, s%&i5init$ ($ s%$&%t$&i sa ($ /ost$"$ %t$&i 'o"onia"$ ?So+a"ia, Cia(, Ho#a+*i', An)o"a $t' D$ +"t$ o&i, în a'$st$ stat$, sita!ia s7a +$n!int t$nsionat. Ast/$", în An)o"a, %$nt& a î+%i$(i'a &$"a&$a ostilităţilor+ s$ a/". t&%$ NU av9n( +isin$a ($ a +$n!in$ %a'$a Ro+9nia a %a&ti'i%at ' n 'ontin)$nt ($ t&%$ "a a'$ast. a'!in$ a /o&"i int$&na!iona"
$ 0a/atma
constrnsă să acorde independenţă 5ndiei şi PaFistanului %&)A(*# . 6'entru noi+ oamenii @umii a treiaU+ BN9 #i instituţiile dependente răm5n cum spunea poetul glasul celor ce nu glăsuiescU #i ultimul recurs Dmpotri8a exceselor de putere ale celor puternici&
'entru @umea a treiaU+ Dn orice caz pentru 3frica+ dezbaterile deschise Dn "urul noii ordini economice mondiale reprezintă Dncă o căutare+ dar nu fără speranţă+ Dn fa8oarea eminentei demnităţi a omuluiU #i+ mai Dnt5i+ a celui sărac&7 (@eopold ;e7dar ;enghor+ 2$rica şi noua ordine economică mondială*
Preşedintele unisiei, Mabib ourg/iba %stnga*, şi primul ministru al 5ndiei, .aEa/arlal +e/ru, la Con$erinţa de la andung %&)''*# onduc-Hipare a i urma a $ost idepen-stanului 6&&& Conferinţa afroasiatică depl5nge politica #i practicile de segregare #i de discriminare rasială care formează baza sistemului politic #i a raporturilor umane Dn 8aste regiuni ale 3fricii #i Dn alte părţi ale lumii& Conferinţa este de acord: .& ;ă declare colonialismul+ Dn toate manifestările sale+ un rău căruia trebuie să i se pună capăt rapidE )& ;ă declare că problema popoarelor supuse asupririi străine+ dominaţiei #i exploatării+ constituie o (Dncălcare% negare a drepturilor fundamentale ale omului+ este contrară Cartei Naţiunilor 9nite #i Dmpiedică7 pacea #i coope rarea mondialăE *& ;ă spri"ine cauza libertăţii #i Independenţei acestor popoareE 2& ;ă ceară puterilor interesate să acorde libertatea #i independenţa acestor popoare&7 %Comunicatul $inal al Con$erinţei a$ro-asiatice de la andung, aprilie &)''* Cu ce argumente era combătut colonialismul
é
$CA657AR 4iscriminare: tratament inegal& Ie Intertribal: Dntre triburi& Bstilităţi: operaţiuni militare Dntreprinse de trupele aflate Dn I război& ;egregare: separare& ;ubdez8oltare: stare de Dnapoiere+ Dn principal economică& "
A5T$8A75AR8
.& numeraţi trei factori care au impulsionat lupta de eliberare Dn colonii& )& Caracterizaţi situaţia economică #i politică a fostelor colonii de8enite state independente& *& ;tudiind hărţile+ indicaţi zonele Dn care decolonizarea a cunoscut o deosebită amploare #i unde subdez8oltarea are formele cele mai gra8e&
Luptători algerieni din rontul de eliberare naţională# !cenă de bucurieK proclamarea independenţei Camerunului#
` % State de"enite inde#endente du# U+/ 4CB@BNIO3R3
13RT3 LB3!TI Lumea postbelică şi problemele sale
REOLUŢIA "TIINŢI!ICO&TE'NICĂ Dn anii celui deal doilea război mondial+ necesităţile militare au determinat mari progrese Dn domeniul tehnicii de luptă+ cea mai spectaculoasă dar dar #i distrugătoare armă in8entată de om+ fiind bomba atomică (3%& Dn perioada Războiului rece+ cele două superputeri au Dncercat să dob5ndească Dn funcţie de Dmpre"urări paritatea (egalitatea% sau superioritatea militară prin perfecţionarea #i dez8oltarea arsenalelor lor& 3 fost+ astfel+ fabricată bomba termonucleară sau cu hidrogen+ cu o putere de dis trugere superioară bombei atomice+ sau construit rachete balistice intercontinentale care să ducă la ţinte Dndepărtate Dncărcături nucleare& La o&i)in$a $B%"o&.&ii s%a!i"i 'os+i' s7a a/"at, ' %&$'.($&$, n$'$sit.!i ($ o&(in +i"ita&> '9-ti)a&$a ($ avanta5$ st&at$)i'$, în &a%o&t ' a(v$&sa&"O %"asa&$a în s%a!i" 'os+i' a sateliţilor 'a&$ s. s%&av$)$#$, %&in /oto)&a/i$&$, t$&ito&ii"$ a(v$&sa&"i $t' Lansa&$a %&i+"i sat$"it a&ti/i'ia" ?($ '.t&$ URSS, în 1:8 a /ost &+at. ($ o int$ns. '$&'$ta&$ a s%a!i"i 'os+i' ? 'a&$ a '"+inat ' ($*a&'a&$a %&i+i"o& oa+$ni %$ Ln. 7 n $'i%a5 a+$&i'an, în an" 1; ?M Nav$t$"$ s%a!ia"$ -i sta!ii"$ o&*ita"$ a %$&+is o+"i s. &.+9n. ti+% în($"n)at în s%a!i" 'os+i', în s'o%" 'noa-t$&ii a'$stia -i a $/$'t$"o& as%&a /iin!$i +an$ a st.&ii ($ imponderabilitate& D$ as$+$n$a, sat$"i!ii +$t$o&o"o)i'i s7a (ov$(it ($ +a&$ ti"itat$, /.'9n( %osi*i"$ %&o)no#$ +ai &i)&oas$
Totodată a fost explorat intens spaţiul subac8atic E6 'rogrese Dnsemnate sau Dnregistrat #i Dn domeniul medicinii+ prin descoperirea #i utilizarea antibioticelor& B altă direcţie de progres tehnic a constituito producerea calculatoarelor+ a85nd la bază noua #tiinţă a ciberneticii fundamentată de americanul Norbert Xiener& Calculatoarele sunt astăzi folosite Dn cele mai di8erse sfere de acti8itate+ Dnlesnind considerabil conside rabil acti8ităţile profesionale& Cinematografia+ prin dez8oltarea ei Dntrun ritm fără precedent+ a căpătat statutul de 6a #aptea artă7+ fiind prezentă at5t pe marele+ c5t #i pe micul ecran& 'erfecţionarea tele8iziunii #i comunicarea prin satelit au permis receptarea programelor TA din di8erse ţări pe toate meridianele globului+ apropiindui astfel pe oameni& Globul păm5ntesc a de8enit+ Dn termeni figuraţi+ un 6sat planetar7& Rezultate spectaculoase sau obţinut Dn domeniul ingineriei genetice+ reu#induse crearea unei replici sau dubluri identice+ sub aspect genetic+ a unei 8ieţuitoare+ prin procedeul donării (oaia 64oll\7%& Re8oluţia #tiinţificotehnică+ Dn curs de desfă#urare care constă Dn abundenţa #i ritmul rapid al in8enţiilor #i descoperirilor #tiinţifice a pus la Dndem5na omului forţe #i capacităţi uria#e u ria#e care pot fi utilizate Dn scopuri constructi8e sau distructi8e+ ceea ce a făcut să sporească+ Dntro măsură considerabilă+ responsabilităţile omului de cultură #i ale omului de #tiinţă& i sunt chemaţi să#i pună capacităţile intelectuale Dn slu"ba progresului umanităţii+ luptei Dmpotri8a foametei+ analfabetismului #i bolilor& Dn acela#i timp+ autorităţile #i colecti8ităţile indiferent de mărime au datoria de a prote"a mediul Dncon"urător de efectele poluării& Dn prezent+ ecologia (#tiinţa mediului% trebuie să constituie o preocupare a fiecăruia #i a tuturor+ pentru a feri lumea care ne Dncon"oară de efectele dăunătoare ale progresului (care se manifestă prin poluarea datorată industrializării #i folosirii substanţelor plastice%&
Rac/eta sovietică 6GostoF: $olosită la primul zbor al unui om în cosmos %sovieticul luri
+eil 2rmstrong, primul om care a pus piciorul pe LunăK 63cest pas este mic pentru om+ dar uria# pentru umanitate7+ a spus el+ cobor5nd din modulul lunar pe ;elena&
$CA657AR
Imponderabilitate: stare a unui corp asupra căruia nu acţionează gra8itaţia& Inginerie genetică: ansamblu de procedee destinate să modifice patrimoniul genetic al speciilor prin care se transmit caracterele ereditare& ;atelit (artificial%: corp lansat Dn spaţiu cu a"utorul unei rachete #i care se rote#te Dn "urul 'ăm5ntului&
A5T$8A75AR8 .& Ce rol a a8ut Războiul rece Dn desfă#urarea re8oluţiei #tiinţificotehnice )& xemplificaţi Dn ce alte domenii+ dec5t cel militar+ e folosită energia nucleară& *& Care sunt aspectele poziti8e #i cele negati8e ale progresului industrial U 6GostoF: bor al unui ieticul 5un e &)@&*# i primul om vl pe LunăK c pentru om+ imanitate7+ a din modulul i8ut Războiul rărea re8oluiice a"i Dn ce alte cel militar+ e lucleară& aspectele po"ati8e ale proal
STUDIU %NST8%N 2lbert instein %&8()-&)''* este considerat unul dintre cei mai mari $izicieni# +ăscut la 3lm %
$AC7UES-2ES COUSTEAU .acfues-ves Tousteau %&)&9-&))(* a $ost un celebru oceanogra$ şi cineast $rancez# Convins că adncul mărilor şi oceanelor ascunde mari taine, vrednice dea $i cunoscute, el a pus bazele unui grup de cercetări submarine %&)AA*, în cadrul marinei $ranceze# Pentru des$ăşurarea plon"ărilor, Cousteau a reamena"at un vas al marinei americane într-o navă de investigaţie oceanogra$ică, pe care a botezat-o 6Cal=pso:# Cele dinti cercetări au $ost $ăcute în 0area Roşie, în anii &)'&-&)'7# ot .acfues Cousteau este inventatorul unui nou tip de costum de sca$andru per$ecţionat care a contribuit masiv la succesul cercetărilor subacvatice# Ca o recunoaştere a meritelor sale ecepţionale, a $ost numit director al 0uzeului ?ceanogra$ie din 0onaco# 2 lăsat numeroase $ilme şi lucrări despre eplorările sale în adncul apelor# Q&& Cousteau (mi"loc% la bordul na8ei 6Cal\pso7 Lumea postbelică şi problemele sale
SITUA0IA ECONOMICĂ "l POLITICA A 8LUMII LI(ERE9 'entru a stimula dez8oltarea economică+ ţările din uropa occidentală au iniţiat forme tot mai ample de cooperare care să Dnlesnească libera circulaţie a produselor #i a cetăţenilor lor& 3stfel+ Dn .-<+ sa constituit Comunitatea conomică uropeană ('iaţa Comună%+ alcătuită din Lranţa + RLG+ Italia+ $elgia+ Blanda #i @uxemburg+ cărora li sau sa u adăugat+ mai t5rziu+ #i alte ţări ţă ri (!area $ritanie+ 4anemarca+ Irlanda+ Grecia+ ;pania #i 'ortugalia%& B Dnsemnătate deosebită pentru succesul construcţiei 'ieţei Comune a a8uto reconcilierea franco germană (de fapt+ 8estgermană $ care a pus capăt 8echii ostilităţi dintre cele două popoare anga"ate+ Dn perioada .,/.-2<+ Dn trei războaie& 3flate la adăpost de distrugerile războiului+ ;tatele 9nite ale 3mericii nu au cunoscut greutăţile ţ5rilor europene Dn refacerea economiei& Industria americană a continuat să se dez8olte #i+ pentru a face faţă necesităţilor Războiului rece+ a creat tehnologii de 85rf care au făcut posibile construirea rachetelor utilizate pentru explorarea spaţiului cosmic& !enţinerea unor forme de segregaţie rasială Dn detrimentul populaţiei negre #i implicarea ;93 Dn războiul din Aietnam au creat tensiuni sociale #i politice& 'astorul negru !artin @uther Ying a luptat pentru egalitatea rasială+ pentru ca 6Aisul american7 de fericire #i bunăstare să se extindă #i asupra negrilor& l a fost asasinat Dn .-0,& 're#edintele Qohn L& Yenned\ (.-0..-0*% a intenţionat să lanseze un amplu program de reforme+ denumit 6Noua frontieră7+ destinat să re8italizeze+ re 8italizeze+ Dn noile condiţii+ iniţiati8a #i creati8itatea 8echilor coloni#ti care au Dmpins 6frontiera7 de la 3tlantic la 'acific (+ %& 3sasinarea lui Yenned\+ Dn .-0*+ a retezat elanul reformator& ;93 au rămas modelul celei mai a8ansate chiar dacă nu lipsite de imperfecţiuni democraţii din d in lume+ cea mai puternică ţară a 6@umii libere7& libe re7& Dn xtremul Brient+ Qaponia+ Dnfr5ntă #i de8astată de bombardamentele aeriene+ a cunoscut+ sub ocupaţia americană+ o profundă transformare& a a 6Dn8ăţat7 democraţia #i a adaptat 8alorile ei tradiţionale+ de muncă #i de de8otament faţă faţ ă de superior+ de8enind una din marile puteri economice ale lumii& 'ropaganda comunistă a criticat Dn termeni 8iolenţi 6exploatarea omului de către om7 Dn regimul capitalist #i a prezentat un tablou sumbru al situaţiei muncitorilor din ţările capitaliste&
4e#i Dn ţările cu economie de piaţă sau menţinut diferenţieri+ uneori foarte pronunţate+ de a8ere+ este de netăgăduit că+ Dn perioada postbelică+ Dn uropa occidentală+ ;93+ Canada+ Qaponia #i 3ustralia+ graţie prosperităţii economice+ sa Dnregistrat o cre#tere semnificati8ă a ni8elului de trai al populaţiei& 3cest fapt sa reflectat Dn sporirea consumului de produse alimentare #i industriale+ Dndeosebi automobile (ceea ce a dus la dez8oltarea unei ample reţele de autostrăzi+ dar a creat #i dificultăţi Dn pri8inţa spaţiilor de parcare #i a fluenţei circulaţiei%& Interesul+ de8enit+ uneori+ obsesi8+ pentru achiziţionarea de bunuri (casă+ automobil+ tele8izor+ ma#ini de spălat etc&% #i a celor mai noi tipuri sau modele ale articolelor de folosinţă curentă (săpunuri+ detergenţi etc&% a făcut să se 8orbească de o 6societate de consum7+ Dn care utilizarea masi8ă a publicităţii (reclamei% crează+ de multe ori+ o ri+ false necesităţi&
$ Reconciliere istorică $ranco-germanăK generalul C/arles de
Preşedintele !tatelor 3nite ale 2mericii, .o/n # Jenned=# Ce era Noua (rontier@ 6Mi astfel+ dragii mei compatrioţi+ nu Dntrebaţi ce poate să facă ţara 8oastră pentru 8oi Dntrebaţi ce puteţi face 8oi pentru ţara 8oastră& Cetăţeni ai lumii+ nu Dntrebaţi ce poate să facă 3merica pentru 8oi+ ci ceea ce putem face Dmpreună pentru liber tatea omului&7 %1iscursul inaugural al preşedintelui ohn F PennedQ, )/ ianuarie .-0.%
STUDIU C A Z A !A67$ !lCASS$ Pablo Picasso %&88&-&)(4* a $ost un celebru pictor, desenator, gravor şi sculptor spaniol, care şi-a des$ăşurat cea mai mare parte a activităţii sale artistice în ranţa# Pe adevăratul său nume Ruiz, el era $iul unui pro$esor de artă din 0alaga şi a dovedit, de copil, un mare talent, prima sa epoziţie $iind organizată cnd avea &@ ani# Creaţia lui Picasso, care a marcat pro$und arta modernă, a trecut prin mai multe perioade, caracterizate $ie prin culoarea predominantă %perioadele 6albastră: şi 6roză:*, $ie prin stilul adoptat %realism, cubism, epresionism, abstracţionism*# 2rta lui Picasso sparge însă canoanele stilistice, $ăcnd să ţşnească în $orţă imaginile, aşa cum le-a perceput şi prelucrat conştiinţa artis-
64omni#oarele din 38ignon7 tică a pictorului# Printre operele sale cele mai cunoscute se numără 61omnişoarele 61omnişoarele din 2vignon: 2vignon: %&)9(*, 6Cei trei muzicanţi: %&)7&*, 6
Lumea postbelică şi problemele sale
3sigur5nd masei de salariaţi 8enituri importante #i supun5ndo 6bombardamentului publicitar7+ societatea zisă 6de consum7 asigură piaţa pentru desfacerea produselor+ menţin5nd+ de regulă+ #oma"ul Dn proporţii mici #i e8it5nd crizele economice& @a aceasta a contribuit #i dez8oltarea sectorului terţiar (adică al ser8iciilor+ numit astfel Dntruc5t se plasează după producţia industrială #i cea agricolă% care a sporit numărul locurilor de d e muncă& Luncţionarea legii cererii #i a ofertei+ of ertei+ a economiei de piaţă+ determină Dnsă Dnchiderea Dntreprinderilor nerentabile ne rentabile #i trimiterea Dn #oma" a salariaţilor&
'entru a atenua diferenţierile economice #i sociale+ statul a luat măsuri de a"utorare a celor defa8orizaţi+ Dn Dncercarea de a asigura o bunăstare generală (6statul bunei stări7 sau 6statul pro8idenţial7%& 3cţiunea statului sa manifestat pe două căi: a% măsuri de protecţie socială+ prin a"utoare de #oma"+ asistenţă medicală+ cămine pentru bătr5ni etc& b% redistribuirea 8eniturilor prin fiscalitate+ adică prin stabilirea de impozite ridicate asupra 8eniturilor mari& Dn anii F,/+ sa manifestat un curent ostil inter8enţiei statului Dn 8iaţa publică+ denumit #i 6Re8oluţia conser8atoare7& 3cest termen trebuie raportat+ pentru a fi Dnţeles corect+ la e8oluţia raporturilor dintre capitalism #i stat& Dn secolele KAIIIKIK+ capitalismul a luptat Dmpotri8a oricăror Dngrădiri impuse de stat Dn domeniul economic& 4e la sf5r#itul secolului al KlKlea+ statul inter8ine progresi8 Dn domeniul economic pentru a atenua urmările sociale ale a le economiei de piaţă (#oma"+ sărăcie%& 4e la Dnceputul anilor F,/ ai secolului nostru+ se manifestă tot mai puternic tendinţa eliminării statului din 8iaţa eco nomică& 3ceastă tendinţă apare ca o re8oluţie Dn raport cu existenţa 6statului bunei stări7 sau 6pro8idenţial7+ dar caracterul acestei re8oluţii este conser8ator+ Dntruc5t re8ine+ desigur+ Dn condiţii noi+ la prima fază a raporturilor capitalismstat+ adică a luptei capitalismului Dmpotri8a limitelor impuse de stat #i a inter8enţiei acestuia Dn economie& 'remierul !argaret Thatcher E$, Dn !area $ritanie+ #i pre#edintele Ronald Reagan+ Dn ;93+ au urmărit u rmărit eliminarea statului din economie #i promo8area p romo8area Dn forţă a iniţiati8ei pri8ate E$ 6Re8oluţia conser8atoare7 D#i asumă riscul agra8ării diferenţierilor economice #i sociale+ dar consideră că aceste urmări negati8e sunt un preţ mic pe l5ngă perspecti8ele de masi8ă cre#tere economică #i+ a#adar+ de proprietate pe care le făgăduie#te noua politică economică& Consolidarea economică a 6@umii libere7 a fost f ost Dnsoţită de progresul rapid al tehnologiei utilizate Dn condiţiile Războiului rece #i Dn scopuri militare& @a Dnceputul anilor F,/ cele două supraputeri se aflau la egalitate pe plan militar+ adică dispuneau de mi"loacele de anihilare reciprocă+ ceea ce a făcut ca Dntre ;93 #i 9R;; să existe a#anumitul a#an umitul 6echilibru al teroarei7& 're#edintele ;93+ Ronald Reagan+ a hotăr5t să Dnzestreze ;93 cu un 6scut cosmic7 (6Iniţiati8a de 3părare ;trategică ;4I7 sau 6Războiul stelelor7% care să Dmpiedice rachetele so8ietice+ cu Dncărcături nucleare+ să lo8ească teritoriul ;93& 4acă acest scut ar fi fost realizat+ raportul de forţe sar fi modificat considerabil Dn fa8oarea ;93& ;4I nu sa mai Dnfăptuit+ deoarece criza regimurilor comuniste a dus la dezagregarea 6lagărului comunist7& $ogata mo#tenire culturală+ prosperitatea economică #i libertatea absolută de creaţie au fa8orizat manifestarea a numeroase #coli #i curente artistice (3+ $%& Dn acela#i timp+ o parte a tineretului din ;93 #i din uropa occidentală+ consider5nd că societatea le impunea limite Dn afirmarea persona lităţii+ #ia exprimat dezacordul faţă de starea existentă+ printro gamă 8ariată de forme+ de la protestul politic+ la muzică EC #i mi#carea 1ippie (4%&
0argaret /atc/er, supranumită 61oamna de $ier:# 4e ce credeţi că I se spunea astfel / 6Totul a Dnceput Dn .-,/+ o dată cu alegerea aproape simultană a lui !argaret Thatcher+ Dn 3nglia+ #i a lui Ronald Reagan+ Dn ;tatele 9nite& C5ţi obser8atori au Dnţeles+ (&&&% că pe cele două ţărmuri ale 3tlanticului o nouă ideologie a capitalismului 8enea la putere Ideile de bază ale acestei noi ideologii pot fi rezumate Dn puţine cu8inte: piaţa e bună+ statul e răuE protecţia socială+ considerată+ p5nă Dn acel moment+ drept un criteriu al progresului unei societăţi+ este denunţată ca o Dncura"are a lenei&7 (!ichael 3lbert+ Capitalism contra capitalism*
$CA657AR conomie de piaţă (piaţa liberă%: economie Dn care preţurile se stabilesc Dn funcţie de cerere #i ofertă+ nu de către stat& 'astorE cleric reformat& ReconciliereE Dmpăcare&
A5T$8A75AR8 .& Cum se explică succesul economic al Qaponiei )& Caracterizaţi situaţia actuală a ;93& fn .-,/+ aproape !argaret + #i a lui n ;tatele 8atori au cele două lui o nouă talismului le acestei zumate Dn a e bună a socială+ Dn acel criteriu al societăţi+ o Dncura tapltalism
STUDIU 'e $ondul progresului economic postbelic, al dezvoltării industriei discogra$ice# răspndirii impetuoase a massmediei %totalitatea mi"loacelor de in$ormare în masăK presă, radio, televiziune etc*, accesul publicului larg la $enomenul muzical a crescut# 0uzica acelor ani a eprimat, la origine, o atitudine non-con$ormistă, de protest împotriva ecesivului pragmatism %atitudine caracterizată prin luarea în considerare numai a e$icienţei, a utilităţii practice* al societăţii, de înţelegere a celor marginalizaţi %negrii, în primul rnd# a căror muzică a in$luenţat puternic diversele genuri muzicale* şi de condamnare a convenţionalismului în raporturile dintre oameni, pe care le-a voit eliberate de orice interdicţie#
lvis Presle= dorice rurale# 5ntre idolii rocZ -ului acelor ani, trebuie amintiţi ill MaMe= şi 6regele: rocZ -ului lvis Presle=# în anii H@9, două grupuri au marcat serios evoluţia muzicii roc' eatles %reprezentnd $ilonul melodic* şi Rolling !tones %accentund latura ritmică*# voluţia rocZ -ului la s$rşitul anilor @9 a dus la apariţia unor curente noiK underground %ranF Iappa*, hardrocZ %Led Ieppelin*, ps\hedelic& în anii (9, rocF-ul %inclus în termenul generic la acea vreme, de muzică pop+% a evoluat te/nic şi stilistic, ducnd la apariţia unor genuri noi precumK progresi8e+ hea8\metal& astrorocZ+ disco+ raggae+ funZ& Caracteristice anilor H89 şi H)9, pe lngă genurile de"a amintite, sunt mai tinerele rap+ threash+ techno etc# Grupul $eatles&
Ca o reacţie împotriva valorilor şi a modului de viaţă american, ct şi a societăţii industriale moderne, ia naştere, în anii
0areşalul loslp roz ito#
) SITUA0IA ECONOMICĂ "l POLITICĂ A 8LUMII COMUNISTE9 Wările comuniste din uropa de st #i din 3sia au adoptat+ sub pre siunea 9R;;+ modelul so8ietic al socialismului (Dn 3merica @atină+ singura ţară cu regim comunist de durată este Cuba+ Dn alte ţări+ precum Chile+ Nicaragua etc& regimurile marxiste au căzut+ după existenţe efemere%& Industrializarea forţată cu prioritatea acordată industriei grele+ producătoare de utila"e #i unelte+ Dn detrimentul industriei producătoare de bunuri de consum + precum #i colecti8izarea forţată a agriculturii au creat premisele 8iitoarei crize economice e conomice din anii F,/ E$ Dn unele ţări socialiste din uropa (9ngaria+ Rom5nia+ $ulgaria% #i 3sia (China+ Aietnam% care a8eau o economie preponderent agricolă+ industrializarea a contribuit la sporirea #i di8ersificarea potenţialului economic+ dar forţarea cursului ei #i primatul acordat industriei grele au creat gra8e disproporţii #i ade8ăraţi mamuţi industriali+ lipsiţi de o piaţă pentru produsele lor& Dn China+ !ao Oedong (B% a Dncercat să accelereze formarea economiei socialiste (6!arele salt Dnainte7%+ dar tentati8a lui a e#uat& 4upă moartea sa+ 4eng Kiaoping a Dncura"at modernizarea ţării (6cele patru modernizări7: industrie+ agricultură+ armată+ #tiinţă% #i a permis existenţa unor relaţii de piaţă liberă+ alături de economia diri"ată de stat& Reformele lui 4eng au făcut+ printre altele+ ca Dn ţara cea mai populată din lume (.+) miliarde mi liarde oameni%+ foametea+ altădată endemică+ să dispară+ iar China să de8ină o exportatoare de produse alimentare& 'olitica de reforme a Dnlăturat ţinuta 8estimentară
uniforma + obi#nuită Dn timpul lui !ao& Dn acela#i timp+ potri8it principiului 6o ţară+ două sisteme7+ a fost acceptată structura capitalistă a 1ong Yongului+ o dată cu re8enirea acestuia la China& D$-i !.&i"$ so'ia"ist$ a invo'at +$&$ int$&na!iona"is+" %&o"$ta&J sa so'ia"istJ, a(i'. s$nti+$nt" ($ so"i(a&itat$ n.s't (in 'o+nitat$a ($ '"as., o*i$'tiv$ -i %&o)&a+$ a"$ &$)i+&i"o& 'o+nist$, înt&$ a'$st$ !.&i s7a +ani/$stat t$nsini -i 'on/"i't$ ($ int$&$s$ Ast/$", Ast/$", în &a%o&t&i"$ (int&$ URSS -i sat$"i!ii $i $st7$&o%$ni a a%.&t în'o&(.&i, în(at. (%. &.#*oi în I)os"avia, n($ %a&ti(" 'o+nist î-i i+%s$s$ ato&itat$a /.&. a5to& sovi$ti', +a&$-a"" "osi% &o# Tito ? -i7a +ani/$stat voin!a ($ a în".t&a tutela Hos'ov$i, '$$a '$ a (s "a 'on/"i't" sovi$to7i)os"av ?14871::, în &+a '.&ia I)os"avia s7a $+an'i%at ($ s* 'ont&o"" sovi$ti' -i a ($v$nit n" (int&$ "i($&ii +i-'.&ii !.&i"o& n$a"iniat$ A%&oa%$ toat$ !.&i"$ so'ia"ist$ $st7$&o%$n$ $st7$& o%$n$ a /.'t în'$&'.&i ($ "i+ita&$ a (o+ina!i$i (o+ina !i$i sovi$ti'$, (a& a'$st$ t$ntativ$ a $-at ?A Doa& A"*ania a %.&.sit a't" ($ "a Va&-ovia în 1;8, ia& Ro+9nia s7a (istan!at ($ Hos'ova (in 1;4 E"$ a *$n$/i'iat ($ 'a(&" /avo&a*i" '&$at ($ 'on/"i't" (int&$ URSS -i Cina 'o+nist. C$i (oi )i)an!i ai "+ii 'o+nist$ $&a s$%a&a!i %&in 'on/"i't$ ($ o&(in t$&ito&ia" ?Rsia !a&ist. o'%as$ t$&ito&ii 'in$#$, %o"iti' ?Cina $&a osti". ($stin($&ii (in &$"a!ii"$ sovi$to7a+$&i'an$, înt&'9t SUA a%.&a &$)i+" na!iona"ist (in ins"a Taivan -i i($o"o)i' ?Cina a'#a URSS ($ &$vi#i&$aJ +a&Bis+"i Con/"i't" 'ino7sovi$ti' s7a a)&avat %&o)&$siv -i a a5ns %9n. "a 'io'ni&i +i"ita&$ ?1; în)&i5o&at. ($ s%$&io&itat$a +i"ita&. a URSS, Cina a no&+a"i#at &$"a!ii"$ ' SUA, ($ 'a&$ s7a a%&o%iat
5mre +ag=# 63ici Imre Nag\+ pre#edintele Consiliului de !ini#tri al Republicii 'opulare 9ngare& 3zi dimineaţă+ Dn zori+ forţele so8ietice au atacat capitala noastră&&& Trupele noastre sunt Dn acţiune&7 (Imre Nag\+ cuvntare radiodi$uzată în dimineaţa zilei de A noiembrie &)'@*
0ani$estaţie la ei"ingK pionierii în $aţa portretului 5ul 0ao Iedong#
S T U D I U de C A Z A R8[%ST8NTA FATA D8 R8G%M57 C$M5N%ST
2cţiunile brutale de instaurare a regimurilor comuniste, în ţările din zona de in$luenţă sovietică, au generat o stare de nemulţumire şi de rezistenţă latentă în cea mai mare parte a populaţiei acestor ţări# Regimul de teroare, instituit de autorităţile comuniste în timpul lui !talin %arestări, deportări, eecuţii*, a împiedicat izbucnirea $ăţişă a opoziţiei $aţă de procesul de comu-nizare#
1upă moartea lui !talin %&)'4*, cnd controlul poliţiei secrete s-a relaat într-o oarecare măsură, iar teroarea s-a atenuat, în ţările 6lagărului socialist: s-a mani$estat, în diverse $orme, rezistenţa $aţă de regimul comunist şi dominaţia sovietică# 5n R1<, ca urmare a condiţiilor materiale precare şi a măririi normelor, muncitorii s-au răsculat la &( 5unie &)'4, $iind spri"iniţi de restul populaţiei la erlin, Malle, 0agdeburg etc, revolta lor $iind înăbuşită de tancurile sovietice# în Polonia, după tulburările de la Poznan %reprimate prin $orţa militară, în anul &)'@*, au avut loc, în anii următori, greve şi mani$estaţii la
Tancurile so8ietice la 'raga (.-0,%& Criza socialismului Dn 8iziunea re8istei americane ime (.-,%& Lumea postbelică şi problemele sale .
'rin dotarea Chinei cu arma nucleară sa creat un triunghi de forţe ;939R;;China care a atenuat rigiditatea bipolarităţii nucleare ;939R;;& Războiul rece a opus nu numai două superputeri #i două
blocuri militare+ ci #i două sisteme economicosociale: capitalist+ Dntemeiat pe iniţiati8ă pri8ată+ economie de piaţă #i democraţie+ #i socialist+ bazat ba zat pe planificarea economiei #i dictatură& Wările comuniste sau do8edit incapabile să realizeze planurile de dez8oltare a industriei #i agriculturii+ de atingere #i de depă#ire a producţiei ţărilor capitaliste& 'lanificarea rigidă+ birocraţia+ dar+ mai ales+ absenţa cointeresării muncitorului #i a competiţiei Dntre Dntreprinderi au dus la stagnare #i regres economic& ;tatele socialiste sau 8ăzut constr5nse să facă Dmprumuturi de la ţările occidentale+ iar achitarea datoriilor a agra8at dificultăţile economice& Regimul opresi8 #i poliţienesc+ dictatura clasei birocratice a acti8i#tilor de partid (6nomenclatura7% au declan#at reacţii puternice care au Dmbrăcat forma dizidentei politice+ mai ales Dn 'olonia #i 9ngaria+ #i a mi#cărilor #i re8oltelor populare+ precum pre cum gre8ele din 'olonia+ organizate de sindicatul liber 6;olidaritatea7 (creat Dn .-,/% #i gre8a minerilor din Aalea Qiului din .-+ sau re8olta de la $ra#o8 din .-,& B dată cu lansarea 6Iniţiati8ei de 3părare ;trategică7 de către pre#edintele Ronald Reagan+ 9R;; s a 8ăzut confruntată cu perspecti8a de a pierde statutul de partener egal cu ;93+ Dntruc5t rachetele so8ietice nu ar mai fi putut atinge at inge teritoriul american& Dn acela#i timp+ regimul so8ietic a fost tot mai 8iguros contestat din interior de mi#carea dizidenţilor+ Dn r5ndurile cărora sau aflat personalităţi de renume+ precum fizicianul 3ndrei ;aharo8+ 6părintele7 bombei cu hidrogen so8ietice+ scriitorul 3leZsandr ;ol"eniţDn E$, laureat al 'remiului Nobel+ #i alţii& !ăsurile represi8e ale autorităţilor nu iau descura"at pe dizidenţi& Inter8enţia so8ietică Dn 3fghanistan (.-- $, care a dus la implicarea 9R;; Dntrun conflict militar de lungă durată+ #i stăruinţa de a ţine pasul cu progresele tehnologiei militare americane au solicitat 9R;; noi eforturi economice #i militare& Regimul so8ietic a intrat Dn criză& !ihail ;& Gorbacio8+ de8enit secretar general al 'artidului Comunist al 9niunii ;o8ietice+ Dn .-,<+ a Dncercat să reformeze societatea so8ietică+ pentru a elimina bloca"ele din economie #i a democratiza 8iaţa publică& 6'erestroiZa7 (restructurarea% #i 6Glasnost7 (transparenţa% (>% au fost cele două coordonate Dn care sau Dnscris acţiunile sale reformatoare& Dncercarea de a restructura societatea socialistă era Dnsă sortită e#ecului: orice schimbare inter8enită Dntrun segment al ei declan#a o criză Dn altul+ Dntruc5t comunismul se do8edise o utopie& Rezistenţa nomenclaturii #i dorinţa populaţiei de a cunoa#te o democraţie ade8ărată+ #i nu doar un 6socialism cu chip uman7+ au pro8ocat e#ecul politicii lui Gorbacio8& ;lăbirea controlului 9R;; asupra zonei sale de influenţă in fluenţă din uropa de st #i acordurile so8ieto americane (% au permis mi#cărilor reformatoare #i liberale din aceste ţări să se manifeste cu 8igoare #i să pună capăt+ Dn chip pa#nic+ regimurilor comuniste (%& Dn Rom5nia+ comunismul a căpătat forme apăsătoare ca urmare a lipsurilor alimentare+ atotputerniciei ;ecurităţii+ absenţei totale a libertăţii de expresie #i a cultului personalităţii lui Nicolae Ceau#escu& Dn aceste condiţii+ Dnlăturarea regimului comunist sa făcut pe cale 8iolentă+ luptătorii anticomuni#ti+ Dn r5ndurile cărora tinerii au fost Dn ma"oritate+ d5nd un ridicat tribut de s5nge (+ %&
.n s$rşit, avem în limba romnă marea carte care a eplodat ca o bombă atomică a conştiinţei morale şi civice cu e$ect planetar, Z2r/ipelagul
ceea ce se face Dn stat #i societate se află sub controlul poporului+ Dn 8ăzul poporului& 4e aceea trebuie să facem din transparenţă un sistem care să funcţioneze irepro#abil&7 (!ihail Gorbacio8+ Raport la Congresul al XXG55-lea al PC3!, &)8@*
.)
69rmătoarele reporta"e au fost transmise ieri la !osco8a de agenţia T3;; #i retransmise la $altimore de către biroul ;un+ din !osco8a: ;ituaţia din 'iaţa 9ni8ersităţii+ ieri+ după ora . noaptea+ ora $ucure#tiului: 'iaţa #i străzile care duc Dnspre piaţa sunt Dn8ăluite Dn fum sufocant& ;e aude zgomot de gloanţe de armă automată& 3mbulanţe #i dube de miliţie trec Dn 8iteză mare prin piaţă& !artori oculari spun că printre demonstranţi se află mon"i #i răniţi& 9n t5năr cu faţa Dnlăcrimată arată celor din "urul lui buletinul de identitate pătat cu s5nge al prietenului său care a fost Dmpu#cat Dn piaţă& 3m 8ăzut cada8rele a doi tineri+ Dn timp ce erau cărate Dntro stradă 8ecinăU&7 %altimore !un, din )* decembrie .-,-%
$ ancurile sovietice au întmpinat mari di$icultăţi în relie$ul muntos al 2$g/anlstanului#
9 Preşedintele !32 în vizită la 0oscovaK R# Reagan %dreapta* şl 0#!#
$CA657AR 4izidentă: opoziţie+ Dmpotri8ire& conomie diri"ată (planificată%: economie aflată sub controlul statului& ndemie: boli permanente Dn anumite zone geografice& Iniţiati8ă pri8ată: iniţiati8ă particulară+ deosebită de cea a statului& Reformă: măsuri de ordin economic+ social sau politic+ 8iz5nd Dmbunătăţirea situaţiei Dntrun domeniu de acti8itate& Tutelă: supra8eghere+ control&
A5T$8A75AR8
.& Ce urmări au a8ut industrializarea #i colecti8izarea forţată )& Ce urmări a a8ut conflictul dintre 9R;; #i China *& Care au fost cauzele căderii comunismului
Primii conducători ai Ce/oslovaciei postcomunisteK 2leander 1ubceF %stnga*, preşedintele Parlamentului, şl Gaclav Mavel, preşedintele ţării# $ ucureştiK după $uga lui +icolae Ceauşescu, au izbucnit lupte de stradă#
DE LA SOCIETATEA NAŢIUNILOR LA ONU
Brorile primului #i ale celui deal doilea război mondial+ ne8oia de securitate a popoarelor au condus la iniţiati8e politice pri8ind crearea unor organizaţii internaţionale+ cu caracter uni8ersal+ care să pre8ină declan#area unui nou război+ să fa8orizeze dez8oltarea normală a relaţiilor internaţionale+ să asigure soluţionarea diferendelor dintre state pe cale pa#nică& Dn ambele cazuri iniţiati8a a aparţinut ;93&
ian& .-., 6Cele .2 puncte7 propuneau 6crearea unei ;ocietăţi a Naţiunilor cu scopul ca ele s5#i garanteze re ciproc independenta politică #i integritatea teritorială7& ), aprilie .-.- Conferinţa de la 'aris a adoptat 'actul ;ocietăţii Naţiunilor care#i propunea să contribuie la: dez8oltarea colaborării Dntre stateE promo8area păcii #i securităţii internaţionaleE renunţarea la război ca mi"loc de soluţionare a litigiilor dintre stateE respectarea dreptului internaţional #i a obligaţiilor care decurgeau din conţinutul tratatelor semnate& 'entru realizarea acestor obiecti8e: 'actul pre8edea posibilitatea adoptării unor sancţiuni+ dar numai Dn cazul războaielor 6ilicite7& Natura sancţiunilor (morală+ economică+ militară% nu era Dnsă definită& 4e asemenea+ apli carea sancţiunilor+ o dată hotăr5te+ era lăsată la aprecierea gu8ernelor fiecărui stat membru al ;ocietăţii& Brganizaţia Internaţională a !uncii
Consiliul 3dunarea Generală ;ecretariatul permanent Curtea permanentă de Qustiţie Internaţională
3 oferit un cadru de afirmare a rolului politic al statelor mici #i mi"locii+ Dntre care #i Rom5nia+ prin intermediul alianţelor zonale& N& Titulescu a fost ales de două ori caz unic pre#edinte al 3dunării Generale& 3 proclamat principii #i norme de conduită internaţională+ Dntre care sa aflat 'actul de la 'aris (.-),%& Nu Nu a reu#it să asigure aplicarea acestor principii+ a#a cum a demonstrat Conferinţa dezarmării #i poziţia adoptată faţă de Qaponia #i Italia declarate stateagresoare& Dmpotri8a Italiei sau adoptat sancţiuni economice+ dar numai puţine state+ Dntre care #i Rom5nia+ leau aplicat&
4e aceea+ Dn .-*,.-*-+ nici unul dintre statele8ictimă a agresiunilor nu a mai cerut a"utorul ;ocietăţii Naţiunilor& oct& .-2* Conferinţa de la !osco8a a mini#trilor de externe ai 9R;;+ ;93+ 3ngliei #i reprezentantul Chinei au semnat 64eclaraţia celor 2 state cu pri8ire la ;ecuritatea generală7 Dncredinţată unei organizaţii internaţionale& februarie .-2< 4eclaraţia asupra uropei eliberate semnată la lalta Dnscria hotăr5rea Naţiunilor 9nite 6de a construi+ Dn cooperare cu celelalte naţiuni pacifice+ o ordine mondială inspirată din legile păcii+ securităţii+ libertăţii #i bunăstării Dntregii umanităţi7& )0 iunie .-2< Dn cadrul Conferinţei de la ;an Lrancisco a fost adoptată Carta BN9 care D#i propunea să asigure: apărarea #i consolidarea păciiE apropierea dintre popoare #i stateE colaborarea internaţională& Carta permitea comunităţii statelor membre să se opună oricărui războiE obliga statele să participe la acţiunile pe care lea hotăr5t+ care de8eneau astfel legi internaţionale 8alabile pentru toţi& Dn acest scop a fost creată o forţă militară alcătuită din unităţi ale diferitelor ţări (6că#tile albastre7%&
Consiliul de ;ecuritate ;ecretariatul permanent Curtea Internaţională de Qustiţie 3dunarea Generală
+ Consiliul conomic #i ;ocial
Consiliul de Tutelă Brganisme specializate Linanciare Tehnice conomie #i societate Dn perioada postbelică BN9 sa implicat Dn aplanarea mai multor conflicte&
! I"Ă DE EALUARE
;ediul @igii Naţiunilor din Gene8a+ Dn prezent Bficiul Naţiunilor 9nite&
;ediul Brganizaţiei Naţiunilor 9nite de la Ne? orZ: turnul adăposte#te secretariatul+ iar clădirea din primplan+ sălile Consiliului de ;ecuritate #i ale 3dunării Generale&
Yofi 3nnan+ actualul ;ecretar general al BN9& ;ecretarul general este o personalitate politică importantă+ aleasă o dată la patru ani de 3dunarea Generală+ la propunerea Consiliului de ;ecuritate& RCITIWI @CWII@ 4 @3 '3GINI@ 0/+ 20+ ,0 Ml: .& xplicaţi termenii pact+ cartă+ securitate& xemplificaţi contextul Dn care iaţi mai Dnt5lnit Dn manual& )& xplicaţi de ce iniţiati8a Dnfiinţării celor două societăţi internaţionale a aparţinut ;93& *& 3legeţi 8arianta corectă: Dn .-.-+ pre#edinte al ;93 era: Iniţiatorul BN9 a fost: 3& @incoln X& Xilson 1& Truman R4& Roose8elt Q&L& Yenned\ 2& Comparaţi pre8ederile 'actului ;ocietăţii Naţiunilor cu cele ale Cartei BN9 #i treceţi pe o coloană asemănările #i pe alta deosebirile& <& 'rocedaţi Dn mod asemănător+ realiz5nd un tabel Dn care să Dnscrieţi organismele asemănătoare din schemele de organizare ale celor două societăţi internaţionale& 0& xplicaţi cre#terea numărului organismelor specializate ale BN9& & 'recizaţi ce funcţie a8ea N& Titulescu Dn gu8ernul Rom5niei& ,& Numiţi alianţele zonale la care Rom5nia a fost parte& -& Lolosiţi harta de mai "os #i notaţi Dn caietele 8oastre statele membre ale alianţelor zonale&
./& xplicaţi de ce nici un stat 8ictimă nu a cerut spri"in @igii Naţiunilor Dn anii .-*,.-*-& ..& numeraţi trei conflicte Dn care sa implicat BN9&
SITUAŢIA STATELOR !OSTE COMUNISTE 3nul .-,- a adus dispariţia regimurilor comuniste Dn ţările esteuropene+ aflate Dn sfera de hegemonie a 9R;; (+ + + + + %& Trecerea de la socialismul de tip so8ietic la economia de piaţă sa făcut f ăcut pe cale pa#nică (excepţie făc5nd Rom5nia%+ dar tranziţia sa do8edit mult mai ane8oioasă dec5t sa crezut iniţial (%& Dn domeniul economic+ noile autorităţi au a8ut de rezol8at complexa problemă a restructurării #i pri8atizării Dntreprinderilor& Regimurile comuniste+ prizoniere ale obsesiei staliniste de dez8oltare cu precădere a industriei grele+ au creat giganţi industriali+ care+ Dn condiţiile pieţei libere (neinfluenţată de stat% #i ale concurenţei externe+ sau do8edit nerentabili+ Dnchiderea Dntreprinderilor aducătoare de pierderi a de8enit o necesitate (Dn unele ţări sa practicat 6terapia de #oc7 Dn lichidarea 8echilor structuri economice%+ care nu a fost #i nu este Dncă Dnţeleasă de o Dnsemnată parte a populaţiei+ mai ales de cei ameninţaţi de #oma"& Dn perioada comunistă+ oamenii din st a8eau imaginea unui capitalism care aduce rapid bunăstarea tuturor+ astfel că dificultăţile tranziţiei au generat frustrări #i nemulţumiri& !ulţi nu au Dnţeles că 6Dnainte de a fi mai bine 8a fif i mai rău7& Refuzul de a accepta sacrificiile impuse de renunţarea la structurile nerentabile ale economiei socialiste a făcut ca+ Dn unele ţări+ electoratul să se pronunţe Dn fa8oarea fo#tilor comuni#ti+ grupaţi Dn partide cu titulaturi socialiste+ dar care urmăreau de fapt prelungirea+ sub o formă sau alta+ a 8echilor practici+ prezentate acum ca o formă a 6economiei sociale de piaţă7& ste incontestabil că soluţia corectă răm5ne asocierea Dntre competiţia economică #i măsurile de prote"are a categoriilor sociale+ care+ Dn prima fază a tranziţiei+ sunt defa8orizate de deciziile a85nd drept obiecti8 lichidarea Dntreprinderilor aducătoare de mari pagube bugetelor naţionale& Dn ultimii ani de existenţă a comunismului+ fractura dintre nomenclatură #i populaţie de8enise tot mai profundă+ astfel că imensa ma"oritate a societăţii opusă clasei politice era sudată prin opoziţia ei faţă de regimul comunist #i a8ea con#tiinţa unităţii Dn raport cu nomenclatura& Greutăţile economice e conomice #i apariţia pluralismului politic exprimat Dn constituirea sau reconstituirea partidelor politice au destrămat unitatea societăţii+ Dnchegată Dn refuzul sau+ Dn unele ţări+ Dn lupta Dmpotri8a totalitarismului comunist& Instaurarea regimului democratic #i reapariţia pluralismului politic E$ au fost Dnsoţite de exacerbări ale pasiunilor politice astfel că+ Dn unele ţări foste comuniste+ confruntarea dintre partidele politice a căpătat un caracter deosebit de acut+ uneori 8iolent& Dn locul solidarităţii naţionale+ cu at5t mai necesară cu c5t problemele tranziţiei solicită eforturi ef orturi #i sacrificii ce nu pot fi realizate dec5t Dn comun+
arena politică a de8enit scena unor lupte care au făcut imposibilă constituirea unor gu8erne de unitate naţională sau care să
$ 0ani$estaţie împotriva lui oris lţ$n, preşedintele ederaţiei Ruse, scenă de neimaginat la 0oscova în anii regimului sovietic# 6Lără Xalesa+ gre8a Dnsoţită de ocuparea #antierelor @eninU poate nu ar fi a8ut loc niciodată& Lără el ;olidari tateaU poate nu sar fi născut niciodată& Lără el poate că ea nu ar fi supra8ieţuit legii marţiale #i nu ar fi re8enit triumfător să negocieze tranziţia de la comunism la democraţie& Mi fără 'olonia+ un ade8ărat spărgător de gheaţă+ uropa de st ar fi Dncă Dngheţată Dn sfera de influenţă so8ietică&7 (Timoth\ Garton 3sh+ revista ime, &))8*
Lec/ Balesa, vorbind la un miting al sindicatului liber 6!olidaritatea:# Care este Dnsemnătatea acestui sindicat B 6;tatele participante la Conferinţa pentru ;ecuritate #i Cooperare Dn uropa (C&;&C&&% recunosc că democraţia pluralistă #i statul de drept sunt esenţiale pentru garantarea respectării tuturor drepturilor omului #i a tuturor libertăţilor fundamentale+ dez8oltării contactelor Dntre persoane #i căutării soluţiilor pentru alte probleme conexe de ordin umanitar+ Dn consecinţă+ ele se felicită pentru anga"amentul luat de toate statele participante de a Dnfăptui idealurile democraţiei #i pluralismului politic+ ca #i de hotăr5rea lor comună de a instaura societăţi democratice bazate pe alegeri libere #i pe statul de dreptU&7 1ocument al Reuniunii de la Copen/aga a Con$erinţei pentru dimensiunea umană a C#!#C##* 4e ce sau anga"at statele participante la C;C să promo8eze pretutindeni #i Dn toate Dmpre"urările 8alorile democratice
&
1emolarea statuii lui Lenin la ucureşti %&))9*# $oris lţDn+ pre#edintele Lederaţiei Ruse+ afirma Dntrun discurs ţinut Dn faţa Congresului american: 6@umea Dntreagă poate răsufla u#urată& Idolul comunismului+ care a răsp5ndit pretutindeni dezordinea+ 8ra"ba #i brutalitatea+ care a semănat frica Dn sufletul oamenilor+ sa prăbu#it& ;a prăbu#it #i nu se 8a mai ridica niciodată&7
# Locuitorii erlinului distrug zidul care a separat, de la &4 august &)@&, $osta capitală germană#
Populaţia berlineză salută reuni$icarea
Lumea în pragul mileniului
beneficieze de spri"inul opoziţiei& ;ocietatea sa di8izat Dn funcţie de opţiunile politice ale membrilor ei+ iar Dn ţările esteuropene+ lipsite de o tradiţie democratică capabilă să obi#nuiască indi8idul să accepte opinii deosebite de ale sale pluralismul a fost Dnsoţit de intoleranţa intoleranţ a politică& dificarea statului de drept necesită o elită politică+ a cărei funcţie socială este e ste de a promo8a persoane competente pentru conducerea instituţiilor statului #i participarea mi#cărilor ci8ice #i+ Dn genere+ a societăţii ci8ile la 8iaţa publică& Lormarea acestei elite sa do8edit a fi un proces dificil& !i#cările #i grupările de dizidenţi din perioada p erioada comunistă nu au izbutit Dntotdeauna să treacă de la contestare la construcţie #i să elaboreze programele adec8ate epocii postcomuniste& Regimul comunist sa menţinut Dn China+ Aietnam+ Coreea de Nord #i Cuba& ;ub conducerea lui 4eng Kiaoping+ China a pă#it pe calea reformelor: rezultatele remarcabile obţinute pe plan economic sunt+ Dnsă+ umbrite de represiunea politică (ea a căpătat forme de maximă 8iolenţă Dn timpul masacrării manifestanţilor din 'iaţa Tien 3n !en+ Dn .-,- $ Trecerea la economia de piaţă a fost Dnsoţită+ Dn unele ţări+ Dndeosebi Dn cele din fostul spaţiu so8ietic+ de fenomene ample de corupţie+ de apariţia unor reţele ale crimei organizate #i grupări mafiote+ care+ profit5nd de slăbirea aparatului represi8+ sau lansat Dn mari afaceri de trafic cu arme+ cu droguri etc& 4ificultăţile tranziţiei au pro8ocat reacţii contradictorii Dn r5ndurile electoratului& 3stfel+ Dn ţări ca 'olonia sau 9ngaria+ unde au existat puternice curente dizidente+ după 8ictoria iniţială a partidelor de orientare liberală #i cre#tindemocrată+ alegătorii sau Dndreptat spre fo#tii comuni#ti+ pentru a re8eni (ca Dn 9ngaria% la opţiunile anterioare& Lrustrările populaţiei #i nea"unsurile tranziţiei au fa8orizat constituirea #i manifestarea unor curente naţionalist#o8inesau extremiste (de dreapta sau de st5nga%+ grăbite să speculeze deciziile noilor autorităţi Dn domeniul economic+ unele nepopulare+ nepopulare + sau Dn cel al legislaţiei pri8ind minorităţile naţionale& xacerbarea curentelor naţionaliste #i separatiste a dus la destrămarea 9R;; (3%+ di8izarea Cehoslo8aciei Dn statele ceh #i slo8ac (.--)% #i la dezintegrarea Iugosla8iei Dn mai multe state: ;erbia #i !untenegru (care alcătuiesc Lederaţia Iugosla8ă%+ ;lo8enia+ Croaţia+ $osnia1erţego8ina #i Losta Republică Iugosla8ă a !acedoniei& 'rocesul de destrămare din fostul spaţiu iugosla8 a fost Dnsoţit de conflicte militare+ care au produs un mare număr de 8ictime+ deplasări forţate de populaţie (6purificarea etnică7% #i distrugeri considerabile de bunuri& ;curt timp după ce acordul de la 4a\ton (;93 .--% instaurase o pace fragilă Dn $osnia1erţego8ina+ au izbucnit tulburări gra8e Dn pro8incia Yoso8o+ care aparţine ;erbiei+ dar este locuită Dn ma"oritate de albanezi& Dncercările BN9 #i ale N3TB de a soluţiona pe cale politică problema minorităţii albaneze nu au dat p5nă Dn prezent nici un rezultat+ Dntruc5tFalbanezii doresc independenţa+ iar autorităţile de la $elgrad refuză categoric dezmembrarea republicii& Wările foste comuniste parcurg Dn ritmuri inegale perioada de tranziţie+ Dn funcţie de d e situaţia mo#tenită de la regimurile comuniste #i de abilitatea clasei politice de a Dnfăptui reformele& 'olonia+ Cehia Ceh ia #i
9ngaria au obţinut cele mai bune rezultate Dn realizarea economiei de piaţă #i instituirea regimului democratic+ fapt ilustrat #i de admiterea lor+ din 6primul 8al7+ Dn N3TB&
3n mani$estant din Piaţa ien 2n 0en în $aţa tortelor guvernamentale de represiune#
VOCABULAR 'ri8atizare: trecerea din sectorul de stat Dn cel particular& ;ocietate ci8ilă: ansamblul societăţii+ situat Dn afara structurilor de stat #i a clasei politice& ;tat de drept stat condus după principiile democratice+ respectate riguros de puterileE legislati8ă+ executi8ă #i "udecătorească& Mo8inism: curent ultranaţionalist care exaltă calităţile proprii unei naţiuni #i dispreţuie#te celelalte popoare& Terapie de #oc măsuri economice dure+ Dn 8ederea edificării economiei de piaţă&
AUTOEVALUARE .& Ce sa Dnt5mplat Dn urma dezmembrării R&;&L& Iugosla8ia )& Care sunt principalele dificultăţi economice ale perioadei de tranziţie *& Care sunt condiţiile necesare realizării unui regim democratic Dntro fostă ţară comunistă
STUDIU i
D8STR
u
CAZ-
Politica de re$orme, promovată de 0i/ail
.& Care au fost cauzele destrămării 9R;; )& Credeţi că se mai poate reface fosta 9R;; 3rgumentaţi&
4;TR!3R3 9NI9NII ;BAITIC Wara .& stonia )& @etonia *& @ituania 2& $elarus <& R& !oldo8a 0& 9craina & Georgia ,& 3rmenia -& 3zerbaid"an ./& ./& Tur TurZm Zmen enis ista tann ..& 9zbeZistan .)& Yl Ylrghistan .*& Tad"iZistan .2& Yazahstan .<& Rusia
;uprafaţa
'opulaţie )
2< .// Zm 02
.+< mii& )+< mii& *+ mii& ./+) mii& 2+) mii& <.+. mii& <+ mii& *+0 mii& + mii& 2 mii& )* mii& 2+ mii& 0 mii& .+< mii& .2+, mii&
&0sM
y ?
/ \ f +
Lumea în pragul mileniului
I
%%%
_ INTE INTEGR GRAR AREA EA EUR EUROP OPEA EANĂ NĂ Şl Şl ATLA ATLANT NTIC ICĂ Ă Prăbuşirea regimurilor comuniste şi, o dată cu aceasta, dispariţia blocului sovietic au $ăcut posibilă reuni$icarea uropei, divizate pnă atunci între cele două mari alianţe militareK +2? şi Pactul de la Garşovia, separate prin ceea ce s-a numit 6cortina de $ier:# 1istanţa dintre posibilitate şi realitate s-a dovedit însă a $i mult mai mare dect se credea la început# în perioada divizării uropei, decala"ul economic dintre partea vestică şi cea estică a continentului s-a adncit $oarte mult# uropa occidentală a cunoscut un mare avnt economic şi a parcurs mai multe etape ale #rocesului de inte*rare E, 9 ) , Prin 62ctul unic:, semnat de cei &7 membri ai Comunităţii uropene %C##*, în &)8@ %intrat în vigoare la & ianuarie &)8(*, s-a suprimat controlul la $rontiere şi s-a asigurat ast$el libera circulaţie a măr$urilor, capitalurilor, serviciilor şi persoanelor care s-au putut stabili în orice stat-membru, în timp ce diplomele de studii au $ost reciproc recunoscute# 3n însemnat pas pe calea integrării l-a constituit tratatul de la 0aastric/t %&))7 - care a creat 3niunea uropeană %3## - 9 ) şi a $iat etapele de parcurs în vederea instituirii monedei unice# în &))A, au aderat la 3niunea uropeană, 2ustria, inlanda, !uedia şi +orvegia# 3niunea uropeană este o counitate juridic ( O ) , ale cărei principale obiective sunt piaţa unică şi integrarea economică, cetăţenia europeană pentru locuitorii statelor membre şi elaborarea unei politici eterne comune ( 9 ) . 6!tructura de rezistenţă: a 3niunii uropene include trei componente $undamentaleK economică piaţa unică, moneda unică şi politica economică comună; politică - politica eternă şi de securitate comună; cooperare în domeniile "ustiţiei şi poliţiei, în vederea asigurării respectării drepturilor omului şi a combaterii acţiunilor crimei organizate %grupări ma$iote, tra$ic de, arme, droguri etc#*# 1e la & ianuarie &))), a intrat în circulaţie moneda unică europeană %euro-moneda*, mi"loc esenţial pentru uni$icarea economică a continentului %la ea au aderat && ţări vest-europene* şi de consolidare a poziţiei uropei %deocamdată doar partea sa apuseană* în raport cu !32 şi cu "aluta ei de circulaţie universală, dolarul#
în privinţa statelor $oste comuniste, ele au $ost împărţite în două grupe, în $uncţie de stadiul de realizare a re$ormelor economiceK Polonia, Ce/ia, 3ngaria, !lovenia şi stonia urmează să poarte negocieri de aderare la 3niunea uropeană, în timp ce Romnia, ulgaria, !lovacia, Letonia şi Lituania vor anga"a discuţii de preaderare, trecerea lor în prima categorie depinznd de satis$acerea cerinţelor $ormulate de 3niunea uropeană# >ara noastră şi-a $iat ca obiectiv prioritar integrarea ct mai rapidă în structurile europene şi euro-atlantice %+2?*; ast$el, prin participarea la 3niunea uropeană ea îşi vede spri"init, pe plan intern, e$ortul de construire a unei economii de piaţă care să aducă prosperitate, în timp ce adeziunea la 2lianţa +ord-2tlantică îi garantează securitatea, pe plan etern# Prin convenţia de la !c/engen %intrată în vigoare în &))'*, se urmăreşte eliminarea controalelor de poliţie în spaţiul comunitar şi împiedicarea pătrunderii de imigranţi ilegali din celelalte ţări# $ .ean 0onnet, 6părintele uropei unite:# Qean !onnet (.,,,.--% a fost fiul unui negustor de coniac& Lorm5ndu#i o solidă pregătire Dn domeniul econo mic+ el sa făcut cunoscut Dn perioada interbelică+ prin competenta sa profesională& Dn zilele căderii Lranţei (.-2/%+ a propus lui Churchill proiectul unei uniuni politice Dntre !area $ritanie #i Lranţa& 4upă eliberarea tării de sub ocupaţia germană a elaborat 6planul !onnet7 de redresare economică a Lranţei+ Dn cadrul 'lanului !arshall& 3lături de omul politic francez Robert ;chuman+ a pus bazele 6Comunităţii uropene a Cărbunelui Cărbunelui #i Btelului7 (.-
Care sunt #rinci#iile (undaentale, enun&ate de Tratatul de la Maastricht
$CA657AR Comunitate "uridică: asociere de state care D#i armonizează reglementările "uridice& 'roces de integrare: ansamblul măsurilor #i demersurilor Dn 8ederea unificării economice #i politice a uropei sau a unei părţi a ei& Aalută: unitate monetară a unui stat+ folosită Dn plăţile internaţionale& ****** rotsrx <==u A (Mttftt* eu*o*>*,'ci «a* st s temo >*?r*@ ?2eprvi2 co/omtah
'e ce principiu se Dntemeiază efortul de unificare a uropei
&
Reprezentare simbolică a integrării europene, realizată de revista americană Time&
a pune Dn lumină efortul ţărilor cu o economie Dncă fragilă de a#i deschide drum spre 6cetatea bunăstării7+ reprezentată de 9niunea uropeană&
A5T$8A75AR8 .& Ce este 9niunea uropeană )& Care sunt etapele realizării unităţii europene+ după prăbu#irea comunismului *& 4e ce este necesar ca Rom5nia să se integreze structurilor euroatlantice 2& Dn ce stadiu se află procesul de integrare a Rom5niei Dn 9niunea uropeană #i Dn N3TB
Relaţiile interinstituţionale ale 3niunii uropene#
$ ostul cancelar german, Melmut/ Jo/l, unul dintre promotorii energici ai unităţii continentului, considerată o
garanţie a integrării paşnice a
Lumea în pragul mileniului III
PRO(LEME #LO(ALE ALE OMENIRII Reţeaua de raporturi economice care a acoperit Dntreaga planetă #i impactul mondial al celor mai multe e8enimente sau crize din diferitele ei zone (difuzate rapid prin massmedia%+ precum #i ampla dez8oltare a liniilor aeriene care au redus considerabil timpul necesar străbaterii marilor distanţe au făcut ca 'ăm5ntul+ figurat 8orbind+ din cauza unei interdependenţe generalizate+ să de8ină un 6sat global7& 'robleme de cea mai mare Dnsemnătate pentru 8iitorul omenirii nu mai pot fi rezol8ate de către un singur stat sau de către un grup de state+ ci reclamă soluţii globale+ adică la scara Dntregii planete& Găsirea acestor soluţii implică participarea tuturor statelor+ precum #i stricta lor aplicare de către toţi membrii comunităţii internaţionale& Cele mai importante probleme globale ce D#i a#teaptă rezol8area Dn mileniul III sunt: asigurarea Dn continuare a progresului tehnologic+ desă85r#irea societăţii informaţionale E$, folosirea raţională a resurselor planetei noastre (%+ protecţia mediului Dncon"urător (prin mi"loace ecologice $, combaterea efectului de seră (schimbarea climei prin Dncălzire% prin protecţia stratului de ozon (%+ pre8enirea lipsei de apă+ at5t de necesară pentru agricultură+ lupta Dmpotri8a maladiei ;I43 (;indromul Imunodeficitar 4ob5ndit $, %+ eradicarea traficului #i consumului de droguri (%& ;porul populaţiei+ neDnsoţit de utilizarea "udicioasă a resurselor de hrană ale globului+ poate crea mari disfuncţionalităţi+ cu urmări dintre cele mai gra8e asupra dez8oltării somatice #i psihice a populaţiilor din regiunile defa8orizate+ cei mai lo8iţi fiind copiii& Dncălzirea atmosferei este Dnsoţită de secetă #i de extinderea deserturilor+ desertu rilor+ ceea ce are drept urmare reducerea suprafeţelor culti8abile #i implicit a resurselor alimentare& Airusul 1IA nu numai că Dmbolnă8e#te ire8ersibil+ cel puţin puţ in deocamdată+ pe cei care lau contractat+ dar afectează gra8 raporturile intime dintre oameni #i creează o stare de anxietate (nelini#te% colecti8ă& 'entru soluţionarea problemelor globale este necesară elaborarea unor strategii de durată+ Dntemeiate pe colaborarea gu8ernelor+ a organizaţiilor nongu8ernamentale (BNG% #i+ Dn general+ a societăţii ci8ile& 9n rol important re8ine $isericii (% #i organizaţiilor religioase care exercită o mare influenţă asupra credincio#ilor lor #i Di pot+ astfel+ determina să ia parte la acţiunile Dndreptate spre soluţionarea problemelor globale& ste e8ident că pentru rezol8area unor probleme ca acelea referitoare la protecţia mediului+ a protecţiei stratului de ozon+ descoperirea tratamentului maladiei ;I43 etc& este necesară mobilizarea Dntregului potenţial #tiinţific Dn 8ederea elaborării unor noi tehnologii+ medicamente etc& Mtiinţa de8ine astfel o componentă esenţială a efortului comunităţii internaţionale de a asigura resursele de hrană #i bunăstarea membrilor ei& C$i +ai va"o&o-i &$%&$#$ntan!i ai -tiin!$"o& -i '"t&ii, %&$'+ -i %$&sona"it.!i"$ sa o&)ani#a!ii"$ 'a&$ 'ont&i*i$ 'on t&i*i$ ($'isiv "a $"i+ina&$a '&i#$"o& -i /o'a&$"o& beli gene snt (istins$ ' &$+ii"$ No*$" ?'&$at$ ($ 'i+ist" s$($# A"/&$( No*$", inv$ntato& a" (ina+it$i, -i a'o&(at$ ana", (in 101 %$nt& +a&i &$a"i#.&i în (o+$nii"$ /i#i'ii, 'i+i$i, +$(i'inii, +$(i'inii, $'ono+i$i $'ono+i$i ?'&$at în 1;, "it$&at&ii -i insta&.&ii insta&.&ii %.'ii ? ;oluţionarea Dn mileniul III a problemelor globale+ enunţate mai sus+ nu este posibilă fără pregătirea solidă #i responsabilă a tinerilor de astăzi&
3n copil din zona Cernobîl la controlul sanitar de veri$icare a radioactivităţii# 3ccidentul de la CernobDl a fost cel mai mare dezastru nuclear de după război& 64istrugerea pădurilor planetei se accelerează mereu+ iar deserturile se extind fără Dncetare& roziunea solului subminează nu numai producţia agricolă+ dar #i mi"loacele de a#i c5#tiga existenţa a milioane de persoane+ Dn timp ce dispariţia treptată a speciilor de plante #i animale diminuează rapid mo#tenirea noastră biologică& 'entru prima dată Dn istorie+ noi modificăm chiar #i structura atmosferei terestre+ distrug5nd stratul de ozon care ne prote"ează de radiaţiile ultra8iolete+ #i pro8ocăm acumularea gazelor de serăU care duc la Dncălzirea climei 'ăm5ntului&7
+elson 0andela %stnga*, preşedintele 2$ricii de !ud, şi predecesorul său, redericF de ClerF, laureaţi ai Premiului +obel pentru pace# a Cernobîl la 5 veri$icare a CernobDl a re dezastru Izbol& Qdurilor plaază mereu+ extind fără lea solului numai prodar #i mi"5#tiga exise persoane+ ia treptată a s #i animale mo#tenirea :ă& 'entru 'entru istorie+ noi #i structura tre+ distruzon care ne iiaţiile ultraim acumulaserăU care rea climei !tarea lumii, sla %stnga*, ii de !ud, şi redericF de B Premiului O 6'uţine tragedii din istoria umanităţii au captat atenţia Dn asemenea măsură ca ;I43& Nici o boală+ trecută sau prezentă+ nu a generat o reacţie internaţională egală cu mobilizarea permanentă a Brganizaţiei !ondiale a ;ănătăţii (B!;% pentru combaterea ;I43& 4in c5te se #tie p5nă acum+ nici o maladie nu a trezit mai multă nelini#te+ nu a adus mai multe pre"udicii celor afectaţi+ nu a st5rnit at5tea dezbateri pe teme morale+ etice #i "uridice+ #i nici o alta nu a obligat cu mai multă tărie societatea să ia Dn discuţie probleme care+ altfel+ sunt ignorate cu multă u#urinţă: abuzul de stupefiante+ sexualitatea #i condiţia păturii sărace a societăţii&7 (@ori 1eise+ !tarea lumii, &)8)* 3
$CA657AR 3dministraţie publică: anS samblul instituţiilor de stat care " gospodăresc ţara& $eligen: generator de război& Gestiune economică: ad E ministrarea unei DntreprinderiE i i conducerea unei acti8ităţi de " producţie sau de schimb& Internet: sistem de reţele de " calculatoare conectate Dntre " ele care Dnlesne#te circuitul ; informaţiei Dn Dntreaga lume& ;omatic: care ţine de corpul " i uman& Tranzacţie: Dnţelegere+ H acord&
A5T$8A75AR8
.& Ce sunt premiile Nobel Care sunt marile probleme de rezol8at ale mileniului III *& Ce rol re8ine tinerilor Dn această direcţie Papa loan Paul al ll-lea, una dintre personalităţile reprezentative ale epocii noastre care a implicat iserica Catolică în toate marile probleme ale lumii contemporane, de la a$irmarea valorilor creştine şi a celor democratice la problemele demogra$iei# 2utorităţile columbiene duc o campanie de distrugere a plantaţiilor de mac $olosite la $abricarea drogurilor# ragedia unei mameK copilul său este in$ectat cu virusul M5G#
$ !ocietatea viitorului va avea ca valoare $undamentală in$ormaţia, iar computerul va asigura trans$erul ei rapid
şi e$icient# Practic, calculatoarele inter$erează - încă de pe acum - toate domeniile care compun civilizaţia noastră %economic, social, cultural etc*# empli$icăm cu o scurtă listă de domenii în care calculatorul are un rol esenţialK producţia asistată de calculator, roboţi industriali şi inteligenţă arti$icială, gestiune economică şi administraţie publică+ tranzacţii $inanciare şi bursiere, comerţul electronic %vnzări şi publicitate prin Internet A telecomunicaţii, cărţi pe compact disc şi 5nternet, te/noredactare computerizată %manualul pe care îl aveţi în $aţă a $ost realizat pe calculator*# Ravagiile $oametei lovesc mai ales tinerele generaţii# Lumea m pragul T(8":te=tC<&k
2devărată luptă între 1avid şi
$
STABILITATE Şl INSTABILITATE ÎN KElKţUlfc \NTtRNIV ţlQNALE
'răbu#irea regimurilor comuniste #i dezintegrarea 9R;; au dus la dispariţia bipolarităţii& 'entru prima dată Dn istorie+ o singură ţară ;93 poate domina+ graţie uria#ului său potenţial militar+ Dntreaga planetă (>%& Dn uropa+ sf5r#itul Războiului rece a adus schimbări Dn configuraţia politicoteritorială& Cea mai importantă a fost reunificarea Germaniei (.--/%+ di8izată din .-2< #i rede8enită acum cea mai mare putere economică a continentului& 4acă alianţa nordatlantică #i integrarea europeană sunt factori de stabilitate Dn relaţiile internaţionale+ alte schimbări politicoteritoriale din perioada postcomunistă au generat instabilitate #i conflicte 8iolente& 4upă destrămarea 9R;;+ situaţia Dn zona caucaziană sa Dnrăutăţit: Dn Georgia au apărut işcri se#aratiste, iar cecenii au Dnceput un război de lungă durată pentru dob5ndirea independenţei E$ Dn Dn 3sia Centrală+ Tad"iZistanul a de8enit teatrul unui război ci8il& Ri8alităţile economice de8enite+ uneori+ 6războaie economice7+ camuflate sau făţi#e+ constituie de asemenea factori de instabilitate& 4escoperirea unor Dnsemnate zăcăminte de petrol #i gaz metan Dn zona !ării Caspice a conferit un mare interes economic #i strategic acestei regiuni& xistenţa unor conflicte Dntre statele din zona caucaziană #i a unor mi#cări separatiste Dn interiorul lor crează mari dificultăţi Dn determinarea traseelor pe care urmează să fie amplasate conductele de petrol #i gaz metan& Rom5nia este interesată Dn cel mai Dnalt grad ca una dintre aceste conducte să treacă #i pe teritoriul ei+ Dntruc5t acest lucru ar reprezenta un factor de prosperitate& 4iscuţiile despre reacti8area celebrului 6drum al mătăsii7+ care acum ar fi un 6drum al petrolului7+ au drept obiecti8 transformarea unor Dntinse spaţii euroasiatice Dn zone de intensă acti8itate economică+ ferite de tulburări etnice #i de conflicte militare& Mi mai gra8e au fost conflictele i8ite Dn urma destrămării Iugosla8iei: Dntre ;erbia #i Croaţia+ Dntre s5rbii+ musulmanii #i croaţii din $osnia1erţego8ina+ Dntre s5rbi #i albanezi Dn regiunea Yoso8o& @a tensiunile #i conflictele din uropa sau adăugat celelalte mai 8echi+ din alte părţi ale globului+ care+ după Dncetarea Războiului rece+ au Dnregistrat o recrudescen& IraZul+ după Dncheierea Dndelungatului război cu Iranul+ a in8adat Yu?eitul (.--/%+ ceea ce a determinat riposta energică a BN9+ care a dus la alungarea in8adatorului E6 Tensiunea din Brientul !i"lociu (3% este agra8ată de acti8itatea organizaţiilor (undaentaliste islaice, care sau anga"at Dn acţiuni teroriste (atentate%& @a conflictele politice+ etnice sau religioase se adaugă ca factori de instabilitate criminalitatea econmicofinanciarv+ acti8itatea grupărilor mafiote+ teroriste+ ale traficanţilor de droguri etc& care #i au creat reţele internaţionale+ ameninţ5nd securitatea statelor& 'răbu#irea comunismului Dn 9R;; #i Dn ţările esteuropene esteu ropene nu a adus+ a#adar+ pacea p acea #i securitatea at5t de dorite de 6@umea liberă7 Dn anii Războiului rece& 'entru a face faţă noilor sfidări+ este necesară existenţa unor structuri politice #i militare+ capabile să facă faţă oricăror ameninţări la adresa păcii mondiale+ 8enite din partea forţelor interesate să destabilizeze statele #i raporturile normale dintre ele&
$CA657AR mbargoE interzicerea de către un stat a relaţiilor economice cu alt stat& Lundamentalism islamicE acceptarea integrală #i rigidă a Dn8ăţăturii Coranului& !i#cări separatiste: acţiuni politice sau militare ale unor minorităţi etnice sau religioase+ 8iz5nd despărţirea de statul pe teritoriul căruia locuiesc& E RecrudescenţăE re8enirea cu forţă sporită a unui fenomen+ curent politic etc&
A5T$8A75AR8 .& xplicaţi prelungirea conflictului din Brientul !i"lociu&
)& Ce Dnsemnătate ar a8ea 6drumul petrolului7 pentru Rom5nia *& Care sunt principalele ameninţări la adresa păcii #i securităţii internaţionale + @ocalizaţi principalele focare de tensiune Dn relaţiile internaţionale de astăzi& iterzicerea de relaţiilor ecoat& ilism islamicE gral5 #i rigidă a lului& ratiste: acţiuni litare ale unor ce sau reli"esp5rţirea de" iul căruia locu nţă: re8enirea 4htă a unui it politic etc&
A75AR8
ţi prelungirea din Brientul rinătate ar a8ea olului7 pentru %
int principalele adresa păcii #i rnaţionale aţi principalele siune Dn relaţiile de astăzi&
A
OmIntulMuiocu
;T94I9 6 R<[6$%57 D%N D%N $7F $7F $orturile de a instaura pacea în ?rientul 0i"lociu, prin găsirea unei $ormule care să garantete securitatea 5sraelului şi s dea satis$acţie cererii arabilor palestinieni de a avea un stat propriu, independent, nu au cunoscut dect un succes parţial Ca urmare a medierii !32, 5sraelul a acceptat principiul 6teritorii în sc/imbul păcii: şi cedat administraţiei 2utorităţii Palestiniene, condusă de asser 2ra$at# Cisiordania şi $şia
La august &))9, sub pretetul că deţine drepturi istorice asupra JuEeitului, 5raFul, condus de !addam Mussein, a invadat acest emirat şi l-a aneat# ?+3 a condamnat agresiunea şi a instituit un embargo comercial împotriva 5raFului şi, $aţă de re$uzul ag/dadului de a-şi retrage trupele, a declanşat, la 4 nuarie &))&, o operaţiune militară %#urtună în deşert*# grosul $orţelor $iind asigurat de !32# $n urma acestei acţiuni, JuEeitul a $ost eliberat $ebruarie*, dar 5raFul a rămas sub un regim de sancţiuni şi de control al ?+3# eistnd indicii că autorităţile de la ag/dad $abrică în secret arme bacteriologice şi c/imice# Re$uzul guvernului iraFian de a coopera cu ec/ipele de control a determinat acţiunea de pedepsire americanoenglez %bombardamente aeriene*, din decembrie &))9 %6 Gulpea deşertului:*# 2
Ia
(27
Care au (ost cau)ele R)boiului din Gol(
Cu se ex#lica #relun*irea cri)ei din aceasta re*iune #n ast)i
;9'R'9TR3 3!RIC3N
#rinci#alele #rinci#alele state unde sunt sta&ionate tru#e aericane &ri B#otri"a crora S5A au ado#tat sanc&iuni econoice Bntre UUH-UU2, acu)ndu-le de teroris, tra(ic de dro*uri, #roli(erare #roli(erare nuclear, Bnclcarea dre#turilor dre#turilor oului, a le*isla&iei uncii şi ediului etc nurul de solda&i aericani sta&iona&i Bn &ara res#ecti"
A(*hanistan
. Colubia
I %ra
1 !aistan
An*ola
Coreea de Nord
U %ran
I atar
H Arabia Saudita
Croa&ia
. %talia
U Rusia
+ 6irania
H Cuba
7ibia
H. ROanda
/ 6osnia
+ 8iratele
Maldi"e
H Serbia
2 6ra)ilia
Arabe 5nite
H Mauritania
H Sudan
1 6urundi
/ Gabla
+ Mexic
HH Siria
I Canada
2 Guateala
/ Nicara*ua
H+ TaiOan
U China
1 9aiti
2 Ni*eria
H/ [air
'ISTORIA MA#ISTRA ITAE
78C;%8 3& 6Liecare generaţie face istoria sa nu pe ruine+ ci pe achiziţiile generaţiei precedente& Liecare moment al prezentului proiectează sub un alt unghi trecutul+ descoperind aspecte nepre8ăzute&7 (Charles ;amaran% $& 6Ceea ce caracterizează faptul istoric este&&& semnificaţia sa umană& l este un moment al 8oinţei noastre+ al reu#itei noastre sau al e#ecului nostru& 3 stabili faptele trecutului (pur #i simplu a#a cum sau petrecut% ne seduce mai puţin dec5t a le interoga #i a le confrunta cu efortul din care pro8in&&&&&este ine8itabil ca omul să se interogheze asupra sensului acţiunii sale&7 (&1& Carr% C& 6Istoria trebuie să caute elementele 8ieţii de totdeauna+ Dn sublima sforţare de a Dnţelege&7 (Nicolae lorga% 4& 6u 8ăd datoria istoriei Dntrun fel asemenea celei a artei: istoricul nu trebuie nici să moralizeze+ nici să filosofeze+ ci să expuie clar #i Dn Dnlănţuire logică faptele&7 (Aasile '5r8an% &&&&&& nu tot ce se Dnt5mplă Dn legătură cu omul este istoric& Bmul face o mulţime de bunuri #i participă la o mulţime de e8enimente pe care istoria nu le Dnregistrează& Ce este atunci istorie Numai ceea ce are semnificaţie pentru om Dndeosebi+ pentru speţa umană Dntreagă&7 (Xilhelm
Xindelband%
L& 6Cine 8a nega rolul 8iolent al istoriei Lire#te ea nu trebuie să se piardă Dn fabricarea unui naţionalism Dntotdeauna criticabil+ nici să se afunde numai Dntrun umanism care se bucură de preferinţele mele& !area problemă este că istoria este ingredientul fără de care nici o con#tiinţă naţională nu este 8iabilă+ #i fără această con#tiinţă nu poate exista nici o cultură originală+ o ci8ilizaţie ade8ărată&7 (Lemand $raudel% G& 6Dn secolul KK+ omul nu se mai concepe ca un indi8id liber+ autonom+ independent de o lume pe care o influenţează fără să o determine& 4e8ine con#tient de sine Dn istorie+ se simte solidar cu lanţul timpurilor #i nu se poate concepe izolat de continuitatea 85rstelor anterioare& !anifestă curiozitate faţă de istorie ca faţă de o prelungire a sa+ a unei părţi a fiinţei sale&7 ('hilippe 3ries% 1& 6u Dnţeleg legile matematicii+ dar Dn faţa celei mai simple realităţi istorice+ Dn careţi trebuie intuiţie+ mă simt Dn dificultate+ ca ultimul dintre imbecili&7 (Yarl !arx% I& 6@ogica #tiinţei moderne poate explica foarte multe despre lumea noastră: de ce noi+ locuitorii democraţiilor a8ansate+ suntem mai degrabă funcţionari #i nu ţărani care abia D#i c5#tigă existenţa muncind din greu păm5ntul+ de ce suntem membri ai sindicatelor sau organizaţiilor profesionale #i nu ai triburilor sau clanurilor+ de ce ne supunem autorităţii birocratice superioare #i nu autorităţii preoţilor+ de ce suntem alfabetizaţi #i 8orbim o limbă naţională comună&7 (Lrancis LuZu\ama%
LredericZ QacZson Turner (.,0..-*)%+ istoric american& 3 explicat istoria ;93 prin deplasarea frontierei de la est la 8est& EAR L
Nicolae lorga (.,..-2/%+ cel mai mare istoric rom5n (fotografie din .-/2%& 3utorul unei 8aloroase opere de dimensiuni impresionante consacrate istoriei naţionale #i celei uni8ersale: .*
Gheorghe $rătianu+ istoric rom5n (.,-,.-<*%& 3nalizele sale au urmărit să pună Dn e8idenţă relaţiile dintre istoria rom5nilor #i cea uni8ersală& 'entru prima dată Dn interpretarea istorică de la noi a 8alorificat elemente ale tradiţiei (mituri #i legende istorice%&
Lernand $raudel+ istoric francez (.-/).-,<%& ;a ocupat de e8oluţia ci8ilizaţiilor pe termen lung+ subliniind elementele de continuitate (economice+ sociale #i mentale% de la o epocă la alta&
!I"A DE EALUARE
NBT3WI C9 43 3LIR!3WII@ CBRCT Ml C9 +3 ' C@ INCBRCT: .& Napoleon a fost contemporan cu Mtefan cel !are& )& $ismarcZ a trecut prin localitatea K este un fapt istoric& *& Dn secolul al KlKlea+ modelul democraţiei a fost oferit de Imperiul rus& 2& Giuseppe Aerdi a fost un mare scriitor& <& Tablourile lui Nicolae Grigorescu sunt un produs al economiei rom5ne#ti& 0& Lranţa este o naţiune din uropa& & Ci8ilizaţia egipteană Dn secolul al KlKlea sa caracterizat printro tehnică a8ansată& ,& Dn epoca modernă fiecare naţiune a e8oluat separat& -& Criza de supraproducţie din .-)-.-** a contribuit+ Dn ma"oritatea ţărilor+ la o cre#tere economică fără precedent& ./& Gulagul a fost un succes al ci8ilizaţiei contemporane& ..& 4ezintegrarea Iugosla8iei Dn mai multe state a fost o consecinţă a Războiului din Golf& 4acă răspunsurile au fost corecte adică N9 acest lucru se datorează faptului că: aţi Dnţeles succesiunea timpului istoric (3% deosebirea dintre faptul de 8iaţă #i faptul istoric care se corelează cu alte acţiuni ($% noţiunile cheie stat+ naţiune+ economie+ ci8ilizaţie (C+ 4+ + L% legăturile dintre naţiuni #i ci8ilizaţii (G+ 1% a8eţi o opinie Dntemeiată pe argumente (I%
Toate acestea 8ă a"ută să Dnţelegeţi realităţile lumii Dn care trăiţi+ să 8ă formaţi o părere despre ele+ să o discutaţi cu ceilalţi+ să ascultaţi #i opiniile lor #i să puteţi alege Dn cuno#tinţă de cauză&
CUPRINS C+ s$ ti"i#$a#. +ana"" &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&* &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&*
'BC3 !B4RN&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&& !B4RN&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&2 &&&&&&&&2 'BC3 CBNT!'BR3N3 CBNT!'BR3N3
4 7uea la Bnce#utul secolului al >l>-lea
.& Importanţa istorică a Re8oluţiei franceze #i a perioadei napoleoniene&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&0 )& Ideologii+ regimuri politice #i sentimentul naţional&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&,
4 Re"olu&ia a*rar şi re"olu&ia industrial
.& Re8oluţia agrară&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&& agrară&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&.) &&&&&&.) )& Re8oluţia industrială&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&.2 *& Bra# #i sat spaţiu al dez8oltării sociale&&&&&&&&&&&.0
4 8uro#a Bntre absolutis şi liberalis
.& Congresul de la Aiena #i ;f5nta 3lianţă&&&&&&&&&&&., )& uropa Dntre re8oluţie #i contrare8oluţie+ .,.<.,2, &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&& )/ *& Re8oluţia de la l a .,2,.,2-&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&)2
4 Stat şi na&iune Bn a doua jutate a secolului >%> .& Naţiunile #i statele naţionale&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&), )& 3ustro9ngaria+ stat multinaţional&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&*)
4 Ci"ili)a&ia la rscruce de secole
.& Mtiinţele #i tehnica&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&*2
)& 4ez8oltarea industriei&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&*, *& Bra# #i sat Dn secolul al KlKlea&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&2) 2& 3rtele #i societatea&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&20
X E&o%a -i "+$a $Bt&a$&o%$an. în $%o'a +o($&n. ?L$'!i$ ($ sint$#.&&&&&&&&&&
X Via!a 'oti(ian. în ti+%" %&i+"i &.#*oi +on(ia" ?L$'!i$ ($ sint$#.&&&&&&&&&&&&&&&0) X Fi-. ($ $va"a&$&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&0* &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&02
4 Deocra&ie şi totalitaris
.& ;tatele democratice #i statele totalitare&&&&&&&&&&&&&00 )& !i#carea comunistă internaţională&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&/ *& Aiaţa cotidiană Dn marile ora#e&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&) 2& 8oluţia relaţiilor internaţionale&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&2 i nternaţionale&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&2
X Fas'is+ -i 'o+nis+ în %$&ioa(a int$&*$"i'. ?L$'!i$ ($ sint$#. &&&&&&&, X Fi-. ($ $va"a&$&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&4 Al doilea r)boi ondial .& 4e la războiul continental la cel mondial&&&&&&&&&&&,/ )& Aictoria Naţiunilor 9nite&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&,2
4 7uea #ostbelic şi #robleele sale
.& 4e la alianţă la confruntare&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&,, )& Confruntarea stAest: Războiul rece&&&&&&&&&&&&&&&&-) *& 4ecolonizarea&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&& 4ecolonizarea&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&-2 &&&&&&&&&&&&&&&&&-2 2& Re8oluţia #tiinţificotehnică&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&-0 <& ;ituaţia economică #i politică a 6@umii libere7&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&-, 0& ;ituaţia economică #i politică a 6@umii comuniste7&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&./)
X D$ "a So'i$tat$a Na!ini"o& "a NU ?L$'!i$ ($ sint$#.&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&./0 X Fi-. ($ $va"a&$&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&./ 4 7uea Bn #ra*ul ileniului %%%
.& ;ituaţia statelor foste comuniste&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&./, )& Integrarea europeană #i atlantică&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&..) *& 'robleme globale ale omenirii&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&..2 2& ;tabilitate #i instabilitate Dn relaţiile internaţionale&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&..0
X Pisto&ia +a)ist&a vita$ ?L$'!i$ ($ sint$#.&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&.., X Fi-. ($ $va"a&$&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&..-
