Jean-Baudrillard-Cuvinte-de-acces.pdf

  

ţ  

J 

J 

Cuvinte de acces rucr n lmb rcză  rţă  Bg hu

EDITUR



Coleca „Demon teoriei" este coordonată de Laura bescu. Redactor: aca Dncă Tehnoedactor Ecaterina Godeanu Design copetă HighContasto DTP copertă Ana Adăscălţei Coperta întâ reproduce scrisu oogaf a lu Jean Baudlad, prin amabltaea Editur Artme Fayad. Descrierea CIP a Bibiotecii Na ţionale a Româei BAUDILD, J Cuvnte de acces/ Jean Jean Badrl Badrlrd rd;; ad pe pe Bogd Bogdan an Giu

- Bucu Bucue eş ş  At, At, 00 ISBN --  Giu Bogdan (rad pre)  = 

Jean Baudiad Baudiad Mots de pe © Socit Novelle des dion JeanJacques Pauvert Departemen de a ibae hme Fard 000 ©  , 00 penr prezenta edie

Peultimaivul. Peru u umaism omadic ("Fabula Baudrillard

Rvrsblaa nnă, „nărmură" În locul alcc (car păsrază vcma pnru a o ransrma În supus supus prmann ş a as asgu gura ra asl prou prouc ca a connuă  pur, ec genrarea auomaă  socia) Raa, uma ma po f rcza, acă rnca rnca cu sns? Ngavul Ngavul nu s s rău, ar vn vn prn obscnaa spari scn (a san) „Gân ra rbui să oac un rol caasrofc, să  ea Însăş un lmn  caasrofă, e provocar, Înro lum car vra să purz absolu oul, să exrmine moar a, ngavaa ngavaa Dar a rbu rbu să rămână, rămână, În acelaş acelaş mp, umansă, preocupaă e uman, ar  acs scop să rgăsască rvrsbliaa nr bn şi rău, inr uman ş numan" Dacă Dluz Dluz ş Guaar,  plă, au ăcu (şi au mpus) eoria nomasmulu craor, avăraul gânor or noma al al conmporanăii, avăraul avăraul pionr al nomasmului (e un ş ascnaa sa ambvalnă pnru Amrca) a fos Baurllar econome, socolog, anropoog, smocă ec 

fă



fă

Cara  aă nu s, propruzs, o car, c un „prous rva" ranscrra xulu unu lm ( lvzun) prin car Jan Baurlar ra nva ş a ncrcat să ralzz un ct s poa  raona, raona,  „clasc" Baudrillard par par lui-mem. Cu/ără iron, auorul auorul accpă accpă ocul ocul ma macc  paă ş ncarcă ncarcă săş autosciz autosciz parcursul parcursul „rrorial „rrorialznu znu" " ca ş ş ar  unul sorc, sorc, na nac, c, o călăor călăor a gnri Ca c rzuă rzuă s însă ma aproap aproap  o caograf caograf a şr şr ficăr,  carografra unu rum prn „şrul ralulu" (cu o vorbă a lui Zk) Bauriar Bauriar a st nu at at un crtc crtc unualvrcal) unualvrcal) a acuaă, c un moralist, poa ulmu mar,  voca. Ca Ca c a ncrca  În Î n mo consan a ost ost bocara rată, urmărn, vânând prmann Încrcărl  „înunar" a acsa,  aşzar,  sdntariz sdntarizar ar  comota (cu oa „comotăl" ) a umană ş a gnr. Puncu lu  rfrnă la la constu nu znul znul transcnn, nc „naru" „nar u" funamnlor funamnlor (vrcala) (vrcala),, c c ocul or prmann, prmann, proproucăor  orzontalta,  arala, c  nn al isor drumul. Vnător noma, Baurlar a hătu aşzăr, Închrl, blocăr, vsul (sinucgaş, upă l) a umană  a s aşza  a pun oaă capăt rv, rv, căuăr, plasăr,  a ransorma to to ul ntro fanasmacă os os crculaă crculaă a rînoarcr,  a transorma ninul laralcraor al sor c

Pentvu

7

Pentvu

Înro călăor, vint, vi nt, iniatică: Mois ar fi rbuit rbuit să rămână rămână p rumur, săş nă În prmannă până până la finl vacurlor, poporul În mrs, n marş fără Tmplu Porabiltaa crinţi, Chivotulîncor, viara oricăr trtorialtă şi a oricăi rritorali zări, tritoralizara ca lg În sin: iaă car pa a  croul lui lui Baurillar Luma, ralata r alata trbui să nu Încz să rămână un u n „Vs „Vs sălbac sălbac nsco prt, ncucrit, ncoloza, ar prmannt bătu, bân ui vânat, ravrsat câmp  lupă al rvrsblită conrarilor şi al mamorozlor imann Aşa cum s autoscifrază, cum s povsşt, cum s ac p sin Însuş povs „inatcă (basm ma), În Î n momnul În Î n car umanaa umanaa occnală occnală vnra (marxst, (marxst, xsn xsnial, ial, fnomno fnomnolog logc) c) Subcul, Baurllar vin şi ă acsua o lovură at rală, crân miologa lozocă a ndpnn ş a libră lib răii infinit infinit a Obictlor. Cân Însă ş obic tl aung să  işzat („soctaa  consum), Baurllar aacă n n nou, librază, librază, „scarcrază n nou, vorbin,  aa acasta,  infniul Sm nlor Cân Însă smnl Încp să omn luma, supunân ralata smulăr ş vrtualizân ralul, Baurllar, n schimb, s oprşt, trăgân un sm nal  alarmă şi nmaipropunân nimic, rfuzân să mai rlansz orizonaliata orzontului uman, a, aparnt, ralzaă 8

f

7

8

f

Dar, spun crici lu (cl ma asa, simpl ngraori consrvaor sau, ma xac, „consrvato rş" frpturism consrvaor), consrvaor), nu asa propovăus propov ăus Baurllar, Baurllar, mal ma l moral moralis is umans, umans, toaă viaa viaa nunucra namculuiparnr, păsrara păsrara avrsarulu În vaă, ublul n lampă, zmărgnra ş „cosmcza„cosmczara" xstni, rvribilitata infnită a rmnor, „nomaism „nomaismul" ul" v prn rm, supr suprmaa maa Clua (nclusv sau poat mai als) anuman (obcul, smnul, ngaivul tc)? Ş aunc,  c s m l, acum, ocmai  vctoria Dubulu,  nfnzara În sfârşt sfârşt ralzaă a umanulu,  lbrara u prn imagn şi prn smn, p scr spus,  Vrual? Nu asa a urmă rt, nu asa şa or, nu asa a vânat oaă vaa? Nu rprznă oar oar Vrualul tos ascuns, a arr În sârşit fcua, al umană, grau i suprm  „sublmar" ş  „spriualzar"? Poat răspun, răspun, pnru prma ată tăcut ş ubi taiv, vânăorul noma Baurllar, pntru prma aă oprit saonar. Poat! Şi şi! Sau sau? Poat că n aflăm În aa cli mai mar capcan Înns umantă: simulara simula ra obictivă a lbrtă, a conlucrăr cu alraa. Simulara nomasmulu Însuş, cân,  ap, ar puta i vorba  ca ma fnvă oprir a omulu n stor,  oprra lu În Lum, la Lum,  rsorbra lui fntvă ca Lum,  suprma sa pacifcar prin var Pen utimativu utimati vu

9

Pen utimativu utimati vu

Să f acasa conracia, apora snială a gânri lu Baurllar? Dacă a loga vrtua nonmi mtică a vrtualită cuvinlor,  c s tm acum  vrualul suprm  imagnlor? Doarc cuvântul, pun Baurllar Însuş (nclusv În xul  faă), s un opraor nonthnic" Să f acsta aalul" (al rmnchi al auorului), faalitaa? Extraornara, pocala gnraiplaă in car a ăcu part ş Baurllar („gânra 68" cum i sa mai spus  cătr racor Foucaul, Dluz, Drria, Lyotar, Bouriu c) va f ăcut, va i susnu as un   „rvolu prmanntă" în aara Putrii Put rii  işr, tocmai, n rgmul (ranscnnt) al Puri, car Însă a scăpa, car a fos capaă şi rcupraă, rcofcată obictiv pozitiv crativ"  capalism, prn înlocura idologii cu thnologia (mu mai sigură, mai „rc", mai fic nă) Efct prvs, ci, logică prvrsă. aă, prn urmar, p campon lbrăr (ma prcs a ano m, a imanni, ai rtragrii şi a vaări n Pu Pur r  anar anarh hsm sm cv cvc c an an ş post postr rvo volu luon onar ar)) plângânus acum tocmai  ralizara (capitalistă) (capitalistă) a lbrtăi! Un l  a s căi sar spun,  aş ma nsa (fără a şo rcunoaş) grşala C hohot norm n abăra consrv co nsrvaor aorştl ştlor, or, ma als acum, upă şira (bologică) n scnă a Marlor Cam pion asta au vru asa, aă, prmsc! 0

fă

9

0

fă

Capasmul acual (iar, n spun capalism, spun Însăşi Epoca, Epoca, stor stora,a, Sprt Sprtul) ul)  maral maral (A (A Gorz), Gorz), cogniv  Moulir Boutan, libn . Stiglr), sc sau sau culural şş arsc ( (u) u) c c  a rcup ra, mplmnânul thnologic (hnologc ologa s, asăzi, hnologa pură), marl z, mara mitolog flozofcă a gânri 68" (post srucuras, cum  sa ma spus), urnâno ş rcuprâno, nsrumntalzâno şi ralizândo „obictiv (căci, onologc onol ogc vorbn, obictivitata con mporană s, În primul rân, o obictualitat) În propriul său bnfcu păşra nonialccă a nstan Subclui (supratma acsti gnra) a vn nuralizara  alccă prn subictivări subict ivări artcial art cial d piaţă.

aă, aă, c c (rp, (rp , conomc spus), Rvoluia Rvolui a simu lată aunsă (nvinovat, (nvinovat, pacfic) oc ( srag) p calculaor! D fap aă Rvola (anipolcă) ransformaă, cu avărat, Î n Rvouţi conomcă! (Una (Una nr mamarl obss, nu napărat până la capă mărurst, al acs mari gnra a consituo ocma ama ca rvolta să nu f cumva rcaptată, rcofcaă, urnaă ca Rvoluţi Numa că, va, tronara, st ura policulu policulu   un şişi zbatrl lu anacronc anacronc  rcucrr a pozi pozilor lor piru  a făcut, fac fac ca avăral rvolui să nu ma poată f nici măcar Penutatvu

11

Penutatvu

magna vsat politic c  să f f fctua fctua conomic ş sngurul rvoluonar  voca rămas p scna sor, upă lmnara clorlal prnnţ „mpostor, să f char Capalul!) Asta plâng Baurllar, În faa acsu nmapomnt, mapomnt, cu avăra avăr a pocal fnomn s oprşt În sârş, l, căc nc nu ar ma ava Încoro, un să margă omnaa, suprmaa, suvranaa acuală nu s ma xrctă, la suprafaă, upă molul vrtcal, rarhc, al transcndnţi c prnro prnro totală imanntiar prnro Încar a omulu În HprUman, În nc cu sn, c ocma prn „normara alră, prn „alrc (D Qussaa, Court trait d'altricid 2007). Elbrara ar loc, az, ocma prn simu si mula lar raa thnol th nologi ogică că a lbrăr Astl pr mtaoricitata lum, altfl spus, vrualaa  „ cuvn Ş atunc (ultmul paragraf al cărţ, rprous În prmul prmul paragraf paragraf al acs acs prf prf),), nu nu n n ma rămân rămân câ gândir gândira a cu ualtata ualtata ş rvrsblaa  nfntă Căc acă Vrualul nu oar rprouc, c pro duc pur ş smplu, ralul (crân,  xmplu, Marl Fcun contmporan contmporan  „monalz „monalzara ara,,  plă, cu nvtab nvtabla laa a  „obcvă „obcvă  car au au ua ua locul Marlor Naraun lyotarn al mornăţ), nsamnă nsamnă că c ă Dublul, alrata sn lmna tocma tocma rn smulara ş prn proucra lor nuralza(n)ă, 2

Pefaţă

11

2

Pefaţă

pacifcatoare (combnat cu transparentizarea democratcă, ce reactvează secretul, negatvul ca Rău, acest mecanism ar produce, de pldă, aşa cum susţn anumiţ analşt postBaudrlard, nclusv marea fcţune contemporană, marea cutură actuală a „terorismuui") „terorismuui") Ş atunc nseamnă că Marele Joc al reversblăţ nfinite, finite, dn nou, nou , de fapt, fapt, se bochează, n  n loc să să  se dea dea,, mondal, curs Păcăleală După retragerea defntvă n gândirea gândir ea pură a marelu moras morastt Jean Baudrlard, noncţune lu no madce, de permanentă relansare a Orzontulu, de neaşezare n Fnal, de neobostă nventare a Penult mulu, sunt m urgente ca orcând orc ând Jean Baudrard trebue reinventat reinventat Vechea avangardă a gândr uma nse se dovedeşte, ată, o salvatoare arergardă Dn urmă, acum, e (aătur (aăt ur de ceaţ, dea citaţ) ne as gură, „logstc", „logstc", spatele Punând marea, arzătoarea problemă a ce mai poate fi, a ce trebue să fe, az, umanismu ş cum ma poate fi e efcent (adcă latera, „dn coastă") coastă ") practicat practicat Orzontul nu este este dat, el trebue n permanenţă creat, relansat relansat Adevăratu Adevăratu umansm umansm contempora contemporann  apărare apărareaa r vrsibiităţii umanului, redeschderea Joculu. La drum Aba sfârştul nu mai e paroxstc No am înce tat, deja, n pln paroxsm al lum, să ma reacţonăm paroxstc, Pnutimativ Să f ajuns a sfârşt? numavu

13

numavu

S ă n e dorm dorm un sfâ sfârş rştt p e care îl pract practc căm ăm de deja ja,, da darr pe care reatatea refuză să nl acorde, continuânduş, paroxistc paroxistc  auoma automatizat automatizat „vrtual" „vrtual"  sora fără no? Bogdan Giu

13

Textul de faţă a ponit de la un film conceput de Leslie F Gunberg ş ealzat de Pere Bougeos.

Ese cu oul paradoxa să fac pnorama rero spectvă a une opere care nu s a dorit ncodată prospectivă. Se întâmpă, oarecum la fel ca În cazul u Orfeu care îş Întoarce prea devreme privrea spre Eurdce, trmândo, În felu acesta, În Infern Este ca ş cum opera şar preexista seş ş şar presm Încă de la Început sfârştu, ca ş cum ea ar fi deja ncheaă, ca ş cum sar dezvota dezvota ntru ntrunn mod coeren, coeren, ca ş cum ar fi exstat dntotdeauna. Nu văd, prn urmare altă modaltate de a vorbi vorbi despre ea decât În termen de smulare, Întrun fel aşa cum Borges re consttue consttue o civiza civizaee pierdută pierdută plecând plecând de la ragmen ragmen-tele une une bblote bbl otec c Cu ate cuvnte cuvnte vreau vreau să spun că nu pot săm pun câtuş de puin problema verosm ită e socologce, Întrebare la care, care, de atfel, mar  nfnit de greu să răspund. Trebuie, fără îndoală, să mă pun În situaa unu călător imaginar care ar da peste aceste screr ca peste un manuscrs utat ş care, În lpsa altor documente ajuăoare, sar strădu să reconstitue socetatea pe care ele o descru. J. B

Parole Cuvne de acces    Expresia îm pare a voca sucent de exact un mod aproape inţatc de pătrunde În nterorul ucrurlor, făă a Întocm otuşi un nventar al lor. Căc cuvnel sunt, poae, ntro mult ma mare măsură, purtăoare, generatoare generatoare de dei, şi nu invers. Operator a une vră, operator magc, cuvntele nu numai că transmt aceste d ş aceste lucrur, dar se meaforzează ş se metaboli zează zea ză ele Însele unele În altele, altele, urmând un u n fel de evo evo luţe În sprală n felul acesta, sunt sunt călăuze ale idelor Cuvntee sun extrem de importante penru mn Faptul că au o viaţă propre, că sunt murtoare deci, ste evden evdentt pentru oricne oricne nu are pretenţa pretenţa une gândri 

 Titul orignal a căţ de aţă este Mots de pe ormuă echvalenă, În lmba ranceză, cu termenu ehnc angosaxon, mut ma răspând ş devent uzual pentu toţi utzator hnologlo actua de comuncare psword „paoă" Având În vedere că că au a uor oru u face ac trmiter a  a sensul tal a aeste aeste mule, taducând-o ot a ot, am prefea, pentru inteligbl inteligbl atea pasajuu ublaea aduce, menţonâno aât pe ea uzuaă cât ş pe cea teaă (n t). 8

Cuvne de acces

8

Cuvne de acces

defnitve, cu cop edificator Ete şi cazul meu n tempoalitatea cuvntelo, exiă exi ă un joc aproape poe tc al moţii ş al renaşeii: metaforzărle ucceve fac ca o idee ă devnă ceva ma mut ş altceva decât ete ea ea Înăş Înăş  o „formă „formă de gândre" Căc mbajul gândeşte, ne gândeşte şş gândeşte pentru no cel puţn tot atât câ ş no gândm gândm prn ntermediu ntermediull ău. ău. Exită ş aci un chmb, chmb, care poate f mbolic mbolic Între cuvinte cuvinte ş ide. N e pare că avanăm prn ide ide  aceata aceata ete ete fără îndoală f ntama ntama orcăru teorecan, a orcăru or căru lozof , dar cuvntele Îneş generează au regenerează idele, făcând ociul de „ambre „ambreor" or" n atfel atfel de mo mente, idele e interectează, e ametecă la nvelul cuvântulu, care care erveşte atun atunc c drept drept operat operator or  da darr un operator operator nonteh nontehnc nc  Întro Întro catalză catalză În care care lm baju Înuş ete În joc Fapt care are darul de al tranforma Înro miză ce puţn a fe de mportană ca ş ideile Prn Prn urmare, deoarece cuvnele crcuă, deoarece ele rec În lumea de dincolo, dincolo, deoar deoarece ece e metamorfozează şi devn călăuze de ide dea lungul unor filiere mpre vizibile vizibile  nepremeditate, exprea „parole", „cuvine de acce", m e pare că ne permte ă urprindem ucrurle ucrurle În aceaş mp crtalzându crtal zânduee ş uândule Întro perpectvă dechă, panoramcă

Obeu

Obectul Obectul va fi fost pen p entr truu mne „paroa, „paroa, „cuvânu de acces", prn exceenă ncă de a Început, am aes această perspectvă pentru că voam să mă desodarze darzezz de de problematca subectului Probema Probema obiecuui reprezenta aternativa la problematca subectulu şi a rămas orontul meu constant de reflecie Existau,  acest sens ş motve care neau de epocă În an '60, tecerea de a prmatul produce a acea al consumuu a adus obectee În prmpan Cu toate acestea, ceea ce ma nteresat nteresat cu adevărat a fost nu aât aât obectul fabricat În sine, c ceea ce obiectele îş spuneau unee altora, sistemul de semne ş sntaxa pe care ee o ela borau Ş mai ales faptul că ele trimiteau la o lume ma puin ma puin reaă decâ decâ lăsa să se creadă aparenta atotpuernce a consumuu ş a proftulu Penru mne, n această lume a semneor, obectee se sustrăgeau oarte repede de la valoarea or de Întrebunare pentru a se uca unele cu altele, pentru a ntra În corespondenă  spaee acestei frmuăr semologce, exsta, fără oar ş poate, o remnscenă dn Graţa u Sartre ş 20

Cuvne de acces

20

Cuvne de acces

dn acea famoasă rădăcnă care ese un obiect obsesonal, sonal, o sbstanţă sbstanţă vennoasă M se părea că că obectul este Înzestrat aproape cu pasune sau cel puţn, că poae să abă o vaţă propre că ar puea să iasă din pasvtatea utlzăr utlzăr lu, dobândnd un u n f de autonome ş poate char o capactate de a se răzbuna pe un subect mult prea sgur că poate domna. Obiec tele au fos consderate Întotdeauna Întotdeauna un unvers nert ş mut de care dspunem sub pretextul că lam produs produs Pentru Pentru mine Însă acest acest unvers unvers avea ceva de spus spus ceva care depăşea smpla lu rebunţare Părundea În Împărăţa semnulu unde nimc nu se petrece ncodată atât de de simplu, simplu, deoarece seu reprezintă reprezintă ntotdeauna ştergerea ucrul Obecu desemna, prn urmare atât umea umea reaă, reaă, cât ş absenţ absenţaa e  dar dar ma presu presuss de orce, absenţa subectuu. Tocmai explorarea aceste faune, a aceste flore a obecelor a fost cea care ma neresat. Mam foosit, În acest scop scop de toate disciplnele care pluteau În aerul tmpului de pshanalză de anaza marxstă a producţei producţei şi ma aes de anaz anazaa lngvst lngvstcă că după după exem p lu Barthes. Dar interesu studeri obectu consta în prmu rând În aceea că te obliga să trec prn toate aceste dscpne că Îţ mpunea o anumtă transversa transversalitate litate Obectu tocma, tocma , n era reductb a nc o dscplină anume ş ş făcândule făcândule pe toate să pară engmace e ajuta să le pu la ndoală postulatee Obecu

21

Obecu

Înseş  nclusv nclusv pe cele ale semo semologie logie În măsura măsura În care obectusemn În care neferează nenumărate ipur de valor ese mult mai ambgu decât semnu semnull lngvsic Orcare Orcare ar fifi fost adevăratul adevăratul nteres al al acestor dfe rte abordăr ceea ce ma pasonat şi continuă să mă pasoneze ş astăz este modul În care obectul evadează dea ză scapă dn ele deve devennd nnd absen absentt  tot ceea ce În el se păstrează ca nelnşttoare nelnşttoare stranietate stranietate Schm Schm bul cărua e î este suport rămâne unul neîmplnt E este desgur mjloctor mjlocto r dar În acelaş tmp pentru că este imedat manent e rpe această medere Se situează pe amb versanţi find oodată copleşitor şi deceptv; deceptv; tocma de aceea ş ţne poate de acea parte bestemată despre care vorbea Batalle care nu va f nicicând rezolvată nccând răscumpărată Nu exstă o Mânure a obectuu obectuu  undeva undeva rămâne Întotdeauna Întotdeauna un „rest pe care subectul nu poae să pună stăpânre nre pe care care el crede că îl atenuează atenuează prin profuzune prn agomerare agomerare dar care nu condce decât la o mult plicare a obstacoelor În calea relaţe. ntrun prm moment no comunicăm prn intermedul obiecteor apoi proferarea bochează această comuncare Obecul Obecul are rol dramatc dramatc este un actor actor cu dreptur dreptur depine prn aceea că dejoacă orce smplă funcţona tate Ş tocma dn aceată perspectvă mă nteresează u

21

Valoarea

Valoarea ese eviden srâns legaă de obiec dar  caul de faţă perspeciva asupra ei ese una liitată vând n vedere exclusiv valoarea de nrebuinţare şi aloarea de schib acese ndaene ale producţiei şi ale pieţei Din capul locuui valoarea de ntrebuinare are ş aloarea de de schib  ş dialectica ce ce se instauinstauează nre ee  iau apăut apăut ca un ediciu raţional cae cae posulează posibiliaea de a echilibra valoarea de ai găsi un echivalen general capabil să epuizeze seni ficaţiile şi să dea seaă de un schib. n acel oent n joc a intrat antropologia pentru a lua lua n răspă răspă aceste aceste noţi noţiun unii ş a dsruge dsruge deologia pieţ pieţei ei  a aii exact piaa ca ideologie nu nuai ca realiae. Anropologa ne ofă posibilitatea de a recurge la socieăţi şi la culturi  care noţiunea de valoare aşa cu o nţelege noi, este ca şi inexisenă şi n care lucrurile nu sun schibate niciodaă dect unele cu altele ci ntotdeauna prin ijlocirea unei ranscendenţe a unei absracţiuni. Pe lângă valoarea de piaţă există valori orale ş valori estetice estetice care funcţonează n erenii er enii unor 24

Cvne de acce

24


opoziţii regleentate ntre bine şi rău fruos f ruos şi urt etc Mi se părea totuş că există o posbltate ca lucru rile să circue atfel şi toca alte cultur veneau să ofere iagnea une organizări de aşa natură nct transcendenţa valorii să nu se poată instaura n sânu or ş odată cu ea nc transcendenţa puteri deoa rece toca prin anpularea valorior se constituie aceasta Era vorba de de a decapa obectu  dar nu nu nu ai obiectul obiectul  de statutu său de de ară de ai reda o ediatitate o reaitate brută care să nu poa poată tă f nego ciată n tereni de pre Un lucru fie nu „vaoreaă nic e este „de nepreţui" n abee caur nsă ne afă n doeniul inapreciabiuu inapreciab iuu n sensul sensul pn a terenuu Şi atunc schibul care se poate face cu ele se operează pe nşte baze care nu ai ţn de contact  aşa cu cu se întpă întpă n n ssteu cue cuent nt al valori  ci de pact pact Există o prondă diferenţă diferenţă ntre contract care este o convene abstractă Între do te en ntre do indv ş pact care ese o reaţie duaă şi copce A putea să vede o agine a pactuu pactuu n anute anute odată ale baului poetc n care care schbue schbue dnr dnree vinte  cu nenst nenstaea aea păceri pe car caree o poduc  se  c n aara spei or descifrări dncoace sau dncoo de ncionarea or n tereni unei „valoi de senficae a e se întâpă ş n cau obecteor ş a ndvzor Exsă n această perspectvă o posibiiate de a scurtcircuita Vaoaea

25

Vaoaea

ssteu ssteull vlor vlorii şş ser ser de donţe donţe pe cre el o nteeză Pe baz sensulu junge să  stăpân  bjulu stăpân councări (chir dcă n cestă doinţie supr dscursuu ntră ntră n joc ctul de vorbre cu odtăţle lu) r pe bz vor de paţă vo vo junge junge stăpân peţe Ir pe dstncţ dstncţ dntre dntre vore bnelu ş ce  răulu se v nsttu donţ orlă orlă .  . Pornnd Pornnd de d e c c  se edcă tote putere Este pote o utope utope să  pretenţ pretenţ  de  trece dncolo dncolo de vlore dr cestă utope ese un opertore o tenttivă de  concepe o uncţone  rdclă  ucrurlor Cert este că studere vlor e coplexă: pe cât de uşor sesblă este vlore de piţă pe tât de u gtvă gtvă şişi de nstblă nstblă este este voresen voresen  l un ooent dt e e  se se epuzeză epuz eză ş se speşte n publcitte ş n lăudăroşenie deşrtă Când totul totul este edt de o  ctctte ne  ă ă  oe n lue vlor su de ntro siure a e? Dr pote că ntotdeun evouă ntro dublă orlă„ Ar exst prn urre o sră orlă cee cee  schbuu coerc co erc ş o seră seră orlă cee cee  jojoculu n cre nu conteză dect evenentul nsuş oculu ş nstur nsturre re une regu regu părtăşte A    oculu părtăş o regulă este cu totul tcev decât  te reeri  un echvent generl coun trebue să  totl 26


25

26


plct pentru  pute juc, juc, fpt ce creeză ntre pr tenei un tip de rport i drtc dect schibu coerci ntrun stfe de rport indviii nu sunt nşte finţe bstrcte cre se pot substitui unee cu tele: fiecre fiecre ocupă ocupă o poziţie singulră singulră fţă de de o iză pe cre o consttuie victori su nfrngere viţ su orte Chir şi n forele sle cele i bnle jo cu pune un t od de bordre  izelor dect schbu  teren teren de ltel, tt de de biguu, nct nct juns să vorbesc de existenţ unui schib iposibil



Schimbul simboli

Schibul bolc bolc ete locul ategc ategc n cae toate toate odalităile valor converg pre o zonă pe care aş nuio nuio oarbă n care totul totul ete epu î dicuie Sibolic aici nu ae nci accepiunea cuentă de iagina nici pe aceea pe care io dădea acan te voba de chibul ibolic ibolic aşa cu l nelege antopologa n tp ce valoaea ae ntotdeauna un en unidreciona depaândue dntun punct n atul confor confor unui ite de de echivalenă echivalenă n chbul i bolic bolic exit exităă o evebilitate a teenilor Pentu Pentu ine ine prin interediul acetu concept ea vorba de a lua n ăpăr chibul de piaă şi n flu aceta de a face o ctcă poltică a ocietăi noatre n nuee a ceva ce a putea f taxat dept utopie da cae n nenuăate alte cultui a fot o foră cu adevăa ve Reverbiitatea ete deopotivă aceea a vieii şi a or a bnelui bnelui şi a răului răului a tot ceea ce noi a organizat ub fora unor valoi altenatve n unveu ibolic viaa şi oartea fac peanent chib de ocuri. Şi dat fiind că nu exită tereni eparai c din contă revebiitate revebiitate apare apare şi o punere punere a ndoială 28

Cuvine de acce

28


a nseşi dei de valoare care cere nişte tereni net opuşi ntre cae să se poată instaura astfe o dialec tică Or nu există dialectică n sibolic Când vine voba despre oarte şi viaţă n sisteu nostru nost ru de valo va lori ri nu exis există tă reve revers rsib ibililititat ate e ceea ceea ce este ste poz poztitivv apa apare re stuat de partea vieţi ceea ce este negativ de partea orţii oartea repezintă sfârşitu vieţii opusu ei pe când n universu universu sibo siboic ic terenii fac a propriu schib unul cu atu Acest fapt este vaab n toate doenile dec şi n cel a schiburio de bunuri n lach funcţio nează un anuit tip de circuaţie a bunuior care este exonerat d ideea de valoare şi care include dipotrivă prodigaitatea sipa de ucruri nsă care nu trebue să se se oprească nciodată Schibul nu trebue să se ntrerupă nici o clipă trebuie să cească nen cetat n intensitate eventual până a oarte Şi jocu ţine de aeeaşi oră de schib n ăsura n care În cadu u banii nu ai au o vaoare fixă dat fiind că sunt nencetat repuş n circulaţie confor regulii sibolice bolice  care nu este este evident ace aceea eaşişi cu legea legea orală orală Confor acestei regui siboice banii câştigaţi nu trebuie n nici un caz să redevină vaoare de paţă ci trebue repuşi n joc n interioru jocuui nsuşi. Acest schib sibolic poate fi de aseenea nţees şi la un nive ult a apu acea a oreor Schmbul mbolic

29

Schmbul mbolic

Astfe foa anală fora for a ană şi fora dvnă ac schb Între ele dpă o regă a etaofozeor rn care fecare fnţă fnţă Încetează Încetează a a ff crcscrsă crcscrsă stct stct definiţie sale sale confor confor căreia anl anl se opne opne nan ş.ad xstă o crclaţe sbocă a lcrrlo lcrrlo În care nc n dntre ee ee n are o ndvi daltate sepaată ş În care toate operează prntn el de copctate nversaă a foreor insearable insearable a el se ntâplă ş În caz copl cae nc e n a ae n statt ndvdal: este n fe de sbstanţă sacrfcală cae n se opne ne ate sbstanţe c a f sflet sa oricăre ate vaor sprtae n acee cltr În cae corpl este ee eps În joc pn nteredi rta rta e n reprentă sbol sbol veţ; veţ; probea care se pne n este aceea a sănătăţ a s praveţr sa a ntegrtăţ sale n tp ce no ave o vzine ndvdazată egată de noţne de po sese şi de stăpânre În aceste cltr corpl constitie iza ne nencetate reversbltăţ. ste o sbstanţă care poate să crce prn ate fore anae ine rale vegetae De altfel altfel oare oare n Întotdeana Întotdeana tot se joacă a nve nve ll n schb siboc adică al ne nencetate rep ner n joc care depăşeşte c lt coerţ raţonal al lcrilo sa pe acea al corprlor aşa c este e ractcat astăz n realtate re altate ocât de paradoxa ar tea să pară aş fi gata să parez că ncodată n a 0


29

0


existt econoie n sensul rţion ştiinţific n cre o nţeege noi stăi că schibu siboc se fă dintotdeun şi pentru totdeun totdeun  tee rdiclă rdiclă  ucrurilor şi că pe cest pn se jocă ee de fpt Pute prvi cest schib sibolic c pe pe un obiect pierdut ne pute ntees de plach n societăţile prtve prtve  pute niz din punct de vedere ntro poogic consttnd totodtă că n cee ce ne priveşte trăi pe dentregu n nişte socetăţi socetăţi bzte bzte pe schischibul coeci n nişte societăţi nteeite pe vlore „ Dr este ore cest ucru tt de sigur Pote că trăi n n continure ntrun iens ptlach Circuscrie nuit doeni n cre pr  se ri nişte rţionli rţionlităţi tăţi econoice ntoice sexue dr dr for fundentlă for rdică contnuă să fie de fpt tot cee  provocării  supriciării  uui uui  deci  negării negării vlorii A scrifcării vorii Astfe  continu să trăi ntrun od scrficil fără   vre nsă să ni suă. Ş fără  i i pute să o ce pentru că fără rituuri şi fără ituri nu i i dispune de ijlocee necesre ste inuti să fi nostgici  nteet un lt od de orgnire ce  cret un siste linir ire versibl coo unde existu existu foră for ă crcură circuit reversbitte Trăi şi poi uri ir cest este cu devărt sfrşitu.

Seduţia

Pentru ine univeul educţiei e ce cre e opune rdic univerului producţiei u i er vorb de  fc fcee c lucrurile ă pră de de  le fbric fbric de de e produce pentru o ue  vloii ci de  e educe dică de  le deturn de l cetă vlore deci de l dentitte dentitte lor de l relitte lo pentru pent ru  le detin jocuui prenţeo chibului iboic dintre ele Acet chb iboc  vzt  ncepu ue eco noică noică bunurile  ş cu cu e e ntâplă ntâplă n n plach  poi chibul iboic l orţii După cre  venit exulitte exulitte cre cre  ngutt puţin câpul După păree e educţi iplică totul nu dor chiburie dintre exe Deigur pin diferenţ  fiecre ex şi cută cută şi şi fă fă identitte conruntându conruntândue e cu celăllt ex ex ntro for forăă totodtă de ivlitte ivlitte şişi de conivenţă pozitivând exulitte c funcţie şi c juire Pentu ine nă educţi contitui ninte de tote ce foră reveribiă prin cre bee exe fizioogice şi jocă identitte e pun n joc. Mă intere o foră foră  devenirii cuine cuine  fininului şi  devedevenirii fenine  cuinului potiv pejudecăţii a

2


2


care care vrea ca maculinul maculinul ă ie  ine ine identitat identitatea ea exuală nţelegeam emininul ca iind ceea ce contrazice opoziţia maculin/eminin, opoziţia de valoare dintre cele două exe. Femininu Femininull era ceea ceea ce tranveraliza tranveraliza acete noţiuni şi ceea ce Înro anumită măură abolea iden titatea exuală Trebuie ă recunoc că acete idei miau creat anumite neînţelegeri cu eminitele Cu atât mai mult cu cât pornind de aici, miza nu o mai reprezenta eliberarea exuală, care  e păre părea,a, până până a urmă, un proiect detul de naiv, dat iind că e baza tocmai pe valoare, pe identitatea exuală etc Seducţia ete un joc mult mai atal şi mult mai ricant, care nu nu e opune câtuşi de puţin plăcerii, plăcerii, dar care, care, dimpotrivă ete altceva decât juiarea Seducţia Seducţia ete o idare, o ormă care Întotdeauna caută ă ă dere gleze pe cineva din punctul de vedere al identităţii ale, al enului pe care cineva cineva î poate căpăta pentru ine Înuşi. n educţie el regăeşte poibilitatea unei alterităţi alterităţi radicale. Mi M i e pare că educţia are ar e În vedee toate ormele care evită un item de acumulare de producţie. Or eliberarea exuală, care reprezenta, ca şi eliberarea muncii, obeia acelei epoci nu ieşea din chema productivită productivită ra voba de a eibera energia  al cărei model arhetipal îl conituia energia ma ma terială  model alat Înă Înă În abolută abolută contra contradic dicţie ţie cu maree joc al educţiei care nu ete unul de tip acumulativ Seducţa



Seducţa

Seducţia nu are ca miză atât dorinţa cât ete un joc cu doinţa. Nu o neagă şi nici nu ee opuul ei a o pune În oc Aparenţele ţn de fea educţiei mu dncolo de apaen apaenţe ţeee izice. e fera În cae puneea pune ea În joc, ca mză mză a iinţei iinţei eprezintă eprezintă un fel de deontologi deontologiee În cae ete vorba depre nişe forme flexibile reveribile, În ae nici un ex nu ee gu de fundamenu ău şi ci mai cu eamă d upeoiatea a. Am mza aunc pe emnin, a fel ca În chimbul imbolic În lc ă mizez pe more. a ca un fe de paolă de cvân de acce de reatae a recei, recei, dacă po pune aa de indice de reveribiitae a veţii ş a morţi Fmina contuia contuia atfel eeribilitaea maulinul maulinului ui ş a emininuui Se impune otuşi o lămuie emenul educţie" a  uprauilzat Întro Î ntro erie de accepţiuni precum  puerea edue maele", educţa mediacă" au maii edcăori" ec ec  u  u nu Înţeegeam Înţeegeam termenul la ace nive exrem de ulgar până la urmă te ade ăa că În domenul educţiei mi e părea că din punct de vedee iori femeia e află Îno poziţie pvegaă. Sa conderat Înă că a ega femeia de dcţie Îneamnă a o detina aparen aparenţe ţelor lor  deci frivo frivo liăţii Un conraen total educţia depre care vor beam eu repreznă cu adevărat dominaţia mbolică 4




4


a ormelor, pe când cealaltă nu ete decât dominaţia materială  puterii prin intermediul unei tratageme Seducţia ete crma originară Iar entaivele noatre de a pozitiva lumea, de ai da un en uniatera, de elul imenei Întreprinderi a producţei, producţei, au, ără doar şi poate, drept cop ă elimine, ă aboleacă acet tă râm, până la urmă, periculo, maleic, al educţiei Căci ace aceată ată lume lume a ormelor ormelor  educţie educţie,, idare, idare, reveriblitte reveriblitte  ee cea cea ma maii puernică Cealată Cealată u mea producţiei, ete cea cae deţine puterea, dar rţa e aă de partea educţiei educţiei Ced că ea nu ete ete cea dntâi În termeni d� cauză şi de de eect, În termeni de uc uc ceiune, ceiune, ci mai puternică, puternică, pe termen mai mult mult au au mai puţin puţin lung decâ toae item itemele ele de produ producţi cţiee  de bogăţii, de enuri, de plăceri plăceri Şi toate tipurile de poducţie îi unt, probabil, ubodonate

Obsenu

vdent, termen scnă scn ă ş ocn nu au aceeaş aceeaş e mologe dar aproperea lor ete tentantă Căc, me da ce extă cenă, extă prvre ş dtanţă oc ş alertate Specacolul ete egat de cenă n chmb atunc când ne aflăm În obcentate, nu ma extă cenă, oc, ar dtanţa prvr dpare. Să luăm exe plu pornografe: ete clar că, În acet acet caz, av avem em dea face cu Întregu corp rala Ş poate că defnţa obcentăţi ar  devenrea reală, about about reală, a ceva ceva care, până atunc, era metaforzat au avea o den une metaforcă Sexualtaea are Întotdeauna  la fel fel ca ş educţa  o dmenune metaforc metaforcăă n obcen obcen tate, tate, corpurle corpurle organele organele exuale actul exual unt În mod brual nu pue În cenă" c expue În mod meda pentru a  văzue, adcă devorae, ee un aborbte ş, mpct, eorbte. te un acng ou oal oal al lucuror care  prncpu fac obectu une dramatug al une cene, cene, al unu unu oc Între paener. n obcentate Înă nu exă oc nu extă dalec că au au dtanţare, c doar do ar o totală complctate a ele menteor 6


6


Ceea ce ete valabil pentru corpuri ete valabil ş pentru mediatizarea unui eveniment, pentru info maie Atunci când ucrurile devin mult pea ree când unt imediat oferite, realizae, când ne aflăm În acel curtcircuit care face ca lucrurile ă e apropie din ce În În ce ce mai mult ne aflăm n obcenitate  Din acet punct de vedere Rgi Debray a făcut o intereantă antă critică critică a ocieăii pectacolului În opinia opinia a a noi noi nu ne aflăm câtuşi de puin Întro ocietate care near îndepărta de lucruri În care am fi alienai prn epa raia noatră faă de ee  Bleemul noru noru ete, dim potrivă tocmai acela de a  ultraapropiai de lucruri, faptul faptul că totul, totul, aât noi câ câtt şi ele, ee imediat realizat realizat Iar aceată lume mult prea reală ete obcenă. ntro atfel de lume exită nu o comunicare ci o contaminae contaminae de de tip tip viral toul trece de la unul la la altul În mod imediat Cuvântul promicuitate pune ace laşi lucru a exita În mod imediat fără ditană fără educie. Ş fără adevărată plăcere Acetea unt cele două exreme obcenitatea şi e ducia aşa cum demontrează arta, care ete unul din e erenurile predilecte ale educiei Exită, pe de o pae, aa capabiă capabiă ă inventeze inventeze altă cenă decât realul, altă regulă a jocului, şi, pe de altă parte arta realită, care ca re a căzut căzut ntr ntru unn fel de obcenitate obcenitate devenind decrip decrip tivă obiectivă au pură reflectae a decompunerii  a fractaizării lumii Obcenul

7

Obcenul

xită upraicitări upraicitări În obcenitate obcenitate:: a înfăţişa corpul gol poate fi deja brutal de obcen dar al înfăţişa de cănat, cănat, jupuit, cheletic ete şi mai obcen. Obervăm foarte clar că atăzi Înteaga problematică critică pri vitoare a media e Învrte În jurul juru l acetui acetui prag de toleranţă faţă de exceul de obcenitate Dacă totul trebuie ă fie pu totul va fifi pu   Dar adevărul obectiv e obcen Atunci cnd ni e relatează toate detaliile activităţilor exuale ale lui Bill Clinton, de exemplu, obcenitatea devine tt de derizorie, Înct te Întrebi dacă nu cumva exită vreo vr eo dimeniune iro nică. O atfel de răturnare r reprezenta probabil ultimul avatar al educţiei Întro lue aflată În per dţie Întro Întro obcenitate totală totuşi, noi nu jungem ă credem credem undamenta undamentall în ea. Obcenitatea, Obcenitatea, atfel pu, pu, totala vizibilitate a lucrurilor ete att de inuporta blă, blă, înc înc  rebuie ăi ăi aplicăm o trate trategie gie ironică pentru a putea pravieţui. Altfel aceată tranparenţă ar fi cu totul ucigătoare Intăm Intăm atunc, atunc, Între bine şi rău întrun întrun antagonim antagonim inolubil, În care care  cu ric ricu u de a ffii maniheic maniheic şi de a ne contrazice Întregul notru umanim umanim  nu exită exită reconcliere poibiă. Trebu Trebuie ie ă ă acceptăm aceată aceată regulă a jocului care, chiar dacă nu eprezintă o conolare, mi e pare mult mai lucidă lucidă dect a via ă îfăptuieşti, Întro bună bună zi, unitatea lumii lumii au au a vrea ă ă retabileşti retabileşti o ipotetică domnie a binelui Tocmai atunci atunci cnd vre 8


7

8


să ajung la acest bne total transpare ăul Or de paradoxa a putea părea, oare nu oma prn ner medu depurlor depurlo r omulu se operază asăz a nivel planetar, cea ma nefastă dne dscimnăr Căuta ea bnelui are, pn urmare, efece pervese ar este efecte perverse se suează suează Înotdeauna de parea rău lu. A vob Însă despre rău rău nu Înseamnă a frmua un vedc Îno anumă anumă măsuă răul este faa faa  ar o fatatae poate f neferctă sau ferctă

Tanspaenţa ăuu

Orice Orice tranparenţă" pune imediat imediat probema opu ului e, ecreul Ete o alternativă care nu ine câtuşi de puţin de moraă, de bine au de rău exită ecret şi poan, ceea ce eprezintă o ală repartizare a lucru ior. Anumite lucrur nu vor i oerite niciodată vederi, deri, unt Împărtăşite În ecret conorm unui tip de chim chimbb dierit dierit de cel care care trece prin prin vizibil vizibil Atun Atunci ci când când oul tinde ă e deplaeze pe pe ltura ltura vzibilului, vzibilului, aşa cum  ntâmpă În univeul notru, ce devin lucrurile odnoaă ecrete? Devin ocule clandeine maleice ceea ce era doar ecret, altel pu, dat pre a i comunicat, upu chimburilor ub pecetea tainei, tainei, devine răul În uşi ş rebuie abolit, exermina Dar acete lucruri nu pot  dtue dtu e dinrun anumit anumit punct de vedere, vedere, ecretul ete inderucibil. Atunci, el e diabolizează ecând prin prin char char ntrumentele oloite penru elimi naea a. Energia lui ete aceea a răului, energia care e naşe naşe din dezbinarea dezbinarea lucuror  binele binele denin denindue due ca uniicarea ucruror Întro lume totalizată. Şi atunci, ot ceea ce e bazează pe dualitate, pe diocierea diocierea lucrurilor pe negativitate, negativitate, pe moarte, ete 





coniderat ca iind rău Înuşi. Societatea noatră e preocupă, prn urmae, ca totul ă meargă bine ca iecărei nevoi ăi corepundă o ehnologie ntreaga tehnologie e ituează pe latura binelui tocmai din acet acet punct de vedere vedere acela  atiacerii dorinţei gene rale Întro tare de lucruri uniicată Ne alăm atăzi atăz i Întrun Într un item it em pe care care eu aş aş numi al benzii lui Moebiu Dacă neam ala Întrun item de aţăînaţă de conruntare trategiile ar putea i clare, Întemeiate pe o liniaritae a cauzelor şi a eectelor Indierent că utilizăm răul au binele o acem În uncţie de un proiect, iar machiavelimul nu e paează' deloc În aara raţiona raţ ionaităţ ităţii. ii. Dar ne alăm Întrun univer complet complet aleaoriu În care cauzele şi eectele e upapun după modelul benz lu Moebiu, şi nimeni nu poate şt unde e vor opri eectele eecteor Un exemplu de eect perver poate i obervat În lupta Împotriva corupţi corupţiei ei care domneşte domneşte În a ceri au  inanţarea inanţarea paideor potice E E ee evident că aceaă corupţie trebuie denunţată. Iar judecătorii ac acet lucru. Şi toţi ne punem că ete voba de o puriicare În enu bun al termenului Dar şi puriicarea are, ine viabil viabil eecte eecte ecundae. ecundae. Acerea Acerea Cinton Cinton e ee e de ace laşi tip. Ajungnd ă denunţe o perveriune judiciară vecină cu perjurul, judec judecăo ăorul rul conribuie la contr contrui ui rea imaginii unei Americ Americii curate. curate. Beneiciind deci deci Tanpaena ăului

1

Tanpaena ăului

pentru pentru a explo exploat ataa  ie ie  democ democra ratiticc  eul eul lumii lumii de o oră morală ridicată. Doa î mod mod uperici acţiun acţiunea ea judecătoor judecătoor poate poate  decirată ca opunândue opunân due n mod mod conlictual claei poliice poliice Dintrun Dintrun anumi anumi punct de de vedere judecăorii un unt dimpotrivă dimpotrivă  regeneratorii egiimităţii ei  şi aceata acea ta exact exact n momenul î care problema coupţie n ocietatea amercană ete departe de a i rezolvată. Şi oare e chiar atâ de igur că trebuie eadicată corupţia cu orice preţ n  n privinţa privinţa banilor banilor care alimentează menteaz ă abuoae abu oaeee comiioane comiioane ale inanţărlor inanţărlor de de ame şi chiar poducţia lor punem că ar i evident de preerat ca ei ă ie utlzaţi pentru a e educe mzeria umii Dar aceata ete o evidenţă pipită pipită  Cum nici nu e pune poble po blema ma ca ca ei ă iaă n circuiu de piaţă aceşti bani ar putea i ein vetiţi vetiţi ntr  ntro o betonare betonare generalzat generalzatăă a eritoriul eritoriului. ui. Şi aunci oricât de paradoxal ar putea ă une aceaă nrebare ete preerabil din punctul de vedere al „binelui" şi a „răulu" ă abricăm n continuae  chiar ă vindem nişte arme dntre care unele nu vor  nci nciod oda aăă olo oloiite te au ă acem ă dpară o aă aă ub o pacă de beton Răpunu la aceată ntebare ete mai puţin important decâ contientzarea aptului aptulu i că nu exită nici un punct ix pornind e la care ă putem deermina ceea ce ee toal bine au otal rău 2

Cvine de acce

1

2

Cvine de acce

Este, desigur, o siuaţie profund dezastruoasă pentru spritu raţiona şi de un total disconfort. Ceea ce nu ne Împiedcă să putem vor, aşa cum Nietzsche vorea despre iuzia i uzia vitală a aparenţeor, apar enţeor, despre o fncţe vială a corupţiei În societate. Principiul ei find Însă legiim, e nu poate fi ofcializat şi deci nu poae opera ope ra dect dect În secret secre t Est E stee un punct punct de vedere evide evident nt cc, cc, inadmisii  punct  vedere mor , î ace laşi timp, şi un fe de strategi strategiee fatală  care, care, de altfe nu constituie apanaju exclusiv al nimănui şi nu produce eneficii exclusive. n feul acesta, sar reintro duce rău. Iar răul fncţionează pentru că energa vne de la el Iar al cma cmate te  ceea ceea ce ese, eviden eviden,, necesar necesar  conduce, conduce, smultan smultan,, a al al reaci reaciva. va. Puem aminti aici ceea ce spunea Mandeville atunci cnd afirma că o societae funcţonează pe aza viciilor sale sau, ce puţin, pe aza dezechilirelor ei Nu pe aza calităţior ei pozitive, ci pe aza calităţilor ei negative Dacă acceptăm acest cinism, putem ajunge să Înţelegem că politicul treuie să Însemne  şi  incl includ uder erea ea rău răulu lui,i, a dezordinii, î ordi nea ideală a lucruror Răul nu reuie, prin urmare, negat, ci treuie să ne foosim de e, să ne jucăm cu el şi săl dejucăm.  Bea Maeve Te Fble Fble of the th e Bees: Bee s: or Privte Privte Vces Publick Benets  ( t)

Tanpaena ăli

3

Tanpaena ăli

Titu Titu acesta  „transp „transparen arenţa ţa răuui răuui""  nu este Înru Înru otu pertinen  Ar treui să vorim ma curnd de ransparţia" Răuui, care, oriceam face, „transpare" sau ranspiră prin ot ceea ce tnde so conjure Pe de ată parte, parte, transparenţa transparenţa Însăşi ar f Rău Rău  pierderea pierderea oicărui secret To aşa cum, În cazul „crimei perfecte", erfecţiunea Însăşi este cea criminaă

3

Viuau

n accepţiunea sa curentă, virtuaul se opune reaului, dar apariţia ui ruscă, prin intermedul noilor tehnoogii, dă sentmentul că deacum, e marchează dispariţia, sfrşitu reauui. n ceea ce mă prveşte, aşa cum am spus dea, a face să apară o lume reaă înseamnă a o produce deja iar realul nu a fos niciodaă dect o formă de simulare. Fireşte, putem face În aşa fel Înct să exise un efect de rea un efect de adevăr, un efect de oiectvitate, dar, În sine, realul nu există. Virtualu nu este atunci dect o hiperoă a acestei tendinţe de de trecere de la simolic la real real  care repre zintă gradul său zero. Din acest punc de vedere, vir tuaul se intersectează cu noţiunea de hperrealitate. Realatea Realatea virtua vir tuaă, ă, cea care ar fi perf pe rfec ectt omogenizaă omogeniz aă digitalzată, „operaţionaizată", ia ocul ceelalte rea liăţ pentr că este perfectă controlailă şi noncontradctore Prin urmare dat fiind că este mai „Împntă", ea este ma reaă dect ceea ce noi am Întemeiat ca simuacru Cer este Însă că expresia „reaitate virtuală" este un veritail oximoron. Nu ne mai aflăm În vechea 

Cvinte de ae



Cvinte de ae

şi una accepţiune filozofcă potrivit po trivit cărea cărea virtualu virtualu era ceea ce este menit să devină acua şi prn care se instaura o dialec dialectic ticăă Între aceste două noţiuni Acum, Acum , virtuau este ceea ce ţne loc de rea, ese souţia fină a realului În măsura În care, În acelaşi imp, el Împlineşte, desăvrşeşte umea În realitatea ei definitivă şi îi consfinţeşte disoluţia n acest sadiu, virtualul este cel care ne gndeşte pe noi nu mai este nevoie de un suiect al gndiri, de un suiec al acţunii, toul se perece prin medaţle tehnoogice. Dar ese oare virtuaul ceea ce pune capăt definitiv une lumi a realuui şi a jocului sau  cumva face pare dintro experimentare cu care ne jucăm noi? Nu ne jucăm, oare, nouă Înşine aceasă comedie a vrtuaului vrtuaului cu o umă de de rone, ca În comedia puterii? Această imensă instaaţie a virtualiăţii, această performanţă În sens artstic nu este, oare, În fond, o nouă scenă, pe care nişte operatori au luat ocul acorlor? Nar treui atunc săi acordăm mai multă credinţă dect oricărei ate organizări ideologce Ipoteză mai degraă nişitoare oate acesea nu ar f, pnă a urmă, prea serioase, iar exerminarea realiăţii, cuşi de puţin dovedită Dar, dacă lumea noastră îşi nventează efecv dulu său virual, treuie să Înţeegem că este vora de Împlinrea unei tendnţe care a Început cu muă vreme În urmă Reaiaea, se ştie, nu a exstat Val

7

Val

dntotdeauna Nu se voreşte despre reaitate dec de cnd există o raţionaitate capaă so enunţe nişte parameri capail să ne permită so reprezenăm prin ntermediu unor semne codificae şi decodificae. n cazu virtualulu nu mai ese vora de vaoare, nu este vora dec de a formua În termen de informaţie În termeni de calcu e vora de o computaţe generalizată în care efectee de rea dispar. Virtualul ar reprezenta, înra înradev devăr ăr orizontu reulu  aşa cum cum În fizică se voreşe despre orizontul evenmenelor Da a fel de ine ine se poae consider cons ideraa şi că toate acestea nu reprezintă dect un oco penru o miză Încă indscernaă. Exisă Exi să asăz asăzii o adevărată adevărată fascn fascnaţe aţe faţă de virtua virtua şi ţă ţ ă de enologile sale sa le Dacă e constiue constiue în într tra ade devă vărr un mod de dispariţie, aceasta ar putea fi o alegere  oscur oscură, ă, dar dar deierată  a speciei Înseşi: Înse şi: aceea aceea de de a e clona cu corp şi unuri Întrun alt univers de a dispărea ca spece umană propriuzisă pentu a se perpe tua Întro specie artificiaă care ar dspune de atriute atriute mul ma performante, mai operaţonale. Aceasta să fie oare miza? Mă gndesc la acea fauă orgesană a poporuui care a fost ostracizat, Împins Îm pins de cealaă pare a oglinoglinzii şi care nu mai este dect imaginea ogindită a Îmărauui care a aservit Aşa ar putea fi şi marele 

Cvnte de acce

7



Cvnte de acce

sistem al virtualuui, şi restul nu ar mai fi dect nişte cone, repulsie, ajecţie n fauă Însă, acele popoare Încep să semene tot mai puţin cu stăpnu lor şi, Întro ună zi, se Întorc de partea aceasta a oglinz n ace moment, spune Borges, ele nu vor ma putea fi Învinse Învinse Oare putem pu tem presupune presupune o caastrofă de acest fel şi, În aceaş timp, o asfe de revoluţie la puterea a treia? n ceea ce mă priveşe, Înrevăd mai curnd o asemenea hpertrofiere hpertr ofiere a virualuu, virualu u, Înct am putea ajunge la o formă de impozie Cu ar lăsa ea locul? Greu de spus, pentru că, dincoo de vrual, nu văd nmic, sau cel mult ceea ce Freud numea Nirvana,  nişte schimuri Înre nişte sustanţe moleculare şi nmc ma mult Nar mai rămne dect un sistem onduatoriu perfec, care ar renegra corpuscularul În snul unui univers pur fizic, care nar mai avea nimc uman, mora şi, evident, metafizic Neam În toarce astfe la un stadiu materia, cu o circuaţe neunească a elementelor .. Părăsind ipotezele ştiinţificofanastice, touşi nu putem dec să constaăm irona cu toul aparte cae există În faptul că aceste tehnoogi, pe care noi le asociem cu inumaniatea, cu distrugerea, vor f, poate, pnă a urmă, cele care ne ne vor scăpa de umea vaorii, de lumea udecăţii Toată acea cutură moraă şi filo zofică apăsăoare, pe care gndirea radicaă modernă Viall

9

Viall

sa sa srăduit, metafizic, so so lichideze lichideze cu preţul preţul unor uno r efor efor uri epuizane, se vede expulzată Întrun mod pragmaic şi radical de către tehnică, prin intermediul vuaului n stadiul În care ne ne aflăm, nu nu ştim ştim dacă dacă  punc punc de vedere optimist optimist  enica enica ajunsă ajunsă la un sadiu sadiu de sofisticare extremă ne va eiera de tehnica Însăşi sau dacă dimporivă, ne îndreptăm spre ctastrofă. Deşi caastrofa, În sensu dramaturg al termenului, altfel spus deznodămnul, oate avea, În funqie de prota gonişi forme nefericite sau ferice

9

Aeatoriu

Aeaori Aeaoriul ul  căruia eu iaş iaş adăuga adăuga fractal fractalul, ul, catas catas rofalul  face face parte din acee teorii moderne care care ţin seamă de efectele mpreviziile ae lucrurilor sau măcar de o anumtă disemnare a efeceor şi a cauzelor care face ca reperele să dispară. Ne aflăm Într Întroo ume aleaorie, o ume în care nu mai există un suiect şi un oiect reparizaţi armonios În regisrul cunoaşterii Ct priveşte priveşte fenomenee aleatorii, aleat orii, acestea nu se găsesc găsesc doar în lucruri, în corpurie materi m ateriee fcem fcem noi înşe parte din microcosmosu moecular prin Însăş gndirea noastră  şi este tocmai ceea ceea ce cree creeaz azăă radicala inceriudine a lumii Dacă am avea dea face cu o matere aleatorie, cu nişte efece fizice aleatorii dar cu o gndire omogenă şi undirecţionaă, ar continua să existe o ună diaecică a suiectului ş a oectuui, Însă noi am căzut deja Înro gndire aeatorie care nu ne ne mai Îngădu Îngădue e dect dect să emiem ipoteze ipo teze ş care nu ma poate emite pretenţii de adevăr. Este cazul ştiin ţeor microfizice după cum şm Dar cred că ese şi cazul reflecţiei noastre al analizei noastre acuale cu privire la societate societate la politic etc  momenul de faţă, 52

Cuvinte de acces

52

Cuvinte de acces

nu mai putem face altceva dect să ieşim În Întmpinarea unor procese aleatorii prn intermediul unei gndiri la rndul ei aleatorii, ceea ce reprezintă un exerciţiu cu totu diferit faţă de clasica gndire discursivă pe care se Întemeiase filozofia tradiţonală. Acest nou demers nu este lipst de pericole. Căci ce mai putem numi „evenimente" atunci atunci cnd domneşte o dezvoltare haotică, avnd cauze şi condiţionări iniţiale imale, nfitezimale, dar cu ecte prodigioase la nivel mondial? În acest sens, însuşi fenomenul mondializării este aleatoriu şi haotic, pnă acolo înct nimeni nu poate săl controleze sau să aiă pretenţia de a supune veune strategii. Fractalul se află, de asemenea, În inima lumii noas tre Nu mă voi referi a teoriile lui Mandelrot  , pe cre nu le cunosc suficient, dar această reproducere infnită a aceleiaşi microforme, a aceeiaşi formule, aminteşte de Însăşi situaţia noastră, În măsura În care suntem nişte particule infnitezimale, În cre Întregii informaţii concentrate În fecare particulă nui ma rămne altcev dect dect să prolifereze conform confor m unei for mule identice  Bnoî B Mndlbot (n 1924) - mtmn sp nmt „pntl gomt ftl" Vz Obtl ftl: fo foăă zd zd ş dns dnsn n td d Flon Mntn Nm Bşt 998 (n t)

Aleatou

5

Aleatou

Fenomenu de masă, aşa cum era e denficat În socooge, constua deja un fenomen fracta, un fenomen virual, un fenomen vira. Toate aceste dimensuni, care au avut faza or istorică de emergenţă, se regăsesc În fzica maseor Oare nu ar mai exista aşadar, dect un indivd fracta cu ate cuvinte, nu dv zat  ceea cee a ce ar conn con nua ua să să asig asigur uree o ntegr nt egrta tate, te, fe fe şi proematcă proemat că  c c  diseminat diseminat mutpicat mutpicat a infi infin nt? t? Cultural vorind indvidul este deja conat nu re nevoie să mi fie conat şi din punct de vedere genetic, iologic Poate că va fi, dar oricum, el este dej conat din punc de vedere mental şi cultural această evoluţe este perfect perceptlă n faţa acestor forme haotce ş catstrofale ş În faţa procesuui lor exponenţil, constatăm că macrocosmosul crocosmosul uman, pe care voiam săl universlizăm universlizăm graţie unei domnări a lumii prin intermediul raţionaraţionatăţii,  devenit o ulă În interiorul unui mcrocosmos complet ncontrolail, care este de ordin microfizc, aeatoru Regula o consue acum molecuarul aeatoriu Ct prveşe reau, sensul devărul, ee sunt excepţa  adic adicăă un mse ms e.. Cum au au put putu u aces acestt efec efectt de adevăr şi cest efect de real undev, Întro infimă localizare a universului să apară şi să dureze orict de puţn  chiar chiar dacă sunt sunt dej pe cale cale de dispariţe? dispariţe?

5

Haosu

Hosul nu se opune În mod radical raţionaiăţii Pe aceasta am reuşit mai mult sau mai puţin să o stăpnim, dar pnă ş ştinţele îşi ating astăzi mitee a un moment dat, ntervine zidu oiectuui, şi legile zce se inversează su Înceteză să ma uncţioneze Cu toae acesea, ncă nu am ieşit din utopia utop ia unei cu cu noaşteri din ce În ce m soisicate, chiar dacă aceasă luzie radicală nu este lăuntrică ştiinţei n cee ce mă priveşte, sunt gat să avansez o ipoteză aproape manheană În utimă instanţă, am avea de ace nu cu o Înstăpnire asupra oiectului lumi de către un suec ci cu un duel ntre suiect şi oiect Iar din cest punct de vedere jocurle sunt departe de a i ăcu ăcue e  .  ntrad ntradevăr evăr a mpresia mpr esia că c ă se produce un el de rurnare de revnşă de răzunre aproape a oiectului pretns pasiv, care sa ăsat descoperit şi naza dar care rusc se rnsformă Întrun atractor sraniu şi, Întro anumită măsură Întrun adversar. Aici se desfăşoară un anagonsm atal, de ordinul aceuia dntre Eros şi Thantos, Întrun el de înruntare metafizică 56

Cuvne de acce

56

Cuvne de acce

Astăzi şnţele noastre mărturisesc dsparţa sa tegică a oectuu pe ecranul vrtuazării: oectul a devent nsesza Cred că toae acestea sunt Între no fe vora de o mensă irone: regua jocului ese pe cale de a se schma şi nu ma suntem noi cei cae o mpun Este Însuşi desnu unei cuui culura noasră Ae cutur alte metafizci sunt făă îndoaă mai puţin zdruncnt zdru ncntee de aceasă evouţe evouţe  pentru pen tru că nu au a a miţi exgenţa fantsma de a poseda lumea de a o anaiza pentru a o ua în săpnre Da ţnnd seamă că am at pretenţia de a stăpn ansamu postuatelor evident că ssemu nosu ese ce care se îndreapă spre catastrofă

Sfâşitu

Prn acest termen prolema care se pune este aceea a timpuu a niartăţ u u  a acee reprezentăr poate convenţonae convenţonae pe care no no o avem avem despre e  trecut prezent vitor origne şi srşt Există un cuplu or ginesrşit aşa cum există cauze ş eecte suect ş oect  e toate ucrure ştitoare de elu acesta Acum Însă ne alăm Întrun el de proces de nonl mitare În cre srşitu nu mai poate  reperat. Am vor vor  În aceast aceastăă privnţă privnţă de o „souţi „so uţiee inală" În sen sen sul de exterminare Dar srştul mai Înseamnă ş inatatea a ceva cee ce î coneră un sens Iar cnd te ai îngoat În procese care care se dezvoltă prn reacţii  lanţ care devin exponenţae dincolo de o anumită masă critcă ele nu ma au nic inaitate nci sens Canetti osevă reertor a istore am  trecut dncolo de adevărt ş de als dncoo de ne ş de rău ără să ne mai putem Întoarce Ar exsta un e de punct de reversitate dncoo de care care ucrure  ucrure îş perd srşitul. Cnd ceva a srşit Însemnă că a avut eectiv loc În tmp ce atunc cnd nu mai exstă sşt se nră În istor 8


8


interminailă în criza inerminailă în serii de pro cese interminaie interminai e Cunoaştem ceste procese u oc deja: este deajuns să oservi dezvoltarea intermna lă fără măsură a producţie materiale ntrun astel de sistem nu ma există scadenţă Am vrut să văd cu ocazia trecerii În anul 2000 dacă mai avem acest simţ al scdenţei sau dacă ne alăm Întro simplă numărătoare inversă inversă Numărătoare Numărătoar e in versă versă nu nu însemnă însemnă sfrşitu sfrşitull înseă înseă extenurea a ceva ceva  epuizare unu proces care prn asta nu Înseamnă că se şi ş i închee închee c că deve deve ntermal Ajungem atunc atunc a o aternativă pardoxaă: e nu vom tinge nicio dată srşitul 'ie am trecut deja dincolo de el. n ce mă priveşte îmi spuneam că nu va exista „trecere" În anu 2000 pentru că aceasta avusese loc demu pentru că nu era vor vor  dect de un el de tresărir tres ăriree a temporalităţii Ş atunc neputnd situa un srşit noi Încercăm cu dsperare să siuăm un Început tă măr turie ctuala nosră compusiune În căutarea orgn lor În domenu antropologic şi În ce paeontologic vedem cum mitele sun Împnse to mi departe Înapoi În tmp Întrun trecut el Însuşi interminal Ipoteza mea m ea este că am depăş dea punctul de re verstae că ne  deja dej a într întro o formă for mă exponenţală exponenţală nemitată În care totul se dezvotă În vid a nesfrşt fără a putea fi surprins Întro dimensune umană În care se pierd În celşi timp şi memoria trecuulu Sfâşiul

59

Sfâşiul

ş poecţa viioruui, ş posilitatea de a ntegr acest viior Întro acţune prezentă. Neam afla deja Întro stare stractă descărnată În care lucrurie continuă din smpă nerţie şi devn propriu lor smulacru, fără a i se putea pune capăt. Ele nu mai sunt dect o sinteză rtficaă, o proteză Aceasta Înseamnă, desgur, a e garanta o exstenţă şi un fe de nemurre şi de eerniae  aceea a cone co ne,, a un unu u univers universcon conă ă Proem pe care o pune istoria nu ese fptul că ar fi luat sfrşit, sfrş it, aşa cum spune Fukuyam Fukuyam, , c, din contră, contr ă, că nu va ve sfrş sfrşi i  dec nci fnalita fnalitate te n ceea ce m priveşte am tratat această prolemă a sfrşitului În termen de luze Trăm Înotdeauna cu iuza că ceva va avea un sfrşi, că va dond atunci un sens, că va permte să restitum retrospectv spectv, orignea şi ş i că prin acest Început Început şi prin cest sfrşt va Îngădui jocu cauzelor şi a efectelor. . Asenţa sfrştuu dă sentimentu că toată nfor maţia pe care o prmm nu este dec o materie ingurgtată şi remestecaă că tou este deja prezent, că ne confruntăm cu o memeodramă de evenmente, despre care nu ştim dacă vor fi avut loc cu adevăr dacă nu sau susitui cumva cu lele  ceea ce este cu toul alceva dect un eveniment care nu ar putea să nu aă oc, evenimentul fatal care marchează Întrdevăr sfrştu, dr cre îşi daoreză sttutul de eveniment ocmai faiăţ sale. 0

Cuvnte de acce

59

0

Cuvnte de acce

Faptul că am extrădat moartea sau că cel puţin ne străduim neîncetat să o acem apare evident În nesrştele eorturi pe care noi le depunem pentru a amna o scdenţă pentru a nu mai îmătrn îmătrnii pen p en tru tr u a suprima suprim a altern alternativ ativele ele,, pentru a porunc po runcii pnă şi naşteri cu anicipţie, după toate posiiităţie gene tce. Dat iind că toate aceste posiilităţi sunt verosi mile dn punct punct de vedere tehnoogic, ehnooga ehnooga a uat locul deermnării care ace ca, la un moment dat două ucruri să se excludă, să se separe, să urmeze des tine dierite, dar şi ininita posiilitte de  e realiza pe oate, În mod succesv Există aci dacă nu două metazci metazci opuse  În măsura măsura În care tehnologia tehnologia nu ţine ţine de metaizcă  cel puţin o mză decisvă din punctul de vedere a iertăţii Dar, dacă nu ma are srşit nitudine dacă este nemuritor suiectul nu mai şte ce este Şi tocmai această nemurire consttuie antasma ultmă a tehno loglor noastre

ima peeă

Crma perectă ar nsemna emnarea lum reae Dar Da r ceea ce mă nterese nte resează ază cu ade adevă văa att este emnarea e mnarea luze orgnare, orgnare, a uze atale a lum Am putea căcădea de acord că lumea nsăş este o crmă perfectă ăă mob n sne ără ecvalent ără tor prezumat n eu acesta acesta putm să ne magnăm că ne aflăm ncă de a orgn pe erenu crme n cz crme perecte perect e nsă, tocma pere pe recţ cţune uneaa este cea cmnală. A mpn lumea nseamnă a o desăvârş, a o ermna  ş dec a a găs o soluţe soluţe nal nală ă Mă Mă gândesc a acea parabolă a căugăror dn be, care, de vecu vecur, r, descează descează numele numele u Dumnez Dumnezeu, eu, toae cee nouă marde de nme ae u Dmneze. no z e  ceamă pe oamen de a M, care vn cu computeree or ş care n num o ună termnă toată treba Or proeţa căugăror spunea că, odtă nceă acastă recee n revsă  numelor u Dumnez umea va va lua sâş sâş Oamen Oamen  de a M nu dau, dau, evdent crezare aces proeţ dar când coboară de pe mnte, mnte, după du pă ce şau şau term te rm at at nventaru, nventaru, văd vă d pe rmament seee sngândse una câte una. Es o oare 62

Cuvine de acces

62

Cuvine de acces

umoasă parabolă a extermnăr extermnăr  lum l um prn rn vercavercarea e ultmă care o Împlneşte aplcându lovtur compuse dn calcule ş dn adevăr n aa une lum care este luze toate marle cultur sau arătat preocupate de a gestona Întro anumtă măsură luza cu autorul luze de a ges tona răul prn ntermedul răulu uma no avem pretenţa de a elmna uza cu autorul adevărulu  ş asta e cea ma ma anta antastc stcăă dntre lz. Dar D ar acest acest adevăr adevăr ultm ultm  această solue nală ecvalează cu extermnarea. n cazul crme perfecte comse asupra lum asupra t puu asupra corpulu este vorba tocma de acest so de dzovare prn verfcarea obectvă a lucrrlor, prn dentfcare Acest fapt ecvalează c a emna o dată În pls aşa cum am spus dea moartea Căc nu nu ma ese vorba vorba de moarte moart e c de extermnare n sens lteral a xrmina nseamnă a prva un lucru de sfârşul său al prva de stadl său fnal nseamnă a elmna dualtatea antagonsmul dntre vaţă ş moarte a reduce totu la un e e de prncpu prnc pu unc unc  am pute puteaa spune spun e la o „gândre uncă uncă  al lum lum care care sar sar raduce raduce prn toate teno teno logle noasre noasre  astăz ma ma ales ales prn tenolo tenologle gle vrtalulu Prn urmare e vorba În acelaş tmp de o crmă Împotrva lm reale care devne o fncţe nutlă dar ş ma pround ş ma radcal e vorba de o crmă Cima peecă

63

Cima peecă

mporiva iuziei umii adică mpotriva radicalei ei incertitudini incerti tudini,, a dualităţii dualităţii şi a antagonismului antagonismului ei ei  m m potriva a tot ceea ce face să existe destin conflict moarte. n flul acesta eliminânduse orice principiu negati negat iv sar aunge la o lume unificată omogenizată omo genizată total vrcaă şi prin ciar acest fapt dpă părerea mea exterminată. Dispariţia va fi devenit deacum nainte noul nostru mod de a dispărea cel pe care lam pus n locul morţii Aceasta este istoria crimei perfecte aşa cum se manifestă ea n ntreaga „operaţionalitate" actuală a umii noastre n modrie noastre de a rala ceea ce este vis fantasmă utopie de a e transcrie digital digital de a face face din ele informa informaţie ţie  tot ceea ce consituie travaliu virtaului n accepţiunea sa generaă gener aă Aceasta e crim cr ima a se aunge aunge la o perfecţi perfecţiun unee n sensul de mplinire toală iar această totalizare este un sfârşit u mai există destinaţie n ată lume nici măcar „altă lume. Crima perfectă distruge alteritatea l distruge pe celăalt. Este domnia lui Aceaşi Lumea este identificată cu ea nsăşi, identică cu ea nsăşi prin excluderea oricări principiu de alteriate Astăzi ceea ce constituie fundamentu noţiunii de individ nu mai este subiectul filozofic sau subiectl critic al istoriei istori ei ci o moeculă perfect operaoperaţională dar lăsată n voia ei şi sortită să se asume 

Cuvine de acces

63



Cuvine de acces

pe ea nsăş Fără destn, ea nu va ma avea decâ o desfăşurare precodfcată ş se va reproduce la nfnt, dentcă seş Această clonare, n accepţunea generaă a termenuu, face parte dn crma perfcă

Destnul

Despre destn aş or fără să ezt o magne preluată dn domenul geografe geografe  acee aceeaa a separăr apelor  fa fa mosul coninnal divid plecând de la care n Statee Unte unele unele ape ape o au spre Pacc Pacc altele altele spre Atlantc Prn această separaţe la un moment dat două elemente se despar dn câte se pare n mod reversbl ş nu se vor ma ntâln ncodată Separaţa este defntvă Acelaş ucru ucru se s e poate spune spune ş despre naştere naştere care este o despărţre defntvă Ceva a forma exstenţe tenţe  altc altcev evaa nu nu o a  ar ceea ce nu se naşte naşte va deven n acelaş tmp celălalt ş aşa va rămâne Desnul ar f aşadar o formă de separaţe defn tvă reversblă D ar un fel fel de reversbltate reversbl tate face face ca ca lcrurle separate să rămână complce Ultramcro sarabilia a ş de ins fzca vorbeşte totodată de sarabiliaa parabiliaa partculelor Orncotro sar duce ş car dacă dverg n mod defntv partculele rămân legae fecare partculă fnd conectată la antpartcla sa. aş şt să mpng fără ndoaă foarte departe această comparaţe dar ea dă seamă despre ceea ce ntrezărm ntrez ărm n prvnţa destnu destnulu lu n tragede n care 





destnul este orma a ceea ce se naşte ş a ceea ce moare sub acelaş semn Iar semnul care aduce la vaţă la exstenţă, este acelaş cu cel care duce la moarte Aşadar Aşad ar sub acelaş semn sem n ata atall vor ncepe ş vor sârş sârş lucrurle. Este semnfcaţa celebre poveşt despre moartea la Samarkand    paţa dn centrul unu oraş un soldat vede moartea făcându semn, se spere se duce la rege ş spune „Moartea ma făct semn g cât de departe pot fug la Samarkand Regele ceamă la el moartea ş o ntreabă de ce a sperat căptanul. Iar moartea  spune „am vrut săl sper voam doar să aduc amnte că că dseară ave avem m ntâln ntâlnre re  la Samarkand Destnul are astl o formă oarecum sercă cu cât ne ndepărtăm ma mult de un punct cu atât ne apropem ma mul de el. Destnul nu are propruzs „ntenţ dar uneor avem avem mpresa că n tmp tmp ce se desăşoară o vaţ v aţăă plnă de glore ş de succese, undeva, obscur, un dspoztv lucrează lucrează pe dos ăcând ca eufora eufora să s ă se s e transfo transforme rme pe neaşteptate n dramă Evenmentul atal nu este cel care poate  explcat prn nşe cauze, c acela care la un momen da contrazce toate cauzatăţle vennd de aurea dar având această destnaţe secretă. Astl, se pot aa cauze ale morţ prnţese Dana ş se poate ncerca ncerca reducerea evenmentulu la cazele sale Dar este ntotdeauna ntotdeauna un un alb alb să convocăm cauzele cauzele pentr pen truu a ustfca ectele nu vom vo m epuza n lul lul acesta sensul sensul Destinul

67

Destinul

sau nonsensu un evenment Or ntrn astfel de caz ceea ce consttue evenment evenmentul ul este es te o răsturn răsturnare are a poztvulu n negav o răsturnare care face ca atnc când sunt prea faste lucrurle să devnă funeste ca ş cum o forţă sacrcaă colectvă ar lucra n tăcere Destnul este ntotdeauna prncpul de re versbltate n ac Iar dn acest punct de vedere aş spne că lumea este cea care ne gândeşte pe no, dar nu ntrun mod dscursv c pe dos mpotrva tuturor strădanlor noastre de a o gând pe faţă. Fecare dnre no ar putea găs cu uşurnţă exemple n acest sens Până ş n cazl concdenţelor exstă o ntreagă artă Atnc când psanalza vorbeşte despre apss despre sbsttre de termen n cazul cuvântulu de sprt ş aceasta ţne tot de o artă a concdenţe la un moment dat se produce o atracţe strane ntre nşte semnfcanţ ş tocma acest lucru produce evenm evenmenentul psc Aş magna cu mare plăcere plăce re ca un opus al acest acest unvers compet nformatzat care ne este dat spre al vedea ş al prevedea o lme n care nu ar ma f decât concdenţe O astfel de lume nu ar f o lume a azar dulu ş a ndetermnăr c o lume a destnlu oate concdenţele sunt ntrun anumt fe predestnate. Destnaţe lucrurlor care au fnaltae clară l sar opune atnc destnul adcă ceea ce are o destnaţe destnaţe secretă o predestnare predestnare  fără fără nc un sens relgos relgos 

Cuvinte de acces

67



Cuvinte de acces

Predestnarea va f spunând un anumt moment este predestnat unu anumt moment mome nt un anumt cuvân cuvântt unu anumt cuvânt, la fl ca ntrun poem n care a mpresa că toate cuvntele a avut dntotdeauna vocaţa de a se ntâln Ş n seducţe exstă o formă de predestnare ntre masculn ş femnn nu cred că nu exstă decât o relaţe dferenţală; exstă ş o formă de destn Suntem ntotdeauna destnaţ celulalt este vorba de un scmb ş nu contrar concepţe pe care o avem n general de n destn ndvdual Destnul este tocma acest scmb scm b smbolc dntre dntre no ş lmea l mea care ne gângândeşte ş pe care no o gândm n care se produc aceasă cozne ş această coluzune aceasă telescopare ş această complctate dntre lucrur Ac Ac este crma cr ma ac a c e dmensunea dmensunea tragcă. tragcă. Pedea Pedeapsa psa ese nevtablă va exsta o reversbltate care va face ca un lucru, lucru, ceva, acolo să e răzbunat Canett spune „ ese nevoe să vrem răzbunarea, răzbunarea, ea se va va produce orcum se produce n mod automat, prn reversbltatea lucruror Aceasta este forma destnlu

Smbul mposbl

e aflăm unversa vorbnd n domenul scmblu toate concepţle noastre aung la n momen dat n aces pnc  ndfren că este este vorba de scmscmbul comercal sa de acel concept de scmb smboc de care mam folost foarte mlt ş care se stuează ntrun anmt fe la polul opus n orce caz cert ese că scmbul se afă de fap la temela morale noastre a fel ca ş deea că totl poate  supus nor scmbr că n n exstă decât ceea ceea ce poate poat e dobând o valoare ş dec ceea ce poate crcula de a nl a altul Desnl se aprope de noţnea de scmb mposbl cel pţn n absolu Destnul nu se dă la scmb pe nmc E ceva care la un moment dat este de o asemenea snlarate ncât nu poae f dat a scmb pe nc n fl de raţonaltate orcare a f aceasta Asfel dmensunea radcală a desnul ar  aceea a scmbulu mposbl După părerea mea scmbu este o amăgre o lze dar totl ne mpnge să acţonăm n aşa fl ncâ să putem face scmb de de de cvnte de măfur de bnr de ndivz  Ca moarea nsăş să poae  dată a scmb pe ceva Ş o o 70

Cuvinte de acces

70

Cuvinte de acces

modaltate a scmbulu este ş obceul nostru de a găs raţun cauze ş naltăţ penru orce Pentru ca aceasă amăgre să ncţoneze rebue ca totul să abă undeva un reerent un ecvalent. Altel spus o posbltate de scmb n termen de valoare Dn contră ceea ce nu poate  supus nc n scmb este pentru a acţona repede partea blestemată conform lu Batalle  ş atunc ea trebu trebue e elmnată elmnată n ceea ce mă prveşte cred că n cuda tuturor strădan strădanlo lorr noastre noastr e acest scmb mposbl exstă pre tutnden Dacă luăm exempul domenulu economc care este loc prn excelenţă al scmburlor n nteroru lu orce lucru poate , n prncpu sups scmblu pentru că aceasta este tocma condţa ntrăr sale n acest câmp Dar car sera economcă luată n globaltatea e nu poate  dată la scmb pe nmc. u exstă o metaeconome o transcendenţă cu care ea să se poată măsura u exstă o naltate ltmă pe care economa ca atare ar putea f scmbată n nteror toate crcuaţle sunt posbe dar nu exstă nc o transcendenţă nc un „altceva pe care care  ca valoar valoare e ea ar putea pute a  scmbată. scmbată. Iar acelaş acelaş raţonament raţonament ar pute pu teaa f susţnu susţnutt la mă m ă ş n prvnţa lum nseş Lumea nu poate  dată la scmb ş aceasta pentru că n globaltatea e ea nu ş are ncăer un ecvalent. otul ăcând parte dn lume nu exstă nmc exteror c care ea să poată Schimbul imposibl

71

Schimbul imposibl

să se măsoare să se compare dec să se apreceze ca valoare. ntrun anumt fel ea nu are preţ Dar Da r n  n cp cpaa n care ceva ceva este este numt numt codfcat codfcat cat regăsm crcutul scmbulu. n acel moment par tea blestemată devne o valoare valoar e efrcr efrcrea ea mzera m zera toate acestea sunt extrem de bne negocate În zua de az Exstă o brsă a valorlor negatve dacă pot spne astfel Datora de pldă care este ceva negatv ş În acelaş tmp vrtual poate  negocată vândută cumpărată etzsce cred este cel care vorbeşte despre datora răscmpărată Această răscumpărare a datore este stratagema l Dumnezeu el şa trms fu fu ca să răscumpere dator dat oraa omlu omlu astf astfel el ncât ncât omul omul nu va ma putea ncodaă săş răscumpere datora deoarece aceasta a fost dea răscumpărată de către credor Dec omul nu se va putea acta ncodată este condamnat să rămână pe vec debtor Iar ceea ce este vaab pentru Dumnezeu este valabl astăz pentru captal sstemul creează o datore nfntă pe care o răscmpără reptat o renegocază o repne În crclaţe la nesfârşt . ntrun fl ca ş davolul care după ce a cumpărat umbra omulu o recclează Ţne de Însăş stratega sstemulu să Întreţnă un scmb care nu se Întemează pe nmc dar care se bucură de Întreaga efcactate a unu scmb poz tv Sstemul poate rentegra totul dar ca atare el n se poate ecvala cu nmc altceva Orce sstem 2

Cuvnte de acces

71

2

Cuvnte de acces

 economic economic politic, politic, estetic  are raţi raţiu ue,e, determin determinţi ţiii săi interni care ac schimburile posibile Există Însă o limită, o masă critică o linie de demarcaţie dincolo de care aceste sisteme nu m au sens, dat ind că nu există nimic exterior lor care să le poată oeri ndamentul unei valori ntrăm atunci În dimensunea aproape supranaturală a schimbului imposibil Undeva, legea noastră morală bazată pe schimb Încetează să mai ncţioneze Cum să numim numim acest acest loc total total dirit dirit Nu Nu este un univers, deoarece, tocma, universalul, conrm concepţiei noastre delimitează un spaţiu În care toate schimburile sunt posibile ne alăm În universalul schimbului. Est�, În orice caz, un loc În care nu se mai poate opera această Împăcare a ceva cu valoarea sa, cu reerentul care îi dă un sens N mai există aşadar, un schimb ci o dualitate Dacă În cazul schimbului există deopotrivă doi termeni, dar mai ales o trecere de la unul un ul la celălalt o circulaţie  o circulaţie consensuală, reconciliată, În care contractanţii sunt de acord , aici consensul nu mai poate ncţiona, iar consecinţa o constituie faptul că aceste sisteme sunt bântuite de această limită de acest zid al schimbului imposibil Toate sistemele avd o dezvoltare tot ma proiertă, saturaţia conduce spre acest zid al schimbului imposibi  iar repercusiu repercusiunea nea este este propri propriaa lor detrac detracar aree nternă ată Însă că suntem pe cale să inventăm un antastic echivalent general virtualul Acesta se prezintă ca o Schimbul imposibil

73

Schimbul imposibil

Încirare ca o codicare prin care totu va putea i măsurat cu aceeaşi nitate de măsură reductivă a etrem care este binaritatea aternana O /  . Nimic n a scăpa de aeastă ecuaie simpliicatoare Este orma orma utimă a schimbuui schimbuui rma sa cea mai abstrac abstractă tă orma sa limită apropiată de schimbul imposibl Aces tei idei iar putea i asociată aceea de incertitudine În sensu În care În izică izi că se s e vorbeşte vorbeşte despre un prin prin cpi a incertitudinii Totu ne ace să trăim Întro lume care se scadă Întro incertitudine deintivă Nu ma este vorba de acea ncertitudine reativă cauzată de întârzierile ştiiei de nişte structur mentae prea puin soisticate Va eista Întotdeauna această linie dincoo de care un sistem nemaiputând ace dovada ui Însuşi se Întoarce În ace momen Împotriva lui Însuşi În izică izică pinci p inciiul iul inceritudinii inceritudinii sipulează că n se pot deni În aceaşi timp poziia ş viteza une paticue Penru noi el Înseamnă că niciodată nu se pot po t deini În aceaşi timp un ucru ucru  viaa viaa de pildă  şi preul său Nu putem surprinde În aceaşi timp rea lu şi semnul său niciodată nu e vom mai putea stăpân pe ambee simutan

73

Dualitatea

Aceste umi paraee sunt În ond rmarea unei realităţi realităţi care se disociază pentru că c ă am vrut vrut prea pr ea mut so uniicăm so omogenizăm. Oare trebuie să aşezăm dualita dualitatea tea  aţă aţă de care care reversibiitatea nu nu este decât decât Întro Întro oarecar oarecaree măsură măsură o ormă aplicată aplicată  la oginea ucrurior Să aem oare dea ace cu o ordine sau cu o dezordine a lumii În care În mo originar originar ar coeista antagonic două principii principii etere et ere binele şi răul aşa cum airmă gândirea maniheaă Dacă lumea creată este opera răulu dacă rău re prezintă energia acestei lmi este destul de ciuda  ă În cuprnsul ei poate să existe ceva precum binee şi adevru Dintotdeauna neam pus ntrebări cu priire la perversitatea lucrurilor a naturii umane etc. Or tocmai Întrebarea opusă este cea pe care ar  trebuit să neo punem: cum este cu putinţă ca la un moment dat să existe bine ca undeva Întro peicuă a lumii să se poată instaura un principiu a ordinii un principiu de reguarizare şi de echilibrare care să şi ncţioneze Abia acest mraco este cu adevărat de neînţeles 7

Cuvinte de acces

7

Cuvinte de acces

Cred că lucrure stau alte Ceea ce ne este peste măsură de de geu să Înţeegem este principiu dual, atâ atâ de puternic suntem modeţi de o ozoe generaă a nităţii tot ceea ce vine să o contrazică este considerat inacceptabi. ncercăm să contoăm nu ceea ce este ci ceea ce, În numele acestei presupoziţii nar trebui să ie n ceea ce mă priveşte, e mut ma ascinant să postuăm existenţa, ca principiu a unei dualităţi ireversible şi ireconciliabile. Noi opunem bnele şi rău rău În termeni dialectici diale ctici ast astel el Încât să s ă acem acem posibilă instaurarea unei morae, adică să avem posibiitatea de a opta pentru unul sau celălalt Or nimc nu ne garantează că dispunem cu adevărat de această opţiune, că ptem ace această alegere, şi asta ca rmare a unei reversibiităţi perverse care ace ca de cele mai multe ori, toate tentaivele noastre de a ace bine să producă pe temen mediu sau ung, rău Şi invers este de altfe alabil rău aungând, uneori să condcă spre bine Există aste eectee bnel şi efectele răului, care sunt tota contingente, tota lotant lotante, e, aşa Încât Încâ t este tota tot a iuzor iu zoriu iu să privim priv im separat cele două principii şi să considerăm că Între ee ar fi posib să operăm o alegere Întemeiată pe o raţiune moraă Dualtatea Dual tatea presupun presupune, e, dacă este est e să s ă reuăm binec b inecu u noscuta metaoră a aisberguui, că binele reprezintă a zecea parte, vizibilă din rău    Din Di n când În când când Dualtatea

77

Dualtatea

nsă se produce o ăsturnare şi ău ia ocul binelui upă care aisberl se topeşte şi totul redevine un e de d În re bnee şi ră sunt amestecate n orice caz cred că dualitaea dualitaea este adevărata adevărata susă a ocăre căreii energi fără a postua Însă Însă ce principiu principiu  binele sau rău  ese ce prim pri m Esenţiae sun suntt antagon antagonismu ismu dintre ee şi impsibiitatea pentru noi de a pune În aceaşi timp bazele unei lumi a odinii şi de a da seamă de contextu contex tu său toa de incetu incetudine dine Nu putem să acem aşa ceva, şi tocmai acesta este rău

77

Gândiea

Lumea ne gândeşe dar asta noi o gândim   dea este es te de ap ap o ormă duaă duaă ea e a nu aparine aparine  subiect indvidua ci se distribuie Între lume   n u putem s ă gândim gândim lumea lumea pentru că n nde deva va ea ee ea care ne gdeşe pe noi Nu m este vorba aar de o gândiresbiec care impune o ordine alată n aara obieui obieui său indu la dstă Această stastae na existat probabi niciodată şi ără îndoiaă că ea nu este decât o repezentae nteectuală măreaă cae sa bucurat bucurat cu toae acestea acestea  de de o nemaipomenită nemaipomenită epsiune Acum însă ceva sa schimbat: umea apaenee biecu preiau iniava Acest obiect pe care am vut săl meninem Întrun el de pasivitate anai tcă se răbună .   mi place la nebunie ideea acestei evanşe a acestu eect retroaciv care ne obigă să nem seamă de obiect Tocmai aici apare incertitudinea dar să e oare gândirea cea care injecteaă această inceritudine a umii În me Ori iluzia radicală a umi este cea care contamnează gdrea Este ate probabi că acest lucru va rămâne deinitv indecidabi Cert este Însă că disparia ixităii subiectului 80

Cuvnte de acces

80

Cuvnte de acces

gândior, ndamen al ozoiei noasre occidenae, şi conşiinţa exisenţei unui schimb simboic Înre lume ş gândir gândiree desabiliz desabilizează ează discursur discursurile ile ordonaoare şi raţionaizaoare  incs incsi i discur discursu su şinţific Gân direa redevine aunci o gândirelume, din cuprinsul căreia nici un erioriu nu se poae ăuda cu o domi naţie naţie analiică anali ică asupra asupra lcrurilo lcrurilorr ar, dacă, aşa cum ese şi convingerea mea, sarea umii ese una paadoxaă  ambgă ambgă inceră, inceră, aleaorie aleaorie sau reve reversi rsibil bilăă , se impne impne să găsim o gândie ea Însăşi paradoxaă Dacă vrea să se consiue ca un eenimen În cuprinsul lumii, gân direa rebuie să ie după chipul şi asemănarea aceseia O gândire obiecivă era perec adapaă a imaginea unei umi pe care o prespuneam deerminaă Da ea Înceează a mai  adapaă la o lume desabizaă, inceră Se impune prin urmare, să găsim un e de gândire gândireeven evenimen imen,, capabiă capa biă să ajungă a a ransorma inceriudinea inceri udinea În Înr ru unn pincipiu iar schimbul imposiim posibil, Înro regulă a jocui, şiind oae bine că n puem so schimbăm nici pe adevăr, nici pe realiae Ese aceva, aceva, ceva cae rămâne rămâ ne enigmai enig maic c n ce e m poae ea să se siueze pe sine, ără a mai avea preenţia să se ale n posesa semnificaţiei, exisând În lux aparenţeor, ără nici o refernţă a adevăr Acesa ese Însuşi principiul schimbuui imposibi, şi cred că gân direa rebuie să ţină seamă de aces principiu, să acă din inceriudine inceriudine Însăş Însăşii regla jocuui joc uui E a rebuie rebuie Însă Gândrea

81

Gândrea

să ştie că oacă fără concuzie posibiă Întro ormă deinitivă de iuzie deci de miză de punere În oc incusiv a propriuui ei statut Odinea lucrurior ordinea aparenţeor nu mai poate i Încredinţată vreunui subiect al cunoaşterii Gândirea eu eu o doresc paradoxaă seducătoare  cu condiţia evident de a nu lua seducţia drept manipulare lingitoare c nici ma mut nci m puţn drept o deturnare a identităţii drept o detrnare a iinţei. Căci gândirea nu ucrează a identiicarea lucu rilor asemenea gândirii raţionae ci a dezidentiicarea or la seducerea lor altel spus a deturnarea lor În ciuda voinţei sale antasmatice de a uniica umea sub cupoa şi În numee e Această gândire este ireşte un agent provocator care gestionează iluzia cu autorul iluziei Nu pretind că acest aces t tp tp de gândie gândie ar putea i apia apiatt petutndeni A tebui poate poa te să acceptăm două niveuri de gândire o gândire cauzaă raţională corespunzătoare umii newtoniene În care trăim şi un at nivel de gândire mult mai radical care a participa a  a această destnaţie destnaţie secretă a umii ca un fe de strategie atală a e

81

Cuvâ de eiere*

A i o imenă tuie din patea mea  am peten ţia de a emite un cuvânt de ncheee Ced nă că am pacu pacu un itnea itnea n cae cae temeni  moatea, moatea , atalul emi eminin ninul, ul, imulaea  au metabolzat metabolzat uni n alţi alţi,, pacugâ pacugând nd un el el de de pială am am avanat avanat nc nc măca cu un pa pentu a ne apopia de o eventuaă nalitate am ăcut decât ă pacugem o eie de paadigme cae nuşi ală âştul şi cae nu şi p mec nalitatea decât n momentul n cae e meta moozează Căci dacă mo conceptele, ele mo de popa lo moate umoaă, dacă pot pune aşa, te când de a o omă la la alta  ceea ce ce contnuă ă e e ce mai potivit mod de a gândi u exită, pin umae, âşit, ncheiee, nu exită concuze Penu mie, o gândie ete adicaă n măua n cae nu ae petenţa de a e poba pe ine, n măua n cae nu pe tinde ă e veice pinto ealitate oaecae Ceea ce nu neamnă că ia nega aceteia exitenţa, că a i indentă la impactul pe cae l ae c că pentu ea * n orgna Le mat de  n (n tr 

Cuvine de acce



Cuvine de acce

eenţi ete ă e menţină ca element al unui joc a căui eglă o cunoaşte Singul punct punct  ete indecdabiu aptu că aceta va peita şi ntegul tavaliu al gân dii ae dept cop tocmai pezevaea lui Da pezenţa pezenţa inalienabilă a acetui indecidabil indecidabil nu mă conduce pe o gânde neneată neinteeată decât de pecuaţia abtactă şi de manipulaea uno ide extae din itoia ilozoe ilozoe Mă tăduec ă mă depind de o gândie eeenţială inalită pentu a continua nuşi jocul unei gândi conştiene de ap tu că altceva o gândeşte ată de ce mam menţinut ntotdeauna cât am putut de apoape de actualitate nu atât n temen ocologc au potic cât pentu a măua unghiul de incidenţă aupa ei al unei lum paalele cu cae ea e aă nto pepetuă conuntae Gânde tebuie ă joace un ol atatoic ă e ea năşi un element de catatoă de povocae nto lume cae vea ă epueze abolut totul ă exteme moatea negativitaea Da ea tebue ă ămână n acelaşi timp umanită peocupată de uman ia n acet cop ă egăeacă eveibltatea dnte bine ş ău dinte uman şi numan

Cuprns

Penulti en ultimati mativul. vul. Pentru entr u un u n uanis ua nis nodic �,Fabul abul " Burillar pfţă d Bodn hu                             5 Cuinte e aes        .      .         .         .                                1 5

Obctul .  9 Vlo                                                                    2 3 Scmbul smbolc                                                     27 Sducţ .. 3  Obscnul                                         .                         3 5 Tnspnţ ăulu                                  .               39                                         45 Vtulul                            Atoul                                                                 5  Hosul                                                                   5 5 Sfâştul                                                                   .  5 7 Cim pfctă    .               6  Dstnu                                                                    6 5 Scmbul mposbl                                                   6 9 Dultt                                                                7 5 ând                                     .                              79 Cuânt e Înheere                                                    .     83

GUPUL EDIOIL ART Comenzi - cate pi pi poştă CP. 78, O.P. 32 od 014810 setor 1 Bueşt tel: (021) 2240130 07300870 0721213576; f: (0 (02 2 1 ) 2243287 2243287 Come Comenz nz  online online weditaato

Jean-Baudrillard-Cuvinte-de-acces.pdf

Recommend Documents