Legislatia antitrust
Legea antitrust este orice lege care limitează concurenţa neloială sau tendinţele monopoliste în afaceri. În legislaţia Statelor Unite, cea mai cunoscută lege de acest tip este Legea antitrust Sherman, din 1890, prin care se declara ilegal orice contract, înţelegere sau conspiraţie
dăunătoare comerţului”. Legea antitrust Clayto, din 1914, amendata în 1936 prin legea Robinson- Patman, interzice
discriminarea clienților prin prețuri sau alte mijloace. De asemenea, interzice ș i fuziunea sau cumpărarea unor companii, atunci câ nd acestea duc la reducerea substanțială a competiției . Legislația antitrust face referiri și la organizațiile sindicale.
În unele țări vest- europene s-au adoptat legi similare și sunt cunoscute ș i sub denumirea de legi antimonopol. În mod general, în condiț iile Uniunii Europene, nu se mai vorbeste de legi antitrust, ci de legi sau legislație de protecție a concurenț ei. O asemenea lege există și în România din 1996. Scopul politicii comerciale din UE este să menţină un nivel înalt al competiţiei pe piaţa
internă. Pentru consumatori, această politică este vizibilă în preţuri mai reduse, o selecţie mai largă a produselor şi inovaţii tehnice. Deci pentru a evita distorsiunea con curenţei pe piaţa internă, este necesară supervizarea comportamentului comportamentului firmelor şi a statelor individuale în ceea ce priveşte conformitatea cu legile antitrust ale UE. Politica antitrust are ca scop să realizeze următoarele:
Evitarea monopolurilor pe pieţe specific Evitarea ca firmele să con qspire împărţirea pieţei între ele.
Evitarea ca una sau mai multe firme să abuzeze de puterea lor economică în detrimentul firmelor mai slabe (abuz de poziţie dominantă)
Evitarea ca guvernele statelor membre să încalce regulile prin discriminarea în favoarea companiilor publice sau prin asistarea companiilor private (subvenţii de stat).
Legea UE antitrust se concentrează numai pe restricţii competitive destinate restricţionării
comerţului între statele membre. Restricţiile privind concurenţa , care sunt eficiente numai în cadrul unui singur stat membru, sunt, prin urmare, întotdeauna evaluate în concordanţă cu
legislaţia naţională antitrust.
Legea concurenței interzice abuzul de poziție dominantă de către una sau mai multe societăți
pe piața românească. Consiliul Concurenței monitorizează societățile în poziție dominantă și aplică sancțiuni în cazul în care societățile comerciale abuzează de poziția lor. Google Fondatori
Co-fondatorii Larry Page, preşedinte al departamentului Produse şi Sergey Brin,
preşedinte al departamentului Tehnologie, au creat compania Google în septembrie 1998. De atunci aceasta s- a dezvoltat, ajungând la peste 10.000 de angajaţi în întreaga lume şi având o
echipă de management alcătuită din profesioniştii în tehnologie cu cea mai mare experienţă din domeniu. Eric Schmidt s-a alăturat companiei ca preşedinte şi director executiv în 2001.
În prezent Google este recunoscut pe scară largă ca fiind cel mai mare motor de căutare din lume. Caracterul util şi uşurinţă folosirii au făcut din Google una dintre ce le mai cunoscute mărci din lume - acest lucru s-a realizat prin viu grai de către utilizatorii satisfăcuţi. Istoria companiei
Brandul care valorează astă zi 114 miliarde de dolari s-a născut în 1996 într -un dormitor al Universității Stanford, ca un proiect de cercetare al doctoranzilor Larry Page și Sergey Brin.
În timp ce majoritatea motoarelor de căutare de la acea vreme ierarhizau site -urile după frecvența de apariție a termenilor de căutare, ideea celor doi a fost să construiască un sistem de evaluare în care să conteze mai mult relațiile dintre site -uri (numărul de linkuri). În prima variantă, Google funcționa în cadrul website -ului Universității Stanford. Domeniul google.coma fost înregistrat în septembrie 1997, iar c ompania cu același nume a luat ființă un
an mai târziu, în garajul unor prieteni din California. În anul 2000, Google a început să vândă reclame asociate cu cuvinte cheie.Plecând la drum cu o investiție inițială de 100.000 de dolari, Google a început să vândă acțiuni în 2004 și a ajuns rapid la o valoare de piață de 23 de miliarde de dolari. În 2003, verbul “to google” a fost inclus în Merriam Webster Collegiate Dictionary, explicat ca “folosirea motorului de căutare Google pentru a obține informații pe internet”. Un an mai târziu, compania a lansat serviciul Gmail, care oferea cel mai mare spațiu
de stocare din vremea respectivă: 1 GB. Au urmat Google Earth, care oferea utilizatorilor imagini din satelit ale Pământului, browserul Google Chrome, sistemul de operare Android,
softul de editare foto Picasa, aplicația Google Talk și Google Buzz.
În 2007 Google a fost
declarată cea mai puternică marcă globală, fiind evaluată la peste 86 de miliarde de dolari.În aceeași perioadă, un sondaj a clasificat Google drept compania americană cu cea mai bună reputație, mai ales grație modului în care îți tratează angajații. În prezent: compania are peste 1 milion de servere în toată lumea și procesează peste 1 miliard de căutari în fiecare zi. Simboluri verbale
Logo-ul Numele Google este un joc de cuvinte ce provine de la cuvântul Googol" este termenul matematic folosit pentru un 1 urmat de 100 de zerouri. Termenul a fost inventat de
Milton Sirotta, nepotul matematicianului american Edward Kasner şi a fost popularizat în cartea Mathematics and the Imagination" de Kasner şi James Newman. Interpretarea dată de Google acestui termen reflectă misiunea companiei de a organiza cantitatea imensă de informaţii disponibilă pe Web. Logo -ul poate fi încadrat și la simboluri material, datorită fontului și a culorilor alese, ce reflectă filosofia Google. Valori
Google este o companie cu peste 3. 000 de angajați, care a indexat peste 8 miliarde de pagini
de Internet și ale cărei servere suportă zi de zi peste 650 milioane de căutari , iar Larry Page și Sergey Brin sunt doi multi -miliardari relaxați, care trăiesc viața la maxim și se simt extrem de bine făcând ceea ce le place. Modelul de management agreat este dat de formula magică” 70/20/10 – unde 70 reprezintă procentul din resurse alocat îmbunătățirii nucleului afacerii (motorul de căutare), 20 de procente sunt alocate produselor conexe căutarii, iar 10 procente sunt investite în cercetare pură. În viziunea sa asupra viitorului, Google își ghidează acțiunile după 10 principii: 1. Concentrează -te pe utilizator şi restul vine de la sine.
2. Cel mai bine e să faci un singur lucru, dar bine, bine de tot. 3. Repede e mai bine decât încet.
4. Democraţia pe Web funcţionează. 5.Nu doar cei care lucrează într -un birou au nevoie de răspunsuri. 6.Poţi să câştigi bani fără a comite o infracţiune. 7. Întotdeauna există mai multe informaţii decât ai crede. 8. Nevoia de informaţii este prezentă oriunde în lume.
9. Poţi inspira seriozitate, chiar dacă nu eşti îmbrăcat la patru ace. 10. Rezultatele extraordinare nu sunt suficiente.
Încălcarea legii antitrust Autoritățile de reglementare din statele cu cele mai mari piețe din UE, Franta, Germania, Marea Britanie, Olanda, Italia și Spania, acuză Google că nu ș i-a modificat în mod real politica cu privire la datele personale ale utilizatorilor, neinformându-și clienții în legatură cu
ce date deț ine compania despre ei și cu cât timp le păstrează , a transmis Associated Press. In 2012, compania a unificat 60 de politici distincte în materie de date personale într-o
procedură unică. Măsura a fost explicată de oficialii Google ca o modernizare necesară ș i legală.
Potrivit unor experți, capacitatea Google de a colecta și combină date ale utilizatorilor este vitală pentru companie, al cărei motor de căutare deține î n jur de 95% din piața europeană.1 Autoritatile din Italia au avertizat compani a Google ca va primi amenzi dacă nu respectă regulile antitrust și ale concurenț ei din acea țară, după ce ziarele au acuzat magnatul că a exclus din paginile sale publicațiile care nu și -au oferit conținutul gratuit.
Autoritățile au anunțat că Google trebuie să înceapă negocierile cu editorii italieni, pentru a rezolva problemele.
"Știm că în Statele Unite și în alte ță ri, Google a început negocierile cu editorii, luând în considerare opțiunea recunoaș terii pentru utilizarea stirilor. Sper că se merge și pe aceasta cale în Italia pentru a rezolva problema fără scandal, pentru ca aceste practici prevăd sancțiuni grave",
a
declarat
Antonio
Catricala,
lide rul
agenției
Antitrust
din Italia.
Google și rivalul sau, Yahoo, au fost reclamați în Statele Unite, dar și în alte țări, pentru că motoarele de căutare generează venituri prin utilizarea conținutului altor site-uri sau publicații.2 Google va furniza autorităților germane antitrust informaț ii referitoare la activitățile sale, în
urma unor reclamații ale concurenților și ale asociațiilor editorilor de presă . Un purtător de cuvânt al Google în Germania a precizat,pentru Mediafax , că autoritatea pentru concurență i-a informat în legătura cu reclamaț iile concurenților Google și au menționat că sunt pregătiți să explice practicile comerciale și produsele lor , fiind convinși că acestea respectă legislaț ia europeană și germană. 1 2
http://www.business24.ro http://www.studentie.ro
Instituția germană a confirmat că a solicitat Google să îi furnizeze astfel de informaț ii, care nu implică faptul ca ar fi avut loc vreo infracț iune, a precizat un purtator de cuvant al autorității. Trei reclamații au fost făcute împotriva Google, una din partea Ciao - o filială aMicrosoft, o altă reclamație de că tre compania de cartografie Euro-cities, iar a treia din parteafederațiilor editorilor de presă VDZ și BDZV.3
Cele două federații reclamă că mai multe servicii ale Google, printre careGoogle News, Google Images ș i Google Video, folosesc conținut fără autorizaț ie, generând venituri din publicitate pentru motorul american de că utare pe Internet.
Reclamanții au cerut
autorităților pentru concurență să verifice dacă Google
nu
privilegiază anumite rezultate ale serviciului de că utare, fără să precizeze acest fapt. 4 Comisarul european pentru concurență, Joaquim Almunia a anunțat că Google trebuie să
schimbe modul în care prezintă în Europa rezultatele căutărilor sale sau risca să fie acuzată de încălcarea legislației antitrust pentru "redirecț ionarea traficului”."Încă investigăm, dar convingerea mea este că (n.r. Google) redirecționează traficul", a declarat oficialul european pentru Financial Times.
Almunia se referă astfel la tratamentul preferențial al Google pentru rezultatele oferite de propriile sale servicii.
Poziția comisarului european este, astfel, diferită de cea a Comisiei Federale pentru Comerț a SUA, care nu a considerat că practicile Google î n acest caz ridic ă vreo problemă. "Aceasta nu este doar o pozitie dominantă (n.r. pe piața, a Google), mă tem că este un abuz de
poziție dominantă", adaugat Almunia. Aceste declarații vin ca un ultimatum direct către companie, chiar înainte ca negocierile pentru o înț elegere în acest caz să intre într -o fază critică. Comisarul european susține că îngrijoră rile Comisiei sunt legate de modul în care Google "își prezintă propriile servicii" și că "nu discută algoritmul" pe baza căruia funcționează cunoscutul motor de că utare. 3
VDZ – Verband Deutscher Zeitschriftenverleger BDZV - Bundesverband Deutscher Zeitungsverleger
4
http://www.business24.ro
O posibilă soluție în acest caz ar putea fi ca Google să precizeze situațiile î n care propriile sale servicii sunt plasate mai bine decât cele ale compet itorilor în afișarea rezultatelor
căutărilor artificial și în mod intenț ionat.5 Google primește ultima șansă pentru a recunoaște că modifică artificial rezultatele motorului
său de căutare pentru a obține profit. În cazul în care gigantul IT nu răspunde ultimatumului autorităților americane antitrust în scurt timp, compania riscă un proces răsunator care îi poate afecta reputaț ia. Potrivit managerilor gigantului IT, Comisia Federală pentru Comerț provoacă compania Google prin acest gen de demersuri, întrucât nu poate demara urmărirea penala î mpotriva sa, transmite Agerpres. Mai mult, managementul Google susține că acuzaț iile de fraudare a rezultatelor motorului de
căutare nu au o bază reală, iar comisia respectivă nu dispune de probe concludente în acest sens. Google a intrat in 2012 în vizorul autorităților americane antitrust, care au început să se intereseze de activitatea companiei. Nici un progres însă în dialogul dintre cele două părți nu s-a înregistrat. Se presupune că societatea umflă î n mod artificial popularitatea produselor proprii, ridicându-le mai sus pe lista cu rezultatele căutărilor. În acelați timp, produsele
concurenților direcți figurează mai rar. Comisia pentru Comerț din SUA a creat deja o echipă specială, care s-ar putea ocupa de un eventual proces împotriva Google în justiție. Dacă se va ajunge aici, atunci amploarea scandalului ar putea fi comparabilă cu afacerea Microsoft din anii „90 ai secolului trecut. În paralel, Joaquin Almunia, comi sarul european pentru concurență, a declarat că poziția
dominantă a Google în domeniu a transformat -o într-un monopol agresiv, acuzând gigantul IT că limitează posibilitățile concurenților din domeniul publicității pe internet și al căută rilor pe
internet.
Experții de la Boston Consulting au calculat că informaț iile cu caracter personal le 5
http://www.business24.ro
asigură companiilor de internet un profit anual de peste 300 miliarde de euro pe an.
În
prezent, companiile europene câștigă pe fiecare utilizator circa 1000 de euro, iar că tre orizontul anului 2020 profitul lor total ar putea ajunge la 1 trilion de euro.6
Investigația antitrust asupra Google, din Statele Unite, a luat sfârșit, fără repercursiuni asupra companiei.
În urma investigației, s -a hotărât că Google nu a modificat rezultatele căutărilo r utilizatorilor astfel încât să fie avantajate produsele sale, relateaz ă
BBC News.
Pentru a scăpa de acuzații, Google a fost de acord să ofere firmelor de publicitate acces la mai multe informații despre campaniil e sale și să nu folosească materialele altor furnizori drept
recenzii
de
produse
în
rezultatele
sale.
O altă concesie făcută de Google se referă la utilizarea brevetelor pe care le- a cumpărat odată cu achiziț ia Motorola Mobility, în 2012. Compania a precizat că va cere un tarif "corect și rezonabil" de la firmele care vor să folosească tehnologiile respective. Printre tehnologiile brevetate de Motorola Mobility se numară unele standarde î n industrie, cum ar fi tehnologia care permitesmartphone-urilor și tabletelor să se conecteze la Internet prin Wi-Fi. De asemenea, Google a fost de acord să nu ceara niciodată interzicerea vânzării unor produse,
dacă
există
probleme
legate
de
plata
taxei
pentru
brevete.
Nu în ultimul rând, Google va permite firmelor de publicitate să-și copieze datele din
reclame și să le folosească în alte motoare de că utare, cum ar fi Bing, de la Microsoft. Totuși, Google nu a scă pat de problemele legale.
O investigație similară este în
desfășurare și în Uniunea Europeană, iar motorul de căutare riscă o amendă de până la 4 miliarde de dolari, dacă se va hotărâ că a încă lcat legea antitrust. 7
Telecomunicații Polonia S.A. (Uniunea Europeană)
6 7
http://www.business24.ro www.ziare.com
Telecomunicații Polonia S.A. (TP), înființată în decembrie 1991, este o companie națională (publică) ce deține supremația pe piața serviciilor de telecomunicații (telefonie fixă și internet) din Polonia, fiind listată la Bursa din Varșovia și având drept acționar majoritar compania France Telecom. 8
Etapele derulării anchetei întreprinse de Comisia Europeană cu privire la abuzul de poziție dominantă realizat de compania TP .
În data de 23 octombrie 20089, Oficialii Comisiei
Europene, însoțiți de reprezentanți ai autorităților competente poloneze, au efectuat o inspecție neanunțată la sediul companiei TP având motive să creadă că aceasta a încălcat prevederile articolului 82 din Tratatul Comunității Europene privind abuzul de poziție dominantă. Inspecțiile surpriză reprezintă o etapă preliminară a investigațiilor realizate asupra cazurilor suspecte de abuz de poziție dominantă. Inițierea de astfel de acțiuni de către Comisia Europeană nu incriminează automat compania și nici nu influențează în mo d negativ analiza și rezultatele ulterioare ale investigației. Totodată, Comisia Europeană respectă dreptul la apărare, în particular dreptul companiilor de a-și motiva și argumenta deciziile în cadrul politicii concurențiale. Nu există un termen limită de finalizare a investigațiilor antitrust, durata lor depinzând de un cumul de factori, între care
sunt incluse complexitatea cazului și exercitarea drepturilor la apărare. În data de 27 aprilie 2009 10, Comisia Europeană a decis să deschidă o anchetă privind
încălcarea prevederilor referitoare la practicile anticoncurențiale (articolul 82 din Tratatul Comunității Europene) de către compania TP. Subiectul investigației l -a reprezentat comportamentul abuziv care ar fi limitat sau obstrucționat concurența pe piaț a serviciilor de internet și a rețelelor de telefonie fixă din Polonia. Comisia a investigat posibilul refuz al companiei TP de a oferi accesul (remunerat)
operatorilor alternativi la rețeaua proprie și la serviciile de broadband prin care să se poată transmite în mod eficient serviciile de telecomunicații pe plan local. Totodată, Comisia a examinat posibile acțiuni întreprinse de TP cu scopul achiziționării dreptului de acces deplin asupra întregii rețele de servicii broadband, fapt ce ar fi restricționat accesul altor operatori. 8
http://en.wikipedia.org/wiki/Telekomunikacja_Polska
9
http://europa.eu/rapid/pressReleasesAction.do?reference=MEMO/08/666&format=HTML&aged=0&language=EN
&guiLanguage=en 10
http://europa.eu/rapid/pressReleasesAction.do?reference=MEMO/09/203&format=HTML&aged=0&language=EN
&guiLanguage=fr
Dacă aceste două ipoteze ar fi fost dovedite, TP ar fi constituit un caz de abuz de poziție dominantă pe piața telecomunicațiilor din Polonia. Decizia de pornire a investigației de către Oficialii Comisiei Europene a fost luată în conformitate cu prevederile legale ale articolului 11(6) din Regulamentul Consiliului nr.
1/2003 privind aplicarea normelor de concurență prevăzute de articolele 81 și 82 ale Tratatului Comunității Europene și în conformitate cu reglementările articolului 2(1) din Regulamentul Comisiei nr. 773/2004. Conform IP/10/213, în data de 1 martie 2010 11, Comisia Europeană a trimis companiei TP o
Declarație de Opoziție în care se preciza că rezultatele preliminare ale anchetei au scos la iveală faptul că TP a refuzat să ofere accesul (remunerat) la rețeaua proprie de servicii de telecomunicații în anumite perioade. Accesul la serviciile broadband este crucial pentru
operatorii care doresc să presteze servicii retail către consumatorii finali. Din cauza acestui fapt, operatorii s- au confruntat cu întârzieri repetate, condiționări nejustificate din partea TP, care le obstrucționau în continuare accesul la informațiile de care
aveau nevoie pentru a presta în mod eficient. Acțiunile întreprinse de TP au condus la reducerea semnificativă a ritmului de dezvoltare a pieței de servicii de retail broadband din Polonia.
Piața de telecomunicații a fost complet deschisă liberei concurențe în Uniunea Europeană în 2002 și în Polonia în 2004, odată cu momentul aderării. În baza condițiilor de liberalizare și a reglementărilor din domeniul concurenței, o peratorii alternativi, nou-intrați pe piață, au nevoie de acces, în schimbul plății unei sume de bani, la rețeaua și serviciile furnizate de compania ce deține controlul. Piața liberă și concurența oferă mai multe alternative în alegerea serviciilor și prețuri mai competitive pentru consumatorii finali. Compania TP a avut un termen de 8 săptămâni pentru a răspunde Declarației de Opoziție 12 trimise de Comisia Europeană și a avut posibilitatea să -și exprime poziția și punctul de vedere față de acuzațiile primite în cadrul unei audieri.
11
http://europa.eu/rapid/pressReleasesAction.do?reference=IP/10/213&format=HTML&aged=0&language=EN&gu
iLanguage=en 12
Declarația de Opoziție reprezintă o etapă formală în cadrul investigației conduse de Comisia Europeană prin
intermediul căreia este informată partea supusă anchetei cu privire la acuzațiile aduse.
Dacă rezultatele preliminare ale investigației s -ar fi dovedit adevărate, Comisia trebuia să ceară companiei TP să înceteze cu abuzul de poziție dominantă, putând să recurgă totodată și la aplicarea unei amenzi. În conformitate cu Memo/11/444,
în data de 22 iunie 2011
13
, Comisia Europeană a decis să
sancționeze compania TP cu o amendă în valoare de 127,5 milioane € pentru abuzul de poziție dominantă în sectorul serviciilor de telecomunicații din Polonia (nerespectând prevederile legale ale articolului 102 din Tratatul de Funcționare a Uniunii Europene).
Conform legii, compania ce deține controlul (în speță TP) era obligată să ofere accesul operatorilor alternativi, în schimbul plății unei sume de bani, la rețeaua sa și la servi ciile broadband cu scopul de a asigura eficientizarea și buna desfășurare a pieței de telecomunicații poloneze. Însă compania TP a refuzat să facă acest lucru de mai multe ori pe o perioadă mai lungă de 4 ani (din august 2005 până în octombrie 2009).
Cauzele exacte ce au c ondus la sancționarea companiei
Comportamentul abuziv al companiei TP include următoarele acțiuni: -
Propunerea unor condiții nerezonabile privind accesul la serviciile broadband, excluderea sau modificarea clauzelor contractuale și prelung irea dead-line-urilor în detrimentul operatorilor alternativi;
-
Întârzierea procesului de negociere: de exemplu, în 70% din situațiile de negociere, compania TP nu a respectat termenul legal de 90 de zile pentru finalizarea acestora;
-
Limitarea nejustificată a accesului la rețeaua proprie pentru operatorii alternativi;
-
Refuzul de a oferi informații complete și utile despre propria rețea – informații indispensabile operatorilor alternativi în vederea exercitării acțiunilor de decizie.
Compania TP a limitat, prin acțiunile întreprinse, opțiunile consumatorilor și a restricționat
accesul la serviciile broadband și implicit la serviciile de internet, părți esențiale în procesul de dezvoltare a economiei digitale. După inițierea investigației de către Oficialii C omisiei în aprilie 2009, piața telecomunicațiilor din Polonia a început să-și revină.
13
http://europa.eu/rapid/pressReleasesAction.do?reference=IP/11/771&format=HTML&aged=0&language=EN&gui
Language=en
Prin sancționarea companiei TP, Comisia consideră că accesul și expansiunea operatorilor alternativi pe piețele de retail se vor face mult mai ușor. Acest lucru le va of eri consumatorilor polonezi un acces mai rapid la serviciile de internet și le va aduce beneficii de pe urma liberei concurențe (de exemplu, calitate superioară – viteze de conexiune mai mari, prețuri mai mici). Comisia acționează pe piețele unde accesul se face sub controlul reglementărilor naționale . Existența prevederilor legale naționale în domeniul concurenței nu exclude aplicarea reglementărilor legilor antitrust din Uniunea Europeană.Astfel, în cazul de față, în ciuda mecanismelor legale aplicate d e Autoritatea Națională de Reglementare din Polonia
companiei TP privind obligativitatea acordării accesului la propria rețea, libera concurența nu a fost respectată din cauza comportamentului abuziv al acesteia. Intervenția Comisiei nu a făcut referire la încălcări punctuale ale prevederilor legale, ci la acțiunile de tip abuziv săvârșite de compania TP în decursul a 4 ani, fapt ce reprezintă o nerespectare a articolului 102 din Tratatul de Funcționare a Uniunii Europene. Modalitatea de calcul a amenzii fo losită de Comisie pentru practicile antitrust se bazează pe
reglementările privind metodele de determinare a amenzilor, ilustrate în Ghidul din anul 200614.
Comisia ia în considerare valoarea vânzărilor companiei ce rezultă direct din încălcarea procedurilor legale privind practicile anticoncurențiale, precum și gravitatea și durata acestor încălcări (în cazul companiei TP, valoarea vânzărilor serviciilor broadband în perioada august 2005 – octombrie 2009). Conform legii Uniunii Europene, cuantumul unei amenzi nu poate
depăși 10% din profitul total obținut de companie în anul precedent. Suma de bani rezultată din amenda,
după finalizarea procesului de judecare a
recursului, este virată în contul bugetului general al Uniunii Europene, r educând astfel cuantumul contribuțiilor pe care țările membre trebuie să le plătească Uniunii Europene. Cuantumul amenzii reprezintă 3,24% (aproximativ 127,5 mil. €) din profitul total al companiei TP pe anul 2010 (3,9 mld €).
Concluzii 14
http://europa.eu/rapid/pressReleasesAction.do?reference=IP/06/857&format=HTML&aged=1&language=EN&gu iLanguage=en
Raţiunea principală a politicii în domeniul concurenţei este determinată de faptul că piaţa nu poate, în mod natural, să funcţioneze normal, fiind necesare intervenţii din afară, care să îi asigure o evoluţie corespunzătoare. Dacă anumite acorduri, înţelegeri între firme pot avea efecte benefice asupra pieţei, altele pot influenţa negativ procesul competiţional. Astfel, prin Tratatul UE este introdus principiul interzicerii acelor acorduri între firme, decizii şi practici, care au ca obiect sau ca efect împiedicarea, restrângerea sau denaturarea concurenţei în interiorul spaţiului comunitar,
susceptibile de a afecta comerţul între statele membre. Motivul analizei destul de ample cu privire la cazul Telecomuncații Polonia a fost demonstrarea de fapt a existenţei unor practici anticoncurenţiale pe piața telecomunicațiilor din Polonia.
Prin sancționarea companiei TP, suntem de părere că accesul și expansiunea operatorilor alternativi pe piețele de retail se vor face mult mai ușor. Acest lucru le va oferi consumatorilor polonezi un acces mai rapid la serviciile de internet și le va aduce beneficii de pe urma liberei
concurențe (de exemplu, calitate superioară – viteze de conexiune mai mari, prețuri mai mici). Astfel, considerăm că având drept model această anchetă soluționată pozi tiv, Oficialii Comisiei Europene vor proceda similar, în conformitate cu prevederile legale ale articolului
11(6) din Regulamentul Consiliului nr. 1/2003 privind aplicarea normelor de concurență prevăzute de articolele 81 și 82 ale Tratatului Comunității Europene și în conformitate cu reglementările articolului 2(1) din Regulamentul Comisiei nr. 773/2004 în cazul tuturor situațiilor care obstrucționează libera concurență pe astfel de piețe. Toate aceste metode de prevenire, control si sancţiune se dovedesc a fi cu atât mai importante cu cât un mediu economic sănătos induce un nivel de preţ competitiv pentru produsele oferite, un grad înalt de inovaţie tehnologică şi o gama sortimentală variată, toate aceste elemente concurând la creşterea bunăstării consuma torilo
Academia de Studii Economice București
Sistemul european delegislație antitrust
Aramă Mariana Gâscă Mihaela Ion Cristina Janina
Oceanu Cătălina
2013