CUPRINS
Introducere………………………………………………………………………………...2
CAPITOLUL I: Introducere în economia sanitară………………………………………3 sanitară………………………………………3 1. Economia Economia sanitară sanitară şi şi piaţa piaţa liberă…… liberă……………… …………………… …………………… …………………. ………...3 ..3 2. Finanţarea Finanţarea sistemul sistemului ui sanitar… sanitar…………… …………………… …………………… …………………… ………………..3 ……..3 CAPITOLUL II: Management financiar…………………………… financiar………………………………………………...4 …………………...4 1. Introdu Introducere cere în manageme management nt finaciar finaciar(MF (MF)…… )…………… ……………… ……………… …………… ……….4 ….4 2. Bugetul Bugetul de venituri venituri şi cheltuieli cheltuieli – consideraţ consideraţii ii cu caracter caracter general..…… general..…………5 ……5 CAPITOLUL III: Fundamentarea bugetului de venituri şi şi cheltuieli al unei instituţii publice.………………………………………………………… publice.……………………………… ………………………………………………….....6 ……………………….....6 1. Prezentarea instituţiei – Spitalul judeţean de urgenţă Mavromati Botoşani……6 2. Fundamentarea bugetului de venituri şi cheltuieli al spitalului judeţean de urgenţă Mavromati Botoşani……………………… Botoşani…………………………………...…………………… …………...………………………….7 …….7 Concluzii…………………………………………………………………………………15 Concluzii……………………………………………………… …………………………15 Bibliografie……………………………………………………… Bibliografie………………………… ……………………………………………………16 ………………………16
1
Introducere
Sănătatea este un bun fundamental ce nu se poate cumpăra în cadrul unei pieţe, iar determinanţii ei sunt “bagajul” genetic, stilul de viaţă, mediul înconjurător şi îngrijirile de sănătate. Nevoia de îngrijiri de sănatate este un concept relativ care implică atât individul cât şi societatea, totul având drept punct de plecare sărăcia informaţiilor(a cunoştinţelor) de care dispune un pacient în legătură cu “nevoile “ sale de îngrijiri de sănătate. Principalele unităţi de furnizare a ofertei de îngrijiri de sănătate la nivelul unui sistem de sănătate sunt: - practicianul de îngrijiri de sănătate(medicii generalişti, medicii de familie sau alte specialităţi care acordă îngrijiri pacienţilor în ambulatoriu); - unităţile sanitare cu paturi(dintre care, cel mai cunoscut tip este spitalul ). ). Spitalul este consumatorul principal al resurselor pentru sănătate. Un factor factor importa important nt care influe influenţe nţează ază activi activitat tatea ea furniz furnizoril orilor or de îngrij îngrijiri iri de sănătate îl reprezintă calitatea îngrijirilor de sănătate. Modul în care calitatea influenţează oferta, derivă din următoarele aspecte: - calitatea este legată de natura şi rezultatul îngrijirilor primare; - calitatea este un factor foarte important al pieţei medicale; - accentul pus pe pregătirea medicală poate duce la o variaţie a calităţii; - sunt situaţii când se alocă resurse doar pentru creşterea calităţii. În concluzie, oferta de îngrijiri de sănătate este o problemă foarte complexă, ea fiind “o complicată secvenţă de răspunsuri adaptative în faţa incertitudinii”(McGuire).
2
Capitolul I: Introducere în economia sanitară 1. Economia sanitară şi piaţa liberă Economia Economia sanitară sanitară s-a dezvoltat dezvoltat puternic în ultimele ultimele decenii, după o perioadă perioadă de incertitudine datorată teoriei conform căreia resursele pentru sănătate nu trebuie limitate. Această teorie susţinea că resursele pentru sectorul sanitar nu trebuie limitate şi că se va ajunge la un viitor previzibil în care nevoile de îngrijiri pentru sănătate vor putea fi acoperite de resursele disponibile. Astăzi, este evident pentru toată lumea că nici o ţară nu poate poate aloca aloca resurs resursee nelimi nelimitat tatee pentru pentru îngrij îngrijiri irile le de sănătat sănătate, e, indife indiferent rent de nivelu nivelull dezvoltării sale ecomonice şi că există o strânsă legătură între resursele alocate îngrijirilor de sănătate şi celelalte domenii economice. Un sistem economic reprezintă un mod de distribuţie a resurselor astfel încât să fie fie sati satisf sfac acut utee nevoi nevoile le,, deci deci să răspun răspundă dă celor celor trei trei într întrebă ebări ri fund fundam amen enta tale le:: “Ce “Ce producem?”, “Cum producem?” şi “Pentru cine producem?”. Piaţa reprezintă locul în care producătorii şi consumatorii se întâlnesc şi au loc schimburile. Pentru ca bunurile să fie schimbate, ele trebuie să aibă un preţ. Pe o piaţă liberă, liberă, preţul preţul unui bun este este cel care aduce aduce în balanţă balanţă cererea cererea şi oferta oferta,, determinân determinândd echilibrul pieţei.
2. Finanţarea sistemului sanitar Pe lângă lângă plat plataa direc directă tă de cătr cătree cons consum umat atori ori(p (paci acien enţi ţi)) a furni furnizor zoril ilor or pent pentru ru îngrijirile de sănătate private, metoda caracteristică pieţei libere, cea mai cunoscută metodă de plată, este reprezentată de metoda terţului plătitor(asigurarea de sănătate). Principiul de bază al finanţării printr-un terţ plătitor este acela că indivizii plătesc într-un mod regulat o anumită sumă de bani către terţ, iar în momentul în care indivizii primesc îngrijiri de sănătate, plata furnizorilor se face de către terţul respectiv, din sumele colectate în timp. Finanţarea printr-un terţ plătitor reprezintă ceea ce se numeşte o schemă de asigurare împotriva riscului de boală. Ceea ce realizează o schemă de asigurare, deci o finanţare a îngrijirilor de sănătate printr-un terţ plătitor, este diminuarea riscului financiar individual, prin diseminarea acestuia la participanţii din schema de asigurare.
3
CAPITOLUL II: II: Management Financiar(MF) F inanciar(MF) 1. Introducere in managementul financiar Componentă a managementului organizaţiei, managementul financiar(MF) susţine realiza realizarea rea obiect obiective ivelor lor acestei acesteia, a, fundam fundament entează ează realist realist decizii deciziile le şi este este vital vital pentru pentru organizarea şi operarea activităţilor în ansamblu. Domeniul de acţiune al MF vizează obiective şi funcţii specifice, după cum urmează: - planificarea şi fundamentarea bugetului organizaţiei, orientat după veniturile estimate; - calcularea şi controlul costurilor(pe activităţi, centre de cost, servicii, proiecte); - calculul tarifelor pe tipuri de servicii şi/sau pachete de servicii, după metodologii adecvate, respectiv fundamentarea ofertelor financiare; - pregătirea componentelor financiare ale contractelor organizaţiei; - documentarea şi finanţarea investiţiilor; - stimulente financiare pentru productivitate şi eficienţă; - planul financiar pe termen scurt şi mediu al organizaţiei; - raportările financiar-contabile periodice obligatorii, prevăzute în lege; - monitorizarea continuă a situaţiei financiare a organizaţiei, pe ansamblu şi pe surse de venit; - măsurarea performanţei financiare a organizaţiei; - analize financiare de piaţă, relevante pentru organizaţie; - analize şi rapoarte financiare interne, la cerere; - control control financ financiar iar prevent preventivş ivşsi si averti avertizări zări cu privir priviree la legali legalitat tatee şi constrâ constrânger ngerile ile financiare; - auditarea financiară. Acestea intră în responsabilitatea managerului financiar-contabil, însă rezultatele constituie fundament pentru luarea deciziilor informate, de către echipa de conducere.
4
2. Bugetul de venituri şi cheltuieli – consideraţii cu caracter general Este necesară schimbarea percepţiei asupra bugetării: de la simpla execuţie a unui buget stabilit istoric şi impus organizaţiei de către finanţator, la conceperea şi justificarea bugetului previzional de către fiecare organizaţie, pe baza venitutilor aşteptate şi a consumurilor posibile şi necesare. Un argument forte al succesului marilor firme îl constituie tocmai previzionarea financiară riguroasă, în care se ţine cont de potenţialii fact factori ori de risc risc.. În accep accepţi ţiune une larg largă, ă, prin prin buget buget s-ar s-ar înţe înţele lege ge tota totali lita tate teaa int intrăr răril ilor or şi ieşirilor(în termini financiari), în permanentă reglare(sistem). În sens economic, bugetul descrie situaţia previzională şi limitativă a cheltuielilor şi veniturilor care se doresc realizate într-o anumită perioadă de către o persoană sau un grup(firmă, consorţiu, agenţie publică, etc.). De ce se constituie bugetul? Pentru a programa cheltuielile în funcţie de veniturile aşteptate la un anumit volum, structură şi calitate a serviciilor, pentru o bună utilizare a resurselor, pentru realizarea obiectivelor şi misiunii organizaţiei şi ca sistem de avertizare a schimbărilor necesare. Bugetul reprezintă: - expresia financiară a scopului şi obiectivelor organizaţiei, în forma venituri – cheltuieli; - descrierea unui proiect în termini financiari; - proces de luare a deciziilor; - proces de alocare a resurselor(uname, financiare şi de capital); - un plan de acţiune; - plan de operaţiuni financiare; - instrument de management. Funcţi Funcţiile ile bugetul bugetului ui sunt sunt următoa următoarele rele:: Planif Planifica icare, re, Coordon Coordonare, are, Comuni Comunicare care,, Motivare, Control şi Evaluare. Etapele constituirii bugetului sunt următoarele: - revizuirea activităţilor precedente; - planificarea activităţilor viitoare; - definirea obiectivelor; - stabilirea ţintelor financiare, ce reflectă obiectivele organizaţiei pe activităţi; - deciderea responsabililor, a monitorizării, raportării şi evaluării.
5
CAPITOLUL III: Fundamentarea bugetului de venituri şi cheltuieli al unei instituţii publice 1. Prezentarea instituţiei – Spitalul judeţean de urgenţă Mavromati Botoşani Spitalul Judeţean de Urgenţă Mavromati Botoşani este unitate cu personalitate juridică, infiinţată prin Dispoziţia Direcţiei de Sănătate Publică nr. 864/1990 iar prin Ordinul Ministerului Sănătaţii nr. 111/1999 funcţionează ca spital de d e urgenţă. Spitalul funcţionează în mai multe clădiri, după cum urmează: -sediul central, în municipiul Botoşani, strada Marchian, nr. 11, format dintr-o clădire tip bloc S+P+8, unde funcţionează majoritatea secţiilor cu profil medical şi chirurgical, precum şi laboratoarele; -sedi -sediul ul din din muni munici cipi piul ul Boto Botoşa şani ni,, strad stradaa Ştef Ştefan an cel cel Mare, Mare, nr. nr. 33, forma formatt din din patru patru clădiri(două tip bloc şi două tip pavilion), unde funcţionează secţiile Boli Infecţioase adulţi şi copii, compartimentul HIV / SIDA adulţi şi copii, secţia Dermato-Venerice plus un laborator de analize medicale şi farmacia, care deservesc aceste secţii; -sediul din municipiul Botoşani, strada Puşkin, nr. 2, format dintr-o clădire în care funcţionează biblioteca medicală, arhiva spitalului şi un deposit de materiale. Spitalul are arondată o populaţie de 462.000 de locuitori şi tratează peste 45% din tota totalu lull boln bolnavi avilo lorr înreg înregis istr traţ aţii la nivel nivelul ul jude judeţu ţulu luii în cadru cadrull celo celorr 25 de secţ secţii ii şi compartimente medicale şi chirurgicale. Tipul de spitalizare asigurat este spitalizare continuă şi spitalizare de zi. În raport cu sarcinile pe care le are în acordarea asistenţei medicale, cu structura organizatorică, cu dotarea tehnică cu mijloace de intervenţie şi tratament şi cu încadrarea de personal de specialitate, potrivit criteriilor stabilite de Ministerul Sănătăţii, Spitalul Judeţean de Urgenţă Mavromati Botoşani se încadrează în categoria spitalelor judeţene de urgenţă, având un numar de 1000 de paturi şi 600 de angajaţi. În funcţie de teritoriu, de specificul patologiei şi regimul juridic al proprietăţii, acesta se încadrează în categoria spitalelor publice.
6
2. Fundame Fundamentar ntarea ea bugetul bugetului ui de venituri venituri şi cheltu cheltuiel ielii al spital spitalulu uluii judeţea judeţeann de urgenţă Mavromati Botoşani Se autori autorizeaz zeazăă şi se execută execută bugete bugetele le operaţi operaţional onalee pentru pentru fiecare fiecare centru centru de responsabilitate, după cum urmează: - se planifică volumul de activităţi pe fiecare centru de responsabilitate – secţii clinice; - se stabilesc standardele de calitate ale serviciilor furnizate în fiecare centru de responsabilitate; - se planifică toate costurile pe centrele de responsabilitate(centre de cost); - se pregăteşte câte un buget pentru fiecare centru de activitate/secţie; - se împa împart rtee buget bugetul ul pe mai mai mult multee cont conturi uri de cost costuri uri,, în cadrul cadrul cent centrel relor or de responsabilitate.
Planificarea bugetului Elementele de bază, de care trebuie să se ţină cont în momentul fundamentării bugetului de venituri şi cheltuieli al spitalului Mavromati Botoşani, sunt: - capacitatea spitalului pentru activităţi de bază: numărul de secţii, numărul de paturi, numărul zilelor de spitalizare, capacitatea serviciilor de susţinere, etc.; - numărul estimat de servicii de sănătate ce vor fi furnizate în perioada anului următor: cantitate şi cost; - resursele resursele umane necesare necesare pentru furnizarea furnizarea serviciilor serviciilor de sănătate sănătate ce sunt estimate estimate pentru anul viitor: numărul de medici, numărul de asistente medicale, personalul economic, posibilităţile de îmbunătăţire a eficienţei resurselor umane; - costurile serviciilor medicale pe secţie, costurile pe zi de spitalizare, costurile pentru diagnosticare şi analize medicale; - nivelul prevăzut al inflaţiei pentru anul următor; - posibilităţi de îmbunătăţire a calităţii şi eficienţei serviciilor de sănătate; - executatea preliminară a bugetului pe anul viitor; - investiţiile necesare în aparatură şi echipamente medicale; - nive nivelu lull de mate materi rial alee din din stoc stoc(m (med edic icam amen ente te,, mate materi rial alee sani sanita tare re,, alim alimen ente te,, combustibil, combustibil, materiale materiale de întreţinere, întreţinere, etc.) ce pot fi folosite folosite pentru activitatea activitatea anului viitor.
7
Clasificarea veniturilor şi cheltuielilor instituţiilor publice finanţate din venituri proprii Spitalele Spitalele trebuie să se conformeze reglementărilo reglementărilorr cu privire la bugetele bugetele pentru instituţii publice, stabilite de Ministerul Finanţelor Publice. “Clasificarea veniturilor şi a cheltui cheltuieli elilor lor extrabu extrabugeta getare” re” stabil stabileşt eştee anumite anumite criteri criteriii ce stau stau la baza contabil contabilită ităţii ţii financiare şi a raportărilor spitalului. Proiectarea veniturilor:
1) venituri venituri fixe, fixe, ce provin provin din contracte contracte,, sponsorizări sponsorizări,, donaţii, donaţii, etc; 2) venituri venituri variabile, variabile, ce provin provin din plăţi plăţi sau sau co-plăţi co-plăţi directe directe pe serviciu(de serviciu(de la beneficiari, cumpărători, etc.). Veniturile pot fi încadrate, în funcţie de sursa lor, în capitole specifice de venituri. Aceste capitole sunt divizate în subcapitole şi paragrafe, ca cel din exemplul de mai jos: *Capitolul 33.10 – “Venituri din prestări de servicii şi alte cheltuieli” este divizat în subcapitolele: 33.10.08. – Venituri Venituri din prestări pre stări de servicii; 33.10.21 – Venituri Venituri din contractele cu casele ca sele de asigurări de sănătate; 33.10.50 – Alte venituri din prestări de servicii şi alte activităţi. Veniturile spitalului provin din mai multe surse, dintre care cele mai importante sunt: Consiliul Judeţean(~ 5%), bugetul de stat prin Ministerul Sănătăţii(~ 6%) , C.A.S(~ 85%), furnizarea de servicii medicale, alte activităţi proprii ale spitalului precum şi donaţiile şi sponsorizările.
În tabelu tabelull care urmează urmează,, tabelu tabelull nr.1, nr.1, sunt sunt prezent prezentate ate venitur veniturile ile proprii proprii ale spitalului judeţean Mavromati Botoşani, extrase din bugetul consolidat, pe anul 2008.
8
Tabel nr. 1 Nr. Capitol Crt. 1 2 3 4 5
Subcap Paragraf
Denumirea indicatorilor A. TOTAL VENITURI PROPRII
I. VENITURI CURENTE
C. VENITURI NEFISCALE C1 VENITURI DIN PROPRIETATE C2 VÂ VÂNZĂ NZĂRI DE DE B BUN UNU URI ŞI ŞI SE SERVICII CII
30.10 33.10
6 7
08
8
21
9
50
10 11 12
37.10
01 50
13 14 15 16 17 18 19 20 21 22
VENITURI DIN PRESTĂRI DE SERVICII ŞI ALTE ACTIVITĂŢI Venituri din prestări de servicii Venituri din contractele cu casele de asigurări de sănătate *) Alte venituri din prestări de servicii şi alte activităţi **) TRANSFERURI VOLUNTARE VOLUNTARE ALTELE DECÂT SUBVENŢIILE Donaţii şi sponsorizări Alte transferuri voluntare 01 05
39.10 01 42.10 11
43.10
23
Venituri din bunuri primite cu titlu gratuit prin programe de sănătate Alte transferuri voluntare
II. VENITURI DIN CAPITAL VENITURI DIN VALORIFICAREA UNOR BUNURI Venituri din valorificarea unor bunuri ale instituţiilor publice IV. SUBVENŢII Subvenţii de la bugetul de stat
6000000
5345215.53
5345215.53 0.00 5345215.53
5272764.01 72451.52 5201092.16 0.00
72392.16 360.16 72032 0.00 72032
1440.64 1440.64 1440.64
653330.24 343592.64
Subvenţii de la bugetul de stat pentru spitale
343592.64
Programe naţionale de sănătate
343592.64
Subvenţii de la bugetele locale pentru spitale
309737.60
Subvenţii de la alte administraţii
10
Prevederi anuale(RON)
309737.60
*) se includ şi actele adiţionale la contractele încheiate cu casele de asigurări de sănătate; **) se detaliază pe surse;
NOTĂ: 1) Veniturile eniturile realizate realizate din bunurile bunurile primite primite cu titlu gratuit gratuit cuprind cuprind sumele aferente aferente medicamentelor şi materialelor sanitare contractate şi distribuite ce CNAS, fără plata prin programe de sănătate; 2) La lilitera A, se prevăd Veniturile Totale care se compun din Venituri curente(I) , Venituri de capital (II)
şi Subvenţii(IV);
3) Sumele aferente aferente fiecărei fiecărei secţii secţii nu pot fi fi transferate transferate altor altor secţii, secţii, veniturile veniturile având având în acest caz menire specială.
9
Cheltuielile instituţiilor publice finanţate din venituri proprii, inclusiv ale spitalelor, sunt împărţite în funcţie de conţinut, în două mari categorii: Cheltuieli funcţionale şi Cheltuieli economice. Clasif Clasifica icarea rea funcţi funcţional onalăă a cheltu cheltuiel ielilo ilorr indică indică întotd întotdeau eauna na destin destinaţi aţiaa fonduri fondurilor lor,, arătând în care dintre sectoarele economiei naţionale sau în care dintre instituţii au fost făcute făcute cheltui cheltuieli eli.. De exemplu exemplu,, cheltu cheltuiel ielile ile spital spitalulu uluii sunt sunt funcţi funcţional onalee deoarece deoarece,, ca instit instituţi uţiee public publică, ă, spital spitalul ul este este integra integratt în cadrul cadrul sector sectorulu uluii de sănăta sănătate te publică publică al econom economie iei. i. Chel Cheltu tuie ieli lile le func funcţi ţiona onale le ale ale spit spital alel elor or sunt sunt clas clasif ific icat atee în capi capito tole le şi subcapitole. Capitolele reprezintă destinaţia generală a cheltuielilor. Subcapitolele individualizează cheltuielile în funcţie de tipurile de spitale, conform legii. Clasificarea economică a cheltuielilor arată conţinutul economic al respectivelor cheltui cheltuieli eli,, precum: precum: salarii salarii,, medicam medicament ente, e, alimen alimente, te, curent curent electr electric, ic, gaze, gaze, spălăt spălători orie, e, servicii, etc. Cheltuielile economice sunt clasificate după titlul de cheltuieli, ce reflectă o anumită anumită categor categorie ie a cheltu cheltuiel ielilo ilor, r, de exemplu exemplu:: titlul titlul “Chelt “Cheltuie uieli li de persona personal”, l”, titlul titlul “Cheltuieli materiale şi servicii” şi titlul “Cheltuieli de capital”. Fiecare titlu de cheltuieli este împărţit în elemente analitice sau “articole” ce asigură o cunoaştere mai bună a conţinutului cheltuielilor. Aceste articole pot avea paragrafe ca subdiviziuni. Fiecare subdiviziune a cheltuielilor are un anumit cod ce identifică titlul, articolul sau paragraful. Cheltuielile din venituri proprii se împart in mai multe categorii, după exemplul celor prezentate în următorul tabel. Tabelul nr.2 evidenţiază cheltuielile spitalului judeţean Mavroma Mavromati ti Botoşa Botoşani, ni, extras extrasee din acelaşi acelaşi buget consoli consolidat dat pentru pentru anul 2008, ca şi veniturile prezentate anterior.
10
Tabel nr.2 Nr. Crt.
Titlu
Articol
Aliniat
B. TOTAL CHELTUIELI DIN VENITURI PROPRII
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
10
01. CHELTUIELI CURENTE 10 TITLUL I CHELTUIELI DE PERSONAL Cheltuieli sa s alariale in bani
01 01 02 03 04 05 06 07 08 10
13 14 15 16 17 18
11 30
02 01
03
19 20
01 02
21
03 04
22 06 23 24 25 26 27 28 29 30 31
20
01 01 02 03 04 05 06 08
32 09 33 30 34 35
Denumirea indicatorilor
Salarii de bază Salarii de merit Indemnizaţii de conducere Spor de vechime Sporuri pentru condiţii de munca Alte sporuri Ore suplimentare Fond de premii Fond pentru posturi ocupate prin cumul Fond aferent plaţii cu ora Alte drepturi salariale in bani
Prevederi anuale (RON)
6035179.51
5667816.31
3995701.47 2837765.46 1516345.63 47879.67 18930.00 259113.51 224682.21 106981.92 225841.92 197475.72 1368.60 227008.84 12137.39
Cheltuieli salariale in natură
312748.53
Tichete de masă
312748.53
Contribuţii
845187.47
Contribuţii pentru asigurări sociale de stat Contribuţii pentru asigurările de şomaj Contribuţii pentru asigurările sociale de sănătate Cont Contri rib buţii uţii de asig asigur urar arii pt acci accid den ente te de munca si boli profes. Contribuţii pe pentru co concedii si si indemnizaţii
193470.74
20 TITLUL II BUNURI ŞI SERVICII Bunuri şi servicii
1672184.4 616284.18
Furnituri de birou Materiale pentru curăţenie Iluminat, incălzit şi şi forţă motrică Apă, canal si salubritate Carburanţi si lubrifianţi Piese de schimb Poştă, te telecomunica icatii, radio, io, tv tv, internet Material iale si si pr prestări de de se servicii icii cu caracter funcţional Alt Alte bu bunu nuri ri şi ser servi vici ciii pen penttru înt întreţi reţin nere ere si funcţionare
9277.72 11345.04 291938.49 87266.76 2967.71 360.16
537596.42 72809.94
13981.41 27328.94
19182.12 5575.27
188370.88
02
Reparaţii curente
11
41540.85
36 37 38 39 40 41 42
03
43 44 45 46 47
05
48 49 50 51 52 53
11 13 14 30 70
54
71
01
04 01 02 03 04
30
06 01
09
01 30
57 58
110936.48
Hrană pentru oameni
110936.48
Medicamente şi şi ma materiale sa sanitare
826315.08
Medicamente Materiale sanitare Reactivi Dezinfectanţi
532222.83 183753.63 86258.32 24080.29
Bunuri de natura obiectelor de inventar Alte lte obiecte de inve nventar
51200.34 51200.34
Deplasări, detaşări, transferări
79.23
Deplasări interne, detaşări, transferări
79.23
Materiale de laborator Cărti, publicaţii si materiale documentare Pregatire profesională Protecţia muncii Alte cheltuieli 30
55 56
Hrană
Alt Alte che helt ltui uiel elii cu bu bunu nurri şi servi ervici ciii
19427.03 1491.06 2938.90 497.02 1404.62 14 1404 04..62
70. CHELTUIELI DE CAPITAL 71. TITLUL X ACTIVE NEFINANCIARE Active fixe (inclusiv reparaţii capitale)
367363.20
Alte active fixe
367363.20
B.1. CHELTUIELI DIN VENITURI PROPRII B.2. B.2. CH CHEL ELTU TUIE IELI LI DIN DIN ALTE VENITURI PROPRII
367363.20 367363.20
5309457.11 725722.4
NOTĂ: La litera B, se prevăd Cheltuielile Totale care se compun din Cheltuieli din venituri proprii(B1)
şi Cheltuieli din alte venituri proprii(B2) .
Ce se poate întâmpla în derularea şi executia bugetului?
12
Datori Datorită tă multit multitudi udinii nii de factor factorii care influe influenţe nţează ază exerciţ exerciţiul iul bugetar bugetar,, pot apărea apărea următoarele probleme în derularea şi execuţia bugetului: - Creşter Creşterea ea costur costurilo ilorr,de exemplu exemplu:: modifi modificare careaa preţulu preţuluii combust combustibi ibilil lilor or sau a consumabilelor, aparariţia consumurilor neprevăzute sau a penalizărilor, etc.; - Întârzierea unor plăţi sau încasări; - Acumularea de datorii; - Prevederi ce depăşesc necesarul unei linii bugetare; - Modificări în contracte deja existente sau apariţia de noi contracte; - Modificări legislative sau alte schimbări importante în mediul extern. Apariţia acestor probleme a dus la perfecţionare sistemului financiar-contabil. Acesta trebuie să deţină capacitatea de înregistrare şi raportare corectă şi la timp a tuturor tranzacţ tranzacţii iilor lor şi operaţi operaţiuni unilor lor spital spitalulu ului.i. Este Este de mare intere interess analiz analizaa ce utiliz utilizeaz eazăă indicatorii instituţiei din ultimii 3 ani: situaţia proprietăţii, balanţa venituri – cheltuieli pe tipuri, venituri aduse de fiecare tip de program sau serviciu prestat, câştigurile nete, situaţia amortizării investiţiilor, elemente de productivitate, etc.
Variaţia bugetului Bugetul unei instituţii instituţii poate varia în funcţie funcţie de mai muţi factori. factori. Această Această variaţie variaţie se poate exprima ca fiind diferenţa dintre costurile bugetare şi costurile curente, ca în formula de mai jos: Variaţia bugetului = costuri bugetare – costuri curente; Factorii ce pot influenţa variaţia bugetului sunt: modificări ale preţurilor de intrare, modifi modificări cări ale product productivi ivităţ tăţii ii şi modif modificăr icării în volumul volumul activi activităţ tăţilo ilorr. Pot fi calcul calculate ate următoarele variaţii pentru identificarea efectelor acestor trei factori: Variaţia de preţ = (preţul (pr eţul current – preţul pre ţul vechi) x calitatea curentă; Variaţia eficienţei = (cantitatea curentă – cantitatea preconizată la vechea) x preţul vechi Variaţia volumului = (volumul prezent – volumul vechi) x costul vechi per unitate Echi Echipa pa de cond conduc ucer eree stab stabil ileş eşte te scop scopul ul,, obie obiect ctiv ivel ele, e, nive nivelu lull acti activi vită tăţi ţii, i, disponibilitatea resurselor, oportunităţile acestui spital. Managerul financiar transformă
13
aceste coordonate în obiective financiare şi face schiţa de buget. Documentul buget conţine: sinteza de buget – pe linii bugetare şi justificarea bugetului – detalierea fiecărei linii bugetare, cu explicaţii ale calculaţiei. Fiecare departament/secţie îşi estimează costurile, pregateşte necesarul şi justifică cererea de buget. Conducerea revizuieşte, corectează, corelează părţile şi aprobă bugetul.
Graficul următor scoate în evidenţă variaţia bugetului de la un an la altul, în perioada 2005 – 2008. 6,000,000.00 6000000
5,000,000.00 5000000
5,300,000.00
4,500,000.00
4000000 3000000 2000000 1000000 2005
2006
2007
2008
3
4
0 1
2 Anul Anul
Venitur Veniturile ile incasate incasate
Dacă în anul 2005 veniturile spitalului judeţean Mavromati Botoşani erau de 4,500,000.000 RON, constatăm ca în anul 2008 sunt mai mari cu aproximativ 33 de procente. Această creştere a veniturilor a influenţat într-un mod pozitiv mai ales angajaţii deoarece, începand cu anul 2006, salariile şi alocaţiile pentru hrană au crescut simţitor.
CONCLUZII
14
Sistemul serviciilor de sănătate cuprinde ansamblul resurselor umane, materiale, financiare, informaţionale şi simbolice utilizate în combinaţii variabile, pentru a produce îngrijiri şi servicii care au ca scop îmbunătăţirea sau menţinerea stării de sănătate. El reprez reprezin intă tă doar doar un subs subsis iste tem m al sist sistem emul ului ui de sănă sănăta tate te,, care care cupri cuprinde nde ansamb ansamblu lull elemente elementelor lor şi relaţi relaţiilo ilorr ce influe influenţe nţează ază starea starea de sănăta sănătate te a indivi indivizil zilor or.. Alătur Alăturii de servici serviciile ile de sănătat sănătate, e, factor factorii ii majori majori care influen influenţea ţeaza za starea starea de sănătat sănătatee sunt sunt cei comportamentali, de mediu şi biologici. Sistemul de sănătate din Romania se gaseşte spre finalul unei tranziţii prelungite de la un model integrat, în care majoritatea organizaţiilor furnizoare de asistenţă medicală erau în proprietate publică, sub autoritatea Ministerului Sănătăţii, încadrate cu personal angajat al statului, către un model contractual contractual finanţat predominant predominant din surse publice, publice, în care majoritatea furnizorilor de servicii de sănătate publice sau private, cu un grad crescut de autonomie, încheie contracte obligatorii cu casele de asigurări de sănătate. Aceste cont contra ract ctee se baze bazeaz azăă pe un cont contra ract ct – cadr cadru, u, prin prin care care stat statul ul,, în cons consul ulta tare re cu reprezentanţii principalelor categorii de furnizori, reglementează condiţiile de acordare a serviciilor medicale. Finanţarea îngrijirilor de sănătate şi alocarea resurselor reprezintă, pentru sistemul de îngri îngriji jiri ri de sănă sănăta tate te,, locur locuril ilee princi principal palee de acţi acţiun unee ale ale refo reforme rmeii sani sanita tare re ce se desfaşoară în Romania în ultimii ani. Finanţarea sistemului sanitar din Romania a trecut în ultimii 15 ani, din punct de vedere conceptual, prin trei mari etape: - schema de asigurări obligatorii prin impozitare generală; - schema de asigurări obligatorii prin impozitare generală şi taxe dedicate sănătăţii; - schema de asigurări sociale de sănătate şi asigurări obligatorii prin impozitare generală şi taxe dedicate sănătăţii.
BIBLIOGRAFIE
15
1) Bugetu Bugetull de venituri venituri şi cheltui cheltuieli eli al spital spitalulu uluii de Urgenţă Urgenţă Mavromati Mavromati Botoşan Botoşani,i, pentru anul 2008 2) Drugus I.; I.; Managementul sănătăţii ; Sedcom Libris 2003 3) Dragomi Dragomiriş riştea teanu nu A., A., Radu P., P., Mihăesc Mihăescuu C., Brutu Brutu C. ş.a.; ş.a.; Economie sanitară şi management financiar ; Rao, Bucureşti 2003
4) Mihăes Mihăescu cu – Pint Pintia ia C., C., Vlad Vladuu C.; C.; Calculul costurilor unitare în serviciile medicale şi sociale. Ghid metodologic 2004
5) Petrescu I.; I.; Psihosocioeconom Psihosocioeconomia ia managementului managementului calităţii totale; Lux Libris, Braşov 1998 6) Popesc escu I. ş.a.; Manage Management mentul ul tranziţi tranziţiei ei la economia economia de piaţă piaţă funcţion funcţională ală ; Editura Universităţii Lucian – Blaga, Sibiu 2004 7) Radu Radu P., P., Pala Palass C., C., Sava Sava D. ş.a. ş.a.;; Creşterea eficienţei şi îmbunătăţirea calităţii îngrijirilor într-un spital. Raport final – Proiect DRG ; Cluj 2001
8) Vlăd Vlădes escu cu C.; C.; Sănătate publică şi management sanitar ; Cartea Universitară 2004 9) Vlădes Vlădescu cu C., Prede Predescu scu M., M., Stoic Stoicesc escuu E.; Sănătate publică şi management sanitar: Evaluarea nevoilor şi planificarea sanitară; Promovarea sănătăţii şi educaţia pentru sănătate; Etica medicală şi drepturile pacienţilor ; CPSS – Bucureşti 2002
16
