Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative
Să învăţăm să ne construim o carieră
E
S
dgar chein Adaptare după (exclusiv pentru uzul studenţilor) studenţilor)
ŞCOALA NAŢONAL! "E S#$" POL#CE Ş A"%NS#&A#'E (acultatea de Ştiinţe Politice
)roşură ada*tată du*ă Edgar Schein +*entru u,ul studenţilor Prefaţă, selecţie texte şi adaptare: Prof. univ. dr. %ihaela 'lăsceanu
2
Cu*rins
Prefaţă Introducere Intervalul orientărilor privind cariera Oriinea conceptului de !ancoră a carierei" #ezvoltarea carierei #ezvoltarea unei ancore a carierei $ipuri de ancore ale carierei Adecvarea necesităţilor individuale cu cele oranizaţionale Interviul reciproc pentru identificarea ancorei carierei %eferinţe &i&liorafice
'
%ANA.E%EN#$L CA&E&E Să învăţăm să ne construim o carieră
PREFAŢĂ
Această lucrare a fost concepută n spriinul studenţilor de la nvăţă*+ntul universitar sau postuniversitar care frecventează cursurile de socioloia oranizaţiilor sau de co*porta*ent şi *anae*ent oranizaţional, precu* şi celor interesaţi de analiza şi explorarea explorarea *odului de funcţionare funcţionare şi conducere conducere a oranizaţiilor, din perspectiva aspectelor aspectelor structurale şi a celor celor u*ane. Accentul Accentul este pus pe aspecte ce ţin de autoevaluare şi de conştientizarea propriei *otivaţii n *uncă şi viaţă ca surse eneratoare ale definirii şi proiectării unei cariere. Ideea acestui suport de curs a rezultat din experienţa acu*ulată dea lunul anilor n activitatea *ea cu studenţii. #e reulă, la nceputul fiecărui nou curs, studenţii se ntrea&ă n ce *ăsură acesta ar avea vreo relevanţă r elevanţă n ansa*&lul cunoştinţelor acu*ulate dea sau pe care ar ur*a să le acu*uleze, dacă şi n ce *ăsură vor o&ţine infor*aţii, infor*aţii, cunoştinţe, a&ilităţi, a&ilităţi, co*petenţe care săi aute n cariera viitoare viitoare şi, *ai ales, ales, n ce *ăsură vor vor nvăţa să răspundă răspundă la -lucruri -lucruri practice". Pentru a veni n nt+*pinarea lor, nu de puţine ori a* a* nceput eu nsă*i nsă*i cursurile prin aplicarea unui test de *otivaţie prin care ncerca* săi aut săşi descopere ei nşişi tipurile de *otivaţii care iar ani*a n frecventarea unui curs şi a se*inariilor aferente, raţiunile care au stat la &aza aleerii facultăţii, precu* şi leătura pe care o sesizau (sau nu) ntre a&solvirea facultăţii şi cariera viitoare. #esiur, răspunsurile erau destul de variate, pro&+nd *otivaţii diferite, stiluri diferite de a&ordare, personalităţi diferite. $otuşi, răspunsurile, n ciuda for*ulărilor diferite, tindeau să se concentreze n urul a două tipuri de explicaţii. %eferitor la *otivaţia frecventării cursurilor, cei *ai *ulţi studenţi ad*it că participă la cursurise*inarii n pri*ul r+nd pentru că sunt sunt o&liatorii (sunt n curriculu*, curriculu*, tre&uie să o&ţină o&ţină credite, sunt necesare n a&solvirea facultăţii etc.), dar şi pentru că speră -să fie interesante" (plăcute, atractive etc.) sau, eventual, utile (nvaţă lucruri practice). $otuşi, speranţa privind atractivitatea sau utilitatea cursurilorse*inariilor cursurilorse*inariilor este strict leată fie de capacitatea profesorului de a face ca disciplina respectivă să devină atractivă, fie de facilitateadificultatea oferite de conţinutul cursurilor (infor*aţiilor, cunoştinţelor sau textelor ce ar tre&ui studiate). A doua o&servaţie reieşită n ur*a prelucrării testelor vizează aşteptările studenţilor privind cariera viitoare. /aoritatea declară că au ales facultatea pe &aza unei decizii proprii şi speră ca a&solvirea ei (prestiiul diplo*ei) săi aute pe deplin, indiferent de do*eniul n care vor lucra. Interpretarea dată de *ine acestor rezultate este că *aoritatea studenţilor par să fie deter*inaţi n principal de o *otivaţie extrinsecă, detecta&ilă at+t prin răspunsurile oferite cu privire la raţiunea frecventării cursurilor cursurilor sau a studierii literaturii de specialitate, c+t şi prin răspunsurile leate de aleerea carierei. 0copul principal al ntre&ărilor cu care o&işnuiesc să ncep cursurile este toc*ai acela de a auta studenţii să conştientizeze importanţa automotivaţiei în procesul de învăţare învăţare . #eşi *otivaţia extrinsecă, raporta&ilă la contextul şi condiţiile
unei activităţi, poate avea un rol i*portant n anaarea efectivă n acea activitate şi ciar n o&ţinerea unor perfor*anţe, n a&senţa unei *otivaţii intrinseci, raporta&ilă la conţinutul efectiv al nvăţării, perfor*anţele tind să scadă iar dificultăţile participării ntro activitate să crească. 3nvăţarea pe &aza *otivaţiei intrinseci creşte at+t şansele de a a&solvi cu succes facultatea, c+t şi pe acelea de a avea succes n cariera viitoare, oricare ar fi aceasta. 3nsă succesul n nvăţare este strict raporta&il la responsa&ilitatea celui ce se anaează n acest proces. 4ste ui*itor să descoperi c+t de *ulţi studenţi aruncă această responsa&ilitate pe sea*a altora, *ai ales a profesorilor sau a textelor de specialitate. %ăspunsuri de enul: -particip la curs n pri*ul r+nd pentru că este o&liatoriu dar sper să*i şi placă", -particip pentru că este o&liatoriu, nsă este posi&il să aun să să vin de plăcere"5 plăcere"5 -particip n speranţa de a *ă atrae, atrae, de a fi incitant, de a nu fi un curs plicticos, cu tendinţe tenice" etc. nu fac altceva dec+t să ilustreze afir*aţia de *ai sus. $otuşi, nvăţarea nu ţine *ai deloc sau nu este n pri*ul r+nd responsa&ilitatea responsa&ilitatea profesorului, a părinţilor, părinţilor, a prietenilor, a coleilor coleilor sau a oricui altcuiva. Profesorul poate oferi idei, infor*aţii, interpretări, respectiv poate spriini studenţii n procesul de nvăţare, nicidecu* nicidecu* nu le poate prelua această această responsa&ilitate. 3n *od si*ilar, nici textele de specialitate nu sunt scrise de o&icei cu scopul de a a*uza sau de a crea o &ună dispoziţie. 0tudenţii ce aşteaptă să fie sti*ulaţi sau a*uzaţi de profesori sau de textele ce le sunt oferite n cadrul &i&liorafiei vor practica, n cazul cel *ai &un, &un, o aşanu*ită nvăţare nvăţare pasivă. #ar orice nvăţare de acest tip va deveni, *ai devre*e sau *ai t+rziu, plicticoasă, o&ositoare, dificilă. Prin contrast, nvăţarea activă presupune asu*area propriei responsa&ilităţi n procesul nvăţării, respectiv efortul de a udeca şi de a selecta ideile interesante din fiecare curs sau se*inar, dar şi curiozitatea de a descoperi ce au de oferit textele şi literatura de specialitate. Astfel de o&servaţii, leate de *otivaţia şi atitudinea studenţilor faţă de procesul de nvăţare, nvăţare, faţă de *odul de de raportare la viitoarea viitoarea carieră şi la viaţă, n eneral, *au deter*inat să să ela&orez acest suport de curs. /enirea /enirea lui este săi aute, pe cei interesaţi, săşi săşi clarifice *ai &ine scopurile, scopurile, *otivele, co*petenţele co*petenţele şi valorile pe care le consideră consideră esenţiale pentru pentru viitorul lor. 6ea *ai &ună &ună *odalitate de a face acest lucru *i se pare a fi aceea de a dispune de infor*aţii privind cariera şi dezvoltarea acesteia. 4xistă foarte *ulte studii care sau concentrat pe acest su&iect. Opţiunea *ea a fost nsă aceea aceea de a traduce şi adapta un studiu ela&orat ela&orat de 4dar carierei”. ersiunea oriinală a acestui studiu, 0cein n 7889, su& titlul „Ancorele carierei”. intitulată !Inventarul orientărilor privind cariera" se &azează pe o cercetare realizată ntre anii 78;8 şi 78<2 de 4. =. 0cein şi $. #. #e>on la ?ria* @oun @oun niversitB, Provo, ta. /i sa părut i*portant faptul că lucrarea lui 0cein conţine un cestionar şi un interviu de autoinvestiare, şi nu doar o prezentare enerală a unor concepte şi interpretări privind cariera sau tipurile de cariere. 4ste de aşteptat ca răspunsurile studenţilor la ntre&ările cestionarului şi interviului săi aute, pe de o parte, săşi deter*ine deter*ine -ancora carierei" carierei" şi, pe de altă parte, parte, să *editeze *ai *ai profund la istoria personală, aspiraţiile de viitor, orientarea faţă de procesul de nvăţare, *uncă, valori, co*petenţe etc. %ăspunsurile la ntre&ările din interviu presupun necesitatea aleerii unui partener de discuţie şi, prin aceasta, oportunitatea de a putea explora cerinţele procesului de intervievare. #etectarea unei -ancore a carierei" ar putea de ase*enea reprezenta o &ună &ază de discuţii n cadrul se*inariilor. 3nainte de a prezenta studiul lui 4dar 0cein, vo* purcede totuşi la o trecere n revistă a principalelor principalelor te*e şi concepte concepte folosite n *aoritatea studiilor studiilor privind
cariera şi dezvoltarea ei. Aceasta cu at+t *ai *ult cu c+t studiul carierelor şi al evoluţiei lor reprezintă un do*eniu de interes *aor pentru *ai *ulte discipline: socioloie, psioloie, econo*ie, *anae*ent. Di aceasta nu nt+*plător. #acă ave* n vedere că ne petrece* cea *ai *are parte a vieţii *uncind şi, totodată, că *odul n care ne raportă* la propria realizare n viaţă, adică la succes, &unăstare, *plinire etc., depind de opţiunile şi deciziile luate n diferite perioade de ti*p cu privire la viaţa de *uncă, atunci nţelee* interesul şi i*portanţa acordată construcţiei carierelor şi deci acestui studiu. Invit acu* cititorul pe calea studierii carierei n eneral, pentru ca apoi să aună săşi proiecteze *ai &ine propria carieră. Pentru aceasta, să ncercă*, n continuare, să răspunde* c+torva ntre&ări. Ce este o carieră ?
$er*enul de carieră are *ai *ulte se*nificaţii, at+t pentru oa*enii o&işnuiţi c+t şi pentru cercetători. %evizuind *ai *ulte studii de specialitate, Ereenaus (78<;) şi 0cein (78<;) au identificat c+teva se*nificaţii su&su*ate conceptului: 7. Cariera este atributul unei ocupaţii sau organiaţii (#alton, $o*pson F Price, 78;;5 an /aanen F 0cein, 78;;). O astfel de se*nificaţie pune se*nul ealităţii ntre carieră şi ocupaţie ( de exe*plu, conta&il) sau oranizaţie ( de exe*plu, anaarea pe perioadă nedeter*inată ntro oranizaţie)5 2. Promovare (=all, 78;G5 an /aanen F 0cein, 78;;). 3n acest sens, cariera i*plică urcarea n ieraria unei ocupaţii sau oranizaţii, respectiv o&ţinerea succesului. '. Statusul unei pro!esii (=all, 78;G). neori se foloseşte ter*enul de carieră pentru a diferenţia -profesiile" de alte ocupaţii. #e exe*plu, se foloseşte ter*enul de carieră pentru persoane cu statut de urist, avocat, ininer, dar nu şi pentru cele ce sunt instalatori, funcţionari, duleri. 0e consideră astfel că un avocat are o carieră, dar un instalator nu. 1. "mplicarea prea accentuată în propria activitate (0cein, 78<;).neori, ter*enul de carieră este folosit cu o conotaţie neativă pentru a descrie persoana extre* de ocupată sau i*plicată ntro activitate sau n realizarea unei sarcini. Ilustrarea acestei se*nificaţii o reăsi* n for*ulări de tipul -Huţi face din trea&a asta o carieră", pentru ca alteori accentul să fie pus pe avansarea insistent ur*ărită (- este un carierist"). C. Stabilitatea unui model de activitate (an /aanen F 0cein, 78;;). 3n acest sens se consideră că o carieră presupune succesiunea unor activităţi ase*ănătoare sau leate ntre ele, pe c+nd succesiunea activităţilor neleate ntre ele nu reprezintă o carieră. #upă cu* se o&servă, fiecare din aceste definiţii descrie cariera ntrun sens destul de nust. 4xistă nsă şi alţi autori care au oferit definiţii *ai cuprinzătoare şi, prin aceasta, *ai utile. #e exe*plu, Ereenaus (78<;, p. G) descrie conceptul de carieră ca referinduse la -*odelul experienţelor leate de *uncă", experienţe ce se produc pe ntre parcursul vieţii unei persoane. O astfel de definiţie are avantaul de a include at+t eveni*entele obiective# respectiv slu&e, poziţii, posturi, c+t şi
perspectivele subiective cu privire la *uncă, de enul atitudinilor, valorilor sau aşteptărilor unei persoane (Ereenaus, 78<;). Această perspectivă de nţeleere a conceptului de carieră este *părtăşită şi de 4dar 0cein (7889), după cu* veţi sesiza din lectura ulterioară. 3n contextul discuţiei privind -ancora carierei", autorul accentuează i*portanţa considerării unei cariere at+t prin pris*a evoluţiei sau proresului persoanei ntro ocupaţieoranizaţie (cariera externă), c+t şi prin cea a percepţiilor persoanei cu privire la viaţa sa de *uncă (cariera internă). #istincţia dintre cele două aspecte ale carierei capătă şi *ai *ultă relevanţă dacă acceptă* că, deşi factorii individuali (interese, valori, aspiraţii etc.) sunt deter*inanţi n opţiunile unei persoane privind anaarea ntro ocupaţie oranizaţie, există şi alţi factori externi (nivel de instrucţie, fa*ilie, societate, presiuni oranizaţionale etc.) care oacă un rol i*portant n construcţia unei cariere. #e altfel, există teoreticieni care aru*entează că, pentru a nţelee cu adevărat o carieră, este necesară considerarea ntreului context de viaţă al unei persoane (0uper, 78. #e0i*one, 7881). Ce înseamnă dezvoltarea unei cariere ?
3n principiu, a descrie o carieră nsea*nă a identifica experienţele co*une, provocările, pro&le*ele sau sarcinile cu care sau confruntat *aoritatea oa*enilor pe parcursul vieţii. %ezultatele celor *ai *ulte cercetări au de*onstrat că o carieră i*plică traversarea unor etape, respectiv o carieră se dezvoltă prin parcurerea *ai *ultor stadii. Această perspectivă de analiză a dezvoltării carierei prin identificarea etapelor cei sunt specifice J ne per*ite să nţelee* at+t *ecanis*ele prin care se produc anu*ite experienţe (cu* ar fi dificultăţile n adaptarea la pri*ele slu&e sau pro&le*ele ce apar, de o&icei, la *ilocul carierei), c+t şi cauzele repeta&ilităţii lor. I*plicaţia practică a acestei *odalităţi de analiză a carierei vizează spriinul oferit, at+t persoanelor c+t şi oranizaţiilor, n anticiparea unor posi&ile crize şi provocări şi, prin aceasta, a oportunităţii de planificare a strateiilor de rezolvare sau *ini*izare a acestora. %ezu*+nd, conceptul de $devoltare a carierei " poate fi definit ca referinduse la -procesul per*anent prin care indivizii proresează, trec+nd printro serie de stadii, fiecare dintre acestea fiind caracterizat printrun set relativ unic de pro&le*e, te*e şi sarcini" (Ereenaus, 78<;, p. 8). #esiur, acest proces poate fi diferit de la o persoană la alta, av+nd n vedere că fiecare dintre noi ave* o identitate proprie şi experienţe diferite de viaţă. $otuşi, rezultatele cercetărilor au dovedit că, n principiu, *aoritatea persoanelor experi*entează, dea lunul ciclurilor de viaţă, o serie de sci*&ări, provocări, crize, reevaluări etc., al căror grad de regularitate %i repetabilitate ar permite !ormularea unui model de devoltare a carierei.
Ereenaus (78<;), ncerc+nd să identifice şi să co*&ine caracteristicile co*une diferitelor *odele de dezvoltare a carierei oferite de c+ţiva autori, a creat un *odel propriu, n cinci etape, *odel ce ia n consideraţie at+t v+rsta c+t şi experienţele sau provocările asociate fiecărei cateorii de v+rstă. Iată care sunt, ntro descriere concisă, cele cinci stadii ale dezvoltării unei cariere: Stadiul & ' Pregătirea pentru viaţa de muncă ( ) * +, ani-# caracterizată prin: dezvoltarea i*ainii de sine din perspectivă ocupaţională5 evaluarea alternativelor ocupaţionale5 identificarea iniţială a unei alternative ocupaţionale5 instruirea printrun siste* de educaţie for*ală. Stadiul + ' Angaarea în organiaţie (&/ *+, ani-. 3n această etapă de viaţă o persoană şi alee o slu&ă n oranizaţia n care doreşte să se anaeze, pe &aza infor*aţiilor disponi&ile n acel *o*ent. 4ste evident că at+t cantitatea c+t şi calitatea infor*aţiilor o&ţinute n acest stadiu sunt de natură să influenţeze dezvoltarea ulterioară a carierei. Pri*a intrare n viaţa de *uncă este de natură a oferi se*nale n leătură cu aleerea făcută : este acesta un &un nceput sau se dovedeşte a fi un punct fals de pornire K /ai recent tot *ai *ulţi studenţi ur*ăresc să iniţieze procesul de consacrare ntro carieră ncă din ti*pul studiilor universitare prin anaarea n activităţi de *uncă (un en de presocializare n cariere alternative). Posturile alternative de *uncă sunt sau ar tre&ui să fie părţi ale procesului de proiectare a carierei, care nui nici linear evolutivă şi nici sinuos accidentală. Stadiul 0 ' Cariera timpurie ( +, * 1) ani-# respectiv perioada n care se nvaţă cerinţele *uncii, reulile, nor*ele şi aşteptările oranizaţionale. Persoana ncepe să asi*ileze ele*ente ale culturii oranizaţionale, săşi perfecţioneze co*petenţa, dar şi să pro*oveze n poziţii cu responsa&ilităţi *ai nalte, asociate unor reco*pense financiare şi sociale *ai su&stanţiale. Stadiul 1 ' Cariera milocie (1) * ,, ani-. Această etapă corespunde, ntro oarecare *ăsură, aşanu*itei perioade de tranziţie, experi*entată, de o&icei, de cele *ai *ulte persoane aunse la -v+rsta *ilocie". 4ste stadiul reevaluărilor privind at+t cariera c+t şi *aturitatea ti*purie, al reafir*ării sau *odificării aşteptărilor sau viselor ce iau ndru*at pri*ii paşi n carieră. 3n ur*a acestor reevaluări, o persoană poate decide că a făcut faţă cu succes tuturor provocărilor şi săşi continue activitatea la fel de eficient, pe c+nd o alta poate experi*enta *ai dera&ă senti*ente de frustrare şi stanare. Stadiul , ' Cariera t2rie ( ,, * pensionare-# caracterizată prin dorinţa persoanei de aşi *enţine eficienţa şi preţuirea de sine, dar şi prin preătirea psioloică pentru *o*entul pensionării.
Aşa cu* a*intea* *ai sus, există şi alte *odele de analiză a carierei prin identificarea etapelor sau stadiilor ce iar fi specifice. 6ei *ai *ulţi autori descriu dezvoltarea unei cariere printro succesiune de *ult *ai *ulte stadii dec+t cele prezentate n *odelul lui Ereenaus. ă invit, aşadar, să co*paraţi *odelul lui Ereenaus cu cel al lui 0cein (expus n painile ur*ătoare), dar şi cu alte *odele despre care veţi putea afla prin consultarea &i&liorafiei.
0tudiul *odului de proiectare şi dezvoltare a unei cariere are o du&lă relevanţă: at+t pentru individ c+t şi pentru oranizaţie. Altfel spus, deşi orice carieră se construieşte individual, cadrul cel *ai o&işnuit pentru *anifestarea şi dezvoltarea ei este oranizaţia. 6a atare, at+t persoana c+t şi oranizaţia pot acţiona astfel nc+t să influenţeze dezvoltarea unei cariere. 6ele două tipuri de acţiuni, iniţiate pe de o parte de purtătorul carierei şi, pe de altă parte, de oranizaţie, sunt str+ns leate ntre ele şi sunt definite n literatura de specialitate su& ter*enii de plani!icare a carierei şi management al carierei . 0ă ne referi*, n continuare, la fiecare din aceştia. Ce presupune planificarea unei cariere ?
3nainte de a discuta paşii sau co*ponentele procesului de planificare a carierei, să oferi* o definiţie concisă a ter*enului. 3n principiu, plani!icarea carierei se referă la acţiunile iniţiate de o persoană pentru a nţelee şi a ncerca săşi controleze propria viaţă de *uncă. Aceste acţiuni i*plică un proces deli&erat prin care o persoană -(7) devine conştientă de sine, de oportunităţi, constr+neri, opţiuni şi consecinţe, (2) identific+nduşi scopurile leate de carieră şi (') prora*+nduşi activităţile de *uncă, educaţia şi experienţele leate de dezvoltare ce i oferă direcţia, sincronizarea şi succesiunea paşilor pentru realizarea unui scop specific al carierei" (0toreB, 78;G, n =all, 78
#in perspectiva propusă *ai sus, *anae*entul carierei este definit ca reprezent+nd -procesul de preătire, i*ple*entare şi *onitorizare a planurilor de carieră asu*ate de individ n *od sinular sau *preună cu siste*ele de carieră ale oranizaţiilor" (0toreB, 78;G, n =all, 78a li*ita extre*ă,
această perspectivă de a&ordare a *anae*entului carierei i*plică o activitate realizată aproape exclusiv de către oranizaţie. n exe*plu n acest sens este oferit de aşanu*ita plani!icare a succesiunii, o activitate realizată n secret şi exclusiv de către ecipa de la nivelul superior de conducere, pentru a decide care sunt anaaţii ce au capacitatea şi ar tre&ui preătiţi să nlocuiască persoane din poziţiile cu responsa&ilitate naltă. 4xistă nsă şi o altă perspectivă de nţeleere a ter*enului de management al carierei. #e exe*plu, Ereenaus (78<;) descrie procesul de *anae*ent al carierei prin referire la toate fazele şi activităţile specifice n dezvoltarea unei cariere. 3n concepţia sa, procesul de *anae*ent al carierei este cel n care persoana (7) explorează *ediul, (2) şi dezvoltă o concepţie clară cu privire la *ediu şi do&+ndeşte conştiinţa de sine, (') şi sta&ileşte scopurile carierei, (1) dezvoltă o strateie de atinere a scopului, (C) i*ple*entează strateia, (G) face prorese n atinerea scopului, (;) o&ţine feed&acLul necesar cu privire la prores, at+t din surse leate direct de activitatea de *uncă, precu* şi din surse exterioare acesteia şi (<) şi evaluează cariera. r*+nd acest proces, este de presupus că o persoană poate aune să o&ţină at+t satisfacţie n carieră c+t şi n viaţă, n eneral. Aşadar, c+nd ncepi săşi construieşti o carieră te confrunţi cu ntre&ări despre (a) propria persoană, (&) lu*ea din ur, (c) oranizaţiile de referinţă. Poţi avea destule răspunsuri, dar şi *ulte necunoscute. 6el *ai rav este atunci c+nd *area necunoscută eşti tu nsuţi nsăţi, pentru că de aici derivă eşecuri ce pot părea inexplica&ile. #e aceea vă invit n continuare ca, pornind de la lectura textului ce ur*ează şi a &i&liorafiei ataşate, să ncercaţi să vă proiectaţi, n cunoştinţă de cauză, o carieră.
/iaelalăsceanu
ANCO&ELE CA&E&E/ 3escoperirea valorilor reale
N#&O"$CE&E 0copul discuţiei este de a vă auta să identificaţi ancora carierei şi să analizaţi *odul n care valorile voastre sunt leate de opţiunile privind cariera. 6unosc+nduvă ancora carierei, aveţi posi&ilitatea să vă confruntaţi opţiunile şi deciziile privind cariera n funcţie de ceea ce valorizaţi cu adevărat şi n funcţie de *odul cu* vă percepeţi. Ancora carierei este o co*&inaţie a percepţiilor du*neavoastră cu privire la competenţă# motive şi valori la care nu aţi renunţa pentru ni*ic n lu*e5 ea reprezintă
sinele du*neavoastră. Hecunosc+nduvă ancora sar putea ca sti*ulentele exterioare să vă tenteze n situaţii sau activităţi care ulterior se vor dovedi nesatisfăcătoare ntruc+t veţi si*ţi că !aceasta nu *ă reprezintă". 6estionarul şi interviul pe care le veţi co*pleta au scopul de a vă auta să evitaţi astfel de situaţii. Indiferent de activitatea sau cariera voastră actuală, deciziile viitoare vor fi *ai si*ple şi *ai valide dacă veţi nţelee n *od clar orientarea voastră faţă de *uncă, *otivele voastre, valorile şi *odul n care vă percepeţi calităţile. Activităţile suerate nu sunt teste şi nici nu vor releva talente ascunse. 4le reprezintă *ai cur+nd un *od siste*atic de a vă explora activităţile din trecut, ca şi aspiraţiile voastre, pentru a vă oferi o i*aine *ai clară a propriei voastre persoane şi a acelor calităţi pe care poate nu leaţi sesizat p+nă acu*. 6ercetările privind ancorele carierei au de*onstrat că cei *ai *ulţi oa*eni se percep prin pris*a a < cateorii ce vor fi descrise n continuare. $otuşi, ideea cea *ai i*portantă a acestui exerciţiu este de a răspunde la cestionarul cu privire la orientări, precu* şi participarea la interviul reciproc. Acestea nu fac altceva dec+t să vă deter*ine să +ndiţi şi să vor&iţi despre trecutul vostru şi despre aspiraţiile cu privire la viitor, prin pris*a carierei şi eveni*entelor de viaţă, ceea ce vă va oferi, radual, o nţeleere *ai explicită a priorităţilor şi valorilor voastre.
N'EN#A&$L O&EN#!&LO& P&'N" CA&E&A M
Adaptare după 4dar 0cein, Career Anchors0 "iscoveriong 1our real values , Alfred 0loan 0cool of /anae*ent, /assacuttes Institute of $ecnoloB, 7889 77
6estionar 0copul acestui cestionar este de a vă sti*ula +ndirea cu privire la propriile do*enii de co*petenţă, *otivele şi valorile voastre. 3ncercaţi să răspundeţi pe c+t de repede şi sincer posi&il. 4vitaţi scorurile extre*e, cu excepţia situaţiilor n care aveţi senti*ente puternice ntro direcţie sau alta. Cum codificaţi itemii
Pentru fiecare din cei 19 de ite*i ataşaţi un scor de la 7 la G n funcţie de c+t de adevărat este ite*ul respectiv pentru situaţia du*neavoastră. #e exe*plu, pentru ite*ul !isez să fiu preşedintele unei co*panii" veţi co*pleta ur*ătoarele scoruri: 7 dacă afir*aţia nu este de loc adevărată pentru cazul dvs. 2 sau ' sau dacă afir*aţia este uneori adevărată 1 sau C dacă afir*aţia este deseori adevărată G dacă afir*aţia este ntotdeauna adevărată Nolosiţi deci, ur*ătoarea scală pentru a ordona fiecare ite* n funcţie de c+t de adevărat este pentru du*neavoastră: Pentru *ine nu este neori este vala&il #eseori este vala&il Pentru *ine este niciodată vala&il pentru *ine pentru *ine ntotdeauna vala&il 7 2 ' 1 C G 7. isez să fac lucrurile at+t de &ine nc+t să fie *ereu nevoie de co*petenţa *ea. 2. /aş si*ţi *plinit n *uncă dacă aş reuşi să oranizez şi să coordonez eforturile altora. '. isez la o carieră care *i va da li&ertatea de a*i face *unca n stilul *eu şi confor* propriului *eu prora*. 1. 0iuranţa şi sta&ilitatea sunt *ai i*portante pentru *ine dec+t li&ertatea şi autono*ia C. 0unt ntotdeauna atent (ă) la ideile care *iar per*ite să*i iniţiez propria ntreprindere. G. oi considera cariera *ea reuşită nu*ai dacă voi si*ţi că *ia* adus o contri&uţie reală la &inele societăţii. ;. isez la o carieră n care să pot rezolva pro&le*e sau să iz&+ndesc n situaţii extre* de provocatoare.
72
<. /ai &ine aş părăsi oranizaţia dec+t să realizez o activitate ce *iar *piedica ur*ărirea preocupărilor personale şi fa*iliale. 8. Aş considera că a* o carieră reuşită nu*ai dacă *i pot dezvolta a&ilităţile tenice sau funcţionale la un nalt nivel de co*petenţă. 79. isez să a* răspunderea unei oranizaţii co*plexe şi posi&ilitatea de a lua decizii care să vizeze un nu*ăr *are de oa*eni. 77. /aş si*ţi *plinit (ă) n *uncă dacă aş avea li&ertatea totală de a*i defini propriile sarcini, planuri şi proceduri. 72. /ai &ine aş părăsi oranizaţia definitiv dec+t să accept o sarcină care ar pri*edui securitatea *ea n acea oranizaţie. 7'. Iniţierea unei ntreprinderi proprii este *ai i*portantă pentru *ine dec+t o&ţinerea unei poziţii *anaeriale nalte ntro oranizaţie. 71. /ă voi considera *plinit (ă) n cariera *ea dacă a* fost capa&il (ă) să*i folosesc aptitudinile n serviciul altora. 7C. 3*i voi si*ţi cariera ncununată de succes nu*ai dacă voi reuşi să *ă confrunt cu şi să fac faţă unor sarcini foarte dificile. 7G. isez la o carieră ce*i va per*ite să ar*onizez necesităţile personale, fa*iliale şi profesionale. 7;. A deveni un *anaer i*portant n do*eniul *eu de co*petenţă *i se pare *ai atractiv dec+t a fi *anaer (director) eneral. 7<. oi considera că a* succes n carieră nu*ai dacă devin *anaer eneral ntro oranizaţie. 78. oi considera că a* succes n carieră nu*ai dacă o&ţin autono*ie şi li&ertate co*pletă. 29. r*ăresc acele poziţii oranizaţionale care *i vor da senti*entul securităţii şi sta&ilităţii. 27. /ă voi considera *plinit (ă) n carieră dacă a* fost capa&il (ă) să realizez ceva care să reflecte n totalitate propriile *ele idei şi eforturi. 22. Pentru *ine este *ai i*portant să fac ceva pentru *&unătăţirea vieţii şi *uncii oa*enilor dec+t să o&ţin o poziţie *anaerială naltă.
7'
2'. /a* si*ţit cu adevărat *plinit(ă) n carieră atunci c+nd a* rezolvat pro&le*e aparent nerezolva&ile. 21. 6onsider că a* reuşit n viaţă nu*ai dacă a* fost capa&il (ă) să ecili&rez cerinţele personale, fa*iliale şi cele leate de carieră. 2C. /ai &ine aş părăsi oranizaţia dec+t să accept activităţi alternative care *ar ndepărta de do*eniul *eu de co*petenţă. 2G. A deveni director eneral *i se pare *ai atractiv dec+t a deveni director al unei unităţi funcţionale i*portante n do*eniul *eu de expertiză. 2;. Pentru *ine şansa de a realiza o activitate aşa cu* vreau eu, eli&erat (ă) de reuli şi constr+neri, este *ai i*portantă dec+t securitatea postului. 2<. /ă consider realizat (ă) n *uncă dacă si*t că a* o deplină securitate at+t din punct de vedere financiar c+t şi al postului de *uncă. 28. oi considera că a* succes n carieră nu*ai dacă a* reuşit să creez sau să construiesc ceva care este n totalitate propriul *eu produs sau idee. '9. isez o carieră prin care să pot aduce o contri&uţie reală la &inele u*anităţii şi al societăţii. '7. 6aut oportunităţi de *uncă extre* de provocatoare pentru capacităţile *ele co*petitive şisau de rezolvare a pro&le*elor. '2. Pentru *ine este *ai i*portantă ecili&rarea cerinţelor vieţii personale şi profesionale dec+t o&ţinerea unei nalte poziţii *anaeriale. ''. /ă consider *plinit n *unca *ea dacă a* fost capa&il (ă) să*i folosesc talentele şi capacităţile. '1. /ai &ine aş părăsi oranizaţia dec+t să accept o *uncă ce *ar ndepărta de traiectoria *anaerială. 'C. /ai &ine aş părăsi oranizaţia dec+t să accept o *uncă ce *iar reduce autono*ia şi li&ertatea. 'G. isez la o carieră ce*i va da senti*entul securităţii şi sta&ilităţii. ';. isez să iniţiez şi să*i construiesc propria *ea oranizaţie. '<. /ai &ine aş părăsi oranizaţia dec+t să accept o activitate care nu *iar da posi&ilitatea să fiu de autor altora.
71
'8. Pentru *ine este *ai i*portantă şansa de a *ă confrunta cu pro&le*e aproape insolu&ile dec+t să aun ntro poziţie *anaerială i*portantă. 19. A* căutat ntotdeauna acele circu*stanţe de *uncă unde interferenţa cu preocupările personale sau fa*iliale să fie c+t *ai redusă. Acu* revedeţi răspunsurile şi localizaţi ite*ii cărora leaţi acordat cele *ai nalte scoruri. Aleeţi trei ite*i pe care i consideraţi cei *ai potriviţi situaţiei dvs. şi adăuaţi fiecăruia dintre ei ncă *atru +2- puncte.
nstrucţiuni *rivind notarea 3n continuare veţi co*pleta n spaţiul ol ataşat celor 19 de ite*i nu*erele nscrise n dreptul fiecărui ite*. #upă ce aţi transferat toate cifrele, adunaţile pe fiecare coloană şi apoi *părţiţi su*a rezultată la cinci (nu*ărul de ite*i) pentru a o&ţine scorul *ediu pentru fiecare din cele opt (<) di*ensiuni ale ancorei carierei. 3nainte de a face adunarea nu uitaţi să adăuaţi cele patru puncte pentru fiecare din cei trei ite*iceie. 0corul *ediu (o&ţinut prin adunare şi apoi *părţire) reprezintă autoevaluarea dvs. cu privire la adevărul ite*ilor din scală. $N 7 8 7; 2C '' $otal : CC 0e *parte la 0cor final
/E 2 79 7< 2G '1 :C
A ' 77 78 2; 'C :C
04 1 72 29 2< 'G
6A C 7' 27 28 ';
:C
:C
0# G 71 22 '9 '< :C
P% ; 7C 2' '7 '8
0 < 7G 21 '2 19
:C
:C
4egendă'
$N J 6O/P4$4HA $4=HI6QNH6IOHA>Q /E J 6O/P4$4HA /AHAE4%IA>Q E4H4%A>Q A J A$OHO/I4IH#4P4H#4HQ 04 J 046%I$A$4 0$A?I>I$A$4 6A J 6%4A$II$A$4 AH$%4P%4HO%IA>Q 0# J 04%I%4#4#I6A%4 H4I 6AR4 P% J P%OO6A%4 P%Q 0 J 0$I> #4 IAQ
7C
O&.NEA CONCEP#$L$ "E 3ANCO&! A CA&E&E4 6onceptul a apărut n ur*a unui studiu ceşi propunea o nţeleere *ai &ună a carierelor *anaeriale şi a *odului n care oa*enii au nvăţat valorile şi procedurile oranizaţiilor care iau anaat. 3n 78G7 a fost iniţiat un studiu lonitudinal pentru 19 de a&solvenţi ai prora*ului de *aster de la 0loan 0cool of /anae*ent. Interviurile şi cestionarele de valori şi atitudini au fost aplicate n 78G7, 78G2 şi 78G' c+nd studenţii se aflau n anul al doilea ntrun prora* de *aster de doi ani. $oţi a&solvenţii au fost intervievaţi la locurile de *uncă după G luni de la a&solvire şi ncă odată la un an de la a&solvire. $oţi su&iecţii au co*pletat cestionare la C ani după a&solvire şi, ncă o dată, n 78;', după aproxi*ativ 7972 ani de carieră. Prin studiul lonitudinal şi prin interviurile privind istoria carierelor c+torva sute de oa*eni aflaţi n diferite stadii ale evoluţiei lor, au fost identificate < cateorii de ancore ale carierei. 6onceptul de ancoră a carierei poate fi descris, n *odul cel *ai concis, ca reprezent+nd !i*ainea de sine" a unei persoane.
"E5'OL#A&EA CA&E&E 6uv+ntul carieră este folosit n diferite *oduri şi are *ulte conotaţii. neori se consideră că !a avea o carieră ! se aplică nu*ai persoanei care are o profesie sau a cărei viaţă profesională este &ine structurată şi i*plică o pro*ovare siură. 3n contextul ancorelor carierei, cariera se referă la *odul n care se dezvoltă dea lunul ti*pului viaţa de *uncă a unui individ şi la *odul n care este ea percepută de persoana respectivă. Această se*nificaţie dată cuv+ntului de !carieră" ar *ai putea fi considerată ca referinduse la 5cariera internă6 pentru a distine acest tip de carieră de ceea de unii ar putea considera ca fiind viaţa de *uncă a unei persoane. Niecare persoană are o i*aine cu privire la viaţa sa de *uncă şi la rolul său n viaţă. 3n discutarea conceptului de !ancore ale carierei" vo* avea n vedere toc*ai această ulti*ă se*nificaţie. Pentru a distine ! cariera internă" de alte se*nificaţii ale cuv+ntului, vo* folosi ter*enul de 5carieră e7ternă6 pentru a ne referi la pa%ii e!ectivi solicitaţi de o ocupaţie sau o oranizaţie pentru a proresaevolua n acea ocupaţieoranizaţie. o* descrie n continuare stadiile importante ale unei cariere e7terne şi unele di*ensiuni dea lunul cărora se poate *ăsura *işcarea sau evoluţia carierei. Apoi vo* descrie evoluţia carierei interne şi conceptul de ancoră a carierei, i*ainea de sine pe care şio dezvoltă o persoană n urul carierei sale şi care devine un id orientativ şi o constr+nere n deciziile cu privire la carieră.
7G
Stadiile importante ale carierei
#in punctul de vedere al individului, o carieră constă din c+teva unităţi se*nificative sau stadii (etape) ce sunt recunoscute at+t de persoană c+t şi de societate, deşi luni*ea ti*pului asociată cu fiecare unitate sau etapă variază enor* n funcţie de ocupaţie şi de individ. Etapa &' 3evoltare# !anteie %i e7plorare. 3n această perioadă, asociată de o&icei cu perioada copilăriei şi adolescenţei ti*purii, o ocupaţie este doar un +nd, iar o carieră are o sla&ă se*nificaţie, cu excepţia celei oferite de stereotipurile ocupaţionale sau de ideea enerală de !succes".
3n această etapă persoana se preăteşte să treacă prin procesul necesar de instruire şi educaţie pentru o ocupaţie ce va fi aleasă cu titlu de ncercare. Etapa +' Educaţie %i instruire. 3n funcţie de ocupaţie, acest proces poate fi, fie foarte ela&orat, fie *ini*, dur+nd ntre c+teva luni şi 29 de ani sau *ai *ult. 4xistă *ulte opţiuni n ti*pul acestei etape pe *ăsură ce scopurile ocupaţionale se clarifică şi se sci*&ă. Etapa 0' "ntrarea în universul muncii. Pentru cei *ai *ulţi oa*eni, indiferent de nivelul lor de preătire acesta este ti*pul unei adaptări *aore, pe *ăsură ce nvaţă realităţile *uncii şi propriile lor reacţii. Procesul educaţional rareori preăteşte oa*enii pentru a se confrunta cu aspectele politice şi iraţionale ale vieţii oranizaţionale sau cu faptul că *are parte a activităţii din fiecare ocupaţie i*plică nu nu*ai loică şi raţiune dar şi lucrul cu oa*enii şi cu senti*entele lor. 3nvăţarea personală funda*entală la acest punct ncepe. Etapa 1' "nstruirea %i socialiarea de baă. >uni*ea şi intensitatea acestei perioade diferă n funcţie de ocupaţie, oranizaţie, co*plexitatea *uncii, supoziţiile oranizaţionale despre i*portanţa nvăţării de către noii *e*&ri a ele*entelor culturii oranizaţionale, precu* şi de radul de responsa&ilitate pe care l conferă societatea ocupaţiei respective. 6u c+t *ai *ultă responsa&ilitate este asociată unei ocupaţii, cu at+t *ai lună este perioada de specializare. Această etapă este o sursă *aoră a nvăţării personale ntruc+t oranizaţia ncepe de acu* să prezinte cerinţe cărora individul tre&uie să le răspundă. Ocupantul carierei este confruntat cu alternativele leate de ră*+nerea sau nu n ocupaţie şisau oranizaţie, n funcţie de cu* răspunde la procesul de socializare. Etapa ,' C2%tigarea calităţii de membru. 3ntrun *o*ent anu*e, individul recunoaşte, cu autorul ritualurilor for*ale sau al tipurilor de sarcini pri*ite, că a depăşit stadiul instruirii şi a fost acceptat ca *e*&ru cu drepturi depline. 3n această etapă ncepe să se for*eze o i*aine de sine se*nificativă. /otivele şi valorile ncep să se clarifice prin o&servarea răspunsurilor la diferite situaţii provocatoare, situaţii ce presupun aleerea unor alternative. Etapa 8' C2%tigarea dreptului %i calităţii de membru. 3n pri*ii cinci p+nă la 79 ani ai unei cariere, cele *ai *ulte oranizaţii şi ocupaţii iau decizii cu privire la durata 7;
exercitării unei funcţii, decizii prin care indivizii ştiu dacă pot conta sau nu pe un viitor de ter*en lun n oranizaţie. #ecizia este n *od for*al sau si*&olic arantată cu clauza ce specifică faptul că deţinerea funcţiei este asiurată doar at+ta vre*e c+t există postul. 3n unele ocupaţii (cadru universitar, de exe*plu), procesul de sta&ilire a duratei forţează oranizaţia fie să acorde persoanei o aranţie for*ală, fie să o roae să părăsească oranizaţia. Etapa 9' Crie %i reevaluări la milocul carierei. #eşi nu este clar dacă acesta este o criză sau ciar o etapă, există *ulte dovezi că cei *ai *ulţi oa*eni trec prin anu*ite for*e de autoevaluare atunci c+nd le *ere &ine n carieră, pun+nduşi ntre&ări cu privire la alegerile iniţiale (!/ia* ales &ine carieraK") cu privire la nivelul de realiare (!A* realizat ceea ce *ia* propusK" sau !6e a* realizat p+nă acu* şi a *eritat sacrificiulK") şi cu privire la viitorul lor (!Ar tre&ui să continui sau să fac o sci*&areK", respectiv !6e vreau de la viaţă şi cu* se potriveşte *unca *ea cu aceste aspiraţiiK"). O astfel de autoevaluare poate fi trau*atizantă, dar *ulţi oa*eni o ăsesc nor*ală şi relativ nedureroasă, pentru că deseori conduce la o redescoperire şi reafir*are a scopurilor ce au fost prezente dar nu do*inante. 6+nd oa*enii evidenţiază astfel de scopuri este posi&il ca uneori să aună la sci*&ări funda*entale ale carierei. Oricu*, astfel de provocări sunt rareori experi*entate ca eveni*ente *aore ntro carieră. Etapa /' :enţinerea# rec2%tigarea sau ec;ilibrarea elanului. 6onstatările făcute n ur*a reevaluării conduc la decizii privind calea de ur*at. 3n această etapă fiecare persoană şi for*ulează un reper ce i va ida paşii ur*ători. Pentru unii, aceasta poate nse*na decizia de a urca pe scara ierariei oranizaţioale c+t de *ult posi&il5 pentru alţii, acesta este *o*entul de redefinire a do*eniilor de activitate n care ar dori să se i*plice, iar pentru *ulţi alţii această etapă i*plică o evaluare co*plexă privind *odul de ecili&rare a cerinţelor slu&ei, fa*iliei şi preocupărilor personale. Oricu*, pentru *ulte persoane, decizia de a o&ţine un ecili&ru se &azează pe constatarea că talentele, *otivele şi valorile unei persoane nu i*pun n *od necesar aspiraţia de a dori *ai *ult. Etapa <' Eliberarea (#ezanaarea). Inevita&il, o persoană ncetineşte rit*ul, devine *ai puţin i*plicată, ncepe să se +ndească la pensionare şi se preăteşte pentru această etapă. $otuşi, unele persoane se confruntă cu retraerea potenţială prin nearea aresivă a realităţii, continu+duşi *unca n acelaşi rit* şi evit+nd ncercările altora de ai i*plica n acest stadiu de preătire a pensionării. Etapa &)' Pensionarea. Indiferent dacă persoana sa preătit sau nu pentru această etapă, n *od inevita&il oranizaţia sau ocupaţia nui *ai acordă un rol se*nificativ şi individul tre&uie să se adapteze. 6e se nt+*plă cu i*ainea de sine n acest *o*ent, variază n *are *ăsură de la o persoană la alta. nii oa*eni se retra *ai devre*e fiindcă ocupaţia ncuraează acest lucru (de exe*plu n ar*ată, &alet sau sportul profesionist) sau fiindcă aceştia doresc şi se si*t capa&ili să se orienteze spre alte tipuri de ocupaţii destul de devre*e pentru aşi dezvolta o a doua carieră. Pentru alţii nsă, pensionarea este trau*atizantă, conduc+nd la pierderea sănătăţii fizice sau psioloice, uneori p+nă la punctul unei *orţi pre*ature.
7<
Transformarea carierei, progres sau succes
0tandardele prin care individul şi *ăsoară propriul succes pot fi destul de diferite de cele folosite de o altă persoană sau de societate n eneral. #e fapt, de!inirea subiectivă a succesului re!lectă în mare măsură ancora carierei unei persoane sau definirea carierei interne. Proresul poate fi *ăsurat dea lunul a trei di*ensiuni de &ază care corespund deplasării n cadrul unei oranizaţii sau ocupaţii. &. 3eplasarea oriontală trans=!uncţională' devoltarea abilităţilor %i deprinderilor.
Pe *ăsură ce oa*enii naintează n carieră, se produc sci*&ări cu privire la ceea ce pot face şi c+t de &ine pot face. O astfel de dezvoltare poate fi rezultatul propriilor lor eforturi sau poate fi leată de instruirea specifică sau dezvoltarea oportunităţilor oferite de profesie sau patron. Acest tip de sci*&are corespunde unei rotări transfuncţionale sau instruirii for*ale şi produce sci*&ări n activitatea realizată de un individ. 4a reflectă, de ase*enea, tendinţa evolutivă a anaaţilor de a sci*&a locul de *uncă şi de a se califica n *ai *ulte tipuri de activităţi. 0iste*ele de re*unerare accentuează această for*ă de deplasare oranizaţională, exist+nd tendinţa de a reco*pensa oa*enii n funcţie de nu*ărul de calificări şi deprinderi pe carel au. +. 3eplasarea ierar;ică trans=nivelară' spre v2r!ul ierar;iei.
Niecare ocupaţie sau oranizaţie *enţine un anu*it tip de ierarie sau siste* de ranuri şi titluri prin care ocupantul unei cariere şi poate analiza proresul. 0uccesul este, deci, o funcţie a atinerii sau depăşirii nivelului la care aspiră o persoană. #in nou, evaluările unor persoane pot diferi de evaluările altora. #e exe*plu, un antreprenor care a realizat o cifră de afaceri de 2 *ilioane 0# poate considera aceasta un eşec prin co*paraţie cu prietenii lui care au c+ştiat ' *ilioane 0#. 3n *od si*ilar, o altă persoană care a auns pe o treaptă *edie n ieraria conducerii se poate si*ţi de succes fiindcă a *ers *ult *ai departe dec+t nivelul atins de tatăl său. Nără cunoaşterea nivelului de aspiraţie a unei persoane nu pot fi udecate senti*entele su&iective leate de succes. Hivelul de aspiraţie este influenţat de *odul n care societatea defineşte succesul, produc+nduse o anu*ită corelaţie ntre aspiraţii şi criterii externe. $otuşi, criteriile e7terne vor !i relevante mai degrabă pentru o ocupaţie dată# %i nu pentru societatea ca întreg . #e exe*plu, deşi &anii pot reprezenta un indicator eneral al succesului n 0A (criteriu social), ininerii pot considera că nu*ărul de &revete este *ai i*portant. Pentru profesori, prestiiul universităţii şi reputaţia ntre colei pot conta *ai *ult dec+t &anii. /anaerii acordă *ai *ultă valoare *ări*ii &uetului pe carel controlează dec+t salariilor cu care sunt retri&uiţi. Pentru a nţelee criteriile folosite de o persoană n *ăsurarea succesului, tre&uie să nţelee* ce consideră aceasta ca reprezent+nd rupul său de referinţă.
78
0. 3eplasarea spre obţinerea in!luenţei %i puterii
n criteriu i*portant folosit n udecarea succesului se referă la *ăsura n care o persoană si*te că a străpuns cercul intern al unei oranizaţii sau ocupaţii. O astfel de pătrundere este deseori corelată cu deplasarea ierarică, dar ea poate fi o&ţinută şi independent de aceasta. #e exe*plu, o persoană a auns la un anu*it nivel din ierarie dar este deseori consultată de oa*eni cu ranuri *ai nalte datorită experienţei *ai ndelunate, v+rstei sau personalităţii sale. /ulţi experţi tenici din oranizaţii sunt satisfăcuţi de acest tip de influenţă. #e ase*enea, este aproape un fapt co*un că secretarele deţin *ai *ultă putere şi influenţă dec+t le este oferită prin poziţiile lor for*ale, ca rezultat al contactelor infor*ale pe care leau construit dea lunul anilor. 3ntruc+t o astfel de deplasare este invizi&ilă, este dificil de udecat i*pactul său n lipsa unei discuţii cu persoana respectivă. #e exe*plu, o persoană se poate si*ţi de succes fiindcă face parte din cercul interior şi si*te că are influenţă. %ezu*+nd, dezvoltarea carierei poate fi văzută ca produc+nduse dea lunul unor a7e oriontale# laterale %i verticale , iar traseele carierei pot fi văzute ca interacţiuni co*plexe ale acestor trei tipuri de deplasări. Oa*enii sunt extre* de sensi&ili la tipul de deplasare i*plicat de sci*&area poziţiei datorită aspiraţiilor lor diferite şi i*ainilor de sine diferite. Conceptul de ancoră a carierei este cel care descrie ast!el de imagini de sine în cadrul carierei interne.
"E5'OL#A&EA $NE ANCO&E A CA&E&E Pe *ăsură ce o persoană evoluează ntro carieră şi va dezvolta un cadru de referinţă ce va i*plica necesitatea de a for*ula răspunsuri la c+teva ntre&ări: 7. 6are sunt talentele, a&ilităţile şi do*eniile *ele de co*petenţă K 6are sunt punctele *ele tari şi care sunt cele sla&e K 2. 6are sunt principalele *ele scopuri n viaţă, *otivaţii, necesităţi,dorinţe K 6e vreau şi ce nu vreau, fie că nu a* dorit de fapt niciodată acel lucru, fie că a* auns să*i dau sea*a că nu *ai are i*portanţă pentru *ine K '. 6are sunt valorile *ele, principalele criterii prin care analizez ceea ce fac K /ă aflu ntro oranizaţie sau desfăşor o activitate care sunt conruente cu valorile *ele K 6+t de &ine *ă si*t n leătură cu ceea ce fac K 3n ce *ăsură activitatea şi cariera *ea *i deter*ină senti*ente de *+ndrie sau, di*potrivă, de ruşine K #esiur că for*ularea răspunsurilor la aceste ntre&ări va depinde de experienţa do&+ndită de fiecare persoană ncep+nd cu anii tinereţii şi contin+nd cu tot parcursul anilor de educaţie. Oricu*, nu se poate vor&i despre o autoevaluare *atură at+ta vre*e c+t ocupantul unei cariere nu are suficientă experienţă profesională pentru aşi cunoaşte cu adevărat talentele, *otivele şi valorile. O astfel de -nvăţare" ar putea presupune
29
uneori aproxi*ativ 79 ani de experienţă de *uncă, uneori ciar *ai *ult. #acă o persoană a avut experienţe *ai *ulte şi *ai variate şi reuşeşte să o&ţină un feed&acL se*nificativ de la fiecare dintre acestea, atunci este posi&il ca a&ilitatea lui de autoevaluare să apară *ai devre*e. #acă nsă o persoană are doar c+teva slu&e n anii ti*purii ai carierei sau dacă nu reuşeşte dec+t să o&ţină un feed&acL *ini*, sar putea ca a&ilitatea de autoevaluare să i*plice o durată *ai *are de ti*p. $alentele, *otivele şi valorile aun să se ntrepătrundă, iar oa*enii nvaţă să o&ţină perfor*anţe n acele activităţi pe care le valorizează *ai *ult, după cu* sunt *otivaţi să acţioneze şi să nveţe să valorizeze acele lucruri pe care o&servă că le fac &ine. 4i nvaţă, de ase*enea, n *od radual, să evite acele lucruri pe care nu le fac &ine, deşi poate exista pericolul ca n lipsa unui feed&acL clar să trăiască cu iluzii ce le vor produce eşecuri repetate. Aceasta nsea*nă că, n lipsa *otivaţiei, talentele se atrofiază cu ti*pul. Prin contrast, noi provocări pot releva talente ascunse sau latente, respectiv talente ce nu sau putut *anifesta *ai devre*e toc*ai datorită lipsei oportunităţilor. $alentele, *otivele şi valorile sunt deci ele*entele pe &aza cărora o persoană aune săşi for*eze i*ainea de sine şi să se poată autoevalua. #eşi oa*enii diferă n ceea ce priveşte do*inanţa unuia sau altuia din aceste ele*ente n dezvoltarea propriei concepţii despre sine, odată cu trecerea ti*pului ei caută cu *ai *ultă perseverenţă să aună la o consistenţă *ai profundă şi o interare *ai ar*onioasă a celor trei ele*ente. 6u* nvaţă ei această consistenţă K Pri*a dată, oa*enii intră n universul *uncii plini de a*&iţii, speranţe, te*eri şi iluzii, dispun+nd totuşi de infor*aţii relativ corecte, dar insuficiente, cu privire la a&ilităţile şi talentele lor. Prin testare per*anentă, ei o&ţin un feed&acL, reuşind astfel săşi for*eze o idee cu privire la interesele, *otivele şi valorile cei ani*ă, precu* şi cu privire la a&ilităţile lor *otrice sau intelectuale. 6u toate acestea, ei nu pot deter*ina cu certitudine ct de &ine se vor descurca ntrun anu*it tip de activitate, după cu* nu pot şti real*ente cu* vor reacţiona din punct de vedere e*oţional. Di poate că nicăieri *ai *ult dec+t n domeniul managementului acest adevăr nu apare at+t de evident, toc*ai datorită dificultăţii de a si*ula a&ilităţile funda*entale necesare activării n acest do*eniu. P+nă ce o persoană nu se confruntă cu responsa&ilitatea şi răspunderea anaării şi alocării unor *ari su*e de &ani, a anaării sau concedierii oa*enilor sau a refuzului pe care tre&uie săl adreseze, n anu*ite contexte, unor su&ordonaţi &ine apreciaţi, acea persoană nu poate spune dacă va avea capacitatea sau dorinţa de a face lucrul acesta. Acest principiu se aplică *ultor alte ocupaţii: o persoană nu poate şti dacă are sau nu talent sau dacă i place sau nu o activitate p+nă ce nu a lucrat efectiv n acel do*eniu. Pri*ii ani n ocuparea unui postpoziţii ntro oranizaţie reprezintă de altfel o perioadă crucială a nvăţării J nvăţarea despre o ocupaţie sau oranizaţie, nvăţarea despre propria ta persoană n relaţie cu cerinţele *uncii. Acest proces este deseori dureros şi plin de surprize toc*ai datorită nenu*ăratelor percepţii reşite şi iluzii cu care oa*enii intră n *od o&işnuit n situaţiile de *uncă. /ulte din visele oa*enilor leate de propria persoană sau de activitatea pe care ar ur*a să o desfăşoare pot fi destul de inconsistente cu experienţele reale de *uncă, deter*in+nd ceea ce se nu*eşte -şocul realităţii", un feno*en ce a fost o&servat n toate ocupaţiile n pri*ii ani de *uncă.
27
Pe *ăsură ce oa*enii acu*ulează *ai *ultă experienţă de *uncă, descoperă şi oportunitatea de a face opţiuni5 pe &aza acestor opţiuni ei ncep săşi precizeze ce consideră a fi i*portant cu adevărat. Hu*ai atunci c+nd o persoană este confruntată cu aleeri dificile se poate considera că ncepe să decidă ce este real*ente i*portant pentru ea. Acu*ularea unei experienţe de *uncă şi *ai &oate, precu* şi feed&acLul corespunzător, conduc la o clarificare *ai accentuată a propriei situaţii. 6oncepţia despre sine ncepe să funcţioneze din ce n ce *ai *ult ca un siste* orientativ şi ca o ancoră ce constr+ne aleerile privind cariera. Persoana ncepe să ai&ă un sens *ai acut cu privire la ceea ce nsea*nă -eu" sau - noneu". Ancora carierei, aşa cu* este definită aici, reprezintă acel ele*ent at+t de funda*ental n concepţia despre sine a unei persoane nc+t, pentru acesta, nu ar ceda niciodată, indiferent de dificultatea aleerilor. 3n orice tip de carieră oa*enii reuşesc, n *od o&işnuit, să acopere un spectru lar de necesităţi, nsă acestea nu sunt la fel de i*portante. Di dacă nu toate necesităţile pot fi satisfăcute, atunci este i*portant de ştiut care sunt cele cu cea *ai *are prioritate. Ancora carierei unei persoane poate să nu se potrivească ntotdeauna cu ceea ce face aceasta din punct de vedere profesional, ntruc+t uneori pot apare constr+neri externe asupra cărora aceasta nu are nici un fel de control. #e exe*plu, diferite circu*stanţe econo*ice, sau *&olnăvirea unui *e*&ru al fa*iliei sunt situaţii care pot reţine o persoană de la ur*ărirea unui scop dictat de i*ainea de sine. #acă o astfel de persoană ar fi intervievată, aceasta ar explica faptul că ceea ce face actual*ente -nu *ă reprezintă şi nu reprezintă nici ceea ce aş dori să fac, nici ceea ce sunt real*ente capa&il să fac". Ancora carierei este i*ainea de sine5 ea poate ră*+ne extre* de sta&ilă, ciar şi n a&senţa unei oportunităţi care săi per*ită *anifestarea (cu* este situaţia unui artist nfo*etat care este o&liat să se anaeze ca taxi*etrist). I*ainea de sine se va sci*&a nu*ai dacă persoana do&+ndeşte o experienţă siste*atică (asociată cu feed&acLul corespunzător), experienţă ce duce la i*posi&ilitatea *enţinerii unei iluzii. Pentru ilustrare, să ne +ndi* la situaţia unui artist care eşuează at+t de frecvent n producerea unei for*e de artă considerată al reprezenta, nc+t nici iluzia unei *pliniri *ai t+rzii nu *ai poate fi *enţinută. $otuşi, i*ainea de sine nu poate fi sci*&ată n situaţiile n care constr+nerea este văzută pur şi si*plu ca fiind externă şi te*porară. 3n pri*ele etape ale carierei, fiecare persoană se confruntă cu pro&le*a interării activităţii profesionale cu interesele fa*iliei şi cu priorităţile personale. nii pot decide să acorde *ai puţină i*portanţă activităţii de *uncă, *otiv+nd aceasta prin valorizarea ei ca un si*plu *iloc de supravieţuire. Pentru o astfel de persoană, experienţa este *odelată n principal prin ceea ce sar putea nu*i o -ancoră a vieţii". Pentru scopurile discuţiei de faţă, vo* pune accentul pe acele persoane pentru care *unca şi cariera sunt destul de i*portante pentru a ne ndreptăţi să vor&i* despre ancorele carierei.
22
#P$& "E ANCO&E ALE CA&E&E Aşa cu* a*intea* *ai sus, prin inter*ediul studiului lonitudinal şi al interviurilor privind istoria carierelor c+torva sute de oa*eni au fost identificate opt cateorii de ancore ale carierei: • • • • • • • •
6o*petenţă tenică funcţională 6o*petenţă *anaerială enerală Autono*ie Independenţă 0ecuritate 0ta&ilitate 6reativitate antreprenorială 0ervire (a) #edicare unei cauze Provocare pură 0til de viaţă
Niecare persoană este preocupată ntro anu*ită *ăsură de fiecare din aceste pro&le*e. $er*enul de $ancoră a carierei6 se*nifică un do*eniu de referinţă, de o i*portanţă at+t de cov+rşitoare pentru o persoană, nc+t aceasta nu lar a&andona niciodată. Orice persoană aune săşi definească i*ainea de sine n funcţie de acea preocupare ce devine o referinţă esenţială n fiecare etapă a carierei. Pentru a nţelee pe deplin acest concept, fiecare persoană tre&uie să cunoască n detaliu caracteristicile fiecărei ancore, o&serv+nd astfel cu* oa*enii cu ancore diverente sunt diferiţi unul de altul. #escrierea fiecărei ancore porneşte de la prezentarea caracteristicilor ei enerale, evidenţiind apoi tipul de activitate, re*unerare şi &eneficii, siste*ul de pro*ovare şi recunoaştere socială sau profesională preferate de o persoană ce se reăseşte n ancora respectivă. o* proceda n continuare la descrierea celor opt tipuri de ancore. . Competenţa te!nică " funcţională #T $% > F $
N
Pe *ăsură ce naintează n carieră, unii oa*eni descoperă că au at+t un talent deose&it c+t şi o naltă *otivaţie pentru un anu*it tip de activitate. O astfel de -ilu*inare" apare at+t prin exercitarea propriului talent c+t şi din satisfacţia descoperii faptului că sunt cu adevărat experţi. Această revelaţie poate apare n orice tip de activitate. #e exe*plu, un ininer poate descoperi că este foarte &un n do*eniul proiectării5 un v+nzător poate descoperi că are un talent deose&it n acest do*eniu5 *anaerul unei ntreprinderi poate o&serva că o&ţine satisfacţii din ce n ce *ai *ari n conducerea unor ntreprinderi co*plexe etc.
Prores+nd n carieră, respectivele persoane o&servă că dacă ar fi nevoite să se deplaseze n alte do*enii de activitate sar si*ţi *ai puţin satisfăcute şi *ai puţin
2'
talentate. #o*eniile lor de co*petenţă şi satisfacţie ncep să acţioneze ca un *anet ce i atrae aproape n *od involuntar. Aceste persoane aun săşi construiască un sens al identităţii prin raportare la conţinutul *uncii lor. Iar -*unca" lor este reprezentată de do*eniile tenice sau funcţionale n care o&ţin succes, dezvolt+nduşi din ce n ce *ai *ulte a&ilităţi n cadrul acestora. Persoana -ancorată" tenic funcţional se anaează n tipurile de activitate care presupun specializare şi nu valorizează c+tuşi de puţin preocupările *anaerului eneral. 6u toate acestea, ar accepta să fie *anaer funcţional ( de exe*plu, *anaerul unei secţii sau unui departa*ent) dacă o astfel de poziţie iar per*ite săşi ur*ărească interesele profesionale. 3n ciuda faptului că *aoritatea oa*enilor şi ncep carierele fiind orientaţi spre o specializare şi, totodată, a faptului că, cel puţin n etapele de nceput ale carierei, sunt i*plicaţi n dezvoltarea co*petenţelor n specializarea respectivă, nu oricine este extre* de nc+ntat de specializarea respectivă. Pentru unii oa*eni o activitate specializată reprezintă *ai dera&ă un *iloc de a deveni *e*&ru al unei oranizaţii sau de a avea securitate, dec+t un scop n sine. Pentru alţii, i*plicarea ntro activitate specializată poate reprezenta o altă treaptă de parcurs, necesară naintării pe scara ierarică spre poziţia de *anaer eneral. $otuşi, pentru unele persoane, specializarea reprezintă oportunitatea de a nvăţa şi de a do&+ndi acele co*petenţe a&solut necesare pentru a se lansa ulterior n activităţi independente sau antreprenoriale. 3n consecinţă, deşi *aoritatea oa*enilor şi ncep carierele ntrun do*eniu de activitate specializată, nu*ai unii o consideră destul de intrinsec reco*pensatoare pentru aşi dezvolta ancorele carierei n cadrul specializărilor iniţiale. >ipul de activitate. 6ea *ai i*portantă caracteristică a *uncii pentru persoanele cu această ancoră o reprezintă provocarea. #acă prin realizarea unei activităţi de *uncă persoana respectivă nu si*te că şi poate de*onstra capacităţile şi a&ilităţile, atunci *unca respectivă i poate părea dea dreptul plicticoasă, ceea ce o va deter*ina să şi caute o altă slu&ă. Persoana cu acest tip de ancoră este *ai dera&ă preocupată de conţinutul intrinsec al muncii dec+t de contextul ei. Persoanele ancorate tenic funcţional care au acceptat să se anaeze ntro oranizaţie (spre deose&ire, de exe*plu, de consultanţii independenţi), vor dori cu tărie să se si*tă părtaşe la for*ularea şi realizarea scopurilor oranizaţiei respective. $otuşi, odată ce sa căzut de acord asupra scopurilor, ele vor solicita autono*ie deplină n ndeplinirea acestora. 3n concepţia lor nsă, autono*ia se referă nu nu*ai la si*pla executare a sarcinilor, ci şi la o&ţinerea unor facilităţi nerestricţionate, a &uetelor şi resurselor de orice tip care lear per*ite săşi ndeplinească sarcinile n *od corespunzător. #eseori se pot ivi conflicte ntre *anaerii enerali care ncearcă să li*iteze costurile activităţilor şi ale funcţiilor specialiştilor, pe de o parte, şi experţii (specialiştii) care vor dori să celtuie at+t c+t consideră ei necesar pentru aşi ndeplini cu succes sarcinile, pe de altă parte.
So& description
Persoana ancorată n acest fel va tolera sarcinile ad*inistrative sau *anaeriale doar at+ta ti*p c+t va crede că este i*portant să le realizeze pentru o&ţinerea unor rezultate satisfăcătoare n propria sa activitate. $otuşi, astfel de sarcini sunt considerate de o&icei ca fiind *ai dera&ă neplăcute şi necesare dec+t ca fiind intrinsec plăcute sau
21
area&ile. Persoanele centrate n special pe activitatea specializată cu care, de altfel, se şi identifică, consideră pro*ovarea ntro funcţie cu cerinţe *ai enerale ca fiind extre* de nearea&ilă toc*ai datorită faptului că aceasta lear ndepărta de preocupările leate de specializare. #e altfel, nseşi aptitudinile leate de aspectele de interrelaţionare cu ceilalţi, aptitudini considerate funda*entale pentru orice poziţie *anaerială, sunt diferite de la o persoană la alta. 6onsecinţa este că persoanele pro*ovate n poziţii *anaeriale superioare, ciar dacă descoperă că nu au nici un fel de talent pentru astfel de funcţii, vor ră*+ne &locate oranizaţional. 6ele *ai *ulte cariere ce presupun pro*ovarea pe scara ierarică, respectiv o&ţinerea unei poziţii *anaeriale nu furnizează şi o cale si*plă de ntoarcere pentru personalul ce a deţinut poziţii tenicfuncţionale. ?ene!icii %i recompense !inanciare. Oa*enii ancoraţi n această carieră doresc să fie plătiţi n confor*itate cu propria co*petenţă, definită de o&icei prin nivelul de instruireeducaţie şi experienţa de *uncă. #e exe*plu, o persoană cu titlul de doctor n ştiinţe va dori şi va aştepta să ai&ă un salariu *ai *are dec+t o altă persoană care a a&solvit doar un *asterat, indiferent de perfor*anţele reale. Astfel de oa*eni apreciază de o&icei aşa nu*ita ec;itate e7ternă, ceea ce nsea*nă că şi vor co*para salariile cu ceea ce c+ştiă oa*enii cu aceleaşi co*petenţea&ilităţi, dar care lucrează n alte oranizaţii. Aceasta nsea*nă că, indiferent de faptul că persoanele din această cateorie vor avea cele *ai *ari salarii n propria oranizaţie, ei vor considera că nu li se oferă salariul corect at+ta vre*e c+t acesta ar fi su& nivelul salariului plătit unor persoane ce se află n poziţii si*ilare n alte oranizaţii.
3ntruc+t persoanele ancorate tenicfuncţional se percep ca fiind extre* de *o&ile şi doresc ca, n cazul sci*&ării slu&ei, să ai&ă capacitatea de aşi transfera şi &eneficiile dea o&ţinute, ele vor prefera reco*pense su& for*a aşanu*itelor -&eneficii porta&ile" (de exe*plu, a unei asiurări de viaţă sau unui prora* de pensionare ti*purie) n locul unor sti*ulente de enul &onusurilor. 4le se te* *ai *ult dec+t orice de -cătuşele de aur", toc*ai fiindcă nu vor să se lasă prinse n capcana unei activităţi neprovocatoare. Sistemul de promovare. Oa*enii din această cateorie preferă fără du&iu o ierarie profesională de pro*ovare, ierarie care funcţionează n paralel cu cea *anaerială. 4i nu arează acele siste*e de pro*ovare n care naintarea pe scara ierarică ecivalează cu o&ţinerea unei poziţii superioare n ad*inistraţie sau *anae*ent. #eşi această constatare a fost făcută n special cu privire la oranizaţiile a căror *isiune principală era cea de cercetaredezvoltare, ea este la fel de aplica&ilă oricărei specializări funcţionale ce poate fi reăsită n orice alt tip de oranizaţie (de exe*plu, *arLetin, producţie, v+nzări etc.).
#in perspectiva unei persoane ancorată tenicfuncţional, pro*ovarea nu i*plică neapărat un ran sau o poziţie superioară. #acă salariul reflectă -ecitatea externă" (prin raportare la salariile de pe piaţă), atunci acea persoană va aprecia alte tipuri de reco*pense, cu* ar fi: o&ţinerea unui &uet *ai *are, posi&ilitatea de a avea *ai *ulţi su&ordonaţi sau un suport tenic *ai su&stanţial, alocarea *ai *ultor resurse sau do*enii de responsa&ilitate, consultarea *ai frecventă de către decidenţii de la nivelele superioare etc.
2C
>ip de recunoa%tere. 0pecialistul valorizează *ai dera&ă recunoaşterea profesională a coleilor lui de &reaslă dec+t aprecierea dată de *e*&rii ecipei de conducere. Altfel spus, -&ătaia pe u*ăr" a şefului (ca est de apreciere sau *ulţu*ire), care oricu* nu nţelee real*ente contri&uţia specialistului, valorează *ult *ai puţin dec+t aprecierea unui cole sau unui su&ordonat care ştiu exact ce nsea*nă o perfor*anţă profesională şi care sunt dificultăţile o&ţinerii ei.
#acă sar face o listă cu tipurile de reco*pense nalt valorizate de specialişti, cu siuranţă n capul listei sar afla oportunităţile pentru autodezvoltare şi nvăţare continuă n do*eniul specializării respective. #e ase*enea, &ine valorizate sunt şi oportunităţile educaţionale sau cele de participare la nt+lniri ale specialiştilor, oferirea unor &uete *ai *ari pentru cu*părarea ecipa*entelor tenice şi a cărţilor, concedii sa&atice finanţate de oranizaţie etc. #incolo de oportunitatea nvăţării continue, persoanele din această cateorie se si*t reco*pensate for*al şi prin aprecierea şi recunoaşterea lor ca specialişti de *arcă de către coleii din propria oranizaţie sau din alte oranizaţii. Pre*iile, pu&licitatea şi alte tipuri de reco*pense *orale şi pu&lice sunt considerate *ult *ai i*portante dec+t o su*ă supli*entară la salariu. &. Competenţa managerială generală
Pe *ăsură ce proresează n carieră, unii oa*eni descoperă că doresc real*ente ' ( să devină *anaeri enerali, că managementul în sine este ceea ce i interesează, că au co*petenţa necesară pentru a ocupa o astfel de poziţie şi că au şi a*&iţia de a urca pe scara ierarică p+nă la nivelul la care şi pot asu*a responsa&ilitatea deciziilor *aore. $
N
Persoanele din această cateorie sunt diferite de cele ancorate tenicfuncţional prin aceea că ele consideră specializarea ca reprezent+nd o capcană. 4le ad*it necesitatea de a cunoaşte &ine c+teva do*enii funcţionale şi recunosc, de ase*enea, că tre&uie să fii expert ntrun anu*it do*eniu pentru a avea succes ntro poziţie *anaerială. 6+nd şi ncep cariera ntro oranizaţie, cei *ai *ulţi oa*eni au aspiraţia de avansa ntrun sens eneral. /ulţi vor&esc explicit despre a*&iţia de a aune n v+rful ierariei, nsă puţini sunt cei care au o i*aine c+t de c+t realistă cu privire la ce este necesar pentru a se nt+*pla acest lucru. Pe *ăsură ce c+ştiă experienţă, lucrurile ncep să se clarifice pentru cei ce doresc să se dedice unei cariere de *anaer eneral. 4i descoperă că pentru o astfel de carieră este necesară nu nu*ai *otivaţia, dar şi o co*&inaţie de talente şi a&ilităţi n ur*ătoarele trei do*enii: Competenţă analitică# respectiv a&ilitatea de a identifica, analiza, sintetiza şi rezolva pro&le*e n condiţiile incertitudinii şi infor*aţiilor inco*plete. Aspecte financiare, tenoloice, u*ane, de *arLetin şi *ulte altele tre&uie astfel co*&inate nc+t să se aună la for*ulări de pro&le*e relevante pentru succesul oranizaţiei. •
2G
4ste &ine ştiut că *anaerii enerali pot fi eticetaţi ca decidenţi. $otuşi, pro&a&il că este *ai dera&ă adevărată afir*aţia că *anaerii enerali sunt cei care au capacitatea de a identifica şi for*ula pro&le*ele ntro ase*enea *anieră nc+t să poată fi luate deciziile. /anaerii enerali oranizează şi coordonează procesul de luare a deciziei, iar pentru a face acest lucru ei tre&uie să +ndească transfuncţional şi interator. O astfel de +ndire necesită n sci*& alte co*petenţe. Competenţe interpersonale %i intergrupale , respectiv capacitatea de a influenţa, supraveea, conduce şi controla oa*enii de la toate nivelele oranizaţiei n vederea realizării scopului oranizaţional. /anaerii enerali descriu de o&icei această cerinţă ca i*plic+nd a&ilitatea de a selecta infor*aţii valide de la alţi oa*eni, de ai deter*ina pe alţii să cola&oreze pentru o&ţinerea rezultatelor, de a *otiva oa*enii astfel nc+t aceştia să contri&uie cu propriile lor cunoştinţe la rezolvarea pro&le*elor, de a co*unica cu claritate scopurile ce tre&uie realizate, de a facilita procesul de luare a deciziei şi de i*ple*entare a acesteia, de a *onitoriza proresul şi de realiza corecţii atunci c+nd este necesar. •
3ntruc+t *are parte din infor*aţiile tenice necesare procesului decizional se află n *+inile coleilor sau su&ordonaţilor ce dispun de co*petenţe tenicfuncţionale este evident că nsăşi calitatea deciziilor va depinde n *are *ăsură de a&ilitatea *anaerilor de a selecta oa*enii potriviţi, de ai face să contri&uie *preună la rezolvarea pro&le*elor şi de a crea acel cli*at care va per*ite -dezvăluirea" şi sci*&ul reciproc de infor*aţii. 0e ad*ite că, din ce n ce *ai *ult, n oranizaţiile actuale deciziile se iau n astfel de rupuri, toc*ai datorită co*plexităţii pro&le*elor ce solicită persoane care doresc să contri&uie, prin sci*&ul reciproc de infor*aţii, la rezolvarea pro&le*elor. Altfel spus, a&ilităţile rupului sunt extre* de relevante pentru *anaerii enerali. Persoanele care ocupă pentru pri*a dată poziţii *anaeriale se ntrea&ă, de cele *ai *ulte ori, dacă au capacitatea de a supraveea şi controla alţi oa*eni sau dacă lear place real*ente să facă acest lucru. 6ei *ai *ulţi oa*eni ce se află n această situaţie nuşi cunosc nici a&ilităţile de interrelaţionare cu alţi oa*eni şi nici ce ar presupune acestea dacă nu au deţinut niciodată un rol de conducere, cel puţin n şcoală. Acesta este de altfel şi unul din *otivele pentru care cei ce selectează persoane pentru ocuparea unor poziţii *anaeriale doresc să afle c+t *ai *ulte lucruri despre activităţile extracurriculare ale candidaţilor. Odată ce o persoană nou nu*ită ntro poziţie *anaerială a avut oportunitatea de aşi testa a&ilităţile de interrelaţionare cu alţi oa*eni şi a descoperit că această sarcină este area&ilă şi i creează plăcere, este de aşteptat ca a*&iţia şi ncrederea n sine să crească rapid. Oa*enii care constată că, fie nu au capacitatea de a supraveea şi controla alţi oa*eni, fie nu se si*t conforta&il n acest rol, se vor orienta spre alte traiectorii, construinduşi, pro&a&il, ancore ale carierei ce vor ravita n urul co*petenţei tenicfuncţionale, autono*iei sau ciar al activităţii antreprenoriale. #in perspectivă oranizaţională este extre* de i*portant să se creeze siste*e de cariere care să per*ită
2;
unor astfel de persoane săşi sci*&e poziţiile şi rolurile, n cazurile n care si*t că nu li se potrivesc, pe c+t posi&il fără a fi penalizate. Competenţa emoţională, respectiv capacitatea de a fi sti*ulat, şi nu de*o&ilizat sau cov+rşit, de aspectele e*oţionale şi interpersonale, precu* şi de crizele ce pot apărea ntro oranizaţie5 capacitatea de a te *povăra cu responsa&ilităţi nalte, fără a te si*ţi paralizat5 şi capacitatea de a exercita puterea sau de a lua decizii dificile fără senti*entul de vinovăţie şi ruşine. Aproape toţi *anaerii enerali intervievaţi sau referit la procesul dureros al nvăţării de a lua decizii dure, după cu* aproape toţi au recunoscut că nu au anticipat ce ar nse*na acest lucru sau cu* vor reacţiona. Hu*ai pe *ăsură ce au c+ştiat ncredere n propriile lor a&ilităţi de aşi controla senti*entele au reuşit să c+ştie şi ncrederea că vor avea succes ca *anaeri enerali. 4i au citat exe*ple de enul: disponi&ilizării unui anaat *ai n v+rstă şi care fusese &ine apreciat5 necesităţii de a decide ntre două prora*e, fiecare dintre acestea susţinut de c+te un su&ordonat valoros5 anaării unei *ari su*e de &ani pentru un proiect, conştient fiind că soarta *ultor oa*eni va depinde de succesul sau eşecul acestuia5 solicitării făcute unui su&ordonat de a realiza o sarcină dificilă pe care acesta ar putea să nu o accepte5 deleării sarcinilor unor su&ordonaţi pe care i lasă apoi să nveţe sinuri cu* să facă lucrurile5 asu*ării responsa&ilităţii unei decizii n sensul asu*ării şi răspunderii, ciar dacă nu poate controla i*ple*entarea ei. •
6ei *ai *ulţi *anaeri enerali au arătat că astfel de decizii tre&uie luate frecvent şi, din acest punct de vedere, unul dintre aspectele cele *ai dificile ale activităţii lor este reprezentat de confruntarea zilnică cu astfel de pro&le*e fără a fi nevoiţi să renunţe, fără a se alee cu o &oală ulceroasă sau fără a ceda nervos. 4senţa activităţii unui *anaer eneral este de a a&sor&i tensiunile e*oţionale deter*inate de incertitudine, conflicte interpersonale şi responsa&ilitate. >ipul de activitate. Persoanele cu ancore *anaeriale doresc săşi asu*e responsa&ilităţi nalte5 să se i*plice n activităţi provocatoare, variate şi care necesită a&ilităţi interatoare5 să li se ofere oportunităţi de conducere, precu* şi oportunitatea de a contri&ui la succesul unei oranizaţii. 4le vor *ăsura atractivitatea unei poziţii n funcţie de i*portanţa ei pentru succesul oranizaţiei şi se vor identifica puternic cu oranizaţia, respectiv cu succesul sau eşecul ei. 3ntrun sens, ei sunt cu adevărat -oa*enii oranizaţiei", a căror identitate este clădită pe oportunitatea de a conduce cu adevărat o oranizaţie. So& description
?ene!icii %i recompense !inanciare. Persoanele ancorate *anaerial se autoevaluează prin raportare la nivelul venitului şi aşteaptă să fie foarte &ine plătite. 3n opoziţie cu persoanele ancorate tenicfuncţional, acestea sunt orientate *ai dera&ă spre ec;itatea internă dec+t spre cea externă. 4le doresc să fie plătite su&stanţial *ai &ine dec+t oricine altcineva care este ncadrat pe o poziţie inferioară. #acă este ndeplinită această condiţie, ele se vor si*ţi satisfăcute, ciar dacă cineva care se află ntro poziţie si*ilară, ntro altă co*panie, c+ştiă *ai *ult.
2<
Persoanele din această cateorie apreciază foarte *ult reco*pensele i*ediate, de enul &onusurilor oferite pentru realizarea o&iectivelor oranizaţionale, toc*ai datorită faptului că se identifică cu oranizaţia. 4le acceptă cu plăcere -cătuşele de aur", n special su& for*a unor &eneficii su&stanţiale o&ţinute la pensionare. O persoană ancorată *anaerial este at+t de str+ns leată de o co*panie dată nc+t a&ilităţile sale ar putea fi considerate neporta&ile, n special n etapele de *iloc sau de sf+rşit ale carierei. $otuşi, n ulti*ul ti*p, un nu*ăr din ce n ce *ai *are de *anaeri enerali se transferă de la o co*panie la alta, lu+nduşi totodată şi pacetul de &eneficii do&+ndit sau neociind pacete de &eneficii si*ilare. Sistemul de promovare. Persoanele ancorate *anaerial insistă pe aplicarea siste*ului *eritocratic de pro*ovare, &azat pe *ăsurarea perfor*anţelor şi pe rezultate. 6iar dacă recunosc faptul că există o serie de alţi factori precu* personalitatea, stilul, politicile for*ulate, veci*ea n *uncă etc. care au un rol i*portant n deter*inarea pro*ovărilor, *anaerii enerali consideră că a&ilitatea de a o&ţine rezultate ar tre&ui să fie criteriul principal n pro*ovare. $oţi ceilalţi factori sunt leiti*i nu*ai n *ăsura n care sunt i*portanţi pentru o&ţinerea rezultatelor. >ip de recunoa%tere. 6ea *ai i*portantă for*ă de recunoaştere pentru persoanele din această cateorie o reprezintă pro*ovarea n poziţii cu responsa&ilităţi *ai nalte. 4le *ăsoară astfel de poziţii printro strateie de co*&inare a ranului, titlului, salariului, nu*ărului de su&ordonaţi, *ări*ea &uetului, dar şi prin alţi factori, *ai puţini tani&ili, definiţi de către superiorii lor (cu* ar fi i*portanţa unui proiect dat, a departa*entului sau diviziei pentru viitorul co*paniei). Astfel de persoane aşteaptă să fie pro*ovate destul de des. #acă ră*+n prea *ult n anu*ite poziţii se presupune că nu şi ndeplinesc sarcinile n *od corespunzător. Niecare oranizaţie pare să ai&ă o -aendă pentru pro*ovări", iar *anaerii şi evaluează ntro anu*ită *ăsură succesul prin raportare la pro*ovarea sau nepro*ovarea lor n confor*itate cu această aendă. Astfel, nsăşi deplasarea ntro poziţie superioară reprezintă o for*ă i*portantă de recunoaştere.
Persoanele din această cateorie sunt extre* de receptive la recunoaşterea *onetară ce poate lua for*a creşterilor salariale, &onusurilor sau acţiunilor5 ele se &ucură de ase*enea, de titluri, si*&olurile statusului ( de enul &irourilor *ari şi luxoase, *aşinilor sau altor privileii speciale) şi, cel *ai i*portant, de aprecierea superiorilor. ). Autonomie"*ndependenţă
Odată cu intrarea n viaţa de *uncă, unii oa*eni descoperă destul de repede că nu se pot supune reulilor i*puse de alţi oa*eni, procedurilor, prora*elor orare fixe, codurilor de ţinută vesti*entară şi altor nor*e ce există n *od inevita&il n orice tip de oranizaţie. Indiferent de tipul de activitate n care sunt anaaţi, astfel de oa*eni si*t o nevoie cov+rşitoare de a face lucrurile aşa cu* doresc ei, n propriul rit* şi nu confor* standardelor sta&ilite de alţii. 4i apreciază viaţa oranizaţională ca fiind constr+nătoare, iraţională şi nepotrivită cu viaţa personală5 ca atare, ei preferă săşi aleaă cariere *ai independente. #acă ar tre&ui să aleaă ntre A$ + N
28
slu&a actuală cei oferă autono*ie şi o slu&ă *ult *ai &ună ce solicită nsă renunţarea la pri*a, persoana ancorată autono*independent va ră*+ne n slu&a actuală. Orice persoană resi*te nevoia unui anu*it rad de autono*ie, acesta variind, desiur, pe parcursul vieţii. Pentru unele persoane nsă, această necesitate devine copleşitoare5 ele si*t că tre&uie să fie căpitanii propriilor coră&ii n orice *o*ent. neori, necesităţile extre*e de autono*ie apar la persoanele cu nivele nalte de educaţie şi profesionalis* ntruc+t, prin nsuşi procesul educaţional, persoana nvaţă cel puţin două lucruri: ncrederea n sine şi responsa&ilitatea. 6+teodată astfel de senti*ente se dezvoltă ciar n etapa copilăriei, atunci c+nd sunt folosite *etode de educaţie ce pun accent pe dezvoltarea ncrederii n sine şi udecata independentă. Oa*enii care ncep săşi oranizeze carierele n urul unor astfel de necesităţi se vor orienta spre profesii autono*e. #acă sunt interesaţi n &usiness sau *anae*ent, ar putea alee do*eniile consultanţei sau educaţiei. 0au ar putea aune n do*enii de activitate n care autono*ia este relativ posi&ilă, ciar şi n *arile oranizaţii J cercetare şi dezvoltare, procesare de date, cercetarea pieţei, analiză financiară etc. So& description
>ipul de activitate. Persoana cu o astfel de ancoră preferă activităţi de *uncă &ine deli*itate, at+t din punct de vedere al conţinutului c+t şi al ti*pului, n cadrul propriului do*eniu de expertiză. Activităţile pe &ază de contract, fie cu nor*ă ntreaă, fie cu u*ătate de nor*ă sau ciar activităţile te*porare sunt considerate accepta&ile şi deseori dezira&ile. /ai *ult, persoanele din această cateorie doresc să se anaeze n activităţi ale căror scopuri sunt &ine definite, dar ale căror *iloace de realizare tre&uie lăsate n sea*a lor. Astfel de persoane pur şi si*plu nu suportă supraveerea strictă. ?ene!icii %i recompense !inanciare. Persoana ce se identifică prin ancora autono*iei este a&solut nrozită de -cătuşele de aur". 4a preferă să fie plătită pe &aza siste*ului *eritocratic, prin *ăsurarea perfor*anţelor, acceptă &onusurile şi alte for*e de reco*pensare ce nu i*plică nici o constr+nere pe ter*en lun. ?eneficiile preferate sunt cele de tipul porta&il, respectiv acele &eneficii ce le per*it să selecteze alternativele considerate potrivite diferitelor situaţii de viaţă n care se află ntrun *o*ent sau altul. Sistemul de promovare. Persoanele din această cateorie reacţionează cel *ai &ine la pro*ovările ce reflectă ntreaa istorie a perfor*anţelor o&ţinute5 ele apreciază pro*ovarea prin ăsirea unei slu&e care le oferă şi *ai *ultă autono*ie dec+t au avut n activităţile anterioare. Altfel spus, pro*ovarea nsea*nă *ai *ultă autono*ie. O&ţinerea unei slu&e care i*plică *ai *ultă responsa&ilitate sau o poziţie *ai naltă dar care presupune, n acelaşi ti*p, pierderea autono*iei poate fi considerată o adevărată a*eninţare pentru persoana cu o astfel de ancoră. >ip de recunoa%tere. Nor*ele cele *ai accepta&ile de recunoaştere pentru persoanele din această cateorie sunt cele porta&ile. /edaliile, scrisorile de reco*andare, pre*iile şi alte ase*enea reco*pense nsea*nă *ai *ult dec+t
'9
orice altă for*ă de pro*ovare, sci*&are a titlului sau ciar o&ţinere a unor &onusuri financiare. 6ele *ai *ulte siste*e de reco*pense oranizaţionale nu sunt nsă anrenate n oferirea unor astfel de reco*pense. 6a atare, oa*enii cu această ancoră sf+rşesc prin a părăsi oranizaţia plini de dezust cu privire la &irocraţia ce lear fi do*inat viaţa. . Securitate" Sta-ilitate
nii oa*eni sunt do*inaţi ntreaa viaţă de nevoia de aşi oraniza carierele astfel nc+t să se si*tă n deplină siuranţă. Aceasta nsea*nă, de fapt, o acută nevoie de predicti&ilitate şi certitudine privind eveni*entele viitoare. Niecare dintre noi resi*te ntro anu*ită *ăsură, n diferite etape ale vieţii, nevoia de securitate şi sta&ilitate. #e exe*plu, ntro anu*ită perioadă, securitatea financiară poate fi considerată cea *ai i*portantă pentru că există presiuni puternice leate de creşterea şi educarea copiilor sau pentru că se apropie v+rsta pensionării. $otuşi, pentru unele persoane, aceste necesităţi de securitate şi sta&ilitate sunt at+t de do*inante pe tot parcursul vieţii nc+t şi vor construi carierele şi vor lua orice decizie privind cariera prin raportare la aceste necesităţi. S$ N
Astfel de oa*eni caută cel *ai adesea slu&e n oranizaţiile care le oferă contracte de *uncă cu ter*en neli*itat, au reputaţia de a evita disponi&ilizări ale forţei de *uncă, dispun de siste*e atractive de &eneficii şi de prora*e de pensionare şi au, n eneral, i*ainea unor instituţii puternice şi sta&ile. Acesta este şi *otivul pentru care persoanele din această cateorie ăsesc slu&ele din aenţiile uverna*entale sau din oranizaţiile pu&lice ca fiind extre* de atractive. 6iar dacă nu au posturi i*portante sau nu ocupă poziţii nalte, ele şi o&ţin satisfacţia *uncii prin identificarea cu oranizaţia anaatoare. Persoanele ancorate n zona sta&ilităţiisecurităţii apreciază extre* de *ult -cătuşele de aur". 3n sci*&ul unor contracte de *uncă cu durată neli*itată, ele vor accepta să li se spună ce au de făcut şi cu* săşi ndeplinească sarcinile, c+t de *ult să călătorească, unde să trăiască etc. Acceptarea unor ase*enea cerinţe sau condiţii de *uncă ar putea crea percepţia că sunt lipsite de a*&iţie, n special n culturile care valorizează n cea *ai *are *ăsură a*&iţia şi autorealizarea. $otuşi, o astfel de percepţie este incorectă şi tre&uie privită cu suspiciune dacă ave* n vedere că cele *ai *ulte persoane din această cateorie au pornit dintrun *ediu de viaţă *odest, uneori sărăcăcios, aun+nd uneori n poziţii *anaeriale destul de nalte. Persoanele foarte talentate din această cateorie aun de *ulte ori pe poziţii nalte n oranizaţii, cu toate că vor prefera acele slu&e ce solicită perfor*anţe ecili&rate şi predicti&ile. 6ele *ai puţin talentate se vor opri la nivelele de *iloc ale *anae*entului sau vor prefera posturi ad*inistrative, devenind pe parcursul carierei din ce n ce *ai puţin i*plicate. #acă li se vor asiura senti*entele de sta&ilitate şi siuranţă, ele vor fi *ulţu*ite indiferent de nivelul pe care lau atins.
'7
>ipul de activitate. Persoanele din această cateorie vor prefera activităţile sta&ile, predicti&ile, fiind *ai preocupate de contextul *uncii dec+t de conţinutul ei. /otivaţiile intrinseci de enul *&oăţirii *uncii sau confruntării cu sarcini provocatoare contează *ai puţin dec+t un salariu *ai *are, condiţii &une de *uncă şi &eneficii de un en sau altul. O *are parte din activităţile oranizaţionale sunt de acest tip şi fiecare oranizaţie este extre* de dependentă de prezenţa c+t *ai *ultor anaaţi care să ai&ă drept ancore ale carierei securitateasta&ilitatea şi co*petenţa tenicăfuncţională. So& description
?ene!icii %i recompense !inanciare. Persoanele cu această ancoră preferă să fie plătite ntro *anieră predicti&ilă, constantă şi incre*entalistă, pe &aza veci*ii n activitate. 4le preferă pacetele de &eneficii centrate pe prora*ele de pensionare şi asiurări de viaţă. Sistemul de promovare. Persoanele din această cateorie preferă siste*ul de pro*ovare &azat pe senioritate (veci*e n *uncă) şi apreciază acele siste*e care descriu cu riurozitate care este perioada de ti*p, corespunzătoare fiecărei poziţii, pe care tre&uie să o satisfaci nainte de a putea fi pro*ovat. 4ste evident că acest en de persoane va aprecia siste*ele for*ale ce i*plică se*narea unor contracte pe perioade nedeter*inate, aşa cu* se nt+*plă de o&icei n şcoli şi universităţi. >ip de recunoa%tere. Persoana cu ancora securităţiista&ilităţii doreşte să fie recunoscută şi apreciată pentru loialitate şi consecvenţa perfor*anţei. /ai *ult dec+t orice, o ase*enea persoană are nevoie n *od special să creadă că loialitatea contri&uie cu adevărat la perfor*anţele oranizaţiei.
/. Creativitatea antreprenorială
nele persoane descoperă ciar din etapele ti*purii ale vieţii că sunt C A i*pulsionate de o nevoie copleşitoare de aşi iniţia propria ntreprindere (sau -afacere") fie prin crearea de noi produse sau servicii, fie prin preluarea unei afaceri dea existente şi re*odelarea ei n spiritul propriilor idei, fie prin folosirea speculaţiilor financiare n scopul creării şi dezvoltării unei oranizaţii. Hu doar inventatorii sau creatorii din do*eniul artelor reprezintă această cateorie deşi, uneori, aceştia pot deveni antreprenori (ntreprinzători). Persoanele ancorate n zona creativităţii antreprenoriale nu tre&uie confundate nici cu cercetătorii creativi, analiştii pieţei sau cu cei i*plicaţi n do*eniul recla*ei şi pu&licităţii. I*&oldul creaţiei, specific persoanelor din acest rup, este direct leat de crearea a noi oranizaţii, produse sau servicii ce pot fi n *od clar identificate cu eforturile antreprenorului care va supravieţui pe cont propriu şi, totodată, va avea succes din punct de vedere econo*ic. /ăsura succesului este dată aşadar de capacitatea de a face &ani. $
N
'2
/ulţi oa*eni visează săşi poată iniţia propria afacere şi şi expri*ă aceste vise n diferite etape ale carierei. 3n unele cazuri aceste vise dezvăluie nevoia de autono*ie, respectiv de a *ere pe cont propriu. $otuşi, ceea ce este tipic pentru persoanele ancorate antreprenorial este că ele ncep săşi ur*ărească aspiraţiile şi săşi transpună visele n realitate fără ncetare, ncă din perioadele ti*purii ale vieţii. #e exe*plu, nu este neo&işnuit ca astfel de persoane, ncă din perioada n care se află n liceu, să iniţieze *ici afaceri care produc &ani. 4le descoperă că au at+t talentul c+t şi *otivaţia extre* de puternică de a dovedi oa*enilor că pot face ceea ce şiau propus. 3n *od o&işnuit, aceşti oa*eni nu ră*+n prea *ult ti*p n oranizaţiile tradiţionale sau, dacă ră*+n, ocupă nu*ai posturi nei*portante, canaliz+nduşi eneriile n construirea propriilor afaceri. 4ste i*portant de făcut distincţia ntre această ancoră a carierei şi cea caracterizată prin autono*ieindependenţă. /ulţi oa*eni doresc săşi conducă propriile afaceri datorită nevoii de autono*ie. 6eea ce i diferenţiază nsă pe antreprenori de aceştia este o&sesia lor de a dovedi că şi pot crea propria ntreprindere. #eseori aceasta presupune sacrificarea at+t a autono*iei c+t şi a sta&ilităţii, n special n etapele de nceput, nainte ca afacerea să fi avut succes. Alte persoane orientate antreprenorial pot alee să ai&ă o slu&ă convenţională ntro oranizaţie şi, cu toate acestea, săşi dedice cea *ai *are parte a ti*pului căutării şi descoperirii unor soluţii creative. 6eea ce deter*ină descrierea unei persoane ca -antreprenor" este capacitatea acestuia de aşi dedica eforturile şi eneria creării unei noi ntreprinderi precu* şi dorinţa de a renunţa la o slu&ă anterioară odată ce şia sta&ilit interesul şi a de*arat afacerea. >ipul de activitate. Persoanele ancorate antreprenorial sunt o&sedate de nevoia de a crea, nsă tind să se plictisească destul de repede. Odată iniţiată propria afacere, ele pot continua să inventeze noi produse sau servicii, după cu*, la fel de uşor, şi pot pierde interesul, vinde afacerea şi apoi ncepe o alta. Aceste persoane trăiesc ntro stare de per*anentă nelinişte, căut+nd n continuu provocări creative. So& description
?ene!icii %i recompense !inanciare. Pentru persoanele din această cateorie, proprietatea reprezintă pro&le*a cea *ai i*portantă. #eseori nuşi acordă lor salarii prea *ari, dar şi *enţin controlul asupra acţiunilor oranizaţiei. #acă dezvoltă noi produse vor dori să deţină patentul acestora. /arile oranizaţii care ncearcă să reţină antreprenorii nu nţele de fapt intensitatea necesităţilor acestora. At+ta vre*e c+t nu i se va oferi controlul unei noi afaceri, cu patente şi cu un procent de C7 la sută din acţiuni, o persoană ancorată antreprenorial nu va ră*+ne n cadrul oranizaţiei. Antreprenorii doresc să acu*uleze &oăţie, nu at+t pentru că le place &oăţia n sine, c+t pentru a de*onstra lu*ii că au reuşit. Sistemul de promovare. Antreprenorii doresc un siste* care să le per*ită să fie oriunde consideră ei necesar să fie şi n orice *o*ent din cariera lor. 4i doresc puterea şi li&ertatea de a se *işca n acele roluri pe care le consideră esenţiale pentru aşi ndeplini propriile necesităţi, de o&icei roluri care le per*it să continue săşi exercite creativitatea. Astfel de roluri acceptate de antreprenori ar putea fi, de exe*plu, cel de preşedinte al unui consiliu sau de şef al unui departa*ent de cercetare dezvoltare.
''
>ip de recunoa%tere. 6onstruirea averilor şi a ntreprinderilor de di*ensiuni *ari reprezintă două din *odalităţile cele *ai i*portante prin care *e*&rii acestui rup şi do&+ndesc recunoaşterea. 3n plus, antreprenorii tind să fie centraţi pe sine, să dorească recunoaşterea pu&lică şi o *are vizi&ilitate personală. #eseori şi satisfac aceste necesităţi prin asocierea nu*elui lor cu diferite produse sau co*panii.
0. Servire" 1edicare unei cauze
nii oa*eni şi ale anu*ite profesii datorită valorilor centrale pe care doresc să le personifice prin activitatea lor. 4i sunt *ai orientaţi n activitate de aceste valori dec+t de talentele lor reale sau de do*eniile de co*petenţă i*plicate. #eciziile privind cariera lor sunt susţinute de dorinţa de a perfecţiona lu*ea ntrun fel sau altul. 6ei ce şi ale profesii ce i*plică autorarea altor oa*eni, de enul *edicinei, asistenţei *edicale, asistenţei sociale, nvăţă*+ntului etc., sunt de o&icei consideraţi a avea această ancoră a carierei. $otuşi, dedicarea faţă de o cauză caracterizează n *od evident şi persoane ce şi ale fie cariere oranizaţionale, fie cariere n do*eniului *anae*entului afacerilor. Pot fi oferite destule exe*ple din această cateorie: specialişti n resurse u*ane care sunt i*plicaţi n prora*e de acţiune afir*ativă, cercetători ştiinţifici care lucrează pentru descoperirea unui nou *edica*ent, urişti pasionaţi de ăsirea unor *iloace de *&unătăţire a relaţiilor dintre *anae*ent şi anaaţi, *anaeri a căror opţiune este de a lucra n serviciul pu&lic datorită preocupării de a*eliorare a unui aspect sau altul privind societatea n eneral. alorile centrate pe lucrul cu oa*enii, servirea u*anităţii sau autarea naţiunii pot reprezenta ancore puternice n cariera unor oa*eni. S$ 1 N
$otuşi, nu orice persoană a cărei ocupaţie este orientată pe servirea altor oa*eni este şi *otivată de dorinţa sau necesitatea de a servi pur şi si*plu. nii *edici, avocaţi, preoţi sau asistenţi sociali pot săşi descopere ancorele n co*petenţa tenicăfuncţională, n autono*ie sau n securitatesta&ilitate5 unii pot ciar dori să devină *anaeri enerali. 6ine nu ştie ce ancoră l reprezintă cu adevărat nu va şti ce carieră şi doreşte real*ente. >ipul de activitate. Persoanele ancorate n necesitatea de a fi n slu&a altor oa*eni vor dori, fără du&iu, să fie i*plicate n acele tipuri de activităţi ce le vor per*ite să influenţeze oranizaţiile anaatoare sau politicile sociale n sensul acceptării propriilor lor valori. n &un exe*plu pentru această cateorie de oa*eni este cel al profesorului de arono*ie care şi părăseşte poziţia din universitate şi acceptă un post de *anaer al departa*entului de planificare ecoloică ntro *are co*panie *inieră. 4l condiţionează nsă preluarea şi *enţinerea postului n această co*panie de acceptul acesteia de a i se per*ite să lucreze confor* propriilor concepţii şi strateii şi de investirea cu autoritatea necesară pentru a duce lucrurile la &un sf+rşit. So& description
?ene!icii %i recompense !inanciare. Persoanele ancorate n dorinţa de servire a altor oa*eni sau de dedicare unei cauze se *ulţu*esc cu o re*unerare corectă pentru contri&uţia adusă şi cu &eneficii porta&ile ntruc+t ei nu acceptă o loialitate oranizaţională a priori.
'1
Sistemul de promovare. Pentru persoanele cu această ancoră siste*ele de pro*ovare prin care este recunoscută i*portanţa contri&uţiei aduse şi prin care li se oferă posi&ilitatea să se deplaseze n poziţii ce presupun *ai *ultă influenţă şi li&ertatea de a lucra autono* sunt *ai &ine apreciate dec+t reco*pensele financiare. >ip de recunoa%tere. Persoanele cu această ancoră doresc să o&ţină recunoaştere şi spriin at+t de la coleii lor de &reaslă c+t şi de la superiori. #e ase*enea, ele şi doresc ca propriile lor valori să fie *părtăşite şi de persoanele de la nivelele superioare de *anae*ent. 3n a&senţa acestui spriin, ele se vor ndrepta spre profesii *ai autono*e, de enul activităţilor de consultanţă.
2. 3rovocare pură
nii oa*eni şi ancorează carierele n percepţia că pot cuceri orice şi pe oricine. 4i definesc succesul prin capacitatea de a nfr+ne o&stacole i*posi&ile, de a soluţiona pro&le*e nerezolva&ile sau de c+ştia n faţa unor oponenţi extre* de puternici. Pe *ăsură ce evoluează, ei caută provocări şi *ai dure. Pentru unii aceasta nsea*nă, de exe*plu, căutarea unor slu&e n care să se si*tă confruntaţi cu dificultăţi din ce n ce *ai *ari. $otuşi, aceşti oa*eni nu au o ancoră tenicăfuncţională ntruc+t nu par interesaţi de un do*eniu anu*e n care să se confrunte cu pro&le*e dificile. Această ancoră pare să se potrivească consultanţilor de la nivelele nalte de *anae*ent strateic toc*ai datorită faptului că satisfacţia lor derivă din o&ţinerea unor sarcini strateice din ce n ce *ai dificile. 3$ 4 N
Pentru alte persoane, provocarea este definită n ter*enii relaţiilor interpersonale şi ai co*petiţiei. #e exe*plu, unii ofiţeri de *arină şi percep drept unic scop n viaţă capacitatea de a fi preătiţi pentru o ulti*ă confruntare cu ina*icul. (#err, 78
'C
Pentru persoana cu acest tip de ancoră o carieră are se*nificaţie nu*ai n *ăsura n care şi poate exercita a&ilităţile co*petitive5 dacă nu există astfel de oportunităţi, persoana se poate si*ţi de*oralizată şi, ca atare, poate deveni o pro&le*ă at+t pentru ea nsăşi c+t şi pentru ceilalţi. 5. Stil de viaţă
>a pri*a vedere, acest concept ar apărea că i*plică o contradicţie n ter*eni. Oa*enii ceşi oranizează existenţa n urul acestei ancore recunosc, ntrun anu*it fel, că pentru ei carierele sunt *ai puţin i*portante şi, ca atare, nu au o ancoră a carierei. $otuşi, av+nd n vedere că un nu*ăr din ce n ce *ai *are de oa*eni puternic *otivaţi n ur*ărirea unei cariere condiţionează intrarea n carieră de oportunitatea de a o intera cu stilul de viaţă eneral, vo* introduce n discuţie şi această cateorie. Aceasta nu este pur şi si*plu o pro&le*ă de ecili&rare a vieţii profesionale cu cea personală, aşa cu* şi doresc, au făcut şi fac *ulţi oa*eni5 este *ai dera&ă o pro&le*ă ce ţine de ăsirea unei *odalităţi de interare a necesităţilor individuale, fa*iliale şi cele ale carierei. S$ 6 N
3ntruc+t o astfel de interare nu se poate realiza dec+t ntro *anieră evolutivă, acest tip de persoană valorizează flexi&ilitatea *ai *ult dec+t orice. 0pre deose&ire de persoana cu ancora autono*iei, care doreşte de ase*enea să se &ucure de flexi&ilitate, cei ancoraţi n -stil de viaţă" acceptă să lucreze n oranizaţii at+ta vre*e c+t le este per*is săşi ur*ărească opţiunile considerate potrivite, n perioadele de ti*p considerate potrivite. Astfel de opţiuni se pot referi, de exe*plu, la călătorii sau *utări per*ise de situaţia fa*ilială, activitate cu u*ătate de nor*ă (dacă preocupările personale le dictează acest lucru), concedii de paternitate sau *aternitate, ore flexi&ile de lucru, *unca la do*iciliu n ti*pul orelor nor*ale de lucru etc. Persoanele cu această ancoră caută *ai dera&ă un anu*it tip de atitudine oranizaţională dec+t un prora* specific, atitudine ce ar tre&ui să reflecte respect pentru preocupările personale şi fa*iliale. Această ancoră a fost depistată pentru pri*a dată la a&solventele Institutului de $enoloie al Dcolii de /anae*ent 0loan din /assacusetts, nsă a nceput să fie din ce n ce *ai *ult o&servată şi la a&solvenţi, n special la cei ce au lucrat n do*eniul consultanţei *anaeriale şi strateice. 4a reflectă pro&a&il c+teva tendinţe sociale şi, oricu*, reprezintă o consecinţă inevita&ilă a creşterii nu*ărului de fa*ilii cu cariere du&le. O astfel de ancoră necesită o nţeleere specială din partea *anaerilor toc*ai datorită faptului că nu este destul de clar ce răspunsuri oranizaţionale specifice (n sens suportiv) ar tre&ui oferite ntrun caz dat. 6eea ce apare nsă cu forţa evidenţei este că politicile şi, n eneral, siste*ele carierelor ar tre&ui să devină *ai flexi&ile. n aspect particular al acestei ancore se referă la accentuarea atitudinii refractare a ocupanţilor ei faţă de deplasarea dintro zonă eorafică n alta. >a pri*a vedere sar părea că această particularitate este specifică doar persoanelor a căror ancoră este fixată n zona securităţiista&ilităţii, nsă devine din ce n ce *ai evident că *otivul pentru care oa*enii nu doresc să se *ute este *ai puţin raporta&il la pro&le*ele de securitate c+t la necesitatea de interare a preocupărilor profesionale, fa*iliale şi personale. Această
'G
tendinţă, dacă se va accentua, va avea i*plicaţii i*portante pentru ceea ce a* dese*nat drept carieră externă. /ulte co*panii consideră că este de la sine nţeles faptul că oa*enii se vor *uta cu uşurinţă ori de c+te ori li se va cere, trat+nd această cerinţă ca un pas i*portant n dezvoltarea carierei unei persoane. $otuşi, dacă din ce n ce *ai *ulţi oa*eni şi vor oraniza viaţa n urul acestei cariere, nu este deloc clar ce se va nt+*pla n viitor. 4xistă fie alternativa ca persoanele cu această ancoră săşi sacrifice pro*ovările n carieră, fie aceea ca *arile co*panii să fie fi nevoite să redefinească etapele ce tre&uie parcurse ntro carieră, astfel nc+t pro*ovarea să se poată produce n cadrul unei arii eorafice li*itate. 4I0$Q DI A>$4 AH6O%4 A>4 6A%I4%4I K 6ercetarea de p+nă acu* a de*onstrat că cei *ai *ulţi oa*eni pot fi descrişi n ter*enii celor opt cariere prezentate. Aceste ancore pot fi ăsite ntro *ultitudine de ocupaţii şi se aplică n eală *ăsură *edicilor, avocaţilor, profesorilor, ofiţerilor de *arină, consultanţilor, poliţiştilor şi ciar *uncitorilor din producţie. 6iar şi ocupaţiile -neplătite", cu* ar fi activităţile casnice pot fi văzute n ter*enii diferitelor ancore : soţiile persoanelor i*plicate ntro carieră descoperă faptul că areează să fie casnice din *otive ce reflectă cateoriile ancorei. Oa*enii se ntrea&ă deseori dacă există şi alte ancore, n special ancore centrate pe putere, varietate, creativitate pură sau identitate oranizaţională. 6onfor* instrucţiunilor folosite n cercetare, dacă două sau *ai *ulte cazuri nu se ncadrează su& nici o for*ă n una din cele opt cateorii existente, nsă se asea*ănă n *od evident ntre ele pe anu*ite di*ensiuni, ar tre&ui creată o nouă cateorie de ancoră. P+nă acu* nsă, fiecare di*ensiune propusă, fie sa dovedit a fi un aspect al altei ancore, fie a fost expri*ată diferit n rupuri diferite de ancore. Puterea şi creativitatea, de exe*plu, par să fie necesităţi universale şi sunt expri*ate n diferite *oduri de diferite rupuri de ancore. O persoană ancorată tenicfuncţional şi *anifestă nevoia de putere prin cunoştinţe şi a&ilităţi de nivel superior5 antreprenorul, prin construirea unei oranizaţii5 *anaerul eneral prin o&ţinerea unei poziţii ce i furnizează titluri, influenţă şi resurse5 persoana orientată pe nevoia de servire a altuia prin persuasiunea *orală. 3n *od si*ilar, creativitatea poate fi expri*ată n fiecare din cateoriile celor opt ancore n *oduri diferite. arietatea este nsă un lucru diferit, dorit de *ulţi oa*eni. $otuşi, aceasta nu reprezintă o ancoră n sine ntruc+t ea poate fi o&ţinută prin autono*ie, provocări *anaeriale, activitate antreprenorială sau stil de viaţă. #in perspectiva acestui exerciţiu de autoanaliză, o persoană ar tre&ui să ncerce săşi localizeze adevărata ancoră, oferinduise, n acelaşi ti*p, posi&ilitatea de a avea un *odel diferit de cele descrise p+nă acu*. 4ste extre* de i*portant să ai capacitatea de a conştientiza propriul tău *odel privind valorile, talentele şi *otivaţiile, ciar dacă el nu se potriveşte ntoc*ai cateoriilor descrise. 6eea ce tre&uie să afle oa*enii despre ei
';
nşişi vizează descoperirea acelui lucru pentru care nu ar ceda niciodată dacă ar fi forţaţi să opteze J aceasta este adevărata ancoră a carierei. POA$4 6IH4A 0Q AI?Q /AI />$4 AH6O%4 K Ancora unei cariere este definită ca fiind acel lucru pentru care o persoană nu ar renunţa dacă ar tre&ui să opteze din *ai *ulte alternative. Această definiţie acceptă o sinură ancoră J un sinur set de talente, valori şi *otivaţii ce se află n v+rful ierariei personale. $otuşi, *ulte situaţii din cariera unei persoane per*it realizarea c+torva seturi de talente, *otivaţii şi valori. I*plicaţia, n acest caz, este că opţiunea nu *ai este necesară, evit+nduse astfel cerinţa ca o persoană să fie nevoită să descopere acele lucruri ce se află n v+rful ierariei personale. #e exe*plu, *anaerul unei unităţi funcţionale (departa*ent, secţie, divizie etc.) dintro co*panie de tip paternalist şi poate satisface si*ultan ancore ale securităţii, autono*iei, co*petenţei tenicfuncţionale, co*petenţei *anaeriale şi ciar ale stilului de viaţă. Pentru aşi deter*ina ancora, o persoană ar tre&ui deci să inventeze opţiuni ipotetice ale carierei ce o vor forţa să opteze. #e exe*plu, ce ar alee o persoană forţată să opteze ntre alternativa de a fi *anaer eneral al unei divizii sau nalt funcţionar al corporaţiei n propriul do*eniu de co*petenţăK 6ei *ai *ulţi oa*eni şi pot identifica adevăratele ancore dacă ncearcă să se pună n astfel de situaţii. #acă nici o ancoră nu apare cu claritate, există şi explicaţia că persoana respectivă nu a acu*ulat destulă experienţă de viaţă pentru aşi nţelee priorităţile cu autorul cărora poate face diferite opţiuni. Persoanele aflate n această situaţie ar avea de c+ştiat dacă şiar putea deter*ina ancorele cu cele *ai nalte scoruri şi, totodată, şiar explora reacţiile faţă de diferite situaţii prin aleeri siste*atice ale unor slu&e. #e exe*plu, este posi&il ca o persoană să nu ştie dacă are un talent sau o apetenţă specială pentru *anae*entul eneral n a&senţa oportunităţii de a face faţă unei ase*enea de situaţii. 3n acest caz, persoana respectivă poate accepta să oranizeze şi să conducă un proiect n calitate de voluntar, să devină preşedintele unui co*itet, să ceară să activeze ca *anaer al unei unităţi funcţionale sau să ncerce să o&ţină experienţă ntrun fel sau altul. Năc+nd acest lucru ar putea să nt+lnească alţi oa*eni care cunosc foarte &ine cerinţele unei activităţi sau unui post şi să afle n detaliu ce i*plică activitatea sau responsa&ilităţile postului respectiv. 04 POA$4 06=I/?A AH6O%A 6A%I4%4I K #eoca*dată nu există destule studii care să pro&eze dacă ancora carierei se poate sci*&a sau nu. 4xistă prea puţini cercetători care să fi studiat pe perioade de ti*p suficient de luni *odul de evoluţie al ancorelor carierei. $otuşi, 7C su&iecţi care au făcut parte din lotul panel iniţial au fost ur*ăriţi p+nă n urul v+rstei de 19 de ani5 cel puţin p+nă acu*, rezultatele cercetărilor tind să ncline &alanţa pe aspectul sta&ilităţii. 4xplicaţia ar fi că, pe *ăsură ce oa*enii şi clarifică i*ainile de sine J respectiv, pe *ăsură ce devin *ai conştienţi de co*petenţele lor, de ceea ce doresc şi valorizează cu
'<
adevărat J vor tinde săşi *enţină aceste i*aini. 6u c+t vor aune să se cunoască *ai &ine, cu at+t vor dori să *enţină ceea ce au do&+ndit din perspectiva autocunoaşterii. 0ă consideră* c+teva situaţii: •
•
•
n *anaer ancorat n zona co*petenţei tenicfuncţionale a de*isionat ntruc+t considera că activităţile solicitate de postul respectiv erau extre* de plictisitoare. #rept ur*are, a decis să se anaeze n calitate de consultant ntrun do*eniu n care şi putea pro&a co*petenţa tenicfuncţională, devenind real*ente un consilier de *are succes. 6ariera sa sa sci*&at, nu nsă şi ancora. O altă persoană ce şia definit propria identitate prin ancora autono*iei a renunţat definitiv la viaţa oranizaţională, trăind retrasă p+nă n *o*entul n care sa căsătorit şi a avut copii. 3n loc de a reveni n tu*ultul vieţii oranizaţionale el, *preună cu soţia sa, şiau descis un *aazin de anticităţi ce lea per*is să ră*+nă autono*i. #intre doi antreprenori, unul a fost considerat lipsit de succes n iniţierea unei afaceri pe care să o poată *enţine şi dezvolta. 4l a decis să trăiască retras căut+nd totuşi, cu perseverenţă, să creeze o ntreprindere care săl reprezinte. 6el deal doilea antreprenor, deşi considerat de succes, şia pierdut toată averea n ur*ă cu c+ţiva ani, iar acu* luptă din răsputeri să creeze o reţea ntreaă de noi ntreprinderi.
nii oa*eni, n special n perioada v+rstei *ilocii, aun să se confrunte cu sci*&ări dra*atice ale carierelor externe şi ncearcă săşi actualizeze acele ancore cei reprezintă5 n fapt, ei nu au avut niciodată şansa de a face ceea ce ar fi dorit real*ente să facă. #e exe*plu, un consultant n do*eniul infor*aticii, a cărui ancoră era cea a co*petenţei tenicfuncţionale şi care a dorit ntotdeauna să ur*eze cursurile unei facultăţi de drept, a reuşit săşi ndeplinească visul atunci c+nd a *oştenit o *ică su*ă de &ani ce ia per*is săşi finanţeze cursurile. #upă a&solvire a auns să practice cu succes avocatura ntrun orăşel, folosinduşi totodată a&ilităţile de consultant n infor*atică, a&ilităţi do&+ndite anterior. 3n felul acesta, el şia putut păstra ancora co*petenţei tenicfuncţionale. #atorită *odului n care sunt structurate carierele, postul ocupat ntrun anu*e *o*ent, pe de o parte, şi ancora carierei, pe de altă parte, nu se potrivesc. O persoană ancorată tenicfuncţional poate fi pro*ovată n poziţia de *anaer eneral , după cu* unei persoane ancorate *anaerial i se poate oferi o poziţie naltă ntro unitate funcţională. O persoană cu ancora securităţii poate fi convinsă să se alăture unei ntreprinderi antreprenoriale, sau o persoană orientată spre autono*ie se poate anaa ntro slu&ă sta&ilă şi plicticoasă doar pentru a c+ştia *ai *ulţi &ani. Oa*enii au capacitatea de a face faţă unor astfel de situaţii, nsă ei nu vor fi *ulţu*iţi şi nu vor si*ţi că ceea ce fac i reprezintă. 4i se pot adapta circu*stanţelor şi pot ciar o&ţine perfor*anţe, nsă ancorele lor nu se sci*&ă5 i*ediat ce va apare o oportunitate de aşi ur*a adevărata ancoră, o vor folosi.
'8
A"EC'A&EA NECES#!ŢLO& N"'"$ALE C$ CELE O&.AN5AŢONALE 3n descrierea de *ai sus au fost prezentate c+teva aspecte referitoare la -cariera internă" a persoanei, etapele -carierei externe", precu* şi *odul n care pute* nţelee şi interpreta -deplasarea" şi succesul ntro carieră. 0copul prezentării a fost acela de a evidenţia *odul n care conceptul de ancoră a carierei -ilu*inează" i*ainea de sine pe care şio for*ează persoanele pe *ăsură ce evoluează n carieră, astfel nc+t să deprindă a&ilitatea de aşi face planuri şi de a opta n cunoştinţă de cauză. 3n acelaşi ti*p este de aşteptat ca, pe *ăsură ce oa*enii şi nţele *ai &ine propriile cariere, săJşi dezvolte capacitatea de a oraniza şi carierele altora. Altfel spus, scopul final al dezvoltării carierei este acela de a adecva necesităţile individului cu cele ale oranizaţiei. #ificultatea acestui proces constă nsă n faptul că indivizii sunt extre* de diferiţi ntre ei, lucru de*onstrat şi de cercetarea privind ancorele carierei. /ai *ult, nu nu*ai oa*enii sunt diferiţi, ci şi oranizaţiile, iar necesităţile acestora se pot sci*&a n funcţie de cerinţele *ediului n care funcţionează. Adecvarea celor două procese extre* de dina*ice reprezintă o sarcină extre* de dificilă. 6ine are responsa&ilitatea acestei ntreprinderi K 6u siuranţă, responsa&ilitatea tre&uie *părţită ntre ocupanţii carierelor individuale, oranizaţiile anaatoare şi *anaeri, dar şi cu alte instituţii, precu* universităţile şi aenţiile uverna*entale. Ce poate !ace ocupantul unei cariere individuale @
Principala responsa&ilitate a ocupantului unei cariere este autocunoaşterea şi *părtăşirea infor*aţiilor rezultate din acest proces *anaerului ce deţine o poziţie relevantă pentru respectiva carieră n oranizaţia anaatoare. #acă o persoană nuşi cunoaşte necesităţile şi preferinţele, cariera nu poate fi nici creată, nici oranizată n *od constructiv. Persoana nu poate co*unica n *od clar cu oranizaţia şi nici nu poate face opţiuni inteliente. Aşteptarea confor* căreia *anaerii şi oranizaţiile şi nţele anaaţii at+t de &ine nc+t să poată lua decizii valide privind cariera acestora este total nerealistă. 3n ulti*ă instanţă, oa*enii sunt cei ce tre&uie să nveţe cu* săşi oranizeze propriile cariere. Ce pot !ace organiaţiile %i managerii @
Oranizaţiile şi *anaerii pot porni de la ur*ătoarele trei suestii: 7. 0ă creeze căi *ai flexi&ile ale carierelor, siste*e de sti*ulente şi de reco*pensare *ai flexi&ile. Astfel de siste*e pot ar*oniza necesităţile unei *ari
19
varietăţi de ocupanţi de cariere, ciar şi ale celor ce se află n acelaşi tip de post sau de profesie. 2. 0ă sti*uleze n *ai *are *ăsură autocunoaşterea şi autooranizarea. /anaerii ar tre&ui săşi analizeze propriile ancore ale carierelor, săşi o&serve *ai ndeaproape aceste ancore, devenind astfel *odele de analiză a rolurilor pentru su&ordonaţii lor. '. 0ă clarifice ce doreşte real*ente oranizaţia de la ocupanţii carierelor individuale. Oranizaţiile ar tre&ui să analizeze cu *ai *are atenţie caracteristicile specifice ale diferitelor activităţi ce tre&uie ndeplinite ntro carieră dată şi să co*unice aceste infor*aţii at+t titularilor unor posturi c+t şi potenţialilor candidaţi. 6iar dacă o persoană dispune de un nivel de autocunoaştere foarte nalt, nsă nu are infor*aţii corecte şi clare despre cerinţele sarcinilor ntro slu&ă dată, aceasta nu va putea face o opţiune intelientă. #acă oranizaţia doreşte să pună -o*ul potrivit la locul potrivit", atunci tre&uie să ai&ă o perspectivă foarte clară cu privire la propriilei necesităţi, lucru realiza&il printrun proces *ai &un de planificare a activităţilorrolurilor. Ce pot !ace alte instituţii @
3n *od inevita&il, n unele situaţii adecvarea dintre individ şi oranizaţie este i*posi&ilă, fie pentru că talentele nu se potrivesc cerinţelor, fie datorită faptului că oranizaţia are un surplus de oa*eni, fie pentru că o persoană nu se poate *păca pur şi si*plu cu un anu*e tip de oranizaţie. ersiunea cea *ai o&işnuită a acestei dile*e apare atunci c+nd se produce o sci*&are la nivelul tenoloiei, sci*&are ce produce incapacitatea unui nu*ăr *are de anaaţi de - a ţine pasul" cu noile cerinţe. /ulte oranizaţii creează prora*e speciale de instruire pentru adaptarea la noile tenoloii n scopul *ini*izării efectelor neative, nsă *ulte persoane fie nu pot fi reinstruite, fie se află n excedent. 3n astfel de cazuri este necesar ca alte instituţii, spriinite fie de uvern, fie de consorţiile industriale, să ofere o reţea sta&ilă de prora*e de a*ortizare a situaţiilor de tranziţie, prora*e care să per*ită oa*enilor să o&ţină noi calificări. 6u alte cuvinte, anaaţilor disponi&ilizaţi tre&uie să li se asiure un anu*it nivel de securitate econo*ică pentru cel puţin doi sau trei ani, ti*p n care aceştia şi vor redefini cariera şi vor nvăţa noi a&ilităţi. 3ntruc+t n perioada actuală tenoloiile se sci*&ă ntr un rit* extre* de rapid, crearea unor astfel de instituţii centrate pe *anae*entul tranziţiei n carieră devine o prioritate. Hu*ai n condiţiile n care oranizaţia, ocupantul carierei şi alte instituţii şi unesc eforturile pentru a perfecţiona acest proces de adecvare dea lunul unei ntrei cariere există o şansă de *axi*izare at+t a perfor*anţei oranizaţionale c+t şi a satisfacţiei individuale. Aceasta reprezintă, de altfel, *area provocare a viitorului.
N#E&'$L &ECP&OC PEN#&$ "EN#(CA&EA ANCO&E CA&E&E
17
#upă co*pletarea cestionarului prin care vaţi putut identifica orientările privind cariera şi după ce aţi auns să nţeleeţi ce nsea*nă conceptul de -ancoră a carierei", cu* se dezvoltă o ancoră şi ce tipuri de ancore ale carierei există, ur*ătorul pas constă n aleerea unui partener cu care veţi discuta despre trecut, prezent şi viitor şi despre diferite eveni*ente din cariera voastră. 4ste i*portant ca at+t du*neavoastră c+t şi partenerul ales să citiţi *preună ntre&ările pentru a vă fa*iliariza cu procesul de intervievare. 3n dreptul fiecărei ntre&ări, partenerul va nota ceea ce spuneţi. 4ste reco*anda&il, de ase*enea, ca partenerul ales să fie o persoană cu care puteţi discuta li&er despre senti*entele şi aspiraţiile voastre, indiferent că are sau nu v+rsta sau preocupările du*neavoastră. Interviul se centrează pe discutarea opţiunilor pe care leaţi făcut p+nă acu*, ca şi pe cele pe care ur*ează să le faceţi. Interviul a fost conceput dintro perspectivă istorică pentru a vă auta să reconstruiţi trecutul (n sensul aleerilor făcute n diferite perioade de ti*p) şi să puteţi explora raţiunile ce au stat la &aza acestor opţiuni. Pe *ăsură ce avansaţi n discuţie puteţi aune să exploraţi şi senti*ente, atitudini, opţiuni etc. ce apar dincolo de ntre&ările for*ulate n acest interviu. 0copul acestui interviu este de a vă auta at+t pe du*neavoastră c+t şi partenerul du*neavoastră să nţeleeţi *ai &ine care sunt acei factori ce orientează şi constr+n carierele, prin identificarea *odelelor sau *otivelor, precu* şi a raţiunilor ce se află n spatele lor. 4ste necesar să discutaţi ntro *anieră relaxată, să vă autaţi partenerul să discute descis despre istoria carierei sale, astfel nc+t să puteţi exa*ina *preună *otivaţiile opţiunilor du*neavoastră. Nolosiţi foi de +rtie supli*entare pentru a răspunde fiecărei ntre&ări. ntrebările interviului
7. "nstruirea. 0ă ncepe* cu procesul de instruire şi educaţie. 6are sunt lucrurile pe care teai concentrat n şcoală K (0e va explora n special perioada instruirii n universitate şi n studiile postuniversitare) .......................................................................................................................................... .......................................................................................................................................... #e ce ai ales aceste do*enii K ............................................................................................................................................... ..................................................................................................................................... 6e si*ţi acu* despre aleerea făcută K ............................................................................................................................................... ..................................................................................................................................... 2. Prima slubă. 6are a fost pri*a ta slu&ă după ce ai ter*inat şcoala (facultatea, studiile *asterale etc.) K #acă nu teai anaat ncă, povesteşte despre pri*ul eveni*ent i*portant din viaţa ta după ter*inarea şcolii.
12
............................................................................................................................................... ..................................................................................................................................... 6e anu*e ur*ăreai să o&ţii n pri*a ta slu&ă sau n eveni*entul respectiv de viaţă K #e ce ai făcut acea opţiune K ............................................................................................................................................... ..................................................................................................................................... '. Scopuri. 6are erau a*&iţiile tale sau scopurile pe ter*en lun atunci c+nd ţiai nceput cariera K ............................................................................................................................................... ..................................................................................................................................... 6u* a fost pri*a slu&ă ţin+nd sea*a de scopurile tale K ............................................................................................................................................... ..................................................................................................................................... 1. Brmătoarea slubă sau eveniment maor al vieţii. 6are a fost pri*a sci*&are *aoră n cadrul slu&ei sau n oranizaţia anaatoare K ............................................................................................................................................... ............................................................................................................................................... ................................................................................................................................ 6u* sa nt+*plat acest lucruK 6ine a iniţiat sci*&areaK 6are au fost *otivele sci*&ării K ............................................................................................................................................... ..................................................................................................................................... 6e ai si*ţit c+nd sa produs sci*&area K 6e leătură crezi că era ntre sci*&are şi scopurile taleK ............................................................................................................................................... ..................................................................................................................................... C. Brmătoarea slubă sau eveniment maor al vieţii. 6are a fost ur*ătoarea sci*&are *aoră la nivelul slu&ei sau al oranizaţiei anaatoare K ............................................................................................................................................... ..................................................................................................................................... 6u* sa produs această sci*&areK 6ine a iniţiatoK 6are au fost *otivele ce au deter*inat sci*&area K ............................................................................................................................................... ..................................................................................................................................... 6e ai si*ţit c+nd sa produs sci*&areaK 6e leătură era ntre sci*&are şi scopurile taleK
1'
............................................................................................................................................... ..................................................................................................................................... G. 6ontinuaţi să analizaţi ceea ce consideraţi a fi reprezentat sci*&ări *aore n slu&ă, oranizaţie, carieră sau viaţă. >istaţi fiecare sci*&are şi analizaţi at+t *otivele c+t şi consecinţele. ............................................................................................................................................... ..................................................................................................................................... 6ontinuaţi să analizaţi sci*&ările de la nivelul slu&ei carierei vieţii p+nă n prezent, folosind for*ulările ntre&ărilor anterioare. ............................................................................................................................................... ..................................................................................................................................... ;. Privind n ur*ă la cariera şi viaţa de p+nă acu*, poţi sesiza *o*ente *aore de tranziţie, perioade c+nd sci*&area părea să fie ceva *ai *ult dec+t rutină K #escrie, te ro, fiecare din aceste perioade ............................................................................................................................................... ..................................................................................................................................... 3n ce a constat tranziţia K 6u* sa produs K 6ine a iniţiato K ............................................................................................................................................... ..................................................................................................................................... 6e senti*ente ai avut n leătură cu această perioadă K 4ra leată de scopurile tale K ............................................................................................................................................... ..................................................................................................................................... <. Nolosind aceleaşi tipuri de for*ulări, descrieţi alte tranziţii i*portante ............................................................................................................................................... ..................................................................................................................................... 8. Privind napoi la cariera şi viaţa ta, poţi descrie acele perioade care ţi sau părut *od special area&ile K ............................................................................................................................................... ..................................................................................................................................... 6e anu*e crezi că a făcut ca acele perioade să fie area&ile K ............................................................................................................................................... ...................................................................................................................................... 79. Au fost perioade care ţi sau părut n *od special dezarea&ile K ............................................................................................................................................... ..................................................................................................................................... 6e anu*e crezi că a deter*inat insatisfacţia n acele perioade K
11
............................................................................................................................................... ..................................................................................................................................... 77. Ai refuzat vreodată o slu&ă sau o pro*ovare K #acă da, poţi să descrii situaţiile respective K ............................................................................................................................................... .................................................................................................................................... 6are au fost *otivele refuzului K ............................................................................................................................................... ..................................................................................................................................... E+ndindute la viitor, există lucruri pe care ai dori n *od special să le eviţi n cariera ta K $ie frică de aceste lucruri K ............................................................................................................................................... ..................................................................................................................................... 6e anu*e te face să doreşti să le eviţi sau săţi fie frică de ele K ............................................................................................................................................... ..................................................................................................................................... 72. %aport+ndute la perioada n care ţiai nceput cariera, crezi că ţi sau sci*&at a*&iţiile sau scopurile pe ter*en lun K 6+nd K #e ceK ............................................................................................................................................... ..................................................................................................................................... 6u* ai putea descrie acu* scopurile tale pe ter*en lun K ............................................................................................................................................... ..................................................................................................................................... 7'. Privind nainte la cariera ta, care sunt lucrurile pe care le cauţi sau le aştepţi n *od special K ............................................................................................................................................... ..................................................................................................................................... #e ce sunt toc*ai acestea lucrurile care te interesează K ............................................................................................................................................... ..................................................................................................................................... 6are crezi că va fi ur*ătoarea ta slu&ă K ............................................................................................................................................... ..................................................................................................................................... #ar după aceasta, ce slu&ă crezi că vei *ai avea K
1C
............................................................................................................................................... ..................................................................................................................................... 6ontinuaţi să puneţi ntre&ări privind viitoarele slu&e p+nă veţi aune la răspunsul care expri*ă dorinţa -funda*entală" a persoanei. ............................................................................................................................................... .....................................................................................................................................
71. 6e crezi că se va nt+*pla real*ente n ur*ătorii zece ani ai carierei tale K ............................................................................................................................................... ..................................................................................................................................... #e ce crezi asta K ............................................................................................................................................... ..................................................................................................................................... 7C. 6u* ai descrie altora ocupaţia ta K ............................................................................................................................................... ..................................................................................................................................... 6e ştii să faci cu adevărat K ............................................................................................................................................... ..................................................................................................................................... 6e doreşti cel *ai *ult de la cariera ta K ............................................................................................................................................... ..................................................................................................................................... 6are sunt valorile pe care ncerci n *od special să le susţii n cariera ta K ............................................................................................................................................... ..................................................................................................................................... 4xistă şi alte co*entarii pe care vrei să le faci cu privire la persoana ta n acest *o*ent K ............................................................................................................................................... ..................................................................................................................................... E+ndindute acu* la răspunsurile pe care leai dat, care sunt aspectele sau *odelele pe care le sesizezi K ............................................................................................................................................... ..................................................................................................................................... 6e inconsistenţe, contradicţii sau conflicte o&servi n ceea ce ai identificat K ............................................................................................................................................... .....................................................................................................................................
1G
6e situaţii ipotetice ar putea rezolva aceste conflicte sau inconsistenţe K ............................................................................................................................................... ..................................................................................................................................... 0ă analiză* n continuare cateoriile posi&ile de ancore ale carierei.
#4$4%/IHA%4A P%OP%I4I AH6O%4 A 6A%I4%4I Pentru a vă identifica ancora carierei dispuneţi de două surse de infor*aţii: scorurile o&ţinute din inventarul orientărilor, pe de o parte, şi te*ele do*inante relevate de interviu, pe de altă parte. Infor*aţiile o&ţinute n ur*a aplicării interviului sunt *ai valide ntruc+t se &azează pe &iorafia voastră reală, n ti*p ce scorurile o&ţinute n ur*a co*pletării cestionarului ar putea fi influenţate de nevoia de a vă vedea pe voi nşivă ntrun anu*it fel. 3ncercaţi *ai nt+i să aşezaţi n ordine cateoriile de ancore de la 7 la <, 7 reprezent+nd cateoria care vă descrie cel *ai &ine, iar < cateoria care vă reprezintă cel *ai puţin. Ordonarea ar tre&ui făcută *preună cu partenerul de interviu, a*&ii ncerc+nd să auneţi la un consens, pe &aza răspunsurilor din cadrul interviului. Aţi putea descoperi că ordonarea devine vaă pe la *iloc, nsă este i*portant să identificaţi extre*ele. Pe *ăsură ce faceţi ordonarea, +ndiţivă la acele lucruri la care a ţi putea renunţa cel *ai uşor (G, ; şi <), precu* şi la cele la care ar fi extre* de dificil să renunţaţi (', 2 şi 7). 3ncercaţi să vă +ndiţi la un lucru la care nu aţi renunţa niciodată, n nici o circu*stanţă (scorul 7). Aceasta este ancora carierei care vă reprezintă. 7rdonarea scorurilor ancorei o-ţinute pe -aza interviului
7 (Ancora carierei- 2 ' 1 C G ;
1;
<
3n continuare, ordonaţi scorurile o&ţinute din inventarul orientărilor privind cariera.
7rdonarea scorurilor o-ţinute din inventarul orientărilor
7 (Ancora carierei) 2 ' 1 C G ; < 6+t de apropiate sunt cele două ierarii K #acă vă a&ateţi cu *ai *ult de două scoruri, faceţi unul din ur*ătoarele două lucruri: 7. %evedeţi ite*ii din inventarul orientărilor privind cariera pentru a o&serva c+t de exact si*ţiţi că vă reprezintă răspunsurile5 2. %evedeţi răspunsurile la ntre&ările din interviu şi '. Auneţi la o decizie finală privind locul fiecărei cateorii de ancore n ordonarea făcută de voi. #acă ntradevăr credeţi că există două sau *ai *ulte cateorii de ancore ce vă reprezintă n *od eal, ncercaţi să vă i*ainaţi situaţii de *uncă ce var forţa să renunţaţi la una dintre ele şi +ndiţivă ce aţi decide să faceţi ntro ase*enea situaţie. #e exe*plu, dacă si*ţiţi că sunteţi ancorat(ă) at+t n co*petenţa tenicfuncţională c+t şi n co*petenţa *anaerială enerală, ncercaţi să vă i*ainaţi ce aţi face dacă oranizaţia n care lucraţi var oferi posi&ilitatea de a alee ntre a conduce o ntreaă divizie sau a fi
1<
ininer şef al corporaţiei (presupun+nd că aceste două posturi au un statut si*ilar n ieraria oranizaţională). 6ele *ai *ulte conflicte pot fi rezolvate dacă +ndiţi n ter*enii unor astfel de alternative cu care vaţi putea confrunta n viitor. Pe &aza tuturor acestor infor*aţii, precu* şi a unei discuţii cu partenerul du*neavoastră de interviu, ncercaţi să auneţi la o decizie definitivă privind ancora carierei ce vă reprezintă.
I/P>I6AII P%A6$I64 Odată ce aţi reuşit să analizaţi răspunsurile la ntre&ările din interviu şi din inventarul orientărilor şi vaţi putut identifica ancora carierei, există c+teva aspecte asupra cărora *erită să *editaţi n continuare. &. nvăţaţi cum să a!laţi mai multe despre voi în%ivă. #eoca*dată, prin răspunsurile la ntre&ările din cestionar şi interviu, vaţi exersat capacitatea analitică leată de carieră. I*plicaţivă n continuare n procesul de autocunoaştere prin căutarea oportunităţilor care să vă aute să vă o&servaţi şi să nţeleeţi i*plicaţiile lucrurilor pe care le o&servaţi. Procesul de autocunoaştere este ndelunat ntruc+t fiecare nouă experienţă va revela lucruri noi. 3ncercaţi să deprindeţi o&iceiul de a vă analiza răspunsurile oferite oricărei noi experienţe. +. Analiaţi=vă activitatea preentă. 6u* răspunde activitatea prezentă necesităţilor privind cariera dorităK 4ste ea conruentă cu ancora cariereiK ă puteţi *anifesta talentele, ndeplini necesităţile şi ur*ări valorile K 0. Faceţi planuri cu privire la viitor. Hecesită activitatea (sau slu&a) voastră actuală o redefinire pentru a vă si*ţi *ai *plinit(ă) n viitorK #upă cu* se prefiurează ur*ătoarele *işcări (deplasări) n cariera voastră viitoare, credeţi că acestea ar putea fi conruente cu propria ancoră a cariereiK 4ste necesar să preluniţi procesul de instruireK Aveţi preferinţe pentru anu*ite deplasări eorafice K Aţi sesizat anu*ite *utări pe care tre&uie să le evitaţiK 1. Comunicaţi=vă necesităţile. 6ine tre&uie să cunoască concluziile la care aţi auns n ceea ce priveşte propria persoană K 4xistă persoane n oranizaţia n care activaţi n prezent cu care *părtăşiţi aceleaşi idei şi constatări, astfel nc+t acestea var putea auta n planificarea carierei K 6onsideraţi necesar să discutaţi aceste pro&le*e *preună cu *e*&rii fa*iliei du*neavoastră pentru a proiecta un plan de viaţă *ai &un K ,. Fiţi activ în organiarea propriei cariere. Hi*eni nu are un nu*ăr infinit de opţiuni atunci c+nd se pune pro&le*a oranizării carierei, nsă oricine are c+teva alternative. 3ncercaţi să vă i*ainaţi do*eniile n care puteţi face opţiuni şi ncepeţi să acţionaţi n cadrul acestora. 6u c+t lu*ea devine *ai co*plexă cu at+t va fi *ai *are povara pe care o si*te fiecare persoană n oranizarea propriei cariere, ntruc+t pentru anaatori va fi
18
din ce n ce *ai dificil să nţeleaă ce este *ai &ine pentru fiecare persoană. 3n concluzie, cel *ai i*portant sfat pe care ar tre&ui săl ur*aţi poate fi for*ulat astfel: !eriţi=vă de tentaţia de a vă considera victimă #acă doriţi să citiţi şi să aflaţi *ai *ulte lucruri despre cariere, consultaţi şi lista &i&liorafică.
&E(E&NŢE ))LO.&A(CE Artur, /.?. ?ailBn, >., >evinson, #.S., F 0epard, =.A. (78<1). Doring it; careers, HeT @orL: 6enter for %esearc on 6areer #evelop*ent, 6olu*&ia niversitB. Artur, /.?., =all, #.$. F >aTrence, ?.0. (4ds.). (78<8). Gandboo o! career t;eorH, HeT @orL: 6a*&ride niversitB Press. ?ailBn, >. (Tit 4.=. 0cein). (78<9). 4iving it; tec;nologH' "ssues at mid=career , 6a*&ride, /A: /I$ Press. #alton, E.U., $o*pson, P.=. F Price, %.>., (78;;). $e four staes of professional careers: A neT looL at perfor*ance &B professionals, Irganiational 3Hnamics# G(7), pp. 7812. #alton, E.U., F $o*pson, P.=. (78: 0cott, Nores*an. #e>on, $.S. (78<2). $e career orientation of /?A alu*ni: A *ultidi*ensional *odel. In %. Vatz (4d.), Career issues in ;uman resource management , 4nleTood 6liffs, HS: Pretice=all. #err, 6.?. (78: 0cott, Nores*an. Ereenaus, S.=. (78<;). Career management# =insdale, I>: $e #rBden Press. =all, #.$. (78;G). Careers in organiations# Pacific Pallisades, 6.A.: EoodBear. =all, #.$. and Associates (eds.) (78. #e0i*one (7881). Guman Resource 3evelopment , $e #rBden Press, =arcourt ?race 6ollee Pu&lisers, Nort Uort.
C9
