NOUA CETATE 1. Luna – satelit satelit natural natural sau sau artific artificial? ial? 2. Numarul sacru al Lunii. Secrete fascinante legate de numarul sacru al Lunii; 3. Noua Cetate din Apocalipsa. Geometrie. Corelarea cu geometria Pamantului si geometria Lunii. Reprezentari ale Noii Cetati in lume; . Alfa! Alfa!et etul ul "nger "ngerilo ilor; r; #. Semnificati Semnificatiii in numerologia numerologia e!raica. e!raica.
1. Luna – satelit satelit natural natural sau sau artifi artificial? cial?
Asa cum fiecare dintre noi am in$atat% Luna este considerata ca fiind un satelit natural al Pamantului. &otusi% dupa cum $om $edea in cele ce urmeaza% e'ista multiple (potri$iri) numerologice care ne $or conduce in mod categoric catre una din doua concluzii* Luna nu este un satelit natural ci unul artificial% a$and o geometrie atent conceputa si respectata% construita fiind de anumite ci$ilizatii e'traterestre; Luna este un satelit natural% dar in aceste conditii% dupa aprofundarea unor informatii legate de cote si geometrie% nu putem decat sa ne confirmam inca o data ca +umnezeu este un Ar,itect desa$arsit.
2. Numarul sacru al Lunii. Secrete fascinante legate de numarul sacru al Lunii.
Numarul sacru al Lunii este asociat cu 1.080% ceea ce reprezinta raza masurata in mile a cercului sau sferei ce reprezinta Luna. +in acest numar deri$a numarul mai mic de 1- ori adica 108 si numarul mai mare de 1- ori% adica 10.800. Pentru a intelege mai !ine anumite lucruri $om e'pune mai os cate$a unitati de masura pentru lungime in diferite sisteme% precum si cate$a dimensiuni apro'imati$e ce au legatura cu Soarele% Pamantul si Luna. 1 mila /
1.0-%2 m / 1%0-2 3m 4o $aloare foarte apropiata de $aloarea numarului de aur ce sta si la !aza constructiei spiralei infinite 5i!onacci6; 1 ct !engle"esc# / -%#78 m 1 ct regal egi$tean / -%#8 m 1 $icir / -% 2-9 m Numarul de aur* P:" +efiniție matematica
Secțiunea de aur a segmentului a! din desen este realizat< atunci c=nd raportul dintre a+b >i a este egal cu raportul dintre a >i b. n aceast< ilustra ție a este numit @e'trem< rație@% iarb este numit @medie@. Cu alte cu$inte% n imaginea de mai sus% dac< atunci segmentul a+b a fost mp
Aceasta conduce la* Aceast< ecua ție alge!ric< de gradul al doilea are dou< soluții 4r
+eoarece φ este o frac ție cu numitor și num
%imensiuni& Sarele
+iametru / 1.28.09 3m / apro'. 90#.27 mile 'amantul
+iametru / 18.78 3m / apro'. 7.8- mile Luna
+iametru / 2.7 3m / apro'. 8.10- mile; Raza / 1.-9- mile %istanta medie (Sare fata de 'amant) /
mile
1.#7.97-%7-- 3m / apro'. 8.#0.---
%istanta medie (Luna fata de 'amant) / 298.-- 3m / apro'. 827.0-- mile
Se poate $edea ca*
+iametrul Soarelui inseamna cam de 1- ori diametrul Pamantului% ceea ce inseamna ca daca scadem diametrul Pamantului din diametrul Soarelui o!tinem o diferenta de 1-9 ori mai mare decat diametrul Pamantului; +istanta de la Pamant la Soare este egala cu apro'imati$ 1-9 diametre solare; +istanta de la Pamant la Soare este egala cu apro'imati$ 2.8-- diametre lunare% adica cu ' 1-.9-- sau -- ' 1-9 diametre lunare; Sa pri$im reprezentarea de mai os*
Cercul care circumscrie ,e'agonul are raza de 2.0- mile si diametrul de 7.8mile% reprezentand Pamantul. &angent la acesta este reprezentat un cerc mic cu diametrul de 8.10- mile si raza de 1.-9- mile% acesta reprezentand Luna. "n cercul Pamantului o!ser$am inscris un ,e'agon. Conform legilor geometriei% ,e'agonul% fiind alcatuit din sase triung,iuri ec,ilaterale% are latura egala cu 2.0mile% adica egala cu raza cercului in care este inscris. Perimetrul acestui ,e'agon este de 2.0- ' 0 / 82.70- mile. Pri$ind distanta de la Pamant la Luna% putem $edea cu usurinta ca acest perimetru este de apro'imati$ 1- ori mai mic. Cum ,e'agonul se asociaza c,a3rei a doua% apei si prin apa% emotiilor% putem intelege de ce aceste elemente se coreleaza cu energia Lunii. Perimetrul patratului care circumscrie cercul Pamantului este 21.09- mile. Latura acestui patrat este egala cu 7.8- mile% cat diametrul cercului Pamantului.
+aca dorim sa construim un cerc care sa ai!a o circumferinta egala cu acest perimetru% a$and in $edere ca circumferinta unui cerc este egala cu $aloarea 8ER% inseamna ca tre!uie sa ne sta!ilim o raza egala cu* 21.09- F 8E / 21.09- F 82%11# / apro'. #.-- mile Cu alte cu$inte un astfel de cerc are raza egala cu suma dintre raza cercului Pamantului si raza cercului Lunii. Sa o!ser$am ca la toate aceste numere% daca adunam cifrele ce le compun si la fel facem si pentru rezultat% pana aungem la o singura cifra% intotdeauna cifra aceasta este egala cu . +aca adunam diametrul Pamantului cu al Lunii a$em* 7.8- 8.10- / 1-.-9mile adica .--- 1.-9-. +upa toate aceste demonstratii este greu sa mai poata cine$a considera ca dimensiunile Lunii precum si distanta la care se afla fata de Pamant sunt intamplatoare. &otodata este interesant de stiut ca* Rig$eda contine 1-.9-- de strofe a cate - de sila!e fiecare; Altarul focului indian este construit din 1-.9-- caramizi; 1.-9- este numarul mediu de respiratii dintrBo ora; "n credinta celtica se spune ca sunt de tra$ersat #- de usi du!le% a$and fiecare cate 8 stalpi% adica 1.-9- de stalpi in total% pentru a aunge in taramul paradisiac numit Hal,alla; "n numerologia e!raica% 1.-9- este numar asociat cu Sfantul +u,% cu +u,ul Pamantului% cu "z$orul "ntelepciunii si cu zeitatea $irgina a Pamantului; +e doua ori numarul 1.-9-% adica 8.10-% reprezinta perioada unui mare ciclu lunar de 8.10- ani% corespunzand fiecarui semn zodiacal. 8.10- 18 / 8#.8ani% durata unui ciclu de precesie a ec,inoctiilor; +e doua ori 1-9 milioane ani% adica 810 milioane de ani este perioada estimata de re$olutie a sistemului nostru solar% in urul centrului galactic; +e 1-9 ori sunt incantate mantrele ti!etane 4apa meditation6 si 1-9 margele contine un rozariu ,indus sau !udist; 1-9 este masa atomica a argintului% element asociat Lunii ; 1-9I este masura fiecaruia dintre cele cinci ung,iuri ale un pentagon% asociat portilor sacre si Atomului +umnezeiesc;
*. Nua Cetate din A$cali$sa. +emetrie. Crelarea cu gemetria 'amantului si gemetria Lunii.
Au e'istat deBa lungul timpului multiple preocupari ale diferitor oameni% de a gasi forma si cotele corespondente pentru Noua Cetate% asa cum este ea prezentata in capitolul 81 al Apocalipsei. Asa cum a$em noi tradusa Ji!lia astazi% oricat de multe ori am citi prezentarea Cetatii% nu ne putem edifica asupra formei e'acte si nici asupra cotelor e'acte. "n unele traduceri Cetatea are 18.--- de stadii iar in altele are 18.--- de trestii. Nu este foarte usor sa intelegem cum sunt asezate cele 18 temelii si nici cele 18 ferestre% pentru ca nicaieri nu se spune ca tre!uie sa fie o asezare simetrica a acestora. Nu intelegem prea !ine cum este masurat zidul de 1 de coti* ca grosime% ca circumferinta% ori ca inaltime? Sunt o multime de necunoscute. Kste foarte pro!a!il ca pasae importante din acest capitol sa lipseasca iar ele sa fie totusi cunoscute in zona oculta. Ca$itlul 21
1. i am $
i pi pi marea nu mai este. 8. i am $i Kl $a slui cu ei >i ei $or fi poporul Lui >i nsu>i +umnezeu $a fi cu ei. . i $a >terge orice lacrim< din oc,ii lor >i moarte nu $a mai fi; nici pl=ngere% nici strigedea pe tron a gri ade$i Imega% nceputul >i sf=r>itul. Celui ce nseteaz< i $oi da s< !ea% n dar% din iz$orul apei $ieii. 7. Cel ce $a !irui $a mo>teni acestea >iBi $oi fi lui +umnezeu >i el mi $a fi Die fiu 9. "ar partea celor frico>i >i necredincio>i >i spurcai >i uciga>i >i desfr=nai >i fermeci nc,ini a tuturor celor mincino>i este n iezerul care arde% cu foc >i cu pucioas<% care este moartea a doua. . i a $enit unul din cei >apte ngeri% care a$eau cele >apte cupe pline cu cele din urm< >apte pedepse% >i a gri nalt >i miBa ar
18. i a$ea zid mare >i nalt >i a$ea doui nume scrise deasupra% care sunt numele celor doui spre miazi spre miazi spre apus trei pori. 1. "ar zidul cet<ii a$ea doui n ele doui porile ei >i zidul ei. 10. i cetatea este n patru coluri >i lungimea ei este tot at=ta c=t >i l<imea. i a mi li ni zidul ei* o sut< patruzeci >i patru de coi% dup< mi a ngerului. 19. i zidasea de sardiu% a >aptea de ,risolit% a opta de !eril% a noua de topaz% a zecea de ,risopras% a unsprezecea de iac,int% a doui str<$ezie ca sticla. 88. i templu nBam $i Dielul este templul ei. 82. i cetatea nu are tre!uin< de soare% nici de lun<% ca s< o lumineze% ci fi cinstea neamurilor. 87. i n cetate nu $a intra nimic p=ngi nimeni care e dedat cu spurci cu minciuna% ci numai cei scri>i n Cartea $ieii Dielului. Sa o!ser$am ca toate aceste masuratori se fac cu trestie de aur si nu cu o trestie oarecare si ca cei 1 de coti sunt in conformitate cu masura omului care este si cea a "ngerului% cunoscut fiind faptul ca un corp uman tinde catre perfectiune atunci cand raportul dintre diferite cote masurate pe corp este egal cu numarul de aur. +e aceea putem trage o concluzie ca numarul de aur inter$ine categoric in constructia si masurile Noii Cetati% iar pentru un cot am putea lua in calcul ec,i$alarea cu un cot regal egiptean% asociind regalitatea cu aurul% dar si $aloarea cotului englezesc
4-%#78 m6% pentru simplul moti$ ca suma cifrelor sale este egala cu 19% care se reduce prin adunarea lui 1 cu 9 la cifra . A$and la !aza poate si alte informatii ascunse% sBa pus la punct un fel de forma reprezentati$a a Noii Cetati% asa cum apare ea in desenul de mai os. Aceasta forma poate fi gasita in lume in diferite zone si constructii sacre cum ar fi* Ansam!lul de la Stone,enge% Capela Sfanta Daria din Glaston!urO% Darea Piramida din Kgipt 4a lui eops6% +omul Pietrei sau Stancii din "erusalim. +e asemeni% Platon reprezinta in studiile sale un oras imaginar pe care il numeste Dagnesia si pe care il percepe cu aceleasi caracteristici. Cercul in care este inscrisa Steaua lui +a$id are cote la scara cu cercul Pamantului de 7.8- mile diametru. Cercurile mici% in numar de 18% au cote la scara cu cercul Lunii ce are un diametru de 8.10- mile. Se poate o!ser$a ca ea este in stransa corelare cu sc,ema demonstrati$a pe care am folositBo mai sus.
Poate fi o forma finala dar si mai pro!a!il% poate fi considerata doar ca un punct de pornire% totul fiind de fapt cu mult mai comple' decat atat. +oar daca ne gandim la sim!olul QJucuria Hietii) re$elat de Sus si este suficient. Kl este tot un atri!ut incorporat in structura Noii Cetati si tre!uie perceput tridimensional% nu !idimensional% cum este socotita si Noua Cetate. Cele trei ferestre de pe fiecare parte% su! forma de Hesica Piscis% nu pot fi o!tinute decat prin intersectarea unor cercuri% sau mai !ine zis sfere. "n $arianta !idimensionala este posi!il ca cele trei ferestre de pe stanga si dreapta sa fie plasate astfel incat sa tina cont de numarul de aur. "deea este ca aceasta constructie% aparent simpla% include de fapt in ea o
multime de toruri sau Ar!ori ai Hietii. "n spatele asaBzisei perdele a$em figurate incluse una in alta Luna% Pamantul% Soarele% Darele Soare Central etc.
,UCU-A /ET
Sa consideram acum un triung,i dreptung,ic a$and catetele de 2 si unitati si ipotenuza de # unitati. &eorema lui Pitagora aplicata intrBun astfel de triung,i special arata ca 28 8 / 10 / 8# / #8. +in cauza acestei proprietati% el a fost numit &riung,iul Diracolelor. +aca adunam pe 2 cu si cu # o!tinem 18% iar daca le inmultim% o!tinem 0-. +aca il adunam pe 18 cu 0- o!tinem numarul 78% iar daca inmultim pe 18 cu 0o!tinem numarul 78-. Numarul 2 este cnsiderat in numerlgia eraica Numarul Adearului in manifestare . +aca folosim doua triung,iuri dreptung,ice ca in figura de mai os% a$and cotele &riung,iului Diracolelor si le unim apoi printrBun patrat si daca efectuam aceasta operatie la ni$elul tuturor celor puncte cardinale% $om da din nou peste sc,ema Noii Cetati atunci cand $om considera o unitate ca fiind egala cu 78-. Latura care se o!tine pentru patratul mare este 11 ' 78- / 7.8-% iar perimetrul sau este 7.8- ' / 21.09-. Patratul mic este cel care circumscrie cercul Lunii care ar a$ea un diametru egal cu latura patratului% adica 2 unitati% conducand la 2 ' 78- / 8.10-. Ce este important de asemeni sa o!ser$am este numarul de unitati ce apare pe conturul e'terior% pe o parte% adica # 2 # / 12 unitati. Acelasi numar de unitati o!tinem si pentru celelalte 2 laturi.
Sa seram in diagrama (Steaua Nrcului) urmatarele&
5iecare cadran are 12 raze% corespunzator celor 12 carti de oc aferente unuia dintre cele patru sim!oluri caracteristice* rom!% inima rosie% trefla si inima neagra% dar si unei umatati ale alfa!etului "ngerilor% alcatuit din 80 de sim!oluri; Cercurile concentrice numerotate de la 1 la 18 sunt separate pe raza printrB o diferenta de 0 mm% de la un cerc la altul% astfel incat o!tinem de la 1 pana la 18 cota de 0 ' 18 / 78 mm; Cele doua cercuri e'terioare au o diferenta intre ele pe raza de cate mm. +aca adunam mm cu mm si inmultim cu 8 4susBos si stangaBdreapta6% o!tinem 20 mm si pe $erticala si pe orizontala; "n centru% pe inaltime% cele doua dreptung,iuri asezate unul peste altul% au o suma a inaltimii egala cu 19 19 / 20 mm. +e asemeni inaltimea celor doua cercuri din centru% suprapuse unul peste altul este de 78 mm. 5acand adunarea pe $erticala* 8 ' mm 18 ' 0 mm 8 ' 19 mm 18 ' 0 mm 8 ' mm / 19 78 20 78 19 / 2 ' 78 / 810 mm 4adica diametrul Lunii la scara6. Raza pe $erticala este e$ident 810F8 / 1-9 mm; Pe orizontala socoteala este sc,im!ata de aparitia canalului central $ertical. Apare o dimensiune de - mm ce se adauga pe orizontala fata de $erticala% conducanduBne catre 810 - / 8#0 mm / 8 9 mm; Aria dreptung,iului interior este 20 ' - / 1.- mm 8; +e asemeni% pe orizontala% cercurile se turtesc un pic catre forma de elipsa% iar diametrele adunate ale celor doua cercuri plasate in centru% unul langa altul% duc catre dimensiunea de 70 mm 419 8- 8- 196. Sa specificam acum continutul c,eii 1B1B1 din QC,eile lui Kno,).
(1-1-1 – Activez conștien ț a faptului că Energiile Tronului sunt „Nume Sacre”, în număr e !"# $tilizarea corectă a acestor Nume Sacre ale %omnilor &uminii conuce la trezirea con știin ț ei și la activarea piramiei vii 'ioc(imice a corpului fizic, aflat în c)mp energetic triimensional, conferinu-i acestuia calită ț i senzoriale aliniate cu calită ț ile ivine ale Sufletului# )
+educem din toate acestea ca diagrama QSteaua Norocului) este cu ade$arat o constructie de geometrie sacra% incluzand in mod $izi!il sau su!til numarul sacru al Lunii% structura Noii Cetati% &riung,iul Diracolelor% Numarul Ade$arului – 78% e'presia prin geometrie a celor 70 de Nume ale lui +umnezeu% alfa!etul "ngerilor si nu in ultimul rand Numele a 10 "nalte 5iinte Celeste ce ne insotesc de aproape ani in lucrarile noastre% care prin perec,ea de 9 cu 9% fac e'presia structurii A+N dar si a celor 9 celule primordiale ale creatiei noastre% ce formeaza QIul Hietii)% asa cum poate fi gasita e'plicatia in cartea Q5loarea Hietii)% scrisa de +run$alo Delc,izede3. Prin sim!olurile cartilor de oc si prin forma pe care o are% aceasta sc,ema are o profunda corelare si cu zona creierului. Ne gandim aici la creierul mare cu doua emisfere si la creierul mic% de asemeni cu doua emisfere. Conform instructiunilor $enite de Sus% se suprapune sc,ema peste creier astfel incat sa formeze o cruce cu acesta% cu nordul sc,emei orientat catre frunte% cu estul catre urec,ea dreapta% cu sudul catre ceafa% cu $estul catre urec,ea stanga si cu desenul cu fata catre Cer. Se intampla o acti$are e'trem de interesanta la ni$elul creierului. Sim!olurilor cartilor de oc le pot fi asociate urmatoarele atri!ute* "nima rosie – "u!irea; Rom! – Poarta catre ni$ersul Cunoasterii si al "ntelepciunii; &refla – Ar!orele Hietii uman cu parte centrala% parte stanga si parte dreapta% reprezentat si prin Ar!orele Sefirotic% precum si sim!ol al Sfintei &reimi; "nima neagra – Pentru ca include un acoperis ce se termina cu doua spirale rasucite spre interior 4Cornul lui Amon din creier – sim!ol al Hietii6% constructie la care mai apoi se asaza un picior de !aza% putem concluziona ca acest sim!ol se asociaza din punct de $edere energetic cu insasi Hiata si cu creierul peste care este asezat acoperisul 4protectia di$ina6% ce incorporat in cap sta spriinit pe gat. Se coreleaza de asemeni cu mintea si cu zona de inteligenta.
3. Alfaetul ngerilr
4. ntrducere 5n numerlgia eraic6 .
Dai os sunt redate cele 88 de litere ale alfa!etului e!raic% precum >i alfa!etul latin% cu asocierile numerologice corespunz
1 2 * 3 4 ;
A-7ANA A-E ASOCATA A+UL A-EA '-EOTEASA 'A-ATEASA 'A-ATUL A-ELE '-EOT N%-A+OSTT
LTE-A E,-ACA ALE9 ,ET +:EL %ALET :E /A/
8 = 10
9AETONUL 'UTE-EA E-ETUL -OATA NO-OCULU
O%
11
%-E'TATEA
7A9
12
S'AN
1* 13 14
OA-TEA EC:L,-UL %A/OLUL
1;
TU-NUL
LAE% E NUN SAEC: AN
SEN9CATE LTE-A E,-ACA &A&A% CIN+CA&IR% &AR DADA% CASA% 5AD"L"K S5LK&% +AR SA% PIAR&A% CALK 5KRKAS&RA% RKHKLA&"K% RKL"G"K ANCIRARK% L"JKR&A&K% S"GRAN&A SAJ"K% &A"KRK GAR+% SKPARARK% KC:"L"JR SP"RALA% SARPK% RASC"RK DNA "NC:"SA 4PDN6 CARK 5ACK +RKP&A&K% +DNKTK DNA PALDA CARK +KSC:"+K% CARK ACIPKRA% 5IR&A SACR"5"C"% LKC&"K% CIN&RIL% A&IR"&A&K% :AD APA% CRGKRK% DAS"H"&A&K PKS&K% AC&"H"&A&K% H"A&A NKL"D"&ARK% N"HKRSAL"&A&K% S&ALP IC:"% CNIAS&KRK% KUPKR"KN&A
1 18
STEAUA LUNA
'E T
1= 20
SOA-ELE U%ECATA
7O9 -ES:
21 0
LUEA NE,UNUL
S:N TA/
GRA% CHAN&L CARL"G +K PKS&K% RKCIL&A% +IR"N&A CKA5A% SPA&K% LD"NA% SKCRKA CAP% CKL DA" DARK% RKCNIAS&KRK% "NH"KRK +"N&K% 5IC SACR% CINSDARK CRCKA% LKGADAN&L C +DNKTK% AL5A S" IDKGA
2- – "u!irea% 22 – Spirala infini<% 20 – Soarele% 2 – Sf=ntul +u, - – &ransmutarea% – Poarta transmut