Viktor E. Frankl
Omul în căutarea sensului vieţii
Traducere din limba engleză de Silvian Guranda
BUCUREȘTI – ETEOR !RE"" #$
%$ Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii
2
Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii
2
Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii
Redactor: Emanuela Jalbă-Şoimaru Jalbă-Şoimaru Corector: Viorica Dumitrenco Tenoredactor: Rădica !oacă Co"ertă: Dorin Dumitre#cu
Titlul ori&inal' an(s "earc) *ar eanin& Co+,ri&)t - %/0 Viktor E. Frankl
3
Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii
Cu+rins %re&a'ă de (ordon ). *ll"ort %re&a'ă la edi'ia din +,$
!artea înt1i E"erien'e din la/ărul de concentrare !artea a 2oua 0o/otera"ia "e #curt !ost*aţă 2in %/0 %ledoarie "entru o"timi#mul tra/ic Căr'i de Viktor E. Frankl di#"onibile De#"re autor
$
Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii
1
În amintirea mamei mele
!re*aţă Dr. Frankl "#iiatru i #criitor 4i 4ntreabă uneori "acien5ii care #u&eră de o mul'ime de neca6uri mai mici #au mai mari: 7Care e#te moti8ul "entru care nu te #inuci6i9 Din ră#"un#ul "e care i-l dau ace;tia ade#eori el "oate #ă #tabilea#că o linie călău6itoare "entru demer#ul #ău "#iotera"eutic: 4n 8ia'a unuia e 8orba de dra/o#tea care 4l lea/ă de co"ilul #ău< 4n 8ia'a altuia e 8orba de un talent care a;tea"tă #ă &ie &olo#it< iar 4ntr-a altuia "oate numai de ni;te amintiri ;ter#e dar care merită a &i "ă#trate. * 4ntre'e#e i'ele &ira8e ale unei 8ie'i di#tru#e 4ntr-o #tructură #olidă &ormată din #en# ;i re#"on#abilitate ace#ta re"re6intă obiectul ;i "ro8ocarea logoterapiei care con#tituie 8er#iunea modernă ;i "er#onală de analiză existenţială a doctorului Frankl. =n cartea de &a'ă Frankl 4;i &ace cuno#cută e"erien'a care l-a condu# #"re de#co"erirea lo/otera"iei. De'inut 8reme 4ndelun/ată 4n inumanele la/ăre de concentrare #-a de#co"erit a &i redu# la cea mai rudimentară &ormă de ei#ten'ă. Tatăl mama &ratele ;i #o'ia #a au murit 4n la/ăre #au au &o#t trimi;i către camerele de /a6are a;a că ece"'ie &ăc>nd #ora lui 4ntrea/a #a &amilie a "ierit 4n la/ăre +. =n ace#te condi'ii cum ar &i "utut el – cu bunurile ri#i"ite cu toate 8alorile nimicite #u&erind de &oame &ri/ ;i din "ricina 8iolen'ei a;te"t>nd de la o oră la alta #ă &ie eterminat #ă con#idere că 8ia'a merită a &i trăită9 ?n "#iiatru care a 4n&runtat a#t&el de 8itre/ii e#te cu #i/uran'ă unul "e care merită #ă 4l a#cultăm. Dacă nu el cine altcine8a ar "utea "ri8i 4n#"re condi'ia umană cu 4n'ele"ciune ;i totodată cu com"a#iune9 Cu8intele doctorului Frankl au un ton de o one#titate co"le;itoare &iindcă #e 4ntemeia6ă "e e"erien'e "rea "ro&unde "entru a &i 4n;elătoare. Ceea ce are el #ă ne comunice ne c>;ti/ă ;i mai mult con#idera'ia din "ricina "o6i'iei #ale 4n cadrul Facultă'ii de @edicină de la ?ni8er#itatea din Viena ;i totodată din cau6a deAa cuno#cutelor clinici de lo/otera"ie care continuă #ă a"ară 4n multe 'ări reali6ate du"ă modelul renumitei #ale Beurolo/ical %oliclinic din Viena.
Frankl e"lică 4n con&erin'a Evolution of Psycoterapy *nnaeim Cali&ornia +,, "recum ;i 4n cartea #a autobio/ra&ică Viktor Frankl - !ecollections cum tatăl #ău (abriel a murit 4n /etoul de la Tere#ien#tadt un #oi de la/ăr "remer/ător de concentrare cum mama #a El#a a &o#t du#ă direct du"ă #o#irea la *u#cit6 4n camera de /a6are cum &ratele #ău )alter dim"reună cu &amilia lui au &o#t "rin;i de na6i;ti 4n tim" ce 8oiau #ă tra8er#e6e mun'ii #"re Gtalia #&>r;ind 4n cele din urmă 4ntr-un la/ăr de eterminare ;i cum numai #ora #a Htella a reu;it #ă #ca"e emi/r>nd 4n *u#tralia n" trad.. +
Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii
I
Bu "utem #ă nu com"arăm abordarea #a teoretică ;i tera"eutică cu munca "redece#orului #ău Hi/mund Freud. =n calitate de medici am>ndoi #unt "reocu"a'i 4n "rimul r>nd de natura ;i tratarea ne8ro6elor. Freud /ă#e;te că rădăcina ace#tor tulburări e#te anietatea datorată unor cau6e con&lictuale incon;tiente. Frankl di#tin/e 4n#ă mai multe &orme de ne8ro6ă unele din ace#tea ne8ro6ele noo/enice #"un>nd că #e datorea6ă e;ecului "acientului de a /ă#i un #en# "entru "ro"ria-i ei#ten'ă ;i un #entiment de re#"on#abilitate &a'ă de acea#ta. Freud accentuea6ă &ru#trarea din 8ia'a #euală< Frankl - &ru#trarea 78oin'ei de #en#. *#tă6i Euro"a e#te marcată de renun'area la teoria lui Freud ;i de 4mbră'i;area anali6ei ei#ten'iale care 4mbracă mai multe &orme - ;coala de lo/otera"ie &iind una dintre ace#tea. E#te caracteri#tic 8i6iunii tolerante a lui Frankl &a"tul că nu 4l re#"in/e "e Freud ci mai de/rabă con#truie;te /enero# "lec>nd de la contribu'iile ace#tuia ;i că nu intră 4n di#"ută cu alte &orme de anali6ă ei#ten'ială ci con#ideră #alutară 4n rudirea cu ele. %re6enta e"unere oric>t de #uccintă ar "ărea ea e#te con#truită 4n mod arti#tic ;i ca"ti8ant. @i #-a 4nt>m"lat de două ori #ă o "arcur/ dintr-o #in/ură lectură &ără #ă mă "ot 4m"otri8i &armecului ei. ?nde8a dincolo de miAlocul i#tori#irii doctorul Frankl ne introduce 4n "ro"ria #a &ilo6o&ie de#"re lo/otera"ie. in#erea6ă at>t de &in 4n nara'iune 4nc>t abia du"ă terminarea lecturii cititorul reali6ea6ă că e 8orba de#"re un e#eu de o "ro&un6ime deo#ebită iar nu de#"re 4ncă o relatare &ru#tă de#"re la/ărele de concentrare. Din ace#t &ra/ment autobio/ra&ic cititorul are multe de 4n8ă'at. El 4n8ă'ă ce &ace o &iin'ă umană atunci c>nd reali6ea6ă dintr-odată că 7nu mai are nimic de "ierdut 4n a&ară de acea#tă 8ia'ă ridicol de de#"uiată. @odul 4n care Frankl de#crie ;u8oiul de #entimente ame#tecate cu a"atia e#te ca"ti8ant. 0a 4nce"ut e 8orba doar de o curio6itate deta;ată cu care "ri8e;ti de#tinul altuia. Cur>nd 4n#ă te "rind #trate/iile &olo#ite de autor "entru a-;i "roteAa rămă;i'ele 8ie'ii #ale de;i ;an#ele de a #u"ra8ie'ui #unt mici. Foamea umilin'ele 4ndurate teama ;i m>nia ad>ncă de8in #u"ortabile 4n#ă /ra'ie ima/inii "er#oanelor iubite "ă#trată cu /riAă /ra'ie reli/iei 4nd>rAitului #im' al umorului #au &rumu#e'ii 8indecătoare a naturii - a unui co"ac #au unui a"u# de #oare. Totu;i ace#te momente de con&ort "#iic nu #u#'in 8oin'a de a trăi ">nă ce nu 4l aAută "e de'inut #ă /ă#ea#că un ro#t mai cu"rin6ător #u&erin'ei #ale a"arent li"#it de #en#. *ce#ta e#te "unctul 4n care 4nt>lnim tema centrală a ei#ten'iali#mului: a trăi 4n#eamnă a #u&eri iar a #u"ra8ie'ui 4n#eamnă a /ă#i un #en# 4n #u&erin'ă. Dacă ei#tă 8reun ro#t 4n 8ia'ă atunci trebuie #ă ei#te un #en# ;i 4n #u&erin'ă ;i 4n moarte. Dar niciunul dintre noi nu "oate #"une altuia care e#te ro#tul re#"ecti8. Fiecare dintre noi trebuie #ă de#co"ere ace#t lucru "entru #ine 4n#u;i ;i trebuie #ă acce"te re#"on#abilitatea "e care i-o delea/ă "ro"riul ră#"un#. Dacă reu;e;te 8a continua #ă
Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii
K
crea#că 4n "o&ida tuturor umilin'elor. 0ui Frankl 4i "lace #ă-l cite6e "e Biet6#ce: 7Cel care are un de ce "entru care #ă trăia#că "oate #ă #u"orte a"roa"e orice. =n la/ărul de concentrare toate 4m"reAurările con#"iră "entru a-l &ace "e de'inut #ă 4;i "iardă tăria. Toate ro#turile cotidiene ale 8ie'ii 4i #unt ră"ite. Hin/urul lucru care 4i mai răm>ne de'inutului e#te 7ultima dintre libertă'ile umane – ca"acitatea de 7a-;i ale/e atitudinea 4ntr-un anumit #et de 4m"reAurări. *cea#tă ultimă libertate recuno#cută de 8ecii #toici dar ;i de ei#ten'iali;tii moderni ca"ătă o #emni&ica'ie inten#ă 4n i#tori#irea lui Frankl. De'inu'ii erau oameni de r>nd dar cel "u'in unii dintre ace;tia ale/>nd #ă #e arate 78rednici de #u&erin'ele lor au dat do8adă de ca"acitatea umană de a #e ridica dea#u"ra #or'ii "otri8nice. =n calitatea #a de "#iotera"eut autorul dore;te de#i/ur #ă ;tie cum "ot &i aAuta'i oamenii #ă dob>ndea#că ca"acitatea aceea #"eci&ic umană. Cum "oate cine8a #ă tre6ea#că 4n "acient #entimentul că el e#te re#"on#abil &a'ă de 8ia'ă "entru ce8a anume indi&erent c>t de a#"re ar &i 4m"reAurările9 Frankl ne "ro"une o i#tori#ire emo'ionantă a unei ;edin'e tera"eutice colecti8e "e care a 'inut-o cu camara6ii #ăi de'inu'i. 0a cererea editurii doctorul Frankl a adău/at o e"unere a te6elor &undamentale ale lo/otera"iei "recum ;i o biblio/ra&ie. %>nă acum 2 maAoritatea "ublica'iilor a"ar'in>nd 7Celei de a treia ;coli 8iene6e de "#iotera"ie "redece#oarele ei &iind ;coala &reudiană ;i cea adleriană au a"ărut mai ale# 4n limba /ermană a;a că cititorul 8a a"recia "lu#ul de in&orma'ie "e care Frankl 4l adau/ă la nara'iunea #a. H"re deo#ebire de mul'i al'i ei#ten'iali;ti Frankl nu e#te nici "e#imi#t nici antireli/io#. Dim"otri8ă "entru un #criitor care a a8ut de-a &ace din "lin cu omni"re6en'a #u&erin'ei ;i a &or'elor răului el 4mbră'i;ea6ă o 8i6iune #ur"rin6ător de "lină de #"eran'ă 4n ceea ce "ri8e;te ca"acitatea omului de a tran#cende #itua'iile critice ;i de a de#co"eri un ade8ăr călău6itor "otri8it. Recomand din inimă acea#tă #curtă carte "entru că e#te un /iu8aer de nara'iune marcată de ten#iune dramatică care #e concentrea6ă a#u"ra celor mai "ro&unde "robleme umane. E#te meritorie at>t din "unct de 8edere literar c>t ;i &ilo6o&ic ;i o&eră o introducere ire6i#tibilă 4n cea mai #emni&icati8ă mi;care "#iolo/ică a 6ilelor noa#tre. (ordon ). *ll"ort (ordon ). *ll"ort &o#t "ro&e#or de "#iolo/ie la ?ni8er#itatea Lar8ard a &o#t unul dintre cei mai de &runte #criitori ;i "ro&e#ori 4n domeniu din acea#tă "arte a /lobului 2
*ll"ort a "re&a'at edi'ia din care #-a &ăcut traducerea de &ată 4n +,$ n" trad..
Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii
H?* - n" trad.. E#te autorul unui mare număr de lucrări de "#iolo/ie ori/inale ;i a &o#t editorul de la #ournal of $bnormal and Social Psycology. (ra'ie mai ale# muncii de "ionierat a "ro&e#orului *ll"ort im"ortanta teorie a dr. Frankl a &o#t introdu#ă ;i 4n H?*< mai mult datorită e&ortului #ău lo/otera"ia #e de68oltă &oarte ra"id.
!re*aţă la e2iţia 2in %/0 Cartea a aAun# la cea de-a K3-a edi5ie 4n limba en/le6ă &iind totodată "ublicată 4n alte nouă#"re6ece limbi. Doar edi'iile 4n en/le6ă #-au 8>ndut 4n "e#te două milioane ;i Aumătate de eem"lare. *ce#tea #unt &a"tele ca atare ;i #-ar "utea ca din acea#tă cau6ă re"orterii de la 6iarele americane ;i mai ale# cei de la "o#turile de tele8i6iune americane de cele mai multe ori du"ă ce men'ionea6ă datele de mai #u# 4;i 4nce" inter8iul 4ntreb>nd: 7Doctor Frankl cartea dumnea8oa#tră a aAun# un ade8ărat bestseller - cum 8ă &ace #ă 8ă #im'i'i ace#t #ucce#9 0a care eu reac'ione6 #"un>ndu-le că 4n #ucce#ul de care #e bucură cartea mea nu 8ăd at>t de mult o reali6are #au un merit "er#onal c>t mai de/rabă o e"re#ie a #u&erin'ei 8remurilor noa#tre: dacă #ute de mii de oameni 4ntind m>na către o carte al cărei titlu "romite #ă dea un ră#"un# la ce#tiunea #en#ului 8ie'ii "robabil că acea#tă ce#tiune e#te una care 4i "une "e Aar. Be/re;it că altce8a 8a &i contribuit la im"actul căr'ii: cea de-a doua "arte a #a teoretică 7%ogoterapia pe scurt #e reduce cum #-ar 6ice la lec'ia care #e "oate di#tila din "rima "arte a căr'ii din i#tori#irea mea autobio/ra&ică 7 Experienţe din lagărul de concentrare 'in>nd #eama de &a"tul că acea#tă "rimă "arte #luAe;te la 8alidarea ei#ten'ială a teoriilor mele. *#t&el cele două "ăr'i ale căr'ii 4;i #u#'in reci"roc credibilitatea. =n +,$1 c>nd am #cri# cartea nu mă />ndeam deloc la ace#te lucruri. *m elaborat-o 4n doar nouă 6ile &iind &erm otăr>t #ă o "ublic anonim. De &a"t "rima edi'ie 4n limba /ermană a căr'ii nu a"are cu numele meu "e co"ertă de;i 4n ultima cli"ă ciar 4nainte de a ie;i de la ti"ar am cedat #tăruin'elor "rietenilor mei care mă ru/au #ă o "ublic "un>ndu-mi numele măcar "e "a/ina de titlu. 0a "rima 8edere cartea &u#e#e #cri#ă cu con8in/erea ab#olută că &iind o o"eră anonimă nu-i 8a aduce autorului #ău &aima literară meritată. Voi#em doar #ă 4i comunic cititorului "rin intermediul unui eem"lu concret &a"tul că 8ia'a 4;i "ă#trea6ă #en#ul "oten'ial 4n orice condi'ii ciar ;i 4n cele mai ne&ericite. Şi mă />ndeam că de 8reme ce "unctul de 8edere re#"ecti8 8a &i &o#t demon#trat 4ntr-o #itua'ie etremă ca aceea a unui la/ăr de concentrare cartea mea ar "utea #ă aAun/ă #ă &ie rece"tată. Din acea#tă cau6ă mă #im'i#em
Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii
,
re#"on#abil #ă "un 4n #cri# 4nt>m"lările "rin care trecu#em &iindcă mă />ndeam că le-ar &i de &olo# ;i altora care #unt 4nclina'i #ă #e la#e "radă de6nădeAdii. De aceea mi #e "are deo"otri8ă ciudat ;i remarcabil &a"tul că dintr-o du6ină de alte căr'i "e care le-am #cri# tocmai acea#ta "e care inten'iona#em #ă o "ublic anonim a#t&el 4nc>t #ă nu-;i con#acre autorul tocmai ea a de8enit un #ucce#. @ereu 4mi "o8ă'uie#c #tuden'ii at>t "e cei din Euro"a c>t ;i "e cei din *merica 4n &elul următor: 7Bu 'inti'i #"re #ucce# căci cu c>t mai mult 4l dori'i ;i cu c>t &ace'i din el un #co" cu at>t mai mult 4l 8e'i rata. Căci #ucce#ul a#emenea &ericirii nu "oate &i urmărit< el trebuie #ă urme6e ;i ciar numai a;a #e ;i 4nt>m"lă ca un e&ect #ecundar neinten'ionat din acea dedicare a omului &a'ă de o cau6ă mai mare dec>t el 4n#u;i #au ca un "rodu# #ecundar al dăruirii de #ine către o altă "er#oană. Fericirea trebuie #ă 8ină de la #ine - ;i &a"tul ace#ta e#te 8alabil ;i "entru #ucce#: trebuie #ă 4l la;i #ă #e "roducă tocmai ne"urt>ndu-i de /riAă. Vreau #ă a#culta'i ce anume 8ă "orunce;te con;tiin'a #ă &ace'i ;i #ă duce'i la bun #&>r;it lucrul acela "e c>t de bine 8ă #tă 4n "utin'ă. *tunci 8e'i a"uca 6iua c>nd 8e'i 8edea că "e termen lun/ - re"et: "e termen lun/M - #ucce#ul 8ă 8a urma tocmai "entru că aţi uitat #ă 8ă />ndi'i la el. Dra/ă cititorule &ie ca tetul ace#tei căr'i #ă 4'i dăruia#că ni;te 4n8ă'ăminte din lucrurile "etrecute la *u#cit6 a;a cum tetul "re&e'ei 4'i "oate o&eri o lec'ie de#"re un neinten'ionat bestseller. =n ce "ri8e;te "re6enta edi'ie i-am adău/at 4ncă un ca"itol "entru a actuali6a conclu6iile teoretice ale căr'ii. Etra# dintr-o con&erin'ă "e care am 'inut-o 4n calitate de "re;edinte onori&ic al &elui de al treilea congres mondial de logoterapie 4n aula *uditorium @aimum de la ?ni8er#itatea Re/en#bur/ din (ermania de Ve#t 4n iunie +,3 el alcătuie;te a#tă6i 7 Postfaţa din '()* a căr'ii de &a'ă ;i #e intitulea6ă 7Pledoarie pentru optimismul tragic. Ca"itolul abordea6ă "reocu"area noa#tră 6ilnică 8i6a8i de cum e#te "o#ibil 7#ă #"unem da 8ie'ii 4n "o&ida tuturor a#"ectelor tra/ice ale ei#ten'ei umane. Re8enind la titlul ca"itolului a8em #"eran'a că dată &iind lec'ia 4n8ă'ată din trecutul no#tru 7tra/ic 8iitorul no#tru 8a &i co"le;it de 7o"timi#m. V E. F. Viena +,3
Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii
+
!3RTE3 45T6I E7+erienţe 2in la&ărul 2e concentrare Cartea de &a5ă nu "retinde #ă &ie o relatare a &a"telor i e8enimentelor "etrecute ci una a e"erien'elor mele "er#onale a acelor #u&erin'e "e care milioane de de'inu'i leau 4ndurat de at>tea ori. E#te i#toria "ri8ită dinăuntru a unui la/ăr de concentrare "o8e#tită de unul dintre #u"ra8ie'uitori. *cea#tă relatare nu #e "reocu"ă de marile orori care au &o#t deAa de#cri#e 4ndeaAun# de &rec8ent de;i nu au &o#t at>t de &rec8ent ;i cre6ute ci de mul'imea acelor mici #u&erin'e 4ndurate. Cu alte cu8inte cartea 8a 4ncerca #ă ră#"undă la 4ntrebarea: cum era 8ia'a de 6i de 6i 4ntr-un la/ăr de concentrare a;a cum #e re&lecta ea 4n mintea de'inutului de r>nd9 @aAoritatea e8enimentelor de#cri#e aici nu #-au "etrecut 4n marile ;i 8e#titele la/ăre de concentrare ci 4n cele mici unde au a8ut loc cele mai multe eterminări. *cea#tă i#tori#ire nu e#te una de#"re #u&erin'a ;i moartea marilor eroi ;i martiri nici de#"re 8e#ti'ii &apos - de'inu'i care &unc'ionau ca oameni de 4ncredere ai na6i;tilor bucur>ndu-#e de "ri8ile/ii deo#ebite - ;i nici de#"re de'inu'i bine-cuno#cu'i. *;adar "o8e#tirea de &a'ă nu #e "reocu"ă at>t de mult de #u&erin'ele de'inu'ilor celebri ci de #acri&iciul cal8arul ;i moartea acelei mari o;tiri de 8ictime necuno#cute ;i netrecute 4n #tati#tici. E#te 8orba de#"re de'inu'ii de r>nd care nu "urtau 4n#emne di#tincti8e "e m>necă ;i "e care &apii+ 4i di#"re'uiau. =n 8reme ce ace;ti de'inu'i de r>nd nu a8eau ce m>nca &apii nu ;tiau niciodată ce e#te &oamea< de &a"t mul'i dintre ace;ti &api au du#-o mai bine 4n la/ăr dec>t o du#e#eră 4nainte 4n 4ntrea/a lor 8ia'ă. *de#ea #e "urtau mai dur ciar dec>t /ardienii cu de'inu'ii ;i 4i băteau cu mai multă cru6ime dec>t o &ăceau HH-i;tii. De#i/ur &apii erau ale;i numai dintre de'inu'ii al căror caracter "romitea #ă-i &acă "otri8i'i "entru a#t&el de 4ndeletniciri ;i dacă nu #e con&ormau la ceea ce #e a;te"ta de la ei erau imediat 4nlocui'i. Cur>nd aAun/eau #ă #e com"orte a#emenea HH-i;tilor ;i /ardienilor la/ărului "ut>nd &i Audeca'i de "e ba6e "#iolo/ice a#emănătoare. mul din a&ară "oate le#ne #ă aAun/ă la o conce"'ie /re;ită de#"re 8ia'a din la/ăr una ame#tecată cu #entimentali#m ;i milă. ?n a#t&el de om are "rea "u'in abar de lu"ta teribilă "entru ei#ten'ă care #e ducea 4n r>ndul de'inu'ilor. Era o lu"tă
Termenul capo "ro8ine din limba italiană ;i 4n#eamnă 7;e&. Vom &olo#i 4n continuare "entru comoditatea traducerii termenul de &ap , &api 4n loc de ori/inalul &apo , &apos &ormă de "lural &olo#ită 4n limba en/le6ă n" trad.. 3
Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii
++
ne4ntreru"tă "entru ">inea cea de toate 6ilele ;i "entru "ro"ria-'i 8ia'ă #au "entru cea a unui bun "rieten. Hă luăm de "ildă ca6ul unui con8oi de#"re care #e anun'a o&icial că 8a tran#&era un anumit număr de de'inu'i 4ntr-un alt la/ăr< de &a"t #e "utea /ici de#tul de le#ne că de#tina'ia &inală 8a &i camera de /a6are. De'inu'ii #electa'i bolna8ii #au cei ina"'i de muncă urmau #ă &ie trimi;i către unul dintre marile la/ăre centrale care di#"uneau de camere de /a6are ;i crematorii. %roce#ul de #elec'ie dădea #emnalul "entru o lu"tă &ă'i;ă 4ntre "ri6onieri #au 4ntre di8er#e /ru"uri de "ri6onieri. Tot ce conta era ca "ro"riul tău nume ;i cel al "rietenului tău #ă &ie tăiate de "e li#ta 8ictimelor măcar că to'i ;tiam că "entru &iecare "er#oană #al8ată trebuia /ă#ită o altă 8ictimă. Fiecare con8oi trebuia #ă con'ină un anumit număr de de'inu'i. De &a"t nu conta de#"re cine anume era 8orba de 8reme ce &iecare dintre ace;tia nu era nimic mai mult dec>t un #im"lu număr. 0a intrarea 4n la/ăr cel "u'in a#ta era metoda &olo#ită la *u#cit6 de'inu'ilor le erau con&i#cate toate documentele 4m"reună cu toate celelalte lucruri "er#onale. Din cli"a aceea &iecare "ri6onier a8ea "o#ibilitatea #ă declare un nume &icti8 #au o "ro&e#ie &icti8ă ;i din di8er#e moti8e mul'i au ;i "rocedat a#t&el. *utorită'ile erau intere#ate numai de numerele "ri6onierilor. *de#eori ace#te numere erau tatuate "e "iele ;i de a#emenea trebuiau cu#ute "e "antalon căma;ă #au aină. Dacă un /ardian dorea #ă aducă o 4n8inuire unui de'inut oarecare era de-aAun# #ă arunce o "ri8ire #"re numărul #ău ;i c>t de tare ne temeam de ace#te "ri8iriM< nu 4ntreba niciodată care 4i era numele. Hă re8enim la con8oiul care trebuia #ă "lece. Bu era nici tim" 4ndeaAun# nici dorin'a de a lua 4n calcul ce#tiuni morale #au etice. Fiecare "ri6onier era #tă">nit de un #in/ur />nd: #ă răm>nă 4n 8ia'ă de dra/ul &amiliei care-l a;te"ta aca#ă ;i #ă-;i #al8e6e "rietenii. De aceea &ără nici cea mai mică e6itare ar &i aranAat ca un alt "ri6onier un 7alt număr #ă 4i ia locul 4n con8oi. *;a cum am men'ionat deAa "roce#ul de #elec'ie al &apilor era unul ba6at "e criterii ne/ati8e< doar cei mai brutali dintre de'inu'i erau ale;i "entru acea#tă 4n#ărcinare de;i au ei#tat ;i unele ece"'ii &ericite. Dar "e l>n/ă re#"ecti8ul "roce# de #elec'ie a &apilor reali6at de HH-i;ti ei#ta ;i un #oi de auto#elec'ie care #e de#&ă;ura tot tim"ul "rintre "ri6onieri. De re/ulă răm>neau 4n 8ia'ă doar de'inu'ii care du"ă mul'i ani de "reumblări dintr-un la/ăr 4n altul 4;i "ierdu#eră orice &el de #cru"ule 4n lu"ta lor "entru ei#ten'ă< ace;tia erau /ata #ă &olo#ea#că orice miAloace mai mult #au mai "u'in cin#tite ciar &or'a brută o'ia #au trădarea "rietenilor "entru a #e #al8a. Boi cei care ne-am 4ntor# din la/ăr /ra'ie acelor multe 4nt>m"lări &ericite #au miracole oricum ar 8rea cine8a #ă le numea#că - noi ;tim: cei mai buni dintre noi nu #-au mai 4ntor#.
Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii
+2
Ei#tă deAa de#tule relatări &a"tice de#"re la/ărele de concentrare. =n cea de &a'ă &a"tele 8or a8ea im"ortan'ă numai 4n mă#ura 4n care ele #unt "arte inte/rantă a e"erien'elor trăite de un om oarecare. E#eul ce urmea6ă 8a 4ncerca #ă de#crie tocmai natura ade8ărată a ace#tor e"erien'e. Vi6a8i de camara6ii de odinioară din la/ărele de concentrare el 8a 4ncerca #ă e"lice e"erien'ele lor 4n lumina cuno;tin'elor de a6i. Gar "e aceia care nu au &o#t niciodată 4ntr-un la/ăr 4i 8a "utea aAuta #ă cu"rindă ;i mai "re#u# de toate #ă 4n'elea/ă e"erien'ele cărora le-a #u"ra8ie'uit doar un "rocent &oarte #că6ut de de'inu'i care /ă#e#c a#tă6i că 8ia'a e#te &oarte /reu de 4ndurat. *ce;ti &o;ti de'inu'i #"un ade#eori: 7Bu ne &ace "lăcere #ă 8orbim de#"re e"erien'ele noa#tre. Cei care au &o#t 4n la/ăr nu mai au ne8oie de e"lica'ii iar ceilal'i nu "ot 4n'ele/e nici ce am #im'it noi atunci nici ce #im'im acum. * 4ncerca o "re6entare #i#tematică a #ubiectului e#te un lucru &oarte di&icil căci "#iolo/ia nece#ită o anumită deta;are ;tiin'i&ică. Dar "oate &i 4ntr-at>t de deta;at omul care-;i &ace ob#er8a'iile 4n tim" ce e#te el 4n#u;i de'inut9 a#t&el de deta;are o "oate a8ea doar cine8a dina&ară 4n#ă re#"ecti8ul ar &i mult "rea 4nde"ărtat "entru a &ace a&irma'ii de certă 8aloare. Doar omul dinăuntru ;tie cum #tau lucrurile. Judecă'ile lui #-ar "utea #ă nu &ie obiecti8e e8aluările lui ar "utea &i ea/erate. E#te ine8itabil. Trebuie #ă 4ncerce #ă e8ite orice #ubiecti8i#m ;i tocmai 4n a#ta con#tă ade8ărata di&icultate a unei căr'i "recum cea de &a'ă. =n anumite momente 8a &i nece#ar #ă aibă curaAul de a "o8e#ti 4nt>m"lări dintre cele mai intime. Gnten'ionam #ă #criu cartea anonim &olo#indu-mă doar de numărul meu de "ri6onier. Dar c>nd am terminat manu#cri#ul am 4n'ele# că o carte anonimă ;i-ar "ierde Aumătate din 8aloare ;i că deci trebuie #ă am curaAul de a-mi e"rima con8in/erile 4n mod de#ci#. =n con#ecin'ă m-am ab'inut #ă elimin 8reun "a#aA 4n ciuda #entimentului &oarte ne"lăcut că mă dau 4n #"ectacol. Voi lă#a "e al'ii #ă di#tile6e con'inutul căr'ii 4n teorii #eci. *ce#tea din urmă ;i-ar "utea aduce contribu'ia la "#iolo/ia 8ie'ii de "ri6onierat care a ;i &o#t #tudiată du"ă %rimul Ră6boi @ondial ;i care ne-a &ăcut cuno;tin'ă cu #indromul 7bolii #>rmei /im"ate. Celui de-al Doilea Ră6boi @ondial 4i datorăm 4mbo/ă'irea cuno;tin'elor noa#tre "ri8ind 7"#iolo/ia ma#elor dacă-mi "ermite'i #ă cite6 o 8ariantă a binecuno#cutei a&irma'ii ;i a titlului căr'ii lui 0e!on &iindcă ră6boiul ne-a dăruit deo"otri8ă ;i un ră6boi al ner8ilor ;i la/ărele de concentrare. Deoarece acea#tă i#tori#ire #e re&eră la e"erien'ele mele ca de'inut de r>nd e#te im"ortant #ă men'ione6 nu &ără m>ndrie că 4n la/ăr nu am acti8at ca "#iiatru nici măcar 4n calitate de medic cu ece"'ia ultimelor c>tor8a #ă"tăm>ni. C>'i8a dintre cole/ii mei medici au &o#t #u&icient de noroco;i "entru a &i "u;i #ă lucre6e 4n "o#turile de "rim-aAutor "ro#t 4ncăl6ite unde a"licau bandaAe &ăcute din re#turi de maculatură. *m &o#t un #im"lu număr ++, +$ ;i 4n cea mai mare "arte din tim" am #ă"at ;i am montat ;ine de cale &erată. #in/ură dată am &o#t 4n#ărcinat #ă #a" de unul #in/ur
Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii
+3
&ără 8reun aAutor un tunel "entru o conductă de a"ă "e #ub un drum. G#"ra8a nu a răma# neră#"lătită< ciar 4naintea Crăciunului din +,$$ am "rimit dre"t cadou ni;te a;a-numite 7cu"oane "remiu. *ce#tea erau eliberate de către &irma de con#truc'ii căreia "ractic 4i eram 8>ndu'i ca #cla8i: &irma "lătea autorită'ilor la/ărului un tari& &i "e 6i "e ca" de "ri6onier. ?n cu"on co#ta &irma 1 de "&enni/i ;i "utea &i dat la #cimb "e ;a#e 'i/ări ade#eori ciar ;i du"ă mai multe #ă"tăm>ni de;i uneori 4;i "ierdeau 8aloarea. *;a că am de8enit &ericitul "o#e#or al unui "remiu 8alor>nd +2 'i/ări. Dar cu mult mai im"ortant era &a"tul că 'i/ările "uteau &i #cimbate "e +2 #u"e iar +2 #u"e 4n#emnau ade#eori o &oarte e&icientă am>nare a mor'ii "rin 4n&ometare. %ri8ile/iul de a &uma 'i/ările le era re6er8at &apilor care a8eau a#i/urată o cotă de cu"oane #ă"tăm>nale #au "robabil 8reunui "ri6onier care lucra ca ;e& de eci"ă la un antre"o6it #au 4ntr-un atelier ;i "rimea 4n #cimb c>te8a 'i/ări "entru 4nde"linirea unor #arcini "rimeAdioa#e. Hin/urele ece"'ii erau de'inu'ii care 4;i "ierdu#eră 8oin'a de a mai trăi ;i 8oiau 7#ă #e bucure de ultimele lor 6ile. De aceea ori de c>te ori 8edeam "e 8reun camarad &um>ndu-;i "ro"riile 'i/ări ;tiam că renun'a#e #ă mai creadă că are "utere #ă mai 4ndure iar 8oin'a de a trăi odată "ierdută rareori mai re8enea. C>nd #e eaminea6ă uria;ul 8olum de material #tr>n# ca re6ultat al multelor ob#er8a'ii ;i e"erien'e de-ale "ri6onierilor ie# la i8eală trei #tadii ale reac'iilor #u&lete;ti ale de'inutului cu "ri8ire la 8ia'a din la/ăr: "erioada imediat următoare intrării 4n la/ăr "erioada c>nd "ri6onierul e#te bine inte/rat 4n rutina la/ărului ;i "erioada de du"ă "unerea lui 4n libertate. Him"tomul caracteri#tic "rimei &a6e e#te ;ocul. 4n anumite condi'ii ;ocul "utea ciar #ă "receadă intrarea &ormală a de'inutului 4n la/ăr. Vă 8oi da ca eem"lu ciar 4m"reAurările "ro"riei mele intrări 4n la/ăr. mie cinci #ute de "er#oane călători#eră cu trenul mai multe 6ile ;i no"'i la r>nd: 4n &iecare 8a/on #e /ă#eau de oameni. Cu to'ii &u#e#eră ne8oi'i #ă #tea "e#te ba/aAele lor "e#te "u'inele rămă;i'e ale lucrurilor lor "er#onale. Va/oanele erau at>t de "line 4nc>t doar "rin "artea de #u# a &ere#trelor mai "utea "ătrunde cenu;iul 6orilor. Cu to'ii ne a;te"tam ca trenul #ă #e 4ndre"te #"re 8reo &abrică de muni'ie unde #ă &im &olo#i'i ca m>nă de lucru. Bu ;tiam dacă ne a&lam 4ncă 4n Hile#ia #au dacă aAun#e#erăm deAa 4n %olonia. Hirena locomoti8ei #una #traniu a#emenea unui #tri/ăt de aAutor #co# din com"a#iune "entru ne&ericita-i 4ncărcătură de#tinată "ier6ării. Trenul #e o"ri e8ident 4n a"ro"ierea unei #ta'ii "rinci"ale. Dintr-odată un 'i"ăt i6bucni din r>ndurile "a#a/erilor 4n/ro6i'i: 7E un indicator: *u#cit6M =n cli"a aceea inima ni #e o"ri 4n loc. *u#cit6 - numele acela re"re6enta tot ce "utea &i mai 4n&iorător: camere de /a6are crematorii ma#acre. =ncet a"roa"e e6it>nd
Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii
+$
trenul o "orni din nou ca ;i cum ar &i 8rut #ă 4;i cru'e c>t mai mult cu "utin'ă "a#a/erii de con;tienti6area teribilei realită'i: *u#cit6M %e mă#ură ce #e cră"a de 6iuă ne de8eneau tot mai clare contururile unui la/ăr uria;: lun/i 4ntinderi de /arduri de #>rmă /im"ată di#"u#e "e mai multe r>nduri< turnuri de #u"ra8e/ere< re&lectoare de căutare ;i lun/i ;iruri de oameni cu &e'ele ne4n/riAite cenu;ii 4n cenu;iul 6orilor măr;ăluind de-a lun/ul drumurilor dre"te ;i "u#tii 4n #"re o de#tina'ie de#"re care abar nu a8eam. ?neori #e au6eau #tri/ăte #au comen6i &luierate. Bu le cuno;team 4n'ele#ul. =nci"uirea mă &ăcea #ă 8ăd #">n6urători 4n care #e bălăn/ăneau oameni. Eram 4n/ro6it dar &a"tul era 4ntruc>t8a de &olo# căci "a# cu "a# trebuia #ă ne obi;nuim cu o imen#ă ;i 4n/ro6itoare oroare. =n cele din urmă am intrat 4n /ară. 0ini;tea de la 4nce"ut &u 4ntreru"tă de comen6i #tri/ate. De acum 4ncolo a8eam #ă au6im &ără 4ncetare "rin toate la/ărele /la#urile acelea a#"re #tridente. *duceau cu #tri/ătul de "e urmă al unei 8ictime de;i cu o oarecare deo#ebire. *8eau o 8oce #"artă ener8antă ca ;i cum ar &i 8enit din />tleAul unui om care trebuia #ă continue #ă 'i"e 4n &elul acela 4n tim" ce era omor>t iară;i ;i iară;i. ?;ile 8a/oanelor &ură a68>rlite 4n "ăr'i ;i un mic deta;ament de de'inu'i nă8ăli 4năuntru. %urtau uni&orme dun/ate a8eau ca"ul ra# dar "ăreau bine răni'i. Vorbeau 4n toate limbile euro"ene "o#ibile 4ntr-un mod oarecum a6liu care #una /rote#c date &iind 4m"reAurările. Ca 4necatul care #e a/a'ă de un &ir de iarbă o"timi#mul meu 4nnă#cut care mi-a dominat ade#eori trăirile ciar ;i 4n cele mai de6nădăAduite #itua'ii #e a/ă'ă de ace#t />nd: de'inu'ii ace;tia arată de#tul de bine "ar #ă #e #imtă bine ;i ciar r>d. Cine ;tie9 H-ar "utea #ă le 4m"ărtă;e#c ;i eu #oarta aceea &a8orabilă. =n "#iiatrie ei#tă o anumită tulburare cuno#cută #ub numele de 7 iluzia graţierii. Condamnatul ciar 4nainte de eecu'ia #a trăie;te cu ilu6ia că 8a &i /ra'iat 4n ultima cli"ă. Şi noi ne-am a/ă'at de ace#te &ăr>me de #"eran'ă cre6>nd ">nă 4n &inal că nu #e "oate #ă &ie ciar at>t de rău. Era o mare 4ncuraAare #ă 8e6i obraAii ro;ii ;i &e'ele rotunde ale de'inu'ilor acelora. Labar n-a8eam noi că ace;tia re"re6entau o elită #"ecial alea#ă 4nde"linind &unc'ia de deta;ament de "rimire a con8oaielor de de'inu'i care #e re8ăr#au 6i de 6i 4n /ară. Ei #e ocu"au de nou-8eni'i ;i de ba/aAele ace#tora inclu#i8 de obiectele rare ;i de contrabanda cu biAuterii. *u#cit6 era "robabil un loc ciudat 4n acea#tă Euro"ă a ultimilor ani de ră6boi. %oate că #e /ă#eau acolo comori &ără e/al de aur ;i ar/int "latină ;i diamante nu doar 4n ma/a6iile acelea enorme ci ;i 4n m>inile HH-i;tilor. mie cinci #ute de de'inu'i &u#e#erăm 4nci;i cu to'ii 4ntr-o baracă con#truită "entru a /ă6dui "robabil cel mult două #ute de "er#oane. Be era &ri/ ;i &oame ;i nu era 4ndeaAun# loc "entru ca toată lumea #ă #e "oată /emui "e "ăm>ntul /ol. bucată de
Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii
+1
">ine de 1 uncii $ era tot ce m>nca#em 4n ultimele "atru 6ile. Şi totu;i i-am au6it "e de'inu'ii 8eterani care ră#"undeau de baracă t>r/uindu-#e cu un membru al eci"ei de rece"'ie a de'inu'ilor "entru un ac de cra8ată din "latină cu diamante. (ro#ul c>;ti/urilor a8ea #ă &ie dat a"oi la #cimb "entru un ;na"# de tărie. Bu-mi mai aminte#c c>te mii de mărci erau nece#are "entru a "rocura cantitatea de tărie nece#ară "entru o 7#eară ca-ntre băie'i dar ;tiu bine că de'inu'ii mai 8eci ciar a8eau ne8oie de c>te un ;na"#. 4n acele condi'ii cine i-ar &i "utut 4n8inui "entru 4ncercarea de a #e dro/a9 @ai ei#ta 4ncă un /ru" de de'inu'i care "rimea băuturi tari 4n cantită'i a"roa"e nelimitate de la HH-i;ti: oamenii cu "ricina de#er8eau camerele de /a6are ;i crematoriile ;i ;tiau &oarte bine că 4ntr-o 6i 8or &i 4nlocui'i de o eci"ă nouă ;i că 8or trebui #ă-;i "ără#ea#că &unc'ia im"u#ă de călău de8enind la r>ndul lor 8ictime. *"roa"e to'i cei din tran#"ortul no#tru trăiau cu ilu6ia că 8or &i cru'a'i că totul 8a &i bine. Bu ne dădeam #eama de lo/ica din #"atele lucrurilor care urmau #ă ni #e 4nt>m"le 4n cur>nd. Bi #-a #"u# #ă ne lă#ăm ba/aAele 4n tren ;i #ă ne aranAăm "e două r>nduri - &emeile "e un r>nd iar bărba'ii "e celălalt - "entru a &i trecu'i 4n re8i#tă de un o&i'er #u"erior HH. =ndeaAun# de #ur"rin6ător dar am a8ut totu;i curaAul #ă-mi a#cund boccelu'a #ub aină. Fiecare om din r>ndul meu a &o#t trecut 4n re8i#tă de o&i'er. @i-am dat #eama că a; &i 4n "ericol dacă o&i'erul mi-ar de#co"eri bocceaua. @ar &i #no"it 4n bătaie cel "u'in. Ştiam a#ta din e"erien'ă. Gn#tincti8 la a"ro"ierea o&i'erului mi-am 4ndre"tat #"atele a;a 4nc>t ace#ta #ă nu ob#er8e 4ncărcătura mea /rea. *"oi m-am tre6it na# 4n na# cu el. Era un bărbat 4nalt #ub'irel ce arăta bine 4n uni&orma lui im"ecabilă 1. Ce contra#t 4ntre el ;i noi at>t de ne4n/riAi'i ;i ne#"ăla'i du"ă lun/a noa#tră călătorieM *&i;a#e un aer de lini;tită ne"ă#are #u#'in>ndu-;i cotul dre"t cu m>na #t>n/ă. Cu m>na drea"tă ridicată indica tactico# cu arătătorul &ie #"re drea"ta &ie #"re #t>n/a. Biciunul dintre noi nu a8ea nici cea mai mică idee de#"re #emni&ica'ia #ini#tră din #"atele acelei mici mi;cări a de/etului #ău indic>nd c>nd #"re drea"ta c>nd #"re #t>n/a mai ale# #"re #t>n/a. *cum 4mi 8eni#e mie r>ndul. Cine8a mi-a ;o"tit că drea"ta 4n#emna a &i trimi# la muncă 4n tim" ce #t>n/a era "entru cei bolna8i #au ina"'i de muncă care urmau #ă 4
Vece unitate de mă#ură "entru /reută'i a cărei 8aloare a 8ariat 4n decur#ul tim"ului 4ntre 2 ;i 31 de /rame. =n "re6ent uncia eci8alea6ă cu 23$, / deci cantitatea de ">ine la care #e re&eră aici Frankl c>ntărea a"roimati8 +$ /. n" trad.. 5 Frankl 8orbe;te aici de#"re #osef -engele #u"ranumit ;i 74n/erul mor'ii medic ;i o&i'er HH 4n la/ărul de la *u#cit6-!irkenau unde nu numai că #e ocu"a de #elec'iile "ri6onierilor ci e&ectua ;i e"erimente medicale 7;tiin'i&ice ade#eori "e 8iu "entru 7a in8e#ti/a ;i te#ta ca"acită'ile or/ani#mului uman. Bu numai că de'inu'ilor nu li #e dădeau in&orma'ii "ri8itoare la con#ecin'ele ace#tor e"erimente dar nici măcar nu li #e cerea acce"tul &iind #ili'i #ă le #u"orte. *ce#te e"erimente 7medicale le aduceau ade#eori ne&erici'ilor 7cobai umani moartea #au cel "u'in 4i de#&i/urau ori 4i lă#au cu di8er#e andica"uri "ermanente ca #ă nu mai men'ionăm traumele #u&lete;ti "e care ace;tia erau obli/a'i #ă le 4ndure n" trad..
Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii
+I
&ie trimi;i 4ntr-un la/ăr #"ecial. *m a;te"tat ca lucrurile #ă-;i urme6e cur#ul - era "rima dintre numeroa#ele a#t&el de #itua'ii care urmau #ă #e "roducă. !occeaua mă tră/ea un "ic #"re #t>n/a dar m-am #trăduit #ă #tau dre"t. HH-i#tul m-a "ri8it a "ărut că e6ită a"oi ;i-a "u# m>inile "e umerii mei. *m 4ncercat din ră#"uteri #ă "ar 68elt iar el mă 4ntoar#e de umeri &oarte 4ncet #"re drea"ta a;a că m-am 4ndre"tat 4n direc'ia re#"ecti8ă. Hemni&ica'ia Aocului cu de/etul ne-a &o#t e"licată 4n #eara aceea. Fu#e#e 8orba de "rima noa#tră #elec'ie de "rimul 8erdict dat a#u"ra noa#tră - 8ia'ă #au moarte. %entru marea maAoritate a celor din con8oiul no#tru adică "entru a"roimati8 ,N dintre noi a 4n#emnat moartea. Hentin'a a ;i &o#t du#ă la 4nde"linire 4n următoarele c>te8a ore. Cei care &u#e#eră orienta'i #"re #t>n/a au &o#t du;i de la /ară direct la crematoriu. Cine8a care lucra#e acolo mi-a #"u# că re#"ecti8a clădire a8ea #cri# dea#u"ra u;ii cu8>ntul 7baie 4n mai multe limbi euro"ene. 0a intrare &iecărui "ri6onieri #e 4nm>na o bucată de #ă"un iar a"oi... Din &ericire nu trebuie #ă de#criu eu ce #e 4nt>m"la acolo. H-au #cri# deAa multe i#tori#iri de#"re ace#te orori. Boi cei cru'a'i o rămă;i'ă din con8oiul no#tru am a&lat ade8ărul 4n acea #eară l-am 4ntrebat "e de'inu'ii care #e /ă#eau deAa de ce8a 8reme 4n la/ăr unde a &o#t du# cole/ul ;i "rietenul meu R. - * &o#t cum8a trimi# #"re #t>n/a9 - Da i-am ră#"un#. - *tunci "o'i #ă-l 8e6i acolo mi #-a #"u#. - ?nde9 m>nă a indicat #"re ornul a&lat la c>te8a #ute de metri mai 4ncolo care arunca o coloană de &lăcări #"re cerul cenu;iu al %oloniei ce #e "ierdea 4ntr-un #ini#tru nor de &um. - *colo e "rietenul tău "lute;te #"re ceruri a &o#t ră#"un#ul. Totu;i n-am "rice"ut ce 8oia #ă 6ică ">nă c>nd nu mi-a #"u# "e ;leau ade8ărul. Dar m-am abătut de la #ubiect. Din "unct de 8edere "#iolo/ic a8u#e#em "arte de un lun/ lun/ drum de la #o#irea noa#tră 4n /ară 4n re8ăr#atul 6orilor ">nă la "rima noa#tră noa"te dormită 4n la/ăr.
Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii
+K
E#corta'i de /ăr6ile HH a8>nd armele 4ncărcate &u#e#erăm "u;i #ă aler/ăm de la /ară ">nă dincolo de re'eaua electri&icată de #>rmă /im"ată "rin la/ăr ">nă la #"ălătorie< noi cei care trecu#erăm cu bine de "rima #elec'ie am a8ut "arte de o baie ade8ărată. Din nou ilu6ia /ra'ierii ni #e con&irma. HH-i;tii "ăreau a"roa"e &ermecători. Cur>nd am a&lat ;i moti8ul. Erau amabili cu noi c>tă 8reme mai 8edeau la 4nceietura m>inii noa#tre un cea# ;i ne "uteau con8in/e cu &rumu;elul #ă li-l dăm. are nu urma #ă le cedăm oricum toate lucrurile "er#onale9 *;a că de ce #ă nu "rimea#că cea#ul o "er#oană a;a de dră/u'ă9 %oate că 4ntr-o 6i ne 8a &ace ;i ea un bine. *m a;te"tat o 8reme 4ntr-o baracă care "ărea a &i antecamera 4ncă"erii &olo#ite "entru de6in&ec'ie. HH-i;tii ;i-au &ăcut a"ari'ia ;i ne-au 4m"ăr'it ni;te "ături 4n care trebuia #ă aruncăm tot ce a8eam a#u"ra noa#tră cea#urile ;i biAuteriile. C>'i8a dintre noi mai nai8i ciar au 4ntrebat #"re marele amu6ament al de'inu'ilor 8eterani care #e a&lau acolo "e "o#t de aAutoare dacă n-ar "utea #ă "ă#tre6e o 8eri/etă de nuntă un medalion #au un tali#man. Biciunul dintre noi nu "utea 4ncă "rice"e că ab#olut toate urmau #ă ne &ie luate. *m 4ncercat #ă mă dau bine "e l>n/ă unul dintre de'inu'ii mai 8eci. *"ro"iindu-mă ti"til de el i-am arătat #ulul de >rtie din bu6unarul dinăuntru al ainei mele ;i i-am #"u#: 7?ite ace#ta e#te manu#cri#ul unei căr'i ;tiin'i&ice. Ştiu ce-mi 8ei 6ice că ar trebui #ă &iu recuno#cător că am #că"at cu 8ia'ă că a#ta-i tot ce "ot a;te"ta de la #oartă. Totu;i nu mă "ot ab'ine #ă-'i #"un că trebuie #ă "ă#tre6 manu#cri#ul cu orice "re' deoarece cu"rinde munca mea de o 8ia'ă. =n'ele/i9 Da 4nce"ea #ă 4n'elea/ă. ?n r>nAet i #e ră#">ndi 4ncet "e &a'ă la 4nce"ut "lin de milă a"oi tot mai "lin de a6 a"oi batAocoritor in#ultător ">nă c>nd 4mi 6bieră ca ră#"un# la 4ntrebarea mea cu8>ntul acela mereu "re6ent 4n 8ocabularul to8ară;ilor de la/ăr: 7RaatM =n cli"a aceea am reali6at ade8ărul "e de-a-ntre/ul ;i am &ăcut un lucru care a marcat "unctul culminant al "rimei &a6e a reac'iei mele "#iolo/ice: am dat cu "iciorul 4ntre/ii mele 8ie'i de ">nă atunci. !ru#c #-a #t>rnit a/ita'ie "rintre to8ară;ii mei de drum care #"eria'i ;i albi la &a'ă di#cutau neaAutora'i. Din nou am au6it comen6ile acelea #tri/ate "e un ton ră/u;it. *m &o#t m>na'i cu bătaia 4n antecamera băii. *colo ne-am #tr>n# 4n Aurul unui HH-i#t care a a;te"tat ">nă ce am intrat cu to'ii. *tunci ne-a #"u#: 7Vă dau două minute ;i 8ă cronometre6 cu cea#ul. =n ace#te două minute 8ă de6brăca'i com"let ;i arunca'i totul "e "odea 4n locul unde #ta'i. Bu 8e'i lua cu 8oi nimic altce8a dec>t 4ncăl'ămintea cureaua #au bretelele ;i e8entual #u#"en#orul. =nce" #ă 8ă cronometre6 - 4nce"e'iM
Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii
+
=ntr-o /rabă de nede#cri# oamenii 4;i #mul/eau ainele de "e ei. %e mă#ură ce tim"ul răma# #e #curta de8eneau din ce 4n ce mai a/ita'i ;i tră/eau cu #t>n/ăcie de lenAeria intimă de curele ;i ;ireturi. Şi atunci am au6it "rimul #unet de bici - curele de "iele ;&iciuind tru"urile /oale. *"oi am &o#t m>na'i 4ntr-o altă 4ncă"ere "entru a &i bărbieri'i: nu doar că ne-au ra# 4n ca" dar nici "e cor" nu ne-au lă#at 8reun &ir de "ăr. *"oi la du;uri unde am &o#t alinia'i din nou. Cu /reu ne mai recuno;team unii "e al'ii dar a &o#t o mare u;urare totu;i "entru unii #ă ob#er8e că din robinete cur/ea cu ade8ărat a"ă. =n tim" ce a;te"tam #ă ne 8ină r>ndul la du; /oliciunea noa#tră ne-a de8enit e8identă: "ur ;i #im"lu nu mai a8eam nimic altce8a dec>t tru"urile noa#tre /oale mai "u'in "ărul< tot ce ne mai rămă#e#e era ei#ten'a noa#tră de#"uiată. Ce le/ături materiale cu 8ia'a noa#tră de ">nă atunci ne mai rămă#e#eră9 %entru mine erau ocelarii ;i cureaua< "e acea#ta din urmă a8eam #-o dau la #cimb mai t>r6iu "entru o bucată de ">ine. Celor care "urtau #u#"en#or le era re6er8at un "lu# de bucurie. Heara "ri6onierul 8eteran re#"on#abil "e#te baraca noa#tră ne-a 4nt>m"inat cu un di#cur# "rin care ;i-a dat cu8>ntul de onoare că 4l 8a #">n6ura cu m>na lui 7de b>rna aia - ;i a indicat-o cu m>na - "e oricine a cu#ut bani #au "ietre "re'ioa#e 4n #u#"en#or. Be-a e"licat cu m>ndrie că 4n calitatea #a de 8eteran le/ile la/ărului 4i "ermit #ă "rocede6e a#t&el. C>nd a 8enit 8orba de 4ncăl'ămintea noa#tră lucrurile nu au &o#t deloc #im"le. De;i ar &i trebuit #ă ne-o "utem "ă#tra totu;i aceia dintre noi care a8eau ni;te 4ncăl'ări mai de calitate au &o#t ne8oi'i #ă le dea 4n cele din urmă "rimind la #cimb altele care nu li #e "otri8eau nicicum. De'inu'ii care au urmat #&atul a"arent bine inten'ionat 8enit 4n antecameră de la de'inu'ii 8eterani ;i ;i-au #curtat ci6mele tăindu-le car>mbii &rec>nd a"oi muciile tăiate cu #ă"un "entru a a#cunde #abotaAul au 4nt>m"inat "robleme #erioa#e. HH-i;tii "arcă doar a#ta a;te"tau. To'i cei #u#"ecta'i de ace#t delict au trebuit #ă intre 4ntr-o mică 4ncă"ere alăturată de unde du"ă o 8reme #-au au6it iară;i &iciuiturile bicelor 4n#o'ite de urletele celor tortura'i. De data acea#ta bătaia a durat ce8a 8reme. *#t&el ilu6iile "e care unii dintre noi ;i le mai &ăceau au &o#t nimicite una c>te una du"ă care 4ntr-un mod de#tul de #ur"rin6ător cei mai mul'i dintre noi au &o#t cu"rin;i de un #traniu #im' al umorului. De acum ;tiam că nu mai a8eam nimic de "ierdut 4n a&ara at>t de de#"uiatei noa#tre 8ie'i. C>nd #-a dat drumul la du;uri cu to'ii ne-am #trăduit din /reu #ă &acem a6 at>t de noi 4n;ine c>t ;i de ceilal'i. 0a urma urmei din ro6etele du;urilor ciar cur/ea cu ade8ărat a"ăM
Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii
+,
%e l>n/ă /enul acela #traniu de umor am mai &o#t cu"rin;i de un anume #entiment: curiozitatea. @i #e mai 4nt>m"la#e #ă trăie#c ace#t /en de curio6itate ;i 4nainte ca o reac'ie &undamentală &a'ă de anumite circum#tan'e ciudate. dată "e c>nd era #ă-mi "ierd 8ia'a 4n tim"ul unui accident al"in am &o#t cu"rin# 4n acel moment critic doar de curio6itate: oare 8oi #că"a 4ntre/ #au mă 8oi ale/e cu craniul &racturat ori cu alte răni9 *cea#tă curio6itate rece "redomina ciar ;i la *u#cit6 deta;>ndu-ne 4ntruc>t8a mintea de lucrurile din Aur care "uteau &i "ri8ite a#t&el cu o oarecare obiecti8itate. =n cli"ele acelea 4ntre'ineam acea#tă #tare de #u&let ca "e un miAloc de "rotec'ie. Eram nerăbdători #ă a&lăm ce urma #ă ni #e 4nt>m"le mai de"arte de "ildă care 8a &i urmarea &a"tului că #tăm /oi "u;că nemi;ca'i 4n aerul rece al toamnei t>r6ii 4ncă u6i de la du;uri. =n următoarele c>te8a 6ile curio6itatea noa#tră #-a "re#cimbat 4n uimire: eram mira'i că nu răci#erăm deloc. Be mai a;te"tau ;i alte #ur"ri6e a#emănătoare 4n calitatea noa#tră de nou-8eni'i. *ceia dintre noi care erau medici au 4n8ă'at mai 4nainte de toate că 7manualele #"un minciuniM "entru că 4ntr-un loc #crie că omul nu "oate trăi &ără #ă doarmă un anumit număr de ore. Bu-i ade8ăratM Fu#e#em con8in# că #unt anumite lucruri "e care "ur ;i #im"lu nu le "ot &ace: că de "ildă nu "ot dormi dacă 4mi li"#e;te cutare lucru #au că nu "ot 4ndura cutare ori cutare lucru. =n "rima noa"te la *u#cit6 am dormit "e "riciuri #u"ra"u#e. %e &iecare "rici mă#ur>nd +-2 metri lă'ime au dormit nouă oameni care #-au 4n8elit cu numai două "ături. De#i/ur a trebuit #ă #tăm 4ntin;i "e o "arte li"indu-ne ;i 4n/e#uindu-ne unii 4n al'ii ceea ce ne era 4ntruc>t8a de &olo# dat &iind &ri/ul "ătrun6ător. De;i era inter6i# #ă ne urcăm cu "anto&ii "e "rici unii ;i-au &olo#it "anto&ii 4n loc de "ernă 4n ciuda &a"tului că erau "lini de noroi. *ltminteri trebuia #ă ne odinim ca"ul "e bra'ul 4ndoit ;i a"roa"e di#locat din umăr. Cu toate ace#tea #omnul a 8enit totu;i aduc>nd cu #ine uitarea ;i u;ur>ndu-ne #u&erin'a "re' de c>te8a cea#uri. *; dori #ă mai men'ione6 c>te8a lucruri la &el de #ur"rin6ătoare de#"re c>t de mult am "utut 4ndura. De "ildă eram 4n im"o#ibilitatea de a ne #"ăla "e din'i ;i totu;i 4n "o&ida ace#tui &a"t ;i a de&icitului #erio# de 8itamine ne bucuram de /in/ii mai #ănătoa#e ca niciodată. ?n alt eem"lu: eram ne8oi'i #ă "urtăm blu6ele acelea c>te o Aumătate de an ">nă c>nd nu mai arătau deloc a blu6e. Oile la r>nd nu ne "uteam #"ăla nici măcar "ar'ial din cau6a 'e8ilor de a"ă 4n/e'ate ;i totu;i rănile ;i Auliturile de la m>inile noa#tre "line de "ăm>nt nu #u"urau deloc c>tă 8reme nu de/eram. Hau de "ildă 8reunul dintre noi care mai 4nainte dormea ie"ure;te ;i era deranAat de cel mai ne4n#emnat 6/omot 8enind din camera de alături acum 4n/e#uit l>n/ă un camarad care #&orăia a#ur6itor la numai o "almă de urecea lui "utea dormi bu;tean 4n ciuda /ălă/iei.
Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii
2
Dacă cine8a ne-ar &i 4ntrebat dacă e ade8ărată a&irma'ia lui Do#toie8#ki care de&ine;te 4n mod cate/oric omul dre"t o &iin'ă care #e "oate obi;nui cu orice am &i "utut ră#"unde că 4ntr-ade8ăr omul #e "oate obi;nui cu orice dar nu ne 4ntreba'i cum reu;e;te a;a ce8a. Dar cercetările noa#tre "#iolo/ice nu aAun#e#eră at>t de de"arte< niciunul dintre noi nu atin#e#e 4ncă "unctul acela. Be /ă#eam 4ncă 4n "rima &a6ă a reac'iilor noa#tre "#iolo/ice. Tuturor ne trecea "rin minte &ie ;i numai "entru #curtă 8reme />ndul #inuciderii. *ce#ta #e nă;tea din "ricina #itua'iei noa#tre de6nădăAduite a "ericolului "ermanent al mor'ii care ne "ă;tea 6i de 6i cea# de cea# dar ;i din cau6a "re6en'ei mor'ii care-i lo8i#e "e at>'ia al'ii. Din cau6a anumitor con8in/eri "er#onale "e care le 8oi men'iona ce8a mai t>r6iu mi-am Aurat 4n mod otăr>t 4ncă din "rima #eară "etrecută 4n la/ăr că eu 7nu mă 8oi arunca 4n #>rme. *cea#tă &ra6ă utili6ată 4n la/ăr de#cria cea mai "o"ulară metodă de #inucidere "rin atin/erea /ardului electric de #>rmă /im"ată. Bu mi-a &o#t &oarte /reu #ă iau acea#tă deci6ie. Hă te #inuci6i nu era deloc /reu de 8reme ce "entru "ri6onierul de r>nd "o#ibilită'ile de #u"ra8ie'uire calcul>nd obiecti8 ;i contabili6>nd toate ;an#ele ima/inabile erau &oarte #că6ute. Bici măcar nu a8ea /aran'ia că #-ar "utea 4ncadra 4n acel mic "rocent de oameni care #ă #u"ra8ie'uia#că tuturor #elec'iilor. *&lat 4n "rima &a6ă de ;oc "ri6onierul de la *u#cit6 nu #e temea de moarte. %entru el du"ă "rimele c>te8a 6ile de la/ăr ">nă ;i camerele de /a6are nu mai erau de temut - la urma urmei tocmai ele 4l cru'au de &a"tul de a-;i lua #in/ur 8ia'a. %rietenii "e care i-am 4nt>lnit mai t>r6iu mi-au #"u# că eu nu mă număram "rintre cei "e care ;ocul intrării 4n la/ăr i-aP de"rimat "ro&und. *m 6>mbit doar ;i 4ncă #incer c>nd a a8ut loc următorul e"i#od 4n diminea'a de du"ă "rima noa#tră noa"te la *u#cit6. =n "o&ida ordinelor #tricte de a nu ne "ără#i 7blocurile un cole/ de-al meu care #o#i#e la *u#cit6 cu c>te8a #ă"tăm>ni mai 4nainte #-a #trecurat 4n baraca noa#tră. Voia #ă ne lini;tea#că #ă ne con#ole6e ;i #ă ne #"ună c>te8a lucruri. Hlăbi#e at>t de mult 4nc>t la 4nce"ut nu l-am recuno#cut. %e un ton "lin de umor ;i cu un aer ne"ă#ător ne-a dat la re"e6eală c>te8a #&aturi: 7Bu 8ă &ie teamăM Bu 8ă teme'i de #elec'ii. Dr. @. I medicul-;e& HH-i#t are o atitudine &a8orabilă &a'ă de medici. 0ucrul era &al#< cu8intele amabile ale "rietenului meu erau o #im"lă amă/ire. ?n "ri6onier medicul unui /ru" de barăci om "e la I de ani mi-a "o8e#tit cum l-a im"lorat "e dr. @. #ă-l cru'e "e &iul #ău "e care-l #orti#e camerei de /a6are. Dr. @. l-a re&u6at /laciar. 7?n #in/ur lucru 8ă cer a continuat el 7bărbieri'i-8ă 6ilnic "e c>t "o#ibil ciar dacă ar &i ne8oie #ă &olo#i'i un ciob de #ticlă... ciar de-ar trebui #ă 8ă da'i ;i ultima bucată de ">ine "entru a#ta. Ve'i arăta mai tineri ;i du"ă bărbierit 8i #e 8or 4mbuAora 6
@en/ele n" trad..
Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii
2+
obraAii. Dacă 8re'i #ă răm>ne'i 4n 8ia'ă nu ei#tă dec>t o #in/ură cale: #ă arăta'i a"'i de muncă. Ciar ;i dacă doar ;cio"ăta'i un "ic din cau6ă că #ă 6icem a8e'i o bă;icu'ă la călc>i iar HH-i#tul ba/ă de #eamă 8ă 8a da deo"arte iar a doua 6i "ute'i &i #i/uri că 8e'i &i /a6a'i. Şti'i cui 4i 6icem noi că e un Qmu#ulman9 ?nui om care arată Aalnic #ărăcăcio# bolna8 ;i #lab ;i care nu mai "oate munci din /reu... ace#ta e#te un Qmu#ulman. @ai de8reme #au mai t>r6iu de obicei mai de8reme Qmu#ulmanul #&>r;e;te 4n camera de /a6are. *;adar aminti'i-8ă: bărbieritul o 'inută ;i un mer# 68elt< atunci nu mai a8e'i de ce #ă 8ă teme'i de camera de /a6are. Voi to'i cei de &a'ă măcar că #unte'i aici doar de 2$ de ore nu trebuie #ă 8ă teme'i de /a6are "oate doar cu ece"'ia ta. Şi a arătat #"re mine 6ic>nd: 7H"er că nu te #u"eri că 'i-o #"un de#ci#. *"oi le-a #"u# din nou celorlal'i: 7Dintre 8oi to'i el e#te #in/urul care ar trebui #ă #e teamă de următoarea #elec'ie. *;a că nu 8ă &ace'i /riAiM *m 6>mbit. *cum #unt con8in# că oricine ar &i &o#t 4n locul meu 4n 6iua aceea ar &i &ăcut la &el. Cred că 0e##in/ a #"u# odată că 7#unt ;i lucruri care trebuie #ă te &acă #ă-'i "ier6i min'ile ca #ă nu mai ai nimic de "ierdut. reac'ie anormală 4ntr-o #itua'ie anormală e#te de &a"t un com"ortament normal. Ciar ;i noi "#iiatrii ne a;te"tăm ca reac'iile unui om &a'ă de o #itua'ie anormală cum ar &i 4nciderea #a 4ntr-un a6il #ă &ie anormale 4n ra"ort cu /radul #ău de normalitate. Tot a#t&el reac'ia unui om c>nd e du# 4ntr-un la/ăr de concentrare re"re6intă o #tare de #"irit anormală dar a"reciată 4n mod obiecti8 ea e#te normală ;i a;a cum 8om arăta mai t>r6iu ti"ică date &iind 4m"reAurările. *ce#te reac'ii a;a cum le-am de#cri# au 4nce"ut #ă #e #cimbe du"ă c>te8a 6ile. %ri6onierul a trecut de la "rima la cea de a doua &a6ă una de relati8ă a"atie 4n care #-a in#talat un #oi de moarte emo'ională. %e l>n/ă reac'iile deAa de#cri#e "ri6onierul nou-8enit mai 4ndura ;i cinul altor trăiri etrem de dureroa#e "e care 4ncerca #ă ;i le 4năbu;e. @ai 4nainte de toate era nemăr/initul #ău dor de ca#ă ;i de &amilie. *de#eori ace#ta "utea aAun/e at>t de acut 4nc>t indi8idul #e #im'ea mi#tuit de dor. *"oi mai era ;i #c>rba #c>rba &a'ă de toată ur>ciunea care-l 4nconAura ciar ;i 4n &ormele ei eterioare. Cei mai mul'i de'inu'i "rimi#eră ni;te uni&orme 6dren'uite care "rin com"ara'ie ar &i &ăcut ca ">nă ;i o #"erietoare de ciori #ă arate mai ele/antă. =ntre barăcile din la/ăr era o mi6erie... ;i cu c>t mai mult #e #trăduia cine8a #ă o cură'e cu at>t mai mult trebuia #ă intre 4n contact cu ea. Era o "ractică &a8orită #ă #e trimită un con8oi "roa#"ăt #o#it ca /ru"ă de lucru cu #arcina de a cură'a latrinele ;i de a 4nde"ărta murdăria din canali6are. *;a cum #e ;i 4nt>m"la de obicei ecrementele 4'i #ăreau "e &a'ă 4n tim" ce le tran#"ortai "e#te c>m"urile "line de >rtoa"e a;a că orice #emn de #c>rbă de-al de'inutului #au orice 4ncercare a ace#tuia de a-;i ;ter/e murdăria era "ede"#ită cu lo8ituri de către &api. *#t&el #e /răbea morti&icarea reac'iilor normale.
Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii
22
0a 4nce"ut c>nd un "ri6onier 8edea cum unui alt /ru" i #e im"unea ca "edea"#ă #ă de&ile6e nu "utea 4ndura #ă-;i "ri8ea#că to8ară;ii de la/ăr măr;ăluind 4ncoace ;i 4ncolo ore la r>nd "rin noroi mar;ul &iindu-le #trunit cu lo8ituri. Oile #au #ă"tăm>ni mai t>r6iu lucrurile #e #cimba#eră. Diminea'a de8reme 4ncă "e 4ntuneric "ri6onierul #tătea 4n &a'a "or'ii dim"reună cu deta;amentul #ău /ata de mar;. *u6ea un 'i"ăt ;i 8edea cum un camarad e#te dobor>t la "ăm>nt re"u# a"oi "e "icioare ;i i6bit la "ăm>nt 4ncă o dată - ;i "entru ce9 mul a8ea &ebră dar ra"orta#e in&irmeriei &a"tul 4ntr-un moment ne"otri8it. *;a că era "ede"#it "entru acea#tă 4ncercare nere/ulamentară de a &i #cutit de 4ndatoririle #ale. Dar de'inutul care trecu#e deAa 4n cea de-a doua &a6ă a reac'iilor #ale "#iolo/ice nu;i mai &erea de acum "ri8irea. Hentimentele lui #e toci#eră ;i "utea "ri8i la a#t&el de #cene &ără #ă cli"ea#că. *lt eem"lu: iată-l a;te"t>nd 4n &a'a in&irmeriei #"er>nd #ă i #e dea două 6ile de muncă mai u;oară 4n interiorul la/ărului din "ricina rănilor ori "oate a um&lăturilor #au a &ebrei. Htă ne"ă#ător 4n tim" ce e#te adu# un băiat de +2 ani care &u#e#e #ilit #ă #tea 4n "o6i'ie de dre"'i mai multe ore 4n 6ă"adă #au #ă muncea#că a&ară de#cul' "entru că nu #e /ă#i#e 4n tot la/ărul o "erece de "anto&i "entru el. De/etele de la "icioare 4i de/era#eră iar medicul de /ardă 4nde"ărta cu "en#eta bucă'ile /an/renoa#e 4nne/rite una c>te una. Hc>rbă /roa6ă milă - ace#te #entimente "ri8itorul no#tru nu le mai "utea #im'i deloc. Du"ă numai c>te8a #ă"tăm>ni de la/ăr #u&erin'ele moartea ;i mor'ii i-au de8enit "ri8eli;ti at>t de obi;nuite 4nc>t nu "uteau #ă-l mai mi;te. @i-am "etrecut ce8a 8reme 4ntr-o baracă de#tinată bolna8ilor de ti&o# cu acce#e de &ebră ridicată ade#eori cu"rin;i de delir mul'i dintre ei muribun6i. Du"ă ce unul dintre ei tocmai muri#e am urmărit &ără nici cea mai mică tulburare #u&letea#că #cena care a urmat ;i care #e re"eta mereu cu &iecare nou dece#. ?nul c>te unul de'inu'ii #-au a"ro"iat de tru"ul cald 4ncă. ?nul a 4n;&ăcat re#turile 4m"ră;tiate ale unei m>ncări de carto&i< altul a /ă#it că "a"ucii /reoi de lemn ai cada8rului i-ar &i numai buni ;i i-a #cimbat cu ai #ăi. ?n al treilea a "rocedat la &el cu aina mortului iar altul #-a bucurat #ă-;i 4n#u;ea#că - da'i-8ă #eamaM - ni;te ;ireturi ade8ărate. *m "ri8it 4ntrea/a #cenă cu ne"ă#are. Gn cele din urmă am cerut 7#orei #ă ia cada8rul. C>nd re#"ecti8ul a deci# #ă treacă la treabă l-a a"ucat de "icioare lă#>ndul #ă cadă "e coridorul răma# 4ntre cele două r>nduri de #c>nduri care #luAeau dre"t "aturi "entru cei cinci6eci de bolna8i de ti&o# ;i l-a t>r>t de-a lun/ul "odelei de "ăm>nt deni8elate 4n#"re u;ă. Cele două tre"te care marcau ie;irea 4n curte con#tituiau 4ntotdeauna o "roblemă "entru noi căci eram 8lă/ui'i din "ricina li"#ei cronice de rană. Du"ă c>te8a luni de la/ăr nu mai eram 4n #tare #ă le urcăm &iecare dintre ele a8>nd 4n Aur de cinci#"re6ece centimetri &ără #ă ne a/ă'ăm de tocul u;ii ca #ă ne tra/em 4n #u#.
Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii
23
mul cu cada8rul aAun#e la tre"te. He t>r4 4n #u# i#to8it. *"oi tra#e cada8rul: mai 4nt>i "icioarele a"oi bu#tul ;i 4n cele din urmă ca"ul care #cotea un 6/omot ne&ire#c 4n tim" ce #e lo8ea de tre"te. Eu 4mi a8eam locul 4n ca"ătul celălalt al barăcii ciar alături de unica &ere#truică tăiată &oarte a"roa"e de "odea. =n tim" ce #tr>n/eam 4n m>inile-mi 4n/e'ate un ca#trona; de #u"ă aburindă din care #orbeam cu lăcomie #e 4nt>m"lă #ă "ri8e#c "e &erea#tră. Cada8rul care tocmai &u#e#e 4nde"ărtat #e olba la mine cu ocii #ăi #ticlo;i. Cu doar două cea#uri mai de8reme #tătu#em de 8orbă cu omul acela. *m continuat #ă-mi #orb #u"a. Dacă li"#a mea de #im'ire nu m-ar &i #ur"rin# din "unct de 8edere al intere#ului meu "ro&e#ional a6i nu mi-a; mai &i amintit de acea#tă 4nt>m"lare căci "rea "u'ine #entimente &u#e#eră im"licate 4n ea. *"atia tocirea emo'iilor ;i #entimentul că nu-i mai "a#ă de nimic erau #im"tomele care #e i8eau 4n cea de a doua &a6ă a reac'iilor "#iolo/ice ale de'inutului ;i care 4n cele din urmă 4l &ăceau cu totul ne#im'itor &a'ă de bătăile "e care le "rimea 6i de 6i #au ciar cea# de cea#. Datorită ace#tei li"#e de #en#ibilitate "ri6onierul #e 4nconAura 4n cur>nd cu o cara"ace "rotectoare &oarte nece#ară. 0a bătaie #e aAun/ea de la cea mai mică a'>'are uneori ciar &ără niciun moti8. De "ildă la locul de muncă ">inea era "or'ionată ;i trebuia #ă #tăm la r>nd "entru ea. dată omul din #"atele meu #tătea "u'in mai 4ntr-o "arte ;i acea#tă li"#ă de #imetrie l-a nemul'umit "e HH-i#tul de /ardă. Bu a8eam abar de#"re ce #e 4nt>m"lă 4n #"atele meu nici de#"re ce era 4n mintea /ardianului dar bru#c am "rimit două lo8ituri 6dra8ene 4n ca". *bia atunci l-am 6ărit alături "e /ardianul care-;i &olo#i#e ba#tonul. =n a#t&el de momente nu durerea &i6ică răne;te cel mai tare ;i &a"tul e 8alabil at>t 4n ce-i "ri8e;te "e adul'i c>t ;i "e co"ii atunci c>nd #unt "ede"#i'i ci a/onia #u&letea#că cau6ată de inecitatea 4n #ine de toată acea#tă nedre"tate. E de-a dre"tul ciudat că uneori o lo8itură care nici măcar nu la#ă 8reo urmă "oate durea mai tare dec>t una care la#ă urme. dată 4n tim"ul unei &urtuni de 6ă"adă mă a&lam la lucru "e o cale &erată. =n "o&ida 8remii eci"a mea trebuia #ă continue lucrul. Eu munceam din /reu la rearanAarea "ietri;ului căci era #in/ura cale de a nu 4n/e'a. %re' doar de o cli"ă m-am o"rit ca #ă-mi tra/ #u&letul #"riAinindu-mă de coada lo"e'ii. Din ne&ericire ciar atunci /ardianul #-a 4ntor# #"re mine ;i a cre6ut că tră/eam ciulul. Hu&erin'a "e care mi-a "ro8ocat-o nu #-a datorat in#ultelor #au lo8iturilor. (ardianul nici nu a #ocotit că merită e&ortul de a arunca 8reo 8orbă nici măcar o 4nAurătură &iin'ei 8lă/uite din &a'a #a ;i care doar 8a/ "oate că 4i amintea de o &ă"tură umană. =n #cimb luă de Ao# ca 4n Aoacă o "iatră ;i o aruncă 4n mine. @ie /e#tul mi #e "ărea a &i "otri8it mai de/rabă "entru a atra/e aten'ia unei #ălbăticiuni
Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii
2$
"entru a re"une la lucru un animal dome#tic o &ă"tură cu care ai at>t de "u'in 4n comun 4nc>t nici măcar n-o "ede"#e;ti. Cel mai durero# a#"ect al bătăilor era Ai/nirea "e care ele o im"licau. dată trebuia #ă cărăm ni;te b>rne lun/i "e#te ;inele 4n/e'ate. Dacă unul dintre noi ar &i alunecat nu numai că ar &i &o#t 4n "ericol el 4n#u;i ci ;i noi ceilal'i care căram b>rna re#"ecti8ă. ?n 8eci "rieten de-al meu #e nă#cu#e cu unul din ;olduri di#locat. =n ciuda ace#tui &a"t omul era bucuro# că "oate munci căci "er#oanele andica"ate erau a"roa"e #i/ur trimi#e la moarte ori de c>te ori a8ea loc o #elec'ie. Şcio"ăta "e#te ;ine #ub /reutatea b>rnei ;i "ărea /ata-/ata #ă cadă ;i #ă-i tra/ă ;i "e ceilal'i du"ă #ine. Cum eu nu căram /rinda i-am #ărit 4n aAutor &ără #ă mai #tau "e />nduri. Gmediat am &o#t lo8it 4n #"ate a"o#tro&at /ro#olan ;i #omat #ă mă 4ntorc la locul meu. Cu doar c>te8a minute 4nainte acela;i /ardian care tocmai mă lo8i#e ne re"ro;a#e că nouă 7"orcilor ne li"#e;te #"iritul de camaraderie. *ltădată 4n "ădure la o tem"eratură de -+K SC am 4nce"ut #ă #ă"ăm "ăm>ntul &oarte 4n/e'at ca #ă tra/em ni;te conducte de a"ă. =n "erioada aceea eram de#tul de #lăbit &i6ic. ?n #u"ra8e/etor cu obraAi roto&ei ;i ro;ii a a"ărut l>n/ă mine. Fa'a lui 4mi amintea 4n mod lim"ede de un ca" de "orc. *m remarcat că "urta ni;te mănu;i &rumoa#e ;i călduroa#e "e /erul acela a#"ru. 8reme m-a "ri8it 4n tăcere. Him'eam că #e a"ro"ia neca6ul căci 4n &a'a mea #e a&la mo8ila de "ăm>nt care arăta cu "reci6ie c>t de mult #ă"a#em. *tunci #-a "ornit: - %orcule te-am urmărit tot tim"ulM Te 4n8ă' eu #ă munce;tiM *;tea"tă numai #ă #a"i 'ăr>na cu din'ii - o #ă mori ca un animalM Te termin 4n două 6ileM Toată 8ia'a ta n-ai muncit nici măcar 4n treacăt. Ce ai &o#t "orcule9 m de a&aceri9 Bu-mi "ă#a de el. Dar trebuia #ă 'in #eama cum #e cu8ine de amenin'area cu moartea a;a că m-am 4ndre"tat ;i l-am "ri8it dre"t 4n oci: - *m &o#t doctor - medic #"eciali#t. - CeM Doctor9M %arie6 că ai &ăcut o /rămadă de bani "e #"inarea oamenilorM - =nt>m"lător cea mai mare "arte a muncii mele am de#&ă;urat-o ne"lătit 4n #"italele "entru #ăraci. Dar deAa 8orbi#em "rea mult. He aruncă a#u"ra mea ;i mă dobor4 cu "umnii 'i">nd ca un de#creierat. Bu-mi mai aminte#c ce urla.
Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii
21
%rin acea#tă i#tori#ire a"arent ne4n#emnată 8reau #ă arăt că #unt cli"e c>nd ">nă ;i 4n #u&letul unui de'inut a"arent ne#im'itor "oate &i #t>rnită indi/narea indi/narea nu din "ricina cru6imii #au a durerii ci a Ai/nirii le/ate de ace#tea. =n cli"a aceea mi #-a urcat #>n/ele la ca" &iindcă eram #ilit #ă-l a#cult "e omul acela cum 4mi Audeca 8ia'a de#"re care nu a8ea nici cel mai mic abar un om trebuie #ă mărturi#e#c că remarca "e care am &ăcut-o 4n &a'a cole/ilor mei du"ă #cena re#"ecti8ă mi-a adu# o u;urare co"ilărea#că 7care arăta at>t de 8ul/ar ;i brutal 4nc>t a#i#tenta de la camera de /ardă a #"italului unde lucram nu l-ar &i "rimit nici măcar 4n #ala de a;te"tare. Din &ericire &apul /ru"ei mele de muncă 4mi era 4ndatorat< 4nce"u#e #ă mă #im"ati6e6e "entru că-i a#culta#em "o8e;tile de iubire ;i "roblemele matrimoniale "e care mi le i#tori#i#e 4n lun/ile noa#tre mar;uri #"re locul de muncă. =l im"re#iona#em "rin dia/no6a &ăcută caracterului #ău ;i "rin #&aturile mele "#iotera"eutice. ?lterior mi-a răma# recuno#cător ;i &a"tul 4mi &u#e#e deAa de &olo#. =n alte c>te8a r>nduri 4mi re6er8a#e un loc alături de el 4n unul dintre "rimele cinci r>nduri ale deta;amentului no#tru care de re/ulă era &ormat din 2 de oameni. Fa8oarea nu era deloc mică. Trebuia #ă ne aliniem diminea'a de8reme 4ncă "e 4ntuneric. Tuturor ne era &rică #ă nu 4nt>r6iem ;i #ă &im ne8oi'i #ă #tăm 4n r>ndurile din #"ate căci dacă trebuiau recruta'i oameni "entru anumite munci ne"lăcute ;i de6a/reabile 8enea &apul .ef ;i de obicei 4;i #tr>n/ea oamenii de care a8ea ne8oie din r>ndurile din #"ate. *ce;ti oameni trebuiau #ă mear/ă altunde8a "entru ni;te munci de toată /roa6a #ub comanda unor /ardieni ciuda'i. ?neori &apul .ef ale/ea oameni din "rimele cinci r>nduri doar "entru a-i "rinde "e cei care 4ncercau #ă &ente6e. %rote#tele ;i ru/ămin'ile erau redu#e la tăcere cu c>te8a ;uturi bine 'intite iar 8ictimele ale#e erau m>nate #"re locui de 4nt>lnire cu urlete ;i lo8ituri. =n orice ca6 at>ta 8reme c>t &apul meu #im'ea ne8oia #ă-i de;erte inima ace#te lucruri nu a8eau cum #ă mi #e 4nt>m"le. *8eam /arantat un loc de onoare alături de el. Dar mai ei#ta ;i un alt a8antaA. Ca mai to'i to8ară;ii mei de la/ăr ;i eu #u&eream de edeme. %icioarele 4mi erau at>t de um&late iar "ielea a;a de 4ntin#ă 4nc>t abia de 4mi "uteam 4ndoi /enuncii. Trebuia #ă 4mi la# ;ireturile de#&ăcute ca #ă-mi 4nca"ă "anto&ii 4n "icioarele um&late. Bu mai era loc nici "entru ;o#ete ciar dacă a; &i a8ut unele. *;adar "icioarele mele de6/olite erau 4ntotdeauna ude iar 4ncăl'ămintea 4ntotdeauna "lină de 6ă"adă. De#i/ur &a"tul 4mi "rodu#e#e de/erături. Fiecare "a# era un ade8ărat cin. @ăr;ăluind "e#te c>m"urile aco"erite de 6ă"adă 4n "anto&ii no;tri #e &ormau cocoloa;e de /ea'ă. amenii alunecau mereu iar cei din #"atele lor #e 4m"iedicau de ei. *tunci coloana #e o"rea "entru o cli"ă dar nu mai mult. ?nul dintre /ardieni trecea de 4ndată la treabă ;i lu>ndu-i la 4n8>rtit 4i lo8ea cu "atul "u;tii ca #ă-i /răbea#că #ă #e ridice. Cu c>t te a&lai mai 4n &runtea coloanei cu at>t mai rar erai obli/at #ă te o"re;ti ;i a"oi #ă te /răbe;ti "entru a recu"era tim"ul "ierdut aler/>nd cu "icioarele cinuite de dureri. Eram &oarte bucuro# că &u#e#em ale# dre"t
Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii
2I
medicul "er#onal al Ecelen'ei Hale &apul ;i că măr;ăluiam 4n "rimul r>nd doar la un "a# de el. Ca ră#"lată #u"limentară "entru #er8iciile mele "uteam &i #i/ur că at>ta 8reme c>t #e 4m"ăr'ea #u"a de "r>n6 la locul de muncă el c>nd 4mi 8enea r>ndul 8>ra "olonicul ">nă la &undul marmitei "e#cuind ni;te ma6ăre. *ce#t Ca" &o#t o&i'er 4n armată a 4ndră6nit ciar #ă 4i ;o"tea#că #u"ra8e/etorului cu care mă lua#em 4n /ură că mă ;tie a &i un lucrător deo#ebit de bun. *#ta n-a re6ol8at "roblema dar totu;i mi-a #al8at 8ia'a atunci una dintre acele multe dă'i c>nd a8ea #ă-mi &ie #al8ată. * doua 6i du"ă e"i#odul cu #u"ra8e/etorul m-a tran#&erat 4n #ecret 4ntr-un alt deta;ament de lucru. Erau ;i #u"ra8e/etori cărora le "ărea rău "entru noi ;i care &ăceau tot ce le #tătea 4n "utin'ă ca #ă ne u;ure6e #itua'ia cel "u'in la locul de muncă. Dar ciar ;i ace;tia nu conteneau #ă ne amintea#că &a"tul că un lucrător obi;nuit muncea de nu ;tiu c>te ori mai mult dec>t noi ba ciar că 4;i &ăcea treaba 4ntr-un inter8al de tim" ;i mai #curt. Totu;i ne dădeau dre"tate dacă le #"uneam că un muncitor obi;nuit nu trăia din doar trei #ute de /rame de ">ine a#ta teoretic căci 4n realitate "rimeam ciar ;i mai "u'ină ;i din trei #&erturi de litru de #u"ă cioară "e 6i< du"ă cum un muncitor de r>nd nu trăia nici 4n #tre#ul mental la care eram noi #u"u;i &ără 8reo 8e#te de la &amiliile noa#tre care &ie &u#e#eră trimi#e 4n alt la/ăr &ie &u#e#eră /a6ate de 4ndată du"ă #o#irea 4n la/ăr< tot a;a cum muncitorul de r>nd nu era tot tim"ul amenin'at cu moartea 6i de 6i ;i cea# de cea#. dată ciar mi-am "ermi# #ă-i #"un unui #u"ra8e/etor mai amabil: 7Dacă dumnea8oa#tră a'i "utea 4n8ă'a de la mine cum #ă &ace'i o o"era'ie "e creier 4ntr-un tim" tot at>t de #curt c>t 4mi ia mie #ă 4n8ă' de la dumnea8oa#tră cum #ă munce#c la drumuri 8-a; "urta un re#"ect deo#ebit. Gar el a r>nAit. *"atia "rinci"alul #im"tom al celei de a doua &a6e era un mecani#m de autoa"ărare nece#ar. Realitatea #e e#tom"a iar toate e&orturile ;i emo'iile #e concentrau a#u"ra unei unice #arcini: #ă răm>i 4n 8ia'ă tu ;i "rietenul tău. Era un &a"t obi;nuit #ă-i au6i "e "ri6onieri 4n tim" ce erau m>na'i #eara de la locul de muncă #"re la/ăr cum o&tea6ă u;ura'i #"un>nd: 7Ei bine a mai trecut o 6i. E u;or de 4n'ele# că 4ntr-o a#t&el de #tare de 4ncordare la care #e adău/a nece#itatea de a #e concentra con#tant a#u"ra 'elului de a răm>ne 4n 8ia'ă &or'a 8itală interioară a de'inutului coboară la un ni8el "rimiti8. @ai mul'i cole/i medici din la/ăr #"eciali6a'i 4n "#ianali6ă 8orbeau ade#eori de#"re un #oi de 7re/re#ie a de'inutului 4n la/ăr - o re"liere a ace#tuia 4ntr-o &ormă mai "rimiti8ă de 8ia'ă #u&letea#că. Dorin'ele ;i a#"ira'iile de8eneau 4n#ă e8idente 4n 8i#ele #ale.
Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii
2K
Ce 8i#a cel mai de# de'inutul9 %>ine "răAituri 'i/ări ;i o bine&ăcătoare baie caldă. Be"utin'a de a-;i 8edea #ati#&ăcute ace#te nece#ită'i #im"le 4l m>na #ă 4;i caute 4m"linirea dorin'elor 4n 8i#. Dacă 8i#ele ciar 4i &ăceau #au nu bine a#ta e#te o altă ce#tiune< omul care 8i#a trebuia #ă #e tre6ea#că ;i #ă re8ină la realitatea 8ie'ii de la/ăr ;i totodată la contra#tul teribil dintre acea#ta ;i ilu6iile din 8i#ele 8 i#ele #ale. Bu 8oi uita niciodată cum am &o#t tre6it 4ntr-o noa"te de /emetele unui "ri6onier care #e 68>rcolea 4n #omn a8>nd e8ident un co;mar oribil. Cum din totdeauna mi-a &o#t milă de oamenii care #u&ereau din "ricina unor 8i#e teri&iante #au din cau6a delirului am 8rut #ă-l tre6e#c "e #ărmanul om. Dintr-odată 4n#ă mi-am retra# m>na cu care tocmai 8oiam #ă-l #cutur #"eriat de ceea ce eram "e cale #ă &ac. =n cli"a aceea am de8enit etrem de con;tient de &a"tul că niciun 8i# oric>t de oribil nu "utea &i mai rău dec>t realitatea care ne 4nconAura 4n la/ăr ;i la care &u#e#em c>t "e ce #ă-l readuc. Din cau6a /radului ridicat de #ubnutri'ie de care #u&ereau "ri6onierii era normal ca dorin'a de m>ncare #ă &ie "rinci"alul in#tinct "rimar 4n Aurul căruia #e 4n8>rtea 8ia'a lăuntrică. Hă-i urmărim de "ildă "e cei mai mul'i dintre de'inu'i c>nd #e 4nt>m"la #ă lucre6e alături unii de al'ii dar nu #u"ra8e/ea'i de &oarte a"roa"e. =nce"eau imediat #ă di#cute de#"re m>ncare. ?nul 4l 4ntreba "e celălalt care lucra cot la cot cu el 4n ;an' care erau m>ncările lui &a8orite. Şi a"oi #e a"ucau #ă &acă #cimb de re'ete ;i #ă #tabilea#că meniul "entru 6iua c>nd 8or #ărbători - 6iua aceea dintr-un 8iitor 4nde"ărtat c>nd 8or &i liberi ;i #e 8or &i 4ntor# aca#ă. Şi continuau tot a;a de#criind totul cu lu de amănunte ">nă c>nd #e dădea 7de ;a#e "rintr-o "arolă #au "rintr-un număr anume: 7Vine "a6aM =ntotdeauna am con#iderat dre"t "ericuloa#e di#cu'iile de#"re m>ncare. Bu e oare /re;it #ă-'i #t>rne;ti or/ani#mul cu a#t&el de ima/ini a"eti#ante de#"re delicate#e c>nd ace#ta tocmai reu;i#e cum8a #ă #e ada"te6e la "or'iile etrem de mici ;i de #ărace 4n calorii9 De;i 4'i "oate "rileAui o u;urare "#iolo/ică de moment e#te o ilu6ie care din "unct de 8edere &i6iolo/ic &i6iolo/ic cu #i/uran'ă că nu "oate &i li"#ită de "ericol. =n "erioada &inală a deten'iei ra'ia noa#tră 6ilnică con#ta dintr-o 6eamă cioară o dată "e 6i ;i din obi;nuita "or'ioară de ">ine. %e l>n/ă ace#tea mai erau a;anumitele 7#u"limente con#t>nd din circa 2 de /rame de mar/arină #au dintr-o &eliu'ă de c>rna'i de "roa#tă calitate #au dintr-o bucă'ică de br>n6ă #au dintr-un "icu' de miere #intetică ori o lin/uri'ă de /em a"o# care alternau 6ilnic. =n ce "ri8e;te caloriile dieta era cu totul inadec8ată mai ale# din "ricina muncii manuale /rele ;i a e"unerii "ermanente la &ri/ din cau6a 4mbrăcămintei ne"otri8ite. !olna8ii care #e /ă#eau 74n 4n/riAire #"ecială - adică cei cărora li #e "ermitea #ă 6acă 4n barăci ;i #ă nu mear/ă la muncă - o duceau ;i mai rău 4ncă.
Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii
2
C>nd #e e"ui6ară ultimele #traturi de /ră#ime #ubcutanată iar noi arătam ca ni;te #celete tra8e#tite 4n "iele ;i 6dren'e am "utut urmări cum tru"ul #e de8ora "e #ine 4n#u;i. r/ani#mul 4;i di/era "ro"riile "roteine iar mu;cii #e to"eau. Cor"ul numai a8ea atunci "utere #ă re6i#te. ?nul c>te unul membrii micii comunită'i din baraca noa#tră #-au du#. ricare dintre noi "utea calcula cu de#tulă "reci6ie cine era 8iitoarea 8ictimă ;i c>nd urma #ă-i 8ină lui 4n#u;i r>ndul. Du"ă de#tule ob#er8a'ii cuno;team bine #im"tomele care /arantau corectitudinea "rono#ticurilor noa#tre. 7*#ta n-o mai duce mult #au 7El urmea6ă ne ;o"team unul altuia. Şi #eara c>nd ne căutam de "ăduci "ri8ind la tru"ul no#tru /ol />ndeam cam a;a: 7Tru"ul ă#ta cor"ul meu e deAa un cada8ru. Ce #-a ale# de mine9 Bu mai #unt dec>t o "ărticică dintr-o marema#ă de carne umană... dintr-o ma#ă de dincoace de #>rma /im"ată 4n/e#uită 4n c>te8a bordeie de "ăm>nt o ma#ă din care 6ilnic o anumită cantitate 4nce"e #ă "utre6ea#că "utre6ea#că "entru că 8ia'a a "ără#it-o. "ără#it-o. *m men'ionat mai #u# că />ndurile de#"re m>ncare ;i de#"re &elurile "re&erate erau ine8itabile ;i că ace#tea nă8ăleau 4n con;tiin'a de'inutului ori de c>te ori a8ea un moment de ră/a6. %robabil că #e "oate 4n'ele/e atunci că ">nă ;i cei mai "uternici dintre noi duceau dorul 8remii c>nd 8or a8ea din nou "arte de o m>ncare c>t de c>t bună ;i a#ta nu de dra/ul m>ncării bune 4n #ine ci la />ndul că ei#ten'a #ubumană care ne &ăcu#e inca"abili #ă ne mai />ndim la altce8a dec>t la m>ncare urma #ă ia #&>r;it. Cei care n-au trecut "rintr-o a#t&el de e"erien'ă cu /reu "ot 4n'ele/e con&lictul #u&lete#c "e care-l trăie;te omul &lăm>nd con&lict care 4i macină #u&letul ;i i6be;te 4n &or'a 8oin'ei #ale. *ce;tia cu /reu "ot "rice"e ce 4n#eamnă #ă tot #a"i la ;an'uri tră/>nd mereu cu urecea la #unetul #irenei de la ora , ;i Aumătate #au + diminea'a c>nd #e anun'a "au6a de ma#ă de o Aumătate de oră ;i ni #e 4m"ăr'ea ">inea c>tă 8reme mai era de 4m"ăr'it ce8a ;i tot 4ntreb>ndu-l "e #u"ra8e/etor - dacă nu cum8a era 8reun indi8id ur>cio# - c>t anume e cea#ul ;i tot "i"ăind cu /riAă bucata de ">ine din bu6unar a"oi ciocănind-o cu de/etele de6/olite ;i 4n/e'ate "entru ca 4n cele din urmă #ă ru"i un col' "e care #ă-l duci la /ură ;i cu o ultimă rămă;i'ă de 8oin'ă #ă "ui 4n cele din urmă ">inea iară;i 4n bu6unar du"ă ce 4n diminea'a re#"ecti8ă 4'i 8ei &i Aurat că o 8ei "ă#tra ">nă du"ă-amia6ă. %uteam #ă "olemi6ăm la ne#&>r;it de#"re ro#tul #au nero#tul di8er#elor metode de a ne drămui micu'a "or'ie de ">ine care ne era #er8ită doar o dată 4n 6i #"re &inalul "erioadei noa#tre de deten'ie. Ei#tau două ;coli de />ndire. ?na "leda "entru m>ncarea ra'iei de 4ndată ce o "rimeam. Dublul a8antaA con#ta 4n &a"tul că a#t&el 4'i "otoleai "entru #curtă 8reme măcar o dată 4n 6i &oamea teribil de cinuitoare ;i te "uneai la adă"o#t de "ericolul #ă nu-'i &ie &urată #au #ă nu 4'i "ier6i cum8a "or'ia. *l doilea /ru" care 'inea ca ">inea #ă &ie "or'ionată &olo#ea alte ar/umente. =n cele din urmă am intrat 4n r>ndurile lor.
Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii
2,
Cel mai cum"lit moment din cele două6eci ;i "atru de ore "e care le "etreceam 4n la/ăr era de;te"tarea c>nd la o oră 4ncă nocturnă cele trei 'iuituri a#cu'ite de &luier ne #mul/eau &ără milă din #omnul 4n care că6u#em &r>n'i ;i din t>n/uirile din 8i#ele noa#tre. *tunci 4nce"ea bătălia cu "anto&ii no;tri u6i 4n care cu /reu ne "uteam #trecura "icioarele rănite ;i um&late. @ai erau ;i o&taturile ;i Aeluirile din "ricina "roblemelor noa#tre mărunte ca de "ildă le/area #>rmelor care ne 'ineau loc de ;ireturi. =ntr-o diminea'ă l-am au6it "e unul dintre noi un om "e care-l ;tiam curaAo# ;i 8rednic de re#"ect "l>n/>nd ca un co"il "entru că a8ea #ă umble "rin 6ă"adă de#cul' 4ncăl'ămintea &iindu-i "rea #c>lciată ca #-o mai "oată "urta. =n cli"ele acelea teribile am /ă#it un dram de alinare #co'>nd din bu6unar o bucă'ică de ">ine "e care am ;i ron'ăit-o ab#orbit de "lăcere. %robabil că #ubalimenta'ia "e l>n/ă &a"tul că era cau6a "reocu"ării noa#tre /enerale "entru m>ncare e"lica totodată ;i &a"tul că a"etitul #eual de re/ulă ne li"#ea. %e l>n/ă e&ectele ini'iale ale ;ocului acea#ta "are #ă &ie #in/ura e"lica'ie a &enomenului "e care "#iolo/ul nu a8ea cum #ă nu 4l ob#er8e 4n ace#te la/ăre doar de bărba'i: anume că #"re deo#ebire de alte a;e6ăminte - cum erau barăcile armatei - a8eau loc "u'ine "er8er#iuni #euale. Bici ciar 4n 8i#ele #ale de'inutul nu "ărea a &i "reocu"at de #e de;i 4n 8i# #e e"rimau at>t &ru#trările lui emo'ionale c>t ;i #entimentele lui mai ra&inate ;i mai 4nalte. 0a maAoritatea de'inu'ilor modul de 8ia'ă rudimentar ;i &a"tul că erau obli/a'i #ă #e "reocu"e 4n eclu#i8itate cum #ă-;i #ca"e "ielea au condu# la un de6intere# total &a'ă de orice nu #luAea ace#tui #co" ;i e"lica li"#a cu de#ă8>r;ire a #entimentelor. Fa"tul mi-a de8enit lim"ede "e c>nd ne tran#&erau de la *u#cit6 4ntr-un alt la/ăr a"ar'in>nd de Dacau. Trenul care ne tran#"orta - eram cam 2 de'inu'i - #trăbătea Viena. %e la mie6ul no"'ii am trecut "rintr-una din /ările 8iene6e. Calea &erată o lua "e l>n/ă #trada unde mă nă#cu#em "e l>n/ă ca#a 4n care locui#em at>'ia ani adică ">nă c>nd &u#e#em du# 4n la/ăr. =n 8a/onul a8>nd doar două mici de#ci6ături cu 6ăbrele eram 4n Aur de cinci6eci de de'inu'i. Bumai c>'i8a a8eau loc #ă #e /emuia#că "e Ao# 4n tim" ce re#tul trebuia #ă #tea 4n "icioare ore la r>nd 4n/e#uindu-#e 4n Aurul &ere#truicilor. Htăteam "e 8>r&uri ;i uit>ndu-mă "e#te ca"etele celorlal'i "rintre 6ăbrelele &ere#truicii am aruncat o "ri8ire #tranie #"re ora;ul meu natal. Cu to'ii eram mai mult mor'i dec>t 8ii deoarece credeam că ne 4ndre"tăm #"re la/ărul de la @atau#en ;i că mai a8eam de trăit doar una #au două #ă"tăm>ni. *m a8ut #entimentul clar că "ri8eam #tră6ile "ie'ele ;i ca#a co"ilăriei mele cu ocii unui mort care a re8enit dintr-o altă lume ;i #e uită la un ora; or a; &antomatic. Du"ă ore de 4nt>r6iere trenul a "ără#it /ara. Şi iată #trada #trada meaM Flăcăii care a8eau la acti8 c>'i8a ani de la/ăr ;i "entru care o a#emenea călătorie era un e8eniment deo#ebit #e olbau aten'i "rin &ere#truică. *m 4nce"ut #ă-i ro/ #ă-i im"lor #ă mă la#e 4n &a'ă măcar "entru o cli"ă. =ncercam #ă le e"lic c>t de mult 4n#emna
Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii
3
"entru mine o "ri8ire "e &erea#tră ciar atunci. Dorin'a mi-a &o#t re&u6ată cu /ro#olănie ;i cini#m: 7*i trăit aici at>ta 8reme9 *tunci ai 8ă6ut de#tulM =n /eneral 4n la/ăr era 8orba ;i de o 7ibernare culturală. Două ce#tiuni &ăceau ece"'ie: "olitica ;i reli/ia. %olitică di#cutau cu to'ii "e#te tot 4n la/ăr a"roa"e tot tim"ul< di#cu'iile #e ba6au mai ale# "e 68onurile care erau lan#ate ;i treceau de la unul la altul cu ne#a'. O8onurile de#"re #itua'ia militară erau de obicei contradictorii. He #uccedau cu ra"iditate ;i nu &ăceau altce8a dec>t #ă contribuie la ră6boiul ner8ilor care #e "urta 4n mintea tuturor "ri6onierilor. De multe ori #"eran'ele le/ate de un #&>r;it ra"id al ră6boiului "e care le #t>rneau 68onurile o"timi#te ne erau 4n;elate. ?nii ;i-au "ierdut cu totul #"eran'a ;i cei mai ener8an'i erau o"timi;tii incori/ibili. Curio6itatea reli/ioa#ă a de'inu'ilor de 4ndată ce a"ărea ;i c>tă 8reme lua a8>nt era cea mai #inceră "e care 'i-ai "utea-o ima/ina. %ro&un6imea ;i 8i/oarea credin'ei reli/ioa#e 4i #ur"rindeau ;i 4i mi;cau ade#eori "e nou-8eni'i. Cele mai im"re#ionante 4n "ri8in'a acea#ta erau ru/ăciunile #au #luAbele im"ro8i6ate 4ntr-un col' al barăcii #au 4n be6na 8a/oanelor "entru 8ite cu care eram adu;i 4na"oi 4n la/ăr dintr-un loc de muncă mai 4nde"ărtat obo#i'i 4n&ometa'i ;i 4n/e'a'i 4n 4mbrăcămintea noa#tră &er&eni'ită. =n iarna ;i "rimă8ara lui +,$1 a i6bucnit o e"idemie de ti&o# a;a că mai to'i de'inu'ii au &o#t in&ecta'i. %rintre cei #lăbi'i "rocentul de mortalitate era ridicat &iindcă ace;tia trebuiau #ă-;i continue munca i#to8itoare ">nă la ca"ătul "uterilor. Condi'iile de locuit "entru bolna8i erau c>t #e "oate de ne"otri8ite "ractic nu ei#tau deloc medicamente ;i nici 4n/riAitori. ?nele din #im"tomele bolii erau etrem de ne"lăcute o #c>rbă de ne4n8in# ciar ;i &a'ă de cel mai mic cr>m"ei de m>ncare ceea ce le "unea ;i mai mult 4n "ericol 8ia'a ;i acce#ele teribile de delir. Cel mai /ra8 ca6 de delir a &o#t cel al unui "rieten de-al meu care 4;i ima/ina că moare ;i 8oia #ă #e roa/e 4n delirul #ău nu-;i "utea /ă#i 4n#ă cu8intele ca #-o &acă. Ca #ă e8it acce#ele re#"ecti8e am 4ncercat a;a cum au &ăcut-o mul'i al'ii #ă răm>n trea6 c>t mai mult din noa"te. re la r>nd com"uneam 4n mintea mea di#cur#uri. =n cele din urmă am 4nce"ut #ă recon#truie#c manu#cri#ul care-mi &u#e#e con&i#cat 4n #ala de de6in&ec'ie de la *u#cit6 m>6/ălind "re#curtat cu8intele ceie "e mici "etice de >rtie. ?neori a8eau loc di#cu'ii ;tiin'i&ice 4n la/ăr. dată am &o#t martor la ce8a ce numai 8ă6u#em niciodată nici ciar 4n 8ia'a mea obi;nuită cu toate că e 8orba 4ntruc>t8a de#"re ce8a a"ro"iat de intere#ele mele "ro&e#ionale: o ;edin'ă de #"iriti#m. Fu#e#em in8itat de doctorul ;e& al la/ărului ;i el tot un de'inut care ;tia că #unt medic "#iiatru #"eciali#t. =nt>lnirea a a8ut loc 4n cămăru'a #a "er#onală din clădirea re6er8ată bolna8ilor. He &orma#e un mic cerc 4n care #e a&la 4n mod ile/al ;i #ubo&i'erul de la tru"a de #anitari.
Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii
3+
?n bărbat a 4nce"ut #ă in8oce #"iritele "rintr-un #oi de ru/ăciune. Hecretarul la/ărului a8ea 4naintea #a o &oaie /oală de >rtie dar &ără inten'ia con;tientă de a #crie ce8a "e ea. =n următoarele 6ece minute du"ă care ;edin'a #-a terminat din "ricina e;ecului mediumului de a in8oca duurile #ă a"ară creionul lui a 4nce"ut #ă tra/ă u;or ni;te linii "e >rtie &orm>nd &oarte li6ibil cu8intele 7V*E V. E ab#olut #i/ur că #ecretarul nu 4n8ă'a#e niciodată latina ;i că nu au6i#e niciodată 4nainte cu8intele vae victis – 7Vai de cei 4n8in;iM. Du"ă "ărerea mea "robabil că le au6i#e c>nd8a 4n 8ia'ă &ără #ă ;i le mai &i amintit iar cu8intele au &o#t a#t&el la 4ndem>na 7#"iritului #"iritul #ubcon;tientului #ău atunci cu c>te8a luni 4nainte de eliberarea noa#tră ;i de &inele ră6boiului. =n ciuda "rimiti8ită'ii &i6ice ;i #u&lete;ti #ilite din la/ărele de concentrare era "o#ibil totu;i ca 8ia'a #"irituală #ă #e ad>ncea#că. amenii mai #en#ibili care &u#e#eră obi;nui'i cu o 8ia'ă intelectuală bo/ată "robabil că au #u&erit mult ade#ea a8eau ;i o con#titu'ie &i6ică mai delicată dar "a/ubele "rodu#e a#u"ra &iin'ei lor lăuntrice au &o#t mai mici. *ce;tia erau 4n #tare #ă #e retra/ă din ambian'a teribilă din Aurul lor 4ntr-o 8ia'ă lăuntrică "lină de bo/ă'ie o 8ia'ă a libertă'ii #"irituale. Bumai a#t&el #e "oate e"lica a"arentul "arado că unii de'inu'i a8>nd o con#titu'ie mai "u'in robu#tă "ăreau ade#eori că &ac &a'ă mai bine 8ie'ii de la/ăr dec>t cei mai robu;ti. %entru a mă &ace 4n'ele# #unt ne8oit #ă &ac a"el la "ro"ria-mi e"erien'ă. Da'i-mi 8oie #ă 8ă i#tori#e#c ce #e 4nt>m"la 4n dimine'ile acelea c>nd cu noa"tea 4n ca" trebuia #ă măr;ăluim #"re locul no#tru de muncă. Comen6i #tri/ate: 7Deta;ament 4nainte mar;M Ht>n/-doi-trei-"atruM Ht>n/-doi-trei"atruM Ht>n/-doi-trei-"atruM Ht>n/-doi-trei-"atruM Du"ă omul din &a'ă #t>n/ ;i #t>n/ ;i #t>n/ ;i #t>n/M Şa"ca Ao#M Şi acum 4mi mai ră#ună 4ncă 4n ureci cu8intele acelea. 0a ordinul 7Şa"ca Ao#M treceam "rin "oarta la/ărului iar re&lectoarele de #u"ra8e/ere erau "u#e "e noi. ricine nu măr;ăluia 'an'o; "rimea un ;ut. Cel mai rău era "entru cei care din "ricina /erului 4;i tră#e#eră din nou ;a"ca "e ureci &ără "ermi#iune. Be 4m"iedicam "e 4ntuneric de bolo8anii mari ;i "rin băltoacele uria;e "e care lent>lneam de-a lun/ul #in/urului drum care ie;ea din la/ăr. (ardienii care ne 4n#o'eau continuau #ă 'i"e la noi ;i ne m>nau cu "atul armei. Cei cu "icioarele in&lamate #e #"riAineau de bra'ul 8ecinului. *rareori mai ro#team c>te un cu8>nt< 8>ntul tăio# nu "rea 4ncuraAa di#cu'iile. *#cun6>ndu-;i /ura 4n #"atele /ulerului ridicat omul de l>n/ă mine mi-a ;o"tit dintr-odată: 7Dacă ne-ar 8edea #o'iile 4n cli"a a#taM H"er că o duc mai bine 4n la/ărul lor ;i că nu ;tiu "rin ce trecem noi. *#ta m-a trimi# cu />ndul la #o'ia mea. Şi cum mer/eam kilometri la r>nd tot 4m"iedic>ndu-ne ;i alunec>nd "e "or'iunile 4n/e'ate tră/>ndu-ne unul "e altul 4n #u# ;i mer/>nd mereu 4nainte &ără #ă ro#tim ce8a am>ndoi ;tiam că &iecare dintre
Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii
32
noi #e />ndea la #o'ia lui. ?neori "ri8eam #"re cerul unde #telele 4nce"eau #ă "ălea#că 4n tim" ce lumina tranda&irie a 6orilor #e 4ntindea din #"atele unei /răme6i de nori ne/ri. Hu&letul meu #e a/ă'a 4n#ă de ci"ul #o'iei mele "e care mi-l adu#e#em 4naintea ocilor cu o claritate #u"ra&irea#că. au6eam ră#"un6>ndu-mi 4i 8edeam #ur>#ul "ri8irea #inceră ;i dătătoare de curaA. Fie că era #au nu reală "ri8irea ei era 4n#ă mai #trălucitoare dec>t #oarele care tocmai ră#ărea. ?n />nd m-a #tră"un#: "entru "rima dată 4n 8ia'ă am 4n'ele# ade8ărul a;a cum l-au a;e6at 4n ode at>'ia "oe'i declarat ca ultimă 4n'ele"ciune de at>t de mul'i />nditori. *de8ărul că dra/o#tea e#te ultimul ;i cel mai 4nalt 'el la care omul "oate #ă a#"ire. *tunci am 4n'ele# #en#ul celei mai mari taine "e care "oe6ia />ndirea ;i credin'a umană trebuie #ă ne-o 4m"ărtă;ea#că: i6bă8irea omului este prin dragoste .i în dragoste" *m 4n'ele# că omul căruia nu i-a mai răma# nimic 4n lumea acea#ta "oate totu;i #ă cunoa#că &ericirea ciar ;i dacă numai "entru o cli"ă contem"l>nd "er#oana iubită. Be4nci"uit de #in/ur ne"utincio# #ă #e e"rime "rintr-o acti8itate "o6iti8ă c>nd #in/ura #a reali6are #e reduce la a-;i 4ndura #u&erin'a a;a cum #e cu8ine - onorabil a;adar a&lat 4ntr-o a#t&el de #itua'ie omul "oate "rin contem"larea "lină de iubire a ci"ului "er#oanei iubite "e care 4l "oartă 4n #ine #ă aAun/ă la 4m"linire. %entru "rima oară 4n 8ia'ă am "utut "rice"e 4n'ele#ul cu8intelor 74n/erii #e "ierd 4n contem"larea "er"etuă a #la8ei nemăr/inite. =n &a'a mea un om #e 4m"letici ;i cei care-l urmau că6ură "e#te el. (ardianul #e nă"u#ti ;i 4i lo8i "e to'i. *#t&el />ndurile mele &ură 4ntreru"te c>te8a minute. Dar bru#c #u&letul meu /ă#i calea 4na"oi de la 8ia'a mea de de'inut #"re cealaltă lume relu>ndu-mi a#t&el di#cu'ia cu iubita mea - o 4ntrebam ;i ea 4mi ră#"undea a"oi la r>ndul ei 4mi "unea 4ntrebări ;i eu 4i dădeam ră#"un#. 7HtaiiiM *Aun#e#erăm la locul no#tru de muncă. Cu to'ii #e 6oreau 4n#"re baraca 4ntunecoa#ă 4n nădeAdea că 8or da "e#te ni;te unelte c>t de c>t bune. Fiecare "ri6onier "rimea o ca6ma #au un t>rnăco". 7Bu 8ă "ute'i /răbi "orcilor9 Cur>nd ne-am reluat 4n ;an' locul din 6iua "recedentă. %ăm>ntul 4n/e'at tro#nea #ub 8>r&ul t>rnăco"ului de #ăreau #c>ntei. amenii - tăcu'i cu mintea amor'ită. Hu&letul meu era 4ncă a/ă'at de ci"ul #o'iei mele. ?n />nd 4mi trecu "rin minte: nici măcar nu ;tiam dacă mai era 4n 8ia'ă. Ştiam un #in/ur lucru - un lucru "e care 4l 4n8ă'a#em deAa bine: dra/o#tea trece cu mult dincolo de "er#oana &i6ică a &iin'ei iubite /ă#indu-;i #en#ul cel mai "ro&und 4n &iin'a #a #"irituală 4n ;inele #ău lăuntric. Fie că e#te #au nu "re6entă &ie că mai e#te #au nu 4n 8ia'ă toate ace#tea 4ncetea6ă cum8a #ă mai conte6e.
Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii
33
Bu ;tiam dacă #o'ia mea mai trăia ;i nu a8eam nici o "o#ibilitate de a a&la ade8ărul "e toată "erioada deten'iei nu am "utut trimite ;i nici "rimi 8reo #cri#oare< dar 4n cli"a aceea nu mai conta. Bici măcar nu a8eam ne8oie #ă a&lu< nimic nu "utea ;tirbi tăria dra/o#tei mele a />ndurilor mele ;i ci"ul iubitei mele. Dacă a; &i ;tiut 4n cli"ele acelea că #o'ia mea era moartă cred că a; &i continuat #ă mă dăruie#c netulburat de ace#t &a"t contem"lării ci"ului ei iar con8er#a'ia mea lăuntrică cu ea ar &i &o#t la &el de 8ie ;i de 4nde#tulătoare. 7%une-mă ca o "ecete "e inima ta căci dra/o#tea e#te tare ca moartea K. *cea#tă inten#i&icare a 8ie'ii lăuntrice 4l aAuta "e de'inut #ă /ă#ea#că un re&u/iu 4n &a'a /oliciunii "u#tiirii ;i #ărăciei #"irituale din 8ia'a #a "ermi'>ndu-i #ă e8ade6e 4n trecut. C>nd 4i dădea &r>u liber ima/ina'ia lui #e "utea Auca cu 4nt>m"lări din trecut ade#eori neim"ortante cu 4nt>m"lări mărunte ;i lucruri ne4n#emnate. =n no#tal/icele #ale aduceri aminte le "unea 4ntr-o lumină cu totul deo#ebită ace#tea că"ăt>nd o 4n&ă'i;are neobi;nuită. 0umea ;i ei#ten'a lor "ăreau at>t de 4nde"ărtate iar mintea călătorea 4ntr-acolo "lină de dor. =n mintea mea călătoream cu autobu6ul de#cuiam u;a de la intrarea 4n a"artament ră#"undeam la tele&on a"rindeam luminile electrice. *de#eori />ndurile noa#tre #e 4n8>rteau 4n Aurul unor a#emenea detalii iar aducerile aminte te "uteau mi;ca ">nă la lacrimi. %e mă#ură ce 8ia'a interioară a de'inutului tindea #ă de8ină tot mai inten#ă el #e bucura deo"otri8ă de &rumu#e'ea artei #i a naturii mai mult ca niciodată. Cu"rin# de &armecul lor "utea ciar #ă uite uneori de 4m"reAurările 4n#"ăim>ntătoare 4n care #e a&la. Dacă ne-ar &i "utut cine8a 6ări &a'a 4n tim"ul călătoriei noa#tre de la *u#cit6 #"re un la/ăr ba8are6 4n 8reme ce "ri8eam "rin &ere#truicile 6ăbrelite ale 8a/onului 4nci#oare #"re mun'ii Hal6bur/ului cu "i#curile 4n8ă"ăiate 4n amur/ nu ar &i "utut nicidecum crede că acelea erau ci"urile unor oameni care 4;i "ierdu#eră orice #"eran'ă de 8ia'ă ;i de libertate. =n ciuda ace#tui &a"t - ba "oate ciar datorită lui - eram &ura'i de &rumu#e'ile naturii cărora le du#e#em dorul at>ta 8reme. De a#emenea 4n la/ăr #e "rea "utea ca unul dintre noi #ă-i atra/ă aten'ia camaradului care muncea cot la cot cu el a#u"ra unui ră#ărit de #oare #trălucind "e K
Frankl citea6ă ade#eori din /eciul Testament. *ici citea6ă din &0ntarea &0ntărilor #u"erb "oem de iubire #cri# de re/ele Holomon ca". 8. I: 7%une-mă ca o "ecete "e inima ta ca o "ecete "e bra'ul tău< căci dra/o#tea e#te tare ca moartea ;i /elo6ia e#te ne4ndu"lecată ca locuin'a mor'ilor< Aarul ei e#te Aar de &oc o &lacără a Domnului n" trad.. De remarcat că Frankl &olo#e;te ade#eori "er#oana a treia #in/ular de;i #e re&eră la #ine. *ce#t "rocedeu #tili#tic re/ă#it ;i 4n alte #crieri de-ale #ale Frankl 4l ;i e"lică la un moment dat el 'in>nd de ceea ce "#iiatrul 8iene6 nume;te 7tran#cenden'ă de #ine en. self transcendence< /er. Selbst, Transzendenz una din calită'ile &undamentale ale omului care nu doar că #e "oate deta;a de #ine 4n#u;i ;i #e "oate "ri8i de la o oarecare di#tan'ă ;i cu obiecti8itate ci "oate ciar uita de #ine 4n tim" ce #e dăruie;te #luAirii unei cau6e mai 4nalte dec>t "ro"ria "er#oană n" trad..
Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii
3$
dea#u"ra co"acilor 4nal'i ai "ădurilor ba8are6e ca 4n &aimoa#ele acuarele ale lui Drer acelea;i "ăduri 4n care noi con#trui#erăm o enormă &abrică de muni'ii. =ntr-o #eară "e c>nd ne odineam obo#i'i mor'i "e "odeaua barăcii noa#tre cu /amela de #u"ă 4n m>nă un to8ară; de la/ăr dădu bu6na 4năuntru ;i ne in8ită #ă dăm &u/a a&ară "e "latoul de adunare ca #ă 8edem minunea a#&in'itului. Ht>nd acolo am 8ă6ut cum norii miri&ici #e 4n8ă"ăiau 4n#"re a"u# ;i cum cerul 4ntre/ #e 4n#u&le'ea de nori cu contururi ;i culori mereu #cimbătoare de la alba#tru metalic ">nă la #>n/eriu. Cenu;iul 4n#in/urat al barăcilor mi6erabile contra#ta inten# cu cerul 4n8ă"ăiat re&lectat 4n băltoacele de "e terenul noroio#. =ntr-un t>r6iu du"ă o tăcere /răitoare ne-am #"u# unul altuia: 7C>t de &rumoa#ă "oate &i lumeaM *ltă dată eram la muncă 4ntr-un ;an'. Oorii cenu;ii< cenu;iu ;i cerul de dea#u"ra noa#tră< cenu;ie ;i 6ă"ada 4n lumina #labă a dimine'ii< cenu;ii ;i 6dren'ele 4n care erau 4n8e;m>nta'i camara6ii mei< cenu;ii ;i &e'ele lor. Htăteam din nou de 8orbă cu #o'ia mea "e tăcute ori "oate că mă #trăduiam #ă /ă#e#c e"lica'ia #u&erin'elor mele amor'ii mele lente. =ntr-un ultim "rote#t 8iolent 4m"otri8a de6nădeAdii 4n &a'a mor'ii iminente am #im'it cum #u&letul meu #tră"un/e be6na 4n care eram 4n&ă;urat. *m #im'it cum tran#cende lumea aceea li"#ită de #"eran'ă ;i de #en# ;i de unde8a am au6it un 7da biruitor ca ră#"un# la 4ntrebarea mea de#"re #en#ul #u"rem al ei#ten'ei. =n ciar cli"a aceea la o ca#ă 'ărănea#că din de"ărtare odinind la ori6ont de "arcă ar &i &o#t "ictată #e a"rin#e o lumini'ă 4n cenu;iul acela mi6erabil al 6orilor din !a8aria. 7Et lux in tenebris lucet - 7Şi lumina #trăluci 4n 4ntuneric ,. Hă"am "ăm>ntul 4n/e'at de mai multe ore. (ardianul trecu#e l>n/ă mine ;i 4mi aruncă o in#ultă dar eu mă #cu&undai mai mult 4n dialo/ul cu iubita mea. Him'eam tot mai mult că ea e de &a'ă că e alături de mine< a8eam im"re#ia că o "uteam ciar atin/e că a; "utea #ă 4mi 4ntind m>na ;i #ă i-o "rind "e a ei. Trăirea era &oarte "uternică: ea era acolo. Ciar 4n cli"a aceea o "a#ăre cobor4 4n 6bor tăcută ;i #e coco'ă ciar 4n &a'a mea "e /rămada de "ăm>nt "e care 4l #co#e#em din ;an' uit>ndu-#e 'intă la mine. @ai 4nainte am 8orbit de#"re artă. %oate ei#ta a;a ce8a 4ntr-un la/ăr de concentrare9 @ai de/rabă de"inde de cum ale/em #ă de&inim arta. Din c>nd 4n c>nd im"ro8i6am un #oi de #ală de #"ectacol. !araca era tem"orar cură'ată #e &ăcea loc 4n ea ;i c>te8a bănci de lemn erau "u#e #au "rin#e laolaltă ;i #e 4ncro"ea un "ro/ram. Heara to'i cei cu "o6i'ii bune 4n la/ăr – to5i &apii ;i muncitorii care nu a8u#e#eră de măr;ăluit "e di#tan'e mari 4n a&ara la/ărului - #e adunau acolo. @er/eau ca #ă tra/ă c>te8a oote de r># #au "oate ca #ă "l>n/ă un "ic< oricum ca #ă uite. He c>nta #e #"uneau "oe6ii /lume unele #atiri6>nd "rintre r>nduri 8ia'a de la/ăr. Toate a8eau menirea #ă ne aAute #ă uităm ;i ciar ne aAutau. =nt>lnirile noa#tre a8eau a;a un im"act 4nc>t unii ,
Frankl &ace a"el armoni6>ndu-le in#"irat ;i admirabil la cu8intele de "e &ronti#"iciile /eciului .i 1oului Testament. =n 8reme ce 4n cartea 2acerii e#te 8orba de#"re lumina &i6ică a"o#tolul loan #e re&eră 4n "rolo/ul E8an/eliei #ale la %ogosul di8in care #-a 4ntru"at 4n "er#oana lui G#u# Cri#to# n" trad..
Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii
31
dintre de'inu'ii de r>nd 8eneau la #"ectacol 4n ciuda obo#elii ciar dacă a#t&el trebuiau #ă renun'e la "or'ia lor 6ilnică de m>ncare. =n Aumătatea de oră de la "r>n6 c>nd ni #e 4m"ăr'ea #u"a "e care o #u"ortau &irmele contractoare ;i "entru care nu "lăteau cine ;tie ce la locul de muncă a8eam 8oie #ă ne #tr>n/em laolaltă 4ntr-o #ală a ma;inilor neterminată. 0a intrare to'i "rimeau c>te un "olonic de #u"ă cioară. =n tim" ce o #orbeam cu ne#a' un "ri6onier #e coco'a "e un butoi ;i c>nta arii italiene. Be "lăceau c>ntecele iar lui i #e dădea o "or'ie dublă de #u"ă ciar 7de la &und - adică cu ma6ăreM =n la/ăr #e dădeau "remii nu doar "entru di#trac'ie ci ;i "entru a"lau6e. Eu #"re eem"lu "uteam #ă bene&icie6 de "rotec'ia noroc că nu am a8ut niciodată ne8oie de eaM celui mai de temut &apo din la/ăr care "e bună dre"tate era cuno#cut #ub numele de 7Ca"o-?ci/a;ul. Gată cum #-au "etrecut lucrurile. =ntr-una din #eri mi #-a &ăcut cin#tea deo#ebită de a &i iară;i in8itat 4n camera unde a8eau loc ;edin'ele de #"iriti#m. De &a'ă #e aduna#eră aceia;i intimi "rieteni ai doctorului-;e& ;i &ără "ermi#iune era "re6ent ;i o&i'erul re#"on#abil de eci"a de la canali6are. Ca"o?ci/a;ul a intrat din 4nt>m"lare 4n 4ncă"ere ;i a &o#t ru/at #ă recite una din "oe6iile #ale care de8eni#eră &aimoa#e #au mai de/rabă de "omină 4n la/ăr. B-a &o#t ne8oie #ă &ie ru/at de două ori a;a că re"ede a #co# la i8eală un #oi de Aurnal din care a 4nce"ut #ă ne recite c>te8a mo#tre ale artei #ale. 0a una dintre "oe6iile #ale de dra/o#te a trebuit #ă-mi mu;c bu6ele ">nă la #>n/e ca #ă mă ab'in ;i e &oarte "robabil că &a"tul ace#ta mi-a #al8at 8ia'a. De 8reme ce m-am arătat &oarte /enero# ;i cu a"lau6ele mi-am #al8at 8ia'a ;i ciar am &o#t deta;at 4n eci"a lui căreia 4i mai &u#e#em anterior re"arti6at tim" de o 6i - o 6i care 4mi &u#e#e de-aAun#. ricum mi-a &olo#it totu;i #ă 4i de8in cuno#cut lui Ca"o-?ci/a;ul - dintr-un un/i &a8orabil. *;adar am a"laudat c>t m-au 'inut "almele. De#i/ur la modul /eneral orice 4ncercare de a &ace artă 4n la/ăr era 4ntruc>t8a /rote#că. *; #"une că im"re#ia reală "e care o &ăcea a#u"ra noa#tră orice lucru care a8ea le/ătură cu arta "ro8enea numai din contra#tul #trident dintre actul re#"ecti8 ;i &undalul 8ie'ii de"rimante din la/ăr. Bu 8oi uita niciodată cum m-am #culat din #omnul acela ad>nc datorat e"ui6ării du"ă a doua noa"te "etrecuta la *u#cit6 – tre6it &iind de mu6ică. Re#"on#abilul barăcii #erba ce8a 4n camera lui care #e a&la ciar l>n/ă intrarea 4n baracă. Voci de oameni cerceli'i 6bierau ni;te melodii ră#u&late. !ru#c #-a &ăcut lini;te ;i o 8ioară a 4nce"ut #ă c>nte 4n noa"te un tan/o ea#"erant de tri#t o melodie deo#ebită nebanali6ată "rintr-o dea#ă inter"retare. Vioara "l>n/ea ;i o "arte din mine "l>n/ea dim"reună cu ea căci 4n aceea;i 6i cine8a tocmai 4m"linea 2$ de ani. %er#oana aceea #e /ă#ea 4ntr-o altă "arte a *u#cit6-ului "oate doar la c>te8a #ute #au mii de metri de"ărtare dar 4mi era cu ne"utin'ă #ă aAun/ la ea. Era #o'ia mea.
Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii
3I
%entru cine8a dina&ară &a"tul de a de#co"eri că 4ntr-un la/ăr de concentrare era cu "utin'ă o &ormă de artă "oate &i de#tul de #ur"rin6ător dar "oate mai uimitor ar &i #ă audă că "uteam re/ă#i la &el de bine ciar ;i acolo #im'ul umorului< de#i/ur doar o urmă #labă de umor ;i doar "entru c>te8a #ecunde #au minute. ?morul era o altă armă a #u&letului 4n lu"ta noa#tră "entru autocon#er8are. E#te bine cuno#cut &a"tul că umorul mai mult dec>t oricare altă tră#ătură umană 4'i 4n/ăduie #ă te di#tan'e6i ;i #ă ai "uterea #ă te ridici dea#u"ra oricărei #itua'ii ciar dacă numai "entru c>te8a cli"e. De &a"t ciar l-am 4n8ă'at "e un "rieten de-al meu care muncea cot la cot cu mine 4n con#truc'ii #ă-;i de68olte #im'ul umorului l-am #u/erat că am "utea #ă ne &ă/ăduim unul altuia #ă #cornim cel "u'in o i#torioară amu6antă 4n &iecare 6i de#"re ce8a ce ni #-ar "utea 4nt>m"la c>nd8a du"ă liberare. mul era cirur/ ;i lucra#e 4n calitate de cirur/-a#i#tent 4n cadrul unui mare #"ital. *;a că odată am 4ncercat #ă-l &ac #ă 6>mbea#că de#criindu-i cum nu 8a &i el 4n #tare #ă #e de6bare de obi;nuin'ele 8ie'ii de la/ăr c>nd #e 8a &i 4ntor# la ocu"a'ia #a de mai 4nainte. =n con#truc'ii 4n #"ecial c>nd #u"ra8e/etorul 4;i &ăcea turul de in#"ec'ie ;e&ul de eci"ă ne 4ndemna #ă lucrăm mai re"ede #tri/>nd: 7*ten'ieM *ten'ieM G-am #"u# deci "rietenului meu: 7=ntr-o bună 6i 8ei &i din nou 4n blocul o"erator &ăc>nd o o"era'ie abdominală de an8er/ură ;i dintr-odată un in&irmier 8a da bu6na 4năuntru ;i 8a anun'a #o#irea cirur/ului-;e& #tri/>nd: Q*ten'ieM *ten'ieM *lteori ceilal'i in8entau di8er#e ce#tii amu6ante de#"re 8iitor antici">nd de eem"lu că la ma#ă 4n tim"ul unei reuniuni ar "utea uita de ei c>nd #-ar #er8i #u"a ;i ar cere /a6dei #ă-i #er8ea#că 7de la &undul oalei. =ncercarea de a ne de68olta #im'ul umorului ;i de a 8edea lucrurile 4n lumina acea#ta a6lie e#te un #oi de arti&iciu "e care-l 4n8ă'ăm 4n tim" ce de"rindem arta de a trăi. Cu toate ace#tea iată că e#te "o#ibil #ă "ractici arta de a trăi ciar i 4ntr-un la/ăr de concentrare de;i #u&erin'a e#te omni"re6entă. Hă &ac o analo/ie: #u&erin'a omului #e a#eamănă cu com"ortamentul /a6ului. Dacă #e "om"ea6ă o anumită cantitate de /a6 4ntr-o 4ncă"ere /oală /a6ul 8a um"le camera com"let ;i uni&orm indi&erent c>t de mare ar &i ea. Tot a#t&el #u&erin'a um"le 4ntru totul #u&letul uman ;i />ndirea con;tientă indi&erent dacă le 8orba de o #u&erin'ă mare #au de una mică. De aceea 7mărimea #u&erin'ei umane e#te ab#olut relati8ă. Totodată re6ultă că un lucru &oarte banal "oate cau6a cea mai mare bucurie. Hă luăm ca eem"lu ce8a ce #-a 4nt>m"lat 4n călătoria noa#tră de la *u#cit6 #"re la/ărul care 'inea de Dacau. Be temeam cu to'ii că ne 4ndre"tam #"re la/ărul @autau#en. De8eneam din ce 4n ce mai ten#iona'i "e mă#ură ce ne a"ro"iam de un anume "od "e Dunăre "e#te care trenul ar &i trebuit #ă treacă "entru a aAun/e la @autau#en du"ă cum ne 4n;tiin'a#eră to8ară;ii no;tri de drum cu mai multă e"erien'ă. Celor care nu au 8ă6ut 8reodată ce8a a#emănător le e#te im"o#ibil #ă-;i ima/ine6e cum noi
Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii
3K
de'inu'ii 'o"ăiam de bucurie 4n 8a/on c>nd am 8ă6ut că tran#"ortul nu trece "e#te "odul cu "ricina ci că #e 4ndre"ta 7doar #"re Dacau. Şi iară;i ce #-a 4nt>m"lat la #o#irea noa#tră 4n la/ăr du"ă un drum de două 6ile ;i trei no"'i9 Bu &u#e#e #u&icient #"a'iu "entru ca to'i #ă ne /emuim "e "odeaua 8a/onului 4n acela;i tim". @aAoritatea dintre noi au trebuit #ă #tea 4n "icioare tot drumul 4n tim" ce doar c>'i8a #e /emuiau cu #cimbul "e "aiele ne4nde#tulătoare mu#tind de urină. C>nd am aAun# "rima ;tire im"ortantă "e care am a&lat-o de la de'inu'ii mai 8eci a &o#t că ace#t la/ăr relati8 mic număr>nd 2 1 de "er#oane nu a8ea 7cu"toare nici crematoriu nici /a6M *#ta 4n#emna că o "er#oană care aAun/ea 7mu#ulman nu "utea &i du# direct la camera de /a6are ci trebuia #ă a;te"te ">nă c>nd #e alcătuia un aa-numit 7tran#"ort de bolna8i "entru *u#cit6. *cea#tă #ur"ri6ă 4mbucurătoare ne-a creat bună di#"o6i'ie. ?rarea /ardianului-;e& care ră#"undea de baraca noa#tră la *u#cit6 de8eni#e realitate: aAun#e#em c>t #e "oate de re"ede 4ntr-un la/ăr care #"re deo#ebire de *u#cit6 nu a8ea 7orn. *m r># i am tra# la /lume 4n ciuda a tot ceea ce a8eam #ă 4ndurăm 4n următoarele c>te8a ore ;i "e tot "arcur#ul orelor re#"ecti8e. C>nd 4n calitatea noa#tră de nou-8eni'i am &o#t număra'i unul dintre noi li"#ea. *;a că a trebuit #ă a;te"tăm a&ară 4n "loaie ;i 4n 8>ntul tăio# ">nă c>nd omul li"#ă a &o#t /ă#it. =n cele din urmă &u de#co"erit 4ntr-o baracă unde adormi#e de e"ui6at ce era. *"oi a"elul #-a tran#&ormat ca "edea"#ă 4ntr-un mar;. Toată noa"tea ;i ">nă t>r6iu a doua 6i diminea'ă a trebuit #ă #tăm a&ară 4n/e'a'i ;i mura'i ">nă la "iele du"ă toată 6droaba din tim"ul lun/ii noa#tre călătorii. Şi totu;i eram cu to'ii &oarte mul'umi'iM %entru că 4n la/ăr nu era nici un orn iar *u#cit6-ul era ăt de"arte. *ltă dată am 8ă6ut un /ru" de de'inu'i trec>nd "e l>n/ă locul no#tru de muncă. C>t de lim"ede ne-a a"ărut 4n cli"a aceea caracterul at>t de relati8 al #u&erin'eiM =i in8idiam "e ace;ti de'inu'i "entru 8ia'a lor relati8 bine ordonată #i/ură ;i &ericită. Cu #i/uran'ă că a8eau "o#ibilitatea #ă &acă baie re/ulat ne 6iceam noi cu tri#te'e. Cu #i/uran'ă că a8eau "eriu'e de din'i ;i "erii de aine #altele - c>te una "entru &iecare dintre ei - ;i 4;i "rimeau lunar core#"onden'a a8>nd a#t&el 8e;ti de#"re rudele lor #au "ut>nd măcar ;ti dacă ace#tea mai erau #au nu 4n 8ia'ă. Boi "ierdu#erăm toate ace#te dre"turi cu multă 8reme 4n urmă. Şi cum 4i mai in8idiam "e aceia dintre noi care a8eau ;an#a de a aAun/e la o &abrică ;i de a lucra a8>nd un aco"eri; dea#u"ra ca"uluiM Cu to'ii ne doream #ă a8em un a#t&el de noroc ;i #ă ne #al8ăm 8ia'a. @arAa relati8ă de noroc era ciar ;i mai con#i#tentă. Ciar ;i "rintre deta;amentele din a&ară taberei din care am &ăcut ;i eu "arte erau c>te8a /ru"e care erau con#iderate mai rele dec>t celelalte. %uteai #ă-l in8idie6i "e un altul care nu era ne8oit #ă #e a&unde 4n noroiul ar/ilo# de "e o "antă abru"tă ca #ă de#&unde re6er8oarele 8reunei mici #ta'ii de tren tim" de două#"re6ece ore "e 6i.
Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii
3
@aAoritatea accidentelor 6ilnice #e 4nt>m"lau 4n tim"ul ace#tui /en de muncă ;i ade#eori erau &atale. =n alte /ru"e de muncă o&i'erii #e 'ineau de o anumită tradi'ie locală de a a"lica lo8ituri cu nemiluita ceea ce ne &ăcea #ă di#cutăm de#"re norocul relati8 de a nu &i #ub comanda lor #au măcar de#"re norocul de a &i #ub comanda lor doar "entru o 8reme. dată dintr-un nenoroc am aAun# 4ntr-o a#t&el de /ru"ă. Dacă o alarmă de raid aerian nu ne-ar &i 4ntreru"t du"ă două ore tim" 4n care o&i'erul a #tat "e ca"ul meu 4n mod deo#ebit im"un>nd du"ă aceea redi#tribuirea muncitorilor cred că ma; &i 4ntor# 4n la/ăr cu una din #ăniile care 4i tran#"ortau "e cei care muri#eră #au erau "e cale #ă #e #&>r;ea#că din "ricina e"ui6ării. Bici nu 8ă "ute'i 4nci"ui de#"o8ărarea "e care ;uierul #irenei o "oate aduce 4ntr-o a#emenea #itua'ie< nici măcar boerul care aude /on/ul de la #&>r;it de rundă /on/ul care l-a #al8at 4n ultima cli"ă de la 3noc3out nu "oate "rice"e a#ta. Eram recuno#cători "entru &iecare a#t&el de mică ;an#ă ne#"erată. Eram bucuro;i c>nd /ă#eam tim" #ă ne căutăm de "ăduci mai 4nainte de a mer/e la culcare de;i lucrul 4n #ine nu era o "lăcere deoarece "re#u"unea #ă #tai de6brăcat 4n baraca ne4ncăl6ită de al cărei ta8an at>rnau 'ur'uri. Eram 4n#ă mul'umi'i dacă nu #e nimereau raiduri aeriene taman 4n tim"ul ace#tei o"era'iunii ;i nu trebuiau #tin#e luminile. Dacă nu reu;eam #ă ne 4nde"linim acti8itatea a#ta 4n mod core#"un6ător nu "uteam dormi c>te o Aumătate din noa"te. Rarele "lăceri ale 8ie'ii de la/ăr ne o&ereau un #oi de &ericire ne/ati8ă - 7libertatea de a nu #u&eri a;a cum o nume;te Hco"enauer - dar ;i a#ta doar 4ntr-un mod relati8. *de8ăratele "lăceri "o6iti8e ciar mici erau &oarte "u'ine. =mi aminte#c că odată am &ăcut un #oi de bilan' al "lăcerilor ;i am /ă#it că 4n multele multele #ă"tăm>ni #cur#e trăi#em doar două momente "lăcute. ?nul a &o#t c>nd la 4ntoarcerea de la muncă am &o#t "rimit la bucătărie du"ă o lun/ă a;te"tare ;i am &o#t ale# #ă lucre6 alături de de'inutul-bucătar F. El #tătea 4n #"atele ceaunului uria; ;i "unea #u"ă 4n /amelele "e care i le 4ntindeau de'inu'ii um"l>ndu-le la re"e6eală. Era #in/urul bucătar care nu căuta la &a'a omului c>nd 4i um"lea &ar&uria< #in/urul bucătar care 4m"ăr'ea #u"a 4n mod e/al indi&erent de cine era 8orba ;i care nu &ăcea &a8oruri "rietenilor #au com"atrio'ilor lui ale/>nd "entru ei carto&ii 4n 8reme ce al'ii ar &i "rimit 6eama cioară luată de dea#u"ra. Dar nu #unt eu 4n mă#ură #ă-i Audec "e de'inu'ii care dădeau "rioritate unora &a'ă de ceilal'i. Cine "oate arunca cu "iatra 4ntr-un om care 'ine "artea "rietenilor 4n 4m"reAurări 4n care era 8orba mai mult #au mai "u'in de o "roblemă de 8ia'ă ;i de moarte9 Bimeni #ă nu Audece mai 4nainte de a #e &i 4ntrebat cu ab#olută one#titate dacă 4ntr-o #itua'ie a#emănătoare nu ar &i &ăcut la &el.
Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii
3,
@ultă 8reme du"ă ce mi-am reluat 8ia'a normală adică la mult du"ă eliberarea mea din la/ăr cine8a mi-a arătat o re8i#tă #ă"tăm>nală cu &oto/ra&ii 4n&ă'i;>nd de'inu'ii 6ăc>nd 4n/e#ui'i "e "riciuri olb>ndu-#e cu oci "ierdu'i #"re 8i6itator. 7Ga uită-te la &e'ele a#tea 4n#"ăim>ntător de olbate - nu e /roa6nică toată ce#tia a#ta9 7De ce9 l-am 4ntrebat eu "entru că realmente nu-l 4n'ele/eam. %re' de o cli"ă am re8ă6ut tot tabloul: la cinci diminea'a era 4ncă 4ntuneric be6nă a&ară. Oăceam 4ntin# "e #c>ndurile tari 4n baraca de "ăm>nt 4n care a"roa"e K dintre noi erau 74n/riAi'i. Eram bolna8i ;i nu eram #ili'i #ă "ără#im la/ărul "entru a mer/e la muncă< nu trebuia #ă ie;im nici la de&ilare. %uteam #ta 4ntin;i toată 6iua 4n col'i;orul no#tru din baracă mo5ăind i a;te"t>nd 4m"ăr'irea 6ilnică a ">inii care bine4n'ele# că era mai "u'ină "entru bolna8i ;i #er8irea ciorbei o 6eamă lun/ă ;i "u'ină. Totu;i c>t de mul'umi'i eramM - c>t de &erici'i 4n ciuda a toate. =n tim" ce ne /emuiam unul 4n altul ca #ă 4m"iedicăm orice "ierdere inutilă de căldură ne8enindu-ne ;i nea8>nd 8reun intere# #ă mi;căm &ără ro#t &ie ;i numai un de/et au6eam &luierăturile #tridente ;i urletele de "e "latoul unde #cimbul de noa"te tocmai #e 4ntor#e#e adunat &iind "entru a"el. ?;a &u aruncată de "erete ;i 6ă"ada 8i#colită nă8ăli 4n baraca noa#tră. ?n camarad e"ui6at aco"erit de omăt intră cu "a;i ne#i/uri 4năuntru ca #ă #e odinea#că doar c>te8a minute. Dar #u"ra8e/etorul-;e& 4l #coa#e a&ară. Era #trict inter6i# #ă la;i un #trăin #ă #e adă"o#tea#că 4n baracă 4n tim" ce #e &ăcea numărătoarea "ri6onierilor. C>t de rău 4mi "ărea "entru el ;i c>t de bucuro# eram că nu #unt 4n "ielea lui 4n cli"ele acelea ci că mai de/rabă eram bolna8 ;i "uteam mo'ăi 4n baraca bolna8ilorM C>t de #alutar era &a"tul de a "utea "etrece două 6ile acolo ba ciar alte două 6ile 4n "lu# "e l>n/ă "rimele douăM Toate ace#tea mi-au re8enit 4n />nd c>nd am 8ă6ut &oto/ra&iile din re8i#ta aceea. *bia c>nd le-am e"licat a#cultătorii mei au 4n'ele# de ce nu /ă#i#em că &oto/ra&ia aceea era ciar a;a de /roa6nică: 4n cele din urmă oamenii #ur"rin;i "e &ilm "oate că nu erau ciar a;a de nenoroci'i. =n cea de-a "atra 6i de c>nd mă a&lam 4n ari"a bolna8ilor tocmai &u#e#em "u# 4n #cimbul de noa"te c>nd medicul-;e& a intrat /răbit ;i m-a 4ntrebat dacă 8reau #ă 4nde"line#c 8oluntar anumite #er8icii medicale 4ntr-un alt la/ăr 4n care erau bolna8i de ti&o#. =m"otri8a #&aturilor di#"erate ale "rietenilor mei ;i 4n ciuda &a"tului că a"roa"e niciunul din cole/ii mei medici nu ;i-a o&erit #er8iciile am otăr>t #ă mer/ ca 8oluntar. Ştiam că dacă mai răm>n 4ntr-un deta;ament de lucru 8oi muri cur>nd. Dar dacă tot era #ă mor 4n la/ărul acela cel "u'in moartea mea urma #ă aibă un ro#t. @-am />ndit că &ără 4ndoială ar a8ea cu mult mai mult #en# #ă 4ncerc #ă-mi #al8e6 to8ară;ii 4n calitate de doctor dec>t #ă 8e/ete6 #au #ă-mi "ierd 4n cele din urmă 8ia'a ca muncitor ne"roducti8 a;a cum eram la ora aceea. Era #im"lă matematică "entru mine nu un #acri&iciu. Dar o&i'erul de"artamentului #anitar a ordonat "e a#cun# 7#ă #e aibă /riAă de cei doi medici care #-au o&erit
Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii
$
8oluntari "entru la/ărul de ti&o# ">nă c>nd 8or "leca 4ntr-acolo. Eram a;a de #lăbi'i 4nc>t #e temea că o #ă mai aibă 4ncă două cada8re 4n "lu# 4n locul a doi medici. *m men'ionat mai de8reme că tot ce nu a8ea le/ătură cu "reocu"area imediată de a răm>ne 4n 8ia'a tu;i "rietenii a"ro"ia'i 4;i "ierdea 8aloarea. Toate erau Aert&ite 4n 8ederea ace#tui #co". Caracterul omului era im"licat ">nă la "unctul 4n care 4n8ălmă;eala mentală 4n care era "rin# 4i amenin'a toate 8alorile "e care le de'inu#e ;i le "unea #ub #emnul 4ndoielii. Hub in&luenta unei lumi care nu mai recuno;tea 8aloarea 8ie'ii umane #i demnitatea omului care Ae&ui#e omul de "ro"ria-i 8oin'ă tran#&orm>ndu-l 4ntr-un obiect #ortit eterminării totu;i cu />ndul "remeditat de a-l &olo#i din "lin mai 4nt>i ">nă la ultimul #tro" al re#ur#elor #ale &i6ice - #ub acea#tă in&luen'ă eul #ău #u&erea 4n cele din urmă o "ierdere a tuturor 8alorilor. Dacă 4n la/ărul de concentrare omul nu lu"ta 4m"otri8a ace#tui lucru 4ntr-un ultim e&ort dea;i #al8a #tima de #ine 4;i "ierdea #entimentul că e#te o indi8idualitate o &iin'ă dotată cu ra'iune cu libertate interioară ;i 8aloare "er#onală. *Aun/ea #ă #e concea"ă doar ca "arte a unei enorme ma#e de oameni< ei#ten'a lui cobora la ni8elul 8ie'ii animale. amenii erau m>na'i - c>teodată #"re un loc a"oi #"re altul< alteori erau m>na'i 4n /ru" alteori #e"arat - a#emeni unei turme de oi &ără "artici"area ra'iunii #au 8oin'ei lor. aită "e c>t de mică "e at>t de "ericuloa#ă 4i urmărea "retutindeni &oarte "rice"ută la metode de tortură ;i #adi#m. Ei conduceau turma ne4ncetat 4nainte ;i 4na"oi cu 'i"ete ;uturi ;i lo8ituri. Gar noi oile ne />ndeam doar la două lucruri cum #ă ne &erim de c>inii aceia răi i cum #ă &acem ro#t de un "ic de m>ncare. Ca ;i oile care #e 4n/rămăde#c #&ioa#e #"re centrul turmei &iecare dintre noi 4ncerca #ă aAun/ă 4n miAlocul &orma'iei. *#ta 4'i dădea o ;an#ă mai bună de a e8ita lo8iturile /ardienilor care măr;ăluiau "e &lancuri din &a'a ">nă 4n #"atele coloanei noa#tre. %o6i'ia centrală a8ea ;i a8antaAul de a-'i o&eri "rotec'ie 4m"otri8a 8>ntului tăio#. De aceea 4n 4ncercarea de a-'i #al8a "ielea erai ne8oit #ă te a&un6i 4n mul'ime. *#ta #e 4nt>m"la de la #ine 4n &orma'ie. Dar alteori era ;i un e&ort c>t #e "oate de con;tient din "artea noa#tră - 4n acord cu una dintre cele mai im"erati8e le/i ale la/ărului autocon#er8area: #ă nu ba'i la oci. Tot tim"ul 4ncercam #ă e8ităm #ă atra/em aten'ia HH-i;tilor. Ei#tau bine4n'ele# momente c>nd era "o#ibil ;i ciar nece#ar #ă te 'ii de"arte de mul'ime. E#te binecuno#cut &a"tul că 4ntr-o 8ia'ă 4n comun #ilită 4n care e;ti tot tim"ul urmărit ce &aci "oate a"ărea ne8oia ire6i#tibilă de a e8ada din mul'ime cel "u'in "entru o #curtă bucată de 8reme. De'inutul t>nAea #ă răm>nă #in/ur cu #ine 4n#u;i ;i cu />ndurile #ale. Jinduia du"ă intimitate ;i #in/urătate. Du"ă ce am &o#t du# 4ntr-un a;a-numit 7la/ăr de re&acere am a8ut norocul de alt&el rar de a "utea răm>ne #in/ur cam c>te 1 minute o dată. =n #"atele barăcii de "ăm>nt unde lucram ;i 4n care erau 4n/e#ui'i a"roa"e 1 de "acien'i atin;i de delir #e a&la un locu;or lini;tit la col'ul /ardului dublu de #>rmă /im"ată care 4nconAura la/ărul. Fu#e#e
Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii
$+
im"ro8i6at acolo un cort din c>'i8a #t>l"i ;i cren/i de co"aci "entru a adă"o#ti cam Aumătate de du6ină de cada8re rata 6ilnică a dece#ului 4n la/ăr. @ai ei#ta ;i un canal "rin care #e "utea aAun/e la 'e8ile de a"ă. @ă /emuiam "e ca"acul de lemn al ace#tui canal ori de c>te ori nu eram #olicitat #ă &ac ce8a. Htăteam "ur ;i #im"lu ;i "ri8eam a&ară din la/ăr la 8erdele coa#telor 4n&lorite ;i la dealurile alba#tre din de"ărtare din "ei#aAul acela al !a8ariei 4ncadrat de re'elele de #>rmă /im"ată. Cu"rin# de dor 8i#am ;i />ndurile mi#e 4ndre"tau unde8a către nord nord-e#t 4n direc'ia ca#ei mele dar nu "uteam 8edea dec>t nori. Cada8rele din a"ro"iere "e care colcăiau "ăducii nu mă deranAau. Bumai "a;ii /ardienilor care mai treceau mă "uteau #mul/e din 8i#ele mele< #au "oate un a"el 8enit de la in&irmerie ori "oate "entru a ridica "ro8i6iile de medicamente "entru baraca mea - ;i care con'ineau "oate cinci #au 6ece tablete de a#"irină ce trebuiau #ă aAun/ă c>te8a 6ile "entru cinci6eci de bolna8i. 0e admini#tram ;i a"oi 4mi &ăceam 8i6itele luam "ul#ul "acien'ilor ;i dădeam c>te o Aumătate de tabletă 4n ca6urile /ra8e. !olna8ii &ără ;an#e nu "rimeau 4n#ă medicamente. Bu le-ar &i &olo#it la nimic ;i "e l>n/ă a#ta le-ar &i li"#it celor care 4ncă mai a8eau ;an#e de 8indecare. %entru ca6urile u;oare nu-mi mai răm>nea nimic dec>t "oate o 8orbă de 4ncuraAare. *#t&el mă t>r>m de la un "acient la altul de;i eu 4n#umi eram #lăbit ;i e"ui6at din cau6a unui atac #e8er de ti&o#. @ă 4ntorceam a"oi la locul meu #in/uratic "e ca"acul de lemn al canalului de a"ă. =nt>m"lător ace#t "u' a #al8at odată 8ie'ile a trei to8ară;i de la/ăr. Cu "u'ină 8reme 4nainte de eliberare #-au or/ani6at tran#"orturi ma#i8e #"re Dacau ;i ace;ti trei de'inu'i au 4ncercat 4n mod 4n'ele"t #ă e8ite călătoria. *u cobor>t 4n canal ;i #-au a#cun# acolo de "a6nici. Eu #tăteam lini;tit "e ca"ac "ăr>nd ne8ino8at ;i Auc>ndu-mă co"ilăre;te cu "ietricele "e care le aruncam 4n #>rma /im"ată. C>nd "a6nicul m-a 8ă6ut a e6itat o cli"ă dar a"oi a trecut mai de"arte. Cur>nd le-am "utut #"une celor trei oameni de dede#ubt că "ericolul cel mare trecu#e. Cui8a dina&ară 4i e#te &oarte /reu #ă "ricea"ă c>t de "u'in "re' #e "unea 4n la/ăr "e 8ia'a omului. To8ară;ii de la/ăr #e 4m"ietri#eră dar "robabil că de8eneau mai con;tien'i de acea#tă de#con#iderare a ei#ten'ei umane c>nd #e &orma c>te un con8oi de bolna8i. Tru"urile #leite ale bolna8ilor erau aruncate 4n ni;te &ur/oane "e două ro'i tra#e de al'i de'inu'i kilometri la r>nd ade#eori "rin 8i#col ">nă la următorul la/ăr. Dacă unul dintre bolna8i murea 4nainte de "lecare era aruncat oriunde - li#ta cu bolna8i trebuia #ă &ie corectăM 0i#ta era #in/urul lucru care conta. mul conta doar "entru că a8ea un număr 4n la/ăr. Ui de8enea literalmente un număr: mort #au 8iu a#ta nu a8ea nici o im"ortan'ă< 8ia'a unui 7număr era cu totul li"#ită de im"ortan'ă. Gar ceea ce #tătea 4n #"atele ace#tui număr ;i 8ia'a ca atare - #oarta "o8e#tea lui numele acelui om - contau ciar ;i mai "u'in. =ntr-un con8oi de bolna8i "e care eu 4n calitate de doctor a trebuit #ă-i 4n#o'e#c de la un la/ăr al !a8ariei 4n altul era ;i un
Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii
$2
t>năr de'inut al cărui &rate nu #e a&la "e li#tă ;i care deci urma #ă răm>nă 4n la/ăr. *t>t de mult l-a im"lorat t>nărul "e /ardian 4nc>t ace#ta #-a deci# #ă &acă un #cimb ;i &ratele t>nărului a luat locul unui om care la ora aceea "re&era#e #ă răm>nă "e loc. Dar li#ta trebuia #ă &ie corectăM Şi treaba #-a &ăcut le#ne. Fratele t>nărului aceluia doar a &ăcut un #cimb de numere cu celălalt "ri6onier. *;a cum am men'ionat mai 4nainte nu a8eam niciun &el de acte< &iecare dintre noi era bucuro# că mai are un tru" care la urma urmei 4ncă mai ră#u&la. Toate celelalte "ri8itoare la noi 4n;ine de eem"lu 6dren'ele care #">n6urau de #celetele noa#tre numai "iele ;i o# "re6entau un oarecare intere# numai 4n mă#ura 4n care eram inclu;i 4ntr-un con8oi de bolna8i. 7@u#ulmanii erau eamina'i cu o neru;inată curio6itate cu #co"ul de a 8edea dacă nu cum8a ainele #au 4ncăl'ămintea lor nu erau mai bune dec>t ale tale. %entru că nu-i a;a #oarta lor era deAa "ecetluită. Cei care răm>neau 4n la/ăr &iind 4ncă 4n #tare #ă mai lucre6e c>te ce8a trebuiau #ă #e &olo#ea#că de orice miAloace "entru a-;i #"ori ;an#ele de #u"ra8ie'uire. Bu mai a8ea unici un &el de #entimente. De'inu'ii #e de#co"ereau a &i 4ntru totul de"enden'i de toanele "a6nicilor - la mila #or'ii - ;i a#ta-i determina #ă &ie ciar mai #ubumani dec>t ar &i Au#ti&icat-o 4m"reAurările. 0a *u#cit6 ado"ta#em "entru mine 4n#umi o re/ulă care #-a do8edit bună ;i "e care maAoritatea camara6ilor mei au ;i urmat-o mai t>r6iu. =n /eneral ră#"undeam cu #inceritate la toate #oiurile de 4ntrebări. Tăceam 4n#ă 4n le/ătură cu orice lucru de#"re care nu eram 4ntrebat 4n mod direct. Dacă eram 4ntrebat de#"re 8>r#ta mea o #"uneam. Dacă mă 4ntrebau de#"re "ro&e#ia mea #"uneam 7doctor dar nimic mai mult. =n "rima diminea'ă la *u#cit6 un o&i'er HH a 8enit "e "latoul de de&ilare. Trebuia #ă &ormăm /ru"e di#tincte de de'inu'i: /ru"e ale celor "e#te $ de ani altele "entru cei #ub $ de ani altele &ormate din lăcătu;i mecanici ;i a;a mai de"arte. *"oi am &o#t eamina'i dacă a8u#e#em 8reo &ractură i a#t&el c>'i8a de'inu'i au &o#t ne8oi'i #ă &orme6e o nouă /ru"ă. (ru"a 4n care eram eu a &o#t condu#ă la o altă baracă unde ne-am aliniat din nou. Du"ă ce am &o#t 4ncă o dată #orta'i ;i du"ă ce am ră#"un# la 4ntrebările re&eritoare la 8>r#tă ;i "ro&e#ie am &o#t trimi# 4ntr-un alt /ru" mai mic. *m &o#t a"oi condu;i la o altă baracă ;i re/ru"a'i alt&el. %roce#ul a tot continuat a;a că m-am #im'it cam ne&ericit de#co"erindu-mă "rintre #trăini care 8orbeau ni;te limbi ne4n'ele#e. *"oi a urmat ultima #elec'ie ;i m-am tre6it 4na"oi 4n /ru"a 4n care &u#e#em la "rima baracăM *bia dacă bă/ară de #eamă că &u#e#em trimi# din baracă 4n baracă. Dar eu am 4n'ele# că 4n acele c>te8a minute #oarta trecu#e "e l>n/ă mine "urt>nd nenumărate ;i 8ariate ci"uri. C>nd #-a &ormat con8oiul de bolna8i "entru 7la/ărul de re&acere numele meu adică numărul meu a &o#t trecut "e li#tă &iindcă era ne8oie de c>'i8a doctori. Dar nimeni nu era con8in# că de#tina'ia urma #ă &ie cu ade8ărat la/ărul de re&acere. *cela;i tran#"ort mai &u#e#e "re/ătit ;i cu c>te8a #ă"tăm>ni 4nainte. Şi atunci
Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii
$3
cre6u#erăm cu to'ii că de#tina'ia era crematoriul. C>nd #-a anun'at că cine #e o&eră 8oluntar "entru at>t de temutul #cimb de noa"te o #ă &ie tăiat de "e li#ta con8oiului o"t6eci ;i doi de de'inu'i #-au o&erit imediat ca 8oluntari. ?n #&ert de oră mai t>r6iu con8oiul a &o#t anulat dar cei o"t6eci ;i doi au răma# "e li#ta "entru #cimbul de noa"te. %entru maAoritatea dintre ei a#ta a 4n#emnat moartea 4n următoarele două #ă"tăm>ni. *cum #e "re/ătea "entru a doua oară tran#"ortul "entru la/ărul de re&acere. Din nou nimeni nu ;tia dacă nu cum8a era 8orba de o ;mecerie "entru a #toarce ">nă ;i ultimul #tro" de "utere din bolna8i - ciar ;i numai "entru +$ 6ile - #au dacă 8a &i 8orba de un tran#"ort către crematoriu ori către un ade8ărat la/ăr de re&acere. Doctorul-;e& care 'inea la mine mi-a #"u# "e a#cun# #eara la 6ece &ără un #&ert: - *m dat de ;tire la birou că mai "o'i #ă-'i ;ter/i numele de "e li#tă< "o'i &ace a#ta ">nă la ora 6ece. G-am #"u# că nu era #tilul meu< că am 4n8ă'at #ă la# de#tinul #ă-;i urme6e cur#ul +. - *; "utea la &el de bine #ă răm>n cu "rietenii mei i-am 6i#. @i-a aruncat o "ri8ire "lină de milă ca ;i cum ar &i ;tiut că... @i-a #tr>n# m>na tăcut ca ;i cum ar &i &o#t un răma# bun dar nu unul 4n#"re 8ia'ă ci unul de la 8ia'ă. @-am 4ntor# a/ale 4n baraca mea. *colo mă a;te"ta bunul meu "rieten. - Ciar 8rei #ă mer/i cu ei9 m-a 4ntrebat el tri#t. - Da am #ă mer/. G-au dat lacrimile a;a că am 4ncercat #ă-l lini;te#c. *"oi am mai a8ut ce8a de &ăcut – te#tamentul. - *#cultă tto dacă nu mă 4ntorc 4na"oi aca#ă la #o'ia mea ;i dacă ai #ă o re8e6i 8reodată atunci #"une-i că 8orbeam de#"re ea 4n &iecare 6i cea# de cea#. Hă 'ii minte 10
Fără a cunoa;te 4ntre/ul back/round #"iritual al lui Frankl cititorul ar "utea &i mirat de acea#tă a&irma'ie a"arent contra6ic>nd tocmai conce"'ia #a lo/otera"eutică &undamentată "e libertatea ;i re#"on#abilitatea omului re#"ecti8 "e ca"acitatea ace#tuia de a lua atitudine de a #e o"une de#ci# #u&erin'ei ;i de a lu"ta cu &atalitatea. Relatarea lui con&irmă 4n continuare că atunci c>nd a re&u6at o&erta o&i'erului HH a &o#t 8orba de o călău6ire di8ină ;i de o ale/ere 4n'elea"tă nicidecum de o 7lă#are 4n 8oia #oartei. Dim"otri8ă Frankl 74;i &ăcu#e calculul la rece: urma #ă dea un #en# mor'ii #ale #luAind ca medic 4n 7la/ărul de re&acere. r acea#tă deci6ie luată "e linia "oruncilor di8ine 7#ă iube;ti "e a"roa"ele tău ca "e tine 4n#u'i %evitic +,+ cu care el "re&eră #ă răm>nă con#ec8ent a &o#t calea "rin care Dumne6eul 4n care credea l-a ;i i6bă8it n" trad..
Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii
$$
a#ta. =n al doilea r>nd că am iubit-o mai mult dec>t "e oricine altcine8a 4n al treilea r>nd că #curtul ră#tim" al că#niciei noa#tre a 4ntrecut orice altce8a ciar ;i toate c>te le-am 4ndurat aici. tto unde e;ti tu 4n cli"ele a#tea9 @ai e;ti oare 4n 8ia'ă9 Ce #-a 4nt>m"lat cu tine de c>nd am &o#t ultima oară 4m"reună9 *i mai /ă#it-o "e #o'ia ta9 Şi-'i mai aminte;ti cum te-am &ăcut #ă-mi 4n8e'i te#tamentul "e de ro#t - cu8>nt cu cu8>nt - 4n tim" ce tu "l>n/eai ca un co"il9 Oiua următoare am "lecat cu con8oiul. De data acea#ta nu era un ;iretlic. Bu ne 4ndre"tam #"re camerele de /a6are< ciar mer/eam #"re un la/ăr de re&acere. Cei care mă com"ătimi#eră rămă#e#eră 4ntr-un la/ăr 4n care &oametea a8ea #ă #e de6lăn'uie cu mai multă #ălbăticie dec>t 4n noul no#tru la/ăr 4ncerca#eră #ă #e #al8e6e dar nu &ăcu#eră dec>t #ă-;i "ecetluia#că #oarta. C>te8a luni mai t>r6iu du"ă liberare m-am 4nt>lnit cu un "rieten din &o#tul la/ăr. @i-a "o8e#tit cum el 4n calitatea #a de /ardian 4n la/ăr a8u#e#e de in8e#ti/at 4n le/ătură cu o bucată de carne de om care li"#ea dintr-un maldăr de cada8re. con&i#ca#e dintr-o oală 4n care o /ă#i#e "u#ă la /ătit. He de6lăn'ui#e canibali#mul. %leca#em tocmai la tim". Bu ne aminte;te a#ta oare de "o8e#tea -oarte la Teeran9 ?n "er#an bo/at ;i "uternic #e "limba odată "rin /rădină cu unul dintre #luAitori. *ce#ta i #e "l>n#e că tocmai #e 4nt>lni#e cu @oartea care 4l amenin'a#e. =l im"loră "e #tă">nul lui #ă-i de acel mai iute cal a;a 4nc>t #ă #e "oată /răbi ;i #ă dea o &u/ă ">nă la Teeran unde "utea aAun/e 4n aceea;i #eară. Htă">nul a &o#t de acord iar #er8itorul a "lecat 4n /alo" "e cal. 0a 4ntoarcerea #a aca#ă #tă">nul 4n#u;i #e 4nt>lni cu @oartea ;i o 4ntrebă: 7De ce l-ai 4n/ro6it ;i l-ai amenin'at "e #luAitorul meu9 7Bu l-am amenin'at< eu doar am &o#t #ur"rin#ă că l-am /ă#it #t>nd 4ncă aici c>nd de &a"t "lani&ica#em #ă-l 4nt>lne#c de#eară 4n Teeran a #"u# @oartea. To8ară;ii mei de la/ăr #e temeau #ă ia deci6ii #au #ă aibă orice &el de ini'iati8ă. *ce#ta era re6ultatul unui #entiment "uternic că de#tinul era #tă">nul no#tru ;i că nu trebuie #ă 4ncerci cum8a #ă-l in&luen'e6i 4n 8reun &el ci dim"otri8ă #ă 4l la;i #ă-;i urme6e "ro"riul cur#. =n "lu# a"atia "ro&undă a8ea 4ntr-o mă#ură deloc ne/liAabilă contribu'ia ei 4n ceea ce "ri8e;te #entimentele "ri6onierilor. ?neori trebuiau luate deci6ii &ul/erătoare de 8ia'ă ;i de moarte. %ri6onierul "re&era #ă la#e #oarta #ă alea/ă 4n locul #ău. *cea#tă &u/ă de im"licare de8enea mai e8identă c>nd de'inutul trebuia #ă ia o deci6ie 4n &a8oarea #au 4m"otri8a 4ncercării de a e8ada. =n cli"ele acelea 4n care trebuia #ă #e otăra#că - ;i 4ntotdeauna era o ce#tiune de c>te8a minute - el trecea "rin cinurile iadului. Hă 4ncerce #ă &u/ă9 Hă-;i a#ume ri#cul9 *m trăit eu 4n#umi cinul ace#ta. C>nd #-a a"ro"iat de noi &rontul am a8ut oca6ia #ă e8ade6. ?n cole/ de-al meu care trebuia din "ricina 4ndatoririlor #ale de medic #ă
Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii
$1
mear/ă "entru con#ulta'ii la adă"o#turile din a&ară la/ărului a 8rut #ă e8ade6e ;i #ă mă ia cu el. %e moti8 că trebuia #ă con#ulte un "acient a cărui #tare nece#ita o"inia unui #"eciali#t m-a #co# "e &uri; a&ară din la/ăr. *&ară un membru al mi;cării #trăine de re6i#ten'ă urma #ă ne dea uni&orme ;i acte. =n ultima cli"ă au inter8enit ni;te di&icultă'i tenice a;a că a trebuit #ă ne 4ntoarcem din nou 4n la/ăr. Be-am &olo#it de acea#tă oca6ie ca #ă &acem ro#t de "ro8i6ii - c>'i8a carto&i #trica'i – ;i #ă căutăm un ruc#ac. *m "ătrun# 4ntr-o baracă /oală din la/ărul &emeilor care &u#e#e e8acuat &emeile &iind mutate 4n alt la/ăr. *dă"o#tul #e a&la 4ntr-o de6ordine de nede#cri#< era clar &a"tul că multe &emei că"ăta#eră "ro8i6ii ;i &u/i#eră. %e#te tot erau 4m"ră;tiate 6dren'e "aie m>ncare #tricată 8e#elă #"artă. C>te8a 8a#e erau 4ncă 4n #tare bună ;i ne-ar &i &o#t de mare "re' dar am otăr>t #ă nu le luăm. Ştiam că 4n cele din urmă c>nd condi'iile #e 4nă#"ri#eră &u#e#eră &olo#ite nu doar "entru m>ncare ci ;i li/ene ;i oli'e de noa"te. =n la/ăr #e im"u#e#e cu #tricte'e o re/ulă 4m"otri8a de'inerii oricăror u#ten#ile 4n baracă. Totu;i c>'i8a oameni au &o#t ne8oi'i #ă 4ncalce re/ula mai ale# bolna8ii de ti&o# care erau "rea #lăbi'i ca #ă mear/ă la toaletă ciar ;i aAuta'i. =n tim" ce eu #tăteam de ;a#e "rietenul meu a "ătrun# 4n baracă ;i #-a 4ntor# cur>nd cu un ruc#ac "e care l-a a#cun# #ub aină. @ai 8ă6u#e 4ncă unul mai mic 4năuntru "e care urma #ă-l iau eu. *m &ăcut #cimb de locuri ;i am intrat 4năuntru. %e c>nd căutam "rintre /unoaie d>nd "e#te ruc#acul cu "ricina ;i ciar "e#te o "eriu'ă de din'i am 6ărit deodată "rintre lucrurile abandonate ;i tru"ul unei &emei. *m &u/it 4na"oi la baraca mea ca #ă-mi adun a8erea: ca#tronul "entru m>ncat o "erece de mănu;i cu un de/et ru"te 7mo;tenire de la un bolna8 care muri#e de ti&o# ;i c>te8a bucă'i de >rtie aco"erite de noti'e #cri#e de m>nă "etice de >rtie "e care a;a cum am men'ionat mai 4nainte 4nce"u#em #ă recon#truie#c manu#cri#ul cemi &u#e#e con&i#cat la *u#cit6. *m &ăcut o 8i6ită ra"idă "acien'ilor mei care 6ăceau /rămadă "e ni;te #c>nduri "utre6ite de ambele "ăr'i ale adă"o#tului. *m trecut ;i "e la #in/urul meu com"atriot care tră/ea #ă moară ;i a cărui 8ia'ă 8oi#em #ă o #al8e6 cu orice "re'. @-am #trăduit #ă-i a#cund inten'ia mea de a e8ada dar com"atriotul meu a "ărut #ă /icea#că &a"tul că ce8a nu era 4n re/ulă "robabil că eram un "ic cam a/itat. Cu /la# #tin# m-a 4ntrebat: 7Şi tu "leci9 *m ne/at &iindumi 4n#ă /reu #ă-i e8it "ri8irea "lină de tri#te'e. Du"ă ce mi-am terminat 8i6ita m-am 4ntor# la el. @-a 4nt>m"inat cu o "ri8ire di#"erată ;i am re#im'it-o 4ntruc>t8a ca o acu6a'ie. Hentimentul ne"lăcut care mă cotro"i#e de 4ndată ce 4i #"u#e#em "rietenului meu că 8oi e8ada cu el #-a inten#i&icat bru#c. !ru#c am deci# #ă-mi iau #oarta 4n m>ini măcar o dată. *m dat &u/a a&ară ;i i-am #"u# "rietenului meu că nu mai "uteam #ă "lec cu el. De 4ndată ce i-am #"u# că deci#e#em de&initi8 #ă răm>n alături de "acien'ii mei #entimentul acela de ne&ericire m-a "ără#it. Bu ;tiam ce-mi 8a aduce 6iua de m>ine dar c>;ti/a#em o "ace lăuntrică "e care nu o mai trăi#em niciodată 4nainte. @-am 4ntor# 4n baracă m-am a;e6at "e #c>nduri la "icioarele com"atriotului
Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii
$I
meu ;i am 4ncercat #ă-l con#ole6< a"oi am #tat de 8orbă cu ceilal'i 4ncerc>nd #ă-i lini;te#c 4n delirul lor. Ho#i ;i ultima noa#tră 6i 4n la/ăr. %e mă#ură ce &rontul #e tot a"ro"ia con8oaie uria;e de de'inu'i i-au du# "e a"roa"e to'i ace;tia către alte la/ăre. *utorită'ile la/ărului &apii ;i bucătarii &u/i#eră. 4n aceea;i 6i #-a dat ordinul ca la/ărul #ă &ie e8acuat com"let ">nă la a#&in'it. Ciar ;i "u'inii de'inu'i răma;i bolna8ii c>'i8a medici ;i c>te8a 7a#i#tente trebuiau #ă "lece. Boa"tea urma #ă i #e dea &oc la/ărului. Du"ăma#a camioanele care trebuiau #ă-i #tr>n/ă "e bolna8i nu a"ăru#eră 4ncă. =n #cimb "or'ile la/ărului au &o#t deodată 4nci#e iar /ardurile de #>rmă /im"ată #u"ra8e/eate 4ndea"roa"e a;a 4nc>t nimeni #ă nu "oată 4ncerca #ă e8ade6e. %ărea că de'inu'ii răma;i 8or &i lă#a'i "radă &ocului 4m"reună cu la/ărul. %rietenul meu ;i cu mine am deci# 4ncă o dată #ă e8adăm. Bi #e dădu#e ordinul de a 4n/ro"a trei oameni dincolo de /ardul de #>rmă /im"ată. Din tot la/ărul numai noi doi mai eram 4n #tare #ă &acem treaba re#"ecti8ă. *"roa"e to'i ceilal'i 6ăceau 4ntin;i 4n cele c>te8a barăci care mai erau 4ncă 4n u6 #tor;i de &ebră ;i delir. Be-am &ăcut un "lan: laolaltă cu "rimul cada8ru urma #ă #coatem "e &uri; ;i ruc#acul "rietenului meu a#cun6>ndu-l 4n 8eciul co; de ru&e de #"ălat care urma #ă &ie &olo#it ca #icriu. C>nd 8om duce a&ară al doilea tru" urma #ă #coatem ;i ruc#acul meu iar a treia oară inten'ionam #ă e8adăm. %rimele două ie;iri #-au derulat con&orm "lanului. C>nd ne-am 4ntor# eu am a;te"tat c>t tim" "rietenul meu 4ncerca #ă /ă#ea#că o bucată de ">ine ca #ă a8em ce8a de m>ncare 4n 6ilele următoare 4n "ădure. *;te"tam. @inutele treceau. De8eneam tot mai nerăbdător căci el nu a"ărea. Du"ă trei ani de "ri6onierat mă />ndeam cu bucurie la eliberare ima/in>ndu-mi c>t de &rumoa#ă 8a &i &u/a către linia &rontului. Dar nu ne-a &o#t dat #ă aAun/em at>t de de"arte. =n momentul 4n care "rietenul meu #-a 4na"oiat "oarta la/ărului a &o#t dată 4nlături. #"lendidă ma;ină de culoare ar/intie "e care erau in#cri"'ionate ni;te cruci ro;ii mari a 4naintat 4ncet "e "latoul de de&ilare. Ho#i#e un dele/at al Crucii Ro;ii Gnterna'ionale din (ene8a iar la/ărul ;i locuitorii #ăi #e a&lau de acum #ub "rotec'ia lui. Dele/atul #-a in#talat 4ntr-o ca#ă 'ărănea#că din 8ecinătate "entru a &i a"roa"e 4n ca6 de ur/en'ă. Cine #e mai />ndea acum #ă e8ade6e9 Din ma;ină au &o#t de#cărcate cutii cu medicamente ne-au &o#t 4m"ăr'ite 'i/ări am &o#t &oto/ra&ia'i a;a că am &o#t co"le;i'i de bucurie. *cum nu mai era ne8oie #ă ri#căm #ă &u/im #"re linia &rontului. =n ealtarea noa#tră uita#em de cel de-al treilea cada8ru a;a că l-am cărat a&ară ;i lam aruncat 4n /roa"a #tr>mtă "e care o #ă"a#em "entru toate cele trei tru"uri. %a6nicul care ne 4n#o'i#e - un om relati8 ino&en#i8 - a de8enit deodată &oarte "olitico#. =n'ele#e#e că #e 4ntor#e#e &oaia ;i 4ncerca #ă ne c>;ti/e bună8oin'a. Bi #-a alăturat 4n #curta ru/ăciune "e care am &ăcut-o "entru cei mor'i 4nainte de a arunca "ăm>ntul
Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii
$K
"e#te ei. Du"ă toată ten#iunea ;i tulburarea #u&letea#că din ultimele 6ile ;i cea#uri du"ă ace#te 6ile 4n care ne lua#erăm la 4ntrecere cu moartea cu8intele ru/ăciunii noa#tre "entru odina celor mor'i au &o#t mai 4n&lăcărate dec>t le 8a &i ro#tit 8reodată /la#ul 8reunui om. Şi a#t&el ultima 6i de la/ăr am "etrecut-o antici">ndu-ne libertatea. Dar ne bucura#erăm "rea re"ede. Dele/atul Crucii Ro;ii ne a#i/ura#e că #e #emna#e o 4n'ele/ere ;i ca atare la/ărul nu mai trebuia #ă &ie e8acuat. Dar 4n aceea;i noa"te HHi;tii au #o#it cu camioane ;i cu ordinul de e8acuare a la/ărului. ?ltimii de'inu'i răma;i urmau #ă &ie du;i 4ntr-un la/ăr central de unde trebuiau #ă &ie trimi;i 4n El8e'ia 4n "atru6eci ;i o"t de ore - "entru a &i da'i la #cimb "e ni;te "ri6onieri de ră6boi. Cu /reu i-am mai recuno#cut "e HH-i;ti. Erau at>t de "rieteno;i 4n 4ncercarea lor de a necon8in/e #ă urcăm &ără teamă 4n camioane #"un>ndu-ne că ar trebui #ă &im recuno#cători "entru norocul no#tru. Cei care mai a8eau #u&icientă "utere #-au 4n/e#uit 4ntr-un camion 4n 8reme ce unii /ra8 bolna8i ;i cei #lei'i de "uteri cu /reu au "utut &i urca'i. %rietenul meu ;i cu mine - acum nu ne mai a#cundeam ruc#acurile – am răma# cu ultimul /ru" din care trei#"re6ece oameni urmau #ă &ie ale;i "entru următorul camion cel din urmă. Doctorul i-a numărat "e cei trei#"re6ece a;a cum era #tabilit dar "e noi doi ne-a omi#. Cei trei#"re6ece au urcat 4n camion iar noi am răma# Ao#. Hur"rin;i &oarte #u"ăra'i ;i de6amă/i'i i-am re"ro;at medicului-;e& &a"tul dar ace#ta #-a #cu6at #"un>ndu-ne că &u#e#e obo#it ;i di#trat. Be-a #"u# că el cre6u#e că 4ncă mai doream #ă e8adăm. Be-am a;e6at Ao# nerăbdători cu ruc#acurile 4n #"ate a;te"t>nd ultimul camion dim"reună cu "u'inii de'inu'i ce mai rămă#e#eră. * trebuit #ă a;te"tăm de#tulă 8reme. =n &inal ne-am 4ntin# "e #altelele din camera de /ardă acum "u#tie obo#i'i de 4ncordarea din ultimele ore ;i 6ile c>nd o#cila#erăm continuu 4ntre #"eran'ă ;i di#"erare. *m dormit 4mbrăca'i ;i 4ncăl'a'i /ata de "lecare. Be-am tre6it 4n 6/omot de carabine ;i "i#toale< lumina tra#oarelor ;i a &ocurilor de la /ura armelor a um"lut baraca. Doctorul-;e& #-a re"e6it 4năuntru ;i ne-a ordonat #ă ne adă"o#tim la "odea. ?n de'inut dintr-un "at de dea#u"ra a #ărit cu "icioarele 4ncăl'ate direct 4n #tomacul meu. *#ta ciar că m-a tre6it de-a bineleaM *"oi am reali6at ce #e 4nt>m"la#e de &a"t: linia &rontului aAun#e#e ">nă la noiM =m"u;căturile au #că6ut ;i au miAit 6orile. *&ară la "oarta la/ărului "e o "răAină &lutura #tea/ul alb. @ulte #ă"tăm>ni mai t>r6iu am a&lat că ">nă ;i 4n acele ultime cea#uri #oarta #e Auca cu noi o m>nă de de'inu'i răma;i 4n la/ăr. *m de#co"erit c>t de ne#i/ure #unt deci6iile oamenilor mai ale# 4n ce#tiuni de 8ia5ă #i de moarte. @i-au &o#t arătate ni;te &oto/ra&ii &ăcute 4ntr-un mic la/ăr nu de"arte de al no#tru. %rietenii no;tri care 4n noa"tea aceea cre6u#eră că #e 4ndre"tau #"re libertate &u#e#eră du;i de &a"t 4n camioane 4n la/ărul acela a"oi 4nci;i 4n barăci ;i ar;i de 8ii. Tru"urile lor "ar'ial
Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii
$
carboni6ate "uteau &i 4ncă recuno#cute 4n "o6ă. Din nou m-am du# cu />ndul la -oarte la Teeran. %e l>n/ă rolul ei de mecani#m de&en#i8 a"atia de'inu'ilor era ;i re6ultatul altor c>tor8a &actori. Foamea ;i li"#a de #omn contribuiau la acea#tă a"atie a;a cum o &ac ;i 4n 8ia'a normală de alt&el dar ;i la #tarea de iritabilitate /enerală care era o altă tră#ătură a #tării #u&lete;ti a "ri6onierilor. 0i"#a de #omn #e datora 4n "arte tulburărilor "rodu#e de 8iermii care in&e#ta#eră barăcile #u"ra a/lomerate din cau6a li"#ei /enerale de i/ienă ;i a canali6ării. Fa"tul că n-a8eam acce# nici la co&eină nici la nicotină contribuia 4n e/ală mă#ură la #tarea de a"atie ;i iritabilitate. %e l>n/ă ace#te cau6e de ordin &i6ic ei#tau ;i altele de ordin #u&lete#c #ub &orma anumitor com"lee. @aAoritatea de'inu'ilor #u&ereau de un #oi de com"le de in&erioritate. C>nd8a to'i &u#e#erăm #au ne 4nci"ui#erăm că eram 7cine8a. *cum eram trata'i ca ni;te non entită'i ab#olute. Con;tiin'a "ro"riei 8alori #e ancorea6ă 4n lucrurile mai 4nalte #"irituale ;i ea nu "utea &i tulburată de 8ia'a din la/ăr. Dar c>'i oameni liberi o au ca #ă nu mai 8orbim de#"re de'inu'i9 Fără #ă cu/ete 4n mod con;tient la acea#ta de'inutul de r>nd #e #im'ea "e#te mă#ură de 4nAo#it. Fa"tul de8enea e8ident dacă ob#er8ăm contra#tele "e care ni le o&eră #tructura #ociolo/ică unică a la/ărului. =n /eneral de'inu'ii cei mai 7im"ortan'i &opii bucătarii ma/a6ionerii ;i /ardienii la/ărului nu #e #im'eau 4nAo#i'i aa cum #e #im'eau maAoritatea "ri6onierilor ci dim"otri8ă - 4năl'a'iM 0a unii dintre ei ciar #e de68oltau /randomanii 4n miniatură. Reac'ia #u&letea#că a maAorită'ii de'inu'ilor care 4i in8idiau ;i bombăneau 4m"otri8a ace#tei minorită'i &a8ori6ate #e e"rima 4n mai multe &eluri uneori "rin /lume. De eem"lu am au6it odată "e un "ri6onier 8orbind cu un altul de#"re un &apo 6ic>nd: 7Ga 4nci"uie;te-'iM =l cuno#c "e omul ăla de "e 8remea c>nd era "re;edintele unei bănci mari. Bu-i oare norocul lui că acum a aAun# at>t de #u# 4n #ocietate9 ri de c>te ori maAoritatea celor 4nAo#i'i ;i minoritatea celor &a8ori6a'i aAun/eau 4n con&lict ;i ei#tau o mul'ime de a#t&el de "rileAuri 4nce">nd cu 4m"ăr'irea ranei urmările erau e"lo6i8e. De aceea iritabilitatea /enerală ale cărei cau6e &i6ice le-am di#cutat mai #u# de8enea ;i mai inten#ă c>nd #e adău/au re#"ecti8ele ten#iuni "#iice. De aceea nu era #ur"rin6ător &a"tul că ten#iunile #&>r;eau ade#ea 4ntr-o 4ncăierare /enerală. Datorită &a"tului că "ri6onierul era tot tim"ul martor la bătăi tendin'a către 8iolen'ă era ridicată. Eu 4n#umi am #im'it cum mi #e 4ncle;tau "umnii c>nd mă a"uca m>nia &iind &lăm>nd ;i obo#it. De re/ulă eram &oarte obo#it deoarece trebuia #ă bă/ăm "e &oc ;i 4n tim"ul no"'ii - ni #e "ermi#e#e #ă a8em o #obi'ă 4n baracă "entru bolna8ii de ti&o#. Totu;i unele dintre cele mai idilice cea#uri "e care mi-a &o#t dat #ă le trăie#c au &o#t cele din toiul no"'ii c>nd to'i ceilal'i delirau #au dormeau. Oăceam 4ntin# 4n &a'a #obei ;i coceam c>'i8a carto&i ;uti'i 4n Aăraticul &ăcut
Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii
$,
din cărbunii &ura'i. * doua 6i 4n#ă mă #im'eam mai obo#it mai in#en#ibil #u&lete;te ;i mai iritabil. %e 8remea c>nd lucram ca doctor 4ntr-un bloc de bolna8i de ti&o# a trebuit #ă 'in locul #u"ra8e/etorulu-;e& al ari"ii re#"ecti8e care era bolna8. Ca atare ră#"undeam 4n &a'a autorită'ilor la/ărului de cură'enia barăcii - dacă #e "oate &olo#i cu8>ntul 7curat "entru a de#crie o a#emenea #tare de lucruri. %retetul "entru in#"ec'ia la care era #u"u#ă ade#eori baraca era mai mult cu #co"ul de a ne tortura dec>t de a 8eri&ica i/iena. Be-ar &i &o#t de &olo# ce8a mai multă m>ncare ;i ni;te medicamente dar #in/ura /riAă a in#"ectorilor era #ă 8adă dacă nu cum8a a răma# 8reun &ir de "ai "e coridorul din miAloc #au dacă "ăturile #oioa#e 6dren'ăroa#e ;i 8iermănoa#e erau bine 4ntin#e la "icioarele bolna8ilor. Hoarta de'inu'ilor nu-i "rea intere#a. Dacă ra"ortam "rom"t atin/>nd boneta care-mi aco"erea ca"ul tun# ;i "ocnind din călc>ie - 7!araca VG,: 12 de bolna8i doi in&irmieri ;i un doctor - erau #ati#&ăcu'i. Şi "lecau. Dar ">nă c>nd a"ăreau - ;i ade#eori o &ăceau cu 4nt>r6iere de mai multe ore &a'ă de ora anun'ată iar uneori nici măcar nu 8eneau - eram obli/at #ă tot 4ntind "ăturile #ă 4nlătur orice urmă de "ai care cădea din "aturi ;i #ă 'i" la #ărmanii aceia a&uri#i'i care #e 68>rcoleau 4n "at ;i amenin'au #ă 4mi 6ădărnicea#că toată #trădania de a &ace ordine ;i cură'enie. *"atia era mai mare 4n #"ecial 4n r>ndul bolna8ilor &ebrili a#t&el că nu reac'ionau deloc ">nă ce nu 'i"am la ei. ?neori nici măcar a#ta nu aAuta a;a că a8eam ne8oie de etrem de multă răbdare ca #ă nu-i "ocne#c. Gritarea atin/ea cote uria;e 4n &a'a a"atiei lor ;i mai ale# 4n &a'a "ericolului 4n care mă "unea a#ta din "er#"ecti8a in#"ec'iei ce #e a"ro"ia. =ncerc>nd acea#tă "re6entare "#iolo/ică ;i e"licare "#io"atolo/ică a tră#ăturilor ti"ice ale to8ară;ilor mei din la/ărul de concentrare "oate că am lă#at im"re#ia că &iin'a umană e#te in&luen'ată com"let ;i ine8itabil de condi'iile de mediu 4n ace#t ca6 mediul &iind acea #tructură unică a 8ie'ii de la/ăr care #ilea de'inutul #ă #e con&orme6e unui anumit ti"ar com"ortamental. Dar cum răm>ne cu libertatea umană9 Bu ei#tă niciun "ic de libertate #"irituală 4n ceea ce "ri8e;te com"ortamentul ;i reac'iile omului 4n condi'ii de mediu date9 E#te ade8ărată teoria aceea care ar 8rea #ă ne &acă #ă credem că omul nu e dec>t "rodu#ul unor &actori condi'iona'i ;i al unor &actori de mediu - &ie ei biolo/ici "#iolo/ici #au #ociolo/ici9 E#te omul doar un "rodu# accidental al ace#tor &actori9 Şi ciar mai im"ortant do8ede#c oare reac'iile de'inu'ilor &a'ă de #in/ura lor lume cea a la/ărului de concentrare că omul nu "oate #că"a de in&luen'ele mediului 4n care 8ie'uie;te9 mul ciar nu "oate &ace nimic 4n a#t&el de 4m"reAurări9 %utem ră#"unde la ace#te 4ntrebări at>t "e ba6a e"erien5ei c>t ;i 4n "rinci"iu. E"erien'a 8ie'ii de la/ăr ne arată că omul are ;an#a de a &ace ce8a. *u &o#t #u&icient de multe eem"le unele ciar de eroi#m care au do8edit că indi&eren'a "oate &i de"ă;ită ;i iritabilitatea "oate &i #u"rimată. mul "oate "ă#tra o rămă;i'ă de libertate
Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii
1
#"irituală de inde"enden'ă 4n />ndire ciar ;i 4n a#t&el de condi'ii /roa6nice de #tre# "#iic ;i &i6ic. Boi cei care am trăit 4n la/ărele de concentrare ne amintim de aceia care treceau din baracă 4n baracă m>n/>indu-i "e ceilal'i dăruindu-le ultima lor 4mbucătură de ">ine. Vor &i &o#t "u'ini la număr dar ei ne dau 4ndeaAun# de multe do8e6i că omului i #e "oate lua totul mai "u'in un lucru: ultima dintre libertă'ile umane - re#"ecti8 aceea de a-;i ale/e "ro"ria atitudine 4ntr-un anumit #et de 4m"reAurări date de a-;i ale/e "ro"riul mod de a &i. Ui 4ntotdeauna trebuiau &ăcute ale/eri. Fiecare 6i &iecare cea# ne o&ereau ;an#a de a lua o deci6ie o deci6ie care determina dacă te #u"uneai #au nu acelor "uteri ce amenin'au #ă te Ae&uia#că de "ro"riu-'i #ine de libertatea ta lăuntrică< care determinau dacă de8eneai o Aucărie la di#"o6i'ia 4m"reAurărilor renun'>nd la libertate ;i demnitate &iind modelat du"ă ci"ul i a#emănarea de'inutului ti"ic. %ri8ite din ace#t "unct de 8edere reac'iile #u&lete;ti ale to8ară;ilor de la/ăr trebuie #ă ne a"ară ca &iind mai mult dec>t o #im"lă e"re#ie a anumitor condi'ii &i6ice ;i #ociolo/ice. Ciar dacă unele condi'ii "recum li"#a de #omn rana in#u&icientă ;i alte "o8eri #u&lete;ti "ot #ă ne #u/ere6e că de'inu'ii erau con#tr>n;i #ă reac'ione6e 4ntr-un anumit &el la o ultimă anali6ă ne de8ine lim"ede că /enul de "er#oană care aAun/ea #ă de8ină de'inutul era re6ultatul unei deci6ii lăuntrice nu doar re6ultatul in&luen'elor la/ărului a#u"ra #a. De aceea 4n mod &undamental orice om ciar i atunci c>nd #e /ă#e;te 4n a#t&el de 4m"reAurări decide ce urmea6ă #ă de8ină #u&lete;te ;i #"iritual. El 4;i "oate "ă#tra demnitatea umană ciar ;i 4ntr-un la/ăr de concentrare. Do#toie8#ki #"unea c>nd8a: 7Ei#tă un #in/ur lucru de care mă tem: #ă nu &iu 8rednic de #u&erin'a mea. Cu8intele ace#tea mi-au 8enit de#eori 4n minte du"ă ce i-am 4nt>lnit "e martirii aceia al căror com"ortament 4n la/ăr a căror #u&erin'ă ;i moarte au dat mărturie de#"re &a"tul că ultima noa#tră libertate cea lăuntrică nu #e "oate "ierde. De#"re ei #e "oate #"une că au &o#t 8rednici de #u&erin'ele lor< modul 4n care le-au 4ndurat a &o#t o 8eritabilă reali6are lăuntrică. Tocmai acea#tă libertate #"irituală - care nu ne "oate &i luată – e#te aceea care dă #en# ;i ro#t 8ie'ii noa#tre. 8ia'ă acti8ă e#te menită #ă 4i dea omului ;an#a de a crea 8alori muncind 4n mod creati8 4n tim" ce o 8ia'ă "a#i8ă care #ă 4i aducă bucurie 4i o&eră ;an#a de a #e #im'i 4m"linit contem"l>nd &rumo#ul bucur>ndu-#e de artă #au de natură. Dar ei#tă un #co" ciar ;i 4n /enul acela de 8ia'ă ++ care &iind li"#ită at>t de munca creatoare c>t ;i *dică 4n #u&erin'ă. =n te6ele #ale lo/otera"eutice Frankl arată lim"ede că #unt trei căi "rin care omul "oate /ă#i un #en# 4n 8ia5ă. %rima din ace#te căi #e re&eră la muncă la ceea ce el nume;te 78ia5ă acti8ă "rin intermediul căreia omul 7creea6ă 8alori #au 7#ă8>r;e;te o &a"tă anume. Cea de a doua cale e#te mai mult una contem"lati8ă 7"a#i8ă 4n care omul nu creea6ă ci "rime;te 4n dar ce8a de ++
Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii
1+
de bucuria contem"lării nu 4i la#ă omului dec>t o #in/ură "o#ibilitate "entru un 4nalt com"ortament moral re#"ecti8 "rin atitudinea "e care ace#ta o are &a'ă de "ro"ria-i ei#ten'ă &a'ă de ei#ten'a ce-i e#te re#tric'ionată de &or'e eterne. 0ui +2 4i e#te inter6i#ă at>t 8ia'a creati8ă c>t ;i cea de de#&ătare. Dar nu numai creati8itatea ;i "lăcerea au #en#. Dacă e ca 8ia'a #ă aibă un ro#t atunci trebuie #ă ei#te deo"otri8ă un #en# ;i 4n #u&erin'ă. Hu&erin'a &ace "arte din 8ia'ă ;i e#te de nede6rădăcinat din ea "recum #oarta ;i moartea. Fără #u&erin'ă ;i moarte 8ia'a omului nu e#te 4ntrea/ă. @odul 4n care omul 4;i acce"tă #oarta ;i toată #u&erin'a "e care acea#ta i-o cau6ea6ă modul 4n care 4;i duce crucea 4i o&eră o"ortunită'i am"le - ciar ;i 4n cele mai teribile 4m"reAurări - #ă adau/e un #en# ;i mai "ro&und 8ie'ii #ale. El "oate răm>ne curaAo# demn altrui#t. Hau 4n lu"ta a#"ră "entru #u"ra8ie'uire "oate uita de demnitatea #a umană aAun/>nd nimic mai mult dec>t un animal. *ici 6ace ;an#a omului &ie de a &olo#i &ie de a renun'a la oca6iile de a atin/e 8alorile morale "e care o #itua'ie di&icilă i le "rileAuie;te. Şi tocmai ace#t &a"t otără;te dacă el e#te #au nu 8rednic de #u&erin'ele #ale. Hă nu crede'i că ace#te con#idera'ii #unt ru"te de 8ia'a reală ;i "rea 4nde"ărtate de ea. E#te ade8ărat că "u'ini la număr #unt oamenii ca"abili #ă atin/ă a#t&el de #tandarde morale. Bumai "u'ini de'inu'i ;i-au "ă#trat 4ntrea/ă libertatea lor interioară ;i au aAun# la 8alorile morale /enerate de #u&erin'a lor dar ciar ;i numai un #in/ur a#t&el de eem"lu con#tituie o do8adă #u&icientă că tăria interioară a omului 4l "oate totu;i ridica dea#u"ra de#tinului #ău eterior. *#t&el de oameni #unt de /ă#it nu doar 4n la/ărele de concentrare. %e#te tot omul #e con&runtă cu #oarta cu ;an#a de a reali6a ce8a "rin "ro"ria-i #u&erin'ă. Hă luăm de "ildă #oarta bolna8ilor - mai ale# a celor incurabili. *m citit odată #cri#oarea unui t>năr in8alid 4n care ace#ta 4i #"unea "rietenului #ău că tocmai a&la#e că nu mai are mult de trăit ;i că nici măcar o"era'ia nu-l mai "utea aAuta. Hcria mai a"oi că 4;i amintea de un &ilm "e care 4l 8ă6u#e ;i care contura "ortretul unui om care 4;i a;te"ta moartea cu demnitate ;i curaA. 0a 8remea aceea băiatul #e />ndi#e că e o mare reali6are #ă 4'i 4nt>m"ini moartea 4n ace#t mod. *cum - #cria el - de#tinul 4i o&erea o ;an#ă a#emănătoare. *ceia dintre noi care am 8ă6ut cu mul'i ani 4n urmă &ilmul 4nvierea - in#"irat de cartea lui Tol#toi - "oate că am emi# acela;i /en de re&lec'ii. =n el e#te 8orba de#"re care #e "oate bucura-&rumo#ul binele ade8ărul din natură #au din cultură ori dra/o#tea unei alte "er#oane. ?ltima cale "rin care omul "oate /ă#i #en#ul 4n 8ia'ă e#te #u&erin'a. =n ace#t din urmă ca6 #en#ul "oate &i tocmai de a 4ndura cu demnitate ;i curaA #u&erin'a care 4i e#te im"u#ă ;i "e care nu o "oate 4nlătura n" trad.. +2 *dică omului a&lat 4n #u&erin'ă &ie că ea e#te una im"u#ă din a&ară de condi'iile eterioare #au de #ocietate &ie că e#te una care 'ine de #tarea #a de #ănătate &i6ică #au #u&letea#că n" trad..
Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii
12
oameni mari ;i de#"re de#tinul lor măre'. 0a 8remea c>nd 8om &i 8ă6ut &ilmul #oarta noa#tră nu era deloc mărea'ă iar noi nu a8eam "o#ibilitatea de a aAun/e la o a#t&el de măre'ie. Du"ă &ilm ne 8om &i du# la ca&eneaua din a"ro"iere ;i du"ă o cea;că de ca&ea ;i un #end8i; 8om &i dat uitării toate acele ciudate />nduri meta&i6ice care "entru o cli"ă ne trecu#eră "rin minte. Dar c>nd noi 4n;ine am aAun# #ă &im con&runta'i cu un de#tin de a#emenea calibru ;i am &o#t "u;i 4n &a'a deci6iei de a-l 4nt>m"ina cu o a#t&el de măre'ie #"irituală am dat /re; 4ntruc>t de mult dădu#em uitării otăr>rile din 8remea tinere'ii noa#tre. %oate că 8a &i 8enit 6iua c>nd am re8ă6ut &ilmul #au c>nd "oate am 8ă6ut unul a#emănător. Dar #e "rea "oate ca "e dinaintea ociului no#tru lăuntric #ă #e &i de#&ă;urat #imultan alte ima/ini< ima/ini ale oamenilor care 8or &i reali6at mai mult 4n 8ia'a lor dec>t ar "utea #ă ne "re6inte un &ilm #entimental. Be 8or &i re8enit atunci 4n minte anumite amănunte de#"re măre'ia lăuntrică a cutărui om a#emenea "o8e;tii tinerei &emei la a cărei moarte am &o#t martor 4n la/ărul de concentrare. E o i#tori#ire #im"lă. Bu e mult de "o8e#tit ;i ar "utea "ărea că a; &i in8entat-o eu< totu;i mie 4mi "are a &i un "oem. *cea#tă t>nără ;tia că a8ea #ă moară 4n următoarele 6ile. Dar #t>nd de 8orbă cu ea 4n ciuda ace#tui &a"t era bucuroa#ă. 7Hunt mul'umită că #oarta m-a lo8it at>t de tare mi-a #"u#. 7=n 8ia'a mea de mai 4nainte eram o ră#&ă'ată ;i nu 4mi "rea "ă#a de reali6ările #"irituale. *răt>nd dincolo de &erea#tra barăcii mi-a #"u#: 7Co"acul ă#ta e #in/urul "rieten care mi-a răma# alături 4n #in/urătatea mea. %rin &erea#tră "utea 8edea doar o ramură a ca#tanului ;i "e ea două &lori. 7*de#eori #tau de 8orbă cu el mi-a #"u# ea. *m tre#ărit căci nu ;tiam cum #ă iau 8orbele ei. Delira oare9 *8ea alucina'ii9 Berăbdător am 4ntrebat-o dacă co"acul 4i ră#"undea. 7Da. Ce-i #"unea oare9 Şi ea mi-a ră#"un#: 7=mi #"une a;a: QHunt aici - #unt aici - eu #unt 8ia'a 8ia'a 8e;nică. *m declarat că 4n ultimă in#tan'ă ră#"un6ătoare "entru #tarea #inelui lăuntric al de'inutului nu erau at>t de mult cau6ele "#io&i6ice "e care le-am enumerat c>t re6ultatul liberei #ale deci6ii. b#er8a'iile "#iolo/ice e&ectuate a#u"ra de'inu'ilor au arătat că numai aceia care au "ermi# #ă le #lăbea#că con#ec8enta &a'ă de ;inele lor moral ;i #"iritual au că6ut 4n cele din urmă "radă in&luen'elor de/enerati8e din la/ăr. =ntrebarea care #e ridică acum e#te ce ar &i "utut #au ar &i trebuit #ă con#tituie acea#tă 7con#ec8en'ă lăuntrică9 Fo;tii de'inu'i c>nd 4;i #criu #au 4;i relatea6ă e"erien'ele #unt de acord că cea mai de"rimantă dintre toate #tările de lucruri era aceea că de'inutul nu ;tia c>t de lun/ă 4i 8a &i deten'ia. Bu a8ea niciun indiciu "ri8ind data liberării 4n la/ărul no#tru nici na8ea ro#t #ă di#cutăm de#"re a;a ce8a. De &a"t durata "erioadei de deten'ie nu era doar neclară ci ;i nelimitată. ?n bine-cuno#cut "#iolo/ cercetător atră/ea aten'ia
Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii
13
a#u"ra &a"tului că 8ia'a 4n la/ăr ar "utea &i numită o 7ei#ten'ă "ro8i6orie. *m "utea-o com"leta de&inind-o ca 7ei#ten'ă "ro8i6orie cu durată nedeterminată. De obicei nou-#o#i'ii nu cuno;teau nimic de#"re condi'iile din la/ăr. Cei care 8eneau din alte la/ăre erau obli/a'i #ă tacă iar din anumite la/ăre nu #e mai 4ntorcea nimeni. 0a intrarea 4n la/ăr #e "roducea o #cimbare 4n mintea oamenilor. dată cu #&>r;itul ne#i/uran'ei 4nce"ea ne#i/uran'a #&>r;itului. Era im"o#ibil #ă "re8e6i c>nd ;i dacă &orma acea#ta de ei#ten'ă 8a a8ea un ca"ăt. Cu8>ntul latin finis are două 4n'ele#uri: 7#&>r;it #au 7ca"ăt dar i 7#co" de atin#. mul care nu "utea 4ntre6ări #&>r;itul 7ei#ten'ei #ale "ro8i6orii nu era 4n #tare #ă 'intea#că #"re un #co" ultim 4n 8ia'ă. H"re deo#ebire de omul obi;nuit el 4nceta #ă mai trăia#că "entru 8iitor. Ca atare 4ntrea/a #tructură a 8ie'ii #ale interioare #e #cimba< #e in#talau #emnele decăderii - a;a cum le ;tim ;i din alte domenii ale 8ie'ii. Şomerul de "ildă #e a&lă 4ntr-o #itua'ie a#emănătoare. Ei#ten'a lui de8ine "ro8i6orie ;i 4ntr-un anume #en# el nu "oate trăi "entru 8iitor i nu "oate 'inti #"re un #co". Cercetările &ăcute cu "ri8ire la minerii ;omeri arată că ei #u&eră de un #oi #"eci&ic de de&ormare a tim"ului - a tim"ului interior - care e#te re6ultatul ;omaAului. Tot a#t&el de'inu'ii #u&ereau de acea#tă ciudată 7"erce"ere a tim"ului. =n la/ăr o unitate mică de tim" - o 6i de "ildă 4n'e#ată de tortură ;i obo#eală "ărea că nu #e mai #&>r;e;te. unitate mai mare de tim" 4n#ă "recum #ă"tăm>na "ărea #ă treacă &oarte re"ede. To8ară;ii mei erau de acord c>nd #"uneam că 4n la/ăr 6iua dura mai mult dec>t #ă"tăm>na. C>t de "aradoală "utea &ie "erce"erea tim"uluiM =n le/ătură cu ace#t &a"t ne "utem aminti de -untele vră5it al lui Toma# @ann care con'ine c>te8a remarci "#iolo/ice "unctate &oarte bine. @ann cercetea6ă de68oltarea #"irituală a unor oameni care #e /ă#eau 4ntr-o "o6i'ie "#iolo/ică #imilară de "ildă bolna8ii de tuberculo6ă dintr-un #anatoriu care nu-;i cuno#c nici ei data liberării. *ce;tia trăie#c o ei#ten'ă a#emănătoare - &ără 8iitor ;i &ără 8reun #co". ?nul dintre de'inu'i care la #o#irea #a măr;ălui#e de la /ară ">nă la la/ăr 4ntr-o coloană lun/ă de necuno#cu'i mi-a #"u# mai t>r6iu că #e #im'i#e ca ;i cum ar &i "artici"at la "ro"ria-i 4nmorm>ntare. Via'a 4i "ăru#e ab#olut &ără niciun 8iitor. "ri8ea ca ;i cum ar &i &o#t deAa #&>r;ită ;i 4nceiată ca ;i cum ar &i murit deAa. *ce#t #entimental 7li"#ei de 8ia'ă #e inten#i&ica#e ;i din alte cau6e: din "unct de 8edere tem"oral li"#a unui ca"ăt "entru "erioada de "ri6onierat era cel mai acut re#im'ită< din "unct de 8edere #"a'ial a8eam de-a &ace cu 4n/rădirea 4n limitele la/ărului. Tot ceea ce era dincolo de #>rma /im"ată de8enea at>t de 4nde"ărtat - cu ne"utin'ă de atin# ;i 4ntr-un anume &el ireal. E8enimentele ;i oamenii din a&ară la/ărului toată 8ia5a normală de dincolo că"ăta "entru de'inut o 4n&ă'i;are &antomatică. *dică 8ia'a de a&ară at>t c>t de'inutul "utea #ă mai 8adă din ea 4i a"ărea a"roa"e tot a;a cum trebuie #ă 4i a"ară unui mort care "ri8e;te #"re ea din cealaltă lume.
Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii
1$
?n om care #e lă#a #ă decadă "entru că nu mai "utea 8edea niciun #co" 4n 8iitor #e de#co"erea "oto"it de />nduri retro#"ecti8e. *m 8orbit deAa 4ntr-un alt contet de#"re tendin'a de a "ri8i #"re trecut "entru a &ace "re6entul dim"reună cu toate ororile lui mai "u'in real. Dar 4n Ae&uirea "re6entului de "ro"ria-i realitate 6ace un oarecare "ericol. De8enea u;or #ă treci cu 8ederea "rileAurile de a &ace ce8a "o6iti8 cu 8ia'a de la/ăr - "rileAuri care ciar ei#tau. * "ri8i 7ei#ten'a "ro8i6orie ca ireală con#tituia 4n #ine 4n#ă;i un &actor im"ortant care determina "ri6onierul #ă renun'e la a #e mai a/ă'a de 8ia'ă< 4ntr-un &el totul de8enea &ără #en#. *#t&el de oameni uită că ade#eori tocmai o atare #itua'ie eterioară ece"'ional de di&icilă 4i o&eră omului ;an#a de a cre;te #"iritual dincolo de #ine 4n#u;i. =n loc #ă &i luat /reută'ile din la/ăr ca "e un te#t al "ro"riei tării lăuntrice ei nu-;i luau 8ia'a 4n #erio# ;i o di#"re'uiau ca "e ce8a &ără 4n#emnătate. %re&erau #ă-;i 4ncidă ocii ;i #ă trăia#că 4n trecut. %entru a#t&el de oameni 8ia'a de8enea li"#ită de #en#. Fire;te numai "u'ini oameni erau 4n #tare #ă aAun/ă "e culmi #"irituale 4nalte. Dar c>tor8a li #-a dat ;an#a de a atin/e măre'ia umană "rin ciar a"arentul lor e;ec 4n lume ;i "rin moarte o reali6are "e care 4n condi'ii obi;nuite nu ar &i 4n&ă"tuit-o niciodată. %entru noi ceilal'i mediocri ;i cu inima 4m"ăr'ită #-ar "otri8i cu8intele lui !i#mark: 7Via'a e ca atunci c>nd e;ti la denti#t< te tot />nde;ti că urmea6ă ce-i mai rău ;i c>nd colo totul #-a terminat deAa. Di8er#i&ic>nd am "utea #"une că cei mai mul'i oameni din la/ărul de concentrare credeau că o"ortunită'ile reale "e care ni le o&erea 8ia'a #-au du#. Totu;i 4n realitate mai ei#tau o o"ortunitate ;i o "ro8ocare. %uteai ob'ine o 8ictorie din ace#te e"erien'e tran#&orm>ndu-'i 8ia'a 4ntr-o biruin'ă lăuntrică #au "uteai #ă i/nori "ro8ocarea ;i #ă 8e/ete6i "ur ;i #im"lu a;a cum ;i &ăceau cei mai mul'i de'inu'i. rice 4ncercare de a lu"ta cu in&luen'a "#io"atolo/ică a la/ărului a#u"ra de'inutului "rin metode "#iotera"eutice #au "#ioi/ienice trebuia #ă 'intea#că #"re a-i &urni6a ace#tuia tărie lăuntrică arăt>ndu-i un #co" 4n 8iitor #"re care "utea "ri8i 4nainte. Gn#tincti8 unii de'inu'i 4ncercau de la #ine #ă /ă#ea#că un a#t&el de #co". *ce#ta e#te #"eci&icul omului - că "oate trăi doar "ri8ind #"re 8iitor - sub specie aeternitatis. Şi acea#ta 4i e#te #al8area 4n cele mai di&icile cli"e ale ei#ten'ei de;i #unt momente c>nd trebuie #ă-;i #ilea#că mintea #ă "rocede6e a;a. =mi aminte#c de o e"erien'ă "er#onală. Cu ocii a"roa"e 4n lacrimi de durere a8eam ni;te răni /roa6nice la "icioare din cau6a 4ncăl'ămintei #c>lciate am mer# ;cio"ăt>nd c>'i8a kilometri din la/ăr dim"reună cu coloana lun/ă de oameni ">nă la locul de muncă. ?n 8>nt rece ;i tăio# ne lo8ea. @ă tot />ndeam la ne#&>r;itele ;i măruntele "robleme din 8ia'a noa#tră nenorocită. Ce 8om m>nca de#eară9 Dacă o #ă "rime#c o bucată de c>rnat ca #u"liment #ă 4l #cimb oare "e o bucată de ">ine9 *r trebui oare #ă-mi dau la #cimb "entru o #u"ă ultima 'i/ară care-mi mai rămă#e#e dintr-un bonus "e care 4l "rimi#em cu două #ă"tăm>ni 4n urmă9 Cum #ă &ac ro#t de o
Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii
11
bucată de #>rmă ca #ă 4nlocuie#c bucata care-mi #luAea dre"t ;iret9 #ă aAun/ oare la tim" la locul de muncă ca #ă mă alătur aceleia;i eci"e de lucru #au 8a trebui #ă mă alătur alteia care #-ar "utea #ă aibă "arte de o brută de #u"ra8e/etor9 Ce-a; "utea #ă &ac ca #ă mă "un bine cu &apo-ul care m-ar aAuta #ă ob'in de lucru 4n la/ăr 4n loc #ă &ac ace#te mar;uri 6ilnice oribile9 @ă #c>rbi#em de #tarea aceea de lucruri care mă con#tr>n/ea 6i de 6i ;i cea# de cea# #ă mă />nde#c doar la a#t&el de lucruri mărunte. @i-am #ilit />ndurile #ă treacă la un alt #ubiect. !ru#c m-am 8ă6ut #t>nd 4n "icioare 4ntr-o #ală de con&erin'e bine luminată caldă ;i "lăcută. =n &a'a mea un "ublic atent ;edea "e ni;te #caune ta"i'ate con&ortabile. Wineam o "rele/ere de#"re "#iolo/ia la/ărelor de concentrareM Toate c>te mă a"ă#au 4n cli"ele acelea de8eni#eră obiecti8e le "ri8eam ;i le de#criam din "unctul de 8edere deta;at al ;tiin'ei. %e calea acea#ta am reuit #ă mă ridic dea#u"ra #itua5iei dea#u"ra #u&erin'elor din cli"a aceea ;i #ă le "ri8e#c ca ;i cum ar &i 'inut deAa de trecut. *t>t eu c>t ;i neca6urile mele de8eni#eră obiectul unui intere#ant #tudiu "#io ;tiin'i&ic reali6at ciar de mine 4n#umi. Ce #"une H"ino6a 4n Etica lui9 $ffectus6 7ui passio est6 desinit esse passio simuiat7ue eius claram et distinctam formamus ideam 7Emo'ia care e#te o #u&erin'ă 4ncetea6ă #ă mai &ie #u&erin'ă de 4ndată ce ne &ormăm o ima/ine clară ;i "reci#ă de#"re ea. De'inutul care ;i-a "ierdu 4ncrederea 4n 8iitor - 4n 8iitorul lui - e condamnat. dată cu "ierderea credin'ei 4n 8iitorul #ău el 4;i "ierdea ;i tăria #a #"irituală< #e lă#a #ă decadă ;i aAun/ea "radă de/radării &i6ice ;i #u&lete;ti. De obicei lucrul ace#ta #e 4nt>m"la de#tul de bru#c #ub &orma unei cri6e #im"tome de alt&el cuno#cute camara6ilor cu e"erien'ă. Cu to'ii ne temeam de ace#t moment - nu at>t "entru noi &a"t care ar &i &o#t ne#emni&icati8 c>t "entru "rietenii no;tri. De obicei 4nce"ea cu re&u6ul de'inutului de a #e mai 4mbrăca diminea'a de a #e mai #"ăla #au de a mai ie;i "e "latou. Bici ru/ămin'ile nici lo8iturile ;i nici amenin'ările nu mai a8eau niciun e&ect. %ur ;i #im"lu 6ăcea acolo de-abia mi;c>ndu-#e. Dacă cri6a lui #e datora 8reunei boli re&u6a #ă &ie du# la in&irmerie #au #ă mai &acă ce8a care #ă-l aAute. %ur ;i #im"lu #e dădea bătut. Răm>nea acolo 6ăc>nd 4n "ro"riile-i ecremente &ără #ă-i mai "e#e de nimic. dată am &o#t martor la o demon#tra'ie dramatică a le/ăturii #tr>n#e dintre "ierderea 4ncrederii 4n 8iitor ;i acea#tă "ericuloa#ă renun'are. F. re#"on#abilul barăcii mele un com"o6itor i libreti#t de#tul de cuno#cut mi-a mărturi#it 4ntr-o 6i: - Vreau #ă-'i #"un ce8a doctore. *m a8ut un 8i# ciudat. 8oce mi-a #"u# că "ot #ămi "un o dorin'ă că trebuie doar #ă #"un ce 8reau #ă a&lu ;i 8oi "rimi ră#"un#. Ce cre6i că am 4ntrebat9 *m 8rut #ă ;tiu c>nd #e 8a termina "entru mine ră6boiul. Ştii ce 8reau #ă #"un doctore - "entru mineM Voiam #ă ;tiu c>nd noi c>nd la/ărul no#tru 8a &i liberat iar #u&erin'ele noa#tre #e 8or &i #&>r;it.
Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii
1I
- C>nd ai a8ut 8i#ul ă#ta9 l-am 4ntrebat eu. - =n &ebruarie +,$1 mi-a ră#"un# el. Era "e la 4nce"utul lui martie. - Şi ce 'i-a ră#"un# 8ocea din 8i#9 *tunci mi-a ;o"tit "e &uri;: - 3 martie. C>nd F. mi-a i#tori#it 8i#ul era 4ncă "lin de #"eran'a că 8ocea din 8i# 8a &i a8ut dre"tate. Dar "e mă#ură ce #e a"ro"ia 6iua &ă/ăduită 8e;tile de#"re ră6boi care aAun/eau 4n la/ărul no#tru arătau ca &iind &oarte "u'in "robabilă eliberarea noa#tră la data "romi#ă. %e 2, martie F. #-a 4mbolnă8it bru#c ;i a &ăcut &ebră mare. %e 3 martie data la care "ro&e'ia 4i #"u#e#e că #e 8or termina "entru el ră6boiul ;i #u&erin'ele a 4nce"ut #ă delire6e ;i ;i-a "ierdut cuno;tin'a. %e 3+ martie era deAa mort. Du"ă toate a"aren'ele muri#e de ti&o#. Cei care ;tiu c>t de #tr>n#ă e#te le/ătura dintre #tarea #u&letea#că – adică curaAul #"eran'a #au li"#a ace#tora - i imunitatea or/ani#mului 8or 4n'ele/e de ce "ierderea bru#că a #"eran'ei ;i curaAului "oate &i &atală. Cau6a "rinci"ală a mor'ii "rietenului meu a &o#t că eliberarea a;te"tată nu #-a "etrecut ;i a#t&el el a &o#t teribil de de6amă/it. *#ta i-a #că6ut bru#c re6i#ten'a or/ani#mului 4m"otri8a in&ectării latente cu ti&o#. Credin'a 4n 8iitor ;i dorin'a lui de a trăi au &o#t "arali6ate iar cor"ul a că6ut "radă bolii - ;i a#t&el #-a &ăcut că 8ocea din 8i#ul #ău a a8ut la urma urmei dre"tate. b#er8a'iile &ăcute a#u"ra ace#tui ca6 ;i conclu6iile tra#e #unt 4n acord cu ceea ce doctorul-;e& al la/ărului mi-a #u"u# aten'iei. Rata mortalită'ii 4n #ă"tăm>na dintre Crăciunul lui +,$$ ;i *nul Bou +,$1 a cre#cut 4n la/ăr mai mult ca niciodată. =n o"inia lui cau6a ace#tei cre;teri a mortalită'ii nu con#ta 4n condi'iile mai /rele de muncă #au 4n #ărăcirea "ro8i6iilor noa#tre de rană ori 4n #cimbarea condi'iilor meteorolo/ice ori 4n a"ari'ia unor noi e"idemii. Era "ur ;i #im"lu &a"tul că de'inu'ii #e răni#eră cu #"eran'a nai8ă că de Crăciun 8or &i din nou aca#ă. %e mă#ură ce #e a"ro"ia data re#"ecti8ă ;i nu a"ăreau 8e;ti 4ncuraAatoare de'inu'ii 4;i "ierdură curaAul ;i de6amă/irea 4i co"le;i. Fa"tul a8u o in&luen'ă "ericuloa#ă a#u"ra "uterii lor de a re6i#ta ;i mul'i dintre ei au "ierit. *a cum am arătat ;i mai 4nainte orice 4ncercare de a re&ace &or'a interioară a omului 4n la/ăr trebuia mai 4nainte de toate #ă aibă #ucce# 4n a-i indica un #co" "entru 8iitorul #ău. Cu8intele lui Biet6#ce - 7Cel care are un de ce "entru care #ă trăia#că "oate 4ndura a"roa"e orice - ar "utea &i un motto călău6itor "entru toate #trădaniile "#iotera"eutice ;i "#ioi/ienice care 4i "ri8e#c "e de'inu'i. ri de c>te ori #e o&erea
Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii
1K
un "rileA trebuia #ă li #e o&ere un de ce - un ro#t - "entru 8ia'a lor ca #ă &ie 4ntări'i ;i #ă "oată 4ndura acel orice al ei#ten'ei lor. Vai de cel care nu mai /ă#ea niciun #en# 8ie'ii lui niciun 'el niciun #co" i ca atare niciun ro#t de a mai continua #ă trăia#că. *ce#ta "ierea cur>nd. Re"lica ti"ică cu care el #e o"unea tuturor ar/umentelor 4ncuraAatoare era: 7Bu mai am la ce #ă mă mai a;te"t de la 8ia'ăM Ce "o'i #ă mai ră#"un6i la a;a ce8a9 0ucrul de care a8eam cu ade8ărat ne8oie era o #cimbare &undamentală a atitudinii noa#tre &a'ă de 8ia'ă. * trebuit #ă 4n8ă'ăm noi 4n;ine ba 4ncă a trebuit #ă-l 4n8ă'ăm ;i "e #emenul no#tru di#"erat că ceea ce contează cu adevărat este nu ceea ce a.teptăm noi de la viaţă6 ci mai degrabă ceea ce viaţa a.teaptă de la noi. Trebuia #ă 4ncetăm a ne mai 4ntreba care e#te #en#ul 8ie'ii #i 4n #cimb #ă ne />ndim că noi 4n;ine eram 4ntreba'i a#ta de către 8ia'ă - 6i de 6i ;i cea# de cea#. Ră#"un#ul no#tru trebuia #ă con#tea nu 4n "ălă8ră/eală ;i medita'ie ci 4n ac'iune Au#tă. 0a urma urmei 8ia'a 4n#eamnă #ă 4'i a#umi re#"on#abilitatea de a /ă#i ră#"un#ul Au#t la "roblemele ace#teia ;i de a &ace &a'ă #arcinilor "e care ea i le tra#ea6ă &iecăruia dintre noi. *ce#te #arcini ;i de aceea ;i #en#ul 8ie'ii di&eră de la om la om ;i de la o cli"ă la alta. *;adar e#te cu ne"utin'ă #ă de&ine;ti #en#ul 8ie'ii la modul /eneral. =ntrebărilor de#"re #en#ul 8ie'ii nu li #e "oate ră#"unde niciodată "rin declara'ii eau#ti8e. 7Via'a nu e#te ce8a 8a/ ci ce8a &oarte real ;i concret tot a;a cum ;i #arcinile 8ie'ii #unt la &el de reale ;i de concrete. Ele alcătuie#c de#tinul omului care e#te di&erit ;i unic "entru &iecare indi8id 4n "arte. Biciun om ;i niciun de#tin nu "ot &i com"arate cu un alt om ;i cu un alt de#tin. Bici o 4m"reAurare nu #e re"etă ;i &iecare #itua'ie cere un alt ră#"un#. C>teodată #itua'iile 4n care omul #e /ă#e;te 4i "ot cere #ă-;i modele6e "ro"ria-i #oartă "rin ac'iune. *lteori e mai a8antaAo# "entru el #ă &acă u6 de ;an#a de a contem"la ;i de a reali6a 4n ace#t &el 8alori lăuntrice. *lteori omului i #e "oate cere #ă 4;i acce"te "ur ;i #im"lu #oarta ;i #ă-;i ducă crucea. Fiecare #itua'ie #e di#tin/e "rin unicitatea ei ;i 4ntotdeauna ei#tă doar un #in/ur ră#"un# corect la "roblema "e care o ridică #itua'ia re#"ecti8ă. C>nd omul de#co"eră că de#tinul lui e#te #ă #u&ere 8a trebui #ă-;i acce"te #u&erin'a ca &iind "ro"ria #a mi#iune< #in/ura ;i unica lui mi#iune. Va trebui #ă reali6e6e &a"tul că ">nă ;i 4n acea#tă #u&erin'ă a #a el e#te unic ;i #in/ur 4n 4ntre/ul uni8er#. Bimeni nu-l "oate #cuti de #u&erin'a lui #au nu "oate #ă #u&ere 4n locul #ău. Hin/ura lui ;an#ă 'ine de modul cum 4;i "oartă "o8ara. %entru noi de'inu'ii a#t&el de />nduri nu erau deloc ni;te #im"le #"ecula'ii ru"te de realitate. Erau #in/urele />nduri care ne "uteau aAuta. Ele ne-au &erit de di#"erare ciar ;i atunci c>nd "ărea că nu 8om mai #că"a cu 6ile. Trecu#erăm deAa demult de #tadiul 4ntrebărilor de#"re #en#ul 8ie'ii de acea intero/are nai8ă care 4n'ele/e 8ia'a
Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii
1
ca "e atin/erea unui #co" doar "rin crearea acti8ă a unor 8alori. %entru noi #en#ul 8ie'ii cu"rindea ciclurile mai am"le ale 8ie'ii ;i mor'ii ale #u&erin'ei ;i "ieirii. De 4ndată ce ni #-a de68ăluit #en#ul #u&erin'ei am re&u6at #ă ba/ateli6ăm #au #ă ne 4ndulcim cinurile din la/ăr i/nor>ndu-le #au nutrind ilu6ii &al#e ;i 4ntre'in>nd un o"timi#m arti&icial. Hu&erin'a de8eni#e "entru noi o #arcină căreia nu 8oiam #ă-i 4ntoarcem #"atele. Be dădeam #eama de o"ortunită'ile a#cun#e "e care ea ni le o&erea ca #ă reali6ăm ce8a acele o"ortunită'i care l-au &ăcut "e "oetul Rilke #ă #crie: 8ie viel ist aufzuleiden 7C>t de mare e #u&erin'a "rin care trebuie #ă trecemM. Rilke 8orbea de#"re acea 74ndurare a #u&erin'ei la &el cum al'ii 8orbe#c de#"re 74nde"linirea unei munci oarecare. Ui noi ciar că a8eam de#tulă #u&erin'ă "rin care #ă trecem. De aceea era ne8oie #ă &acem &a'ă 4ntre/ii #u&erin'e 4ncerc>nd #ă reducem la minimum momentele de #lăbiciune ;i lacrimile #că"ate "e &uri;. Dar nu era ca6ul #ă te ru;ine6i de lacrimile tale căci ele erau do8ada celui mai mare curaA omene#c: curaAul de a #u&eri. Bumai c>'i8a au reu;it a#ta. ?nii au mărturi#it ru;ina'i că "l>n/eau a;a cum a &ăcut ;i camaradul meu "e care l-am 4ntrebat cum a trecut "e#te edemele de care #u&erea ;i care mi-a mărturi#it a;a: 7*m "l>n# ">nă mi-au trecut. =nce"uturile "lă">nde ale "#iotera"iei #au "#ioi/ienei erau ori de c>te ori ciar #e "utea &ace ace#t lucru 4n la/ăr &ie indi8iduale &ie colecti8e. Tentati8ele de "#iotera"ie indi8iduală erau ade#eori un #oi de 7mă#ură de "rim aAutor. *ce#te e&orturi 8i6au mai ale# "re8en'ia #inuciderilor. ?na dintre re/ulile &oarte #tricte din la/ăr inter6icea orice #trădanie de a #al8a un om care 4ncerca #ă #e #inucidă. De "ildă era inter6i# #ă tai &r>n/ia unui om care 4ncerca #ă #e #">n6ure. Ca urmare "re8enirea unor a#t&el de tentati8e era &oarte im"ortantă. =mi aminte#c de două ca6uri de "o#ibil #uicid care #e a#emănau i6bitor de mult. *m>ndoi oamenii aceia ne #"u#e#eră de#"re inten'iile lor de a-;i lua 8ia'a. *m>ndoi &ăcu#eră u6 de ar/umentul cla#ic re#"ecti8 că nu mai a8eau la ce #ă #e a;te"te de la 8ia'ă. =n ambele ca6uri 4ntrebarea era cum #ă-i &aci #ă reali6e6e că de &a"t 8ia'a era aceea care mai a;te"ta ce8a de la ei< că a;te"ta ce8a de la ei 4n 8iitor. *m de#co"erit că de &a"t "entru unul dintre ei era 8orba de &iica #a "e care ace#ta o adora ;i care 4l a;te"ta 4ntr-o altă 'ară. %entru celălalt era 8orba de un lucru nu de o "er#oană. *ce#ta era un om de ;tiin'ă ;i #cri#e#e o #erie de căr'i care trebuiau #ă &ie &inali6ate. Bimeni nu ar &i "utut &ace munca aceea 4n locul lui du"ă cum nici o altă "er#oană nu ar &i "utut lua locul tatălui 4n inima &iicei #ale. *cea#tă unicitate ;i #in/ularitate care 4l caracteri6ea6ă "e &iecare om 4n "arte ;i care dă #en# ei#ten'ei #ale are de-a &ace la &el de mult cu munca creatoare "e c>t are de-a &ace cu dra/o#tea. Tocmai &a"tul că a8em de-a &ace cu im"o#ibilitatea de a 4nlocui o anumită "er#oană "ermite ca re#"on#abilitatea omului "entru "ro"ria-i ei#ten'ă ;i continuitatea ace#teia #ă a"ară 4n toată măre'ia #a. ?n om care de8ine con;tient de
Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii
1,
re#"on#abilitatea "e care o are &a'ă de o &iin'ă umană care 4l a;tea"tă cu iubire #au &a'ă de o treabă neterminată nu 8a &i niciodată 4n #tare #ă-;i iro#ea#că 8ia'a. Cuno#c>nd 7de ce-ul "ro"riei #ale ei#ten'e el 8a &i 4n #tare #ă 4ndure a"roa"e 7orice. %rileAurile de a &ace "#iotera"ie colecti8ă erau &ire;te limitate 4n la/ăr. Hă &ii un eem"lu de urmat era mai e&icient dec>t ceea ce 8orbele ar &i "utut tran#mite 8reodată. ?n re#"on#abil de baracă care nu #e dădea cu autorită'ile a8ea "rin ciar com"ortamentul lui 4ncuraAator o mie de "rileAuri de a-i in&luen'a moral "e cei a&la'i #ub autoritatea #a. Gn&luen'a nemiAlocită a com"ortamentului e#te 4ntotdeauna mai e&icientă dec>t cea a cu8intelor. Dar erau ;i #itua'ii c>nd cu8>ntul era de a#emenea e&icient c>nd rece"ti8itatea #u&letea#că era am"li&icată de anumite 4m"reAurări eterioare. =mi aminte#c de o 4nt>m"lare care ne-a o&erit o oca6ie de-a &ace "#iotera"ie cu cole/ii din 4ntrea/a noa#tră baracă /ra'ie #"oririi rece"ti8ită'ii lor din cau6a unei anumite #itua'ii eterioare. *8u#e#em o 6i "roa#tă. 0a de&ilare #e anun'a#eră mai multe ac'iuni care de atunci 4nainte ar &i urmat #ă &ie "ri8ite dre"t #abotaAe ;i "rin urmare "ede"#ite imediat cu moartea "rin #">n6urare. %rintre ace#tea #e numărau delicte "recum tăierea unor &>;ii din "ăturile 4n8ecite "entru a ne im"ro8i6a 4ntăritoare "entru /le6ne ;i 7&urturi mult "rea ne4n#emnate. Cu c>te8a 6ile mai 4nainte un de'inut "e Aumătate mort de &oame "ătrun#e#e 4ntr-o ma/a6ie ;i &ura#e ni;te carto&i. Furtul &u#e#e de#co"erit ;i c>'i8a de'inu'i 4l identi&ica#eră "e 7o'. C>nd autorită'ile la/ărului au a&lat de ace#t lucru au ordonat ca omul 8ino8at #ă le &ie "redat ori 4ntre/ul la/ăr 8a &i 4n&ometat tim" de o 6i. E8ident cei 2 1 de oameni au "re&erat #ă &acă &oamea. Heara du"ă o 6i de &oamete 6ăceam 4n bordeiele noa#tre de "ăm>nt cu moralul la "ăm>nt. He 8orbea &oarte "u'in căci orice 8orbă ne irita. *"oi ca lucrurile #ă de8ină ;i mai rele #-a luat lumina. *Aun#e#erăm cu răbdările la ca"ăt. Dar re#"on#abilul barăcii noa#tre era un om 4n'ele"t. * im"ro8i6at un mic di#cur# de#"re toate c>te ne treceau "rin minte 4n cli"ele acelea. * 8orbit de#"re mul'ii camara6i care muri#eră 4n ultimele 6ile &ie din cau6a bolii &ie "entru că 4;i lua#eră 8ia'a. Dar de a#emenea a men'ionat ;i ceea ce trebuie #ă &i &o#t ade8ăratul moti8 al mor'ii lor: &a"tul că renun'a#eră #ă mai #"ere. * #u#'inut că trebuia #ă ei#te o cale de a 4m"iedica ;i alte "o#ibile 8ictime #ă aAun/ă 4n acea#tă #itua'ie-limită. Şi a indicat #"re mine a;te"t>nd #ă le dau eu un #&at. Dumne6eu ;tie că nu eram 4n di#"o6i'ia nece#ară "entru a da e"lica'ii "#iolo/ice #au "entru a 'ine o "redică - a;a 4nc>t #ă le "ot acorda camara6ilor mei un &el de "rim aAutor "entru #u&letele lor. =mi era &ri/ ;i-mi era &oame eram ira#cibil ;i obo#it dar a trebuit #ă &ac un e&ort ;i #ă &olo#e#c acel unic "rileA. Era ne8oie de 4ncuraAare mai mult ca oric>nd.
Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii
I
*;a că am 4nce"ut "rin a ro#ti cele mai obi;nuite con#olări. *m #"u# că nici ciar 4n acea#tă Euro"ă aAun#ă la cea de-a ;a#ea iarnă a celui de-al Doilea Ră6boi @ondial #itua'ia noa#tră nu era cea mai /roa6nică la care ne-am &i "utut />ndi. *m #"u# că &iecare dintre noi trebuia #ă #e 4ntrebe ce "ierderi de ne4nlocuit 8a &i #u&erit ">nă atunci. *m #"eculat 6ic>nd că "entru mul'i dintre ei ace#te "ierderi au &o#t "u'ine la număr. Cine #e a&la 4ncă 4n 8ia'ă a8ea moti8e #ă mai tra/ă nădeAde. Hănătatea &amilia &ericirea "o#ibilită'ile "ro&e#ionale norocul "o6i'ia 4n #ocietate - toate ace#tea erau lucruri ce "uteau &i redob>ndite. 0a urma urmei a8eam toate oa#ele 4ntre/i. Toate "rin c>te trecu#erăm ar mai &i "utut con#titui o 6e#tre "entru 8iitor. Şi am citat din Biet6#ce: 8as mic nict umbringt6 mact mic st9r3er 7Ceea ce nu mă omoară mă 4ntăre;te. *"oi am 8orbit de#"re 8iitor. *m #"u# că celui ce-l "ri8e;te cu obiecti8itate 8iitorul trebuie #ă 4i "ară li"#it de #"eran'ă. *m &o#t de acord cu &a"tul că &iecare dintre noi "utea /ici c>t de mici 4i erau ;an#ele de #u"ra8ie'uire. 0e-am #"u# că de;i nu era e"idemie de ti&o# 4n la/ăr mi-am e#timat "ro"riile ;an#e la una din două6eci. Dar leam #"u# ;i că 4n ciuda ace#tui &a"t nu a8eam de />nd #ă-mi "ierd #"eran'a ;i #ă mă dau bătut. Căci nimeni nu "utea ;ti ce-i re6er8ă 8iitorul cu at>t mai "u'in ora următoare. Ciar dacă nu ne "uteam a;te"ta la ni;te e8enimente militare #en6a'ionale 4n 6ilele următoare cine "utea ;ti mai bine dec>t noi du"ă at>ta e"erien'ă a#imilată 4n la/ăr ce mari ;an#e ni #e "uteau de#cide c>teodată ciar "e nea;te"tate ciar ;i dacă doar la ni8el indi8idual. De eem"lu "uteam &i deta;a'i "e nea;te"tate cu o eci"ă bene&iciind de condi'ii de lucru ece"'ionale - căci ace#ta era /enul de lucru care con#tituia 7norocul "ri6onierului. Dar nu doar că le-am 8orbit de#"re 8iitor ;i de#"re 8ălul care-l aco"erea ci am men'ionat ;i trecutul toate bucuriile lui ;i &a"tul că lumina lui #trălucea ciar ;i 4n 4ntunericul acelor cli"e. Din nou am citat dintr-un "oet - "entru a e8ita #ă "ar că "redic - care #cri#e#e a;a: 8as :u erlebst6 3ann 3eine -act der 8elt :ir rauben 7Ceea ce tu ai 8ie'uit nici o &or'ă de "e "ăm>nt nu-'i mai "oate lua. Bu doar trăirile noa#tre ci ;i tot ceea ce &ăcu#em />ndurile măre'e "e care le 8om &i nutrit ;i tot ceea ce am #u&erit toate ace#tea nu #unt "ierdute ciar dacă 'in de trecut căci noi le-am adu# 4n&iin'ă. * &i &o#t e#te de a#emenea un &el de a &iin'a ;i "robabil cel mai #i/ur. *"oi am 8orbit de#"re multele "rileAuri de a da #en# 8ie'ii. 0e-am #"u# camara6ilor mei care 6ăceau &ără #ă #e mi;te măcar că uneori #e mai "utea au6i c>te un #u#"in că 8ia'a omului oricare ar &i 4m"reAurările nu 4ncetea6ă niciodată #ă aibă #en# ;i că ace#t nemăr/init #en# al 8ie'ii include #u&erin'a ;i #&>r;itul "ri8a'iunea ;i moartea. 0e-am cerut bietelor &ă"turi care mă a#cultau atente 4n 4ntunericul barăcii #ă &acă &a'ă /ra8ită'ii #itua'iei 4n care ne /ă#eam. Bu trebuiau #ă-;i "iardă #"eran'a ci #ă-;i
Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii
I+
"ă#tre6e curaAul a8>nd #i/uran'a că li"#a #or'ilor de i6b>ndă 4n lu"ta noa#tră nu 4i #cădea ace#teia cu nimic din demnitate ;i #en#. *m #"u# că 4n acele cea#uri /rele "e &iecare dintre noi ne "ri8ea cine8a – un "rieten o #o'ie cine8a 8iu #au cine8a mort ori Dumne6eu - ;i că nu #e a;te"ta #ă 4l de6amă/im. Că #"era #ă ne a&le #u&erind cu &runtea #u# - nu ca ni;te nenoroci'i - ci ca unii care ;tim cum #ă murim. Şi 4n cele din urmă am 8orbit de#"re Aert&a noa#tră care 4n orice ca6 a8ea un #en#. Winea de natura ace#tei Aert&e #ă "ară li"#ită de #en# "entru lumea de a&ară "entru lumea care caută #ucce#ul material. Dar 4n realitate Aert&a noa#tră a8ea ro#t. *ceia dintre noi care au o credin'ă oarecare - le-am #"u#-o &ranc - "ot 4n'ele/e ace#t lucru &ără nici o /reutate. 0e-am i#tori#it de#"re un camarad de-al lor care la #o#irea #a 4n la/ăr a 4ncercat #ă &acă un "act cu Cerul ca #u&erin'a ;i moartea lui #ă cru'e de la un #&>r;it durero#+3 &iin'a omenea#că "e care o iubea. %entru ace#t om #u&erin'a ;i moartea a8eau un #en#< iar Aert&a lui a8ea cea mai "ro&undă #emni&ica'ie. Bu 8oia #ă moară de/eaba. Biciunul dintre noi nu dorea a;a ce8a. Hco"ul cu8intelor mele era #ă a&lu un #en# de"lin 4n 8ia'a noa#tră atunci ;i acolo 4n baraca aceea ;i 4n #itua'ia aceea "ractic li"#ită de orice #"eran'ă. Şi am 8ă6ut că e&orturile mele &u#e#eră 4ncununate de #ucce#. C>nd becul 4nce"u iară;i #ă ">l">ie am "utut 8edea ci"urile ne&ericite ale "rietenilor mei care 8eneau #"re mine clătin>ndu-#e "entru a-mi mul'umi cu ocii 4n lacrimi. Dar trebuie #ă mărturi#e#c aici că doar arareori am a8ut "uterea interioară de a lua le/ătura cu to8ară;ii mei de #u&erin'ă ;i că trebuie #ă &i "ierdut multe "rileAuri de a &ace a#t&el de lucruri "entru ei. *m aAun# acum la cel de-al treilea #tadiu al reac'iilor #u&lete;ti ale de'inutului – e 8orba de "#iolo/ia de'inutului du"ă eliberarea #a. Dar mai 4nainte 8om lua 4n con#iderare o 4ntrebare care e#te ade#eori "u#ă "#iolo/ului 4n #"ecial atunci c>nd ace#ta a cuno#cut "e "ielea lui a#emenea lucruri: 7Ce ne "o'i #"une de#"re "ro&ilul "#iolo/ic al /ăr6ilor la/ărului9 Cum e#te cu "utin'ă ca oameni deo"otri8ă din #>n/e ;i carne #ă-i trate6e "e #emenii lor 4n &elul 4n care at>'ia de'inu'i #"un că au &o#t trata'i9 Du"ă ce a au6it de#"re ace#te lucruri ;i a aAun# #ă creadă că ele #-au 4nt>m"lat aie8ea omul e ne8oit #ă #e 4ntrebe: cum de a &o#t "o#ibil din "unct de 8edere "#iolo/ic #ă #e 4nt>m"le a;a ce8a9 %entru a ră#"unde la 4ntrebarea re#"ecti8ă &ără a intra 4n "rea multe amănunte trebuie "unctate c>te8a a#"ecte. =n "rimul r>nd "rintre /ardieni ei#tau unii #adici #adici 4n cel mai "ur #en# clinic.
+3
Frankl #e re&eră aici la mama #a El#a de#"re care urma #ă a&le abia du"ă liberarea lui din la/ăr că &u#e#e du#ă din /ara *u#cit6 direct la camera de /a6are 8. Viktor Frankl - !ecollections n" trad..
Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii
I2
=n al doilea r>nd ace;ti #adici erau 4ntotdeauna #electa'i atunci c>nd era ne8oie de un deta;ament de /ardieni duri. Era mare bucurie la locul de muncă c>nd du"ă două ore de muncă "e un /er crunt ni #e dădea 8oie #ă ne 4ncăl6im c>te8a minute 4n &a'a unei #obi'e 4n care aruncam rămurele ;i a;cii de lemn. Dar 4ntotdeauna #e /ă#eau unii ;e&i de eci"ă care #im'eau o mare "lăcere #ă ne "ri8e6e de ace#t con&ort. C>t de clar #e "utea 8edea "e &e'ele lor acea#tă "lăcere nu doar atunci c>nd ne inter6iceau #ă #tăm l>n/ă #obă ci mai ale# c>nd o ră#turnau arunc>nd Aarul bine&ăcător 4n 6ă"adăM C>nd un HH-i#t anti"ati6a o "er#oană #e /ă#ea 4ntotdeauna "rintre ei 8reunul mai deo#ebit cuno#cut ca &iind "a#ionat de metodele #adice de tortură ;i &oarte #"eciali6at 4n ace#t #en# ;i căruia 4i era e"ediat ne&ericitul de'inut. =n al treilea r>nd odată cu #cur/erea tim"ului cei mai mul'i dintre /ardieni de8eni#eră ne#im'itori din "ricina &olo#irii tot mai numeroa#elor brutalită'i 4n la/ăr. *ce;ti oameni 4m"ietri'i moral ;i #u&lete;te re&u6au cel "u'in #ă a"lice mă#uri #adice. Dar nu 4i 4m"iedicau "e al'ii #ă o &acă. =n al "atrulea r>nd trebuie #ă a&irmăm că ;i "rintre /ardieni erau unii cărora le era milă de noi. =l 8oi men'iona aici doar "e comandantul la/ărului de unde m-am liberat. Du"ă eliberare #-a de#co"erit - ceea ce doar doctorul la/ărului el 4n#u;i unde 'inut ;tiu#e - că ace#t om #co#e#e #ume deloc mici de bani din "ro"riul #ău bu6unar "entru a &ace ro#t de medicamente "entru de'inu'ii #ăi aduc>ndu-le din ora;ul din a"ro"iere+$. =n#ă /ardianul-;e& al la/ărului el 4n#u;i un de'inut era mai dur dec>t to'i /ardienii SS. =i bătea "e ceilal'i de'inu'i cu orice "rileA ne4n#emnat 4n tim" ce comandantul la/ărului din c>te cuno#c eu nu a ridicat niciodată m>na a#u"ra niciunuia dintre noi. E#te e8ident &a"tul că eticeta atribuită cui8a &ie că era /ardian #au de'inut nune #"unea a"roa"e nimic. !unătatea umană o "utem /ă#i 4n toate /ru"urile ciar ;i 4n +$
4nt>m"lare intere#antă cu "ri8ire la ace#t comandant SS #e re&eră la atitudinea unor de'inu'i e8rei &a'ă de el. 0a &inele ră6boiului c>nd tru"ele americane i-au eliberat "e de'inu'ii din la/ărul no#tru trei tineri e8rei un/uri l-au a#cun# "e ace#tcomandant 4n "ădurile !a8ariei. *"oi #-au du# la comandantul &or'elor armate americane care 8oia &oarte mult #ă-l ca"ture6e "e comandantul SS ;i i-au 6i# că 4i 8or #"une unde #e a&lă re#"ecti8ul dar numai cu anumite condi'ii: comandantul american trebuia #ă le "romită că nu-i 8a &ace nici un rău ace#tui om. Du"ă un tim" o&i'erul american le-a "romi# 4n #&>r;it ace#tor tineri e8rei că atunci c>nd 8a &i luat "ri6onier comandantul neam' nu 8a "ă'i nimic. Şi nu numai că o&i'erul american ;i-a 'inut "romi#iunea dar comandantul SS a &o#t 4ntr-un &el ciar reabilitat 4n &unc'ia #a anterioară de conducător al la/ărului "entru a #u"ra8e/ea colectarea de aine din #atele ba8are6e din "reaAmă ;i di#tribuirea lor către to'i aceia dintre noi care la 8remea re#"ecti8ă 4ncă mai "urtam ainele ce ne rămă#e#eră de la al'i de'inu'i din la/ărul de la *u#cit6 care nu &u#e#eră la &el de noroco;i ca ;i noi &iind trimi;i #"re camerele de /a6are imediat du"ă #o#irea lor 4n /ara la/ărului n" aut..
Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii
I3
cele care luate 4n an#amblu ar "utea &i u;or de condamnat. (rani'ele dintre /ru"uri #e #u"ra"uneau ;i nu era ca6ul #ă 4ncercăm #ă #im"li&icăm "roblemele 6ic>nd că unii oameni erau 4n/eri iar ceilal'i dia8oli. !ine4n'ele# era o "er&orman'ă remarcabilă "entru un /ardian #au "entru un #u"ra8e/etor #ă &ie bun cu de'inu'ii 4n ciuda tuturor in&luen'elor din la/ăr 4n 8reme ce Ao#nicia unui de'inut care 4;i trata rău "ro"riii to8ară;i era 8rednică de tot di#"re'ul. E8ident de'inu'ii /ă#eau acea#tă li"#ă de caracter ca &iind &oarte deranAantă 4n tim" ce erau "ro&und mi;ca'i de cea mai mică do8adă de bunătate ce 8enea din "artea unui /ardian. =mi aminte#c cum 4ntr-o 6i un /ardian mi-a dat "e &uri; o bucă'ică de ">ine "e care ;tiam că o "u#e#e deo"arte "robabil din "ro"ria #a "or'ie de la micul deAun. Ceea ce m-a mi;cat ">nă la lacrimi a &o#t nu at>t bucă'ica de ">ine c>t 7ce8a-ul omene#c "e care omul acela mi l-a dăruit - 8orba ;i "ri8irea cu care ;i-a 4n#o'it darul. Din toate ace#tea "utem 4n8ă'a că 4n lumea acea#ta ei#tă două ra#e de oameni două ;i numai două: 7ra#a omului cu bun-#im' ;i aceea a omului ne#im'it. %e#te tot le "utem 4nt>lni "e am>ndouă< am>ndouă "enetrea6ă 4n toate /ru"urile #ocietă'ii. Biciun /ru" #ocial nu e alcătuit 4n 4ntre/ime doar din oameni #im'i'i #au doar din ne#im'i'i. Din ace#t "unct de 8edere niciun /ru" #ocial nu e#te o 7ra#ă "ură – ;i tocmai de aceea "uteam uneori 4nt>lni c>te un om "lin de bun-#im' "rintre /ardienii la/ărului. Via5a din la/ărul de concentrare de#cidea #u&letul omului i 4i dădea "e &a'ă "ro&un6imile. E#te oare #ur"rin6ător &a"tul că 4n ace#te ad>ncimi ale #u&letului re/ă#eam calită'i umane care 4n ade8ărata lor natură erau un ame#tec de bine ;i de rău9 %ră"a#tia care #e"ară binele de rău ;i care trece "rin toate &iin'ele omene;ti atin/>nd ad>ncimi ne/>ndite ni #e de68ăluia cu claritate ciar 4n #tră&undul ace#tui abi# "e care 4l de#cidea la/ărul de concentrare. Ui acum #ă trecem la ultimul ca"itol de#"re "#iolo/ia la/ărului de concentrare "#iolo/ia de'inutului care a &o#t liberat. %entru a de#crie e"erien'a liberării care 4n mod natural trebuie #ă &ie "er#onală 8om ale/e &r>nturi din acea "arte a nara'iunii noa#tre care 8orbe;te de#"re diminea'a c>nd dea#u"ra "or'ilor la/ărului a &o#t arborat #tea/ul alb du"ă at>tea 6ile de mare ten#iune. Htarea de #u#"an# lăuntric a &o#t urmată de o u;urare de"lină. Dar ar &i /re;it #ă #e creadă că eram nebuni de bucurie. *;adar ce #-a 4nt>m"lat9 Cu "a;i t>r;>i'i noi de'inu'ii ne-am t>r>t ">nă la "or'ile la/ărului. Timi6i am "ri8it de Aur 4m"reAur arunc>ndu-ne unul altuia "ri8iri 4ntrebătoare. *"oi am 4ndră6nit #ă "ă;im un "ic a&ară din la/ăr. De data a#ta nu #-a mai urlat la noi ;i nici nu am mai &o#t ne8oi'i #ă ne /răbim #ă ne 4ntoarcem ca #ă e8ităm 8reo lo8itură #au 8reun ;ut. nuM De data a#ta /ardienii ne o&ereau 'i/ăriM 0a 4nce"ut cu /reu i-am mai recuno#cut< 4i tră#e#eră re"ede "e ei aine ci8ile. Be-am "limbat 4nceti;or de-a
Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii
I$
lun/ul drumului care "ornea din la/ăr. Dar cur>nd au 4nce"ut #ă ne doară "icioarele amenin'>nd #ă ni #e ;i um&le. Ui totu;i mer/eam ;cio"ăt>nd< doream #ă 8edem 4m"reAurimile la/ărului "entru "rima dată cu ocii unor oameni liberi. 70ibertate ne tot re"etam ;i totu;i nu "uteam reali6a &a"tul. Re"eta#erăm cu8>ntul ace#ta at>t de de# 4n tim"ul anilor c>t 8i#a#em la libertate 4nc>t 4;i "ierdu#e #en#ul. Realitatea #a nu mai "ătrundea 4n con;tiin'a noa#tră< nu "uteam "rice"e &a"tul că libertatea ne a"ar'inea. *m aAun# la ni;te "aAi;ti 4n&lorite. 0e 8edeam ;i reali6am că erau acolo dar nu ne tre6eau nimic 4n #u&let. %rima #c>nteie de bucurie a a"ărut c>nd am 8ă6ut un coco; cu o coadă multicoloră. Dar era doar o #c>nteie< nu a"ar'ineam 4ncă ace#tei lumi. Heara c>nd ne-am #tr>n# din nou 4n baracă ne-am 4ntrebat "e &uri; unul "e altul: 7H"une-mi 'i-a "lăcut a6i9 Şi interlocutorul a ră#"un# ru;inat ne;tiind că noi to5i #im'i#erăm la &el: 7Hincer nuM %ur ;i #im"lu "ierdu#em ca"acitatea de a #im'i mul'umirea ;i trebuia #-o re4n8ă'ăm 4ncetul cu 4ncetul. Din "unct de 8edere "#iolo/ic ceea ce li #e 4nt>m"la de'inu'ilor elibera'i "oate &i numit 7de"er#onali6are. Totul ni #e "ărea ireal ne&ire#c ca 4ntr-un 8i#. Bu ne 8enea #ă credem că era ade8ărat. De c>te ori ne &u#e#eră 4n;elate 8i#ele 4n anii din urmăM Vi#am că 6iua liberării a 8enit că am &o#t "ui 4n libertate că ne 4ntor#e#erăm deAa aca#ă că ne #alutam "rietenii că ne 4mbră'i;am #o'iile că #tăteam la ma#ă ;i 4nce"eam #ă "o8e#tim toate "rin c>te trecu#em - ciar ;i c>t de de# 8ă6u#erăm 6iua liberării 4n 8i#ele noa#tre. Şi a"oi un &luier a#cu'it #una 4n urecile noa#tre d>nd #emnalul de de;te"tare i "un>nd ca"ăt 8i#elor de libertate. *cum 4n#ă 8i#ul ciar de8eni#e realitate. Dar mai "uteam noi oare crede cu ade8ărat 4n el9 Tru"ul are 4n#ă mai "u'ine inibi'ii dec>t mintea. Din "rima cli"ă #-a &olo#it bine de noua #a libertate. =nce"u#erăm #ă m>ncăm - ore ;i 6ile la r>nd ciar ;i Aumătate din noa"te. E uimitor c>t de mult "oate #ă măn>nce cine8a. Şi c>nd c>te un de'inut era in8itat de 8reun &ermier "rieteno# din 8ecinătate m>nca ;i iar m>nca a"oi bea ca&ea ceea ce 4i de6le/a ;i limba ;i a"oi 4nce"ea #ă 8orbea#că ore la r>nd. %re#iunea la care &u#e#e #u"u# #u&letul #ău at>'ia ani #e elibera 4n #&>r;it. *u6indu-l "o8e#tinda8eai im"re#ia că trebuia #ă 8orbea#că că dorin'a lui de a 8orbi era ire6i#tibilă. Cuno#cu#em oameni care a&la'i "entru #curtă 8reme #ub o mare ten#iune de eem"lu 4n tim"ul unei ra6ii &ăcute de Gestapo a8u#e #era reac'ii a#emănătoare. Trecură multe 6ile ">nă c>nd nu numai că li #e de6le/ă limba ci ;i ce8a dinlăuntrul lor c>nd #im'eau deodată că de"ă;i#eră ob#tacolul ciudat care 4i 4ncătu;a#e.
Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii
I1
=ntr-o 6i du"ă eliberare m-am "limbat "rin 4m"reAurimi "e "aAi;tile 4n&lorite mult mult de tot 4n#"re t>r/u;orul cel mai a"ro"iat de la/ăr. Cioc>rliile #e a8>ntau #"re cer ;i le a#cultam trilurile 8e#ele. Bu era 'i"enie de om c>t 8edeai cu ocii. Bumai era nimic altce8a dec>t "ăm>ntul ;i cerul ne#&>r;it ;i 8e#elia cioc>rliilor ;i nemăr/inirea #"a'iului. @-am o"rit am "ri8it 4n Aur ;i 4n #u# #"re cer ;i am că6ut 4n /enunci. =n cli"a aceea n-am mai ;tiut de mine ;i de lumea din Aur - a8eam doar un #in/ur lucru 4n minte - mereu acela;i: 7*m #tri/at către Domnul din 4nci#oarea mea #tr>mtă ;i El mi-a ră#"un# #co'>ndu-mă 4n nemăr/inirea #"a'iului+1. C>t de mult am #tat 4n/enunceat ;i am re"etat ace#te cu8inte nu-mi "ot aminti... Dar ;tiu că 4n 6iua aceea 4n cea#ul acela am 4nce"ut o 8ia'ă nouă. %a# cu "a# am "ro/re#at ">nă c>nd am rede8enit o &iin'ă umană. Cu #i/uran'ă că drumul "arcur# de la ten#iunea #u&letea#că acută din ultimele 6ile de la/ăr de la acel ră6boi al ner8ilor la "acea min'ii nu a &o#t li"#it de ob#tacole. *r &i /re;it #ă #e creadă că un de'inut eliberat nu mai a8ea ne8oie de nici o a#i#tentă #"irituală. Trebuie #ă 'inem cont că un om a&lat 8reme 4ndelun/ată #ub o a;a uria;ă "re#iune #u&letea#că #e /ă#e;te &ire;te 4ntr-o oarecare "rimeAdie du"ă eliberare mai ale# că &u#e#e bru#c u;urat de ea. *ce#t "ericol 4n #en#ul i/ienei "#iolo/ice e#te contra/reutatea "#iolo/ică "u#ă 4n cum"ănă. Du"ă cum #ănătatea &i6ică a #ca&andrului ar &i 4n "ericol dacă ace#ta ar "ără#i bru#c camera de decom"re#ie unde #e a&lă #ub o "re#iune atmo#&erică enormă tot a;a omul eliberat dintr-odată de ten#iunea #u&letea#că "oate #u&eri anumite deteriorări ale #ănătă'ii #ale morale ;i #"irituale. =n tim"ul ace#tei &a6e "#iolo/ice #e "oate ob#er8a că oamenii cu o natură ce8a mai "rimiti8ă nu "ot #că"a de in&luenta brutalită'ilor care i-au 4nconAurat 4n 8ia'a de la/ăr. *cum liberi &iind />ndeau că-;i "ot &olo#i libertatea &ără nici o cen6ură ;i 4n ci" barbar. Hin/urul lucru care #e #cimba#e 4n ceea ce-i "ri8ea era &a"tul că acum din a#u"ri'i de8eni#eră a#u"ritori. Din ni;te obiecte #u"u#e &or'ei #ilnice ;i nedre"tă'ii de8eni#eră ni;te oameni "u;i "e ar'ă. =;i Au#ti&icau com"ortamentul cu e"erien'ele /roa6nice "rin care trecu#eră. Fa"tul ace#ta de8enea e8ident 4n e8enimente minore. ?n "rieten de-al meu #e "limba cu mine "e un c>m" 4n#"re la/ăr c>nd deodată am aAun# la un lan 8erde. *utomat eu l-am e8itat dar el m-a a"ucat de bra5 ;i m-a t>r>t "rin lan. *m 4n/ăimat ce8a #ă nu călcăm 4n "icioare lanul 8erde. El #-a ener8at mi-a aruncat o "ri8ire &urioa#ă i a #tri/at la mine: 7Bu mai #"uneM Bu ne-au aAun# toate c>te le-am "ătimit9 Ho'ia ;i co"iii mi-au &o#t /a6a'i - ca #ă nu mai aminte#c de toate celelalte lucruri "rin care am trecut - i tu 4mi inter6ici #ă calc 4n "icioare c>te8a &ire de o8ă6M +1
Frankl citea6ă din Psalmii re/elui Da8id: 74n miAlocul #tr>mtorării am cemat "e Domnul: Domnul m-a a#cultat ;i m-a #co# la lar/ Psalmul +1 n" trad..
Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii
II
*#t&el de oameni "uteau doar cu /reu #ă &ie condu;i 4na"oi la ade8ărul unanim acce"tat că nimeni nu are dre"tul #ă &acă ce8a rău nici ciar dacă lui i #-a &ăcut 8reun rău. Trebuia #ă ne #trăduim a-i conduce 4na"oi la ace#t ade8ăr alt&el con#ecin'ele ar &i &o#t mult mai rele dec>t "a/uba c>tor8a mii de #"ice de o8ă6 călcate 4n "icioare. =ncă 4l am 4n &a'a ocilor "e de'inutul care #u&lec>ndu-;i m>necile cămă;ii ;i-a 8>r>t m>na drea"tă #ub na#ul meu url>nd: 7Hă-mi tai m>na dacă n-am #-o m>nAe#c cu #>n/e 4n 6iua c>nd 8oi aAun/e aca#ăM Vreau #ă #ublinie6 &a"tul că omul care a ro#tit ace#te cu8inte nu era un indi8id rău. @i-a &o#t unul dintre cei mai buni camara6i at>t 4n la/ăr c>t ;i du"ă aceea. %e l>n/ă ur>ciunea morală re6ultată 4n urma acelei bru;te eliberări de #ub ten#iunea #u&letea#că mai era 8orba ;i de alte două trăiri &undamentale care amenin'au #ă #trice caracterul de'inutului acum liber: amărăciunea ;i dezamăgirea #u&erite du"ă re8enirea la 8ia'a de mai 4nainte. *mărăciunea era cau6ată de o #erie de lucruri cu care #e con&runta 4n ora;ul #ău natal. C>nd la 4ntoarcerea #a omul a de#co"erit că 4n multe oca6ii c>nd #e 4nt>lnea cu al'ii nu dădea dec>t "e#te ridicat din umeri ;i &ra6e ră#u&late tindea #ă #e amăra#că ;i #ă #e 4ntrebe de ce a trecut "rin toate "rin c>te trecu#e. C>nd au6ea a"roa"e "e#te tot acelea;i &ra6e de /enul: 7Boi n-am ;tiut nimic de#"re a#taM #au: 7Şi noi am #u&erit atunci #e 4ntreba: 7amenii ă;tia ciar nu ;tiu #ă-mi #"ună ce8a mai "otri8it9 Trăirea de6amă/irii e#te 4n#ă di&erită. *ici nu mai era 8orba doar de 8reun "rieten a cărui #u"er&icialitate ;i li"#ă de #im'ire erau 4ntr-at>t de re#"in/ătoare 4nc>t 4n cele din urmă te #im'eai ca alunec>nd 4ntr-o /aură din care nu mai "uteai 8edea #au au6i nici o altă &iin'ă umană ci de #oarta 4n#ă;i care "ărea at>t de crudă. ?n om care cre6u#e ani la r>nd că atin#e#e limita ab#olută a tuturor #u&erin'elor "o#ibile a&la acum că #u&erin'a nu are mar/ini că "oate 4ncă #ă mai #u&ere ba 4ncă mult mai inten#. C>nd am 8orbit de#"re 4ncercarea de a-i ridica moralul omului din la/ăr am #"u# că trebuia #ă i #e arate ce8a din 8iitor #"re care #ă "ri8ea#că. Trebuia #ă i #e reamintea#că &a"tul că mai a8ea 4ncă 8ia'ă că o &iin'ă umană 4l a;tea"tă #ă #e 4ntoarcă. Dar du"ă eliberare9 *u &o#t unii care au a&lat că nu 4i mai a;te"ta nimeni. Vai de acela +I care a a&lat că "er#oana a cărei unică amintire 4i dădea curaA 4n la/ăr nu mai ei#tăM Vai de acela care atunci c>nd 6iua mult 8i#ată #o#e;te 4n #&>r;it de#co"eră că nu #e Frankl #e re&eră aici la #ine 4n#u;i. De#i/ur e"erien'a lui nu a &o#t unică< mul'i al'i de'inu'i 8or &i trecut "rin acelea;i cinuri #u&lete;ti de#co"erind la 4ntoarcerea din la/ăr că &iin'ele dra/i "entru care lu"ta#eră #ă #u"ra8ie'uia#că nu mai #unt n" trad.. +I
Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii
IK
a#eamănă deloc cu ceea ce a;te"ta#e elM %oate că a luat troleibu6ul a călătorit #"re ca#a "e care ani la r>nd a "ri8it-o numai ;i numai 4n mintea #a ;i a a"ă#at butonul #oneriei eact a;a cum 4n o mie ;i unul dintre 8i#ele #ale t>nAi#e #ă aAun/ă #ă &acă doar "entru a a&la că "er#oana care ar &i trebuit #ă 4i de#cidă nu e#te acolo ;i că nu 8a mai &i niciodată. =n la/ăr ne #"uneam unul altuia că nu ei#tă o a;a &ericire "e ace#t "ăm>nt care #ă "oată com"en#a tot ceea ce 4ndura#em. Bu mai nădăAduiam &ericirea - nu a#ta ne dădu#e curaA nu a#ta dădu#e #en# #u&erin'ei #acri&iciului #au mor'ii. Şi totu;i nu eram deloc "re/ăti'i "entru ne&ericire. *cea#tă de6amă/ire care 4i a;te"ta "e #u&icien'i de'inu'i a &o#t o e"erien'ă "e#te care oamenii ace;tia au /ă#it că le e#te teribil de /reu #ă treacă ;i că e#te deo#ebit de /reu "entru "#iiatru #ă 4i "oată aAuta #ă o de"ă;ea#că. Dar &a"tul ace#ta nu trebuie #ă-l de#curaAe6e< dim"otri8ă trebuie #ăi o&ere un imbold 4n "lu# de a o &ace. =n#ă "entru &iecare dintre de'inu'ii liberi a 8enit ;i 6iua c>nd "ri8ind 4na"oi 4n#"re e"erien'ele la/ărului n-a mai &o#t 4n #tare #ă "ricea"ă cum de le-a "utut 4ndura "e toate. Du"ă cum 6iua eliberării a 8enit 4n cele din urmă ;i toate 4i "ăreau a &i un 8i# &rumo# tot a;a a 8enit ;i 6iua 4n care toate e"erien'ele din la/ăr nu i-au mai "ărut a &i &o#t nimic mai mult dec>t un 8i# ur>t. %entru omul re4ntor# aca#ă 4ncununarea tuturor celor trăite e#te #entimentul minunat că du"ă toate c>te le-a 4ndurat nu mai are a #e teme de nimic altce8a ci numai de Dumne6eul #ău.
I
Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii
!3RTE3 3 8OU3 9o&otera+ia +e scurt+K
De obicei cititorii #curtei mele "o8e#tiri autobio/ra&ice 8or o e"lica'ie mai detaliată ;i mai directă a doctrinei mele tera"eutice. =n ace#t #en# am adău/at o #curtă #ec'iune de#"re lo/otera"ie la edi'ia ori/inală a căr'ii mele 2rom :eat,& to Existenţialism. Fa"tul nu a &o#t 4n#ă 4nde#tulător a;a că am &o#t a#altat de cereri 8i6>nd o e"unere mai etin#ă. De aceea "entru "re6enta edi'ie am re#cri#-o 4n 4ntre/ime ;i mi-am etin# con#iderabil e"unerea. Harcina nu a &o#t u;oară. Hă &urni6e6i cititorului 4ntr-un #"a'iu re#tr>n# 4ntre/ul material care a nece#itat #crierea a 2 de 8olume 4n limba /ermană e#te o #arcină a"roa"e &ără #orti de i6b>ndă. =mi aminte#c de un doctor american care m-a 4ntrebat odată 4n cabinetul meu din Viena: - Doctore de &a"t #unte'i "#ianali#t9 0a care eu am re"licat: - Bu #unt "#ianali#t< #ă #"unem mai de/rabă că #unt "#iotera"eut. Dar el a continuat #ă mă 4ntrebe: - Şi cărei ;coli 4i a"ar'ine'i9 G-am ră#"un#: - *m "ro"ria mea teorie< #e nume;te lo/otera"ie. - *'i "utea #ă-mi #"une'i 4ntr-o #in/ură &ra6ă ce #e 4n'ele/e "rin lo/otera"ie9 m-a 4ntrebat el. Hau care e#te deo#ebirea dintre "#ianali6ă ;i lo/otera"ie9 *cea#tă #ec'iune a &o#t re8i6uită ;i actuali6ată< ea a a"ărut "entru "rima dată #ub numele de 7Conce"tele &undamentale ale lo/otera"iei 4n edi'ia din +,I2 a căr'ii Omul în căutarea sensului vieţii n" aut". +K
Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii
I,
- De#i/ur i-am #"u# dar mai 4nt>i a'i "utea #ă-mi #"une'i dumnea8oa#tră 4ntr-o #in/ură &ra6ă care e#te e#en'a "#ianali6ei9 Gată ce mi-a ră#"un#: - =n tim"ul "#ianali6ei "acientul #tă 4ntin# "e o cana"ea ;i i#tori#e;te lucruri care uneori #unt &oarte ne"lăcute de mărturi#it. Gmediat i-am 4ntor#-o im"ro8i6>nd a#t&el: - Gar 4n lo/otera"ie "acientul trebuie #ă #tea 4n "icioare ;i #ă a#culte lucruri care uneori #unt &oarte ne"lăcute. De#i/ur era o /lumă nu o 8er#iune 4nca"#ulată a lo/otera"iei. Totu;i un mie6 de ade8ăr ei#ta 4ntruc>t lo/otera"ia 4n com"ara'ie cu "#ianali6a e#te o metodă mult mai "u'in retrospectivă ;i introspectivă. 0o/otera"ia #e concentrea6ă mai de/rabă a#u"ra 8iitorului adică a#u"ra #en#ului "e care "acientul urmăre;te #ă 4l dea 8iitorului #ău. 0o/otera"ia e#te cu ade8ărat o &ormă de "#iotera"ie centrată "e #en#. Totodată lo/otera"ia ru"e cercurile 8icioa#e ;i mecani#mele de feedbac3 care Aoacă un rol at>t de mare 4n de68oltarea ne8ro6elor. *#t&el autocentrarea + ti"ică ne8roticului e#te 4ntreru"tă 4n loc #ă &ie mereu 4ncuraAată ;i 4ntărită. Fără 4ndoială că acea#tă a&irma'ie re"re6intă o #im"li&icare etremă a ceea ce e#te lo/otera"ia< de &a"t 4n lo/otera"ie "acientul e#te con&runtat cu #en#ul 8ie'ii #ale ;i reorientat către ace#ta. *-l &ace #ă de8ină con;tient de ace#t #en# "oate contribui mult la #"orirea ca"acită'ii #ale de a de"ă;i ne8ro6a. Da'i-mi 8oie #ă 8ă e"lic de ce am ale# termenul de 7lo/otera"ie ca nume "entru teoria mea. %ogos e#te un cu8>nt /rece#c care 4n#eamnă 7#en#. 0o/otera"ia #au a;a cum a &o#t numită de unii autori 7Cea de a treia ;coală 8iene6ă de "#iotera"ie +, #e concentrea6ă a#u"ra #en#ului ei#ten'ei umane #i a#u"ra căutării #en#ului de către om. Con&orm lo/otera"iei acea#tă #trădanie a omului de a /ă#i #en# 4n 8ia'a #a re"re6intă &or'a moti8atoare "rimă 4n om. De aceea 8orbe#c eu de#"re voinţa de sens 4n contra#t cu "rinci"iul "lăcerii #au cum l-am mai "utea numi alt&el voinţa de plăcere "e care #e centrea6ă "#ianali6a &reudiană ;i totodată 4n o"o6i'ie cu voinţa de
Frankl #e re&eră aici la "reocu"area ea/erată a "acientului "entru "ro"ria "er#oană la autoob#er8area ece#i8ă "atolo/ică care duce nu doar la na;terea unor #im"tome ne8rotice care "ot &i teribil de in8alidante ci #i la &ormarea unor cercuri 8icioa#e ea#"erant de re6i#tente 4n &a'a medica'iei 8. Viktor E. Frankl Te doctor and te soul n" trad.. +, %rima ;coală 8iene6ă de "#iotera"ie 4i a"ar'ine lui Hi/mund Freud +1I-+,3, - "#ianali6a iar cea de-a doua lui *l&red *dler +K-+,3K – "#iolo/ia indi8iduală n" trad.. +
Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii
K
putere "e care #e centrea6ă "#iolo/ia adleriană care &olo#e;te termenul de 7lu"tă "entru #u"erioritate.
VOI5:3 8E "E5" Căutarea #en#ului re"re6intă moti8a'ia "rimă a omului 4n 8ia'ă iar nu o 7ra'ionali6are #ecundară a "ornirilor #ale in#tinctuale. ?nicitatea ;i #"eci&icul #en#ului con#tau 4n &a"tul că ace#ta trebuie ;i "oate &i 4nde"linit numai de către omul 4n#u;i. Bumai a#t&el conce"tul ca"ătă #emni&ica'ia care 4i 8a #ati#&ace omului 8oin'a #a de #en#. Ei#tă autori care con#ideră că #en#urile ;i 8alorile 7nu #unt altce8a dec>t mecani#me de a"ărare &orme de reac'ie ;i de #ublimare. =n ceea ce mă "ri8e;te n-a; 8rea #ă trăie#c de dra/ul 7mecani#melor mele de a"ărare ;i nici nu a; &i /ata #ă mor de dra/ul 7&ormelor mele de reac'ie. Totu;i omul e#te ca"abil #ă trăia#că ;i #ă moară "entru idealurile ;i 8alorile #aleM Cu c>'i8a ani 4n urmă a &o#t or/ani6at un #ondaA de o"inie 4n Fran'a. Re6ultatele au arătat că ,N dintre oamenii ce#tiona'i au admi# că omul are ne8oie de 7ce8a "entru care #ă trăia#că. @ai mult I+ N dintre ace;tia au mărturi#it că 4n 8ia'a lor ei#tă ce8a #au cine8a "entru care ar &i /ata ciar #ă 4i dea 8ia'a. *m re"etat #ondaAul de o"inie 4n #ec'ia mea din cadrul #"italului din Viena at>t "rintre "acien'i c>t ;i "rintre membrii "er#onalului iar re6ultatele au &o#t "ractic acelea;i ca ;i 4n ca6ul miilor de oameni ce#tiona'i 4n Fran'a. Di&eren'ele au &o#t de numai 2N. ?n alt #tudiu #tati#tic de#&ă;urat "e K ,$ de #tuden'i din $ de cole/ii a &o#t reali6at de către #ociolo/ii de la ?ni8er#itatea Jon Lo"kin#. Ra"ortul lor "reliminar &ace "arte dintr-un #tudiu cu durata de doi ani #u#'inut &inanciar de 1ational ;nstitute of -ental t mai mul'i bani 4n 8reme ce KN au #"u# că #co"ul lor "rinci"al e#te: 7#ă caut ;i #ă /ă#e#c un #en# 4n 8iată. De#i/ur ar "utea ei#ta unele #itua'ii 4n care intere#ul indi8idului &a'ă de 8alorire "re6intă de &a"t o camu&lare a unor con&licte lăuntrice. Dar ciar ;i a;a &iind ace#tea re"re6intă o ece"'ie de la re/ulă nu re/ula 4n#ă;i. =n a#t&el de ca6uri a8em de-a &ace cu "#eudo8alori iar ele trebuie dema#cate. *ce#t "roce# de dema#care trebuie #ă 4ncete6e 4n#ă de 4ndată ce a8em de-a &ace cu ceea ce e#te autentic ;i 8eritabil 4n om re#"ecti8 cu dorin'a ace#tuia de a a8ea o 8ia'ă c>t mai "lină de #en#. Dacă nu #e o"re;te 4n ace#t "unct unicul lucru "e care "#iolo/ul re#"ecti8 4l dema#că e#te de &a"t "ro"riul #ău 7moti8 a#cun# re#"ecti8 ne8oia #a incon;tientă de a de#con#idera ;i de8alori6a tocmai ceea ce e#te cu ade8ărat omene#c 4n om.
Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii
K+
FRU"TR3RE3 E;I"TE5:I39< Voin'a de #en# a omului "oate ;i ea #ă ducă ia &ru#trare ca6 4n care lo/otera"ia 8orbe;te de#"re 7&ru#trare ei#ten'ială. Termenul 7ei#ten'ială #e "oate re&eri la trei a#"ecte: + la existenţa 4n#ă;i re#"ecti8 modul #"eci&ic uman de a &i< 2 la sensul existenţei ;i 3 la #trădania de a /ă#i un ro#t concret 4n 8ia'a "er#onală adică la voinţa de #en#. Fru#trarea ei#ten'ială "oate ;i ea declan;a ne8ro6e. %entru ace#t /en de ne8ro6e lo/otera"ia a #tabilit termenul de 7ne8ro6e noo/ene 4n o"o6i'ie cu #en#ul tradi'ional al termenului de nevroză re#"ecti8 ne8ro6ele "#io/ene. Be8ro6ele noo/ene 4#i au ori/inea nu at>t 4n dimen#iunea "#iolo/ică a ei#ten'ei umane ci 4n cea 7neolo/ică de la cu8>ntul /rece#c noos 4n#emn>nd 7minte. *ce#ta e#te un alt termen tera"eutic care indică tot ceea ce #e re&eră la dimen#iunea #"eci&ic umană.
5EVRO=E9E 5OO>E5E Be8ro6ele noo/ene nu #e na#c din con&lictul dintre "ul#iuni i in#tincte ci mai de/rabă din "roblemele ei#ten'iale. %rintre ace#te "robleme blocarea 8oin'ei de #en# Aoacă un rol 4n#emnat. E#te lim"ede că 4n ca6urile noo/ene tera"ia cea mai "otri8ită ;i mai adec8ată nu e#te "#iotera"ia 4n /eneral ci lo/otera"ia: adică o tera"ie care 4ndră6ne;te #ă "ătrundă 4n dimen#iunea #"eci&ic umană. Da5i-mi 8oie #ă cite6 următoarea #itua'ie: un 4nalt di"lomat american #-a "re6entat la cabinetul meu din Viena cu inten'ia de a continua tratamentul "#ianalitic "e care-l 4nce"u#e cu cinci ani 4n urmă cu un "#ianali#t din Be Xork. 0a 4nce"ut l-am 4ntrebat de ce con#ideră că are ne8oie de "#ianali6ă ;i care e#te moti8ul "rinci"al "entru care a a"elat la ;edin'ele "#ianalitice. * reie;it că "acientul era nemul'umit de cariera lui ;i că i #e "ărea etrem de di&icil #ă #e #u"ună "oliticii eterne americane. %#ianali#tul 4i re"eta#e de nenumărate ori că trebuia #ă #e 4m"ace cu tatăl #ău "entru că /u8ernul Htatelor ?nite ;i #u"eriorii #ăi nu erau 7nimic altce8a dec>t ima/ini ale tatălui #ău 2 ;i 4n con#ecin'ă in#ati#&ac'ia 4n ceea ce =n "#ianali6ă #tructurile de autoritate "recum ;e&ii direc'i #tructurile localede "utere /u8ernul "re;edintele 'ării etc. #unt "ri8ite ca re&lect>nd 4n e#en'ă "o6i'iade autoritate a tatălui "e care co"ilul e#te obli/at #ă o recunoa#că ;i #ă o acce"te din &ra/edă co"ilărie 4n &unc'ie de care i #e modelea6ă "er#onalitatea 4n "rimii ani de 8ia'ă dar cu care intră 4n con&lict "e mă#ură ce #e maturi6ea6ă i &a5ă de care dore;te #ă 4;i a&irme 4n cele din urmă inde"enden'a n" trad.. 2
Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii
K2
"ri8e;te acti8itatea #a #e datora urii "e care 4n mod incon;tient o nutrea &a'ă de tatăl #ău. =n decur#ul celor cinci ani de "#ianali6ă "acientul &u#e#e tot mai mult 4ndemnat #ă acce"te inter"retările "#ianali#tului #ău ">nă c>nd n-a mai &o#t ca"abil #ă 8adă "ădurea din cau6a co"acilor adică a &o#t inca"abil #ă 8adă realitatea din "ricina #imbolurilor ;i ima/inilor. Du"ă c>te8a 4ntre8ederi mi-a de8enit lim"ede &a"tul că 8oin'a de #en# a "acientului era 4m"iedicată din "ricina 8oca'iei #ale omul dorind de &a"t #ă #e im"lice 4n alt /en de acti8itate. Cum nu a8ea niciun moti8 #ă nu renun'e la "ro&e#ia #a ;i #ă nu #e dedice alteia "acientul a;i "rocedat a#t&el bene&iciind de #ati#&ac'ii maime. =n următorii cinci ani a continuat #ă #e bucure de noua #a ocu"a'ie a;a cum mi-a ;i mărturi#it de cur>nd. @ă 4ndoie#c că 4n ca6ul lui am a8ut de-a &ace cu 8reo tulburare ne8rotică i de aceea m-am ;i />ndit că nici nu a8ea ne8oie de "#iotera"ie nici măcar de lo/otera"ie "entru #im"lul moti8 că de &a"t nici nu era bolna8. Bu orice #tare internă con&lictuală e#te nea"ărat una ne8rotică< o anumită do6ă de con&lict e#te normală ;i #ănătoa#ă. =n mod a#emănător #u&erin'a nu e#te 4ntotdeauna un &enomen "atolo/ic. 4n loc #ă &ie un #im"tom de ne8ro6ă #u&erin'a "oate &i la &el de bine o crea'ie omenea#că 2+ 4n #"ecial dacă #u&erin'a #e na;te dintr-o &ru#trare ei#ten'ială. *; ne/a 4n mod cate/oric că 4n ca6ul 4n care o "er#oană caută #en#ul 8ie'ii #au #e 4ndoie;te cu "ri8ire la #en#ul 8ie'ii #ale ace#te &a"te ar &i "ro8ocate de 8reo boală #au ar conduce către ea. =n #ine &ru#trarea ei#ten'ială nu e#te nici "atolo/ică nici "ato/enă 22. Bici &răm>ntarea ba ciar nici di#"erarea omului cu "ri8ire la 8aloarea 8ie'ii #ale nu re"re6intă altce8a dec>t o problemă existenţială 4n nici un ca6 o boală mintală. He "rea "oate ca inter"retarea ace#tor "robleme ei#ten'iale 4n termenii unei boli mintale #ă moti8e6e un medic #ă 4n/roa"e di#"erarea ei#ten'ială a "acientului #ub o /rămadă de trancili6ante. Harcina #a e#te mai de/rabă #ă 4;i 4ndrume "acientul "e tim"ul cri6ei ei#ten'iale de cre;tere ;i de68oltare. 0o/otera"ia con#ideră că mi#iunea ei e#te de a aAuta "acientul #ă /ă#ea#că #en#ul 8ie'ii #ale. =ntruc>t lo/otera"ia 4l &ace con;tient de logosul a#cun# al ei#ten'ei #ale ea e#te un "rocedeu analitic. =n acea#tă "ri8in'ă lo/otera"ia #e a#eamănă cu "#ianali6a. Totu;i 4n 4ncercarea #a de a readuce un lucru 4n con;tiin'ă lo/otera"ia nu-;i re#tr>n/e acti8itatea la &a"tele instinctuale din #ubcon;tientul indi8idului ci #e "reocu"ă de realită'ile #ale ei#ten'iale cum ar &i #en#ul "oten'ial al 8ie'ii "e care "er#oana 4l are de 4m"linit "recum ;i voinţa #a de #en#. rice ti" de anali6ă ciar ;i aceea care #e ab'ine #ă includă dimen#iunea noolo/ică 4n "roce#ul tera"eutic 4ncearcă #ă &acă "acientul #ă con;tienti6e6e lucrul du"ă care t>nAe;te 4n străfundul &iin'ei #ale. 0o/otera"ia #e di#tan'ea6ă de "#ianali6ă "rin &a"tul că ea con#ideră =n #en#ul că omul 4n#u;i "rin modul 4n care #e ra"ortea6ă la condi'iileeterioare de mediu #au la cele interne &i6iolo/ice "#iolo/ice #"irituale "rin a#"ira'iile #ale care "ot &i 4n de6acord &la/rant cu "o#ibilită'ile reale de care el di#"unela un anumit moment dat ;i 4ntr-o anumită conAunctură de 8ia'ă 4;i "oate crea #in/ur con&licte interne care atin/ uneori cote dramatice n" trad.. 22 %atolo/ic: care indică o boală &i6ică #au "#iică< "ato/en: care "ro8oacă o boală n" trad.. 2+
Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii
K3
omul dre"t o &iin'ă a cărei "rinci"ală "reocu"are e#te aceea de a-;i atin/e ro#tul nu de a-;i #ati#&ace ne8oile ;i in#tinctele nici de a reconcilia cerin'ele incon;tientului idul e/oului ;i #u"ere/oului ;i nici de a #e aAu#ta ;i ada"ta la #ocietate ;i mediu 23.
5OO8I53IC3 Fără 4ndoială că demer#ul de căutare a #en#ului de către om "oate #ă "roducă mai de/rabă un de6ecilibru dec>t o #tare de ecilibru interior. Totu;i tocmai acea#tă ten#iune e#te condi'ia indi#"en#abilă "entru #ănătatea mintală. *; 4ndră6ni #ă #"un că nimic altce8a nu "oate #ă aAute at>t de e&icient omul #ă #u"ra8ie'uia#că ciar ;i 4n cele mai /rele condi'ii "recum cunoa;terea &a"tului că 8ia'a lui are un ro#t. @ultă 4n'ele"ciune #e a&lă 4n cu8intele lui Biet6#ce: 7Cel ce are un de ce "entru care #ă trăia#că "oate 4ndura a"roa"e orice. Văd 4n ace#te cu8inte un motto 8alabil "entru orice &el de "#iotera"ie. =n la/ărele de concentrare na6i#te oricine ar &i "utut mărturi#i că cei mai a"'i #ă #u"ra8ie'uia#că erau tocmai oamenii care ;tiau că au de du# la bun #&>r;it un anumit lucru. De atunci 4ncoace 2$ at>t cei care au #cri# de#"re la/ărele de concentrare c>t ;i #tudiile "#iiatrice reali6ate cu "ri8ire la "ri6onierii de ră6boi din la/ărele din Ja"onia Coreea de Bord ;i Vietnam au aAun# la aceea;i conclu6ie. =n ceea ce mă "ri8e;te c>nd am &o#t de"ortat 4n la/ărul de la *u#cit6 mi-a &o#t con&i#cat un manu#cri# "e care tocmai urma #ă 4l "ublic 21. De#i/ur dorin5a mea de a re#crie manu#cri#ul m-a aAutat #ă #u"ra8ie'uie#c ri/orilor la/ărului. De "ildă atunci c>nd eram bolna8 de &ebră ti&oidă 4ntr-un la/ăr din !a8aria am a;ternut 4n #cri# "e di8er#e bucă'ele de >rtie multe noti'e care urmau #ă mă aAute la re#crierea manu#cri#ului dacă era #ă a"uc 6iua eliberării. Hunt con8in# că acea#tă re&acere a manu#cri#ului "e care am reali6at-o 4n barăcile 4ntunecoa#e din la/ărul de Con&orm "#ianali6ei "#iicul e#te alcătuit din trei in#tan'e: id ;inele #au incon;tientul ego eul ;i superego supraeul - con;tiin'a morală. Şinele 4n care ac'ionea6ă două "ul#iuni in#tinctuale #eualitatea ;i a/re#i8itatea - o"erea6ă "e ba6a principiului plăcerii voinţa de plăcere cum o nume;te Frankl re#"ecti8 "entru e8itarea durerii ;i căutarea "lăcerii. Hu"raeul con;tiin'a morală are menirea de a a"lica "rinci"iile morale 4n "roce#ul de #ati#&acere a ne8oilor "er#onale. Eul con;tient &unc'iile #ale includ "erce"'ia inter"retarea "erce"'iilor mi;cările 8oluntare modularea a&ectelor ;i im"ul#urilor co/ni'ia memoria Audecata ;i ada"tarea la realitate e#te /u8ernat de "rina"iul realită'ii ;i are dre"t #co" /ă#irea unor modalită'i #i/ure ;i acce"tabile din "unct de 8edere moral de #ati#&acere a ne8oilor #inelui &ără a 4ncălca limitele im"u#e de #u"ere/o con;tiin'a morală. Eul ;i #u"raeul o"erea6ă at>t la ni8el con;tient c>t ;i incon;tient 4n tim" ce ;inele e#te 4n 4ntre/ime incon;tient n" trad.. 2$ R>ndurile de &a'ă au &o#t #cri#e de Frankl 4n +,I2 deci la circa +K ani du"ă terminarea celui de al Doilea Ră6boi @ondial n" trad.. 21 E#te 8orba de#"re "rima 8er#iune a "rimei mele căr'i a cărei traducere 4n en/le6ă a &o#t "ublicată de *l&red *. Yno"& Be Xork 4n +,11 #ub titlul Te doctor and te Soul= $n ;ntroduction to %ogo,terapy n" aut.. 23
Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii
K$
concentrare din !a8aria m-a aAutat #ă trec cu bine "e#te "ericolul unui cola"# cardio8a#cular. He "oate 8edea a;adar că #ănătatea mintală #e 4ntemeia6ă "e un oarecare /rad de ten#iune "e ten#iunea dintre ceea ce ai &ăcut deAa ;i ceea ce ar trebui #ă mai reali6e6i adică "e di&eren'a dintre ceea ce e;ti ;i ceea ce ar trebui #ă de8ii. a#t&el de ten#iune e#te intrin#ecă omului ;i de aceea indi#"en#abilă #ănătă'ii lui mintale. De aceea n-ar trebui #ă e6ităm #ă-i aruncăm omului "ro8ocarea de a duce la 4nde"linire un anumit #en# "oten'ial. Bumai 4n ace#t &el 4i #coatem 8oin'a de #en# din #tarea ei latentă. Con#ider că e#te o conce"'ie /re;ită i "ericuloa#ă de#"re i/iena mintală "re#u"unerea că omul are ne8oie 4n "rimul r>nd de ecilibru #au a;a cum e#te numit el 4n biolo/ie - de 7omeo#ta6ă adică de o #tare li"#ită de orice ten#iune. De &a"t omul nu are ne8oie de o a#t&el de #tare li"#ită de ten#iune ci mai de/rabă de #trădania ;i lu"ta "entru atin/erea unui #co" 8aloro# a unei #arcini liber a#umate. 0ucrul de care are el ne8oie e#te nu #ă #ca"e cu orice "re' de ten#iune ci omul are ne8oie de cemarea "e care i-o adre#ea6ă un anumit #en# "oten'ial care #e 8rea reali6at. Bu de omeo#ta6ă are el ne8oie ci de ceea ce eu nume#c 7noodinamica adică de o dinamică ei#ten'ială 4ntr-un c>m" de ten#iune "olar unde unul dintre "oli e#te re"re6entat de #en#ul care trebuie 4m"linit iar cel de-al doilea "ol de către omul 4n#u;i care trebuie #ă-l 4m"linea#că. Şi nu trebuie #ă #e creadă că ace#t lucru e#te ade8ărat doar 4n condi'ii normale de 8ia'ă< la ne8rotici e#te cu at>t mai 8alabil. Dacă aritectul 8rea #ă 4ntărea#că un arc #lăbit el 8a cre;te #arcina care a"a#ă a#u"ra arcului căci 4n &elul ace#ta "ăr'ile lui #e une#c ;i mai bine. Deci dacă tera"eutul 8rea #ă "roteAe6e #ănătatea mintală a "acientului el nu trebuie #ă #e teamă #ă cree6e un ni8el re6onabil de ten#iune "rin reorientarea "acientului către #en#ul 8ie'ii #ale. *cum că am arătat im"actul bene&ic "e care 4l are orientarea către #en# 8reau #ă 4mi 4ndre"t aten'ia a#u"ra in&luentei ne&a#te "e care o eercită acel #entiment de care at>t de mul'i "acien'i #e "l>n/ a#tă6i re#"ecti8 #entimentul unei de"line etreme li"#e de #en# a 8ie'ii lor. *ce;tia #unt b>ntui'i de trăirea /olului lor interior a 8idului lăuntric. Ei #e a&lă "rin;i 4n acea #tare "e care eu o nume#c de 78id ei#ten'ial.
VI8U9 E;I"TE5:I39 Vidul ei#ten'ial e#te un &enomen lar/ ră#">ndit 4n #ecolul al ZZ-lea. Fa"tul e#te de 4n'ele#< el #e datorea6ă unei duble "ierderi "e care omul a #u&erit-o "e drumul "e care l-a "arcur# "entru a de8eni o &iin'ă umană. 0a 4nce"uturile i#toriei omul a "ierdut c>te8a dintre in#tinctele #ale animale de ba6ă 4n care e#te 4n#cri# com"ortamentul animal ;i de care e#te 8alidat. #tare de #i/uran'ă ca aceea a %aradi#ului 4i e#te re&u6ată omului "entru totdeauna căci omul trebuie #ă &acă ale/eri. %e l>n/ă a#ta omul a mai #u&erit 4ncă o "ierdere 4n "roce#ul relati8 recent al de68oltării #ale din
Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii
K1
cau6a &a"tului că tradi'iile care 4i #u#'ineau com"ortamentul #lăbe#c ra"id 4n "re6ent. Biciun in#tinct nu-i mai #"une ce trebuie #ă &acă ;i nici o tradi'ie nu-i mai 6ice cum ar trebui #ă "rocede6e< uneori el nici măcar nu tie ce 8rea #ă &acă. =n #cimb omul &ie că dore;te #ă &acă ceea ce &ac ceilal'i con&ormi#m &ie că &ace ceea ce al'ii 8or ca el #ă &acă totalitari#m. ?n #ondaA de o"inie recent a de68ăluit &a"tul că circa 21N dintre #tuden'ii mei euro"eni #u&ereau mai mult #au mai "u'in din "ricina 78idului ei#ten'ial. Gar "rintre #tuden'ii mei americani "ro"or'ia era de IN. Vidul ei#ten'ial #e mani&e#tă mai ale# "rintr-o #tare de "licti#eală. *6i "utem #ă-l 4n'ele/em "e Hco"enauer c>nd a&irma că omenirea e#te #ortită #ă o#cile6e la ne#&>r;it 4ntre două etreme 4ntre neca6uri ;i "licti#eală. *#tă6i "licti#eala le dă mai mult de &urcă "#iiatrilor dec>t o &ac neca6urile 8ie'ii. Ui ace#te "robleme 4n cre;tere de8in ciar cruciale căci "roce#ul de automati6are a muncii 8a duce "robabil la o cre;tere #emni&icati8ă a tim"ului liber de care #e 8a bucura lucrătorul de r>nd. E "ăcat că mul'i nu 8or ;ti ce #ă &acă cu #ur"lu#ul lor de tim" liber. De "ildă #ă luăm 7ne8ro6a de duminică un ti" de de"re#ie care 4i a&ectea6ă "e oameni atunci c>nd de8in con;tien'i de li"#a de con'inut din 8ia'a lor c>nd aler/area de "e#te #ă"tăm>nă a luat #&>r;it ;i /olul din ei 4n;i;i 4nce"e #ă #e mani&e#te. Bu "u'ine ca6uri de #uicid #e datorea6ă 8idului ei#ten'ial. *#t&el de &enomene at>t de ră#">ndite "recum de"re#ia a/re#i8itatea ;i de"enden'a nu "ot &i 4n'ele#e c>tă 8reme nu 'inem cont de 8idul ei#ten'ial care le "ro8oacă. *cela;i lucru e#te 8alabil ;i 4n ca6ul cri6ei "en#ionarilor ;i a "er#oanelor 4n 8>r#tă. @ai mult 8idul ei#ten'ial ni #e "re6intă #ub di8er#e mă;ti ;i 4n&ă'i;ări. ?neori atunci c>nd 8oin'a de #en# e#te blocată ea e#te com"en#ată ;i 4nlocuită de 8oin'a de "utere inclu#i8 de &orma cea mai "rimiti8ă a ace#teia - 8oin'a de bani. =n alte #itua'ii c>nd 8oin'a de #en# e#te blocată locul ei e#te luat de 8oin'a de "lăcere. *ce#ta e#te ;i moti8ul "entru care &ru#trarea ei#ten'ială #&>r;e;te ade#eori 4ntr-o com"en#are #euală. =n a#t&el de ca6uri "utem ob#er8a cum libidoul #eual #&>r;e;te 4n 8idul ei#ten'ial. ?n lucru a#emănător #e 4nt>m"lă ;i 4n ca6ul ne8ro6elor. E#te 8orba de anumite ti"uri de mecani#me de feedbac3 ;i cercuri 8icioa#e de#"re care 8oi 8orbi mai t>r6iu. =n toate ca6urile de ne8ro6ă #e "oate 8edea cum #im"tomatolo/ia in8adea6ă 8idul ei#ten'ial 4n care continuă #ă #e de68olte. =n ca6ul ace#tor "acien'i nu a8em de-a &ace cu ne8ro6e noo/ene. Totu;i nu 8om reu;i #ă &acem "acientul #ă-;i de"ă;ea#că #tarea dacă nu #u"limentăm tratamentul "#iotera"eutic cu lo/otera"ia. Căci "acientul 8a &i &erit de noi recăderi tocmai "rin um"lerea 8idului ei#ten'ial. De aceea lo/otera"ia e#te indicată nu doar 4n ca6urile noo/ene a;a cum am men'ionat mai #u# ci ;i 4n cele
Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii
KI
"#io/ene ;i uneori ciar ;i 4n "#eudo-ne8ro6ele #omato/ene. %ri8ită 4n acea#tă lumină a&irma'ia &ăcută de @a/da !. *rnold e#te 4ndre"tă'ită: 74ntr-un &el orice tera"ie oric>t de limitată trebuie #ă &ie ;i o lo/otera"ie 2I. Laide'i acum #ă 8edem ce "utem &ace dacă "acientul 4ntreabă care e#te #en#ul 8ie'ii lui.
"E5"U9 VIE:II @ă 4ndoie#c că un medic "oate ră#"unde 4n termeni /enerali la acea#tă 4ntrebare căci #en#ul 8ie'ii di&eră de la un om la altul de la o 6i la arta ;i de la o oră la alta. De aceea ceea ce contea6ă nu e#te #en#ul 8ie'ii 4n /eneral ci mai de/rabă #en#ul #"eci&ic al 8ie'ii omului la un anumit moment dat. * &ormula 4ntrebarea de#"re #en#ul 8ie'ii 4n termeni /enerali #-ar a#emăna cu următoarea 4ntrebare "u#ă unui cam"ion de ;a: 7@ae#tre #"une'i-mi care e#te cea mai bună mutare de ;a9 Ru"tă de #itua'ia de Aoc concretă ;i de "er#onalitatea ad8er#arului o a#t&el de mutare[cea mai bună #au măcar bună 4n #ine 4n#ă;i nu ei#tă. *cela;i lucru e#te 8alabil #i 4n ca6ul ei#tentei umane. Bu trebuie căutat #en#ul ab#tract al 8ie'ii. Fiecare dintre noi are 8oca'ia #a "ro"rie mi#iunea #a "ro"rie 4n 8ia'ă de a duce la 4nde"linire o anumită #arcină care #e cere 4m"linită. De aceea niciunul dintre noi nu "oate &i 4nlocuit ;i 8ia'a lui e#te ire"etabilă. *;adar #arcina &iecăruia dintre noi e#te "e at>t de unică "e c>t de unică e#te o"ortunitatea lui de a o 4m"lini. Deoarece &iecare #itua'ie de 8ia'ă re"re6intă o "ro8ocare ;i o "roblemă "e care omul trebuie #ă o re6ol8e "utem ră#turna modul 4n care &ormulăm "roblema #en#ului 8ie'ii. =n de&initi8 omul nu trebuie #ă 4ntrebe care e#te #en#ul 8ie'ii #ale ci mai de/rabă #ă recunoa#că &a"tul că el e#te cel 4ntrebat. =ntr-un cu8>nt &iecare om e#te ce#tionat de 8ia'ă ;i el "oate ră#"unde 8ie'ii doar răspunz0nd pentru "ro"ria #a 8ia'ă< 8ie'ii 4i "oate ră#"unde doar &iind re#"on#abil. *#t&el lo/otera"ia 8ede 4n re#"on#abilitate 4n#ă;i e#en'a ei#ten'ei umane.
E"E5:3 E;I"TE5TEI *ccentul "u# "e re#"on#abilitate e#te re&lectat de im"erati8ul cate/oric al lo/otera"iei care #ună a#t&el: 7Trăie;te ca ;i cum ai trăi a doua oară iar "rima dată ai &i ac'ionat la &el de /re;it "e c>t e;ti acum "e cale #ă o &aciM @i #e "are că nimic nu ar #timula mai mult #entimentul de re#"on#abilitate ca acea#tă maimă care 4i cere omului #ă-;i ima/ine6e mai 4nt>i că "re6entul e#te deAa trecut ;i mai a"oi că trecutul
@a/da !. *rnold ;i Jon *. (a##on Te
Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii
KK
"oate &i 4ncă #cimbat ;i 4ndre"tat. ?n a#t&el de "rece"t 4l con&runtă "e om cu finitudinea ;i finalitatea a ceea ce &ace at>t cu 8ia'a #a c>t ;i cu #ine 4n#u;i. 0o/otera"ia 4ncearcă #ă-l &acă "e "acient #ă &ie "e de"lin con;tient de re#"on#abilitatea #a. De aceea 4i la#ă "acientului ale/erea "entru ce anume &a'ă de ce #au &a'ă de cine anume 4n'ele/e el #ă &ie re#"on#abil. *ce#ta e#te moti8ul "entru care dintre to'i "#iotera"eu'ii lo/otera"eutul e#te cel mai "u'in i#"itit #ă im"ună Audecă'i de 8aloare "acien'ilor #ăi căci el niciodată nu 8a 4n/ădui "acientului #ă-i tran#&ere medicului re#"on#abilitatea de a Audeca. De aceea răm>ne la latitudinea "acientului #ă decidă dacă trebuie #ă-;i inter"rete6e #au nu #arcina #a 4n 8ia'ă ca &iind re#"on#abil &a'ă de #ocietate #au &a'ă de "ro"ria #a con;tiin'ă. Ei#tă 4n#ă ;i oameni care nu-;i inter"retea6ă 8ia'a 4n termenii unei #arcini care le-a &o#t tra#ată ci 4n cei ai unei in#tan'e care le-a 4ncredin'at #arcina re#"ecti8ă. 0o/otera"ia nu 4n#eamnă nici a 4n8ă'a nici a "redica. Ea e#te la &el de de"arte de />ndirea lo/ică "e c>t de de"arte e#te de im"unerile morale. Dacă ar &i #ă e"rimăm "la#tic rolul "e care 4l Aoacă lo/otera"eutul ace#ta e#te mai de/rabă cel al unui #"eciali#t 4n boli de oci nu cel al unui "ictor. %ictorul 4ncearcă #ă ne tran#mită o ima/ine de#"re lume aa cum o 8ede el< o&talmolo/ul 4ncearcă #ă ne &acă "e noi 4n #tare #ă 8edem lumea a;a cum e#te ea. Rolul lo/otera"eutului e#te #ă lăr/ea#că ;i #ă etindă c>m"ul 8i6ual al "acientului a#t&el 4nc>t el #ă de8ină con;tient de 4ntre/ul #"ectru al #en#ului "oten'ial iar ace#ta #ă 4i &ie 8i6ibil. Declar>nd că omul e#te re#"on#abil ;i că el trebuie #ă actuali6e6e #en#ul "oten'ial al 8ie'ii #ale dore#c #ă accentue6 &a"tul că ade8ăratul #en# al 8ie'ii trebuie de#co"erit mai de/rabă 4n lume dec>t 4n omul 4n#u;i #au 4n "#iicul #ău ca ;i cum el ar &i un #i#tem 4nci#2K. *m numit acea#tă tră#ătură caracteri#tică 7 transcenderea de #ine a ei#ten'ei umane 2. Ea denotă &a"tul că a &i om indică 4ntotdeauna #"re ce8a #au cine8a di&erit de #ine 4n#u;i ;i că omul #e 4ndrea"tă #"re ce8a #au cine8a di&erit de #ine 4n#u;i &ie că e#te 8orba de#"re un ro#t care trebuie 4m"linit &ie de#"re o =n conce"'ia antro"olo/ică a lui Frankl omul nu e#te 8ă6ut ca un #i#tem 4nci# ale cărui trăiri #e "etrec 4n "ro"riul #ău "#iic ;i #unt ru"te de re#tul lumii< dim"otri8ă Frankl 8ede omul ca "e un #i#tem de#ci# #"re al'ii #"re lucruri #"re lume de aceea #en#ul 8ie'ii #ale nu 4l "oate /ă#i ;i 4m"lini dec>t 4n a&ara #a 4n lume ceea ce el nume;te transcendere de sine n" trad.. 2 De;i e"re#ia &olo#ită de Frankl ar "utea &i tradu#ă la "rima 8edere "rin autotran#cendere totu;i ea trebuie 4n'elea#ă cu nuan'a #"eci&ică "e care i-o dă Frankl: transcendere de sine /er. 7Helb#tTran#6enden6 "entru că autotran#cenderea ar trimite mai ale# la &a"tul că omul reali6ea6ă el 4n#u;i #in/ur o anume tran#cendere 4n 8reme ce termenul &olo#it de Frankl #e re&eră la &a"tul că omul #e tran#cende "e #ine 4n#u;i 4ndre"t>ndu-#e #"re ce8a #au cine8a di&erit de #ine 4n#u;i 4n care 4;i /ă#e;te #en#ul ;i 4m"linirea. mul #e tran#cende "e #ine ca urmare a &a"tului că el 4;i caută ro#tul nu 4n #ine ci 4n a&ara #a #luAind o cau6ă mai 4naltă dec>t #ine 4n#u;i #au iubind "e un altul di&erit de #ine 4n#u;i n" trad". 2K
Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii
K
"er#oană "e care trebuie #ă o cunoa#că. Cu c>t omul #e uită mai mult "e #ine 4n#u;i dăruindu-#e unei cau6e "e care o #luAe;te #au unei "er#oane "e care o iube;te cu at>t e#te mai om ;i cu at>t #e actuali6ea6ă mai mult "e #ine. Ceea ce numim actuali6are de #ine nu e#te un lucru care #ă "oată &i atin# 2, "entru #im"lul moti8 că cu c>t omul #e #trăduie;te mai mult #ă-l atin/ă cu at>t mai "u'in reu;e;te. Cu alte cu8inte actuali6area de #ine e#te "o#ibilă doar ca e&ect #ecundar al tran#cenderii de #ine. %>nă acum am arătat că #en#ul 8ie'ii #e #cimbă mereu dar că nu 4ncetea6ă #ă ei#te. Con&orm lo/otera"iei "utem /ă#i #en#ul 4n 8ia'ă "e trei căi di&erite: + cre>nd #au 4n&ă"tuind ce8a< 2 e"eriment>nd ce8a #au cuno#c>nd "e cine8a< 3 "rin atitudinea "e care o a8em 4n &a'a unei #u&erin'e ine8itabile. %rima dintre ace#te căi - aceea "rin care reali6ăm #au 4nde"linim ce8a - e#te de#tul de e8identă. ?rm>nd cea de a doua cale "utem /ă#i #en# 4n 8ia'ă e"eriment>nd ce8a – de "ildă bunătatea ade8ărul ;i &rumo#ul admir>nd natura bucur>ndu-ne de cultură #au nu 4n ultimul r>nd cuno#c>nd o altă &iin'ă omenea#că 4n unicitatea ei "rin iubire.
"E5"U9 8R3>O"TEI Dra/o#tea e#te #in/urul mod 4n care "utem cu"rinde o altă &iin'ă umană 4n nucleul cel mai lăuntric al "er#onalită'ii #ale. Bimeni nu "oate de8eni "e de"lin con;tient de e#en'a unei alte &iin'e omene;ti dacă nu o iube;te. Dra/o#tea ne &ace 4n #tare #ă 8edem tră#ăturile ;i caracteri#ticile e#en'iale ale "er#oanei iubite< ba ciar mai mult 8edem "oten'ialul din "er#oana iubită care nu e#te 4ncă actuali6at. @ai mult "rin dra/o#tea #a cel care iube;te 4i "ermite "er#oanei iubite #ă 4;i actuali6e6e "oten'ialul. Făc>ndu-l "e cel iubit con;tient de ceea ce "oate &i ;i de8eni el &ace ca ace#te "oten'ialită'i #ă de8ină realitate. =n lo/otera"ie dra/o#tea nu e#te inter"retată ca un #im"lu epifenomen3 al 4nclina'iilor ;i in#tinctelor #euale 4n #en#ul unei a;a-numite #ublimări. Dra/o#tea e#te un &enomen la &el de &undamental ca ;i #eul. =n mod normal #eul e#te un mod de e"rimare a iubirii. Heul e#te 4ndre"tă'it ba ciar #ancti&icat de 4ndată ce e#te un 8eicul "entru dra/o#te ;i numai at>t tim" c>t răm>ne a#t&el. *;adar dra/o#tea nu e#te 4n'elea#ă ca un #im"lu e&ect #ecundar al #eului< dim"otri8ă #eul e#te o modalitate de e"rimare a trăirii acelei intimită'i #u"reme care #e nume;te dra/o#te. Cea de-a treia cale de a /ă#i #en#ul 4n 8ia'ă e#te "rin #u&erin'ă.
*dică 4n mod direct dacă actuali6area e#te urmărită ca #co" 4n #ine n" trad.. 3 ?n &enomen care #e 4nt>m"lă ca re6ultat al unui alt &enomen "rimar n" aut. 2,
Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii
K,
"E5"U9 "UFERI5:EI Bu trebuie #ă uităm niciodată că "utem /ă#i un #en# 4n 8ia'ă ciar ;i atunci c>nd #untem con&runta'i cu o #itua'ie de6nădăAduită c>nd a8em de 4n&runtat o #oartă "e care nu o mai "utem #cimba. Căci ceea ce contea6ă atunci e#te #ă dăm do8adă de acel unic "oten'ial uman la cotele #ale cele mai 4nalte care con#tă 4n a tran#&orma o tra/edie "er#onală 4ntr-un trium& 4n a tran#&orma o nenorocire 4ntr-o reali6are omenea#că. C>nd nu mai "utem #cimba o #itua'ie - />ndi'i-8ă doar la o boală incurabilă cum ar &i de "ildă un cancer neo"erabil - atunci #untem "ro8oca'i #ă ne #cimbam "e noi 4n;ine. %ermite'i-mi #ă 8ă dau un eem"lu c>t #e "oate de lim"ede: odată un medic /enerali#t 4n 8>r#tă a a"elat la mine din cau6a unei de"re#ii #e8ere. Bu "utea trece "e#te "ierderea #o'iei #ale care muri#e cu doi ani 4nainte ;i "e care o iubi#e mai "re#u# de orice. Dar cum "uteam eu #ă-l aAut9 Ce #ă-i #"un9 Ei bine m-am ab'inut #ăi #"un ce8a la nimereală ;i 4n #cimb l-am con&runtat cu 4ntrebarea: 7Doctore ce #-ar &i 4nt>m"lat dacă ai &i murit dumneata "rimul ;i #o'ia dumitale 'i-ar &i #u"ra8ie'uit9 7 mi-a ră#"un# el ar &i &o#t 4n/ro6itorM Ce ar mai &i #u&eritM *tunci i-am re"licat: 7Ve6i doctore #o'ia dumitale a &o#t cru'ată de o a#t&el de #u&erin'ă ;i ne/re;it că tu e;ti acela care ai cru'at-o cu "re'ul &a"tului că tu 4i #u"ra8ie'uie;ti ;i o Aele;ti. Bu mi-a ră#"un# ab#olut nimic dar mi-a #tr>n# m>na ;i a "ără#it lini;tit cabinetul meu. =ntr-un &el #u&erin'a 4ncetea6ă #ă mai &ie #u&erin'ă din cli"a 4n care 4;i /ă#e;te un #en# ca de "ildă #en#ul #acri&iciului 3+. De#i/ur n-a &o#t 8orba de#"re o tera"ie 4n #en#ul ade8ărat al cu8>ntului "entru că 4n "rimul r>nd di#"erarea #a nu era o boală ;i 4n al doilea r>nd eu nu "uteam #ă-i #cimb #oarta< nu "uteam #ă-i readuc la 8ia'ă #o'ia. Dar din cli"a 4n care am reu;it #ă 4i #cimb atitudinea &a'ă de #oarta "e care n-o mai "utea #cimba el a "utut cel "u'in #ă 8adă #en#ul #u&erin'ei #ale. *cea#ta e#te una dintre te6ele de ba6ă ale lo/otera"iei anume că "reocu"area "rinci"ală a omului nu e#te aceea de a-;i #ati#&ace "lăcerea #au de a e8ita durerea ci mai de/rabă de a 8edea că 8ia'a lui are #en#. De aceea omul e#te /ata ;i #ă #u&ere cu condi'ia - ne/re;it - #ă &ie #i/ur că #u&erin'a lui are un #en#. Da'i-mi 8oie #ă #"un c>t #e "oate de clar &a"tul că #u&erin'a nu e#te #ub nici o &ormă nece#ară "entru a /ă#i #en#ul. Dar in#i#t a#u"ra &a"tului că #en#ul e#te "o#ibil 4n "o&ida #u&erin'ei dacă de#i/ur #u&erin'a e#te ine8itabilă. Dacă ea "oate &i 4n#ă =ntr-o con&erin'ă tele8i6ată *&rica de Hud +,1 Frankl &ace următoarea a&irma'ie: 7Da'i-mi 8oie #ă 8ă con&runt cu o de&ini'ie 4ntruc>t8a #tranie a di#"erării. Di#"erarea "oate &i "u#ă 4ntr-o &ormulă matematică: D\i#"erarea] ^ H\u&erin'ă] - H\en#] adică di#"erarea e#te o suferinţă fără sens . De 4ndată ce omul /ă#e;te un #en# "entru #u&erin'a lui #au un #en# "entru 8ia'a #a 4n "o&ida #u&erin'ei el de8ine ca"abil #ă o 4ndure ;i nu aAun/e la di#"erare n" trad". 3+
Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii
e8itată cel mai "lin de #en# lucru e#te #ă 4i 4nde"ărtăm cau6a &ie ea una "#iolo/ică &ilo6o&ică #au "olitică. * #u&eri &ără #ă &ie ne8oie e#te o ce#tiune mai de/rabă de ma#oci#m dec>t de eroi#m. Edit )ei##ko"&-Joel#on care era "ro&e#or de "#iolo/ie la ?ni8er#itatea din (eor/ia a a&irmat 4ntr-un articol de#"re lo/otera"ie că 7&ilo6o&ia noa#tră cea de toate 6ilele de#"re i/iena mintală accentuea6ă &a"tul că omul trebuie #ă &ie &ericit că ne&ericirea e#te un #emn de inada"tare. ?n a#t&el de #i#tem de 8alori ar "utea &i ră#"un6ător de &a"tul că "o8ara ne&ericirii care nu "oate &i e8itată e#te #"orită de ne&ericirea de a &i nefericit32. Gar 4ntr-un alt articol ;i-a a&irmat #"eran'a că lo/otera"ia 7"oate aAuta la contracararea unor curente ne#ănătoa#e din cultura de a6i a Htatelor ?nite unde #u&erindului incurabil i #e dau "rea "u'ine ;an#e de a #e #im'i m>ndru de #u&erin'a #a ;i de a o con#idera 4nnobilantă iar nu 4nAo#itoare 33 a#t&el 4nc>t el nu numai că e#te ne&ericit ci #e #imte ;i 8ino8at că nu e#te &ericit. Hunt #itua'ii c>nd omul nu mai "oate #ă lucre6e #au #ă #e bucure de 8ia'ă< căci ine8itabilitatea #u&erin'ei nu "oate &i niciodată controlată. *cce"t>nd "ro8ocarea de a #u&eri cu curaA 8ia5a are #en# ">nă la ultima #a cli"ită ;i 4;i "ă#trea6ă literalmente #en#ul ">nă la ca"ăt. Cu alte cu8inte #en#ul 8ie'ii e#te unul necondi'ionat "entru că include ciar ;i #en#ul "oten'ial al #u&erin'ei ce nu "oate &i e8itată. %ermite'i-mi #ă aminte#c aici de#"re "robabil cea mai "ro&undă e"erien'ă "e care am trăit-o 4n la/ărul de concentrare. Şan#ele de #u"ra8ie'uire erau de doar + la 2 &a"t care "oate &i u;or 8eri&icat "e ba6a #tati#ticilor "reci#e 3$. Bici măcar nu "ărea "o#ibil ;i deci cu at>t mai "u'in "robabil ca manu#cri#ul "rimei mele căr'i "e care 4l a#cun#e#em #ub aină c>nd am aAun# la *u#cit6 #ă "oată &i #al8at. %rin urmare trebuia #ă 4ndur ;i #ă de"ă;e#c "ierderea ace#tui "runc al min'ii mele. %ărea deci că nimeni ;i nimic nu-mi 8a #u"ra8ie'ui: nici măcar co"ilul "ro"riei mele />ndiriM *;a că m-am tre6it con&runtat cu 4ntrebarea dacă 4n a#t&el de 4m"reAurări 8ia'a mea nu era cum8a li"#ită 4n cele din urmă de orice #en#. Bici nu a8eam măcar abar că la 4ntrebarea cu care mă con&runtam at>t de inten# ei#ta deAa un ră#"un# care mă a;te"ta ;i care urma #ă-mi &ie o&erit 4n cur>nd. *ce#t lucru #-a 4nt>m"lat ciar 4n momentul c>nd a trebuit #ă-mi "redau ainele "rimind Home Comment# on a Vienne#e Hcool o& %#_ciatr_ Te #ournal of $bnorml> and Social Psycology 1+ +,11 "". K+-K3 n" aut.. 33 70o/otera"_ and Ei#ten'ial *nal_#i# $cta Psycotera,peutica I +,1 "". +,3-2$ n" aut". 3$ =n "rima "arte narati8ă a căr'ii #ale Experienţe din lagărul deconcentrare Frankl 8orbe;te de#"re ;an#a lui de #u"ra8ie'uire ca &iind de 7una la două6eci. Bu "utem ;ti cu certitudine de ce a"are acea#tă di&eren'ă 4n tet dar "utem emite i"ote6a că "e ba6a unor #tati#tici "reci#e Frankl a a&lat ulterior #crierii căr'ii 4n +,$K că ;an#ele lui nu erau de una la două6eci cum le a"recia#e "e 8remea c>nd era 4n la/ăr ci de una la două6eci ;i o"t n" trad.. 32 „
Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii
+
4n #cimb 6dren'ele "ono#ite ale unui to8ară; de la/ăr care &u#e#e deAa trimi# la camera de /a6are imediat du"ă #o#irea lui 4n /ara de la *u#cit6. =n #cimbul multelor "a/ini ale manu#cri#ului meu am /ă#it 4n bu6unarul noilor mele aine o "a/ină ru"tă dintr-o carte e8reia#că de ru/ăciuni "a/ină "e care #e a&la cea mai im"ortantă ru/ăciune e8reia#că: Sema ;srael+?. Cum #ă &i inter"retat eu o a#t&el de 7coinciden'ă alt&el dec>t ca "e "ro8ocarea de a,mi trăi con8in/erile 4n loc doar de ale a;terne "e >rtie9 =mi aminte#c că ia #curt tim" du"ă aceea a8u#e#em im"re#ia că 8oi muri 4n cur>nd. =n acea#tă #itua'ie critică totu;i eram "reocu"at de cu totul altce8a dec>t de ceea ce 4i "reocu"a "e cei mai mul'i dintre to8ară;ii mei. Ei #e 4ntrebau: 7Vom #u"ra8ie'ui oare la/ărului9 Căci dacă nu 8om #u"ra8ie'ui atunci nu are niciun ro#t #ă #u&erim 4n 8reme ce 4ntrebarea care mă a#alta "e mine era: 7Toată acea#tă #u&erin'ă ;i moartea din Aurul no#tru au ele oare un #en#9 Căci dacă nu au atunci #u"ra8ie'uirea n-are niciun ro#t< &iindcă o 8ia'ă al cărei #en# de"inde de o a#t&el de 4m"reAurare a&lată la 8oia 4nt>m"lării - &a"tul dacă #că"ăm #au nu - n-ar merita trăită 4n cele din urmă.
!ROB9EE ET3C9I5ICE %#iiatrul e#te abordat a#tă6i din ce 4n ce mai mult de "acien'i care 4l "un mai de/rabă 4n &a'a unor "robleme omene;ti dec>t a unor #im"tome ne8rotice. ?nii dintre cei care a"elea6ă a#tă6i la "#iiatru ar &i a"elat "e 8remuri la un "reot la un "a#tor #au la un rabin. =n 6ilele noa#tre ei re&u6ă ade#eori #ă #e adre#e6e unui conducător reli/io# ;i 4n #cimb 4l con&runtă "e medic cu 4ntrebări de /enul: 7Ce #en# are 8ia'a mea9
O 9O>O8R3< * dori #ă cite6 următorul eem"lu: odată mama unui băiat care muri#e la 8>r#ta de ++ ani a &o#t internată 4n #ec'ia mea du"ă o tentati8ă de #uicid. Dr. Yurt Youcourek ia adre#at in8ita'ia de a "artici"a la un /ru" tera"eutic ;i #-a nimerit că eu am intrat 4n 4ncă"ere ciar 4n tim"ul "#iodramei "e care o conducea el. Femeia tocmai 4;i i#tori#ea 8ia'a. 0a moartea &iului ei rămă#e#e doar cu băiatul cel mai mare andica"at care #u&erea de "e urma unei "arali6ii in&antile. Hărmanul băiat trebuia de"la#at cu aAutorul unui #caun cu rotile. Ca atare mama #-a re8oltat 4m"otri8a #or'ii. C>nd 4n#ă a 4ncercat #ă #e #inucidă 4m"reună cu &iul #ău tocmai ace#t co"il andica"at a 4m"iedicat-o< el iubea 8ia'aM %entru el 8ia'a a8ea #en#. De ce 4n#ă nu i Cre6ul iudaic monotei#t: 7*#cultă G#raeleM Domnul Dumne6eul no#tru e#te #in/urul Domn :euteronom I$ n" trad.. 31
Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii
2
"entru mama #a9 Cum #e "utea ca 8ia'a ei #ă mai aibă totu;i ro#t9 Ui cum am &i "utut noi #ă o aAutăm #ă de8ină con;tientă de #en#ul 8ie'ii #ale9 @-am ame#tecat 4n di#cu'ie ;i im"ro8i6>nd am 4ntrebat o altă &emeie din /ru" ce 8>r#tă are iar ea mi-a ră#"un#: 7Trei6eci de ani. Eu i-am re"licat: 7Bu nu ai trei6eci ci o"t6eci de ani i eti "e "atul de moarte. Şi acum "ri8e;ti 4na"oi la 8ia'a ta o 8ia5ă 4n care n-ai a8ut co"ii dar 4n care te-ai bucurat de #ucce# &inanciar ;i de "re#ti/iu #ocial. *m in8itat-o #ă 4;i ima/ine6e ce ar &i #im'it 4ntr-o a#t&el de #itua'ie. 7Ce 'i-ai #"une 'ie 4n#ă'i9 Da'i-mi 8oie #ă cite6 ră#"un#ul ei a;a cum l-am 4nre/i#trat "e bandă 4n tim"ul acelei ;edin'e tera"eutice. 7 am &o#t măritată cu un milionar am du# o 8ia'ă u;oară 4mbel;u/ată ;i am trăit-o la maimumM *m &lirtat cu bărba'i i-am a'>'at cum mi-a "lăcutM =n#ă acum am o"t6eci de ani nu am co"ii ;i "ri8ind 4na"oi la 8ia'a mea ca o &emeie bătr>nă ce #unt nu 8ăd ce ro#t a a8ut. De &a"t trebuie #ă #"un că 8ia'a mea a &o#t un e;ecM *tunci am in8itat-o "e mama co"ilului andica"at #ă-;i ima/ine6e de a#emenea că "ri8e;te 4na"oi la 8ia'a #a. %ri8ind la 4ntrea/a ei 8ia'ă ca ;i cum #-ar &i a&lat "e "atul de moarte &emeia a "utut dintr-odată #ă 8adă #en#ul 8ie'ii ei un ro#t care includea ">nă ;i 4ntrea/a ei #u&erin'ă. Ca urmare 4i de8eni#e lim"ede că ">nă ;i o 8ia'ă #curtă ca aceea a băiatului #ău mort "rematur "utu#e #ă &ie at>t de "lină de bucurie ;i de dra/o#te 4nc>t a8u#e#e mai mult ro#t dec>t o 8ia'ă de o"t6eci de ani. Du"ă o 8reme am continuat cu o altă 4ntrebare de data acea#ta adre#>ndu-mă 4ntre/ului /ru". =ntrebarea era dacă o maimu'ă &olo#ită la de68oltarea 8accinului anti"oliomielitic ;i care din ace#t moti8 #u&eri#e nenumărate "unc'ii ar &i &o#t 4n #tare #ă "ricea"ă 8reodată #en#ul #u&erin'ei #ale. =n unanimitate 4ntre/ul /ru" a ră#"un# că de#i/ur nu ar &i "utut. Cu inteli/en'a ei limitată nu ar &i "utut "ătrunde 4n lumea oamenilor adică 4n #in/ura lume 4n care #en#ul #u&erin'ei ei ar &i "utut &i de#lu;it. *tunci am 4m"in# lucrurile ;i mai de"arte 4ntreb>nd: 7Dar 4n ceea ce-l "ri8e;te "e om9 Hunte'i #i/uri că lumea noa#tră omenea#că e#te "unctul terminus 4n de8enirea co#mo#ului9 Be e#te oare cu ne"utin'ă #ă conce"em că mai ei#tă 4ncă o altă dimen#iune o lume dincolo de lumea omului o lume 4n care 4ntrebarea de#"re #en#ul ultim al #u&erin'ei umane ;i-ar /ă#i ră#"un#ul9
"E5"U9 "U!RE =n mod nece#ar #en#ul ultim de"ă;e;te ca"acită'ile intelectuale &inite ale omului. =n ace#t contet 4n lo/otera"ie 8orbim de#"re un #u"er #en#. Ceea ce i #e cere omului nu e#te a;a cum 4n8a'ă unii &ilo6o&i ei#ten'iali;ti #ă 4ndure li"#a de #en# a 8ie'ii ci mai de/rabă #ă 4;i #u"orte inca"acitatea de a "rice"e 4n termeni ra'ionali #en#ul necondi'ionat al 8ie'ii. %ogosul e#te mai "ro&und dec>t lo/ica.
Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii
3
?n "#iiatru care #are "e#te conce"tul de #u"ra#en# 8a &i mai de8reme #au mai t>r6iu #t>nAenit de "acien'ii #ăi a;a cum mi #-a 4nt>m"lat ;i mie c>nd &eti'a mea la 8>r#ta de ;a#e ani m-a 4ntrebat: 7De ce 8orbim noi de#"re bunul Dumne6eu9 0a care eu i-am #"u#: 7Cu c>te8a #ă"tăm>ni 4n urmă ai &o#t bolna8ă de "oAar ;i bunul Dumne6eu te-a 8indecat com"let. Totu;i &eti'a n-a &o#t mul'umită ;i mi-a re"licat: 7!ine tăticule dar nu uita te ro/ că 4n "rimul r>nd mi-a trimi# "oAarulM C>nd "acientul #tă "e terenul #olid al credin'ei nu #e "oate obiecta 4m"otri8a utili6ării e&ectului tera"eutic al con8in/erilor #ale reli/ioa#e ;i "rin urmare nici 4m"otri8a a"elării la re#ur#ele #ale #"irituale. %entru a "utea &ace ace#t lucru "#iiatrul trebuie #ă #e "ună 4n locul "acientului. E#te eact ceea ce am &ăcut ;i eu odată de "ildă c>nd un rabin din Euro"a de E#t a 8enit i mi-a #"u# "o8e#tea #a. =;i "ierdu#e #o'ia ;i cei ;a#e co"ii 4n la/ărul de concentrare de la *u#cit6 unde &u#e#eră /a6a'i iar acum de#co"eri#e că cea de-a doua #o'ie era #terilă. *m &ăcut o remarcă cum că "rocrearea nu e#te #in/urul ro#t 4n 8ia'ă căci atunci 8ia'a 4n#ă;i aAun/e li"#ită de #en# iar unui lucru li"#it de #en# nu i #-ar "utea da un #en# "rin #im"la lui "er"etuare. Totu;i rabinul 4;i e8alua #itua'ia 4n termenii di#"erării 4n calitatea #a de e8reu ortodo di#"erarea lui &iind /enerată de &a"tul că nu a8ea un &iu care #ă "oată #"une @addis3I "entru el du"ă moartea #a. Dar nici eu nu m-am dat bătut ;i am &ăcut o ultimă 4ncercare de a-l aAuta 4ntreb>ndul dacă nu #"era #ă 4;i re8adă cei ;a#e co"ii 4n Cer. 0a 4ntrebarea mea ai i6bucnit 4n lacrimi i atunci a ie;it la i8eală ade8ăratul moti8 al de6nădeAdii #ale: mi-a e"licat că de 8reme ce co"iii #ăi au murit ca martiri ne8ino8a'i 3K ei au &o#t /ă#i'i 8rednici de cel mai 4nalt loc din Cer "e c>nd el un om bătr>n ;i "ăcăto# nu #e "ute a a;te"ta #ă aAun/ă 4n acela;i loc. Totu;i n-am renun'at ;i i-am re"licat: 7Rabbi e#te ciar de neconce"ut că tocmai ace#ta e#te ro#tul "entru care ai #u"ra8ie'uit co"iilor tăi - ca #ă &ii "uri&icat "rin ace;ti ani de #u&erin'ă a#t&el 4nc>t de;i nu la &el de ne8ino8at ca ;i co"iii tăi totu;i #ă de8ii 8rednic de a-i 4nt>lni 4n Ceruri9 Bu e#te #cri# oare 4n Psalmi că Dumne6eu "ă#trea6ă toate lacrimile noa#tre9 3 *;a că "robabil niciuna dintre #u&erin'ele tale nu a &o#t 6adarnică. %entru "rima dată du"ă at>ta 8reme #-a #im'it m>n/>iat 4n #u&erin'a #a datorită ace#tui nou "unct de 8edere "e care i l-am "utut o&eri.
@addis sf0nt 4n aramaică e#te o ru/ăciune de /lori&icare ;i #&in'ire a Bumelui lui Dumne6eu &oarte a#emănătoare "#almilor de laudă din Veciul Te#tament Tanac An" trad.. 3K %B3iddus asem i"e. "entru "reamărirea Bumelui lui Dumne6eu n" aut.. 3 7Tu numeri "a;ii 8ie'ii mele de "ribea/< "une-mi lacrimile 4n burdu&ul tău: nu #unt ele #cri#e 4n cartea ta9 Psalmul 1I n" aut.. 3I
Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii
$
EFEERIT3TE3 VIE:II 0ucrurile care "ar #ă de#"oaie de #en# 8ia'a omului includ nu numai #u&erin'a ci ;i moartea. Bu 4ncete6 #ă re"et că #in/urele a#"ecte ale 8ie'ii cu ade8ărat e&emere #unt "oten'ialită'ile< dar de 4ndată ce #unt actuali6ate ele de8in realitate 4n ciar acel moment< #unt #al8ate ;i li8rate trecutului unde #unt 4n #i/uran'ă ;i &erite de e&emeritate. Căci 4n trecut nimic nu e#te "ierdut de&initi8 ci totul e#te de"o6itat 4n mod ire8ocabil. *#t&el e&emeritatea ei#ten'ei noa#tre cu niciun ci" nu o &ace #ă &ie &ără #en#. Dim"otri8ă ea 4ntemeia6ă re#"on#abilitatea noa#tră căci totul "i8otea6ă 4n Aurul &a"tului de a de8eni con;tien'i că "o#ibilită'ile #unt 4n mod e#en'ial tran6itorii. mul ale/e "ermanent din mul'imea de "oten'ialită'i "re6ente< "e care dintre ace#tea le 8a condamna la ne&iin'ă ;i "e care le 8a actuali6a9 Ce ale/ere 8a de8eni realitate o dată "entru totdeauna o nemuritoare 7urmă 4n ni#i"ul tim"ului9 =n &iecare cli"ă omul trebuie #ă decidă &ie 4n bine &ie 4n rău cum 8a &i monumentul ei#ten'ei #ale. De obicei &ire;te că omul ia 4n con#iderare numai miri;tea e&emerită'ii ;i trece cu 8ederea /r>narele "line ale trecutului 4n care ;i-a #al8at o dată "entru totdeauna &a"tele bucuriile dar ;i #u&erin'ele. Bimic nu mai "oate &i nimicit< nimic nu mai "oate &i de#trămat. *; #"une că a fi fost e#te cel mai #i/ur mod de a &i. 0o/otera"ia 'in>nd cont de e&emeritatea &undamentală a ei#ten'ei umane nu e#te "e#imi#tă ci acti8i#tă 3,. Ca #ă e"rimăm 4n mod "la#tic a#ta am "utea #"une că "e#imi#tul #e a#eamănă cu un om care #e uită cu teamă ;i tri#te'e cum calendarul #ău de "erete din care ru"e 4n &iecare 6i c>te o "a/ină de8ine tot mai #ub'ire cu &iecare 6i. %e de altă "arte "er#oana care atacă "roblemele 8ie'ii 4n mod acti8 e#te a#emenea unui om care dă la o "arte următoarea &ilă a calendarului ;i o a;a6ă &rumo# cu /riAă dim"reună cu cele ru"te mai 4nainte du"ă ce a a;ternut "e #"atele ei c>te8a note de#"re 6iua re#"ecti8ă. El "oate re&lecta "lin de m>ndrie ;i #ati#&ac'ie la 4ntrea/a bo/ă'ie cu"rin#ă 4n ace#te note la 4ntrea/a #a 8ia'ă "e care a trăit-o la maimum. Ce8a mai conta "entru el dacă ob#er8ă că 4mbătr>ne;te are el 8reun moti8 #ă-i in8idie6e "e tinerii "e care-i 8ede #au #ă #e />ndea#că "lin de no#tal/ie la tinere'ea #a "ierdută9 %entru ce #ă in8idie6e o "er#oană t>nără9 %entru "o#ibilită'ile "e care acea#ta le are "entru 8iitorul care 4i #tă 4nainte9 7Bu mul'ume#c 4;i 8a 6ice el. 7=n locul "o#ibilită'ilor eu am realitatea trecutului meu nu numai realitatea muncii
?n mod de a &i ener/ic 8i/uro# o atitudine o"timi#tă ;i "ro-acti8ă &a'ă de 8ia'ă n" trad..
3,
Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii
1
de"u#e ;i a iubirii trăite ci ;i a #u&erin'elor #u"ortate cu curaA. *ce#te #u&erin'e #unt ciar lucrurile de care mă #imt cel mai m>ndru de;i nu #unt de in8idiat $.
9O>OTER3!I3 C3 TE?5IC< teamă reală "recum teama de moarte nu "oate &i "otolită "rintr-o inter"retare "#io dinamică. %e de altă "arte o teamă ne8rotică "recum a/ora&obia nu "oate &i 8indecată "rintr-o 4n'ele/ere &ilo6o&ică. Totu;i lo/otera"ia a "u# la "unct o tenică #"ecială "entru a trata ;i a#t&el de ca6uri. %entru a 4n'ele/e ce #e 4nt>m"lă c>nd e#te &olo#ită tenica re#"ecti8ă #ă luăm ca "unct de "lecare o tulburare care #e ob#er8ă &rec8ent la indi8i6ii ne8rotici re#"ecti8 a;a-numita anietate antici"atorie. Caracteri#tic "entru acea#tă teamă e#te &a"tul că "roduce eact lucrul de care "acientul #e teme. De "ildă "er#oana căreia 4i e#te teamă că 8a ro;i c>nd intră 4ntr-o #ală unde 8a da ocii cu o mul'ime de oameni 8a &i de &a"t mult mai "redi#"u#ă #ă ro;ea#că 4n a#t&el de 4m"reAurări. =n ace#t contet am "utea modi&ica 6icala 7dorin'a e#te maica />ndului 4n 7teama e#te maica e8enimentului. Ca o ironie a #or'ii 4n acela;i mod 4n care teama &ace #ă #e 4nt>m"le eact lucrul de care omul #e teme cel mai tare tot a#t&el inten'ia &or'ată &ace im"o#ibil tocmai lucrul "e care omul i-l dore;te cu tot dinadin#ul. *cea#tă inten'ie ece#i8ă #au aa cum o nume#c eu 7i"erinten'ie "oate &i ob#er8ată 4n #"ecial 4n ca6urile de ne8ro6ă #euală. Cu c>t un bărbat 4ncearcă mai mult #ă-;i demon#tre6e "oten'a #euală #au cu c>t o &emeie 4ncearcă din ră#"uteri #ă-;i do8edea#că ca"acitatea ei de a e"erimenta or/a#mul cu at>t mai "u'in reu;e#c am>ndoi #-o &acă. %lăcerea e#te ;i trebuie #ă răm>nă un e&ect #ecundar #au un #ub "rodu# &iind nimicită ;i di#tru#ă cu at>t mai mult cu c>t de8ine un #co" 4n #ine. %e l>n/ă inten'ia ece#i8ă de#cri#ă mai #u# aten'ia ece#i8ă #au 7i"erre&lec'ia a;a cum o numim 4n lo/otera"ie "oate #ă &ie ;i ea "ato/enă adică #ă ducă la boală. ?rmătorul ra"ort clinic 8a demon#tra ceea ce 8reau #ă 6ic. t>nără #-a "re6entat la mine "l>n/>ndu-mi-#e că e#te &ri/idă. =n co"ilărie &u#e#e abu6ată #eual de tatăl #ău. Totu;i nu acea#tă e"erien'ă traumati6antă o condu#e#e la ne8ro6ă #euală du"ă cum #-a "utut e8iden'ia &oarte u;or căci a ie;it la i8eală &a"tul că "acienta citind căr'i "#ianalitice de u6 /eneral trăi#e 4n mod con#tant cu teama antici"atorie că e"erien'a traumati6antă din co"ilărie 4;i 8a cere tributul. *cea#tă anietate antici"atorie a du#-o at>t la inten'ia ece#i8ă de a-;i con&irma &eminitatea c>t ;i la o aten'ie ece#i8ă 4ndre"tată a#u"ra #a 4n#ă;i 4n loc #ă o &i direc5ionat 4n#"re "artenerul E8ident aici Frankl 8orbe;te de#"re #ine 4n#u;i ace#tea #unt "unctul #ău de 8edere ;i mărturi#irea #a de credin'ă la K, de ani< ceea ce nu 4n#eamnă că acea#tă atitudine nu ar &i de /ă#it ;i 4n 8ia'a altora #au că "o#ibilitatea unei a#t&el de atitudini nu răm>ne de#ci#ă multor altora. Frankl ciar &ace "rin mărturi#irea #a o in8ita'ie către cititor de a 4mbră'i;a acela;i "unct de 8edere n" trad.. $
Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii
I
ei. *ce#tea au &o#t de-aAun# #ă o 4m"iedice #ă e"erimente6e "lăcerea #euală maimă deoarece &ăcu#e din or/a#m at>t obiectul inten'iei c>t ;i al aten'iei #ale 4n loc ca el #ă răm>nă un e&ect al dăruirii neinten'ionate ;i al "redării necondi'ionate &a'ă de "artener. Du"ă un #curt tratament lo/otera"eutic aten'ia ;i inten'ia ei ece#i8e de a e"erimenta or/a#mul au &o#t 7dere&lectate ca #ă introducem un nou termen lo/otera"eutic. C>nd aten'ia "acientei a &o#t redirectionată către obiectul "otri8it adică 4n#"re "artener or/a#mul #-a in#talat de la #ine 4n mod #"ontan $+. 0o/otera"ia 4;i &undamentea6ă tenica numită 7inten'ie "aradoală "e un dublu &a"t ;i anume că &rica "roduce tocmai lucrul de care "er#oana #e teme iar i"erinten'ia &ace im"o#ibil tocmai lucrul "e care omul ;i-l dore;te. =n tetele redactate 4n limba /ermană am de#cri# inten'ia "aradoală 4ncă din anul +,3, $2. =n acea#tă abordare tera"eutică "acientul &obie e#te in8itat #ă inten'ione6e ciar ;i numai "entru o cli"ă #ă &acă tocmai lucrul de care #e teme. %ermite'i-mi #ă 8ă de#criu un ca6. ?n t>năr medic a a"elat la mine din cau6a &ricii lui de a tran#"ira. ri de c>te ori #e a;te"ta la o răbu&nire a tran#"ira'iei acea#tă anietate antici"atorie a #a era de-aAun# ca #ă "reci"ite o tran#"ira'ie ece#i8ă. %entru a "utea ru"e cercul 8icio# l-am #&ătuit "e "acient 4n e8entualitatea că #-ar 4nt>m"la din nou #ă tran#"ire #ă decidă 4n mod deliberat #ă le arate celor din Aur c>t de mult "oate el #ă tran#"ire. #ă"tăm>nă mai t>r6iu a re8enit "entru a-mi #"une că de &iecare dată c>nd #e 4nt>lni#e cu o "er#oană care 4i declan;a teama antici"atorie 4;i 6i#e#e: 7%>nă acum tran#"iram doar un litru ei bine acum am de />nd #ă #cot din mine cel "u'in de 6ece ori mai multă #udoareM Re6ultatul a &o#t că du"ă ce #u&eri#e de acea#tă &obie 8reme de "atru ani acum du"ă o #in/ură ;edin'ă tera"eutică reu;i#e #ă #e elibere6e de teama #a 4n numai o #ă"tăm>nă. Cititorul 8a remarca &a"tul că "rocedura con#tă 4n ră#turnarea atitudinii "acientului &rica #a &iind 4nlocuită de o dorin'ă "aradoală. (ra'ie ace#tui tratament #e ia tocmai 8>ntul din ">n6ele anietă'ii. Totu;i o a#t&el de "rocedură trebuie #ă #e &olo#ea#că de acea ca"acitate #"eci&ic umană de deta;are &a'ă de #ine 4n#u;i inerentă #im'ului umorului. *cea#tă ca"acitate &undamentală a omului de a #e deta;a de #ine #e actuali6ea6ă ori de c>te ori #e a"lică tenica lo/otera"eutică "e care o numim inten'ie "aradoală. =n acela;i tim" "acientul de8ine ca"abil #ă a;e6e o di#tantă 4ntre #ine ;i ne8ro6a #a. =n cartea lui (ordon ). *ll"ort Te ;ndividual and is !eligion /ă#im o %entru tratarea ca6urilor de im"oten'ă #euală a &o#t "u#ă la "unct o tenicălo/otera"eutică #"eci&ică ba6ată "e teoria i"erinten'iei ;i i"erre&lec'iei i"eraten'iei a;a cum am creionat-o mai #u# Viktor E. Frankl 7Te "lea#ure "rinci"ie and #eual neuro#i# Te internaţional 5ournal of sexology 8ol. 1 nr. 3 \+,12] "". +2-+3. De#i/ur nu "utem trata aici teoria re#"ecti8ă 4n acea#tă #curtă "re6entare a "rinci"iilor lo/otera"iei n" aut.. $2 Viktor E. Frankl 7Our medikamento#en ?nter#tiit6un/ der %#_cotera"ie bei Beuro#en ScCeizer $rciv fur 1eurologie und Psyciatrie 8ol. $3 "". 2I-3+. Psyciatrie 8ol. $3 "". 2I-3+ n" aut.. $+
Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii
K
a&irma'ie 4n acord cu ace#t &a"t 7Be8roticul care 4n8a'ă #ă r>dă de #ine 4n#u;i #-ar "utea #ă #e /ă#ea#că "e drumul #"re autocontrol ;i "robabil #"re 8indecare $3. Gnten'ia "aradoală re"re6intă 8alidarea em"irică ;i a"lica'ia clinică a a&irma'iei lui ). *ll"ort. Relatarea următoarelor ca6uri 8a #luAi la o mai bună clari&icare a ace#tei metode. ?rmătorul "acient era un contabil care &u#e#e tratat de mai mul'i medici din di8er#e #"itale dar &ără 8reun #ucce# tera"eutic. 0a internarea 4n #ec'ia mea omul #e /ă#ea 4ntr-o #tare de di#"erare etremă mărturi#ind că era la un "a# de a #e #inucide. De c>'i8a ani #u&erea de cram"a #criitorului care 4n ultima 8reme de8eni#e at>t de #e8eră 4nc>t omul era 4n "ericol #ă-;i "iardă #luAba. Ca atare numai o tera"ie imediată "e termen #curt ar &i "utut #ă-i u;ure6e #itua'ia. 0a 4nce"utul tratamentului dr. E8a Yo6dera i-a recomandat "acientului #ă "rocede6e eact "e do# &a'ă de ceea ce &ăcu#e ">nă atunci re#"ecti8 4n loc de a 4ncerca #ă #crie c>t mai &rumo# ;i li6ibil #ă #crie c>t mai necite' "o#ibil. 0-a #&ătuit #ă 4;i #"ună: 7*cum am de />nd #ă le arăt tuturor ce m>6/ălituri /ro6a8e "ot &aceM Şi din cli"a 4n care "acientul a 4ncercat 4n mod deliberat #ă m>6/ălea#că "ur ;i #im"lu n-a &o#t 4n #tare #-o &acă. 7*m 4ncercat #ă m>6/ăle#c dar "ur ;i #im"lu n-am reu;it a 6i# el a doua 6i. *#t&el 4n doar $ de ore "acientul &u#e#e eliberat de cram"a #criitorului ;i a răma# a#t&el "e tot "arcur#ul "erioadei de ob#er8a'ie ce a urmat tratamentului. E#te din nou un om &ericit ;i "e de"lin ca"abil #ă lucre6e. ?n ca6 #imilar 4n care era 8orba nu de #cri# ci de citit mi-a &o#t trimi# de către un cole/ de la #ec'ia R0 de la /ienna Poli3lini3 lb>ială cu care #e con&runta#e 4n 4ndelun/a'ii #ăi ani de "ractică medicală. Du"ă c>te 4;i amintea "acientul #u&eri#e toată 8ia'a #a de b>lb>ială cu ece"'ia unei #in/ure 4m"reAurări. Fa"tul #e "rodu#e#e "e c>nd a8ea +2 ani c>nd 4ntr-o 6i 8r>nd #ă #e "limbe cu autobu6ul &u#e#e "rin# de controlorul de bilete. *tunci #-a />ndit că #in/urul mod 4n care ar "utea #ă #ca"e ar &i #ă c>;ti/e #im"atia controlorului arăt>ndu-i că are de-a &ace cu un #ărman băiat b>lb>it. =n cli"a aceea c>nd a 4ncercat #ă #e b>lb>ie a &o#t inca"abil #ă o &acă. Fără #ă ;tie utili6a#e inten'ia "aradoală de;i nu 4n #co" tera"eutic. ricum "re6entarea de &a'ă nu trebuie #ă la#e im"re#ia că inten'ia "aradoală e#te e&icientă doar 4n ca6uri mono#im"-tomatice. Cu aAutorul ace#tei tenici lo/otera"eutice eci"a mea de la /ienna Poli3lini3 t două luni mai t>r6iu "acienta era 4n #tare #ă ducă o 8ia'ă Be Xork Te @acmillan Co. +,1I ". ,2 n" aut".
$3
Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii
normală. 0a internarea 4n #ec'ia de neurolo/ie de la /ienna Poli3lini3 nd #ă-i rea"ară 4n minte. Totu;i e#te 4n #tare 7#ă r>dă de ob#e#ia ei du"ă cum ea 4n#ă;i mărturi#e;te< "e #curt e#te 4n #tare #ă a"lice inten'ia "aradoală. Gnten'ia "aradoală "oate &i a"licată ;i 4n ca6ul tulburărilor de #omn. Teama că nu "oate dormi$$ duce la i"erinten'ia de a adormi care la r>ndul ei &ace ca "acientul ciar #ă nu "oată adormi. %entru a de"ă;i acea#tă &rică #&ătuie#c de obicei "acientul #ă 4ncerce nu #ă doarmă ci mai de/rabă #ă 4ncerce #ă &acă "e do# adică #ă #tea trea6 c>t mai mult tim" "o#ibil. Cu alte cu8inte i"erinten'ia de a adormi care #e na;te din teama antici"atorie a "acientului că nu e#te 4n #tare #ă doarmă trebuie 4nlocuită cu inten'ia "aradoală de a nu adormi care 8a &i urmată cur>nd de #omn. De;i inten'ia "aradoală nu e#te un "anaceu răm>ne totu;i un in#trument util 4n tratarea tulburărilor ob#e#i8-com"ul#i8e ;i &obice 4n #"ecial 4n ca6urile marcate de anietate antici"atorie. @ai mult ea e#te un in#trument "entru tera"ia de #curtă durată. Totu;i nu trebuie #ă #e tra/ă conclu6ia că o a#t&el de tera"ie "e termen #curtare 4n mod nece#ar e&ecte tera"eutice tem"orare. ?na dintre 7cele mai obi;nuite ilu6ii ale ortodoiei &reudiene ca #ă 4l cităm "e Emil *. (uteil 7e#te că durabilitatea re6ultatelor de"inde de lun/imea tera"iei $1. =n &i;ierele mele #e /ă#e;te de "ildă un ra"ort medical de#"re un "acient 4n ca6ul căruia am &olo#it inten'ia "aradoală cu mai bine de 2 de ani 4n urmă 4n#ă e&ectul tera"eutic #-a do8edit a &i "ermanent. ?nul dintre lucrurile cele mai remarcabile e#te acela că inten'ia "aradoală e#te e&icientă indi&erent de ba6a etiolo/ică a ca6ului tratat. *#ta con&irmă o a&irma'ie &ăcută c>nd8a de Edit )ei##ko"&-Joel#on: 7De;i "#iotera"ia tradi'ională a in#i#tat ca"racticile tera"eutice #ă &ie 4ntemeiate "e de#co"erirea etiolo/iei e#te totu;i "o#ibil ca 4n co"ilărie ne8ro6ele #ă &ie declan;ate de anumi'i &actori 4n 8reme ce cu totul al'i &actori inter8in ca #ă le #u"rime la 8>r#ta adultă $I. =n ce "ri8e;te cau6a actuală a ne8ro6elor dincolo de elementele con#tituti8e ale "acientului &ie ele de natură #omatică &ie "#iică a#t&el de mecani#me de feedbac3 =n maAoritatea ca6urilor teama că "acientul nu "oate dormi #e datorea6ă necunoa;terii de către ace#ta a &a"tului că or/ani#mul are /riAă el 4n#u;i #ă-;i a#i/ure "erioada minimă de #omn de care are 4ntr-ade8ăr ne8oie n" aut". $1 $merican #ournal of Psycoterapy + +,1I ". +3$ n" aut.. $I 7Home Comment# on a Vienne#e Hcool o& %#_ciatr_ Te #ournal of $bnormal and Social Psycology 1+ +,11 "". K+-K3 n" aut.. $$
Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii
,
"recum anietatea antici"atorie "ar #ă &ie un &actor "ato/en maAor. ?nui anumit #im"tom 4i core#"unde o &obie &obia declan;ea6ă #im"tomul ;i #im"tomul la r>ndul #ău 4ntăre;te &obia. ?n lan' #imilar de e8enimente #e "oate ob#er8a ;i 4n ca6urile ob#e#i8-com"ul#i8e 4n care "acientul #e lu"tă cu ideile care 4l b>ntuie $K. De aceea el le #"ore;te "uterea cu care 4l tulbură deoarece "re#iunea "roduce o contra"re#iune. Gar #im"tomele #unt 4ntărite din nouM %e de altă "arte de 4ndată ce "acientul 4ncetea6ă #ă mai lu"te cu ob#e#iile #ale ;i 4n #cimb 4ncearcă #ă le ridiculi6e6e trat>ndu-le 4n mod ironic a"lic>nd inten'ia "aradoală cercul vicios este întrerupt #im"tomele #cad 4n inten#itate ;i 4n cele din urmă #e atro&ia6ă. =n ca6ul &ericit 4n care nu ei#tă un 8id ei#ten'ial care #ă #timule6e ;i #ă declan;e6e #im"tomele "acientul nu numai că 8a reu;i #ă-;i ridiculi6e6e teama ne8rotică ci 8a ;i reu;i #-o i/nore "e de"lin 4n cele din urmă. Du"ă cum 8edem anietatea antici"atorie trebuie contracarată "rintr-o inten'ie "aradoală< i"erinten'ia ca ;i i"er-re&lec'ia trebuie contracarate "rin dere&lec'ie< dere&lec'ia 4n#ă nu e#te 4n cele din urmă "o#ibilă dec>t "rin orientarea "acientului către 8oca'ia #a #"eci&ică ;i #"re mi#iunea 8ie'ii #ale $. Bu "reocu"area de #ine a ne8roticului &ie că e#te 8orba de milă &ie de di#"re' ru"e cercul 8icio#. Ceia 8indecării e#te tran#cenderea de #ineM
5EVRO=3 CO9ECTIV< Fiecare e"ocă are "ro"ria #a ne8ro6ă colecti8ă ;i are ne8oie de "ro"ria #a "#iotera"ie "entru a-i &ace &a'ă. Vidul ei#ten'ial care e#te ne8ro6a de ma#ă a "re6entului "oate &i de#cri# ca o &ormă "ri8ată ;i "er#onală de niili#m< căci niili#mul "oate &i de&init dre"t acel "unct de 8edere care a&irmă că ei#ten'a nu are ro#t. =n ceea ce "ri8e;te "#iotera"ia ea nu 8a &i niciodată 4n mă#ură #ă &acă &a'ă ace#tei #tări de lucruri "e #cară lar/ă dacă nu #e &ere;te de im"actul ;i in&luen'a orientărilor contem"orane ale &ilo6o&iei niili#te< altminteri ea 8a re"re6enta un #im"tom al ne8ro6ei colecti8e 4n loc #ă-i &ie de leac ace#teia. %#iotera"ia nu doar că 8a re&lecta &ilo6o&ia niili#tă ci totodată de;i din nebă/are de #eamă ;i "e ne#im'ite 4i 8a comunica "acientului o ima/ine a omului care e#te mai de/rabă o caricatură dec>t ade8ărata #a ima/ine.
*ce#t &a"t e#te ade#eori moti8at de teama "acientului că ob#e#iile #ale indică o "#io6ă iminentă dacă nu ciar una deAa in#talată< "acientul nu e#te contient de &a"tul em"iric că ne8ro6a ob#e#i8com"ul#i8ă mai de/rabă 4n imuni6ea6ă 4m"otri8a unei "#io6e dec>t 4l e"une la acea#ta n" aut.. $ *cea#tă con8in/ere e#te #"riAinită ;i de *ll"ort care a #"u# odată: 7De 4ndată ce lu"ta #e mută din#"re con&lict 4n#"re ni;te #co"uri altrui#te 8ia'a 4n 4ntre/ul ei #e ameliorea6ă ciar dacă ne8ro6a #ar "utea #ă nu di#"ară niciodată com"let op" cit. ". ,1 n" aut.. $K
Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii
,
=nainte de toate ei#tă un "ericol inerent 4n 4n8ă'ătura de#"re 7nimicnicia omului 4n teoria con&orm căreia omul nu e#te nimic mai mult dec>t re6ultatul condi'iilor biolo/ice "#iolo/ice ;i #ociale #au "rodu#ul eredită'ii ;i al mediului. a#t&el de conce"'ie de#"re om 4l &ace "e ne8rotic #ă creadă ceea ce e#te deAa "redi#"u# #ă creadă re#"ecti8 că el e#te un #im"lu "ion ;i o 8ictimă a in&luen'elor eterioare #au a condi'iilor interne. *ce#t &atali#m ne8rotic e#te culti8at ;i 4ntărit de "#iotera"ia care nea/ă că omul e#te liber. Fără 4ndoială că &iin'a umană e#te &inită iar libertatea #a e#te limitată. Bu e#te libertatea &a'ă de condi'ii ci e#te libertatea omului de a #e 4m"otri8i condi'iilor. *;a cum m-am e"rimat odată: 7Ca "ro&e#or 4n două domenii 4n neurolo/ie ;i "#iotera"ie #unt "e de"lin con;tient de mă#ura 4n care omul e#te #u"u# condi'iilor biolo/ice "#iolo/ice ;i #ociale. Dar "e l>n/ă &a"tul că #unt "ro&e#or 4n ace#te două domenii #unt ;i #u"ra8ie'uitor a "atru la/ăre - la/ăre de concentrare adică - ;i 4n acea#tă calitate "ot #ă dau mărturie de#"re /radul nea;te"tat de mare 4n care omul e#te ca"abil #ă #&ide6e ;i #ă 4n&runte ciar ;i cele mai rele condi'ii ima/inabile $,.
O CRITIC< 3 !358ETERI5I"U9UI *de#eori "#ianali6a a &o#t blamată din "ricina a;a-6i#ului #ău "an#euali#m. =n ce mă "ri8e;te mă 4ndoie#c că un a#t&el de re"ro; a &o#t 8reodată le/itim. Totu;i mi #e "are că ei#tă o "re#u"unere 4ncă ;i mai &al#ă ;i mai "ericuloa#ă re#"ecti8 aceea "e care eu o nume#c 7"andetermini#m. %rin a#ta 4n'ele/ acea 8i6iune de#"re om care trece cu 8ederea ca"acitatea lui de a #e 4m"otri8i circum#tan'elor oricare ar &i ace#tea. mul nu e#te "e de"lin condi'ionat ;i determinat ci mai de/rabă #e autodetermină &ie ca"itul>nd 4n &a'a condi'iilor &ie 4m"otri8indu-#e ace#tora. Cu alte cu8inte omul 4n mod &undamental #e autodetermină. mul nu ei#tă "ur ;i #im"lu ci 4ntotdeauna decide cum 8a &i ei#ten'a lui ce anume 8a de8eni el 4n cli"a următoare. %rin urmare orice &iin'ă umană are 4n &iecare cli"ă libertatea #ă #e #cimbe. De aceea "utem #ă-i "re6icem 8iitorul doar 4n cadrul lar/ al unui #tudiu #tati#tic care #e re&eră la un anumit /ru" de oameni. =n orice ca6 "er#onalitatea unui indi8id răm>ne 4n mod e#en'ial im"redictibilă. !a6a "entru reali6area unor "re6iceri e#te re"re6entată de condi'iile biolo/ice "#iolo/ice #au #ociolo/ice. Totu;i una dintre "rinci"alele caracteri#tici ale ei#ten'ei umane e#te ca"acitatea omului de a #e ridica dea#u"ra ace#tor condi'ii de a cre;te dincolo de ele. mul e#te ca"abil #ă #cimbe 4n mai bine 7Value Dimen#ion# Gn Teacin/ - un &ilm color "entru tele8i6iune "rodu# de Loll_ood *nimator# Gnc. "entru Cali&ornia Junior Colle/e *##ociation n" aut". $,
Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii
,+
lumea dacă ace#t lucru e#te "o#ibil ;i totodată e#te ca"abil #ă #e #cimbe "e #ine 4n#u;i 4n bine dacă e#te ne8oie. *ce#ta a &o#t #in/urul om "e care l-am 4nt>lnit 4n 8ia'a mea i "e care a; 4ndră6ni #ă 4l nume#c o &iin'ă me&i#to&elică o &i/ură #atanică. %e 8remea aceea era con#iderat 7criminalul 4n ma#ă de la Hteino& marele #"ital de boli mintale din Viena. C>nd na6i;tii ;i-au 4nce"ut "ro/ramul de eutana#iere omul ace#ta de'inea toată "uterea ;i era 4ntr-at>t de &anatic 4n ducerea la 4nde"linire a #luAbei 4ncredin'ate 4nc>t a &ăcut tot ce i-a #tat 4n "utin'ă ca #ă nu la#e nici măcar un #in/ur bolna8 "#iic #ă #ca"e de camera de /a6are. Du"ă ră6boi c>nd m-am 4ntor# 4n Viena am 4ntrebat ce #-a 4nt>m"lat cu dr. J. - 7* &o#t 4nci# de ru;i 4n una dintre celulele de i6olare ale #"italului Hteino& mi #-a #"u#. 7Totu;i a doua 6i u;a celulei #ale a &o#t /ă#ită de#ci#ă ;i nimeni nu l-a mai 8ă6ut 8reodată "e dr. J. ?lterior am &o#t con8in# a#emenea altora că a reu;it #ă &u/ă 4n *merica de Hud aAutat &iind de to8ară;ii #ăi. Totu;i de#tul de recent 1 am &o#t căutat de un &o#t di"lomat au#triac care &u#e#e 4ntemni'at 8reme 4ndelun/ată dincolo de Cortina de Fier 4n Hiberia c>t ;i 4n &aimoa#a 4nci#oare 0ubianka din @o#co8a. =n tim" ce 4i &ăceam un con#ult neurolo/ic ace#ta mă 4ntrebă dintr-odată dacă mi #-a 4nt>m"lat #ă 4l cuno#c "e dr. J. 0a ră#"un#ul meu a&irmati8 el a continuat: 70-am cuno#cut 4n 4nci#oarea de la 0iubianka. *colo a ;i murit "e la 8>r#ta de $ de ani de cancer la 8e6ica urinară. =nainte de a muri 4n#ă a &o#t cel mai bun to8ară; "e care 'i l-ai "utea ima/inaM =i con#ola "e to'i. * trăit la cel mai 4nalt #tandard moral. * &o#t cel mai bun "rieten "e care mi-a &o#t dat #ă 4l 4nt>lne#c 4n lun/ii mei ani de deten'ieM *cea#ta e#te "o8e#tea doctorului J. 7criminalul 4n ma#ă de la Hteino& 1+. Cum am "utea 4ndră6ni noi #ă "re6icem com"ortamentul omului9 %utem "re8edea mi;cările unei ma;inării ale unui automat< ciar mai mult am "utea 4ncerca #ă "re6icem mecani#mele #au 7dinamica psiicului uman. Dar omul e#te mai mult dec>t psie. Totu;i nu libertatea are ultimul cu8>nt. 0ibertatea e#te doar una dintre &e'ele monedei ;i doar o Aumătate a ade8ărului. 0ibertatea e#te doar a#"ectul ne/ati8 al 4ntre/ului &enomen al cărui a#"ect "o6iti8 e#te re#"on#abilitatea. De &a"t libertatea *ce#te r>nduri au &o#t #cri#e de dr. Viktor Frankl "entru edi'ia din +,$ a căr'ii #ale deci la circa $ de ani du"ă e8enimentele relatate 4n "a#aAul de &a'ă n" trad.. 1+ Dr. J. dr. Erin Jekeliu# +,1-+,12 care a or/ani6at ;i a "artici"at direct la uciderea a mii de "acien'i la clinica Hteino& din Viena. * &o#t are#tat 4n +,$1 de armata #o8ietică "entru crimele #ale de ră6boi ;i a murit de cancer la 8e6ica urinară 4n 4nci#oarea 0ubianka de l>n/ă @o#co8a. 0a Hteino& nu numai că a eterminat adul'i ci ;i co"ii deo"otri8ă arăt>ndu-#e dre"t unul dintre cei mai nemilo;i ;i 6elo;i medici "u;i 4n #luAba "oliticii na6i#te. %rintre metodele nenumărate "e care le-a &olo#it "entru eterminare a utili6at i o maină de admini#trat electroocuri #u"un>ndu-i 8ictimele la o moatre etrem de lentă i de cinuitoare. %acien5ii intarna5i la clinica Hteino& erau terori6a5i nu numai la />ndul că ar "utea &i #electa5i 4n 8ederea eaminării ci mai ale# "entru că 8or &i #u"ui "entru e"erimentele 7tiin5i&ice i 7medicale unor torturi &i6ice i "#iice in#u"ortabile n" trad.. 1
Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii
,2
e#te 4n "ericol #ă de/enere6e 4ntr-un #im"lu ca"riciu dacă nu e#te 8ie'uită 4n termenii re#"on#abilită'ii. *ce#ta e#te moti8ul "entru care am recomandat ca Statuia %ibertăţii de pe &oasta de Est să îi fie adăugată o Statuie a !esponsabilităţii pe &oasta de /est?D.
CRE=U9 EU !"I?I3TRIC Bu #e "oate conce"e nimic care #ă 4l condi'ione6e 4ntr-at>t de mult "e om 4nc>t #ă 4l la #e &ără nici cea mai mică urmă de libertate. De aceea 4n ca6urile ne8rotice ;i ciar 4n cele "#iotice omului tot 4i răm>ne o rămă;i'ă de libertate oric>t ar &i ea de limitată. =ntr-ade8ăr nucleul cel mai lăuntric al "er#onalită'ii "acientului nu e#te nici măcar atin# de "#io6ă. "er#oană "#iotică incurabilă "oate #ă 4;i "iardă ca"acitatea de a &unc'iona dar #ă 4;i "ă#tre6e demnitatea #a de om. *ce#ta e#te cre6ul meu "#iiatric. Fără el a; con#idera că nu merită #ă &iu "#iiatru. De dra/ul cui a; &i9 Doar de dra/ul ma;inăriei creierului di#tru#ă care nu "oate &i re"arată9 Dacă "acientul nu ar &i mai mult dec>t at>t eutana#ia ar &i Au#ti&icată.
!"I?I3TRI3 REU35I=3T< %rea multă 8reme - de &a"t tim" de o Aumătate de #ecol - "#iiatria a 4ncercat #ă inter"rete6e mintea omului mai de/rabă ca "e un mecani#m ;i 4n con#ecin'ă 4n#ă;i tera"ia bolilor mintale mai de/rabă 4n termenii unei tenici. Eu cred că ace#t 8i# a &o#t nutrit 4ndeaAun# de mult tim". Ceea ce 4nce"e #ă miAea#că acum la ori6ont nu #unt "remi#ele unei medicine "#iolo/i6ate ci mai mult cele ale unei "#iiatrii umani6ate. Totu;i un medic care ar continua #ă 4;i concea"ă rolul 4n "rimul r>nd ca &iind unul de tenician ar mărturi#i "rin acea#ta că el nu 8ede 4n "acientul #ău nimic mai mult dec>t o ma;inărie 4n loc #ă "ercea"ă dincolo de boală &iin'a lui umanăM Fiin'a umană nu e#te un lucru "rintre altele< lucrurile #e determină unele "e altele 4n 8reme ce omul #e autodetermină. Ceea ce el de8ine - 4n limitele 4n6e#trării #ale ;i ale mediului 4n care #e a&lă - e#te ceea ce el a &ăcut din #ine 4n#u;i. =n la/ărele de concentrare de "ildă 4n ace#te laboratoare 8ii 4n ace#t loc al 4ncercărilor am 8ă6ut ;i mărturi#im că unii dintre to8ară;ii no;tri #-au com"ortat a#emeni "orcilor 4n 8reme ce al'ii #-au "urtat ca #&in'ii. mul "oartă 4n #ine ambele "oten'ialită'i< "e care dintre ace#tea o actuali6ea6ă de"inde de deci6iile #ale iar nu de condi'iile 4n care #e /ă#e;te. 52
* Htatelor ?nite ale *mericii n" trad..
Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii
,3
(enera'ia noa#tră e#te reali#tă căci am aAun# #ă cunoa;tem omul aa cum e#te el 4n realitate. =n cele din urmă omul e#te acea &iin'ă care a in8entat camerele de /a6are de la *u#cit6M Dar el e#te deo"otri8ă ;i &iin'a care a intrat 4n ace#te camere de /a6are cu ca"ul #u# cu ru/ăciunea Tatăl nostru #au Sema ;srael?+ "e bu6ele #ale.
!ost*aţă 2in %/0 Pledoarie pentru optimismul tragic1$
=n amintirea lui Edit )ei##k""&-Joel#on ale cărei e&orturi de "ionierat 4n #&era lo/otera"iei 4n H?* au 4nce"ut 4ncă din +,11 ;i ale cărei contribu'ii 4n domeniu au &o#t ine#timabile. =nainte de toate #ă ne 4ntrebăm ce ar trebui #ă 4n'ele/em "rin 7o"timi#m tra/ic9 %e #curt 4n#eamnă că cine8a e#te ;i răm>ne o"timi#t 4n "o&ida 7triadei tra/ice a;a cum e#te ea numită 4n lo/otera"ie triadă care e#te &ormată de acele a#"ecte ale ei#ten'ei umane care "ot &i circum#cri#e de: + #u&erin'ă 2 8ino8ă'ie 3 moarte. De &a"t ace#t ca"itol ridică 4ntrebarea: cum e#te "o#ibil #ă #"unem 7da 8ie'ii11 4n "o&ida ace#tor lucruri9 Hau ca #ă &ormulăm alt&el 4ntrebarea: cum #e "oate ca 8ia'a #ă 4;i "ă#tre6e #en#ul "oten'ial 4n "o&ida a#"ectelor #ale tra/ice9 =n ultimă in#tan'ă 7a #"une da 8ie'ii 4n "o&ida a orice ca #ă &olo#e#c o &ra6ă care cu"rinde titlul unei căr'i de-a mele #cri#ă 4n limba /ermană "re#u"une că 8ia'a are 4n mod "oten'ial #en# 4n orice condi'ii ciar ;i 4n cele mai nenorocite. Gar ace#t &a"t la r>ndul #ău "re#u"une ca"acitatea omului de a tran#&orma 4n mod creati8 a#"ectele ne/ati8e ale 8ie'ii 4n ce8a "o6iti8 ;i con#tructi8. Cu alte cu8inte ceea ce contea6ă e#te #ă #co'i ce-i mai bun din orice #itua'ie. *ce#tce-i mai bun e#te ceea ce 4n limba latină #e ceamă optimum - de aici ;i moti8ul "entru care 8orbe#c de#"re un o"timi#m tra/ic adică de#"re un o"timi#m 4n &a'a tra/ediei ;i care #e re&eră la "oten'ialul uman care la cotele #ale cele mai 4nalte ne "ermite 4ntotdeauna: + #ă tran#&ormăm Sema ;srael - cre6ul iudaic a;a cum a"are 4n Tora e8r. ^ 4n8ă'ătura alcătuită din "rimele 1 căr'i ale Veciului Te#tament atribuite lui @oi#e: 7Hă iube;ti "e Domnul Dumne6eul tău cu toată inima ta cu tot #u&letul tău ;i cu toată "uterea ta :euteronom I1 n" trad.. 1$ *ce#t ca"itol #e ba6ea6ă "e o con&erin'ă "e care am 'inut-o la cel de-al Treilea Con/re# de 0o/otera"ie la ?ni8er#itatea Re/en#bur/ 4n (ermania de Ve#t 4n iunie +,3 n" aut.. 11 =n cultura e8reia#că 8ia'a re"re6intă du"ă Dumne6eu 8aloarea #u"remă. Bu 4nt>m"lător Frankl "ro8enind dintr-o &amilie ari#tocratică cu 8eci tradi'ii rabinice Ra#i @aalal din "artea mamei 8a &i &o#t educat 4n #"iritul "re'uirii 8ie'ii. Bumai Dumne6eu are "uterea #ă cree6e ;i #ă dea 8ia'ă deci numai El are dre"tul #ă o ia. *cea#tă con8in/ere &undamentală l-a aAutat "e Frankl #ă nu recur/ă 4n tim"ul deten'iei #ale la #olu'ia ultimă 7#ă nu #e arunce 4n #>rme. E8reii 4;i urea6ă &rec8ent ;i toa#tea6ă cu bucurie: %e caim> - 7%entru 8ia'ăM n" trad.. 13
Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii
,$
#u&erin'a 4ntr-o reali6are omenea#că ;i 4ntr-o 4m"linire umană 2 #ă deri8ăm din 8ino8ă'ie ;an#a de a ne #cimba 4n bine ;i 3 #ă deri8ăm din e&emeritatea 8ie'ii un moti8 de a trece 4n mod re#"on#abil la ac'iune. Trebuie "ă#trat 4n minte totu;i &a"tul că o"timi#mul nu e#te ce8a ce "oate &i comandat #au "oruncit. Bimeni nu #e "oate con#tr>n/e nici măcar "e #ine 4n#u;i #ă &ie o"timi#t 4n mod necondi'ionat 4n "o&ida oricăror ad8er#ită'i 4n ab#en'a oricărei nădeAdi. Şi ceea ce e#te ade8ărat "entru #"eran'ă e#te deo"otri8ă 8alabil ;i "entru celelalte două com"onente ale triadei 4ntruc>t nici credin'a ;i nici dra/o#tea nu "ot &i comandate #au "oruncite. Euro"enii con#ideră dre"t caracteri#tic ci8ili6a'iei americane &a"tul că omului i #e "orunce;te mereu ;i mereu #ă &ie &ericit be appy. Dar &ericirea nu "oate &i urmărită ci ea "oate doar #ă urme6e. Trebuie #ă ai un moti8 "entru 7a &i &ericit. De 4ndată ce /ă#e;ti moti8ul de8ii automat &ericit. Du"ă cum 8edem omul nu e#te o &iin'ă a&lată 4n căutarea &ericirii ci mai de/rabă a unui moti8 de a &i &ericit "rin actuali6area #en#ului "oten'ial care e#te inerent unei anumite #itua'ii date ;i care "er#i#tă 4n ea. *cea#tă ne8oie de a a&la un moti8 o re/ă#im ;i 4ntr-un alt &enomen #"eci&ic uman r>#ul. Dacă 8rei #ă &aci "e cine8a #ă r>dă trebuie #ă-i o&eri un moti8 de "ildă #ă-i #"ui o /lumă. Cu niciun ci" nu "o'i "ro8oca "e cine8a #ă r>dă nici ciar "e tine 4n#u'i la comandă. * "orunci r>#ul e#te #imilar cu a cere cui8a a&lat 4n &a'a a"aratului de &oto/ra&iat #ă 6>mbea#că doar "entru a de#co"eri mai a"oi 4n &oto/ra&ie &a'a aceluia 4n/e'ată 4ntr-o /rima#ă arti&icială. =n lo/otera"ie un a#t&el de ti"ar com"ortamental #e nume;te 7i"erinten'ie. *ce#ta Aoacă un rol im"ortant 4n "roducerea ne8ro6elor #euale &ie că e#te 8orba de &ri/iditate #au im"oten'ă. Cu c>t "acientul 4n loc #ă uite de #ine 4n#u;i dăruindu-#e #e #trăduie;te mai mult #ă aAun/ă la or/a#m re#"ecti8 la "lăcere #euală cu at>t acea#tă căutare a "lăcerii #euale 4l 4m"iedică mai mult #ă o atin/ă. =ntr-ade8ăr ceea ce numim 7"rinci"iul "lăcerii e#te mai de/rabă un inamic al di#trac'iei. De 4ndată ce căutarea #en#ului e#te 4ncununată de #ucce# nu numai că ace#t &a"t 4l &ace &ericit ci 4i ;i con&eră omului ca"acitatea de a &ace &a'ă #u&erin'ei. Dar ce #e 4nt>m"lă atunci c>nd căutarea #en#ului de către om #e do8ede;te a &i &o#t 6adarnică9 Fa"tul "oate #ă &ie &atal. Hă ne amintim ce #e 4nt>m"lă 4n condi'ii-limită de "ildă cu "ri6onierii de ră6boi #au cu cei din la/ărele de concentrare. =n "rimul ca6 a;a cum mi-au relatat #olda'ii americani #-a cri#tali6at un ti"ar com"ortamental de ti"ul 7la#o baltă. *ce#tuia 4i core#"unde 4n la/ărele de concentrare com"ortamentul "ri6onierilor care 4ntr-o bună 6i re&u6au #ă #e mai #coale la ora 1 diminea'a ;i #ă mear/ă la lucru ;i care răm>neau 4n barăci "e "riciul mu#tind a urină ;i &ecale. Bimic - nici a8erti6ările nici amenin'ările - nu-i mai "uteau &ace #ă-;i #cimbe
Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii
,1
deci6ia. Şi 4n cli"ele acelea #e "etrecea ce8a ti"ic: de unde8a din &undul bu6unarului #coteau o 'i/ară "e care o 'inu#eră a#cun#ă ">nă atunci ;i 4nce"eau #ă &ume6e. *tunci nouă celorlal'i ne de8enea lim"ede că 4n următoarele $ de ore o #ă-i 8edem murind. rientarea lor către un #en# #e diminua ;i 4n con#ecin'ă controlul 4l "relua căutarea "lăcerii imediate. Bu ne aduce oare acea#ta aminte de un &a"t "aralel unul cu care ne con&runtăm 6i de 6i9 @ă />nde#c la tinerii care "e "lan mondial ciar 8orbe#c de#"re ei 4n;i;i ca de#"re /enera'ia 7&ără 8iitor. Be/re;it nu la o 'i/ară a"elea6ă ei ci la dro/uri. De &a"t tabloul dro/urilor e#te un a#"ect al unui &enomen de ma#ă re#"ecti8 #entimentul li"#ei de #en# care e#te "ro8ocat de ne4m"linirea ne8oilor noa#tre ei#ten'iale ;i care a de8enit la r>ndul #ău un &enomen uni8er#al 4n #ocietatea noa#tră indu#triali6ată. *#tă6i nu numai lo/otera"eu'ii a&irmă că #entimentul li"#ei de #en# Aoacă un rol din ce 4n ce mai mare 4n etiolo/ia ne8ro6ei a;a cum o #"une Gr8in D. Xallom de la ?ni8er#itatea Htan&ord 4n Existenţial Psycoterapy: 7Din $ de "acien'i care nece#ită tera"ie 4ntr-o clinică "#iiatrică... +2 adică 3N au "robleme maAore le/ate de /ă#irea #en#ului a;a cum o arată at>t autoa"recierile c>t ;i tera"eu'ii ;i di8er;ii anali;ti inde"enden'i 1I. 0a mii de kilometri di#tan'ă de %alo *lto #itua'ia di&eră doar cu un "rocent< cele mai recente #tati#tici "ertinente indică &a"tul că 4n Viena 2,N din "o"ula'ie #e "l>n/e că 4i li"#e;te #en#ul 8ie'ii. =n ceea ce "ri8e;te cau6a #entimentului li"#ei de #en# #-ar "utea #"une de;i 4ntr-o manieră &oarte #im"li&icată că oamenii au 4ndeaAun# ca #ă trăia#că dar nu ;i "entru ce #ă trăia#că. *u miAloacele dar le li"#e;te #en#ul. Be/re;it unora le li"#e#c ciar ;i miAloacele. @ă />nde#c 4n #"e'ă la mul'imea de ;omeri de a#tă6i. Cu 1 de ani 4n urmă am "ublicat un #tudiu 1K con#acrat unui anumit ti" de de"re#ie "e care am ob#er8at-o la "acien'ii tineri care #u&ereau de ceea ce eu am numit 7ne8ro6a ;omaAului. Şi am "utut arăta că acea#tă ne8ro6ă "ro8enea 4ntr-ade8ăr dintr-o dublă identi&icare eronată: a &i &ără #er8iciu era totuna cu a &i inutil iar a &i inutil era totuna cu o 8ia'ă &ără #en#. Ca urmare ori de c>te ori am reu;it #ă-i con8in/ "e "acien'i #ă #e im"lice ca 8oluntari 4n or/ani6a'ii de tineret 4n educa'ia adul'ilor 4n #er8iciul bibliotecilor "ublice ;i alte a#emenea cu alte cu8inte de 4ndată ce ei au 4nce"ut #ă-;i um"le #ur"lu#ul de tim" liber cu ni;te acti8ită'i ne"lătite dar "line de #en# de"re#ia a di#"ărut cu toate că #itua'ia lor economică nu #-a modi&icat iar li"#urile lor au răma# acelea;i. *de8ărul e#te că omul nu trăie;te doar din aAutorul de ;omaA.
!a#ic !ook# Be Xork +, ". $$ n" aut.. 7)irt#ca&t#kri#e und Heelenleben 8om Htand"unkt de# Ju/endberater# Sozialarztlice !undscau 8ol. $ +,33 "". $3-$I n" aut.. 1I 1K
Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii
,I
*lături de ne8ro6a ;omaAului care e#te declan;ată de #itua'ia #ocio-economică a indi8idului mai ei#tă ;i alte ti"uri de de"re#ie ale căror cau6e "ot &i /ă#ite 4n tulburările "#iodinamice #au biocimice de la ca6 la ca6. De aceea at>t "#iotera"ia c>t ;i &armacotera"ia #unt indicate "entru &iecare 4n "arte. %ri8itor la #entimentul li"#ei de #en# nu trebuie #ă #că"ăm din 8edere ;i #ă uităm &a"tul că ace#ta per se nu re"re6intă o "roblemă de "atolo/ie. =n loc #ă re"re6inte un #emn #au un #im"tom de ne8ro6ă el e#te a; #"une do8ada umanită'ii indi8idului. Dar de;i #entimentul li"#ei de #en# nu e#te "ro8ocat de nimic "atolo/ic el ar "utea cau6a o reac'ie "atolo/ică. Cu alte cu8inte e#te "oten'ial "ato/en. Hă luăm doar #indromul ne8rotic de ma#ă at>t de ră#">ndit 4n r>ndul tinerei /enera'ii: ei#tă am"le do8e6i em"irice că cele trei &a'ete ale ace#tui #indrom - de"re#ia a/re#i8itatea ;i de"enden'a - #e datorea6ă acelui &a"t "e care 4n lo/otera"ie 4l numim 78id ei#ten'ial un #entiment de /ol lăuntric ;i li"#ă de #en#. Bu "utem trece cu 8ederea &a"tul că nu toate #itua'iile de de"re#ie 4;i au cau6a 4n #entimentul li"#ei de #en# nici ciar #uicidul - la care de"re#ia conduce uneori - ;i nici nu re6ultă nea"ărat dintr-un 8id ei#ten'ial. Dar ciar dacă nu toate ca6urile de #uicid "re#u"un un #entiment de li"#ă de #en# #e "rea "oate ca im"ul#ul indi8idului de a-;i lua 8ia'a #ă &i "utut &i de"ă;it dacă el ar &i de8enit con;tient că ei#tă un #en# ;i un #co" "entru care merită #ă trăia#că. Dacă deci o "uternică orientare către #en# Aoacă un rol deci#i8 4n "re8enirea #uicidului ce "utem #"une de#"re inter8en'ia medicului 4n ca6urile 4n care ei#tă un ri#c #uicidar9 =n tinere'e am lucrat 8reme de "atru ani 4n cel mai mare #"ital din *u#tria ;i ră#"undeam de "a8ilionul unde #e /ă#eau "acien'ii care #u&ereau de de"re#ii #e8ere mul'i dintre ei &iind #"itali6a'i du"ă o tentati8ă de #uicid. C>nd8a am &ăcut un calcul din care re6ulta că trebuie #ă &i con#ultat 4n Aur de două#"re6ece mii de "acien'i 4n ace;ti "atru ani. *m acumulat deci o e"erien'ă care 4mi &olo#e;te ori de c>te ori am de-a &ace cu un "acient care e#te e"u# ri#cului de #uicid. ?nui a#t&el de om 4i e"lic ceea ce "acien'ii mi-au #"u# de nenumărate ori re#"ecti8 c>t de mul'umi'i #unt că 4ncercarea lor de #uicid a dat /re;. 0a #ă"tăm>ni luni #au ani du"ă tentati8a lor de #uicid ace;tia mi-au mărturi#it că ei#ta o #olu'ie la "roblema lor un ră#"un# la 4ntrebarea lor un #en# 4n 8ia'a lor. Şi 4mi continui e"lica'ia a#t&el: 7Ciar dacă numai 4n unu la mie din ca6uri #-ar "roduce o a#t&el de #cimbare 4n bine cine ar "utea /aranta că nu #e 8a 4nt>m"la la &el ;i 4n ca6ul tău mai de8reme #au mai t>r6iu9 Dar mai 4nainte de toate tu trebuie #ă trăie;ti "entru a "utea a"uca 6iua 4n care #e 8a 4nt>m"la ace#t &a"t deci trebuie #ă #u"ra8ie'uie;ti "entru a a"uca 6orii acelei 6ile ;i din momentul ace#ta re#"on#abilitatea "entru a #u"ra8ie'ui 4'i re8ine cli"ă de cli"ă. %ri8itor la cea de a doua &a'etă a #indromului ne8rotic de ma#ă - a/re#i8itatea - "ermite'i-mi #ă 8ă relate6 e"erimentul "e care l-a &ăcut Carol_n )ood Heri&. Ea a
Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii
,K
reu;it #ă "ro8oace 4n mod arti&icial a/re#i8itate 4ntre ni;te /ru"uri de băie'i cerceta;i ;i a ob#er8at că a/re#i8itatea #-a diminuat doar atunci c>nd adole#cen'ii #-au dedicat unui #co" colecti8 de "ildă #coaterea din noroi a unei căru'e cu care li #e aducea m>ncarea 4n tabără. !ru#c ei nu numai că au &o#t "ro8oca'i ci ;i uni'i de un ro#t "e care trebuiau #ă 4l 4m"linea#că 1. =n ceea ce "ri8e;te al treilea element de"enden'a 4mi aminte#c de de#co"eririle "re6entate de *nnemarie 8on For#tme_er care ob#er8a#e că a;a cum reie;ea din e"erimente ;i #tati#tici ,N dintre alcoolicii "e care 4i a8u#e#e #ub ob#er8a'ie #u&eri#eră de un #entiment abi#al de li"#ă de #en#. Dintre ca6urile de de"enden'i de dro/uri #tudiate de Htanle_ Yri""ner to'i de"enden'ii +N din ca6uri con#iderau că 78ia'a "are a &i &ără ro#tM. *cum aide'i #ă re8enim la ce#tiunea #en#ului 4n#u;i. %entru 4nce"ut a; dori #ă clari&ic &a"tul că 4n "rimul r>nd lo/otera"eutul #e ocu"ă de #en#ul "oten'ial inerent care dormitea6ă 4n &iecare #itua'ie de 8ia'ă căreia indi8idul trebuie #ă-i &acă &a'ă. De aceea nu 8oi di#cuta aici de#"re #en#ul 8ie'ii omului 4n /eneral de;i nu conte#t &a"tul că ei#tă un a#t&el de #en# "e termen lun/. Voi a"ela la o analo/ie. Hă ne />ndim la un &ilm - el e#te &ormat din mii ;i mii de cadre di#tincte &iecare dintre ace#tea a8>nd lo/ica ;i #emni&ica'ia #a "ro"rie< totu;i 4n'ele#ul &ilmului 4n inte/ralitatea lui nu "oate &i de#lu;it ">nă ce nu 8edem ultima #ec8en'ă. Deo"otri8ă nu "utem 4n'ele/e &ilmul &ără a de#lu;i mai 4nt>i &iecare com"onentă a #a &iecare cadru 4n "arte. Bu e#te tot aa i cu 8ia5a9 Hen#ul &inal al 8ie'ii nu ni #e re8elea6ă el oare dacă e#te ca ace#t lucru #ă #e 4nt>m"le doar la ca"ătul ei 4n "ra/ul mor'ii9 Şi oare #en#ul ace#ta &inal al 8ie'ii nu de"inde el de &a"tul dacă &iecare #en# "oten'ial al &iecărei #itua'ii de 8ia'ă 4n "arte a &o#t #au nu actuali6at cel mai bine 4n &unc'ie de cuno;tin'ele i credin'a omului9 Fa"t e#te că din "unct de 8edere al lo/otera"iei #en#ul ;i "erce"erea lui #e /ă#e#c 4n totalitate "e "ăm>nt< ele nici nu "lute#c unde8a "rin aer ;i nici nu #unt 6ă8or>te 4ntr-un turn de &ilde;. Fără nici o e6itare a; locali6a co/ni'ia #en#ului – a #en#ului "er#onal 4ntr-o #itua'ie concretă - la Aumătatea drumului dintre o e"erien'ă de ti"ul 7aa 4n acord cu conce"'ia lui Yarl !uler 1, ;i o "erce"'ie de ti" GestaltI #ă 6icem %entru mai multe detalii "ri8itoare la ace#t e"eriment 8e6i Viktor E. Frankl Te nconscious God Be Xork Himon and Hcu#ter +,K ". +$< ;i Viktor E. Frankl Te neard &ry for -eaning Be Xork Himon and Hcu#ter +,K ". 3I n" aut.. 1, Yarl !uler +K,-+,I3 - "#iolo/ /erman recuno#cut "entru lucrările #ale de#"re Gestalt n. trad.. I =n /ermană Gestalt 4n#eamnă 7&ormă 7ci" 7&i/ură. =n en/le6ă e#te &olo#it ade#eori cu #en#ul de 74ntre/ #au 7inte/ralitate. %#iolo/ia Gestaltului #u#'ine că "rinci"iul de &unc'ionare a creierului e#te unul oli#tic "aralel ;i analo/ a8>nd tendin'a de a #e auto-or/ani6a ;i că 4ntre/ul e#te mai mult dec>t #uma "ăr'ilor care 4l alcătuie#c. E&ectul Gestaltului #e re&eră la ca"acitatea #im'urilor noa#tre de a da &ormă 4n #"ecial c>nd e 8orba de recunoa;tere 8i6uală a &ormelor &i/urilor 4n&ă'i;ărilor "ri8ite 4n an#amblul lor ;i care re"re6intă altce8a dec>t #uma elementelor com"onente. Cu to'ii 8om &i trăit 1
Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii
,
4n con#en# cu teoria lui @a )erteimerI+. Detectarea #en#ului #e deo#ebe;te de conce"tul cla#ic al "erce"'iei de ti" (e#talt 4ntruc>t acea#ta din urmă im"lică luarea bru#că la cuno;tin'ă a unei 7&i/uri "e un 7&undal 4n 8reme ce "erce"'ia #en#ului a;a cum o 8ăd eu #e reduce 4n mod #"eci&ic la con;tienti6area "o#ibilită'ii de a te 4m"otri8i condi'iilor #au ca #ă o #"unem 4n cu8inte #im"le la &a"tul de a de8eni con;tient de ceea ce #e "oate &ace 4ntr-o anumită #itua'ie. *;adar cum aAun/e omul #ă /ă#ea#că #en#ul9 *;a cum a&irmă Carlotte !uler: 7Tot ce "utem &ace e#te #ă #tudiem 8ia'a acelor oameni care "ar #ă &i /ă#it ră#"un#uri la 4ntrebările ultime ale 8ie'ii 4n contra#t cu cei care nu au reu;it ace#t lucru I2. =n "lu# "e l>n/ă o a#t&el de abordare bio/ra&ică "utem lua 4n con#iderare ;i o abordare biolo/ică. 0o/otera"ia conce"e con;tiin'a ca "e un indicator care ne arată 4n ce direc'ie trebuie #ă ne mi;căm 4ntr-o anumită #itua'ie de 8ia'ă. %entru a "utea 4nde"lini o a#t&el de mi#iune con;tiin'a trebuie #ă #e &olo#ea#că de un etalon la care #ă ra"orte6e #itua'ia cu care #e con&runtă "er#oana iar #itua'ia re#"ecti8ă trebuie e8aluată "rin "ri#ma unui anumit #et de criterii 4n lumina unei #cări de 8alori. *ce#te 8alori 4n#ă nu "ot &i 4mbră'i;ate ;i ado"tate de noi la ni8el con;tient - ele #unt ceea ce noi suntem. H-au cri#tali6at 4n decur#ul e8olu'iei #"eciei noa#tre ;i #unt 4nrădăcinate 4ntrecutul no#tru biolo/ic. Yonrad 0oren6 trebuie #ă &i a8ut ce8a a#emănător 4n minte c>nd a de68oltat conce"tul unui a priori biolo/ic iar c>nd de cur>nd am de6bătut "unctul meu de 8edere re&eritor la &undamentul biolo/ic al "roce#ului de 8alori6are ;i-a e"rimat "lin de entu6ia#m acordul. =n orice ca6 dacă ei#tă o 4n'ele/ere de #ine aiolo/ică "rere&lei8ă I3 "utem "re#u"une că acea#ta e#te ancorată 4n ultimă in#tan'ă 4n mo;tenirea noa#tră biolo/ică. *;a cum ne 4n8a'ă lo/otera"ia ei#tă trei căi "rinci"ale "e care #e aAun/e la #en# 4n 8ia'ă. %rima con#tă 4n a crea ce8a #au a #ă8>r;i o &a"tă. * doua con#tă 4n a e"erimenta ce8a #au a &i 4n rela'ie cu cine8a< cu arte cu8inte #en#ul "oate &i /ă#it nu doar 4n muncă ci ;i 4n dra/o#te. =n ace#t contet Edit )ei##ko"&-Joel#on a ob#er8at că 7no'iunea lo/otera"eutică re&eritoare la e"erimentarea a ce8a "oate #ă &ie la &el de 8aloroa#ă "e c>t de tera"eutică e#te no'iunea de a &ace ce8a anume "entru care #ur"ri6a de#co"eririi "e &ondul unui cer "lin de nori ci"uri de oameni de animale #au de "lante "e care le-am "erce"ut bru#c dintr-odată &ără #ă &i trebuit #ă tra/em conclu6ii lo/ice "e ba6a elementelor lor com"onente linii curbe #au dre"te. *ce#t "rinci"iu oli#tic #e a&lă 4n contra#t cu cel 7atomi#t "e care 4l 4nt>lnim la &unc'ionarea calculatorului di/ital care de#"arte &iecare calcul 4ntr-o #ec8en'ă de "a;i #im"li &iecare dintre ace;tia &iind "roce#at #e"arat dere#tul "roblemei de re6ol8at n" trad.. I+ @a )erteimer +-+,$3 unul dintre cei trei &ondatori ai "#iolo/iei Gestaltului 4m"reună cu )ol&/an/ Yoler ;i Yurt Yo&&ka An" trad.. I2 7!a#ic Teoretical Conce"t# o& Lumani#tic %#_colo/_ $merican Psycologist ZZVG a"rilie +,K+ ". 3K n" aut.. I3 Frankl &ace re&erire aici la o 4n'ele/ere de #ine care "recede re&lec'ia con;tientă ra'ională lo/ică ;i care #e "roduce la ni8el #ubcon;tient. El are 4n 8edere tocmai &a"tul că re&lec'ia con;tientă ra'ională e#te "recedată ;i #e 4ntemeia6ă "e "roce#ul "rere&lei8 #ubcon;tient n" trad..
Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii
,,
#tabile;te ecilibrul 4n ra"ort cu accentul "e care 4l "unem "e lumea eterioară a reali6ărilor 4n de&a8oarea lumii lăuntrice a e"erien'ei I$. Totu;i cea mai im"ortantă e#te cea de-a treia cale care conduce #"re #en# 4n 8ia'ă: ciar ;i 8ictima cea mai neaAutorată a&lată 4n #itua'ia cea mai de6nădăAduită con&runtată cu o #oartă "e care n-o mai "oate #cimba #e "oate 4năl'a mai "re#u# de #ine "oate cre;te dincolo de #ine 4n#ă;i ;i a#t&el #e "oate #cimba "e #ine. ?n a#t&el de om "oate tran#&orma o tra/edie "er#onală 4ntr-o 8ictorie. Din nou Edit )ei##ko"&-Joel#on e#te cea care a;a cum am men'ionat anterior la "a/ina +2I a dat e"re#ie #"eran'ei că lo/otera"ia 7ne "oate aAuta #ă contracarăm anumite curente ne#ănătoa#e din cultura de a#tă6i a Htatelor ?nite care 4i acordă omului a&lat 4n #u&erin'ă ;an#a "rea mică de a &i m>ndru de #u&erin'a #a ;i de a aAun/e a#t&el #ă o con#idere ca duc>nd la 4nnobilarea iar nu la 4nAo#irea lui a;a 4nc>t re#"ecti8ul 7nu numai că e#te ne&ericit ci #e #imte ;i 8ino8at că nu e#te &ericit. Vreme de un #&ert de #ecol am condu# #ec'ia de neurolo/ie a unui mare #"ital ;i "ot de"une mărturie de#"re ca"acitatea "acien'ilor mei de a tran#&orma neca6urile lor 4n reali6ări "er#onale. %e l>n/ă e"erien'a mea "ractică ei#tă ;i alte e8iden'e em"irice care #u#'in "o#ibilitatea omului de a /ă#i un #en# 4n #u&erin'ă. Cercetătorii de la Xale ?ni8er#it_ Hcool o& @edicine 7au &o#t im"re#iona'i de mul'imea "ri6onierilor de ră6boi americani din Vietnam care de;i au a&irmat lim"ede că "ri6onieratul lor a &o#t etraordinar de #tre#ant - 4n'e#at de torturi boli &oamete ;i i6olare la carceră totu;i... au bene&iciat de "e urma e"erien'ei "ri6onieratului "e care l-au "ri8it ca "e o eta"ă 4n cre;terea "er#onală I1. Dar cele mai "uternice ar/umente 4n &a8oarea unui 7o"timi#m tra/ic #unt acelea care 4n limba latină #e nume#c argumenta ad ominem. Jerr_ 0on/ ca #ă dau doar un eem"lu #tă mărturie 8ie 4n &a8oarea 7"uterii de 4m"otri8ire a #"iritului uman a;a cum o numim 4n lo/otera"ie II. Cite6 din Texar3ana Gazette: 7Jerr_ 0on/a "arali6at de la />t 4n Ao# 4ntr-un accident #u&erit 4n urma unei #ărituri 4n a"ă care l-a tran#&ormat 4ntr-o "er#oană `uadri"le/ică acum trei ani. 0a momentul accidentului a8ea +K ani. *#tă6i 0on/ "oate bate la ma;ină cu aAutorul unui bă5 "e care-l 'ine 4ntre din'i. Q%artici"ă la două cur#uri la Comunit_ Colle/e cu aAutorul unui a"arat tele&onic #"ecial. Gntercomul 4i "ermite lui 0on/ ;i #ă audie6e cur#urile dar ;i #ă ia "arte la di#cu'iile cla#ei. Totodată 4;i ocu"ă tim"ul citind "ri8ind la t8 #i #criind. =ntr-o #cri#oare "e care am "rimit-o el 4mi #"unea: 7=mi 8ăd 8ia'a "lină de #en# ;i a8>nd un 7Te %lace o& 0o/otera"_ in te )orld Toda_ Te ;nternational 2orum for %ogoterapy 8oi. G nr. 3 +, "". 3-K n" aut.. I1 ). L. Hled/e J. *. !o_d#tun ;i *. J. Rabe 7Hel&-Conce"t Can/e# Related to )ar Ca"ti8it_ $rc" Gen" Psyciatry 3K +, "". $3-$$3 n" aut.. II 7Te De&iant %oer o& te Luman H"irit e#te titlul unei con&erin'e #u#'inute de Jerr_ 0on/ la al treilea Con/re# @ondial de 0o/otera"ie 4n iunie +,3 n" aut.. I$
Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii
+
#co". *titudinea "e care am ado"tat-o 4n 6iua aceea &atală a de8enit cre6ul meu "er#onal de 8ia'ă: mi-am &r>nt />tul dar eu nu m-am &r>nt. =n "re6ent &ac "rimul meu cur# de "#iolo/ie la cole/iu. Cred că andica"ul meu 4mi 8a de68olta doar ca"acitatea de a-i aAuta "e al'ii. Ştiu că &ără #u&erin'ă cre;terea "er#onală "e care am 4nre/i#trat-o nu ar &i &o#t cu "utin'ă. =n#eamnă acea#ta că #u&erin'a e#te indi#"en#abilă "entru a de#co"eri #en#ul9 =n niciun ca6. Bumai că in#i#t #ă #"un că #en#ul ei#tă 4n "o&ida #u&erin'ei - ba nu ciar ;i 4n ea a;a cum o arată a doua "arte a căr'ii de &a'ă atunci c>nd #u&erin'a e#te ine8itabilă. Dacă ea "oate &i e8itată lucrul cel mai "lin de #en# e#te #ă 4i eliminăm cau6a care o "ro8oacă &iindcă a #u&eri &ără #ă &ie ne8oie e#te un com"ortament mai de/rabă ma#oci#t dec>t unul eroic. Dacă "e de altă "arte omul nu "oate #cimba #itua'ia care 4i cau6ea6ă #u&erin'a el 4ncă mai "oate #ă-#i alea/ă atitudineaM IK 0on/ nu a ale# #ă-;i &r>n/ă />tul 4n #cimb a deci# #ă nu #e la #e 4n&r>nt de ceea ce i #-a 4nt>m"lat. Du"ă cum 8edem "rioritatea con#tă 4n a #cimba 4n mod creati8 #itua'ia care ne "roduce #u&erin'ă. Dar #u"erioritatea con#tă 4n 7a ;ti cum #ă #u&eri dacă e#te ca6ul. Ui ei#tă do8e6i em"irice că - literalmente - 7omul de r>nd e#te de aceea;i "ărere. HondaAe recente de o"inie reali6ate 4n r>ndul "ublicului au#triac arată că oamenii cei mai re#"ecta'i de către marea maAoritate a celor ce#tiona'i nu #unt arti;tii #au #a8an'ii de #eamă nici marii oameni "olitici nici "er#onalită'ile din lumea #"ortului ci aceia care &ac &a'ă unui de#tin teribil cu &runtea #u#. =ntorc>ndu-ne la cel de al doilea a#"ect al triadei tra/ice re#"ecti8 la 8ino8ă'ie a; dori #ă "lec de la un conce"t teolo/ic care m-a &a#cinat dintotdeauna. @ă re&er la acel misterium ini7uitatisI care a;a cum 4l 8ăd eu 4n#eamnă că o &a"tă condamnabilă răm>ne 4n ultimă anali6ă ine"licabilă 4ntruc>t nu "oate &i deri8ată 4n 4ntre/ime din &actori biolo/ici "#iolo/ici ;i#au #ociali. * e"lica "e de"lin &a"ta rea a unui om ar &i totuna cu a e"lica "artinic &a"ta re#"ecti8ului ;i a nu 8edea 4n el nimic mai mult dec>t o ma;inărie care trebuie re"arată iar nu un om re#"on#abil. %>nă ;i criminalii 4n;i;i ură#c #ă &ie trata'i 4n ace#t &el ;i "re&eră #ă &ie tra;i la ră#"undere "entru &a"ta B-am #ă uit inter8iul "e care l-am urmărit odată la tele8i6iunea au#triacă luat unui cardiolo/ "olone6 care 4n tim"ul celui de-al Doilea Ră6boi @ondial a aAutat la or/ani6area mi;cării din /etoul din Var;o8ia. 7Ce &a"tă eroicăM a eclamat re"orterul. 7*#cultă i-a re"licat calm doctorul 7#ă "ui m>na "e o armă ;i #ă tra/i nu-i mare lucru< dar c>nd HH-i;tii te duc 4n camera de /a6are #au la /roa"a comună ca #ă te eecute &ără "ic de milă ;i nu-'i mai "o'i #cimba #oarta ci "o'i doar #ă o 4n&run'i cu demnitate tocmai lucrul ace#ta l-a; numi eu eroi#m. Eroi#m atitudinal ca #ă #"unem a;a n" aut. I 7@i#terul nedre"tă'ii #au 7mi#terul nele/iuirii din lat. ini7uus ^ 7nedre"t 7ine/al 7nele/iuit n" trad.. IK
Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii
++
lor. De la un de'inut care-;i eecuta "edea"#a 4ntr-un "enitenciar din Gllinoi# am "rimit o #cri#oare 4n care ace#ta de"l>n/ea &a"tul că 7omului care a comi# crima nu i #e acordă niciodată ;an#a #ă #e e"lice. G #e o&eră o mul'ime de #cu6e din care el trebuie #ă alea/ă. Hocietatea e#te cea blamată ;i 4n multe ca6uri 8ina cade ciar a#u"ra 8ictimei. @ai mult c>nd m-am adre#at de'inu'ilor din Han uentin I, le-am #"u#: 7Hunte'i oameni a#emeni mie ;i 4n acea#tă calitate a'i &o#t liberi #ă #ă8>r;i'i in&rac'iunea #ă de8eni'i 8ino8a'i. *cum de#i/ur #unte'i ră#"un6ători #ă 8ă i#"ă;i'i 8ina ridic>ndu-8ă dea#u"ra ei cre#c>nd dincolo de 8oi 4n;i8ă "rin &a"tul că 8ă #cimba'i 4n bine. Şi oamenii aceia #-au #im'it 4n'ele;i K. Gar de la Frank E. ). un &o#t de'inut am "rimit un bilet 4n care #cria: 7*m ini'iat un /ru" lo/otera"eutic "entru &o;tii camara6i. Huntem deAa 2K de 8eterani "uternici iar nou-8eni'ii #e men'in 4n libertate /ra'ie "uterii noa#tre nobile a celor din nucleul ori/inar. Doar unul a aAun# din nou la "u;cărie dar ;i el e#te liber a#tă6i K+. =n ceea ce "ri8e;te conce"tul de 8ină colecti8ă eu "er#onal con#ider că e#te nedre"t #ă con#ideri o "er#oană re#"on#abilă "entru com"ortamentul altei "er#oane #au al unui /ru" de oameni. De la &inele celui de-al Doilea Ră6boi @ondial 4ncoace nu mam bucurat de "rea mare audien'ă la "ublic &iindcă am ar/umentat 4m"otri8a conce"tului de 8ino8ă'ie colecti8ăK2. ?neori e#te ne8oie totu;i #ă a"ele6 la o mul'ime de arti&icii "eda/o/ice "entru a-i "utea de6li"i "e oameni de "reAudecă'ile lor. dată o americancă mi-a re"ro;at: 7Cum de continua'i #ă #crie'i o "arte din căr'ile dumnea8oa#tră 4n limba /ermană limba lui *dol& Litler9 Ca ră#"un# am 4ntrebat-o dacă are cu'ite 4n bucătărie ;i c>nd mi-a #"u# că da m-am "re&ăcut 4n/ro6it ;i ;ocat ;i am eclamat: 7Cum de 8ă mai &olo#i'i de cu'ite du"ă ce nenumăra'i criminali le-au &olo#it "entru a-i 4nAun/ia ;i ucide 8ictimele9M *bia atunci doamna a 4ncetat #ă mai obiecte6e 4m"otri8a &a"tului că #criu căr'i 4n /ermană. Cel de-al treilea a#"ect al triadei tra/ice #e re&eră la moarte. Dar el #e re&eră ;i la 8ia'ă deo"otri8ă "entru că oric>nd toate momentele din care e#te alcătuită 8ia'a 4n#eamnă a muri căci cli"a nu #e mai 4ntoarce niciodată. Şi oare nu tocmai e&emeritatea e#te "iatra de aducere aminte care ne "ro8oacă #ă utili6ăm c>t mai bine &iecare cli"ă a 8ie'ii9 Da cu #i/uran'ă că e#te de aici ;i im"erati8ul meu: Trăie.te ca .i cum ai trăi a doua oară6 iar prima dată ai fi acţionat la fel de gre.it pe c0t e.ti acum pe cale să o faci" Han uentin - 4nci#oare de #tat din Cali&ornia H?* "entru bărba'i 4n&iin'ată 4n +12 #in/ura 4nci#oare din 6onă dotată cu cameră de /a6are. =n "re6ent eecu'ia condamna'ilor #e &ace "rin inAec'ie letală n" trad.. K Ve6i Jo#e" !. Fabr_ Te Pursuit of -eaning Be Xork Lar"er and Ro +, n" aut.. K+ C&. Viktor E. Frankl Te neard &ry for -eaning Be Xork Himon and Hcu#ter +,K "". $2-$3 n" aut.. K2 Ve6i ;i Viktor E. Frankl Psycoterapy and Existenţialism Be Xork Himon and Hcu#ter +,IK n" aut". I,
Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii
+2
De &a"t ;an#ele noa#tre de a ac'iona a;a cum trebuie "rileAurile "oten'iale de a 4m"lini un ro#t #unt a&ectate de ire8er#ibilitatea 8ie'ii noa#tre. Dar numai "oten'ialită'ile 4n#ele #unt a&ectate 4n ace#t &el. Căci de 4ndată ce am &olo#it o o"ortunitate ;i am actuali6at un #en# "oten'ial am #ă8>r;it ace#t lucru o dată "entru totdeauna. 0-am #al8at la loc #i/ur 4n trecut căruia i l-am 4ncredin'at ;i unde l-am de"o6itat. *colo 4n trecut nimic nu #e mai "oate "ierde ci dim"otri8ă toate #unt de"o6itate 4n mod ire8ocabil ;i te6auri6ate. Fără 4ndoială că oamenii tind #ă 8adă doar miri;tea e&emerită'ii #ă treacă cu 8ederea ;i #ă uite /r>narele 4mbel;u/ate ale trecutului 4n care au #tr>n# recolta lor de o 8ia'ă: &a"tele #ă8>r;ite iubirile trăite ;i nu 4n ultimă in#tan'ă #u&erin'ele "rin care au trecut "lini de curaA ;i demnitate. De aici #e "oate 8edea că nu ei#tă moti8 "entru a-i de"l>n/e "e bătr>ni. Tinerii ar trebui mai de/rabă #ă-i in8idie6e. E#te ade8ărat că "er#oanele 4n 8>r#tă nu mai au ;an#e ;i "o#ibilită'i 4n 8iitor. Dar ei au ce8a mai mult de at>t. =n locul "o#ibilită'ilor din 8iitor ei au realitatea trecutului - "oten'ialită'ile "e care le-au actuali6at ro#turile "e care le-au atin# 8alorile "e care le-au reali6at ;i nimeni ;i nimic nu le mai "oate lua ace#te bunuri din trecut. =n ce "ri8e;te "o#ibilitatea de a /ă#i un #en# 4n #u&erin'ă #en#ul 8ie'ii e#te unul necondi'ionat cel "u'in "oten'ial necondi'ionat. *ce#t #en# necondi'ionat e#te dublat de 8aloarea necondi'ionată "e care o are &iecare "er#oană 4n "arte. Tocmai acea#ta /arantea6ă calitatea ne"ieritoare a demnită'ii omului. Du"ă cum 8ia'a 4;i "ă#trea6ă 4n mod "oten'ial #en#ul 4n orice condi'ii ciar ;i 4n cele mai nenorocite tot a;a 4;i "ă#trea6ă &iecare "er#oană 4n "arte 8aloarea iar a#ta #e 4nt>m"lă "entru că #e 4ntemeia6ă "e 8alorile "e care omul le-a reali6at 4n trecut i nu de"inde de utilitatea "er#oanei la momentul "re6ent. @ai "reci# acea#tă utilitate e#te de obicei de&inită 4n termenii &unc'ionării "er#oanei 4n bene&iciul #ocietă'ii. Dar #ocietatea de a6i #e caracteri6ea6ă "rin &a"tul că e#te orientată "e reali6ări ;i 4n con#ecin'ă 4i adoră "e cei care au #ucce# ;i #unt &erici'i iar 4n mod #"ecial 4i adoră "e tineri. =n mod 8irtual i/noră 8aloarea acelora care #unt altcum8a ;i "roced>nd a#t&el e#tom"ea6ă di&eren'a cate/orică dintre a a8ea 8aloare 4n #en#ul demnită'ii ;i a &i 8aloro# 4n #en#ul utilită'ii. Dacă cine8a nu e#te con;tient de acea#tă di&eren'ă ;i #u#'ine că 8aloarea indi8idului re6idă doar 4n utilitatea #a "re6entă atunci crede'i-mă numai datorită incon#ec8en'ei #ale un a#t&el de om nu "ledea6ă "entru eutana#iere 4n acord cu "ro/ramul lui Litler adică "entru omor>rea 7din milă a tuturor celor care ;i-au "ierdut utilitatea din cau6a 8>r#tei 4naintate a unei boli incurabile a de/radării mintale #au a unui andica" oricare ar &i acela. Con&undarea demnită'ii omului cu utilitatea lui "ro8ine dintr-o con&u6ie conce"tuală care 4;i are rădăcinile 4n&i"te 4n niili#mul contem"oran care e#te di#eminat 4n multe
Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii
+3
dintre in#titu'iile academice ;i "e multe cana"ele "#ianalitice K3. *cea#tă 4ndoctrinare #e "oate "roduce ciar ;i atunci c>nd e#te 8orba doar de anali6e cu #co" "re/ătitor. Biili#mul nu #u#'ine că nu ei#tă nimic ci a&irmă că nimic n-are #en#. Gar (eor/e *. Her/ent a8ea dre"tate c>nd a "romul/at conce"tul 7li"#ei de #en# 4n8ă'ate. El 4n#u;i 4;i amintea de un medic care 4i #"u#e#e: 7(eor/e trebuie #ă 4n'ele/i că lumea e#te o /lumă. Bu ei#tă dre"tate totul e#te la nimereală. Doar c>nd 8ei reali6a ace#t &a"t 4'i 8ei da #eama că e#te o "ro#tie #ă te iei 4n #erio#. Bu ei#tă niciun #co" măre' 4n uni8er#. El doar e#te. Bu are nici o rele8an'ă ce deci6ie iei a#tă6i de#"re cum #ă ac'ione6iK$. Bu trebuie #ă /enerali6ăm acea#tă critică. =n "rinci"iu "re/ătirea e#te indi#"en#abilă dar dacă a;a #tau lucrurile tera"eu'ii ar trebui #ă-;i "ercea"ă mi#iunea lor ca ;i cum ar con#ta 4n imuni6area 4m"otri8a niili#mului a celor "e care-i in#truie#c 4n loc #ă-i inocule6e cu un cini#m care e#te 4n &ond un mecani#m de a"ărare 4m"otri8a "ro"riului lor niili#m. 0o/otera"eu'ii trebuie ciar #ă #e con&orme6e unora dintre cerin'ele "entru in#truire ;i licen'iere #ti"ulate de alte ;coli de "#iotera"ie. Cu alte cu8inte dacă e#te ne8oie trebuie #ă urle dim"reună cu lu"ii dar c>nd &ac ace#t lucru - 'in #ă 4ndemn la a#ta - #ă "rocede6e a#t&el ca ni;te oi 4mbrăcate 4n "iei de lu". Bu e#te ne8oie #ă &im ne#inceri &a'ă de conce"tul &undamental de#"re om ;i &a'ă de "rinci"iile &ilo6o&ice de 8ia'ă inerente lo/otera"iei. a#t&el de loialitate nu e#te /reu de "ă#trat din cau6ă că a;a cum Eli#abet H. 0uka# #ublinia 74n toată i#toria "#iotera"iei n-a mai ei#tat nici o altă ;coală at>t de "u'in do/matică "recum e#te lo/otera"ia K1. Gar la %rimul Con/re# @ondial de 0o/otera"ie Han Die/o Cali&ornia I- noiembrie +, am ar/umentat nu doar "entru reumani6area "#iiatriei ci ;i "entru ceea ce am numit 7de/uru&icarea lo/otera"iei. Gntere#ul meu nu e#te #ă "roducem "a"a/ali care #ă re"ete mecanic 7cu8>ntul mae#trului ci #ă "redau ;ta&eta 7unor #"irite inde"endente ;i in8enti8e ino8atoare ;i creati8e. Hi/mund Freud a a&irmat odată: 7E"une'i o mul'ime c>t mai "e#tri'ă de indi8i6i 4n acelea;i condi'ii uni&orme de 4n&ometare. %e mă#ură ce cre;te ne8oia de rană di&eren'ele dintre indi8i6i #e 8or e#tom"a ;i 4n locul lor 8a a"ărea e"re#ia uni&ormă a aceleia;i ne8oi /re/are. Hla8ă Domnului Hi/mund Freud a &o#t #cutit #ă cunoa#că Re&erire la cana"eaua lui Freud 74n #til 8ictorian "e care "acien'ii erau in8ita'i de ace#ta #ă #e 4ntindă 4n 8ederea unei ;edin'e de "#ianali6ă. %rocedeul a &o#t "er"etuat de "#ianali;ti n" trad.. K$ 7Tran#&erence and Countertran#&erence in 0o/otera"_ Te ;nternational 2orum for %ogoterapy 8ol. 1 nr. 2 Fall)inter +,2 "". "". ++1-++ n" aut.. K1 0o/otera"ia nu #e im"une cu #ila celor intere#a'i de "#iotera"ie. Bu o "utem com"ara cu un ba6ar oriental ci mai de/rabă cu un #u"ermarket. =n ca6ul celui dint>i clientul e#te abordat ca #ă &ie &ăcut #ă cum"ere< 4n cel din urmă i #e "re6intă ;i i #e o&eră di8er#e lucruri din care el "oate ale/e tot ce con#ideră a &i &olo#itor ;i 8aloro# n" aut.. K3
Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii
+$
din interior la/ărele de concentrareM %acien'ii #ăi #tau tolăni'i "e o cana"ea "lu;ată 4n #til 8ictorian iar nu 4n murdăria *u#cit6-ului. $colo 7di&eren'ele dintre indi8i6i nu #-au 7e#tom"at ci dim"otri8ă oamenii #-au di&eren'iat ;i mai mult unii de al'ii< at>t "orcii c>t ;i #&in'ii #-au arătat 4n ade8ărata lor lumină. Şi a6i nu mai e#te ne8oie #ă e6ita'i a &olo#i cu8>ntul 7#&in'i: />ndi'i-8ă la "ărintele @aimilian Yollbe KI care a &o#t #u"u# 4n&ometării #i 4n cele din urmă uci# "rintr-o inAec'ie cu acid carbolic la *u#cit6 ;i care 4n +,3 a &o#t canoni6at. H-ar "utea #ă 4nclina'i #ă mă blama'i "entru &a"tul că e8oc eem"le care &ac ece"'ie de la re/ulă. Sed amnio praeclaratam difficilia 7uam rara sunt 7Căci orice lucru măre' e#te la &el de /reu de 4n&ă"tuit "e c>t e#te de rar a;a #ună ultima &ra6ă din Etica lui Spinoza" De#i/ur #-ar "utea #ă 4ntreba'i dacă 4ntr-ade8ăr e ne8oie #ă 8orbim de#"re 7#&in'i. B-ar &i #u&icient #ă 8orbim doar de#"re oameni de treabă9 E#te ade8ărat că ace;tia &ormea6ă o minoritate. !a mai mult ei 4ntotdeauna 8or răm>ne o minoritate. Şi totu;i 4n ei 8ăd eu "ro8ocarea de a ne alătura minorită'ii. Căci lumea #e /ă#e;te 4ntr-o #tare rea dar acea#ta 8a de8eni 4ncă ;i mai rea dacă &iecare dintre noi nu 8a da tot ce "oate mai bun KK. *a că trebuie #ă &im & im 8i/ilen'i - 8i/ilen'i 4ntr-un dublu #en# căci: de la *u#cit6 ;tim de ce anume e#te ca"abil omul< iar de la Liro#ima ;tim care e#te mi6a.
@aimilian Yollbe a murit la +$ au/u#t +,$+ la 8>r#ta de $K de ani. =n tim"ul celui de-al Doilea Ră6boi @ondial Yollbe a adă"o#tit de "er#ecu'ia na6i#tă re&u/ia'i din %olonia @are dintre care 2 de e8rei 4n mănă#tirea Bie"okalano. *re#tat de (e#ta"o 4n &ebruarie +,$+ a &o#t mutat "e 21 mai la *u#cit6 ca "ri6onierul cu numărul +I IK. =n iulie +,$+ un om din baraca lui Yollbe a &o#t dat di#"ărut ceea ce l-a &ăcut "e Yarl Frit6#c comandantul la/ărului #ă condamne + "er#oane din baraca re#"ecti8ă la moarte "rin 4n&ometare 4n !locul ++ de tri#tă notorietate "entru metodele de tortură a"licate 4n ideea de a de#curaAa alte 4ncercări de e8adare ulterior omul re#"ecti8 a &o#t /ă#it 4necat 4n latrina la/ărului. ?nul dintre cei 6ece oameni condamna'i la moarte Franci#6ek (aAonic6ek a 4nce"ut #ă "l>n/ă ;i #ă #e Aelea#că "entru &amilia #a. *tunci "ărintele Yollbe #-a o&erit #ă &ie el condamnat 4n locul lui. %e durata torturii Yollbe i-a condu# 4n ru/ăciune ;i c>ntare "e cei nouă to8ară;i de celulă. Du"ă trei #ă"tăm>ni de 4n&ometare ;i de#idratare numai Yollbe ;i al'i trei camara6i mai erau 4n 8ia'ă. =n cele din urmă a &o#t omor>t "rintr-o inAec'ie cu acid carbolic. Yollbe a &o#t canoni6at ca #&>nt de %a"a loan %aul al GG-lea "e + octombrie +,2 4n "re6en'a lui (aAonic6ek "entru a cărui 8ia'ă #e Aert&i#e n" trad.. KK Gdeea lui Frankl de;i acce#ibilă bunului-#im' comun care ne 4n8a'ă #ă lu"tăm "entru #cimbarea 4n bine a lumii #e re/ă#e;te clar &ormulată 4n conce"'ia e8reia#că. E#te E# te 8orba de conce"tul de 4ndre"tare morală a lumii e8r. ti3un aolam n" trad.. KI
Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii
+1
Cărţi 2e Viktor E. Frankl 2is+oni@ile 4n lim@ă en&leAă Te Doctorand te Houl. From %#_cotera"_to 0o/otera"_. *l&red *. Yno"&Be Xork +,I. %a"erback edition: Hou8enir 0ondon 2$. Te )ill to @eanin/: Foundation# and *""lication# o& 0o/otera"_. Be Xorkand Cle8eland Te )orld %ubli#in/ Com-"an_ +,I,. %a"erback edition Be*merican 0ibrar_ Be Xork +,,. Te ?neard Cr_ &or @eanin/. %#_cotera"_ and Lumani#m. Himon andHcu#ter Be Xork und Lodder and Htou/ton 0ondon +,. Viktor Frankl - Recollection#. *n *utobio/ra"_. Gn#i/t !ook# %er#eu# !ook# %ubli#in/ Be Xork +,,K< %a"erback edition: %er#eu# !ook (rou" Be Xork 2. @anP# Hearc &or ?ltimate @eanin/. * re8i#ed and etended edition o& Te ?ncon#ciou# (od< it a Foreord b_ Hanee Lunt. %er#eu# !ook %ubli#in/ Be Xork +,,K< %a"erback edition: %er#eu# !ook (rou"< Be Xork 2. n te Teor_ and Tera"_ o& @ental Di#order#. *n Gntroduction to0o/otera"_ and Ei#ten'ial *nal_#i#. Tran#lated b_ Jame# @. Du!oi#. !runner-Routled/e 0ondon-Be Xork GH!B: $+1,12,1.
4n lim@a &ermană *r6tlice Heel#or/e. (rundla/en der 0o/otera"ie und Ei#ten6anal_#e. Deuticke im O#olna_ Verla/ )ien +,,K. Beuau&la/e 21-2K O#olna_ und dt8. Gndie#er *u&la/e er#tmal# er/an6t durc: Oen Te#en ber die %er#on. ... trot6dem Aa6um 0eben #a/en Ein %#_colo/e erlebt da# Yon6entration#la/er. Yo#el @ncen2, und dt8Deut#cer Ta#cenbuc Verla/ 2. Die %#_cotera"ie in der %rai#. Eine ka#ui#ti#ce Ein&run/ &ur r6te. Fran6 Deuticke )ien +,2< und %i"er @ncen +,,K. Der unbeulte (ott. %#_cotera"ie und Reli/ion. Yo#el-Verla/ @ncen +,,$ und dt8Deut#cer Ta#cenbuc Verla/ 2,.
Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii
+I
Teorie und Tera"ie der Beuro#en. Ein&run/ in 0o/otera"ie und Ei#ten6anar_#e. ?ni-Ta#cenbucer $1K Ern#t Rein-ardt @ncen-!a#el 2K. %#_cotera"ie &ur den *llta/. Rund&unk8ortrf/e ber Heelen-eilkunde. Lerder Freibur/ im !rei#/au 2. Der )ille 6um Hinn. *u#/eflte Vortra/e ber 0o/otera"ie. Lan# Luber !ernHtutt/art-)ien 21. Der leidende @en#c. *ntro"olo/i#ce (rundla/en der %#_cotera"ie. Lan# Luber !ern 21. Da# 0eiden am #innlo#en 0eben. %#_cotera"ie &ur eute. Lerder Freibur/ im !rei#/au 2,. Der @en#c 8or der Fra/e nac dem Hinn. Eine *u#al au# dem (e#amterk. Vorort 8on Yonrad 0oren6. Herie %i"er 2, @iincen 2,. Die Hinn&ra/e in der %#_cotera"ie. Vorort 8on Fran6 Yreu6er. Herie %i"er 2+$ @iincen +,,K. 0o/otera"ie und Ei#ten6anar_#e. Tete au# #ec# Jar6enten. %#_colo/ie Verla/# ?nion )eineim +,,< !E0TO Ta#cenbuc 21. )a# nict in meinen !cern #tet. 0eben#erinnerun/en. %#_colo/ie Verla/# ?nion )eineim 22. Oeiten der Ent#ceidun/. Lerau#/e/eben 8on Eli#abet 0uka#. Lerder Freibur/i. !r. 2. !er/erlebni# und Hinner&arun/. !ilder 8on Cri#tian Landl. T_rolia Gnn#bruck)ien 2. Frue Hcri&ten +,23-+,$2. Lerau#/e/eben 8on (abriele Ve#et_-Frankl. @audric )ien 21. (e#ammelte )erke Teilband G: ... trot6dem Ja 6um 0eben #a/en *u#/eălte !rie&e +,$1-+,$,. Lerau#/e/eben 8on *. !att_an_ Y. !iller und E. Fi66otti. !glau )ien 21.
Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii
+K
(e#ammelte )erke Teilband 2: %#_colo/ie de# Yon6en-tration#la/er# H_ncroni#ation in !irkenald *u#/eălte Tete +,$1-+,,3. Lerau#/e/eben 8on *. !att_an_ Y. !iller und E. Fi66otti. !glau )ien 2I. (e#ammelte )erke Teilband 3: Die %#_cotera"ie in der %rai# ?ndau#/eflte Tete ber an/eandte %#_cotera"ie. Lerau#/e/eben 8on *. !att_an_ Y. !iller und E. Fi66otti. !glau )ien 2. Viktor Frankl und %inca# 0a"ide: (ott#uce und Hinn&ra/e. (ter#lo 21.
