Politica externă externă a Germaniei în perioada interbelică interbelică
Realizat de Răzvan GRIGORAŞ GRIGORAŞ
Iunie 2010
Cuprins
Introducere.......................................................................................................................................1 I.Situaţia politică internă..................................................................................................................2 I.1 Republica................................................................................................................................2 I.2 Totalitarismul..........................................................................................................................3 II.Politica externă.............................................................................................................................6 II.1Stresseman şi chestiunea datoriilor de răboi.........................................................................6 II.2 !itler......................................................................................................................................" #iblio$ra%ie....................................................................................................................................13 Introducere
Importanţa analiei politicii externe &ermaniei interbelice se subscrie' prin de%iniţie de %apt (mplinit unei bipartitism) *n primul r+nd surprinderea ,on%erinţelor şi reducerea datorilor de răboi ale statului prin -eleităţile lui Stresemann. doua doua direcţie se subscrie (narmării &ermaniei totalitare prin abilităţile lui !itler. ceste două persona/e total di%erite' cu scopuri di%erite şi cu mecanisme di%erite au readus &ermania p+nă (n 1"0 la ni-elul de Putere uropeană . biecti-ul %undamental al re%eratului a %ost să $ăsesc relaţii cauă4e%ect cronolo$ice care să caracteriee politica externă a &ermaniei (n perioada interbelică. ,ont ,ontex extu tull isto istori ricc de la care care porn pornes escc este este consecinţele Tratatului de la ersailles.
s%+r s%+rşi şitu tull Prim Primul ului ui Răb Răboi oi 5ond 5ondia iall şi
cesta propunea pentru prima data (n istorie dreptul la autodeterminare al popoarelor' (nsă nu şi $ermanilor . ustria nu a %ost alipita &ermaniei' şi' mai mult dec+t at+t' ,ehoslo-aciei i4a re-enit re$iunea sudetă cu o populaţie ma/oratară de etnie $ermana.
I.Situaţia politică internă
I.1 Republica
Stabilitatea (nsă nu a %ost punctul %orte al Republicii de la Weimer . Pana (n 1"20 &ermania a trecut prin mari %răm+ntări 7(ncercări de lo-ituri de stat ale extremei st+n$i sau extremei drepte' asasinate politice ' mişcări separatiste (n Renania8. *ncetul cu (ncetul statul $erman s4a stabiliat sub conducerea ma/orităţii conser-atoare şi a preşedintelui !indenbur$ 7ales (n 1"298 cu toate că acesta nu a-ea o simpatie pentru re$imul republican. :ra$ilitatea noului sistem democratic de la (nceputul instaurării sale a %ost intreţinută (n &ermania de mai mulţi %actori) economici' politici şi sociali. cesti %actori au contribuit din plin la prăbuşirea acestui sistem' şi la instaurarea naismului (n &ermania. Plata datoriei externe a &ermaniei a contribuit la (ntreţinerea mişcărilor extremiste de dreapta care nu (nţele$eau cum o &ermanie care treminase răboiul (n propriile $raniţe să %ie ne-oită să plătească despă$ubiri de răboi. Pentru extremiştii de dreapta' &ermania nu %usese (n-insă (n răboi' ea %usese tradată de politicienii care o -+nduseră duşmanilor ei. In%laţia a %ăcut ca &ermania' cu tot spri/inul o%erit de S;' să a/un$ă (n imposibilitatea plăţii despă$ubirilor de răboi estimate la 132 miliarde mărci4aur' prile/ cu care extremiştii de dreapta au susţinut ca plata acestei datori -a secătui &ermania. Stabiliarea monedei $ermane' şi crearea unei noi monede Reichmark (n 1"20 la paritate cu marca $ermanp de dinaintea răboiului a dus la o crestere economică iar &ermania -a a/un$e pe primul loc (n uropa (n topul tarilor industriale. cest lucru a dus la o slăbire a acţiunilor extremiste (n &ermania.
2
:ranţa a susţinut (n timpul $u-ernului Poincare că &ermania să (şi plătească (n intre$ime datoriile de răboi' dar dupa c+şti$area ale$erilor de catre #locul
1"2' el căpătand o oarecare importanta doar (n #a-aria. lor .?.P.' Originile celui de-al doilea război mondial 'Polirom' Iaşi' 1"""' p2" 2 5ila Pierre' #erstein Ser$e. Istoria secolului XX. f!r"itul #$umii %uropene#. &'())- '('*+, -ol.I' #ucureşti' 1""@' p 13 3
Aupă iesirea din (nchisoare -iitorul cancelar al &ermaniei naiste a reor$aniat Partidul
#ucureşti' 1""@' p " 4 Ibidem 5 Ibidem 4
*n ideea spatiului -ital' !itler realieaa la 23 martie 1"3@ nschluss4ul 7 unirea cu ustria8 (n martie 1"3" anexeaa re$iunea sudeta iar mai apoi restul ,ehoslo-aciei. menintarile n$liei şi :rantei nu il sperie deloc pe !itler' şi (n timp ce acestea il chemau la masa tratati-elor el se pre$ateste de răboi' un răboi pe care el il -edea de scurta durata) un #litErie$ care a-ea sa in$enunchee uropa. ;RSS se parea ca oscileaa intre doua ostilitati ) una %ata de %ascism şi o alta %ata de re$imurile democratice. :aptul ca puterile democratice nu au luat (n consideratie ;RSS adus la 23 au$ust 1"3" la semnarea pactului Ribentorp45oloto-' pact care pre-edea o nea$resiune intre cele doua ţări dar şi impartirea uropei (n one de in%luenţă 6. Semnarea lui i4a permis lui !itler sa atace şi sa in-adee Polonia şi sa ocupe o parte din ea la 1 septembrie 1"3"' dar şi lui Stalin sa %aca acelas lucru la 1C septembrie. 5arile puteri europene n$lia şi :ranta au protestat (nsă doar impotri-a a$resiunii $ermane' nu şi impotri-a celei so-ietice. Timp de c+te-a luni a$resiunea lui !itler sa oprit la in-adarea Poloniei' (nsă nu acelas lucru s4a intamplat cu a$resiunea so-ietica. Aupa anexarea estului Poloniei au urmat tarile #altice carora li s4au impus re$imuri comuniste' iar (n %ata re%uului :inlandei de a ceda din teritoriul sau rmata Rosie a trecut la o%ensi-a. F Răboiul de iarna G impotri-a :inlandei a %ost destul de di%icil pentru so-ietici care au reusit sa in-in$a (n cele din urma. ' ristide #riand) les raisons dKun oubli (n =e Plan #riand dK;nion %JdJrale europJenne.
Perspecti-es nationales et transnationales' a-ec documents' (n L ctes du colloue international tenue / 0eneve du '( au 1' septembre '((' M' ditJe par ntoine :leur> en collaboration a-ec =ubor ?illeE' d Peter =an$' #erna' #erlin' :ranE%urt'
H 2 Raportul extramarital dintre e-rei şi subiectii de san$e $erman sau asimilat e interis D H 3 -reii nu pot sa utiliee (n ser-iciul lor mena/ului lor %emei de san$e $erman sau asimilat (n -arsta de sub patrueci şi cinci de ani. H 0 Se interice e-reilor se %oloseasca pentru pa-oaare culorile nationale $ermane. *n schimb ei pot %olosi pentru pa-oaare culorile e-reiesti ) exercitarea acestui drept este $arantata de stat. H 9 in%ractiunile de la H 1 -or %i sanctionate prin munca silnica. In%ractiunile la H 2 -or %i sanctionate prin pedeapsa cu inchisoarea sau munca silnica G C II.Politica e!ternă
II.1 Succese în perioada 1919-1929 Stresseman şi chestiunea datoriilor de r!boi
Pentru Stresemann' dialo$ul %ranco4$erman era un mi/loc de (n%ăptuire a obiecti-elor re-iioniste ale &ermaniei. *n promo-area acestei politici' el a %ost susţinut (n principal de arl -on Schubert' secretarul de stat (n 5inisterul de xterne 7care era numărul doi (n diplomaţia $ermană8' şi de =eopold -on !osch' ambasadorul său la Paris. Scopul lui Stresemann era să eliberee pro$resi&ermania de constr+n$erile Tratatului de la ersailles' pentru a4i reda statutul de mare putere politică şi economică. l a ştiut să pro%ite de conciliatorismul lui #riand şi să utiliee presiunile n$liei şi S; asupra :ranţei@. *n acest sens' Planul AaNes 71"208 şi Planul Ooun$ 71"2"8 au constituit a/utoare %inanciare importante pentru &ermania şi re-iuiri ale clauelor economice ale Tratatului de la ersailles. Tratatul de la =ocarno 71"298 $aranta $raniţele :ranţei şi #el$iei (n %aţa unei in-aii $ermane' dar şi in-ers' $aranta $raniţele -estice ale &ermaniei (n %aţa unui nou atac al :ranţei' aşa cum a %ost ocuparea %ranceă a Ruhr4ului (n 1"23. Trupele %rancee se -or retra$e din Ruhr p+nă la 1C mai 1"3' data lansării 5emorandumului #riand. Aar Pactul de la =ocarno nu $aranta şi $raniţele statelor din estul &ermaniei' lăs+nd deschisă posibilitatea re-iuirii lor. *n 1"26' &ermania a %ost admisă (n =i$a
#ucureşti' 1""@' p 11 6
economic %ranco4$erman. *n 1"2@ &ermania a semnat Pactul #riand4ello$ de renunţare la răboi. *n 1"2" Stresemann a susţinut Planul #riand de ;niune uropeană. Istoricul %rance ?ean4Paul #led consideră că' (n politica sa re-iionistă' Stresemann a %olosit trei metode. 5ai (nt+i' Stresemann a căutat să slăbească in%luenţa politică a :ranţei (n uropa ,entrală. Prin Tratatul de la =ocarno' &ermania a satis%ăcut ne-oia de securitate a :ranţei' urmărind să o deturnee din uropa ,entrală. Re%u+nd (ncheierea unui L=ocarno riental "' &ermania a cauat o breşă (n sistemul de alianţe %rance (n re$iune' a subminat credibilitatea :ranţei. &ermania şi4a deschis ast%el un spaţiu de mane-ră' deşi nu a (ntreprins nimic concret (n perioada lui Stresemann. poi' &ermania a %olosit arma economică' (n condiţiile (n care Tratatul de la ersailles i4 a limitat %orţa militară. &ermania a-ea o mare %orţă economică' pe care Stresemann a utiliat4o pentru a4şi arăta prietenia sau ostilitatea %aţă de o ţară sau alta. Prin relaţii comerciale şi penetrare economică' &ermania a luptat pentru a atra$e (n s%era sa de in%luenţă statele uropei ,entrale' (nlătur+nd :ranţa. &eo$ra%ic şi structural' &ermania era partenerul economic %iresc al uropei ,entrale şi %olosea acest %apt (n scopurile sale de creare a unei 5itteleurope sub in%luenţă $ermană. ceasta (n timp ce preenţa politică %ranceă (n re$iune nu era susţinută de o preenţă economică pe măsură' ceea ce %ăcea -ulnerabil sistemul de alianţe %rancee. Ae pildă' &ermania deţinea primul loc (n relaţiile economice internaţionale ale Rom+niei' care era aliat politic al :ranţei. *n al treilea r+nd' &ermania %olosea problema minorităţilor din ţările uropei ,entrale. ,hestiunea a %ost ridicată de Stresemann prima dată (n septembrie 1"2@' la =i$a
9 5ila Pierre' #erstein Ser$e. Istoria secolului XX. f!r"itul #$umii %uropene#. &'())- '('*+, -ol.I'
#ucureşti' 1""@' p "
=a 11 iunie 1"2"' (n timpul sesiunii ,onsiliului =i$ii . ,ăci Planul #riand a-ea un caracter antiamerican. *n 1"2@' prin intermediul Pactului #riand4ello$' #riand (ncercase să an$a/ee S; (n uropa' alături de :ranţa' pentru a atenua %aptul că S; nu a rati%icat Tratele de Pace de la Paris4ersailles şi nu participa la lucrările =i$ii Jmnt' 2reistoria construc3iei europene ' ,lu/4
uropene' 1"""' p. 13 11 !enr> issin$er' 4iploma3ia' ll' #ucureşti' 20' p 3. 12 Ta>lor .?.P.' Originile celui de-al doilea război mondial 'Polirom' Iaşi' 1"""' p" #
declar+nd că &ermania trebuia să e-ite să %ie antrenată de :ranţa (ntr4un %ront european (mpotri-a mericii. ceasta deoarece politica S; constituia un spri/in de mare -aloare (n lupta &ermaniei (mpotri-a sistemului de alianţe %rance. ceastă concepţie l4a călăuit şi pe Stresemann (n atitudinile sale adoptate %aţă de Planul #riand (n iunie şi (n septembrie 1"2". II.2 %itler "undamentul teoretic Spaţiul #ital 7(n $ermană) $ebensraum8 este unul din conceptele %undamentale ale
$eopoliticii clasice $ermane. %ost lansat de :riedrich Ratel' preluat de Rudol% /ellen şi de-oltat de $eopolitcienii $ermani din perioda interbeclică' printre care şi de arl !ausho%er. Tea principală a teoriei $ebensraum4ului e că popoarele' pentru a se de-olta' au ne-oie de un spaţiu -ital şi că (ntrea$a istorie a omenirii este o luptă a statelor şi naţiunilor pentru a cuceri sau menţine spaţiul de care au ne-oie.Pe ea şi4a baat arhitectura re(narmării !itler. "aptele lui $iter %i re&narmarea
*n anul 1"2" sistemul de securitate european reultat după cel primul răboi mondial era (ncă o speranţă pentru pacea şi liniştea continentului şi a lumii. &ermania era dearmată' ona renană demilitariată' (n-in$ătorii erau aparent uniţi' iar propunerea lui #riand' (n cadrul celei de4a ecea dunari a Societăţii
*n cele din urmă s4a a/uns la o Vreol-areV care a luat %orma unei comisii de cercetare 7,omisia =>tton8. ceasta a demonstrat că ?aponia a a-ut pretenţii /usti%icate asupra 5anciuriei dar a $reşit %iindcă nu a epuiat toate mi/loacele paşnice de reol-are a problemei. ?aponia s4a retras din =i$a lor .?.P.' Originile celui de-al doilea război mondial 'Polirom' Iaşi' 1"""' p11 1$
Societăţii
11
doua con%la$raţie mondială 10. Ain punct de -edere tehnic' pe h+rtie' acest lucru a %ost ade-ărat) %ranceii posedau o mare armată iar $ermanii (ncă nu4şi puseseră la punct maşina de răboi. Ain punct de -edere psiholo$ic situaţia era exact in-ersă. Popoarele occidentale n4au putut da un răspuns coerent la (ntrebarea) ce puteau %aceX rmata %ranceă ar %i putut să (naintee (n &ermania şi să obţină promisiuni de bună purtare din partea $ermanilor' iar apoi ar %i trebuit să plece. Situaţia ar %i rămas ca (nainte şi resentimentele $ermanilor ar %i crescut' ca şi dorinţa de re-anşă. . ?. P. Ta>lor susţine că V(n realitate n4a-ea nici un sens atacarea &ermaniei p+nă c+nd aceasta nu era capabilă să se opunăV' p+nă c+nd (nţele$erea de la ersailles nu era eliminată şi &ermania re+narmată.
14 Auroselle ?.#.' 5istoire diplomatiue de '('( a nos 6ours. ,inuiJme Jdition' Paris' 1"C1' p C@ 15 Ibidem 16 Ibidem 1" Iacobescu 5ihai' Rom!nia "i ocietatea 7a3iunilor. '('(-'(1(. #ucureşti' 1"@@' p " 1# Ibidem 12
cesta a elo$iat &ermania naistă pe care a numit4o Vreduta europeană (mpotri-a bolşe-ismuluiV şi a enumerat o serie de chestiuni' de care &ermania era -ital interesată' la care Vs4ar putea a/un$e la modi%icări pe măsura trecerii timpuluiV)Aani$ul' ustria şi ,ehoslo-acia şi retrocedarea coloniilor. Sin$ura obiecţie a lui !ali%ax a %ost metoda prin care s4ar reol-a aceste VchestiuniV.
(iblio)ra'ie ,ărţi • • •
• •
•
!enr> issin$er' 4iploma3ia' ll' #ucureşti' 20 ?ean ,arpentier' Istoria uropei' !umnitas' #ucureşti' 23 =adislau &>Jmnt' 2reistoria construc3iei europene' ,lu/4lor .?.P.' Originile celui de-al doilea război mondial 'Polirom' Iaşi' 1""" 5ila Pierre' #erstein Ser$e. Istoria secolului XX. f!r"itul #$umii %uropene#. &'())- '('*+, -ol.I' #ucureşti' 1""@ Auroselle ?.#.' 5istoire diplomatiue de '('( a nos 6ours. ,inuiJme Jdition' Paris' 1"C1
rticole (n %ormat electronic •
?acues #ariJt>' ristide #riand) =es raisons dKun oubli (n =e Plan #riand dK;nion %JdJrale europJenne. Perspecti-es nationales et transnationales' a-ec documents' (n L ctes du colloue international tenue / 0eneve du '( au 1' septembre '(('M' ditJe par ntoine :leur> en collaboration a-ec =ubor ?illeE' d Peter =an$' #erna' #erlin' :ranE%urt'
13
