ROLAND BARTHES
MITOLOGII Traducere, prefatA $i note de Maria CARPOV BCU Cluj-Napoca
~~ oJ~J,I. INSTITUfUL EUROPEAN
1997
Le moade Of) /'on catc/JC a fost publicat in Esprit. L'Eaivain en vacances. in FraJJCC--Observateur, iar celelalte m.itologii in Les LctlrCS Nouvelles.
. 7479 3
SINTEZE
15
..
1 (
Mituri ~i semiologii
Aceasta carte a aparut cu sprijinul Fundatici SOROS
Ultimul num!r - 63/noiembrie 1996 - aJ semcstrialului
Communications (Paris, Seuil), alc:Atuic, deloc intimplltor, pe rcma ,,Parcoors de Bartbcs". esre deschis de un studiu cu titlul, dacA nu ~a dreplul provocator, eel pu(in contiariant: ,,Despre inactualitatea lui Barthes". Ce vrea, ~dar. s4 fie acest numAr &peail ae nmslJ? damarea unui adev!r, a UDei srAri de fapl? Reabilitare, repunere Jn drepturi, repara(ie prin proccduri antifrastice? ~giu? Autoarea (Catherine Ruiz) articolului men(iooat, care ar trebui sA prezinte nll111Arul ofetind o primA modalitale de orientare a Jecturii, aminl~te autosituarea pe care $i-o fJcca Bartbes1 acunci clnd sUS{inea cA opera sa cste nwt:atA de trei preocupMi: , obsesia politicA ~ morall", ,,micul delir $tiinrifjc", In s~it, ,,practica ~tului". AceastA eterogenitate poate fi ibsA redu.sA 1a un obiect constant, limbajul, $i. ca dcrivat sau extcnsie a acestuia, discursul. ConsratAm temeiul acestci autosilJJAti parcurgind int:reaga opcm bartbcsianl, dar o aJJim $i ca program, dacA ne mcoarcem Ja una din JucrtJrile de debut, cu un titlu mai mult decft fericit, Le degre 7bo de 1'6criturc, la wma unnei, o mitologie a discursului literar.
l
Roland Barthes, M ytlrologies, Editions du S et'til, 19!17 Rohnd B.trln(•<;, Mitologii, Institutul European Ia$i, 1997 ~
B N 973 5tH> 0!)5-4
PRINTED IN ROMANIA
' Roland 8arthe; par Roland Batches. L'Avennue ...Cmiologiquc, Edition'\ du Seuil, P..uis, 1985.
6
MITOLOGJJ
ROLAND BARTHES
ActualitJJccalinaccualicatca lui Bart.hes sc asociazil facalmeate evolu{iilor pc care Jc-au cunoscuc difericcle discipline - cimpuri teoreticc, domenii a.rtislice. ccalnJ). anumitc obiecte culturale cu valoarc antropologicJ. de pildil. imaginca, ccatrul - pc care /e intiJ~c. abordeazil. OC01C$te sau chiar rcspinge. tratindu-Je, L' explicit sau nu, ca limbaj. cadi curs, $tiuc !lind cJ acestc notiuni m au suferit mutJJtii aotabilc in contJJct cu amintilc/e di cipline. Actualicatea lui Barthes poacc. deci. fi aprcciaCA .,mAswind impactul scriiturii in uncle din modJilita(ile sale caractcristice" (p. 5), din care sine rc(inutc narativitatea. tcxtualitatea, literaritatea. DupA o examinare - sumarti - a acescor ..modaliCAJi caractcristicc ", aparc o intreba.re cum nu c poate mai Jegitirm referitoare La practjca tcxrua/A cc nu ~a aJJat actuaJizarca intr-un proiectJJt roman (proiect real. sau doar atribuit lui Barthcs): ncterminarca inerenttl operci nu estc oarc m:mifestare;1 unci ..prcferinte modcme. poace cbiar prea modcm/1 pentru formele literare apropiate de inefabil. de cstompare, de dispcrsiune de «dcsatlmarc» ?" (pp. 6-7). In mAsura in care opera nu cste dccir virtualirate, potenpalitate, clogiatfl $i exaltatfl ca atarc prin anii '50. Barthcs ar plllea sa pat'UstJ fie inactual. Dar. tocmai din cauza inactualit!(ii - virtualitatca. poten{ialitatea - poace garanta actualitJJtea opcrei sale. Un paradox ce poatc fi Jcsne ilustrat - $i totodatA - dcconstroic cu cxemple Juatc din aceastA Oper/1: ••nu depinde dccir cle noi, cititori in7.estrati cu un nou fel de a vcdea I ..J sA rcdeschidem numcroasc/c drumuri croitc cindva de Barthcs. IAsate astflzi in paraginfl. Nctermiaarea caracteristiciJ operei, potcnrialitatea aceca plinA de intrebAri acrezo/vace, de dosa.rc deschisc, d1Jr prca rcpedc inchise Ja Joe, cere o prelungire. Jnactualitatea lui Barthcs lrimite Ja actualitatca lui in mAsura in care. pArfnd clemodat, else produce in contratimp..."(p. 8).
7
*
« * Aceasta cstc cbcia de abordare a unui text. fu vrr:cA de patruZCCi de ani, o virscA care, tinfud . ~a de ntmul m ~
·'uat umanitiiJile in acea.~cA a doua JumAtate af secolulw • · · . a/ XX-lea. poate fi 0 virstii rcspectabiJIJ: de pild~ tura/A soc;otitii rcbarbarivA pe vrcmea cmd apareau ~Jogiil~ (19571. [aJA decca !._CDUn(Arii, Jingvisri~ timpului_ ent, penllU toe mai multi spcciali ti, face •. ascw, fig~ de disciplinA ,clasiaf:. Propuncm 8$8(/arMytbologJeS- potenpal1t11te a unci semiologii a miturilor coatemporane? - ca cxemplu de acrualizarc prin /eclUIA. care cste {OJ1ament~ o ~/CClud. ~ astfel curs sugcslici citatA mai inaiacc. tchnicA ~ care propna noastn1 practicA a validaH> de nenumifrote on.
aU CVOJ
A$8dar. dupA patruzeci de ani .... de doui! ori dooAzec~·:· DistanfA suiicieat de mare pcncru concludcnra uno~ deve~: micurile vie{ii coticlicnc, de Ia simpaciilc comuruste, cbiar st.alinistc. piniJ Ia abatele Picae... De ce Mythologies? 0 futrebare cu multiple (inte•. din care putem tcfine. mai mtii, oportunitatea aparil,ici - suspnutA
de va/oarca demersului analiric. manifest in acc.~t volum pcatru a clcliai o semiologic cu specific barthesian, d~ b~A. seamA, dar $i pentru Jocul pc care-/ ocupA fa cadrul semJ~logJeJ
genera/e. $i de cc o carte dc:spre micuri? Bartbc:s InsU$1 s_pune undeva cA mica burgbe,-Jc fnwce7A se alliJ intr-o fazA de WJperialism mitid. Mitologia ar fi un sindrom, dar nu o exclusivilate francezA, d~i. in afara mirurilor universale, au universalizabile.
2
Mythologic.... Pari~. Seuil. 1957. p. 52.
8
ROLAND BARTHES
MITOLOGIJ
sirJt undc specific fran('UZqti, generate de realitA[i francezc; de aici decurgc o opacitacc a textuJui pe care doar cei inipap o destraml, o cxclusivitatc de clan, de mare familie, cum avca sA spunA, recent, un ale ,,mitolog", Ia fel de mitoclast ca ~i
. CJtlt . . orul are posibiccle ale mitologulw,. Jar sibl, s1 nu ~tAm, cfapl pe contul slu (de cititor), cootes~. li181c:' ~ veri_!ie% ':: cu autorul acesLor Mitologi~.' ..~fa respmgwd, Jmpre deosebire de natud mtre obJec~.Jj~alf care postuleazA 0 .. . .. "' ,libettate" fniiUIJIU'_. scrutorulw • mere • tivil8lea savanrulw• $1• ub'ectivitalea tJ
Bartbes, Daniel Scbncidermanrr'. Mica ~i marea burgbezie -
L n
sau de altA nafiooalitate, astAzi ~i dintotdeauna -, dar necupriD$i in ace.ste cacegorii, simt pennancnc ncvoiade-mituri, mitologia cstc ~dar vecbc de cibd lumca: doar miturile sc schimbl, mtr-un proces neintrerupt de fnrcgistrare a idciJor centrale care..i nelini$tcsc pc oa.mcni, ncdumerip ~i intrigap de ,,minciunilc'' socialc, de travestirile kleologk:c. Miturilc $i mitologiilc functionev.A ca un cod larg socializat, apt sA facA posibiiA comunicarea membrii unci comunitlp, conslituitl pc critcrii tcritorialc, lingvistice, profcsionalc etc. Existl dcsigur universalii la nivelul miturilor, pc care un studiu COinparaliv k poatc da la ivcaJA, insl Scbncidennann sc ocupA de miturile .,de familic", familia reprodu...S Ia scad mAriti, Ja dimensiunilc Frantci, Ia dimcnsiunilc napunii francczc. Nu intotdcauna este ~ s1 dislingem intre C'On7pottarncntuJ latA de mit $i snobism, diferen(Jl fiind, dcsigur, o cbcstiune de inteositaJc, dar $i de natunJ a realitlfii mitilicatc. Bartbcs susfinc insl cA miturilc pc ~ le scmnalea;a eJ lac parte dintr-o francezA
# cei
mere
I
mitologic pcrsoaaJA, cu reprezcntlri partjcuJare idealc, sau idealuri J)CrSOna}e, dqi adcsca, prca adesea, avem de a face, evident# in cca mai ortodoxA lradipc, cu mituri oomunit»>e. Acc:stc mituri, de oricc fel vor li elc, C'Ol11portA un grad de gravitate variabil, dar nu sint niciodJUA frivolc. Recurenra lor produce un elect de insistcn(A; chiar dacA nu este mtotdcauna agreabil, acest elect va fi intotdeauna scmnilicativ. Semniiica(iile
J
No.<~ Mytho!ogie.~. Paris, Pion, 1995.
9
.
~i .. vocaric" (p. B)'·
.
Dincolo, sau mBJ
us de sensul atribuir
pres_
i~te ~
lw · ba!L(p 7\ dcJinirea . tru Bartbcs nurul este un · " rcrmcnulw.pm . . ' aJJindu-se mtr-un text, de a.. .. •......... odi_... , a llllLulw coatemporan ...-t . I.A .. mod w~, r.~- m 1nc,x;J..... ..... ,,........ . lloarc. plasat, m 0 fnanderc ul · convmg de vremc ce nu ,"'"""" ....,., altceva decil s1 sistcmatizeZe . A
A
volum w, :· . ., (p B). fnsl un text cc nu autorizeazA ni$lc materiale antenoare . ·. . trodu de cochcclria aucto1 . '.J-nuanJa de dcnzonu m . . .... d niCJUCNUtn
d0 edit-o postcritatea - imediaUJ, ar
riall, B$B..cum . fntrucir, di deccmilc cc s-au~ scurs de Ja apan·pa Mitologiilor, fl ~ n lun ll tru a fi relevantA - avem de a face~~ su/iciCIJ~ de ~ .pen . bibliograf"Jile obligalorii ale tconeJ o refcnntA nelipsll~ din imcl structuriri ale semiologici, vamitului; este una.. din pn ~ care autorul avea s1 inlre 8
rian~ ~· ~a ?r:a ~ 1
min::;., A .
accl
dovedind .,supetb ap cwn cmeva mua a . rn-n..ruJ coos. . de . ~ "de care voroea Bed'. Poa.te ~1 ..........,.... • mstmct siS.cm . . . i a/ strocw.ra.lismulw. . . .. · oou mit rei a1 semiologJCI ~ . atwru unw . :m totodall exemplant.atea SA scmnalbn . ~1. sA subliDJC • • •• . . . fntii insolitulw obl(:ctelor mJtificate, analizclor ~~~lA. ~BJ . dau idenlit.ate, pertinenfci atriapoi preclZICI cJetaJjiJor care " boglf.ind astfcJ
butcior calificancc, guscului pcntru nuanre.
lin
..• franccza a Mirologiilor lui Barthes. • Paginile ~int date dupa cdipa ~ Pari Aammarion. 19911, p. 156. $Louis-Jean Cal vet, Roland 8~ •La se~iologie de.-. ~miologie.~" • • Umberto Eco ~i L'labeUa Pe'OJnt," · Communications. nr. 36, 1982 , P· 25·
10
MITOLOGll
situa(iil~, eleganrei rcgi trului Jingvi lie... Dustrarea acestor ~(ll nu ~e lOVC§le dcci"l de difieultarca de a alegc din multunea ..cazurilor ''. care nc pcnnir apcrcepcm o mare varict.at dispozi(ii $i de tonuri. Int/1, de pildA. accst mic !ragmen~ din .,L~ea catch-ului". rcaliL11 in mocWitatc cmiologicll, lupta_ filnd ~~ fapt un sistcm de scmnifica[ic. sp
·caiA. ..Bichon printrc acgri" aducc fa prim. plan roptura apli an·c:A dintre cu~tere i mitologie, dintrc ntmul accelcra~ dram . h' . al .. ICi $i smgnarca rcprezenLMilor colect1ve. c 1ar $1 veacun
'*:
L m
11
ROLAND BARTHES
1./
UrmArind. $i redind jocul dincre cxistcnltl $i aparcn(A (..Actorul Studios d'Harcourt ... .,Rol111ll1ii in film'), Barthes trans~onnA ambiguitJJtea in virtuozitatc, fntr-un rafinat cxcrcitiu
de s?l, producfnd•. ~ ace!~; limp. o scrie de cscuri despre manifcstMea semJOIJcll m cclc mai DCJJ$lepuue ipostv~ sugc'!nd $i dcmonstrind teZJJ -rcluatA frecvcnr _ scmiozci ~ fronllcrc (,,Sapoaide $i dctergcnti". ,,Scriitorol m concediu'' .,MaJlicni", ,Crilica mulA $i oarb/J'). ' . Mit~ ~d~titA~i i aJ Dublului. eel aJ transparcnrei, a1 ~vcrsalJtA(ll lll11bajului. mitul apo.stolatului intrupat de abate/c Pierre - un mit foartc durabil. pcrsi rent. :J$8 cwn binc $tim ca.Jificat .drcpt .,0 adevlmlil n~dure de cmne" -. ITll'tul fccmcu.: · ,.. care sene romane $i DB$1C copii, mitul ;ucAriilor ... sint prilejuri de a elabora capitole pentru un adcvtlrat tnltat de scmiologie
fa:::.
sprijinite In g~eala. l or. de cAtre ~uterc, de. pre iJ, _de vaJorile care nu sfidcazA obi$DWn~. 0 sw cA ~c nfonsmc fllme de humor _ nci'ngllduicor, deoarecc a~em d~ a lace c~ un di c~ roora/. vecin cu militanlismuf - prczmUl vmul c.1 ~JC, :.au ~!tul vinului: .,in Fran~. bc(ia e te consecinfil. nu fmal~tate . ..$lUDIB ck a bea cstc o tchnicA naJ.ionali1". .,vinul fntcmeua.A o moraliJ coJectivif'...vinul face parte c1fn rapunc.1 de S~t"~. ~ c~ ..carroful ptiji t este scmnul alimcntar a1 «frano_tAfu» . .M1.t~ ccauului unAr. curu1 Franrci- ..mitul Lotal" - . 1111tul copilllri~leniale. mitul exotismului. fotogcnia publicitarlL. Tautolog~~, ~~acinc estc Racme". se afliJ Ja tcmelia oricllrci foi1T}c de anuintelectualism. o armiJ a poujadismu/ui. Nu rarcon avcm de a face cu speculatii seduc:JUoarc. care capte.'IZA prin subtilitaLc $i inedit (,.Ada.mov $i limbajul''. .. Creierul lui Ein tein" . jet'). cu cxibarea unui cod cacti] (..Noul Cicroen'?· ~v.a scmiologicl a mitologici mwjca.Je. .~u a fot~gralie1 destmate rcclamei, d~i cfccodalA cfcxrul analJUc. exces1v. ducc l a o vliJ-. guirc, la o dcgradarc a exprcsiei. Ia o diluare oo~~ . foqeJ expresive. Sfnt cfceva - doar cfceva - exempl e po/Juce $1 fapte sociale, .,micile mitologii ale Junii''.
.,Om'!'-
I
Mitologiil e au apilrot - 8$Bdar, lunar - . fntre 1954 $i 1956, aproape toate In revista Lettrcs nouvelles, inaugurind o formulA specialiJ j umali lica desprc cotidian. Ra(iunea producerii lor este mArturi iUI In pref
m
1
J.B. Fage,, Comprendrc Roland Barthe.,. Toulou-.e, PrivaL Editeur,
1979, p.
ru.
I
12
L m
reOCCfiuni era, eel mai adesea, un sentiment de neti1xJ.are farA de un «fJTeSC» irJ care presa, ana, bunu/ simr mvMuie neobosit o realitate care, ~i estc cea m care tnim, este tot'U$i cu desAvfr$ire iscoricl: incr-un cuviht, m3 durea vU~Dd cA. mpoveslirea despre accualitatea noast.rA, sfnt cot timpu/ amestccate Natura $i !scoria, $i doream sA swprind in expunerea detxxativA a acelui se-tntelege-de-la-sioe abuzuJ ideologic care, d~
mea, se ascunde acolo'' (p. 7). Adunate in volum ele ~u numai cA /-au semnalat pe autor, dM i-au atras $i nnpreun3 cu statutu/, de etnolog $i psihanalist' aJ societAgi ~ cea francezA, posrlafJJ despre .,111Jful in zilc/e noastre" COIJtribilind con~bil Ia accastA celebritate, pe cil de rapidA, pe atJr de durabi/A. Barthcs avea, fntr-adevh". sA rre acJesea desemnat ca ,autorul Mitologiilor". dC$i, d~ acest cxercitiu de ,,srructurare a totalitA{ii sub fonna de ideologic mistificatoare" parr~ lui intelectual a fost marcat de curentele care, in tmH ~ $1 60, au mobiliDt, fn Franra. cca mai mare parte a energiilor mtclectuaJe. Aceste curente smt, in fOtmularea unui foarte bun cUIJOSCAt~ a/ acelei epoci fn spa{iul cultural francez; ..marxispirerea
eticheta,
mu/ hegelian, structura.lismul ~ grefa linoavisticA a nietzscbejgnuJui numitJ post-Struct:uralism '~. ... '
lnvAfAm, 8$adM. de la Bartbes cil: mitul este o JcgendA, \ dupA cum ~ etimologia lui greceascA, o povestire simbolicA ipespre coodipa 1111UU1A, dar $i miociunA, mistificare cu ajutorul
.
• Louis-Jean Cal vet, Rolancl Barthc..~. Un reganl politique ~ur 1e .\ignc
Pan.'<, Payot, 1973.
13
MITOLOGU
ROLAND BARTHES
•
' Thoma-; Pavel • .$fl.: u10pic et a.d-.c''. th Communication~ 631 1996. p. 159.
semnif'JCMJtului. ,un furt de ens". o ..deturnare a_semnuJ_a}"· 1 cArUi cca dintfi funcrie este sA denotezc, conota"a parwtfud
l
8
dc~fia .
.
.
Mitu/ este un semn global. SubstanfJJ accscw cmn_. on~
ar Ji natura ei -limbaj verbal, fotografie. pict~. ali$, nt, obJect
etc. _ este redusA Ia o simp/3 funcrie semnilicancs, Ia statutul de }imbaj. Mitul este mesaj in cadrul unui sistem de comumcare. 0
ea $1iinfA formaM, mico/ogia este un fragment din acea
vas~
~tiinfA a scmnelor posculatA de saus:ure_ sub n~Je de SCIJlloJogie; ca ~riinrA istoricA, ea apartmc JdeologJeJ.
Mitologiilc dupS patruzcei de ani ... Elcroclitul supraferc_i se estompcazl, este ocu/Cat de distants temporalS [afil de everumentu/ micogco. RAmi'n. ca clemente~ profunzime, insis_!enra idt:oJogid. redundanta generatoare de sens. capacitatea autorului - excepfionaiA! - de a detecta semnifJcaliile, !Jdcliratca consecinrA a prccedentei $i tot o formA de insistcntil - pentru analiza semiologicA, in ega/IJ mAsunJ crearie $i aplicaric, in srapt, atu suprem'! barthesianismul scriirutii, despre care s-a vOibit mull, cAci nu putea 53 nu se votbcascS, folfa semant:icl a acestei scriituri, a CSrei originalitJJte justificA un caliJ"JCBliv ce indicA exclusivitJJtea, vizibilil atil in manifestarea cognitivA cif $i in cea JudicA , $i din care, in versiunea pe care o propunem acum, a mma.s atJ't cil un transfer incerlingviscic in general $i priceperea traducAtorului in special o ingaduie, ma.i ales atunci ciiJd se inccrvine Ia nivelu/ semnilicanrilor, a/ substantei expresiei. care au fost imitJJie, mimate sau ada.pcate, in IJ$.8 fel incfr, pentru cititorul roman, atent $i avizat, pliJccrca cextului s.a fie cit mai purin $tirbitA.
Maria CAR.POV
L~
mi
Te.ttele care urmeazA au lost scrise. lunA de lunA, timp de vreo doi ani, din 1954 piafl in 1956, finiad eama de actuaJiUJle. fncercam sA reflccte/., cu regularitatc, Ia cileva din miturile vicfii cocidicae france/c. Obicctul accscei reflccfli putea fi foarte varia£ (un articol de pcesA. o fotografie apt1rotfl ·tntr-ua s8pllminal. un film. ua spcccacol, o expozicie), iar subiectul, cu totul arbitrar. cAci era vorba, binein(clcs. de actualitatea mea. Punctul de pomirc aJ accstei reflcc{iuai ern, eel rruJi adc.fiCII, un sentiment de nernbdare fa(A de un ,.fircsc" in care prcsa, arta, bunul sim( in villuie neobosit o rcalitate care, d~i este cea in care trJim. estc totll$i cu ~v~rc istoridl: intr-un cuvint, mil dUI'Ct'l vA~nd cA. in povestirea dc.spre ! ctualitatca noaslnl, sint tot timpul amestecatc atura $i Jstoria . .$i doream sA surpriad in cxpuncrca decornc:ivtJ a accl iii se-in\clcge-de-lasine abuzul ideologic: care, dupll pMere.a mea. se ascuade acolo. Chiar din C8pul locului. no{iunCJl de mit mi s-a pt1rot ell poatc explica accste fa/ c evidente; pc atunci. atribuiam cuvinlului un ens crndi{ioaal. iasA eram iacredintat de un lucro, din care. apoi. am incercat sA scot toate semniiicap;Je: mitul este un limbaj. De aceca, ocupindu-miJ de ni tc fapte aparcat cum nu sc poate mai indcpMtate de orice Jiternturn (o luptiJ de catch. un fel de mincarc gAliliJ. o cxpozicic de am plaslicll). au mll gindcan1 sA ies din acca emiologic genera/if a lwnii noastrc burghezc a/ cArei versant Jiternr i1 abordascm mai iaaiate in cileva escuri. Tot(J$i. abia dupii ce am f.,:crcctat un numiJ.r ~ care de fapte de actuali tatc, am fncercat sll definesc, metodic, mitul contemporan: text pc care. bineia(cles, l-am J:tsac Ia sfir$ilul accstui volum. intrucil nu face altccva decil si1 si tcmalizeze ni$le matcrialc aatcrioare.
16
L'
m
ROLAND BARTHES
Scrise Juns de /untl. aceste cseuri nu au pretenpa cAse dezvo/CA organic: sii:Jt legate intre elc prin insistentA. prin repc.. t:if:ie. Oci nu $DU dacA, tJ$8 cum spunc proverbul, Jucrurile repe.. talc sint pllcutc, dar cred ell, eel pupn, elc semniiic:A. Jar eu am ciutat, in toate acestea, scmnifica(ii. SA fie oarc semnir,_ cafille mcle'! Cu alte cuvincc, ex islA cumva o mitologie a mito. logului? De buns seamA, iar cititaul va vocCI e/ insl.l$i ew-; scopuJ mcu. lnsA, Ja drepl vorbind, nu cred cA Jucrurilc stau chiar a.p. ,.Demistificarea ·•• ca sa folosim meA un cuvinc ~ incepe sA se uzeze. nu estc o opera{iune olimpian4. Vreau Si spun cA nu-mi ihsll$CSC convingerca tradi(ionaJA care postulcazJ o ckosebire de aaturl intre obieclivftatea savantului $i subiectivitatea scriitorului, ca $i cum unul ar fi dotal cu .,Jibertate" §i ceWalt cu ..voca(ie", ambele in mAsun1 sA ascundA sau s1 sublime7_e limitek rcale ale situa(iei lor: cu vreau sA tmesc din plin cootradicpa timpului mcu. cea care estc in stare s1 facA dintr-un sarcasm cooditia adevilrului.
R.B.
I
MITOLOGll
L' m
Lumea catch-ului ,.... AdevArul emfatic aJ gestului in marilc imprejurm ale victii." (BAUDELAIRE)
Mcriwl catch-ului estc aceta de a fi un spectacol excesiv. Afllm in el o cmfaJ~ ascmAnatoare co ceca ce trebuic s! fi fost emfv.a in tcatrul antic. De altmintcri, catcb-ul este un spectaCOI sub cerul tiber, dooarecc esen\iaJ pcnttU eire sau pentru arenA nu cste ccrul (vaJoarc romanticA rezcrvat.A sert>Arilor mondcnc). ci intcnsitatca ~i vcrticaHtatea zonei Juminoase; chiar ~i in fundul celor mai slinoase sMi parizienc, catch-uJ tine de marilc spectacolc solarc. ca i teatrul grec ~i curscle de tauri: prcrutindcni, o luminA &-A nici o umbrA dA ~tcre unci e~ care se manifcstA in toat.A poterca ei. Unii cred desprc catch cA este un spOO p;nic. Catcb-ul , nu c:stc un sport, estc un spectacol, i nu cste mai josnic s! as~ Ia o reprezcntarc in stil catch a Durerii deci"t Ia suferintelc lui Amolphc sao Ia ccle ale Andromac&. Ex.ista, desigur, un fals catch. care. cu multA ostcneaJA, se joacA pastrind inutilelc apiU'en\C ale unui sport ca oricare alrol: estc ceva cu totul lipsit de intercs. Adcvliratul cacch, impropriu numit catch de amatori ,
20
se joacA in sAli de Dllna a doua, unde publicuJ se
spontan Ia caractcrul spec~aculos alluptei , ~
L' m
21
MITOLOGil
ROLAND BARTIIES
.
4WlPLCa. cJZUl
cum face
.
wintul. se msucC$le, se
fe~te: esc~-
joS abta aunge P da<:A ceast.a este vruiit!. tese imediat
~ pruniot
race cu exagerarc. cuJ din cinematografelc de cartier. Acei~i oameni sint din joe~ 1~ car~, ce~ri~~r aintolerabiluJ spectacol al nepunemuJtumiti cA cste un sport trucat (ceea ce ar trcbui. de ofc:rind· din be $Ug, sA reducA din caracterol josnk a1 catc&ului). Publicului nu-i ~ tui. . em(az! este aidoma cu cea din t~ nicidecum dacA lupta este sau nu trucat!, $1 are dreptate; A~ func\le ~e . cesorlilc (m!Sti ~i coturm) se di luJ · d ___ ,.La ~IVtlt) ltmba ~~ ac . ' bil>~ e· . . se btzwc pe cea nfit vutute a spcctaco w. accea e a anbc· UlJU"o' ,~. .~ • r1catie exagerat de v1Z1 .. un ' 0 · pentro a da exp 'fi ~ d tumii o mf:rlnorice mobil $i oricc consecintA: important nu cste ceea cc asoctaD . Qestul catcher-ului Iovins scmnt em . . el, ci ceea ce vedc. J~kceSitA\J. e de 3 0 ma.sca. 0 acccntue.azA $1 o fiD~ Publieul acesta ~e foarte bine s~ facA diferenta intre gere pe care. d~ uz.a. la orgA. cste corespondcntul m!Stu ~i box; el $tic cA boxul este un sport jansenist. bazat pe dell'lOQ. 8$8 cum se f~e. ·une':ra sA sem.nilice tonul tragic al spectacostrarea unci excelcnte; se poatc paria in privinta rczultatulli antK.-e a cAret OUSt . . antice personajelor nu lc estc . . . t h ca. .: pe scene1e • _.-:_:1 unei lupte de box: Ia catch, accast.a n-ar avea mct-o nolllll. lului . La ca c · 'i 1 • • 1 lingA tc plac l~K.:IUilUe. MeciuJ de box cste o poveste care sc construi..~cte sub ochi f\1$1JlC · de suferin\a lor, ele este $t1U s p · cu 0 l'""nl'7ime · dcci tnze,strat l·ur--·· spectatorolui; Ia catch, dimpotriv~. inteligibil este li~ in catch, fiecarc scmntul trebuie in\cles pe Joe. Din clipa • tcresat de 1e r luJ ~ it! de vrcmc ce to A.-.tttri moment, nu durata. Spee tatoruJ nu este 10 cum desl~ .. se aOA in Ring. publieul este pus ~m ':"'"~'~~se ajunge Ia ~itA, el ~tcapUl imaginca momcntanA a uncx cind adversaru . . 1 teatru fiecare np fizic pasiuni. Catch-uJ cere. ~adar, o lecturcl imediatA a scnsurilor de cltre evidcn\3 roh~nlorlul~~i; luplAlo~ui. Thauvin, un juxtapuse, rnrn a fi ncvoic sA fie legate iotre eJe: ViitoruJ ira- ~primA in mod exceslv .ro . olit a cArui bid()$enie · al al 1 · I · ruJ d h ill om de cincizeci de ant. obeZ $' ram · .' c '-"- earnea tton uptet nu- mterescazA pe amato e catc • pe c ..-•& ·nsni~ intotdeauna porecle fcnurune, expun u• 1 vreme un meci de box irnplicA intotdeauna o eun~tere a a&eXUA&A t'~~ :it lul sAu estc aceta de a 6gura viitorul\.lf. Cu alte euvinte. catch-uJ cste o sumAde spectacole, sa caracterele josniciei. intrU_Ct : ~· _ fr. saJaud dar nici unuJ dintre ele nu este o func\ie: (iecare moment ceca ce in conceptul c1astc e · mgator ~-chcie in orice luptAde catch). ~te orgaruc respad r,...., ...~ ( impunc eun~terca totalA a unei pasiuni care apare, izo1atl. ..........-r . iratA de Thauvsn merge ~ ar 1vcu"" 1lrn s~ mearga vreodatA pinAIa a fi incununat! de un rczuJW. G!ea\8 voluntarn msp · cA un\enia este folosit! Drept care. funC\ia carcbcr-uJui nu este aceea de a cl$tiga, depalte in ordinea se~elo:- . nudarnu:enia aceasta este adunat! aici pcntru a semnilica eta, '\ . .. mol' ci accea de a sAvi~i intocmai gesturile pc care publicul 1e _ deosebit de respingAtoare a matenet. ~tcaptA de Ia el. Se spune despre j udo cA ar contine ceva tolll mtr-<> tr1SMurA . . (p blicul ii spune lui Thau. boli . d . . hi d (i de ciuoea spAlAcit! a uneJ carm moarte u coo..a--.."'stm e, ~tJut e mmem; c ar em mt e tcace, avem ViilJa ..........roue"_ came de calitatc proast!)? met'"\ .~.::;:; a face cu gcsturi retinute, precise, dar scurte. trasate corect. • ..,... ......., . C$\C din afara JUu~ dar fhrn volum . Catcb-ul, dimpobivA, propune gcsturi excesive. rea pltim3$A a mul\~ nu mat ~m- Te ..-; nacllu zdraWil ci. ct' din zona cca mru adinCA a 1WJ eJ · t""" exploatate pina la paroxismul semnificatiei lor. tn judo, un om A •
•
A
A
veazjinfriogerea. sau.
0
22
ROLAND BARTIIES
23 MITOLOGII intr-o imagine ulterioara a I 01. Th . . acteJ 1 · auvm. mtnuorul pe · li1Z1·cu1 w· accstwa· . biocvenite, inlesnind necontcnit lcctura Iuptct· pnn a perronajuJui. · c Ul ar fi rudoma viscozitatn ~n~:,~ld~muru~ · ·cA ~i atitudini ce due intcn~a Ia evidenta maximA. . ~ urmare. cea dintii cbeie a luptei cstc • catcber-ul triumfll printr-un riclOS respingAtor, atunci ~tJu chiar de Ia inccput ca . trupul il ·,.nl'. sub genunchi pe port.ivul eel bun; altcori. el ~ . . . . . toate acrcle lw Thauvm · '"'·Sale • cruzim:i.le " J 1~" "' ·1 • -~" multimii un z.imbet sulicien.t •. care. P _revcst~tc aprop1ata . pe care . v -vha~ e, ~u vor li altfel dccit prima ~ ~·~ . . . mJ-o da. dcspre )OSDicic: rna b"· . -~·j<,IJJ• rtzt,unare· tot arunci, tnntit jos $1 tmobiltzat. lov~re putenuc ptiru mteligem ~i pina Ia capa P<>f. I7.W _pe el ca va ~ w.l ~ brate1e ca sa arate ruwror oawra intolerabila. a situa1 toate gcstunle unci ~; $.i tot atunci, face un $ir complicat de semnc menite josnicii informe ~i ca asrt; 1 nicuJui ceJui mai resp· e va rcda complct imaginca ~--''" eli c1 iotrupeaz:A pc buna drcptatc imaginca iototdcauna CU PUtin(a• nPl"ni>Mni~, - ....... Ca tcher-u•• au deci un mga.tor ftzic Ia fi ~............... plini de haz a ~~ui. nascocind mcreo ci'tc ccva ca sa • 1 d~ Comedia italiana. Acestcac de ho~:or ca ~i persona_ieJo dea tcmei ncmultunuru sale. . aratA dmamte, pnn costum fi Estc 8$adar vorba de o adeva.ratA Comedjc UmanA, undc pnn alitudini care va 6 co~rmuruJ roluJui lor: ~"a cum Pan•a . . .. (A lone. no poate• 1"1 decit 1 on Incomornt cara hi ""{ . ._ 0~clc cele rnai soct.ale aJ c pas1unu 1nfu murarc, drcpt cuvc_g os, Arlechmo ua rut. cruzime rafioalA. im\ aJ ..plrttii") totilncsc mcreu, din feriservnor ~irer ~ Doctonij un pedan . 1 va fi mercu trada.toruJ · . . . . lrnbccll, lot astfcl Thauvjq eire. semnuJ eel rnai lurninos care sa. lc poaU\ primi. exprima moale ~i cu pAruJ vil~i~~~C:U~~ (~~ b!ond inaJt cu 1:rupu1 ~i duce triumfal pinA Ia capatul sa.lii. La accst grad, sc intelegc Mazaud (un coc0 1 gmca netim~ll!oare a pasivi•~..:; de Ia sme· ca nu mai are nici o important! daca pasiunca cstc ~ arogant) cea a inti .. "'"'"• Orsano (lilfizoo efcminar. care ap d UffiunlriJ grotC$li, iar sau no autenticA. PublicuJ cere imaginea pasiunH , nu pasiunca .~ c Ja incepur mtr-un hal• ca aaare. Nu cxistA o problemA a adevruului in catch. dupa. albastru cu roz) cea d d • e oWl on p1ca 0 ta · • a unc 1 ..nettebnice" (fr. salope) rnzbunAtoarc {d , cum accastA problemA nu cxistAin teatru. in ammdouAcazurile, EJysec..Montrnartre sc ia d~ "~ c~ c:a publicul de Ia sc ~teapel ligurarca inteligibila a onor situat:U morale ind~te covmtuJ •.salopc" ~......... p ce sene 10 Lmre ~i soco~rc secrete. Aceasta golirc a intcrioritatii in avaotajuJ semnclor exte"""P\ un substantiv mascuJin) Fi . of catcher~ il · · . · rioan:, vllguirea continotulw de ca.tre formA. este ins~ princicontine i n n~~ : or mst.rwe deci un scmn de baza niuJ artci clasicc triurnrntoare. Catch-uJ este o pantomi.mA ime~nn
rmcaza 5pectacoluJ eel s~ !umin~ uneJc pc altele dezviluie instaotaoeu lcgAtum dintrc o cauza ~i clectul ei figuca o scrierc diacritica: deas gJbil c~ putin(:a. CaJcb.uJ este I'll Exist!. cu iguran\,A.Ia amatorii de c;JCch, un , oi de pl~cerc a lropului sa.u, c;Jtchcr!: d" upra serruuficatici fundamcntaJc illfdectuala sa. vadA func{ionind alit de bine mecanismul moral: lspunc de cxplicatii episoclicc, dar uaii catcber-i, mari artj$ti. tc satisfac 3$3 cum o face un personaj A
L' m
0 ' '
A
rn:r;::;i
24
ROLAND BARTHES
MITOLOGll
~mea
L' m
25
~
~om
. . (din moment) sc stabilcascll allui Molibe, deoarea: izbutcsc sA impuna o lec!Urt imedi-....glduie lnvongAtoruluo .,. acel oblicului a=sllincetincaiA inspAoa interiOriiJtii lor: un ca«:hcr "'PCCZcntind caracteru) lui $1 sA p cste igur de orman:a gesturilor ;i ridicoJ (cum sc spone, de pild>. cA liaq>agon cste un 100110oaiU uo : u i advcrsarului ncputincios, sau leT), Armand Mazaut invese1C$1e intotdcauna saJa cu care Je f>c<:; l'recarea • d pumnul, cu mi!Cllri regulate, sau matematicA a lrnnscrieriJor lui , impingind desenul gesturiJ eoloaoci vettebrale.=f''"v.zuaiA a acestor gesturi, catcJ>.ul pinA Ia cca din urona semnificatie a lor $i dind luptei acea mAcar sup a:;;, am de exterioarA tootureo. $i acea precizie specifoce unei mari dispute scolasticc, undo iind singural sport care 0 ease allA in cimpul joculw, specmiza csre triumliol Olgotiului $i totodaiJ grija fonnaJa JlCilhl !Dar cbiar $1 aoco, omagon,;,.IA a luptMomlui , el gusiJ doar
~a rig~ ~vir$ind
doar~
~magine
dore$1e
adevar. wood nu su ennl3 . Nu este adevAr.u cc sc spune desPublicului fi este inlll{i$al marelc spectaooJ al Durerii, oJ perre
d~~ren:a
~tilor
toaiJ ampliiocarea tragice: c.tchcr-ul care sufera dupt ce i se lnlimpJA ceva cumplit de dw-eros (un brae rAsucit, un picior lnccpeM) ofail C:Xc.siVl! a Suferinl
~
~icA
• fi i mai pcctaculoasa dcch ..priza": Mao estc meA 0 gura. daiJ cu antcbraJul , un pumn · -"· w:a lovoturll puredver.;amlui, cu un zgomo< Oasc, inteligibiL
stnv~te
m~cta,
indesat ce p•eptulcorpula . AJnVUlS · Cu catastrofa · exageraiJ uo · · $i prtbu$m:a . a. maximA inch, Ia ngoarc, ges tu1 csre impinsA Ia evodenl3 sa hoi· in.:.,.,.,nA so mergem prea
:~::o~e
lului , acelci Expuneri a dun:rii, care e.tc insa;i fmalitatea hoptei . nu mai apare .dccit ale carr:f>.ului, undc orice De aceea, toatc actele ce dau lla!tere uferincei siJJt deooebit departe. sA OCli sA •iel;o din adevarat crnd ar oncAJca legile nescnse ale cafc:b.uluo $1 nu ar avea nici o elicacitare SC>ciologica, asemenea unui gest nebunesc sau panzjtar. Suferin13 pare, dimpotriva, impusA cu amploare
~i convingerc, cAci trebuic ca toata lurnca, ou noma; sa constate . .
cA c.nul sufera, dar $1 sA inJe)cagA de ce sufen, in pnmul riDcJ aoest lucru. Ceea ce catcher-0 numesc ..o pri:zA", adicA o figura
nest"~il
oarecare ce )lerrnitc imobiiizarea Ia a adversamJui ;i posjbilitatea de a face ce vrei cu el. are dtcpt funcpe pregllrirea convenJionala, dcci intcligibila, a S)lCCiacolului sufcrinJci, instaJarea metodicA a cooditii.Jor suferintei: ineqia ceJuj invins
exc~v ~lieu! tri~A ~;~ul:·r.re cit !i prin exces de somulare. co fiindcA nu-o place . dcsp~t
joe ao) pnn exces de smccn vantajcle pe care catcher-ii le au S-a mao vort>ot fizic compus $i exploatat de pe urma unw anwrutbt· • ' ·unaginc totall\ a lnmngeru. b hii pu 1 cu u1 . a ""_n'o1ta su oc . 1aoi 0albe, cc se prlbu$esc dontr-o Molicounca acc:lor mi din brace. ineqia ca«:her-
penttll
tru~ b.tincl datA Ia pAJilln sau ~ 1 ~ c:\oare suprafecele elastiee ale Rinolor onasovo reOecta~ J rue e . limpedc injosirea exem1•
gul UJ. , ru.oruc . · nu poatc rna~resort, camea catchcr-uJu,. . . semrufica . de oriee
plara a mvmsuluJ . L1ps1ta
26
ROLAND BARTHEs
nu rna·
MlTOLOGll
27
"""''---------- ------- - ------=..;.
d
J este celt o masa dezgustAtoare intinsa ~ . . . care trc~rc toare tnvc~unArile . t . . .• Ia ~tnt \IJite. pcntrU un amator de ca_ tcb, rumtc nu cste mru f~ un paro.xism de scmrufica~e i ~ _oatc JU?•latule. Exist.A · it furia wbunAloare a unw luptAtor trMat. care sc azwle
0
L
m
~te luxul inten~ilor asociar ~amera_ ant:Jca: dcoarccc ~ patimA. nu asupra unui adversar norocos, ci asupra imaginii mente, toto figura antica se ;~~r latme. fn alrc l'lle.li..reroasc a nccinstei. Aici. mi~ Justi\iei interesea7.A, f~ . ~ ~ ~ caJCbcr_:L r:-;;dt mai muJt decit contffiutul ei: catclruJ este mai inainte cea a cclui ce implor.t. a 0 1 cu bratele riclicare dcasupra mu: _mvms, ~dolt, mgenunc~ toate o serie cantitativA de compensatii (ochi pentru ochi, 01 de ¢area verticaJA a invinca: ~ulcat mcet-incer Ia ~tc pcntru dinte). ~ se expHca faptul ca. rnsrurnariJe de simade judo, fnmngerea nu esre g toru w. La catc~. spre deosebiJtcii au, pentru obi~nuitii catc/}.uJui, un fcl de fromusete morala: de indat.A ce este dobmclit ~cmn conventJonaJ , abandonaase bueur! de ele ca de un cpisod romanesc bine venit, ~i. cu dimporriva, 0 durat.A, e;p ngcrea ?0 cste un s~t. Q Cl'"'l coouastuJ intre rc~ita unei lovituri $i interventia unci situatii 0 Suferinjei ~i ale Umilintei P~~~re,_ ea reta ~ec~e ~turi aJe ~teptate este mai mare, cu alit succesul JupWorului este mai Oltcbcr-ul pacca cste crucificat ~- ~ru~ ~ solp_ul mfamjQ. aproapc de infrlngcre, mimodrama fiind socotita satisfacatoare. tuturor. Am auzit spunihdu- sud 0 umma puterruca, 1n vazu1 Justi,ia este ~adar cadru1 unei incalcAri posibilc: numai ftindcA n!.l .... ~ . Ia exi ta o Lege SJ'CCIANI ·-~•uJ :cunt: , A murit, micul lsus c. . espre un ., catcbc . r ~mtms past"unilor care o ncsocotesc ~tA ~uonke dadcau Ia iveaJa ra~ ~~~· pe :ru~e · •ar acestc vorbe Se va injelege dcci ca, din cinci Jupte de caleb. earn una ce sav~te in~i gcsturile c:~ e ~dtnct _aJ~ unui spcctacd singuta respecta regulile. SA spuncm inca o data cA, in cazuJ purificarc. ce et mat vecbi dmtrc fonncle de de fata. regularitatea este o utilitate sao un gen. ca Ia teatru:
l
rosa
catc/}.ul are rolul d . ~ . ~ncept pur moral: justi(:ia. ldceaed a mtma m pn~ul noo un ~· ~trigaruJ: .,Chinui~tc-J", scos ~~~= ~te es:nt~ala in catc~ m~nte de oricc: ,.FA-I sa pHlt ., ul(l~: mseamna rruu o JOSti~e imanentA. Cu cit cste ~ · ~te bmcmteJes vo.rba de cu ati't maj mare este bucuriamru ~ru~ fapta ..nemcmicului", pe buna dreptate: daca tradAto:,u~hcuJuJ. care-J vcde pedepsit d~ corzi invocindu-~i drcpturiJ 00 1 ~· ~te-: sc refugiaza DCfU$mata, estc prins IMa mila . e ~~veo~tc _Pnntr-o mimica ca regula esrc ioca.Jcata ~ tru~· m tunca JUbileaza clnd vede Oltcber-u sc pricep foarte b~n : ;~ da 0 pedeapsA meritata. narc a publicului propunindu-·e~ s ~:;:sea purcrea de indigti~e. acea zona extrema a inf~=-• ta con~lru de Jusceva mai muJr din regula ca sa d ~ .~de _este d~ aJ~ sa i~i esc llJ ~Jie une1 lum1 dczJan-
regula nu constituie nicidccum 0 constringerc reala, ci aparenta convcn\ionala a rcgulacitatii. De aceca. de fapt, o lupta care rcspectA regulile nu c.~~c ~c altceva dccit o luptA ~eo ~litct~ exagerat.a: eombalantu se infrunta cu zcl, no cu fune, ~u sa-~· stApincasca patimilc, nu se ihve~uncaza asupra celui invins, sc opresc din lupta de ihdata cc li se ~e accst lucru, !i se saluta dupA fiecare cpisod greu, in timpul cAruja n-au mcctat tot~i sa-~i lie loiali unuJ alruia. Trcbuie sa se ~tie, ~c. ~a toatc accstc actiuni politicoase sint scmnalate publiculw pnn gcsturilc cele mai conven\ionalc ale loialitAtii: string~ rea _rruinii , ridicarea bra,ului. refuZld ostentativ a1 unci prize sterile care ar stirbi perfcct]unea Juptei. DimpotrivA, neloialitatea nu sc manifesta aici decit prin ~nele ei excesive: lovirca invinsuJui co piciorul, refugierea m spatcle conilor iovocind ostentativ un drept pur formal ,
MITOLOGLI ROLAND BARTHES
28
~uu
A
•
•
5~
m
1~ ~ivl arb~des!vi~it.
rcfuzul depauzci a daoficial m)na cu Panencrul mamtc 11 dupA -y.-----. nu pclibc. . . A1c1, . . pcbhcul . '*tcap!A ooust!UIJa de fignri capA!i valoare de e a natural al catch-ului , lup cum se dtl;vlluic un caracter de Molille sau 0 mentaiA Ia '"'":"= .wacroniell 1i cam poruet de La Bruyb'C, 8$adar, ca n entitatc clasiell. o escn\A. simte dintr-o datA <1110\i v de corecti'1; cllr
(lovitur~ ca: ~;turn. ,d;"' en~
L'
29
~i
XJXpl,o~, ob~nu11 lradi~a ~ ~ ~$ml noob~wt
m':~:n ~~.b~Ailllii ~
~
P"':".
~·
sau Ia judo, pc ciiA vrem nu ar duce declt Ia aliA patric declt ,.corectirudinea". in toatc excesele accl c a v>rarul catch 'I' all Aoriginalitateo Ce-<> fi fiind deci un nemernic penuu accst pubtic alcllluit, sport. Sr.qiruJ unu' ea .":" fac din cJ UD spcctaCOJ, DU . . dupl cit SC pare, in parte, din oameni incoroc\i? In primuJ n"nd, este rece, aidoma 1 m7'•. c box_ sau al unei lntnniri de judi un nestatornic. unul care admitc rcgulile numai cind ii sint lui ului este cu totul uZJeo uneo Ritmul catcJt. de folos $i nu nceesar sa aib cind lucrul acesta cca mai color nu pot, ajungc Ia coofil:: ii esiC de fnlos; uneori ncagllimita forma\l a Ringului 1i coo_iocun d •· Uncle luptc, chiar din cele mai • bnuA sa lovcascA un adve
demoDSlrll~i.
:;'7
f~re~te,
00:::
hlrmll~1e "l?.ite.
dcet~
•~"'
ret~~'te ~.,;
u!" ch~ ~
~·
A
conlradic~a
cevcn~
grc~eala
30
ROLAND BARTHES
culmea daca sc prijina pe o justifieare matematica, atunci, ~ pre(uJ nu mru arc rtici un fnu: no mai estc vorba de un (nctrcbnic), ci de une sa/ope (netrcbruca), gest oral ce ex~ ultima degradare. 0 finalitate ati"t de precisa cere de Ia catch sa fie e~ ceea cc ~teaptA publicul. Catcher-ii, oameni cu multA c~ rieo(A, ~tiu foarte bine sa facA in ~ fcl incit cpisoadcle s~ Actor ul Studios d'Harcourt taoc ale luptei sa sc apropie de ccea ce credc publicul des~ marile temc fantasticc din propria lui mitologic. Un catc}e poate irita sau dezgusta, dar niciodata nu dezamag~te. CiQ . . d cl duce intotdcauna pinA Ia capat, printr-o solidificarc prog~~. fn Franta. nu ~ti actor daca ou aJ lost fotografiat c siva a semoclor, ceca cc publicuJ a$teaplA deJa el. La carq Studios d'Haroowt. Actorul d'Harcourt este un zeu: nu face ficcare_ lucru exisrA in tolalitate_. nu exjstA nici un simbol, oiQ oiciodatll nimic: este surprins in repaus: . o aluz1e, totul cste dar exhausllv; t~ sa lase ceva tn umbrl, Un eufemisrn, inspirat de mondcwtate, cxpltca aceasta gestul taie toatc sensuriJc parazite $i prezinta cu ceremortie o rorA· sc presupune ca actorul este ,Jn o~" · Este vorba semniticafie pura $i plina, rotund! ca o Natura. Emfaza a~ pos un or~ ideal, acel ~ al actorilor uodc totul este ou este nimic altceva decil imaginca populara $i anccstrala 1 ~te . dragoste pe cila vreme, pe scena, totul cste munca, ~ 1 .. rfi . slrbAtoarc $1 , . bare sa mtc e?dcealru ec tc a_ realuJUI. Cat~ul. mimcazA ~eci o _ i n_tcJo. ,dar" generos $i obositor. ~i trebuic ca aceastll schimb . lnd 1 1 gere 1 a a ucrun or, cste o ewooc a oamenilor, ndicall wprindA mai inalt grad; trebuie sa fim tuJ uratJ c 1 ~~ un ~~p In af~ CU:U~iguita~i consli_tutivc a s~tuatii]~ 5 ~~ :atatA Ia scara sceoei, ca un sfinx Ia intrarca in ~dieoe ~~ mslalatc m vmuoea panordiD.Jca a une1 NatUD descopc . . lim . Aa unui actor care a jupuit moostrul uruvoce, undc semocle ar corcspundc in s~t cauzelor, fld sanctuar,~unagmca 0 plan i'isindu-~i In ccle din unnA picdici, farn picrderi ~i Bra contrad.ic~i. ce sc zvuoolea, prea omen~, .re~Van$Cl: silit de fuDC\ia sa Cihd eroul sau ncmcmicul dramei, omul care, cu cileva esenta aLcmpo~a. Acto~ l$l ~a . ~ ·a' adica deposc~nute ~ m~t:, a fos~ v~t cuprins de o furie morala, mAli sacerdotal~, sA~~ uneon_ba.rtinctea ~~ un~nrllti~ idcaJA, pma Ia dimeosJUoiJe unuJ so1 de scmo metafizic, ~te saJa darea de sme JOSU$1, este aJuta~ sA g~ . .. T ... d de catch, impasibiJ, anonim, cu o valijoarn in oUnA $i oevasta cun\tata (ca Ia spaJAtorie) de ~tapl? profesiUWJ. rccm Ia brat, oimeni ou poatc banui ca. in catch. exista puterca de de pc .,.sccnA" in ..o~", acto~ S~~~ d Har:co~ nu ~te transmutare propric Spcctacoluloi $i CultuJui. Pe Ring, $i cbiar nicidecum .,visul" pentru ,,realitate . DimpotnvA. ~ sccnA, bmc ~i in adlncul josniciei lor voluntarc, catcber-ii rclmin ru~te z.ei, f'Acut, osos. carnal. cu pielea groasA sob fard; m 0~· supt, deoarece ei sint, pentru citcva ctipe, cheia ce deschide Natura, nctcd, cu chipul fustruit de virtute, aerisit d~ can: lunuoa piAgestuJ pur care despartc Binele de RAu , dczva.Juind fata unei cutA din Studios d'Harcourt. Pc sceoA. uneon batnn, sau mAcar Jostit:H ce poatc fi in sfi~it inteleasA. aratmd 0 v1rsta; In or~. v~nic unar, infipt peotru totdeauna
sal'
L
m
0
de
fC
A
. ,)
32
ROLAND BARTHES
. pe p1Scul
L n
33
MJTOWGTl
l--f~usetii. Pc ~cna, ~. de materialitatca unui ~ cvancscen\A. ~tij i~i afi~~ virilita~ca prin vre~n a~.~t
prca puremtc. ca ~~bh d~ Ia ~c1oarcle unei dansatoare, \citadin· 0 pip!, un cunc, ocbclan. un ~ d~. care-~ 1 ~P~J~ o~. ~ o .t~ tdcala, ~ca JlllSterios, plin de laina a~. obiectc banalc, dar necesan: expn:"'l\nl ~ascullDlta\.1.•. atn~JJta oncareiAfrumus~ ~ nu vo~te. fn sf'~iL, pe sce~a ingaduita d~ masc~ilor, ~~ .cu a~uto~ ~·a ~gaJat cu fo$ m gestu~ tnvtale au croice, oricum, inefi~ectOJUI •.in ~.. se mamfesta, a~doma zeilor ~~ rcgilor ~md m oras. rcdus Ia un chip epurat de orice mi$Care. A u chef. adicA atunci cmd no se tern sa fie oamcru ca n deasupra, accst chip pur devine cu rotuJ oefolositor 6)01 .-e . C co piAccrile lor (pipa), sentimenteIe (ctmele )• ·nfirm· • •~ca pur lux - di~ pricina ungbiului aberant aJ vederii, ~=~Jarii) ~i chiar ~ cu domiciliol l~r tcrcstru (~nul). ~~cum aparatul Stud1os d'Harcourt. avind privilegjul sa capt<:7t Jcooografia Studjos d' Harcourt subliroeazA materiaJjtatea aceasta ~r:umusetc ~epaminteana. trebuia sa sc plasezc in zonelc actorului ~i continua o ,,sccna" lriviala, bincin~~les, de vreme ce!e mat 1mpro~bt1~ ale unuj spatiu rarefiat, ~i. ca ~i cum ace« ce ea functiooeaz.A, cu un ,or~" inert, ~~· tdeal. Actorul , chtp, care e mt~ ~~.t;e pardoseala grosolana a scenei ~i ce.w scApat de iovel~ul prea incamat ~ mesen~1, ~~ recapata CS:~ta sun~tor .al ,or~uiUJ , nu putca fi prins decit pc furi~. SCOI ritual! de erou, de arbetip oman, s1tu.at Ia luruta normelor fizJCC o clrpa din fireasca .lui atempor.Uitate, apoi Jasat cu respoct sA-$ ale cclodal{i oamcnL Aici, crupul cste un obicct ro~~esc~ ~ze regcas:a Jut cursa solitard; cind aplecata matern s~ ncclintirea, substanta lui divina suspen~ . adevarul colldJan ~~ P~ntuJ ce ~ mdeparteaza, cind ridicata, extatica. fata actoru- tulbura, desfat! ~i. in cele din urm!, liw~t~te. ca ~ ~dev~ I~• pare ca aJunge Ia la~~l ci cercsc intr-o ma.Itare tAra grabl superior. Dintr-un ·crupul de iluzie p~riu une1 cpoc•. ~· unel ~1 ~a" efort. ~pre deosebue de umanitatea spectatoare care, clasc sociale prea labe ati't pentru rapunea pur~ c~ ~~ pe~tru apaituilnd. ~tel clase zoologjce ~i nefund apta pentru mi$carc mirul puremic, multimea din antracte, care se pbct:lse$Le ~~ nu dec~ cu !''c•oarele (no cu fata), trebuie sa sc intoarca, mergmd se ascunde, declarn ca acestc chipuri ireaJ~ tnt chiar. cele. ce pe. JOS, !n ~cntul sau. (Va trebui, cindva, inccrcata 0 se intJ1ncsc Ia or~. ajungind aslfcJ Ia convmgerea rattonallS~ psiban~J..! 1Slorica a iconogra1iilor trunchiare. Poate ca mersuJ din spatele actorului poate fi presupus un barbat: insa atun~1 cste, din punct de vcderc mitologic, gestul eel mai trivial deci cind mimul trcbuie dcspuiat, Studio d'Harcourt, intr-un anumJl eel _mai urn~. Orice vis, oricc imagine idcaJa. orice prom~varc moment, scoate un zcu. ~i totul. in acest public burghez, blazat SOCialA s~pnma mai inw picioarele, ~ o face fie cu ajutorul ~i t.raind din minciuna. totul cste satis~cuL A portretuJUJ, fie cu eel aJ automobilolui). Drept care, fotografia Studio d'Harcourt cste pentru onaReduse Ia un chip. Ia umeri , Ia par, actritcle dau astfcl ruJ actor un rit de initiere, o diploma de m!icstrie, adevltrata ~ovada de .~u~ irealitate a sexolui lor - .fiind, in oras. dovad! a identitatii lui profcsionale. Estc oarc !"tr-adev!r in~ ':? m~ v!dit, mgen, dupa ce. pc sccna, au fost amante. marne, nat atita vreme cit n-a ajuns sub Sfintul Bee d Har~~urt? Patratirfe ~· subrcte. Cit. dcsprc barbati. cu exccp~a junilor primi tul acela, unde pentru prima data se ved~ ~pul lUJ tdcal, aerul despre care se .admite ca apartin mai curind genului angelic, lui intcljgent, sensibil sau rautacios. potnV1l c~ ceca ce arc de de vreme ce chipuJ lor rnmine, ca ~i eel a1 femeilor, in pozitie gind sa faca toata viata, cste actul solemn pnn care intreaga A•
34
ROLAND BARTHES
~i~tate acceptA sA-l desprinda de propriilc sale Jegi fizice u· astguri\ rcnta pcrpetuA a unui chm. cc . ~ . '"tJ POIIIC$te m dar • ~ua accstul bolez. toate puteriJc ind~ refuzat I '~ sunultan cAmii d e. cc ~ ' e nnd: o splendoare inalrerabilA, o sed . fArA unnA de mutate. o forta intelcctua.Ja care nu insollql neapa.rat arta sau frumusctea actorul Ul. . {ql latA de cc fotograftilc fAcutc de Therese Lc Pra Agn~ Vard d "1-'" l sao dr Romanu.. m film . a, e PI u.cs, sml de avangardA: ele lasA intotdea actorulut ~~riul lui chip de mcamare i i1 inchid, fhrA ~vAi: cu o umilintA _cxemplarn. in func{ia lui sociala aceea de .,rcprezcnta~'· I nu de a min~ . Pentru un mit am d aJ " I in Juliu Cczarde Mankiewicz.toate pcrsonajele au breton. ca _eel aJ chipuriJor de actori, hotArtrea aceasta est Ji c Je.. La unil estc ondulal , Ia altii ca un fir subtife, sau ca un m<>\. lu(lo~arA: sA nu agllti deasupra scAri.lor cJ . cl oarte ~ 530 gominat. dar Ia tO{i cste bine piept~. cei cu chclie neftind Studios d'Harcourt, gfltite, lcnC$C anger t ast~ .e. fotogra& ll(:imi$i. d~i istoria romanA a dat un num! r considerabil de ~za e sau ~hzatc (du~persoane cu chelic. Cei cu par putin nu -au I:.Sat insA ~a sex), este o i'ndr.1;,J1eala aJ 1ox oarte pUflllc teatre ~ lJ$0r, $i frizerul, principaJul rnuritor a1 filmului , a $UUt intotdcaofera. una sA lc scoatA o ultimA $UVi\A, care a ajuns $i ca pc frunte, pc fruntiJc acclea romane. a caror ingustimc a scmnalat mtotdeauna un amestcc specific de drept. de virtute $i de cucerirc. Ce sint ~ accste bretoane tnc~Arntnicc? Pur $i simplu afi$ul RomanitA\ii . Se vedc opcl'ind aici, nedisimulat, resortul capital aJ spcctacolului, emnul. ~uvi\3 frontal! inunda cu evidcnta. nimcni nu se mai indoiC$te ca sc afla Ia Roma, in antichitate. Jar certitudinca accasta estc necontenitA: actorii vorbesc, ac~oncaza, sc tort.ureazA, dezbal cbestiuni ..universale" flrn sa piardA nimic, datoritA acclui mic teag intins pe fruntea lor, din verosimilul lor politic: iar gcneralitatea li se poatc chiar umfla rnra nici 0 grijA. poatc trecC Oceanul $i tn\bate vcacurile. poate ajungc Ia mutra yankee a liguran\i}or de Ia Hollywood, n-are importantA. toatA lumca cste lini$titA. instalatAin certirudinca tihnit1 a unui univers rnra duplicitate, undc romanii sinl romani datoritA celui mai cite\ dintre scmnc, paru1 de pe f:runtc. Un france!., pentru care chipurile americane mai pA.strcazA incA ceva exotic. socot~te ca amcstecul accsta de morfologii A
L D
A
A
cArci
36
MflVLOGll
ROLAND BARTIIES
37
de ~i micia bret maigangstcri-~rifi ~nd un excelent de~~-~mane estc co~c: ar sin~ scmn. intensitat~ e~?tici ~i. caracterul rudime~tar functtonea1-A excesiv : ~scrcdiUZJc haJJ . ~entru _not, setlUlpj condi\let sale. Jar bArba\lJ plmt de vU'tllte, Bru:rus, Castus, Ynsa acel~i breton adus . teal-A anlt:Jndu-~t fmalitatQpsca. uanspW $i ei iotruoa, arruind astfcl muoca fiz.iologicA film, cea a Jui Marlon B pcdsm~ frunte natural latina di~A pc care o des~ in ei vi.nutea ce va da ~tere ndem, ~i nu estc exclus: ne unpune fMA sA .oc faca ~i crime. A tranSpira i~ ~gin~ (ceea cc se spriJina 0 . parte ~!n succesul european aevident pe postulatul. foarte potrlVlt unw popor de oameru de acestui actor sA sc dat romane in morfologia g~~~tcgrnm ~d~te a capilarita(:afaceri. cA: opcratia de a giodi cste violentA, cataclismicA, eel ne a pcrsoo~w. La polul OPQI roai mic scmn aJ ei fiind transpifatia). tn tot filmul . un singur luliu Cczar cste de saxo_n. rodata de mH0 ~~t~ricu moaca lw de a~~t angle) om nu tra~irn. ~e net~. moale. ctan$: Cezar. Evi_dent, corruci, Iuliu Cezar aJ ca.rui s_ecundare de pohtl$1l sau cit eezar, obJect al comet , rmune uscat deoarece el nu $tle, el vai de lwnc cu c:uvt"t"' d craruu de rultAflet estc aranjat Q ou gfnd~tc, el trebuic sa aibA fata curatA, distantA ~ rece ca
°'
L D
0 v
t"
Portt
1
crisp;;
J'
epar
tn ordinca semnificatiil ·. . aJ surprizelor nocturne: ~~arc. ·~ta un ~ub-scmn, ca noptij, au pAruJ ostcnt.af ~ $I . . purrua, ~~te in putcra neglijcnta cste exprimata 1~ ct~tl, Ja cea d~lil. mai linAit de-a doua, maturn ncgf" e ~ etele ce ~ ncpteptanate; Ia ca pAr ce trece dupa ~ $i 1~ ~te mru eJaborata: o coadA dr fel !neil sa impuna scmoul ~ _faUI. pc ~~ ~pt: in • insa sernnele acestea sint e . . tJo~al al dezo~nu. as1metria. tuleazA uo •.fircsc" pe care x~tve ~· lOlodatA denzorii: ele pospinll Ia c:apAt nu sint c·ruc~ ~ nu au curajul sA-l onorca .. 1nstJte . n all scmn din acest . U oameni din popo 1 1~u Ceza:- l~e fcteJe asudl intruna: ldu trasaturile austere $i ~ a\J , coosprraton, tO(i i$i scaldl denta. Jar gros-p/ao-urile s~~n:-o sudoare (de v:SCJina) abuJt. cste in mod vadit un atrib . b) ~e frecvcnte met1 sudoarea sao coada de par noctum~1 mlcn\J~~· Ca ~i ~rctooul romaa Semnul cui? AJ moralitAtf' ~spuatta este $1 ca un scmn. toatA Jumea dezbate ceva ~a oatA Jumea transpira, dcoarccc sc g~te virtute ce se ~h. ~trul sau; 0~ aflAm acolo unde 0 este i~i tragedia, iar sudo::aJ:~ c_umplit, ~ca acolo undc • ewe sA ex~mc accst lucru: poporul, traumatizat de moan lui Marc-Antoniu poporul ea 1~ ezar, apo1 de argumeotele • transprra , combinind, economic, in 9
A
•••
o dovad! m JUStl\Je. ~ide asta datA, scmnul este ambiguu: ramioe Ia suprafa\A, dar nu mseamnA cA nu cauta sA ucacA drcpt ccva de profunzime; vrea sA lase sA se intelcaga (fapt Iaudabil). dar vrea totodatA sa parA spontan (fapt incorect), sc declarn intentionat $i totodatA incvit.abil , artificial $i natural, produs $i descoperit. lar toatc aces~ ne pol d~ce Ia o moral~ a semnuJui. Semnul nu ar trebut sA se preztnte decil sub douA forme extreme: sau net intelcctual, redus datorita distantei sale lao algebrn, ca in teatrul chine-lCSC, unde un drape! inscamna un regiment mtreg; sau adin inradacina: · de ,.~_."' ........e....... • c t. oarccum mvental fiecare UCUA, cuCWJIUU"~ o fat! LauntricA ~i tainicA, scmnal aJ unui moment, nu aJ unui ~ (cste, de pildA, cazu1 artei lui Stanislavski) . tnsa semnul ~tenncdiar (bretonul romanitAtii sau transpiratia gindirii) dA Ia tvcala un spcctacol dcgradat. care se teme atit de adevarul naiv cit $i de artiflCiul total. Oci, dacA este bioe ca un spcctacol sA fie Bcut pcntru a limpezi lumca, in confundarca scmnului cu semoificatul exist! o duplicit.ate vinovatA. 0 duplicit.ate caracteristicA spect.acoluJui burghez: intre semoul intelcctual $i ~ul visceral, arta aceast.a puoe, cu ipocrizie, uo semn corcit, t liptlc $i totodatA pretentios. pe care-! boteazA cu numele pompos de semn ,,natural".
MlTOLOGfl
l D
39
se mtelegc de Ia sine ell accastA proletarizare a scriitorului au estc acordat! decit cu zgirccnic. ~i numai pentru a fi mai ioe distJUSA dupA acee-.t. lndatA cc i sc dA un atribut social cooceiliul fiind unul foarte plkot). omul de litcre se lntoarce utc to empircul pe care-t imparte cu profcsioni~tii vocatiei. ar ..fuescul" in care sint ctemizati romancicrii n~tri este de ScriitoruJ in concediu apt instituit ca A traducA o contradic~e ublima.: cca dintrc ronditia prozaica. produsll, din pAcatc. de cAtre o epocA foarte materiali tA. ~i statutul prcstigi~ pc care societatca burghcza Gidc circa din Bos. uet i'n timp cc cobo . i1 acordA cu dAmicie oamcnilor piritului care trltiesc in ea (cu Pos~~ a~ ta rezuma dcstuJ de binc ideal ~d0 uv•ul C~11g1 conditia sa fie inofcnsivi fa\A de accasllt ocietate). n~tn ·~ 0 conccdiu". fotografia(i de Le Fio u . csp~c ~·~tOQ Faptul ce dovede~tc minunata particularitate a criitorului banal ~J prcstigiul unci vocatii pc care .::~· 3SOCJa(la dinaa cste aceta cA, in timpul accstor faimoase conccdii pe care le sau degrada. latA dcci un bun reportaj fi mrruc~~tc ~ impartc frnt~e cu munciLorii i cu baietii de prnvlllie. cJ nu de vedcre ociologic, ~ care nc prczi~~e . din ~ iocetcazA lucrul, sau mAcar productia. Fiind un fal muncitor, pe care burghezia noastra ~i-o face d ~- lli~U: •dca tot fals este ~i cind se afJA in conccdiu. Unul i i erie amintirilc, Ccea ce pare s-o surprin"'" r· esp~e. !crutoru e1. un allul ~~ corectcaza ~palturile. un aJ treilea i~i pregat~te ac '" b Ud y l s-o mcmte mai casw urghc?ic estc Jargimea prop ..1 . . mUJ pr cartca urmAtoare. lar eel care nu face nimic mArturi ~tc accst adm·t .. m or Cl vcden atune·1 ciod al o 1. prava de avanga.rdA, 1 e ca scmtorii mt ~i ei ni~tc oam . ~ .. lucru ca pc ccva cu adevArat paradox•. ca .toatA Jumca .•,Concccliul" cstc un ~"' care ..~J •au concedil pe care doar un spirit polemic ~i lngaduie -o afiscze. Judccind fi mteresanr sa i se urmAr , apt SOC•al . recent, ~i • dupa. acea.-;tA din urmA fanfaronadA, se pune ca cste foarte casca .dc~voltarea r~ ,fi , .. rul . ~ . . . 'i_ • uJ incep ut• ceva privitor Ja ~oala .. nutolog·ca • . £A , uesc ca scmto sll cne merco. m once ttuatJc. m pnm cc au fost platite. ceva priviL~:~ con~~ lie au devc~r. dup rind, accasta asirnileaza produc~a Jitcrara cu un soi de ecrctie cc munce~tc. Sustinmd ell a proletariat, eel putJo Ia cd involuntarA, adicll tabu, de vrcme ce scapa dctenninismclor tori, CA speciali~tii ufletului cest ceva s~ ~l~ refcri ~i Ia scm. omenC$ti: In termcni mai nobiJi, scriitorul este prada unui zeu general a1 muncii contempor. om~ne.'iC mr ~· .cJ supu~i statutulm IA.untric ce vo~te in oricc clipc1. ram a sc sinchi eascA, fel pe cititorij no~lri burghc~·. ~ sa-1 convingem intr-lll tiranul. de concediul medium-uJui sau. Scriitorii sint in conce.. mu1(UITII!J sa recun~tcm ZJ ca. smt m pas cu ti mpuJ : ~mtcm diu, ~•nsA Muza lor veghev.A ·•. n~te neohos1.t. tAm la realiratilc •.modem:~::al~ uo~r-~rozai~m~, ne actap. AJ d~ilea a~antaj ~ ace tci logorei estc aceta ell, datori~ Fourastic. onra lec(Jilor lw Siegfried ~ caractcrulw sau 1mperaLJv, ea trecc in mod fuesc drept ins~• esenta scriitoruJui. Acesta admitc fArA indoiala ca estc prevuut A
. :-:
40
ROLAND BARTHES
cu o existent-A omcneascA, cu o cas! vcchc Ja tarn. cu 0 ram· ···orul devine incA $1 mai vedetll. sc dcsprinde ~i mai (:A scro~ d ..amal J . un .$Ort, o ~~cA ere ..., msa •. spre dcoscb~ de ceilalti mllJJQ mull de pAm1nt, Apcn·tru· un ~A~ cercsc un e PIJ . e e $1 ~n, care-$1 ~himbA ~nta $1.~ ~ .pJcya nu mai sint cleQ ~e nu-l rmp1~cA. ructdccum sa foloscascA din nou lll$le ~OJ m <:<.>ncediu: scmtorul ~~ pas~ pretllt:in
J
41
MJTOLOGll
A
:ul
0
'"'
. 43
MJTOLOGll
tat de cele mai importante publicatii ale noastre ca ~
prezetl ciudA\enie de oecrczut. ca ~i cum. ptin aceasta, regu
ctdCO . ["A dde a sa-ci ri te intreaga lor regahtatc. pro CSlD UlvotaU "i • d ~ . teri prin ins~i accst fapt, crcdinta m natura et LD cs~c.t~ Re~ele Paul purta o cAm~A cu min~i scurte. reg:ma tibtl . . o rochie imprtimal~. adicA nu numat cA dcsenul era ~nca · ·d . .L dar putca fi vAzut ~i pe trupurile unor munton e .peob~W · t A..fl tru Croaziera Singelui Albastru • d· vremuri . rcgii e deghizau In ci~ ~~· pen ~ · pe u1 deghiz!rii se afll\ In faptul cA. timp de cmcssprczcce ct.. semnimbracA de Ia Urupnx . . . Un alt statut dcmocrauc. · · scuJatul De la Incoronare. francezii tinjcau dupA o reluare a actua lllc. sc dimincata Toatc acestca ne spun. prin anlifrazll. ccva lilAtii monarhice, cAci sc dao in vtnt dupl\ ~ ceva; imbarcaiQ ~ 0 anumilA. idea1itate a vietii cotidiene: sa porti .~0~ unui grup de vreo sutA de printi pe un iaht grecesc, AgaDlell . cu m~ete, sA Iii ras de un servitor, sA te tre~ll ~u. 1 non, le-a piAcut foartc mult. Yncoronarca Elisabethci era o tcnJ Rungt tfnd Ia accste privilegii, regii le lmping in inAlttmca enun"" Ji • • •• patcticA, scntimenta1a: Croaziera Singelui AJbastru estc un cp . lui: sacrificiul - cu totul temporar - fixeazA semncle encuu sod picant: regll s-au jucat de-a oamcnii, ca intr-o comcdi =diene in etcmitatca lor. .. . ~i mai curios cstc faptul ca accst caracter mt~c ~ -re~or de Aers ~i Caillavet de aici au rezultat mii de situa\ii cara ghioase prin oont:radictiile lor. genul Marie-AntoinctJe..jucindu-sc ~tri este astAZi laiciz.at, dar nicidccum conjurat ~nn mtJI~uea de-a-laptareasa. Patologia unci astJcl de pctrcceri este gravl unui anumit scientism. regii stnt dcfiniti prin puntat~. ras~t lor de vremc ce lurnea petrccc pe scama unei contradictii. inscamol (Singelc Albastru). ca ~i clinii, iar corclbia, toe p~vilcgtat a1 cA sc credc cA tcrmenii ei sint foarte indeprutati; cu altc cuvintt oricArci inchidcri, estc un fcl de arct\ modemA. undc smt pAstrate regii stnt dintr-o esenta supraomencasca i, cind iinprumull principa1ele varietA\i ale pcciei monarhicc. Se merge P:m~ aco_l ~ temporar anurnite forme de viatA democraticA. nu poate fi vom incit sc socotesc. fAd sfialA, ~ansele unor impcrechen; mchi~t decit de o intrupare contra naturii. posibilAdoar din condescco- in hergbelia lor plutitoarc. ex.cmplarclc pursinge sint ferit~ de dcn(A. Sustinind ca regii sint capabili de pro7.aism, recuno~tCIII oricc cAsAtorie arnestccatA. totul liindu-le (anual?) pregAUt ca cA statutul accsta nu Je estc mai ruesc dccit este angelisrnd sA se poata reproduce intre cle; liind Ia fcl de pu~ni pe p~t pentru muritorii de nod, constatArn cA regele cste incA de drep ca ~i rasa pug dog", corabia ii fixeazA $i ii ad una. alcAtme&tc divin. o ..rezerva~e" temporarA unde cste pAstratl\ i , din fericire, ~de latA de ce gesturile neutrc ale vietii cotidicne au capatat se risca pcrpetuarca unei curio7jtati etnografi~ Ia fel de bme pc Agamemnon. un caracter de nemaipomenitA indrnzncall. ocrotitA ca 0 rczcrva~e de indic-ni in Amenca. Cele doua tcme seculare e arnestedl, terna Regelui-Zeu asemenca acelor fantezii creative unde Natura trcce dincolo ~ UnpAratia sa: regll se bru:bicresc inguri! AroAnuntul a fost ~i cea a Regelui..Obiect. insa accst cer mitologic nu este cu A
•
A
•
•
44
1
ROLAND BARTHES
totuJ inofensiv pentru PA.mtnt. MistificAri.le cele mai e~ •.amAnuntcJe am~zante" din timpul Croazierei Singclui AJ~ tru , toalA vorbAria ~ra ~cA. servitA pinA la am~ ~ . ~ presA ~tltorilor_ ~· arc ~i neajunsuri: siguri 1 diVIDJtatca lor ~ctJvatA, pnnfu fac politicA in mod democraQ Co~tele de Pans ~e iahtul Agamemnoa ca sa vinA Pans sA _vada cc ~ mai intimpiA cu CED .. iar tina.ruJ Jua de Sparua este tnmis sa sprijine fascismuJ spaniol.
Critica muta
~i oarba
Criticii (literari ~i dramatici) folosesc adesea douA argurneote destuJ de ciudate. PrimuJ constA tn brusca decrctare a obicctului ca incfabil ~i. ca urmare. a criticii ca inutiJlL CeJAJaJt argument. care reapare &i el periodic, constA in a se rccun~te prca prost, prca ncpriccput pcntru a intelcge o Jucrarc ce trece drept filosoficA: astfel, o lucrare de Henri Lefebvre despre Kirkegaard a provocat printre cei mai buni critici ai n~tri (~i nu vorbe.~ despre cei care-&i dau pc fat! prostia) o ~a-zisA panic! imbecil~ (al cArei scop era, evident, discreditarea lui Lefebvre zvirlindu-1 in ridicoluJ cerebralilAtii pure). De ce oare critica ~i proclamA, periodic, neputin\a sau neintelegerca? Nu din modestic. cu sigurantA: nimic mai simplu dccit cincva care mArt~te cA nu priccpe nimic din exi tcn\ia)jsm, nimic mai ironic &i deci mai lini~titor decit uo .altul care mArturi~tc. ~inat. cA el nu arc norocuJ A fie inipat in ftlosolia Extraordinarului; &i nu este ceva mai milit.ar decit un aJ treilca ce plcdeazA pentru inefabilul poetic. Toate acestea inscarnnA de fapt cA ne crcdem dcstuJ de inteligcn\i ca. mArturisind cA nu intelegcm, vinovalA de accst lucru sa fie Jimpezirnca autorului;--ou cca a_propriului nostnJ crticr: min:Wn ncrozia pentro a deterrnina publicul sA prolestcze, antrentndu-1 astfel, spre folosul nostru, de Ia compli-
46
ROLAND BARTHES
1
- -- - -- - - - - - - - - - - - - - -
ciratea intro neputintA Ia o complicitate intro intcligen(A. Ope.. \,iunca estc bine cunoscuta in saloanele Verdurin: ,.Eu. caresinteligcnt de profesic, nu pricep nirnic; dar nici voi nu priccpq nimic; asta ln.seamna cA voi sinteti Ia fel de inteligcnti ca mine' r. d J ·· · d · 1 Adeva.rata tatll a acestor cc aratu sezomere e mcu t'este acel vechi mit obscuranti t potrivit cAruia ideea cste noci~ daca nu cste controlata de ,.bunuJ sim( &i de ,.sentiment": Ct n~erea estc RAul. am1ndoua au crcscm pe acela&i copac cultura estc perrnisa cu conditia de a-~i proclama periodic zAdar nkia scopurilor &i lirnitcle puter·ii (vczi, in aceastA privinta. ' idciJe Dlui Graham Greene desprc psihologi ~i despre psihiatri) cultura ideaJa nu ar trebui sa fie decil o dulce cfuziunc retorict arta cuvintclor pentru a dovcdi o muicre trecatoarc a suOetului AceastA Mtrfua pereche romantica pc care o alcaruiesc inim &i capul nu arc realilate dccit intr-o inchipuire de originc oare cum gnosticA, In fiJosofiilc acclea opiacce, care de fapt au for. mat totdeauna complementul rcgimurilor opresive, undc intelectualii sint indepllrt.ati trimitindu-i sa se ocupe putin cu emotiile i cu incfabilul. fn rcalitate. oricc rezerva fata de cultw1 este o pozitie terori ta. Daca ~ti critic de mescrie ~i proclam cA nu pricepi nimk din cxi tcn{iali m sau din marxism (caci. ca un fhcut. acestea sint in primul rind ftJosofiile pe catt recuo~tem ca nu le intclegem). inseamna ca-~i inalti orbirca sau mutenia Ia rangul de rcguJA univcrsala, cA alungi din lumea aceasta marxismul ~i existentiali mul: ,,Eu nu intcleg, deci voi sinteti idioti". Dar, daca, i'ntr-o opera, va temc~ 8$Cl de mull de bazele ei HJosofice ~i dad Je dispre(uiti. daca cere{i cu atita tarie dreptul de a nu intclegc nimic din ca i de a nu vorbi despre ca. atunci de cc va mai faceti critici? Meseria voast.ra cste t~ aceea de a intclege. de a cxplica. Puteti. de buna seamA.judeca .filosofia in numelc bunului simt; din plicate, dacA , bunul simt"
MITOLOGU
41
ftloso~~·. fil~fia.' in foarte bine pc ele. Nu vot u cxphcatJ ~ schitJlb. I~ pn a pc voi Nu vreti sa intelegc\,i textul maru ru~fi. ~~;:;x~:~ in. a si~uri ca marxistul Lefebvre ~teleg~ tu)Ut Le. • . ta voastra de a tntelegc &i. indcoseb1 (cAct nepu 0 n . . .. roarte btne red mai cwind vicleni dccit inculti) rosrul mllrtunsrrn eu va. c . r. deJj c1.05 de " inofcnsive" a accstw .apt. .
t.iJnetltur' nu pricep nimic din
~~ •..sen
r.
·ce
MITOLOGII
Saponide ~i detergenti
Primul Congrcs MondiaJ aJ Detcrgentei (Paris. sept.cmbrie 1954) a autorizat lumca sA sc lase prinsA de euforia provocatA de Omo: nu numai cA produ clc detergente nu au nici o ac{iunc dAun!toare asupra piclii, dar chiar i-ar putca feri pc minori de silicozA. fnsa produsele accstea constituie, de citiva ani ibcoace, obiectul unei publicitAti alit de masivc tncit as!Azi etc fac parte din acea zona a vie~i cotidicnc a francc-lilor asupra carcia psihanaliza, daca ar fi Ia 1J cu tot ce se pctrece, ar face bine sA se apiece un pic. Atunci, ar fi folositor sA i se opuna psihanalizei lichideJor purificatoare (Javel). cea a puJberilor saponjdate (Lux, Persil) sau detcrgente (Rai, Paic. Crio. Omo). Raporturile dintre remediu ~i rau, dintre produs $i murc!Arie sint foarte diferite de Ia un caz Ia altul. De pilda, apelc de Javel au fo. t lntotdcauna pcrcepute ca un fel de foe licbid a ca.rui ac~une trcbuie sA fie mAsuratA cu grijA, altfel, insll$i obicctul estc atins. ,,ars"; legenda implkitA a acestui gcn de produse sc prijinA pe idcca de modificare violentA, abrazivA, a materiei: factorii rAspunzAtori sint de ordin chirnic sau mutilant produsul , ucide'' murda:ria. Dimpotriv!. puJberilc sint clemente scparatoarc; rolul lor ideal este acela de a elibcra obiectul de imperfec~unea lui circumstantial!: murd!ria este ,alungatA". nu mai estc .,omoritA''; In imaginarul
49
. jurul lui Omo. murd.Aria este on mic dll$man plapind ~i din care 0 ia Ia sAnatoasa de pe rufele fiumoase $i curate oegt\1: dt estc amenintat cu judecata lui Omo. Produsele cu oUJl\31. cele cu amoniac sint tM-A nici o tndoialA dclega{ii unui clor $1 ~ dim tri a · soi de foe total. salvator, dar orb; pulbcrile smt, . po. v , se)ective, ele imping, due m~a _p~n t~tura obtectulm, au funelie de politic, nude r!zbo1. Distmc(Ja aceasta are respon~ilii ei etnografici: lichidul chirnic prelung~~e gestul _sp!l:«>resei care freacA rufele, iar pulberile tnlocuJcsc ow c~d esw1 gospodinei care freaca. ~i stoarce rufelc pe margmea g . ~ ,. spAIArorulw me mat. . In cadrul pulberilor, trebuie ins! sA opunem ~~~ psihologice reclama psihanalitic! (iau cuvintul fM'A s!-t ~~~ 0 semnificatie savant! anurne). De excmplu , Albea\a Pcrs~ ·~· clade$te prcstigiul pe cviden\Cl unui rezultat; este pus! ~ IDJ$C3re vanitatea, aparen\Cl sociala, oferind sprc comparape dou! obiecle din care unul estc mai alb dcdt ccl!lalt. Reclama Omo indica de ascrnenca ~i cfectul produsului (de attfel. sub _o ron:na superlativ!), ins!, in primul rind, descoper! procesul din actiunea lui; tn felul acesta, rcclama il angajeaz.A ~ consum~lor intr-un fcl de mod tmit at substan\ei. i1 face comphce Ia o ebberare ~i nu doar beoeficiar aJ unui rezultat; materia este prevazut! cu st!ri-valoare. . Omo fol~te douA asemenea st!ri-valoare, destul de not in cadro1 detcrgen{ilor: cea profundA &i cea spwnoasA_. C'md se spune cA Omo cur!tA in profunzime (vezi sceneta CmemaPublicitate), se presupune ca rufele sint prof~de.. ceva Ia ~ nimeni nus-a gtodit vreodatA, ccva cc omagiazlmcon~~bil . face din ele un obiect mAgulitor pcntru tainiccle pomm de inv!luire ~i de dezmierdare ce se afla In oricc trup omenesc. Cit despre spurn!, semnifica{ia ei de lux estc bine ~uooscut!: mai intii, ea arc o aparentA de inutilitatc; apoi, proliferarea sa
50
ROLAND BARTHES
abundcntA, faci lA. pare! Ia nesfir$it, Ia~ A sc prcsupunli ca in substanta din care icse e afiA un gennene viguros, o esenta sAnAtoosli $i putemic:A, o marc bogatie de clcmcntc active intr-lll! mic volum initial; In r~it , ca favorizeazA. Ia consumator, o imagioatie aeriana dcspre materie. un mod de contact U$0r $i totodat! vertical. utn1Arit alit in ordinea gustativa (pateu de ficar de gisc!, mi'nc!ruri U$08fC, vinuri) ell $i in cca a vcstimeotatiet (musclinc, tuluri) ~i a llpunurilor (vedcta ~ciod baie). Spuma poate fi chiar scmnul unci oarccarc spiritualirau. in masura in care despre spirit sc erode ca poatc scoate totuJ din nimic, o marc suprafata de cfcctc dintr-un rrric volum de cauzc (crcmele au o cu totul altA psihanalizA, una de ordin sopitiv: ele desfiinteazli ridurilc, durerea. focul etc.). fmportant cstc sA ~tii sa maschc?J func{ia abraziva a detergcotului sub imagioca piAcuta a unci substante profundc &i totodatA acriene care poatc guvema ordinca moleculan1 a tcsaturii fhra a o ataca. Euforic care ou trebuic sa ne facA sA uitAm c! exista un plan uodc Pecsil $i Omo sint totuna: planul trustului anglo-olandez Uni/ever.
.-•
Omul sarman ~i proletarul
UJtimul gag a) lui Charlot a fost cind a dat jum!tatc din miul primit de Ia ovietici pentru fondurile abatclui Pi: rre. ~ fapt, in felul accsta a stabilit o egaJitate ~c naturA mtre proletar ~i omul sArman. Charlot 1-a viiZut mtotdeauna pe proletar sub illflti~ de om ~Arm~: ~$a sc explic!. ~orta umanll a reprezcntArilor sale. dar $1 ambtgwtat~ poli.u c~. ~oa~ acestca sint foarte vizibilc in accl film adnmabil, TJtnpun no1. Charlot sc apropie ncmcetat de tema proJetad, ~ s~ as~~c sub aspect politic; el nc arat! prole~, in~ orb~~ $1. mmpt, definit de natura imcdiat! .a nevoilor $1 a alienArii lut. totalc in miinile st!pinilor (patroni $i politi~) . Pentru Charlot, prolctarul tot mai cste un om cArUia ii este foarne: Ia Charlot, rcpre7-COtlrile foamci sint mtotdeauna epice: ni$te sandviciuri nemaipomcnit de mari. fluvii de laptc, fructe aruncatc cu n~ dup! ce abia s-a m~t din elc; in emn de batjocum, m(l$ma de mi'ncat (de cscn\A patronaJA) nu ofern dc:_dt alime~te IAiate in bucA\,i $i. tn mod vMit, flr.1 nici un gust.lmpotmOLit ih foamea sa, omui-Charlot sc situcazA lntotdeauna chiar ~ uptul coo$tientizArii politicc: pentru el , greva cste o catastrofA, deoarece ea amenin\A un om care, intr-adevAr, nu mai vede de foame ce-i cstc· acest om nu ajung Ia conditia muncitorcascA dcdl in mo~ntul cind omul smnan $i proletarul coincid sub privirile ($i Joviturile) de vederc istoric, Charlot
tm:
52
ROLAND BARTHES
se identificA in mare masura cu muncitorul din vremea Resta., uratiei, cu salahorul revoltat lmpotriva ~inii. descumpanit dt greva, fascinat de problema piinii (in sensu! propriu al cuvto. tului), dar incapabil incA de a accede la cun~terea cauzel~ politice ~i a ex.igenteJor unei strategji colectivc. Charlot reprezinta un fel de proletariat brut, ramas deo. camdata tn afara Revolutici, iar aceasta face ca foJ\3 lui Si fie imensa. Deocamdata, nici o oped socialista nu a ajuns Si exprime conditia umiJa a muncitorului cu atita violen{A ~ gene. rozitate. Numai Brecht, poatc, a intrevAZut nccesitatea ca ana socialista sa se ocupe intotdeauna de omuJ din ajunuJ Revo. luliei, adicA omuJ singur, inca orb, gata sa se indrcpte cAt:re lumina mvolutionarA sub apAsarca ,.fireascA" a necazurilor sale. 1nllti$indu-l pe muncitor angajat intr-o luptA con$tienta, subsumata de CauzA ~i de Partid, ceJeJalte opere mdau o calitatc politica nccesarA, dar flrA fortA esteticA. Insa Charlot, potrivit ideii lui Brecht, ~i arata orbirea astfeJ incit cei ce-J privesc s! vadA, in acel~ timp, ~ orbul $i spectacoJuJ dat de acesta; sA vezi C! cincva nu vedc estc cea mai bun! situatie pentru a vedca co intensitate cc nu vede cclaJalt de pildA. Ia spectacoluJ de Marionetc. copi.ii sint cei ce-i spun Marionetei undc estc ceea ce ea sc preface cA nu vede. To« 3.$a, Cbartot in ceJuJa, rtsfltat de paznici, duce viata ideaJa a micuJui burgbez american: cu picioarelc incru~tc, ~j cile$te jumaluJ sub un portret al lui Lincoln. insA postura estc discrcditata de adorabila ci suficienta. de faprul cA nu rnai este posibil sa te refugiezi in ca flra a remarca noua alienarc pe care o contine. fn acest fel. cele mai ~ flXAri devin zadarnice, iar omuJ &annan cste necontcnit rupt de ispite. De fapt. acesta-i motivuJ pcntru care Charlot invinge totul: pentru cA scapa din
Marpeni Misterul Farfuriilor Zburntoare a fost. la inceput, excl~iv ttteSUU: se presupunea cA farfuria vine di~ nec~oscutul so'?e.tic, din acca lume Ia fel de lipsita de. mten.w c~ ca $1 o alta !aneta. Jar aceasta fonnA a mitulw contmea, chiar.de ~ atun~i. gcrmenele dezvoltarii sale planctare; ~cA ~arfuria: din ._,...,;,., sovieticA a clevcnit alit de U$Of m!$mArie martumi, !Jla$1wuA. . 1 .. U tnseamna cA, de fapt, rnitologia occidentali atnbwc. wnu cor.n~ ni.ste insa$i alteritatea planetei: URSS este o lume mtcnnedi intre PAmint ~ Marte. . . . Numai cA, mdevcnirea sa, fantasncul §1-a ~himbat sensui, s-a trecul de Ia rnitul Joptei Ia eel al j~t. fntr-adev~, Marte pint una-alta, cste nepa.rtinitor: Marte vme pe PAmint pcntru' a judeca Pamintul dar, inainle de a coodamna, Marte .."' ~ t.,.leagA. Marea contcstare U.R.S.S.-U.SA. vrea sa observe, - •0""' . . · tA • deoarece ll.lCl este simtit.A de acum tncolo ca o stare VlllOVaJ . primejdia nu mai are nimic de a face cu dreptul: 3.$a se exp~ • • ~-~ ...... .JI destul de puternica recurgerea mitica Ia o pnvtre \.Nl~ : .. . :.: ..... :da ambele n lll'h. Anali$tn vutorulw vor putea pentru a UIUJIU r-"' . . .. explica clementele figurative ale ~~·. puten •. temele orun~ care o alcAtuiesc: rotunjimea rrul$111Ariet, netezunea. ~ulw din care este flcuta , acea stare superlativll a Junm ~ c.are • ,n,_,. ~~.Jieu..: · ~..t ..t...nern tnat btne, ar putea-o rcprezenta 0 marene lillil v..._..... •. ~
54
ROLAND BARTHES
1
~potriv!1, tot ~cca ce..in. cimpuJ nostru perccptiv. face p~
acolo. ca ni re fiinfc cc
MITOLOGfl
~u atins ~ asemcn~ grad de ~ivilizafie
d~n te~a .RAuJUJ: unghJUnJe. planurile neregulate. zgomo~ iJJCl"l au purut ajung~ pmiJ la fX!I .cu propriile lor mi~oacc,
discon~w~tea
55
.1.
suprafetclor.. !oate acestea au fost arata~t {JC «fJAgini». Trcbwc sA lie de'!tJ. sil rec:~~<;dJ cx1 tenca lw am~untJt rnAroman~lc de an1Jc1pa{ic. a caror psihoza martian. f)Ul11nczeu $i tl-$i aibA propna lor rellgJe. . . nu face declt sA reta aidoma dcscricrile. A$adar, toatA aceastA psihozA se bazea7.A pc m1tul ldenuMai semnifi~Li.v in~ ~te faproJ ca Marte este irnpliei IA{ii. adicA al Dublului. Dar, in ca7»l acesta. ca intotdeauna, dotat c~ un.~ete:mmiS~ 1. tone copiat du~ eel al Pamintului publul este mai tnainte~ Dublul ~te. JudccAtor. ~frun~ DacA fa.rfurille mt. vchic~cle ~or geografi maqicni veni{i sa dintre Est ~i Vest nu mru este pur ~~ .unplu4 1~pta dmrr:. Bm~ observe co~gu~ua PclmlnruJw. dopA cum a spus-o in g\111 $i RAU. este un soi de amestec ~hct t. zv1~lit sub ochii ~e1 man: nu ~t1u cc mv~tat american. ~i 3$3 cum de buna scama 8 treia Priviri; ea postulca1.A eXt tcnta unc1 Supra-N~tur:' Ia m~tt o c~ pe ~optJte. faptul sc datoreaza maturizArii istoriei nivelul cerului. dcoarecc in cer cstc Teroarca: de acum mamtc, 1~ 1 Marte ~~ a celci a l~mii noastre in aceJ~i ritm, precum ccruJ este, llr!1 ruci un fcl de mctaford'.. cimpuJ ~ndc apare ~· ~rodu<.-cm de geografi m acelll$i veac in care noi am desro moartea atomicA. Judec!lorul se n(l$te m acel~1 loc unde ~t. geog_ra lia ~ i lotogralia acriam'l. Singura deosebire cstc amenintA dll!1ul. J~S~J. vehteuJul, mai avansat. Marte ncfiind decit un PArrum lar pc ace.de La .Blanche: ~i. din aproape in aproape. aceJ~i natiuni. morfism de clasA. Marte nu cste Cloar PAmintul. este P~tuJ acei~J ~c, aceill$i invatati i acei~i oameni ca noi. mic-burghez. cste funduJ de provincie Ia nivel de mcntal.'tatc, ~g~ca cere Aaiba ~i acel~i religii, ~i bineinteles, mai cullivat (sau cxprimat) de marca presa ilustratA. De ab1a CC: ales log•ca noastra. a franceziJor. Martienii , spune Lc Progrts s-a format in cer. cA Marte este ali~at ~e .~tre cea mru de Lyo~,. au avut ncapArat un Chri tos: prin urmare. au ~i un putemicA formli de apropricre. cea a tdentltA\11. PapA (~• lata d1 schisma cste dcsctlliA): daca nu 1-ar fi avut, ~u ar fi putut li atit de eivilizati incit sa inveoteze fariUria mt~l~e~. fntru~it. pentru accst jumal. religia ~i progresuJ tehmc smt m ac~l mru.urA bunuri de prct ale civiJi?At~ei clc nu pot merge de:cit irnprcun:t . ..Estc de neconceput, se ;eric
MITOWGII
,...,clones de Jules ccluil. al t (Lcs '-J
Roy). .
57
in sf'lf$it.. Biscrica: ..
vorbili cu ardoare dcspre ~ariseismul CJ, despre tn~ttmea spm~ . nriJotr ei ... r!i, ... h ca toale acestca pot uctde, nu ascun cual! a b1g""' ' ...~ · · · · da · . nici una din mizcriile crcdinteJ. Apot, m extrerrus, t• clc9.., cA litera Scripturii, oricil de neplllcuta ar fi, este o de 111te1es . . . . . . . uJ cale de rointuire pcntru victimel~ ~c1 , $1 JUStificatt. ~gonsm moral prin sfintenia celor pe care-t unpovllreazll (Livmg Room Operatia ASTRA de Graham Greene). . . Este un oi de homeopatie: indoielile fa\A de Bt~cll. lntroducind to Ordioe spcctacoJuJ lndatoritor aJ servitutiJor f; de An:nata, sint lecuite prin lns0$i raul Bcut de BJ.Sen~ $iapdc armata. Este inoculat un rau pentru a sale, s-a ~ut un rnijJoc paradoxaJ dar peremptoriu de a 0 elogia. lata care este schema acestei noi demonstratii: se ia san Jecui un riu csential. Nemultwmrea fa~ de ncomema vaJovaJoarea de ordinc pe care vrem s-o rcstaurnm sau s-o ril de ordinc est.e, sc spune, 0 boaJll obi~uita. fireascA, ~ orte fi icrtata; nu trebuie Jovita in fatA. ci mai cu.Ond dezvoltam, se aratA pe indeJetc micimiJc ei, nedreptatile pe care atunci cind cste vorba de posedarea de cAtre diavol : le ~v~, suferin~Je ~ra le ~ n~ere. este cufuodatA in I : este pus sa joace raut.ui ee-l Dea)UDSuriJe ce decurg din natura et; apo1. in ultima clipa, este f este impins sa cunoascA chipul revoltct sale. tar rev~l~ dispare salvata in ciuda, sau mai curind, cu toata apasAtoarea fataJitate • ell ....,.,; ales ca o data tndepartata, pnvtta de Ia a pAcatclor sale. Excmple? sc gasesc din be4ug. cu stguran'"' .._.... • . . . distant!. ordinea nu mai estc decit o llllXturn. manibeiSta. adicA Luap, de piJda, o armata; da!i Ia iveaJa, Bra sa ascunde(i ~c•. f~ ~na a $efiJor, caractcruJ marginit, nedrept aJ f8laJA, care, ci$tigind pe ambeJe tablouri , dc~e beneficll. RAul ~line1 rnihtare $i, in aceasta tiranie prosteasca, introdnceti imancnt aJ scrvitutii cste rllscumpa.rat de bmcle ~~~t a1 retigiei, a1 patriei, aJ Bisericii etc. Putin rnu ,,marturistt' ne o funta ~arc: ~u~ ~Iii. dar simpatica, arheti~ SCUl.e$t.e de recun()a$terea raului ceJui mare ascuns. . spectaloru)w. Apot, m uJt.una clipA. r.1srumati paJAria fcrmecar.a ln reclamc, putem gAsi o schema romanesca ce expbcll $i 5COa1eti din ea imagioea unei armat.e triurnBtoare, cu ctrape. foarte bine accasta nouA boalli. Este vorba de rcclamele Astra. lele fluturind, o imagine adorabila, ca.reia, vorba nevest.ei lui Povestioara incepe intotdeauna co un strigat de indignare fatA SganareUe, nu-i poti fi decil credincios, ~i in1ifnt (From here de margarin!: ,0 crcmli co margarinll? Ni~ ~u mA_g"md~!" . to eternity, Tant qu'il y aura des hommes). ,,Margarina? Unchiul tAu va fi nemuJtulllJ~! Apo1, oc~ se_ . ~ o ~ta annata: semnalap fanatismuJ $tiintifjc aJ ingidcscbid, COD.$tiinta devine rnai ~uplA, m_arg~na .e st: un ~1Dlet)t nerilor et, orbuca lor, arata(:i tot ce poate cfjstruge o rigoare deJicios, placut, digest. economtc, folosttor 1~ once trnpre~ . atil neomen~: oamcni, cupluri. Apoi scoateti-va drapeJuJ, MoraJa cu se ihcheie este cunoscutA: .,atJ scllpat de o preJUsalvatJ armata pnn prog:res, lega(i mAre(ia uneia de triumful decata care va costa J.llul . ba~i!". tn ace13$i feJ , Ordinea va
i~limpllltor
~veru c~orct
boln~~
ru:
rcprezent.ar~
care
stap~tc,
58
ROLAND llARTHES
scapa ~e preju~~A~Ie d~mncavoast:r.l progresiste. Armata valoare Jd~A? m~J gmd; wtati-vA Ia uferintcJe pe care lc ~
~oaca.la urama CJ, Ia orbirea oricind nncibiHi a ""filor eJ· s· ? . ~v· or-' • tSe. • •• A· Om pAcatc. ~te indoiclnic: uitati-va Ia bigQti I. prcotu Bra put~e. Ia :onformismuJ ei ucigruor. Apoi . bun~· sun~ face socot~mc: cc mscamoa miciJe ocplaceri ale ordiJi pe linga avantaJCie ci? Face cit un vaccin. La urma . are a f: ca · UI1IJCI. Ct aa: marganna nu cste decit oi te grclsime. daca randa. menruJ Cl estc mai marc dccil eel aJ untuJui? Ce arc a f:a"" Ia unna unnc1.· ,_ ~ " oro·mea sociaJa este cam asprn ~j cam oa.rba' ""' ~~~ ceca ne -mgcruUie ~· sa trillm icftio ? lata-ne sdipa~ · _ Ia nndul no tru, de o prcjudccata care nc co ta scump p~ scump, pemru care oc Pclceam prca muJte scrupuJe, oc rev~ltam prca tare, luptam prea mult ~ riimincam prea inguri .
nca 1.nfaifbil 1
Conjugale
Siot multe casatorii in presa ooastd ilustratA: clis!torii in tumea mare (fiuJ Mar~aluJui Juin cu fiica unui In pector de Ia Fmante, ftica ducclui de Castries cu baronuJ de Vitrolles) , c!~torii din dragoste (Miss Europa 53 co prictcnul ei din copilArie), cMM.orii (viitoarc) ale unor vedcte (Marlon Brado 4 cu Josiane Mariani , Raf Valone cu Michele Morgan). F~tc. aceste casAtorii nu sint toate scmnalate tn acel~i moment: cki nu toate au aceea$i virtute rnitologica. Osatoria in lumca mare (aristocrat! sau burghezA) rAspundc func{iei ancestrale ~i exotice a oun\ll; ea cste potlatch intre eclc douA farnilii i spcctacol al acestui potlatch in ochii mul\imii care inconjoara. mistuirea bog~ilor. MuJ\imea cste necesa.r.1; 8$Cldaf. casatoria in lumca mare cste intotdcauna adusA Ia cun~tin\A in piata publicA, in fata bisericii; aici sint ~i barUi. aici estc orbitA adonarca care priv~e accst act; int zV'trlite in foe unifonnelc ~i haincle. Olelul ~i paoglicile (Legiunii de Onoarc). Armata ~i GuvcmuJ , toatc rolurile principalc din teatrul burghe'l. a~tii rnilitari (indui~a\i), un cApitan din Legiuoea Stdinll (orb) ~i mul\imca pariziana (emQ\ionatA). Putcrea. lcgea. mintca. inima, toate aceste valori ale ordinii int aruncatc imprcona in nuni.A, di. trusc in podacch, dar, prin insu~i acest fapt, cle sint instiruite mai zdravan decit
60
61
ROLAND BARTHES
MITOLOGII
oricind, t:rM.ind grosoJan bogAtia natnraJa a oricArei aJiante. o ..casAtorie in lumea mare". sa nu uitAm acest Jucru, estc 0 opera{iune contabilAfructuoasa, care consta in a trece in creditQI naturii debituJ greu al Ordinii, in a absorbi in euforia publi~ a CUplului ..trista ~i sa.Jbatica istorie a oamenilor'': Ordinca t:rai~te pe socotcala Dragostci; minciuna. exploatarea, IAcomia, tot rAul social burghez cste ajutat de adcvaru.J cupluJui . Osa.toria Sylvianei Carpentier, Miss Europa 53, cu prietenul ei din copilArie, electricianul Michel Warembourg, pennite dezvoltarea unei altc imagini , cea a c:Aminului fericit Avmd in vedere titluJ sau, Sylviane ar fi putut duce viata str1lucitl a unui star, ar fi putut cAJatori, ar fi putut face film, ar fi putut ci~tiga mul~ bani: cuminte ~i modesta, ea a rcnuntat Ia , gloria efetDCii" ~i. credincioasA trecuruJui sau, s-a casAtorit cu un electrician ~ Pafai~u. Tinerii c!s!toriti ne int inBti~~ m fa1..a postnuwala, in urnp ce se obisouicsc cu fericirea, instalindu-se in anonimatuJ unui mic conJbrt: aranjeazA apartamentul 1 cu douA camere ~i bucALArie, iau micuJ dejun, se due la cinema,
{)ragostea-mai-putclllicA-decil gloria relanscaza aici morala statU quo-ului social: ou este intelept sa-ti pArasesti coodi{ia S()CiaJA. este un mare merit sa te intorci la ea. tn schimb, coodipa JnsAsi i~i poate arllta avantajeJe, care. in escn~ . sint cele ale fugii. to acest o:nivcrs. fericirca este sa tc joci d~a ceva ce scamW co inchidcrea domestica: chestionare ..psiliologicc", Jocruri maruote, obiecte pe care ~ le faci singur, aparatc de uz casnic, programul zilnic, tot paradisul de ustensile din EJJe sao din Express, elogjaz.ll caminuJ inchis, introversiunea sa gen ba)at-~i-papuci , tot ee-l prcocupa. i1 infant:ilizeaza, i1 inocenteazA $i i1 rope de o responsabilitate socialA Jargita. ,,DouA inimi , un cAmin." Cu toatc acestea. mai exist.A ~i lurnea. fns.a iubirca spirirualizcaz! cAmiouJ , iar camino! ascundc coliba: mizcria este exorcizata prin imaginea ei ideaJA, sAr.lcia. CAs!toria vcdctelor estc aproape intotdcauna prczcntat.ll sub aspcctul ei viitor. Ea dezvolt.a mituJ aproape pur al CUpluJui (eel putin in cazuJ lui Vallone-Morgan; Ia Brando, elemeotele socialc domina, o sa vedem nurnaidecit). Conjugalitatca se afll asadar Ia lirnita superfluitatii, este IAsat.ll, 1ld nici o precau\ie, pe seama uoui viitor problematic: Marlon Brando sc va cAsatori cu Josiane Mariani (dar nurnai dup.ll ce va fi rumat inca vrco dou.llzeci de nJmc); Michele Morgan si Raf Valone vor alcatui poale un nou cuplu civil (dar mai intii va trebui ca Mic~Je sa divortcze). De fapt, cste vorba de un hazard prezentat ca sigur tocmai in mllsura in care importanta lui cstc marginal!, upusa acelei convcntii foartc generate care vrea ca. public, C!satoria sa fie intotdeauna finalitatea ,,fireasca" a impreunarii. Important este ca. sub garantia unei cllsatorii ipotetice, l fie accepwa rcalitatea carnala a cuplului. Os.lltoria (viitoare) a lui Marlon Brando mai este incllrcam ~i de complexe sociale: eel al cioMni\ci $i al stapinului. Josianc, tiica unui ,modest" pescar din Bandol , inst:ruitAtotu~i .
rae cWilpArllturi.
Aici operatia consLA, evident, in a pune in slujba modclului mic-burghez LoalA gloria naturala a cuplului: faptul ca accasta fericirc. prin defmitie marunta. poare fi aleasA, iocurajea.zA milioanele de francezi care o im~ prin cooditia lor. Mica burghezie poale fi rn1ndn1 de cununia SyJvianei Carpentier, tot~ cum . pe vremuri, Biscrica dobiodea puterc ~i prcstigiu prin caJugarirea vreunei persoane din aristocratic: modesta casatorie a celei ce fusese Miss Europa, indui<>$Atoarea int:rare, dupa ati'ta str1lucire. in aparatamentuJ cu douA camere ~i bucALArie de Ia Palaiseau. echivaleaza cu int:rarea Dlui de Rance in mAnAstirea Trapista, sau cu cea a Louisei de La VaJlicre Ia Carmelite: mare cinste pentru m!nAstirea TrapistA, pent:ru Carmelite ~i pentru PaJaiseao.
62
ROLAND BARTHES
dcoarece a trccut de prima parte a bacalaureatului ~i vo~tt cureot engleze~te (tema .,calit:Atilor" fetei de mArital), Josiane 1-a impresionat pe eel mai tcnebros bArbat din lumea cinema. tografului , un soi de compromis intre Hippolit i vreun suJt.ae solitar i Albatic. InsA aceast:A rnpire a unei umile frcUlluzoaice de cAtrc monstruJ hoUywoodian ou estc totaiA decit prin f'CCi. procitate: erouJ legal cu lanturile iubiri.i pare cA-~i rcvarsA l
Dominici sau triumful literaturii
lntregul proccs Dominici s-a des~urat pe o anumitA idee dcspre psihologie care, ca din tntimplare. este tocmai cea a Literaturii conlormiste. fntrUcit dovczile matcriale erau oesigurc sau contradictorii, s-a recurs Ia dovezi mentale; ~i de unde pureau Ji luate accstea. dacA nu din mentalitatca acw.atorilor? S-au recoostituit ~adar din imaginati,e. filrtt vreo umbrA de indoialA. mobiJurile ~i inlAntuirea faptclor; s-a procedat aidoma acelor arhcologi care aduna pietre din toate partite cimpuJui de sApAturi ~i. cu cimentuJ lor foarte modem, ridicA un delicat templu al lui Scnusret, au aidoma celor care rcconstituie o rcligie moartA acum douA mi:i de ani lwndu-~i datele din vechiul fo~td al intelcpciunii universale, care de fapt ou este dcci\ propria lor intelcpciune, elaboratA in ~lilc cclei de a ID-a Republici. ~ s-a lntimplat i cu ,.psihologia·• batrinului Dominici. Este iotr-adevllr psihologia lui? u se ~e. Dar putem fi siguri cA avem de a face cu psibologia p~nteJuj Curtii cu Juri sau cu cea a Procurorului. Aceste doua mentalitAp, cea a bAtnnuJui tllran din AJpi ~i cea a pcrsonalului ce impartc dreptatca, au elc oare acel~i mecanism? Nimic mai pu~o sigur. ~i totu~i. batrinuJ Dominici a fo t coodamnat in oumcle unci psihologii ,universalc": coboritt\ din empireul inctntAtor al
•
64
MITOLOOIJ
ROLAND BARTHES
65
evoie sA fie in~hipuite ni~te romanclor burgheze ~i aJ psihologiei csentialiste, Literatura • C()llSl2lA cu a~t prilc~ ~ nu ~te nA condamnat un om Ia ~od. Ascultati-1 pe Procuror: .,Sir lact bJriete mistenoase, nemtelegen ~ m Kaflca. Nu, sm~, voca~.ond, cum v-am pus, se temea. lnsA el $tie cJl eel m.; bU)atUI. cele mai multe matenale elementare, artalincc, ale bun mijloc ~ ap~ cste atacul. Se arundl dcci asupra aces,_ tiJnbajului sc cautA ~tc fAra sA se lege intre elc, dar nimeni bhbat ~1./balJc $1-1 apudl pe bAtrfn de gil. N-au cbimbat rUe; U*$i bate caput cu aceasta (,.Etes-voos alle au pont? - A116e7 un cuvmt. 1n tl Gaston Dominici nu poate sufcri aici .mAclr ~ n'y 8 pas d 'allee, jc Je sais. j'y suis etc·r. F~te. toatA gindul cil cincva vrea sA-l doboarc. N-a lost in scare. fizic, .q turoea se preface a crede cA limbajul oficial este eel die~ de suporte forra accasta care, pc DCB$tcptate. i1 infnmta." Este Ia bUDul sim\, eel aJ lui Dominici nefiind decit o vanetate fel de plauzibil ca ~i tcmplul lui Senusret, ca ~i Literatura lui emologicA. pitoreascA prin sAdcia lui. Cu toate acestca,limbajul M. Genevoix. Numai ~. dacA arbcologia sau romanul se aceta prezidential este Ia fcl de deosebit, lncArcat cu c~ ~ pc .un. ,de ce nu'?", nimeni nu pat~e nimic. Insa ncreaJc, li.mbaj de compunere ~J am, nu de psihologie concretA J~tJtJa ..PenodJc, cite un proccs, i nu neapArat fictiv ca eel (numai sA nu cumva cei mai multi oameni sA fie, din pAcat.e, ~m Strtlinul, ne ru_nint~te cA accastA Justi~e este gata sA vi obligati sA aibA psihologia limbajului pe care--1 lnvatA). Si'nt pur unprumute un cre1er de schimb ca sa va condamne farn re- $i simplu douA particularitAti care se infruntA. lnsA una are m~ ~i ~· intru~it este comeliana, ea vA zugrAv~tc ~ onorurile, Jegea, forta de partea sa. lar acest lirnbaj ,.universal" vine sA relartseze Ia momcntul cum ar trcbu1 sA litJ ~i nu 3$a cum slntC{i . potrivit psihologia stApini.lor: ceea ce ii ingMuie sA ia intotdea.Acest ~ra~fc~ aJ Justitiei in lumea acuzatului cste posibil datontA unw m1l mtermcdiar. mult folosit de oficialitAti, fie una pe un altul drept un obiect, sA descrie ~i sA condamne ~ este vo~ de Curtca cu Juri , fie ca este vorba de tribuncle totodatA. Este o psihologie adjectivA, nu face decit sA-~i lnzestrohterare.' rrutul ~n~ei ~i aJ universalitAtji lirnbajului. ze victimcle cu atribute, nu $tie nimic despre act in afarA de ~tel~ ~~ cu Jun, care cit~e /c Figaro, nu-~i face, categoria vinovatA unde este bAgat cu sila. Categoriile acestea m mod v!A truc1 sfiaJA cu judecAtorii! Dar ~i aici, subiect aJ unci supuncri mai mutt sau mai putin umilitoare. ~ spatel~ ~ral~i p~tigioasc (~i grot~ti) din traduceri.le Ja I AceastA psihologie utilitarA, ce pune in paranteze orice stare de COO$tiintA, pretinde tot~ cA intemeiaza. actul pe o interiorilim~ latinA ~· din disertatiile Ia franc:ezA, cste vorba de capul tate prcalabiJA, postuleazA ,,sufletul": ea judec! omul ca o unw om.
I
'
Dis~ta~~ li.mbajelor, mchidcrea lor de nepatruns , au fost tot~1 sublimate de cltiva jumali~ti, iar Giono a dat multe exemplc m r.1poartcle lui despre ~edintele tribunalului . Se
•
• Joe de cuvinte ba2.at pe omonimie-omofonie-omognlfie. intraductibil tn romW $i. de altfel , imperfect ch.iar 'i in limba francez.a (n.tr.).
66
MTTOLOGll
ROLAND BARTHES
fArA sa sc inchiseasa de faprul d\ mai intii 1-a d ca pe uo obiect. Or. psihologia aceasta, in oumelc c:Areia astclzi vi sc I>Oalt foarte bine lAia capul, se Lrage direct din Utcratura DOOSIQ traditional! care. in stil burghc7. sc num~te litcraturll a Doc.. mentului uman. In numcle documentului uman a fost condatn. nat bALrinul Dominici. Justitia $i litcrarum s-au aliat, $i-• schimbat vechile lor tebnici. dczvaluindu-$i astfel identitatca lor profunda. compromiti'ndu- e cu ne~inarc una prin alta. ia spatcle judccAtorilor, in jil\uri speciale. scriitorii (Giooo. Salacrou). La pupitruJ acuza.rii, un magistral? Nu, un ,.povesti~ extf'dordinar". dotat cu un .,spirit incontestabil" si cu o ..vervt stralucitoare" (poo:ivit suprinz.Atorului certificat de bunA purtart acordat de Lc Monde procurorului general). Chiar $i poli\ia i$i face a:ici gamete Ia scris (Un oorni ar divizionar: .,N-am
--- -
,co~tii ntA''.
67
. .. de suprrun ~ cArcarc (prezentatA · cA opus! hteratum .
Nuroru •. -•ului" ci a umanului"). eXlStA una ca hteratura a ......... .,. ·• . d ~ntotdea r:-r . . . . procesul Dominici a fost Sl o astfel e · ratudl a s~tcru, · real doar o lite {I . t doar scriitori in etatt de • sau . litcraturA. Nu au . ~ rvA uluitoare" ia mintile omulw;
titori strAJuct\l a cAror ve . .. . . fost . ~ 6 . dul de vinovA\Je a1 acuzarulw. a rruu. oocare ar ~ . care ne amenin\A pe toti. de a 6 JUdecatt ~tacolul unct tcron, .I it r baiuJ pe care "'rutere care nu vrea sA audA ue<:ll tm ') . ~ ~ o pulA ca. Sintem co totii ni~te Do~ci. virmah. no ru-1 .1IllP~. . lipsl'·r; de limbai. sau. Sl mat rllu, copl~ · · c1 nJSte ac~ ·\' · ') · s · furl uag3S'·. . . a: · ·ub eel a1 acuzatorilor n~tn . A-I siti •.uroihttli. ooba~~: In numele limbajului! Na inccp toate unw om m J ()(llOrurile legale.
p0.ves
I
vAzuc vreodatA un miacinos mai iscusic, un jucALor mai ncincroZAtor, un povcstilor cu mai mull bar, un $mechcr aut de viclea.n. un septuagenar arfr de zglobiu. un despot mai sigur pe cl, UD om chivernisic alll de pificher, un prefkuc atJl de $ire~ ... Gastoo Dominici cste un uluicor Fregoll de uflete omcn~ti $i gfnduri de animal... Nu are mai multe fete, tJ$B-zisul patriarh aJ finucurilor inalte are o sutA de fete!') . Antitczele, metaforeJe, avmml poetic, toa!A rctorica clasicA il ihvinova~te pc cioban. Justitia $i-a pus masca literaturii realiste, a basrnului rural, in timp cc litcratura insA$i venea Ia Lribunal sA caute noi documente .,umane•·, .sa culeaga cu inoccn\A pc chipul acuzatului $i aJ S\JS.o pec~lor reflexul unci psihologii pe care, tolu$i. pe cale judecAtoreascA. ca fusese cca dintii care i-o impusese.
• L.eopoloo Fregoli ( 1867- 1936), actor. cinlilrc!. mim 1 iluzioni<>l ilalian (n.u.)
I
--Iconografia abatelui Pierre
~itul
abatel
abatelui Pierre dispune de un atu pretios: capul w. Estc un cap. frumos • pc care se vM foarte bine toale el ~mn e apostolatulw: bun!tatea din privire tunsoarea d fran cJSCaD barba de . . ' e . • . rrustonar, totul completat de canadiana bastonul de pelerin. Sint adunate astfel ne e egcndet ~· cele ale modemitAtiL ales ~· de ~ildA, pe jwmtate rasA, fAn\ linie ~i mai onnA, . nAtll.d de- pretmde cu siguran\11 ca. -A•=--A-" ·~ 0 pteptape a-ntregul abstr& din acta $i chiar din tebnic un fel dar de mAcar stare zero a tunsorii· trebuie des. A, pa.ru1 : tgur s..,. ne tundem mod ' . ~ta operatJe necesara sA nu impHce vreun special ~ e~tcntA: sA fie, dar sA nu fie tonl$i ceva. Tunsoarea abatelw Pterre, conceputa in mod v· "bil . un ~~~ w cad ~neutru mtre pa.rul scurt (conventie indispcnsabil:l pcntru a trece neobservat) ·' nemgnJtt " ... (stare capabilA sA manit1 . v~ 1• p"cuw 0 . esteze ~ celorlalte convcntii). ajunge Ja arbetipo1 capilar al sfinteruet: sfintul cste in primul rind fi. ..~ ,.,._,. context formal· ·d o m~ til.lil sfiw.-ni ' t eea de ITlOdA nu se impacA cu ideea de ""....e. d Dar :- flrA ~tirca abatelui, sperAm - lucrurile se compHcA eoarece l : m acest caz ca $i in altele. ocutralitatea functioneazA m ce e din urmA ca semn a1 neutrali•"~..;; · Ui:Lil _,A_,. vrem A ·~ $1, intr-adevAr
MJTOLOGll
sl uecem net>agati in seamA. totul trebuie luat de Ia capAt. 1\JilSoarea zero afi~ pur~ implu franciscanismul~ concepUtA. la incepul. negativ ca sA nu contrarieze aparenta sfinteniei, ea il cJcgbizeazA pe abatele Pierre in sfintul Francisc. ~ se e:q>licA marele succes icooogra:fic al acestei tunsOri in revistele i}usuate ~i in cinema (unde va fi de ajuns s-o poart.e actorul ReybaZ ~i confuzia cu abatele va fi totalA). Acela$i circuit mitologic pcntru bart>!: ea poate fi. desigur, doar atributul unui om tiber, desprins de conventiile cotidjene ale Jumii noastre $i cAruia nu-i place sA-~i piardA timpul ca sA se ba.rbiereascA: fascinatia caritatii poatc nutri, pe drepl cuvtnt. un d.ispre\ de felul acesta~ trebuie tnsA constatat cA barba edeziastic:l are ~ ea mica ei mitologie. Nu ~ti bArbos din 1ntimplare. printre preo\i": barba este atribut misionar sau capucin, ca nu are cum sA nu semniJicc apostolat ~1 sArAcie~ i1 abstrage intrUcitva pe purtAtor din clerul secular: preotii ~i stnt socoti~ a fi mai temporali, ~ii mai evanghclici: cumplitul Froio era ras. bunul PArinte de Foucauld , bArboS~ in spate-le bAibii, tii ceva roai pu~n de episcop, de ierarrue, de Biserica politicA; pari mai Liber. oarecum voluntar, pe scurt. mai primitiv, beneficiind de prestigiul primilor solitari. dispunind de sinceritalea brutal! a ctitorilor monabismului. clepozitari ai spiritului tmpottiva litcrei: cine poartA barb! inseamnA cA exploreazA in acel~ timp in periferia Parisului. in Britonnia ~ tn NyassaJand. Se in\Clege de Ia sine cA problema nu este sA afl!m cum de a fost acoperit abatele Pierre de pAdurea aceasta de semnc (~i. la drept vorbind, este deswl de surprinz!tor ca atributele bunALA\ii sA fie un soi de piese transportabile. obiecte pentrU un schimb lesne de flcut intre realitate, abatele Pierre eel din
=I
tult-mlunctt~r $~
A
69
I
A
• Printre preo(ii catolici. evident (n.tr.).
70
ROLAND BARTHES
Match , ~! a~tele Pierroe di~ ftJm, ~i eli, intr-un cuvint, aposto. latuJ se m~.a chtar dm primuJ moment gata cchipat po~ in m~ ca.Jatorie ~ reconstiruirilor ~i a legendelar~ Ma mtreb numat de, cc publicuJ folose$rc o cantitate eoolllla ~ astfel de semne. U vAd lini$til de ideotitatea spcctacuJoasa dintre o morfologie ~i o vocatic; nu sc lndoi~e de una c1eoa.rece o c~~te pe cealaltA; ou mai are acccs Ia cxperienta apostola. ~uJUJ ca a~~ dccit prin lalme$-balme$ul accstuia $i se obi~u. ~~~e ~-~1 tmpa~~ co~tim{a doar in fata depozitului cu sfmterue; $1 m~ neb~tCo$te gtnduJ unei societati care consuma cu at:J~ l:com1e rcpre7.cntarca iubirii de oarneni, incit uitli sA se m~ gt~deasca Ia urmAri.lc acestui fapt, Ia foloascle $i Ia limitele ~u1. AJun~ astfel sa rna intreb daca frumoasa ~i emotionanta 1cono~afte a abatelui Pierre nu este cumva alibiuJ mvocat, 0 I data m ~Ius, de o mare parte a na(iunn pentru a inJocui nepedepstt, realitatea justitiei cu scmnele caritatii. '
Romane ~i copii
oaca este sa nc Juam dopa cc scric in EJJe, care aduna nu demult tntr-o ingUJ"a rotografie $aptezcci de romancicri, fcmeia de litcre coostituie o specie zoologicc'i rcmarcabiiA: ea n~tc, de-a valma. romanc $i copii. Sc anunta. de pildA:
Jacqueline Lenoir (douil Jiice, un roman); Marina Grey (ua flu, un roman); Nicole Dutrcil (doi Iii. patro romanc) etc. Ce inscamna accasta? latA ce insearrma: a scrie este o conduitli vrednica de laudA. dar in<:lrn7..neata: scriitorul estc un ,,artist", i se recunorujtC un oarccare drept Ia boema; intrucit, in general, eel putin in Franta rcvistci EJJe, el arc ~t~ria s~ anuc socictatii ra\.iuoile co~tiintei sale curate. servtciile lw ucbuie platite: i sc dA tacit dreptu1 de a duce o viatfl ccva mai pcrsonala. Dar, atcn(ic: femeile fl nu crcadA cumva ca cle pot profita de acest pact ffl.rfl Sfl c fi opus mai tntii statutului etern aJ feminitatii. Fcmeilc e aOa pe pamlnt ca sfl dea copii ba.rba{ilor: Sfl scrie cit poftesc. Sfl- i iofrumusctezc coodi\.ia, dar A ou curnva s-o pAraseaSCA: dcstinuJ lor biblic sA nu fie tulburat dacA 1i c face batirul unei promovAri, ~i sA platea.c;cfl netntin:iat cu tributul maternitfl~i boema legata in mod fircsc de viat.a de criitor. Fiti. 8$3-dar. curajoase. liberc: jucati-vA de-a bArbatuJ, scricti ca el; dar a nu vfl lndepflrtati niciodatli de el; trfliti sub
n
ROLAND BARTIIES
privirea _lui, ~~ti ro~aneJc pe care Je scri · cu ~ pc ~.' _n~etJ; facctJ un p1c de cariern, dar intorce{i-vA repede Ia con
MJTOLOGIJ
73
conditie. lata lumea rcvistei Elle: aici, feme_ile sint in~~ specie omogenA, un corp constituit,_car: ttne mu~t _Ia pnvile0 giile sale, ~ incA ~i ~ m~t Ia ser:•~utile sale~ atct, ~tul . d . a) " Ill, un p1c c CODJUg ttatc. sAlegAm aventura artei de ~ii zdra. u este niciodata in mtenor, ferrumtatea cste porn, IiberA, 0 veni ai cAmi.nului: vor profita mult amindoi, de acest du-te-vino: uternicA; insA bArbatuJ cste pretutindeni in jur. prcseaza
foate
75
MTTOLOGII
: . rAlboiul, birocra~a. untcnia. M~cn}i et~. De aJ.~ntc~.
(tlirA:~ ·mitar1a este semn de abdicare, cit htcraJttatca e1: JUcAna ou aUlt ~ d. . .I ~ este ca un cap de b!uin mic~orat Ia tmestum ~ fran. -~r dar pe care se rega.scsc zbirciturile ~i pa.rul adultulw. unUJ r: dA . • •~~> de pildA p!p~i care urinea.zA; au un eso,ag. 1 1 se E.'OSI.G f . . d 'aJA bibefOD ul S..A sog~~>... ucla. scutecele'• cunnd, ArA ruct o m Ot , I tele din burta lor se va tranSforma in apA.. Se vrea ca m
u......
A
A
A
Jucarii Adultul franccz vede in Copil un alt el in ~i. Cea mai bunA dovadA; jucAria francezA. JucArii.Je ob~nuite sint esentiaJmente un microcosm adult; toate sun reproduceri Ia scara rcdusA aJe unor obiccte umane, ca ~i cum in ochli pubJjcuJui copilul o-ar fi de fapt decit un om mai mititel, un homunculus caruia trebuie sa i se dca obiectc pe mArimea lui. FonneJe inventate sint foarte pu~ne: c1teva jocuri de constructie, bazate pc indeminare, sint ingureJe care propun ~te fonne dinamice. In rest. jucAria francezA semni5cil lntou:icauna ceva, iar acest ceva estc lntotdeauna pe dc-a-ntreguJ socializat, constituit din miturile sau tehnicile vietii modeme adultc: Armata, RadiouJ, P~ta. Mcdicina (truse medjcaJe miniaturizatc sAH de opera1ie pentru pa.p~i), ~coaJa. Piept.AnAtura de ~ (cA$ti de ondulat), Aviatia (P~u~ti). Transporturile (freoori. Citroen, Vedette, Vespa, Sta!li-Servicc), ~ilinta (Jucarii Inafliene). De vrcme ce juc.Uiile frantu~ti prefigurea1..A literalmente universul funct)jJor adulte, faptul nu poatc, evident. dccit sa prega.teascA copilul sa le acccpte pe toate, oferindu-i. chiar inainte ca el sa gindcasca, aHbiul unei natori care a creat dintotdeauna soldati. func{ionari Ia ~ta ~i scootcre Vespa. JucAria da. Ja iveaJa. cataJogul tuturor rcalirAtilor de care aduJtul nu sc
ife u1..acesta fetita sa fie pregAtita pcntru cauzahtatca gospoda.: s" fie condirionata" Ia viitorul ci rol de mamA. Numru
reasca. .. . ,. \" . iluJ f \A de acest univcrs de obiccte imitate ~i complicate. cop :· ~tc fi decit proprictar. utilizator. niciodatA creator; ~ ~.u
~ lumea c1 0 fot~cte· i se preg!tcsc fapte de vtteJ•e • · ~ · .. . . fArA avenrori, fArA cmotii ~i flrn buc~m. s.e face din ~l.un rruc · tar eu tab'1cturi • care nu trebwe sA mventeze mc1. mAcar propne resorturiJe cauzalit!\.ii adulte~ ii sint ~~e de-a ~a~: nu-• rArnine dccit sa le foloseascA. nu i sc dA ruetodat! rumtc de parcurs. PinA ~i eel mai mic joe de construc~e•.~ca. ~u este prea rafin~: implicA 0 cu totul altA uccnicic a lumu: co~tl~ nu creeazA met un fel de obiecte semnificative, prea pu\10 ~ ~ cA .au ~ numc adult; ceca cc exercita cl, nu este un ~J, Ct o derruw:g~e: crecazA forme care merg pe picioare. pc ro\J , crecazA o vta\A. nu 0 proprietate: obiectcle sc m~ singure. cle nu si?.t ~ materie ncmsuflctitA ~i complicata. tffiuta in cA~ul numu. ~~ accasta se intiln~te mai rar: jucAria franruz.eascA este de ~·cc• 0 jucAric de irnit:a\ic, ea vrea sa facA ni~te copii utilizaton , nu .. . copn creaton. Ymburghezirea juca.riilor nu sc recun~te doar d~~A forme, func{iooaJc toate, ci ~1 dupA sub tan\a lor. .Ju~~ ob~nuite smt dintr~ materie ingrata. produs aJ unc• c~. nu aJ unci naturi . Multe int acum tumate din paste comphcate; materia plastic! din care sint tlcote pare grosol~ ~1 ~oda~ higienicA, ea ctiminA plAcerea, moliciunca, umarutatea aungem.
•
_ f t. .
mvcnt~
A
.
76
ROLAND BARTHES
.
Un semn constemant este disparitia progresivA a lemnulUi materie tot~i ideaJa prin soliditatea ~i caldura sa nantraJa; lemnul eliminA, din orice formA ca.reia ii este suport, rana unghiurilor prea ascu{ite, rAceala chimicA a metalului; cind copiluJ umbla cu el ~ i1 lov~. lemnul nu vibrea:z.A ~i nici nu scn~~e. cl are un sunet surd ~ totodatA limpedc; este o substantA famiJiara ~i poeticA, ce lasa copilul mtr-o continu. Parisul nu a fost inundat itate de contact cu arborele, masa, podeaua. lemnul nu se rinC$te, nici nu se strica; nu se rupe, el se tiZea7-A, poate dura vreme mdelungat:a, poale tr!i itnpreuna cu copiluJ, poate modi9 .uda ~mcurcAturilor ~i a necazurilor pe care le-a putut fica treptat relatiiJe obiectului cu mina; daca moare, o face 10 c1 · · · · 1955 a miqonndu-se, nu umllindu-se ca acele jucArii mecanice care aduce multor mu.. dc francezi • inundapa din 1anuane • uno " d o sarMtoare.deci't o catastrofl. dispar sub hernia unui arc stricat. 4mnul face obiecte esentiale, fost ffi8l c • rosnlltat 1 ~ .~: a strarnutat unelc ob1ccte, a •mp . r: . M ru mUJ, obiecte din toatc timpurile. Insa jucArii din lemn aproape Ci · · 1 abile· t.ia lumii introducmd puncte insolite ~~ totu~• exp IC • nu se mai gasesc dcloc, de pildA, ieslele acelea din tinutul percep . ni red use Ia acoperi~, felmare retczate. doar muntiJor Vosges, posibile doar intr-o epoca artizanala. De acum s-au vAzut ~· . de ufM case tAiate ca capul i~indu-lc din apA, ca o floare incolo, jucAria este chimicA, ca substantA ~i culoare; ins~i matcn . 'ul zilc ~- Wl . ·· 0 mciM bJocatA ma.1 m te uwrialul din care este flkutA introduce Ia o cenestezie a uzajului. ni~te cuburi pentru copu, .---:- . · datA ca . Toate acestc obiccte cotldiene au pArut dintr-o . . nu a plAcerii. Jucariile acestea mor de altfel foarte repede ~i, copac . """"""~iniJ · lor lincite de substanta rezonabill pnn dcspArtite de ICII.Jd\. C • •y vJ " \ o datA moartc, nu au pentru copil nici o viatA postt.uM. , 11 Plmintul Ruptura aceasta a avut meritul de a Jimlne excelen'"', · . . ... · d de apa "udatA f!d sa fie. magic, ameruntatoare. .nun erca • ca un trucaj reusit, dar cunoscut, I umea a~~~ a~ actionat . turaL .. rea de a vedea forme modificate dar.la unna ~· · •.na e ' mintea lor a putut r.1m)'ne fixata asupra efectulw CAm a rcgresa, ~ ~ft~"' cAtre obscuritatea cauzelor. C~terea apelor a rasm angUCI<)G, · · razna cltre nntiMl zilnicl f!d s-o impinga tot~• s-o m tumat "Y"""'" ' · fantastic· obiectele au fost in parte ob1Iterate. no de formate·. a fost rar dar rezonabil. specta~ nh•~ ce~a mai mare in cotidian cste o introducere cc ru.,~... cA ales ~i strarnuin Sarblltoare: or, c~terea apelor nu numru ~ a . . tat unele obiecte, dar ea a transformat ~~ cenesteZia A
f
iw
u
,
(
•
78
MITOLOGfl
ROLAND BARTHES
~isajului, organizarea ancestrala a orizomurilor: liniile obi~nu. ·~e ale cadastrului, perdelcle de arbori. irurilc de case, drumu. nle, ins~i albia riului . acca stabilitatc fundamcntala cart pregAt~te alit de bine fonnele
proprictAtii. toate acestca au fost
~t~rse c~~ au fost extinse de Ia unghi Ia plan: nu se mru Vad
cAile, ruct maJurile, nki direc{iile; o substanta, plana care nu duee . nicAieri ~i care, astfel, suspenda devenirea omului, il dcspnnde de o ra~une. de o ustcnsilitate a locurilor. . ~no~en~J eel mru tulburator este cu siguranta i~i dispantta nuJw: eel care estc cauza intrcgii rav~eli nu mai exist!, apa nu mai curge. panglica riului. accasta fonnA elcmentarn a oricArci percep{ii geografice. dupa care copili. pe bunA dreplate, se dau In vlnt. trcce de Ia tiruc la plan, accidentclc spatiului nu mai au ruci un context, nu mru exist! ierarhie intre ~· ~~· .cimpii , taJuzuri, terenuri nccultivate; vedcrea panorarruca .' ~' pterde puterea sa majora, aceea de a organiza spa(iul ca o jUXtapunere de functii. Cr~erca apelor %i situeazA deci fr!mintarea chiar in eentrul rcflexelor optice. insa frnmintarea a~ta nu este, vizual. ameninta,toare (vorbcsc despre fotografi.ile de prcsa. singurul rnijloc de consnmare co adevArat colcctiva a inundatiei): apropierea spatiuJui este suspendata, percepc~ ~ f~ee c~ s~rindcre. insa seozatia gJobaJa r.lmine piAcuta, tihnita: •mobda ~· ~da; privirca estc antrcnata intr-o diJu~e nesfil'$ttA; ruprura VlZUaluJui cotidian n-are de-a face co turnul~: cste o mutatie din care nu se vede decl't caracteruJ implinit, tar aceasta indcpArteaza oroarea. CaJmarca vederii, atrasa de revarsarea fluvillor lini~tile mtr-o suspendare a functiiJor ~j a numelor topografici tercstre, are corespondent, ftr~te, intr-un mtreg fericit mit al alunecarii: vAzind fotograftile cu inundatia. ficcare cititor sc simte alunecind prin procura. A~a se explica marele succes al scenelor unde se vAd bArci mcrgind pe strada: scenele acestea sint foarte
79
wncroase. jumalelc i cititorii le-ao apreciat mult. CAci ele implinirea in realitate a marelui vis mitic ~i copiiAresc aJ ceJui cc merge pe apa. DupA mii de ani de navigat]e. corabia !Ol mai cste un obiecl ce surprindc: stim~e pizmc, patimi , visUri: copiii, in joaca lor, sau muncitorii fascinati de croazierA, cu t~ vlld in ea i~i instrumentul cliberarii. rezolvarea ~ntotdeauna surprinzAtoare a unei problcme inexpHcabiJe pentru bUDuJ siffit: sA mergi pe apA. Inunda\ia relansea.zA lema, ii dA drePl cadru picant strada de fiecare zi: ne dueem cu barca la bacAnic. prcotul intra cu barca in bisericA, o familie se duce Ia compArlituri intr-o canoe. Acestui fel de pario, i se adaugA euloria de a reconstrui satul sau cartieruJ , de a-1 inzestra cu noi drumuri, de a-1 folosi ca un spa~u teatraJ , de a varia mitul copilaresc al cabanei ajungiod anevoie la casa-refugju. apArata chiar de apli, rudoma unui caste) fortificat sau unui paJat venetian. ParadoxaJ, inundatia a crcat o lumc mru disponibilli, pulind fi manevratA cu piAcerca copiJului care %i ~ jucariile, le explorcaza ~i se bucura de ele. Casele nu au mai fost decit ni~te cuburi, liniile de trcn doar ru~tc linii izolate, turmelc ni~te masc transportale, iar bArcu\a.jucAria supcrlativA a universului copilariei, a devenit moduJ posesiv al acestui spatiu ifl$irat, etaJat, fArA rAdAciru . Daca trecem de Ia mituriJe de sirntire Ia eele de vaJoare, inunda\ia pAstreazA ~i rczerva de cuforie: prcsa a potut dezvolta ruci, cu muJta ~urintA , o dinamicA a solidaritAtii ~i reconstitui, zi de zi. ~crea apei ca un evenimcnt ce adunA oamenii. Aceasta se explica prin natura prcvizibila a raului: era, de pilda. ceva cald ~i activ in feloJ in care jurnalele fJXau cu anticipape zioa de ~terc maximAa apeJor; data stabilita. aproape ~tiinti[ic, pentru rnbufnirea rnuJtri i-a putut aduna pe oamcni intr-<> claborare ra\ionaJA a remediului: baraje. colma· taje, evacuari. Avem de a face cu ac~i cutorie a iscusintei 0
sjnl
80
ROLAND BARTHES
care punc Ia adApost recolta sau rufele aflate Ia uscat ~ · de a ~ stirni fununa. ridkA un pod mobil intr-un roO::: aventun, pe scwt, luptA impooiva naturii doar cu anna timpul · ~ntibd ... P~ul, ~erca apclor s-a putut c~ mvllw m nutul de Ia patruzeci vc:j opt· partZ.lenu · · .. ridka mtruci'tva . au t ..baricade". ~i-au apArat o~ zvirlind cu boJovani in tiul d~. Acest mod legendar de rezistentA a fost foarte atragator, sus{inut de toate reprezcntarilc ziduJui peste care se ~ ou u~, IDCep~? CD~ ViCtorioasA, CU cfimbuJ de Dis' co~trwt_ de ~u pe plajA.Iuprfud din rasptltcri cu marea. ~ ma.J nobil dcciC pomparca apci din pivoite. din care jumaJele nu au Pu_tUt obtin~ ~inc ~tie ce efecte. portAresele nctntelegtnd Ia ce slu~te st.Avd1rea unei ape pe care apoi 0 arunci in nUl ce ~- ~la. Era mai binc sA fie dczvoltat.A imaginea unei mobilizari ~te, contributia trupclor, barcile pneumatice cu ~ mot~ m spate, salvarea ..copiilor. a bAttffiilor $i a bolnavilor", intoarccrea biblica a rurmelor, toat.A zarva din juruJ 1 · N ,. . w oe m tlrnp cc se umplea Area. CAci Area este un mit fcricit ~lo. omcnirea se distanteazA de clemente, sc coocentrcaz1 ~·. elaboreazA COD$tiinta neccsara desprc puterile ei, scop'nd cbiar dintr-o nenorocirc evidenta ca lumea ,.,nt'\llte fi IDJDWLCI. ' t >l 4
4
Bichon priotre negri
...
A
Match ne--a povcstit ceva ce spune multc despre mitul mic-burghcz aJ Negrului: o 'familie de tincri profesori a strabAtut \af8 canibalilor ca sa pictezc; si-au luat cu ei si copilasul. Bicbon. care avea cileva luni. Lumca s-a extaziat indelung fa\A de curajul pmntilor si de eel aJ copilului. Yn primul rtnd, nu exista ceva mai supa.dtor decil un croism rara obicct. C'md 0 socictate se apuca sa-si in$irc rara rnotiv formelc virtu~lor sale, situa~a este gravA. Oaca primcjdiilc la care sc expunea tinarul Bicbon (puhoaic de apA. flare satbatice, boli etc.) crau rcale, ar fi fo l de--a dreptul o prostie sA-i fJC impose doar sub prctextul de a merge in Africa pcntru a desena ~i a cistiga o gloric iodoielnica ftXind pe pin.z.A ,.un de'anat de soarc si de luminA": si cste incA si mai rau dacA aceast.! prostic estc datA drept o mare iodra.zneal~. foarte decorativ~ si emo{.ionantA. Vedem cum func\ioneazli curajul aki: cste un act formal ~j gllunos: co cit este mai nemotivat. cu atil inspira mai mull respect: oe afla.m in plinA civilizatie scoute. undc codul sentimentelor $i al valorilor estc cu totul desprins de problemele concrete de solidaritatc sau de progres. Avern de a face cu vechiul mit al .,caractcrului". adica a1 .,drcsajului". lspmvile lui Bichon sint Ia fel ca ascensiunilc spectacuJoase: dcrnonstratii de ordin etic, cc nu-$i capAtA
82
MlTOLOGll
ROLAND BARTHES
83
val~ final~ decit ~LoritA ~lamci cc li se face. FonneiOr f Gniciti desigur care cste imaginea egrului ce sc profiSOC1alizatc ale sportulUt c~leclJv lc corespunde adesca. in \AriJe jcalJ in patelc accstui mic roman aut de tonic: la inccput, noastre, o formA su~rlalJvA a sportului-vedei.A; in acest din •egrul tre~te tcama. este un canibal: iar Bicbon este eroic ~rm~ caz, cfo~ul ~Zlc nu pune bazcle unei uccnicii a omulu.i rundcA. de fapt, riscA sA fie mincat. FMA prezen\3 implicitA m gru~ sAu .. ct mat curind pe accJca ale unci morale a vanitAtii. 1 acestui rise, povcstea i-ar pierdc puterea de a $()Ca, cititorul ale unw exoosm al indurnrii. ale unei mici mistici a avcnturii 00 s-ar tcme; drept care smt inmuJ\ite confruntAri.le in care monstruos rupt~ de orice prcocupare peotru sociabilitate. · eopiluJ alb cste ingur, abandonat. n<$utor i expus intr-un . CAI~toria pArin~Jor lui Bicbon, intr-un tffiut siruat de cere de negri potential amcnintAtori (singura imagine pe dcplin al~tcn f~e vag ~i prezcntat indeoscbi ca \3!3 NegriJor liJli~oare a Negrului va fi cea a boy-uJui, a barbarului ~~u. un 01 de Joe romancsc, ale cArui caracteri tici prea rcalc 00mesticit, cuplat de altfel cu accl alt Joe comun din toatc smt au:nu~te ~ ncsi~\ite, dar a1 carui nume legendar propune povcstirile despre Africa: boy-ul hot, care dispare cu lucrurile o am~1g~J~te m prurnintAtoare intrc culoarca vopselii de pc stApinului). De ficcare datA, ne cutremurnm de ceea ce s-ar trupun. ~~ smgele omcnese cc sc crede ~ tJ beau ac~li negri. fi putut ~u~la: nimic nu estc niciodatA ~recizat, nara\i~ca cAlatona aceasta ne este rcdatA aici in vocabuJaruJ cuceririi· este ,.obtectJvA"; dar de fapt ea are Ia ba1J\ mtelegerea patettcA ~e plcacA, fru'A indoiala, ncinarmat, insa ,.cu paleta ~i cu pensul~ dintre carnca albA ~i carnca ncagr.l, dintre nevinovAtie ~i crum.mi~A:'. ca ~i c~m ~ fi vo~~ de 0 vinAtoarc sau de 0 expeditie zime,. dintr~ spiri~itate ~i .ma.gi~~ F~oac;a p~ne Bcstia in r~.bomt~ •. hotAti~l\ m conditn materiale grele (intotdeauna eroii lantun. Daruel cste hns de lea, ctvilizatta sufletulw supune barsmt ~act, . soctetatca noastra birocratica nu incurajeazl baria in tin~t~ui. . . . ~l~e nobale), dar c~ mull curaj _ ~i superbA (sau grotcscA) Ingeru~:ntat~ fun~cn~~ din.ope~punca Btcbon cste m.utilitatc. Cit dcspre tmAru.l Bichon, el joa~ rolul lui Parsifal redarea lumn negrilor pnn ochn copilolw alb: totul aparc ca ~ opune piclca albA, nevinov~\ia. zuJufii ~i zimbetul tl111lli intr-un teatru de marionete. ~i. intrucil. aceasi.A rcduccre aeopern ~emale a ~ieilor ncgre ~i ~ii. cu scarificatiiJe ~i m~tile lor f~e bine ~~~ea pe .~ bunul . ~\ ~i-o f~ce. desprc arte ,... ~~ despre obtcetu:rile cxooce, talA c! CJtltorul revlStet Match estc htdoase. Blmdetca alba icse, frre:stc, victorioasA: Bich s~pune .min~torii de oameni'' ~i devine idoluJ lor (~b~ ~nfmnat in ~iziunca lui_ in~anti~a, .instalat in~ ~i mai solid mt , hotatit lucru, fAcuti ~ fie zci). Bicbon este un mic fran m acea neputl\A de a ~1-l mcbipm pc celalalt pe care am " ccz cufTlSccade, ii imblin~te ~i-i supune. t'Ar:t sa intJ1 scmnalat-o in legatunl cu rniturile mic-burgheze. De fapt, ,.. . . neasca vreo N grul . " b' · da • . 1IDpotnVU"C, pe sAJbatici: chiar de Ia virsta de d · . ,.. e nu arc o vta\A p1mA ~t autonoma: e1cste uno teet em t; 01 ant, m 1oc . · de · cniJ s~ se d~ in Bois de Boulogne, el i~ sluiPCt rn· . este redus Ia o functJe para7JtA. cca a atrage atcntia oam or ·~.,.• ',J"V e pa a, ca ~J alb'1 pnn . barocull UJ. oarecum amenmtator: · ""'" · este un teatru l4UU sAu care, nu se prea ~tie de ce trai..ne " f'Unca d • . ""~' unpreun~ cu un d . d uJ d . .;,t; p1~ton c cAIArcti de dromaderi. hArtuindu-i pe ,.cei ce pradA" c mar~onete estda e pd~e.....os. tA pnn hA\i~uri . lar acum, cA onm sa comparam cu aceas reprezcntarc generalA (Match: aproximativ un milion ~i jumA-
tx: .
I
84 tate
ROLAND BARTHES
~e cititori) strlldania ctnologilor de a demistifica probl
negrilor, preca__utiile
~v~ pe care ~i
1
Je iau de foarte m:
~e cmd smt obugat.J ~ rn)nuiascA ni$te notiuni fl
amb1gue ca .~tivi" sau ..Arbaici". probitatea intclec:: ~ un?r ~eru ca Mauss, Uvi-Strauss sau Leroi-Gourban 1 und ~~~va unor vechi tenneni rasiali camuflat), se va ge nrlln,.,...:.. · d' maJ bme una din. servitut:iJe . . noastre mainrP· '.1~· -· y~~U4 unensa mtre cun~~cre ~· nutolog1~. ~tiinta. mcrege repede ~i drqx pe drumul .et,: insa reprezentArile colcctJve ou tin pasul, au rlmas cu veacun m unna, ~ntinutc to stare de stagoare de cAtrt putere, marea presA ~J valoriJc ordinei . .Trtim mea totr-o mentaJitate pro-voltairiana, $i aceasra tre~wc sa nc-o spunem nccontcnil. Oci, pe vremea lui Montes~u•eu sau ~ lui Voltaire, cei cc se mirau auzind de persani \ ~· ~~ h~nJ, macar o l'lceau ca sa le atribuie acestora virtutea nruvJtatu. Astazi, Voltaire nu ar scrie avcnturile lui Bichon ~ a tlcut:> rcvista Match: ~i-ar inchipui mai degraba Btchon. cambal ( au coreean), luptindu-sc cu •.marionetelc" napabmzate aJe Occidcntului.
intc!
vrc:
!
Un muncitor simpatic
to filmul lui ~ Surles Quais avem uo bun exemplu de mistificare. Este vorba, dupa cum sc $tic, de un frumos docher oepAsAtor $i cam necioplit (Marlon Brando), a carui coo$tiintA se ~tc treptat datoritA lubirii ~i Bisericii (prezent.atA sub forma unui preol de ~oc. in stil speUmaniao). Yntrucit aceastA trezire coincide cu eliminarea unui sindicat fnmdulos $i abuziv, exploatatorii lor, unii s-au intrebat dacA nu cumva estc vorba de un fllm curajos, un fibn de ,,slinga", menit sa-i in.fati$cze publicului american problema muncitoreascA. De fapl, estc vorba inca o datA de acel mor:b al aclcvaruJui, aJ cArui mecanism, foarte modem, l-am aratat ctnd m-am ocupat de alte fJ.Imc americane: poroind de Ia un mic grup de gangstcri, sc cxamincazA functia de expJoatarc a mareJui patronat ~i. datoritA accstui mic riD! mArturisit. ftXat ca un buboi superficial ~i dezgustAtor. sc abate atentia deJa raul real, nu i sc spune pe nume, este exorci7.at. Ar fi t~i de ajuns o descriere obiectiv! a •.rolurilor" din filmul lui ~ pentru a stabili incontestabila lui putere mistificatoarc: aici, proJetariatul cste alcatuit de un grup de flinte nevolnice. care-~i pleacA spatele sub apasarea uoei supuneri pe care o vlld foarte bine, dar de care ou au curajul sa se scuture: Statui (capitalist) se confunda cu Justitia absoJuta,
86
MJTOLOG/1
ROLAND BARTHES
el este ingura scapare po ibila i'rnpotriva crimci si a exploa~ I dacA muncitorul ajungc pina Ia Stat, pinA Ia politic i Ia COI1\i.. siile ei de anchctare, estc salvat. In ceea cc priv~tc Biserica. ub aparentele unui modernism o tentativ, ea nu cste nimic ~ muJL decit o fortil mediatoare intrc mizeria constitutivAa muncj. torului i puterca pa.riDLcascA a StatuJui-patron. De altmintCri, pinil Ia urma, toaLA acea~ LA mica dorinta de justitie si de con. stiinta se potol~te foarte rcpede. e rc;rolva tn marea stabilitate a unei ordini bincfacAtoarc, unde muncitorii trudesc, patronii stau cu bratele incruci$ate, iar preotii ii binccuvintcazA si pe unii si pe ccilaJti pcotru dreptele lor func{ij. De altmintcri , tocmai s~itul tradeazA fiJmuJ , atunci cind multi au crezut cil Elia Cazan i i semna cu iscusinta progre. si muJ: in ultima sccventa, il vedcm pe Brnndo, ajungind sA sc prezintc, printr-un efort sopraomcncsc, ca un bun muncitor constlincios. in fata patronuJui care-1 ~capta. Or, acest patron este in mod vadiL caricaturizat. Lumea a pus: uitati-va cu ciU perfidie Cazan ii ridiculiteaza pe capital~Li . Este cazul sa aplicAm. acum ori niciodata, metoda de demistificare propusa de Brecht si sa examinam consecintclc adeziunii pe care. chiar de Ia inceputul lilmuJui. o dAm personajuJui pricipaJ. Brcllldo, vadit lucru, este pentru noi un erou pozitiv, dlruia. In ciuda unor pacate. muJtimca ii dAruieste inima, potrivit unui fenomcn de participarc in afara cAruia. in general, nu vrem sa vcdem po ibilitatca spcctacoluJui. C'md acest erou, devcnit inca si mai marc dupa cc si-a regasit co~inta si curajuJ. ranit. Ia capAtuJ puterilor, dar dirl. sc indrcapta inspre patronul care-i va da de lucru, comuniunea intre cl s i noi nu mai cunoaste rnargini. ne identificArn, total si ~ sa ne mai giodim , cu acest nou Chri tos, participam farA sa $OVaim Ia patirnile lui . Y nsa dureroasa asumare a lui Brando duce de fapt Ia recunoasterea pasiva a patronatului
87
·c· ccea cc ni se prcg!tcste estc. In ciuda ~cat~o~:
vesru · in ordine: cu Brnndo. cu dochcrii.' cu. to~ muncttom
mtf~Jl'e8 . dam cu un sentiment de vtctone 1de ~ura.re. din Amcnca. ne . . . b nfA i area lui .u 1 t mma unw patronat a canu zu
•
tului american. . ·· ·~ tA seen! Vedem dcci ca. prin oarunt et pa.rtJCJpaav • ~ . . . un cpa. od de mi Lificare. Drcsa\1 devine ob1.ccuv. . . sA-l · · IUblm ta B~do chiar de Ia inccput. nu-l mai ~tc~ c~uca met00. a • pe . tern fi consticnti de prostia lUI obaecuva. Sc ~c ca nu mat apupropus me.•oda distan'llnj Brecht \""' de rot tocmai· pentru a . jd'ta unor astfcl de mecanisme. prcvem. prune . Brecht a.-ar fi cerut a lui Brando A- i arale naivitatca. sA ne facA sa pncctx:m c.' in ciuda irnpatici pe care o putem avea pentru n~e IUJ , rtant sA vedem cauzelc accstor nccazun prccum cstc s• ma1 . . ala lui Caz.an poate fi i solutiile ce li se potnvesc. G~ . ~rC'ZUillalA spunm .. d ca ceea ce trebuia judccat era Brando ~~. ll1 . t Lepta· mai . .~" masurn capitalismul. CAca sc poa c as uJ m L mat JTU\A : .. • · caJltilor lor. mutt de Ia revolta vicurnclor. decal de Ia ca.ncarura •
•
u ' npo
A
89
MJTOLOGJI 1
GarbO oferea priviri:i un fel de idee platooiciana desprc creatura,
ceea ce cxplicA faptuJ ca fa\3 sa este aproapc des~xuata: f~
Chipul Gretei Garbo
Garbo mai aparti.nc incA acelci etape a cinematografului cind prezentarca ch.ipului omcnesc r.lscolca ncspus multimile, cind lumea sc pierdea literalmentc intr-o imagine umana ca intr-un filtru , cind chipul alcAtuia un soi de stare absoluiA a cAmii, ce nu putea fi nici atinsA nici abandonaiA. Cu ci\iva ani mai inainte, ch.ipul lui Valentino ducca Ia sinucidcri; eel al Grctei Garbo \inc inca de ~i dolllJlie a iubiri:i cwt~ti cind ~ dezvoiiA seotimentc mi. tice de pcrdi{ic. Este fAra indoialA uo admirabiJ chlp-obiect; io Regina Cristina, film ce a fost revazut anii ~tia Ia Paris, fardul gros estc ca o mascA de zap~ no cste un ch.ip vopsit, cste un chip ca de ghips, apArat de suprafa\a de cuJoare, nu de trasaturile lui; in zapada aceasta, fragiJa ~i totodaiA compactA, doar ochii, ncgri ca o came ciudaLA. dar cu totuJ lipsiti de expresie, sint douA vioAtAi cc freamaLA ~r. Chiar si cind este mai frumos decit oricind, ch.ipul accsta, care nu este dcsenat. ci sculptal iotr-o substantA netcdA ~i sfllrimicioasA, adicA desAv~it ~i totodaLA efemer, aminLC$te fata tnfrunata a lui Charlot, ochii lui de vegetala intunccata, chlpuJ lui de totem. IDSA tentatia ml$tii totale (masca antica, de exemplu) poate ca implica nu ati't Lema secrctuJui (cazuJ scmi-~tiJor itaJieo~ti), cit pe accea a unui arh.ctip aJ chipului omcncsc.
si fie torusi indoielnica. Adcvarul cste cA filmul (rcgma ~~a ~te $i femcie si linAr ca1Are0 incurajcazA accas~ confUZI~; JllSA Garb<> nu rc~tc oici o performantA de travesn; este tot umpul ea mstsi, ~i poarta rara sa se prcfacA. sub c~a . sa~ sub pAJAria uasa pc ochi, acel~i chip frlcut din zApadA ~~ dm smgu-
rAtate. Porccla Divina urmArea fl!.rA indoiaHI. sa redea_nu atlt. 0 stare superlativa a frumusetii ci, cit esenta pcrsoa~e.• co~ ra}e, cobonU dintr-uo cer unde lucrurile sint. fonnate ~~ ~rAYlte cit se poate de !impede. Chiar $i ea o su_a: cite a~~te. s-au impAcal cu gtndul de a arnta multimii ~zarea nclml$lltoare a frumusctii lor! Ea n-a llcut-o: nu trobwa ca esenta ~ se dcgradcze, trcbuia ca fata ci sa nu aiba vreodata alta reaJt~te dccit accea a perfcctiunii, mai curind intelectuale dccit plasbc~. Esen\3 a dispArut treptat, acopcrita pu\in cite putin de ~-helan, de pelcrinc cu gluga si de exil~ dar no s-a alteral mctodatA. Cu toate accstea. pc acest chip zcificat, sc contureazA ceva mai precis decit o mascA: un rei de relatie voluotara, deci om~ neasca intre curbura nariJor ~i arcada spnncenclor, o functte ra.rA i~dividuaJA, iotrc douA zone ale chipului; masca nu ~te dec~ 0 adunare de trAsAturi , chipuJ estc mai inaintc de once 0 amintire tcma1icA a unora catre altcle. Chipul Grerei Garbo reprczinLA momentul aceta fragil cind cincmatograful av~ sa extraga o frumusete cx.istcn\ialA dintr-o. fni:m~e ~nttal~, ciod arhetipul avea sa devicze catre fascmatJa chip~or pe~· sabile, cind limpezimea escn\elor carnale avca sA fie inlocwta cu o liricA a femeii. Ca moment de tranzitic, chipul Gretci Garbo impacA douA ere iconografice, asigurA trecerea de Ia Ia f~-. Se ~tie ca ast.A7j oe aDAm Ia celAlalt pol al acestet evolu\11: chlJ>U! actritci Audrey Hepburn, de pilda, este individualizat, nu numru
teroar:
90
ROLAND BARTHES
p~n tematica lui spccifica (fcmeie«>pil. femeie-pisicA} dar . ' n ,. • . • ~ PlflD I'V'1"0:n!l r-·....,...... a. pnntr-o specificare aproape unica a chipuJ .
care nu .
.
·
rnaJ
· · u1 arc.~c esentiaJ mod alcaruit dintr-o complexi~
infiru~ a functtilor morfologjcc. Ca ~i limbajul. singularitatea Gretet Garbo era de _onJin conceptual, cca a actritci Audrey Hepburn estc de ordin ubslalltial . Garbo are un chjp-Id Audrey Hepburn, un chip-Evcnimcnt. ce.
Putcre ~ i dezinvoltura
Yn filrnelc politistc. s-a ajuns In prezeot Ia o foarte buoA culcgere de gcsturi ale de7jnvolturii; bAtrini cu gura moale aruncind co!Acei de fum sub asaltul bArba\ilor, pocnit:ul olimpian din dcgete pcntru a da semnaluJ net ~~ economic al unei rafalc; impletitul p~nic aJ sotiei ~cfului de baodA in situatiilc celc mai arz.Aloare. FilmuJ Grisbi institutionali7.ase aceaslA colectie de gcsturi ale indiferentei dlndu-i garantia frecvcntei cotidiene de factum foarte (rantuzeascA. Lumea gangstcrilor estc mai inainte de orice o lume a mgelui rccc. Faptc pe care filosoria comunA le soco~tc incA importante, cum ar fi moartea unui om, sint redusc Ia o epurn, prezentate sub volumul unui atom de gcst un grAunte to deplasarea p~nicA a liniilor, douA degctc pocnitc ~i. Ia ceiAialt capAt aJ cimpului pcrccptiv, un om cadc in a~i cooventie a ~a.rii. Accst univcrs aJ litotci, care cste intotdeauna construit ca o dcriziune inghetalA a melodramei. estc totodatA, se ~tic bine, uJtimul univcrs aJ fecriei. Discrctia gestului hotAri'tor arc o lntrcagA traditie mitologicA. de Ia ace! numcn aJ zeilor antici care, cu o m~care din cap, hotArau soarta oamenilor, plnA Ia atingcrea cu bcti~rul fcrmecat de cAtre ZJnA sau prestidigitator. Arma de foe a crcat tarn indoiaJA o distantA fatA de moarte, tnsA intr-un mod alit de vAdit rational incl"t a fost nevoie
92
MITOLOGU
ROLAND BARTHES
ca gesruJ sA fie foane atent examinat penrru a manifesta din n_ou preze~ta destinului; iata ce inscamnA dezinvoltura gangste. rilor no~tn: ~tele unei mi~ tragjce, care ajunge sa amestcce gestul ~i actuJ intr-un volum cit mai mic. Voi stami din nou asupra prcciziei semantice a acestei lumi , ~upra strucrurH intelecruale (nu doar emotive) a spccta. ~lulw. Extragerea bruscA a oolruJuj de sub hainA, cu o curba ~~abilA, nu semnilicA nicidccum moartea, dcoarece uzajul mdicA ~e multA vreme cA este vorba de o simpiA amenintare, al cAret efect poate fi schimbat in mod miraculos; emergent-a ~volveruJui nu are, aici, o valoare tragicA, ci doar una oogniova, ~ ihseamna aparitia unci noi peripetii. gestuJ estc argumentaov. nu propriu-zis inspAimintator, cl oorcspundc unci ~umitc inflcctiuni a rationamenruJui intr-o picsA de Marivaux: SJtuatia estc r!sturoata, ceea ce fusese obiect de cucerirc este dintr-o datA pierdut; baletul revolverelor face timpul mai Jabil dispurund in itinerariuJ povcstirii reveniri Ia zero rcgresive asemAnAtoare cu cele din jocuJ Gi$tii'. Pis~luJ este limbaj, funcpa lui este aceea de a mentine o prcsiuoe a vietii, de a eluda inchiderea timpului; cl este logos, nu praxis. GestuJ deziovolt al gangsteruJui are, dimpotrivll, toatA ~u~. premeditata a unei hotAriri; t"lr.1 avint. rapid in cautarea ~atlibil_A a p~ctuJui sAo terminal. taie timpul $i tuJbud rctonca. Orice dczmvoltud afuma ca doar tAcerea este cficaec· ~cotatuJ. fumatuJ, ridicarea dcgetuJui. operatiiJe acestea impu~ 1d~ cA adevmta viata sc afla in tacere, ~i cA actuJ are drept de vta(! sau de moartc asupra timpului. Spectatorul are astfel
salturl
. • .J~U DE L'OIE: joe i n care fteea.re jucitor, dupa cc a dal cu zarunlc, m1~ un pion pe o lablll alc:aruita ilin patrdlele numei'Olale in frccare a noua pcl.ltlltic-.1 afllhdu-se dcsenata o giscu··. Le Petit Robert (n.~.).
uuzia unci lumi sigure. care nu c modificA decit sub prcsiunea actelor. niciodata sub cca a vorbelor, dacA gangsterul vo~. face in imagini , limbajuJ nu este pentro el dccit poe-ae, el 0 . . l de uvintuJ in sine nu are nici o fuoc\ie dcnuurg.c!: actu a c rbi este moduJ lui de a triodAvi ~i de a marca acest lucru. un unjvers esen~al. eel al gesturil~r bine unse. opri~e ("'lCteU la un puoct precis ~i prcvazut. un sot dC: sumAa efi~c~ tAtii pure: apoi. pc dcasupra, mai exi ta ~i ~teva ~rodem ~ argou, asernAnAtoare Juxului inutil (adica _anstocraoc) al uoe1 ecooomii in care singura valoare de schimb este gcstuJ. tn.sA acest gest, ca sA scmnifice ca se confundA cu actuJ. trebuie sA domoleascA orice emfa1.A, sa se subticze pina Ia pragul perceptiv al existentei sale; ~u trebui~. A ai_bA decit soJidjtatea unci JeglUuri tntre cauzA ~~ efcct: ruc1, dezmvoltura este semnuJ eel mai iscusit al eficaciU\tii; fiec~ allA in ~ ideaHtatca unei lumi supusA pur ~i· sirnplu gcstunlor omen~ll $i pe care greutA~lc limbajului n~ ar f~ce-o mai inccata: gangsterii ~j zeii nu vorbesc, ei dau dm cap ~~ totul se sA~te.
;sta
l
93
MITOLOGfl
VinuJ
~i
laptele
_Vin~ _este simtit de na~unea franceza ca un bun cc-i estc
p_ropnu, ~•Jderea celor trei sure ~aizeci de specii de brinzeruri ~~ ~~lturu sale. Este o bAuturn-tolcm. ce corespunde laptelui vacu olandeze, sau ccaiului absorbit cu ccremonie de familia regallt_ e~gi~7.A. Bachclard a facut psihanaliza substan~ialA a ac~tw hchi~. Ia sf~irul escului sau despre visariJe vointci, ~tlnd eli vmul este zeama de soare ~i de pamtnr. d starea lw de ba7.A cste nu umidul , ci uscatuJ, ~i ca.~ stind Jucrurilc substan~ mitid cc i se opune ceJ mai mull estc apa. ' _La ~ept v~ind, ca orice totem durabiJ, vinuJ suporta o rrutoJog1e varJata, care nu \ine scama de contrad·,.,y· 1 1 substan~ ~ta galvaniclt cste intotdeauna socotita. de piJdA, """ ' ca cea rruu eficace bAutura tmpotriva setei, sau ccJ putin setea ser:~t~ ca_ ~cl dintii alibi penrru consumarca ei (..este scte" _ fr. i1 frut ~oi~ . Sub f~a ~~ic, el are. ca foarte veche ipostazlt, singelc, hch.idul dens ~~ Vllal. Ceea ce inscamna ca forma lui
. '_Constru~{ie impersonal a - inexisten111- menitl. desigur , sa sugerezc
extenon~ (pnn ruponare lu 'ubiectul uman) unei stari ao;emAmltoare cu cele de ordm meteorologic. fall\ de ewe oamenii ,iru ..pacien(i", nu agcnti starea estc suportata. nu prcxltL~a de noi (n.tr.). •
95
umoralA nu prea arc importan\A; cl estc mai intii de toate 0 subStantlt de conversiune, in stare sA rl!.stoamc situatill~ ~i sA scoata din obiecte contrariul lor: sl1 facA, de exanplu. dintr-un om Jab. unuJ puternic. dintr-unuJ tacut unuJ vorbAr~; ceca cc e;
96
ROLAND BARTHES
MTTOLOGll
97
Toate a~-tea se ~tiu. s-au pus de mii de ori In folclor ' c facA sA visclm vinul. Combinat ca sub tan\A de bazA cu altc ~guri a1imentare. cl poate acopcri toate ~tiilc ~i toti ~p~~ proverbe. convcrsatii ~i Literat:ura. Dar ~i aceasta universa)j: rrancczului. De cum sc ajunge la un anumH arnanunt al vtetu tate ~portA . un confonnism: credinta in vin este un act cotidiene. !ipsa vinulw ~ocbeaz! ca un cxotism: cind 01 Cocy, colectJv ce oblaga; francczuJ care -ar distanta cit de cit de mit Ia tnceputul cptenatului sAu. s-a fotografiat In fata unei mesc s~ar cxpune unor problernc. maruntc dar precise, de integrare intime. undc sticla de DumesniJ pMc3 cc1 inlocui~te In mod dintre ~ din~i ar fi ?~csitatea de a se justillca. Principiui neasteptat litrul de vin ~u. intreaga na\iunc a fo t cuprinsA de uruversahtate JOOCA cuct din plin, in sensu! ca societatca de ingrijorare; era Ia fel de intolerabil ca ~i un rege burlac. n111l1C$te bolnav. infirm sau vicios pe oricine nu credc in vin· Aici. vinul face parte din rat;iunca de Stat. ea nu-l fn_reJeg_c· (in .ambele sensuri, intelectual ~i spa~a1 . ~ Bachelard avca cu siguran\A dreptate cind spunea cA apa termcnulw). Dtmpotnvcl, celui care practicA vinul i se decereste opusul vinului: din punct de vcderc mitk, estc adevclrat; oeaza o diplomA de bunA iotegrarc: ~tiin(a de a bca este 0 tebnidin punct de vedere sociologic, eel pu\in ast.Az:i. este mai pu\ffi ccl na~ona1A care ajutA Ia calificarea francezulw, dovedind puleadcv!rat; circumstantc economice sau istorice au lncredintat r~ lw de ~rforrnantA. controlul ~i totodatA sociabilitatea lw. acest rol laptelui. Acum , acesta este adevaratul anti-vin: ~i nu Vmul intemeuwi astfel o mora1li colectiv!, in cadruJ c!reia tottll numai din pricina initiativelor Olui Mendcs-Franoe (cu a1urn esu: ~c~m~t: excese!c: nenorocirile, crimelc sint dcsigur voit mitologicA: lapte bAut Ia tribunA ea spinach al lui postbile ~~ cu vmul, dar ructodata rnutatea, perfidia sau un'\crua; Mathurin). dar $i liindcA. in marea morfologic a ubstantelor, rAul ~ ~I poate genera cste de ordin fala1, scapA ~adar laptele este opusul focului prin tntrcaga sa den itate molecularn, penahzaru. ene un rnu ca Ia tcatru. nu un rnu de temperament. prin natura crcmoasA. deci opitivA. a suprafe~ci sale; vinul cste Vinul este socializat itttrucit cl pune bazele nu numai a)e mutilat, chirurgical. cl prcscbimbA ~j n~te ceva; laptele cste unei morale. dar ~i ale unui decor: cl impod~te ceremoniile cosmetic. cl leagA. rccupcreazA., vindeca. Pe deasupra., puritatca cele mai mArunte ale vi~i cotidiene franceze, de Ia gustare lui, asociatAcu neprihAnirea copilmei, estc o che7.A$ie de foi"\A. (un r~u zdravan i camembert), Ia ospcll, de-la conversatia o fof\ll nerevulsivA. nccongcstivA. ci calmA. alba. IucidA. ega1A din circiumA, Ia discursul de Ia banchet. Exa1tA climele, oricare cu realul . Oteva fiJme americane, unde eroul, dur ~i pur, nu ar fi ele, se asocial!, clnd este frig, cu toate miturile locAlzirii sc dAdea ioclA.r.lt in fa\a unui pahar cu lapte inainte de a-$i ~i.' pe cat_ticula, cu toatc imaginile umbrei, a1e rncoarci ~ ale scoate coltul justitiar. au pregAtit forrnarca acestui nou mit parsiptcantuiUJ. Nu exi tel nici o situatie de constnngerc fiZiccl falian: chiar ~i ast.Az:i. sc mai bea uncori. Ia Paris. in mediile (temperaturA, foarnc, upa.rarc, servitute. st:rnmutare) care sA nu de duri ~ide dcrbcdei , un ciudatlait-grenadine. adw din America. tnsA laptele ra.mlnc o sub tan\A exoticA; national este vinul . Mitologia vinulw ne poate face de altminteri ~ intelegem ambiguitatca obi~nuilA a vietii noastre cotidienc. Vinul este • Fr. comprenclrc • •.a in(Cicge··. uar i ..a cuprinde". oeea cc explica lntr-adcvAr o substa.ntA frumoascl ~i bunA, dar cste Ia fcl de dublul selL~ M:mnalat i'n parunteza (n.lt.).
c:a
98
ROLAND BARTHES
adcvArat cA producerea lui face pane din capitaJisrnul fran eel ~ .micuJw proprietar, sau eel al marilor coloni algenC:i care-• •mpun musulmanului , chiar pe pAmmtnl de care a fost ~t. ~. ~lurA cu care acesta nu cue ce face, cAci el are nevo1e . de .pune. ExistA astfel mituri foarte piAcute• care nu mt ~~ nevmovate. lar caracteristica alienArii noastre pre7bltc este accea a vinul nu poate fi o ubstanta cu totul binecu. V:ntatA, dccil dacA se wtA, in mod ~it, a el este tOOX1ata ~· produsul uoei cxpropricri.
1
4
Biftecul ~i cartofii pdjiti
f
Biftecul face parte din aceeasi miroJogie sangvinA ca ~i vinul . Este inima cArnii, carnea i'o stare pud, iar eel cc o mAnioc! i~i ins~ forta taurinA. ln mod foarte evident, prestigiul biftecului tine de cvasicruditatea lui: smgelc este vildbil, natural, dens, compact ~i totodatA divizibil; nc inchipuim ambroz.ia anticA sub acest soi de materic grea. cc se face tot mai micA intre dintii n~tri . in asa fel incil sA-~i facA simtitA puterea ob~iei ~i plasticitatea cind se rAspind~tc in ins~i stngele omului. Sangvinul este ratiunea de a fi a biftecului: gradelc de frigcre sint exprimat.e, in caznl Jw , nu prin unitAti caJorice, ci in imagini ale singelui; biftecul cste m singe (fr. saignant) - amintind ~iul arterial al animalului injungbiat -. sao aproape crud (fr. bleu)- singele greu, singele plctoric, scurs din vene ~ sugerat aici de cAtre culoarea violet-purpuric, stare superlative\ a f0$ului . Frigerea, cbiar ~i moderat.A.. nu poatc fi cxprimatA In mod descbis; pentru aceastA stan: contra naturii este ncvoie de un eufcmism: c spune cA biftecul este cit trebuic - de fript - (fr. A point), ceea cc inseamnA mai cutind o limitA decit o perfectiune. Mincatul biftccului in singe reprez.intA dcci o naturA ~i totodatA o moral!. Toatc ternperaroentele pot fi multumitc cu aceasta, sangvinii datoritA identitc\tii, nervo$ii $i limfaticii
100
ROLAND BARTHES
MJTOLOGU
101
datoritA complemen~tAtii. ~i.. dupa cum vinul devine pentnJ • nu poatc uece Ia d~man decit prin tradare. Intr-un film vee~ un marc numAr ~e. mtelcctuah substantA mcdiumnicA ce.i (Deuxicme Bureau.. contrc ~omm~dant~, ser:anta preotuJ~ d~ce ~ forta ongmara a natum.tot astfel biftecul cste pcntru patriot ti ciA de nuncarc sp1onulw . ncamt deghi~t ca france~ et un alunent de rnscumpArare, datorita cAruia ei i$i prozaizcaza din clandestinitate: .Dumneata ~11. Laurent? lp dau o bucacA cerebralitatea $i conjurn, cu ajutorul ingelui $i aJ cAmii macre din biltccul meu.., Apoi, dupA ce spionol cste descoperit: .,Jar uscAciunca sterilA de care int invinuiti intrnna. Voga biftccul~ ell, care i-am dat o bucatA din biftecul meu!". Suprcm abuz tartar, de excmplu. cste o opcratiune de exorcism impotriva de incredcre. Asocial indeob$te cartofilor prAjiti , biftecul le transrnite asocierii romantice dintrc sensibilitate ~ maladivitate: in acest mod de a prepara camea, existA toate tarile germinante ale accstora lustrul sAu national: cartoful prAjit estc nostalgic $i matcriei: terc~ul _de __singe $i. bAlo$Cnia oului , un ansamblu de patriot ca $i biftccul. Am aflat din rcvis~ Mat~h cA d~pA substante mo1 $1 vu, un so1 de compendium semnificativ a1 annistitiol indochinez ..generalul de Casmes, cbiar Ia pnma imaginilor pre-n(l$terii. masll, 8 comandac cartofi prlljili". Jar Pre$edintcle Fo$tilor ComCa $i vinul. biftccul estc. In Franta, element de bazA batanti din Indochina, comentind mai tirziu aceastA $tire. nationalizat mai curind dccit socializat; el este prezcnt 1n toa~ adAuga: ,,N-am inreles nici pin/J astAzi gestul generalului de decorurile vietii alimentarc: plat, cu marginca gaJbcnA, talpoid, Castries care. chiar Ia prima mas~1. a ccrot cartofi prlljip". Ni in restaurantele ieftine; gro , musto , ln. clrciumile spccializate; se cerca sli intelegcm cA ceea ce comandase GeneraJuJ nu era cubic, cu miezul umcd sub o coaja subtire, arsA, in restaurantele un vulgar reflex materialist. ci un episod ritual de apropricre de lux; se rcgAse$te in toatc ritmurilc. la imbcl~ogata mw a ctnici franceze rcgasite. Generalul cuno$tea foarte bine simbo~urgb_eZA ~i Ia gustarea bocma a burlacului; esre hrana expcdilica noastrA nationaJA, el $tia cc este cartoful prAjit: semoul tJvli $1 totodatA dcnsa, el rcalizeazA eel mai bun raport posibil alimentar aJ ,.[:rancitatii". mtrc ecooomie $i cficacitatc, intrc rnitologia ~ plasticitatca coosumArii sale. Pe deasupra, este un bun frantuzcsc (circumscris, cc-i drcpt, astA7j de invazia srcak-urilor a.mcricane). Ca $i pcntru vin, nu exista nici o coostringere aJimentarA care sA nu-l facA pe francez sA se gindeasca Ia biftcc. De.-abia ajunge in strA.inAtatc ~i il $i cuprinde dorul dupA bifiec, irnpodobit acum cu o virtute suplirncntarA, cleganta, deoarcce, fata de complica,ia aparenta a bucatAriilor exotice, biftecuJ estc o mincare ce imbina, se crede, sucuJcnta cu simplitatea. Ca bun national, cl l1rTtleaZA cota vaJorilor patriotice: Je salveaza In timp de r!zboi. el cste ins~i camca luptAtorului francez, buoul inalienabiJ care
.?
103
MTTOLOGII
~ a altele. Artistul nu poatc avca decit sarcina de a intocmi ung . . .I . oaJ taloagc, inventare, de a umbla dupl1 ccle maJ mtct ocun g ~ punA acolo, tnghesuite. crcatiilc $i in ~mcntele o~e~tl. verne \,ine de trad.itia progrcsista. a burghez1c1: o~ra I~ sustm~ c6 ruroic nu-i poate scApa omului, cA '~· .chiar $1 ffi3J tndcpArtaLA. este ca un obiect in roina lUI: $1 ~ ~ne~tea nu este. la wma urrnei, decit un momen~ ~ialecuc m aservuea eocrall1 a Naturii. Verne ou mcerca mcLdecum sa mlircasCA pottivit uoor solutii rornaotice de ev~unc sau ~or . rnisticc de infinit: el tocerca nccontemt -o resumga, plaoun . ~ his s-o populeze, s-o reducA Ia un patiu cunoscut $1 1~c • pe care mai apoi omul 1-ar putea locui in mod con_Cortab•l: I~ poate obtine totul de Ia ea t~i. ea nu are nevotc, ca sa eXJste, de nirncni altnl decit de om. . tn afarn de oenumArarelc resurse ale $liintei. Verne a m~ ventat un cxceleot rnijloc romaoesc peotru ada stralucirc accstet aproprieri a luroii: garanteazA spa\iul c~ limp~. impreuneazA mercu aceste douA catcgorii, le riscA dmtr-o smgura. aruncare de zaruri. sau dintr-o singurn faptA nesftbuita., int~tdeauo~ i1hut~te. Chiar ~i peripetiile trebuie sA imprimc. I~ ~ SOl de stare elasticA, sa indepftrteZC, apoi sA apropte mchiderea. sA se joace bucuros cu distao\cle cosmicc ~..sA~· intr-un mod rnutAcios. putcrea omului asupra patiiJor $1 a orarelor. lar deasupra acestci plaoete mincate triumfal de ~ e~l vernian, un fel de Anteu burghez ale ca.rui nop(i tot ncprihanitc $i ,.lntremAtoarc", se tiriie adesca vrcun d~rado, ~radA rcmU$CArii sau splceo-ului, ram~itA a unei cpoct romanllcc revolute, $i care face sa tra1uccascl1, prin contrast:.sAnAtatea adevl1ra\ilor proprietari ai lurnii, care nu au dccit gnJa de ~ sc adapta cit mai bine posibil unor situa\ii a cAror complcXJtate, deloc metafi7JcA $i oici mAcar moralA. tine pur ~ simplu de vreun capriciu picant a1 geografiei.
:sA
a:a
Nautilus ~i Bateau ivre
.
'1.> .
Opera lui Jules Verne (centenaruJ ~ale a fost comemorat de cunnd) ar fi un bun obiect pentru o analizA structuraiA; este o opera temati~. Verne a construit un fel de cosmogooie inchisa asupra ei ~i . carc-~i are categoriile, timpul, spa\iul, plenitudinca, ~i chiar ~i principiul ei existen~al. DupA pArcrca mea, acest principiu este gestul nccontenit a1 tncbiderii . Imaginatia cAI~toriei corespunde Ia Vemc unei explornri a inchiderii, iar acordul dintrc Verne $i copilarie nu vine d.iotr-o misticA banaiA a avcnturii, ci, d.impotrivA, d.intr-o bucurie comuoA a finitului , prezentA in pasiunea copiilor peotru cabane ~i pentru corturi: sa se inchidA ~i sa sc instalczc, iaiA visul existen\ial aJ copiiAriei $i al lui Verne. Arhetipul accstui vis cste accl roman aproapc perfect: L 'ile my t6ricusc, unde omul-copil rc--inventcazA lumea, o umple, o imprejmui~te. incununind acest efort eociclopedic cu postura burgheza a aproprierii: papuci, pipA $i un Joe Ia gura sobei, in vreme ce. afarn. furtuna, ad.icA infmitul , urla zadarnic. Verne a fo t un maniac al plenirudinii: tot timpuJ sf'~ lumca $i o mobila, o umplca de nu mai era Joe nici mAcar pentru un ac; mi~ea lui seamAnA cu cca a unui encicloped.ist din secolul a1 XVIIT-Iea sau a unui pictor olande1~ lumea estc finitA. lumea este plinA de materiale numarabile. ~tate uncle
fumea
•
104
ROLAND BARTHES
GestuJ pmfund aJ lui Verne cste, (i$adar, apropricrea.lma. ginea cornbiei, ali\ de importan.tA in rnitologia lui Verne, nu-t contraz.ice, dimpotrivA: corabia poale fi simbolul plecArii; Ia un nivel mai adlnc, ea estc simbolul inchiderii. Preferinta pentru corabie lnseamnA intOLdeauna bucuria de a se inchide perfect, de a avca Ia indcminA un numAr cit mai mare posibiJ de obiecte de a dispune de un pa(iu absolul fmit: dragostea pentru cornbii, inscamnA dragostca pentru o casA upertativcl, adidi incttiscl defini.Liv, rucidecum dragostea pcnLru mariJe plediri in general: corabta cste o chestiune de habitat inainte de a (j un rnijloc de transport. Or, toate vapoarclc Juj Jules Verne sint ni$te desA~i~e l~uri ..la gura sobci". iar periplul enorm spo~te bucuria mchidem lor, perfcc{iunca urnanitA{jj lor inlerioarc. Nautilus este, in aceac;LA privintA. p<:.stera doritA: plclcerea de a (j inctm atinge paroxismuJ cmd, clin sinul acestei interioritati tMA fisurn este posibil SA priv~ti printr-un gcam mare vagul exterior aJ. apclor, ~i astfcl sa dclin~li intcriorul prin contrariu1 sau. ~ .~ele mai muJte· vapoarc de legenda sau de fictiune sint, m pnvmta aceas~, ca ~i Nautilus, lema unei inchidcri dragi, deoarece estc deaJUns sA-i dai omuJuj drept habitat 0 corabie ca omul sA-~i rinduiac;ca nurnaidccit bucuria unui univers ~i ncted unde, de altminteri , potrivit unci intregi morale nautice, omul estc zeu, lApin ~i totodata proprictar (seul maJl:re a lx:Jrd etc.). In a~tA mitologie a naviga(iei, nu exista decit un mijJoc de a cxorcu~ natura posesivA a omului aflat pe corabie: suprimarea omulut ~nrru a Jasa corabia singura; atunci vaporuJ incetea.zA de a mat fi cutie. habitat, obicct posedat; devine ochi cAJator, atingind infmituriJc: produce mx:ontcnit plccc1ri. Obiecrul cu adevArat opus lui Nautilus aJ lui Verne este Le Bateau ivrc a1 lui. Rimbaud, vaporu1 care spune .,eu" ~i care, scclpat de ~oncavttatea.. a, il poate ajuta pe om a trcacA de Ia 0 psihana1tza a p<:.steru Ia o poetic:A adcvclratA a cxplornril.
Reclama pentru profunzime
Am arntat ca, astazi, roclama pentru detergenti subtiniaza co precaderc ideca de profunzimc: murdAria nu estc smulsa de pc suprafata obiectului, ea estc eliminata din locuriJe ccle
ronmd
~
mai ascunsc. Toatfl reclama pentru produsele de infrumusctare se sprijina pe un soi de reprczentare epidi a ceca cc este mai intim. Micile cuvintc inainte ~tiintifice, menite sA introduc:A publicitar produsul. ii recomanda sA cUfe\e in profunz.ime, A climine m profunzimc, sA hrAneascA in profunzime, pc scurt, sA sc infiltrezc cu orice pret. Paradoxa!. piclea se dov~tc, cu ~urinta. a fi indatorata unor rndacini adinci, unui strat de ba.zA de refunoire, cum spun uncle produsc, numai in mAsura in care ea cste in primul rind suprafa~. insA suprafatA vic, adidi muritoarc, susccptibiJA de a se usca ~i de a imbAtrlni. Mcdicina permite de altfcl sA i se dea fromusetii un spa(iu profund (denna i epidcnna) ~i A le convingA pe fcmei cA ele sint produsuJ unui fcl de circuit germinativ. undc frumu&e\ea inflorcscentelor depinde de hr.ma rndacinilor. Prin urmare. ideea de profunzimc estc generalA, nu cxistll rcclamA undc ea A nu fie prezentA. Dcspre ubstantcle cc trcbuic infiJtrate ~i convcrtite in sinuJ accstei profunzirni , nimic precis; se indicA doar di estc vorba de principii (ioviorntoare, stimulative, nutritive) sau de sucuri (vitale, rcvitalizante,
106
ROLAND BARTHES
regenerante), un intreg vocabular molieresc, ~or complicat cu un grtunte de scientism (agentul bactericid R 51). Nu, adevAfata ~ a acestei mici psihanalize publkitare este conflictu) dintre douA substante inamicc, care-~ disput.A subtil drumuJ ,,sucurilor" $i al ,principiilor" cAtrc cimpul profunzimii. Aceste douA substante sint apa ~i grA.simca. Ambele sint moralmente ambigue: apa este beneficA d~ toat.A lumea vcde foarte bine cA pieJea imbAtrln~~ $1 se usuca $i cA pieile tinerc sutt proaspetc, pure (o wnezcaJA proas/)AtA, spune un produs oarecare); tare, neted, toatc valorile po~itive ale substantci camaJc sint dintr-o datA simtite ca fiind intmsc de apA, umflate ca o rufli. stabilite in acest idcaJ de puritate, curAtenic $i prospetirnc pentru care apa este cheia generalA. Din punct de vcdcre publicitar, hidratarca profunzi:milor este. a~ o operatiunc necesar~. Cu toate accstea, infiltrarea unw corp opac de c~trc apA nu pare ~arA: se crede ca apa ~te p~ volatiJA, prea ~arA. prea nerabdAtoare pentru a putca aJunge m accle ;,,one cripruare unde este elaborat.A Crumusetca. ~~ apoi apa, in fizica ei camaJA $i in stare libcrn, apa decapeazA, mt.A, se intoarce Ia acr, face parte din foe; ca nu este bcneficA decit. inchisA, st.ApihitA. Substanta grasA are calitcltile $i dcfectele inverse: ea nu raco~e; moliciunca ei est.e exccsivA, prea durabil!, artificial!; nu poate fi cl~t.A o reel.~ pcntru frumusete pe ideca pura de~· a c!.re1 compaettate insAsi este simtitA ca o SlMC prea pu~ ~~a. Grasimca (numit.A mai poetic uleiuri, Ia plural, ca m Btblie, sau in Orient) degaja, dcsigur, o idee de branA insA este mai sigur s-o exal{i ca un element vehicular lubrifian~ fericit, conducAtor aJ apei in sinuJ profunzimilor pielli'. Apa este ~talA. ca s~bstant~ volatila, aeriana. instabila, efemerA, pre\loasA; ~e1uJ. dimpotnva. e opfe$le, apasA, fOI1cazA Jent suprafetele, unprcgnea7.!, alunecA f!ra intoarcere de-a Jungul
MITOLOGJJ
107
,porilor'' (personaje esentiale4n frumusetea publici~). Toate rectamele de produse de inf:rumusetarc pregaresc dec1 o conjunctie miracuJoasA a lichidelor inamice, declarate de acum inainlC complemcntare; rcspectind cu diplomat:ie toate valorilc pozitivc ale rnitologiei substantelor, ea ajunge sA impun! convingerca fericit! potrivit d.reia grASimile int vehicuJe ale apei, $i ca exist.A creme apoasc. moliciuni ram strAJucirc. Cele mai moJte din noile creme sint a$adar numite lie rude, fluidc, ultra-penetranle etc.; ideea de gr!sime. mull! vreme consubstantial! ideii de frurnusetc, se voalcaz! sau se complicA, se corecteaz! cu lichiditate, &i uncori cbiar dispare, inlocuit.A cu fluida J()fiune, cu spiritualuJ tonic, glorios astringent, dac! este vorba sA combatA aspecruJ ceros al pielli, pudic special, dac!, dimpotriv!. cste vorba sA b.rnneasc! din bel~ug acele profunzimi Jacome ale cAror fenomenc digestive ne sint prezentate flrA crutare. Aceast! deschidere publicA a interioritAtii corpului omencsc este de altrnintcri o tr!s!tur! gcneraiA a reclamei pentru produscle de toaletA ...StricAciunea este expuJ7.alA (din dinti. din piele, din singe, din respi.ratie)": Franta are o dorintA nest!pinilA de cur!tenie.
MTTOLOGIJ
•
Citeva vorbe de-aJe Dlui Poojade
Mai mult dccit orice pc lume burghezia rcspectA imanenta: orice fenomcn care cuprinde in cl insu~i propriul sAu tcnnen printr-un simplu mecanism de i'ntoarcere, adic.i, foarte precis, orice fenomen pltltit. estc pe placul ei. Limbajul are datoria s~ acrcditeze. in figurile sale, ba chiar $i in sintaxa sa, aceast! morala a ripostei. De exemplu, 01 Poujade ii spune Olui Edgar Faure: , Vn asumafi dspunderea rupturii, vcfi supona consccintele". $i infmitul lumii este conjurat, totul estc adus Ia o ordine curtA, dar plinA, flrn scurgeri, cea a plAtii. Dincolo de con~nutul frazei ca atare, cchilibroJ sintaxei, afumarea unei legi potrivit cAreia nimic nu sc sA~~te ram o con~ cintA egalA, undc orice act omenesc cste riguros contrazis, recuperat, pe scurr. o intreagA matematicA a ecua{iei il lini$t~te pc micul-burghez, ii alcAtui~te o lume pe mAsura comunicarii sale.
AceastA rctoricA a talionului are figurile ei proprii. toate figuri ale cgalit!tii. Nu numai cA oricc jignire trcbuie conjuratA printr-o amcnintare, dar chiar orice act trebuie prevcnit. Mindria de .,a nu se JAsa tras pc sfoan\'' nu este altccva decit respectul ritual fatA de o ordine numerativa in cadrul cAreia a dejuca inseamnA a anuJa (., V-au spu • pescmne, cA. d~i mi-au filcuc figura cu Marcellin Albert, nu aveau ce spcra. ').In felul acesta,
109
J'C(iuccrea lumii Ia o pura cgalitatc, respectarca raporturilor canutative intre actele omen~ti sint stari triuml'Atoarc. A-1 face pc cineva sA platcascA.' .a contrazi:e, .a scoate din eve~imc~t contrariul sAu, fie rephcmd. lie dejucmd. toate acestea mchid Jumca asupra ci insA$i $i produc o multumirc; cste dcci nonnal sa ne rnindrim cu aceasta oontabilitate morala: lustrul micburghez constA in cludarca valorilor calitative, tAvilirea procesclor de transformare prin statica egalitA{ilor (ochi pentru ochi, efcct pentru caulA. marfA pentru bani, bAnut pentru bAnut etc.). 01. Poujade este foarte co~tient cA dU$manuJ capital al acestui sistem tautologic este dialectica, pe care de altminteri 0 confundA mai mull sau mai putin cu sofistica: dialectica nu poate fi invinsA decit printr-o intoarccre neincetatA Ia. calcul, Ia numArarca conduite.lor omene&ti, Ia ceea cc 01 Poujade, de acord cu ctimologia. num~te Ra\iune (,Strada Rivoli sA fie oarc mai tare dccfl Parlamentul'! dialectica mai valoroasil dccil
Rapunea?' ). Oialectica riscA intr-adevAr sA dcschidA lumea accasta pc care noi avem grijA s-o inchidcm asupra inegalitAti)or ci; in mAsura In care cste o tehnicA de transfonnare. dialcctica se opune structurii numerative a proprietA\ii. ca estc fuga in afara limitelor rnic-burgheze, prin unnare. mai intii, ea cste anaternizatA. apoi, decrctatA simpla iluzic: degradind o datA in plus o vcche temA romanticA (pe vremea aceea burgbezA). 01 Poujadc aruncA in neant toate tchnicile inteligentci, opunc •.ra\iunii" mic-burgheze sofismele ~i visurile universitarilor ~i ale intelcctualilor, pe care pozitia lor in afara realului numArabil este de ajuns pcntru a-i discrcdita. (.,Franra sufcnl de o supraproducpe
de oameni cu dip/orne. politcbnicieni. economi$ri. lilosofi $i alfi vi !tori care au pierdut orice lcg
110
ROLAND BARTHES
filosofia lui: este .,bunoJ simr". faimosul bun simt al ,.oamenilor de rind", spune OJ Poujade. Mica burghezie, eel putin cca a Olui Poujade (AJimentatie. M~celarie), arc bun simt ca proprietate esentialA, ca un apendice fizic cu care sc fru~te, un organ special de perceperc: un organ de altfel ciudaL, de vreme
ce, ca sa vadA bine, trebuie mai intii de toate sa nu vadA nimic, sA refuze dc~~irea aparentelor, sA ia drcpt adevarate propunerile de ,,real' ' $i sa dccreteze nulA oricc inccrcarc de a lnlocui riposta cu explicatia. Rolul sau este sa propuna egalitAti simple intre ceca ce se vede $i ceca ce este, $i sa asigurc o lume Bra legAturi, OlrA tranzitie $i tlrc1 progres. Bunul sirnt este ca un cline de paza al ecuatiifor mic-burghe7.e: astupa toate iC$irile dialectice, definC$lC o lome omogcna, unde te simti ca acasa, Ia adApost de tulburarile $i de scAparile ,visului" (a se intelcge: Ia adapost de o viziune oe-numArabilA dcspre Jucruri) . Yntrucit comportarnentele ornco~ti slot ~i nu trcbuic sa fie deci"t pur talion, bunul sirnt cstc acea reactie sclectivA a mintii care reduce lumca ideal! Ia mecanisme directe de riposta. Yn acest fel, limbajuJ Olui Poujade arata, o data mai moJt, cA toata mitologia mic-burghczA implicA refuzul alterita{ii, negarea diferitului , bucuria identitatii $i exaltarea asemAnArii. In gcnercl.l, ~reductic ecuationala. a lumii pregAtC$te o fau expansionistA cind ,;dentitatea" fenomenelor OlllCllC$ti i'ntemeiazA nwnaidccit o .,naturA" $i, prin urmare, o .,universalitate". OJ Poujade n-a ajuns incA sa defincascA bunul simt drept filosofie general! a omenirii: pentru el, bunul simt mai este deocamdatA o virtute de clasa, data, ce-i drept, ca un intAritor universal . ~i tocmai acest lucru estc sinistru In poujadism: el a nvnit din capul locului la un adevar mitologic. propunind cultura ca o boala, ceea ce cste sirnptomuJ specific fascismelor.
Adamov ~i lirnbajul
Am vazut mai lnainte cA bunul sirnt poujadist constA in s!abilirea unei ecruvalcnte simple in~ ceca ce se vede_$i ~ ce este. C'md o aparenta este in mod hotatit ~- msobta , acelui3$i bun sirnt ii rAml'ne un mijloc de a o dimmua tArn a iC$i dintr-un mccanisrn al egalitAtilor. Mijlocul acesta _este simbolismul. De fiecare datA cind un spcctacol pare nemotlvat, bunul imt aduce cavaleria grea a simbolului, ad.mis in ccrul rnic-burgbez in mAsura in care, cu tot versantul I~ abs~c~ el ~tc vizibilul cu invizibiluJ sob formelc uneJ egal•tAtJ cantitative (asta face cit astalaltA): calculul estc salvat, lomea rezista incA. Atunci clod Adamov a scris o picsA despre aparatele de bani, obiect insolit in teatroJ burghez care. in materie de obiec~ scenice, nu ClJil03$te decit patul adulterului. presa cea mru importantA s-a grlibit sA conjure neobi nui~ ~~cihdu-1 1~ simbol. De vrcme ce asta fusemna ccva, pnrnejd1a era mru micA. ~i. pc mAsurA cc critica piesei Ping-Pong s-a ~at tot mai mult cititorilor marilor publicatii (Match. France-Soil) , ea a insistal asupra caracterului simbolie al operei: fiti lini$titi. nu este vorba decit de un simbol, aparatele de bani inseamnA doar , complexitatea sistemului social". Acest obiect teatral insolit este exorcizat de vreme cc inseamnA ceva.
112
ROLAND BARTHES
MITOLOGIJ
113
Tnsll biliardul electric din Ping-Pong nu simbolizeaza ' acesta nu cstc. Ia drcpt vorbiod, un limbaj pus Ia conservat, nimic; c1 nu exprimll , cl produce; cste un obiectliLcra1 , a cMlj a$! cum a putut fi, de cxcmplu. jargonuJ porLArcseJor redat de Henri Monnier, ar fi mai cutind un limbaj retardat, format functie este sA gcncrczc, prin ins~i obiectivitalca sa. situatu. fatalmente in viata sociala a pcrsooajului. ~i care sc dezgbea\A, Dar ~i de accaslll datA, critica noastra estc pAcAJilll in setea :I(Jeva.rat si totusi pll{in cam prea acid sau prca crud. intr-o ei de profunzime: situatiile aceslca nu slm p ihologice, slnt, siroatie ulterioara, cind u~ara lui congelare ~i un pic de emfaz.a In cscntll, situatii de limbaj. Esre o rcalitate dramaticA, pe care va trebui in cele din unnll s-o admitem alaturi de vcchiul arsenal vulgarA, inv~ratA, au cfecte iocaJculabile. Pcrsonajele din PingPong sint cam ca Robespierre al lui Michelet: ele gindesc tot de intrigi, ac{iuni, pcrsonaje, conflicte ~i aiLe clemente ale teatrului clasic. Ping-Pong este o retca. montatll magistral, de ce spun! Vorbire adinca ce ublinia.zA acea supuncrc tragicA situatii de limbaj. 8 omului fatA de limbajul sAu, cu dcoscbire ciod, ultimA ~i suprinz!toare in!Ati$are a neintelegerii, Jimbajul accsta nu cstc. Ce este o situa~c de limbaj? Este o conliguratie de cuvinte, in mllsur.l sA gcncrc7.c rcla~i /a prima vcdere psil»cu totul al s!o. Faptul accsta va explica poatc ambiguitatea aparentll din logice, nu ati't false cit lncrcmcnitc in ins~i compromiterea unui limbaj anterior. Jar accastA incremenire, In cclc din urma. Ping-Pong: pc de o parte. deriziunea limbajului este cvidcntA ~i. pede alta, a~i dcriziune cste tolU$i crcatoare, ca produce nimi~te psihologia. Cind parodiezi limbajul unci clasc sau ftin\C cu adcvArat vii, dotate cu o duralll cc le poate ducc pina al unui caractcr, lnscamnA cA de\ii o anumilll diSLan\A, ell te Ia moarte de-a lungul uoei lntregi exi tcnte. Aceasta io.seamnll bucuri ca un proprieLar de o anumilll autcnlicitatc (virtute lndrtell Ja Adarnov ituatiile de limbaj re1Jstll perfect Ia simbol si gilll de psihologie). tnsA dacll accst limhaj lmprurnutat estc Ia caricaturn: viata este parazitul limbajului, iatA ce coostalll general, situat mereu putin tnaintc de caricatura, si dacA acopera intreaga suprafatA a picsci cu o presiune diferilll, dar lara nici Ping-Pong. o fisurn prin care vrcun strigAt, vreo vorba nascociUI sA poata Masina de bani adusA pc scena de Aclamov nu cste asadar scllpa, atunci raporturile umane, in ciuda dinami mului lor o cheie, nu estc cioctrlia moartll a lui d' Annuozio, sau poarta tmui paJat din tcatrul lui Maeterlinck; este un obiect generator apa.rcnt, parcA sint vitrificate, deviate nccontcnit de un soi de de Lirnbaj; ca un clement de cataJi7.A, el trimitc oetncctat refrac{ie vcrbalA, iar problema .,autcnticilll\ii" disparc ca un vis actorilor un inceput de vorbirc, ii face sA eltiste in proliferarca frumos (si amAgitor). Ping-Pong cste alcatuilll in iotregime dintr-uo bloc din + limbajului. Cliscelc din Ping-Pong nu au de altfel toate acecasi inrlldAcinare in memorie, acelasi relief; depinde de cine le accst limbaj sub sticla, asemAnlltor, dacA vrcm, acclor froLCn vegetables care le permit coglczilor A gustc in timpul icrnii spune: Sutter, eel ce spune vorbe mari, ln~irn acbizitii caricaturale, afiseazA numaidccil un limbaj parodic care te face sa crodillltile primllvcrii; accst lirnbaj. tcsut in intregime din mici rizi din toalll inima (,,Cuvintele sint Coate ni$Ce capcanc!'). locuri comunc, din truisme paqiale, din stereotipuri grcu de rocunoscut ca atare. zvtrlite cu putcrca spcran\ci - sau a lncromenirca limbajului folosit de Annette cste mai labll, $i totodalll mai jalnicA (,,S-o spui altora, Mister Roger!'). Fiecarc disperllrii - ca particulclc dintr-o ~care brownian!, limbajul
114
ROLAND BARTHES
personaj din Ping-Pong pare dcci condamnat Ia nlg~ul Au verbal. insA fiecare fAg~ cste sApat altfel. iar acestc difcrente de presiunc crcca7..A tocmai eeea ce in tcatru numim situatii, adicA posibilita{i ~j oppuni. fn mllsura in care limbajul din PingPong este in intregime dobinillt, i~it din teatruJ vicpj, adicA dintr-o vi~ prczentatA ea ins~i ca tcalru. Ping-Pong este tcatru de gradul aJ doilea. Este chiar oootrariul naturalismului, care-~ Creierul lui Einstein propane intotdcauna cl amplifice ncscmnillcantul; aici, dimpolrivA, spectaculosul vicpi, aJ limbajuloi. sc in~le pe sccnA (~a cum se spune desprc ghcatA cA s-a int:Arit). Modul acesta Crcierullui ~tein estc on obiect mitic: paradoxa!, cca de congclarc cste chiar eel aJ oricArei vorbiri nritice: ascmenea mai mare inteligentAalcAtw~te imagioea cclw mai perfecponat limbajulw din Ping-Pong, mitul cstc ~i el o vorbire ioghctatA mecanism, omul prea putcmic este dcspllq:it de psihologic, .fiind datoritA proprici sale dedublclri. Fiind in A vorba de teatru introdus intr-o lume de roboti; se $tiC cA, In romanclc de antireferinta acestuj aJ doilca limbaj este diferitA: cuvintul mitid sc scufundA in societate, intr-o lstorie generalA; pc citA vreme } cipa{ie, supraoamcnii au lntotdcauoa ceva rci.ficat. La fel stau lucrurilc $j cu Einstein: estc cxprimat indcob$te prin crcicrul limbajul experimental nu poate dubla decit on prim verb indisau, organ antologic, adevaratA piesA de muzeu. Poate cA din vidual , in ciuda banalitA{ij sale. pricina specializArii sale matcmatice, supraomul este dcspwat Nu vAd in literatura noastrn tcatralA decit un siogur autor aid de oricc caracter magic; nu exist.A In el nki o putere illfuz.A, despre care sa sc poatA spune, intr-o mAsura. oarecare, cA ~i-a misterul ou este dcclt mecanic: este un organ superior, prodiconstruit opera pe o prolifcrare IiberA a lirnbajului: Marivaux. gios, dar real, chiar fiziologic. Din punct de vcdere mitologic, La polul celAialt, teatrul care se opune eel mai mult acestei Einstein este matcrie, puterea lw nu ne ducc spontan cAtrc dramaturgij a si tua~ei verbalc cste, paradoxa!, tcatrul verbal: spirituaJjtate, cl arc nevoie de ajutorul unci morale indepeodcnte, Giraudoux, de pildA, aJ cMW limbaj cstc sincer, adicA sc scude convocarca .,co~tiintci" savantulw. ($ciin(A fAr3 COI1$ciin(A, fundA in Giraudoux ins~i. Limbajul luj Adamov i~ are radAcia spus cineva ...) oile in aer ~i se $tie cA tot cc cste exterior ii pri~te teatrului Y~i Einstein a alimental un pic lcgcnda I Asiodu-~i creicrul m0$lenirc, pentru care douA spitale sc ceartA de parcA ar 6 vorba de un mecanism nemaivAzut, pe care in srlf$it it vom putea dcmonta. 0 fotografie iJ aratA culcat, cu capul plio de fae eleclriee: slnt inrcgistrate undcle creierului sAu. In timp ce i se cere ,,scl se gindeascA Ia relativitate" (dar, de fapt, ce vrea sA spuncl exact: .,a te ginill Ia ...?"); trebuie, de bunA searnA,
ROLAND BARTHES
MITOLOGD
sA intclegem cA seismogramele vor fi cu ati't mai violentc cu cit mai greu cste ubiectul ,,rclativitatc". insA$i gindirca este rcprezentatA ca o materie energeticA, produsul mAsurabil al unui aparat complex (aproape electric). ce transformA substanta cerebrala In forta. Mitologia lui Einstein face din cl un geniu ati't de putin magic, inclt dcsprc gmdirea lui se vo~te ca dcspre o activitatc functionalii amintind confectionarea mccanizata a cimatilor, mAcinatuJ grnuntelor sau al minereului: el producca gindire, necontcnit, ~ cum moara produce fll.inA, iar rnoartea a fost pentru el. in primul rind. oprirea unei functii localizate: ,.creierul eel mai puLcmic s-a oprit din gindire". Mecanismul accsta genial t:rebuia sA producA ecuatii. Datorita mitologiei lui Einstein, lumca a regAsit, cu mare placcrc, imaginea unci stiinte formulate. Lucru paradoxa!. cu cit geniul omului era mai materializat sub forma creierului sAu, cu atit mai mull produsul invcntiei lui se apropia de o conditie magicA, reincama vechea imagine ezotericA a unei stiinte cuprinsA in iotregimc In clteva litcrc. Exi ta un secret unic al lumii, si accst secret cstc continut de un cuvint. universul cste ca o casa de bani , iar oamcnii ii cauta cifrul: Einstein aproapc 1-a gAsit, si acesta cste mitul lui Einstein: se gAscsc aici toate temclc gnostice: unitatea naturii, posibilitatea ideala a unci reduceri fundamentale a lumii, puterea de dcschidere a cuvmtului, lupta anccstrala. dintre un secret si un cuvmt, ideea potrivit cAreia stiinta totala nu sc poate descopcri deci't dintr-o data., ca o iocuietoare care ccdca1.A brusc dupa. mii de inccrca.ri ncreu.site. Ecuatia istorica. E = mc;l aproapc cA indeplincstc, prin simplitatea ei n~tcptata. , idcca porn a cbcii, nuda. lincara. dintr-un singur metal, dcschizind cu o u.surinta magicA o poarta. pe care secolc de inv~unare nu izbutisera s-o deschidA. Reprezenta.rile explicA foarte binc accst lucru; Einstein, fotografiat, sta. linga. o tablA plina. de semnc matematicc de o vadita.
cornplexitate; lnsa. Einstein dcscnat, adicA intrat in legen
116
117
MITOLOGII
Omul-Jet Omul-Jet este pilotuJ aviooului cu rcact}e. Match a prccizat cA el apaJ1ine unei rase noi a aviatiei, mai curind robol decit erou. Exi tAto~i In omuJ-jet clteva reziduuri parsifaJiene. pc care le vom vedea numaidecit. Ceea cc surprinde insA iJ \ mitologia aecstui Jet-Mill1 este eliminarea vitezei: nimie dit legenda. nu face o aJuzie sub tantiaJA Ia accasta. Aici , trebul A intrnm tntr-un paradox, pe care de aJtminteri toatli luma il admite foarte bine ~ i chiar it consumli ca o dovada. de moda· nitate; paradoxuJ amintit estc aceta ca viteza cxcesivA sc transfon:nA in repaus; pilotuJ-crou se singuJariza printr-o int:reaga mitologie a vitezei sensibile. a patiuJui devorat, a mi$caril ametitoare; jcc-maa sc va defini printr-o cenestczie a imobilismului (,,Ja 2{)()() pc oro. pe orizonta!A. nici o imprcsie tk vitez.A'), ca $i cum cxtravaganta vocatiei sale ar con ta tocmaJ in a dcp3$i mi~area. in a merge mai repede declt viteza Mitologia pArnsC$lC aici oricc rcprezentarc a at:ingerii exterioarc ~i abordeazA o purA cenestczie: mi$carca ou mai c te percct* optidl a punctelor ~i a suprafetelor, ea a devcnit un fcl de tuJburare verticaiA, aJcAlUilA din contractii, din lntuoecari, dill spaime $i din IC$inuri; nu mai estc aJuoecare, ci rav~irt ioterioara.., LuJburare monstruoasA, crizA imobilA a OOD$tiinto corporaJe.
ll9
Este fire.sc ca in aceste conditii miruJ aviatorului sA·$i piardA cu totul umanismul. ErouJ vitczci clasice putea sA rnminA ,.un om de lume" in mAsura tn care mi$carea era pentru eJ o pcrfonnanta episodicA, pcntru care nu e ccrea decit curaj: atcrgai in gJUIIlA. ca un amator oeastimparat. ou ca un profesiooi t , se dluta ,ameteaJa''. ajungcai Ia mi~ inarrnat cu un moralism ancestral care-i llcca pcrceptia mai ascutilA $i pennitea sA i se construiascA filosofia. Numai in mlisura In care era o aventunJ. vitcza illega pe aviator de o serie intrcaga de roluri umane. Se pare cA Jet-Man nu mai cuno~te nici aventura nici destin, ci doar o conditic; $i chiar $i accastli cooditie. Ia prima vedcre, estc mai muJt antropologicA declt umanA: din punct de vcdcre mitic, omuJ-jet este definit nu aUt prin curajul sau ell prin greutatea, rcgimul $i moravurile sale (cump!tare, frugaJitate, stapinire). ParticuJaritatea lui rdSiaiA i sc cit~te in morfologie: combinezonuJ anli-G(ravitationaJ) din nylon gonfiabil, casca lustruitA pun omuJ-jet mtr-o piclc nouA, unde ,nici m8car mama lui nu J-ar recunoa tc ''. Este vorba de o adevAratA convcrsiune rasiaJA. cu atit mai plamdbiiA cu cit $tiiota-fictiunc a $i acrcditat foarte muJt accst transfer de spccii: romJ se petrece ca $i cum ar li fost o transmutarc brusc.'\ lntre creaturile vechi ale omenirii-elicc $i crcaturiJe noi aJc omcnirii-reactie. Yn rcalitate, $i in ciuda aparamJui $tiintific aJ accstci noi mitologii, nu a fost dccit o simplA dcplasarc a sacruJui: erci hagiografice (Sfinti $i Martiri ai avia\,iei-clice) ii urmcalA o perioada monastic!; ~i ceea ce Ia inccput trcce drept simpiA prcscricrc dietetidl aralA curind cA are o semnifica\,ic sacerdo~A: stAplnirc $i cumpAtare, abstincntA $i indepArtare de p!Accri, Vtata comunA, imbrndlmiote uniformA, torul, in mitologia OtnuJui-jet, contribuic Ia manifestarea plasticitAtii cArn.U, Ia
120
ROLAND BARTHES
supuncrca ci unor scopuri colcctive (de altfel , de o imprecizi~' pudicA), iar aceastA supunere este oferitA ca jertfl singularitAtii prestigioase a unei conditii inumanc. in omul-jet, socictatea regas~e in cele din unna vechiuJ pact teosofic care a compen. sat tntotdcauna putcrca prin asceza. p!Mind semidivinitatea cu moneda •.fericirii" umane. Jel-Man cste lntr-o siroatie care cornportA to atit de mare masura un aspect vocational melt ea ~i cstc prctu) unor maccrari prealabile, al unor demersuri initiatice, mcnite sa-l puna Ia inccrcare pe posrolant (trecerea prin camera de ·altitudine, prin cea de centrifugare). ToatA lumca. ptna Ia Instructorul cllrunt. anonim ~i impenetrabil. este reprezentarea perfectA a mistagogului nccesar. Cit despre puterea de a mdura. ni sc spunc cA, a~a cum sc pctrcc lucrurilc In oricc initiere, ca nu cstc de ordin fizic: triumful asupra lncercArilor prcalabile cstc, la drcpt vorbind, rodul unui dar spiriroal , unii slot dola\1 pentru jet ~ cum altii slot chemati de c!tre Dumne-t.eu. Toate acestea ar fi banale dacA ar fi vorba de erouJ traditional, a clrui valoare consta in aceea ell Bcea aviatie f'llrll a-$i parasi conditia umana (Saint-Exupery scriitor, Lindbergh in costum de~). tnsa caracteristica mitologicll a omului-jct este aceea cA el nu pastreaza nici unul din elementele romantice ~i individuali te ale rolului sacru, ~ a parasi ~ rolul In sine. Asimilat prin numele sllu pasivitAtii pure (ce poate fi mai inert ~i mai deposedat dedt un obicct zvirlit!' , reg~te ~i riroalul prin mitul unei rase fictive, ce~ti. care $i-ar datora particularitati]e ascezei ~i ar sav~i un soi de compromis I antropologie lntre oameni ~i martieni . Omul-jet este un erou reificat, ca ~i cum. chiar ~i astazi. oamenii nu ar putea eoncepe cerul decit populat cu semi-obiccte.
I
I
• Fr. jere < jeter. ,.a zvirli". cf. engl. co jet, cu ac:cl~i scns. prc1.ent in jet aircrufl. ,.avion cu rcactic". de uncle Jet-MIJII si fr. Homme-Jet, [radU de noi ,.omul-jet" (n.tr.).
Racine este Racine
..Gusrul este gustul." (BOUVARD ET PECUCHET)
Am mai semnalat predilec\ia rnicii burghezii pcntru jude-
clltilc tautologicc ( Un ban esle un ban etc.). lata una frumoasa, foarte frecvcntA In sfera artclor: .,Arha/ie cslc o piesiJ de Racine" a amintit o aetritA de Ia Comedia Franceza tnainte de a-$i pre-t.enta noul sau spcctacol. . . Trebuie notal mai lntii cA aici existA o nucA declaratie de rllzboi (celor care 1-au comentat pe Racine, ,gramatici, controversi$ti, adnotatori, cAJugJlri, scriitori $i arti5ti'). Este foarte adevllrat cA tautologia este intotdeauna agrcsiva.: ea tnseamna o ruprura furioasll lntrc intelegere ~i obicctul ei, amenin\ai'Ca arogantll a unui ordin unde gtndirea n-ar exista. Tautologii ~tri slot ca ni$te staptni care trag brusc de lesa clinelui: gtndirea nu trebuic sa-~i ia prea mult avint, Jumea cste plina de alibiuri suspccte $l gaunoase, judecata trebuie \inutA din scurt, lcsa trebuie redusa Ia dimensiunile unui real masurabil. Oar dacA nc-am apuca sA nc gindirn Ia Racine? Grava amenintarc: tautologuJ taie minios tot ce ~te in jurul lui $i care 1-ar putea sufoca.
..... 122
ROLAND BARTHES
MITOLOGII
Recunoastem in declaratia arti tului nostru limbajul acciU! ' dll$man familiar, intllnit adesea aici: anti-intelecmalismul. ~tilll ~ i care estc fiern.strAul: prca multA intcligenta stricA, filosofial este un jargon inutil, trebuie lasat Joe ~i scntimentului , intui~ei, nevinovatici, simplitatii. arta moare de prea multa intclcctualitate, intcligcnta nu este o calitate de artist. creatorii puternici sint ~c cmpirici, opera de ana capa si temului, pe scurt, cerebralitatea este sterila. Se ~tic ca rllzboiul i'mpotriva inteligentei se duce intotdeauna in numele bunului sim[, ide fapt cste vorba a-i aplicam lui Racine acel tip de ,Jntelegcrc" poujacfu tA de care am pomcnil mai i'nainte. ~ cum econom.ia gcncrala a Frantei nu este dedt vis fata de nscalitatea franceZA, singura realitate revelata bunului simt al Dlui Poujade. tot astfel istoria litcraturii ~i a gindirii. ~ i cu aut mai mult istoria pur ~i simplu, ' nu cstc dccit fantasma intelectuala fata de un Racine foarte simplu, Ia fel de ,.concrct" ca ~i rcgimul impozitelor. Din anti-intelectualism, tautologii no~tri retin ~i recursul Ia ioocen{A. Se pretinde cA adcvaratuJ Racine este mai bine vb.ut atunci cind este inarmat cu o divinA simplitate; este cunoscuta accasta vechc tema ez.oterica: sfiota fccioarn, copilul. flintelc simple ~i ncprihanite au o clarviziune supcrioarn. Yn cazu1 lui Racine, aceasta invocarc a ..simplitatii" are o dubla putere de alibi: pede o parte, ex islA opozitia fata de d~rtaciu nca exegez.ei intelectuale ~i. pc de alta, lucru tolll$i prea putin disputat, sc rcvendicA pentru Racine dcspuicrca esteticA (faimoasa puritate racinianA). care-i obliga pe toti cci cc se apropic de ella o disciplinA (de genul: arta se DtJ$CC din constrfngere... ). in sr~it. In tautologia actritci noastrc mai este ceva: ceea ce s-ar putca numi mitul regasirii critice. Criticii n~tri esentiali$ti i$i petrec timpul cAuti'nd ..adevarul'" genillor Lrecute; Litcratura este pentru ei o maga1Je mare cu obiecte picrdute. unde ne dueem Ia noroc. Nimcni nu tic cc c poate gasi acolo.
dar faptul ca nu trcbuie -o spuna este avantajul major aJ mctodei tautologice. Tautologii n~tri ar fi de altfcl in i'ocurcAtur! dacA ar merge mai departc: Racine ingur. gradul zero a1 lui Racine, ~a ceva nu cxista. Nu inaloim deci't Racineadjective: Racinc-Poezie-PurA, Racine-Langusta (Montherlant), Racinc-Biblic (eel aJ Dnei Vera Korene), Racinc-Pasiune. Racine-infAti~eazA-oamcnii-~a-cum-sint-ei etc. Pc scurt, Racine este i'ototdeauna altccva decit Racine, ceea cc face ca tautologia racinianA sA fie cu totuJ iluzorie. Se intclege tolll$i ce aduce un astfeJ de neant defmitoriu celor ce OutlJ.rA cu miodrie defioi~ ee-l contine: o oarccare mintuirc eticA. sati fac~a de a fi militat in favoarea unui adevar al lui Racine, fi1ra obtig~a de a-~i asuma oici unul din riscurilc pe care oricc cautare ci't de ci't pozitiva a adevaruJui le comporta in mod fatal: tautologia scut~tc de obliga~a de a avea idci, ins! in accl~i limp sc fal~te ~cind din aceasta liccnta o lege morala foartc aspra.; de unde ~i succcsuJ ei: lenca este ina.Jtata Ia ranguJ de rigoare. Racine este Racine: admirabiLA lini~tc a oeantului.
123
MJTOLOGll
125
' cotului. lnCCJX prin a se face dorit pcntru a avea apoi o exiliten\A
rna.i
~oarn.
to accastA primA fazA a ccremoniei.
rccun~tcm acel srudiat de Mauss, ~i din care. Ia Paris, am avut un cxcmplu modem in ~edintcle de hipootism de Ia spectacolele lui Grand Robert . .$i acolo se arnina cit mai mult aparitia Magului $i. prin ~ireLiicuri repetatc, se crca in public acca curio1jtate tulburatA pregatitA a vada intr-adevar ceca ce se tot amina. Acum. ctriar din prima clipa. Billy Graham este prezentat ca un adevArat profet, in care Duhul lui Durnnezeu cste rugat fierl>inre sa vrea sa coboare. mai ales in seara aceea: eel ce va vorbi este un lnspirat, publicul este invirat Ia spcctacolul unci poscdAri: i se cere dinainte sa considere ca vorbclc lui BilJy Graham sint divine. DacA Durnnczcu vor~te intr-adcvar prin gura Drului Graham. trebuie sA admitem ca Dumnczcu este un mare prost: Mesajul surprinde prin plalitudine $i prin infantilism. Oricum, cu iguranta. Durnnezcu nu mai cste tomist, respinge cu botAnre logica: Mcsajul este aJcaruit dintr-o serie de afrrmatii discontinue, ca ni$le alve de mitraHera. flrn nici o lcgaturn intre ele, $i care nu au decit un continut rautologic (Dumnezcu cste Dumnezeu). Ccl maj neinsemnat Frate Mariste, pastorul eel mai academic, par ni~tc intelectuali decadcnti pe linga Drul Graham. Unti j umali~ti. in$clati de decorul hughenot al ceremoniei (cintecc, rugaciune, prcdicA. binecuviotarc), adormiti de cAtre gravitatca alinAtoare propric cultului protestant. i-au IAudat pe Doctorul Graham ~ i echipa lui penrru simtu) masurii: lumea se 3$leptase Ia un americanism exagerat, cu fete, jazz. metafore JOvialc $i modemistc (au fost toru~i vreo douA-trei). Billy Graham ~i-a epurat desigur $Cdi n~ de orice pitoresc, ~j protesl.antii fraocczi 1-au purut rccupcra. Cu toatc acestea, stilul lui BiUy Graham rupe cu o intrcagA traditie a predicii. traditie
mare resort sociologic al
Billy Graham Ia VelodromuJ de Iarna
Ati't de multi misionari ne-au povestit dcspre obiceiurile religioase ale ,,Primitivilor" inet"t estc regretabil ca ou s-a aflat Ia Velodromul de lamA un vrnjitor pap~ ca sa ne povesteasc! ~i el ceremonia prc-L..idata de Dr. Graham sub numele de campanic de evaoghelizarc. Avern tot~i de a face cu un frumos material aotropologic, cc pare de altfel m~tcnit de Ia cultclc ,,salbatice", de vreme ce rcgasim aici, sub un aspect imediat, cele trei mari faze ale oricarui act rcligios: ~teptarea . Sugcstia, Initierea. Billy Graham se lasA ~tcptat: cintece, invocatii, o multime de mici discursuri inutile, incredintate unor pastori neinsemnati sau unor impresari americani (prczcntare joviaiA a trupei: pianistul Smith, din Toronto, solistul Bcvereley, din ChicagoDlinois, , artist de Ia radio american, care cfntiJ minunat Evanghclia') , o vmzoleala intreaga i1 precede pe Drul Graham care este aoun~t intruna ~i care nu apace niciodata. lata-1, to sfir$it, dar numai peotru a transfera mai bine curiozitatca, deoarece eel dintii discurs al lui ou estc eel bun: el ou face decit sa pregateasca sosirea mcsajului. Alte interJudii preluogesc ~tep tarca, tncalzesc sala, atribuie dinaintc o importan\A profetica accstui Mcsaj care, potrivit celor mai bune traditii ale specta-
A~teptArii,
ROLAND BARTHES
MTTOLOG/1
catoHcA sau protestanlA. mo~tenitA de Ia culrura anticA: tracti~a nevoii de pcrsuasiune. C~tinismuJ occidental s-a supus intotdeauna cadrului general aJ gindirii aristotelice. -a invoit intotdeauna sA trateze cu ratiunea. chiar ~i atunci cind a fost vorba sA acrediteze ira\ionalul crcdintei. Rupind cu multe vcacuri de umani m (chiar dacA fonnele accstuia au porut ti goale $i incrcmenite, grija pcntru un altul subicctiv rarcori a lipsit din didacticismul ~tin), DruJ Graham nc-a adus o metodA de transformare magicA: el tnlocui~e persuasiunea cu sugestia: presiunea debitului, excludcrea sistematicA a oricArui con~nut rational din propozi~une, ruptura nccontcnitA a lcgAturiJor logice, rcpcti~lc verbale, dcsemnarea granctilocvcntA a BibHei, tifluta in minA ~a cum un vtnzator care face reclama tine un deschizAtor universale de cutii de conserve ~i . mai inainte de orice, lipsa de cAidurn, disprctul vMit fata de celaJaJt, toate aceste operatii fac parte din materialul clasic de hipnozA de muzic-hall: repet. nu cstc nici o difercntA intre Billy Graham ~i Grand Robert. ~i ~cum Grand Robert tcnnioa ..tratamentul" publicului cu o selectie spcciaJa, alcgtodu-i $i urcindu-i pe scena in juruJ sAu pe cei desemnati de hipnozA, incredin(ind unor privilegiati sarcina de a manifesta o adonnire spectaculoasA, tot astfcl Billy Graham i~i incunuoeazl Mesajul cu o segregatie materiaJA a ceJor Chcmati: ncofitii care. tn acea seam, Ia VelodromuJ de lama, intre reclamcle pentru Super Dissolution ~i Coniacul Polignac, .J-au primit pe Christos" sub ac{iunca mcsajului Magic, sint indreptati cAtre o saJA separata ~. dacA sint de limb! cnglezA, chiar catre o criptA incA~ mai tainicA: n-arc importao{A ce se pctrecc acolo, inscrierea pe liste de conversiunc, ooi predici, discutii spirituale cu ,,sfetnicii" sao chete ca sA adune bani, noul episod este urogatul fonnaJ aJ Initierii. Toate accstca ne privesc foarte direct: in primul rind • ..succesul" lui Billy Graham doved~te fragilitatea mentaJA a
nucn burghezii franceze. clasa de wxle. dupa cit se pare, s-a recrotat tndeo ebi publicul accstor ~tc: rcccptivitatea acestui public Ia fonnc de gindire oelogice ~i hipnotice sugereazA cA erislA in acest grup social ceea ce -ar putea numi o situatie de aventurA: o parte din mica burghezic franccza. nu mai este oici mAcae protcjalA de vestitul ei , bun simt", forma agrcsivA a co~tiintci de clasa. ~i nu este tot Billy Graham ~i ecbipa tui au stAruit mult ~i in citeva rinduri asupra scopului acestei campanii: , trezirea" Frantei (.,Am v~ut d1 Dumnezeu a sAvfr$it
126
127
faptc mari In America; o tre7Jre Ia Pari.s ar avea o in.rfurirc imensA asupra fntregii Jumi.., - .,Dorinca noastril este ca Ia Paris sA se petreadl ccva cc ar putca avca asupra intrcgii Jumi .'). fn mod foartc evident, optica cste similam cu cea a
unnm
lui Eisenhower din declaratiiJe lui despre ateismul fraocczilor. Franta se desemneazA lumii prin rationalismul ei, prin indiferenta fa{A de credinta. lipsa de orice religie a intelectualilor ei (lema comuoA Americii ~i Vaticanului; tema de altfel supraaprecialA): Franta Lrebuie tre-tjta din acest vis un"t. ,Convertirea" Parisului ar avca evident valoarca unui cxcmplu mondiaJ: Atcismul mpus de ReHgic, cbiar in vizuina lui. De fapt. lucrul se ~tie, este vorba de o tema poHtica: ateistnul Frantei nu intereseazA America decit fiindcA, pentru ea, el este chipul premergAtor comunismului. , Trezirea'' Frantei din atei m tnseamna. Lrezirea din fascina{ia comunislA. Campania lui Billy Graham n-a fost dccit un cpisod McCarthyste.
MITOLOGll
129
• cASAtoria lui ~i de aceca i-ar fi ucis. ~vem ~ici_ un exe~l~ de ceea ce Justitia soco~~e o_ca~~te cn_m1~~ A~\U a,sasinului stnt. lntr-o anumttA sttuat.Je, tmghcnton: c1 11 uc1de ca AindepArtezc picdica. $i chiar dacA-i ucide Ia minic, minia ceasta estc toru~i o stare rational! de vreme ce serve$te direct ceva (ceca ce tnscamna ca. pentru justitie. faptele psihologice nu sint dcocamdata compensatorii. ou tin de o psihanaliza ci, Procesul Dupriez liind mtotdeauna utilitare. ele \in de o economic). Este deci de ajuns ca gestul sA fie util la modul abslract pcnuu ca asasinul sA primcascA un numc. Acuzarca nu a~ Procesul lui Gerard Dupriez (care ~i-a ucis tatAl ~i mama refuzul consim\Amintului Ia cAsatorie c:lecil ca motor al unet flrn a se cun~te mobilul) aralA foarte bine contradictiile stAri cvasidemente, minia: n-are important! cA. rational (aceta$1 grosolane in care se in~te Justi~a noastr!: F~p~ se ex~l~ca rationalitate care. o clipA mai devreme. intemeia crima). ucigaprin inaintarea incgalA a istorici: de o suUl cmct7.CCt de.~. m- $ul nu poate spera de Ia actul Au nici un bencliciu (cAslitoria coace ideea dcspre om s-a schimbat mult, au apa.rut not ~tlmte este cu certitudine distrusA mai cunnd prin asasinarca parin~Jor de ex~lorarc psihologicli,lnsli aceaslA tnaintarc partial! a Istoriei decil prin tmpotrivirea lor. deoarece Gerard Dupricz n-a flicut n-a dctcrm.inat pinA acum nici o schimbare In sistcmul de nimic pentru a-~i ascunde crima): aici nc multumim cu o cauzajustificari penale, deoarece Justi~a ~te o em~~ ~LA a litate arnputa~ important cste ca minia lui Dupricz sa fie motiStatului, iar Statul nostru nu ~i-a schimbat stApmu de cmd a vatA Ia nivelul originii ci , nu Ia eel al cfectului; se presupune fost promulgat codul penal. . . ca ucig~ arc o men tali tate suficient de logjcA pentru a cooceAccasta inseamnli cA vina este constrwtA mat departc de pe utilitatea abstraclA a crimei sale, nu ~ consecintele ei reale. Justi~c dupa normclc psihologici clasice: faptul nu cxi lA decil Cu alte cuvinte, este de ajuns ca dementa sA aibA o origine ca clement al unci rationalitA~ lincarc, crima arc ncvoic, ca rezonabiJIJ pentru a o putea numi crimA. Am aratat. in lcgAturn sA existe, de o cauzA sau de un scop; ea trebuie sA fie utili~, cu procesul Dominici. calitatea ratiunii pcnalc: ca cste de ordin altfel i~i picrde esenta. nu poate ti recunoscutA. Pentru a putea ..psihologic" ~i. datoritA acCl tui fapt, chiar ,.litcmr". numi gcstul lui Gerard Dupriez. trebuia sA i se gAseasc~ o Psihlatrii nu au admis ca o crima inexplicabilA sa-~i piarorigine; tot procesul s-a apucat ~adar sA caote o cauzA, oncil IU, din aceastA pricina. caractcrul de crima, i-au IAsat acuzatului de ma.runtA~ apArarii nu-i mai rnmlnca. paradoxal , decil sa ceari intreaga rcsponsabilitate, pa.rind astfcl , Ia prima vcdcrc. cA se pentru aceastA crima un fel de stare absolutA. lipsitA de orice opun justificArilor pcnale tradi~onalc: pcntru ci , lipsa cauz.alicalificativ. sA facA din ea o crimiJ M nwne. !Atii ou inscamnA ca asasinatul nu sc nu~tc crimA. Paradoxal. Acuzarea gAsisc un mobil - dezmintit ulterior de spuselc se ajunge la situatia ca, de data accasta, psihiatria cste cca care martorilor: pArin~i lui Gerard Dupricz s-ar fi impotrivit Ia sustme ideea de control absolut de sine ~i-i lasa criminalului
:a
•
130
ROLAND BARTHES
culpabilitatca, chiar pinA dincolo de granitele ra{iunii. Justitia (acuzarea) intemeiazA crima pc cauzA, lasmd astfel o posibilitatc pentru dcmcnta; ps:ihiatria. eel putin cea oficiala, pare ca. vrca &A IArgeasca oricit. de m~Jt defini~a ncbunici , ca nu punc nici f un pret pe detemunarc • fol~te vechea categoric teologica a libcrului arbitru: in procesul Dupriez. ea joacA rolul Bisericii carc-i dA pe mma laicilor (Justi~ci) pc acuzatii socoti{i de ea ~~perabili. in~cit nu-i poatc include in nici una din ,categoriile sale; ba ch1ar crccaz.A, in acest scop. o categoric privativa pur nominal!: pcrvcrsiunca. Astfel. fata de o Justitie ce ~ nascut in vrcmurile burgheze, dresata deci pentru a rationaliza lumea prin reactie impotriva arbitrariului divin sau monarhic $i IAsind sA se vada 1nca sub fo.rrnA de uuna anacronicA rol~ progresist pe care J-a putut juca. Psihiatria oficiaJA preia ideea 1 foarte veche a unci pcrvcrsiuni rcsponsabiJc, a cArci condamnare nu trcbuie sA aiba nimic de a face cu vrco incercarc de ex~U~. Dcparte de a incerca sA-$i mareascA domeniol, psibiatna legaJa dA pe mllnile cAIAului dementi de care Justitia. mai rationala, ~i timorata, nu ar vrea dedl a scape. Acestea sint citeva din contradic\iilc proccsului Dupricz: intre Justitic ~i aparare; intrc psihiatric $i Justitie; intre apAr-m $i psihiatric. Chiar to sinul ficcArcia din accstc putcri mai slot $i alte cootradictii: am vazut ca. Justitia, disociind ira{iooaJ cauza de scop. ajunge sa scuze o crima pe roa.sura moostruozita(ii ei: psihiatria lcgaJA renuntcl in mod voit Ia propriul ei obicct $i-1 trimitc pc asasio Ia cAJau , chiar in momentul cind $tiintcle psihologice int:roduc in obicctul lor o parte tot mai mare din om; iar apArarea in~i ezita intre reveodicarea unei psihiatrii avansate, care J-ar recupera pe fiecare criminal ca pc un dement. $i ipoteza despre o ,putere" magicA ce ar fi pus stapinirc pe Dupricz, intocmai ca in vrcmurile cele mai buoe ale vrajitoriei (Ptedoaria macstrului Maurice ~n) .
•
Fotografii-$oc
Genevieve Serreau, in cartea sa despre Brecht, amintea de fotografia aceea din Matcb. uncle se vede o sccna cu executarea unor comu~ti din Guatemala; ea nota pc drept cuvint cA fotografia nu este cumplita in sine $i ca. oroarea vine de Ia faptul ca noi o privim din cadrul libertatii noastre; o expozitie de Folografii-~oc in galeria de Ia Orsay, dintre care foarte putine re~ sAne $0Chcze. a confinnat, paradoxaJ , observapa fkuta de Genevieve Ser:reau: nu este destul ca fotograful sA nc semnifice ceva ca fijnd cumplit pcntru ca noi sA simtim acest ceva ca atare. Cele mai multe din fotografiilc aduoatc aici ca sA ne ~heze nu au nici un cfect asupra noastrn, iotrucit fotograful ni s-a substituit prca mull atunci ctnd $i-a format subiectul: aproapc intoldeauna cJ a SUfX8COOSlruit grozavia pe care oe><> propunc, adAugi'nd faptului, prin contrastc sau prin apropieri, limbajul inten\ional aJ ororii: unul dintre ci, de pildA, pune aJlituri o multime de soldati ~i un cimp de capete de morti; un altul ne prezinta uo militar tinAr privind uo scbelet; un aJtul, in s~it, surprinde o coloana de condamnati sau de prizooieri in momeotul ctnd intilnC$te o turmA de oi. insA nici una din aceste fotografii, prea elaborate. nu ne mi$CA. fn f~ lor, de llecare data, sintern deposcdati de judccata ~tea: cineva a
132
ROLAND BARTHES
fremAtat in locul nostru, a gindit in locul nostru. a judecat ill locul n~~~ fotograful nu ne-a IAsat nimic - doar drcptul de a constrn\1 mtelecrual: numai un interes tebn.ic ne leagA de ac:ste imagjni; incArcate de supraindica\ii de clitrc artist, pcntru ~ no1 cle nu au nici o istoric, noi nu mai putem invcnta propria f noastra rcceptarc a acestei hranc sintetice, perfect asimilata de creatoruJ ci. Alti fotograli. neputindu-ne ~oca. au vrut sAne surprin
MITOWGII
133
a.rta· Aspectul ~or scandalos al cailor cabrati ram mAsurn, aJ trnpM~~tului accluia intepenit intr-un gcst irnposibil, indArlitnicia e.~presiei , cc s-ar putea nurni $i retoric:A. adaugA Ia lecrura semnuJui un fcl de garan~c tulbur'Atoare. ee-l ducc pc cititorul unaginii Ia o uluirc mai curind vizualA dccit iotelcctuaiA, tocmai fiind<:A cl o fixcaza Ia suprafata spectacoJului, Ia rezisten\3 sa optic!. nu numaidecit Ia cmnificatia sa. Ccle mai multe din fotografiile-$OC ce ni -au a.ratat slot false. tocmai fiindca au ales o stare rntcrmcdia.ra intrc faptul literal ~i faptul majorat: prea intentionalc ca sa .fie fotografie $i prca cxacte ca sa fie pictura, elc ratcaza atil scandalul literei cit ~i adev!ruJ artei: s-a dorit a sc facA din ele semne pure, f1lfli a sc admitc sA li se acorde accstor semne mAcar ambiguitatca, intirzicrca unci consistcntc. Este ~ logic ca siogurele fotografii din cxPQzitie (aJ carci priocipiu estc foartc laudabiJ) sa lie tocmai fotograJiilc de ageotie. unde faptul surprins izbucn~te in indarAtnicia lui, in literalitatea, in ins~i evidenta naturii lui obruzc. ~tile din Guatemala. ufcrin{a logodnicci lui Aduan Malki, sirianul asasinat, bastooul ridicat de poli\ist, imagioile acestea imprcsiooeazA dcoarcce in primul moment ele par sWine, aproape ~tite. infcrioare legendei care le inso~c: sint vizual dimiouate, dcposedate de acel numen pe care pictorii de compozi\ii 1-ar fi ad.Augat nc~it (~ pe bun! drcptate, de vreme ce era vorba de picturn). LipsitA de cintecul ~de explicatia sa, naturalctca acestor imagini obliga spectatorul Ia o serie de int:rebari violcnte. ilimpinge pc calea unei judecA\i pe care 0 elaboreaza. cl i~i ram sa lie stingherit de pre1~\3 dcmiurgicA a fotografului. Este vorba aici de acea catharsis critica, ccrutA de Brecht. nu, cum sc intimpiA In ca7.ul picturii cu subiect, de o purificarc cmotivA: regAsim poatc aici cele doua categorii, epicul $i tragicul. Fotografia litcraiA este o intr
MJTOLOGJI
care nu-l ascundc
Doua mituri ale teatrului tinar
DacA judccllm dupA un recent Concurs al Trupelor Tinere, teatrul tinA~' m~ten~te cu furie miturile celui vcchl (incit nu se mai $tie foarte bine care cstc dcosebirea dintre ele). Se $lie de pildA cA, i'n tcatrul burghez, actorul, .,devorat" de personaj, trebuie sA parA cuprins de un adevarat incendiu de pasiunc. Trebuie sA ,,fiarbA" cu orice pre(, adicA sA ard! ~i totodarA sa se reverse; ceca ce ex plicA fonnele omede ale acestei combustii. Intr-o pies! noua (care a primit un Prcmlu), cei doi partencri masculini au vArsat lichide de tot felul, lacrimi, sudoare $i saliva. Aveai imprcsia cA asi$ti Ia un efort liziologic insp4iminrAtor, o ruucirc mon truoa.sA a tesoturilor interne, ca $i cum pasiunca ar li un burete mare imbibat cu apa. $i stors de mioa implacabil! a d.ramarurgului . Este lesne de intelcs intcntia accstei furtuni viscerale: transformarea ,.psibologiei'' intr-un fenomen cantirativ, silirea nsului $i a durerii sa ia forme metticc simple, in ~ fel incit pasiunea sa devin! $i ea o marfa ca cclelaltc, un obiect de comer{, inserat intr-un sisrcm numeric I de schimb: cu dau teatrului banii mci $i cer in scbimbul lor o pasiunc foarte vizibiJa, aproapc numArabila; iar dacA actorul i$i d! pe deptin masura, dac! $tie sA-$i faca trupul sa lucreze in fata mea BrA sA lri$ClC, daca eu nu rna pot indoi de osteneala pc care $i-o d:i, atunci voi decreta ca actorul cste excelent. ii voi mArturisi bucuria de a-mi fi plasat banii intr-un talent
135
ci, dimpotriva. mi-l red! ins~tit sub fo~ de tacrirni $i de sudori adeva.rate. Marele avantaJ a1 combustJe• este de ordin economic: bani:i mci de spectator au in ~it un randamenl controlabil . Combustia actorolui sc impod~te. binelnteles, cu justificari spiritualiste: actorul e dAruiC$Le dcmonului teatrului, se jertf~te, se liSA mincat din ~nterior de.catrc pcrsonaj; ?ene~ zitatea lui. dAruirea trupulw Au Arte1. munca sa fizic! sml vrednice de mila, de admiratie; i sc tine ocotcala acestei trudc musculare, ~i cind, vlAguit. golit de toata seva, vine Ia s~it sa sc incline in fata publicului, este aplaudat ca un campion Ja abstinenta sau Ia haltere, i se propune discret A sc due! sa manince, . A-$i refacA sub tan{a intern!, sa inlocuiascA toata apa ce i-a slujit Ia masurarea pasiunii pe care i-am cUJ'TlfWal-o noi. Nu crcd ca vrcun public burghez a reziste Ia un ,,sacrificiu" atJ"'t de evident, ~i crcd ca un artist care ~tic sa piing! sau sa transpire pe seen! cste intotdeauna sigur de succcs: evidcnta muncii sale scute&te de altA judecarA. 0 altA parte nefericita din m0$tenirea ll\sata de tcatrul burghe-1.: rnitul gasclnitei. Regizori inccrcati se fa.lcsc cu accasta. Jucind Locandiera, o trup:i tinArn coboarclla fiecarc act mobila din tavan. Nu s-a mai pomenit, evident, $i toata lumea exclamA uluita vvind scomcala aceasta: nenorocirca este cA nu sluje!itc Ia nimic, g!sclnita fiind dictat.a in mod v!dit de o imaginatie aOata Ia strimtoarc ~i care vrca cu orice pret ccva nou; intrucit astazi au fost cpuizate toatc procedccle artiliciale de insralare a dccorului , intrucit moderni mul ~i avangarda nc-au saturat de schimbarea in vazultururor. cind vine un servitor - cutczantA suprema - sA 3.$CZe trei scaunc $i un fotoliu sub nasul specta10rilor, s-a recurs Ia ultimul spa~u libcr: ravanul. Procedeul este gratuit, este formalism pur, dar lucrul n-are important!: pcnlnl publicul burghcz, regia este intotdeauna o tebnic! a gaselnitci, $i unii
136
ROLAND BARTHES
,anirnatori" sint foarte ingaduitori fatA de accste exigente: se muJtumcsc sA inventeze. Sub accst aspect. tcatrul nostru sc bazeazA tot pc Jegea durn a schimbuJui: este necesar ~j suficient ' ca munca rcgizorului A fie vizibiJa ~i ca fiecare pectatOr sa poata controla randamenrul biletului Au: de aici dccurge o artA ce tine seama de ceca ce este mai urgent ~i sc manifcsta lnaintc de orice ca o erie discontinwl- dcci numArabila -de retl$itc Turul Frantei ca epopee fonnale. Yntocmai combustiei actorului , ,gAselnita" ~i are justificarea ei dezinteresata: se caota sa i se dea cautiunea unui ,,stil": coborirca mobilei din tavan va fi prczentata ca o operatiune Exista o onomastica a Turului Frantei suficienta pcnnu dezinvoltA. care sA se armoni7zze cu acel climat de irevercnta a nc spune cA Turul Frantei este o marc cpopcc. Numclc alergazglobie atriboita prin traditie commcdiei dell'arte. StiluJ cste, torilor par sa viDA, cele mai multe. dintr-o vtrstA etnicA foarte ~te, intotdeauna un alibi, mcnit sa
138
ROLAND BARTHES
MJTOLOGll
tn realitate. intrarea in onlinuJ epic se face prin diminua. rca numclui: Bobct devine Louison. Laurcdi , NeUo, iar Raphael Geminiani, erou des!v~it de vreme ce el este bun ~i totoda~ valoros, este numit cind Ralph. cind Gem. Numele acestea sint ~oarc. un pic tandre ~i un pic servile; ele explica. intr-o singura silabA, valoarca supraomcncasd ~i o intimitate foarte omeneascA, de care jumaJistul sc apropie cu fammaritate, cam cum se apropiau poe(ii Iatini de cea a Cezarului sau a lui Mccena. tn diminutivuJ alergAtorului ciclist existA un amestec de scrvilitate, admira~e ~i prcrogativA care face ca poporul sa. devina on privitor indiscrct al zcilor. Diminuat, Numclc devine cu adcvArat public; el permitc ca intimitatea alergAtoruJui sll fie pusa pc prosceniuJ croilor. Oci, adevAratul Joe epic nu estc lupta , ci cortuJ , pragul public unde rAzboinicuJ i~i elaboreaza intcntillc. de unde Jansea1.A injurii, provocllri ~i confidente. TuruJ Frantei cuno~tc foartc binc accastA glorie a unei fal e vieti private. unde afronruJ ~i imbmti~arca sint formcle majorate ale relatiei umane: in timpul unei partide de vi'natoarc in Brctagnc, Bobet. generos. i-a intins, in vAzul tuturor, miha lui Laurcdi, care, tot in vazuJ tuturoc, i-a refuzat-o. Acestor ccrturi homcricc Ji sc opun elogiile pe care cei mari ~i Je adrescaza unii altora pc dcasupra multimii . Bobet ii pune lui Koblet: ,.te regret... i accst cuvint este de ajuns ca sA dcscmnczc universuJ epic unde du$manul nu exist! decit pe masura stimei ce i se poartA. Faptul sc explicll prin aceea cA. in TuruJ Frantci. int numeroase unne de infeudarc, statutul I 1 aceta care. ca sa. spuncm ~a. crea Jegaruri camale iotrc oarncni. to TuruJ Frantei, lumea c Arutll mult. Marcel Bidot. dircctorul tehnic at echipci Frantei. it sArutA pe Gem dupA o victorie. ~i Antonio Rolland dcpune un sArul fierbintc pc gura suprA a acelui~i Gerniniani . lmbrlltisarea este aici exprcsia unci euforii mllrcte incercatll in fata inchidcrii i a perfectiunii lumii
I
139
eroicc. Trebuie dimpotrivA sA te ferC$ti sA asociezi accstei bucurii IIA\C$ti scntimentele de gregaritate ce apar intre membrii unei echipe; senti mentcle acestea sint mult prca tulburi. De fapt, petfectiunca in relatiile publice nu cstc posibilcl decit iotre cei marl: de indatA ce ..slugile" intrA in seen!, epopeea se degradea7A ~i devine roman. Gcografia TuruJui cstc $i ea supusA. pe de-a-ntreguJ, cerintelor epice ale probci. Elementele $i terenuriJe sint personificatc, dcoarcce cu elc c mascara omul ~i . ca in orice epopee, cstc important ca lupta sa opunA masuri egale: omul este ~adar naturalizat, Natura umanizata. Dealurilc , int rcle. rcdusc Ia ,.procentajc" ioc1Arc1tnice sau mortale, iar ctapclc, care, to Tur, au fiecare unitatea unui capitol de roman (este vorba, intr-adevlk, de o duratA epicll, de o adunare de crize absolute, nu de dezvoltarca dialecticA a unui singur conflict, ca in durata tragic1), etapele sint in primul rind persoanc fuJcc, du$mani succesivi. individualizati de acest amcstcc de morfologie $i de moral! care dc~te Natura cpicA. Etapa este oepieptAnatA, lipicioasa., ihvllpAjatA, zburlitA etc., nurnai adjective ce apartin unui ordin existential aJ caJiflcArii, vi1..ind sA iodice cA alerglltoruJ se infruntll, nu cu o greutate natural a. ci cu o adevarata temA de existen~. o temll substantial!\, unde isi angajeazA ati'l percep\ia cit ~i judccata. AJcrgAtorul gl!.se$tc in NaturA un mediu animal cu care intJ"Ctine schimburi de outritie ~de supunere. 0 etapA maritimA (Le Havrc-Dicppe) va fi ,.iodalll". va aducc cursci energie ~ culoarc; o alta (Nordul), alc1tuitA din drumuri pavate cu piatrA, va fi o bran! opacA ~ i colturoasa.: ca va fi literalmente ,.greu de inghitit"; o alta (Brian~on-Monaco), ~istoasA, preistoric1, il va impotmoli pc aJcrgAtor. Toatc pun o problema de asimilare, loate sint rcdusc de catre o ~care de-a dreptuJ poetic! Ia substanta lor profunda ~i. in fata (iecAreia dintre ele, alergAtorul
140
MJTOLOGII
ROLAND BARTHES
cauta, confuz. sa sc defineasca drept un om total ce se mfrunu cu o NaturA-substantA ~i nu doac cu o Narurn-obiect. Ceca cc interesea1..A sittt ~dar mi$cAriJe de apropiere de substant.a.: alcrgAtoruJ cste intotdcauna rcprezentat in stare de imersiune ~i no in stare de curs!: cl plonjcaza sprc Mont~Cado, traverseazA. zboarA, adem, lcgAtura lui cu soluJ i1 defi~te, adesea in oel~te ~i in apocalipsa (infri~
Etapa care sufern personificarea cea mai putcrnica este cca de pc muntele Ventoux . Marile defiJeuri, in Alpi sau in Pirinei , oricit de grele ar fi , rnmin to~i n~te locuri de treccre sint simtite ca ni$te obiccte prin care se trece; defileuJ cs~ gaura, el accede cu greutate Ia pcrsoana: Ventoux are plenitudinea muntelui , este un zeu at RAului. cAruia l:rebuic sA i se aduca jertfc. AdevArat Moloch, despot al cic~tilor, el ou-i iarta niciodatA pe cei slabi, cere un ncdrept tribut de suferinte. Din punct de vedere fizic, Ventoux este in pAimintAtor: pl~v (atins de seboree uscat:A, spune L '&/uipc), c.'\te insU$i duhul UscAciunii; clima lui absolutA (estc in muJt mai mare mAsura o esen(A de climA decit un spatiu geografic) face din el un teren blestemat, un Joe de tncercare pentru erou, un fel de infem superior unde ciclistuJ i$i va defini adevArul mlntuirii sate: i1 va birui pe balaur, fie cu ajutoruJ unui zeu (Gaul , prietcnul lui Phoebus), fie prin pur prometeism, opunmdu-i acestui zeu a1 RauJui un demon $i mai s!lbatic (Bobct, Salalla aJ bicicJCleJ). TuruJ dispune 8$adar de o adevAratA geografie homcrica. Ca $i in Odiseea, cursa este un drum cu incerc!ri $i explorare totaJA a limitelor terestre. Ulisc ajunscse tn mai multe rioduri Ja portile pArntntuJui. TuruJ atingc $i el in unele aspecte lumea neomencasca: pe Ventoux, ni sc spune, am pArAsit plancta PAmint. acolo ne invecinAm cu 8$tri nccunoscut,i. Prin geografta sa, TuruJ este deci inregistrarea enciclopcdicA a spatiilor umane;
~
141
dacA am rclua o anumitA schema a l toriei, TuruJ ar reprezcnta aici acel moment ambiguu , unde omuJ personificA puternic Natura ca s-o invinuiascli mai u or ~i sa se clibcrczc ~i mai bine de ea. Adcziunea aJergAtoruJui Ia aceastA Natura antropomorft nu se poate, bincinlcles, implini decil pc cAi scmireale. Turul practic! tn~te o energetic! a MintiJor. Puterea de care dispone omuJ pentru a infrunta PamintuJ-Om poate lua douA aspcctc: forma, mai mult . tare decit elan, cchilibru privilegiat intre calitatea m0$Chilor. asculimea inteligcntei ~i vointa caractcrului, ~i aceJ jump. adevllrat intlux electric. care-i cuprinde din ciod ih cind pe anumi~ alergatori illC.lrngiti de zei, tocindu-i sA sav~ ~te ispravi supraomcn~ti. Accst jump implicA o ordinc supranaturala in care omuJ re~te dacA un zeu 11 ajutA: mama lui Brankart s-a dus la catcdrala din Chartres ca A-1 cearn Fecioarei pentru fiuJ sAu, iar Charly GauJ. bcncficiar notoriu al gra\iei divine, cstc un speciaJist in jump; el i$i primC$te electricitatea de Ia o lcgiitura intcrmitcntA cu zeH; uneori 1.eii se pogoara in el $i atunci ne minuneaza; alteori 7.cii i1 pArasesc,jump-uJ secAtuiC$tC, Cbarly nu mai este bun de nimic. Exist! o cumplitA parodic a jump-uJui. dopajul: doparea alcrgAtoruJui este o crimA, un acriJcgiu Ja fel de mare ca atunci cind vrei sA-l imiti pe Dumnczcu: inseamna sA-i fori lui Dumnezcu privilcgiul scinteii. De attfel, in accst caz. Dumnczcu ~tie sA sc razbune: bietuJ Mallejac ~tie bine acest lucru , deoarece un dopaj provocator 1-a dus ptna. in pragul oebunici (pedeapsa pentru bO(ii de foe). Bobet, dimpotriva, rece, rdlional , nu ~tie cc este jump-ul: ene o fire putcmicA, el i~i face ingur treaba; pcciaJist at fonnci, Bobet este un crou cu adev!rat uman, care nu datoreaz.A njmic supranaturii ~ i i$i intemeiazA victoriile pe calitAti pur terestrc, sporite datoritA sanqiunii umaniste prin excclen{A: vointa. GauJe i1 intrupcazA pe eel Arbit:rar, pe eel
142
MITOLOGll
ROLAND BARTHES
Divin, pc eel Minunat, Elcc~unea. complici£atca cu zeii; Bobct il intrupeaza pe eel Just, pe eel omcno • Bobet neaga zcii, Bobet iluslrea2A o moraJa a omului ingur. GauJ cste un arbangbel, Bobet estc prometeic. estc un Sisif care va ~i sA lase piat.rct sA cadA asupra acclo~i zei care 1-au osindit sa nu fie, cu fllAretie, decit un om. Dinamica Turului se prczinta, bineintcJcs, ca o baiAlie, insa cum infruntarea estc speciala, batalia aceasta nu cstc dramatica dccit prin decoruJ ~i prin mllf$Urile ei, no , Ia drept vorbind, prin ~ocurilc ci. Turul poatc, dcsigur, fi comparat cu o armata moderna, dclinita prin importanta matcrialului sau ~i numa.ruJ de scrvanti; cun~te cpisoade ucigatoare, transe nationale (Franta imprcsurata de corridorii senioruJui Binda, dircctoruJ italicn~tii Squadra), $i eroul infrunta proba ullr-o stare impcriala, asemanatoare calmului obi~nuit allui Napoleon creat de Hugo (,,Gem plonjeazA, cu privirea seainll, ih primejdioasa pantA ce duce Ia Monte Carlo'). Cu toate acestca, actul conflictului raminc greu de priccput ~i nu se lasa instalat intr-o durata. De fapt. dinamica Turului nu cun~te decit patru rni.$cAri: a conduce, a urmari, a se desprinde. a se prnb~i. A conduce estc actul eel mai grcu, dar $i eel mai inutil; a conduce inseamna intotdeauna a se jertfi; estc un eroism pur, menit sA puna in evidcnta un caractcr, in mull mai mare mAsura decit sa asigure un rezuJtat; in Tur, bravura nu rnsplat~te direct, este ind~te rcdusA de tacticilc colective. A dimpotriva, este intotdeauna o m~care cam poltrona $i cam mincinoasa, ~i tine de un arivi m ce ou sc sinchis~te de onoare: urrnArirea excesiva, provocatoare, face parte de-a dreptul din Rau (~ine ceJor ce ,,sug ro\ilc"). A sc dcsprinde estc un episod poetic menit sA ilustreze o siogurlUate voluntarn, de altfel prea putffi eficacc, deoarece ~ti aproape totdcauna prins din urma, to~i glorioasa.
unnm.
143
sus~e .(fuga solitarA a spaniolului AJomar: rctragere. trufie, castiJhamsmuJ eroului a Ia Montherlant). Prnb11$irca prefigurea.1.A abandooul, este tototdeauna cumplita, intristeazA ca un dezastru natl.U'al: pe muntcly Vcntoux , uncle pra.b~iri au luat un aspect ,hiroshimatic". Aceste patru mi cAri siot bincin,eles dramati7..ate, turnate in vocabularul emfatic al crizei; adcsca, una dintre etc, reprezentativa. da oumele ctapci , cum sc dA titlul capitolului unui roman (fitlu: Pedala tumult:uoasA a lui Kubler). Aici, rolul limbajului cste imcns, el dA evenimentului, de ncperceput in~ cit este necontenit diJ.olvat intr-o durata, acea c~terc cp1ca prin care poatc A fie solidilicat. TuruJ arc o moraJa ambigua: imperative cavaler~ti sc amesteca ncincetat cu chemarile brutale ale spiritolui de re~ita . Estc o moraJA care ou ~tie sau nu vrea sA alcaga intre lauda devotamentului ~i ncccsitatile empirismuJui. Sacriliciul unui aJcrgMor peotru succesul echipei sale, fie ell vine de la eJ ins~i. fie ca estc impus de un arbitru (clircctoruJ tehnic). cste intotdeauna exaltat, dar, intotdeauna, ~i discutat. SacrificiuJ este mare, oobil , el dov~te o plcoitudine moraJA in exercitarea sportului de cchipA, prin care sc ~i justifica; insa tot el contrazice o alta valoare oecesarn legendei complete a TuruJui: rcalismul. in ThruJ Franrei nu sc umb/3 cu scncimente, iata legea care atJ')A intercsuJ pentru spcctacol. Faptul se explica prio aceea ca. aici, rnoraJa cavalcrcasca este sim~ta ca riscul unci amenajari posibilc a destinului; TuruJ se fe~tc cu s~nicie de tot cc ar putca pArea ell modifica dinainte hazardul pur, brutal, al luptci. Jocurilc nu sfnr fkure, Turul este o infruntare de caractere, el are nevoie de o moraJA a individului, de lupla solitam pentru viatA: incurcAtura ~i prcocuparea jurnali~tilor este sa asigurc Turului un viitor ncsigur: lumea a protestat, in tot
pe mAsura acclui soi de cinste inutita care o
I
144
ROLAND BARTHES
MTTOWGIJ
timpul Turului din 1955, tmpotriva credintei generale cA Bobet avca sa c~tige cu sigurantA. Ynsa Turul estc totodatA ~ un spon, el cere o moraJA a colectivi(Atii. AceastA contradic\.ie. de fapt ncrc7~lvatA, obligA lcgcnda a discute mereu ~i sA explice . sacriftciul , sA readucA de fiecare datA in memorie morala generoasa care il sustioe. Flind simtit ca o valoare sentimental!, sacrificiuJ trebuie justificat intruna. DirectoruJ tehnic joaca aici un rol eseotial: el asigura Jegatura intre scop $i mijloace. mtre co~tiin\A ~ pragmatism: el este elementuJ dialectic ce un~e intr-o singura sfi~iere realitatca mului $i necesitatea lui: Marcel Bidot este specialist tn aceste situatii comeliene cind trebuie sA i se sacrifice, intr-o a~i cchipA, un alergAtor altuia, uneori cbiar, $i accasta este $i mai tragic, un Crate fratelui sAu (Jean lui Louison Bobct). De fapt, Bidot nu exist! dcclt ca imagine reaJa a unei necesitati de ordin intelectuaJ $i care. datorita acestui fapt, intr-un univers pasionaJ prin natura lui. are nevoie de o personilicare independent! . Munca este bine divi71ltA: pentru fiecare grup de zccc alerg!tori, este nevoie de un crcicr, aJ cArui rol nu este nicidccum privilegiat, dcoarece ioteligenta tite in accst caz functionalA, sarcina ci nefiind dccit aceea de a reprezenta publicului natura strategic! a competi(iei: Marcel Bidot cste ~adar redus Ia persoana unui anaJ ist meticulos. rolul sau cstc accla de 1
mult mai confuzA decit cea a unui Coppi sau a unui Koblet: gind~te prea mull, este un ccytigA.tor. nu un jucALor. Aceasta mediere a inteligentei intre pura moral! a sacri(Jciului ~i dura lege a succesului traduce o ordine mental! cornpozitA. utopica ~i tolodatA reali tA, alcAtuitA din vestigiile unei etici foarte vechi. feudaJe sau tragice, ~i din ex.igente noi , caractcristicc lumii competi~ei totale. to aceastA arnbiguitate se afla semnificatia esen\.ialA a Turului: amestecarea avantA a celor douA alibiuri , eel idealist ~i eel rcali t, inglkluie Jegeodei sa acopcre foarte bine cu un val onorabil $i in aceJ~i timp incitant dclcnninismele economice ale marii noastrc epopei. YnsA , oricare ar fi ambiguitatea sacri:ficiului , el reintcgrcazA in ccle din urma o ordioe a limpez:imjj in mAsura in care Jegenda il readuce nemcctat Ia o purll dispozitie psihologicA. TuruJ este salvat de Ia rnul libcrtatii de faptuJ cA. prin dcfmitie. el estc Jumca escnrelor caracteriale. Am mai arl\tat curu aceste esente sint sus~nute datoritA unui nominalism suveran, care face din numele alerg! torului depozituJ stabil al unci valori eteme (Coletto. eleganta; Geminiani. corectitudinea; Lauredi. "'*IAciunea etc.). TuruJ cscc un conf1ict nesigw- intrc esen{e sigure; natura, moravwile, litcratura ~i regulamcntele pun rind pc rind aceste esente in legAturn unele cu altele: ca ni$te atomi, ele se ating, sc agatA. se rcsping, $i din acest joe sc n~te epopeea. Dau ccva mai incolo un Iexie specific al alergatoriJor. eel putin acele cuvinte care au dobindit o valoare semantic! sigura; putem avea incrcdere in accastA tipologie, cste stabilA, avcm intr-adevAr de a face cu esente. Se poate spune cA aici, ca $i in comedia clasicA, $i in mod special in coll11lledia delJ'arte, dar dupA o cu totul altA ordine de constructie (durata comica rAmine cea a unui teatru aJ conflictuJui, in timp ce durata Turului este cea a povestirii roman~ti), spectacolul se n~te dintr-o zdruncinare a
mcdita.
Uneori , alergatoruJ ia asupra lui sarcina cerebral!: accsta este cazuJ lui Louison Bobct $i ceea ce face originalitatca ,,roluJui" sau. De obicei, puterca stratcgiccl a alergAtorilor este sla~. ca nu depA$~te arta cltorva fentc grosolane (Kubler joaca tcatrU ca sA-$i ~le adversarul). fn cazuJ lui Bobet, accastA iodiviziune monstruoasa a rolurilor genereazA o popularitatc arnbiguA.
l
J3obet
\
145
146
ROLAND BARTHES
MJTOLOGll
raporturilor umane: eseotclc sc ciocnesc uunind toate figurile posibile. Creel cA Turul este exempluJ eel mai bun ce s-a iotilnit vreodatA de mit total, adicA ambiguu; TuruJ cslc un mit de expresie ~i tot.odat! uo mit de pmicctarc, reali t ~i utopic in accl~i timp. Turul ii cxprimA ~i-i elibereazA pe francezi cu ajutoruJ unei pov~ti unicc, io care imposturile traditionale (psihologia escotclor, morala luptci, magismul elemeotelor ~ al foqelor, icrarhia supraoamcnilor ~i a servitorilor) siot amestecate cu forme de in teres pozitiv. cu imag:inea utopicA a unei lurni cc cautA cu incApA,inare sA se reconcilieze prin spectacoluJ de o limpe-.time total! al rela~or dintre om, oamcni ~i Natura. tn Tur, viciata estc baza, mobilurile economice, profituJ uJtim al probci, generator de alibiuri ideologicc. Cu toatc acestca, TuruJ cstc un rapt national fascinant. in m!sura in care epopeca exprim! acel moment fragiJ aJ lstorici clnd omuJ. chiar ~i ncihdeminatic, arnAgit. cu ajutoruJ unor pov~ti impure, prcvede totu~i. in fcluJ s!u. o adccvare perfect! intre cl. comunitate $i univers.
djtate distrugAtoarc: ~i analizeazA suferin{a ~i pierdc in introspec~e avantajuJ unci muscuJaturi upcrioare celei a fratelui sa.u. Este un complietlt. adicA un ghinionist. BOBET (Louison). Bobct este un erou promctcic; arc un rruounat temperament de luptAtor, un sens ascutit al organizArii, este calcuJat. urm~te, cu realism, sa. ci$tige. Partea lui rea este un germcnc de cerebra)jtatc (are mai putina decit fratclc s!u. de vreme ce nu arc deci't bacalaurcatuJ); c~te nelini~ 1ea, orgoliul n1nit: este un bilios. in 1955, a trcbuit a facA fatA unci singur.U!ti apasAtoare: lipsit de Kobler ~i de Coppi, ilit sa luptc cu fantomele lor, fml rivali adev!fa\i. putcrnic ~i soli tar. pentru cl toml era ameni n~ , primejdia putind sA aparA de pretutindeni (.,Mi-ar trebui un Fausto Coppi. un Koblcc, cilci cste prea greu . A fjj singurol favorit ') . BobetismuJ a consacrat un tip de aJcrgAtor foarte special. in care energia cste dublata de o interioritatc analiticA si calculat!. BRANKART. Simboli7.caz! tin!ra gencra\ic care se ridica. A stiut A-i nclinisteasc:A pe cci mai virstnici ca el. AJcrgator minunat. ftre ofcn ivA ce ren~e intruna. COLETTO. Ccl mai elegant alergator al Turului. COPPI. ErouJ desAvi~it. Pe bicicletA, arc toatc virtuti]e. Fantom! de temut. DARRIGADE. Cerbcr ingrar. dar folositor. Slujitor destoioic al Cauzei tricolorc, iar datorilA accsrui fapt, i c iartA cA este un ,.suge-roti". uo tcmnicer neinduplccat. DE GROOT. AJcrgator solitar, tacimrnitate batav!. GAUL. Nou arhangbcl al muntelui. Efcb nepasa.tor, heruvim subtircl, ba.ic~ imberb, dclicat ~i insolent, adolescent genial , Rimbaud al Turului. Yo unele momentc, Gaul are uo zcu in el; darurile lui supranaturale fac sA apcse asupra rivalilor o amenin~c misterioasA. Darul divin oferit lui Gaul este
LEXICUL ALERGATORILOR (1955)
BOBET (Jean). Copia lui Louison ~ totodata negativul lui; este marca victim! a TuruJui. ,.Ca frate". trebuie sA-$i sacrifice total fratelui s!u mai mare propria sa persoanA. Acest alcrgAtor, demoralizat intruna, uferA de o grav! infirmitatc: gind~te. Calitatca lui de intelectual cu diplomA (este profesor de cnglczA ~i poart.a ni~tc ochclari enormi) tl impinge Ia o Juci-
I
\
147
148
ROLAND BARTHES
MJTOLOGll
149
~urinta: gratia, avinrul, plutirea (]ipsa misterioasA a efortului) acestuia. Silit sA abandoneze: sA fi fost o pcdcapsa? in oricc il pun in r'indul pasArilor. sau al avioanclor (se ~ cu gratje caz, cu siguranta. un avcrtisment. • pc piscurile AJpilor ~i pedalele sale sc invirtesc de parcA ar MOLINERIS . Omul ultimului kilomctru. fi n~e elice). tnsA uneori zeul il ~te, atunci privirea lui ROLLAND (Antonio). Blind, stoic. sociabil. AJcrgator devine ,ciudat de goalll". Ca oricc fiintA mitidi inzcstratA cu care $tie sA trag! din greu, cinstit in performantele sale. puterea de a lnvinge aerul sau apa. Gaul, pe prunint, devine Qrcgarius at lui Bobet. Dezbatere corncliana: trcbuie oare greoi, neputincios; daru1 divin este o povarn (,.Nu ~tiu sA alerg a-1 ucizi? Jertfl-tip, de vreme ce este nedreaptA ~i ncccsarn. decit Ia muntc. ~i chiar ~i acolo, numai wcind. La coborire, sint stingaci, sau poace prca (1$0('). GEMINIANl (7.i Ralph au Gem). AJearg~ cu corcctitudinea loiaUi ~i cam oblU7ll a unui motor. Muntean cinstit, dar flU-a scinteie. Defavorizat $i simpatic. VorbAret. HASSENFORDER (1.is Hassen Magnificul sau Hassen Corsarul). AlcrgAtor combativ ~ suficient (,,De-aide Bobct, eu am cite unul in fiecare picior"). Este rAzboinicul impatimit, can: nu ~tie decit sa Jupte, niciodatA nu sc preface. KOBLET. Ciclist seducator. car~~i poatc ingAdui torul, chiar $i s~ nu-~i masoarc eforturile. Este un anti-Bobet, pentru care el r.\rnine. chiar $i cind cste absent, o umbra de temut, ca ~i Coppi. KUBLER (zis Ferdi. sau Vulturul din Acll.iwil). Ciolmos, d~irat, uscat $i capricios, Kubler este dintre cei cc se galvanizeazA. Jum~uJ sAu estc tmcori suspecta1 a ar fi artificial (s-o fi drogind?). Tragi-comcdiantA (~~e ~i ~hioapAtA numai cind it vede cincva). Ca elvetian de originc german!, Kubler are 1 dreptuJ ~i datoria de a vorbi stricat ~ corn vorbesc teutonii ' lui Balzac ~i trainii Contesei de Segur (,Fctdi ghinionist. Gem mcrcu fn pate/e lui Fcrdi. Fcrdi nu poate plcca'). LAUREDI. Este tradAtorul, blestematul TuruJui din 1955. Situatia aceasta i-a pcrmi sa fie sadie pe fata: a vrut sA-i facA rau lui Bobct transformindu-sc in lipitoare feroce in urma rotii
I
'
MITOLOGfl
151
ar putea scrie recc: ..Drumu/ devine foarte pitorcsc (tunde)": ce dacA nu se mai vede nirnic, de vreme cc runelul a devenit aici semnuJ uficient aJ muntelui: este o valoare liduciara dcstul de putemicA pentru a no ne mai sinchisi de acopcrirca ei reaJA. ~ cum specilicul muntos este IAudat tncil oricc alt specific dispare. popuJatia tinutului dis i ea sp~ folosul excluiv al monumcntelor sale. Pentru Ghidul Albastru, oamenii nu GhiduJ AJbastru existA de.CftCa , tipuri". n Spania. de exemplu, bascuJ cstc un marinar aventoros. lcvantinol un gmdinar vesel, catalanul un ncgustor iscusit ~ i cantabrezul un muntean sentimental . RegltGbidul Albn tru nu cunoa~te pcisajuJ dccil sub forma pitosirn aici ace! virus al cscntei. care se afiAia baza oricArei rnitolorescului. Este pitoresc tot ce cste accidental. RegAsim aici progii burgheze a omuloi (drept care o ~i intilnim alit de des). movarea burghe7.A a muntelui, vechiul mit alpestru (datcazA din Etnia hispanicA estc rcdusA astfcl Ia un vast balct clasic, un 1 sccolul al XlX-Ica) pc care Gide il asocia pe drept cuvint morafel de commcdia deU'arte foarte cumintc, a cArei tipologic lei helvetico-protestante ~i care a func\ionat intotdcauna ca un \ ncprobabiiA serve&te Ia mascarea specracolului real al conditiamestec nelegitim de naturism ~i de puritanism (rcgenerare cu ilor. al claselor ~i al meseriilor. Din punet de vcdere social , ajutorul aerului curat, idei morcile In fa\(l piscurilor. ascensiunca pentru Ghidul Albastru oamcnii nu exi ta <.lccit in trenuri, unde ca civism etc.). Printrc spcctacolcle promovate de Gbidul popuJcazA o clasa a treia ,.amestecatA". Altfel, nu lnt <.lccit Albastru Ia existentA artisticA, rnrcori este tntilnitA cimpia introductivi. alcatuiesc un gratios decor romanesc, menit sA (salvatA doar cihd se poate spune cA cste fcrtiJA). iar podi~ul ocoleascA cscntialul \inutuJui: colectia de monumentc. nk iodatA. Doar muntele, cheile. defileuJ $i torentul pot intra Usind Ia o pane trecatorilc salbatice, locuri de cjacuJare in pantconuJ cAJAtoriei. in mAsura, fi\rA indoiaiA, in care par moralA, Spania din Ghidul Albastru nu cuno~te dccit un singur sA sustinA o morala a cfortuJui ~i a singurmtu. CAJAtoria din spatiu. eel care tcse. prin cileva viduri cc nu pot fi numite, Ghidul Albastro se dezvaluic dcci ca o organizare economicll un Iant triru de biserici. de sacristii, de rctablori, de cruci, a muncii, surogatuJ ~or aJ mersuJuj moralizant. Constat.am dcci de artoforii. de tumuri (intotdeauna octogonale). de grupuri cA mitologia Ghidului Albastro dateazA din seco1uJ rrccut, din sculptate (familia $i Munca), portaluri romanice, nave ~i cruciacea faza a istorici cind burghezia gusta un soi de euforie foarte fixuri In mmmc natoraiA. Dopa cum se vedc, toate aceste proaspAtA cumpmind efortuJ . pastrindu-i imaginea $i virtutca monumcntc sint rcligjoase, dcoarece. dintr-un ponct de vederc ram a-i suporta rauJ . tn definitiv, foarte logic ~i foarte stupid. burghez, cstc aproape cu neputi:ntA A ne inchipuim o lstorie intercsuJ pc care-1 prezintA un pcisaj se expHcA prin un\enia a Artei care sA nu lie cfC:$tinA ~i catolicA. C~tini muJ cste lui , prin lip a de amploare sau de omcnie, prin verticalitatea eel dintii fumizor pcntru turism, ~ cAlAtorim numai ca sA lui, atit de polrivnicA bucuriei unei ca!Atorii . La rigoare. Ghidul vizitAm biserici. In cazu1 acc.-;ta cste
r
ROLAND BARTHES
MITOLOGll
bufoo, deoarece acolo catolicismuJ apare adesea ca o foqa ba1:ba.ra ce a degradat prost~te re~itele antcrioare ale civiliza. ~ei musulmane: moscheea din Cordova. cu minunata ei plidure de coloane, ascunsA mai peste tot de grupuri masive de altare, sau un sit oarccare desfigurat de o SfmtA Fccioan monumentala (franchista). aplccatA agresiv asupra lui, toatc acestea ar trebui sA-l facA pe burghczul francez sA intrezJreascA mAcar o datA in viata sa cA mai existA ~i o cealaltA parte istoricA a Ct'C$tinismuJui. fn geocrd.l. Gbidu/ Albastru cxprimA ambi~a oridlrei dcscrieri analiticc, cea de a rcspinge ati't cxplicatia cit ~j fenomenologia: de fapt, el nu rnspunde Ia nici una din int:rcbmle pe care un dllAtor modem ~ lc poate punc in timp cc stribate un pcisaj real, $i care dureazA. Selcctarea monumeotelor suprimAat1't rcalitatea pl1mintuJui cit ~i realilat:ea oamenilor, ea nu explidl nimic prezcnt, adicA istoric, ~i . din acest motiv, monumcntul ins~i devine indcscifrabil, adidl stupid. Prin urmare, spcctacoluJ cste necontcnit pe calc de a fi distrus, iar Ghidu/ devine. printr-o operatiunc comuna oridlrei mistifidlri, chiar opusul afi~uJui sAu, on instrument de orbire. Reducind gcografia Ja descrierea unei lumi monumenta1e ~i nelocuite, Gbidu/ Albastru traduce o mitologje dcp~itA chiar de catre o parte a burghcziei: calAtoria nu mai este o cale de apropicre ,culturaiA", ea a devenit (sau redevenit), incontestabil, o cale de apropiere Ul11allA: astazi (poa1e ca ~i in secolul aJ XVTI-Jca). obiceiorile, in fonna lor cotidianA, int din nou obiectul capital aJ cAJAtorici, iar gcografia urnanA, urbanismul, sociologia, economia stabilesc cadrele adevAratelor intrebm, chiar ~i ale ector mai profane. Ghidu/ Albastru a rllmas insA Ia o mitologie burgher.t.A pal\ial perimatA, cea care postuJa Arta (religioasA) ca valoare fundarncntalA a culturii. insA , bogAtiiJe" ~i ,comorile" lor nu erau socotite dccit ca o dcpo:dtare rcconfortantA de
rnarfuri (crearea unor muzcc). Accasta conduit! traducea o dobUi exigcntA: existenta unui alibi cultural pc cit se poate de evadat" ~i . in accl~i limp, mentinerea in laturiJe unui sistem "0 umArabil ~i apropriativ. in ~ fel incit, in oriee moment, sA p<>atA fi contabilizat inefabiluJ. Se intelege de Ia sine cA acest mit aJ cAIAtoriei devine anacronic. chiar ~in r'indul burgherliei, $i presupun ca dacA alcatuirca unui nou ghid turistic ar fi incredintatA, sA zicem, jumalistelor de Ia Express, sau jum~tilor de Ia Match. am vedea cum apar, oriclt de discutabile ar fi deocarndatA, cu totuJ alte tAri: Spaniei lui Anquetil, sau aceleia din Larousse. i-ar unna Spania lui Siegfried, apoi cca a lui Fourasti6. Ui~·vA cum, chiar de pc acum , in Ghidul Michelin, numArul camerelor co baie ~i aJ variantelor hotelierc rivalizeazA cu eel aJ ,curiozitAtilor artisticc": miturile burgheze au, ~ i ele, geologia lor diferentialA. Este adevArat dl, in ccea ce priv~te Spania, caracterul orbit ~i retrograd aJ dcscrierii se potriv~te eel mai bine cu francbismul latent aJ Ghidu/ui. Tn afara povestirilor istorice propriu-zise (sint de altfcl pu~ne ~i slabe, ~tiut fiind ca lstoria nu este o burghezA de treabA), povestiri in care Republicanii smt intotdcauna ni~te ,cxtremi$ti" ee pradA biscricile (in schimb nu se spune nimic dcspre Guernica), in timp cc ,Nationalii" cei buni ~i petrec vremea , eliberfn d", datoritA numai unor •.iscusile mancvre strategice" ~i unor ,,rezi tcnre croice", ~ mai semnala $i inflorirea unui superb mit-alibi, eel aJ prosperitAtii tarii: este vorba. bineinteles, de o prosperitate , statisticA" $i .,global!", sau, mai exact, .,comerciaJA". Ghidu/ nu ne spune, evident, cum cstc itnp~itA aceastA frumoasA prosperit:ate: ierarbic, de bunA seama. de vreme ce ni e precizeazA cu bunavoin\A ca , cfortu/ serios $i r.UxiAtor aJ acestui popor a mers pfuA Ia rcfonnarea sistcmului ~u politic, pcntru a obfine regeDerarea prin aplicarea loial~ a unor principii solide de ordinc
152
I
I
~i de ierarhic".
153
MITOLOGfl
155
alianta dintre o experient:a foarte lungA. ce implicA o vtrsta respectabiJA, ~i o eternA lincrctc a Inimii, care dc~~tc aici drCJ>lul Ia ~tiintA. Sfctnica inimii reprc7jnta astfel un Up francez prcstig.ios, eel aJ ursuzului binelkator. ~otat cu o_ ~~che~e sAnlitoasA (ce poate ajunge pinli Ia bruftuiala). cu VlOJCJUne m replici, cu o lntclepciune lurninata dar lncre7.Atoarc i a _ca.rui sliin\A, realA ~i ascunsA cu modestie. este intotdcauna _sublimata Cea care vede limpede de scsamul contenciosului moral buroJlcz: bunul snn(. fn ceea cc Curierul vrea sA ne spuna despre ele, ccle ce cer sfaturi sint despuiate cu grijA de orice conditic: ~a cum Astazi, jurnaJismuJ apa.rtine In intregime tehnocra~ci , iar sub caJpcluJ impartial aJ chlrurgului originca sociaJ:l a pacien· prcsa noastra saptAminaJa este sediul unei adevru-atc magistraturi tului estc generos pu A in parantezc, tot astfel, sub privirea a Con$liintei ~i a Sfatului, ca in ccle mai frumoasc vrcmuri Stltuitoarei. postulanta cste redusa. Ia un simplu organ cardiac. ale Iezuitilor. Este vorba de o moralA modemA, adica nu eman- I Nu cste definita decit de caljtatea ei de fcmeic: conditia soci al~!. cipaLA, ci garantalA de ~tllntA. ~i pentru care se cere nu alit estc tratatl\ aici ca o rcaJitate parazita inutiJA, care ar putea pArerea inteleptului universal cit aceca a spcciaJistului. Ficcare stinjeni ingrijirea simplci csente feminine. Numai bArbatii, rasA organ aJ corpuJui omenesc (cAci trebuie pomit de Ia concret) cxterioanl care formcazA ,,subiectul" Sfatului . in sensu! logistic arc astfel tehnicianuJ sAu. papA ~i totodata. suprcm savant aJ tcnnenuJui (dcsprc ce se vo~te). au dreptuJ sa fie sociaJi dentistuJ de Ia Colgate pcntru gum, mcdicuJ de Ia ,J)octorc, (trebuie sA fie ~a de vreme ce ei aduc profitun); li sc poate nJspunde--mi" pentru ingerarile din nas, inginerii de Ia sl\punul ~adar fi xa un cer. in general, va fi eel aJ industri~ului care Lux pentru piele. un caJugl\r dominican pcntru suflet ~i rcspon· a re~it. sabila rubricii curicrul inimii de Ia jurnalcJe feminine pentru Lumca Curierului lnimii reproduce o tipoJogie cscntiaJmente inimA. juridicA: dcparte de orice romantism sau de orice invcstigatie Inima" este un organ femeiA. Ca sA v~ti desprc ea cit de cit rcaJA a trairii. ea urmcaza indeaproape o ordioe stabila. este nevoie. in ordinea moraJA, de o competen\A Ia fcl de spcciaa csentelor, cea din CoduJ civil. Lwnea-femeie este impAqita IA ca ~i cea a ginecologului in ordinca fiziologica. Stltuitoarca in trei clase, cu starut distinct puclJa {virginA). conjux ~i mulier l~i ocupA ~dar postuJ datorita. sumci cun~tintclor sale in (femcie necAsAtorita, sau vaduva. sau aduJtcra, oricum, singura matcrie de cardiologie moraJA; insA mai trebuie ~i un bar carac· in prezcnt ~i care ~i-a trAit viata). in fata.. sc atla lumea exte-teriaJ , care, dupa cum se ~tie, este rrundria practicianului franccz rioarn, cca care rczi LA sau care arneninta: mai inti'i, parentes, (de exemplu. fatA de confrcttii lui americani): este vorba de cei care poseda. patria poccstas; apoi vir. sotul sau mascuJuJ,
I
care ~i cl detinc drcptuJ sacru de a supune femcia. Vedem destuJ • Fr. coeur, sublltantiv ma.-.culin. de unde. efectul de liUrprit.il. (n.ll'.)·
de bine cA, in pofida aparatului sAu romancsc, Jumea Curierului \
,. ROLAND BARTH ES
MITOLOGII
nu este improvizatlt ea reproduce intotdcauna, orice ar fi, raporturi juridice ftxe. Chiar ~i cind spune eu cu glasul ei eel mai s~ ietor sau eel mai naiv , lumca Curierului nu exista a priori dccit ca adunare a unui mk numAr de elemente ftXe, numite de ~i institutia familialA: CurieruJ postuleazA famiJia chiar in momentul cind pare cA-~i asumA sarcina eliberaroare de a cxpune nesfir$irul contcncios al acesteia. Yntr-o asemenea lumc de esente. escnta femeii este aceea de a fi arnenintatA. unoori de cAtre rode, eel mai adesea de cAtre bArbat; in arnbele cazuri, cAsAtoria juridicA este salvarea, rezolvarea crizci; barbarul poole fi adultcr, sau afemeiat (o amenintare de altfel arnbigull) sau refractar, panaceul cste cllsllloria-rontract social de apropricrc. lnsll fixitatca scopului obliga, in caz de arninarc sau de ~ec (accsta este prin dcfinifie momenrul cind intervinc Curierul). Ia conduite ireale de compensatie: vaccinArile Curierului 'impotriva agresiunilor sau a pAruirii de dtrc l>Arbat urmAresc sublimarea lnfringcrii, fie sanctificind-o sub forma de jert:fh (sA tac:A, sA nu gindcascA, sA fie buna. sA spcrc), fie revendicind-o ulterior ca o impiA libertate (sA nu-~i piardA capuJ, sA muncea.scA, sA-~i n"'dA de bArbati. sa se solidarizc7.e cu alte femci). Astfel , oricare ar fi contradictiile aparente, morala Curierului nu posruleazA niciodala pentru Femeie o altA cooditie decl"t una parazitan1: nurnai cAsAtoria, nurnind-o juridic, o face sA existe. RcgAsim aici ~i structura gineceului, definit ca o libcrtate incbisA sub privirea extcrioarA a bArbarului . Curierul Inimii consacr.l Femeia, mai temeinic decit oricmd, ca specie zoologic! particuJara, colonic de paraziti cc dispune de mi~ interne proprii , dar a cArei slabA amplitudine este mereu rcadusA Ia fixitatea elcrncntului tutorc (vii~. Acest parazitism, intrctirJut in sunetul trimbitelor lndcpcndentei Feminine, determinA. ~te, o neputintA completa Ia orice descbiderc asupra Jumii
reaJe: sub acopcrirca unci competeote ale cArei limite ar fi afi~te loial, Sfltuitoarea refuzA intotdcauoa sA se implicc cind estc vorba de problcmc ce ar pArea cA de~esc functiile Inimii feminine; franc~ea se op~e pudic in fata rasismului sau a religiei; pentru ~. de fapt , ea constituie aici o vaccinare cu wtrebuintarc foarte precisA; roluJ &Au cstc de a ajuta Ia infuzia unei morale conformisle a supunerii: lOl potcn\ialul de emancipate al ~ei femei~ti este flXat pe Sfltuitoare: in ea, femeile stnt Hbere prin procur.l. Libcrtatca aparentA a sfaturiJor scut~te de Jjbcrtatea realli a conduitelor. se pare cA cedAm un pic in privinta moralci, pcntru a fi mai oeindupleca{i in privinta dogrnelor constitutive ale societAtii.
156
157
MITOLOG/1 1
Bucatiric ornamentaHi
Revista EJlc (adevAraiA comoarn m.itologicA) ne dll aproape mfiecarc sAptAmina o frumoasa fotografie mculori reprczentind un fel de mincare aranjat pe farfurie: pui de potirniche rumeniti ~i cu c~ infiptc in ei, mlncarc rece de pui rozaJiu, vol-au-ventcu raci inconjurat de carapace ro~ii , ~arlota cu fri~cl impodobiiA cu deseoe din fructc zaharisite, prnjiturele multicolorc cu migdale etc. Ut aceastA bucAtArie, categoria substaotialA care dominA este inveli~ul (fr. /e nap¢): o lotreagA bAtaie de cap pentru a unge suprafetele, pcntru a le rorunji. pent:ru a ascunde alirneotul sub sedimentul netcd aJ sosurilor. aJ cremclor, al ~erbeturilor ~i aJ jeleurilor. Toate acestca tin de ins~i finalitatca inve~uJui , care cste de ordin vizual, bucAtAria din EJ/e este o adevAraiA bucataric a vAzului, acesta fiind un simt distins. Exista intr-adevAr In aceasta revenire constanta a glazurei o pretcn\,ie de distinc\,ie. Elle este o revisiA de prct. eel putin ~a spunc legenda, rolul sau flind acela de a prezcnta imensuJui public popular·, publicul ei (anchetele ne incredinteazA de accasta), ins~i visul despre chic; bucAtaria va fi ~i ea o bucAtarie a invelirii ~i a alibiului.
• De arunci. rev~.m. potnvtt lot unor anchete, ~i-a schtmbal <;e pare publicul, acesta ~ltihgildl-~ tot mai mulL, pcruru a !'e ~a de elite (n.tr.).
159
care se sil~te tot timpuJ Aatenueze sau sa travcstcascA natura
primA a alimentelor, brutalitatca cAmii, sau asprimea crustaceelor. Mincarea tAfAneascA nu cste admisA declt ca exceptie (rasolul acela bun), ca o fantezie ruralA de citadini bla7- IAmiie, un pui colomt In roz, grape-fruits servite calde). ~i . pe de aliA parte, incercarea de a reconstitui natura printr-Wl artificiu caraghios (ciuperci din bezea ~i frunze de ilicc puse pc o bururuga - de ciocolata - de Craciun, capete de raci puse in jurul sofisticatului os alb cc le acopcrn corpurile). Acel~i lucru il gasim ~i In elaborarca unor nimk uri m.ic-burgheze (scrumiere tn fonnll de ~a de cAl ArC\. brichete tn formA de tigarcl, cratite de pamint m fonnA de icpurc). Aici, ca In oricc arta mic-burghezA, nesiAplnita tendinta cAtre vcrism cste contrariaiA - sau echilibraiA - de unul din imperativele constaote ale jurnalismului domestic: ceca cc, la Express, se oum~te, cu mi'ndric, a avca idci. Bucataria din E1Je este, tot ~a. o bucAtruie cu , idei". Numai ca, aici, invent,ia, invecinatl\ cu o rcalitate fcericA. trebuie sA aibA in vederc numai gamirura, deoarece vocatia .,di tinsA" a revistci ii intcrzice sA abordeze problemeJe reale ale alimcntatiei (problema reall\ nu
160
ROLAND BARTHES
este sA tc apuci sA infigi c~ intr-un pui de potirnicbe, Ci • sA g~ puiuJ de potimiche, adicli sA-l pl~ti) . BucAtaria aceasta omamentaiA este efectiv suportata de o economic cu totuJ mjticA. Avem intr-adevAr de a face cu o bucAtarie de vis, ~a cum o dovedesc de altfcl ~i fotografille din Ellc, care nu prind bucatele decit de sus, ca un obiect apropiat dar inaccesibil . a cArui consumare poate foarte bine Croaziera vasului Batory fi dusA pina Ia caplit doar cu privirca. Este. in sensuJ plin a1 cuvmtului , o bucAtArie de ~. pe deplin fennecatA, mai ales dacA ne amintim ca revi ta aceasta se ci~te muJt in mcdille De vreme cede acum incolo se pot face cAHltorii burghczc cu vcnituri mici .. De ~tfcl, lucrurile se explicA: intrucit Elle in Ru ia sovietica. marea presa francezA a inceput sA claborez.c se adrcsca7~ unut public cu adcvArat popular, rcvista are marc citcva mituri de asimilare a realitAtii comunistc. Dnii Scnnep grija sA nu postuleze o budltarie cconomidl. Uit:ati-vA, dimpo~i Macaigne, de Ia Figaro, imbarcati pe Batory, au flcut in trivA, Ia revista Express, ai cArei cititori, exclusiv burghezi, au jurnaluJ lor o mcercare de nou alibi, imposibilitatea de a judeca o putere de cumplirare confortabiJA: budltaria sa este realli, nu o ~ ca Rusia in citcva zilc. La naiba cu concluzille gr!bitc, fennccatA: E/Je dA reteta-fantczie a puilor de polirniche. Express declarA grav 01 Macaigne, care-~i fide de tov~ii lui de cAIApe cca a alatei niyoisc. Cititorii revistei Ellc nu au dreptul torie ~i de mania lor de a gencraliza. dccit Ia povestire, ector ai revistei Express li se pot propune &te deslul de savmos sA vczi un jumal, antisovietic dt>a bucatc reaJe, cu credinta ca ~ i le vor putea pregati. lungul intregului an fiinddl sc ia dupa ~te birfe de o mie de ori mai improbabile dccit o ~rc rcalA in U.R.S.S., oricit de scurtA ar fi ea, trccind printr-o crizA de agnosticism ~i drapindu-se cu noblctc in cxigentele obiectivitatii ~tiintificc, chiar in momcntuJ cind t:rimi$ii sAi se pot in sr~it apropia de ceca cc vorbcau cu atita ~tA de 1a depUtarc ~i inlr-un mod atl"t de ~t. Pentru necesitatile cauzci, jumalistuJ i~i imparte funcpile ~ cum i~i impA.r\ea JupinuJ Jacques hainele. Cu cine vreti sA vorbiti? cu Dl Macaine, jumalist profesioni t , care informea1.A ~i judcca, intr-un cuvibt, care ~tie. sau cu OJ Macaine, turi tuJ inoccnt, care vrea, din purn probitate, sA nu traga nici o concluzie din ceea ce vede? Acest turist cste un minunat alibi: datoritA lui putem privi fa.rn sA lntclcgcm, caJMori
I
I
162
ROLAND BARTHES
MITOLOGD
fArn sA ne interesczc realitatiJc politice: turistuJ apartinc unci ubumanita~ lipsitc, prin natura ei. de judecata ~ care, atunti cind sc apucA sa aibA vrcuna. i i d~~tc in mod ri
Prin urmare. nurnai dopa ce a fost iluminat de soarele cjvilizatiei capitaJiste, poporul rus poatc fi spootan, primitor, rnarWmos. Atunci. de7.vAluindu-i marea lui cum. ecAdenie, 3 vero numai avantajc: ca insearnna toto lipsA a regimului sovictie. o deplinAtatc a fcricirii occidentale: rccun<$nta .,indescriptibiJA" a tinerei gbide de Ja lnturist fata de medicul (din Passy) cai"e-i ofCflltiei occidentale. Ca de obicei (am a.r!tat acest Jucru atuoci c!Dd am vorbit despre Ghidul Albascru), ne prefacem cA trat!m io tcuneni comparabili luxuJ privilegiat ~i tandarduJ popular; se atribuie intregii Fraotc .,cruc"-ul inirnitabil al toaJetei parizicne, de parcA toate fraotuzoaicclc s-ar imbraca la Dior sao Ja Balanciaga; ~ ni se aratA tinerele sovietice pierdute in fata modei frantuze$ti , de pard ar fi vorba de o populatic primitivA increrocnita in fata furculitci sau a fonografului . Yn general , cAJAtoria in U.R.S.S. slujcl)tc Ia stabilirea palmarcsului burgbez a1 civili7.atici occidentale: rochia pariziana, locomotivcJe care Ouiera ~i ou mugesc. circiumile. reoun\3fC3 Ia . ucuJ de pere ~i. in primul rind, privilcgiuJ francez prin cxcclen{A: ParisuJ, adicA un amestec de mari case de modA ~i de FoJies-Bergerc: se pare cA accasta comoarA inaccesibilA ii face pe ~i Avisczc cmd ii vAd pe turi~tii de pc Batory. ~a stind Jucrurilc, rcgimuJ poate raminc crcdincios caricarurii sale, cea a unci orgaoizAri opresive care men{ine totul in uniformitatea m~inilor. DupA cc chclncruJ de Ia vagonuJ de dormit i-a ccrut Dlui Macaigne liogurita de Ia paharuJ de ccai, OJ Macaigoe trage concluJia (tor dintr-un marc agnostici m politic) cA exista o birocratie uri~ , hir\ogarcasd, care ou arc alta grija decit sa pAstrcze intact inveotarul linguritelor. Anarhia moravurilor ~i a comportamentelor supcrficiale estc uo excelent alibi pcntru ordine: individualismuJ estc un mit
163
164
ROLAND BARTHES
burghcz, care pemtite. cu o libertatc inofensivA, vaccinarea ordinii ~i tiranici de clas!: Bacory aducea lll$ilor uJuiti spcctacoluJ unci libert!ti prestigioase: libertaLea de a vorbi in timpuJ vizitci Ia muzce ~i ,.de a face pe nebunii'' in mctroo. Se intelege de Ja sine cA ,jndividualismol" nu este decit un produs de lux destinat exportuJui. to Franta ~i aplicat onui obiect de altA importan\A. el are, eel putin Ia Figaro, un alt nume. Cind patru sute de recruti din armata Aerului au rcfuzat, lntr-o duminicA, sA piece in Africa de Nord, Figaro nu a mai vorbil de anarhie simpaticA $i de individualism de invidiat: lntruc1't nu mai era vorba de muzee sau de metroo , ci de o multimc de bani coJoniali , dintr-o datA, ,dezordinea" nu mai era manifcstarea unei lAudabile virtuti strw~ . ci produsuJ artificial al citorva ,.agitatori"; nu mai era prestigioasa ci lamcntabi/Jl, $i moaumentala indisciplinll a francezilor, IaudaUl mai inaintc ~i 'insotitA de semnc, $Ugubc\e $i fuduJe, flcute cu ochiuJ. a devenit, pe drumul catre Algeria. tradarc ~inoasl. Figaro i$i Cl1Jloa$te bioe burgbczia: in vitrinA, libertatea, ca podoaba, insA aca.sA, Ordinea, ca factor constirutiv.
Utilizatorul grevei
Mai exist! incA bArbati pentru care greva este un scandal: adicA nu numai o ~a. o dezordine, sau un delict, ci o crimA moral!, care, din punctuJ lor de vedcrc, rAscolC$te Natura. JnadmisibilJl. scandaloasll, revo/tlltoa.rc, au califical unii cititori ai ziarului Figaro o grcva rccentA. Avem de a face cu un limbaj ce dateaza, la drept vorbind, de pc vremea Restauratiei ~i care expriml mentaJitatea profunda a acesteia; cste vrcmca cind burgbezia, Ia putere fncA de putin timp, opereazA un fel de contractie intre MoraJa $i Natura, garantind una cu ceaJaltA: de fricA sA nu fie cumva nevoie sa naturalizAm moraJa, este moralizatA Natura, ne prefacem cA amestecAm ordinca politicA $i ordinea NaturaJa, $i 1nchcicm decJatind imoraJ tot ce cootesta lcgile structurale ale socictatii pe care o avem de aparat. Prefecti)or lui Carol aJ X-lca, ca ~i cititorilor ziarului Figaro asta7..i, greva Ie apace mai tntii ca o sfidare a prescrip\iilor ratiunii moralizate: a face grevA inseamnA ,,sA-ti bati joe de oamcni", adicA iocA.Icarea nu alit a unei legalitAti civice, cit a uneia .,naturale", atentarea Ia temelia filosoficA a ocietatii burghczc, acel amestec de moraJA ~i de logicA oumit bun simf. Aici, scandaluJ provine de Ia un ilogism: greva este scandaJoasa deoarece ea ii stinghere$le tocmai pc cci pc care nu-i privt$tc. Ra{iunca sufera $i se revoltA: cauzalitatca directA,
ROLAND BARTHES
MlTOLOGTT
mecanicl. mAsurabi1A. s-ar putca spunc, care nc-a apArut ca bazA a logicii mic-burghczc in discursuJ DJuj Poujade. accasta cauzalitatc cstc tulburata: efectul sc risi~te, flrn a se intelege
AflAm intr-adevar aici o trasAturn constirutiva a mentalilA{ii react:ionarc: dispersarea colectivitA~j in indivjzi ~i a indivi-
166
167
zi}or In cscnte. Ceea ce tot tcatruJ burghe-1 face din omuJ psihcr Logic punind in conflict BiltrinuJ ~i TinaruJ. incomoratul i de ce, departe de cauzA, scapA acesteia, lucru intolcrabil, ~ocant. Amantul, PrcotuJ i MundanuJ , fac i cititorii ziaruJui Le Figaro Contrariu celor cc s-ar putca crede despre visu.nlc mic-~. din fiinta socialA: opunind grcvistuJ ~i utilizatorul inseamna sA clasa aceasta are despre cauzalilatc o idee tiranicA. nesr~it de constitui lumea ca tcatru , sa scot:i din omul total un actor partisusccptibilA: fundamentuJ mord.lci saJc nu estc nicidecum macuJar, ~i sA confrunti a~ti actori arbitrari in minciuna onei gic, ci rational. Numai cA este vorba de o ~onalitate lincarn imbolici care se preface a erode ca partea nu ~Le dccil o reduingustA, bazatA pe o coresponden\A., ca sA ziccm ~a. numcri~ ccrc pcrfecta a intrcguJuL intrc cau:zc ~i cfccte. Acestei rationalitati ii lip. ~te, evident, Aceasta ~ne de o tchnicfl generaJA a mistificArij , care ideea functiilor complcxe, imaginarca unei infA~Ari tndepArtatc constA in formalizarea. aLit cit este cu putinlli, a dczord.inll a determinismelor. a unei solidariLAti a evcnimcntclor, pe care sociale. De exemplu, burghczia nu- i bate capuJ. pune ea. sA tradipa matcria)jsta a sistematizat-o sub numele de totalitatc. aOe cine are i cine n-are dreptale intr-o greva: dupA cc a Restrictia efectelor cere o diviz.iunc a func(ijlor. S-ar putca impllrtit efectele pcntru a-1 izola numai pc aceta care o priVC$lC, lesne imagina cA ,.oamenii" stnt olidari: nu omuJ cstc opus ea pretindc ca nu o mai intcrcseazA caw.a: grcva cste redusA omuJui, ci grcvistuJ utilizatoruJui. Accsta (care se mai n~tc Ia o incidentA solita.rA, Ia un ICnorncn pe care nu cAutrun sA-l ~i omul de pc stradi1, cuvime care imprcunA capALA numcle explicam tocmai pcntru a-i scoatc mai bine In cvidcntA caraencvinovat de populapc: am vazut toatc acestea tn vocabularul tcruJ scandalos. Tot astfel, muncitoruJ de Ia Scrviciile publicc, Dlui Macaignc), ut.ilizatoruJ, cstc un pcrsonaj imaginar. algebric functionaruJ vor fi a~i din masa laborioasa, ca ~i cum tOt s-ar putea spune, datoriLA cWa e poatc ajungc Ia ruperca disstatutul de salariati aJ accstor muncitori ar fi , oarccum, atras, pcrsiunii contagioase a efectelor ~i Ia mentinerea unei cauzalit<1\i fixat i apoi sublimat In in. ~i suprafata func~ilor lor. Acca'itA rcdusc Ia care sc va putca, in s fi~it, rcllccta cu caJm ~i curaj. sub\ierc intcresatA a condi~ci sociale pennitc ascunderea rcaDesprinzmd din conditia generaJa a muncitoruJui un starut luJui fhra a abandona iluzia euforicA a unci cauzalitati dircctc, special, ratiunca burghctli taic circuitul ociaJ ~i rcvcndicA, spec fo~os.uJ ei, o solitudine Ia care greva are sarcina a dea o dcz· j care ar incepe numai acolo de unde hurgheziei ii estc comod s-o faca sA pomcascA: ~a cum, dintr-o datA. celAtcanul e rrunttre: ea protesteazA impotriva a ceca ce ii cstc adresat desg~te redus Ia simpluJ concept de utilizator, tot astfel tinerii crus. UtilizatoruJ, omuJ de pc tradA. contribuabiluJ, sint ded, france7j mobilizabili e LrCL.CSC intr-o dimincata evaporati, litcralmcntc, pcrsonajc, adicA actori promovati. dupA nevoile sublima~ tntr-o simpla cscntA militarA. pc care, curajosi. nc vom cau1.ei, Ia roluri de suprafatA. misiunea acestor actori fiind sA preface cA o luAm drcpt punctuJ de plccarc fuesc aJ logicii apcrc scpararca cscntiali ·tA a celuJelor ociale, ~tiut fund cA universale: statutuJ militar devine ru Lfcl originea nccondit:ionaLA ea a fost primul principiu ideoJogic al Revolutici burgbeze. a unci cauzaliLAti noi. dincolo de care ar fi. pe viitor, monstruos
168
ROLAND BARTHES
sA vrcm a trecem: contestarca acestui statut no poate in nici
un caz fi cfcctul unci caw.alitati gencrale ~i prealabiJe (~tiinta politica a cetAtcanuJui), ci doar produsuJ unor accidentc posterioare ihceputnlui noii serii caoza1c: i, iar a.cea.sta perrnitc nimicirea no(iunii de interlocutor. ,,Nu slAm de vo.rbA cu cei din afara Jegii". Moralizarea limbajuJui pennite, astfcl, ca problema pkii sA fie lasata. in sca.ma unei schimbrui arbitrare a vocabuJaruJui. Cind .,banda" este fra.ntuzeasca. este sublimata. sub numele de comunitJJte.
*
170
17 I
ROLAND BARTHES
MJTOLOGll
S~~JE~· -~cum~litA. dureroasA) - Tcnneoul acesta ajut:t Ia acreditarca JdCII de treSponsabilitatc a I toriei. Starca de rnz. ~i este escamotalA aici ub v~ruJ nobiJ aJ ttagediei, ca ~~ cum conni~ ~ fi fost, i~ mod esential . RAul , nu un rnu oarecare (rcrncdiabil). Coloruzarca c cvaporA., se pierde in baloul unei lamcnta\fi neputincioasc. care recun()a$tc ncnorocirca peotru a o instaJa ~i mai binc. Frazco/ogie: , Guvcmul Repoblicii cste hotarit sA facA toa~c ~fort_urile ce dcpind de c1 pentru a punc capAt cumplitclor s~1cn pnn care trecc Marocul ."' (Scrisoarca Dlui Cory catre Ben Arafa). ..... poporuJ marocan. dureros divizat irnpotriva lui in.su i..." (dcclaratia lui Ben Arata). A DEZONORA. - Sc ~tie cA. in ct:nologie, eel putin potrivit fructuoasci ipoteze a lui Claude Levi-Strauss, mana cstc ~ fel_ de simbol algcbric (cam ca true ~i machia·· Ia noi), 1~satcmat sA reprczintc .,o vaJoarc ncdcfinitA de scmnifica{ic. VJdA de sens in ea m~ ~i. deci susccptibilA de a primi oricc sens, a cArei unicA functic este A reducA diJerenta dintrc scmni· ficant ~i semnificat". Onoarca este exact mana ooastrA ceva ca on Joe got unde este depusA intreaga colcctie de ~nsun inavuabile ~i care este sacralizatA ca un tabu. Atunci, onoarea cste ecbivalcnruJ nobil . adica magic. aJ lui true sau machin. Fta7_cologie: ,.Ar ihscmna sa dezonor.lm populatiile mu· sulrnane daca am IAsa A se creada cA ac~ti oamcni ar putea
fi con iderati in Franta ca rcprezentanti.i lor. ~i ar insemna sA dczonornm ~i Fran{a." (ComunicatuJ Ministerului de Interne). DESTIN. - Otiar in momenrul cind, lstoria dovedindu-~ incA o datA libertatca. popoarele colonizatc iocep sA dezminlA fataliLatca conditiei lor, vocabularul burghez folos~e cuvinruJ [)eStin mai mull dccit oricind. Ca i onoare, destin este o mann unde se aduncl cu pudoarc deteoninismele cclc mai sini trc ale coloniz.Arii. Destinul. pcntru burghczie. este ca rruc sau machin pentru Istoric. F~te, Dcstinul nu exislA decit . ub o fonnA Jcgalit Nu cucerirea milit.arn a supus Algeria Frantei. ci o conjunctie Of» ratA de Providen\cl, care a unit dooA destine. LcgAtura este dcclaratA indisolubiiA chiar in timp cc ea c dizolvA cu o cvidentA ce nu poate fi ascunsA. Frazeologic: Jntelegcm, in ceca ce ne priv~te, sA dAm popoarclor aJ ctlror destin este lcgat de aJ oostru o indcpcndentA adevArata in asocicrca volunt.arn." (OJ Pinay Ia O.N.U.) DUMNEZEU.- FormA sublimatA a guvemului francez. Fra7.cologic: ,... Cind Atotputcrnicul nc-a desemnat pentru a indeplini sarcina supremA..." (Declara{ia lui Ben Arafa) ..... Cu abnega~a $i suvcrana demnitate de care a fost intotdeauna pildA ... Majestatca Voasl.rA intelege sA se supunA vointei Celui de sus ..." (Scrisoarca Dlui Coty cAtre Ben Arafa, dcmisionat de cAtre guvcm). R.Az:BOI.- ScopuJ estc negarca faptului . Pcntru accasta, exista douA mijloace Ia indcmi'nA: fie oumirea lui cit mai putin cu putintA (procedeul eel mai frccveot): lie sa i se dea scnsul contrariului slu (procedeu mai viclcan , aflat Ia ba2.a tuturor mistificarilor din Jimbajul burghez). Atuoci, rnzboi cstc folosit in sensuJ de pace. iar pacificare in sensu) de n1Zboi. Frazcologie: ,,RAzbojuJ nu exclude mAsuriJe de pacificarc" (gcncralul de Monsabert). lntelegeti cA pacea (oficiaUl) nu exclude, din fericire, rnzboiul (real).
• Din evklente rat•um de coercn\3 intcma a leXtului bruthesian, am respectat intocmai qJCCO.JUnca cuvinrelor. ceca ce. in tr.IL!ucerc. a w• bineintelc~ Ia nc.'iOCourea ordinii alfubet.Jce, tlefinitorie i consrirutiva. in general. pentru a.\tfcl lie li~te lexicale (n.tr.). - Cuvinte cu marc capacitate de \Ub!>tiUJire ca. tle pilda che.~ue. in hmba romAM (n.tr.). '
I
172
ROLAND BARTHES
MJTOLOGII
173
MISIUNE. - A1 trciJca cuvint manA. Se poate depllJlt din punct de vedere politic (Cf. utilizatori ~i oamcni de pc straare pentru a acoperi realitatea. ~j este indiVlZJ mtr-o colect~e neutr!, pasiva, care nu are dreptul Ia gencraJA ~i ajunsa pinA in ultima fazAde descompunere. uzura panteonul burghez decit Ia nivelul unei existente in000$tieote lleestui limbaj nu ataca tn accl3lii fel verbele ~i substantivele:
174
ROLAND BARTHES
MJTOLOGII
ea distruge verbuJ $i umOa substantivuJ. lnf1atia moralA nu are tn vedere aici nici obicctcle nici actele, ci tntotdeauna ideile. •.ootiunile", a cAror asamblare se upune nu ati"t. unui uzaj de comunicare, cit necesitatii unui cod fuc Codificarea unui limbaj oficiaJ i ubstantivarea lui mcrg aslfel mlnA in min!, deoarcce mitul cste fundamental nominal, in masura in care nominaJizarea cste eel dintii procedeu de detumare. VerbuJ sufera o escamotare ciudalA: dacA cste principal, it gA.sim redus Ia starea de impla c6pu1!, menita sa afirme pur $i simplu existenta sau calitatca mitului (DI Pinay Ia ON.U.: ar fi o dcstindcrc iluzoric ... ar fide neconceput... Cum ar fi o indcpcndcntA nominatA? ... etc.). VerbuJ nu ~tinge , cu chiu cu vai , un statut semantic deplin decit to planuJ viitorului, aJ posibiluJui sau aJ intcntionaJuJui, intr-o deprutare undc mitul riscA mai putin a fie dezmintit. (Un guvem m~ va fi constituit..., chemat sA negocieze rcforroelc...; efortuJ Frantci pentru a con trui o asociatie Iibera ... etc.). In prezcntarca sa, substantivuJ cere in general ceca cc doi excelenti speciaJ~ti. Damourette $i Pichon. a c:Aror termin~ Iogie nu era lipsita nici de rigoare nici de humor, numcau: farfuria notorie (l'asiette notoire), ceea ce vrea sA spunA ca ubstanta ubstantivuJui ni se pre7jntA intotdcauna ca ceva cunoscut. Aici, ne afl!m in insu i miczuJ follllarii mituJui: intrucit mi iunca Frantei, fi$icrc:~ poporului marocan sau descinul Algcrici sint date, gramaticaJ. ca ~ postuJate (caJitate ce le este in general conferita de folosirea articoluJui hota.rit). noi nu putem, discursiv, sa le contestam (misiunca Frantei: haideti, nu insistati. $titi foarte bine ...). Notorictatca este cea dintii forma a naturaJizArii. Am semnalat mai sus emfcv.a, foarte banaJa, a unor pluraJc {populatiile) . Trebuie s! adaug cA accastA emfazA sporC$te, sau deprcciaza, dupa cum sint intentiiJe: popuJarlile
iostaleazA un sentiment euforic de muJtimi subjugate tn mod pa$f1ic; dar cind vorbim despre nalionali mele clementarc, pluraJuJ ~te sa degradeze $i mai mutt, dacA sc poatc, o<>Punca de nationalism (d~man). reducind-o Ia o colectie de urutA{i de mici dimensiuni. Cei doi pcciali$ti pomeni\i mai inaiJlte, cxpcrti timpurii in problcmc africane. prevAzuserA toate accstea arunci cind au dcoscbit pJuraJuJ masiv de pturaJuJ 0umerativ: in prima expresie. pJuraJuJ favorizeazA ideea de roasA, in a doua, el insinueaza o idee de diviziune. In acest fel, gramatica modifica mituJ: ea cia pluraJelor sale diferite sardni morale. AdjectivuJ (sau adverbuJ) are adesea un rol ciudat de ambiguu: el pare cA purcede dintr-o oclini$lC, din sentimentul cA substantivclc pc care lc folosim. in pofida caracterului lor notoriu, au o uzura ce nu poate fi pe de-a-ntreguJ ascunsa; de unde $i necesitatea de a Je inviora: independenta devine adcvJlrattl, aspiratiile autenlice. destinele indisolubil legate. AdjectivuJ unnArC$te aici sA spele substantivuJ de dcceptiile lui trecute, sA-l pre7jnte intr-o stare nouA, ncvinovata, crcdibila. Ca $i pentru vcrbcle pline, adjcctivuJ confer-A discursuJui o valoare viitoarc. TrccutuJ i prc7..cnrul sint ttcaba substantivelor, a marilor conccptc uodc ideea SCutC$tC de dovadA (Misiune, lndcpcndcnta, Prietenie. Cooperate etc.); actuJ $i predicatuJ. ~i inatacabile. trebuie sA se adaposteascA dupa o forma oarecare de ireaJ: finalitatc, fllg&duiaJA au rugA st!ruitoarc. ) Din plicate. aceste adjective de inviorarc se U7.eaJ.A aproape Ia fel de repede cum sint folosite, incit, to celc din unna, relansarca adjcctivala a mitnlui desemoeaza to moduJ eel mai sigur inflatia accstuia. Este de ajuns sa citirn adevArat. autcndc, indisolubil sau unanim. pentru a mirosi aici goluJ retoricii ..J)e fapt, aceste adjective pe care le-arn putea numi de csenta, deoarece ele dezvolta sub o forma modala substanta
•
175
176
ROLAND BARTiffiS
substantivului pe ~I ihsotesc, accstc adjective nu pot modiftca nimic: independcnta nu poate fi altcum dedt independent!, prietenia prietenoas! ~i coopcra~a unanima. Pri:o ocputinta efortului lor, accstc adjective pAC!toase vin sa manifestc a.ici san.Atatca ultima a limbajului. Degeaba ingramad~te retorica ofJCial! miJloacele de acopcrirc a realil.!tii. existA uo moment clnd cuvintele ii tin piept ~i o obliga sa dezvaJuie sub mit altemativa minciunii sau a adevArului: independeota este sau ou este, ~i toatc incercArile adjective, care se silesc sa dea neantuJui calitatiJc fiintei, sint i~i semnAtura culpabili~.
I Critica oici-nici
intr-unuJ din primele numere ale cotidianului Express, s-a putut citi o profcsiuoe de credinta critic! (anonima}, care era o pagin! de retorica uperb construit:A. Critica, aceasta era ideea, nu trebuie sa fie , nici un joe de salon. nici un serviciu municipal"; va rog sa lntclcgcti ca ca nu trcbuie sa fie nici reactionara, oici comunistA, nici gratuitA, nici politic!. Avern de a face cu un mecanism aJ dublei excluderi . care tine in bunA parte de acea furie numeric! pc care am mai intilnit-o de citeva ori , i pc care am crezut ca o pot defmi. in mare, ca o trasAtura mic-burghe/..A . Aprocierca mctodclor se face cu o balanta. talerele balantei sint inc:Mcate, dopa dorinta, in 3$3 fel incit tu in uti sa poti sa apari ca un arbitru imponderabil . inzestrat cu o piritualitate idcaJa , ~i tocmai de aceea justA, ca acuJ balantei care judecl greutatea. Tarele necesare acestei operatii de contabil itate sint formate de moralitatea termenilor foJositi. Potrivit unui vcchi proccdcu tcrori. t (ca a scapi de tcrorism. nu-i destuJ a vrei), se judea In timp ce se num~te. ~i cuvintuJ, lcstat cu o vinovAtie preaJabiJA, atirnA In mod firesc mtr-unuJ din platanele balantci. De excmplu . culrura va fi opusa idcologiilor. CuJtura este un bun nobiJ . universal. ituat In afara prcconc:cWilor sociaJc: Cultura OU cm~te. JdeologiiJe Sint ~te ioventii partinitoarc: dcci, La cintar cu clc! Slot alungate sub privirea severn a cuJrurii
ROLAND BARTHES
MITOLOGJJ
(f'l!ni a ne imagina cA, in ccle din unnA. cuJtura estc tot~i o ideologic). TotuJ se petrecc ca ~i cum de o parte ar fi cuvinte grele, cuvinte cu tarn (ideologic, catehism, militant), insArcinate
judecalA fl!.rli a avea in prealabil o idee despre Om ~i desprc Istorie, despre Bine, despre RAu , despre Societate etc.: doar in simpluJ cuvint A vearuro, moralizat cu voi~ie de criticii NiciNici. opunindu-se sistemelor acelea pAcAtoase care ,,nu llJ.irn pe aimeni", ce ereditate, ce fatalitate, ce mtinA! Orice libertate s~te intotdcauna prin a rcintcgra o anumilA coeren(A cunoscutA. care nu cste nimic altceva decil un anumit apriorism. De accea. libertatea criticului nu inseamnA sA refuze pariuJ (imposibil!), ci sA-l afi$eze sau nu . AJ doilea simptom burgbez din textuJ nostru este rcferinta euforicA la .,stiluJ" scriitoruJoi ca valoare etcmA a Literaturii. Cu toate acestca, nimic nu poate scApa de regtndirea Istoriei, nici mAcar faptuJ de a scrie bine. StiluJ este o valoare criticA intr-adevM invecbitA, ~ i a sustffie ,,stiluJ" chiar in momentul clod ci\.iva scriitori importan~ au atacat acest uJtim bastion al mitologiei clasice ioscamna. sa dai dovadA de un oarecare arbaism: nu, intoarcerea, incA o datA. la , stil", ou este o aventurA! Mai bine informal intr-unul din numerele sale urma.toare, Express publica un protest pertinent al lui A. Robl»Gn1Jet impotriva referirii magice Ia Stcndhal (,.Parcll este scris de Stendha/'). Alianta dintre un stil ~i un umanisrn (de exempJu, Anatole France) poate cA nu mai este de ajuns pentru a pune temelia Literaturii. Ne putem chiar teme ca .,stiluJ", compromis in atitea opere fals umanistc, sA nu fi devcnit, in cele din UllDA, un obiect aprioric suspect oricum, este o valoare ce ou treboie trccutA in credituJ scriitoruJui decit sub bcneficiu de inventar. Ceea ce nu in.seamnA, f~te, cA Literatura poate exista in afara unui anumit cxerci~u formal. Dar, cu voia criticilor Nici-Nici, intotdeauna adeptii unui univers bipartit, a cArei divinA transcenden\A sint ei, opusul lui a scrie bine nu cste neapArat a scrie Prost: poate cA, ast:Azi , estc a sene. pur ~i simplu. Literatura a ajuns sA fie ceva di1icil , strtmt, mortaL Ea nu-$i mai apArA I>Odoabele, ci pielea: tare rna. tern cA noua criticA Nici-Nici a SOSit cam tirziu.
178
I
co alimentarea jocuJui infamant al balantei; ~i. de cealaltA, cuvinte ~oarc, pore, imaterialc, nobile de drept divin, ati't de sublime incil scapA legii vuJgare a numerelor (aventl.ld, pasiune, mMire, virtute, onoare), cuvinte situate deasupra tristei socotiri a minciunilor; cele din a doua categoric trcbuie sA fac! moralA celor din prima: de o parte, cuvinte crirninalc, de cealaltA, cuvinte justitiare. AceastA frumoasA moralA a celui de al trcilea ajunge, bincintclcs, Ja o dicotomic Ia fel de simplistA ca cea pe care am vrut s-o dcnuntam chiar tn numcle complex.itAtii. Estc adevArat cA se poatc ca lumea noastrn sa fie alternatA: fiti tnsA siguri cA. este o sciziune fltrA Tribunal: nu existl mintuire pentru JudecAtori: ~i ei sint bAgari pmA peste cap. De altfel, este de ajuns sA vcdcm ce alte rnituri apar in aceastA criticA Nici-Nici ca sA intclcgem de ce parte se situeazl ea. FArA sA ne oprim prea muJt asupra mitului atcmporalitAtii, care zace in orice recurs la o ,culturA" ctcmA (,,o arta a tuturor ti.mpurilor'), in doctrina Nici-Nici eu mai vAd incA douA expediente curcntc ale mitologiei burghezc. PrimuJ constA intr-o anumitA idee de Ubertate, conceputA ca ,,rcfuz a/ judeciltii apriorice". Or. o judecatA litcrarA este intotdeauna determinatA de cAtre totalitatea din care face parte, ~ ~ li~ sistcmului mai cu seamA cind este adus Ia starca de profesiune de credin(A - provinc dintr-un sistem perfect definit, care. in cazul de fat!. este o varietate foarte banalA a ideologiei burgheze (sau a cuJturii, cum ar 7Jcc anonimuJ nostru). Se poatc cbiar spune cA tocmai atunci cind omuJ t~i declarA public libcrtatea init:ialA, subordonarea lui este eel mai putin discutabilA. Putem. in toatA lini~tca, desfide pe oricine cA ar practica vreodatA o criticA inocentA, lipsitA de orice determinare sistematicA: adeptii lui Nici-Nici sint ~i ei angajat:i intr-un sistem care nu este neapArat eel de Ja care se reclamA ei. Litcratura nu poate fi
179
MTTOLOOJT dezvel~e.
181
Exotismul este cea dinui din accstc distantc. dcoa-
recc tntotdeauna este vorba de un exotism incremenit. care
Striptis
uiJnjte corpul dcpanc. in fabuJos, sau romanesc: chioezoaica cu o pipa cu opiu (simbol obligatoriu al sinitA\ii"), varnpa. unduitoare cu un {igaret uri~ . decor venetian cu gondolc, rochic cu bascuri bufantc ~i cintaret de serenade, toatc acestea urmAresc sa constiruic din tru fnceput femeia ca un obicct dcghi1.at; arunci, scopul striptisuJui nu mai cstc de a zvrrli in luminA o profunzime tainjcA, ci de a scmnifica, prin indepArtarea unei vestimentatii baroce ~i artificialc, nuditatea ca hainA natura/A a femeii, adicA rcgAsirca in ccle din u.nnA a unei stAri de o desA~itA pudoare a cAmii. Accesoriilc clru icc ale muzic-balJuJui, mobilizate aici fMA exceptje, lndcpArtcazA ~i clc, in fiece clipA. corpul de-lvelit, il imping In confortuJ invAJuitor al uoui rit cunoscut: biAnurilc, evantaieJe, mAn~e. penele, ciorapii-plasA, intr-un cuvmt, intregul raion al gAtelilor, ajutA corpul viu sA rcintegreze necontenit categoria obiectelor de lux care inconjoa.rn omul cu un decor fennecat. Cu pcnc au cu mAn~i . femeia se aratA aici ca elemct flX al muzic-hallului; dcspuicrca de ~e obiecte ati't de rituale nu mai !inc de o noua dezgolire: pana, blana ~i mAn~ continuA sa imprcgnczc fcmcia cu virtutea lor magicA chiar ~i dupA ce au fost indcpartatc, stnt un fcl de amintire invAJuitoare a unei carapace luxoasc, dcoarece este o lege evidenta cA orice stripti
Striptisul - eel putin triptisul pariJjan - se bazeazA pe o contradict:ic: desexualizarca fcmeii chiar in momeotuJ cind este dczbrncatA. Se poatc dcci spune ca cstc vorba, lntr-un scns, de un spectacol aJ fricii, sau mai precis a1 Lui .ln.rri~A-mli", ca ~i cum erotismul ar fi aici un fcl de teroare pHicuta, ale cArei semnc ritua.Je este suficicnt sA Je anun\i pcntru a provoca, in acel~i limp, idcea de sex i alungarea ei. Numai durata dezbrncatului face din public un privitor indiscret; tnsA aici, ca in ork:e spectacOI unde publicul este mistificat. deco:rul, accesoriilc i tcreotipurile sc opun provoc!rii initialc a intentiei ~i sfi~ prin a o cufunda In nesemnificare: diul cste ali$at pentru a-1ingrndi ~i exorci7.a mai bine. Striptisul francez pare ApurccadA din ceea cc am numit, chiar In aceastA carte. opcrdlia Astra. procedeu de mistificare ce consta in vaccinarca publicuJui cu un pic de rau. pentru a-1 cufunda apoi intr-uo Bine Moral de acum inaintc imunizat: c)tiva atomi de erotism, dcscmnati de in~i situa\ia spectacolului , sint de fapt absorbi\i intr-un ritual li~titor ce ascunde ' Asimtl6m fonctic \Ubo.twltlvul creaL dupa loate probabili14t:de, de piclca cu ~i siguran\A cu care vaccinul au tabuul fixeazA Banbe.,, cf. PtnT ROBERT, care-1 daleazA 1957. anul apariliet volurnului Mythologies. i-1 ilustreaza cu fragmenrul llO'iUU: ..SINITE. nf. (1957: de ~i contin boala sau ~a. (ino- Cl suff. -ire). Didac:r. emcmblc des caracre~. de." mllrlt~re.' de pen.<.er, to triptis, vom avea deci o scric intreaga de inveli~uri de sentir propn: A Ia ctvilt'\allon chmoi'le. ~Chinoi..e munie cl'une pipe puse pc trupul femeii, pc mAsurl1 ce ea se preface ca-l 4 opium (.(ymbole oblig4 de Ia '>iniri}' (BARTHES), (n.lr.).
182
ROLAND BARTHES
MlTOLOG/1
se afl~ in m~i narura v~mintului de plccarc: dad acesta e.ste irnprobabil, ca in cazuJ chinezoaicci sau al femeii ~urate in blana, nudul care unneazA r!nUoe eJ ins~i ireal, neted ~i inchis ca un frumos obiect aluoecos, retras prin ffisA$i extrava. ganta lui din uzajul uman: semnificatia profuo~ a sexului de diamant sau de sol7j cste ins~i sli~ituJ striptisuJui: acest triunghi ultim, prin fonna lui purA ~i gcometrid, prin materia sa stra.lucitoare ~i durA, bareaz.A scxul ca o abie de puritate ~i impinge defmitiv femeia intr-un univers mineralogic, piatra (pretioasA) fiind aici lema incontcstabiiA a obiectului total ~i inutil . Spre deosebirc de prejudecata curcnta, dansuJ. care inso\~te striptisuJ pe toatA durata lui, nu cste nicidecum un factor erotic. Probabil ca cstc cu totul altceva: unduirea slab ritmau cauta aici a aluoge frica de imobilitate: nu numai d ~ pcctacoluJui garantia Artei (dansurile de muzic-haJJ int intotdcauna .,artistice"), dar cJ constituie ultima incbidere, cea mai eficace: dansuJ , llcut din gcsturi rituale, vAwte de mii de ori. ac\,ioncaJJ ca uo cosmetic de mi~ . cl ascunde nuditatea. acopcrn spectacoluJ cu o gJazurA de gcsturi, inutile ~i ~i principalc, deoarcce dezgolirea este aruncata aici tn nnduJ opcratiuniJor parazite, condusc intr-o depa.rtare improbabila. Vedem astlcl profesionisteJe striptisului inva.Juindu-sc intr-o dezinvolturA miracuJoasA. care le imbracA necontcnit, le indepArteaza. lc ciA indiferenta mgbetarA de practicantc iscusite, refugiate cu trufie in certitudinea tehnicii lor: iscusinta le imbracA i'ntocmai ca o haina. Toate acestea, conjurarea ateota a sexuJui . c poatc vcrifica a contrario in .,concursurile popuJare" ( ic) de triptis amator: ni~te ,.debutante" sc dezbrad in fata ci'torva sure de spectatori llrn sa recurga. sau recurgtnd foarte neindeminatic. Ia magie, iar aceasta rcstabil~te incootestabil putcrca crot.ici a spcctacolului: aici, Ia inceput, mult mai putine chinezoaice
$i spaniole, nici pene nici biAnuri (taioare corecte, mantouri de o~) . putine deghizari initiale; dldtura tingace, dansuri iJlSuficiente. fata e.ste necontenit pinditA de imobilitate ~i . mai cu scama. o stinjeneala ..tchnica" (rezistenta slipului . a rochiei. a sutienului) care~ gcstuJui dezvelirii o importan\A n~tcptata. refuzindu-i femeii abbiuJ artei ~ refugiuJ obicctuJui, inchizind-o tntr-o conditie de sJabiciune ~i de tnfrico arc. Tot~i . Ia Moulin Rouge, sc contureaza o coojware de uo all fcl, probabil tipic fran{UZcaSCA, o conjurare cede altminteri urm~te nu atil abolirca crotismului cit domcsticirea lui: prc-LCntatorul incearcA sa dca striptisuJui un statut mic-burghez tini~itor. Mai inll'i, striptisuJ este un sport: cxistA un Striptease Oub, care organi7ea7.A competitii sanAtoase. aJc dror laureate ics lncorooate. raspiAtitc cu premii instructive (un abonamet Ia lcctii de cuJturA fizid) , uo roman (care nu poate fi decit u Voyeur de Robbe-Grillet). sau ulilc (o pcreche de ciorapi nailon , cinci mii de franci). Apoi. tripti uJ cste asimilat unei cariere (debutante, semiprofesioni tc, profcsioniste), adid excrcitlirii onorabile a uoei specializAr:i (dansatoarele care fac striptis sint muocitoare calificate); li e poatc chiar da alibiuJ magic al muocii: vocafia: o fatA oarccare e.ste ..pe calca cca bunA". sau ,gata sif-$i tinil fAgAduiclile", sau. dimpotrivA, .face primii pa$i" pe drumuJ grcu al striptisuJui. In sr~it ~i mai ales, concureotele siht situate din punct de vcdcre social: una e.ste v"mzAtoare, o alta este secretarn ( int multe secretare la Striptease Oub). StriptisuJ se intoarcc in sal4, devine familiar, se imbur~te. de parcA fr.mcez:U, spre deosebire de publicul american (eel putin dupA cite se spune) i potrivit unci tendinte de ncstapmit a statutului lor social. n-ar putca conccpc erotismuJ decit ca o proprictate casnid, asiguratA de alibiul sportului 5aptamioal, in muJt mai mare masura dccit de accla al pectacoluJui fermecat ~i asfel, in Franta • . tripti uJ este na\ionalizat.
183
MTTOLOGII
185
$i foarte omcncasca de ajus~: ~Am~a lui . ~~ to era ~ cusaturi, 3$a cum acrooavele din htcratura stuntJfico-fantastlcA sint dintr-un metal fara innadituri. Automobilul DS. 19 nu are pretentia cA estc invel~ul PW:· ~ i fonna I~ gencraiA .roartc inveUtA; publicul este tot~• mteresat nw ales de tmbmarca planurilor lui: este pipAitA cu furie inchidcrca geamurilor, ~e bagA mina in rigoleJe largi de cauciuc ce leaga. fereastra din spate de rarnele de nichcl. ExistA In D.S. in~utul unei noi fcnomcoologii a ajustarii, de parca. s-ar trece dintr-o lurnc de elemente sudate intr-o lurnc de clemenre juxtapusc ~i care tau legate numai datoritA ronnei lor minunatc, ceca ce trcbuie sa. ne apropie de ideea unci naruri mai blinde. Cit dcspre materic. ca sustine. in mod sigur, preferinta pcntru ceca ce estc ~or, in sens magic. Este o intoarcere Ia un anumit aeroclinami m, totu~i nou in mru;ura in care este mai puUn masiv, mai pu\in trall$Mt. mai lix dccil eel din primele momcnte ale accstei mode. Viteza sc cxprimA aici in semnc mai putin agrcsivc, mai putin sportive, ca ~ cum ar trece de Ia o formA croica la o forma clasicA. AceastA spiritualizarc se citC$lC i'n importan\a, grija ~i materia suprafctclor de sticlA. Decssc cste, in mod vAdit, exaltarea sticlei, tabla nefiind decit un suport. Geamurile nu smt ferestrc, dcscb.izAruri facute In coaja obscura., ci mari portiuni de aer ~i de vid , cu bombajuJ cxtins si stralucirca baloanelor de sa.pun, subtirimea dura. a unci substan\e mai cunnd entomologicA decit minerala (insigna Cii.J'OCo, in igna cu sAgeti a devenit de altminteri i.nsignA inaripatA, ca ~i cum s-ar trece acum de Ja un ordin al propul ici la un ordinal ~carii, de Ia un ordin a1 motoruJui Ia un ordin a1 organismului). Estc ~adar vorba de o artA umanizatA, ~i e poale ca ~sc sA marcheze o schirnbare in mitologia automobila. P"'ma in prezent, masina supcrlativA tinea mai cutind de bcstiarul
:stc
Noul Citroen
DupA parerea mea. astAzi, automobilul este ecbivalentul dcstul de exact aJ marilor catedrale goticc: adicA o mare creatic a cpocii, conceputA cu pasiune de ni$tc arti~ti necunoscu~. consumatA ca imagine, dacA nu prin utilizare, de un intreg popor. care, in ea, l~i apmpric un obiect cu desav~ire magic. Noul automobil CitJ'<'>en cade evident din ccr m mlsura In care el se prezintA mai inl.ii ca un obiect superlativ. Nu Lrebuie sa uitAm ca obiectul cstc eel mai bun mesager al supranaturii: aflarn lesne in obiect o pcrfcctiunc ~i totodalA o lipsa de ob~ie, o inchidere ~i o stralucirc, o transformare a vietii in matcric (materia este mult mai magica dccil viata) ~i . de fapt, o tAccrc care tine de ordinul fantasticuJui. ,,Deesse''" are toate caracterele (eel putin lumca, i'n unanimitate, incepe sa i lc atribuie) unuia din acele obiecte coboritc din alt univers. care au b.ra.nit ne» mania vcacului al XVITI-Ica ~i pc cca ~tiin~fico-fantastica din zilele ooastrc: DCesse este in primul nnd un oou Nautilu . Drept care, in ea. incheieturile sint mai interesante decil substan\8. Se ~tic ca nete7irnea este intotdcauna un atribut al perfectiunll, deoarcce opusul ei tra.deazA o opcrat,iune tehnic! • Rom. Zcip'l, Dt!esse < D.S., hterelc (care indicli tipul m~inii) pronuntnte, binein~elcs, in maniern limbii frcii'ICe/.e (n.tt.).
\
186
ROLAND BARTHES
.
puterii; aici. ea devine mai spirituala. dar totodatA mai obiectiva f in ciuda unor concesii fatA de ncomanie (volanul gol, de exemplu), ea cstc mai gospoclAreascA. mai potrivitA co acea sublimare a usteosilitAtii pe care o gasim in arteJe menajere contemporane: tabloul de bord seamAna mai cwind cu masa de lucro a gospodinei dintr-o bualMie modema decit cu ccn. trala unei uzine: obloanele sub{iri de tabla mata, ondulat!, levierele cu bula alba. indicatoarele foarte simple. discre{ia omameo. telor de nicbel, toate acestea inseamna on fel de control asopnl ~, conceputa de acum incolo ca uo confort mai cufind decit ca perforrnantA. Se trece in mod vadit de Ia o alchimic a vitezei Ia o Ulcomie a cooducerii. Se pare ca publicuJ a ghicit admirabil de bine noutatea temelor cc i sc propun: Ia lnccput, seosibil Ia neologism (o intreaga campanie de presa il tine in alerta de ani de zilc), se sil~te foarte repede sa reia o conduit! de adaptare ~i de ustensilitatc (,.Trcbuic sil ne obi$nuim'). Yn halele de expozitie, ~ina-martor cste vizitatA cu o strguintA intensa, plina de dragoste: accasta cstc marca fa7.A tactila a descoperirii, momentul cind fantasticul vizual va suferi asaltul mtelept al pipa.itului (caci pipa.itul este eel mai demistillcator dintre toate s:imturile, spre deosebire de vedere, care estc simtul eel mai magic): tAblaria, i'ncheieturile sint atinse, t.apiseria palpatA, scaunele i'ncercate, u.sile rrungiiate. pemele pipa.ite; in fata vola· nului, conduccrca ~inii este simulata cu tot tropol. Obiectul este complet prostiruat, apropriat: pornitA din ceruJ de la M~polis, 06esse este mediatizata intr-un sfert de ora, savtr~ind In acest exorcism insa.si promovarea mic-burgheza. ~i.
Literatura dupa Minou Drouet
Afaccrca Minou Drouet s-a prezentat. multa vreme, ca o enigma politisl!: cste ea sau nu este ea? Acestui mister i-au fost aplicate tehnicilc obi~nuite ale politiei (fMa tortun\, dar chiar ~i ~a ...): anchcta, sechestrul, grafologia. psihotchoica ~i analiza intema a documentelor. Daca societatca a mobilizat un aparat aproapc judiciar pentru a incerca sA rezolve o enigma ,.poetica", se poate banui ca n-a llcut-o doar de piAccrca pocziei; ci fiindcA imaginca unei fetite-poet o swprindc, d~i are nevoie de ea: cste o imagine ce trebuie autcntificatA intr-un mod cit se poatc de ~tiint.ific in mAsura In care aceasta imagine guvemea1.A mitul central al artei burghezc: mitul irespoosabilitatii (geniul, copilul ~i poctul nefiind declt figurile lui sublimate). Yn ~tcptarea dcscoperirii unor documeote obiective, t<>\i cei care au luat parte Ia disputa politista (~i sint foarte mul{i) nu s-au putut prijini declt pc o anumitA idee nonnativa desprc copilaric ~i despre poc1jc, cca pe care o au in ei ~~i. Judeca(ile ernisc dcspre cazul Minou Drouet lnt tautologice prin natura lor, cle nu au nici o valoare dcmonstrativa: eu nu pol dovedi cA versurile cc mise arata slnt intr-adevAr f!cute de copil, daca nu ~tiu mai low ce este copilaria &i ce cstc poezia: ceea ce inseamna de fapt sA locbizi procesul tn el insu.si. Avcm un nou cxemplu desprc acea iluzoric ~tiintA a politici, care s-a \
ROLAND BARTHES
MTTOLOGII
cxcrcitat cu furie in cazul bAtrioulw Dominici: bazatA in intregime pe o anum ill\ tiranic a vcrosimilului, ea ciM~te un adevar circular, care lasa cu grijA in afanl rcalitatea acuzatului sau a probJcmci; orice anchetA poli\istA de acest gen constA in adoptarca postuJatelor care. mai intii. au fost formulate dcspre noi ~ine: a fi vioovat, peotru batrinul Dominici. insemna sA coincidA cu ,.psihologia" pe care ProcuroruJ general o poartA in cl, insemna sA-~i asume, ca printr-on transfer magic, vinovatuJ care se ana inJAuntruJ magistratiJor, sa e constiruic in obicct isp~itor, verosimilul fiind, intotdeaona. di pozi~a acuzatului de a se asemAna co judccAtorii lui . Tot astfcl, cine se intreaba (cu furic, a$3 cum a flcut-o presa) care este autenticitatca poe7.ici drouctiste, inseamnA cA pom~tc de Ia o prejudecata dcsprc copiJArie ~i desprc poczic ~i. orice ar mtilni pe drum, se intoarce in moo fatal Ia accastA prejudecatA, inscamnA cA po tulca7.ll o normalitate poeticA i totodatA copiJAreascA. in virtutea cAreia va fi judecata Minou Drouet, inseamn!, orice ar hoi.Ar'i, ca o sil~te pe Minou Drouct sa ia asupra ei. ca geniu ~i ca victimft, ca mi tcr ~i ca produs, adicA. In defmiti v, ca sirnplu obiect magic, tot rnitul poetic ~i tot mituJ copilaresc din vremca noastrn. De aJtmintcri . varictatea reactijJor i a judccA\ilor este produsA de combina~a variabiJA a acestor doua mituri. Aici stnt rcprczcntate trei vlrste mitologice: c)tiva clasici intirzia~. ostili prin traditie poe-Liei-dczordinc, o condamnA oricum pe Minou Drouet: daca poczia ci estc aUlentica, este poezia unui copiJ , a$adar uspcctA, intruclt nu este ,rezonabiJa"; ~i daca cstc poc7ja unui adult, o condarnnA deoarece, in accst caz, este faJ A. Mai apropiati de vremea noastrA, foarte mindri cA pot ajunge Ia poezia irationaJA. un grup de ncofi~ vcocrabili se minuneazA cind descopera (in 1955) forta pocticA a copilariei, spun in gura mare cA cstc un ,,miracol", cind in realitate nu este dcdt un
fapt literar banal. cunoscut de multa vreme; aJtiL in sfi'~it, vechii militanti pcnlru poezia-copilaric. cei care e afiau in virful miruJui ciod acesta era de avangardA, aruncA o privire «:ep(icA asupra poczici scrisA de Minou Drouet, sAtui de amintirca apAsAtoarc a unei campanii croice, a unei tiinte ce nu poate fi descurajata de nimic (O>etcau: .. TO(i copiii de nouA ani au geniu. afarn de Minou Drouet'). A patra vlrsta. cea a poctilor de azi. c pare ca nu a fost consuJtatA: putin cunoscuti de marele public, s-a crezut cA judecata lor o-ar avea nici o valoare demon trativa. tocmai fiindca ei no reprezinta nici un mit: ma lndoicsc de aJtfel ca sint in stare A recunoascA ccva in poczia lui Minou Drouct. Dcclafind lnsa ca poezia lui Minou Drouct este inocenta au adultA (adicA IAodind-o au uspectind-o), inseamna oricum sa rccuno~ti cA cstc illtemeialA pc o alteritate profunda •. tabilitA chiar de natun'i , intre vlrsta copilariei ~ i VU'Sta malum. lnscamna sa postuJczi copiluJ ca o fiinta sociaJa, sau eel putin ca fiintA capabila sA opere7c spontan asupra ei in. A$i propria sa criticA $i sA- i intenicA folo irca cuvintelor au:.dtc, numai cu scopul de a sc manifesta pc dcplin ca un copil ideal: crczind in .,geniuJ'' poetic aJ copilarici, stabilim o data mai mulL ca literatura estc un dar aJ Zeilor. Orice urmA de ,cultur.f'. aici, este pusa pc socoteala minciunii. ca ~i cum folosirea vocabularclor ar fi strict rcglemcntata de cAtre naturn, ca ~i cum copilul nu ar trai In osmozA constant! cu mcdiul adult: iar mctafora, imaginea. 1deiJc sclipitoare int pusc pe socoteaJa copiJArici ca semne ale pontaneitAtii pure. In vrcme ce. con$ticnt sau nu. ele sint locul unei elaborAri sus\inote, presupurund o ..profunzime" undc maturitatea individuaJa detine o parte hotllritoare. Oricarc ar fi rezultatclc ancbetei. enigma estc deci prea pu\in interesantA. ca nu aduce lAruuriri nici dcsprc copilArie nici desprc poezie. Mistcrul devine indiferent datoritA faptului ca.
188
189
ROLAND BARTHES
MTTOLOGII
infantiiA sau adult!, aceast.A poezie are o realit.ate perfect i toricA: poate fi datat.A. $i se poate spune despre ca eel putffi e1 arc un pic mai mull de opr ani, aceasta fUnd virsta rnicutci Minou Drouet. in jurul anului 1914. a exist.at un oum!r oarecare de poeti minori , pc care istoriile litcraturii noastre, anate in marc ioeurcarura. smte liind sA clasifice neantul. ii grupcazA in general sub numele pudic de lzolati $i Yotirziati, Fao~ti $i Intimi$ti etc. Aici trebuie, incontestabil, s-o plasAm pe lin!ra Drouet - sau muza ei - alAturi de poeti prestigi0$i cum int Dna Bumat-Provios, Roger Allard sao Tristan Klingsor. Aceasta este forta poeziei scrisc de Minou Drouet; este o poczie cuminte, dulce, sprijinitA in intregime pe credinta ell poczia este o chestiune de metaforn, iar continutul ci nu este nimic mai mult decit un soi de sentiment elegiac burghcz. BuelltAria aceasta pretioasA trcce drcpt poezie, este avaosat chiar $i oumele lui Rimbaud, iocvit.abilul copil-poet, totul \inind de mitul pur. Mit foarte limpede de altminteri, dcoarece func{ia acestor poeti este evident!: ei oferA publicului semnele poeziei nu poczia ios!$i~ si'nt cconornici $i lini$titori. 0 femeie a exprimat aceastA functie superficial emancipatA $i profund prudentA a ,,seosibilitatii" intimiste: Dna de NoaiJJes. care (coincident!!) a prefatat la vrcmea ei poemele unei alte copile , geniale", Sabine Sicaud, moarta Ia 14 ani. Autentiell sau nu, poezia accasta este 8$8dar invechitA chiar foarte invechitA. Dcvenind iosA obiectul unei campanii de presA $i ustinutA fund de citeva personalitati. ea ne ofcra spre lectura ceca cc societ.atea crede despre copiJArie ~i despre poezie. Cit.ate, laudate sau combAtute, tcxtcle familiei Drouet sint ni$te materiale rnitologice foarte pre{ioase. Exist! mai in6j mitul geniului , care, cu siguraotA, nu poate fi niciodatA lamurit pe deplin. Oasicii decretaser! ell este o cbestiune de r!bdare. Ast!zi, a fi geniu inseamnA sA ci~tigi timp.
sA faci Ia opt ani ccea ce nonnal se face Ia douAzcci $i cinci. 0 impiA chcstiune de cantitate temporal!: este vorba sA mergi ccva mai repede dccit toat.A lumca. CopiJAria va deveni clcci locul privilegiat al geniuluL Pe vrcmea lui Pascal, copilma era consideratA ca un timp piccdut; problema era sA i~ et"t mai repede din ca. De Ia romaotici incoacc (adicA de clnd a triumfat burghezia), problema cste sA rArnii ci't mai mult Limp posibil Ia vtrsta copiJAriei. Orice act adult imputabiJ copilmei (chiar $i intirziatA) face parte din atcmporatitatea ci , pare prestigios tntrucl"t este produs mai inainre. Sporirea dcplasatA a importantei accstei virste presupune cA este considcrat.A ca o v"trSLA privatA, iochisA in sine, detin!toare a unui st.arut special, ca o cscotA ioefabilA $i netr.msmisibiJa. tnsA in rnomentul cind copilma este dcfinita ca un miracol, spunem cA acest miracol nu cste o.irnic altceva decit accesul prernatur Ia puterile adultului. Specialit.atca copilruiei rnmine ~adar ambiguA, acee8$i ambiguitate intllnitA in toate obiectele universului clasic: aidoma boabelor de mazAre din comparatia sartrianA, copilAria $i maturitatea si'nt virste diferite, inchisc, care nu comunicA, $i tot~i sint identice: miracolul sAv"~it de Minou Drouet cste acela ell produce o poezie ad:ultA, d~ este un copil, cA a Bcut sA coboare in esenta copilmei escnta poetiell. Surpriza nu vine de Ia o di trugere adevaratll a csen{elor (ceea ce ar fi foarte sAnAtos), ci doar de la amestccarca lor pripitA. Lucrul accsta este foarte bine exprimat de no{iunea, pe deplin burghe7A, de copil-minune (Mozart, Rimbaud, Roberto Benzi); obiect admirabil in masura in care indcplin~te functia ideal! a oricArci activitAti capitaliste: sA ci~Ligc timp, sA reduell durat.a umanA Ia o problemA numeraLivA de clipe pretioasc. Aceast.A .,esentA" copilAreasell arc, ftra indoiaJA, fonnc diferite potrivit vtrStei celor ce o foloscsc: pentru ,modemi$ti", copilAria i$i primC$te demnitatea de Ia insA$i ira~onalit.atea sa
190
I
I
191
ROLAND BARTHES
MJTOLOGII
(Ia Express, psibopedagogia nu cste ignoratA): de unde ~i confu. zia caragbioasa cu uprarcalismuJ! Dar peotro Dl Henriot, care rcfuzA sa laude orice sursa de dezordinc. copilaria nu trebuie sa producA dcx:it lucruri fermecAtoare ~i distinsc: copiluJ nu poate fi nici trivial nici vulgar, ceea ce in eamna din nou sa nc i'nchipuim un fel de natura copilAreascA ideala, venitA din ccr in afara oricArui determinism social. ceca ce tnsearnna ca sint Jasap Ia poarta copiJariei un mare numar de copii, neflind recunoscute ca atarc decit gratioascle vlastare ale burghcziei. Vlrsta La care omul sc face, adicA se imbibA cu societate ~i artificial. este in mod paradoxal pentro 01 Henriot virsta purtarilor ,naturale"; iar viista clnd un copil poare foane binc sA-l ucida pc altuJ (fapt divers contemporan cu afacerea Minou Drouet) este. tot pentru Dl Henriot, virsta eind nu poti !i lucid ~i zcflemist, ci doar ,,sinccr", ,fcrmecAtor" ~i , distins". PunctuJ asupra cAruia comentatorii DO$Lri cad de acord este un oarecare caracter uficient al Poczici: pentru ei, Poc7ja este un ~ir nelotrerupt de gllsclni{e, numele ingcnuu aJ mctaforei. Cu cit pocmul cste mai plin de , formuJe". cu alit el este socotit mai ~it. ~i ~i, doar poetii p~ti fac imagini ,bune", sau, eel pu(in. nu fac dccit ~a ceva: ei conccp, naiv, limbajul poetic ca o adunarc de crea~i verbale fcricite. incredintati llrii indoialli ca, de vreme ce poc:.da este vehicul aJ irealitatii. trebuie ncaparat tradus obicctul, trebuie trccut de Ia Larousse Ia mctafora. ca ~i cum ar !i de ajuns ca lucrurile s! fie prost numite ca a lie poelizate. RezuJtatuJ este cA accastA poezie pur mctaforicA este in intregime coostruitA pe un soi de dictionar poetic. din care Moli~re a dat citeva ftle pcntrU vremea sa. $i din care poetuJ i$i coate poemul , ca ~i cum ar Lrebui sa traducA ..proza" in , vcrsuri". Poezia familiei Drouet este, cu muJlli silin\A, acca,tll metafora ncintreruptA, unde zclo$ii
ei - ~i zeloaseJe ci - rccunosc cu marc plllcere chipuJ lumino . jrnperativ aJ Poczici. a1 Poeziei /or(nu cxi Hi ceva mai ~titor decit un dictionar). Aceastli iocArcALurA de gaselnite produce ~i ca o inmuJtirc Jaudelor, adcziunca La poem nu mai este un act total , 8 detcmllnat incet ~i cu rabdare printr-o muJ~mc de tirnpi moqi, este o acumuJare de cxtazc. de bravo. de saluturi adrcsate acrobatici vcrbale re~ite: ~i de astll data. cantitatca sc aiHt Ia baza valorii . Textele scrisc de Minou Drouet apar atunci ca anti.fraza oridrei Poczii, in mAsura in care fug de arma accca solitara a scriitorilor. literalitatca: doar ea poatc, toltc)i , sA aJunge artificiuJ din mctafora poeticA. -o rcvele ca fuJguratie rapidA a unui adevAr. cuccrit impolriva gretei continue a limbajului. Ca sa nu vorbim decit de poc1Ja moderoA (cAci rna indoicsc eli exisra 0 csen\A a poezici. in afara lstorici saJc). cea binetn\elcs a lui Apollinaire. nu cca a Dnei Burnat-Provins. cu iguranta ca frumusc\ca , ca adev!ruJ ci provin dintr-o dialcctid\ profundA intrc viata ~i moartca limbajuJui. intre ·uhstanta cuvinrului ~i plicti cala siotaxei. Or. poc1ja scrisa de Minou Drouet sporovAiC$le necontenit, aidoma acelor fiin~e care c tern de tacerc; in mod vAdit. ea se tcmc de Litem $i tr.lie&te dintr-o acurnuJare de cxpcdientc: confunda vial,a cu nervozitatea. Dar tocmai prin aceasta o asemenca poczic lini~t~te. ~i unii tncearcA s-o incarce cu straniu, de&i unii sc prcfac mirati cind o citcsc ~i . intr-o contagiunc de imagjni ditirambice, chiar sporovAiala ei. valul de gasclnite. ordinea accasta calcuJata de o profuljune icftinA. totul dA n~tcre unci Poezii clipicioase ~i economice: ~i aici domne&te imirnfia. una din descopcririJc cele mai pre(ioao;c ale lmnii burghe7e, de vrcme ce ajuta sa se ci~tige bani fara sA scadA aparenta mArfii . Nu intimplator L 'Express s-a hotMil sA se ocupc de Minou Drouct: cste poezia
192
l93
194
MITOLOGII
ROLAND BARTH ES
ideal! a unui univen. unde aparen{a cste cifrata cu grijA: Minou pl~te pcntru altii: ca sa se ajunga Ia luxul Pocziei. pretu} nu este decit o fctita. Poe:da accasta are firc$LC Romanul ci. care va fi. in gcnuJ lw , un limbaj Ia feJ de !impede ide practic. decorativ ~i nzual, ~i a carui func~e va Ji afi~ta pentru un pre( rezooabil, un roman foarte ,,sAn!tos", cc va purta in cl semoele spcctacuJoase aJe romanesculw , un roman olid ~ in acel ~i limp ieftin: Premiul GoncoUrt, de exemplu, care. in 1955. n~a fost prezentat ca fUnd triumfuJ slintci tradi~i (Steodhal , Balzac, ZoJa. ii continua aki pe Mozart ~ i Rimbaud) impotriva decadentelor avangardei. Important, intocmai ca io pagina gospo
195
pentru ca poczia. geniul ~ i copilaria. iotr-un cuviot dezordinca, sa fie imblm7itc rnra chclruiala prea mare, ~i ca adevarata revoiLA. arunci cind apare. sa ga.seascA locuJ ocupat in ziarc, Minou Drouet este copilul-martir al adultului cAnJja ii li~te tuxul poetic, echcstrata sau kidnapara unw ordin conformi t care reduce libertatca Ia geniu. Este fetita pe care cc~oarea o impinge in fatA cind. in spate, cul~ul mizcrabil cstc pUn de bani. 0 lacrirnc1 micA pentru Minou Drouct, un fior slab pcntru poc7je ~i iatA-ne scApa~ de Litcratun'l .
I
MITOLOGJI
Fotogenie electorala
Unii candidati Ia un Joe de deputat *i tmpodobesc prospectuJ electoral cu o fotografie. Aceasta inseamnA ca i sc atribuie fotogrcllici o putcrc de conversiune ce trebuie anaJjzatA. Mai inui, cfigia canclidaruJui stabil~te o legaturA personalA intre el ~i alcgatori~ candidatuJ nu supune judeclltii doar un progr.un, cl propunc un climat flZk, un ansamblu de op\iuni cotidicne exprimatc lntr-o morfologic, on v~t. o pozA. Fotografia tindc astfel sA rcstabilcascA baza patema)jstA a alegerilor. natura lor ,,reprezentativa". deregJatA de si temul propo[\ional $i de domnia partidelor (drcapta pare ca o foiOSC$te mai mult decft sunga). Yn mllsura in care fotografia cste elipsa limbajului $i condcnsare a unui intreg ,,inefabil'' social, ea constinrie o armA antiintelcctuala, Linde sa ascun
int ca voi').
Fotografia clcctorala este mai intii de toate recunQa$terea unei profunzimi, a unui irational ce poate fi extins Ia politicA. Yn fotografia canclidatului. nu tree proiectele lui, ci mobilurile. toatc drcumstantele farnilialc, mcntalc, chiar $i crotice. intrcgul stiJ de a fi aJ cArui produ. i totodatA cxcmplu $i atractic cstc.
197
faptul manifest estc cA cci mai mul\i dintre candida\ii n0$tri ofen\ pre lecturn in cfigja lor o pozitie socialcl, confortuJ spcctaculos al normelor farnilialc, juriclice. rcligioase. proprietatca rnnascutA asupra acclor bunuri burgbez.e cum ar li de pildA slujba de duminicA, xenofobia. friprura cu cartoli prnjiti $i comicul ieftin. adica ccea ce e n~te o ideologic. Folosirc.a fotografici electoralc presupunc, ~e. o compJicitatc: fotografia este ogJmdA, propune sprc lccrurn ceva familiar, cunoscut, propune alcgatorului propria sa efigie. clarificatA. laudatA. dusa cu superbie Ia starea de tip. De altfel, tocmai aceastA majorarc definC$LC foane exact fotogenia: alegAtorul e aflll cxprimat ~i totodata eroizat, cste indemnat a se aleaga pc sine insU$i, sa incarce mandatul pe care-1 va da co un adcvArat transfer fizic: el ciA dclega{ie .,rasei'' sale. Tipurile de delcgat,ic nu sint Joarte variate. Mai lntii, cstc eel aJ pozi~ci socialc. aJ rcspectabilitAtii , sangvinA ~i grasa (listele .,nationalc"). au fadA $i distinsa (listcle M.R.P.). Un alt tip estc eel aJ intelectualului (precize~ cA c te vorba in accstc cazuri de tipuri •.semnificate'', nu de tipuri naturale); intclcctualitatca ipocrita de Ia Rassemblement National. sau eca ,.patrunz.Atoare" a candidatului comuni t. fn arnbcle cazuri. iconografia vrea sa semoificc intllnirea ram dintre o gi"ndirc $i o voint;l, dintre o rcflectie ~i o aetionc: de sub plcoapa putin inc"*LA, scapa o privire ascu\ita care parcc1 i$i trage puterea dintr-un frumos vis interior, filrA a mceta LOlU$i sa se 3$CZC pe obstacolele rcale, ca ~i cum canclidatuJ exemplar ar trebui sa lege aici idcalismul social de empirismul burgbez. Ultimul tip este pur ~i simplu eel aJ .,baiatului frumos", desemnat publicului de sAnatatea $i virilitatea lui. Unii canclida\i folose.sc cu mindrie doua tipuri in acel~i limp: pc o parte a foii. unul este june prim, crou (in uniforma), $i. pe cealalta, om in toata ftrea, cetatean viril carc-$i impinge in fata draga lui farn ilic. Caci.
198
ROLAND BARTHES
eel mai adesea, tipul morfologic cste ajutat de alributc foane clare: candidat inconjurnt de copiii sAi (i'mp<>potonap ~ inzorzo.. na(.i ca lOti copili fotografiati in Franta). tinAr pa.ra.$Ulist cu mmecile suflecatc, ofitcr acopcrit de decoratH. Fotogralia constituie in accst caz un adevArat ~taj al valorilor morale: palric, armata , familie. oooare. lupUI. Conventia fotograJid\ cstc de altfel ca ins~i plina de semne. Poza din fata acccnrueaza reali.smul candidatului, mai ales dacA poartA ochclari de scrutare. Aici, totul exprim<'i pAtron. dcrca, gravitatea, franche'ea; viitoruJ deputat fixcazA d~anul, obstacoluJ, .,problema". Poza din trci slerturi, mai frccvcntA, sugereazA tirania unui ideal: privirca sc picrdc nobil in viitor, nu lnfrunta, ci domina si 1ns<'imlnteaza un altundeva de o pudic! nedeterminare. Aproape loatc ccle trci . fcrturi int asccnsionaJe fa~ esle ridicata in pre o lumina supranaturalA care o aspira: o ndic! in rcgiuni de o inalta umanitate. candidatul atinge olimpul scntimcntclor inaltatoare, unde oriee contradic,ie politic! cste rczolvata: pace ~ rnzboi in Algeria. progrcs social ~i beoeficii patronale. invAtaffilnt .,libcr" ~i subvcntii pcntru cultivatorii de sfccla de zabar, drcapta ~ stinga (opozitie mereu ..d~itA"!), loatc accstca coexisUI p~nic in acea privire ginditoarc. fixata co nobl'* asupra interesclor oculte ale Orclinului.
Continent pierdut
Uo ftlm. Continent pierduc. cxplica foartc bine mitul actual a1 exotismului. Es te un marc documcntar desprc , Orient". aJ cArui pretext Cl tc o oarccare c:
200
ROLAND BARTHES
MJTOL00/1
spaghetelc bucluc~c. ctnologii n~tri din studio vor postula fMa nici o greutatc un Orient formal exotic. in rcalitate profund asemanator cu Occidcntul. eel putin cu Occidenwl spiritualist. Oricntalii au rcligii spcciale? OacA doar de asta estc vorba, variatiile inseamna prea putin pe linga pretuJ profundei unitAti a ideali mului. A~tfel. ficcarc rit estc specializat ~i totodaU ctemizat, promovat in rindul spcctacolului picant $i, in accl3$i limp, a1 simbolului para~tin. lar daca budh.ismul nu este intrutotul cr~tin . ce importan{A arc de vreme cc ~i el arc cA.Iugarite cArora li sc rade pAruJ (mare tema patctica a oricArei cA.Iugariri), de vrcme ce arc cAiugari ce ingcnuncheaza $i se spovedesc starctu)ui, de vremc ce. in sfi~t. cum se intimpla Ia Sevilla. crcdinciO$ii vin sa acopere cu aur statuia zeului 1• Estc adevarat ca lntotdcauna .Jormcle" sibt cele care subliniaza mai bine idcntitatatea rcligiilor; dar, departe de a le demasca, aici, ele le introneaza, le pun pc toate pe socotcala unei catoJicitati uperioare. Se $tic bine ca sincrcti mul a fo: t intotdeauna una din marile tehnici de asimilare folosite de Biseric~L fn secolul a1 XVIT-Jca. in accl~i Orient, ale cArui prcdispozitii c~tinc ne sull arcUate de Continent picrdut. le7.uitii au mers foarte depart:c cu ccumenismul formelor: cste vorba de riturile malahare, de altminteri condamnate In ccle din urma de Papa. Este acel~i .. tocul e ascMT~AniJ" pe carc-1 insinucazA ctnografii no$tri: Orient $i Occident. totul este cgal, nu exista. decit diferentc de culoarc, csentiaJuJ - adicA po wJarea v~ca a omului catrc
ournnezeu - estc identic. caracteruJ derii'.oriu ~i contingent al geografillor fata de aceastA natura uman~. a cArci cheie nu este detinutA decit de cr~tinism . Chiar ~ i legendele. tot acest folclor .•primitiv", a cArei straneitate se pare litcralmcnte ca ne este emnaJata. no au ca mi iune dccit ilustrarca ,Naturii'': riturile, faptele de cuJrura nu sint niciodata puse in legatura co o ordine istorica anumita, cu un statut economic sau ocial explicit, ci doar eu mariJe forme neutre ale locurilor comune cosmice . (anotimpuri, furtuni, moartc etc.). OacA cste vorba de pescari, nu este nicidecum arAtat moduJ de ~ cuit; ci, mai cutind. inccata in v~nicia unui apus de cromolitografic, o esen{a romantica de pescar. caJificat nu ca un muncitor ce atimA in tchnica $i in ci$tigul sau de o societate delinita, ci mai cutind ca terna a unei conditii eteme, omuJ in dcpArtare expus primejdiilor marii, nevasta plingind $i rugindu-sc acasa. La fel ~i pentru rcfugiati care, Ia inceput. ne sint aratati intr-<> lunga proccsiune coborind muntele: este, evident, inutil sa-i siwAm: sint cscntc cteme de rcfugiati: este in natura Orientului sa-i producA. De fapt, exotismuJ i~i dezvliluie foarte bine aici justifcarea lui profundA, aceea de a nega orice situatie a lstoriei. Atribuind rcalitatii orientale citcva bune scmnc indigene, aceasta realitate este ferita cu sigurantA de orice continut rcsponsabil. Un pic de ,.situatie", cca mai supediciala cu putin{A. ofcra alibiuJ nccesar $i scut~te de o ituatie mai profundA. Fata de strain, Ordinul nu cun~te decit doua conduite. ambelc de mutilare: ori i1 recun~te ca marioneta, ori i1 dczamorseaza ca simpiA rcOectare a OccidcntuJui. Oricum, csentiaJ cste sa i se elimine istoria. Vcdcm dcci ca ,Crumoascle imagini" din Continent pierdur nu pot fi .inoccnte: sa picrzi contincntul care -a regasit Ia Bandung nu poate fi ceva inocent.
Avem a~ci un frumo.., excmplu de'pre puten:a mi~uficaroare a muticii: toate ~nclc .,buddhL-.tc" ~inl "u"{lnute de un vag sirop mul.ical. un amestec de romanta americana i cintcc grcgorian: cste monodi~ (
201
MJTOLOG/1
Astrologie
Se pare ca. In Franta. bugetul anual al , vrnjito:riei" cstc de aproximativ trci sute de mil iardc de franci . MeritA dcci osteneala 11 aruncAm o privire asuprct sAptaminii astrologicc dintr-un sliptllminal ca Elle. de excmplu . Spre deosebire de ceca cc nc-am putea ~tepta. nu sc grts~tc nici un tel de lumc onirica, ci mai curind o descriere strict rcalislA a unui anurnit mediu ocia1 , eel al cititoarelor revistci. Cu alte cuvintc, astrologia nu este nicidccum - eel putin aici - deschiderca cAtre vis, ca este oglindli pur.l, purn instituire a realitA~i . Rubricile principa1e ale de tinului (Norocul. fn afara CJJSci, in ca.~. lnima dvs.) reproduc scrupulos ritrnul total al vie\ii laborioase. Unitatea acestci victi estc saptAmina. in care ,norocul" dcscmncazA o zi au douA . ..Norocul" estc, aici, exclusivitatca intcrioritltii. a .,dispot.itici": ca cste sernnul trnit aJ duratci. siogura categoric prin care tirnpul subiectiv sc cxprima. $i o;c clibe:reaza. fu rest. astrclc nu conosc nimic altceva declt un program: In afara casci cstc programul profesional, cclc ~ zile ale a.ptaminii , cclc apte ore pe zi de birou sau de magazin. fn cass este masa de scam, bucA~ca de seam dinainte de culcarc. Inima dv. . este lnUlnirca Ia i~irea de Ia lucru sau avcot:ur3 de Duminica.. Insa. intrc ace te ,.domenii", nici o comunicare: nimic ce, de Ia un program Ia altul. ar putea sugera ideea uoei
20 3
alienrui totale: inchi orile slnt ala.turate. se inlocuicsc uncle pc aJtcle, dar nu c molipsesc. Astrele nu postuleaz.A niciodata. o rAStumarc a ordinii, clc inriure c pc tcnnen curt, rcspectind tatutul social ~i programele patronilor. Aici, ,.munca·· cstc cea a angajatilor, dactilografe sau VinzAtoare; microgrupul din jurul cititoarci cste. aproape fatal, eel de Ia birou sau de Ia magazin. Varialiilc propuse, au mai curind irnpusc de cAtre astrc (cA<:i astrolog.ia aceasta cste o tcoloagA prudenU\, ca nu exclude liberul-arbitru). int slabe, ele nu lind niciodalA sa. r.lstoamc o via{!: apasarca destinului se excrciU\ oumai asupra sentimcntului fata de munca. enervare sau ~urin t!. nvnA sau lene, mici schimbru::i. vagi promova.ri, acreala. fa\ll de colegi sao rela~i de complkitatc, i, mai ales, obosealll, astrele prescriind cu molta. sta.ruin\A$i intelepciune sa dormim mai mull, tot mai mull. CAmioul cstc domioat de problcme de di pot.i~c. de ostil itate sau de incrcdere in cci din jur; este vorba foartc adesea de un ca.min de femei, undc rela~a cea mai imponantA estc cea dintre mamll ~ i fiica. Casa mic-burgheZA este prc1.cnta. aici intocmai cain rcalitate, cu vizitelc ,.(amiliei". deoscbita. de altfel de ,,rudele prin alianta". pentru care stelele ou par sa. aibA cine ~tie ce pi'C\. Acest anturaj pare aproape exclusiv familial, sint pu~ne aluzii Ia prictcni. lumea mic-burgbeZA este, in csentA. alca.tuitA din rude i din colegi, ea nu comporta. cri1e rcla~onale adcvmtc, doar mici infruntAci de toanc i de vanitate. Oragostea cste cea din Curicrul Inimii; estc un domeoiu apartc, eel aJ .,trcburilor" sentimcntale. Dar, ca i in tranzactia comcrcialA, dragostca cu~te aici .,inccputu:ri promi\fttoarc'', ,deceptii" $i .,alegcri proaste": intr-o sa.ptlmina.. admiratorii sc imputioea1A, o indiscrctic. o gelozic fleA temei. CcruJ cntimental nu sc deschidc intr-adevAr mare dccit in fata ,solutici atit de dorite". cAsa.toria: $i mai trcbuic, pe deasupra, ca accasta sa fie $i .•potrivitA''.
204
ROLAND BARTHES
0 singura trasatura idealizea1..a toata accasta lume astrala, foarte coocreta de altfel, faptul cA ruciodata nu este vorba de bani. Omcnirca astrologicA t:r!i~e din salariul ci lunar: este ci't este. nu e vo~tc ruciodata de el , de vrcmc ce pcnnite , viata". Via\A pe care astrele mai mult o dcscriu decit o preves. tcsc; viitorul este rareori pomcnit. iar prezicerea este mcrcu neutra1iz.atA de oscila~a posibiHtA~lor. dad. int C$CCuri , cle nu vor fi marl, dacA int chipuri mohori'le. buna dumncavoastrt dispozitie leva descreti. rclatii plictisitoare, se vor dovedi utile etc.; ~i dacA starea dumneavoast:Ji generaiA trcbuie sA sc imbun!ta\cascA, lucrul se va inumpla dupa un tratarncnt general pe care i1 veti fi urmat, au poatc ~i datorit! lipsei oricArui tratamcnt (sic). Astrele sint morale, ele acccptll scl lie modificate de cAtre virtute: curajul , r!bdarca, buna clispozitie, stApinirea de sine sint mtotdcauna cerute fatA de deceptille anuntatc cu sfialcl. Jar paradoxul cste cA acest univers aJ detenninismului pur este oumaidecit imblm;dt de libcrtatca caracterului: astrologia este fn primul rind o ~coalcl a vointei. To~i. chiar dacA rezuJtatele sint mistificare purn, chiar dacA problcmele de conduitA sinl escarnotate, ea r!rnine instituirc a rcalului in fata co~tiintei cititoarelor ei: astrologia nu cstc ca1c de evaziune, ci eviden~ realistA a conclitillor de via\! ale angajatci , ale viozatoarei. La ce poate •oare sluji accasta dcscriere purn, de vreme cc nu pare-sa comporte vreo compensat:ie oniric!? Slu~te Ia cxorcizarca rcalului nuntindu-1. in aceast! situa~c. ca sc num!rt printre toate incercArile de semi-alicnarc (san de semi-eliberare) care urrnArcsc sa obiectiveze realul, ~"lim a ajunge insA piol Ia demistificarea lui. Este bine cunoscuta eel putin una clinue aceste tentative nominaliste: Literatura, care, in fonnele ei degradate. nu poate ajunge dincolo de numirea trrurii: astrologia ~i Literatura au a~i sarcina de instituire , fntirljatA" a realului: astrologia cstc Literatura lurnii mic-burghe7.c.
Arta vocala burgheza
Ar pa.rca o nccuviin\A sA-i dau cu Jcc~ii unui cxcclcnt bariton, Gerard Souzay, insa un disc pe care accst cintAfc\ a inregistrat citcva meloclii de Faure imi pare a ilustm o intrcag! mitologic undc sc regasesc principalele crnnc ale artci burghcre. Acea.lit! artA este esen\,ialmcntc de scmnalare, ea impune ncobosit nu emo\ia ci scmncle cmotiei. ~a face ~i Gerard Souzay: avlnd, de exemplu, de cintat o tristc{c cumplitA, el nu se muJtu~te nici cu implul continut semantic aJ acestor cuvrntc, ruci cu linia muzica1a care lc sustine: ii mai trebuie ~i dramatizarea foneticii cumplitului, suspendarea, apoi explodarca dublci fricative, dezl!ntuirea ncnorocirii in ~i substan\3 litcrci; toalA lumea ~tie ca avem de a face cu chinuri cu adevA.rat ingrozitoare. Din pAcatc, accst pleonasm de ioten{ii in~ ~i cuvintul ~i mw..ica. ~i mai ales jonct,iunea lor. care estc ios~i obiectul artei vocalc. Yn muzica.. se intimpl! ceea cc sc inumpl! ~i in altc artc, inclusiv in literatum: forma cca mai inaltA a exprcsici artistice este de partea literalit!tii. adicA, in defmitiv, de partea unei anumite algebre: trcbuie ca oricc rorrna sa tind! c!tre abstract,ie, ceca cc. sc ~tic. nu sc opune nicidccum senzualit!tH. ~ i este tocmai ceca cc refuZA acta burgbezA; ea vrea intotdeauna A-~i ia consumatorii drept ni~te naivi c!rora trebuie
206
ROLAND RARTHES
MITOLOGll
sA le mesteci munca ~i supraindica intentia. ca nu cumva sa nu fie indcajuns priccputa (tnsa arta este ~i ambiguitate, ca ~i cont:razice, intr-un sens. propriuJ mesaj. muzica indeo ebi, <:aci ea nu este niciodata. intrutotuJ. lri ta sau vcselll). Sublinierca cuvintuJui prin rcliefarca abwlvA a foncticii, dorind ca guturala purcmicA a cuvintuJuj ~ fie cannaua care mll$d pllmintuJ, ~ dentala din picpr blindctca care pALrunde. inscamna ~ practici o titcralitate de intco~c. ou de dcscricrc, sA stabil~ corcspondente abuzive. Trcbuie de aJLfcl SA amintim aici ca pirituJ melodramatic, prezent in interpretarea lui Gerard Souzay, cste una ilin achizitiile istorice ale burghe1iei: regllsim a~i suprasarcina de intcn{ii in arta actorilor n~tri traditionaJi. care sint, se ~tie, actori forma~ de burgbczic ~i pcnlnl ca. Acest soi de pointilism fonctic. care dA ficd\rci litcre o importantA nccuvenitA, atinge uneori absurdul: estc o so/cmniwtc caraghioasa. cea care ~ine Ia dublarea lui n in so/cnne/, ~i o fcricire (fr. bonheur) cam gretoasA, cea care nc cstc scmnificatll prin emfell..a ini~ala care cxpuJzeazA fcricirca din gura ~a cum scuipi un lmbure. De altfeJ. aici regllsim o constant.a mitoJogicA dcsprc care am mai pomenit cind a fo t vorba de poezie: conceperca anci ca o adunare de amllnunte puse JaolaJtA. adica pe deptin scmnificativc: pcrfcctiunca pointilista a lui G(5rard Sout.ay este perfect ecbivaleotA cu prcfcrinta rnicutei Minou Drouct pcnlru mctafora amAnuotuJui. sau cu costumelc pASarilor lui Chantcclcrc, fAcutc ( 1910) ilin pene lipite una cite una. ln arta aceasta. cxi~LA o intimidare prin amAnunt, aflat.a bineinteles in panca opw a rcalismului, de vreme ce realismul presupune o tipizarc, adica o prczcnta a tructurii, deci a duratei. Aceasta arta analiticA este ortiUi ~ului mai ales in muzicA, al cArci adcvru- nu poalc fi niciodatA decit de ordin rcspiratoriu, prozodic ~i nu fonetic. Astfcl, frell.Arilc lui G~rard Souzay sint dislru c tot LimpuJ de expresia cxccsiva a unui
cuvlnl. insArcinat. cu slingAcie. ~ rnoculezc un ordin intclcctuaJ para7jt in invcl~uJ ilintr-o bucata aJ cintecuJui. Se pare cA. aici. atingem o dificultate majorn a execu\ici muzicalc: nuanta uebuic scoasA dintr-o zona. interioarn a muzicii, in nici un caz ea nu trebuie impusa din afarn ca un semn pur intclectiv: cxi LA un adevAr senzuaJ aJ mwJciL adevAr uficicnt, care nu uporta sA fie tingheril de o cxpresie. latA de cc intcrprctarea unor excelcnti virtuozi nc lasA att"t de des ncsatisfAcu~: cu un robato. prca spectacuJos, rod al unui cfort vizibil cAtre emnilicatic. se distrugc un organi m cc contine cu mare grija. intr-insul propriuJ mcsaj . Unii amatori, sau mai bine. unii profesion~ti care au tiut rcgllsi ceea ces-ar putea oumi litera total Aa textului muzical, ca Panzera pcntru cintec. sau Lipatti pcnlru pian , rcu~esc sA nu adauge muzicii nici o inlentie: ei nu sc afcrcaza oficios in jurul liccruui amAnunt, sprc dcoscbirc de arta burghczA, care cstc lototdeauna indiscretA. Ei au lncrcdcrc in materia imcdiat definitiva. a muzicii .
11)7
MTTOLOGII
Plasticul
to pofida numclor sale de cioban grec (Polistiren, Fenoplast, Polivinil , PolietilenA), plasticul. ale cArui produse au fost adunatc de curmd mLr-<> expozitie, este in escntll o substanta alchimica. La intrarea tn stand. publicul ~teaptA muJtla coadA ca sA vadA cum se face operatia magicA prin excclentA: convertirea materiei; o m~ina. ideala, tubulara. $i oblong! (formA polrivit.A pcntru a manifcsta sccretuJ unui itinerar), trage .tarA efort, dinLr-<> grAmadA de cristalc verzui. ni~te ~ulete strruucitoare ~i cu striuri. De o parte, materia bruta.. teluricA. iar de alta. obicctul finit, omenesc; si. intre aceste douA extreme. nimic; nimic deci"t un Lraseu. de-abia supravcghcat de un functionar cu sapcA. jumAtatc zcu, jumAtate robot. AstfcJ, mai mult dccit o substan\A,. plasticul este ~i ~cca transfoilDArii _infinite, el este. asa cum o indiccl numcle lui popular, ubicuitatea devenit.A vizibiJA: de altfcl. prio accasta. plasticuJ este o materie miraculoasa: miracolul este iototdcauna o conversiune bru.~ a naturii . Plasticul rAmine imprcgnat de aceast.A trecere brusccl; cste mai mutt urmA a unci ~ decit obiect. ~i filndca aceastA miscare, aici. este aproape infinitA. transform1nd cristalele originare inLr-<> multime de obiecte din ce in ce mai suprintiitoare, plasticul cste de fapt un spcctacOI
209
cc trcbuic descifrat: insusi pcctacoJul rct.ulratelor ale. fn fata oncArei forme tcrminale (va.lizA. perle. caro erie de automobil, jucAric, stofA. tcavA. lighcan sau htn.ic). mintea tahil~tc mereu materia primA ca un rebus. Ceea cc inseamnA ca. posibiliratea de chimbarc a plasticuluj este totalA: eJ poatc fonna alJ"t cAldAri cit i bijutcrii. Jar aceast.a cxplicA miscarca perpetuA. vi ul omului in fata lega.rn puterea dopA dimcnsiunile l:ranSformArilor. iru usi itincrarul plasticuJui provocindu-i euforia unci minunatc alunce
210
ROLAND BARTHES
capitalismului); dar, pinli acum, imita[ia fkea parte dintr-o Jume a aparentei, nu a uzajului; unnArea sA reproducA Ia PretUri mai mici substantele celc mai rare. diamanrul. mAtasca, blana, argintul, toatA tr11ucirea Juxului lumii. Plasticul Bcut guler este o substantA mcnajcn\. Estc cca dinw materie fermecata care incuviinteaz,A prozaismul. dar o face intmcit acest prozaism este pentru el o ratiune triumfltoare de a exista: pentru prima datA, artificialul ~n~te crure ceea ce este comun, nu cltre ceca ce este rar. ~i. totodatA, func{ia ancestralA a naturii este modificatA: ea nu mai este ldeea, Substanta porn ce trebuie gAsitA sau imitatA: o matcrie arti1iciala. mai fecUJKIA decit toate zAcA.miotele din Jume, ova inlocui , va hota.r'iin~i inventarea formclor. Uo obiect Joxos n\mlne mcreu legat de pammt. el amin~tc mereu, cu afectare, originea lui mineraJa sau animaJa, tema naturaJa fatA de care el nu este decit o actualitatc. Plasticul este afundat cu totul in utilizare: pim Ia lii111A, se vor iovcnta obiecte peotru plAccrca de a le folosi. lerarhia substantelor este abolitA: una singum le inlocui~te pe toate: lumea intreagA poatc fi de plastic, ba chiar ~i viata, de vrcme ce se pare cl s-a incepot fabricarea aortelor din plastic.
l
Marea familie a oamenilor
La Paris, a fost prezentatA o marc expozitie de fotografii cu scopul de a an\ta universalitatea gesturilor omen~ti in viata cotidiaoA a rumror (Arilor din lume: o~terea, moartea, munca, jocurile, cun~terea impuo pretutiodeoi ace!~ ~Ari: ex.istA o familie a Omului. The Family of Man, eel putin ~ cste titlul original a1 acestci expo1jtii care ne-a sosit din Statcle Unite. Francezii au tradus: La Grande Famine des Hommes (Marea Familie a Oameni/or). Astfel, ceea ce, Ia ioceput, putea trecc drept o expresie de ordin zoologic, care re{ioea din similirudinea comportamcntelor pur ~ i simplu unitatea uoei spccii, aici este foarte mult moralizat. sentimentalizat latA-ne ~ trim.i$i nurnaidedt Ia acel mit ambiguu al ,.comuni~i" umane al cArui alibi tuin~te o intreagA parte din umanismul oostru . Mitul acesta functioneaza in doi timpi: se stabil~te mai intii diferenta dintrc morfologiile umane, se exagereazA exotismuJ, sint manifcstate varieta.ti)e ncsf'lf$ite ale spetei , divcrsitatca pieilor, a craniilor ~i a obicciurilor, imaginca lumii este diversificatA dupa bunul plac. Apoi, din accst pluralism, se scoatc o unitate: omul sc n~te, muo~te. nde ~i moare pretutindeni in acel
2 13
ROLAND BARTHES
MITOLOGIJ
fondul fiecAruia din ci o ..naturn.. idcnticA, diversiLatca lOr ncfiind dccit fom1aJa, ca nu de7minte existcnta unei matricc comunc. A<.-casta tnscamna evident postuJarca unei esentc umane, ~i iata ca Dumnezeu estc introdus din nou in Expo7itia noast.nt diversitatca oarnenilor vlld~tc puterea. bogatia lui· unitatca g~rurilor lor dcmonstreaza vointa lui. De toate aces~ ne incrcdinte
giodesc ei dcspre marca familic a Oameni/or?). se ajunge foarte repede Ia ruful profund aJ unci naruri omcn~ti univcrsalc. Umaoi mul progrc.'>iSl. dimpotriva. £rehuie mereu ·a sc giodcasca sa inverse'le termenii acestei foarte vechi imposruri , sA curetc 0 econtenit natura Ia uprafa\'1. ,Jegile'' i .Jimitele" ei, pcntru a descopcri Istoria i a stabili in s~it cA atura ea in~i cste i toriell. Exemplc'! Pai sA Jc Juam chiar pe celc din Expozitia noastrn. N~tcrca. moartea? Da. sint faptc de natura. faptc univcrsalc. Dar daca Jc lipsim de lstorie. nu mai este nimic de pus dcspre ele, comentariul devine pur tautologic: aici, ~ccul fotogralici mi e pare flagrant: din rcpovcstirca mortii sau a n~terii nu e invata literalmcntc nimic. Pcntru ca aceste fapte naturale a ajunga Ia un limbaj adev
212
umane sea.mruu1 de bun3 camil fntrocilva cu privirea binevoao tro
itoare a lui DumnC/cu asupro dcri/oriului $i sublimului
mu uroi de fumier.
Scopul spiritualist cstc accentuaL de citatele cc insotcsc liccare capitol a1 Expozitiei: accstc ciLate siot adesea provcrbc , primitive", versctc din Vechiul Testament; elc dclinesc, toate, o intclcpciune etcmA. un ordin de afirmatii evadat din Istorie: .,Pilmintul cstc o mamil cc nu piere niciocfatA. Sfl mM1inci pfine $i sare $i sa spui adcvilrul etc.''; c te domnia adevArurilor gnomicc. jonctiunea virstclor omenirii, in gradul eel mai neutru al idetita~i lor, acolo unde cvidenta trui mului nu mai an: valoare dcctt in sinul unui limbaj pur ..poetic''. Totul aici. continut ~j fotogcnie a imaginilor. discurs care Jc justifica. ~te suprimarca greuta~i hotAritoarc a lstoriei: sintcm retinu~ Ia suprafata unci identita(i. impiedica(i chiar de scntimentaliLatc sa pcltrundcm in acea zonA ulterioarn a conduitclor umane. acolo unde alicnarca istoriell introduce accste ,direrente" pe care noi lc vom numi aici pur i simplu ..ncdrcptati". Accst mit aJ ,.condi\iei" umanc se sprijina pe o foarte vediC mistificare, accca de a punc intotdeauna Natura Ia baza Istoriei. Oricc umanism clasic po tulca7A ell, daell se zgiric pu~n i toria oamcnilor, rclativitatea institutiiJor lor. sau diversitatea superficiall1 a pielii lor (dar de ce nu i-am intreba pc pArintii lui EmmeL Till. tinarul ncgru asasinat de catre albi, ce
214
ROLAND BARTHES
~
Chiar ~ ~te ~ "fa~ ancestral: monca ra.rrune t~ perfect_ts~c; mru ~t:JJ, foarte ev1dent, in modurile, rrdJj .._ scopunle ~~ avanta_Jele sale, tncit nu va fi niciodaai confund!m intr-o identitate pur gestualA muncitoruJ . eel occidental (sA-i pc muncitorii I~ Goutte d'Or ce gindesc despre Marea Familie a ~ ~~ apoi, in ~i fatalitatca ei: ~tim binc cA munca •.n~a" in mas~ in care este ..profitabila". ~i cA, ~ fatal1~tea0espprofitulm. vom modifica poale cindva muncu. rc accastA muncA, pe dc-a-ntregul istori..__ ~ w sA ru se vorbcascA. nu dcspre o v~nid cstctica&~· 1 ICIIIo rilor laborioase. Prin urmare, rna tern foartc muJt ca justificarea ~.. . ~· accs.~J' ad~ •sm ~ __nu lie curnva nevoia de a da irnobiJillll h~nu• garantu~ une1 .,Jo{clcpciuni" $i a unei ,.lirici" care nuruzeazA gesturilc omuJui dccit pentru a le ocutraliza mai bill.
\!:'
in~ ~i
.
nord-=•
La muzic-hall
r.r.ezllt
TimpuJ tcatruJui , oricare ar fi cl, este intotdeauna lcgat. Cd a1 muzjc-hallului estc, prio defini(ie, intrcrupt; este un timp ioedial· Aici se aOa sensuJ varietApi: timpul scenic sa fie un limp just. real. sideral, timpul lucrului ios~i. nu eel aJ prcviDunii sale (tragedia), sau aJ rcvizuirii (epopcca). AvantajuJ accstui timp literal este acela cA el poatc sluji mai bine ca oric:an: altul gestul, introcit. fapt foarte evident, gestul nu exi ta c:a spcct.acol decit din momentuJ cind timpul estc intrerupt (aceasta sc vedc foarte bine in pictura istorica. unde gestul surprins aJ personajului, ceea cc am oumit in alta parte numen, IU5pCDdA durata). fn fond. varictatea nu este o simpla tehnicA de distractie. ea cstc o conditie a artificiului \m sensul baudellirian aJ tenncnului). Estetica propric muzic-balluJui insearnna ICOIIerea gestului din camea dulceaga a duratci, prezentarca lui intr-o stare supcrlativa, definitivA, transformarea lui tntr-o vimalitate pura, dcsprinderea lui de orice cauzA, cpuizarea lui c:a spcctacol ~i nu ca sernnificatic. Obiecte (de jongler) $i gestwi (de acrobat). Curll\Me de timp (adicA de un pathos ~i totodata de un logos), st:rnlucesc ca oi~te artificii pure, care amintesc precizja rece a vi1junilor baudelairicne provocate de ~i~. ale Wllci Jumi intr-adcvar purificate de orice spirirualitate tocmai fiindca a renun\at Ia timp. ·
216
ROLAND BARTHES
MlTOLOG/1
Torul cstc ~adar facut. in mutjc-halJ, pcnLru a pregllti o adevAratcl promovarc a obicctului i a gcstului (ceca cc tn Occidcntul modem nu se poate face <.lccil tmpotriva spcctacolclor p ihologicc. ~i mai cu searml impooiva teatruJui). Uo oumar de mUtic-hall cstc aproapc lntoo:lcauna aJcatuit dintr-un gest ~i diotr-un material: patinatori ~i lrambulina lor LacuitA, corpuri de acrobati . chimbatc uoele cu altele. dansatori ~i anlipodi.$ti (mArturiscsc marea mea predilcctie peom.t acestc oumcrc de aotipod~ti. dcoarcce aici corpul cste obicctivizat pc nesimpcc: nu este obiect dur i catapultat ca In acrobatia pura. ci mai cutind substaota moaJe i deosA, apta pcnlrU mi~ foarte scurtc). sculptori humori~ti i pastele lor multicolore. prestidigitatori pAsclnd hlrtie. m:ttase. tig:.ri. i alunecArilc lor de ccasuri. de portofcle etc. Or. gcstul ~i obiectuJ s:tu sint materiile naturale ale unci vaJori ce nu a avut acces Ia ·cena dccit prin mutic-hall ( au eire). acesta llind MoncA. MuzichalluJ, eel putin in partea lui variali1 (deoarcce cimccul. adicA vedeta americanA, tine de alta mitolo&ric). mw.ic-hal.Ju] estc fonna esteticA a muncii . Ficcare nurnar e prctJntA aici fie ca exercitiu. fie ca produs aJ unci ostcneli: uncori actul (eel aJ jongJcruluL aJ acrohatului, al mimului) apare ca suma tinala a unei nopti de antrenamcnt. altcori estc recrcat in intrcgime ab origine in fata puhlicului. Oricum. ·e produce un cvenimcnt nou, iar accst evcniment cste aJcAtuit de catrc perfcctiunea fragila a unui efort. Sau, mai curind. artificiu mai subtil. efortul este pcrceput Ia virfuJ lui. in accl moment aproape impo ibil cind sc va cufunda in perfcctiunea implinirii, fara a fi pAr.lsit t~i complct riscul e~ului sau. La muz:ic-haJI, toru1 este aproape doblndit; insa tocmai accst aproape constiruic spectacolul, pastnndu-i, In ciuda emfat.ei. virtutea muncii. De accca, spectacolul de muzic-hall nc lnfllti~eaza nu rezultatul actului.
ci modul lui de a fi. sub(.irimea upmfctci ale re~ite. Este vorba de un mod de a face posibilA o stare contradictoric a jstoriei omcn~ti: in gcstul artisruJui sinl vizibile.lo acel~i timp. musculatura grosolana a unci munci ancvoioase. ca trecut. i octc-tjmea aerianA a unui act lcsne de infaptuil. i~il dintr-un ccr fermccat: in ambelc cazuri. muzic-ballul estc munca omcnca'id mcmorializatA i . ublimata.: primcjdia ~i efortul slot cmnificate in accl~i timp cu ubsumarea lor de catrc ris sau gratie. Muzic-hallul arc nevoie. li~tc. de o fccric profunda care a inJAturc. de pe truda. orice asperitatc, nciAsindu-i decit epura. Acolo domncsc bulclc strruucitoarc. bastoanele ~oare. mobila tubulara. mAtAsuriJc chimicc. alburile ·cri nilOarc ~i maciucile cintcictoare; luxul vizual ali ea71! aici facilitatea, dcpusd in limpezimca substantclor $i coerenta gcsrurilor: uneori. omul este suport vertical , arbore In lungul caruia alunccA o femeictulpinA; alteori. tmpart~itA de intreaga sala. estc ccncstczia elaoului. a grcutA\ii, nu invinsA, ci sublimata de salt. tn aceasta lumc metalizata, apar vechi miruri de germinarc. cfrnd acestci repre1cntari a muncii garantia unor foarte vcchi mi$CAri naturale. natura fund lntotdcauna imaginca continuului. adica, Ia urma urmci , a facilitAtii. Toata aceastA magie muscularn a muzic-hallului cstc esentialmente urbana: nu dcgcaba mlUic-halluJ este ceva anglosaxon, nascut in lumca aglomcratiiJor urbane bru~e ~i a marilor mjturi quakcriste ale muncu: promovarca obiectelor. a mctalelor $i a gcsturilor visatc, sublimarca muncii prin <.IL~paritia ei magica. ~i nu prin consacrarc, cain folclorul rural. toate accstca fac parte din artiliciul Or3$Cior. O~ul respingc idcca de natura informa. c1 reduce spatiul Ia un continuu de obiecte solidc, straJucitoare. proclu e. carom acrol arti tului lc da statutul prestigios al unci gindiri foarte omcn~ti: munca. mai cu seama
J
217
218
ROLAND BARTHES
mitificata, face materia fericita, dcoarcce. spcctacuJos, ca pare sA o gind~cA: metaJificate. zvirlite. prinsc din nou, minuite,
ibtreg lununos de rni$CAri, in djaJog permanent cu gcstuJ obiectele %i picrd aici siru tra incapA(inarc a absurditatii lo~ artificiale $i ustensile. pcntru o clipA, ele nu mai plictisesc.
Doamna co Camelii
Se mai joacA Inca, nu $tiU unde In lume, Doanma cu Camelii (iar acum cilAva vrerne era jucatA $i Ia Paris). Accst succes trcbuie sA atraga atentia asupra unci mitologii a lubirii, care pe scmne mai dureazA ~ i acum, deoarcce alienarea tinerei Marguerite Gautier In fata cJasei stAplnilor nu este fundamental cliferit!l de cea a micilor burgbeze din zilele noastre, intr-o lume Ia fel de clasificatA. Or, de fapt , mituJ central al Doamnei cu Camclil nu este lubirea, ci Recuno~terea. Marguerite iu~te ca sA fie recunoscutA, $i atunci pasiunea ei (In sens mai curind ctirnoJogic dcclt sentimental) vine In tntrcgime de Ia altuJ . Armand (fiul unui financiar) reprczintA iubirca clasicl, burgher/A, m~enitA de Ia cuJtura esen\ialista $i care se va prelungi in analizele lui Proust este o iubirc scgregaticl, cea a proprietaruJui care-$i ia prada; iubire interiorizata care nu recun~e lumea dccit eu intcrmitente $i tntotdeauna cu un sentiment de frustrare, ca $i cum, intotdeauna, lurnea n-ar fi dec1"l amenintarea unui furt (gclozii, certuri , decep\ll, nelini$ti. rupruri. toane etc.). lubirea Margueritei cstc cu toruJ altceva. Mai intii. Marguerite a fost mi$CatA simtffid cl estc rccunoscuCA de Armand $i. dupA accca, pasiunca nu a fost pcntru ea decil solicitarea pennancntA a accstei recun~teri; de accea sacrificiuJ pe care consimte sA-l facA Ia
ROLAND RARTHES
MITOLOG/1
cererea Dlui Duval renun\ind Ia Annand nu cstc nkidccum moral (in ciuda fr.ucologici). ci cxistcn~al: nu cste decit unnarea logicA a po tuJatului rccun~tcrii. un rnijloc . upcrior (mult dcasupra iubirii) de a li recuno cuta de catre lumca stApinilor. Iar dacA Marguerite isi ascundc acriOciul ~i ti dA masca cinismuJui. accasta nu sc intimpla poate decit in momcnrul cmd argumentul devine cu a<.lcvArat Litcra1ura: privirea-ce-rccun~te a burgheziJor estc IAsatate dcci sa producA aici dcdt o iubirc imposibila, imposibilitatc al cArci imbol algebric este moartca Margueritei (oricit de siropoasa estc ca pc ccna). Di fcren\'1 iubirilor provine evident dintr-o difcrcn\A de lucidita~ : Armand trn.i~tc intr-o cscn\A ~i o etemitatc de dragoste, Marguerite trn.i~te in co~tiin{a alicnarii ei. nu trai~te deci't in ea: se tic i, intr-un sens, c vrca cunct.anA. Jar propriile ei conduite de adaptarc sint, ~i ele, pc de-a-ntrcgul, condwte de rccun~tere: uneori i i ac;umA cxcesiv propria ci lcgcnda.
se afunda in virtejul clasic al vie\ii de curtct.anA (asemcnea acelor pede~ti care sc asuma ~indu- c). altcori ca aoun{A 0 putcrc de dc~irc ce urm~te nu aut rccuno~terca und virtUti ..naturale". cit un dcvotament de condi\iC, ca si cum acrificiul ci ar avca functia Amanifcstc nu ucidcrea curtct.anei care estc ca. ci <.l impotriva, sa afiseze o cunezana supcrlativa. imbunAUl~tA, rru-a a picrdc ceva din ca in ~i. cu un sentiment burghez clcvat. Vcdem astfcl cum se precizeazA continutuJ mitic al accstci iubiri. arhetip al cntimentalitAtii mk-burgheze. Estc o tare foarte specialA a mitului. definit de o semi-luciditate, sau. ca sa fiu mai exact. o luciditate pa.rv.ita (a~i pe care am semnalat-o in rcalul ac;trologic). Marguerite i i c:un~te alienarea, adic:A vcde rcalul ca o alienarc. insA ca prclung~e aeeasta cuno~tcrc prin purtiki de purl\ scrvilitate: ori joacA personajul pc care stApinii il ~caput de Ia ca. ori incearcA sa ajunga Ia o valoare din interioruJ accleiasi lumi a stapinilor. Yn arnbclc cazuri, Marguerite ou este nimic mai mult decit o Juciditatc alienata: vedc cA sufertt. dar nu-si inchipuie vreun leac altfel decit ca parazit Ia propria ei suferin\A: ea se stie obiect, dar nu-si vede alta menire decit aceea de a mobila muzeul tApinilor. in ciuda grotcscului subicctului, un pcrsonaj ca acesta nu este lipsit de o anumilit hoglltic dramatica: nu estc. de hunrt scamA, nici tragic (latalitatca care apac;A asupra Margucritci cstc socialA, nu mcrafizicA). nici comic (purtarca Margucritci c.c;te dctcrminata de conclitia. nu de csen\'1 ei) si. bineintcles. nici revolutionar (Marguerite nu-~i criticA in nici un feJ alienarea). 1-ar trebui in.sA foarte putin ca sA ajungA Ia statutul personajuJui brecbtian. obiect alieoat. dar sursa de critica. Personajul Marguerite Gautier rclminc - iremediabil departc de pcrsonajul brcchtian prin pot.itivitatca lui: Marguerite Gautier, .,in<.luio atoarc" prin tubcrculota de care sufcrA si
220
221
222
ROLAND BARTHES
frazele frumoase pe care le spune, i~i prindc publicul , ij comuorbirea ei: derizoriu de proastA, ca ar fi deschis ochii micburgbcz.i. Accm ~i nobilA, intr-on cuvint. ,,serioasA", ea nu face decit sA-i adoarmA. nj~
Poujade ~ i intelectualii
Cine sint intelectualij pentru Poujadc? Cu deosebire .,profesorii" ( ..sorbonard, vajoici pedagogi, i.Dtc/ecruali de capitalA de piasA') Iii tclullcienii (.,tchnocrari, politchnicicoi, po/ivalcnri sau polihori - fr. ,;polyvolcurs"). Se poate ca, Ia origine, severitatea lui Poojadc Ia adrcsa iotclcctualilor sA fie iotemeiatA pe o simpla ranchiuna fiscal!: ,profcsorul" este un profitor; mai inw, fiind~ cste un saJariat (.,Dragul meu Pierro~, nu-ri c:IAdeai seama cit. crai de fcricit pc vremea cind crai salariar"; ~i apoi. fiind~ nu dcclara. fiscuJui ICC\iile particulare pe care le dA. Tehnicianul este un sadie: sub fonna ur'itA de tot.i a controloruluL el chin we contribuabilul. Dar cum poujadismul a lnccrcat numaidecit sA-~i construiasa marile Juj arhetipuri. intclectualuJ a fost repedc transfcrat din categoria fiSCal! in cea a rruturilor. Ca orice flpton\ miticA, intelectualuJ tine de o tern! general!, de o substantA: aerul. adicA (d~i este o idcnt.it.atc prca putin ~tiint.ifi~) vidul. Superior, inteJectualul planeazA, cl nu sc ,J i~tc" pc realitate (realitatea este evident pAnuntuJ , mitul ambiguu care inseamnA rasa, ruralitatea, provincia, bunuJ simt,
I
' Cele mai muhc citate provin din caru:a lui Pouj:lde. Ftti choi.'i le combtJt (Am sles lupra)).
224
MITOLOGII
ROLA D BARTHES
obscuruJ oeoumArabil etc.). Un patron de restaurant care primcte in mod rcguJat intclccruali ii oum~te ..elicoptere··. imagine dcprcciativA care rcrrage zborului puterea virihl a avionului: intclcctuaJuJ se desprinde de real. dar raminc in acr. pc loc. invutiodu-se in cere; ~ ccru.iunca lui cstc jalnicA. Ia fel de departc atit de marclc ccr rcligios cit ~i de pAminruJ solid a1 bunului simt. u arc ..r.Jd
s~ori
225
ai SistemuJui, ei au complicatia rece a acestuia, acea ioventie steri.la, proliferare negativa, care i1 flcea pe MicheJet sA strige cit i1 tinea gura cind venea vorba de Iezuiti . Politchnidcnii au de altfel, pentru Poujade, cam ace~i rol ca lezuitii peotru liberalii de altA datA: sursA a ruturor relelor fiscaJe (prin intmnediul strizii Rivoli. desannare eufemicA a lnfernului). constructori ai SistemuJui cAruia apoi i se supun ca ni~te cadavre. pcriodc ac cadaver, pooivit cuviotclor iczuite. Aceasta inseamn! cA, la Poujadc, ~tiinta cstc, in mod ciudat, capabila de execs. Orice faptA omcocascA, chiar mentall, avind o existent! doar cantitativa, cste de ajuns sA fie comparalA. ca volum, cu capacitatca poujadistului mijlociu pentru a o decreta excesivA: probabil cA exceselc ~tiintei sint tocma.i virtutile sale ~i cA ca iocepe chiar acolo unde Poujade o soar ~te inutiJa. fnsl$i aceastA cuantificarc cstc importantA peotru retorica poujadistA de vreme ce ca da ~tere unor mOD$tri, acci politebnicieni, rcprczentanti ai unci ~tiinte pure, abstractc, care nu se aplicA Ia real decit sub o formA punitiva. Ceca ce nu tnseamna ca judccata lui Poujade despre politelmicieni (~i intelectuaJi) cstc disperaiA: va fi posibil, desigur, ca .,intelectualul din Fran,a" sA fie ,,redresat". El suferA de o bipcrtrofie (va putea deci fi opcrat), caci a aJArurat cantitatii normale de inteJigen\A a micuJui comerciant uo apendice de o greutate excesiva: acest apendice este, curios, alcAtuit chiar din $ti.intl, obiectivatA ~i totodatA conccpruaJizatA, uo soi de materie care atiml greu ~i care se li~te de om sau se desprinde de el intocmai ca mW mobil sau blJCAtica de uot pe care negustoruJ le adaugA sau Je ia ca sA ob\:inA o cintArire exactA. Dacl polltehnicianul ajunge sA fie abrutizat de matematki, inscamnl cA, dupa ce sc dcp~te un anumit procentaj de ~tiin\A, se ajunge Ia universuJ calitativ aJ otravurilor. ~ind limiteJe slnatoase ale cuantificarij, ~tiinta , to mAsura in care
,. 226
ROLAND BARTHES
nu mai poate fi definitA ca muncA. este discreditat.A. InteJectualii politebnicieni, profesori, sorbooarzi ~i functionari, ou fac nimic; sint ~te estc(i. ci frecvcoteaza, ou circiuma bunA de provincie, ci barurile ,.elegante" de pe rmlul stJ'ng. Aici apare o temA iodragitA de toate regimurile de forta: asimilarea intelecrualit!tii cu triodavia: intelectualul este prin definitie un 1~ . ar trebui pus in s~it Ia muncA, o activitate, mAsurabila doar in excesuJ ei nociv, trebuie sA fie convertitA intr-o muncA concrctA, adicA accesibila masunlrii poujadiste. Se ~tie cA, la rigoare, nu poate fi muncA mai cuantificatA - deci mai benefic! - deci't aceea de a sApa gropi ~i de a face grimezi de pietre: este munca in stare punl, cea pc care, de altminteri, toatc regimuriJe postpoujadiste sf'1f$C:SC in mod logic prin a o rezerva intelecrualului trfndav.
AceastA cuantificare a muncii antreneaza in mod faresc o promovare a fortei fuice, cea a m~hilor, a pieptului, a bratelor; dimpottivli, capul este un Joe suspect tocmai in m.Asura in care produsele sale sint calitative, nu cantitative. Aici rcglisim discreditarca obi$nuitA a creierului ~tele de Ja cap sc-mpute, spune adesea Poujade), a cArui compromitere fatal a este evident i~i exceotricitatea pozitiei sale, in partea cea mai de sus a trupului, aproape de .,nor'', departe de •.rldAcini". Este exploatatA Ia maximum ihs!$i ambigujtatca superioritAfij; se coostruj~te o i'ntreagA cosmogonie, care joacA oecootenit pe vagi asem.AnAri iotre flZic, moral ~i social: lupta corpului impottiva capului inseamnA toat.A lupta celor ,,mici", lupta obscurului vital impottiva pArtii de sus. ~i Poujade $i-a dezvoltat foartc repede legenda fortei sale fizice: inannat cu o diploma de monitor, vechi membru a1 RF.A., rugbist. aotecedentele sint garant:ia valorillui: cApetenia dA trupelor sale, in scbimbul adeziunii lor, o putere esentialmentc mAsurabiJA, de vreme ce este cea a trupului. Drcpt
I
MTTOLOGII
care. eel
227
diotii atu a1 lui Poujadc {trebuie sA inteleget:i: baza increderii oegusto~ ce sc poate avea in cl), estc rezistcnta Jui (,Poujade, este dracu ' gol. estc de neinfrint' ). Primele lui campanii au fost mai inaiote de orice ni~te pcrformante fizice care atingcau supraumaoitatea (•.EsLc dracu · gol'). Aceastli forta de otel produce ubicuitatea (Poujade estc pretutindeni In acel3$i timp), ea indoaic chiar ~i materia (Poujade distroge toate m8$inile pc care le fol~te) . Cu toate acestea, in Poujade mai existli ~ altA valoare. ou oumai re-/istenta: un soi de farmec fizic, dAruit din ~ug pe deasupra fortei-marfl, ca unul din acele obiecte inutile prin care. in drcptul foarte vechi, doblnctitorul i1 !ega pe vinzAtorul unui bun imobiliar: accst ..hac$~". care pune bazele ~fului ~i pare sA fie geniullui Poujade, partea cea mai bonA a calit!tii in aceastA economic a mAsuririi pure, cste vocea sa. A ~it, cu siguraota. dintr-un Joe privilegiat a1 corpului, loc median ~i totodatA mU$Chiulos. toracele, care, in toatA aceastll mitologie corporala, cste anticapul prin cxcelentA; iosA vocea, vehicul a1 vcrbului ce redrcsea7J\, scapa legii dure a cantitAti]or: uzurii. soarta obicctelor de rtnd, ea ii substituie propria ei fragilitatc, rise orgolios a1 obicctelor de lux: disprctuirea eroicA a obosclii, rabdarea dirz.a nu sint pe pottiva ei: ci doar delicata aJjntare a vaporizatorului , ajutorul miogiietor a1 microfooului: vocca lui Poujade prime$te, prin transfer, imponderabila ~i prestigioasa valoare ce se covine de drept, in alte mitologii, creierului iotelectualului. Se intelege de Ia sine cA loctiitorul lui Poujadc trebuie sA aiba aceca$i prestaota. t~i ceva mai grosolao!, mai putin diabolicll: el este .,eel robust'': ., virilul Launay, fost jucAtoc de rogbi... cu brafele lui pl.roase $i putcmice... nu pare sA fie un prune neprihhlit", Cantalou, , fnalt, robust, diner-o bucatA, priv~te drcpl in fa[A, Jr.i st:ringc mJ'na bMbAt~tc $i sincer". C!ci , 3$a cum aratA o frazA binc cunoscutA, implinirca fizicA cste
228
ROLAND BARTHES
la baza limpezimii morale: numai fiinta putemicA poate fi sinccm. Ne dam seama cA esen{a comunA tucuror acestor man calitati este bArt>Atia. al ca.rei substitut moral este ..caracterul", rival al inteligentei. accasta din wmA nefiind admi.sA in ceruJ poujadist: este inJocuita cu o virtute intelectuala special!; viclcnia: croul,la Poujade, este o fiintA inzcstrata cu agresivitate ~i mutate (,,Esrc un individ $mecber'). ~irctcnia aceasta rauta. cioasA, oricit ar fi ea de intelcctiva. nu reintroduce detestata ratiune in panteonuJ poujadist: 1.cii mic-borghezi o dau sau o retin dupA cum au chef, urmind o pura ordine a $aDSci: de albninteri, dacA ne gindim bine, este uo dar aproape fizic, comparabiJ cu fleruJ animaJclor: nu este decit o fioare ram a f011ci. o putere a ncrvilor de a capta vintuJ (•.Eu merg dup3 radar'). DimpotrivA, dczavantajele corporalc ii aduc intelectualuJui tot feluJ de calificativc: Mendes este o pocitanie, seama.nA cu o stic/A de apA mincralil (dispret ati't pcntru apA, cit ~i peotru dispepsie). Refugiat in hipertrofia unui cap fragil $i inutil, toat.a fiinta intelectuaiA cstc atins! de eel mai greu cusur fizic, oboscJJla (substitut corporal aJ decaden(ei): dC$i trindav, intelcctuaJuJ estc obosit din Da$lcrc, ca $i poujadistul, d~i acesta este muncitor $i intotdeauna bine dispus. Ajungem aslfel Ia ideea profundA a oric:Arei moraJitati a corpului omenesc: ideea de rasa. Intelectualii int o rasa, poujadi$tii o alta. Cu toate acestca, Poujade are dcspre rasa o conceWc paradoxaJA. Constat.ind cA francezuJ mijJociu este produsuJ unor multiple amestecuri (vcchea plac.A: Franta. creuzetu1 raselor}, Poujade opune cu trufic aceasta varietatc de origini sectei restlinse a cclor ce ou s-au incruci$at niciod.ata decit intre ei (trebuie. bincintcles, sa intclcgeti: evreii). Aratind cAtre Mcndes-France, strigA: , Tu ~ti rasist!''; apoi comcnteazA: ,,Dintrc noi doi, numai el poace fi rasist, cAci eJ are o rasA". Poujade practic! din plin ceea ces-ar putea oumi rasismuJ amestecuJui.
MITOLOGJI
229
de altfel , flra nici un rise, de vreme ce ,,amestecul" alit de Jaudat nu a amestecat, dopa parerea lui Poujade insU$i . decit acei3$i Dupont, Durand sau Poojade. ldeea de .,rasa" sintet.ica este. evident, important!, deoarece permite sA sc insiste cind pe sincretism , cind pe rasA. tn primul caz. Poujade dispune de vecbea idee, cindva revolu~onar!. de nafiune, care a alimen· tat toate formele franccze de liberalism (Michelet impotriva lui Augustin Thierry, Gide irnpotriva lui Barres etc.): ..S~ii mei, celpi, arvemii, s-au amestecat cu t()fii. Eu sine rczu/tatul if:$iCdin creuzecuJ cu nAvMiri $i exoduri'). tn aJ doilea caz, cl reg~te flra oici o bAtaie de cap obiectuJ rasist fundamental , Smgele (aici este vorba indeosebi de singcle celt. eel al lui Lc Pen, breton zdravmJ, despArtit de o pmpastie rasialA de este{ii Noii Stfnge, sau singcle gaJic, care-i lipse$te lui Mendes) . Ca $i in cazul inteligcntei, aici avem de a face cu o distributie arbitrara a vaJoriJor: adunarca unui fel de singe (aJ celor ce se numesc Dupont, Durand ~i Poujade) nu produce decit singe pur ~i se poatc ramtne in ordinea tihnitA a unci insumm de cantitlti omogene; ins! altc fehm de singe (mai cu seama eel al tehnocrafilor apacri?.J) sint fenornenc pur calitative, cJ.iscre.. ditate, tocmai prin aceasta nature\ a lor, in universuJ poujadist . ele nu se pot amesteca, accede la statutul de mare cantitate francczA, la acel ., vulgar'' al cArui triumf numeric se opune oboselii intelectualilor , distin$i". Opozitia aceasta rasiaJa dintre cei putemici $i cei obositi, Gali ~i apatrizj, vulgar $i distins. este de altfel pur $i simplu opozilia dintre provincie ~i Paris . Paris rezumA tot viciuJ francez: SistemuJ, sadismuJ , intelectnalitatea, oboseaJa: ,,Paris este un monstru, deoarece viara este dezaxacA: aici, viara este trepid.antA, ame[itoarc, abrotizantA, de diminea{A pin3 sears etc." Paris apartine acelei3$i otravi, substantA esen~almentc caJitativA (ceea ce Poujadc num~te. in alta parte, flra sA-$i dea seama
231
ROLAND BARTHES
MITOLOG/1
cit de bioe a nimerit-o: dialccticA). pc care am vW!t-o opuoindu-se lumii cantitative a bunuJui simt. Yntruntarca ,,cali~i" a fost pentru Poujade inccrcarea hotAn"'toare, Rubicooul sau: sA vinA Ia Paris, pentru a-i recupera pc dcputatti moderati de provincie corupti de capitala. adevmti reoegati ai rasci lor, l,$teptati In sat cu furci , salt ce a definit o mare migratie rasiala mai curind decit o cxtcosiune politicA. fn fata unei sospiciuni atl"'t de constaote, Poujade putea oare sA salveze vreo forma de intelecrual. sA dea despre el o imagine ideaHl, intr-un cuvint, sa postuJcze un intelectuaJ poujadist? Poujadc ou ne spune decit cA. in OlimpuJ sAu, nu vor intra decil .Jntclcctua/ii vrednici de acest aumc". latA ~ cA ne intoarcem. IncA o data, Ia una din aceJe faimoase definitii prio idcntitatc (A A), pc care le-arn numit. cbiar 1n aceasta carte ~i in mai muJte nnduri, tautologji. adicli neant. Orice antiinteJectualism sr~te, ~adar. in moartea limbajuJui, adicA in distrugerea sociabilillitii. Celc mai muJte din aceste terne poujadiste, oricit ar parea de paradoxal, sint temcromantice degradatc. Dad Poujade vrea sA defineascA poporul. cl citeazA indelung prcfata Ia Ruy Blas; dupA cum iotelecrualuJ vftzut de Poujade este, cu foarte putioe cxcep\ii. recunoscut in Legistul ~i lezuitul Lui MicheJet, omuJ uscat, infumurat, steril ~i baljocoritor. Mica burghczie preia astAzi Dl0$tenirca ideologicA a burgbezici LiberaJe de ieri, adicl cea care a ajutat-o in asceosiunea ei sociala: sentimentalismuJ lui Micbelet cootinca multi geoneni rcactionari. Banes ~tia accst lucru. DacA nu ar fi marea diferen{A de talent, Poujade ar putca incA senma unelc pagini din Popocullui Michclet (1846). lata de ce. in problema intelectualilor, poujadismul iJ ~te muJt pc Poujade; ideologia antiiotelectualista cuprinde medii politicc variate, si nu trebuie sA fii poujadist ca s! UI"a$ti ideea. C!ci aici sc are In vedere oricc formA de culturl
explicativa, angajatA, si salvata nu este decit cultura ,,ioocent.a". cea a cArei naivitate ciA minA IiberA tiranului. De aceea, scriitorii, in seos propriu, nu sint excl~ din familia poujadista (unii , foarte cunoscuti. i-au trimis lui Poujade operele lor cu dedicatii roAgulitoare). Condamnat este iotelecrualul. adid o co~tiin\A, sau, ~j mai bine: o Privire (Poojade arnint~te undeva cit de muJt suferea, ca tinAr licean. cind era privit de colcgi). Nimeni sA nu ne privea.sca.: iata principiul antiintelecrualismului poujadist. Numai cA, din punctul de vedere aJ etnologului, conduitele de iotcgrare ~i de excludere sint, evident, complementare $i. intr-un sens, care nu este eel pc caro-l crede el, Poujade are nevoie de intelectuali: cAci, chiar dad ii condamna, o face ftindcA vede In ei un rill magic: in societatea poujadista, iotel~ tualuJ de\ine locul blestemat $i necesar al unui vrnjitor dec!zut.
230
=
n l\1ITUL iN l.aELE NOASTRE
Ce este un mit in zi.lele noastre? Voi da numaideci"t un prim rnspuns. foarte simplu, care se pottive$te perfect cu etimologia: mirul estc o vorbire' .
Mitul este o vorbire
F~te. nu orice vorbirc: Jimbajul are ncvoie de conditii \
speciale ca sA dcvinA mit: vom vedca aceasta intr-o clipA. tnsa. de Ia inccput, trebuie sA sustinem cu hot!rire ell mitul este un sistem de comunicare, este un mesaj. Vedem deci ell mitul ~u poate fi un obicct ~ c.oncept sau o idee; este un mod de fi nevoie. mai tir.tiu , sl-i punem aceStef forme limite istorice, conditii de folosirc, sA rcinvestim sociewea in ea: dar, mai iotii. trebuie s-o dcscriem ca formA. Vcdcm ell ar fi co totul ilw.oriu sa vrem sA facem o discriminare substantialA intrc obiectele mitice: intrucit mitul este vorbire. ~ ~ de discurs poatc ti mit. Mitul no se define$te prin"""ob;ctllf mcsajului sau. ci prin felul in care-1 spunc: mitul CUI108$te !!_mi~formale. nu sobstantialc. Prin wmare, orice poate fi mit? Da. ~ cred, deoarcce universul estc sugestiv Ia oes~il Orice obiect din lume poalC trece de Ia o existcnta inchisl. motA. Ia o stare oralA. deschisA aproprierii
semnmcare.Jo;;;;.a:: va
1 Mi -;e va obiecta ca rermenul mir are o mie de alre sen.wri. eu am incercat Sll defincsc lucruri. nu cuvinre.
'J
fnsll
I
236
MJTOWGll
ROLAND BARTHES
societ.Atii, cAci nici o lege, natural! sau nu, nu interz.ice sa se vorbeascA desprc lucruri. Un copac este un copac. Da, de buna seam!. fnsa un copac spus de Minou Dronet nu mai este chiar un copac, csre un copac impodobit, adaptat unui anumit fel de consumare, un copac investit cu ingAduinte titerare, cu revol~ •. cu imagini, pe scurt, cu un uz.aj social care se adauga matenet pure. Evident , nu totul estc spus in acel~i limp: unele obiecte devin prada vorbirti mitice pentru un moment, apoi dispar, altele le iau locul , acced Ia mit. Exista oare obiecte faialmente sugestive, cum spunea Baug~a ~u poate avea. dec~ o bazA istoricA, dcoarece mitul este \ o vorbue aleasA de tstone: el nu aparc din ,,natura"lucrurilor. '->'Aceasti vorbiro este un mesaj. Ea poate deci foarte bine sl fie altcum decit oral!; poate fi alcAtuitA din scrieri sau din ~tJri: discursul scris, dar~ fotografia, cinematograful, ~Jul , sportul, spectacolclc, publicitatea, toate a.cestea pot servJ drept suport vorbirii miticc. MituJ nu se poate defmi nici prin obicctul slu, nici prin materia sa, deoarece mce materie poate fi dow.A in mod arbitrar cu semnificatie: sAgeat.a pe care o aducem ca sl semnifJClm o provocare este ~ ea o vorbire. ~ sigurao{A cA, in ordinea perccp(iei, irnaginea ~ scrisul, de pildi, nu cer accl~i tip de COD$tiinta; iar in imagine existl foarte multe moduri de lecturA: o schemA se prereaz!la xmo.ificatje mult mai mull deCJ'\ un desen, o imi~ mai mult decil un original, o caricatunl mai mull dect'\ un portret fnsi aici nu mai este vorba de un mod teoretic de reprezentare: este vorba de aceastA imagine, propusA peotru aceastA semnifica(ie; vorbirea miticl este formatA dintr-o materie Iucrait mai inaintc
237
in vederea unei comunicari apropriate: intrucit toate matcrialele rnitului, reprezcnt:ative sau grafice, presupun o co~tiinta semniftcanta, noi le putem judeca independent de materia lor. Accast.l rnatcrie nu este indiferentl: imaginca este. desigur, mai irnperativl decil scrisul, ea impune semnificatia dintr-o daiA, flrl sl o analizeze, flri s! o disperse1.c. insA nu avem de a face cu o diferen\A constitutiva. lrnaginea devine scriitud din clipa in care este semnifacativa: ca ~i scrijtwa, ca face po&ibila o Iexis. Vom intelegc deci. aici, de acum inaintc, prin limbaj, discurs. vOibire etc., orice unitate sau orice sintez.a semnifteativa, verbaiA sau vizuaiA: o fotografte va fi pentru noi vorbire Ia fel ca un articol de ziar; cbiar ~i obiectelc vor putea deveni vorbirc dacl scmnificA ceva. Acest mod generic de a concepe limbajul este de altrninteri justificat de istoria scrisului: cu mult inaintc de inveotarea alfabetului nostru. obiecte ca mAnunchiul de sfori de culori difcrite (quipou) al in~ilor, sau desenc ca pictogramelc au fost vorbire curentA. Nu inseamnA insl cA vorbirca miticA trebuic trat:atA ca timba: Ia drepl vorbind, mitul tine de o $tiintA general! coex..tensivA cu lingvistica ~i care este
*
T
scmiologia.
Mirul ca sistem semiologic
l
Ca studiu al unei vorbiri, mitologia nu cste, intr-adevir, dccit un ~t din acea vasta ~tiintA a semnelor pe care Sausswe a po&tulat-o acum vreo patruzeci de ani sub numcle de smJiologie. Scmiologia nu este deocamdat.l constituit.l. Cu toate accstea, pomind de Ia Saussure ~i uneori independent de cl, o mare parte din cercet:area contemporanA revine neconlmit Ia problema semniflca(iei: psibanaliza. structu.ralismul. psihologia eidc:ticl, unele tentative noi de criticA literart cwn ar fi cea
238
a lui Bachelard, nu vor sa mai tudie7,..c faptclc decit ca fapte ce semnifica. Or, a postula o semnificatic lnseamnA a recurge Ia serniologic. Nu vrcau sA spun ca semiologia ar putea realiza, in moo egil. toate aceste cercctAri: ele au continuturi diferite. Dar au un statut comun, toate smt ~inte ale valorilor, ele nu se mArginesc sA intilneasca fapruJ: ele TI defincsc ~ i1 explorev.A ca un valant-pour [cchivalent]. De vreme ce studiaza scmnificatiile independent de con{inutul lor, semiologia estc o ~tiin{a a fonnelor. A~ vrea sa spun un cuvint despre necesitatea ~i despre limitele unei astfel de ~tiin{C formale. Nccesitatca este cea a oricArui limbaj exact. Jdanov ~i balea joe de filosoful Alexandrov. care vorbea despre ,.strucrura sfcricA a planetei noastre". ,,PinA acum, spune Jdanov, parcA numai fcmna pulea li sferic§'. Jdanov avea dreptate: nu se poate vorbi despre structura cu tennenii fonnei , $i nici reciproc. Se poatc foarte bine ca. pe planuJ ,vietii". sA nu fie dccit o totaHtate indiscemabiJAde structuri $i de fonne. fnsA ~tiin~ nu are ce face co inefabilul: ea trcbuie sA vorbeasca despre ..viati". daca vrca s-o transforme. Ympot:riva unui ~ ~ ~n-qui~sm. de ~tminteri, din pAcate, platonic, al sinte.. \ ze1, once cntJcA trcbu1e sA acccpte asceza, artificiul analizei ~i . in analizl, ea trebuie sA puna de acord metodele ~i Jimbajcle. Mai putin terorizat! de spectrul •.formalismului", critica istorica ar fi fost poatc mai putin steriJA; ea ar fi inte]es cA studiul specific aJ formelor nu contrazice co nimic principiile necesare ale totalitAtii ~i ale Istoriei. Dimpotriva: cu cit un sistem cstc • mai specific definit in fonnele sale, cu ati't mai bine se supune el criticii istorice. Parodiind o vorbA cunoscutA, ~ spune ca putin fonnalism indepArteazA de Istorie, dar daci-i mult aduce Ia accasta. ExistA oare exemplu mai bun de critica IOtalA decit descrierea formaJA $i totodatA istorica, semiologica $i~ ~a sfinlCniei, In Saint...Oencl de Sartre? PericoluJ este.
239
MJTOLOGD
ROLAND BARTHES
dimpot:riva, atunci cind fonnele sint socotito obiecte ambigue, jumAtate..fonne J.UtE.nAtate-substante. cind forma cste ~otata substa de.Jonna. cum a f'lcut de exemplu realismul jdanovian. Scm:iologia, stabilita in limitele ei, nu este o capcanA metafizicA: ea este o $tiinta ca oricare alta. ncccsarA dar ou suficient!. Important este sA vedem ca unitatea unci explicatii ou poate tine de amputarea unuia san a altuia din demerswile ei, ci, cum spune Engels. de coordonarea dialectica a $tiintelor speciale cc au fost angajatc. ~ stau lucrurile $i cu,mitQiggia: ea face parte din semiologie ca ~tiin{a fonnala ~i. in acel8$1 timp. din if!eolog!e ca ~ istorica: ea studiaza idei-in-f~ . Voi aminti a$3dar ca~ semio!Q&ep~ o relatie intte doi termeni. un se · cant §i un semniflcat. Aceasta relitie are in vcdcre obiecte de ordin diferit, drept care nu cste vorba de o egalitate, ci de o echivalen{a. Acum trebuie sA avem grija cA, spre dcosebire de limbajul comun, ~mi spune doar ca semnif1C8Dtol exprimA semn.i:ficatuJ, eu am de a face, ca in orice Sistem semiologic. nu cu doi, ci cu trei termeni diferiti; cici eu percep nu un $ir de termeni unul dupA altul, ci coreJatia care ii lll'lqiC: existA dcci scmniflcantul. semniflcatul ~ _semnul, care ~IOtalul a"SOciativ al primilor doi tcrmeni. SA lulm de exemplu un bucbet de t:randafui: ii ccr sA scmnilice pasiunea mea. Aici nu existA deci decit un scmnificant ~i un semnificat,
cuo
I
1
Dezvoharea publicitatii, a pre.'lei mari, a r.Wioului, a ilustratiei, fan\ mai vOC'bim despre supravietuirea unui numAr nc.~fi~it tie riwri comunicative (rituri ale aparentei sociale), face sa f.e mai urgenta ca oricind constituirea unci $fiill(e semiolog.icc. Tnu-o zi tntreaga. oare cile cimpuri cu ldevarat nt!'il!mnifiCal)tC stribatem? Foane putinc. cil.eodatA nici unul. Ma aflu aici, in fata marii: ea nu poana. desigur, nici un me.saj. kQ pe plaja, ce tie I))UCrial semi~! drapele, lozinci. semnaJe, mici panouri. haine, chiar i o bronzare. pentru mine, tot atilea ~
me.u.
ROLAND BARTHES
240
trandafirii ~i pasiunea mea? Nici m1car ati't Ia drept vorbind, aici ou existA decit oi~tc trandafiri ..pasionalizati". lnsa, pe planul analizci, existA intr-adevAr trei termeoi; deoarece ~ti trandafui iJlCArcati cu pasiune pot fi foarte bioe ~i pe drept cuvmd dc:scom~i in traodafiri $i pasiuoe: $i unii $i cealaltA existau ioainte de a se alAtura ~i de a forma acest al treilea obiect, semnul. A$a cum. ce--i drept. pc pJanul triirii nu pot sA despart trandafirii de mcsajul pc ~I~. tot astfel, pe planul anali7..ci. nu pot confuoda trandafirii ca semnificant cu traodafirii ca semn: semnificantul este gol, semoul este plio, el este un sens. SA mai luAm incA un exernplu, o p~ neagra: o pot face sA semnifice in mai muJtc feluri, cAci nu este
a
1
NO(iunca de cuvTilt e.~e una dinue ccle mai di~urarc in lingvilllic:a.
0 rolosesc pentru simplificare.
MITOUXJJJ
241
propriu (de exemplu. substratul visului) ~ iar al treilea termen este o corelare a primiJor doi: este visul insll$i, in totalitatea lui, actul ratat sao nevroza. concepute ca ni~tc comprom~ , economii operate datoritA jonctiunii unci forme (primuJ termen) ~i a unei functii intentionale (al doilea tennen). Aici vedem cit de nccesar este sA deosebim semnuJ de semnificant visul, pentru Freud, ou este datul lui manifest in mai mare m.Asunl decit continutul sAu latent: este legAtura functional! a ector doi termeni. In uitica sartrian~. in sfi~it (rnA voi mArgini Ia aceste trci exemple cunoscute), scmnificatul este constituit de criza originarn a subicctului (despAqirea ~i indeprut.area de mamA Ia Baudelaire, numirca fwtului Ia Genet); Literatura ca discurs formeaza scmnificantul; iar relatia dintre cri7.A ~i discurs defin~tc opera, care este o semnifJCa~e. AceastA schemA tridimensional!, oricit de consrantA i-ar fi forma, nu se reaJizeazA, r~tc, in ace18$i fel: vom spune 8$3dar incA o datA cA semiologia nu poate avca unitatc decit Ia nivelul formelor, nu al continuturilor~ cimpul ci cstc limitat, ea nu se referA decit Ia un limbaj, nu cun~tc decit o operatie: lectura sau descifrarca. Yn mit, sc reg~te schema tridimen ionala de care am vorbit: scnmificantul, semniliCitiiJ $i semnul .(Ti\Sa Jllitul este un sistcm special prin faptul cA el se consbUi~te_J:X>Olind de la un lant semiologic ce exist! maJntcaltli\ este un si rem scmiologic secwid. Ceca ce, in primul sistem, este semn (adicA un intreg ~nut prin asocierca dintre un concept $i o imagine), in al doilea devine simplu scmnificant. Sli arninlim aici cA matcriile vorbirii mitice (limba propriu-7Jsa, fotografJe, pictunl, ~. rit, obiect etc.). oricit de difcritc ar fi ele Ia inceput. ~i din clipa in care sint ins~itc de mit, se reduc Ia o simplA func\ic scmniflcalltA: mitul nu vede in aceste diferite materii dccit o ClCCC8$i matcric primA; unitatea lor consta in faptul cA toate sint rcdusc Ia simpluJ statut de limbaj. Fie ca este vorba de
242
ROLAND BARTHES
MITOLOGll
grafie literal!, fie cA este vorba de grafie picturala, mitul nu vrea sa vada aici dccit un total de semne, decit un semn global, tennenul final al unui prim lant semiologic: ~ tocmai acest termeD final va deveni prim tennen sau termen partial al sistemului o:Wit pc caro-l coostrui~. Torul se petrece ca ~i cum !!lltul ar dq;W;i cu o masura sistemul fonnal al primelor semnificatii. fntrucil aceasta transJatic este capitala pentrU analiza mitului, o voi rcprezeota in felul llllDAtor, spatializarea schemei nefiind, bincintcles, dec:i"t o simplA metaf
fn care vorbim despre prima. Analizfnd meta-limbajul, semi~ Jogul nu se mai poate intrcba care cste alcAtuirca limbajului: obiect, el nu mai este silit sa tin! seama de amanuntelc schemet lingvisticc: nu va fi obligat sa cunoasca decil termenul total a1 semnului global . ~i numai in masura in care accst termen va fi compatibiJ cu mitul. lata de cc semiologul cste indrept.Atit sA trateze in mod similar scrisul ~i imaginea: cJ retitle cA amindoua sint semne. ca ajung Ia pragul mitului , cA sint inzcstrate cu acee3$i functie sem.niflcanta, cA ~i unul ~i cealalta constituie un limbaj-obiect. Este momeotul sa dAm un cxcmplu sau doua de vorbire miticA. Primul i1 voi imprurnuta de la o obscrva{ie a lui Valery': sint elev in clasa a cineca, intr-un Jiceu fnmccz; deschid gramatica latina ~i citesc aici o frazA din Esop sau din Fcdru: quia ego nominor leo. MA opresc ~i ma gindesc: in propozitia aceasta exist! o ambiguitatc: pe de o parte. cuviotele au sensu! lor simplu: cAci eu rnA numesc leu. ~i . pc de alta parte, fraza vrca in mod vadit sa semnifice altceva: in masura in care mi se adreseazA mie, elev de-a cincea, ea imi spune !impede: cu sint uo exemplu gramaticaJ menit sa ilustrcze regula acordului atributului. Sint chiar obligat sa recunosc cA fraza nu-mi ~mni ficA nicidecum sensul ei. ea cauta foarte putin sa-mi vorbeascA despre ~u ~i despre oumele lui; semnificatia ei adcvlratA ~i ultimA este sa mi se impunA ca prezen\A a unui anumit acord aJ attibutului. Trag coocluzia cA rnA aflu in fata unui sistem ~ special, marit. deoarece este coextensiv limbii: exist! un scmtl.ificant. dar acest scmnificant cste el insU$i format dintr-un total de scmne. el ~i este uo prim sistern semiologic (eu rnA numesc leu). in rest, structura formalll se des~ corect: existA un semnificat (eu sint un cxcmplu gramatical)
MIT
Exist! in mit. dupa cum se vede, douA sisteme ~ logice, unul fiind extras din celalalt un sis_tem lingvistic, limba (sau modurilc de reprezcntare cc-i sint asimilate), pe care-t voi oumi limbajcbk:ct, deoarece est& limbajUJ pe care mirul ~I ins~te peotru a-~i const.rui propriul sistem; ~i mitul ins~i. pe care.-1 voi numi meta-limbaj. deoarece este o a doua limbA.
• Tel Que/, II . p. 191.
243
ROLAND BARTHES
MITOLOGU
o semnificatic globala. care nu cstc nimic altceva deci't core. latia semnificanruJui cu scmnificatul: caci nici dcnurnirea leului nici cxcmplul grarnatical nu-mi stnt date separat. latA acum un alt exernplu: rnA aflu la frizer. mi sc
au'"t mai bine justilicat cu cit mitul are cu adeva.rat o dubJA
244 ~i
.
fuoe1ie: dcscmneazA
Forma
r
1
~i
~i
245
ootificA, explicA i impunc.
conceptul
Semnificantul mitului se preziotA arnbiguu: este sens ~i totodatA formA, pe de o parte pUn. pe de alta got. Ca sens, scmnificantul posruJeazA o lecturn, i1 perccpcm cu ochii , are o realitatc scnzorialll (spre deoscbire de semnificanruJ lingvistic, care este de ordin pur psihic), are o bogll~c: denumirea leului. salutul ncgrului sint ansambluri plauzibile, ele dispun de o rationalitatc suficientll; ca total de semne lingvistice. scnsul mitului are 0 valoare proprie. face parte dintr-o istorie, cea a l~ului sau cca a negrului: in ens, este construitA in prealabil o scmnificatie. ea s-ar putea lirnita Ia ea IDSA$i. dacA mituJ nu ~i-ar ~i-o, transformind-o totodatll intr-o formA vidA, parazitA. Sensu! este scum complct, el postuleazA o cun~t~re, un trecu~··\ o memorie, uo ordin comparativ de faptc, de 1dct, de hot!riri. Devcnind formA. sensul i~i indcpartevi cootingcnta; se gol~te. ~e. istoria se evapod. ou mai ramine decillitera. ExistA aici o pcnnutare paradoxaJa a operatiunilor de lecturA, o regresiune anormalll de Ia sens Ia formA. de la scmnul lingvistic Ia semnificantul mitic. Dacll incbidem quia ego aominor leo intr-un sistcrn pur lingvistic, propozitia recapltl aici o plenitudine, o bog!\ie, o istorie: sint un animal. uo leu , eu traicsc iotr-o anumitl tara. rna iotorc de Ia vin!toarc, cineva vrea sl impart prada cu o viticA, o vacA ~i o cap~'!; cum insA eu sint eel mai putemic, iau eu torul, din diferite motive, ultimul fund pur ~i simplu cA eu rnA aumesc leu. Ca f()['I]].A a mitului, propozitiunea ou mai contine insll aproape nimic din aceastl lunga istorie. Sensul continca uo intreg sistem de valori; o
246
MITOLOGll
ROLAND BARTHES
l
istorie, o geografie, o moral!, o zoologie, o LiteraturA. Forma a alungat toatA aceastA bogA{ic: &Ar.kia ci nouA are nevoie de o semnificatie care s-o umple. Trebuie sA ccrcetarn tndelung in is~ria lcuJui pen~ a face toe exe~lului grarnatical, trebuie pusA m parantezc btografia negrulru, dacA vrem sA eliberAm \ imaginea, s-o pregruim sA-$i primeasca. semniticatul. Dar, in toate acestea, puoctul capital este cA forma nu suprima sensul, ea nu face deci'l sA-l sAr.lcea.scA. sA-l alunge, i1 tine Ia dispozi{ic. Sc crede ca sensul va muri, este lnsa o moartc cu suspendare: sensuJ "' i ierde valoarea. dar i$i pas- l treazA \'iata, clio care se va hra.ni fonna mitului. SensuJ va fi pentru forma un fel dere7..ervA instantanee de istorie, ca o bogA{ie supusA, pe care o poti apropia sau indcpArta intr-un soi de altcman\A r:apic:IA: trcbuie ncincetat ca fonna sA poatA prinde radAcini in sens $i sA-$i ia de aici brana naruraJA; trebuie, mai cu scama, sa se poatA ascunde aici.·Acest joe necootenit de-a.: Y:.flti a5Cimselea intJc.SC06 ~i...fOillll ~ mitul. Forma mitului nu este un simbol: negrul care salutA nu estc simbolul lmpcriului francez: arc prea multA prc2Cn\A penbU aceasta, eJ se ciA drcpt o imagine bogatA, trait!, spontana, i.nocentA, indiscuf4P..Ilr.Oar.1rnltc13$i timp, accistA imagine cstc supusA, indeplrtalA, devine aproape transparent!. ea se ciA un pic inapoi, ~vine complice cu un concept binc inannat, impcrialiwca 1 t..,Ua.neeZA: devine luatA cu imprumut. SA vedem acum semnificatul: istoria care sc SCW"ge in afara formei va fi absorbita in intregimc de concept. ConcepruJ este determinat: el este istoric $i totodata intentional; el cste moba care ducc a profercuea mitului. Excmplaritatea gramaticaHl, imperiaJitalCa francezA sint insA$i pulsiunea mitului. Conceprul restabilC$tc un lant de caU7.c $i de efectc, de mobiluri $i de intcntii. Spre dcoscbire de forma, cooceptuJ nu este nicidecunt abstract: el este plio cu o situa{ie. Prin coocep~,. cste _
I
..::-'
r
247
iroplantatA in mit o in_!!ea&A noua istorie: in denumirca leuJui , golitA 1n prealabil de contingenta ei, exemplul gramatical va aminti intteaga mea existen{A: Tunpul , care rnA face sA rna. nasc intr-o vreme cind este predatA gramatica latinA; lstoria, care rna doosebe$te printr-on intreg joe de segregatie sociala de copili care ou inva{A latina; traditia pcdagogica datorita cAreia exemplul este ales clin Esop sau din Fedru; propriile mele obiceiori lingvistice, care vad in acorduJ atributului un fapt ootabil , vredoic sA fie ilostrat. La fel se petrec lucrurile cu negrol care saluta.: ca fonnA, sensul este scurt, izolat, sAracit; in calitate de concept aJ impcrialitAtii fraocc7£, iata-1 din nou lcgat de totalitatea Lumii: de lstoria gcneralA a Fran\Ci , de avenrurile a coloniale. de dificultAtiJe ei prezentc. La drept vorbind , in concept se i.nvesle$tc ou atit realul cit mai cu seamA o anwnitA cun~terc a ru; trecind de Ia sens Ia formA, imaginea picrde din valoarea ei de cun~terc: ca s-o primeasc1 mai bine pe cea a conceptului. De fapt. cuo~lerea cuprinsa in conccptul mitic este o cun~tere confuzA, fonnata din asociatii moi, nclimitate. Trebuie sA stAruim asupra acestut caracter deschis aJ conccptnlui; nu este nicidecum o esen abstractl, purificatA; este o condensare infoiiiia. instabila, nebuloaSA, a ctrei unitate $i coeren\A tin in primul rind de func\ie. in acest sens, sc poate spune ca. penbU cooceptul mitic, fundamental este caracterul lui de a fi apropriat: exemplaritatea gramaticala se rcferA foarte precis Ia o anwnitA clasa de elevi, im~tatea francezA trebuie sA impresi011C1£ un anumit grop de ci'titOn, nu un altul: cooceptul rtspuodc strict unei func\ii . el se def~ ca o teodintA. Accasta aminte$te ncgre$it semnifiC8lu.l unui alt sistem semiologic, frcudismul: Ia Freud, aJ doilea tameo ai sistemului cste sensul latent (con\,inurul) aJ........._ visului, at acmlui ratat, aJ nevrozei. Or, Freud notea7A cA sensul sccund al conduitei cste sensuJ ei propriu. aclicA apropriat unei
248
ROLAND BARTHES
MITOLOGll
situapj complete, profunde; cstc, ca si conccptul rnitic, ~i intentia conduitei. Un semnificat poate avea mai multi semnificanti: este in primul rind cazuJ scmnificatului lingvistic ~i al semnificatului psihanalitic. &te ~ ca7.ul conccpLului rnitic: eJ are Ia dispozitie o masA oelimitalA de semnificanti: eu pot gasi mii de fraze l~ti care contin acordul atributului, pot gasi mii de imagini care sA-mi semnifice imperialitatea francczA. Ceea ce tnseamnA cA, din punct dt: veckrc cantiwiv, conceptul este mult mai slrac decit semnificantul, adcsca el nu face decit sA se re-prezinte. De Ia fon:nA Ia concept, sAracia ~ i boga{ia sint in propor\ie inversA: slraciei calitativc a foonei, depozitara a unui scns rarefiat, ii corespunde o boga\,ie a conccptului dcschis intregii lstorii; iar abunden\ci cantitative a formclor, ii corcspunde un rnic numar de ooncepte. Aceasta rcpetare a conceptului sub diferite forme estc import.anta peotru mitolog, ea pennite dcscifrarea mitului: avcm de a face cu insistcnta unci conduite care~i dezvaluie intentia. Ceea cc confirma faptuJ cA ou exisli o rela(ic reglemcntata intrc volumul scmnificatului si eel al semoificaotului: in lirnbA, ~ re~atie cste propoq.ionala, ea nu prea ~te cuvlntul , sau eel puJin tiiiiiatea cooaetT.lD mit, dirDpotriva, cooceprul sc poate cxtinde peste o iotiodcrc foarte marc de semnifJCaDt de pildl, o carte intreaga va fi semnificaoLul uoui ingur concept; ~i. invers, o forrt:l! minoscu1A (un cuvlnt, uo gest, chiar izolat, numai sa fie observat) va pu&ea sluji de semnificant uoui concept umflat de o foane bogata istorie. ~i nu cste obi$nuitA in limba, dispt'OQOrtia aceasta intre semnificibf1i seiimfficat nu cste o exclusivitate a mitului: Ia Freud, de excmplu, actul ratat este un semnificat de o subtirime ce n-are nici o lcgatura cu scnsul proprio pe care-1 tradcazl. Am mai spus ca ou exista nici o fixitate in conceptele miticc: ele se pot face, altcra, desfacc, disparea complet. ~i
fundca stnt i torice, istoria lc poate foarte u~r suprirna. AceaslA instabilitatc it obliga pc mitolog Ia o terminologie adaptata, despre care 3$ vrca sa spun aici citeva cuviote, Q.eoarcce adesea ea este priJej de ironic: cste vorba de neologism. ConceptuJ este uo clement constirutiv al mitului: dacA vreau sa dcscifrez ni$te rniruri, trcbuic sA pot numi ni$te conccptc. Dicti<>narul imi dA cileva din clc: Bunatatea, Milostenia, Sanatatea, Omenia etc. Ynsl, prin definitie. lntruc'it ele imi sint date de dic(ionar, aceste cooccple ou sinl istorice. Or, eel mai adesea, eu am nevoie de coocepte efemcre, legate de contingeote limitate: aici, neologismul este incvitabil. China estc ceva, iar ideea pe care si-o pulca face ou prca deroult despre ca uo mic-burghez fraocez cste altceva: pentru acel amestcc special de clopo\ei , de ri~ si de locuri uode se furncaza opium, nu este posibil alt cuvint decit sinitate. Nu estc frumos? Sli ne consolam eel putin rccuooscind cA neologismul conceptual ou cste niciodatA arbitrar: cl cstc coostruit dopA o regulA proportionala foarte logic!~.
249
Semnificapa
In semiologie, al treilca tennen nu cste altceva, dupA cum se $fie, dCCi asoctapa primilor dol: este singwUJ ce ne este dat peOcplin $i suficieot. este singuruJ ce este efectiv coosumat. L-am numit semniftca{ie. Vedem deci eli semniftcatia cste insusi mitul, ~ cum scmnul saussurian cste cuVintul (sau mai exact entitatea concreta). Dar inainte de a da caracterele semnificatjei, trebuie sAne gindim pu{in Ia felul to care cste ea pregAtitA, adicA Ia modurile de corelarc a cooceptului si a fonnci mitice. 5
latinllatiniratc
= basc/x = baschuate
250
ROLAND BARTHES
Mai intii, trebu.ie sA ootAm cA in mit primii doi termeni smt perfect manifC$ti (spre deosebire de ce se petrece In alte sistcme semiologicc): nu estc unuJ ..ascuns.. m spatele celu.ilalt. amindoi slot Ia vcdcrc, aici (nu unul aici ~ altul acolo). Orici't de paradoxa! ar pArea, mitul nu ascuncle oimic: func{ia lui estc sA deforme nu sA fucA sa <.lispa.ra. Nu cxistA nici o latent! a coiK:eptului fatA de formA: nu este oevoie de un incon$tient peotru a explica mitul. A vern de a face, evident. cu douA tipuri diferite de maoifcstare: prezenta formei este literall, imcdiatA: ea este, pe deasupra, intindere. Accasta se expJicA - ttcbuic s-o repetAm neconteoit - prin nat\.U'a lingvisticA a scmnificantului mitic: de vreme ce este con titu.it din1r-un sens dinainte 1rasa1 nu se poate manifesta dccit prinlr-o materie (in timp ce. in' limba, semnificaotul rammc psihic). to cazul mitului oral, aceastA extensie estc lioeara (cilci cu ml numesc leu); In eel al mitulu.i vizual, extensia este muJtidimensionaUi (in centro, uniforma_negruJu.i, sus, negrul chipului sao, Ia stinga, salutul militar etc.). Elementelc formei au ~ iotre cJc relatfi de Joe, de proximitate: moduJ de prezen\A al formei estc spatial. Conceptul, dimpotriva, este dat gJobal, el este un soi de nebuloasA, condensarea mai mult sau mai putin destrAmatA a unci CUO<>a$teri. Elemente)e sale Smt legate prio rela{ii asociative: el are ca suport nu o mtindcre, ci o substa:o\A (dc$i metafora aceasta ramine incA prea spa{ialA): modul ei de prczen\A este memorial . Rei$ dintre conceptul mitulu.i $i scns estc, in esen\A, Tomrei*-JIC ®/OHiiire. ct sc rcglsC$te o aowniLA aoaJogie onnalA cu un sistem semiologic complex cum este cef a1 psihaoalizelor. A$3 cum pcntru Freud. scnsullatcot a1 condWtci defOI'll:leaZA sensu! ei manifest, tot astfel, m mit, ~ deformeazA sensu!. F~te, deformarea aceastaiiU este posibiJA dccit ftiodci orma rnitulu.i este dinaiote constitu.ita de un sens
!
MITOLOGII
251
lingvistic. Yntt-uo sistem simplu cum estc limba, semniftcatUI ou arc D.imic de dcfonnat, deoarece scmoificantul. vid, arbitrar, ou-i opune nici o rez.istenJA. tnsA aici, lucrurilc staU co totul allfel: semnificantul are inlrUcitva douA fete: o fa\! plio!, sensul (istoria leulu.i, a oegrului soldat) $i o fat! vida, forma (clci eu mA numesc leu; negru-soldat-franccz-salutind-drapclaltricol~. CooceptuJ deformeaza, evident, fa~ plio!, scosul: leul $i oegruf sint pnva{l ae JStOna lor, Slot schimbati in g · Exemplaritatea latinA dcfonneaz.A deournirea leuJui in toatA contingenta ei; iar irnpcrialitatea fraocczA tulburl tot un limbaj prim, un discurs factual care-mi povcstca salutul unui negru in unifonnA. AceastA deformare nu estc insA o abolirc: leul ~i oegrul dmio_$0lo:..Cooceptiifa:.ro'iievoie de ci: stnt amputati pe jurnAtate, li se ia memoria nu e~i&tenja: siot indliitnici, iorAd.Acinap in mod tacut, ~i totodatA sint vorbareti. vorbire pe de-a-Oiregul Ia dispozitia conceptului. Cooceptul, litcralmente, defOI'IlleaZA, dar ou abo1C$te seosuJ: uo cuvint va reda mai bin~ aceastA cootradic{ie: il alienea7..A. tot timpul cA mituJ este un sistem Trcbuie sA nc dublu: in cl, se produce un fel de ubicu.itate: punctuJ de plecare al mitului este constituit de sosirea uou.i sens. Ca sA pastram metafora spatiall, al cArei caracter aproximativ l-am subliniat mai inaiote, voi spune cA semnificatia mitului este alcAtuitA de un fel de ~-rotatJ~ ce se inv~te continuo, alternind sensul semnifi~ui $i fonna sa. un limbaj-obiect ~i un meta-limbaj, o co~in\A pur semniftcaotA ~i o COD$liin\A pur irnaginanta; ateastA altcmare estc inlr-o oarccarc masurl adunalA de concept, care se serv~ de ea ca de un semnificant ambiguu, iotelectiv $i totodatA imaginar. arbitrar $i natural . Nu vreau sA hotArAsc dinaiote implica{iile morale ale unu.i astfel de mecanism. dar ou voi putea ~i dintr-o analiz.a obicctivl dacA anu cA ubicuitatea semnificantuJui m mit
a,;nmfirn
252
-
253
ROLAND BARTHES
MITOLOGll
~tie d acest cuvmt este un termen spatial): ~i in alibi-existA un Joe plin $i un Joe gol, legate printr-o rclatic de identitate negativA (,,nu rnA aflu acolo unde aedeti voi d rnA aflu: mA aflu acolo unde credeti voi ca. nu mA aOu"). Dar aHbiuJ obi$nuit (poHtist. de pildA) are . un sfir$it, realul i1 op~te. Ia un moment dat. din invirtire. Mitul este o valoarc, cl nu este suplS probei ~ui: nimic nu-l impjedid sa fie un alibi permanent ii este de ajuns ca semnificantul sau sA aibA douA fe\C, ca sA di punAintotdeauna de un altundc: sensuJ este i otd aic· pentru .A,ga;1.13Jta forma; forma este int()(dcauna aici pen.t[\1 a..disumlS sen$ul. i niciodatA nu eSie contradic~e. conflict, rupturn intre sens ~i forma: ele nu se afla- niciodatA in acclll$i punct. Tot astfel, dad rna aflu in ~inA $i privesc peisajuJ prin gearn, pot sa-mi fixez privirea, dupa cum doresc, cind pe gearn cind pc peisaj: uneori voi simti prezcnta geamului $i depArtarea pcisajului, aJteori. dimpotriva, transparent& geamului $i profunzimca peisajuJui; insa rezu.ltaruJ acestei aJtcmante va fi constant: gcamuJ imi va fi prezent $i in acelll$i timp vid, peisajul imi va fi ireal $i in acelll$i timp ~lin. ~ $i cu semnificantuJ mitic: fonna este aici vidA, dar prezentl, sensu) este absent, dar plin. Nu voi fi swprins de aceastl contradic;tie decit tiacA vreau sa suspend acea ~ rotativa de formA $i de sens, dad-mi fixez privirea asupra fiedruia ca asupra unui obiect diferit de celAJaJt, $i dacl aplic mituJui un procedeu static de descifrare, adid dad-i contrariez dinamica lui proprie: intr-un cuvint, dad tree de Ja starea de cititor aJ mituJui Ia cea de mitolog. ~i (()( aceastA duplicitatc a semnifJCantuJui va detennina caracterele scmnificatiei. ~tim acum ca mitul este o vorbire defmitl prin intentia ei (eu s1'iit un exemp1u gramatJca/j in muJt mai marc rnlSuii dedt prin litera ci (cu mA numesc leu); $i d totll$i intenjia este oarecum flXA. purificatA, eternizatl,
aQ§cntalA de dtre litem (lmperiul francez? dar csce pur $i simplu o taJC:iCCst ncg:ru viteaz care aluUf ca un tiaJJr de pc Ia no1). Ambiguitatea constitutiva a vorbirii miticc va
\..) reproduce aidoma fizic( alibiului (
-
avca pentru semnirlcatie douA consecinte: ca sc va prezenta ca o notificare ~i [otoda~nstatare. MituJ are un~ interpclator: pomit de Ia un concept istoric, apruut direct din contingen\A (o lc:ctie de latinA, lmperiuJ ameniotat). pe mine rnA cautA: cste intors c:Atrc mine, ii suport fof\a intcn\i<>nalli. rna someazA sa-i primcsc ambiguitatea expansivA. Dad rnA plimb de pildA in Tmutul base spaniol6 • pot de buna seama sa constat intre case o unitate arhitccturalli, un stiJ comun, care mA face sa recunosc in casa bascA un produs ctnic detcnninat. Cu toate acestca. nu rna simt vizat personal, $i nici, ca sa zic 8$3. atacat de accst stil unitar: vll.d prea bine ca cl era aici inaintea mea, fm-a mjnc: cste un produs complex, cc are detenninari.le lui Ja nivelul unci istorii foartc intinsc: nu-mi cere, nu rna provoaca sA-l numesc, doar dad ffiA gindcsc sa-J introduc intr-un vast tablou a) habitatului rural. Dar, dacA rnA aflu in regiuoea parizianA ~i zArcsc in capatuJ strAzii Gambctta sau aJ strazii Jean-Jaures o cochetA casa de muntc, aJ~. cu tigJe f0$ii, cu 1emnarie ~. cu ape1e a~uJui asimetricc $i cu un gard mare de nuiele impletite 'in ~. mi sc pare d primesc o invira{ie st.Aruitoa.rc, personaJa, sa numesc accst obicct ca fund o casa de munte bascA; mai muJt decit at.t"t, sa vld aici ~ esenta bascbitAf,ii. Ceca ce inseamnA c:A, aici, cooceptuJ mise manifestA in toatA aproprierea lui: rnA cautl ca sa rna oblige sa recunosc toate intcntiile care 1-au motivat, 1-au dispus aici ca semnaJuJ unci istorii
• Spun: o;paniol. deoarece in Fr-.m~ promovarea micii burghezu a du.o; Ia il'lflorirea unei tntregi arhitceruri ..mitice'' a ca<~ei de munte ba'lee.
ROLAND BARTHES
MJTOLOGII
individuale, ca o confidentl1 ~i o complicitate: este o chemarc adevAratA ce vine din partea proprietarilor easeL lar aceastA cbcmare, ca sa fie $i mai imperativll, a acccptat toate saraciri.le: tot ce justifica aceastA casA bascA in ordinea tehnologiei: poclul, scara exterioad, porumbllria etc., toate acestea au cAzut: n-a mai r!mas deci't un semnal scurt, indiscutabiJ. ~i adhominarea este atl\ de directA, incit roi sc pare cA aceastA casl1 a fost creatA cbiar acum, pcntru mine, ca un obiect fcrmecat cc a apArut in prez.entul meu Bn1 nici o unnA clio istoria care 1-a produs. Oci !_Orbirea aceasta interpelativA este totodatA o vorbire incremenitA: in clipa cind trebuie sA iiii atingA, ease suspeodA, se inv~te in juruJ ei i~i $i prinde ~ generalitate: ea in~ \ ~ mNbQtc. se punl!.cA. Apropnerea conceptuJui se treZC${e dintr-o datA indepartatA de cAtre litera)jtatca scnsuJui. Este un soi de I'Cfincre, in sensu! fizic $i totodatll juridic aJ tennenuJui (fr. arret): imperialitatea francezA iJ cood.amnA pe negrul care salutll sA ou fie decit un semnificant instrumental: oegruJ mA interpeleazA in numele imperialitlltij franceze; dar, in acel3$i timp, salutuJ negrului capitA substan~. se !itrificA, se intare$te, se fixeazA intr-un considercnt v~. mcnit sA iotemeicze imperialitatea Crance-lA. La suprafata limbajului , ceva nu fT1i$cA: uzajul senmificaCjei este aici. pitit m spatde ~. coonmicindu-i o factllrA DOlificatoa.re; insa, totodatA, faptul paralizea2A iotenfia, ii dA un fel de rau de irnobilitate: ca sA o porifice. o ingbeatt. ~ CSIC o votbire fwat.i $i restilUit.i~ Numai cA vorbirea datA inapoi DU mai este ibtrutotul cca care.. aJost fu:rat!: resti~:--o-a fost ~ exact Ia Jocul ei Furti$3gul acesta. acest scurt moment de uucaj, constituie aspectu1 intepe&it aJ mitului. Mai ramioe de examinat un ultim clement at semnificatiei: motivafia. Se ~tie cA. 'in limbA, semnuJ cste arbitrar: nimic nu obligA ,,m mod fi!CSC" irnaginea acusticA .,arbore" sa semnifice conceptuJ arbore: aici . scmnuJ estc oemotivat. T~ . arbitraruJ
acesta are limite, care tin de relatiile asociative ale cuvmtuJui: Jimba poate produce un fragment de semn prin aoalogie cu
255
alte semne (de excmplo, spunern aimable, ~i nu amablc, prin analogie cu aime). Semnificatia mitica no este niciodatA cu totuJ arbitrara, ea este lntotdeauna partial motivatll, cootine in mod fatal o parte de analogie: pentru ca excmplullatinesc sA intilneascA denumirea leului , este oevoie de o aoalogie, aceasta fiind acorduJ atributului: peotru ca imperialitatea francczA sA-l imprcsioneze pe oegrul care salutA, este nevoie de o identitate tntre salutul ncgrului ~i saJutul soldatului francez. Motivatia este necesar! insa$i duplicillltii mitnlui: mitul fol<>Se$te analogia dintre scns $i foonli:~ _:xistll mit fara formA motivatA . entru a percepe puterea de rnotivatie a mituJui, este de ajuns sA ne gindim pu~n Ia un caz extrem: am clinaintca mea o colectie de obiecte at1t de dezordonate incit nu-i pot gasi nici un scns; s-ar pArea ca aici, lipsiU de sens prealabil , forma nu-$i poate i.nradAcina nicAieri analogia $i ca mitul este imposibil. lnsA fonna poate ~i ofcri spre lectura dezordinea ca atare: ea poatc da o semniftcatie absurdului, poate face din absurd un mit. ~ se petrcc luaurile cind, de exemplu, bunuJ
1
Din punct tJe vedere eoc, in mit, . tiiljenitoarc este tocmai forma lui motivat4, tJeoarec:e, daca cxi.~ o ~WlAcate~ a limbajului, ease bazeaz.ii tocmai pc arbitraritatca c;cmnului. Dezguscator, in mit. e'te rccur.;ul Ia o naruri fal~. Juxul formelor semnificativc, C"cl in acele obiecte care- i impotlobe.<;c utililalea cu o aparent:l nawrala. Dorinta de a da grcutate liCmnifica· ciei adluginW-1 tOld garantia nawrii provoacA un soi de great~: miwl es1e prea bogar. $i ceca ce-i pri~ este tocmai motivatia. G~ acea'ta seamant cu accca pc care eu o simt in fll(.a anelor care nu vor ..a aleaga illiJ'e phy.V.'i 5i anri-ph)l\i~. folosint.k> pc cea dintii ca id!al $i pc cea de-a doua ca economi'lire. Etic vorbind, cstc oarecum josnic sa joci pc wnbele regi.~tre.
~
256
simt mitifica suprarealismuJ: nici mAcar absents motivatiei ou i'mpiedica formarea mitului; caci accastA abscn~. ea ~ va fi indeajuos obiectivatA pentru a deveni lizibila: ~i. in cele din unnl, lipsa motivatiei va devcni motiva\ie sccund.A, mitul va fi restabilil. Motiva{ia este fatala. Dar aceasta n-o impiedica sA fie fragmentad. to primuJ nod, ea nu este ,,naturale\": forma ~i prime&te analogille de Ia istorie. Pede altA parte, analogia intre sens $i concept este, intotdeauna. doar partiala: fonna lasA de o parte muJte anaJoguri $i nu retine decll CJ"teva din ele: pAstreaza acoperi$ul aplecat, bimele aparente ale casei de munte basce. rcnun~ Ia scara. Ia pod. Ia patina etc. Trcbuie mers chiar $i mai dcpartc: o imagine totaliJ ar exclude mirul , sau eel putin J-ar obliga sa nu cuprinda in ea declt totalitatea lui: acest din urma caz cste eel al picturii proastc, construitA in intregime pc rnitul , plioului" $i aJ •.finiroJui" (cstc cazul invers. dar simetric, al rnitului absurdului: intr-un caz, forma mitilica ,,absents". in ceiAlalt, un prcaplin). Dar, in gcncraJ, rnirul profcrn sA lucrezc ajurorul imaginiJor saracc, incomplete. unde scnsul este dcgrcsat foarte bine, pregatit pcntru o scmnifJCatie: caricaturi, ~. simboluri etc. Y o sfif$il, motiva{ia cste aleasA printre altele posibile: eu pot da impcrialitatii francezc multi alti sernnificanti , nu numai salutul rniJitar aJ unui negro: un gcoera1 francez i1 decoreazA pe un soldat senegalez ciung. o cAlugArita ii da ccai unui arab intins pe pal,'Wl inva\AlQt alb tine lectii cu ni$le negri$ori foarte atenti: pteSa are grijA sa dcrnostrcze zilnic ca rezerva de semnificanti mitici este inepuizabila., Ex.ista de altfel o comparatie cc va arrua foarte bine ce este semnificatia mitica: ea nu este nici mai molt nici mai putin arbitrari decil o ideograma. Mitul este un sistem ideografic pur. unde formclc smt indl motivate prin coocepml pe care-1 reprezinlA. tlrn ca tOtu$i sa poalA li vorba eumva sA acopere
fu
MITOLOGll
ROLAND BARTHES
257
totalitatea lui reprezentativa.. $i. 8$8 cum. din punct de vcdere i toric. idcograrna a parasit treptat conccprol pentru a se asocia unetului, pierz1ndu-$i tot mai mull motivatia. tot astfcl uzura unui mit se recuno8.$le dupA arbitraritatca semnificatiei sale: intrcgul Moliere intr-Wl guler de medic. _,
Lectura
~i
descifrarea mitului
Cum este rcceptat mitul? Trebuic sA revenim. IncA o datA, Ia d~plicitatea_scmnificantului. sen $i totodata forma. DupA cum mli voi fi xa pe unul sau pe cealallA, sau pe ambele in acel8.$i Limp. voi produce trci tipuri
258
ROLAND BARTHES
3. fn sr~it, dad\ rna fixez asupra scmnificantuJui mitului ca asupra unui int:reg incxlricabil alcAtuit din sens ~i din formA, receptez o semni.ficatie arnbiguA: cu mspund mccanismului constiwtiv al mituJui, dinarnicii lui proprii, devin cititorul mitolui: negruJ care salutA nu mai cste nici exelllR.lu~ nici simbol, incA ~i ma.i puJin alibi: este ~~Ja irn£erialilAtii franccze. - Priillelc douA fixAri sint de ordin static, analitic; clc distrug mitul, fie sustiffindu-i intcntia, fie demasctnd-o: prima este cinicA, a doua cste demistificatoare. A treia fixare este dinamicA, ea consumA mitul potrivit scopurilor structurii sale: cititorul vede mitul ca o povcste adevaratA ~i totodalA ireaJa. Daca vrcm sA legAm structura rniticA de o istorie generala, s! arAtAm cum rupunde mitul unui intcrcs general al unei anumite societati. adicA sA trecem de Ia semiologie Ia ideologic, trcbuie sA nc situAm, evident, Ia nivcluJ celei de a trcia situatii: ~i cititorul de mituri trebuic sA dezvAluie func~a csen~ala a acestora. Cum rccepteazA cl, asrAzi, mitul? Daa-1 rccepteazA co inocen\A, ce iniCn:s ma.i avcm sa i-IIJ"OIXIllCffi? ~i dd-1 cit~ gindindu-se mult Ia el, ca mitologuJ, cc importan\A mai are alibiul prezentat? DacA cititoruJ de mit nu vede in ncgrul care salutA impcrialitatea francezA, era inutiJ sa-i fie atribuitA: iar dacA o vede, mitul nu cste nimic altceva dectt o propozi~une politicA enun~tA in mod loial . Intr-un cuvint, ori inten~a mituJui cste prea obscurA pcntru a fi clicace, ori este prca limpede pentru a fi crczutA. In arnbele cazuri, undc cste arnbiguitatea? Accasta nu cste decit o faJsA alternativa. Mitol nu ascunde nim.ic ~i nu af~ nirnic: el defonnca1~; mitul nu este nici minciunA nici marmrisire: este o modificarc. Pus in fa~ alternativei de care vorbeam ma.i inai:ntc, mitul i$i g~tc o a treia i~ire. Amenintat sa disparA dacA cedeazA Ia una sau alta din cele douA fixAri, se descurcA printr-un compromis. el este acest compromis: tnsArcinat sa ,ajute A treacA" un concept
MJTOLOGU
259
intentional, mitul nu intiln~te in limbaj decit tradare, deoarece limbajul nu poate decit sa $Learga conceptul , dacA i1 ascunde, sau sA-l dcm8$te. dacA i1 spune. Elaborarea unui aJ_ doilea ~~em \ , semiologic ii va pconitc mitului sA scapc de dilcma: ~illt sa dezvaluie sau sA lichideze conceptuJ. cl il va naruraliza. ' Am ajuns acum Ia ins~i princiEiul rnitului: el transfollllA istoria in- nani'fa. ntilegcm de ce. pentru consumacorul de mituri, intentia, adhominarea conceptului poatc fi manifcstA Bra sa pam totu$i interesatA: cauza care face Afie profcralA vorbirea rniticA este perfect explicit!, insA ea este numa.idccit trccutA tntr-o naturA; nu cstc cititA ca mobil. ci ca rci\iunc. DacA citesc negrul~salutA ca simbol pur $i simplu al impcrialil!lii, trebuie sa renunt Ia realitatea imaginii, ea se discrcditeazA in fa~ mea devcnind instrument. lovers, dacA dcscifrcz salutul negruJui ca alibi al colonial:itAtii, distrug cu ~i ma.i mare certitudine mind sub evidenta mobilului sAu. lnsa. pentru cititorul de mit, rezultarul este cu totul difcrit totul se pctrccc de paiCA imaginea ar provoca mmod natural conceptuJ. c;, §i cum semnift.eantul ar mflinra sernnificawl: mitul ex.istA din momentul procis cind imperialitatca franceza trece in starca de natu:rn: mitul cstc o vOJbire justificatA excesiv. ' .. latA un nou cxcmplu ce va ajuta sa se intclcaga foarte bine cum ajunge cititorul de mit sa rationalize7.c semnificatul prin semnificant. Sintem in luna iulic, citcsc titlorile marl din Francc-Soir. PREfURI: PRIMA SCADERE. LEGUME ScADEREA A i:NCEPliT. Sa stabilim Ia iuteala structura semiologicA: cxcmpluJ este o fraz.a. primuJ sistcrn este pur lingvistic. Scmnificantul celui de aJ doilca sistem estc constituit a.ici de un anumit nomAr de accidcntc lexicaJe (cuvintele: prima, inceput, scMk:rea), sau tipografice: Litcre enonne pe pagina intii, - ~Jo unde cititorul pri~tc de obicei ~tirile capitale din lume. Semnificatul sau conccptuJ este ceea ce trebuie numit cu un
I
260
ROLAND BARTHES
MJTOLOGll
neologism barbar dar incvitabil: guvcmamentalitatea, Guvcmul conccput de presa cca rnai importanta ca EsentA de eficacitate. Scmnificatia mitului decurge !impede: prc{UJ Ia fructe i legume scade deoarecc ~a a hotAn"t guvcmuJ. Numai ca. intimplarc la unna wmci desruf de rara, acel~i jumal. fie din tndrnznea!a, fie din cinste. a demontat, cu douA ri'nduri mai jos. mitul pe care tocmai iJ eJaborasc; adauga (~i drcpt. cu litere modeste): ,.Scaderca cstc favorizata de bcl~uguJ anotimpului". Exemplul acesta cste instructiv din doua motive. Mai intii, vcdem aici din plio caracterul imprcsiv aJ mituJui: ~tcptam de Ia eJ un cfcct imediat n-arc nici o important-a c:A, dupa aceea, miruf cste dernontat. actiunca lui este presupi.ISA a fi mai putemicA decit expHcatiiJe rationale care, putin mai tirziu, iJ pot dezmin{i . Ceea ce mscamna ca lectura mirufui sc cpuizeazA dintr-o datA. Arunc in marc graba o privire pe Froncc-Soir al vecinuJui mcu: nu cuJeg dedl un sens. lnsA citcsc tn el o semnifica{ic adcva.rata: cu prirnesc prezenta actiunii guvemamenlale in scadcrea pretuJui Ia fructe ~i legume. Accasta este totuJ, i cste de ajuns. 0 lecturll mai insistcnta a mirufui nu i-ar spori nici puterea nici ~uJ: miruJ cste imperfectibil ~i in aceJ~i timp indiscutabil: nici timpuJ , nici cuno~terca nu-i vor adauga ccva, dar nici nu-l vor ~tirbi cu nimic. ~i apoi, naturaJizarca conccprului, pc care am dat-o mai sus ca functie esentiaJA a rnituJui, aici cste exemplarn: intr-un prim istem (exclusiv lingvi tic), cauzaliratea ar fi literalmcote narural!: pretuJ fructelor i a1 lcgumelor scade fiindcA cste anotirnpuJ lor. in sistemuJ sccund (mitic), cauzalitatea este artificiala, faJsA, insa ca sc st:rccoara oarecum in furgoanele Naturii. Din accst motiv, mituJ este trllit ca o vorbire i.noceota: nu fiindcA intentiiJe lui sint asctmSC: daca ar fi ascuose. ele nu ar pntea fi encace: ci fiindd\ sint naturalizate. De fapt. cititoruJ poate consuma rnitul cu inocenta ihtrucil c1 nu vcde in acesta un sistcm semiologic, ci un sistem inductiv:
acolo unde nu estc dec1"t o echivalentA. el vedc un fel de proccs caw.al: scmnificanruf ~i emnificatuJ au. pentru el, relatii de naturA. Aceaslll confuzie poate fi exprimata in alt fel: oricc si tern semiologic este un sistem de valori; or, consumatoruJ mirufui ia semnilicatia drept un sistem de fapte: mituJ cste citit ca un sistcm factual in vremc ce cl nu cste dcet"t un sistem scmiologic.
261
Mitul ca limbaj furat Prin ce se caracterizea1.A mitul? Prin proprietatca de a transforma_'!!!...sen in forma. Cu alte cuvinte, mituleste futotdeauna uo furt de limbaj. Eu fur oegruJ care saluta. casa de munte in cuJori albe ~i brun"c. scaderca sczoniera a pretului Ia fructc. nu ca sA fac din ele cxempJe . au simbolwi, ci ca sa naturaJizcz, cu ajutorul lor. lmperiuJ, prcferinta mea pcntru lucrurile basce, GuvcmuJ . Oarc oricc limbaj prim este, in mod fatal. pradA mituJui? Nu exista nici un sens care sA poata rezista in fata accstei caprurtri care-1 amenintA cu forma ei? De fapt, nimic nu poate scapa de mit, mituJ i~i poate dezvolta structura lui secunda pomiod de Ia orice sens ~i. ~ cum am vazut, pomind de Ia ins~i privarea de sens. fnsa nu toate limbajele rczista in acel~i fel . Limba. care cste limbajul eel mai des furat de mit, prezintA o re7..istent[ slaba. Limba contine ea i~i uncle predispozitii rnitice, schita unui aparat de semne destinate Amaoifeste intcntia datorilll cArcia este utilizatA: cste ceca cc am putea numi expresivitJJtea limbu: modurile impcrativ sau subjooctiv. de excmplu, s1nt forma unui scmnifJCat special. diferit de sens: scmnificatuJ cste aici vointa mea. sau rugArnintea mea. De aceea unii lingvi~ti au definit indicativuJ. de pilda, ca o stare sau un
-
262
ROLAND BARTHES
grad zero, fatA de subjonctiv sau de imperativ. Or, in rnitul pe deplin constituit, sensu! nu e.ste niciodat.A Ia graduJ zero, motiv pentru care cl poate fi defonnat, naturalizat de cAtre concept. Trcbuie sA ne amintim incA o datA cA privarea de sens nu este niddccum un grad zero: de aceca mitul $1-o poate foane bine insu$1, dindu-i. de excmplu. semnifica{ia absurdului , a suprarcalismuJui etc. fond, numai graduJ zero ar putca rezista mitului. Limba se potriv~te cu rnituJ ei in aJt fel: foartc rar ea impune dintru inccpul un sens plin, nedcformabil. Faptul se cxplicA prin abstractia conceptului ci: cooccptul de arborc cste vag, se potriv~te cu multiple contingente. Limba dispune, fhrn indoiaJA, de un intreg aparat apropriativ (acest arbore, arboreJc care etc.). insa. In juruJ scosului finaJ , mnine intotdeauna o substantA virtuaJA uncle plutesc ~i aJtc scnsuri posibile: sensu! poate, aproapc in mod constant. fi intcrpretat. S-ac putca spune cA limba ii oferA mirului un sens ajurat. Mitul se poate insinua cu ~urintA. se poate um1la in cl: este un Curt prin colonizare (de excmplu: scAderea a inccput. Dar ce scAdcre? cea determinat! de anotimp. sau cea datorat! guvemuJui? semnificapa devine aici para7JtuJ articoluJui. hot.An1 ~i). DacA sensu! cste prea plio ca sA ~ fi. iovadat de mit, acesta il modificA. il dpc$te in i'nttegi:me. ~ se intimpla cu limbajuJ rnatematic. sine, este un limbaj nedeforrnabil , care ~i-a luat toate prccautiile posibilc lmpotriva inrcrprelAri.i: nici o ~ificatie para7jtA nu se _e>atc in in~U in eJ. ~i tocmai de aceca maful j] va in bloc; va lua 0 formula matemat.icA (E = mel) ~i va face din acest sens inaJterabiJ semnificantuJ pur aJ matematicitatii. Se vcdc ca, aici. mitul fuca. o rezisteo{A, o puritate. Mitul poatc atingc oricc, corupe orice, chiar ~i rni$carca care i1 refuza; incit, cu cit limbajuJ-obiect rezist.A mai mult Ia inccput, cu ati't mai mare este prostituarea lui finaJA: cine
to
to
rua
MTTOLOGIJ
263
rezista total , ccdcazA aici totaJ: Einstein de o parte, Pari.~;-Matcb de cealaJta. Acestui conflict i se poatc cia o imagine temporal!: limbajul rnatcrnatic este un limbaj dc.sAv~it. si care i~i trage perfectiunea chiar din aceasta moarte con im\itA: mituJ estc, dimpolrivA, un Jirnbaj care nu vrea sA moara: el smuJgc sen- f surilor din care sc alimentea7ll o supraviC\uire insidioasA, degradat!, le provoacA o suspcndare artificialA, in care se instaJcazA_J confortabil , face din clc cadavrc vorbitoarc. latA un aJt timbaj care rczista mituJui cit poate de mult: limbajul nostru poetic. Poczia contemporana10 estc un sistcm scmiologic rcgresiv. in vreme ce mituJ urm~te o ultrasemnificatic. amplificarca unui istcm prim. poczia, dimpotriva, tncearcA st regaseasca o infra-sernnificatie, o stare pro-scmiologicA a limbajuJui: deci, ease straduie a rctransfonnc semnuJ In scns: ideaJul sau - tendentiaJ - ar fi sa ajunga nu Ia sensuJ cuvintelor, ci Ia sensu! lucrurilor i~i 11 . De accca ca tulbura limba, s~te dt poatc de mull abstractia conceptului ~i arl>itrarul scmnului si intinde pinA Ia liroita posibilului legAtura dintre semnificant si semnificat; structura ,,flotant!" a conceptului estc exploat.ata aici la maximum: sprc deosebirc de proza,
• Poc.lla cla.~idl. uimpolriv<1. ar 1i un '\L~m purcmic milic. tic vreme ce·i impunc liert'lutui un o;emnificant suplimentar. ~i anume: tcguluritate:.t. Alexandrinut . de cxcmplu. 111e rolut de sen." Ill unui w~""' ~.in acetll$i Limp. pe aceta tk: semnificant al unui tocal nou. adica l'Cmmfica(ia lu1 poc:uca. Reu ita. cind l'C produce. esre in func1ie de gr.tdut de fuziunc aparenta a ector c.Jou:l ~o;teme. Vedcm ca nu eoae nic1dccum vorba tk: o unnonie fntrc fond i forma. ci tlc o ah-orbire ekg11nttl a unci forme in alta. Pnn elegnnra in\Cieg o economic de mijloace cit ~ poarc de mare. Priro-un abuz o;ccular, criticu confunda .o;en,ul ~i (on
264
ROLAND BARTHES
MJTOLOOll
semnuJ poetic ihcearcA A dea Ia iveaJa tot potent,iaJuJ semnjficaruJui, in speranta ca va ajungc in cele din urma Ia un fel de calitatc transceodcniA a lucruJui, Ia sensuJ lui natural (~i nu uman). A$8 sc explicA ambitiilc esentiaJiste ale poeziei, convingerea cA oumai ea prinde fusll$i lucrul, in masura in care ca se vrea un anti-Hrnbaj. La urma urmei, dintre tO(i cci ce folosesc vorbirea, poetii sint eel mai pu\in fonnali~ti. cAci nornai ei cred cA sensuJ cuvintelor nu este decit o forma. Ia care, rcaJ~ti cum stnt, nu se pot margini. lata de ce poc7..ia ooastn1 modema se manjfestA mereu ca o ucidere a JirnbajuJui, un fel de analog spa~aJ. seosibil, aJ IAcerii. Fata de mit, poezia ocupA pozitia inversa: rniruJ este un sistem serniologjc cc pretinde sa dcvinA, depA$indu-se, si tern factual; poezia cste un sistem semiologic cc pretinde sa dcvina, restringindu-sc. sistem escnt,iaJ. Dar ~~ In accst caz, ca ~i in eel aJ limbajuJui matematic, ~i rezistcnta poc7..iei face din ea o prada ideaJA pcntru mit: aparenta dczordinc a scmnelor, aspect poetic aJ unui ordin csentiaJ. este capturaiA de catre mil, t:ransformata In semnificant vid, ce va sluji Ia scmnificarea predei. Aceasta este explicatia caracterului improbabil aJ poeziei modemc: refuzind cu ~ cie miruJ, poezia i se preda rcnuntind Ia orice rezisten{A. Regula pocziei clasice con tituia, dimpottiva, un mit consimtit. aJ cArui izbitor arbicrar forma o anumir.a perfect,iune, de vreme ce echilibruJ unui sistcm scrniologic ~nc de arbitrarul semnelor sale. Consimtirca voluntacc1 Ia mit poate, de aJtminteri , defini intreaga ooastra LiteraturA traditionaJa: din punct de vedere nonnativ. accastA Literatura cste un is tern mitic caracteristic: exista un sens, eel aJ di cursuJui; exista un semnificant, care este acc18.$i discurs ca forma sau scriitura; exist.A un semnilicat, conceptul de literatura; cxista o semnificatie. discwsuJ literar. Am abordat accasta problema in Le Dcgre zero de I'Ecriture, care nu era,la urma urmei. dccit o rnitologie a limbajului litcrar.
Defioearn acolo scriitura ca scmnificant aJ mitului litcrar, adicA o formA plinA cu sens ~i care prim~tc de La conceptul de Lite-raturll o semnificape noua 1z. Am ugerat cA istoria. modificlnd con~ilin\a scruroruJui. provocasc, acum vreo suiA de ani, o crizA moraJa a lirnbajuJui litcrar: scriitura s-a dczvaluit ca semnilicant. Literatura ca scmnificatie: rcspiogind faJsa naturA a l.imbajului litcrar tJ:aditjooal, scriitorul s-a deportat cu violcnta cAtre o anti-natur.l a limbajuJui. Subversiunca scriiturii a fost actul radical prin care un anumit numar de scriitori au incercat sa nege litcratura ca sistem mitic. Fiecare din accstc revolte a fost o ucidcrc a Literaturii ca semnificatie: toatc au posruJat reduccrca discursuJui litcrar Ia un sistem scrniologic simplu, sau chiar, in cazuJ poczici, Ia un sistem prc-scmiologic: o sarcinA imensA , care ccrca atitudini radi.caJc: sc $tie ca unii au ajuns pina Ia sabordarca pur ~i simplu a discursuJui, tacerea, rcala sau transpusa . manifestindu-se ca singura armA posibila impotriva putcrii rnajore a rnitului: recwenta sa. Sc pare deci cA cstc deosebit de greu sa rcducem rnitul din interior: deoarecc chiar mi$carea pe care o facem ca sA scapam de el devine, Ia rinduJ ei, prada rniruJui: mituJ poate
265
•: Sti/ul, eel pu1m a_<;a cum il dcfineam eu. nu e.o;tc o f()l'lM, el nu line de o analizA semiologica a Lit.erdlurii. De fapt • . tilul ~ o l>Ubstan~ amemntnta necontcnit Oc: fonnali7.are: mai inu1. cl poatc foarte bine ~ o;c c.legradeze in o;criitura: exL~lll o scriirura-Malraux, Ia Malraux in.'u i. Apoi. stilul poat.e foarte bine si devina un hmbaj particular: eel pc care scriitorul n folo.;qt.e cJoBr penuu •ine si numai pencrv Wx:: atunc:i "tilul este un fcl de mil solipsist. bmba pc care scriitorul $i-o vorbc tc: se intele'c ca. Ia ace'l grad de , olidllicarc, stilul nece iUl o dcscifmn:. o critica profunda. Lucnlrilc lui J.-P. Richard con~tituic un cxcmplu de a.~d"el de cncicll nccesara a stilunlor.
266
267
ROLAND BARTHES
MITOLOGll
oricind, In ultima instan{A, sa scmnificc rezistenta care i se opune. La drept vorbind. cca mai bun! ai1llA impotriva mituhti sa fie mitificat Ia nndoJ lui , adic:A sa se producA on mit cial: iar aa:sr mit ~nsti_tu.it va fi 0 adevaratA mitologie. vrcme ce nutuJ fum JunbaJ, de ce n-ar twa ~ mit? Pentru pccasta, ar fi sufici~nt sa f~ el ins~ ~n ~tuJ furat punctuJ \:ie plecare aJ unut aJ treilea Lant senuoJogJc, sa-i propuna scmnifica(ia sa ca prim tcrmen aJ onoi aJ doilea mit. Literatura ofern citcva excmple marl de astfcl de mitologii artificiaJe. MA voi opri aici Ia Bouvard et Pecuchet de Aaubert. Este ccea ce s-ar putea numi un mit experimental, un mit de gradul aJ doilea. Bouvard ~i prietcnuJ sAu Pecucbet rcprezint! o anumitA ~gbezic (in conflict, de aJtfcl, cu aJte pAturi borgheze): discursuJ lor este o vorbirc mitic:A: limba, aid, are un sens insA acest sens este forma vidA a unui semnificat conceptual: care, aici, este un fel de insa~etate tehnologicA; intilnirea dintre seos ~i concept fonnea1..A, in acest prim sistem mitic, o semnificatie: retorica lui Bouvard ~i Pocucbet. Aici (descompun pentru nevoile analizei) intervinc Aaubert: acestu.i prim sistem rnitic, care estc un aJ doilea sistcm semiologic, ii va suprapuoe un aJ trcilea lant, in care prima verigA va fi scmnificatia primului mit, sau termeouJ slu final: retorica lui Bouvard ~i Pecuchet va devcni forma nouJoi sistem; conceptuJ va fi produs aici chiar de Aaubcrt, de privirea lui Aaubert asupra mituJoi pe care $i-l coostruisera Bouvard ~i Pecuchet: va fi veleitatea lor constitutivA. insa(ietatea lor, aJtcrnan~& ne~tA a uccnicillor lor, adid ceca ce ~ vrea sa pot numi (simt insA fulgere Ia orizont): bouvard-$i-¢cucheitatea. fn ceca ce priv~ semnificatia final!, pcntru noi, ea este opera, Bouvard et PC:cuchet. Puterca celui de aJ doilea mit este de a-1 coostitui pe primuJ ca naivitate privitA. Aaubcrt s-a <.ledat Ia o adev!ratA rcstaurare arbcologic:A a unei vorbiri rniticc: estc Viollet-Le-Duc aJ unci
anumite idcologii burgheze. Dar, mai pu(in naiv decit VioUetlc-Duc, cJ a pus in reconstintirea lui omamente suplimentare care o demistific:A; accste ornarncnte (care int forma celui de aJ doilea mit) slnt de ordin subjonctiv: exist! o echivaJentA semiologicA intrc restituirca subjonctiva a discursurilor lui Bouvard ~i P6cuchet. ~i veleitarismul lor". Meritul lui Aauben (~ aJ tururor mitologiilor artiflciaJc: sibt uncle remarcabile in opera lui Sartre) estc aceta de a fi dat problcmei reaJismuJui o solu~e expUcit semiologid. Un merit, desigur, imperfect, deoarece ideologia lui Aaubert, pentru care burghezul nu era decit o Uiiciune cstetica, n-a avut nici o legAturA cu reaJismuJ . Dar, mAcar. cl s-a ferit sa confunde, pacat major in litcraturn, reaJuJ ideologic cu rcaluJ semiologic. Ca ideologic, reaJismul literar nu depinde nicidccum de Jimba vorbita de scriitor. Limba cste o forma, ea nu poalc fi realislA sau nercalista. Tot ce poate ea este s! lie sau sa ou fie mitic:A sau, ca In Bouvard et P6cucbet. contra-mitid. Din plcate. intre realism ~i mit on exjstA nici o antipatie. Se $tiC cit de adesca litecatura noastr! ,.realistA" este mitic:A (Chiar dacA n-ar fi decit ca mit grosolan aJ rcalismului), $i cit de mutt Uteratura noastrn .,ncrealistA" arc eel putin merituJ de a nu prea fi 3$3 ccva. intelept ar 6, evident, sa defmim realismul scriitorului ca o problema esentiaJ ideologic!. Nu vrem sa spunem cA nu exista o rcspoosabilitate a foo:nei f~ de real. tnsA aceastA responsabilitatc nu se poate mAsura decit in termeni scmiologici. 0 fonnl nu se poate judeca (de vreme ce cste votba de proces) decit ca scmnificatie, nu ca expresie. Limbajul scriitoruJoi nu este obligat sa reprezinte reaJul, ci sa-l sernnificc. Acest lucru ar
u Forma subjoncliva. deoarece in ace.q fel exprimn latina ....tilul discursului indirect'', admirabil instrument cJe dc:mi~tificare.
268
ROLAND BARTHES
MITOLOGII
trebui sA-i impuna criticii obliga{ia de a .folosi doua mctode foarte deoscbite: realismul scriilorului trebuie tratat fie ca 0 substan\A idcologicA (de exemplu: tcmcle marxiste in opera lui Brecht), fie ca o valoare semiologicA (obiecteJe. actoruJ, muzica sau culoriJc In dramarurgia brechtiana). ldealul ar fi. evident, ca accste douA crit.ici sA fie conjugate; ~a constantA este aceea cA sint confundate: ideologja arc metodele saJc, scmiologia le arc $i ea pe ale ci.
llrA grcutate: capitali mul se profeseaza••. Ca fapt politic, ea cste grcu de rccunoscut: nu exist.a un partid ..burghez" in CamerA. Ca fapt ideologic. ea dispare cu lOtUI: burghezia $i-a $Ler5 numeJc trecJnd de Ia realla reprezentarea sa. de Ia omul economic Ia omul mental: ea sc impaca. cu faptele, dar nu se intelcge cu vaJoriJe, ca i$i supuoe statutuJ unei adevArate opcratiuni de ex-numire: burgbezia sc defi ~te drept clasa socialil care au vrea sA fie aumitA. ,,Burghez". ,,mic burgbez". ,.capitalism"'\ .,prolctariat"16, int locuriJe unei bemoragii continue: sensu! se scurge in afara lor, pinA ce numelc devine inutiJ. , Fcnomenul acesta de ex-numirc este important, trebuic sa-l examinam putin mai in am~unt. Politic, hemoragia numelui burghez sc face prin ideea de nafiune. La vremea ei, a fost o idee progrcsista. care a slujit Ia excluderea aritocratici; astAzi. burghczia ·e diluea1..a in natiunc. chiar dacA va respingc clementele pe care ca le decretcaza alogcoe (Comuni~tii). Acest sincrctism dirijat ii pcrmite burgheziei sA capete garan{ia numcricA a alia{iJor Ai temporari , toate clasele intemxxliare, deci ,Jnfonne". Folosirca indeluogatA nu a putut depolitiza profund cuvmtuJ na(iune; substratul politic este acolo, foarte aproape. o anumita circumstan\A iJ manifestA dintr-o datA: in CamerA,
Burgbezia ca socieuue anoniroil MituJ c.c;tc compatibil cu istoria sub doua aspecte: prin forma, care nu este dcclt relativ motivat.a; prin concept, care este istoric prin natura lui. Sc poate deci iocbipui un studiu diacronic a1 mituriJor, fie cA lc supunem unci retrospec{ii ($i atunci se pun bazele unci mitologji istorice), fie cA wmarim unele mituri run trecut pina Ia fonna lor actualA ($1 atunci facem istorie prospectiva). Eu m-arn oprit aici Ia o schi\A sincronicA a mituriJor contcmporane dintr-un motiv obiectiv: societatea noastra este domeniul privilegiat aJ semnifica{iiJor miticc. Acum trebuie sa spunem pcntru ce. Oricarc ar fi accidcntele, compromisuriJe, concesiile $i aventurile politicc, oricare ar fi schimbarile tehnice, cconomice sau chiar sociale pe care ni le aduce istoria, societatea noastrn mai este incA o societate burghez.a. Eu $tiU foartc bioe cA. din 1789 incoace, In Franta. -au succedat Ia putere mai multe tipuri de burghe7je; dar statutuJ profund r.lmine, starutuJ unui anumit regim aJ proprictatii. aJ uoei anumite ordini, aJ unci anumite idcologii. lnsA in denumirea acestui regim se produce un fenomen rcmarcabiJ: ca fapt economic, burghezia este aumica
269
•- ,.Capnah,mul e~tc coodarnmll .;a..I imbogAtea'ld pe muncitor". ne Match. '' Cuvi'ntul ,.capitaliQn" nu cstc tabu din punct tie vetlerc economic, ci dtn puncl tie vedcre itleol<>glc: el nu poate p;lrrunde rn vocabularul reprezcnl!lrilor burghca. Trcbuia l>l1 existe Egiptul lui Faruk pentru cu un tnbunal ~ contlamne pc cincva pentru ..une/tiri anti-capitJJliMe". .. Burghezia nu folose te cuvi'nrul ,,Prolerariat", reputat a li un mil tie J.tinga. dccit amnci cind exisra un intereS sa se arate ca Prolctariatul e.~te a~tlll din calcu cea drcaptrt tie catre Partidul Comuni t. ~nc rcvi~ota
ROLAND BARTHES
MITOLOGII
existA particle ,.nationale", $i sincretismul nominal aratA aici ceea ce el pretindca cA ascundc: o disparitate esen{.ialA. Vcdem cum vocabularul politic al burgbeziei postuleaz.A cA exist.a on universal: in ea, politica este reprczentare. tm fragment de idoologie. PoJjtic, oricare ar fi efortul universalist al vocabularului ei, burgbezia sr~e prin a se poticni de un oucleo rezislent, care, prin definitie, este partidul revolutionar. insA partidul nu poatc constirui dccit o bogA~e politic!: in societatea burghezA, nu existA nici cultura nici moralA proletara_ nu existA artA prot~ tarA: ideologic, tot ce nu este burgbez este obligat sA imprumuce de Ia burghczie. ldeologja burghezA poate ~adar umple orice ~i . fArA primejdie, sA-$i piardA numcle: nimcni, aici, nu i-1 va da inapoi; ca poate, flrn sA intllnpine rezistentA. subswna tealrul , arta, omul burghcz sub analogul lor vC$llic; intr-un cuv"mt, ea sc poate ex-numi fMA opreli$ti, cind nu mai este cleci't una~ ~i naturA urnaJlA: aici. clefectiunea numelui ~ este totaJA. ExistA fArA indoiaJA revolte irnpotriva icleologiei burgheze. Este ceea ce in general se n~te avangarciA. lnsA acestc rcvolte sint socialrnente limitate, etc sint rccuperctbile. Yo primul rind, fiindcA ele provin chiar dintr-un fragment al burgbe'~ei, de Ia un grup minoritar de ~ti. de intelcctuali. flrA alt public clecit insa$i clasa pe care o contcstA, $i care, ca sA se exprime, depind de banii ei . ~i apoi, accste rcvolte sint inspirate intotdeauna de diferenta foarte mare dinttc burgbczul etic ~j burgbezul politic: avangarda contcstA existen{a burgbezului in artA, in moralA, ii contestA, ca in celc mai frumoase vremuri ale romantismului • pe bAcan, pe filistin; dar nici vorbA de contestare poJitica11 •
Avangarda nu-i iartA burgbeziei limbajul. nu starutul. Ceea ce nu inscamnA cA statutul i-1 aprobA neapArat; insA it pune in parantezc: oricit de violentAar fi provocarea, in cele din urm! ea 4i asumA omul parAsit, ou omul alienat; iar omul parAsit tot Omul Elem este 11 • Acest anonirnat al burgheziei devine ~i mai pro fund atunci ciod trecem de Ia culmra burghezA propriu-zisA Ia formele ei intinse, vulgarizate, utilizate, Ia ceea ce s-ar putca oumi filosofia publicA, cca care alimentcazA morala cotidianA, ceremonialele civile, riturile profane, adicA nonnelc nescrisc ale vie(:ii rclationale din socictatca burgheza. Este o iluzie sA reduci cultura dominantA Ia nucleul ei inventiv: existA ~i o culturA burghczA de pur consum. ToatA Franta se scaldA in aceastA ideologje anonimA: prcsa noastrn, cinematograful. tcatrul, litcratura de mare consum, ceremonialele, Justitia. diplomatia, conversatiilc noastre, vrcmca frumoasA sao un'U, crima care cste judccatA, cununia Ia care ne efTlOtionAm, bucAtAria visatA, haina pc care o purtAm, totul, in via{a noastrA cotidianA, depinde de reprezentarea pe care burghezia si-o face $i nc-o face dcspre relatiiJc omului cu lumca. Aceste forme .,normalizate" retin putin aten{.ia. chiar pe mAsura intinderii lor; origjnca li sc poate pierde lesne; ele se bucura. de o pozitie intermediarA: nefiind nici direct politice, nici direct ideologice, clc due o viata tihnit.a ihtre ac{.iunea militantilor ~i contcst.arile intelcctualilor; mai mutt sau mai pu{in abandonate ~i de unii ~i de altii, ele sc alAtura masei enorme a nediferen{.ierii , a nesemnificArii, adicA a naturii. Cu toate acestca, prin etica ei, burghezia pAtrunde in Franta: practicate la nivel national , nonnele burgheze sint trAite ca legj
270
I
I
I II
li II •
.Iii:!
~:
11 Un fapc rcmarcabil este acela c;t adve.-..arii ctici (sau e.
c:
c
27 1
11 POt exista figuri ,.dcwrdonate,. ale omului parasit (lonc.'iCO, de pilda). Ccea ce nu ~1irbc tc nicidecum sccurilalea Escntelor.
' ROLAND BARTHES
MJTOLOG/1
evidcnte ale unei ordini naturale: cu cil\Ciasa burghezA i$i propa. ga reprczentArile, cu atit mai mull acestca se natura.Lizeal.A. Faptul burghez se absoarbe intr-un unjvers indistinct, al carui unk locuitor estc OmuJ Eleen, nki prolerar, nici burghez. latA dcci ca, p!trunzind in claselc intenncdiarc, ideologia ~i poale pierde. eel mai sigur, numele. Nonnele mic-burgheze sint ni$te reziduuri ale cuJturii burghe7-e, sinr ni$te adevarun burghezc degradate, sanlcitc, comcrcializate. U$0r arhaizante, sau. dad vrem: dernodatc. AJianta politica dintre burgbczie ~i mica burghczie ~te de peste un veac istoria Frantei: ea a fost rareori ruptA, $ide ficcare dat! fAn\ urmrui (1848, 1871, 1936). AJianta se inl!re$te cu treccrca timpuJuj, devine treptat o simbiozA; se pot produce treziri provizorii, insa ideologia comunA nu mai este pusA Ia indoiala: un acel~i aluat , natural" invel~te toate reprezentruile .,na~onale": cAsAtoria burghc-1.! din lumea marc. rezuJtatA dintr-un rit de clasA (prezentarea $i consumarca bogAtiilor), nu poale avca nici o legAtura cu statutuJ economic al micij burghc,jj: insA prin prcsA, actuaJitAti, Uteratunl, ea devine treptat ~i norma. daca nu tra.ii:A, eel putin visatA, a cupluJui mic-burghcz. Burghczia absoarbe intruna in ideologia ei o iotrcagA omenirc care nu-$i are statutuJ profuod. ~i care nu-l poate trai dccit in imaginar, adicA intr-<> fixare ~i o sarncire a COD$tiintei' 9 • RAspindindu-$1 reprezentArile cu ajutoruJ unuj catalog de imagiru colective destinate micU burghezii, burgbezia consacrn nediferen{icrea iluzocic a claselor sociale: din clipa in care o dactilografli care ~gA douA7.ed ~i cind de mil de franci. sc recuno(i$tc in cAsAtoria burghe-a din lumca marc, ex-numirca burghezA este deplinA.
Defectiunca numelui burgbez nu este ~adar un fenomcn iluzoriu, accidental. accesoriu, natural sau nescmnificativ: este ~i ideologia burghezA, mi~carea prin care burghczia transformA reaUtatca lurrui in imagine a lumli. 1 toria in Naturn. lar particularitatea accstci imagini este aceea de a fi o imagine rastumatA20 • StaruruJ burgbeziei este special, istoric: omuJ pe care-1 repre1jntA va fi uruversaJ. etem; clasa burgbezA ~ i-a construit putcrca tocmai pe progresc tchnice, ~tiin{ilice, pe o transfonnarc nclimitatA a narurii: ideologia burghezA va restitui o naturA inalterabila: primii filosofi burghezi in(esau lumea cu se'mnmcatii , supuncau toatc lucrurile unei rationaJi~. decret.lndu-le destinate omuJui: idcologia burgbezA va fi scientist! sau intuitiva. ca va constata faptul sau va pcrcepc valoarca, dar va rcfuza cxplicatia: ordinea Jumii va 1i suficienl! sau inefabil A, ea nu va fi niciodata semnificanlA. fn sli~it, idcca primA desprc o lume pcrfectibiiA. mobila.. va produce imaginea rAstumatA a unci omeniri imuabilc, dcfmitA printr-o idenlitatc rcinccputA Ia nesrlf&il. Pe scurt, in societatea burghcl.A cootemporanA , trecerca de Ia real Ia ideologic se defin~te ca trecerea de Ia o anli-phy is Ia o pseudo-piJy i .
•• Provocarea unui imaginar colectiv e.' tc imotdcauna o fapta inumana, nu numai pentru ca vt,lll e.-.cntialtZCliZll viata transfonnintl-o fn destin, dar ~i fiint.lca vi.~ul c te ~rue i ca el c.'tc ganmtia unci absente. ' Franci vechi. adic:l o wma cJcri~oric (n.tr.).
273
Mitul esce o vorbire depolicizalA Aici aflAm mituJ. Semiologia nc-a invAtat ca mitul trebuie sA intemeia.e o intcnt:ie istoricA in naturA, o contingent! in eremitate. tnsa accst demers este insU$i demcrsuJ ideologiei burghczc. Societatea noastrA estc, obiectiv, domcniul privilegiat ~ ,.Daca oamcnii i com.litiile lor apar in orice ideologic r4srumatc ca lntr-o camera obM:ur.i. fenomenul decuq,>e din procesullor vital btoric.. .'' (Marx. /cJCologic AllemJIIk.lc. I, p. 157).
274
ROLAND BARTHES
al semnificatiilor mitice, deoarece mituJ este. formal, instrumentul eel mai pollivit cu r!sturnarca idcologicA cc o defin~te: Ia toate nivelurile comunica.rii umane, mitul rnstoarna anlipbysis to pseudo-physis. Lumea ofcrn mitului on real istoric, definit, dintotdcauna de felul m care oamenii 1-au produs sau utilizat; iar mitul' restituie o imagine nacura};J a acestui reaL ~ i ~a cum ideologia burgbezA se defin~te prin defectiunca numeloi burghez, tot asrfel m.ituJ este constituit de pierclerca calitAtii istorice a lucrurilor: lucrurilc pierd in cl amintirea tlorim lor. Lumca mffit In lim"1rajtt"O rela"(ic (JJa}ecticA de acuvitlr,
1
MITOWGII
I
•
275
impcrialitatca francezA fMa a o explica, nu-mi trcbuie dccit foarte putin ca s-o gAsesc firea.sdi. clc Ia sine inrcJcaS
u Principiului placerij al omuJui freudian i ~-81 putca adauga principiul claritatii umanita!ii mitologicc. Acca~ta este ambiguitatca mitului: limpezimea lui estc cuforicil. D V. Marx i exemplul cu Ciresul. It/Col. All .. I. p. 161.
276
MJTOLOGll
ROLAND BARTHES
cvapora; dincolo. ca cstc indepArtatA. purificat! de o substanta secularA de meta-limbaj. ExistA ~ mituri puternice ~i mituri slabc; in cete dintii , cuantumuJ politic este imediat, de-politiz.area estc abruptA; in cele din a doua categorie. calitatea politicA a obiectului s-a $fcrs, ca o cuJoare, dar un nimic o poare inviora dintr-o datA; ce cste mai natural decit marca? ~i ce este mai ,politic" decil marea cintatA de cin~tii care au flcut Continent perdu '!A De fapt, mcta-limbajuJ fonneaza un fel de rezervA pentru mit. Cu mituJ. oamenii nu se aflll intr-o rcla~e de adev!r, ci de utiliza.re: ei de-politizeazA dupa nevoile lor; existA obiecte miticc IAsate sA doannA o vreme; atunci ele nu sint decit ni$1C ~agj structuri mitice, a cAror incArcalllr.l politicA pare aproape mdiferentA. fnsA aici nu cste decit o oportunitate de situa~e. nu o diferentll de structurA. Este cazul exemplului nostru din gramatica latinA. SA rctinem cA aici vorbirea miticl1 ac~ooeaza asupra unei materii de mult tirnp rraosfonnatA: fraza lui Esop apal\ine litcraturii . ea cste. chiar dintru inceput, mitificatA (adic! iooceotatA) de dltre fictione. Este insA de ajuns sA repunem ~Je?tnl o eli~ tenncnuJ ini~ al allantuJuj in natura lui de timbajobiect, pcntru a masura evacuarea realului operatA de cAtre mit: sa ne inchipuim seotirnentelc unei societAv realc de animale, traosfonnatA in exemplu de gramatica, in naturn atributivA! Pentru a judeca incA.rcAtura politica a unui obiect ~i golul mitic care ~·-o i~te. nu lrcbuie niciodatA sa ne situAm din punctuJ de vedere aJ semnificatici, ci din eel al sem.nificantului, adicA al ~uCrului furat , ~i in scmnificant. din puoctur de vcdere a1 limbajului-obiect. adicll al sensului: nici o indoiaJA ca, daca am coosulta un leu real, el ar afuma ca exemplul de gramatica este o stare putcmic de-politizata, ar revendica ca pe deplin z4 V. p. 199.
'
277
politicA jurisprudents care-1 ajutA sa-~i atribuie o pradA intrucit el este eel mai puternic, cu conditia sa nu dAm peste vrcuo leu burgbcz care nu s-ar sfii sA-~ mitificc forta dindu-i forma uoei datorii. Se vedc bine cA aic1 nescmnificarea politica a mituJui tine de situatia lw. Mitul, o ~tim bine, este o valoare: este dcstuJ sa-i modificAm vecinatAtiJe, sistemul general (~i prccar) In care sc plaseaz.A, ca sa-i reglllm cu cit mai mare prccizie importan\8. Domeniul mitului este redus aici Ia o clasa de-a ciocea dintr-un liceu francez. Presupun ins! ca un copil captivac de povcstca leului, a juncanci ~i a vacii ~i regasind prin intermcdiul vietii imaginare ins~i rcalitatea acestor animale, ar aprecia cu mutt mai putinl1 nepllsare decit noi dispari~a acestui leu transfonnat matribut. De fapt, dacll mitul accsta ni se pare ncscmnificant din puoct de vedere politic, inscamna pur ~i sirnplu cA rnitul cu pricina nu este ftcut pentru noi.
M itul , Ja stfnga
DacA mituJ este o vorbire dc-potitizatA, existA eel pu\in o vocbire ce se opune rnitului: vorbirea care rnmine politica. Aici trebuie sA ne intoarccm Ia deosebirea dintrc limbajul-obiect $i meta-limbaj . Daca eu sinl tAictor de lemne ~i daca ajung sa numesc arborele pe care- I dobor, oricare ar fi fonna frazei mete, ~ ...Aibonili nu vorbcsc d cl . Aceasta inscamnA ca limbajuJ meu este operational. leg;u-ae obiectuJ sAo intr-un mod tranzitiv: intre arbore $i mine, ou existl altccva decit munca mea, adica un act: acesta cste un limbaj politic; el imi reprezintA natura nwnai in masura in care eu vrcau s-o traosfonn, este un limbaj cu ajutoruJ ca.ruia eu acfionczobiectul: pentru mine, arbore1e no este o imagine. cstc pur ~i sirnplu
278
ROLAND BARTHES
sensul acJ•ylli.W.CU· Dar dace'\ nu sint Uiietor de Jemne, eu nu mai pot vorbi aroorele. nu pot decit a vorbcse de cJ. desprc eJ; limbajuJ meu nu mai este instrumenrul unui arborc actionat, ci arborcle (Aiat devine in Lrumcntul limbajuJuj meu; cu arborele, eu nu mai am decit o rclatic inucuvjtivA; arborcle nu mai este ensuJ rcaluJui ca act uman, cl cstc o ' imagincdispoaibil~ fatA de limbajul reaJ al taietorului de Jemne, eu creez un limbaj ccund. un meta-limbaj, in care cu voi actiona, nu lucrurile, ci numele lor. i care fatA de limbajuJ prim cste ceea ce estc gcstuJ fatll de act. AccsL limbaj secund nu cste in mtregirne mitic. dar cste insu i locul undc se insLaJeazA mirul; cAci mitul nu poate Iuera decit asupra unor obicctc ce au primit medicrca unui prim limbaj. Exista ~adar un limbaj care nu ~ Le mitic, este Hmbajul omuJui producAtor: prctutindeni unde omuJ vo~te ca a transforme rcalul ~i nu casa-l pastrete ca imagine, prctutindeni unde i$i lcaga Jimbajul de raurirea lucruriJor, mcla-limbajul este trimis Ia un limba}obiect. mituJ este imposibil. lata de ce limbajuJ propriu-7js revolu~onar nu poatc fi un limbaj mitic. Revolutia sc dcfin~tc ca un act catharti mcnit sa detvaJuie incarcatura poJitic! a lumii: ca face lumea. i limbajuJ ei, JimbajuJ ei in intregimc. cste absorbit functional in accasta inflpruirc. Revolutia exclude rnituJ intrucit ea produce o vorbire pc deplin, adica. initial $i in ceJe din urma. politica. ~i nu, cum face mituJ, o vorbire ini{iaJ politicc'\ ~i finaJmcnte naturaJa. A a cum cxnumirea burgbc'/A defin~e ati't idcologia burgheza cit ~j mituJ , tot aslfel numirea revolutionara identilica revolutia ~i privatiunca de mit: burghezia se mascbeaza ca burghezie $i tocmai prin aceasta produce mituJ; rcvolutia sc ali~ ca revolu{ie $i tocmai prin aceasta abo1C$te mirul . Am fost itJtrebat dad\ cxista mituri ,.de stinga". Bine-intelcs cA exist
MlTOLOGll
'
279
revolu~a.
MituJ de ~ti'nga apare tocmai in momentuJ in care se trasforma in ,,..,ti'oga". adicA acceptA sA se mascheze, sA-$i ascundA numcle, sa producA un meta-limbaj inocent ~i sA se defonnct.c in ..Natura''. Acca lA e7o.-numire rcvolu~onan\ poate li sau nu tacticA. nu estc locul a discutAm acum. tn tot ca7ul. ea cste. mai dcvremc au mai tirtiu, sim\ita ca un procedeu opus rcvolutiei, $i intmdeauna. mai mult sau mai pu~ in comparatie cu mirul. i. toria rcvolu~onan\ i~i delin~te ,deviationismcle". A sosit o zi. de pilda. cind socialismuJ tnsll$i a definit mituJ taJini L. SLaJin, ca obicct vomit a prczcntat, vrcme de muJ~ ani. caracterclc constitutive, in stare pura, ale vorbirii mitice: un scns. Stalin eel rcaJ. eel a1 istorici; un semnificant, care era invucarea rituala. Ia StaJin. caractcrul fatal al cpitetelor Juatc din natura cu care era in onjurat numelc lui; un semnificat, care era intcn(:ia de ortodox.ie. de disciplinA. de unitate. apmprialA de cAtrc partidele comunistc Ia o situatie anumitl\; o scmnilicatie, in sfi~it . care era un Stalin sacraJizat, aJe cArui dctcrminari i. toricc sc rcgaseau fixate in naturcl, sublimate sub numclc GeniuJui, adica al irationalului $i aJ inexprimabilului: aici, de-politizarca cste cvidenta. ca denunta mituJ pc dcplin2.~ . Da. mirul exi. ta la sti'nga, dar cl nu arc nicidccum accJ~j caJitati ca rnituJ burghez. Mitul de stinga este nccsenJial. to primul rind, obicctele pc care le cuprinde sint rare. sint doar citeva no~uni poJiticc, doar dacA nu rccurge cl insll$i Ia intreg arsenaJuJ de mirori burgbctc. Niciodata rnitul de sti'nga nu atinge domcniul imens a1 rela\iilor umane, foarte vasta suprafatl'l rcvolu~a
·~ Este tic n:marcat ca hru..ciovi\mul \ - 11 prct.cntat nu ca o '>Chimbare pohtica, ci, ln I1'10ll ~nuul i exclu\iv. cu o con~ertire cJc llmbaJ. Converurc
de altfcl inoomplctil. deoarccc llru-.ciov 1-u devalorit.lll pe Stalin. nu 1-a cxphc-.st. nu 1-a rcpohuzat.
280
MITOLOGll
ROLAND BARTHES l
a ideologiei ,nesemnificante''. Via{a cotidiana ii este inaccesibiJA: in societatea burgheZA, nu exista mit ,de stinga" privitor La cAs!torie, bucmrie. casa. teatru. justitie, morala etc. ~i apoi, este un mit accidental, folosirca lui nu face parte dintr-o strategic, ca in cazu1 mituJui burghez, ci doar dintr-o tactic!, sau, In eel mai rlu caz, dintr-o devia{ie; dac! se produce, este un mit apropriat unci comoditAti. nu unei necesitati. Yn sr~t ~i mai cu seama, este un mit sarac, esentialmcntc s!rac. Nu ~tie sA proliferezc; produs Ia comanda. ~i dintr-o perspectiv! temporala limitatA, se inventca1~ greu. ti Jips~te o putere majorA: imaginatia. Orice ar face, rnmine in cl ceva reapAn ~i literal, un iz de lozincA: cu o fonnuHi expresiva., este uscat. ExistA oare ceva mai uscat decit mitul stalinist? Nici un fel de inventie, doar o apropriere ncmdeminaticA: semni.ficantul mitului (fonna aceca a cArei ncsti~itA bogatie in mitul burgbez o cun~tem) nu este deloc variat se reduce Ia un pomeJnic. lmperfectiunea aceasta, dac! indr.lznesc sA spun ~a. tine de natura ,stmgii": oricare ar fi nedetenninarea acestui termen, stinga se dcfm~te lntotdeauna prin raportarc Ia eel asuprit, proletar sau colonizat26• Or, vorbirea asupritului nu poate fi dedt sAracA, monotona, imediatA: s!rncia acestci vorbiri este ~i masura limbajuJui asuprituJui: el nu are deo"t unuJ. mereu aceJ~. limbajut actelor sale; meta-limbajut este un lux, el nu poate deocamdatA ajunge Ia el. Vorbirea asupritului este reala., I ca cea a t!ictorului de lemne, este o vorbirc tranz.itiva: ii este aproape cu neputint:a sa mintA; minciuna cste o bogatie. ea ,_presupune o ~vere, n~te ad~varori , fonne de schimb. SAnlcia faceasta csentJaiA produce mJturi rare, sJabe: sau fugitive, sau • AMAzi. colonizawl c.'tc eel cc- i a'umtl din plin condilia etica si politica descrisa de Marx drept condilic a prolclarului. '
28 1
apasAtor de indiscrete; ele ~cazA in cle natura lor de mit, i~i arata masca cu degetuJ; ~j masca aceasta d~abia cste cca a unei pscud"pbysis: aceastA phy i cste ~i ca o boga{ie, asupritul nu poate decit s-o ia cu imprurnut cl nu poate goli sensul real allucruriJor, dmdu-le acestora luxuJ unci fonne vide, d~ cru:rc inocenta unei false Nanni. Putem spune cA, intr-un sens, mituJ de stinga este intotdcauna un mit artificial , un mit reconstituit: de aici i e trage ~i stingacia.
Mitul, Ia dreapta
•
Statistic, mituJ este Ia dreapta. Aici, el este esen\ial; bine br!nit, lucios, expansiv. vorbArc(, cl se inventeazA mtruna. Cuprinde totul: justitiilc, moralcle. estcticile, diplomatiile, artele gos~ti. Literatura, spcct.acolele. Expansiunea sa este pc mAsura ex-numirii burgheze. Burghezia vrea sA pastreze existenta flirA aparentA: ~i negativitatea aparentci burgbeze, nesf'II$itA ca orice negativitate, solicita Ia nes~it mitul . Oprimatul nu este nimic, cJ nu are in el decit o vorbire. cea a emancipArii sale; oprcsorul este totul, vorbirea lui este bogatA, multifonnA, supla, ea dispune de toate gradclc posibile de demnitate: ~~ are exdusivitatca meta-limbajului. Asw;!tul ~"tl nu are de.cit un limbaj activ, tranzitiv (politic); asupnpastreal..A, vorbirea lui este deplina, intranzitivA, gestuaJA, teatraiA: este MituJ; limbajuJ unuia ~ sA transfoone, limbajul celuilalt ~te sA etemizeze. Aceasta plenitudinc a mirurilor Ord.inii (~a i~i zice burghezia) comporta oarc difcrentc interioare? Exista, de pildA, mituri burgheze ~i mjturi mic-burghcze? Nu pot cxista diferente fundameotale deoarccc, oricare ar fi publicul care i1 conS\11DA, mituJ postulcaz! imobilitatea Naturii. Pot ins! cxista grade de
.£fJ
torufi'
. t
ROLAJ'ID BARTILES
MITOLUGIJ
imptinire sau de cxpan iune: uncle miluri e coc mai bine in anumitc tone sociaJc: exislA i pcntru mil micro-climate. Mitul CopiiArici-PoeL de excmplu. cste un mit burghe-t. avansat: abia a i it din cultura invcnliv~ (Cocteau. de excmplu) ~i nu face dccit sA abordcrte cultura con umalA (L 'Express): o parte a burgheziei poate incA sA-l g:t.~cA prea inventat, prca putin mitic pcntru a-~i rccun~te drcplul de a-1 con acra (o intreagA parte a criticii burgheze nu lucrcazA dccit cu materialc pe potriva mitului): estc un mil care nu a fo l inca. bine rodal. eJ nu continc deocamdatA destula naturJ: pentru a face din ~uJ Poet clemcntuJ unci cosmogoni.i. trebuie sA sc renuntc la minunc (Mozart Rimbaud etc.) i sA sc acccple normc noi, cele ale psihopedagogjei, ale .frcudismului etc.: estc un mit doocamdaLA necopt. Fiecare mit poate comporta ac;tfel istoria i geografia . a; una cste de altfcl semnuJ ecleilalte: un mit se coace dcoarecc se intinde. Nu am putut face nici un srudiu seriu despre gcografia sociala a miturilor. Dar cste foarte posibil sA fie trasate ceea cc lingvi~tii ar numi i oglosele unui mit, liniilc care defincsc locul social undc este vorbit acesta. Yntrucit este un loc mi cMor. ar fi mai bine sA se vorbeasca. desprc undele de implantare ale mitului . Milul Minou Drouet, de pildA. a cunoscut eel putin trci unde amplilicatoare: 1) L '£'(press: 2) Pari.~-Match, Ellc; 3) France-Soir. Uncle mituri osciJeazA: vor trece in presa cea mare. Ia renticrul de Ia margjnca o~clor. in salonul de coa.fur.l. in metrou'? Gcografia sociala a miturilor va fi grcu de stabilit atita vremc cit nu vom avca o ociologic analiticA a preseF7 • Putcm insa spune ca locul ci exista de pe acum.
introcit dcocamdata nu putcm stabili formclc dialcctalc ale mitului burghct. putem to~i schi\a fonnclc . ale retoricc. Prin retoricA trebui sA in\elegcm aici un ani-amblu de figuri lixe. rcglcmcntatc, in. istente. in care vin sa . e ~et.c formclc variate ale semnificantului miti . Accstc figuri sint trasparente. in scnsul cA ele nu tulburc\ plao;ticitatea emnilicantului; dar sint . ulicient cooccptualil.ate pentru a se adapta unei rcprct.cnt.ari i. torice a lurnii (~a cum rctorica clasicA poatc explica o rcprozent.arc de tip ari totelic) . Prin rctorica lor, rniturilc burghczc conturcazA perspectiva general<\ a aceslei pscudo-physis. care defin~te visul lurnii burghc1e contcmporanc. lata care sint
282
n Tir.s.JCIC ztarclor \int dat.: mwfictcntc. Celclahe mfonna\11 im acctdcntalc. Pari..-Match a u<~t - lupt-.emndicauv, cu -.copltn pubhcitare- compozitia publicului ..au in tennent de mvcl de viatA (Figaro, 12 iulie 1955) dm 100 <.lc cump;M'liiOn. Ia 001). 53 au o n~na. 49 .su o c-.amcr.i de OOic etc., in' remc ce nivclul metlm <.le vta~ ul froncetului ..c ,UJb,Je tc a<;lfel: rna inA: 22C!. camcn! tie txUc JJC,. Jar dacl pwcrca tle cumpordi'C a ClOtorulw revtsto ,\1iJlch C<;IC ridicat . faprul pu!c!a fi daJu., c.lin mttologta ace~i publicafti
283
principalcl~c_,.·"""i':t'
•
1. acdnare Am mai dal exemple cu aceasta figure\ foarte gcncr.illi, care constA in a martyrisi .rnul accidental aJ unei instirutii de~<>Amntru~~cLpriooapial. lmaifrlarul colectiv estc imunitM prin inocularea unei mici cantitati de rAu rccunoscut: in fclul acesta estc apruHI de riscuJ unci . ubversiuni gcncralitate. ln urma cu nu mai mult de o suta de ani, acest tratamcnt liberal n-ar fi Cost posibil: pc vremea aceea. binclc burghez ou pactit.a, era foartc rigid; intrc timp. s-a miAdiat mull: hurghezia nu mai ~ov:Ue ArccunoascA uncle subvcrsiuni localizatc: avangarda, irationalul infantil etc.; de acum inaintc, ea trru~te inlr-o economic de compcnsare: ca to orice societate anonimA bine facuta, pAf\ile mici <.:ompenscazA din punct de vedere juridic (dar nu in realitate) pAr\ile mari. 2. Privarea de i torie. Mitul privca71\ de orice I torie obicctul despre care vor~td~. in mit. istoria se cvaporA; cste un soi de lujnica ideala: ea prcgateste. aduce. aranjeatl\,
Murx · .....trcbuic ..a ne ocupam de! iK."Cll\lll ''torie. Je vn:me ce <;e reduce fiC Ia o COOceJl'IC eronata dc'pn: acca\IA ''toric. fie ub.,trJCfic completJ u OCC'ICCi i(roni." (lclCologie ullemandc. I. p. 153). ll
ttleologta Ia
0
ROLAND BARTHES
284
st!pioul ~te. ea disparc in tAcere: nu mai mmine decit sA te bucuri flra a te intreba de uode vine acest frumos obiect Sau, ~i mai bine: el ou poatc veni decl"t din eternitatc: dintotdeauna, el a fost f'Acut peotru omul burghez, dintotdcauna, Spaoia din Ghidul AJbastru a fost tlcut.a pentru turist, dintot. deauna ,primitivii" ~i-au pregatit dansurile in vederea unci petreccri exotice. Vedern cum dispare, datorita acestei fericite figuri, tot ce este stinghcritor: detenninism $i totodat! libertate. Nirnic nu este produs. nimic nu este ales: nu mai rrunine deci't sa posedA.m aceste obiecte noi, din care a disparut orice urma maculanta de origine sau de alegere. Aceast! evaporare miraculoas! a istoriei este o all! forma a unui concept comun celor mai multe dintre mituriJe burgheze: iresponsabiJitatea omului. 3. ldentificarca. Micul burghez este un om neinstare sa $i-l inchipuie pe CeiA1alt29• Oac! ceiA1alt i sc arat! In fata oc:hilor, micuJ burghez se face c! nu-l vcde, i1 ignor! $i i1 neaga, sau iJ transformA in el ins~i. ln universul mic-burghez, toate faptele de confruntare sint fapte rcverberante, orice altul este redus Ia acel3$i. Spcctacolele, tribunalele, loc:urile uncle ceiAJalt riscA sA se expun!, dcvin og]inda. Fiindc! cciAJalt cste un scandal ce ateoteaz! Ia csenta. Dominici, Gerard Dupriez nu pot accede Ia existeo\A social! decit dac! in prealabil sint rcdll$i Ia starca de rnici simulacre ale ~inteJui Curtii cu Juri, ale Procurorului General: este pretul ce trebuie pl!tit pentru a-icondamna potrivit justi~ei, de vreme ce Justi~a estc o operatiune de balanta. iar balanta nu poatc cintari decit ace13$i $i acel3$i. Yo orice COD$tiin\A mic-burghezA exist! mici simulacre ale
Marx: ...~mt reprezenUtn{i w burghe2iei intrucit mintea, ~tiinta limit.ele pc care acea..ui clw a le lnL'ICaZA activiaitilor ei." (18 Bromaire). Gor\i: mieul burghez e."te omul care '>·a preferat pe sine. l'l
lor nu
~
MJTOLOGIJ
•
285
pung3$ului, ale paricidului, ale pederastuJui etc.• pe care periodic corpul judiciar le exuagc din crcicrul sau, lc pune pe banca acuzatiJor, Je must:rn $i le condamn! : intotdeauna sint judecati analogi care s-au abAtut de Ia calea cea drcaptA: chestiune de drum, nu de natura, ad 8$8 esce &ut omul. Uneai - rar - CeiA1alt se dovedC$te ireductibi1: nu dintr-un scrupul DC3$teptat. ci fiindc! bunul simr se opune Ia accasta: unul nu arc pielea alba, ci neagrn. altul bea sue de perc ~i nu pemod. Cum sA-l asi:milezi pe ncgru. pe rus? Ex.ista aici o figura de salvare: exotismul . Cel!.lalt devine pur obiect, spectacol, spcctacol de marionete: zvlrlit Ia marginile umanit.atii. el nu mai atenteaza la sccuritatea cAminului. Accasta cstc mai cur1nd o tigu.ri mic-burghcza. O.ci. chiar dac! nu-l poatc trni pe CeiA1alt, burghezul poate mAcar sA-i imagineze loc:ul: cstc ceca ce se nUJTlC$le liberalism $i care este un soi de economic intclectuala a locurilor recunoscute. Mica burgbe'tJe nu estc libcralA (ca produce fascismul. in vremc ce burghezia i1 folOSC$te): ea face cu inrirziere itinaarul burgbez.. 4. Tsutologia . Oa, ~tiu , cuvinrol nu este frumos. Dar $i lucrul este foarte url"t. Tautologia cste acel procedeu verbal care const! in defmirea acelui~i prin acel3$i (.. Teatrul cscc tcarrun. Se poatc vedea in ca una din acele condoite magicc de care Sartre s-a oc:upat In Scbipl a unci Lcorii a emofiilor. ne refugiem in taotologic ca in (ric!, sau in furie, au in tristete. cind nu avem nici o explicatie: carcnta accidental! a limbajului se identific! in mod magic cu ceea cc hotArim sA fie o rezisten(A natural! a obiectului. in tautologic. cxista o dubla ucidere: este ucis rationalul fiindc! va re'.list!; estc ucis limbajuJ llindc! va t:rndeaz!. Tautologia estc o disparitic Ia momenruJ potrivit, o afazie salutara, este o moarte. sau, dac! vrcm, o comedie, ,,reprezcntarca" indignata a drepturiJorrealului impotriva limbajului. Magic!, ca nu poate, bincinteles, decit sA se adaposteasc! In spatele unui argument de autoritatc: ~a cum pArintii,
286
287
ROLAND BARTHES
MITOLOG/1
ncmai$tiind ce sa raspunda. ii spun copilului care cere cxplica~i:
Teatrul burghet este un bun cxcmplu de ~tfel de contrddic~e: pc de o parte. tcatrul este dat ca o cscntA ircductibiJA Ia oricc limbaj ~i care se dezva.tuic doar inimii. intuitiei: cl dobind~tc de Ia accasta caJitate o dcmnitate nelln~titA (se iotcrtice, ca o crimA de .Jczcscnta''. sA • c vorbeascA dcsprc teatru in mod $riintific: sau mai curind. oricc mod intelecruaJ de a situa tcatrul va fi di creditat !-.Ub numelc de scicnti m, de limbaj pedant); pe de altA parte, arta dramaticA burghet.A mizcaJ.A pe o pun\ cuantificarc a efectclor: un intreg circuit de aparcnte numArabiJe , tabil~te o egalitate cantitativa intrc banii dati pc bilet ~i lacrimile artisrului, luxul unui decor: ceca ce numim, de exemplu, ,.firescul" actorului cstc. in primul rind. o cantitate foarte vizibila de efectc . 7. Constal
..estc f1$a fiindcA cste B$a", sau. i mai bine: .,dc-aia, gata, a ta-i tot": act de magie nl$inoasa. care face ~ vcrbaJA
din rational, dar o abaodoneazA numaidccit. $i crede dl a dpat de cauzalitatc dcoarece ca a ro~tit cuvintul de introducerc. · Tautologia atcstA o profundA ncincrcdere fa\A de limbaj: i1 respingeti fiindca va lips~tc. Yrua oricc rcspingcre a limbajului estc o moarte. TautoJogia intcmciaza o lume moartA, o lome imobila. 5. Nicinici mul. Numcsc astfcl acca £igurn mitologid cc constil in a stabili douA conlrarii i a le cintAri unul cu ajutorul ccluilaJt in ~a fel incit a fie ~pinse amindouA (Nu vreau nici asta, aici asta). Este mai curind o figur.'l de mit burghez, dcoarece ~ne de o formii modcma de liberalism. Rcgasirn aici figura balantei: rcalul C!-.lC rcdus mai inui Ia anaJoguri; apoi este cintMit; in sflf$il. o datA cc egalitatea cste constatata. il azvirlim. Aici , mai cste $i o conduitA magica: cstc trimis Ia plimbarc ceea cc n-arn li indrvnit ~~~ alegcm; fugim de reaJul intolcrabil reducindu-1 Ia doua contrarii care se cchilibreazA nurnai in mAsura tn care sint formate, ~urate de grcutatea lor specificA. Nicinicismul poate avca forme degrctdate: in ast:.rologie, de pilda, rnuJ cste urrnat de un bioc egaJ; int intotdeauna prezisc cu prudentA dinlr-<> perspcctiva de compensare: un cchilibru terminal imobilizcaza valorile, viata, dcslinul etc.: ou mai avem de ales. trcbuie a oc asumam. 6. Cuantificarc.c'l calitilpj. Avcm aici o figura care vagabondeazA prin toate figuriJe preccdcnte. Rcducind oricc calitate Ia o cantitate, mitul face o economic de iotcligenta: el intelege realul fad multA bAtaie de cap. Am dat mai multe exemple pentru acest mecanism. pc care mitologia burgheza - $i mai ales mic-burghc1.A- ou ezita , A-I aplice faptelor csteticc desprc care. pe de alta parte. . pune cA ar {ine de o CSCD\A imatcrialA.
•
~
•
ROLAND BARTHES
MITOLOGll
maxima. Aici, constatarea nu mai cstc indrcptatA cAtre o lume ce trebuie faurita.; ea trebuie sA se refere Ia o lume facuta., sa ascundA urmclc accstei produceri sub o evident! v~nicA: cste o contra-explicatic, cchivalcntul nobil aJ tautologjei. aJ acelui ~aia imperativ agAtal deasupra capului copiilor lor de parintii care nu mai &tiu ce sa rospundA. Tcmciul constatArii burghezc este bunul simt, adicA un adevAr care se oprc&tc Ia ordinul arbitrar aJ celui care vofbe&te.
inventeze. Miturilc nu sint nimk altccva dccit solicitarea ncin-. cet;"ta., neobositll, exigenta insidioasA &i inflexibila. care vrea ca lOti oameoii sa sc recunoasca to acea imagine. v~icA ~i totu..si demodatA. construitll cindva dcspre ci ca ~i cum ar fi trebuit sA dAiouie de-a pururi. CAci Natura in care sint inchlse sub pretext deale face eteme nu estc dccil un Uzaj. lar acest U1.aj. oricil de mare ar fi, vor trebui sa-l ia ih Illiha .si sa-l trans forme.
288
Am amintit aceste figuri rctoricc tara nici o ordine, ~i se poate sa existe multe altele: uncle sc pol uza, altele se pol ~tc. Dar ~ cum sint, vedem foarte bioe cA ele sc grupea7~ in doua compartimcnte. care siill ca Semnele Zodiacalc ale universului burghcz: Esentele &i Balantele. Ideologia burgbczA transfonnA necontenit produsele istorici in tipuri esentiale; ~ cum sepia i~i rospind~te cemeala ca sa se protejezc, idcologia burgbczA ~ intruna taurirea perpetuA a lumii. fixiod-o ca obiect de nesf~itll poscsiune, inventariindu-i averea, imbal&Amind-o, injecund in real cine ~tie cc esenta puri.ficatoace ca sa-i opreascA transformarca, fuga sprc altc forme de existenta. lar averea aceasta, fixata. ~i tncrcmcoita, va deveni ptnA Ia urma mAsurabill: morala burgbczA va fi. in cscn\1. o operatiune de cintArire: esentele vor fi plasate in ni~tc balante aJ cAror ac imobil va fi omuJ burgbez. CAci insu.si scopul miturilor estc mobilizarca lurnii: trcbuie ca miturile sa sugereze &i sa rnimcze economic univcrsalA care a lixat o datA pentru totdeauna • 11erarbia poscsiunilor. Astfel, z.ilnic .si pretutindeni, omul este oprit de mituri. trirnis de clc Ia accl prototip imobiJ care trai~te in JocuJ sAu, il sufoca aidoma unui enoon parazit intcm ~i-i limiteaz.A activitatea Ia un cadro ingust undc ii cste tngAduit sA sufere BrA sa clinteasca lumea: acea pseudo-physis burghezA este, cu adevarat, o interdictie: ea nu-i perrnite omului sA se
289
Necesitatea $i limitele mitologiei r
Trebuie sA spun. ca sa lnchci, citcva cuvinte despre rnitolog. Termenul este foartc pompos. foarte plin de sine. Yi putem ~i pre-.cice mitologului, de cumva se va gasi vreunul vreodatA, uncle grculllti. daca nu de metoda. eel putin de sentiment. Nu-i va fi, desigur. greu sa sc simta justificat: oricarc ar fi cAile pe care apucA. cstc sigur cA mitologia participA Ia o flurire a lurnii: sus\intnd c!, in mod constant, omul din societatea burghe7~ estc Ia ficcarc clipa scufundat ihtr-o falsA NaturA. ea inccarca sa regAseascA. sub ioocenta celei mai naive victi rcla~onale. alienarea profundA pe care accastA inoccota trcbuic s-o ajute sa dispara; dezvaluirca pc care o opcrca7A cstc ~ un act politic: bazatA pc o idee responsabila desprc timbaj, ea postuleazA, astfcl, libcrtatca acestuia. Cu siguranta cA, in acest sens, mitologia estc un acord cu lumea, nu ~a cum este ea. ci ~a cum vrca sA fie faurita.. (Brecht avca pentru aceasta un euvint de o ambiguitate eficace: Einverstandnis, intelegere a realului ~j totodata complicitate cu el). Acest acord aJ mitologiei il justificA pe mitolog, dar nu 11 satisface: staturul lui profuod rllminc dcocamdata un statut de excludere. Justificat de cAtre politic. rnitologul este totu.si
. ~
291
ROLAND BARTHES
MlTOLOGll
indepartat de accsta. Vorbirca lui este un meta-limbaj, ea nu ac~oneazA nimic; eel mult dezvAluie, dar pentru cine o face? Sarcina sa limine tot ambiguA, stingbcritA de originea sa eti~. El nu poale uti actiunea revolutionarn decl"t prio procurA: de aici decurgc ~i caracterul de imprumut aJ functiei sale, acel ceva cam tea(>M ~i cam sirguincios. caracterul de incercare ~i de excesivA simpJificare ce marchca7..a orice conduitA inteJectuaJa siruata rara echivoc in politic Oiteraturile , degajale" siot infinit ~ ..el~gante"; elc se afla Ia locul lor In meta-limbaj). Apo1 , mJtologul se exclude dintre toti consumatorii de mit, ceea ce inseamnA ceva. Nu cstc vorba de un anumit public foarte spcciaJ.lO. Dar cind mitul atiogc intreaga colectivitate, da~ vrem sA cliberAm mitul , trebuie sA ne indep!rtam de intreaga colcctivitate. Oricc mit cit de cit general este efectiv ambiguu. deoarcce cl reprezintA umanitatea, chiar ~i a acelora care, neavmd de nici uncle, 1-au imprumutat. Descifrarea ThruJui Frantei, a bunului Vin din Franta, tnseamoa sa te abstragi diotre cei care se distreazA cu aceasta, care se incalz.esc cu ~ ceva. Mitologul cste coodamnai sA tra.iasd o socialitatc teoreti~; pcntru el, a fi social inseamna, In cazuJ eel mai bun, a fi adevarat: cea mai mare socialitate a lui consta in cea mai mare moraJitate, legarura sa cu lumea estc de ordin sarcastic. Trebuic sA mergem chiar ~i mai departe: intr-un sens mitologul este cxclus din istorie chiar in oumele aceluia pen~ care el pretindc ~ actioneaz.a. Distrugerca pe care o duce in
limbajul colectiv este. pentru el, absolulA, ea indcplin~te cu prisosin~ sarcina lui: el trebuic s-o tra.iasca flrn vreo nldejde de intoarcere, f1rn presupuncre de platA. Nu are voie sA-~i inchipuie ce ar fi, seosibil. lumea arunci cind obicctul imediat aJ criticii sale va fi disparut; utopia este pcntru el uo lux imposibiJ: el are mari indoieli ~ adevarurilc de miioe vor fi reversul exact aJ rninciunilor de astaz.i. lstoria nu asigunl niciodatA triumful pur ~ simplu aJ unui contrar asupra cootrarului &Au: ea dezvAiuie, pe m~urn ce se face, rezultate inimaginabile, sinteze imprcvizibile. Mitologul nu se ana nici macar fn siruatia lui Moise: el nu vcdc Pamintul Fagaduin\ei . Peotru cl, pozitivitatea de miine este in intregime ascunsA de negativitatea de astazi; toate va1orile ac\iunii sale ii sint date ca acte de distrugere: unele le acopera exact pc celelaJtc, nimic nu de~te . AceaslA perccpere subiectiva a istorici, unde gennenele putemic aJ viitorului nu eslc dccil apocalipsa cea mai profundA a prezeotului, a fost cxprimatA de Saint Just cu o vorba ciudatA: , Republica este alcAtuitA din clistrugerea totaJA a opusului ei". Nu trcbuie sA intelcgem aceasta, cred eu , in sensul banal de: ,.trebuie curatat terenul inaintc de a recoostrui". C6pula are aici uo sens exhaustiv: existA, pcotru cineva. o J1031r te subiectiva a istoriei, cind viitorul se face esenta. distrugere esentiaJA a trecutuluL Mitologul estc amenintat de o ultimA excluderc: el riscA neconteoit sA faca sA dispara realul pe care pretinde ~-1 prot~ jeazA. tn afara oricarui limbaj , automobilul DS.l9 este un obiectiv definit din punct de vedere tehoologic: atioge o anumita viteza, infrunta vmtul iotr-un anumit fel etc. Dar desprc acest real, mitologul nu poate vorbi . Mccanicul , inginerul, chiar ~i utilizatorul votbesc obiectul; mitologul este lnsA condamnat Ia meta-limbaj. Aceasta excluderc are un oume: este ceca ce oumim idcologism. Jdanovismul 1-a condamoat cu vchemen~
290
JD DespArtirea lie face nu numai de public, ci. uneori, chiar i de insU$i obiecrul mitulua . Pentru a tlcmistifica acea Copilarie Poetica. de exempl~, am ~ost silit oanxum sa nu am lnctetlere in copilul Minou Drouet. A ~~at sA agnor in ea. sub mitul enorm care-i incurca via{a, un fel de po!l~bal u~ue tandra, dc.'IChisa. Nu este niciodata bine sa vorbesti Fmpotriva unea feure.
(P.trA a dovedi lnsA ca. penrro moment, putea fi evitat), in scrierile de inceput ale lui LukAcs, in lingvistica lui Marr. in lucra.ri ca cele ale lui B~nichou, Goldmann. opuntndu-i rezcrva onui real inaccesibil ideologici, ca Umbajul dupA teoria lui Stalin. Estc drept ca ideologismul rezolvA contradictia realului · alienat, printr-o amputare, DU printr-o siDteza (ihsA jdanovismul nici macar Do o rezolva): vinul cste, in mod obiectiv, bun, $i, in acelll$i limp, bunAtatea vinuluj estc uo mit iata aporia. MitoJogul iese de aici cum poate: se va ocupa de buoatatea vinului DUde vin, ~cum istoricul se va ocupa de ideologia lui PascaJ. nu de CugelArP 1• S-ar parea ca avem de a face cu o di{jcultate spccifica tirnpului: astAzi, eel putin peotru moment, Do mai exista decit o alegerc posibila, $i aceastA alcgere nu poate fi flcuta decit intrc douA metode, arnbele Ia fel de excesivc: sA propunem unreal in intregimc penneabilla istorie ~i sA ideologiWT1; sau, dirnpotriva. sA propuoem unreal In celc din lll7DA irnpenetrabil, ireductibil $i, In acest caz, sA poetiWT1. hllr-uo cuV'mt, eu nu vad deocarndatA vrco sintC7.A intre ideologic $i poezie (prin poezie mtcleg, in mod foarte general. cautarea seosului inalienabil aJ lucruriJor). Incapacitatea de a ~i o perccpere instabiiA a realului da. P.trA indoiala, ihsA$i masura alicnArii noastre prezente: plutim ncincetat intre obiect ~i demistificarea lui , neputinci~i sA-i redAm totalitatca: caci. dad li IAsArn greutatea pc care o are,
Uncori, chiar aici, in ~le mitologii, am umblat cu irediaJri: inb'UCit sufeream ocupindu-ma numai de evapol'llrea realului, m·arn apuca1 sa-l substan{ializez in mod excesiv, sll-1 dcscop:\r surprinzator. chiar savuro • de compact. i ~ fac vrco citcva J)'ih:malizc substantiale ale unor obiectc mitice. 31
293
MITOLOG/1
ROLAND BARTHES
292
ca sintem condarnnati o vremc sa vorbim excesiv despre real deoarece, de bonAsearna, idcologismul ~i contrariul Au slot ni$te conduite deocarndata magice. terorizate. orbilc ~i fascinate de sfi$ierea lumii sociale. $i tot~i. tocmai accasta trebuie sA c!utam: o impacare intre real ~ oamcni, int:rc descriere ~ explicatie, intre obiect $i cuno~terc.
il respcclAm, dar il redarn tot mi tilicat. S-ar parea
Septembrie 1956
•
Tabla de materii Mituri si semiologii .
5
I. Mitologii . Lumea catch-ului .
17
Actorul Studio d'Harcoun . Romanii In film . Scriitorul In concediu Croazicra Singclui Albastru Critica muta si oarba Saponide si detergen~ii Omul sarman si proletarul MaJ1jeni .
Operatia ASTRA . Conjugale Dominici sau triumful )jterarurii Iconografia abatclui Pierre . Rornane si copii . Jucarii ParisuJ nu a fost inundat . Bichon ptintre negri Un muncitor simpatic Olipul Gretei Garbo Putcre $i dezinvolturA Vinul si lapteJe Biftecul si cartofii prajjti Nautilus si Bateau ivn:
19 31 35 38 42
1
44
t
48 51 53 56 59 63 68
71 74 77 81 85
88 91 94 98 102
• Reclarna pentru profunzimc Otcva vodle de-ale Dlui Poujade Adamov si limbajul Creierul lui Einstein Omul-Jet Racine esle Racine Billy Graham Ia Vclodromul de lama Proccsul Dupriez . , Fotografii -~oc DouA miruri ale tcatrului unar Turul Fran\Ci ca cpopee Lexicul alergatoriJor Ghidul Albastru Cca care vcde limpede BucAtarie omarncntalll Croaziera vasului Barory Utilizatorul grcvci GramaticA africana Critica ruci-nici Striptis Noul Cilrot:o Literarura dt.tpA Minou Drouet Fotogenie clcctorala Continent pierdut . Astrologie Arta vocala burghcza Plasticul . Marea familie a oamenilor La muzic-hall - Doamna cu Camelii Poujade si intelectualii
D. Mitul in zileie noastre
r
105 108 111 . 115 118 121 124 128 131 134 137 147 150 154 158 161 165 169 177 180 184 187 196 199
202 205 208 211 215 219 223 233
In aceeasi
colectic au mai apArut:
I . - Ortogalia limbii romiinc 2. George Nicolescu, Magia auru/ui 3. loan Oprea. Lingvislicll $i lilosofic 4. Alexandru Huw. ldeea europeaml 5. AnlOn Carpinschi. Descbiderc $i sens ia gindirea polilicA 6. Alexandru Husar. Lectiile istoriei 1. Jean Borella, Criza simbolismului relig.ios 8. Stelian Dumisttaccl. Sate disp.1rute, sale amenin(ace 9. Pavel Olibaia, Tara Rom6ncascil inlre Bizaat $i Occident 10. Petru loan. Logidl $i filosofic 1 I. Daniel Combes. Epopeea vinului 12. Anton Adamut, Filosolia subscnntei 13. I. Saizu, Al. Tacu, Europa economica lnterbelic.1 14. Jean-Nrel Jeanneney, 0 istaie a mijloarekr dc comunicarc. De Ia origini $i pJnll ascw
In
pregAtire:
Serge Bernstein & Pierre Milza. /scoria Europci Guy Heonct. lstorin natiunilor $i naponalismului In Europa Constantin Ciopraga, Personalilatea literaturii 1'0lJlinc
:. :;s:;.. U!liV. CLUJ.:i, N r.
A.113 19
0:} -----
executat European pentru Cooperare ~i • Str. Cronicar Mustea nr. 17 • Cod 6600 • 1r 0321233800 • Fax: 032-230197
