STATUL STATUL ROMÂN MODERN -ÎNFĂPTUIRE Şl MODERNIZARE La începutul epoc !o"e#ne$ elta #o!%nea&c' a conceput p#oectul unu &tat na(onal românism ului +ca#e &'- nclu"' pe to( n"epen"ent$ înte!eat pe "eolo)a * 'daco românismului to ( #o!%n$ ; ideologie naţională care susţinea constituirea unui stat în vatra vechii Dacii. ; în,'ptu#ea ace&tu p#oect "epn"ea "e conunctu#a e.te#n'/ e.te #n'/ T#eptat T#eptat &-a contu#at 'politica paşilor mărunţi", ; doctrină conservatoare întemeiată pe ideea unei dezvoltări organice, prin reforme graduale în conformitate cu tradiţiile; pe plan extern, realizarea treptată a obiectivelor naţionale, speculând contradicţiile dintre marile puteri. U#!'toa#e etap' a ,o&t "oct#na +p#n no în0ne + 1ea !a e,cace a ,o&t p#actca pune# !a#lo# pute# în ,a(a +,aptulu î!plnt+/ ; modalitate prin care s-au realizat obiective importante ale programului naţional, constând în punerea marilor puteri puteri în faţa unor acte politice realizate de forţele forţele interne cu susţinere susţinere naţională. Un#ea P#ncpatelo# a ,o&t$ "n punct "e 2e"e#e poltc$ "eea cent#al' a pe#oa"e ce a u#!at #e2olu(e "e la 3454/ În 3454 a ,o&t n&tau#at' ocupa(a !lta#' #u&' 0 tu#c'/ 1on"(le nte#ne 0 nte#na(onale au ,o&t n,luen(ate 0 "e înc6ee#ea în 3457 a 1on2en(e "e la 8alta L!an9 ; între puterea suzerană i puterea protectoare ; regimul politic regulamentar a fost reintrodus ; îngrădea i mai mult autonomia internă a !rincipatelor. !rincipatelor. ; !oarta i "usia îi arogă dreptul numirii domnilor, o o o o
crete autoritatea domnitorului Domnul nu mai era ales, ci numit de ţar i de sultan Durata domniilor reducându-se la apte ani. Domnii numiţi în temeiul #onvenţiei de la $alta-%iman& ; 'rigore (lexandru (lexandru 'hica în )oldova până în *+ $arbu tirbei în /ara "omânească până în *+. ;
(dunările erau dizolvate i înlocuite cu divanuri alcătuite exclusiv din mari boieri numiţi de domn. ; (depţi ai unui reformism etatist de tip iluminist, ambii au avut merite incontestabile incontestabile în modernizarea societăţii i a statului român. în )oldova, 'rigore (lexandru (lexandru 'hica a permis reîntoarcerea exilaţilor revoluţionari i organizarea micării unioniste, spre deosebire de omologul său muntean, care, fără a fi vădit antiunionist, a preferat să evite orice tip de agitaţie politică. ; (dunările erau dizolvate i înlocuite cu divanuri o alcătuite exclusiv din mari boieri numiţi de domn. M0ca#ea unon&t' 0 e,o#tul "e !o"e#n:a#e &-au "e&,'0u#at înt#-un conte.t nte#na(onal ",cl &u; ocupa(a !lta#' #u&' 0 tu#c'9 ; ostile liberalizării politice interne 0"usia1, ; ostile aspiraţii naţionale naţionale panromâneti 0(ustria, 0(ustria, /urcia /urcia 1 Ncolae 8'lce&cu &c#a în 34<= la Pa#& c' +#e2olu(a 2toa#e 2a , o #e2olu(e na(onal' +/ Act2tatea e!)#a(e #o!%ne î0 concent#a e,o#tu#le pent#u a !pune +cau:a #o!%nea&c' + în aten(a opne pu;lce 0 ca;netelo# eu#opene/ În &t#'n'tate$ #o!%n 0-au p#opo2'"ut cau:a "up' 34549 ; în rândurile revoluţionarilor revoluţionarilor europeni 0'. )azzini, %edru-"ollin1, %edru-"ollin1, alături de care credeau in victoria revoluţiei general europene. ;
procese asemănătoare s-au derulat i în cazul germanilor ori al italienilor. unionitii i-au schimbat direcţia, orientându-se cu precădere la curţile europene considerate a fi favorabile cauzei româneti odată cu venirea la putere a lui 2apoleon al 333-lea în 4ranţa, după 34<>/ o
; ;
o o
)emorii au fost adresate !arisului i %ondrei. diferite articole favorabile unirii au fost publicate în presa franceză, engleză i italiană.
Dete#o#a#ea #ela(lo# "nt#e Ru&a 0 I!pe#ul oto!an a "u& în 34
!rincipatele beneficiau de protecţia colectivă a marilor puteri. a.
5.
b. c. d.
b. c. d.
8.
independenţa administrativă a !rincipatelor, dreptul fiecăruia de a avea o armată naţională, dreptul fiecăruia de a emite legi dreptul fiecăruia de a face comerţ liber cu alte ţări.
la congresul de pace se ia în discuţie i unirea românilor din cele două !rincipate& a.
7.
acord între cele apte mari puteri europene ale momentului 04ranţa, )area $ritanie, !rusia, "egatul 5ardiniei i !iemontului, 3mperiul 8absburgic, "usia, 3mperiul 6toman1 cu privire la garantarea în comun a statutului politico-7uridic internaţional al !rincipatelor "omâne adică 9ările "omâne obţin garanţia colectivă a marilor puteri pentru statutul lor de autonomie.
/oate părţile semnatare, inclusiv 3mperiul otoman, recunoteau& a.
6.
#ahul 3smail $olgrad
idee susţinută deschis de reprezentantul 4ranţei, contele :ales
)arile puteri au creat o comisie specială de anchetă pentru a strânge informaţii i a face recomandări asupra noii forme de guvernământ a !rincipatelor. !uterile garante 04ranţa, (nglia. "usia, !rusia, 5ardinia, (ustria i 3mperiul otoman1 au pregătit alegerea unei adunări consultative speciale, adunarea ad-hoc în fiecare !rincipat, a.
misiunea de a face cunoscută comisiei poziţia românilor în privinţa unirii.
T#atatul "e la Pa#& a "e&c6& o nou' etap' în lupta pent#u #eal:a#ea un# &u; cont#olul pute#lo# )a#ante/ Popula(a pent#u a , con&ultat' în p#2n(a un#$ u#!a &'-0 alea)' a"un'#le în 34</
In p#2n(a P#ncpatelo#$ aplca#ea clau:elo# T#atatulu "e la Pa#& &-a #eal:at p#n ac(un nte#ne 0 ne)oce# înt#e !a#le pute#9 ; !rima acţiune a fost aceea a alegerii adunărilor din *+=, atât în )oldova cât i în "omânească. o o
; ; ; ;
%upta îi opunea pe partizanii unirii grupaţi în PARTIDA NAŢIONALĂ faţă în faţă cu antiunionitii. "eprezentanţii 3mperiului otoman, au falsificat alegerile. ; tentativa caimacanului 2. >ogoride de a falsifica alegerile în )oldova ; 3n acest context, 2apoleon al 333-lea ameninţa în iulie *+=, ruperea relaţiilor cu !oarta.
(dunările ad-hoc, au cuprins reprezentanţi alei din diverse categorii sociale. ?nionitii au câtigat alegerile pentru adunările ad-hoc din ambele !rincipate. #ele două adunări s-au întrunit în octombrie *+= #ele două adunări au elaborat rezoluţii prin care cereau& 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.
prinţ străin care să-i crească motenitorii în religia ţării, domn responsabil. adunare obtească aleasă din toate categoriile sociale, unirea !rincipatelor române într-un stat numit "omânia autonomia o garantare colectivă a ordinii de către marile puteri. neutralitatea pământului românesc
!oarta refuza să accepte revendicarea unirii, pe care o considera contrară clauzelor /ratatului de la !aris *+, ; în *++ comisia de anchetă a prezentat raportul său către marile puteri asupra dorinţelor românilor, exprimate în cadrul adunărilor ad-hoc. Ma#le pute# au &e!nat în C37 au)u&t 34<4$ Convenţia de ia Paris cu &copul "e a "a P#ncpatelo# o o#)an:a#e "e,nt2'9 1. )arile puteri acceptau doar o unire formală, sub forma unei confederaţii fiecare !rincipat îi menţinea domn pământean nu străin, aa cum se ceruse în rezoluţiile adunărilor ad-hoc, 2. guverne separate. 3. )arile puteri fost de acord ca Principalele Unite ale Moldovei i Ţării Ro!"neti# cum se numeau prin acest act, să autoadministreze, fără amestec din partea 3mperiului otoman. 4. ea prelua atributele unei #onstituţii în, ceea ce privea& ;
drepturile fundamentale ; cetăţenilor a însuirilor b. îndatoririlor conducătorilor politici. 6 $o!i%ie $entrală se întrunea periodic la 4ocani, pentru a dezbate legile de interes comun a.
5. 6. 7.
tot la 4ocani funcţiona $urtea de $a%a&ie i 'u%ti&ie @rau introduse măsuri de modernizare a societăţii& a. b. c. d.
privilegiile boiereti desfiinţate, se decreta egalitatea cetăţenilor în faţa legii accesul liber în funcţiile publice se recomanda reglementarea raporturilor dintre ţărani i proprietari
2oul stat se organiza pe baza separării puterilor, a. deputaţii în (dunarea legislativă erau alei prin vot cenzitar, 9. )arile puteri au lăsat guvernul fiecărui principat în gri7a unei comisii provizorii, formate din trei caimacami, până la alegerea domnitorilor. a. !rincipala atribuţie a comisiilor provizorii era aceea de a supraveghea alegerea noilor adunări elective. 10. (adar, #onvenţia de la !aris nici nu împlinea, dar nici nu anula speranţa de unire a !rincipatelor "omâne. 8.
1on2en(a o,e#ea #o!%nlo# 0an&a "e a #eal:a un#ea "eoa#ece nu nte#:cea e.plct ale)e#ea acelua0 "o!nto# în a!;ele P#ncpate/ Pent#u în,'ptu#ea un#$ #o!%n au "ent,cat o &olu(e o#)nal' ca#e #e&pecta 1on2en(a "e la Pa#& 0 punea pute#le eu#opene în ,a(a ,aptulu î!plnt/ 1a!pana electo#al' "n Mol"o2a a "u& la ale)e#ea une a"un'# ,a2o#a;le un#/ ; ?nionitii moldoveni au putut impune cu uurinţă candidatura la domnie a colonelului (lexandru 3oan #uza. ; (lexandru 3oan #uza a fost ales domn cu unanimitate de voturi la A*= ianuarie *+B. I"eea ale)e# "o!nulu !ol"o2ean 0 la 8ucu#e0t a ,o&t o,cal &u)e#at' !untenlo# "e c't#e "ele)a(a Mol"o2e$ ca#e !e#)ea &p#e 1on&tantnopol pent#u a anun(a #e:ultatul ale)e# "e la Ia0 In a#a Ro!%nea&c'9 ; adunarea a fost dominată de conservatori, care erau însă scindaţi. ; 2eputându-se pune de acord asupra unui candidat propriu, conservatorii munteni au sfârit prin a se ralia candidatului partidei naţionale o
(lexandru 3oan #uza a fost ales la C ianuarieA februarie *+B. domn al 9ării "omâneti.
A&t,el #o!%n au #eal:at "e ,acto un#ea$ pun%n" la >5 anua#e 34<7$ ;a:ele &tatulu na(onal !o"e! #o!%n/ P#ncpalele a&pecte ale "o!ne lu Ale.an"#u Ioan 1u:a au 2:at9 ; recunoaterea unirii pe plan internaţional, ; în plan intern modernizarea statului o
practic punerea în aplicare a programelor "evoluţiei de la *++.
Recunoa0te#ea nte#na(onal' a Un#$ o,e#ea un ca"#u ,a2o#a;l pent#u în,'ptu#ea #e,o#!elo#/ Ma#le pute# &-au înt#unt la Pa#& la >@ !a#teC ap#le 34<7/ ; #uza în plan extern în plan extern a urmărit recunoaterea dublei alegeri& o o o o
;
;
;
;
;
a adresat memorii către puterile europene a făcut vizite la 3stambul misiunile diplomatice pornite din !rincipate au convins )arile puteri unirea 5-au opus (ustria i /urcia.
#u excepţia (ustriei i 3mperiului otoman, celelalte puteri au recunoscut actul de la C ianuarie. "ecunoaterea oficială a unirii de către puterile garante s-a realizat în cadrul #onferinţei de la #onstantinopol din CC noiembrieA decembrie *+*. marile puteri au recunoscut noua entitate politică, dei numai pe timpul vieţii domnitorului #uza la (lexandru 3oan #uza proclama la ** ACE decembrie înfăptuirea unirii depline i naterea naţiunii române. o sultanul a emis firman pentru unire, cu obiecţia că era valabilă doar pe durata domniei lui #uza. din *+E, la propunerea lui )ihail Fogălniceanu , a fost adoptat în actele interne i în titulatura domnească numele de "omânia acest fapt a fost primit cu entuziasm de populaţie.
Pe plan e.te#n$ 1u:a a urmărit consolidarea autonomiei ; a încura7at aspiraţiile naţionale ale românilor din teritoriile GînstrăinateH i ale popoarelor din $alcani ;
In plan nte#n &-a u#!'#t un#ea "epln' p#n un,ca#ea a"!n&t#at2'$ le)&lat2' a P#ncpatelo# Unte 1u:a a t#ecut la o #epune#e în o#"ne a ('# "up' !o"elul Eu#ope9 ;
a unificat stemele
;
5-a trecut la unificarea serviciilor publice din cele două ţări.
;
(rmata se unificase. o armata a fost reunită în tabăra de la 4loreti, o s-a înfiinţat primul minister unit - ministerul de război condus de generalul 3oan @manoil 4lorescu o
; ; ; ;
%iniile telegrafice erau unitare serviciile vamale erau unite. cursul monetar s-a unit După proclamarea unirii depline, s-a trecut la unificarea guvernelor i a adunărilor celor două !rincipate. o
o
; ;
în noiembrie *+ - %egea organizării armatei
%a CC ianuarie *+C s-a format primul guvern unic al !rincipatelor ?nite condus de conservatorul $("$? #(/("'3? !arlamentul unic îi va deschide lucrările la C ianuarie *+C,
oraul $ucureti devenea capitala acestora. a iniţiat măsuri pentru uniformizarea legislaţiei. o
#omisia #entrală de la 4ocani îi înceta astfel activitatea.
5e puneau bazele unui sistem politic modern& ; 3nstituţiile statului naţional au fost create, înlocuind o suprastructură bazată pe monopolul de putere al unei singure clase, boierii. ; 'rupările politice au devenit instrumentul indispensabil funcţionării acestor instituţii, ; circulaţia liberă a ideilor a servit schimbărilor necesare la nivelul societăţii. 1ele "ou' p#ncpale ten"n(e ale "o!ne lu 1u:a au ,o&t l;e#al&!ul 0 con&e#2ato#&!ul/ Do!nul a cola;o#at pe pa#cu#&ul "o!ne !a ale& cu l;e#al !o"e#a(/ Încep%n" cu octo!;#e 34@? 0 p%n' în anua#e 34@<$ Ale.an"#u Ioan 1u:a a înc#e"n(a con"uce#ea ('# unu )u2e#n "e o#enta#e l;e#al' con"u& "e M6al o)'lnceanu$ a"eptul uno# #e,o#!e nte#ne #a"cale9 ; Din cauză că& o reforma agrară a întâmpinat o serioasă opoziţie din partea ma7orităţii conservatoare. o (sasinarea primului ministru $arbu #atargiu, o votului de neîncredere dat guvernului )ihail Fogălniceanu ma7oritatea conservatoare nu dorea reforma agrară prin împroprietărire iar ; !roiectul de reformă agrară propus de ). Fogălniceanu prevedea împroprietărire prin despăgubire. ; primul ministru îi prezintă demisia care nu este acceptată de (l. 3. #uza. TOATE l-au obligat pe (lexandru 3oan #uza să recurgă la lovitura de stat din C mai *+ ; pentru a putea înfăptui cea mai importantă reformă economico-socială. o 5e înfăptuia prima %ovitură de 5tat în istoria "omâniei moderne. ( (ctul reprezintă o gravă încălcare a #onvenţiei de la !aris, fapt ce putea avea ; urmări nedorite pe plan extern. o După dizolvarea (dunării legislative, au fost aprobate prin plebiscit & ; noua constituţie 05tatutul dezvoltător al #onvenţiei de la !aris1 noua lege electorală. ; ; oferea domnitorului o ma7oritate parlamentară mai receptivă la ideea reformelor. ; !romulgată la *AC august *+, %egea rurală 5e generalizau relaţiile capitaliste la nivelul întregii societăţi i se întărea proprietatea ţărănească.!entru a-i consolida poziţia, acesta a promulgat o nouă lege electorală i o nouă #onstituţie 05tatut1. (tatutul De)voltător al $onven&iei de la Pari%
o o o
o
o
;
reflecta nemulţumirea lui #uza faţă de adunările reprezentative, schimbarea fundamentală a relaţiei dintre ramura executivă i cea legislativă a guvernului. 2oua constituţie a subordonat legislativul domnitorului, deoarece îi garanta acestuia puteri cum ar fi& dreptul unic de a iniţia o lege ; ; dreptul de veto asupra proiectelor de lege adoptate de adunare #onform prevederilor 5tatutului Dezvoltător prin înfiinţarea 5enatului 0#orpul !onderator1 se trece de la sistemul unicameral la cel bicameral %egile erau elaborate de #onsiliul de 5tat
%egea rurală din *AC august *+ a reprezentat mutaţia esenţială a "omâniei post-paoptiste la nivel economic i social& o
o
o
o
o
au fost modificate & 5tatutul ţăranilor ; desfiinţa claca în schimbul unei despăgubiri ; organizarea muncii ; raportul cu pământul este definit de proprietate ; "eforma de la *+ era un produs al anului *++& ; recunotea drepturile depline de proprietate ale clăcailor asupra pământului pe care îl aveau ; întinderea suprafeţelor de pământ distribuite în proprietate era în funcţie de mi7loacele de cultură de care dispun ţăranii. ; %egea limita suprafaţa de pământ disponibilă ţăranilor la noua treimi din moia proprietarului fără a socoti pădurile; ; pământul nu putea fi înstrăinat timp de EI de ani; @fectul politic a însemnat & abolirea erbiei, ; eliberarea pământului, ; libertatea de micare a ţăranului proprietar, ; ; libertatea de transmitere a acestor pământuri prin motenire, ; aceste elemente corespundeau filosofiei liberale capitaliste !e termen lung. au existat i elemente defavorabile ţărănimii& )otenirea atrăgea divizarea, împărţirea i împrătierea parcelelor disponibile. ; Dintre consecinţele imediate ale reformei, cea mai evidentă a fost acordarea a *+*IE** hectare de pământ unui număr de E familii de ţărani.
Mo0ten#ea Re)ula!entelo# O#)ance t#e;ua înl'tu#at' 0 a"optat' o le)&la(e nou'9 ; "egulamentele 6rganice, dei avuseseră un rol modernizator în ceea ce privete administraţia, din punctul de vedere al exercitării puterii nu au făcut altceva decât să înlocuiască absolutismul domnesc cu un regim politic oligarhic, care concentra puterea în mâinile câtorva mari boieri i funcţiona cu binecuvântarea "usiei i /urciei. ; 5-au elaborat astfel coduri de procedură civilă i criminală. ;
martie *+ - #odul penal i de procedură penală.
;
#odul civil din *+&
;
#odul civil i codul penal, alcătuite după modelul francez 0din *+*I1 i prusac 0din *+*1, asigura individului libertăţi personale, o garanta egalitatea tuturor cetăţenilor în faţa legii o apăra proprietatea privată. o a desfiinţat privilegiile o a decretat egalitatea în faţa legii o o asigurau organizarea modernă a statului i în materie 7uridică. o prin prevederile electorale bazate pe un cens foarte ridicat a păstrat puterea în mâinile marilor proprietari funciari, adică a vechii clase politice, ostile reformelor sociale. septembrie *+ - %egea introducerii sistemului de unităţi i măsuri metrice o
;
în noiembrie *+, domnul a promulgat legea învăţământului general& o o o o
reglementa instruirea la toate nivelurile, acorda o atenţie particulară învăţământului primar, prin stabilirea principiului de gratuitate i obligativitate al acestuia. (lexandru 3oan #uza a înfiinţat i primele universităţi& ; *+I la 3ai ; *+ la $ucureti.
organizarea armatei naţionale. Jn plan economic& o cea mai importantă dintre legile referitoare la biserică se referea la secularizarea pământurilor mănăstireti, care reprezentau aproape un sfert din teritoriul naţional. ;
o o o
%egea din *+E, a transferat aceste întinse suprafeţe agricole sub controlul statului. a întrunit unanimitatea (dunării legislative
%a * decembrie *+ s-a înfiinţat #asa de @conomii i #onsemnaţiuni o
instituţie financiară care va avea un rol însemnat în dezvoltarea economiei ţării.
1on&e#2ato# 0 l;e#al #a"cal ne!ul(u!( "e po:(a lu 1u:a ,a(' "e #e,o#!e &-au )#upat în MONSTRUOASA 1OALIIE9 o Demersul reformist a lui #uza, a deran7at forţele politice conservatoare, în vreme ce moderaţia care a caracterizat programul său politic le-a deran7at pe cele radicale o (stfel a luat natere ceea ce contemporanii au numit Gmonstruoasa coaliţieH, o urmărea înlăturarea domnului, i aducerea unui principe străin. o
(cţiunile )625/"?6(5@3 #6(%3933 s-au soldat cu înlăturarea lui #uza de la tron la **ACE februarie *+.
