Umbra lui Mircea la Cozia 1. Grigore Alexandrescu este unul dintre cei mai talentati poeti ai generatie pasoptiste . In urma unei vizite la manastirile de pe Valea Oltului scrie un “Memorial de calatorie “, dar si cateva meditatii, inspirate din istoria poporului roman : Umbra lui Mircea.La Cozia ; Rasaritul lune.La Tismana ; Trecutul.La Manastirea Dealu . 2.
Tema Tema este lupta pentru libertatea nationala. Personalitatea marcata a voievodului Mircea cel Batran strabate veacurile,fiind un model al demnitatii nationale. 3.
Explicatia titlului Titlul este compus din 2 parti despartite prin punct. Cuvantul “umbra” are sensul de “fantoma” , asa cum reiese din text.Dar in planul conotatiei semnifica prezenta spirituala a marelui voievod. El este inmormantat la Cozia si asupra acelor plaiuri se resimte , in primul rand indemnul sau patriotic. Dar acesta se extinde prin apele Oltului si alea Dunarii pana la mare si chiar in unele teritorii din sudul Transilvaniei . Poetul face aluzie la amploarea spatiilor romanesti stapanite de Mircea cel Batran , sugerand ideea unitatii nationale.
4. Compozitia este rotunda. Poezia incepe si se sfarseste cu imaginea Manastirii Cozia aflata pe malul Oltului. Incipitul (prima strofa) reda imagini vizuale si auditive. Calinescu apreciaza ca aceasta strof este antologica , poetul anticipand prin muzicalitate poezia simbolista. La realizarea imaginilor artistice contribuie in mare parte aliteratiile vocalice : “Ale turnurilor umbre peste unde stau culcate;/Catre tarmul dimpotriva se intend, se prelungesc;/S-ale valurilor mandre generatii sumegate/Zidul vechi al manastirei in cadent ail izbesc”. Alterneaza vocalele inchise “ u ”, “ i ”,” î ” cu vocala deschisa “ a ”. Poezia are 2 parti. In prima parte predomina elementele romantic , iar in a doua cele clasice. In prima parte este prezentata fantoma lui Mircea comandand “ ostiri,taberi fara numar “ . Poetul asista la reinvierea misterioasa a gloriosilor luptatori. Motivele romantic care sustin tema istorica sunt manastirea , mormintele , noaptea , fantomele , misterul. Totul se intampla intr-un mod gradat : la inceput se innopteaza , iar iar la “ceasul nalucirei” adik la miezul noptii, “un mormant se dezvaleste, /Ofantoma face semn…da o prunca…./Ostiri,taberi fara numar imprejuru-I imprejuru-I inviez…”.Emotia poetului se exprima prin utilizarea gradatiei ascendente. In plan graphic este marcata de frecventa punctului de suspensie. Poetul , pentru a identifica “fantoma“fantoma -ncoronata”, se adresea adreseaza za Oltului care a fost “ martur vitejiilor trecute”. Figurile de stil folosite sunt invocatia (“Oltule”) si personificarea ilustrandu -se, astfel , caracterul mitic al naturii si comuniunea cu aceasta. In intrebarea adresata Oltului , poetul se refera si la Traian si Decebal , stramosii poporului roman, neinfricati luptatori. Identitatea conducatorului de osti, i-o i-o dezvalui natura : “Mircea ! imi raspunde dealul; Mircea!Oltul repeteaza” repeteaza ”. Poetul are sentimente de veneratie fata de voievodul roman, caruia I se adreseaza : “Sarutare, umbra veche!Primeste-inchinaciune/ veche!Primeste-inchinaciune/ De la fiii Romaniei care tu o ai cinstit” . “Sarutare” este un archaism semantic, semnificand salutare. Remarcam si arhaisme sintactice. Toate acestea contricuie la realicarea culorii timpului : isoria medievala a romanilor. In continuare, poetul se refera la faptele glorioase ale lui Mihai Viteazul, a carui sotie este inmormantata, de asemenea la Cozia. Se face o aluzie la unitatea nationala, Mihai Viteazul fiinf un simbol al acesteia.. Partea a doua are un pronuntat character de meditatie, poetul cugetand asupra razboiului pe care il defineste metaphoric “bici groaznec”. Stilul este aforistic manifestandu-se manifestandu-se incredere in progress si in civilizatie care aduc pacea intre popoare. Astfel, poetul se dovedeste un spirit meliorist. Constructia rotunda confera poemului caracterul unei simfonii. Prozodia reliefeaza aspectele ideatice si artistice. Strofele sunt catrene. Este adecvat anapestul
ca picior metric. Masura este de 16-15 silabe, versurile ample permit conturarea precisa a imaginilor poetice. Meditatia este imbogatita cu accente de oda, fiind preamarita personalitatea domnitorului roman. Cum se intampla, de obicei, in literature pasoptista, elementele romantice si clasice se impletesc. Cele romantice sunt : sursa de inspiratie (istorie nationala), tema (lupta pentru independenta poporului), motive mentionate; folosire arhaismelor si a regionalismelor (“pântre”,”dezvălește”, “martur” );ingabamentul. Elementele clasice constau in echilibrul si armonia compozitionate precum si in stilul aforistic.